Energia libera Gibbs.

Interactiuni electrostatic
Energia libera Gibbs sau entalpia libera este o functie de stare a unui sistem
termodinamic. Aceasta functie s-a introdus pentru a permite diferentierea
proceselor posibile/spontane de cele imposibile. Entalpia libera este legata de alte
marimi termodinamice fundamentale in relatia:
G=HTS unde H=entalpia, T=temperature, S=entropia
Entalpia libera este un potential termodinamic si se caracterizeaza prin aceea ca
valorile ei scad pe parcursul desfasurarii unui proces termodinamic spontan,
intocmai cum energia potentiala scade pe parcursul desfasurarii proceselor
mecanice.
Daca ne referim la o variatie elementara pe care o sufera sistemul termodinamic,
ecuatia entalpiei libere devine:
dG=dHTdSSdT
Daca temperature este constanta in timpul desfasurarii procesului termodinamic
vom avea:
dG(t)=dHTdS , iar la P si T constant: dG(p,t)<=0
Termodinamic, sunt posibile procesele insotite de o scadere a entalpiei libere in
conditii de T si P constant. Procesele care sunt la echilibru nu sunt insotite de
variatie lui G.
G=HTS ; G=G T
I H<0, S>0 => G<0 (ex: dizolvarea H2SO4)
II H>0, S<0 => G>0 (imposibil din punct de vedere termodinamic)
III H<0, S<0 => G<0 |H|>|TS|
IV H>0, S>0 => G<0 |H|<|TS|
Procesele care au loc in organism se desfasoara la T si P constant, evolutia
sistemului termodinamic fiind guvernata de modificarea compozitiei () sistemului
in urma desfasurarii diferitelor procese chimice.
Diferentierea proceselor posibile de cele imposibile din punct de vedere
termodinamic se va face dupa variatia entalpiei libere de reactie:

d=exprima gradul de avansare al reactiei
Se considera o reactie cu ecuatia generala:

aca la un moment initial avem n, n2ni =numar de moli din fiecare reactanti,
pe parcursul desfasurarii reactiei numarul moli de reactanti scade, iar cel de
produsi de reactie creste.
Scaderea/cresterea numarului de moli este proportionala cu coeficientii
stoechiometrici ai reactantilor si produsilor din ecuatia reactiei generale:

Introducand relatia lui in expresia variatiei entalpiei libere cu compozitie se
obtine:



Variatia entalpiei libere in raport cu modificarea numarului de moli a fiecarei
componente se numeste potential chimic al acelui component:


Interactiuni electrostatic
Interactiunea electrostatica se manifesta prin existenta unor forte de interactiune
intre corpuri electrizate. Sursa interactiunii este sarcina electrica.
Sarcina electrica este o marime fizica reprezentand cantitatea de electricitate.
Aceasta prezinta urmatoarele proprietati:
-sarcina electrica totala a unui sistem fizic izolat de exterior este constanta in timp
-sarcina electrica continuta de un corp electrizat este mereu egala cu un multiplu
intreg al sarcinii electrice elementare, e.
-exista doua tipuri de sarcini electrice denumite conventional sarcini positive si
sarcini negative
-sarcina electrica poate fi masurata; marimea fizica corespunzatoare se numeste
cantitate de sarcina electrica, Q, unitatea de masura fiind coulomb. Coulombul se
defineste ca fiind cantitatea de electricitate transporatata de un curent electric cu
intensitate de un amper in timp de o secunda.
-sarcina electrica elementara are valoarea e=1,6*10(la -19) coulomb
Intensitatea campului electric
Prezenta campului electric intr-un punct din spatiu determina modificarea
proprietatilor fizice ale spatiului inconjurator. Spatiul modificat fizic din preajma
corpurilor incarcate electric este denumit camp electric.
Intensitatea campului electric este o marime fizica vectoriala, independenta de
corpul de proba, care caracterizeaza campul electric generat de un corp electrizat
intr-un punct al mediului inconjurator. Se noteaza cu E si este definita ca:
E(r)=F/q , adica E intr-un punct din spatiu este marimea fizica, vectoriala
numeric egala cu forta ce actioneaza asupra unui corp de proba cu sarcina electrica
egala cu unitatea, adus in acel punct.
Metode de electrizare a corpurilor
a. Electrizare prin frecare
Prin frecarea, de exemplu, a unei baghete de ebonita se observa ca, atunci cand
este plasata fie in apropierea unui pendul fie in apropierea unei bucati de blana,
aceasta atrage pendulul si praful din blana. Constatam astfel ca bagheta s-a
electrizat prin frecare, atragand corpuri mici din jurul ei.
b. Electrizare prin contact
Daca o bagheta electrizata prin frecare este adusa in apropierea unei bile
metalice, in prima etapa bagheta va atrage bila, dar imediat o va respinge. Se trage
concluzia ca dupa ce bila s-a atins de bagheta, aceasta s-a electrizat cu acelasi fel
de sarcina electrica care se distribuie pe toata suprafata ei.
c. Electrizare prin influenta
Daca in apropierea unui corp metalic, izolat, se apropie o bagheta de ebonita
electrizata prin frecare, se produce o deplasare a sarcinilor electrice, determinand
o polarizare la capetele corpului.