Mico Riza

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
BIODIVERSITATEA I CONSERVAREA ECOSISTEMELOR

Nutriia organismelor simbionte - micorizele

Masterand: Grosan Ovidiu-Mihail
An universitar 2013-2014

Micoriza este o asociaie simbiotic (asociaie micorizal) de tip biosistem, reciproc
avantajoas (bilateral pozitiv; +,+), realizat ntre miceliu unei ciuperci i rdcinile
unei plante ierboase sau lemnoase. Pentru arbori, relaia dintre ciuperc i plant, este
deosebit de important, multe pduri neputnd exista n lipsa micorizei. Aproape toate
familiile angiospermelor (cu excepia chenopodiaceelor i cruciferelor) prezint, mcar cteva
specii, care realizeaz micorize. De asemenea, micoriza este ntlnit frecvent i
la gimnosperme.
Nu numai rdcinile plantelor triesc n simbioz cu miceliile ciupercilor, ci i prile
subterane ale multor ferigi (Pteridophyta) i muchi (Bryophyta).
n micoriz, miceliul ciupercii prin hifele sale, aduce arborelui, arbustului, sau plantei
ierboase, ap ncrcat cu sruri minerale i diferii metabolii, primind n schimb, materie
organic indispensabil metabolismului (glucide, vitamine, fitohormoni).
Ciuperca care realizeaz micoriza, poate hidroliza i mobiliza, la nivelul hifelor, substane
anorganice greu solubile (sruri cu radicali azotat, azotit, fosfat sau fosfit), ajutnd astfel,
absorbia lor n forme facile, la nivelul rdcinilor plantei, fapt ce ntreine o activitate
metabolic intens, la nivelul esuturilor vegetale. Din acest motiv, plantele cu
care fungul ntreine relaii trofice simbiotice, cresc mult mai bine dect celelalte, iar miceliul
ciupercii fructific mai abundent. Mai mult, s-a demonstrat c plantele cu micoriz sunt mai
rezistente la secet i la boli, dect vegetalele care nu realizeaz astfel de asociaii simbiotice.
Rolul micorizei, nu se oprete doar la beneficiile de pe urma crora profit plantele i
ciupercile asociative, ci se se extinde asupra ntregului ecosistem. n faa variailor aritmice
(furtuni, incendii, poluare, invazii de populaii duntoare, etc.) petrecute
nbiotopurile i biocenozele naturale sau artificiale (culturi agricole), micorizele ajut n mod
semnificativ la reechilibrarea i stabilizarea ecosistemelor.
Att plantele ct i ciupercile implicate n micoriz prezint o dezvoltare superioar fa de
rudele lor care nu beneficiaz de acest privilegiu.

Fig.1 ncadrarea sistematic a ciupercilor micorizante
Ciupercile micorizante aparin urmtoarelor ncrengturi ale regnului Fungi:
- Incertae sedis,
- Glomeromycota,
- Ascomycota,
- Basidomycota.

Dup selectivitate, micorizele sunt:
- neselective sau generaliste (de exemplu, ciupercile Amanita rubescens, Amanita
pantherina, Boletus edulis sau Russula cyanoxantha, realizeaz micorize cu mai multe specii
de plante lemnoase),
- preferenial selective (Suillus luteus micorizeaz de preferin pinii, dar migreaz i la
gorun; Tricholoma suphureum stabilete relaii simbiotice preponderente cu fagul, dar trece i
la speciile de Quercus)
- strict selective (de pild: Leccinum carpinus realizeaz micorize doar cu carpenul,Boletus
elegans micorizeaz doar zada, Boletus luteus stabilete relaii simbiotice doar cu pinul de
pdure).

Dup raporturile stabilite ntre hifele ciupercii i celulele rdcinilor plantelor,
micorizele se mpart n:
- ectomicorize sau micorize ectotrofe (hifele ptrund intercelular, deci printre celulele
corticale ale rdcinii plantelor, n spaiul interstiial),
- endomicorize sau micorize endotrofe (hifele ptrund n celulele corticale ale rdcinii,
localizndu-se intracelular),
- ectoendomicorize sau micorize ectoendotrofe (combinaie ntre tipurile precedente).
- perimicorize sau micorize peritrofe (miceliul ciupercii se dezvolt n jurul rdcinilor)
Micorizele ectotrofe sunt realizate de ctre unele ciuperci ascomicete ibazidiomicete. n
cazul ectomicorizelor, miceliul ciupercii formeaz agregate, realiznd un manon n jurul
celulelor radiculare, aa cum se poate observa n imaginea de mai sus. n cadrul acestui
agregat, cteva hife penetreaz esutul rdcinii, asigurnd nutriia reciproc avantajoas.
Foarte muli arbori (brad, molid, pin, mesteacn, plop, carpen, stejar, fag, etc.) depind de
micoriza ectotrof. De asemenea, o serie de ciuperci (Russula, Lactarius, Amanita, Boletus,
.a.) nu ar putea supravieui n lipsa arborilor sau arbutilor.
Rdcinile speciilor lemnoase care realizeaz micorize ectotrofe, au cunoscut modificri. Ele
nu mai prezint peri absorbani i sunt abundent ramificate, lund aspectul unor corali
(Mohan, Ardelean).
Dezvoltarea unor ciuperci care realizeaz ectomicorize cu speciile de plante lemnoase, nu
depinde numai de afinitatea dintre fungi i arbori, ci i de vrsta arboretelor. Astfel, spre
exemplu, numeroasele specii ale genului Cortinariuis, se instaleaz n perioada de maturitate
a pdurilor, n timp ce ciupercile genului Laccaria, apar n faza de tineree sau de btrnee a
codrului. De asemenea, conteaz pH-ul solului, n pdurile de foioase marcate de aciditate,
crescnd masiv ciupercile micorizante cortin (Cortinariuis).
Micorize endotrofe
Aceste micorize, sunt este realizate de ctre glomeromicete (mai multe despre micorizele
endotrofe).
Micorize periotrofe
Micorizele perritrofe sunt realizate de ctre unii fungi imperfeci (famila Mucoraceae), de
unele ascomicete (familia Trichocomaceae), precum i de unele basidiomicete. Cele mai
multe perimicorize se realizeaz prin mprejmuirea rdcinilor plantelor, de ctre
mucegaiurile Mucor, Aspergillus i Penicillium.
Pteromicorizele, pe lng faptul c intensific schimburile nutritive la nivelul rdcinilor, pot
schimba reacia solurilor, acionnd ca nite tampoane vii. De exemplu, speciile
de Penicillium din rizosefer modific pH-ul solului, fcnd posibil
dezvoltarea cvercetelor pe soluri alcaline (speciile de Quercus nu suport pmnturile bazice,
n lipsa acestor ciuperci, existena arborilor pe solurile alcaline, fiind compromis.

BIBLIOGRAFIE
http://en.wikipedia.org/wiki/Mycorrhiza
http://ciupercisilicheni.blogspot.ro/2011/03/relatiile-simbiotice-micorizele-si.html
http://en.wikipedia.org/wiki/Arbuscular_mycorrhiza
http://www.britannica.com/EBchecked/topic/400315/mycorrhiza

Mico Riza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mico Riza

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mico Riza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

BIODIVERSITATEA I CONSERVAREA ECOSISTEMELOR

S-ar putea să vă placă și