1

Caiete de sarcini Nr.7, pentru

MODERNIZARE TROTUARE SI ALEI ADIACENTE STRADA
TASNAD (Tronson 1) si STR. PORTILE DE FIER

APLICAREA SOLUTIEI ANTIFISURA DIN MORTAR ASFALTIC

CUPRINS
CAP. 1 GENERALITATI
1.1 Obiect si domeniu de aplicare
1.2 Prescriptii generale
1.3 Notatii, definitii, terminologie
CAP.2 CONDITII TEHNICE
1.4 Elemente geometrice
1.5 Materiale
1.6 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice
CAP.3 PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE
1.7 Pregatirea stratului suport
1.8 Executia stratului de mortar asfaltic
CAP.4 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
1.9 Controlul calitatii materialelor
1.10
Controlul fabricatiei si punerii in opera
1.11
Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice
1.12
Verificarea dupa executie
CAP.5 RECEPTIA LUCRARILOR
Anexa 1.
TEHNOLOGII PRIVIND REMEDIEREA DEFECTIUNILOR IMBRACAMINTII DIN
BETON DE CIMENT

CAP.1 GENERALITATI
ART.1.1 Obiect si domeniu de aplicare
1.1.1 Prezentul capitol trateaza conditiile de executie a stratului antifisura rezultat prin
aplicarea unui strat intermediar din mortar asfaltic intre suportul rigid si
imbracamintea bituminoasa nou executata.
1.1.2 Solutia antifisura prezentata mai sus se aplica la executia urmatoarelor lucrari:
- intretinerea, consolidarea, ramforsarea sau reabilitarea drumurilor cu
imbracaminti din beton de ciment;
- modernizarea drumurilor prin executia unei imbracaminti bituminoase pe un
strat de baza din materiale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolamici.
ART.1.2 Prescriptii generale
1.2.1 Stratul antifisura care constituie obiectul prezentului Caiet de Sarcini, este
alcatuit dintr-un mortar asfaltic care actioneaza prin continutul ridicat de liant si
fractiuni fine. Aplicarea lui nu mareste capacitatea portanta a sistemului rutier.
1.2.2 Stratul antifisura din mortar asfaltic se realizeaza din mixtura asfaltica cu adaos
de fibre, conform Instr. Tehnice AND 539.
1.2.3 Aplicarea acestui tip de solutie antifisura se stabileste prin proiectul de executie.
1.2.4 Imbracamintea bituminoasa cu adaos de fibre se aplica conform instructiunilor
tehnice indicativ AND 539 pe drumuri de orice clasa tehnica, in scopul cresterii
rezistentei la fisurare si la deformatii permanente. Adaosul de fibre permite
aplicarea unui continut mai ridicat de bitum (ameliorarea la temperaturi scazute)
fara riscul aparitiei deformatiilor permanente (ameliorarea comportarii la
temperaturi ridicate).
CAP.2 CONDITII TEHNICE
ART. 1.4 Elemente geometrice
1.4.1 Grosimea stratului antifisura din mortar asfaltic cu adaos de fibre trebuie sa se
incadreze in intervalul 2.02.5cm.
1.4.2 Abateri limita la elementele geometrice:
- abateri limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect,
pentru fibre de maximum 10%. Abaterile in plus la grosime nu constituie
motiv de respingere a lucrarii.
- Abaterile locale admise la latimea imbracamintilor bituminoase si a stratului
antifisura, sunt cuprinse in intervalul + 50mm.
- Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt cuprinse in
intervalul + 5mm;
- La cotele profilului longitudinal se admite o abatere limita locala de + 20mm
cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.
ART. 1.5 Materiale
1.5.1 Materiale utilizate la executia stratului antifisura din mortar asfaltic sunt
urmatoarele:
1.5.1.1 Agregate naturale

1.5.1.1.1

Agregatele naturale utilizate la executia stratului antifisura din mortar

asfaltic trebuie sa corespunda standardelor respective, dupa cum
urmeaza:
- nisip de concasare sort 0..3 si criblura 38, conform SR 667
- nisip natural sort 03, conform STAS 662.
Pentru evitarea amestecarii sau impurificarii, fiecare tip si sort de agregate
trebuie depozitat in padocuri prevazute cu platforme betonate avand pante de
curgere a apei si pereti despartitori. Stocurile de agregate naturale trebuie sa
asigure executia lucrarilor pentru minim o luna.
1.5.1.2 Filer
1.5.1.2.1
Filerul utilizat la executia stratului antifisura din mortar asfaltic trebuie sa
corespunda prevederilor STAS 539.
1.5.1.2.2
Filerul se depoziteaza in silozuri cu incapere pneumatica sau in magazii
acoperite, ferite de umezeazla. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
1.5.1.3 Lianti
1.5.1.3.1
Pentru prepararea mortarului asfaltic se folosesc urmatoarele tipuri de
bitum:
- bitum D 60/80 pentru zona climatica calda conf. Ind. AND 537;
- bitum D 80/100 pentru zona climatica rece conf. Ind. AND 537 delimitarea
zonelor climatice facandu-se conform SR 174-1;
- bitum aditivat sau modificat conform ind. AND 553.
1.5.1.3.2
Pentru amorsarea stratului suport inainte de executia mortarului asfaltic
se foloseste de regula emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida
conform STAS 8877. Pentru amorsarea suprafetei stratului suport din
beton de ciment se recomanda utilizarea emulsiei bituminoase cationice
cu rupere rapida pe baza de bitum modificat, cu caracteristici conform
tabelului 1.
Tabelul 1
Caracteristici
Continut de bitum %
Omogenitate (rest pe sita
de 0.63mm)%max
Stabilitate la stocare dupa
7 zile (rest pe sita de
0.63mm), % max
Adezivitate, %min
Caracteristicile
bitumului
rezidual din emulsie:
- penetratie
la
0
25 C, 1/10mm
- revenire elastica
la 130C, % min
1.5.1.3.3

Conditii tehnice
6065
0.5

Metoda de determinare
STAS 8877
STAS 8877

0.5

STAS 8877

85

STAS 10969/2

60100
40

STAS 42
Ind. AND 538

Fibrele utilizate ca adaos la prepararea mixturilor asfaltice pot fi minerale

(ex. de sticla, tip lana) sau organice (ex.eclulozice). Ele trebuie sa se
disperseze usor si uniform in masa asfaltica si sa fie agrementate tehnic.
NOTA: Materialele utilizate trebuie sa fie standardizate sau agrementate tehnic si sa se
ateste certificat de conformitate a calitatii fata de reglementarile respective.

ART. 1.6 Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice de mixturi asfaltice

1.6.1 Limitele procentelor de agregate naturale din cantitatea totala de agregate si
continutul de bitum din mortarul asfaltic pentru stratul antifisura sunt prezentate
in tabelul 2.
Tabelul 2
Caracteristici
Tipul mixturii MA8, MA8A, Mam 8, MA8F
Continut de bitum, %
8.59.5
Curba granulometrica a agregatului
natural:
- Trecere prin ciurul de 16mm %
100
- Trecere prin ciurul de 8mm %
90100
- Trecere prin ciurul de 3.15mm %
4090
- Trecere prin ciurul de 0.63mm %
1850
- Trecere prin ciurul de 0.2mm %
1125
- trecere prin sita de 0.09mm %
1015
1.6.2 Raportul dintre nisipul natural si nisipul de concasare din mortar asfaltic va fi 1:1.
1.6.3 Abaterile admisibile fata de reteta prescrisa ale compozitiei mixturii asfaltice,
determinata conform STAS 1338/2 trebuie sa se incadreza in limitele din tabelul
3.
Tabelul 3
Caracteristica
Continut de bitum
Compozitia granulometrica, fractiunea, mm:
816
3.158
0.633.15
0.20.63
0.090.2
00.09

Abaterile maxime admise (%)

+0.3
+5
+5
+4
+3
+2
+1.5

1.6.4 Caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic, determinat pe epruvete

cubice si cilindrii Marshall, la elaborarea dozajelor si pe parcursul executiei
lucrarilor, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 4.1.
Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1,2,3, cu mentiunea ca cilindrii Marshall,
in cazul mixturilor cu bitum modificat se compacteaza la 145 0C prin aplicarea a cate 75
lovituri pe fiecare parte.
Tabelul 4
Caracterisitici
MA8, MA8A, Mam8, MA8F
I. Incercari pe cilindrii Marshall
Densitate aparenta, kg/m3, min
2200
Absorbtie de apa, % vol
26
Stabilitate la 600C, kN, min
6.0
Indice de curgere, mm
1.44.5
II. Incercari pe epruvete cubice

Densitate aparenta, kg/m3

Absorbtie de apa, % vol
Rezistenta la compresiune la 22 0C,
N/mm2, min
Rezistenta la compresiune la 50 0C,
N/mm2, min
III. Incercari pe placute extrase din imbracaminte
Densitate aparenta, kg/m3
Absorbtie de apa, % vol
Grad de compactare, %, min

2150
27
2.5
0.5
2150
27
9.6

CAP.3 PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE

ART. 3.1 Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie remediat, adus la
cotele prevazute in proiect, curatat si amorsat. Se recomanda ca lucrarile de
pregatire a stratului suport sa fie efectuate de catre antreprenor.
3.1.1 Remedierile se vor efectua, functie de degradarile existente, conf. Normativului
AND 547 pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la imbracamintile rutiere
moderne, dupa cum urmeaza:
3.1.1.1 Rosturi, fisuri si crapaturi
a) Rosturi
Toate rosturile decolmatate sau cu alte defecte se vor remedia prin scoaterea
materialului existent, curatirea rostului si uscarea acestuia prin suflare cu aer
comprimat, urmata de amorsarea si colmatarea lui:
- la cald, cu mastic bituminos cu adaos de cauciuc sau cu mastic cu bitum
modificat;
- la rece, cu materiale speciale de colmatare conform Normativului ind. C22).
Pentru rosturile cu deschideri peste 3cm transversale sau longitudinale,
colmatarea se poate face cu mortar asfaltic cu bitum modificat cu polimer sau cu
pudreta.
Excesul de mastic sau mortar se va remedia prin indepartarea excesului cu un
razuitor cu lama metalica incalzita sau cu o spatula.
b) Fisuri si crapaturi
Fisurile si crapaturile vor fi remediate, in functie de lungimea deschiderii lor:
a) in cazul fisurilor pasive acestea se colmateaza fie cu mortar pe baza de rasini
expoxidice (Anexa 1) sau prin unul din urmatoarele procedee:
- la fisurile fine cu deschiderea pana la 1mm, se toarna direct in ele emulsie
bituminoasa cu rupere rapida, dupa o usoara largire prealabila si curatare
prin suflare cu aer comprimat;
- fisurile cu deschideri de 13mm se curata si se colmateaza cu un mastic la
rece pe baza de filer de calcar si emulsie bituminoasa cationica.
b) in cazul fisurilor active si a crapaturilor acesteea se trateaza cu rosturi si se
colmateaza cu mastic bituminos la cald sau la rece, conf. Pct.3.1.1.1 a.
3.1.1.2 Degradari de suprafata
a) Suprafata exfoliata sau pelada se va remedia prin aplicarea uneia din urmatoarele
solutii:
- repararea cu mortar de baza de rasini epoxidice (Anexa 1);

repararea cu beton de ciment armat cu fibre de otel, conf. Normativului ind.

C201. In ambele cazuri suprafata care se remediaza se curata si se
pregateste in prealabil.
Dalele rupte (ruperi de margini, ruperi de colturi, fisuri la colturi) vor fi remediate, in
functie de marimea acestora, astfel:
- in cazul unor rupturi mici locale se executa reparatii cu mortar pe baza de
rasini epoxidice (Anexa 1);
- in cazul in care ruptura afecteaza intreaga grosime a dalei, repararea se face
prin spargerea si decaparea in adancime a betonului din zona afectata, dupa
un contur dreptunghiular cu 10cm mai mare decat dimensiunile zonei
degradate si completarea golului rezultat cu beton fluidifiat cu aditiv
superplastifiant (Anexa 1).
Repararea gropilor se va face prin plombare cu mortar de ciment pe baza de rasini
epoxidice sau cu mixtura asfaltica (Anexa 1).
Remedierea faiantarilor se va face prin inlocuirea dalei faiantate cu beton fluidifiat
cu aditiv superplastifiant (Anexa 1) dupa ce terenul de fundatie si dtraturile de
fundatie au fost asanate.
In cazul distrugerii dalelor tasate se vor adopta urmatoarelor metode:
- ridicarea dalelor tasate, cu diverse procedee folosindu-se in acest scop
vinciuri, traverse metalice etc. si umplerea spatiului gol de sub dala cu mortar
slab de var si ciment ce se introduce sub presiune prin gauri practicate in
acest scop in dale;
- acoperirea dalei tasate, in cazul in care se prezinta si alte tipuri de defectiuni
(crapaturi si faiantari) cu o dala noua din beton rutier fluidifiat cu aditiv
superplastifiant (Anexa 1).
Remedierea fenomenului de pompaj se va efectua prin:
- eliminarea surselor care alimenteaza cu apa terenul de fundatie, prin
captarea si evacuarea acestora;
- umplerea golurilor de sub dale prin injectarea de mortar cu lianti hidraulici
Suprafetele acoperite local cu mixtura asfaltica si care prezinta degradari vor fi
frezate.
Suprafetele slefuite care nu asigura aderente la stratul antifisura vor fi striate
transversal cu ajutorul unei masini cu discuri diamantate, realizandu-se striuri de
3mm adancime si 57mm latime, la o distanta de 50100mm intre ele.
-

b)

c)
d)
e)

f)

g)
h)

3.1.2 Reprofilarea stratului suport se va efectua cu mixtura asfaltica la cald prin

frezare.
3.1.3 Dupa executia remedierilor si a reprofilarii, stratul suport trebuie sa
indeplineasca prevederile prevazute de STAS 6400 sau STAS 7970.
3.1.4 Curatirea stratului suport se va executa atat inainte de executia remedierilor cat
si inainte de aplicarea straturilor bituminoase, prin maturarea cu perii mecanice,
suflare cu aer comprimat, spalare cu apa sub presiune.
3.1.5 Amorsarea stratului suport se va executa dupa uscarea acestuia, prin stropirea
cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, pe baza de bitum pur sau
modificat. Amorsarea se aplica de asemenea si inainte de executia oricarui strat
bituminos.
Dozajul de liant pentru amorsarea stratului suport de ciment se va stabili astfel
incat sa se asigure o cantitate de 0.30.5 kg bitum rezidual/m 2 iar la amorsarea
unui strat suport bituminos se va asigura un dozaj de 0.2kg bitum rezidual/m 2.
Amorsarea se va executa mecanizat pentru asigurarea omogenitatii suprafetei.

ART. 3.4 Executia straturilor bituminoase

3.4.1 Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturii asfaltice pentru stratul de
antifisura se executa conform reglementarilor tehnice de la cap.2 cu urmatoarele
precizari:
- buncarele de stocare a mixturii trebuie sa fie termoizolante sau prevazute cu
sistem de incalzire;
- regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice si la punerea acestora
in opera trebuie sa se incadreze in limitele tabelului 5:
Faza tehnologica

Mixturi asfaltice cu
Bitum pur

Agregate naturale la iesire

din malaxor, 0C
Bitum la intrare in malaxor,
0
C
Mixtura asfaltica:
La iesire din malaxor, 0C
La asternere, 0C
La compactare
- inceput, 0C, min
- sfarsit, 0C, min
-

170185

Bitum
aditivat
170185

Bitum
modificat
175190

Adaos de
fibre
170185

150165

150160

165180

155165

160170
145

160170
150

170180
160

165175
165

140
110

145
110

155
120

160
110

transportul mixturii se face in autocamioane basculante cu bena

termoizolanta sau acoperite cu prelata;
necesarul mijloacelor de transport pentru mixtura asfaltica se stabileste in
functie de distanta de transport, prin corelarea dintre capacitatea acestora,
productivitatea statiei si a repartizatorului astfel incat asternerea mixturii sa
se realizeze pe cat posibil fara intreruperi;
asternerea se face numai mecanizat cu repartizatoare finisoare care sa
asigure precompactarea si asternerea continua, la grosime constanta;
punerea in opera a mixturilor asfaltice se face in anotimpul calduros (aprilieoctombrie), la temperaturi atmosferice de min.10 0C; asternerea mixturii se
intrerupe pe ploaie (reluandu-se numai dupa uscarea suportului ) sau vant
puternic;
operatia de compactare se executa imediat dupa asternere;
atelierul de compactare va fi constituit dintr-un compactor cu pneuri si unul cu
rulouri netede de 80-120kN, compactarea stratului antifisura se va face fara
vibrare);
numarul optim de treceri al fiecarui compactor se stabileste pe un sector
experimental de drum (aplicand acelasi tip de mixtura si aceeasi grosime a
straturilor), inainte de a se trece la executia lucrarilor dar nu va fi mai mic
decat cel prevazut in tabelul 5.

Tabelul 6
Tipul stratului

Uzura
Legatura
Antifisura
Mortar asfaltic

Nr. Minim de treceri pentru atelierul de compactare

A
B
Compactor cu
Compactor cu
Compactor cu
pneuri de 160 kN
rulouri netede de
tamburi netede de
120kN
120kN
10
4
12
12
4
14
10

12

suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar

eventual apar trebuind corectate dupa prima trecere a compactorului pe toata
latimea benzii;
- la reluarea lucrului pe banda adiacenta sau pe aceeasi banda penele
aferente rosturilor se taie pe toata grosimea stratului astfel incat sa rezulte o
muchie vie verticala si sa se amorseze;
- rosturile de lucru transversale si longitudinale ale stratului superior se
decaleaza cu cel putin 10cm;
3.4.2 Celelalte operatii privind prepararea mortarului asfaltic, transportul, asternerea,
compactarea si tratarea rosturilor se realizeaza conform SR 174-2, indiferent de
tipul mixturii asfaltice (cu bitum pur, aditivat sau modificat, cu adaos de fibre,
pentru stratul de uzura, de legatura sau antifisura).
-

CAP.4 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor de executie a straturilor bituminoase se efectueaza de
catre antreprenor pe faze, dupa cum urmeaza:
- controlul calitatii materialelor;
- urmarirea procesului tehnologic a stratului antifisura si de fabricare si punere
in opera a mixturilor asfaltice;
- controlul calitatii mixturilor asfaltice si a straturilor bituminoase.
4.1 Controlul calitatii materialelor
4.1.1 Prin contractele incheiate de constructor cu diversi furnizori, acestia vor garanta
indeplinirea tuturor conditiilor de calitate impuse prin prezentul normativ si prin
normele de livrare, agregatele naturale, filerului, aditivului, fibrelor,
modificatorului, bitumului pur si bitumului modificat.
4.1.2 La eleborarea dozajelor pentru mixtura asfaltica (pentru imbracamintea
bituminoasa sau stratul antifisura) materialele componente ale mixturilor asfaltice
se verifica conform reglementarilor de la pct.2.3 de catre laboratorul
executantului sau un alt laborator de specialitate, autorizat.
4.1.3 La aprovizionarea pe fiecare lot si pe parcursul executiei lucrarilor (saptamanal),
componentii mixturilor se verifica de catre laboratorul de santier dupa cum
urmeaza:
a) Bitum

Caracteristici

Bitum pur

Bitum aditivat
X

Bitum
modificat
X

Metoda de
analiza
STAS 60

Punct de
inmuiere IB
Penetratia la
250C
Ductilitate la
250C
Revenire
elastica la 130C
Adezivitate

X
X

STAS 42

SR 61

Normativ ind.
AND 538
STAS 10969/3

b) Cribluri
- natura mineralogica (examinare vizuala), STAS 4606;
- granulozitate, STAS 730;
- continut de fractiuni sub 0.09mm, STAS 730;
- continut de argila, STAS 730;
- coeficient de forma, STAS 730.
c) Nisip de concasare:
- granulozitate, STAS 730;
- coeficient de activitate, STAS 730;
- continut de corpuri straine, STAS 4606.
d) Nisip natural
- granulozitate, STAS 4606;
- echivalent de nisip, STAS 730;
- materii organice, STAS 4606;
- continut de corpuri straine, STAS 4606.
e) Filer
-

finete, STAS 539;

umiditate, STAS 539.

4.2 Controlul fabricatiei si punerii in opera

4.2.1 Inainte de inceperea lucrarilor se va proceda la:
- controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturilor asfaltice (sistem de
dozare agregate naturale, bitum si filer, inregistrarea temperaturilor,
functionarea malaxorului, etc.);
- transpunerea retelei pe statie, aceasta fiind adaptata in cazul in care apar
modificari ale conditiilor de lucru sau ale materialelor (in special in ceea ce
priveste granulozitatea agregatelor naturale) fata de situatia existenta in
momentul elaborarii dozajelor;
- verificarea modului de pregatire a stratului suport: remediere, reprofilare,
curatare, amorsare.
4.2.2 Pe parcursul executiei lucrarilor se verifica:

10

umiditatea agregatelor naturale (zilnic inainte de inceperea lucrarilor si dupa

ploaie) si continutul de impuritati al acestora (permanent);
incadrarea granulozitatii amestecului de agregate naturale de pe banda de
alimentare a uscatorului si a amestecului de agregate si filer (la iesire din
malaxor, fara sa se adauge liant) in zona granulometrica prescrisa pentru tipu
respectiv de mixtura precum si ale abaterilor fata de reteta prescrisa in
limitele admisibile (tabelele 3 si 4) (la inceperea lucrarilor pentru fiecare tip de
mixtura);
respectarea temperaturilor prescrise pentru bitum, agregate naturale, mixtura
asfaltica (la iesirea din malaxor, asternere si compactare) (permanent);
compozitia mixturii (continutul de bitum si granulozitatea agregatului natural)
prin prelevare de probe conform pct. 4.3;
modul de compactare (permanent);
modul de lucrare a rosturilor (permanent);
uniformitatea suprafetei (permanent);
grosimea stratului (permanent).

4.3 Verificarea compozitiei si a caracteristicilor fizico-mecanice

4.3.1 Verificarea se efectueaza pe:
- probe pe mixtura prelevate de la instalatia de preparare sau de la asternere
(cate 2 probe a cate 10 kg pentru fiecare tip de mixtura la fiecare 200-400t
mixtura fabricata, in functie de productivitatea instalatiei);
- carote prelevate dupa 20 zile de la darea in circulatie a imbracamintii
bituminoase (o placa de 40x40 cm sau 2 carote cilindrice pentru fiecare 7000
m2 suprafata executata).
4.3.2 Verificarea compozitie mixturilor asfaltice se face urmarindu-se incadrarea in
limitele din tabelul 4 privind abaterea fata de reteta prescrisa;
4.3.3 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se efectueaza
conform STAS 1338/2.
4.3.4 Investigatiile efectuate pe carote conform STAS 1338/2 vor include cel putin
urmatoarele incercari, verificari si constatari:
- aspectul suprafetei;
- aderenta dintre straturi;
- grosimea straturilor; densitatea aparenta si absorbtia de apa pe probe
intacte;
- compozitia mixturii;
- densitatea aparenta si stabilitatea Marshall pe epruvete confectionate din
mixtura reincalzita.
4.4 Verificarea straturilor bituminoase dupa executie
4.4.1 Verificarea gradului de compactare, a uniformitatii si a elementelor geometrice
ale stratului antifisura se efectueaza conform SR 174-2. Gradul de compactare
va fi de min. 96%, iar abaterile maxime admisibile de la elementele geometrice
se vor incadra in limitele prevazute la pct. 2.2.5.
4.4.2 Verificarea gradului de compactare, a elementelor geometrice, ale uniformitatii si
ale rugozitatii imbracamintii bituminoase se face conform SR 174-2 cu
incadrare in limitele prevazute de SR 174-1.
5 RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia preliminara si finala a lucrarilor se face conform prevederilor SR 174-2.

11

ANEXA 1
TEHNOLOGII PRIVIND REMEDIEREA DEFECTIUNILOR IMBRACAMINTILOR DIN
BETON DE CIMENT
1. Reparatii cu mortar pe baza de rasini epoxidice
Una dintre cele mai eficiente tehnologii de reparare a imbracamintilor din beton de
ciment (care prezinta degradari de tipul gropi mici, ruperi de margine, dale, fisuri si
crapaturi), este metoda care utilizeaza mortarul epoxidic, care se intareste rapid, are o
aderenta perfecta fata de betonul de ciment vechi si asigura obtinerea unor rezistente
mecanice superioare.
Lucrarile de reparare cu acest procedeu se realizeaza la temperaturi de lucru
cuprinse intre 150C si 300C.
Rasinile epoxidice folosite ca liant se livreaza si se folosesc sub forma a doua
componente: epoxidice si de intarire, care se amesteca in proportia indicata de
producator (de la 45/1 pana la 1/1).
Pentru prepararea mortarului epoxidic, se utilizeaza ca liant rasina epoxidica,
(amestecul celor 2 componente) iar ca agregat se utilizeaza nisip natural cu granulatie
03mm. Raportul liant / agregat este de 1/3 .
Procesul tehnologic cuprinde urmatoarele faze principale:
- pregatirea suprafetei betonului cu defectiuni, fiecare cu peria de sarma si
suflarea cu aer comprimat pentru indepartarea materialelor neaderente si a
prafului, astfel ca suprafata betonului sa fie perfect curata, uscata si fara pete
de ulei sau bitum;
- prepararea mortarului epoxidic manual sau mecanic in sarje de max. 5kg si
asternerea imediata a acestuia (max.25 minute de la preparare);
- protejarea suprafetei degradate de actiuni mecanice, ploaie sau insolatii timp
de 6 ore de la executie.
2. Reparatii cu beton fluidifiat cu aditiv superplastifiant
Remedierea defectiunilor din beton de ciment (de tipul rupturi care afecteaza
intreaga grosime a dalei si care necesita inlocuirea partiala sau totala a dalei
degradate) se face prin utilizarea betonului rutier fluidifiat cu aditiv superplastifiant (ex.
FLUBET, PLAST BETON sau alte produse agrementate tehnic), conform instructiunilor
tehnice ind. CD 146-84.
Betonul se prepara in statii fixe sau la punctul de lucru in betoniere mobile folosinduse dozajele pentru agregate, ciment, apa si aditivi plastifianti conform prevederilor
Instructiunilor tehnice ind. CD 146-84. Marca betonului utilizat va fi aceeasi cu cea a
betonului din stratul de uzura a dalei, ce se repara.
Tehnologia de executie a reparatiilor cu beton fluidifiat cu aditiv este urmatoarea:
- se sparge suprafata degradata pe toata grosimea dalei cu ciocanul
pneumatic, dupa o forma regulata la o distanta cu 10 cm in plus fata de
marginea degradarii pe mai mult de jumatate din suprafata si se inlocuieste in
intregime;
- se indeparteaza partile sparte si particulele neaderente din betonul vechi;
- se monteaza, daca este cazul, cofraje laterale din dulapi de lemn sau
longrine si se amenajeaza rosturile existente;

12

se spala cu apa suprafetele verticale de contact ale betonului vechi si se

amorseaza cu lapte de ciment;
- se transporta betonul si se toarna direct prin curgere libera in interiorul zonei
decapate;
- se compacteaza stratul de beton cu utilaje de compactare vibratoare (placi,
grinda sau vibratoare de adncime) pentru indepartarea aerului inclus mecanic
la curgerea betonului;
- se finiseaza si se striaza suprafata betonului proaspat dupa care se
protejeaza cu pelicule de protectie sau cu un strat de nisip umed.
Portiunile de drum reparate cu beton rutier cu aditiv se pot da in circulatie la
minimum 7 zile de la executie in cazul cand temperatura atmosferica este de peste
250C.
-

3. Reparatii cu mixturi asfaltice

In cadrul lucrarilor de pregatire a stratului suport , reparatia dalelor din beton de
ciment cu mixturi asfaltice se executa de regula in cazul plombarii gropilor. Tipul mixturii
asfaltice utilizate pentru reparatii se stabileste in functie de adancimea degradarii (de
ex. Degradarile cu adancime sub 3cm se repara cu mortar asfaltic). Trebuie acordata o
atentie deosebita acrosarii stratului bituminos la vechea imbracaminte din beton de
ciment.
In cazul suprafetelor cu fisuri si crapaturi active, in vederea evitarii transmiterii lor la
suprafata mixturii, se poate interpune intre beton si mixtura straturi separatoare din
plasa de sarma, plasa din fire de plastic, materiale geosintetice, etc.
Tehnologia de executie a reparatiilor cu mixturi asfaltice este urmatoarea:
- suprafata care urmeaza sa fie acoperita cu mixtura, se curata temeinic cu
perii piassava sau prin suflare cu aer comprimat;
- suprafata curatata se amorseaza cu emulsie bituminoasa cu rupere rapida
(1kg/mp) care se aplica pe toata suprafata, manual cu ajutorul unei perii sau
mecanic, cu un dispozitiv de pulverizare;
- mixtura asfaltica, preparata la cald in instalatii specifice dupa tehnologii
obisnuite, se transporta la locul de punere in opera si se asterne manual la o
temperatura de minim 1400C;
- stratul de mixtura se asterne in mod uniform la cotele necesare si se
compacteaza cu maiul de mana sau cu compactoarele cu rulouri netede de
mica presiune.
NOTA: La lucrarile de reparatii ale imbracamintilor din beton de ciment se pot aplica si
alte procedee, agrementate tehnic, bazate pe utilizarea mixturilor asfaltice (ex.
Produsele bituminoase speciale cu adaos de polimer, fibre si agregate naturale,
realizate practic pe principiul asfaltului turnat si aplicate dupa decaparea suprafetei
degradate, curatarea perfecta si incalzirea suprafetei cu un jet de aer cald, sub
presiune).