www.dacoromanica.

ro

DIN ECONOMIA SOCIALA

DESPRE

POPULATIE
I )E

EMANUEL SOCOR

AEL-----

1913

Editura Libra/lei SOCEC & Co. Societate Anonima

SUCURSALA IASI

www.dacoromanica.ro

INST1TUTUL DE ARTE GRAFICE N. V. tjTEFANIU & Co-IA I

www.dacoromanica.ro

PREFA T A
Economia SociaPci, a$a cum o concepem nor,
ca hind discipliner, in al arra domeniu se coprind
toate chestiunile teoretice $i practice atingitoare
de viata econoMica a societdtii omene$ti, a luat

in ultimul timp o dezvoltare $tiintificd $i o insemndtate practica colosald. Ea este astdzi, fr

contestare, cea mai importantd, dintre toate 6tiin-

tele sociale. Explicatia acestei dezvoltdri $i in-

sommdtdti, pe care a cdpdtat-o in timpul din urnid

Economia Sociald, pu ni-o poate da, desigur, rum
se crede in genere, vechiul dicton: primum rivere
deinde philosophari. Cdci clacd e adevdrat, cd, o-

mul pentru a putea cugeta, trebue si trdiascd

$i deci sd-61 procure cele necesare vietii; nu e
mai putin adevdrat insd, cd pentru a-6i putea
procura subsistentele, deci pentru a putea trig,
omul a trebuit si cugete. L9i dacd in cugetarea omeneascd asupra mijloacelor de dobindire a sub-

sistentelor trebue sd vedem nucleul originar al

ihiofii economice de astdzi, am comite o mare
eroare, dacd am crede, cd dezvoltarea $i importante& Economier Socialesi in special a Econokmiei Sociale teoretice, se datore6te acester necesitatir aproape fizice, care-1 sileste pe om sd, en-

gete la porcurarea subsistentelor sale. Dacii ar

fi a$a, atunci nu ne-am putea explica, cum de
a rdmas aceastd 6tiinta atit de inapoiatd in mijlocul unor popoare mari si a unor civilizatir strdincite, cum au lost popoarele 6i civilizatiile din

www.dacoromanica.ro

IV

antichitate. Daca ar fi asa, dacd dezvoltarea si

importanta Economiei Sociale ar purcede din gindirea omeneascd asupra mijloacelor de dobindire
a subsistentelor ietii, cum ne-am putea explica
fenomenul curios, cI popoarele antichitalii au cuttivat atit de mult, atit de intens si cu atita succes
filosofia, artele si chiar stiintele naturale, si Walt
produs nimic sau aproape nimic pe terenul cugetdrii economice?

Nu; desigur, tocmai faptul c

tiiata ero-

nomicd este nowi, dovedeste c4 si cauzele dezvolt ?iri ei ca atare sint noud, si deci in afard de
vechea si eterna, in trecut si viitor, cugetare o-.
meneascd pentru procurarea mijloacelor de existentd. Vechiul dicton latin, amintit mai sus, nu
ni poate explica nimic.
In altd directie trebue sd cdutdm cauzele dezvoltdrii si importantei Economiei Sociale. Ele re-

zidd in insdsi ivirea, stabilirea si functionarea

regimului capitalist, care odatd cu dezvoltarea
lul uriasd si civilizatoare a dat nastere la o sunui
de probleme noud, importante, pe cari le coprindem in denumirea generica: problema sociald,
si a cdrei conceptiune, discutie si rezolvire i,mparte in (late tabere nu, numailumea cugetalorilor,

ci chiar societatea in genere si clasele ce o for-

meazd. Chestiunea salarului si a populatiel, ches-

tiunea valorii, a rentei, a profitului, chestiunea

capitalului, a trusturilor etc... iatti citeva din nu-

meroasele probleme, pe cari le-a produs capitalisMut, cu a criror dezbatere stiintificd si solutiune
practicd are a se ocupa Economia Sociald si cari,
imnpreunc en alte probleme ce ii sint conexe, constituese problema sociald.
Dar aceste chestiuni, ca si problema sociald

fin genere, nu sint numai chestiuni teoretice ci

mai ales practice, intru,cit ele sint de atributul
vieti si organismului economic al societatii si

www.dacoromanica.ro

constituesc insa$i problema existenta sociale a

genului uMan. Daca teoreticeste ele intereseaza
$i pasioneaza un numdr mai mult sau nia putin
restrins de oameni, prin relatiunea lor intim%
insd cu viata economicd sau mai exactprin
faptul, cd in ele se cvintesentiazd insa-$i viata
economica a societatii moderne, interesul lor
practic este cu mult mai mare, se desfrisoard de
la straturile cele mai inalte ale sorietatii pand
la cele mai adinci $i pasioneaza, cu toatd intensaatea sentimentala $i intelectuald re 0 poate

determina, intreaga societate omeneasca. ln acest

fapt simplu si evident sta tot secretul dezvoltarit
$i importanta covir$itoare a Economia Sociale.

Dar la acest fapt s'a addogat $i Ufl altul,

care a contribuit de asemenea la dezvoltarea Economia Sociale. Acest fapt social este: ivirea
curentelor renovaloare, cari au luptat si lupta,
fie pentru infaptuirea idealulut lor inchegat Intr"un anumit plan de organizare economica, soci&a, politica etc..., fie pentru, a gra,bi evolutia
societdtii, care in mod firesc tinde la realizareat
idealulul lor. Renovatori sau reformatori, ideali$ti-utopi$ti sau

oricari ar Ii i

oricum s'ar denumi, cu totii dau lupta pe terenul

vietii economice a sorietatii $i discula, criticd,
darma si construesc teoriile privitoare toemai la
problemele, cari formeaza eimpul cercetdrilor Economiei sociale. Lupta sociala In societatea mo-

derna, fie cd se limiteazd numai la lupta eco-

nomica propriu zisd, fie cd imbracd $i raracterul

politic, intereseazd in primul loc stiinta econoMica, 6i nu poate fi observatd, studiata, caracterizatd decit prin $tiinta economicd. A$a se $i explied pentru ce reformatori ca Quesnay si Turgot
sau revolutionari ca Proudhon $i Marx s'au dedat
cu toata pasiunea puterniculut lor temperament

www.dacoromanica.ro

VI

si inaltei lor intelectualiteiti studiului Economiei

sociale.

Rezultatul a fost, cd literatura stiintii eco-

nomice in special, si a Economiei Sociale in genere, a crescut enorm in decursul ultimului scoot, iar importanta ei a devenit atit de evidentei,

inqt dupd mem spuneam mai sus ea e consideratil ca cea mai importantd dintre tiintele
sociale.

De aceia, cu multd clreptate spune d. N. Basilescu1):

Studiul EconoMiei Politice a devenit, clard,

in societritile moderne, o trebuintd de viatd;

Partizani ai ordinei de lucruri existente,

reformatori de scoala vechie sau de scoala now",

toti trebue, sei ne pregritim, pentru a compare

in marele proces social, care, mine se va des,chide inaintea noastrd.
0 nouci revolutiune sociald,intr'adeveir,
mai intense" si na largd decit cea de la finele

secolului trecutse anuntd" !

Cu aceastei iMportantd, pe rare o are Econo-

Mia Sociald, nu e de mirare, cd in tclrile din

occident se dei o atentiune deosebitd studiului

ei. In. Anglia si Germania mai ales studiul Economia Sociale intereseazd lumea intelectuald in acelas grad ca si toate relelalte stiinte, al ea I' OT
studin searniet facerea unei cariere, a unei profesiuni. La noi lucrurile stau cu totul altfel. Stu-

diul Economia Sociale in tara noastrd se face

cu totul incoMplect 6i nUmai ca ceva accesor la

facultatea juridic&
Dar daca faptul acesta era oarecum justificat prind in timpul din urmd, asteizi nu mai are
1) Introductiune la Economia Politica 1893 pag. 92.

www.dacoromanica.ro

VII

nic o justificare. Intratd pe carlea dezvolt4rii

capitaliste, societatea romineased ni oferei aproa-

pe acelas spectacol ca 6i societatea popoarelor

din apus. Avem si noi problema noastra sociald,
care, dacd nu e chiar cea din apus, este insd tot
atit de grace( si cere o rezolvire urgentd. ln ultimul capitol al acestei lucretri, 'in care vom vorbi
si despre politica populatiei in Romania, vom
vedea, una din laturile problemei sociale de la
not, si atunci, ne vom putea da mai bine seama
de necesitatea studiului serios si aprofunclat al
Economiei sociale.

lndustria mare, care naste 'in tara noastrl;

grecele si lookout-urile ce se produc ca o consecintd inevitabild a marit industrii; organizdrile

economice de clasd, ce se incheagei atit din partea claselor muncitoare cit i din aceia a claselor
capitaliste; legislatia muncii, care se iveste cam
siioasd, ce-i drept, dar care va trebui sa ia o dez-

voltare mai mare, nu sint toate acestea puter-

nice dovezi, cd tiinta econthnica trebue s4 iese

din feigasul strimt si pur teoretic, pentru a 'im-

br4fisa cu cercetdrile ei cimpid vast al marl-

lor probleme ce bat la poarta viefii" noastre

economice?
Sintem feirel ndoiaLa si aceasta s'a spas de
atite-ori la o cotiturci a evolutiel noastre. 0 noua

viatci economica se desfdsoard inaintea ochilor

nostri, viata econami,cd a tdrilor capitaliste. fbi
desi, noi flU putem avea optimismul neteirmurit
al marilor ideologi de la sfirsitul sec. al 18-lea
pentru cei stim din experienta teirlior din apus,
c aceasta now/ viatd are matte cusururi, totusi,
o dorim din tot sufletul, caci numat in ea vedem
scdparea din starea inferioarei si deplarabilei 'in
care sintem astdzi. Dar tocmal de aceia trebue
sd ne familiarizeim cu stiinta, pe care experzenta
altor popoare, cari trdesc aceastd viatd, a pro-

www.dacoromanica.ro

VIII

dus-o.

i vom fi au atit mai in stare de a ne

adapta acestei vieti, vom fi cu atit mai apti, de

a-i mai netezi asperitclfile si a o mai 'indulci, cu
cit vom pdtrunde mai adinc adevdrurile si principiile Econonviei Sociale.

Cu cit vom face aceasta mai repede si mai

temeinic, cu atit va fi mai bine.
*

Una din problemele cele mai importante ale

Economiei Sociale este problema populatia, des-

pre care trateazd prezenta lucrare. Zicem ana

dintre cele mai importante, pentru cei studiarea,
sub toate raporturile "ei, a activitdtii economice
a populatiei este insusi obiectul Economiei Sociale.

k5"i,

din acest punct de vedere, am putea

spune, ca problema populatia este chiar cea mai

importantd ; dacii alte probleme, cum sint: problema productivitcitii muncii, a salarului, a repartifiei mijloacelor de existelltd, a cooperatia

etc... nu s'ar prezenta cu mai multii gravitate

si nu ar solicita solutiuni mai urgente.
Lucrarea aceasta nu este o monografie a
populatiei, pentru c noi nu ne-am indeletnicit,
cu, una din problemele, desigur cea mai
importantd, din cite constiluesc chestinnea point-

Idecit

latiei, si anume: problema mnmn if iril oamenitor.

Dacd am depasit intrucitva domeniul acestei probleme speciale, si am abordat chestiuni, cari privesc statistica populafiei, am feicut-o numal spre

a fixa citeva regule si date, cari trebueau

sei

ni

serveascd la dezbaterea problentii inmultirii,

dupei cum lesne se poate vedea din coprims'ul lucreirii. 0 monografie complectd asupra populatiei
iese din cadrul Economiei Sociale.
*

Demografia, care se ocupd cu studiul problemei populatiei in toatcl intinderea ei, se imparte in urmdtoarele trei marl capitole: Statis-

www.dacoromanica.ro

TX

tica,.Teoria si Politica populatiei. _Iceasta

im-

prirtzre generalmente admisii in stiintri am adop-

tal-o si noi cv1 o modificare, pe care o credem

absolut logic i tiintifici. Evolutia teoriei inmultirii populatiei se coprinde, dupti mai toti
autorii, in ultimul capitol al Demografiel si face
deci parte din Politica populatiei. Noi credem,
elI evolutia teoriei face parte din capitolul relativ la teoriv populatiei din urmaloarele cloun
motive:

1. Evolufia teoriei, populatiei nu este dugi

cum insdei denumirea ei ni aratcl decit istoricul

ei, adecri expunerea cronologicri a diferitelor

reri concepfiuni, sisteme ce s'au produs in decursul timpului asupra teoriei populatiei (noi ne

ref erim aici nunua la teoria, care caut,i sa explice

fenomenul iwnni If iril populatiei si deci, oridecite
on vorbim despre teoria populatiei, in(elegem leo-

ria inmulfirii). Aa fund, evolutia teoriei populafiei face parte integrantl din capitolul al 2-lea
al Demografiel, care trateazti despre teoria popsAceasta este cu, atit mai adevrirat, cu
supus4 unei cercetriri critice, asa cum, facem in
prezenta lucrare erolutia teoriei serreste in prin-

cipal la stabilirea legii de inmultire, care nu-i

'decit expresia sintetica a teoriei inmulfiril; si
care prin urmare, si ea trebue 8,1 fie coprinsri
in acelas capitol al teoriel populatiei.
2. Politica populatiei nu este decit totalitatca
principiilor 6i mdsurilor practice, deduse din leyea, inmulfirii. Expunerea, analizarea critieri a
acestor principii, si neisuri, examinarea copsecintelor ion formeazd ultimul capitol al demogra-

fiei. Dar ce au a face toate acestea en erolutia

teoriei? Natural, cri s'ar putea face istoricul politicei populatiei, adeal sci se expumi, in mod cro-

nolo* principiile si mrisurile practice, ce s'au

aplicat in diferitele timpuri, en privire la feno-

www.dacoromanica.ro

Menul inmultiat oamenilor, $i desigur, cc o ase-

menea opera n'ar fi inutiki. Acest istoric fireste,

cif va intra in capitolul politice populatiei. Dar
evolufia teoriesi populatiei nu poate avea alt loc,
credem nos?", decit acela ce i-am dat.
0 altei modificare, ce ni s'a pdrut necesard
pentru infelegerea justd a evolutiel teoriesi, este
aceia cu privire la neomalthusianism. in genere,
prin neomalthusianism se intelege in $tiintd mi$carea ce s'a produs in Anglia intre anii 1877 78
pentru propidvdduirea rezervei morale. Noi am
crezut cei e bine, ca intre malthusianii teoretici
sd facem o distinctiune. Natural cei aceia, cari
susfin doctrina lul Malthus, a$a cum a conceput-o $i fomulat-o acesta, simt malthusiani pur
$i simplu. Dar oare aceia$ caracterizare se euvine
$i acelora dintre partizanii lu,si Malthus, cari supun doctrina acestuia critice i simt nevoia unei revizairi, a ei? Desigur cei nu. Este intre a,ceste douei categorii de autoriodeosebire,carenu
poate fi neglijaa $i fiindcd clasificarea ce o face
Robert von Mold ni se pare $i nesisteMaticd $i
ingreundtoare-Adespre aceastei clasificare vorbim
in coprinsul lucrana am coprins sub rubrica neomalthusianismului nu numai pe autoril mi$Cdnii

din Anglia dintre anil 1877-78, ci $i pe ace$ti

din urmei autori, earl,, nu inteleg temeinicia dietonului: magister dixit.

*

in ultimil capitol al lucrdrii, dupd ce vor-

him despre politica populatiei in genere, ne oprim

asupra politice populatiei in Romdnia. Dourt mo-

tive ne-au determinat la aceasta. in prima rind

interesul ce trebue sei-1 avem pentru noi in$4-ne;

in al doilea rind, faptul, cd tara noastrd nefiind

pe aceia$ treaptei, de dezvoltare economico-sociald
cu tcirile din apus, politica populatiel la noi trehue sei sufere oarecari modificeiri. Dar vorbind

www.dacoromanica.ro

XI

despre politica poyalatiei in Romeinia a trebuit

set ne ocupcirm, si, de problemele speciale ce s'au

produs la noi, cum sint intre altele: chestiunea

evreiascei si industrializarea teirii, prima chestiune mai ales avind o legdturd intimet cu politica
populatiei in tara noastrd.
Cercetind chestiunea evreiascd, am geisit cei

solutiunea ei, care nu poate fi si nu va fi alta

decit egalizarea politicii i civild a evreilor cu
rominii, intimpind cloud dificultciti: una derivind

din interesul egoist al ?mei infime categorii de

romini, cari pun mai presus interesele ion personale decit interesele neamului si ale stalului;
6i ceakatei derivind din ignoranta in care zac ince'
la noi straturile democratice ale poporului. Avem

convingerea insd, cd va veni o vreme, and sti-

inta va peitrunde in straturi din ce in ce mai largi,

va determina formarea unei opinii, publice, care

va sti sd impunei solutiunile juste si, conforme

interesului general tuturor problemelor, ce asteizi
ne mnpiizinntd. Acea vreme nu va intirzia.
Em. Socor
Mnchen 12 Illnie 11)12.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MAT,ERII
Pag.

Prefatd
.
gabla de ntaterii

Erata

.
.

Introducere

III-XI

XII-XVII
XVIII

1-18

Generalitatiimportanta studiului popu-

latiel in Economia Sociald ; locul acestui stu-

diu in tratate

Cap I. Statistica Populatiei

19-28

Statica populatieicifra populatiel ;

po-

pulatia dupd sex ; populatia dupd vrista ; popu-

latia dupd starea civild ; populatia dupa stiinta de carte ; populatia dupa ocupatil si

clase

Dinamica populatieina$terile, cifra nataMath. Casatoriile, cifra nuptiahtatii. Decesele,

cifra mortalitAtii ; viata probabild ; viata mijlocie. Migratiile: emigrarea, inligrarea. Cresterea populatiei ; scaderea populatiel
.

Cap. II. Teoria PopulatZei generalitAti

lui

Istoricul teoriei inmultirii

.

36

36

39

Go

64

65

66

impartirea
.

Teoria inmultirii in stare fragntentard.

G. Botero, C. Beccaria, V. de Mirabeau, J. Steuart, Herrenschwand, A. Smith, I. Townsend,

Vauban, Temple, Genovesi, Franklin
Teoria inmultirii ca sistem $tiintifie. G.
Ortes, conceptiunea problemii inmultirii, obsta.

www.dacoromanica.ro

20

67-70

XIII
Pag.

colele inmultirii oamenilorrestabilirea unut

adevar istoric.Th. R. Malthus. ImprejurArile in cari a seris Malthus, polemiea lui cu
W. Godwin. Opera lig Malthus asupra populatiel ; teoria inniultirii, obstacolele preventive .5i rrepresive. Legea inmultirit i consecintele
el ; celebritatca lui Malthus. Consideratiuni

generale asupra doctrinel lul Malthus

Malthusianismul
generalitati. Malthusianismul propriu zis nemnalthusianismul
.

Malthusianismul propriu zisJ. B. Say,

71

87

88

H. Luden, P. Rosi, D. Ricardo, W. Th. Thornton, J. St. Mill, Ein Doktor der Medizin, J.
Gamier, Ch. Darwin, E. Haeckel, A. Batbie,

W. Roscher, G. v. Rumelin, A. Wagner, G.

Cohn, Ch. Letourneau, Buckle, K. Th. Reinhold, Cairnes, Walker, M. Block, L. Cossa, A.

Fr. v. Firks

generalitati. A.
Qutelet, R. v. Mold, K. G. Winkelblech, Fr.
A. Lange, H. Baudrillart, A. E. F. Schffle, E.
de Laveleye, A. Messedaglia, I. Conrad, 0-. de
Molinari, N. Colajanni, G. Schnapper-Arndt, A.

89-119

Neomah husianismul

120-130
.
.
.
.
.
.
Neomalthusianismul practie. Bradlaugh,
A. Besant
.
150-132
.
.
.
.
C. Cuza

Antimalthusianismul generalitilti. S. de

Sismondi, A. H. Everttt, .T. Droz, G. Ensor, N.

W. Senior, S. Gray, I. Graham, Alorel-Vind,
M. Th. Sadler, Villeneuve-Bargemont, Fr. List,

A. Blanqui, H. Ch. Carey, T. Doubleday, .1.

Guillard, Fr. Bastiat, H. Spencer, J. G. Courcelle-Seneuill, A. Liesse, E. Levasseur. Y.
Guyot, P. L. Beaulieu, A. Ott, I. Vanni, Ed.
Villey, W. Bagehot, H. Sidgwick, D. G. Richtie, Fr. Galton, I. K. Ingram. A. Loria, Th. F.
Brentano, A. Marshall, A. Dumont, W. Neumath, N. A. Alesandrini, Fr. S. Nitti, 0.
Sehmoller, H. Denis, V. Pareto, Ch. Gide,
L. Brentano .
.
.
.
.
.
Secialis,tii ea antimalthusianigeneralitati. W. Godwin, Ch. Fourier, P. Leroux, P. .T.
Proudhon, N. Tchernychewsky, F. Lassalle,

www.dacoromanica.ro

153

228

XIV
Pag.

K. Marx, K. Bodbertus, E. Dahring, H. George, K. Kautsky, A. Bebel, P. Kropotkine, E.

.
229-284
.
.
.
Critica teoriilor Inmultirii necesitatea et
.
.
.
285-286
&sternal malthasianexpunere succint a.
Diviziunea legit de inmultire: legea de itnnultire ca tendinta 5i legea de inmultire reala opozitia dintre aceste doua legi. Legea de in-

Vandervelde

malfire ca tendintd: progresiile lin Malthus

sint arbitrare ; perioada de dublare a popula-

tiel este deasemenea arbitrara ; progresia aritmetica este o deductiune eronata din principiul vietil ; subsistentele sporesc mat repede
decit populatia ; concluziuni. Legea de ininaltire reald: rectificarea ci ; analogia dintre om
.5i celelalte fiinte ; deosebirt importante ; teoria
productivitath descreseinde a pamintulut ; descresterea produetivitatil este in sistemul malthusian relativa ; productivitat ea pamintulut
cre5te, cauzele ei ; hmitarea populatiel la cantitatea mijloacelor de existentA falsitatea acestei teorit ; cercul mijloacclor de existenta
este determinat do facultatea de producere a
populatiei ; mifloaee de subsistenta 5i mijloace

de existenta ; polemica SismondiJ. B. Say ;

iperdemia in sistemul malthusian ; falsitatea
iperdemiet absoluterealitatea iperdemiet relative ; concluziunipesimismul malthusian 5i
influenta lut in literatura 5i in politica economicA

286-339

Teoria lui Fr. List legea capaciratii populatim ; concluzie import ant a

340

Teoria lul A. Gaillard demnostrare prin

rationament i experienta. Falsitatea acestei
.
.
.
.
341-345
teorif
.
.
.
antagonismul
Teoria lui H. Spencer

dintre individuatie 5i geneza ; analogia intro

inmultirea oamenilor 5i a celorlalte fiinte organizate ; imposibilitatea apheciril principiului
345-352
biologic al inmffitirit
.
.
.
.
Teoria lu Courcelle-Seneailcifra necesara a populatici ; rigiditatea formulef lui C.

www.dacoromanica.ro

XV.
Pag.

Seneuil ; ignorarea fenomenului supraprodue-

tief si al iperdemief ; inaplieabilitatea ef generald

Teoria lul K. Marxiperdemia relativ ;

352-356

caracterul social al fenomenului inmultirif ; teoria luf Marx este ineomplectil

357-338
.

Teoria lul A. Dumont 1e,gea capilari-

tatil sociale ; unilateralitatea ef ; capilaritatea

sociala nu caracterizeaza societatile democra-

tice si egalitare si nu este o lege generala a

inmultirit

Teoria lui Fr. S. X it ti lege conditio-

nahl a lunet societatf viitoare

Imposibilitatea unei legi generale a inmultirii. Natura sociala a fenomenului

; imposibilitatea unei legi de inmultire
pentru toate fiintele organizate ; legea de inmultire a oamenilor trebue sa contie: prineipial de inmultire si misura de inmultire a
populatiel ; principiul de inmultire a popula(jet e in facultatea ei de producere a mijloacolor de existenta ; o masura generala de inmultire a populatiet este imposibila ea trehue cantata in organizarea economica a so-

358-364
361-365

cietatif, adeca in institutille economice elementare ce o compun: sistemul de proprietate, sistemul de producere, relatiile economiee dintre
oamenf, sistemul de repartitie ; fiecare organizare sociala are legea el de inmultire a popula366 -391
tiei
.
.
.

Legea de inmultire in societatea capita-

generalitatt. Clasa muncitoare ; annummia diutre sistemul de producere si sistemul de

repartitie al avutief sociale ; iperdelnia relativa ; clasa muncitoare e o clasa aseendenta ;
concluzit. Categoria intelectualilor ; iperdemia
list&

directa si afluenta. Clasa de mijloc propor-

portionarea ci cu mijloacele de existentA. Marea burghezie este o clasa descendenta ; concluzii. Legea In multirii. Seaderea natalitatif
in genere ; emigratiile ; natalitatea Iii elasele
superioare ; natalitatea in elasele de mijloe ;
.
392 420
.
natalitatea In elasele muneitoare

www.dacoromanica.ro

XVI
Pag.

Cap. III. Politica Populatiei.

Politica populatiei in general. Este inmultirea populatiei un bine social? Politica
populatiei in sistemul malthusian. In ce mod
se poate stimula inmultirea populatiei? Sporirea faeultatii de produeeremodifiparea sistemulm de repartitie.
Sporirea facultalii de producere: dezvoltarea fortelor productive ; asigurarea liberia
til munch ; asigurarea ordinei sociale ; protectiunea claselor productive.

Sistemul de repartific: adaptarea lin la

sistemul do producere. Cooperativele de producere si de consumatie ; impozitul progresiv

pe veit
421-430
.
.
.
.
.

Politica populatiei in Romnia. Descreste populatia Romniel? Date statistice,

cari dovedesc ca populatia RomAniei creste.

Starea populatiel noastre se caracterizsa prin:
subpopulatie rurala si iperdemie intelectuala.

Subpopulatia ruralacauzele et: intin-

derea terenulut cultivat ; sistemul primitiv de

producere ; dezvoltarea fortelor productive ; libertatea Dimwit ; asigurarea ordinei sociale ;

protectiunea clasei taranesti. Politica populatiei pentru conthaterea subpopulatiei rurale 451-463

Iperdemia inlelectualacauzele el. Ea

este in Romania un fenomen trecator ; com463-465

baterea ci prin industrializarea taril
Mica burghczieclasa descendentli. Politica economica fata de aceasta clasa
465-468
.
Chestiunea cvreiasca in Romania. Nu exista o cliestiune evreiasea economica. Teoria
antisemita ; lupta economica dintre populatia
romina si evreie. Conceptiunea enanata a e.

conomiei nationale In doctrina antisemita. Sta-

tistica populatiei. Cresterea populatiei rominestI ; deficit Ole intimplatoare ale populatiei
rurale. Statistica populatiei urbane: misearea
populatiel ortodoxe si mozaice. Situatia populatiel evreesti in Economia noastra natio-

www.dacoromanica.ro

XVII
151g.

nala. Populatia evreiasca nu formeaza o singurd clasa sociald. Cauza adevAratd a deficitelor intimplatoare ale populatiei urbane ortodoxeexagerarea acestor deficite. Politica
ce trebue sa avem fata de populatia evreiascd 468-492
Biurocralia. Formatiunea biurocratim ca
clasa sociala distincta ; rolul ei in treeut si
soarta ei in viitor
.
492-494
Marea burghezie
situatia ef actuala.
Necesitatea formatiunii si consolidarii ci ca

clasa diriguitoare. Obstacolele ce le intimpina:

1. regimul neoiobag 5i 2 put erea capitalului
international. Necesitatea capitalurilor stra494 507
ine ; dezavantagiile 5i avantagiile lor
508-512
.
Bibliografie

www.dacoromanica.ro

ERATA
Rindurile indicate mai jos sint num:irate de sus in jos.
Pag. 11 r 3 a se ceti: dupd in loc de dal:a
77

71

1)

57.

,.,

16 nota 31, r. 2 a se ceti : pag. 299 in loc de: pag. 29

26 r. 9 e se ceti : iritabilitatea) in loc de: iritabilitatea
48 r ultim al tabelel statistice col. I-a: 1890 in loc de : 1390
nota 22, r. 2 a se eeti: midor in loe de,: viilor
61 r, 27 a nu se ceti fiind de prisos
69 r ultim de text a se ceti : in chestiuma ce ne in loc de : in
. chestiunea ce nu ne
78 r, ultim a se ceti : fi, alfii in loc de: si Writers

: Quetelet ,
: Wuetelet
,)
:
Ueberviilkerung in loe de: UbervOlkerung
r. 26
,,
: Acesta
: Aceste
144 r. 3
1,
)1
,5
: exy.:.nre
expunere
173 r. 13
/I ,)
: ig face
: isi fac
224 r. 11
/1
tentd. Proudhon
tent2, Proudhon
239 r. 31
I)
: popolatieI
: popula(iel
269 r. 4
,.
: cu legea
ea legea
289 r. 20
: animate
: animalele
7,
304 r. 33
.,
)7
: si pre: 0 preve305 r. 17
,. : continuarea
: continuraea
349 r. 31
: suprapropusA
"
394 r. 11
,, : suprapusa
461 nota 6, r. 1 a se eeti : Ca sd se vadd in loc de : Ca sg vadrt
a se ceti : la numdrul
in loe de ; la numuirul lor
489 r. 21
: 0: cd o atribuim
,,
; si cub le atribnim
505 r. ultim
: Untweikung
: Umwalzuno.b
510 r. 12

123 r. 2

11

)1

77

77

71

17

77

77

17

77

77

77

17

77

7)

)7

17

7)

17

77

77

)7

11

57

77

7)

17

71

21

..

77

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Populatiafie cA am considera un neam anuocupind un teritoriu determinat si organizat
intr'o certA fornalt de stat, fie cA ne-am referi la
totalitatea speciei umane, indiferent de timp si
mitt,

loceste materia vie asupra cAreia si in jurul

cAreia se determing si se sAvirsesc toate fenomenele vietii sociale. Ea este obiectul, ea este .
in acelas timp si subiectul intregii activitAti sociale, caci numai prin ea si penLru ea se miscA
toate in acel angrenaj complex de manifestAri

si actiuni, care constitue viata sociall1

DacA acesta este evident apriori si ipotetic,

oimeneascA, este si mai evident la societatea omedacA este evident pentru toate timpurile si perioadele de clezvoltare prin care a trecut societateaome

neascA ajuns in faza civilizatiei moderne. Aid

totul depinde de om si se face pentru el. Forte le
oarbe ale naturii sint reduse la minimul lor de
actiune si de eficacitate ,iar in complexul vietii sociale civilizate nu se compteazA decit pe
ceia ce omeneste i socialmente este posibil.

Activitatea omeneasca socialA si individualA

societatea civilizatA aceasta din urmA se

si In

reduce din ce in ce cute aproape unica sursa

din care se alimenteaza viata socialA, iar popula-

tia omeneascaAumai despre dinsa ne ocup`am

este unicul obiectiv al intregii activitti de orice
1) P. Rossi: Cours d'Eoonomie politique 1851 p. 268.
www.dacoromanica.ro

soi. Industrie, numai din inter ventia fortelor naturale nu exist, dupA cum nu exisfa industrie

in an scop decit acela al satisfaceril unor anumite trebuinte ale populatiel. ArtA, farA interven-

tia onului, i numai pentru dragostea de arta.,

este ceva absurd. Industria $i arta sint operele

dmului $i se fac pentru om. Ele sint concretizarea unor activitAti ale populatiei omene$ti $i se
sAvir$esc pentru satisfacerea necesitAtilor atit de
varii ale acelea$I populatiuni. Ace la$ lucru se
oate spune despre toate celelalte manifestAri ale
actiunil Mene$ti. Stiinta ca i literatura, agricultura ca $i filosofia sint produsele pe diverse
terenuri de activitate socialA ale populatiei $i
in acela$ tirnp tot atitea mijloace pentru satisfacerea necesitA.tilor acelea$I. populatii.

Dacl n'ar fi decit atit, Inca studiul chestiunii populatiei ax prezenta un mare interes. Cad
dacA totul in societate se face de cAtre i pentru
populatie, nu este oare interesant sA se cunoascA
starea i desvolatarea acesetei populatii, care creazA totul $i pentru care se creazA totul?
Dar nu e numal alit.
In afarA de acest interes poate mai mult platonic este $i un altul practic, de o InsemnAtate
IncA $i mai mare.

Societatea omeneascA, care in definitiv nu e

decit o coinunitate de oameni, este ImpArtitA in
orga.nizMe politice, fiecare avind organizatii 5i
interese proppril, fiecare tinzind la maximum de
progres $i de putere. SA nu fie care nici o legaturA intre organizMul politic--sa-i zicem Stat--:

$i intre populatiunea trAitoare in el? S. nu a-

tirne intru nimic oare puterea unui stat de numlrul populatiei sale, de gradul de dezvoltare fizicA
$i intelectuala a aceleia$1 populatil?
IatA citeva intrebri cari, inainte de a fi rezolvite, evidentiazA insemnAtatea studiului popuwww.dacoromanica.ro

latiel. Si de aceia sociologil, economi$tii, oamenii

politici sint de acord TA a recunoa$te important.%

capitala a problemei populatiei, si-1 dau atit in

teorie clt $i in practica atentiunea cuvenitA. De
aceia, chestiunea populatiei, care clA na$tere la
o suma de problemei adesea de actualitate $i de
o solutiune urgenta, a determinat formatiunea unei discipline deosebite : stiinta populatiei (Bevlkerurngswissensehaft, Bevolkerungslehre) care s'a
numit Populationistik in Germania; iar in Franta

Demographie2).
Cu toate acestea, $tiinta populatiei este de
data relativ recenta. Pe cind alte chestiuni, interesind functionarea economica a organismului
social, au preocupat din timpuri indepartate spiritele cugetAtorilor. Deinografiaaceasta e titu-

latura ce adoptam $i noia ramas departe de

preocuparile oamenilor de tiinta $i importanta

chiar a chestiunii populatiel n'a fost recunoscuta

decit abia la finele veacului al 18-lea. Aceasta

este desigur $i cauza principala, pentru care $tiinta demografiei rAtace$te Inca $i astazi pe cal
nesigure, $i n'a putut parveni la stabilirea unor

solutiuni teoretice $i practice necontestate.

Ba, dacA am cerceta locul pe care-1 ocupa
chestiunea populatiei in EconoMia socialA, am

i astAzi ea nu este fixata, intrucit a.

proape fiecare autor II da in tratatul sau un alt
gAsi, cA

loc, dupA importanta mai mare sau mai mica', ce-i

acordia, iar altii nici nu se ocupa de ea decit incidental, cind trateazA alte chestiunl, de pilda :

mnta, salarul, acumularea capitalului etc....

Si totu$I cine ar putea contesta astazi in mod

2) Paternitatea acestui termen este a lui Achille Gui-

lard, care in 1855 a dat la iveala

o interesant5, lucrare
intitulat'a : Elements de statistique humaine on Demographie
comparee, despre care vom vorbi mai incolo.

www.dacoromanica.ro

serios si stiintific importanta capitala a chestiunilor, cari formeaza.' obiectul cercetarilor demografice ?

Numarul, compozitia, cresterea sau descresterea, inigratiunile populatiei slut fapte sociale,
cari trebuesc bine cunoscute, pentru ca.' au o
foarte mare inriurire asupra vietii sociale si asudezvoltarii el; pentru c. o legislatie econoMica, conforma intereselor organismului politic,
este imposibila fr cunoasterea lor amanuntit.
Si cum toate aceste fapte Sint cirmuite de legi
sociale, cunoasterea acestor legi nu e cu putinta
decit prin cunoasterea fapteior insasi in succesiunea i corelatiunea lor cu celelalte fapte sociale. Acei, cari guverneaza' natiunile; acei,
cari administreaza afacerile publice, nu trebue
sa cunoasca, in fond tot ce s'a descoperit despre
legile sub cari graviteaza omenirea? Si acei, cari,
de vole sau de nevoie, sint totdeauna guvernati,
nu trebue sa se nelinisteasca daca, sunt condusi
dupa decrete providentiale sau contrar unor a-

ra

semene decrete?" 3).

Este destul s spunern, ca dintre doua po-

fpoare, cari traesc in conditiuni economice si culturale egale sau aproape egale, cel mai numeros
va fi mai puternic si mai bogat in oameni si opere

de, valoare, pentru ca s. rsara in mod evident

importanta ce o are cunoasterea numarului populatiei. Si iarasi este foarte important de a se $ti,
daca o populatiune creste sau descreste, ae oare
ce fiecare om in plus este o energie mai mull in

viata sociala $i fiecare on in minus o energie

mai putin. Ba am putea afirma a priori c o

populatiune in crestere este o populatiune prosperk pe cincl decadenta unei populatiuni se poate
deduce si din decresterea ei continua.
3) A. Guillard : op. citat. pag. IX.
www.dacoromanica.ro

_5_
lstoria omenirii, care este oglinda in care se
reflecteaed luptele natiunilor fie pentru a se con-

serva, fie pentru a atinge maximum de putere

5i de progres, ni procurA o multime de dovezi in

confirmarea celor ce sustinem. Este destul sg, ne
gindim la acele enorme 5i distrugAtoare migratiuni, pe cari istoria, le nume5te navAlirile bar-

barilor. pentru a ni da seama de importanta ce

prezintA asemene fenomene. Ele s'au produs csatre sfir5itu1. unei vechi i infloritoare civilizatiani 5i au contribuit desigur, intr'o mAsur5, oar(
care, la grabirea decadentii politice a marelui inperiu roman.
Dar nu numal deplasrile de popoare in mase
marl 5i rAzboinice constitue fenomene interesante
de inigratiune. Sint interesante 5i migratiunile
Mai mici, periodice, pe cari ni le oferA unile po-

polatiuni de astAzi. S'ar putea cita cazul popo,

rului italian, din sinul cAruia se desprinde in
fiecare an o bun5, parte pentru a pleca in alto
regiuni, mai ales in America.
Ce InsainnA aceasta, dacA nu o perdere re-

gulat de forte, de energil cari se duc s. populeze

alte state sArAcind puterea de productiune 5i de
viatA a ipopulatiunii Italiei?
Care este cauza, sau cari sint cauzele acestor migratiuni; ce rezultate dau ele; prin ce ma-

suri s'ar putea Tmpiedeca producerea lor, dac

se pot impiedeca, sint atitea chestiuni insemnate,

la cari Demografia este chematA sa raspund'a. Si

ce ar putea spune omtl politic italian, ce atitudine ar putea sA aibl dinsul fatl de asemene
fenomene, clacI nu Kr cunoa5te faptele

ins`65i,

cauzele lor determinante, legile in virtutea cArora

se produc? 4).
4) RAzboiul. pe care Italia 11 duce cu atita sthruinta
in contra Turciei, i a earn1 declarare a impresionat atit

www.dacoromanica.ro

Populatiuneasi and zicem populatiunea intelegem toate fenomenele ce se produc in ea, $i

toate stArile sub cari se prezintan-este chestiunea fundarnentalA a politicei economioe; sau mai
exact, $tiinta populatiunil procurd politicei econoMice premisele si datek $tiintifice. Fara aceste fprernise $i date o politica economica inteligenta nu se poate concepe.
Si foarte bine spune Ribmelin 5 ) : Deoarece
populatia, impreuna cu teritoriu este fundamentul 8tatu1ui, subiectul $i obiectul oricarei activitati de stat; deoarece numarul $i cornpozitia ei,
neintrerupta ei reinoire, descre$terea $i cresterea ei, partiala sau totala, sint fapte date $i esentialmente neschimbAtoare ,cari influenteaza in
toate directiunile viata sociald $i de stat reclama atentiune; nu e nevoie de o dovada mai
evidentA ch', cunoasterea acestor fapte biologice,
fundamentale trebue sa alba' aceia$ mare importantli In practica vietii sociale ca $i in stiintele
vietii publice".
de ru opinia public& internationaM, nu este in partesocotim noi--decit consecinta acestor repetate si regulate
migratiuni in magi, ale poporului italian. Populatiunea re-

gatului Italiei a atins, in regiunea de nord a tdril care

este fertild, o mare densitate. Ea null mai poate procura
existenta, in organizatia actual'a a productiunii sociale, pe
teritoriul statului italian. Ce era de fcut ? Posibile nu erau
decat dou'a. solutinni. Emigrarea escedentului do populatie
sau sporirea teritoriului.

Prima solutiune se practia de citeva

decenii, dar

prezint desavantajul pierderei atitor forte si instrAinhril

lor de neam si de patrie. A doua solutiune, fiind acceptatt,
a determinat rh'zboiul actual al Italiei cu Turcia, intrucit o
sporire de teritoriu pe continentul european este imposibil'a
san in orice caz mult mai greu de realizat.
Asa pus& chestiunea, despre nedreptatea sau s'alb6acinea in principiu a acestui itzboi nu poate fi vorba.
5) Schonberg's Handbuch der politischen Oekonomie

Taingen ed. IV vol. I pag. 828.

www.dacoromanica.ro

Populatia 'in Economia SociaUl. Doua sint

chestiunile la cari trebue s aspundem. Mai intii este chestiunea de a se *ti ,care-I important4
studiulul populatiei in Economia SocialA, si in al
doilea rind, care este locul ce-1 ocupl acest stu-

diu in tratatele de Economia socialai. Prima ches-

tiune este o chestiune de principiu, a doua este

o chestiune de metod.
hriportanta studiuluI populatiel in Economia

Social se datoreste rolului mare pe care-1 are

populatia in productiunea sociala, *i. astazi ni-

menI nu mai cuteaza a trtgadui insemnatatea predoininantg, a chestiunii, asupra multor alte chestiuni cu cari se indeletniceste stiinta economica.

N'a fost insIt totdeauna asa. In scoala clasicA,

care purcede de la Adam Smith, i care a stapinit

Mu lta vreme cugetarea economica, problema po-,

pulatiel era cu totul secundara, *i insusi Smith

asa numitul parinte al Economiel sociale" nu se
ocupla de chestie dnit incidental si foarte sumar,
in capitolul relativ la salar 6). Pentru Smith chestiunea populatiei este cu totul secundara, el nu-1

d nici o atentie; iar unii dintre discipolii *i

urma*ii sal fac la fel, au aproape aceiasi atitudine.

Si lucrul este lesne de inteles.

In conceptiunea lui Adam Smith Economia

sociala este stiinta cu totul abstracta, care se

ocupa cu cercetarea unor fenomene sociale ee
par a nu avea nici o legatura intima cu populatia.
Pentru Smith *i 5coala sa nu exista nici lucrator

nici capitalist, ci numai Munca si capital. Producerea nu se face de oameni, ci de agenti1 productiunir ; iar repartitia produsului nu se face
in i pentru populatie, ci intre factorii produ6) Aam Smith : Recherches str la nature et les causes
de la richesse des nations. Paris Guillaumin & C-ie 1881
ed. 5-a torn. I Cartea I cap. VIII. pag. 78 i urm.

www.dacoromanica.ro

cerii", atit primeste capitalul ,atit munca. Intregul sistem al liii Adam Smith este o coordinare logicri de abstractiuni si de aceia perfectul

sAu discipol T. B. Say a putut spune, cA Economia sociaRt este expunerea modului in care se
formeazA, se distribue $i se consumg avutiile" 7).
In conceptiunea economistului clasic, *Uinta
economiel sociaie este un sistem metafisic ,care
are a se ocupa de o serie de fenomene abstracte,
ce se produc in societate gratie unor factori deasemene apstracti ,si inriuresc situatiunea acelorasi factori. CA acel factori se recruteaz" din
populatie; cA distributia produsulul social se face

in populatie $i pentru satisfacerea trebuintelor

el dupA anumite norme; cA aceastA distributie
influenteazA asupra situatiunii diferitelior clase
sociale; $i chiar c modul de producere determinA

Insi definirea si situatia claselor,

toate acestea nu exista% In economismul clasic si nu-1

intereseazA.

Intr'un astfel de sistem al Economiei sociale

evident c ipapulatiunea nu avea Tnici o importantA

$i studiul el deasemene. 0 reactie puternicA InsA

se Men in contra *coalei lui Adam Smith. Ea in-

cepe mai intii in Germania, apoi se iveste $i in

Franta. AceastA reactie in contra clasicismului
dA nastere mai apoi la dota curente bine distincte in Economia socialA, despre cari vom avea
cazia sa". vorbim altA datA, si cari sint: scoalai,
istorica i curenLul national-economic. Aceast5
reactie impotriva clasicismului se datoreste mai
ales lui Adam Midler, Simonde de Sismonrli $i
Fiedrieh List.
Adann Miiller8) este cel dintil, care se ridicA
7) j B. Soy : Trait d'Economie politique Paris 1841
Guillaumin et. VI.
8) Eleinente der Staatskunst, 1809 : Nothwendigkeit
einer teologischen Gruadilge der Staatswissenschaften 1816.

www.dacoromanica.ro

impotriva $coalei clasice, pe care o invinue$te

de indivudualism $i cosmoplotism. El afirma in
Economia sociala principiul nationalitatii $i preconizeaza o politica economica nationala. Concluziile sale practice se intemeiaza pe premisa,
ea Economia sociala cerceteaza fenomenele economice intrucit intereseaza populatia $i mai ales
natiunea, $i cA teoria economica trebue s fie
piedestalul politicei economice.

Curentul, pe care-1 porne$te Muller, selarge$te

$i-$i croe$te un drum sigur $i victorios cu Friedrich List, care poate fi considerat, ca adevAratul
Intemeietor al curentului national-economic. In
lucrarea sa principalA : Das nationale System der
politichen Oekonomie 18419), List se ridicafoarte
vehement in contra $coaleI clasice, pe care el o
nuMe$te sistemul valorii de schimb". Economia
socialA in sistemul lui Adam Smith, ca $i inteal
lui Quesnay, '*eful fiziocratiei, este economia socialA cosinopolitd, pecind economia sociala, se
mArgine$te a invata cum o natiune, in imprejuTali date, ajunge ,cu ajutorul agriculturei, industriel manufacturare $i al comertului la prosperitate, la civilizatie $i la putere"10).
Teoriei avutiei $i a valorii a Jul Adam Smith,
List opune teoria fortelor productive, dupA care,
Economia.socialA nu are a se ocupa atit de valoarea $i de avutia in sine, care este o notiune ab-

stractA; ci de fortele natimil care o produc, o

conserva' $i o sporesc. Si dupa ce arata, ca $i for-

tele intelectuale shit productive, List aduce lui

9) Lucrarea aceasta a fost tradusk si in romineste la

1887 de catre d. 1. N. Papinia sub titlul: Sisteni national
de economie po1itic dup5, traducerea franceza, din a 2-a
editie a lui Enric Ric-helot. Traducerea romineascA are o
prefata semnatrt de P. 8. Aurelian. De aceasta ne servirn
sr noi.

10) Op. citat pug. 140.

www.dacoromanica.ro

10

Smith $i intregii sale $coale, invinuirea, ci clupa

clin$iI acela care creste mascuri este in societate
un Membru producAtor, acela care cre$te oameni
este un membru neproducAtor" 11).

In sistettnul pe care List Ii opune scoalei,

prosperitatea natiunilor depinde de gradul de dezvoltare al fortelor productive $i nu de cantitatea

avutiilor $i a valorilor de schiMb de cari dispun,
De aceia, recapitulind invinuirile ce aduce $coalei, List le sintetizeazA in urlmatoarele trel : 1)
costmopolitism himeric, intrucit nu cunoa$te natiunea i neglijeaza interesele nationale; 2) materialism fard viatd, pentru ca nu vede decit va-

loarea de schimb a lucrurilor; 3) individualism;

dezorganizator, cad nu reprezinta decit industria
privata a$a cum ea s'a desvoltat in ni$te libere
raporturi cu societatea, adica cu genul uman intreg, dacA acesta n'ar fi impArtit in deosebite
natiuni" 12).

Aceasta fiind conceptiunea lui List, era firesc

ca el SA spunk ca. sistemul lui Smith nu e decit

o teorie -a valorilor, o teorie de negustor, iar nu

doctrina care invata CUM fortele productive ale
luneI intregi natiuni, sint de$teptate, crescute, intretinute i conservate in interesul civilizatiunii,
prosperitatiI, puterii, trAiniciei $i independen-

VI eV").

Teoriile lui List, au determinat un mare curent in $tiinta economica din Germania $i au avut $i rezultate practice fericite. Studiul fortelor
productive a inceput s devina obiectul cercetarilor economice si. aceasta a contribuit la dezvoltarea studiului populatiei in Economia socialA,
cu ant mal mult, cu cit $i imprejurArile $i cerce11) Op, cjtat pag. 157.
12) Op. citat pag. 180.
13) Op. citat pag. 300.

www.dacoromanica.ro

11

tarile .lui Malthus faceau s se simta importanta

$i necPsitatea lui.
Cu hrult inainte de Fr. List, dupa Adam Muller

insa, se ridica in contra $coalei clasice Simonde

de Sismondi. La inceput partizan al sisternului
lui Adam Smith, Sismondi revine apoi $i in 1819
i$I publicA cea mai importanta lucrare a sa : Nouveaux principes d'conomie politicfue ou de la
richesse dans ses rapports avec la population14).
Din chiar subtitlul lucrAril se poate intrevedea conceptiunea autoruhri lucrArii asupra Economiei sociale. Sismondi protesteaza $i el in
contra $coalei clasice ,care a fAcut din Econotnial
social o $tiinta abstracta, preocupatA numal cu
studiul avutiei abstracte. El sustine cA numai acumularea capitalurilor nu inseamnd bogatia unui popor. 0 populatie este bogata $i prosper% Tru-

mai atunci, cind i$I poate asigura cu aceste capitaluri o bunA stare materiala ; $i prin urmare
Economia sociala trebue sA cerceteze ,care este in-

riurirea producerii $i distributiei avutiei asupral

bunei staff a poporului, $i cere interventia guvernului, a carei merrire este sa apere pe eel slabl.
Sismondi este cu siguranta eel dintii, care
introduce in Econornia sociala notiunea populatiei, dindu-i importanta ce in adevar o are ; la
Adam Muller principiul negAsindu-se decit in ger-

meni. Si WA in ce termeni formuleaza el noua

sa conceptiune a Economiei sociale, rAspunzind
lui Adam Smith : el privise avutia intr'un mod
abstract, fara nici un raport cu oamenii cari trebue SA se foloseasca de ea; si in acest sistern,
el avea dreptate sd concluda cA producind cit
mai mult $i vinzind cu cit mai putin posibil, in
primul caz veniturile sporesc $i in al doilea se
mitviteazA cheltuelile societAtii.
14) Lucrarea cuprinde 2 volume si a aparut inteo a
doua editie in 1827. De aceasta ne servim si noi.

www.dacoromanica.ro

12

Con)cutenta cea mai absolutA ar trebui sa

aibA aceste dou'l efecte. Dar cind consideri econo-

mia politic. n raport cw populatia ca$i cu avutia,

cind cercetezi nu numai cum s'ar putea obtine

mai multA imbelsugare, ci cum ar putea obtine
oamenii mai rnultA fericire prin imbelsugare, te
inspliminti de cea ce s'a dorit la inceput...'`15).
Cu aceste atacuri la adresa $coalei clasice $i
cu aceastA nouA conceptiune a Economiei sociale

studiul populatiei I$I face intrarea triumfalA in

stiinta economicA. Si nu trece multA vreme $i
vedem chiar pe unii partizanI inflcArati aI clasicismului, afirmind cA problema populatiei este

cea mai importantA dintre toate problemele

$tiintii.

A$a de pilda Pellegrino Rossi, de$i partizan

al $colii lui Adam Smith, afirmA cu destulA preciIziune, cA populatia formeaza aproape substanta
in jurul cAreia se realizeazA $i se desvoltA toate
fenoinenele economiei sociale. Numai prin ea $i
pentru ea se agitA $i se sAvir$e$te totul in lumea
econolmicA. Instrument principal al productiunil,

in folosul sail se efectueaa distributia avutiei

nationale: ea e in acela timp scopul $i mijlocul.

Astfel eiinta economicei ar putea set se rezume
mntrea
n tiina populatiei; aceasta ii, este cel
putin inceputul i sfir?itul"16).
Si acum, dupA cele spuse pAra aci e u$or sa

raspundem la prima intrebare ce ne-am pus-o,

$i anumle: care este importanta studiului populatiei in Economia socialA.
Natural, cA nu vom cAdea in eroarea groso-

lanA a $coliI clasice, care neglijeazA studiul populatiel si-I tAgAdue$te acesteia orice InsemhAtate

in Economia socialA; dar nicl nu vom exageral

15) Op. eitat vol. II pag. 337.
16) Cours d'conomie politique 1851 pag. 329.

www.dacoromanica.ro

13

sustinind ca Rosi, cA $tiinta populatiei este alfa

$i omega $tiintii economice.
0 tiint in acceptiunea largA a cuvintului,
ar fi un sistem de principil, deduse din studiul
unel categoril de fenomene intr'o strinsA relatiune
de causalitate $i de coexistentA. De aceiani se pare

exagerat a sustine, cA in studiul fenomenelor ce

se produc in populatief, t a atare, s'ar putea rezuma $tiinta economicA, al cArui domeniu se intinde mai departe, $i care se ocupd cu cercetarea
$i a altor fenomene, cari dacA au oarecari relatiuni de coexistent cu populatiunea, nu au nici
una de causalitate.
Sint fenomene, cari se produc in societate
$i nu in populatie, ca atare ; $i cari derivA din
felul 1de prganizatie al societAtii, 'si nu din felul de a

fi al populatiei. A$a sint : capitalul, renta, salarul

etc... Aceste fenoinene economice cad in directai
si esclusiva cercetare a Economiei sociale si nu
au nici un raport de causalitate cu populatia. A
sustine impreunA cu Rossi, Cal stiinta populatiel
este inceputul $i sfir$itul" $tiintei economice, inseamnA a sustine ceva evident imposibil $i absurd,
InseamnA a tAgAdui adevAtrul elementar i evident.

Deaceia, precizind importantape care o afirmAm $i nola chestiunii populatiei in $tiinta

economick vom spune, CA este una din proble-

Mele cele mai insemnate din cite are de dezlegat

aceastA $tiintA; insemnatate ,care rezulta, $i din
natura $i din complexitatea ei.
A doua intrebare la care trebue sA rAspundem,

este aceia cu privire la locul ce-1 ocup studiul

populatiei in tratatele de Economie socialA. Ches-

tiunea aceasta, ai spus-o mai sus, este o chestiune de metodA.

Econdmia socialA este o $tiintA inch' in forma-

tiune. Domeniul cercetarilor ei de$i este definit,

sistematizarea InsA a principiilor $i a investigawww.dacoromanica.ro

14

tiilor sale isi a$teaptA autorul. De aceia sediul

multor materii incsd nu este fixat. Aa e si cu

populatia.

In rmpArtirea clasid, a materiitor Economia

sociale, fAcutl. de J. B. Say, dupA care aceast61,

$tiintA are a se ocupa de cum se produce, so

distribue $i se consumet avutia, studiul populatiel

'10 gAseste sediul intr'o sectiune aparte, depinzind de cea de-a doua mare impartire a stiintei,
sub titlul : despre nuineirul si conditiunea oamenilorl7). Acela.$ loc Ii dau H. Baudrillart, care
trateazA chestiunea in partea a 4-a a lucarii intitulatd : ilespre distributia si repartitia avutiei 18);

J. Droz19) $i A. Batbie, care o intercaleaa In studiul asupra salarului 20).

AltI autori privesc $i cerceteazA chestia populatiei ca facind parte din studiul asupra pro&aid militia Ma slut Pellegrino Rossi 21), de$i

partizan al lui Say; M. Block22), J. St. Mi1123);

J. G. Courcelle-Seneuil24) $i Alfred Marshall25).
Noi socotim, cA in sistemul impArtirii stiintii economice in : producerea, distributia $i consumatia avutiel, tratarea chestiunii populatiei in sec-

17) I. B. Say Cours complet d'conomie politique

pratique Bruxelles 1840 ed. II-a pag. 368. In ed. III-a
din 1852 Guillamin & C-ie vol. II pag. 121.

18) Manuel d'conomie politique ed. III-a 1871 pag. 420.

19) Economie politique Ou principes de la science

des richesses 1829.
20) Nouveau Cours d'conomie politique vol. I pag.

192 si urm.
21) Op. citat pag. 222 si urm.
22) Les Progres de la science conomique depuis Adam Smith 1897, ed. 2-a vol. I pag. 646 si urm.
23) Principes d'conomie politique 1854.
24) Trait thorique et pratique d'conomie politique

2 vol. 1858-59.
25) Principes d'con omie politique 2 vol. 1907 trad.

in fr de F. S.Jourdan.

www.dacoromanica.ro

15

tiunea intiia nu are avantajul de a fi logica. Situatiunea populatiei depinde in primul rind de
modurile in cari ea Ii aproprie bunurile produse.
Sub acset raport Economia sociala trateaza chestiunea, i de aici s'a nascut marea controvers i
intreg Malthusianismul. De aceia, in sisitemul impArtirii ,$tiintii in cele trei mari sectiuni de cari
am pomenit, metodic este J. B. Say i cu ceilalti
cari 1-au imitat.
Sin unii autori, cari trateaza aceast chestie in cea de-a treia impartire a stiintil, i anume
in sectiunea care vorbefte despre consumatia avu-

tiel. Printre acestia vom cita pe Emile Levasseur 26 \) membru al Institutului de Franta *i au-

torul yaloroasei lucrari : La population francaise;

Adolphe Coste27) i Andr Liesse28) care, dupa

cum vom vedea mai pe urma, incearca sa dea

legil populatiel ca i Courcelle-Seneuil o formula

algebrica. Mai isolat este profesorul Wilhem
Neurath, care studiazii, chestiunea populatiei ia
sectiunea circulatiei avutiei, i anume la capito-

lul intitulat: teoria productivitatil descrescinde

a pamintului 29).

Mai sint Inca doua categorii de autori sub

raportul Modului de tratare al chestiei populatiei

si despre cari vom spune citeva cuvinte. Unif,
desvolt chestiunea in mod cu totul independent
de orice clasific are a materiilor tiintii, formindi
din tratarea ei o sectiune speciala i de sine sta.-

tatoaref careia II dau loc de obicel la sfir$itul

lucraril. Dintre acestia putem cita pe: J. Ch. L.

26) Cours d'conomie rurale industrielle et comerciale

Paris 1876 ed. 2-a.
27) Nouvel Expos d'6conomie politique et de Physologie sociale 1889.
28) Le9ons d'conomie politique 1892.

29) Elemente der Volkswirtschaftslehre 1903 ed. IV

pag. 129 i urm.

www.dacoromanica.ro

16

Simonde de Sismondi"); P. I. Proudhon"); Th.

Funck-Brentano 32 ) ; profesorul de la Berlin Ai.
doiph Wagner"); Gustav von Riimelin in tractatul lui Schonberg") *i Joseph Gamier").
A doua categorie pe care trebue sa mentionin, este aceia a autorilor, cari nu discutA chestiunea populatiei decit in treacAt $i in legatura

cu o alta chestiune. Intre acestia gasim pe Adonn

Smith 36) i pe David Ricardo 88). Ambii corifei ai

ecknomiei sociale clasice trateazil chestiunea populatiei in Mod cu totul fugitiv in capitolele relative

la salar. Tot in dezvoltarea chestiunii salarului a-

tinge problema populatiei$i Hans ,v on Mang oldt").

Este foarte semnificativ ,ca atit Adam Smith, pa.rintele" econolmiei sociale clasice; acela, care aA
privit $i discutat chestiunile economice din punctul
de vedere al avutiei apstracte fr nici o relati-

une cu populatia, cit $i cel mai distins discipol

al sAu, Ricardo, abia gasesc citeva cuvinte pentru chestiunea populatiel. Si daca aceasta s'ar
putea explica lesne la Ada1n Smith, pe vremea
cAruia studiul populatiei se gAsea intr'o stare cu
totul fragmentarA; ar fi greu de explicat la Ri-A
cardo, care a scris dupa Malthus, a -A4rui lucrare
in chestiunea populatiei a stirnit moth'. admiratie

in unile cercuri $i mai multa inver$unare poate

30) Op. citat vol. II pag. 250 i urm.
31) Systeme des contradictions conomiques ou Philosophie de la miser() 1850 ed II a N. o1. 2 pag. 29 si urm.
32) Nouveau prcis d'conomie politique 1887.
33) Grundlagen der politisehen Oekonomie.
34) Handbuch der politischeu Oekonomie ed. IV-a 1896.
35) Premieres notions d'economie politique ete. ed.
5-a 1879.

36) Recheiches sur la nature et les causes de la Richesse de Nations 1881 ed. 5-a pag. 78 i urm.
37) Oeuvres complett_s Des principes de l'economie
politique et cla l'impot 1882 pag. 59 si urm.
38) Volkswirtlischaftslehre 1868.

www.dacoromanica.ro

17

In altele *i a fAcut din problema populatiel o

probleina mereu de actualitate. Desigur, ca nu-4

mai conceptiunea insA*I, pe cari Ricardo o avea
despre stiinta, 1-a indepartat de la studiarea unei
atit de importante *i de arzAtoare probleme.

Insfirsit, in aceias categorie de autori, cari

trateaza probleina populatiei incidental, cu ocazio

dezvoltrii unei alte chestiuni, mai este *i Karl

Marx, intebneietorul socialistnului *tiintific. In im-

portanta sa lucrare, Dais Kapital, care este poate

cea mai profunda opera de economie sociala din
cite a vAzut veacul al 19-lea Karl Marx atingel
chestiunea populatiei in al 23-lea capitol, din volumul I, atunici cind se ocupa despre : legea generala a acumularii capitaliste"39).
Daca ar vrea cineva s sustina, cA Economia
sociala este o *tiinta definitiv statornicita pe baze
sigure, i CA in sistematizarea ei nu mai este

nimic de facut; desigur, ca aceasta diversitate,

a autorilor in modul de tratare *i in modul de a

concepe o singurA chestiune atit de irnportantai,

cum e aceia a populatiei ar fi de ajuns sa-1 in,boarca de la o parere atit de eronata. 0 asemenea

pArere i s'ar parea *i 'mai eronata, cind or vedea, c diversitatea aceasta persista in mai toate
chestiunile cu a caror tratare se ocupa *tiinta

econoinicA.

Si nu door ea modul de tratare, *i mai ales

locul ce se da in tractate uneia sau mai multor

chestiuni, ar fi esentialmente hotaritor. Discutiu-

nile insa ce s'au ivit din aceste motive in sti-

inta, indica starea de confuziune i nestabilitate

a principiilor si a materiilor.
Revenind la chestiunea in discutie, noi vord
zice, cA ni este perfect indiferent locul ce acord'al
autoril in tratatele lor probleinei populatiei. Lai
39) Das Kapital ed. 5-a 1903 vol. I pag. 576.
2

www.dacoromanica.ro

18

inceputul, la mijlocul sau la sfirsitul sistemului,

cu ocazia dezvoltArii uneia sau altei rnaterii, studiul populatiei n'ar suferi cu nimic nici in complexitatea lui nici in amploarea ce o comportk
dacA autoril ar fi de acord asupra inserniatatii
chestiel si ar fi gAsit adevArul necontestabil. Sint
deci zadarnice certurile in stiint A. pentru motivul
cA problema populatiei nu-si are un loc definitiv

fixat in diversele tractate, manuale, principii;

cursuri, elemente etc... Aceste certuri nu pot face

dovada decit a pedantismului si a superficialitA-

til unora dintre autoril acestor lucrAri. Pedantismul si superficialitatea aceasta par a fi explicabile cel mult in manualele didactice; dar nu in
asemenea lucrAri se poate face stiinta largA, seninA, obiectivA si cu acea indrAznealA de investigatie, pe care o reclamA o stiintA. ea Economia,
socialA, pe terenul cercetArilor cAreia se intilnese
patimi i adversitati ce tisnesc impetuos din straturile profunde ca si din cele suprapuse ale societAtii.

www.dacoromanica.ro

CAP. I

STATISTICA POPULATIEI
Demografia oonstitue o disciplina deosebit,

intru cit investigatiile sale se indreapta asupra

unox fenornene, cari formeaza domeniul ei propriu, si intrucit se conduce de norme si de prin,
cipii can Ii apartin In totul. Ca ori ce disciplinal
sociala' insa, Demografia este in strinsa legatura.
cu toate celelalte ramuri ale stiintei sociale, cum
sint: sociologia, econornia sociala, etica, statistica etc...
Dupa Achille Guillard DeMografia are dougi

intelesuri: unul mai larg si atunci Demografia

este istoria natured si sociala a speciei umane,
si unul mai restrins,cunoasterea matematicN
a populatiei, a miscarilor ei generale, a starii ei
fizice, civile, intelectuale si morale 1).

Evident oa intelesul larg al Demografiei Ii

respingem, pentru c ar fi s inglobam in disciplina demografica o multirne de discipline, cari
ai existen-ta 10 roptie bine justificat. Dupa
aceasta definitie a DeMografiei, ca fiind istoria
naturala i sociala a speciel umanei 'sociologia,
antropologia, istoria, econornia sociala, statisflea; .etica, psioologia etc...., n'ar fi decit niste
capitole ale Demografiel. 0 asemenea gene1) Elements de statistique humaine ou dmografie

compare 1885. Introducere pag. XXVI.

www.dacoromanica.ro

20

ralizare n'are insa nici un temei logic $i filo-

sofic ; ea n'ar putea decit sa produca o confuzie

daunatoare in domeniile $i natura cuno$tintelor
omene$ti.

Mai logica $i mai exacta este definitia care

limiteaza doMeniul Demografiei la oercetarea
starii $i mi$carii populatiel. In acest inteles, demografia este considerata ca fiind compusa din
trei mari parti, $i anume : statistica populatiei,
teoria populatiei $i politica populatiei; dupa cum,
potrivit naturei investigatiilor ei, descrie fenomenel3 populatiei, le explic4 sau deduce norme
practice de conduita politica fata de el. Aceasta
conceptie a DeMografiei este astAzi generalmente admisa.
Statistica populatiei este fara indoialA prima

parte $i teMelia in acela$ timp a Dernagrafiel.

Obiectul ei este de a laduna Idatele Inecesare asupra

tuturor fenoMenelor de cari este susceptibila populatia in starea $i mi$carea ei. Fara aceste date

statistice teoria $i politica populatiei nu se pot

concepe decit cel Mult in abstracto, ca ni$te prin-

cipii Metafizice $i arbitrare despre a caror va:

loare i eficacitate nici nu se poate vorbi.
Eplicarea fenomenelor demografice reclama
deci cu necesitate cunoa$terea lor prealabila, adecA, constatarea, consemnarea lor in cifre. De

asemenea, preoonizarea normelor practice, a atitudinei ce trebue sa luam fata de anumite fenomene

demografice, este imposibill, dad. nu ni putem

explica acele fenomene in lumina teoriei pe baza
datelor culese de statistica.

Noi nu voM insista mult asupra statisticei

populatiei, pentru a nu ie$i din cadrul firesc $i

logic al studiului nostru, care coMporta mai mult

asupra caracterului econdrnic al problemei popu-

www.dacoromanica.ro

21

latiei. Vom da deci numai elementele indispensabile briceperii dezvoltarilor ulterioare.

Statica populatiei. Am spus ca statistica populatiel .aduna datele referitoare la fenomenele
ce se ivesc in sinul populatiei. Fenoinenele acestea pot fi statice sau dinamice, dupa cum se
petrec in starea sau in mi$carea populatiei.
Prin starea populatiel se intelege numarul
1indivizi1or trAitori inteun timp $i pe un teritoriu dat (populatia asa zisa reala, efectiva, pre-

zenta); prin imiscarea populatiei

se

inteleg

schimbarile sce S3 produc cu timpul in cifra po-

pulatiei prin na$teri $i decese (mi$care naturalg. $i prin migratii (mi$care local, in spa-

till) 2).

Cifra populatiei nu este ins singura data,

care intereseaza statica populatiei. Sint o suma
de fenomene $i de relatiuni importante, cari forMeazA obiectul cercetarilor staticei. Vom spune
citeva cuvinte despre cele mai principale.
1) Cifra populatiei se obtine prin numaratoarea indivizilor $i constitue populatia aflAtoare
pe un teritoriu inteun moment dat. Cunoa$terea

ei ne da nu =nal populatia absoluta a unel

tAri, ci $i

populatia relativa, adeca, populatia

pe kmp.

Daca populatia absoluta ne indica oarecum

puterea unei natiuni, $i in orice caz fortele omene$ti de producere de cari dispune acea natiune;
opulatia relativA ni poate indica gradul de civilizatie i puterile de producere in general ale
natiei. Se $tie, cA ff.rile civilizate au in genere
populatia cea Mai densA; $i este lesne de price-

put, pentru ce densitatea unei populatii este in

2) Adolph Wagner : Les fondements de Peconomiepo-

litirt:e Tem. H a. 917,

www.dacoromanica.ro

22

raport direct cu fortele de producere ale organismului economico-social. 0 tarA sAracg, ale cgrei
forte de productiune sint restrinse, nu va putea
hrgni o populatie densg. Exemple sint tot atitea,
cite tAri sint.

Populatia absolutg se mai poate afla si ci

ajutorul unei evaluAri. In cazul acesta insg. tre-

bue sA cunoastein miscarea generalg a populatiel

fproportia nasterilor si a deceselorsi sA averd

numArAtoare partiale. De asemene pentru allarea

populatiel absolute ne putem servi si de calculj

in cazul in care cunoastem prin numargtoare populatia absolutg dintr'o perioadg de mai inainte
cuM i miscarea populatiei de la acea datA Ong.
In prezent. Aceste doug Mijloace insg nu ni pot
da exact cifra populatiei. De aceia in statele civilizate populatia absolutg se aflg. tot prin numArAtoare (recensAmint), cu toate dificultgtile si
cheltuelile enorme ce necesitA.
In ce priveste populatia relativA, adeca densitatea la kmp. se afIg. foarte usor, cu ajutorul a
douA eleMente: populatia absolutg i intinderea
teritoriului. RezultatulimpArtirii cifrei populatiei
absolute prin cifra kmp. a unei tarsi este populatia ei relativA. Astfel, iatA citeva din Wile europene cu populatiile lor relative la 1906: Nor-'
vegia 6,9; Suedia 11,8; Rusia europeanA 19,4;
Spania 36,9; Romdnia 45,4; Ungaria 59; Franta
72,6; Svitera 80,5; Austria 87,2; Germania 112,1;

Italia 113,3; Marea Britanie i Irlanda 132,7;

Olanda 154,3; Belgia 227,33). Dintre tArile Asiei, Java are cea mai densg populatie cu 218,6
locuitori la kmp. iar Rusia asiaticg cea mai rarg
cu 1,5. In America, Porto-Rico are 102,4; iar Argentina numai 1,4. In Africa, insulele Mauriciu

3. Aceste date statistice le ham din : Dr. Gottlieb

Schnapper-Arndt : Sozialstatistik pag. 89-90.

www.dacoromanica.ro

23

cu dependentele lor au o densitate de 204,7 lo-,

cuitori la kmp., pe cind Turcia africanA are numai 0.9. In sfirsit in Australia, insula Tonga are
20,9 loc. la kmp. densitate care se coboarA Vara
la 0,6 in alte regiuni.
Aceste date statistice confitmd cele spuse
mai sus, ca densitatea populatiei variaza inteo
mAsurd oarecare in raport direct cu gradul de civilizatie si mijloacele ei de producere. Populatia
relativa socotita pe continente evidentiaza si mai
bine lucrul acesta:
Europa in 1906
42,1 loc. krnp.
Asia

51

Africa '1
America
Australia
Austria

11

18,7

t)

1)

4,4

11

11

3,9

5,

5,

0,7

Nu mai e nevoie s insistam asupra faptului,

ca densitatea populatiei nu este uniformA pe

toatA, intinderea teritoriului considerat, i c. cifrele, cari reprezinta densitatea, sint numai cifrele medil,. reprezentind adica densitatea medie
a populatiel.
2) Populatia clupei sex. Pentru a ni da seama
de starea populatiei este interesant sa cunoasten
raportul dintre sexurile indivizilor ce cuprinde.
Ca sa evidentiem impoirtanta acestui raport este
suficient sA spunern, ca in principiu si in genere

populatia de sex masculin este aceia, care ia o

parte mai activa la producerea awutiilor, dup4
cum tot ea constitue aproape in mod exclusiv
puterea de rezistenta si de apamre a taril. Este
deci evident, cA un procent mai mare de barbati
favorizeazA producerea avutiei sociale si profitai
puterii politice a statului; pe cind din contra un
procent mai mare de fernel duce la rezultate opuse, oricit dezvolatarea industrialA si a mijloacelor de combatere azboinicA nu reclama ca mai
inainte numai puterea fizicA.

www.dacoromanica.ro

24

Statisticele cele mai recente arata Ca sint

regiuni, in cari populatia femeiasca este mai numeroasa decit cea bArbateasca. Asa in Europa
intre 1900-1905 fata de 1000 de barbati existau
femei: in Germania 1030, in Austria 1035, in Marea Britanie $i Irlanda 1063, in Suedia 1048, in
Norvegia 1082, in DaneMarca 1053, in Olanda
1025, in Belgia 1013, in Svitera 1035, in Franta
1033, in Spania 1049, in Portugalia 1093, in Rusia 1029, in Finlanda 1021, in Ungaria 1009, in
Italia 1010; pe cind in alte taxi europene populatia bArbadeasca escede cea femeiasca. Asa de
pildA in Bosnia $i Hertegovina in 1895 la 1000
de barbati sint nuMai 889 de femei, in Grecia la
1896 sint 921 fernei, in Serbia 946, in Bulgaria!
961, in Romania 9694).
Dupil George von Mayr5) tarile in cari popu-

latia feineiasca 3sced3 pe cea barbateasca s'ar

putea deterMina, ca fiMd la nordul unel linil ce
ar strabate Europa in directiunea NWSE, iar acele tari, cari ar veni la sudul acestei linii ar con-

tine un escedent al barbatilor asupra femeilor.

Statistica insa ne arata cA acest Mod de repre-

zentare este fals. Spania, Portugalia, Italia, Svitera, cea mai mare parte a Frantei si a Ungariei

ar veni la sudul acestei linii. In aceste tari insa

raportul populatiel fernenine escede pe acela al

populatiei masculine.
Nurnarul mai mare al femeilor fata de bArbati prezinta im dezavantaj social si din alt punct
de vedere, intrucit este o cauzA puternica a prostitutiei, a nasterilor nelegithne si indirect a sc,Aderii moralitatil publice. Echilibrul populatiei
Masculine cu a populatiei femenine este evident
Starea norrnala. Acest echilibru insA nu se poate
4) D. Gottlieb Selina pper-Arndt: op. cit. pag. 107-108.

www.dacoromanica.ro

tttc---rtg-tt'tttilt.

25

inentine, nu din pricin6 ca na,sterile copiilor de

un sex ar fi Mai mare de cit ale copiilor de cellalt sex, ci din cauze sociale puternice la cari se
adaoga $i o cauza inerenta naturii femee$ti, cauze, cari deterinina o mortalitate mai mica la femei. Lupta pentru existenta este in genere cu
mult mai grea pentru barbati decit pentru femei.
Incordarea fizica $i intelectuala a brbatului pentru cl$tigarea existentii lui $i a familiei II influenteaza organis'mul i functionarea lui normalk
slabindu-1 fie direct prin knunca escesiva, fie indi-

rect prin intertnediul diverselor vicil $i bon ce

provoack Din aceste cauze, a ca'ror natura este,
incontestabil socialk rnortalitatea este mai mare
in populatia Masculin decit in cea femenink
Statisticile raporturilor numerice dintre se-

xuri din Wile inapoiate ale Asiei, Africei, A-

Mericel, Australiei, in cari lupta pentru existenta",

este sociahnente cam aceia.si si pentru femei cal
$i pentru barbati, arata in Mod aproape constant

un escedent numeric al populatiei masculine a-

supra populatiei fetnenine. In Asia, alai:A de provinciile centrale si Madras, toate celelalte tan i

provincil dau un escedent al barbatilor asupra

fetneilor. Ace las lucru e in Africa $i America. In

Australia pretutindeni numarul barbatilor escede
pe acela al felmeilor 6).

Dad, la aceste cauze sociale se adaoga si

rezistenta fireasca mai mare a femeei, atunci

escedentul populatiei fetnenine asupra celei mas-

culine in Wile civilizate devine si mai usor de.

explicat.

O fiinta, care procreaz'a pe alta, spune

En:rico Ferri 7), nu in momentul trecnor al unui
6) Vezi datele statistice din lucrarea citata a d-rului
Gottlieb Schnapper-Arndt la pag. 108-109.
7) Le socialisme et la science positive, DarwinSpence:

"'

www.dacoromanica.ro

26

contact voluptos, ci prin sacrificiul organic $i

psihic al sarcinel, al nasterii si al alaptaril

nuli poate conserva atita putere ca $i brbatul,

care in reproducerea speciel are o functiune cu
mult mai uwarsA.
Afard de unele esceptil individuale, femea
are o senzibilitate fizica mai mica. (parerea curenal este opusg, dar se confunda senzibilitatea
cu iritabilitatea), cad daca senzibilitatea ei ar

fi mai mare, ea n'ar putea, dupa legea

dar-

winieana, sit supravietuiasca sacrificiilor enor-

me $i repetate ale maternitatii $i specia s'ar

stinge.

Dar senzibilitatea fizica este in raport invers cu puterea de rezistenta fizica $i organia.
Omul este cu atit mai rezistent cu cit e mai putin

sensibil, $i fetheea, al carei sistem nervos e in

genere mai putin sensibil decit al barbatului, este

mai rezistenta decit el, $i da prin urmare un

procent mai mic de mortalitate 8).
3. Populatia du,pd vristd.

Diverse le vriste,

pe cari individul le parcurge succesiv, se gasese sirnultan 5i in societata. FPlul 5i masura

acestei simultaneitati a claselor de toate vristele

prezinta insrt felurite deosebiri $i sint indicii importante pentru caracterul evolutiei sociale 8).

8) S'ar putea obiecta, si de sigur ca. aceasta obiectie

este in parte intemeiata, c sensibilitatea mai mica si deci
rezistenta mai mare a femeei n'ar fi o insusire naturala,
ci rezultatul unei indelungate evolutii soeale, care a creat
o anume situatie femeei, i i-a atribuit o anumita functiune economica in organizmul social prin impartirea muncii inca din primele inceputuri ale societatei omenesti. parerea aceasta nu e cu totul lipsita de temeiu, de cat nu trebue sa se uite c evolutia s'a facul in senzul indicat de
insasi natm a i menirea fireasca a femeei, i c in orice
statiu al societatii munca nasterii a fost dovada unei sensibilitati mai mici si a unei rezistente mai marl.
9) Riimelin: Schonberg's Handbuch der politischen
Oekonomie vol. I pag. 834.

www.dacoromanica.ro

27

Impartirea populatiei dupa vrist este de o importanta necontestata atit din punctul de vedere
al economiei sociale cit $i pentru aflarea vrIstei
mijlocii.
Omul nu-i in definitiv, sub raportul economiei $i producerii ociaie, decit o suina de energii,
cari se valorifica in cursul procesului de prodnere $i de consurnatie. Aceasta slima de energii,
care constitue pe horno oeconoMicus, difera dupa

vrista lui. In cea dintii vrista a sa omul nu e

decit consumator, abia mai tirziu ineepe a produce $i utilitatea lui sociala cre$te Cu cit Mainteaza in vrista, paha la o limith, de la care utilitatea lui scade sau chiar se reduce la zero, rahrinind nurmal un simplu consumator, ca 5i in
primil ani ai vietii. Nu este indiferent prin ur
mare de a se cunoa$te procentul copiilor $i al
ba'trinilor ce-1 are o populatie. Superioritatea Iizicit $i econoMica a unei populatii e in gtrinsa
legatura cu proprotia mai mare a indivizilor matuff $i producatori ce-i are. Aceasta nu ins9amna
insa, ca e posibil, ca o populatie sa fie compusa
numal din indivizi maturi $i producatori, pentru ch.' ea nefiind stabila este supusa unei continue prefaceri prin efectul na$terilor $i al deceselor. J bine insa, si aceasta e $i regula, ca numarul na$terilor sa, intreaca numarul deceselor.
Rihrie lin sustine, ca proportia mai mare sau
mai mica a elernentelor producatoare si utile depinde de modul cpe$terii populatiei. Cind o populatie cre$te mai incet nutnarul elementelor pro-

ducatoare este mai Mare, decit la o populatie

care creste mai repede. Si lucrul este limpede,

intrucit cre$terea mai inceata inseamha in genere

o natalitate mai Mica, deci un numar mai mic

de copii, de elemente neproductaoare. El aduce
urmatoarea statistica spre a-si confirma prerea :

www.dacoromanica.ro

28

Din 1000 de locuitori in viata se gaseau:

In Franta

In vrAsta do :

0-10

10 -20

20-30
30-40
40-50
50-60
60-70
70 80

(1891)
175
175
163
138
123
101
75

40

peste 80

10

In Germania

(1890)
242
206
162
128
104
78
52
24
4

In State le-Unite

(1880)
267
214
183
127
91

62
37
15
4

Daa admitern, c omul este neproductiv

pAna la 15 ani *i de la 70 de ani in sus, atunci

putem constitui urmatoarele trel clase de oameni
sub raportul uti1itii lor economice.
cl.

I-a

Franta

0-15

252
688
50

el. II-a 15- 70

el. III-a peste 70

Germania Statele-Unite

351
621
28

351
599
20

Aceste- date ne arata, ca in Statele Unite si

in Germania unde populatia cre*te mai repede,
nuMarul eleMentelor producatoare va fi mai mic
*i al celor neproduca,toare mai Mare decit in
Franta, unde populatia cre*te mai incet. La 1000
de locuitori vom avea in St.-Unite 599 de eletnente producatoare *i 401 neproducatoare; in
Germania 621 producatoare fata cu 397 neproducatoare, deoarece populatia Germaniei creste mai

putin repede decit a Statelor Unite; pe cind In

Franta, unde populatia cre*te si mai incet, aveni
688 de elemnte produatoare fata cu numai 312
eleinente neproducatoare.

Starea populatiel dup4 vrista se poate afla

*i prin determinarea vristei mijlocii, impartindl
suma vristelor tuturor indivizilor prin numarul lor.
11--.7:

r..(1-11

www.dacoromanica.ro

29

este deasemenea importanta. Castoria, vaduvia,

divortul sau oelibatul exercita anume influente
asupra Nicologiei ca *i asupra activitatii econo-

mice a omului. Celibatul este fara indoiala o'

stare anormala, *i o populatie, in. care oelibatul

este mai mult sau mai putin generalizat, se afla
intr'o stare patologioa oe reclama un remediu urgent *i eficace. Este foarte posibil ca oelibatul
st fie rezultatul unei situatil economice generale
proaste, luat insa ca fenomen individual, celibatul denota o decadenta morala intristatoare.
Mime lin creden) c frecventa casatoriilor nu inseamna numai decit buna stare economica a populatiei, numArul mare al casatoriilor putindu-se
datori *i lipsei de prevedere. Parerea aceasta ni
se pare cu totul gre*itA *i nu exista date statistice cari sa o confirme. lnmultirea casatoriilor
este intotdeauna paralera cu cre*terea producerii
sociale, cu inmultirea mijloacelor de producere,
fara insa ca aceste fenoMene s produca in mod
neconditionat *i fatal inmultirea casatoriilor.
Dar nu numal celibatul ci *i oastoriile thrzil

sint un rau social, care trebue combatut. Fa-

cultatea prolifica a barbatului ca *i a femeei este

limitata la o anutnita vrista, iar calitativ cores-

punde unui interval restrins din viata omului.

Copiii unei perechi de oameni tineri vor fi in(
genere superiorii*i fizice*te*i intelectualice*te co-

piilor unel perechi inaintate in vrista. Adevarul

acesta este prea evident *i cunoscut ca s. mai

insistam asupra-i.
/)Nuntarul casatoriilor posibile intr'o tub.

este detenninat de ocupatiile claselor in vrista

de a se casatori" it), iar procentul vaduviel variaza In raport direct cu acela al casatoriilor.
11

10) Op. citat vol. I pag. 837.

11) Dr. G. Schnopper-Arndt: op. cit. pag. 120.

www.dacoromanica.ro

30 ----

Intrucit prive* starea de despktenie, SchnapperArndt crede c. statistica nu poate determina cu

exactitate numArul femeilor divortate, ,deoarece
multe din ele se declarA vAduve la facerea recensAminthlor, aceasta stare convenindu-le mai

bine, decit aceia de femee divortata. Aa s'ar

explica diferenta enorma dintre numarul vAduvilor *i al vAduvelor. Acestea. din urma intrec cu
mult pe oei dinta.i. Ma die pildA in:
Germania (1900)

Franta

(1896)
(1897)
(1900)

Rusia
St.-Unite

erau
17

vAcluvi

vaduve

809238
1011313
2053726
1181489

2352921
2118394
5226082
2721438

E posibil, ca aceastA diferenta enorma intro

numarul vaduvilor i al vaduvelor sa gaseasca,
o explicatie partialA i in susceptibilitatea unora
dintre femel, dar desigur, caslageasta nu este cauza
care sA determine o atit de Man falsitate a datelor
statistice. DacA supozitia lui Schnapper-Arndt ar

fi adevarata, atunci ar trebui ca in Wile mentionate la acelea..$i epooe numkul femeilor divor-

tate s fie cu mult mai mic decit al barbatilor

divortati. Or, statistica arata contrarul, chiar

dupa datele procurate de dinsul:

divortati
Germania

Franta
Rusia
State le-Unite

(1900)
(1896)
(1897)
(1900)

bArbati
31279
25553
34387
84567

femei
60738
33238
53270
114933

Dac sa. nunikul vaduvelor gasit de statistica

ar fi in adevk spoit atit de enorm cu un m'are

num& de fernei divortate, ar fi imposibil ca nuMArul acestora din urma-sa intreac atit de mult,

aproape s dubleze, numArul bArbatilor divortati.

Explicatia disproportiei prea maxi dintre vaduvi
si vAcluve este alta. Cind am vorbit despre rrnplr-

www.dacoromanica.ro

31

Urea populatiel dupa sex, noi am aratat ca femeia

este mai re'zistenta $i prin natura el, si prin con-

ditiile el de viag, cari difera atit de mult de

ale barbatului. Cind ne vom ocupa cu mi$carea

populatiel, vom vedea cA mortalitatea la femel
este mai mica decit la barbati, cea ce confirma
esplicatia noastra, $i arata ca statistica este mult
mai exacta decit crede Schnapper-Arndt in ce
prive$te recensAmantul vaduvilor $i al vaduelor.
5. Impartirea populatiei dupe(' ?Uinta de carte
este Inca $i mai importanta, decit aceia dupA
starea civil. Starea de cultura sau de ignoranta
a unei populatil se reflecteaza in statisticele, cdri
aratA cit de generalizata sau cit de restrinsa este
$tiinta de carte. Toate progresele sociale $i binefacerile civilizatiel Jeau fost posibile, decit prin
raspindirea cit mai vasta a culturii, sau culn se
obEsnueste a se zice astazi, prin socializarea
cul turi I.

Se poate afirma in mod cu totul aprioristic,

ca populatia cea mai culta, este aceia care are o
stare materiala mai bunA si profita mai mult de
progresele civilizatiel moderne, Dacia propozitia
aceasta are astazi caracterul unei axiome, istoria
ne spune ca. au fost timpuri $i popoare la cari
oontrarul era adevant. Sub regimul sclaviel antioe, ca $i sub acela al iobagiel medievale, se
gasesc popoare $i epoce, in cari cultura era in
buna parte atributul claselor apasate. Sub regimul libertAtii econotnice $i politice de astazi,
fenomenul acesta nu mai e posibil, de undo si
zicatoarea: al carte, ai parte.
Pentru determinarea gradului de raspindire
al culturil se uziteazA de obicel numarul ele-

vilor, procentul recrutilor $tiutori de carte, al

casatoritilor stiutori de carte. Se mai calculeaza.

dupa raspindirea organelor zilnice de publicitate
etc... Toate aceste mijloace insa nu pot de rezul-

www.dacoromanica.ro

32

tate precise, dupa cum lesne se poate intelege.

(1ert e insia ca sint tari, in cari asemene statistice,

nu mai prezinta, un interes atit de mare ca mai

Inainte. In tkile scandinave, in Danemarm, in:
Germania $tiinta de carte a atins limita de pe
urma a rspindirii ei. In aceste tari nu se mai
poate vorbi de procentul analfabetilor, a$a, CS,
statisticile de acest fel nu intereseaza.
Cu totul altfel sta, lucrul in alte tari, cum e
Rorniania, Rusia, Italia, Austria $i chiar Franta,
Ii cari se easesc procente mai mari sau mai mici
de analfabeti indicInci starea de inferioritate ctilturara a populatiilor respective.
In tkile in cari generalizarea culturii a atins
limita maxima, ar fi de observat un alt fenomen,
a carui consemnare numerica daca este imposibila, prezinta. totusi simptome destul de evidente
$i de caractersitice spre a putea fi constatat, explicat, definit. Odata ce extensiunea culturii a
atins culmea, ar fi interesant de $tiut, care e masura intensitatii el, cu alte cuvinte cit de adinc
patrunde cultura in populatie $i oe influenta exercita asupra mentalitatii $i sufletului ei. Manifestarile de tot soiul ale populatiei pot forma cimpul
de observatie pentru asemenea deductii si constathri interesante; desigur insa, ca manifestafile
din domeniul moralei publioe $i mai ales al religiei sint cele mai simptomatice in aceasta privinta.

Intensitatea culturii nu este insa, Un fenomen care sucoede extensiunii el, ci poate coe,
xista cu acesta; deductiunile $i constaarile insa
sub raportul intensittii sint cu siguranta mai

precise, mai exacte, mai ramurite acolo unde procesul de exthnsiune si-a atins limita maxima.
6) Statistica populatiei gupci, ocupatii $i
&Ise este poate cea, mai importanta, din cite ni
iprocura observarea statioei populatiei. Viata so-

www.dacoromanica.ro

33

ciala a unei populatii civilizate coprinde o mifitime de ramhiri de activitate, dintre cari activitatea econdmica este negre$it teMelia vietii sociale .insa$i. Cum aceasta activitate este esentialmente producatoare, evident ca ea trebue s
ocupe marea Majoritate a populatiei, contrarul
este imposibil.
In faza actuala a societatii activitatea economica se compune din urmatoarele ramuri: 1)
agricultura cu anexele ei cum sunt : cre$terea vitelor, exploatarea padurilor $i a baltilor, cultura
legumelor $i a zarzavaturilor, vinatul etc... 2)
industria sub toate forrnele $i cu toate anexele
ei Mai trult sau mai putin artistice, 3) comertul.
Aflarea mtnarului de populatie ocupat in aceste
diverse ratnuri ale activitatii econoMice $i a raportului ninneric dintre ele ni da oarecum gradul
de avutie $i de prosperitate econamica a natiunil
respective. A$a este generalmente cunoscut, 'ea
prosperitatea econohnica, $i ca o consecinta a ei
$i prosperitatea politica a unui popor, se efectueaza in actuala societate prin dezvoltarea indusdustriei. Cu CA prin urmare, procentul populatiei

industriale va fi mai mare fata de acela al populatiei agricole, cu atit poporul, in sinul carui
se stabile$te acest raport, va fi Mai prosper econoMice$te. Pilda cea mai doveditoare este Anglia,

unde procentul populatiei rurale era in 1901 numai de 23 fata cu 770/0 populatie ora$eneasca.
De atunci $i pana. acum populatia rurala a Angliei a Mai soazut, dupa cum $i la 1901 era in !
descre$tere fata, de periodul clecenal anterior;

in 1891 populatia rurala era de 250/0 fata de

750/0 populatie urbaxta 12).

Acela$ prooes se intimpla $i in celelalte tari

civil iz ate.
12) Aceste date statistice si cele ce urmeazh le luhm
din lucrarea lui Emile Vandervelde L'xode rural et le retour aux champs ed. II-a 1910 pag. 23, 24, 27 si 30. 3

www.dacoromanica.ro

- 34
In State le-Unite ale Americei de nord :

Populatia urbana
Populatia semi-urbana
Populatia rurala
In Gemania:

1890

1900

la suta 32,9 37,3

I)

)1

f"

31

Anii

proc. pop. urb.

1880
1885
1890
1895
1900
1905

58,6
56,3
53,0
49,8
45,7
42,6

57,3
9,8

51,9
10,8

proc. pop. urb.

41,4
43,7
47,0
50,2
54,3
57,4

Acela$ proces se intimpla $i in Franta, a

carei populatie dei spore$te foarte lent, acuza
totu$i chiar o descer$tere abso1ut4 nu nurnal procentuala a populatiei rurale :
Populatia
Anii

Urbana

1872
1876
1881
1886
1891
1891
1901
1906

11,234,899
11,971,396
13,096,542
13,766,508
14,311,048
15,025,812
15,957,190
16,537,234

rurala
24,868,022
24,928,392
24,575,506
24,452,395
24,031,900
23,491,520
23,004,755
22.715,011

Proc.

pop.

ur-

ru-

ban&

rara

36,102,921 31,1
36,905,788 32,4
37,672,048 34,8
38,218,903 35,9
38,342,948 37,4
38,517,332 39,1
38,961,945 40,9
39,252,245 42,1

68,9
67,6
65,2
64,1
62,6
60,9
59,1
57,9

totala

Aceasta descre$tere continua $i progresiva a

populatiei agricole este $i mai mare, cind ne

gindim ca nu toata populatia rurala este agricolli.

0 parte din populatia de la tara 1$i cistiga axistenta cu alte miiloaoe decit cu agricultura. A$a

www.dacoromanica.ro

35

de pilda, categoria functionarilor rurali, a meseria$ilor de la sate $i a lucrgtorilor industriali din

fabricele existente in combnele rurale trebue$te
dedusg din totaiul populatiei rurale, pentru a ni
da mai bine seam4 de sogderea realg a populatiei
agricole. Si am putea afirtna, c masura cre$terel
$i prosperitAtii economioe a unel populatil este
in pruportia cre$terii populatiei industriale $i comerciale fata, de proportia descre$terii populatiei
agricole, fAxg a sustine bine inteles, cg depo-

pularea complectg a satelor ar fi un progres,

sau cg ar fi mgcar posibilal3).

Statistica populatiei dupa ocupatii ne inlesne$te imOrtirea ei in clase, care este iarg$1 importantg. Clasele sociale nu sint in ultima analizg cleat categoril de oameni, cari au un mijloc
de existentg comun $i indeplinesc in organizmtil
econotnic al societartil aceias functiune. Vom clistinge deci patru clase sociale importante in cadrul ogrora se confunda toate categoriile, toate
nuantele posibile : clasa agricolg, clasa lucrAto-

rilor industriali, clasa micil burghezil $i clasa

capitali$tilor. Raporturile nutnerice dintre ele
indicA relatiunile lor sociale $i politioe cum $i
definirea sau nedefinirea lor exactg.
Cind diferenta numericg dintre aceste patru
clase este neinsetnnatg, clasele insg$i nu sint bine
definite, interesele lor se confunclg $i o armonie

cel putin aparentg existg in intreg organismul

social.

Cind dimpotrivg dezvoltarea $i acumu-

13) Scaderea populatiei agricole nu insamn5, si sea.derea produsului agricol, drip, cum afirm unii autori :
iar scAderea produsului agricol in virtutea descresterei pro-

ductivitii

soluini ni se pare en totul arbitrar si fantas-

tica,. Gaud vorn face critica rnalthusianismului vom ardta,

pentru ce atit scaderea populatiei agricolo, cit si pretinsa
productivitate descrescinda, a pAmintului nu pot determina
descresterea produsului agricol.

www.dacoromanica.ro

36

larea continua' a capitalului stabilewte un raport

(numeric Mare intre clasele sociale, atunci ele se

definese cu precizie $i lupta dintre ele nu mai

poate fi contestard. In Anglia 30 de proprietari

silpinesc pAmantul regatului, pe care il lucreazA

o populatie de 7,000,000. Acunmlarea capitalului a Mcut progrese enorme.
Nu vorn insista mai mull asupra importantei
$i consecintelor aoestui fenomen, pe care de altfel
Ii vom cerceta la timp, pentru a nu ie$i din cadrul cercethrilor statistice.
Statica populatiei mai intereseaa: felul locuintei, religia, nationalitatea, limba, viciile corporale etc... ale populatiei, cari sint tot atite
nortne de impArtire a populatiei. Despre acestea

ins'a, nu ne vom ocupa, pentru c nu au mare

inseinnatate prin ele in$i-le, $i pentru c5. nu intereseaz5 studiul economic al problemei populatiei.

Dinamica Populatiei. In afar6 de fenomenele

cercetate pan'd acum, cari se prezint in starea
populatiei, $i cari se pot observa la un moment
dat, mai sint $i altele, cari nu pot fi observate,
consemnate $i explicate decit oercetind populatia
in mi$carea ei neintreruptL Dinainica populasau cum se obi$Imeste a se zice in $tiintV,
mi$carea populatiei, se ocup`d cu studiul acestor
fenomene, cari se reduc in ultim'S analied la ur-

mtoarele patru: wagerile, cdthtoriile, deeesele

ii migratiunile. De aceia:

Teoria micrii populatiei se imparte in

teoria micrii naturale $i a mi$cArii sociale.

Cea dintil cuprinde teoria nawterilor, a eds.-goriilor $i a deceselor, cu alte cuvinte teoriile duratei vietii omene$ti, a rodniciei omene$ti .5i a

www.dacoromanica.ro

37

consecintelor ei. Ce-a de-a doua cuprinde teoria

migratiunilor" 14).
Nasterile sint cauza prin1

i in acela4 timp

naturala a creteril populatiei. In genere, cu cit

naterile vor fi mai numeroase, cu atit populatia
va cre.,te mai repede, fara ca aceasta sa fie un
adeviar intotdeauna exact, cauze sociale puternice putind anihila efectul natural al numarului
mare de na4teri.

Cifra nataligtii, care se poate obtine prin

impartirea numarului total al populatiei cu numarul total al nascutilor, indica oarecum ins-$1
puterea de vitalitate a populatiel. Cifra natalitatii
pentru a fi exacta i pentru. a indica precis puterea de vitalitate a populatiei nu rezulta din raportul totalitatii indivizilor la totalitatea na4te-

rilor; ci din raportul totalitatii indivizilor in vrista

procrea la totalitatea nascutilor viabill.

Vrista de procreare nu este aceia la toate poi
warele. Ea variaza mai ales dupa. climat : in rede a

giunile calduroase populatia e*te mai precoce sub

raportul capacitatii de a se reproduce, i cu cit

ne ridicam catre egiunile beMperate i friguroase,

cu atit vrista nubila. e mai tirzie.

Se observa tendinta uni pronuntate scaderi
a cifrei natalith4iI. Iata citeva date, cari confirma
aceasta tendinta, cifra fiind socotita la 1000 de
locuitori, cum se socotWe in general :
1886-90 1891-95 1896 -900 1901-05

Imperiul German
Franta
Belgia
Olanda
Anglia

36,5
23,1
29,4
33,6
31,4

36,3
22,4
29,1
32,9
30,5

36,0
22,0
29,0
32,2
29,2

34,8
21,3
27,7
31,6
28,1

14) Dr. G. Schnapper-Arndf : op. ci4-at pag. 139.

www.dacoromanica.ro

38
1886-90 1891-95 1896-900 1901-05

Danemarca
Austria
Ungaria
Romania
Serbia

31,6 30,4
37,6 37,3
43,5 41,7
40,9 41,0
44,4 43,4

30,0
37,0
39,4
40,2
40,3

29,0
37,2
39,4
38,8

Aceasta tendinta manifesta, a scaderii natali-

tatil, care nu inseamna insa scaderea populatiel, este un fenomen de o importanta covirsitoare si cu aujtorul lui vom explica una dintre

laturile cele mai insemnate ale teoriei populatiei.

Un fenomen interesant, care prin generali-

tatea lui, a dat nastere chestiunil proportiei seaywrilor, este acela observat pretutindeni, ca din

numarul nascutilor viabili baetii simt mai nu-

Merosi decit fetele. Schnapper-Arndt16) d urMatoarea statistica, indicind proportia mai mare
a' baetilor la 1000 de copii, cum si numarul de,
baeti corespunzator la 100 de fete:
La 1000 de nliscuti viabili La 100 de fete
corespund btei :
baefi:

Germania
Austria
Ungaria
Kroatia
Romania
Serbia
Bulgaria
Grecia
Italia
Svitera

Franta

511.2
514.2
509.0
514.6
507.4
524.1
522.4
498.3
511.7
504.6
508.7

15) Sozialstatistik pag. 141.

www.dacoromanica.ro

104.5
105.8
103.7
106.0
103.0
110.1
109.4
99.3
104.8
101.9
105.5

39

Spania
Portugalia
Belgia
Olanda
Anglia
Scotia

Lu 1000 de nAseuti La 100 de fete covial-Ali bAeti :

respund bAeti:

518.8
515.0
505.6
508.2
509.9
514.4

107.8
106.2
102.3
103.3
104.0
105.9

Dintre toate trile citate Grecia este unica,

in care nascutii de sex femenin intrec pe azeia
'de sex masculin.
Statistica na$terilor inregistreaA fenomenul
si sub raportul na$terilor nelegitime, multiple,
nereu$ite etc... mi nu au ins4 pentru teoria economica a populatiei mai nici o importanta $i
asupra earoxa vom trece fara nici o discutie.
Cidscitoriile sint al doilea factor al dinamicei
populatiel. Ele ins`d, winfluenteaz5, direct mi$ca,,rea populatiei numal intrucit conditioneaza free-

yenta na$terilor in ordinea de drept $i morala

monogamica"16). Cifra naptialitdtii se gse$te
in raportul dintre numarul populatiei totale $i
nuimArul c5,satoriilor. Stabilita, in acest mod, iat5,

care ar fi cifra nuptialit4ii in diversele tari eu-

ropene, dupa statistioele ce ni le prom% Adolph

Wagner 17) :
16) Rilmelin : Schonberg's Handbuch etc
pag. 844.

vol. I

17) Les Fondements de l'conomie politique ed. II

1909 vol. II pag. 318.

www.dacoromanica.ro

1841-50 8,05 7,70 8,0 8,05

1851-60 7,81 7,25 8,0 8,45 -1861-70 8,52 8,1 7,8 8,15 7,55 9,9
1871-80 8,61 8,1 8,0 8.0 7,70 9,3

9,55
7,4
8,55
7,9
9,85 5,25 8,2
9,15 4,7 8,1
1881 90 7.81 7,65 7,5 7,38 8,00 9,1 8,50 4,3 7,1
Maxim. 10,30 9,75 9,98 8,95 9,1 10,25 11,65 5,5 8,9
minimum 6,99 5,95 6,05 6,95 5,65 7,25 9,25 3,9 6,3

6,8
7,4
7,5
7,35
6,95
8,35
5,55

--

C6

Norvegia

cr,

Danemarca

Pq

ED

vitera

Olanda

4P
0

Belgia

I:4

Galitia
Bucovina

64

_I
fl

Rusia
europeang

k,

., .

Itaha

'.,1 w

c.S)

.2

mare

.!

c,

Britania

In

Franta

,1

Austria
apusana

Num Arul easiltorillor anuale la 1000 de locuitori.5.,

113

7,45 7,8
7,60 7,7
6,55 6,65
7,7
6,80 7,25
6,86 7,72 6,42 6,62
9,0 9,9 8,60 8,55
6,8 5,6 5,2 6,15
7,9
8,55
7,45
7.85

Iar ca date recente putem aditoga 18):

1905
1906
1907
1908
1909
1910

8,07 7,82 1,54 15,3

8,16
8,12
7,95
7,74
7,69

7,92
7,56
7,63
7,54

1,56
1,60
1,60
1,56
1,56

15,7
15,9
15,1

14,7
14,9

7,7
7,8
7.7
8,3
7,7
7,7

^ ^

10,5
10,3
10,3
10,4
10,4
10,1

7,92

7,50 8,07
7,60 8,02
7,25 7,79
7,11, 7,67
7,241

7,5
7,7
7,7
7,6
7,5

5,85 5,81
6,13 5,92
6,21 6,05
6,12 6,10
5,97 5,98
6,02 6,21

18) R. Calwer : Jahrbuch dor Weltwirtschaft 1912. Cifrele recente, privitoare la Austria, rezultii din statistica intregii Austrii nu numai a celei apusene.

www.dacoromanica.ro

41

Cifrele, cari indica proportia maxima, si mitnima nu sint media cAsatoriilor dintr'un period
decenal ca oelelalte, ci numal a unui singur an, in
care numarul casatoriilor a atins maximum sau
minimum.

Cifra nuptialitAtii aflata in modul acesta nu

este insIA cea exacta, intru cit nu e just a se face
raportul num4ru1ui de casatorii cu intreaga populatie, ci nuMai cu populatia in vrista de a se
casiltori, cea ce ar da, evident, un procent cu mutt
mai Mare, care ar corespunde realitatii.

Oricum s'ar stabili insa cifra nuptialitatii,

ea nu manifesta o tendinta constanta fie de urcare, fie de scadere cum are cifra natalitatii; ci
variaza cu totul neregulat. Dupa o perioda mai
mare sau mai mica de urcare cifra nuptialitatii
se poate cobori pentru o perioda egala sau nu,
spre a se urca din nou in cursul unei alte perioade a carel durata poate fi inegalA cu ambele
precedente, urmind astfel un curs cu totul neregulat. Aceasta nu inseamn insa, elI cifra puptialitatii este cu totul intimplatoare, ci numal ca
depinde de cauze sociale variabile. Asa s'a observat, CA cifra nuptialittil se urea in epoce de
prosperitate economica si se scoboara, child afacerile stagneaza sau trec printr'o epoca de criza.

Casatoriile fiind unul din elementele, cari

determina imiscarea populatiei, in genere cresterea el, este interesant a se stabili masura eficacitatii bor. Evident, ca o regull generalA este
Vrista insa constitue farA indoiala un
element esential al prolicifitatii oamenilor Casa-

toriti, atit sub rapolul cantitatii cit si sub acela

al calitatii. 0 pereche de oameni casatoriti la o
vrista inaintata vor avea in genere copii mai
putini si de o calitate inferioara; decit o pereche
casatorita la vreme, cind tinereta organismelor
si plenitudinea facultatilor intelectuale si fiziologice contribue la formarea si dezvoltarea unor
www.dacoromanica.ro

--

42

couii mai bine inzestrati. Nici vrista prea tindra

insa nn avantajeaza progenitura omului nedezvoltat complect. De aid s'a dedus, cL vrista favorabila casatoriel $i reproduceril se, afla intre
accste cloud, farA a se putea determina exact, de
oarece ea variaza dupa o multime de imprejurari
naturale $i sociale. In termlen mediu insa si cu aproximatie se poate spune, ca vrista de 25 ani e
cea mai favorabila casatoriei pentru barbat, iar
pentru femee, care se dezvolta. mai repede, 20
de ani.

Decesele sint al treilea element al miscarii

populatiel. Spre deosebire de cele doua, dintii:
na$Lerile $i casatoriile, cari contribue la cre5tereai

populatiei, decesele determinA imputinarea populatiei fara ca prin aceasta sa cauzeze neconditionat descresterea ei. Un nunar mare de casatorii $i de na$teri, spune Mime lin, este un bine
social dar nurnal relativ $i adesea indoelnic,
un numiar mic de decese insa este un bine so,,cial absolut si neindoelnic"19).
Decesele provin mai rar din Moarte natured', decit din cauze sociale, $i maladii listimpil-

tor contractate. Cu cit instituiile sociale vor fi

mai bune, cu cit organizarea serviciului sanitar
va fi mai perfectionatA, cu atit mortalitatea va
fi mai mica. Dc aceia cifra mortalitatil ni da nu
numai media deceselor pe un period de timp
anumit, ci ni procura $i indicatii serioase asupra
starii economice a populatiei $i asupra institutiilor ei.
Cifra mortalitatil depinde Mai ales de : vrista,
starea materiala $i de profesie.
ln ce prive$te vrista, statistica mortalitatii
distinge trei epoce deosebite. In cea dintii de la

0-6 ani, mortalitatea este colosel, mai ales in

19) Op. citat vol. I pag. 850.

www.dacoromanica.ro

43

primul an. In a dam, de la 6-50 de ani, cu-

prinzind adolescenta si maturitatea, mortalitatea,

este rifult mai mia. Ea se coboara mereu p5na

la vrista de 30-35 pentru a se urea din nou dar
lent pana la 50. In epoca a treia, de la 50-90
de ani, mortalitatea merge crescind repede.
UrmAtoarea tabela ne va lamuri perfect in
lumina cifrelor cursul acestui fenomen de altfel
firesc si logic :

Din 1000 de indivizi mor :

Franta

Barviajoianaze-

Norvegia

294,0
70,0
25,0

210.0
29.0
29,0

560,0
65,0
19,0

111,0
39,0
16,0

8,7
4,1
5,1
7,5
8,8
10,0
11,8
13,4
15,9

6,7

7,1
3,1

6,6
4,1
5,5
7,4
8,0
8,0
9,3
9,6
10,8
13,0
17,0

In virsta de: Germania

0-1 an
1-2 ani
2-5 ,,
5-10 ,,

10-15
15-20

20 -25

25-30
30-35
35-40
40-45
45-50
50-55
55 -60
60- 65

65-70
70-75
75-80

peste 80

77

77

))
)7
71

)7

)7
77

.,
77

),

21,0
29,0
41,0
63,0
94,0
145,0
234,0

4,3
6,0
8,4
9,8
9,8
10,1
11,4
13,0
17,0
22.0
33,0
50,0
80,0
182,0
204,0

4,2
6,9
8,2
9,5
10,9
11,9
14,5
19,0
26,0
38,0
62,0
97,0
137,0
279,0

26,0
40,0
58,0
88,0
162,0

Copil si Marini dau cel mai mare contingent

de decese.
Si de starea material5, a populatiei este intim
legath mortalitatea. Cifra mortalitatii este cu mult

www.dacoromanica.ro

-- 44

Mal mare in clasele sarace decit in cele avute,

fapt lesne de priceput, intrucit clasele sarace rezista. cu Mai multa greutate diferitelor boll si
ppidemil, pe cari le $i contracteaza. mai lesne.

De asemene mortalitatea depinde si de profesiile diferitelor categoril ale populatiei. Este

evident, a mortalitatea va fi mai mare in acele
categoril de oameni, a aror ocupatii le expune
mereu accidentelor, cum sint unile categorii de
Muncitori industriall i minieri; precum si in
rindurile lucratorilor din industriile asa numitcA
insalubre. Acestia isi intoxicheaza si-si slabesc
zi cu zi organisMul, pentru a adea mai mend
decit normal victimele mortii.

Interesanta este impartirea deceselor dupa

sexul Mortilor. S'a observat c mortalitatea este
mai mare la barbati decit la femei in mai toate
Explicatia faptului noi am dat-o, cind ami
vorbit despre statica populatiei su.'b raportul impartiril populatiei dupa sex. Pe deoparte lupta
pentru existenta a barbatului este mai grea, iar
pe de alta parte puterea de rezistenta a organismulul femeei este mai mare. Aceste douA cauze
contribue in mod neindoios la stabilirea unei
cifre de mortalitate mal marl pentru barbati de
cit pentru femel.

Cu aujtorul cifrei mortalitatii si mai ales

a tabelelor de mortalitate, indiferent de metodele

dupA cari sint intocmite, se poate determina

viata probabila si viata mijlocie a omnlui.
Viata probabild, (vie probable, Lebenserwar-

tung) este durata probabila a vietil oamenilor.

Fiindca mortalitatea in primii ani, si mai ales
in cel dintii an al vietil, este mai mare, de aceia
viata probabild este mai mare dupa acest limp.
Ea se milreste insa, si tinde a se egala cu viata
reala la persoanele in vrista de 12-30 ani, cind
mortalitatea este minima, spre a se maxi tot mai
mult, pe msura ce oinul inainteaz a. in vrista.
www.dacoromanica.ro

45

La persoanele, cari ating vrista cea mai inaintata

posibilasa zicem cit aceasta ar fi 90 cle ani

viata tprobabita a atins $i ea maximum.

Viata mijlocie (vie moyenne, durchschnittliche Lebensdauer, wahrscheinliche mittlere Lebensdauer) se afl in principiu, daca, imprtim
suma anilor tra.iti de indivizi ce compun o populatie prin numarul acelor indivizi. Aceasta operatie insa nu ne-ar putea da un rezultat exact,
de oarece mortalitatea difera enorm in diversele

stadii ale vietii omului. Am vazut, ca mortali-

tatea este colosata in primil ani ai vie tii $i foarte

mica intre 12 $i 30 de ani. Pentru a se putea

afla cu oarecare precizie viata mijlocie se iau

acele doua elemente : suma anilor traiti ri numarul indivizilor, dar apartinind ace1eia$1 grupe de
vrista.
Daca intr'o grupa de vrista oarecare, gasirn

800 de indivizi, cari toti impreuna au trait 50

ii de ani, atunci viata mijlocie a acestei grape
50.000
_ (32.50.
va fi exprimata prin raportul
800

Viata mijlocie a acestei grupe va fi "(lea 62,50 ani.

Din raportul de Mai sus se vecle, c viata
Mijlocie variaza in raport invers cu mortalitatea.

Tabelele de mortalitate constata, c atit viata

probabila cit $i viata Mijlocie sint mai marl la

femel decit la barbati20).

Al 4-lea factor al dinamicei populatiei sint

migratiile, cari in limbajul curent se pot defini,
ca fiind steamutarile mai mari sau mai mici ale
populatiel. Migratiile, spre deosebire de na$teri,
$i decese, sint un factor eminamente social $i
inriuresc tni$carea populatiei in doua directiuni
20) Vezi Riimelin: Op. ci6,t vol. I pag. 855 si urm. care

cuprinde o suggestiv tabelii de mortalitate a Prusiei.

www.dacoromanica.ro

46

distinctt, dupa cum se manifasta sub forma omigrarii sat, a imigreirii.

Emigrarea tinde la descresterea populatiei,

intrucit ea inseamna stramutarea in alte taxi a

unel parti din populatie, Si are ca fenomen core-

lativ imigrarea, oe se observa in populatie in

cari se rspindesc elementele emigrate.

Emigrarea se poate datori : fie puterii de
vitalitate $i expansiune a populatiei, care in sis-

temul de organizare a produoeril $i repartitiei

avutiei sociale, nu gse.ste in totalitatea ei putinta de a-Si cistiga existenta; fie unor impre-

juitri economioe defavorabile, cari cu toata cre$-

terea inceata, a populatiei, sile$te pe o parte ai

acesteia sa emigreze, pentru a-si dobindi existenta in alte regiuni *i intre alte populatil. Ori
caror cauze s'ar datori insa, emigrarea este in-

totdeauna un eau social, intrucit are de efect

nu numal scaderea cantitativa a energiilor populatiel, ci si scaderea calitativa a acestor energii.

Este in deobste cunbscut, c indivizil cari
emigreaza sint in genere elementele cele mai viguroase, mai indraznete $i c sint minate de

dorul $i de speranta unel vieti mai bune. 13atrinil $i femeile nu dau decit un tnic contingent de

elnigranti. Asa c, chiar in imprejurarile in cari

eMigrarea pare a fi solutiunea unei rele situatil
a populatiei, inoa: nu este de recomandat, de oare
ce inu se Poate impune rine Isatemigreze *i cine nu.

In intelesul straniutarii dintr'o tar% in alta

nu. exista propriu zis decit o singura forma de

emigrare. Dacia. insa ne referim la emigrarea asa

zisa localit, adeca la stram`utarile populatiei
cuprinsul aoeleiasi tari, atunci se deosebesc trel
fortne : elmigrarea permanenta, de sezon si zilnica 21). Emigrarea locala insa nu intereseaza dinaMica populatiel luata in totalitatea el.

'21) In capitolul socialistii ea antimalthusiani, vorbind despre o lucrare a lui Emile Vandervelde, insistam asupra emigrarii locale 0 a consecinOlor ei.
www.dacoromanica.ro

47

Am spus, c. emigrarea tinde la descresterea

populatiei. Efectul aoesta, clack se manifesta intotdeauna ca tending., nu e insa intotdeauna real.

Natalitatea si imigrarea pot fiamandoua sau

numal unaiatit de puternice, in cit s anihileze

efectul emigra'rii producind un spor constant sau

intertnitent de populatie. Efectul descre$teril populatiei din cauza emigrarii este imposibil mai

ales in acele OH, in cari indivizii sint impinsi

la emigrare (uin cauza puterif de expansiune a

populatiei, adea a unui mare escedent al nasterilor asupra deceselor.

Emigrarea europeana, spune Riime lin, in

celelalte continente se efectueaza pana la 1840
in proportii moderate, $i mai ales pentru tarile
de pe continent era cu totul neinsenmat (Bri-

tania Mare si Irlanda faceau esoeptie). Pe de

oparte dezvoltarea mijloacelor de comunicatie
prin ci ferate $i vapoare transatlantice, iar pe
de alta boala cartofului, o serie de recolte nefa10

vorabile, crizele manufacturare in urma dezvol-

aril crescinde a industriei paralel cu inmultirea mare a populatiei determinara o crestere

subita $1 puternica a emigrarii, care intre anil

1854-1881 atinse maxinfum cu 7-800000 de
emigranti22).

in intervalul de la 1820-1890 au emigrat

din Europa pe alte continente vre-o 23,000,000

de oameni, dintre cari aproape jurnatate vre-o
.1,000,00'0, au emigrat numal din Britania Mare
si Irlanda, si anume din Britania Mare aproapd
7,000,000, iar din Irlanda peste 4,000,000. Restul
pana la suma totald a emigrantilor se imparte
intre : Germania cu 5,500,000; Italia tu 1,600,000;
trile scandinave cu 1,000,000; Spania $i Portugalia cu 900,000; Franta 500,000; Austroungaria
500,000.
22) Op. citat vol. I pag. 860.

www.dacoromanica.ro

48

Aoeasal emigrare se face mai ales peste Atlantic in America, i populatiile, cari dau eel
mai mare contingent de emigranti in aceastA directie, sint populatiile engleze, germane, italiene
si scandinave; iar dintre tri1e Amerioel, acea

care atinge un mare nunfax de emigranti este

State le-Unite.

IatA un tablou al emigfaxii europene in America intre anii 1871-189022).

Din Brita- Din Ger-

Din

.i Irlanda port. eont.

eclia23)

Ann nia mare mania prin Sn-

1871
1872
1873
1874
1875
1876
1877
1878
1879
1880
1881
1882
1883
1884
1885
1886
1887
1888
1889
1890

193
210
228
197
141
109
95
113

164
228
243
279
320
242
208
232
281
280
258
221

76

128
110
48
32
30
23
26
36
117
221

204
174
149
110
83
105
104
96
97

Nor- Dane-1 Svi- Franta Italia

cgja marea tera

17,4 12,3
15,9 13,9
13,6 10,4
7,8
9,7
9,4
7,6
9,0
17,6
42,1
46
50
32
24
23
33
51

50

3,9
6,7
7,2
3,3
2,1
1,6
1,9

4,2

5,5 15,8
6,5

4,6
4,0
2
4,4
1,9
3,2
4,9 3,0 2,6
7,6 3,1 4,3
20,2 5,7 7,3
26,0 8,0 10,9
11,6 12
29
22
8,4 13,5
14,8 6,3 9,6
14
4,3 7,6
15
6,3 6,3
8,8 7,6
21
21
8,7 8,3
9
8,4
13
11
10,3 7,7
3
2

8,4
7,6
4,3
2,2 19
2,1 21
2,3 21
3,6 37
4,6 33
4,5 41
4,9 60
4
64
6,1 56
6,1 74
7,3 83
11,2 130
205
124
115

22) Cifrele reprezentand numarul emigrantilor din acest tablou sint expresiunea miilor, afara de acele urmate
de fraqiuni cari reprezinta Rite.
23) Inca i emigrarea fara importan0 pe alte continente

www.dacoromanica.ro

49

In termen mediu din Europa au emigrat spre

America intre anii 1815 20 $i 1890 peste 20

Milioane de oameni, cea ce inseamna aproape
6/oo din populatia actual4 a Europei24).

ltmig rarea este intrarea si stabilirea inteot

tarli a unor eleMente straine emigrate din alta
taxa'. Imigrarea evident contribue la cre$terea populatiei atit prinadlogirea elementelor imigrante,
cit $i prin inmtultirea lor pe noul teritoriu.

Cauzele irnigiirii sint in genere opuse cam

zelor emigrArii. Populatia nu imigreaza intr'o
tara. saraca $i a carei populatie are o mare putere
de expansiu,ne, cad intr'o asemene tara nu si-ar
mai putea gasi existenta. Tari le noua, ale caror
bogatii naturale sint neexploatate sau prea putin exploatate, $i a caror populatie este rara sint
acelea, cari atrag surplusul populatiei tarilor
vechi $i civilizate.

Continentul Americei, $i in special State le

Unite ale Arnerioei de Nord, ocupa fara indoialA
primul loc $i sub raportul imigrrii. Apoi vine,
Australia $i unile regiuni ale Africa In State leUnite imigrarea populatiilor europene este veche,
$i a avut consecinte admitrabile pentru civilizatia mondiara.
Tab loul urmator reprezinta imigrarea, soco-

UM la 1000 de locuitoxi originari $i cre$terea

populatiei ptrovocata prin imigrarea in State leUnite intre anii 1821-1890:
NumArul ab-

Anii

solut la 1000
de locnitori

cresterea

1821-30

143
599
1,713
2,598
2,467
2,945
5,189
15,654

1,000
4,189
11,979
18,168
17,25 .
20.595
36,287

1831-- 40

1841-50
1851-60
1861 70
1871-80
1881-90
Total

24). Adolph Wagner : cit, op. vol. II p. 369

www.dacoromanica.ro

59

Cea ce inseamna, c daca intre

1821-30

raportul intre populatia originara a Statelor-Unite

$i cea imigrata era ca 1000 la 143, in 1881
90 raportul acesta devine ca 1000 la 5189, dupal
ce in interval sporeste mereu. Astfel ca in 1881
90 avem in State le-Unite 5189 de locuitori imi-

grati la 1000 de locuitori originari, anatoni in

tara la 1821. Exemplul Statelor-Unite este prea
suggestiv $i ni araca importanta covirsitoare
a fenoMenului imigratiei, cum nu se poate mai
lamurit.

Imigratia are loc nu numal in tririle cu imense bog5tii naturale si cu populatie rara, ci
si in acelea, in cari populatia se inmulteste foarte

incet sau Amine stationar. Exemplul cel mai

tipic in aceastA privinta este Franta. Arsne

Dumon05), ni procura urmAtoarea tabel statistica, din care se poate aprecia numarul mane al
imigratilor in Franta si proportia lor la 1000 de

locuitori francezi :
strain. Proportia la
Auii Numarul
in Franta 1000 de francezi
1851
1861
1866
1872
1876
1881
1886

25)

378561
497091
635495
723507.
801754
100000
1115214

10,58
13,29
16,50
18,40
21,70
26,70
30,00

Depopulation et civilisation pag. 66.

www.dacoromanica.ro

51

Fenomenele emigrarii *i imigrarii, cari cons-

tituesc Migratiile potpulatiei, sint atit prin cauzele ce le provoaa, cit $i prin consecinctele la

cari dau na*tere de o iMportanta foarte mare

pentru econornia sociara, istorie, antropologie,

etica social etc.... Noi 'nu ne putem ocupa aici
de toate aceste chestii, dar vorn mentiona numai,

k giratie lmigratiunilor populatiel incrucisarile de

rase si polpoare au devenit atit die frecvente, incit
astzi nu tna . e permis a ise vorbi in *Uinta idespm

rase pure cu caractere organice sau etnice distincte, in Ma'sura in care lucrul era cu putinta
inainte vreitne.

Daca privini fenomenul migratiilor in cornplexitatea lui $i-1 raport,am la totalitatea populatiei omenesti, atunci ne putem da seama, de
caracterul sau esential. Migratiile in definitiv, Si
in rapoxt cu populatia globului Amintesc, nu.
contribue cu nimic nici la cresterea nici la sc,derea populatiel. StraMutaxile dinteun Toe In altul

dach' imputineazI populatia unei tari, a aceleial

din care se emigreaza, intaultesc populatia altei
tari, in care se imigreazg.. De aceia migratiile,
nu sint decit o Imiscare in spatiu a rpopulatiel
$i nu in numar, in cantitate. Cu acest caracter
esential, Migratiile nu prezinta mult interes pentru problema populatiel, intrucit e vorba de legea de inmultire a specief umane; ci numai pentru o lature a 'problemiei referitoare la inmultirea
speciel umane in foxina actualI de organizatie
sociala.
*

Cree-erea $i saiderea populatiei. Populatia

privita fie din punctul de vedere al unel natiuni
anumite, fie din punctul de vedere al totalitatii
ei, este esentialmente variabi1. Na$terile, decesele, migratiile, cari sint factorii miscarlf populatiei, se piroduc continuu $i fac ca in fiece mowww.dacoromanica.ro

52

ment populatia sa fie alta sub raportul cantitatii,

numkului el. Si chiar daca intimplarea ar face,
ca la un moment dat numkul populatiei sa, fie
acela.$ ca i intr'un moment anterior, Inca popu-

latia nu este aceia*i din punctul d vedVire al

calitatii. Un numar mai mare sau mai mic cle

ba,rbati sau de femei, de copil, de adulti, de batrini va distinge totdeauna cantitalile intimplator
egale ale populatiei in acele doua momente.
In aceasta, neintrerupta variatie a populatief
se disting dona fenoMene: creeerea i descre$-terea populatiei.
Creeerea populatiei este naturala cind provine din na$teri, i sociala dud provine din imigratii. In genere populatia cre*te, i cre*terea ei
este egal cu escedentul na*terilor i a imigratiilor asupra totalului deceselor i emigratiilor.
Fenomenul general al cre*terii populatiel se obs.olira foarte u*or, daca, oercetam statistioele in
Mai multe momenta succesive sau distantate.
Ap, de pilda populatia germana pe teritoriul actualului inveriu a variat dupa cum arata urmAtorul tablou :

Anii mii 51e lo- eraeltelfte1nr"1 Anil

mii
.de !e- carrelarela0n00.000
etutori de loemton
emton
de locuitori

1816
20
25
30
35
40
45
50
55
60

24,833
26,294
28,113
29,520
30,938
32,787
34,398
35,397
36,114
37,747

14,3
13,4
9,8
9,4
11,6
9,6
5,7
4,0
8,8

1865 39,656
70 40,818
75 42,729
80 45,236
85 46,858
90 49,428
95 52,280

1900 56,367
905 60,641
910 64,926

www.dacoromanica.ro

9,9
5,8
9,1

11,4
7,0
10,7
11,2
15,0
14,6
13,6

53

F.0 4.

z..4

Austria

Ungaria
Italia
Suedia
Belgia
Olanda

*vitera
Danemarca
m. 7:1.TX:a 0

Franta
Rorn'Ania

1820
1820
1861
1820
1846
1829
1837
1840
1821
1821
1859

44

0
0
a%

14 1890 23
12 1890 17
25 1890 30
2 1890
4
4 1890
6
2 1889
4
2 1888 apt. 3
1 1890
2
21 1891
37
28 1891
38
apr. 4 1889 apr. 5

''-'
<1

Milioane de
locuitori

,..,

F.:

la 1000 loc.

V.

Proportia la

1
.1=1

00

milioane de
locuitori

-c .

TARA

care india cresterea absolutIsi cresterea relativa

socotith la 1000 de locuitori. Fenomenul acesta
de crestere a populatiei se observ in toate tarile :

68,3 7,5 1910 28

35,6 4,4 1910 ap .20
20,6 6,5 1911 34
85,3 8,8 1910
5
7
40,2 7,7 1910
72,8 9,2 1910 apt.. 6
33,8 5,7 1910 apr. 4
71,1 10,8 1911 apr. 3
77,4 8,2 1911 45
33
4,1 1911 39
1910 apt. 7

Aceasa crestere nein.treruptA . a populatiei

trebue ssa", fie considerafa., ca fiind efectul mai
ales al cresterei sale naturale, aded. a escedentului nasterilor asupra deceselor. Migratiu.nile

n'au In genere decit un efect neinsemnat. Lucrul acesta este si Mai evident din. urnAtoarea
statistic,a, pe caire o lugm din lucrarea lui Schnappcir-Arndt 26), care arath, esoedentul nasterilor asu-

pra deceselor la 1000 de locuitori:

26). Op. citat pag. 249.

www.dacoromanica.ro

Nascuti

Belgia
Danemarea
Germania
Anglia
Finlanda

Franta
Irlanda
Italia
Olanc la

Norvegia
Austria
Romania
Rusia
Scotia
Svedia

vitera
Serbia
Spania

Ungaria
Japonia

1903
1904
1904
1904
1903
1904
1904

1908'
1904
1904
1903
1903
1899
1904
1903
1904
1903
1903
1903
1902

27,5
29,2
34,1
28,0
30,4
20,9
23,6
31,5
31,4
27,9
35,0
40,4
49,0
28,6
25,7
27,7
40,9
36,5
36,6
32,4

Morti

Excedentul

La 1000 de locultorl

na0eril or

- 54
-1

il

16,8
15,1
17,8
23,4

10,5
15,0
14,5
11,7
12,6
1,5
5,5
9,2
15,4
13,7
11,3
15,4
18,0
11,8
10,6
9,9
17,5

26,1
20,6

10,6
11,8

17,0
14,2
19,6
16,3
17,9
19,4
18,1
22,3
15,9
14,2
23,7
25,0
31,027)

Adolph Wagner 28) sustine, ca cre$terea po-

pulatiei privita, dupa natura cauzelor ce o pro-,

due este die douai feluff: posibild i rea1a. Popu-

latia are tendinta fireasqa de a se inmUlti intea

mare miasura $i daca ar fi numaI sub stapinirea
factoruluI fiziologic s'ar dubla intr'un timp relativ scUrt. Aceasta inmUltire fireasca Ina, care
tinde totdeauna la maximUm, este numai inmultirea posibil. Inmultirea reakt este rezultatut
27) In acest numar se cuprincl i iiascutIi morti.
28) Op. citat Vol. II pag. 249.

www.dacoromanica.ro

55

combin4rii aktiunii factorului fiziologic cu a celui social, care reducind puterea factorului fiziologic, evitA cxesterea populatiei catre maximum!
posibil.

Afara de cresterea posibila si cresterea realA

s'a calculat cresterea migocie a populatiei. Cres-

terea reala nu e totdeauna aceias. Intnicit ea

depinde Mai ales de factorul social, adecA de rezultanta Imprejurarilor economice, sociale, politice, moirale etc... cari inriuresc populatia in mersul ei nuinl*ic ascendent, evident, ca va fi schim-

batoare, variind de la, un timp la altul, dupa

gradul si masura in care lucreaza factorul social.
Pentru intelegerea Inca mai clarA a cresterii populatiel se ia un period de ani, 10 de pilda, se
face media cresterii populatiei in acest period'
obtinIndu-se astfel cresterea rnedie sau mijlocie.
Astfel cresterea mijlocie a populatief impe-

riului german a fost: intre 1841-50 de 7, 7 pe

an; intre 1851-60 de 6,5; intre 1861-70 de

8,1; intre 1871-80 de 10,1. Aceste cifre reprezintA nutnai ciesteroa rnijlocie pc periode decenale. Asa 'intro 1876 80 cro,sterea populatiei ger-

mane a atins un inaximUni de 11,4 pe cind in

intreg periodul 1871-1880 media e numai 10,1.
Deasemenea cr3sterea a atins un minimum de
1,77 intre 1853-55, pe cind in. intreg periodul
1851-60 media este mull mai mare 6,5. Cresterea inijlocie a populatiei se poate face $i pe,
periode mai marl, pe secole de pild. Este lesne
ineles instk dt ea te mult mai exactl si ne inles-

ne$te Mai bine priceperea variatiilor cind se calculeazt pe periocte mai Mid.
In legaturA cu cresterea mijlocie a populatiei
se nidic. o altA cehstiuna, acea de a se sti, care
este perioada de dublare (Verdoppelungsperiocle,
priode de doublement) a rpopulatiei. Chestiunea
e CU atit mai interesanta, cu cit face parte inte-

www.dacoromanica.ro

56

granta din teoria populatiei $i a fost pusa de

Townsend, Ortes si mai ales de Malthus intr'o

forma snggestiva, care a avut darul s denunte

un ma;re pericol ce ameninta, omenirea. Dupa aesti scriitori si in special duipa Malthus populatia tinde sa se inniulteasca in progresie geometrica, si anume ca: 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64... dublindu-se inteo perioda de 25 ani. Si, spunea Malthus, in aoeasta inmultire prea repede gasirn explicatia tuturor nenorocirilor sociale; cu alte cuvinte omul este canza propriei sale n.enorocirl.
Rezultatele oeroetarilor statistice contrazic a-

firmarea unei periode de dublare atit de scurte,

$i tgaduesc posibilitatea unel periode de dublare

constanle la aceias populatie in curs de mai mult
timp sau la maid multe populatil in acela$ timp.
Unele populatil se inMultesc mai repede, altele

mai incet, dair nici una nu se dubleaza in 25 de

ani in Mod natural.
Populatia Europei era la 1801 de 175 milioane, iar la 1895 de 376 maioane,, cea oe inseamna, ca in curs de aproape un s3col, populatia
Enropei a crescut de abia de 2 ori $il 7. Sintern;
prin urmare departe de afirmatia lui Malthus, ca
populatia s'ar dubla Ia fiecare 25 de ani, si cu
atit mai departe, cu cit sec. 19-lea a fost poate
cel mai putin bintuit de epidemii si turburat de
razboaie mari, dezastroase cum au fost secolele
preoedente (cu esoeptia razboaielor napoleoniene
din primil ani al sec.).
Citeva, exemple ne yor 1nuri si mai bine. Po-

pulatia Gerinaniei era in 1816 de 24830000 de

locuito(ri, iar in 1890, adeca dup.' 74 de ani abia,

s'a dublat atingind cifra de 49,430,000. Marea Bri-

tanie $i Irlanda avea la 1821 o populatie de

21,270,000 locuitori, care I'm s'a putut dubla nici

dupa 70 de ani, caci la 1891 populatia acestel

www.dacoromanica.ro

57

tari se urca abia la 37,730,000, acuzind astfel

o drestere nutnal d3 77,40/0. Fara a mai pomeni

de Franta, a Orel' populatie se inmultesc foarte
incet, puteM indica: in Austria de la 1820 1890,

adia tirdp de 70 de ani populatia a crescut cu

68,30/0; in Ungaria in acelas interval cu 35,60,0;
in Suedia cu 85,30/0; in Italia intre 1861-1890,

adea. in 29 de ani, cu. 20,60/0; in Belgia intro

1846-1890 cu 40,20/0, etc
,?In prezent, spune Riime lin29), dupa eva-

WIWI in slime rotunde se poate deduce, ca in

Europa se nasc in Medie anualk 13 milioane
de civil $i nadr 10 milioane de indivizi, ca din
escedentul de 3 milioane Vre-o 500,000 emigrea-

pe alte continente, iar cresterea anuala. a

populatiei este de 2,500,000, adeca 7,60/00; in
10 ani cresterea este de 25.000,000 si pentru ca
populatia sa. se poate dubla i-ar trebui 90 de ani.
Sintem departe de progresia geometrica a
,,,z5

lui Malthus.

Descreeerea popalatiei inseamnik micsorarea

numarului indivizilor cari compun populatia. Fenomenul aoesta este cu totul special $i se produce
rar, de oareoe este efectul unui concurs de cauze
ce iese din cadrul Mersului normal al lucrurilor.
Descresterea populatiei poate fi continua
sau moMentanik.dupa cum se prodUce constant
$i progresiv intr'o serie de mai multi ani si pina
la disparitia populatiei, sau nuthal intr'o epocai

mai lungk sau mai scurta gratie unor cauze intimplaloare. Oricuin ar fi insa, descresterea po,
pulatiei este un fenomen pur social, adeca datwit unor cauze sociale, In opozitie cu crestereai
populatiel, care se datoreste $i unei tendinte naturale a speciel umane die a se intnulti. Aceasta)
29) Op. citat vol. I pag. 866.

www.dacoromanica.ro

58

distinctie este foarte importana, pentru ca ne

arata, c. impiedecarea producerii fenomenului

descresteril este posibila prin reformele sociale

ce le reclamai epoca $i organizatia social:a' in cari

traeste populatia in descrestere.

Daa privim populatia omeneasca in totalitatea el, fenomenul descresteril ne apare ca evident imposibil, ea'd toate obsarvatiile $i clatele
statistice culese dovedesc inmultirea el continua;
dar dach" observam anumite pArtI, grupe de populatie, atunci descre$terea populatiei este nu nu-

maI posibil. ci chiar un fendmen real, care se

intimplk zilnic.

In genere se stie, c populatiile salbatice

cedeaza populatiilor civilizate imigrante. Descre$terea populatiel indiene din State le-Unite ale Ainericel de nord este bine constatata $i disparitia
el coMplecta nu-i decit o chestiune de timp. Dar

nu numaI ptopulatille albatice descresc. Fenomenul se produce chiar in cadrul populatiilor

civilizate, cum e cazul Mandel, a carel populatie a scazut, dupd. cum urmeaza:
Anil
Populatia
1841
1851
1861
1871
1881
1891
1911

8,196,000
6,550,000
5,800,000
5,400,000
5,160,000
4,705,000
4,381,000

ceea, ca inseamrik ca in curs de 70 de anl populatia Irlandel s'a injurnatatit aproape.

Descresterea populatiel Ina este, dupa cum
am spus, un fenomen izolat, $i pt-oducerea lui
in conditiile actuale nu pTezinta, nicl o insemna-

tate. Cea ce ingrijWe $i inspaiminta chiar pe

unii ecoriomi$tI si oaneni politici este tocmai

www.dacoromanica.ro

59

fenohterrul contrar, cresterea prea repede a po:

pulatiei, despxe care ne 'worn ocupa cu mai mula,
insistent In. partea a doua a lucrAril de fat, studiind teoria populatiei si legea de inmultire preconizaa de Malthus.

www.dacoromanica.ro

CAP. II

TEORIA POPULATIE1
In genere, teoria nu este decit reflexul mental al realitatil. Idea, care este realitatea elementara a teoriei, purcede din observatiunea faptelor
$i a realitatil inconjurnpare. Astazi aceste ade-

varuri sint prea simple si poate chiar banale,

pentru a mai avea nevoie sa, fie sprijinite pe

dove)zi logice, istorioe sau experimentale. Si dacA

aceasta este adeviarat in genere, ori care ar fi

teoria, apol este desigur evident, cind e vorba
de teoria economica.

Econo Mia social:4 are de oibect cercetarea

$i explicaxea unor fenomene, cari nu numai ca

yin in direct $i continuu contact cu omul,dar

sint Ins
realitatea sociala, si al caror subsi-

trat constitue, dupa cum a zis Karl Marx, insasi

anatomia societatil.
Teoria economica este prin urmare reflexul
Mental al realitatii economice. Daca intr'o epocA
data. reflerul acesta prezinta oarecari variatiun't

in ce prive$te cuprinsul si intelesul sau, pricina

nu este a reailMtii, care este aceias, ci a mentalitatii, care elaboreaza teoria din materialul brut
procurat de realitate; cu alto cuvinte a prismiT
in care se reflecteaza aceasta realitate.
A$a se $i explica profundele si numeroasele
disensiuni, cari exista in *Uinta economica in
general $i in teoria populatiei in special.

www.dacoromanica.ro

61

In adevdr, teoria populatiei este una din cele

mai controversate materil ale Economiel sociale.
In nici o oltd4 'matexie nu s'a,u ivit poate atiteai
discutiuni, atitea, certuri, $i in nici o altd materie
n'a intervenit pasiunea ca eleinent uneori decisiv.
Explicatiunea nu e greu de dat.
Problema populatiei, prin natura, gravitatea
$i complexitatea, ei, este intim legatd. de insd,0
chestiunea sociald, pentru a cdrei dezlegare se,
ciocnesc atit de td,re interesele sociale. Ba sint
momente in caxi, problema populatiel se confundd cu chestiunea sociald. Asa de pildd chestiunea

de a se $ti, cdror cauze se datore$te pauperismul, face parte integrant $i din problema populatiel $i din chestiunea sociald. In acest moment ambele marl probleMe se confund, *i pasiunea oMeneascd, *i interesele sociale in luptd.
se transplanteazd, *i pe terenul discutiunii chestiel populatiei, pentru a tulbura oarecum senintatea *tiintificd, a unel lupte intelectuale *i
objective.

Aceasta este cu siguranta, pricina hotdritoare,

care a determinat in studiul populatiei o stare

de neldmurire generard *i de continu,' discutie,
fard plitinta de a se atinge un rezultat precis *i
definitiv, dupd cum avea prilejul sd constatdim
din cele oe urmeazid.
Nu deducem insd, de aici, c teoria populatiel

se and int'un complect intunerec, *i cd nu MsRunde eel putin la imile din chestiunile a cdror
ldmnxire cade in sarcina sa. Sint fenomene demografioe, pe cari teoria a parvenit sd le generalizeze *i s'd gdseascd legile lor de productiune
in societate.

Dar Mai intii, care este menirea teoriei populatiei?

Am vdzut c statistica populatiei se ocupd.
icu descrierea fenoMenelor demografice $i cu conwww.dacoromanica.ro

62

seinnarea lor in cantitAti numerice. Fenomenelei

ce Ise produc In starea populatiel ca *i in mi$carea
ei pot fi exprimate In cifre, determinate, clasate
dupa hnportanta lor sau dupa orice alt criteriu. Aoeasta insa, nu este de cit o operatiune statistica,
oe-i drept foarte anevoioas& i irligaolasa; nu este

insa *i explicatiunea fenontenelor *i nu ni d.

mai ales legile naturale sau sociale, cari cirmuesc

producerea lor. Menirea de a afla aceste legi o

are teoria populatiei; iar in aflarea acestor legif
netagaduit ca. se serveste de datele proc.urate de
statistic& populatiei, fara de care ar fi cu totul
neputincioasa.

Este evident, spune Rgmelin 1), c. statistica

tpolpulatiei nu e cu teoria *i politica (populatiei)

in raport de parte integranta *i coordinat, ci

de *tiinta ajutatoiare indispensabila, care ofera
;)matetrial pentru intreaga cercetare, dupa curd
oetrcetarea isvoarelor nu este pe aceia* treapta
cu Istoia, ci este subordonata acesteia, dar
rmmai intruatit, intrucit ni 0 si servitoarea, care
lumineaza precedind cu luminarea, *i Vara aj utonal ciareia nu am putea face nici un pas sigur.
Si teoria a parvenit s& lamureasoa unile fe-

l-141101e deimogTafice stabilind legile sau regulile

produoerii bor.
A.*a de pilda s'a. stabilit aceia oe se nume*te

logea inarelta ntomiar (das Gesetz der grosser':

Zahl), luindu-se in mod inductiv ca regula general& mijlocia rdzullind din repetarea constand
si in naqn'ar mare al aceluias fenoxnen sau al ace-

leia* categoril de fenOnene. Un exemplu ne va

larnAri mai bine. Se *tie ca prinavara *i toatnna
Mor mai multi ftisici de cit in celelalte anotirdpurl. Aceastia constatare nu este de cit legea ma1) Schonberg's Handbuch der polischen Oeconomie
ed. IV-a 1896 Vol. I pag. 829.

www.dacoromanica.ro

63

relui numar, la care s'a ajuns prin consultarea,

statisticilor celor decedati de aceasta cruda boalk

in cari statistice s'a gasit, ca in lunile de primavara $i de toanina mor de ftisie mai multi
decit in restul anului.

Legea marelui numar, ea $i ori care alta,

nu ni-o poate da statistica populatiei, care nu

se ocupa de cit cu adunarea datelor $i combinarea

bor. Legea mu regula chiar este un principiu

dedus din generalizarea faptelor, $i aceasta este

menirea teoriel populatiei. Bine inteies c4 expresia lege nu-i toernai bine aleasa, spune Robert von Mohl. Nu-i vorba adica de gasirea $i
))denumirea exacta a puteril insa$I, care deterMinia fiecare fenoMen al populatiei in parte;
ci numal de fenomenul care apare regulat, adida- legel
loa Mai frecvetit 2). Aoela$ inteles
*i. Ramielin, cind zice: Nu trebue ca in aceste
cazuri sau in cazuri asemartatoare sa pronuni
tam cuvintul pretentios de lege, ci sa ne makginim a verbi numai de motive ale vointii omene$ti, ca,ri-$i au radkina in caracterul speciel
umane $i de aceia se impun pretutinden1 cu
Mai Mull,/ mu mai putina tarie, ori de cite ori
vor fi Mrboldurile cari sa le puna in mi$cara,
Aar totdeauna cu conditia, ca in cazul special
sa nu fie neutralizate de catre alte motive mai
puternice 3).
Prin urmare sa raining, bine stabilit, ca legile, pe cari le ease* $i le form'uleaza teoria,
*11

populatiei,, nu sint legi in acceptiunea $tiintificai

$i logica a cuvintuluI; ci nurnal regule dedusa

din majoritatea cazurilor, din frecventa lor, din,
regularitatea $i obi$nuinta cu cari fenomenele
apar $i se repeta.

2) Robert von Mohl. Geschichte und Literatur der

Staatswissenschaften 1868 vol. III peg. 443.

3) Op. cicat vol. III fase. II pag. 215.
www.dacoromanica.ro

64

In acest inteles este vorba de legea marella

inuanicir si de ori ce alta lege formulata, de teorial
populatiei.

Dar dad teoria populatiei a stabilit cu oarecare aproximatie unile legi din datele culese de
statistid, ea n'a parvenit sa' formUleze pe altele,
tocmai pe acelea cari fprezintA o insemnqtate cu
ffiult mai mare; ea n'a ajuns ind s lgt-iureasch,'
o surnA de chestiuni de cari depinde rezolvirea
intregii probleme a populatiei.
Asa, teoria populatiel n'a putut stabili legea
de iingultire a fiinfelor wmane, care este cu sigurantl nodul intregil probleme; n'a putut ggsi

ofincipiul populatiei, si n'a fost in stare prin

urmare nici s procure premisele sigure unel rationale $i logice politice a populatiei.
Vorn incerca si noi, cum s'au incercat si ati
ti altii, s. stabilim unile principii si s. formulam
legea die hun'ultire a populatiei, asa cum socotim

noi d este posibil a se staibli. Dad, vom reusi

sau nu, nu noi avem cAderea s5, no pronuntam.

Inainte ins de a pune in serviciul acestui scop
contributiunile noastrel, vom face istoricul teoriei populatiei. Aceasta ne va servi atit pentru,
a nu cdea in erorile, pe cari unii le-au comis,
cit si peintk.0 a discerne mai usor lucrurile cu
ajutorul premiselor adeviarate fixate de altii.

www.dacoromanica.ro

ISTORICUL TEORIEI INMULTIRII

Teoria populatiel desi Inct necornplect, este

totusi produsul unor cercetari indelungate. Fenomenul inmultirii populatiei in special a atras
de mult atentia cercetatorilor, cari au crtutat ort-i
dea o explicatiune luind in acelas timp atitudine
fat rt. de el; iar scrieri in aceasta chestiune avem
Inca de prin sec. al 16-lea.
Natural, Ca. pe atunci $i Inca multrt vreme
dup. aceia, cercetarile asupra teoriei populatiei
se frrceau cu totul nesistematic si teoria insas

era in stare fragmentarl. Abia pe la sfirsitul

secolului al 18-lea, cu Ortes $i cu Malthus, teoria

populatiei incepe a se inchega luind forma unui

sistem de principil, a unei teorii stiintifice bine

definite. Iar mai taiziu ea deveni obiectul unor
discutiuni aprinse, ramase celebre in analele
$tiintel econornice.

De aceia, pentru o mai bun'a intelegere a

istoricului teoriei, vom imparti materia in patru

parti:
1. Teoria populatiei in stare fragmentard. In
aceastg, parte vom vorbi de scriitorii, cari s'au
ocupat de chestie inainte de Ortes $i Malthus.
2. Teoria populatiei ca sistem etiintifie. Si
in acest capitol vorn trata despre Ortes si Malthus.
3. Malthusianismul.
5

www.dacoromanica.ro

66

4. Antimalthusianismul. In ultimele doud

vom ardta cliscutiunea ce a provocat-o in
*tiintd teoria,malthusiand *i la ce reactiune a dat
natere 4).

4) Impiirtirea aceasta a materiel ni se pare mai rationala si mai lesne de sezisat si de retinut decit aceia pe
care o face Robert von Mold in lucrarea sa : Geschichte
und Literatur der Staatswissensehaften" 1858 vol. III pag.
467 si urrn.
Robert von Mold imparte materia In : predecesorii, pdrtinitorii i adversarit lui Malthus cu mai multe subimpilr-

tiri a capitolelor. Aceastk clasificare ni se pare nerationala,

pentru c noi mi avem a ne ocupa numai de cine sint autoril, ci mai ales de starea teoriel, de cuprinsul ei ideologic
si de evolutia ei in decursul timpului. Totodath,' Robert von
Mold subdivide ultimul capitol in : adversarif ambelor pro-

pozip ale lui Malthus pag. 491, adversaril Inmu4iri po-

pulatiei in progresie geometrica pag. 495, adversaril

iri mijloacelor de existenfri in progresie aritmeticel pag. 500,
adversaril numal a concluziilor lui Malthus, pag. 502, adversari din cauza confuziei lor asupra teoriel lui Malthus
p. 508 si in sfirsit criticii pag. 510.
Aceste subimpArtiri ingreuiaza, mult priceperea ciesfief, sezisarea clasificrii i refinerea el. Aceste motive, de
ordin principial i practic, ne-au fitcut s inlaturitim clasificarea liii Robert von Mohl i s facem noi alta.

www.dacoromanica.ro

TEORIA POPULATIEI IN STARE

FRAGMENTARA

Teoria populatiei in stare fragmentard se gaseste dupa cum am spus la scriitori Inca de prin
veacul al 16-lea.
Asa e Giovani Botero5), care pe thigh' teoriile financiare ce-1 preocupa, in special teoria
impositului se pronunta si in chestia populatiei, sustinind, ca inmultirea populatiel este unul
din elementele prosperitatil statului. El afirma
c. oainenil s'ar putea inmulti la infinit, daca acestei inmultiri nu i s'ar opune diverse obstacole,
dintre cari, dupa dinsul, cel mai principal este
dezechilibrul dintre forta procreativii a natiunil
si forta ei nutritiva'. Botero pune deci de la inceput acest principiu, ca intre facultatea de procre-

atie a populatiei si intre puterea de a-si pro-

cura subsistentele este o disproportie in avantajul

celei dintM. Aceasta propozitie o vom gasi si la
Malthus si constitue esenta teoriei malthusiane.
In aceias ordine de idel Cesare Beccaria, care

trebue sa fie laudat pentru ideile sale exacte

oscileaza intre mercantilisti si fisiocrati, si care

asupra populatiei" cum spune Cossa 6) afirma, ca intre InmUltirea populatiei si procurarea
subsistentelor este o strinsa legatura.
5) Pella ragione di Stato 1589.
6) Luigi CoNsa : Histoire des doctrines econorniques

1899 pag 292.

www.dacoromanica.ro

68

Mal important de cit Beccaria este marchisul Victor de Mirabeau, cunoscutul fiziocrat",
cum ii zice Robert von Moh17), care in scrierea
sa : L'Ami des hommes ou trait de la population

1756 constat c5 intre populatie $i subsistente

este o a$a relatiune, incit cea dintii depinde de
cantitatea celor din urmA.
De oare care important pentru problema
populatiei este $i Janies Stewart8). Dupg acest
autor, un popor se inmulte$te cu aceia$ necesitate, cu care un copac inmugure$te. Inmultirea
populatiei este un fenomen firesc, dar existenta
eI este legat5, de mijloacele de hrara. Din aceastd atirnare a oamenilor de mijloacele de sub-

sistent5 rezultA, un mare r5u politic, in contra

cgruia Stewart nu cunoa$te nici un mijloc de
indreptare" 9).
Un alt autor este Herrenschwanclio

din

opera cAruia Robert von Mohl face urmatorul

citat, care rezum5 intreaga liii conceptiune asupra chestiel populatiei : Inmultirea specief umane pare a nu avea nici o lirnit5; mijloacele
de existent5 sint dimpotriv5, limitate. Atita timp
cit oamenil nu vor atinge limitele mijloacelor
de existent se vor putea inmulti". Cu alte cuvinte, populatia nu poate trece in inmultirea el
peste limita impus5 de cantitatea mijloacelor de
existenta,, cu toat nAzuinta el fireascA de a se
inmulti la infinit.
In cel dintil capitol al acestui studiu, noi am
spus c5 Adam Smith nu s'a acupat decit in treaCat de problema populatiei, din cauza .conceptiunii ins$1 pe care intemeetorul $coalei clasice

7) Op. citat vol. III pag. 470.

8) An Inquiry into the principles of Political Eco-

nomy etc. 1767.

9) Robert von Hohl: op. citat vol III p. 477.

10) De l'conomie politique moderne 1786.

www.dacoromanica.ro

69

o avea despre stiinta economica. In adevar Adam

priveste chestiunea populatiei intr'un

mod cu totul simplist. Teoria lui s'ar putea rezuma pe scurt in felul urmator :
Speciile animale se inmultesc proportional
Smith 11)

cu mijloacele de existent. In societatile civilizate

insa lipsa mijloacelor de existenta nu este o pie-

dia. de cit la inmultirea claselor inferioare, si

numai prin mijlocul nimicirii unei mad OW

a copiilor nscuti din aceste clase ale populatiei.

Casi producerea oricarel alte marfi, producerea
oamenilor este regulata, de cerere. De unde rezulta, ca, cu cit salariile sint in urcare si aceasta este efectul cresteril avutiei nationale cu alit
ele devin cauza sporiril populatiei.
Mai apropiata, insa, de teoria lui Malthus este
conceptiunea lui I. Townsend12). Acest autor este
unul dintre aceia, la cari dupa Fr. S. Nitti13) se
gasesc In germeni ipotezele malthusiane.

In cele doua lucrari mentionate in nota, si

in cari Townsend se ocupa, in una de legislatia
saracilor iar in cealalta despre niste calatorii in
Spania, el afirma ca populatia se poate dubla la
anumite intervale cea ce nu e de cit progresia
geornetrica a inmultirii populatiei preconisata 5i
de Malthus. Mai mult, Townsend este preocupat
si de relatiunea dintre populatie si subsistente,
si gaseste, c. subsistentele sporesc mai incet de
cit populatia.

Fara a ne mai ocupa si de alti autori, ca

Vauban, Temple, Genovesi, Franklin, cari au
aruncat unile pareri in chestiunea ce nu ne intere-

11) Recherches sur la nature et les causes de la riebesse des nations 1881 vol. 1 P.. 78. si urin.
12) Disertation on the poor-law 1787. A journey
through spain in 1786-87.
13) La Population et le systeme social 1897 p. 19.

www.dacoromanica.ro

- 70 seaza, vorn spune ca teoria populatiei, cu toate

ca preocupase mult pe scriitoril sec. 16, 17 *i 18,
nu ie*ise Inca din starea ei primitiva, fragmentare', pentru a se inchega intr'un sistem tiintific.

Ici-colo. pareri izolate, samanate mai mult pentru

clarificarea altor probleme.*i mai totdeauna confuze. Abia la finele sec. 18-lea incepe a se limpezi,

*i mai ales a se pune lamurit *i *tiintific chestiun ea.

Aceasta este opera lui Ortes *i a lui Malthus,

despre cari urmeaza sa ne ocupam.

www.dacoromanica.ro

TEORIA POPULATIEI CA SISETM TIINTIFIC

Giammaria Ortes este un calugar venetian,

care a trait intre anii 1713-1790. Lucrarea sa,
o carte remarcabila, (ein merkwiirdiges 13uch)
cum o califica, Robert von Moh114), intitu-

lata.: Riflessioni sulla popolazione dells nazioni

per rapporto all 'economia nazionale, a aparut la
Venetia in 1790 $i a lost in primele timpuri dupa
aparitia el aproape necunoscuta. Faptul acesta

ni explica in parte $i reputatiunea, pe care a

dobindit-o Malthus, care a scris opt ani mai tirziu

$i care n'a adaogat aproape nimic la elementele
teoriel populatiei, pe linga acelea stabilite de
Ortes.

Ian'. conceptiunea lui asupra problemel po-

pulatiel.
Inmultirea populatiei se face in progresiune

geometrica, pe cind aceia a subsistentelor mai

incet, in progresiune aritmetica. Aceste cloud propozitil Ortes le intemeiaza pe cifre, cea ce inseamn, ca el starue in afirmarea lor $i le da precisiunea relativ a datelor statistice de pe vremea lui.
Mai departe Ortes constata, ca deoarece po-

pulatia se inmulte$te mai repede de cit mijloacele de existent, vine un moment, in care subsistentele au atins limita maxima a capacitatii lor,

$i atunci populatia nu mai are putinta de a se

inmulti, cea ce insea'mna o stagnare a populatiei,

care se vade$te prin imputinarea casatoriilor. Ce14) Op. citat vol. III pag. 478.

www.dacoromanica.ro

72

libatul este la Ortes mijlocul de a se evita o prea

mare inmultire a populatiei, iar dacg, ar fi si

vorbim in termenii lui Malthus, celibatul este ,,ob-

stacolul preventiv" al inmultirii populatiei sau

celebrul moral restraint", atit de sl'avit de unix
$i ironizat de altil. Pe lingA afirmarea acestul
obstacol preventiv" Ortes a vorbit $i de actiunea
represivd a naturii, care impedical populatia de
a lua o dezvoltare disproportionatA subsisten(elor, sau in termenii lui Malthus obstacolele destructive".

Aceasta este pe scurt teoria lui Giammaria

Ortes $i mArturistm cg, nu vedem ce elemente
principiale a ad'clogat Malthus.

Este drept, c expunerea lui Malthus e mai

clarri $i intemeiat pe mai multe fapte $i cifre.
A cesta este dealtfel unicul s'au merit. Incolo,

toat gloria pastorului protestant se datore$te timpului $i imprejurrilor in cari a scris.

Dea.ceia Fr. S. Nitti are perfect dreptate
cind spune :
Dar umilul cAluglir venetian Giammaria

Odes, care a fost poate cel mai mare economist

italian, intrevgzuse mai bine de cit oricare altul

din interiorul lini$tit $i senin al chiliei sale,

ipotezele pesimiste cari-1 fAcurA, mai tArziu pe

Malthus nemuritor. Citeva pagine din Ortes par
a fi exact asemnMoare acelora ale WI. Malthus;
el prevede totul; progresia geometria. a populatiei $i progresia aritmetia a subsistentelor ; actiunea preventiv a omului $i actiunea represiv4
a naturii" 15).
In conceptiunea lui Ortes, problema populatiei are o constructie tiintific. i tinde la o
solutiune teoretic in stare de a procura m4"suri
practice pentru politica populatiei. Cu aceasta nol
15) Op. citat pag. 18.

www.dacoromanica.ro

73

nu afirmam, ca problema populatiei a capatat o

solutiune definitiva. Nici Malthus n'a atins scopul

acesta. Dar nici Malthus n'a fAcut mai mult de

cit Ortes din punctul de vedere al modului de a
pune problema si de a o inchega intr'un tot logic

cu elementele sale principiale bine coordinate. Mai

multe dovezi, sprijinite pe fapte, cifre si observatii, iat5 contributia personaill a lui Malthus la
studiarea acestel chestiuni.
Socotim a$a dar, CA i se face o mare nedreptate meMoriei umilului calugar venetian",
cind se exagereaza meritele pastorului protestant

In a.a masura, incit pare a rezulta, c teoria

populatiei, cunoscuta sub numele de teoria malthusiana, este opera esclusiva a lui Malthus.
Cu restabilirea acestui adevar istoric $i $tiin-

tific trebue st intrarn in expunerea sistemului

malthusian si in analizarea operel lui Malthus.
De oarece ins lucrarea lui Malthus a aparut ,in
niste imprejurari cu totul speciale, prin cari trecea Anglia la sfirsitul sec. al 18-lea, si intru cit
concepindu-$i opera, Malthus a fost sub influenta

directa a acestor imprejurari, este necesar s aruncam o ochire sumara asupra starii econornice
a Angliei din acel timp, inainte de a face analiza
teoriel $i a, lucrarii lui.

Imprejureirile in cari a scris Malthus. In a

doua, jumAtate a sec. al 18-lea societatea engleza

este teatrul unel adevArate revolutiuni economice.
ln aceastA epoch' se desavir$e$te transformarea
aproape brusca a industriei mici, manufacturare,
in industria mare, mecanica $i capitalista, in acceptiunea proprie a cuvintului. Un intreg complex
de cause determina aceasta transformare, dintre

cari cele mai vadite $i mai apropiate de inssi

natura acestel transformAri sint inventiunile mecanice si mai ales inventiunile ce s'au facut intre

www.dacoromanica.ro

74

anii 1760 1770 in industria ferului $i a

tese-

toriei.

Iata" in ce termeni vorbeste Cunningham16)

despre aceste inventiuni, cari avura, menirea s.
revolutioneze intreaga industrie englezd $i multe
din relatiunile economice existente.
Intre 1760 $i 1770, adecA in epoca, in care
Adam Smith isi putea da mai lesne searna de ce
se petrecea in jurul situ, si in momentul in care

el concepea planul operei sale asupra avutiei

natiunilor, descoperirile industriale se succedau
cu o repeziciune vertiginoasa. Aceasta in interval
de zece ani, in care Roebuck incepu sa separe
fierul de scorii, Brindley sd lege cu marea prin-

term canal nouele centre manufacturare, cind

Wegdwod gsi mijlocul s. fabrice cu jumatate
de pret portelanurl de calitati escelente, liar,greaves inventa ma$ina de tesut, Arkwright utiliza in tesatorie descoperirile lui Wyatt $i High

prin mijlocul cilindrilor, pe cari II punea in

miscare cu forta hidraulicd, iar Wath gsise
mijlocul s condenseze vaporii, pe cind Cromp-

ton inventa masina de tesut bumbac $i Cartwright tesutul mecanic.

Este u$or de priceput ce inriurire au avut
aceste multe $i marl inventiuni, fdcute intr'un
interval atit de scurt, asupra industriei i popu-

latiunii engleze. In primul rind productiunea industriala $i comertul luara. un avint colosal. Pe
deoparte capitalul incepu sa-$I caute plasamente
in nouele industrii, cari erau mult mai rentabile,
cea ce era evident in dauna agriculturii, care se
vedea despoiat de o parte din capitalul cu care
opera : iar de alta populatiunea ca factor al productiei suferea $i ea o mare prefacere.
Mai intii multi din micil industria$I de mai
16) Citat de Fr. S. Nati in op. citat pag. 22.

www.dacoromanica.ro

75

Inainte, neputind rezista concurentii marilor capi-

taluri si industriei mecanice, fura pr9letarizari.

Ei fura, nevoiti sa lichideze, caci altfel erau
ruinati cu desavirsire. In ori ce caz ei incetar
de a fi industria$1, trebuind a$i cauta ocupatii
fie in alte ramuri de activitate fie ca lucratori
in nouele fabrici si industril ce se creau.
In al doilea rind, industriile mecanice aruncau in piata un mare numar de brate, cari erau
inlocuite cu maini, sporindu-se astfel considerabil numarul muncitorilor Mra lucru, la cari se
mai adaogau Inca si micii capitali$ti proletarizati. Toate acestea nu impedecau insa ca productiunea industriala s. sporeasca din ce in ce,
iar comertul s. ia un avint colosal determinindu-se astfel o cre$tere simtitoare a avutiel nationale alaturi de pauperismul ingrozitor al claselor
de jos.
Pe cind aceasta era situatia in orase, la tara
mizeria. claselor de jos crestea $i ea, gratie unei
serii de aril agricoli cu recolte foarte rele.
Caracteristica pentru aceasta epoca, este insa
$i prefacerea, corespuhzatoare nouei sari de lucruri, a unora dintre relatiunile economice. Aruncarea pe piata a unui mare numar de brate neo-

cupate, a facut ca forta de munca s devie o

marfa ca ori care alta, supusa, fluctuatiunilor cererei $i ofertei ; cu atit mai mult, cu cit in nouele
industrii mecanice munca barbatilor putea fi inlocuita- cu aceia a femeilor $i a copiilor in genere
Mai ieftina. De undo mai inainte forta de munca
era indeobste un accesor al unui mic capital ammulat, care-i dadea putinta unei mai lesnicioase
valorificari, de asta. data ea devine unica avutie

a lucrtorilor marei industrii, o marfa nu prea

cautata. din pricina abundentii ei.
Aceasta stare de lucrur1, care punea oamenilar politici $i cugetatorilor o nou'd problema

www.dacoromanica.ro

76

social, nu putea s nu influenteze psicologia epocei. In fata fenomenului foarte curios, ca pe

masued ce cre$tea productiunea $i avutia national, pauperismul se intindea tot mai mult $i neMultumirea general'a sporea, o atmosfeth nabu$itoare $i pesiinisth, cuprindea tot mai mult societatea engleza. De uncle pana atunci se credea,
c. sporirea populatiei denota. prosperitatea publica $i este o dovada a acesteia, de odata. lurnea
ajunge la convingerea contrara., atribuind mizeria
tocmai inmultirii prea repezi a populatiei, fart
a-si !cla seaM ca puterile de productiune au sporit

inteo rnAsura Inca $i mai mare.

Dar cea ce intrista $i mai mult societatea englez 'de la sfir$itul secolului al 18-lea, era pe de
oparte neputinta de a remedia aceasta degrada-

toare $i periculoasa stare de lucruri; iar pe de

alta, atacurile adesea violente ce i le d'adeau unii

cugetatori $i scriitori in numele dreptatii $i al

moralei.

Este drept, c guvernul englez intervenise cu

o serie de legi in favoarea saracilor, impunind

taxe $i organizind asistenfa yublica. Aceste legi
ins sporeau mai mult miseria $i propavaduiau
imoralitatea pe o scar% intins.
Organizarea asistentii publice era atunci
atit de defectuoasa, incit e imposibil sa-ti irnaginezi efectele dezastroase ce le producea in
Anglia. Se inmulteau ajutoarele, practicarea suplimentelor de salarii (allowances) se raspindea
atit de mull, in cit salariile sufereau o coborire
progresiva. A fost o vreme, in care zecimea ce
se preleva de la contribuabilr pentru taxa saracilor nu era altceva de cit un fel de subsidiu
acordat industrialilor. Pe msura ce taxa saracilor se urca, inclustrialii coborau salariile, a$a

www.dacoromanica.ro

77

crt el erau singuril, cari profitau efectiv de banul

de de contribuabili"17).
La aceasta situatie disperata se mai adaoga
invinuirile $i atacurile ce suporta organisatia societatii engleze de atunci din partea unel intregi
$coli cu tendinti renovatoare al carel frunta$ a
fost desigur William Godwin, militant cu mult
teMperament $i scriitor indraznet si talentat.
In 1793 TV illiam Godwin da publicitiiii o
scriere18) care a avut mult rsunet si a stirnit
marl discutiuni. In aceastA scriere Godwin se
ocupa de problonele, pe earl le-a nascut industrialismul englez $i in mijlocul blazarii $i a pesimismului general, autorul ridica glasul sau profetic, prevestitor al unor vremi mai bune.

In contra pAreHT generale Godwin sustine, ea re-

lele $i perturbatiile sociale nu provin din inmultirea

populatiei intr'o prea mare masuri. Avutia sociali este suficienti si procure indestularea tuturor cu o munci oarecare din partea fieciruia.
Cauza nenorocirilor trebue cautati in institutiile
societatii, in sistemul de impartire al avutiel sociale, pe care Godwin il gase$te necirept. Daca
avutia sociali s'ar imparti echitabil intre toti
oamenii, fiecare ar avea subsistenta necesari, iar
societatea omeneasci ar pasi intr'o fazi de dezvoltare superioara, lini$tita, feria de rele i nenorociri. Aceasta transformare radicali a societatii
intr'o organizatie bazata pe proprietatea comuni,
Godwin o afirmi ca posibili fin nici o zguduire
sau revolutie.

Anarhismul blind $i naiv al lui Godwin a

fost in stare si determine in acele imprejurari
turburi un puternic curent in opinia publica, $i

astfel si ingreuieze oarecum moraliceste situatia

si a$a destul de dificill.
17) Fr. S. Nitti. Op. cit. pag. 25-26.

18) An enquiry concerning political justice etc...

www.dacoromanica.ro

78

Era nevoie prin urmare sa se limpezeasca,

atmosfera. Cei interesati la noua stare de lucruri
din Anglia a$teptau pe ourul, care sa se opuna
curentului anarhist al lui Godwin $i s dea situatiel explicatiunea potrivita intereselor lor $i rnersului nortnal al lucrurilor, salvindu-i.
Salvatorul se ivi in persoana pastorului Thomas Robert Malthus.
Teoria lui Malthus. Thomas Robert Malthus
este fiul unui proprietar rural, Daniel Malthus, $i
s'a nascut in 1766 la Rookery in Anglia. In casa
parinteasca tinarul Malthus a avut ocazia s. vada
pe filosofi celebri de pe timpuri ca David Hume
$i J. J. Rousseau, cu cari tatal sau era in relatie
$i ale caror idel noua, le "imparta$ea. La vrista

de 18 ani tinrul Malthus intra in seminar, iar

in 1789, adeca la 23 ani, intra, in cler. Tinar cult,

trait intr'o societate de oaMeni culti, cari se ada-

pau la teoriile noua ale revolutiunii franceze,

ThoMas Robert Malthus era preocupat de proble-

mele sociale ale timpului sa,u, de imprejurarile

tulburi din tara sa $i din Franta, unde izbucnise
marea revolutie vestitoare a unor vremuri noua.
Contrar insa de cum era de a$teptat, tinarul
Malthus nu avea simpatie pentru ideile noua ale
revolutiei franceze $i nici pentru aspiratiunile
generoase ale lui Godwin. Din aceasta cauz dinsul era in divergenta de opinii cu tatal sau, care
era un admirator al lui Jean Jacques, David Hume,
Godwin etc...
Cind acesta din urma si-a publicat la 1797,
intr'un ziar, un studiu asupra sgireeniei si
Malthus se hotari
raspunda, convins fiind, cil
modul de a vedea al lui Godwin este gre$it $i so-

lutia lui utopia. In aceste imprejura'ri aparu lu-

crarea lui Malthus, la 1798 sub forma unefbro$uri

de polemica cu Godwin, Condorcet $i Writers. E

www.dacoromanica.ro

79

interesant de notat, ca brosura a apArut Med sil

poarte vre-o semnAtura.
In aceastal lucrare Malthus I$I afirrn teoria
sa opunind-o scriitorilor cu cari polemizeaza. Nu
are insa,' un material bogat de fapte pe care ssa
$i-o intemeeze. Cu toate acestea ea are un succes
imens si stabileste autorului ei o frumoasA repu tatie.

Incurajat de primirea ce i s'a fAcut lucrarii

sale Malthus se pune pe lucru, si dupg, citi va
ani de cldtoril, in care timp a cules date si informatii, dA, la iveal in 1803 o lucrare mai mare

si mai documentatA, care 1-a facut celebru. Aceast lucrare a apg.rut sub titlul : An essay on
the principle of population or a view of its past
and present effects on human happiness; with

an Enquiry into our prospects respecting the

future removal or mitigation of the evils which
it occasions .i a fost tradusA mai in toate limbile
culte 19).

A &ma scriere a lui Malthus, cad ea este fat

cu cea dintii, de la 1798, mai mult o lucrare noia
decit o a doua editie, a avut un succes extraordinar, atragindu-I admiratia $i recunostinta unora
si criticele vehernente, ba chiar si insultele altora.
Dup5. aceasta scriere vom expune si vom examina
si noi teoria lui Malthus.

In expunerea $i documentarea teoriei sale

Malthus incepe prin all pune doia intrebari,

cari nu sint decit dou'd laturi ale chestiunil sociale, ce-1 preocupa si pe el si pe contemporanii

sai din Anglia In gradul cel mai inalt. Aceste doua

intrebri sint :
1. Carl sint cauzele, cari au oprit Ora
19) In frantuzWe editia cea mai ingrijita. ,i mai cornpleetg, este aceia de la 1852 apriautil la Gnillaumin & C-ie.
De aceasta ne servim i noi.

www.dacoromanica.ro

80

acum progresele oamenilor sau sporirea ferici-

ril for?

2. Care este probabilitatea de a indeprta,

In totul sau in parte, aceste cauze ce se ()pun

progreselor noastre ?" 20).

Cum ezaminarea acestor doud, chestiunl i se
pare lui Malthus prea grea, el declard de la inceput, ca se va mrgini ski. cerceteze numal efectele
unel singure cauze, care este intim legatd de natura oineneascd. Aceastd cauzd, este dupd el ten-

dinta ce o au fiintele organizate de a se inmulti

mai mult de cit permite cantitatea de hrand de
care dispun. Si aceastd, tendinta Malthus o crede

cu neputint de contestat, de oarece natura a

rdspindit cu darnicie germenii vietil in cele doua

regnuri, dar a fost sgircitd. in ce priveste locul si
alimentele" 21).

Ca toate fiintele organizate, oamenii au si

el tendinta de a se inmulti peste limita mijloacelor

de subsistenta, dar sInt impiedecati de diverse

obstacole. Sir W .Petty exagereazd cind sustine,

cd populatia ar putea sd se dubleze intr'o pe-

riodd de zece ani, de aceia Malthus admite o perioda mai lungd si anume de 25 de ani. In urm-

torii termeni II stabileste dinsul prima propo-

zitie fundamentala, a teoriel:

Putem deci considera ca adevrat, cd, (1na.

populatia nu e opritd, de nici un obstacol, se

dubleazd la fiecare 25 de anl, si creste din periodli in periodd dupd o prosresie geometricd"22).
Dar daca masura.crestern populatiei se poate

determina usor, e mult mai greu a se determina

acea a cresterii productiunilor pdmintului. Cea
ce e sigur, e ct aceasta masura e cu totul alta de
20) Essai sur le principe de population 1852 pag. 5.
21) Op. citat pag. 6.
22) Op. citat pag. S.

www.dacoromanica.ro

81

cit aceia a sporirii oamenilor. Pe cind un numar

anumit de oameni, cari traesc pe o intindere data,
de parnint, se poatt dubla intr'un timp oarecare;
productiunea acelui pNmint nu se poate spori in
aceiasi proportie in acelas interval. Puterea de
productiune a pamintului este relativ
si ori cite imbunttiri s'ar introduce in cultura
lui, dublarea acestei productivitati nu s'ar putea
realiza decit mult mai incet. Astfel Malthus parvine sa-si stabileasca cea de-a doua propozitie in
urmatorii termeni, generalizindu-si idea la toate
mijloacele de productiune :
Mijloacele de subsistenta, in imprejurarile
cele mai favorabile industriei, nu se pot spori

mai repede, de cit intr'o progresiune aritmetica 23).

Cu alte cuvinte, pe cind populatia ar creste

in progresie geometrica ca : 1, 2, 4, 8, 16, 32...
subsistentele n'ar putea spori de cit in progresie
aritmetica adeca; 1, 2, 3, 4, 5, 6..., asa ca presupunind un moment, in care subsistentele ar fi
fost corespunzatoaxe numarului de populatie, cum

e in cifrele initiale ale acestor doua progresii,

dupg 200 de ani raportul dintre populatie si subsistente ar fi 32/6. Am avea prin urmare o populatie mai muit de cit de 5 ori mai mare de cit se
poate hrani.
E lesne de priceput, care e concluzia practica.
a acestei formulari si entuziasmul ce 1-a stirnit
in clasele superioare ale Angliei teoria lui Malthus.

Daca, Malthus s'ar fi oprit aici, teoria sa ar

fi fost necomplecta, inutiI. i in vadita, contrazicere cu faptele.
Necompleetd, pentru ca ea nu explica un
fapt real, inmultirea populatiei; ci area numai
23) Op. citat pag. 10.
6

www.dacoromanica.ro

82

o tendintd, general, aceia pe care o manifestit

populatia de a se inmulti mai repede de cit mijloacele de subsistent.
lnutild, intru cit teoria, ori cit de adevArat
ar fi, nu prezintti nici un interes social, dad. nu
e in stare stt, concludti la msuri practice de natura' a contribui la fericirea socia14.
ln vdit contrazicere cu faptele, de oarece
nici Malthus $i nimeni altul, n'a constatat, ca in
adevtir populatia s'a inm Ultit atit de mult fatti
de mijloacele de subsistentA. Dac5, progresiile sta-

bilite de Malthus ar fi expresia realifatii, evident, ca, pamintul ar trebui s fie complect ocupat de oameni, can s. trAiascti, firt hrana,.
De aceia $i Malthus a mers mai departe, $i

dupti ce a stabilit, care este tendinta generalti

de sporire a populatiei $i a subsistentelor, constat, c5, in dezvoltarea ei nurneriei, populatia in-

timpin mai multe obstacole, cari o impediel

de a lua proportiile ingrijitoare cuprinse in forknu la sa $i o mentin la nivelul mijloacelor ei de
existentA. Dintre aceste obstacole unile previn
cre$terea populatiei, celelalte distrug plusul de
populatie.

Obstacolele preventive se rezuMA in chibzuinta, in prevederea oinului, de a nu se cAsAtori $i repreduce, de cit atunci cind are posibilitatea de a procura existenta familiei; in teama
de a nu-$1 pierde situatia sau rangul printr'o ingreuiare a existentil sale $i a familiel; in riscul
de a nu-$i putea educa $i pune la adapost de orice

mizerie copii etc... Toate aceste fapte sau eventualittiti sint tot atite obstacole la inmultirea populatiel in nasura tendintii sale fire$ti.
Obstacolele destructive sau, dup.' cum le-a
denumit Rossi, represive sint foarte variate. Foametea, epiderniile, ra'zboaiele, ocupatiunile neigienice, muncile escesive i in sfir$it toate cauzele

www.dacoromanica.ro

83

economice, sociale, politice, cari pot determina

sau provoca Moartea prematued a oamenilor, ImputinInd ded populatia si reducind-o la nivelul
mijloacelor de subsistenta.
Toate obstacolele preventive *i represive
Malthus le reduce la urmatoarele trei : rezerva
Whorald, (moral restraint) compus din dou'a elemente : celibatul si castitatea, nenorocirea (mi-

sery) in care se insumeaza toate consecintele funeste ale legilor naturii si viciul din care decurg
nenorocirile ce ni le cauzam nol insine.
Malthus a dat o atentie si o importanta deosebitg, rezervei morale, pe care a propavaduit-o
cu caldura, totusi el recunoaste c. eficacitatea ei
este redusa.
Aceasta este intreaga doctrina a lui Malthus,
pe care el o rezuma in urmatoarele trei propo-

cari trebuesc a fi considerate ca formula

legii de inniultire a populatiei :
1. Populatia este necesarmente limitatd de
mijloacele de subsistentd.
2. Populatia cre$te invariabil pretutindeni
uncle sporesc mijloacele de subsistentd, dace!,
nu o opresc obstacole puternice $i manifeste.
3. Aceste obstacole particulare, precum $i
toate celelalte cari silesc populatia sd se reducet
la nivelul kmijloacelor de subsistentd, se pot rezuma in: rezerva moralei, viciul i nenorocirea.
Consecintele doctrinei lui Malthus sInt usor
de intrevAzut. El se ridica impotriva ajutoarelor
ce se ddeau sAracilor din Anglia pe Motiv c.
shit inutile, de oarece saracia provenind din disproportia dintre populatie si subsistente, este ur-

marea fatala a unei legI naturale si ca atare

neinlaturabila. Pe linga aceasta, a ajuta pe cei

sa,raci inseamna a incuraja lenea, neprevederea,

viciile de tot soiul cari produc sarg.cia.
Ca,uza principala si permanenta a saraciel,

spune Malthus, are putine legaturi sau nu are

www.dacoromanica.ro

84

laid una cu forma de guvernatnint, sau cu im-

partirea inegala a bunurilor; nu e in putinta

celor bogati de a procura saracilor ocupatie si

pine; si prin urmare, prin iAnsi natura lucrurilar, saracii n'au nici un drept s. le-o pretinda 24).
Aceasta teorie, care avea darul s usureze

multe constiinte, se ridica Impotriva teoriilor lui

Godwin si a lost aspru criticata, si este inch', pen-

tru severitatea ei. Malthus insa a fost de o se-

veritate cruda in brosura de polemica cu Godwin,

de la 1798, dud a spus :

Un om care se naste intr'o lume deja ocu-

pata, daca familia nu-1 poate hrani sau daca

societatea nu e in situatiunea de a se servi de
munca sa, nu are cel mai elementar drept de
a reclama o portiune oarecare de hrana, si este

cu adevarat de prisos pe pamint. La marele

banchet al vietii nu este loc pentru dinsul. Natura ii ordona s plece si nu intirzie de a exe-

cuta ea insasi acest ordin",fraza, pe care a

suprimat-o in editiile urmatoare, cea ce insa n'a

impiedecat st-i atraga multe atacuri.
Imediat dupa aparitia lucrarii lui Malthus,
teoria sa a cistigat admiratori multi si fanatici.
Cauza este usor de priceput. Doctrina pastorului
Malthus incerca s. lamureasca si sa rezolve o
mare si de actualitate problema sociala, care se
punea in Anglia in urma imprejurarilor descrise
de catre nol mai sus. Ea aducea starii de lucruri
din Anglia suportul moral al stiintii obiective si
constata fatalitatea legilor naturil, cari erau vinovate de mizeria claselor producatoare si de zdrun-

cinul social de atunci. Clasele superioare si oa-

menii politici din toate partidele Ii ridicau in

slava pe Malthus, care II invatase curn sa se
24) Op. citat pag. 576 577.

www.dacoromanica.ro

85

opun'a curentului umanitar al lui Godwin $i-1 u$ura

de raspunderea ce li se 'Area a o au pentru

nenorocirile $i mizeriile celor de jos. Partidele Tori

iWigh, spune Nitti, totatit de opuse politicil lui

Godwin, -primir6 cu entusiasm aceasta doctrina
care fcea iresponsabile pe clasele dominante
de nenorociri $i de mizerie, 'aruncind vina asupra neprevederil $i slniciunilor celor sgracI"25).
Iar Ingram in a sa Histoire de l'conomie politique zice : Simpatia cu care clasele dominante
au primit teoriile lui Malthus trebue sa, fie atribuild gratitudinei ce o simtiau cel bogatl $i puternici, cind au va'zut, Ca gratie acestor teorii,
el nu mai puteau fi considerati ca easpunzAtori
de tristele conditiuni de existenta ale clasei lu-

crtoare, de oarem Malthus afirma cd saracii

trebuiau sh' se acuze pe ei insi$I $i nu sa se
acate de neglijenta superiorilor lor sau de insti-

tutiile rele ale trii.

Bogat $i inconjurat de stima $i admiratiunea

claselor superioare din Anglia, Malthus a incetat
din viata in ziva de 29 Deceinbrie 1834, in vristA
de 68 ani $i in plenitudinea faculttilor sale fizice
$i intelectuale. 0 soarth. cu totul opus a avut adversarul sau, vizionarul William Godwin, care
a murit la 1836 istovit de o munch' prea incor-

data $i de mizerie. Atit i-a putut aduce stima

$i admiratiunea claselor shrace.
*

Consideratiuni generale asupra doctrinei lui

Malthus. Doctrina lui Malthus este in esenta el

$i prin concluziile la cari ajunge, pesimista $i

fatalistei. Acceptala $i imbrati$ata de clasele sociale superioare, ea se ridicsa in contra curentului

optimist determinat de cercetArile lui Adam

Smith, Condorcet, Godwin 'etc... ca o puternia
25) Op, citat pag. 48.

www.dacoromanica.ro

86

reactie sociala si politica. De aceia s'au si gasit

unii scriitori, cari sa insinueze in contra lui Malthus grava acuzatiune, ca atitudinea acestuia n'ar
fi fost cu totul obiectiv si stiintifica, *i. ca, atit in.

formularea teoriei sale cit si in concluziunile la

cari a ajuns, s'ar fi condus de interese straine

unor cercetari pur *tiintifice.

Oricum ar fi, cea ce rmine bine stabilit
este faptul, ca doctrina sa a servit interesele re-

le-a dat un puternic sprijin moral, *i

ca Malthus n'a fost decit purtatorul de cuvint
al reactiunii, nu numai in *tiinta economica, ci
actiei

.$i

,5i in filosofia sociala a timpului sau". 26).

Fa talismul pesimist al doctrinei malthusiane
reese in mod evident din ideia, ca pauperismul
este consecinta inmultirei populatiei, inmultire
de populatie care este cirmuita, de legi naturale
impotriva carora omul este neputincios. 0 soartA
nemiloasa prin urmare este aceia, pe care o au

oamenii de a fi supu*i la o multime de suferinti *i mizeril. In afara de citeva mici masuri

de prevedere, oe depind de vointa omului rezerva morala incolo nu este nimic de racut.

Ornul trebue s5, sufere toate nenorocirile, resemnindu-se. Si acest fatalism pesimist 'Area cu atit

mai indreptatit, cu cit pauperizmulaceasta eruda aplicatiune a legilor naturii luase proportii
ingrijitoare, tocmai in epoca, in care industria
se desvoltase foarte mult, gratie avintului ce i-1
dadea masinizmul. Cu alte cuvinte, impotriva legilor cirmuitoare ale mersului social, nu se poate
face nimic chiar prin sporirea oricit de mare a
productivittil muncii omenesti, a productiunii
sociale.

Pove*ti, in cel mai bun caz aspiratiuni gene-

roase dar utopice, ramineau si prevederile lui

26) Fr. S. Nitti: Op. citat pag 30.

www.dacoromanica.ro

87

Adam Smith despre fericirea sociala prin jocul

liber al fortelor econornice in transactiunile dintre oameni, $i idca perfectibilitatil omului a
lui Condorcet, $i profetiile lui Godwin clespre
o transformare socialk care s`a insemne pacea,
egalitatea $i fericirea intre oameni. Si tot aspiratiuni generoase $i utopice erau toate ideile $i
nazuintele oamenilor de bine, cari se rezumau in
ademenitoarea trilogie a maril revolutiuni franceze.

In pesimismul doctrinei lui Malthus si-au puisat teoriile $i conceptiunile esential $i ireductibil
pesirniste ni$te cugetatori ca Schopenhauer, Hartmann; iar din fatalismul acelea$I doctrine s'a de-

dus, logic dealtfel, concluzia, c. omul nu are a

se mi$ca in nici un fel, actiunea lui neputind
impedeca producerea consecintelor legilor naturii.
In sistemul lui Malthus imobilitatea permanenth,
$i resemnarea sint unicile atitudini ce poate avea
omul.

Teoria n-ialthusiana a exercitat oare-care

influenta,' $i asupra lui Darwin. Cerceta'rile ma-

relui naturalist insa, 1-au impiedecat de a adea

in fatalismul pesimist al lui Malthus. Dacala Dar-

win poate fi vorba de fatalism, apoi desigur ca'

fa talismul lui este esentialmente optimist. Selectiunea natura16 in doctrina darvinist nu este decit mijlocul prin care, sub imperiul legilor naturale, se tinde la perfectibilitatea speciilor.
Cu aceste caractere $i exercitind asemene influente doctrina malthusian4 a fost obiectul unor
marI discutil in *Uinta'. Le vorn trece in revist

in rubricele urm'atoare, in cari ne vom ocupa

despre malthusianism i antimalthusianism, pen-

tru a putea relua apol discutiunea intregil probleme a inmultirii, $1 a face prin urmare $i critica teoriei lui Malthus.

www.dacoromanica.ro

MALTHUSIANISMUL

Sub aceasrd denumire intelegem curentul, determinat in $tiinta economic, in care economi$tii

$i chiar unii cugethtori strilini de investigatiile

economice, dar cari- s'au ocupat de problema populatiei, s'au condus in cercethrile lor de principiile stabilite de Malthus admitind doctrina acestuia in intregime sau numai in ph'rtile el esentiale.
Malthusianismul este insA uncurent mai com-

plex decit s'ar putea crede. Nu toti mathusianii

recunosc doctrinei lui Malthus aceias importantA

$i mai ales aceia$ valoare tiintific, i nu toti
o admil rdea rezerve. DacA, primii malthusiani sint
in genere partizani hothriti ai maestrului si-i admit doctrina, neclintith rad macar prin vre-o cit

de slaba sovAialit; apoi nu e tot asa cu malthu-

sianii mai recenti, dintre cari unii resping in

mod manifest unile principii $i unile concluzil.

Faptul acesta este foarte important $i de aceia
noi nu ne vom multumi a-1 constata numai, ci 11
vom utiliza pentru o mai lamurita,- cercetare a
malthusianisrnului, pe care il .vom imprti in :
malthusianism propriu 'zis $i neomalthusianism.
Gratie acestei impArtiri se va vedea $i mai bine,
care a fost evolutia doctpinel lui Malthus in cursul unui secol chiar printre aceia, cari s'au de:
clarat partizanii ei hotriti. -

www.dacoromanica.ro

89
MALTHUSIANISMUL PROPR1U Z1S

Incepind tratarea malthusianismului este firesc sa purcedem de la Jean-Baptiste Say, fiind

ct el este desigur cel dintil 'economist, care da
problemel populatiei *i o importanta mare *i o
desvoltare mare in tratatul sau : C ours complet
d'conomie politique pratique, *i este in acela*
timp cel mai remarcabil vulgarizator al doctrinei
lui Malthus, dupd cum a contribuit intr'o foarte
largA", masura, *i la raspindirea pe continentul eu-

topean a ideilor lui Adam Smith.

J. B. Say trateazd, chestiunea in partea a *asa
a lucrarii lui sub titlul : despre numeirul ?i conditiunea oamenilor1).

Chiar de la inceput, Say se intreaba, care

este principiul sau origina populatiei, adecd, suma

cauzelor inmultirii populatiei omene*ti. Dinsul

constata, ca vietuitoarele in genere sint stapinite de cloud, instincte puternice : instinctul conservdrii individuale, care-1 determina cu necesitale pe individ sa,-*i procure hrana, *i instinctul
conserveirii speciei, care-1 determina sa se reproduc. Daca fiintele vituitoare ar fi sub stapinirea
neconditionata, al celui de-al doilea instinct, ele
s'ar inmulti la infinit, caci natura le-a dat o putere prolifica enorma. Aceasta, tendinta insa intilne*te doua, obstacole : spatiul i hrana.
Acelea*I instincte stapinesc *i specia umana,
*i acelea*i obstacole le intilne*te *i ea in tendinta

ei de inmultire la infinit; *i de aceia puterea

procreativa s'a manifestat orideciteori- inmultirea speciei umane na fost contrariata de imprejurarrf 2).
Spatiul este marginit; el nu poate fi sporit
1) Op. citat 1840 ed. 2-a pag. 368 k,d urm.
'2) Op. citat pag. 369 col. IL

www.dacoromanica.ro

90

dup. necesittile oamenilor; iar mijloacele de e-

xistentI ale unei populatii, cari, dup. Say, sint

toate lucrurile, far esceptie, in stare de a satisface trebuintele ei, nu pot fi sporite oricind $i
in orice m'asua. De -aceia causele, cari retin
populatiile in limitele in cari le vedern, sau cel
putin cari le condamra la o cre$tere din ce in.
ce mai lenta,, este limita mijloacelor lor de existentd. Tendinta oamenilor de a se reproduce $i
mijloacele lor de a se inmulti, sint ca sei zic agt
nesfir$ite; mijloacele lor de subsistentci insci
sint mcirginite, $i este incontestabil, cci fdrei ele

nu se poate trcii"3).

Acesta este principiul populatiei formulat de

J. B. Say, $i care e lesne de vAzutnu-i (lecit

o parafrazare a legii de inmultire formulata, de
Malthus.

Ca $i Malthus, Say gse$te cit" obstacolele

cari se opun tendintii populatiei de a se inmulti
la infinit sint de dou'd feluri : preventive $i restrictive sau sdpresive. (Malthus le-a numit pe
cele din urrna, destructive. Nu e Insul nici o deosebire).

Consecvent cu teoria lui Malthus, Say sustine, ca masurile, ce se iau sau s'ar lua pentru
inmultirea populatiei, sint inutile, de oarece : o
tara nu are niciodata decit num6rul de oameni

pe care-I poate heani; $i numarul de oameni

pe care o tara' II poate hrani, date fiind mora-

vurile locuitorilor, va fi totdeauna complect, ori-

ce s'ar face 4). Cea ce s'ar putea face, dupl

Say, pentru inmultirea populatiei, este sa se ia

masuri in stare a determina o sporire a productiunii,

a productivitalii muncii $i a solului. Spo-

rirea productiunii va largi cercul mijloacelor de

3) J. B. Say : Op. citat pag. 371 col. I.
4) Op. citat pag. 381, col. II-a.

www.dacoromanica.ro

91

existent, $i astfel inmultirea populatiei va de-

veni posibila $i chiar fatal.

Aplicatiunea acestui principiu Say o face intr'un mod $i thai caracteristic, cind vorbe$te despre legile in contra emigratiei, pe cari el le cali-

ficA de nedrepte. Daca o populatie prea deasa,

spune dinsul, este impedecata, de a ie$i pe u$a
fruntariilor, va ie$i pe u$a mormintelor"5). Totu$i emigrarea oamenilor adulti i se pare a fi un
eau, mai ales, cind adultii emigrati sint utili prin
aptitudinile, cuno$tintele $i activitatea lor.

Si daca, populatia este strict limitath, de mijloacele de existenta, $i daca orice masuri directe
pentru stimularea populatiei catre inmultire sint
inutile, evident, Ca. $i acelea cari tind la mentine-

rea numarului existent al populatiei sint tot atit de inutile. A$a fiind, Say este Mr% indoiala con-

secvent, .cind afirma. c progresul sau declinul

medicinii nu are nici o importanta% asupra dezvoltarii numerice a populatiei. Aceasta afirmatie
dinsul o sprijin pe date statistice, referitoare la
mortalitatea copiilor provocata, de variol.
Un medic englez, d. Watt, a cercetat regis,,trele mortuare ale ora$ului Glasgow de la anul
1783 pan la 1813, adeca tocmai in timpul celor
15 ani cari au precedat i celor 15 ani earl. au
urmat evenimentului descoperirii vaccinei ; $i s'a
convins c. de$i gratie vaccinei, 'numrul copiilor

pana la 10 ani, morti de variola s'a mic$orat

simtitor, numarul mortilor insa printre copiii de

aceasta, vrista a ramas aproape acela$. Variola
a facut mai putine victime, dar rugeola $i cele-

lalte maladii proprii copil6riei au facut mult

mai multe6). Aceia$ observatie a facut-o, spune
Say, $i Rusconi asupra populatiei din Pavia.

Op. citat pag. 382, col. I-a.

Say: Op. citat pag. 384 col. 2. Say .nu si-a dat
seama, crt argumentul acesta se intoarce tocmat impotriva
teoriei lui. Dar despre aceasta vom discuta mai in urm.
5)
6)

www.dacoromanica.ro

92

Cu toate acestea populatia unel tari se poate

conserva, ins in limitele mijloacelor de existenta
in doua, moduri, si anume : printr'o durata, mai
indelungata a vietil acelorasi indivizi, sau prin re-

InoirI mai dese. Say considera, modul intii ca

cel mai de dorit, intrucit o durata, mai lunga a
vietii mijlocii denota o mai mare perfectiune a
speciei umane.

Dar nu numal numrul populatiel depinde

de cantitatea produselor ci $i fericirea el; pentru
ca fericirea unei populatii depinde de cantitatea
trebuintelor pe cari si le poate satisface, iar can-

titatea trebuintelor satisMcute atirna de cantitatea produselor de cari dispune populatia. In

opozitie cu teoria, care sustine c. omul e cu atit
mai fericit, cu cit are mai putine necesitati, Say
afirma, c fericirea omului este cu atit mai mare,

cu cit el are necesitati mai multe si mai varii,

cu conditiunea bine inteles, ca aceste mai multe

$i mai varii necesitati s poata fi satisfacute;

iar ca incheere a acestui principiu el zice ca
:

orice populatie, care poseda mijloacele de a trai

bine, este de dorit; si este de evitat orice populatie, care nu- poate trai altfel decit mizerabil" 7).
In ultimul capitol al studitilui problemei populatiei, Say cauta sa, explice fenomenul formatiunii coloniilor. Explicatiunea el o da cu ajutorul principiului populatiei, in virtutea caruia- aceasta tinzind s. intreaca limita mijloacelor de existenta, a trebuit sa se produca emigrari, cari

au contribuit la formarea de colonii, si cari la

rindul lor contribue la progresul omenirii si al
fericiril el.

In acestea s'ar putea rezuma principiile $i

concluziile lui Say in chestiunea populatiei; prin7) Op. citat Tag-389 col. 2-a.

www.dacoromanica.ro

93

cipii $i concluzil, cari-1 pun in rindul malthusianilor propriu zi$I $i bhiar in fruntea lor.
*

Mu lt mai putin important, dar unul dintre

cei dintii malthusiani in Germania este H. Luclen8).

Acesta este un aprins partizan al doctrinei lui

Malthus, pe care a cAutat s'o popularizeze, considerind-o, dup, cum spune Robert von Moh19)

ca parte esentia1g a unui sistem $tiintific de

guvernare" (als Bestandtheil eines wissenschaftilichen Systemes der Staatskunst).

*

Mai important decit Luden este Pellegrino

Rossilo), care crede ea, este incontestabil, ca, o
populatie se poate dubla in 25 de ani. Dinsul subliniazd acest poate, did nu sustine c'a, dublarea

populatiel in acest interval este un fapt cert,

neinVaturabil, ci numai Ca e un fapt posibil.

Daca,, in general, fiintele vietuitoare n'ar in-

tilni in tendinta lor de inmultire obstacole, cu

sigurant5, cg universul ar fi invadat de citeva
specii animale sau vegetale, cari au o fortA prolificA mai mare decit celelalte. Dar cel dintii obstacol, ce se opune la aceast5, inmultire este marele nurna,r de fiinti can mor rascindu-se. Acela$ lucru se intimpl $i cu populatia omeneascA
in special.

Rosi se afirm, ca partizan hotgrit al celor

douA, progresii in cari Malthus si-a formulat principiul populatiei $i corelatiunea lui cu inmultirea
mijloacelor de subsistentA. Demonstratiunea lor
i se pare usoarsa, cu conditiunea insA de a se $ti

oda t pentru totdeauna, c Malthus nu le-a staHandbuch der Staatsweisheit oder Politik 1811.
Die Gesehichte und Literatur der Staatswissensehaften 1858 vol. III pag. 484.
10) Coin's d'Econonaie politique. Bruxelles 1851.
8)
9)

www.dacoromanica.ro

94

bilit ca fiind expresiunea unor fapte reale, ci

numai ca expresiunea unei tendinte`

,Principiul populatiei, spune Rossi dup
Malthus, este incontestabil in el Insu$I; tendinta
este positivA, constanta, dar IntIlne$te diferite
obstacole. In adevar, procentul populatiei rezulta
.

din combinarea na$terilor $i a deceselor

Principiul populatiei este oprit in actiunea sa
de catre causele, cari preintimpind na$terile $i

de cAtre

acelea

cari

sporesc

cazurile de

rnoarte" 11).

Aceste cause sint la Rossi ca $i la Malthus :

obstacole preventive $i destructive, cu singura
deosebire, ca. pentru cele din urma dinsul propune denumirea de represive, care i se pare
$i cu drept cuvint mai nimerit.
Pentru Rossi teoria, lui Malthus ramine adevarata in esenta el (substantiellement vraie). Daca s'a putut contesta cu temei cele doua. progresii

stabilite de Malthus, pentru ca in asemene materie o demonstratie riguroasa, matemateca este

imposibil; nu se pot contesta insa $i ramin definitiv stabilite : 1) ca facultatea de reproducere

a oamenilor este mai mare decit putinta de a

spori mijloacele de subsistenta si 2) daca," reproducerea oaMenilor $i sporirea mijloacelor de sub-

sistentil. n'ar intilni nici un obstacol, populatia

ar fi mereu la limita de pe urma a subsistentelor
$i pentru stabilirea echilibrului ar trebui sa, intervie bolile $i moartea12). Nu importa de loc
dach" populatia se dubleazg. in 25 de anl sau Intl o

sufa. Cea ce este important, e ca dintre cele doua

forte, aceia care determina inmultirea populatiei
lucreaza' mai repede decit aceia a mijloacelor de
subsistenta.
11) P. Rossi: Op. citat pag. 233.
12) Op. citat pag. 238.

www.dacoromanica.ro

95

Atitudinea lui Rossi fata de dectrina lui Malthus reese $i din urmatoarele vorbe, cu cari clinsul
inchee examinarea $i combaterea obiectiunilor ce
i s'au adus malthusianismului :

Este sigur ca, daca nu se poate afirma despre adversarii lui Malthus, ca sint cu totul lipsitI de dreptate; cu atit mai mult nu se poate
spune despre Malthus Insu$I c n'ar avea dreptate.... Teoria lui Malthus, temperata, mai ales in

expresii, prin observarea faptelor mai fericite,

a caror generalitate daca e departe de a se realiza, nu e insa imposibila, contine aclevarul a))

devarat 13).

Acesl spirit impaciuitor al lui Rossi, care-1

determing, uneari s. faca concesii adversarilor

lui Malthus, nu-1 pot scoate Insa din rindul malthusianilor consecventi. El merge pana la ultima
consecinta a malthusianismului, $i daca, ni-e permisa expresia, pana la ultima naivitate ce se poate
deduce din el. A$a de pilda, la sfir$itul studiului
asupra populatiei, Rossi socoate cii. e nimerit $i
$tiintific sa-$I exprirne bucuria, Ci. populatiunea

francea. se inmulte$te cu o mare $i inteleapta

iwcetinealci ; bucurie, care nu $tim cum ar fi cali-

ficata astazi de francezi, daca un concetatean

de-al lor si-ar exprima-o. Dar iata textual culla
vorbe$te Rossi :

Terminind aceste studii, Inca necomplecte,

recunosc, asupra unei chestiuni atit de importante, sint fericit de a putea adaoga, ca mersul
populatiei franceze, gratie progresului prosperiratii generale $i influentei institutiilor noastre
sociale $i publice, devine din zi in zi mai fericit
$i mai regulat. In mai multe departamente, in par-

ticular n acelea ale N ormandiei, populatia nu

sporete decit cu o mare $i inteleaptci inceti13) Op. citat pag. '260.

www.dacoromanica.ro

96

neald, iar populatia Franteti intregti nu s'ar pit,,tea dubla, dupd inersul ei actual, cleat dupd 130

de ani

Franta trebue s. persevereze pe a-

ceast5, cale fericit $i s facet astfel ca toate pd,rtile

imperiului sd participe la beneficiile de cari se

bucurd deja populatiile Inwncitoare i prudente
ale departamentelor cari s'au pus 'in fruntea
franceze"14).

Franta a perseverat pe calea indicatil de

Rossi, dar nu se felicita de loc. Atita mingiiere
poate avea astzi Franta : aceastA idee a lui Rossi
nu mai are nici un partizan in $tiinta franceza, $i
desigur nici in cea mondiald.

David Ricardo, cel mai profund economist

din $coala lui Adam Smith, este $i el malthusian.

S'a calculat, spune Ricardo discutind ches-

tiunea salariilor, ca in imprejurarile cele mai

favorabile, populatia s'ar putea dubla in 25 de
ani. Dar in imprejursari tot atit de favorabile,
capitalul national s'ar putea dubla intr'un limp
mai scurt. In acest caz salariile, in tot cursul unei asemene epoce, vor tinde sa, se urce pentru
di numa,rul bratelor va fi mereu insuficient fat'a
cu cererea 1or"15).
Aceasta ins nu se poate intimpla decit in
colorie nou5 in cari a pil trims civtiizatia. Acolo
uncle Ins'a pAminturile fertile sint deja exploatate,
sau in tarile fertile dar famase in barbarie, spori-

rea in aceasta masura, fata de populatie, a capitalului national nu este cu putinta.

Malthusian $i el, Ricardo afirm, c legile in
favoarea saracilor16), trebuesc desfiintate $i nu
14) Op. citat pag. 284.
15) Oeuvres completes. Des principes de Peconomie
politique et de l'impot 1882 pag. 63.
16).La 1817 cind apare Jucrarea lui Ricardo in prima

ei ediie, legile in favoarea siiracilor nu erau desfiintate.

www.dacoromanica.ro

97

modificate numal, $i c aceia ar fi cei mai buni

prieteni ai saracilor $i ai omeniril, cari ar gasi

mijlocul de a se putea suprima aceste legi cit mai

sigur $i mai putin violent.
Insfir$it, in capitolul al 32-lea al operel sale
intitulat : despre pdrerea d-lui Malthus asupra renteY ,

Ricardo zice :

Profit de aceasta ocazie spre a-mi marturisi admiratia mea pentru Incercarea asupra populatiei a d-lui Malthus. Atacurile adversarilor
acestel admirabile lucrari n'au folosit decit sh
demonstreze soliditatea doctrinelor ce contine,

$i sint convins, c. reputatiunea bine meritata

a autorului ei va creste pe milsura ce se va dezvolta $tiinta, a carei podoaba, aleasa este"11).

Un foarte entusiast malthusian este W. Th.

Thornton, care in lucrarea sa despre suprapopulatie 19-) sustine, c. teoria luI Malthus lumineaza.
$tiinta, dup cum soarele lumineaza pamintul. De
oarece populatia tinde a se inmulti mai repede
de cit mijloacele de existenta, o suprapopulatie
este posibila $i trebue s. o evitarn pe cit este cu
putinta..
*

Cunoscutul filosof $i logician englez John

Stuart Mill este oricit ar parea de absurd amalthusian. In chestiunea populaiei

ceasta
Stuart Mill nu mai este filosoful generos atit de
bine cunoscut $i atit de mult apreciat in cercurile
renovatorilor $i reformatorilor sociali. Vorbind
despre dinsul Robert von Mohl zice : savantul
logician este un partizan neconditionat al teoriei

lui Malthus" 19); iar Nitti spune, a: Mill nu

17) Op. citat pag. 334.
18) Overpopulation and its remedy 1846.
19) Op. citat vol. III pag. 488.
7

www.dacoromanica.ro

98

contesta legile lui Malthus: orice ince-mare de

a le combate i se pare sentimentala" 20).

John Stuart Mill 21) cerceteaza problema po-

pulatiel in legatura. cu legea cre$Wril muncii"

$i a cresteril produceril in general, a crirei stabilire, i se pare a fi chestiunea cea inai importantg
a economiei politice. Si cum elemenlete indispensabile ale producerii sint munra, pIhnIiitul i

capitalul, legea cresterii produrerii trebne st

fie o consecinta a legilor, cari stApinesc aceste

elemente; limitele cresteril producerii trebue sit
fie, ori ce s'ar intimpla, limitele fixate de rAtre
aceste legi 22).
Potrivit acestel conceptii Stuart Mill sustine,
c. cresterea muncii, este cresterea speciei umane.
Desi teoria lui Malthus nu este unanita culmisk

ea a aratat insa adevarul intreg. Puterea de in-

multire a fiintelor Vietuitoare este net

Spe-

cia umana are aceiasi putere de inmultire, rare

insit nu-0 gaseste a,phcatia pina la limi ta exlrendt.

Cind insa populatia se afl in conditiuni favorabile de inmultire, se dubleaza cam la 20 de ani,
independent de sporul ce i-1 p.oale procura hnigratiile.

Dar daca de fapt facultatea prolificrt a oa-

menilor lucreaza, mult mai restrins. si prin urmare

populatia.de fapt nu se inmulteste alit de repe(le;

cum are tendinta si puterea de a se inmulti,

cari sint cauzele, obstacolele ce se opun si ()prose

populatia in aceasta, tendinta a ei? S/uari 31111
afirma cit aceste cauze sint: prudenta, rrizboaiele
$i bolile. Prudenta Ins, obstacolul preven liv. rum
spune Malthus, i se pare lui Mill a ri eel mai pa-

ternic dintre toate in societAtile riviliznh. ('rici

20) Op. citat pag. 73.
21) Principes d'economie politique 2 v(l.
22) .I. St. Mill : op, eitat vol. I pag. I 7s.

www.dacoromanica.ro

99

daca intr'o stare sociala inapoiata actiunea represiva a naturii, foamea in special, reduce popu-

latia prinyun mare numar de decese, inteo

stare mai inaintata, a societatil, numarul indivizilor chiax dintre cei mai saraci, cari se marginesc a-si procura strictul necesar si numai cantitatea suficienta, acestui strict necesar, e8te mic;

astfel ca cre$terea populatiei este limitata nu

de numarul escesiv al deceselor, ci de numarul
?)rnarginit al na$terilor 23).

Stuart Mill sustine, c. educatia, cultura, civilizatia in genere, ridicind nivelul claselor lucratoare, le va face st priceapa adevarul lucrurilor, $i le va determina la o prolificitate mai

mica. In directiunea aceasta el constat, ca s'au $i

facut progrese remarcabile, intrucit in Anglia in tre
1820-1850 cre$terea populatiei a fost mai slaba
de cit, in epoca anterioara, pe cind cresterea rnijloacelor (de subsistenta $i de munca, a, fost mai repede $i mai puternica. Ac,e1a$ fenomen, insa$i mai
accentuat, 11 observa Stuart Mill $i in Franta.
Intrebindu-se, cum se poate combate mizeria,
$i scaderea salariilor, Stuart Mill sustine, ca expedientele ce se recomanda de obicel sint neeficace, $i c pentru a preconiza adevaratele rernedii

trebue s. gsim inainte de toate adevaratele lor

cauze. Ca $i orice alta maladie sociala, mizeria
se datoreste, spune Mill, neprevederii omului $i
poftelor brutale in voia carora se 1asi Para nici
o rezistenta. In contra ei dinsul propune doua
remedii.

Cel dintii se refera la educatia copiilor celor

sraci, cu care trebue s. se ingrijeasca statul,

la raspindirea culturii in paturile muncitoare, la

darimarea unor prejudecati, pe cari religia $i insusi statul le inradacineaza in mentalitatea cla23) Op, citat vol. I pag. 182.

www.dacoromanica.ro

100

selor de jos. In special trebue sa se lupte impotriva parerii, ca. familiile numeroase sint un bine
social. Stuart Mill are in aceasta. privinta o idee
cam curioasa:

Nu se poate spera ca moralitatea sa faca

progrese, atita timp cit familiile numeroase nu

vor fi privite cu dispret ca si betia, ca si orice
alt esces corporal. Dar atita timp cit aristocratia
,,si clerul vor fi cei dintil, can sa dea exemplul
nestapinirii de sine, la ce te poti astepta de la
eel saraci?"24).
Al doilea remediu depinde intotul de Stat si
consta in diverse masuri legislative pentru imbunatatirea soartei lucra'torilor, dind putinta unei
reale urcari a salariilor. Asa ar fi in primul rind
o mare intreprindere nationala de colonizare`.`,
adecA transportarea pe socoteala statului a unei
parti din populatia agricolA tinara in colonii. A-

ceastA colonizare, Stuart Mill sustine ci n'ar

costa mai nimic. In al doilea rind, vinderea in
parcele a unei portiuni din terenurile comunale

lucratorilor in stare de a le cultiva, si cari au

oarecari economii suficiente pentru agricultarea

lor pina la. cea dintil recolta.
Ambele remedii trebuesc, dupa Mill, aplicate
pe o scara Intins pentru a fi eficace si a da re-

zultatele dorite. Caci cind e vorba de a imbunatati serios starea unui popor, mijloacele marunte nu dau efecte mici, ci nici un efect 25) .
Cu aceste concluziuni practice John Stuart
Mill nu este un malthusian neconditionat, cum
spune Robert von Mohl. Daca teoreticeste (Iinsul
admite principiile esentiale ale malthusianismu-

lui, practiceste se deosebeste mult de Malthus,

intrucit acorda obstacolului preventiv o impor24) Op. ctiat vol. I pag. 427.
25) Op. citat vol. I pag. 436.

www.dacoromanica.ro

101

tantg si o eficacitate mult mai mare decit Ii acordg Malthus, $i intrucit vede posibilitatea ca
prin mijloace practice sociale sa se reducg sau
sg, se anihileze mizeria, pe care Malthus atribuind'o unei legi haturale $i imuabile, o considerg
ca fiind inevitabil, cu neputintg de inlgturat.
In sistemul lui Malthus numai natura prin actiunea ei represivg poate limita mizeria; in conceptiunea lui Stuart Mill aceasta este posibil socialmente prin remediile ce le preconizeazg, dar
a cgror valoare nu o vom discuta aid, unde trebue sg pgstram obiectivitatea unui istoric credincios al teoriel.

Malthusian neconditionat si am putea spune fanatic este autorul anonim al lucrgrii : die
Grundziige der Gesellschaftswissenschaft" apgrutg, in engleze$te la 1854 sub semntura : un doctor
'in medicinei 26).

Dupg ce reproduce primele doug capitole din

lucrarea lui Malthus, autorul, referindu-se la legea
malthusiang, spune ca este foarte importantg
si reclarng struitor atentia cititoruhii asupra ei.
El recunoaste dreptatea malthusianismului ping

la a zice, cg:

este o mare eroare de a crede, cum este

obiceiul, cg, rgzboaiele, scumpirea vietil, epidemiile etc... despre cari pomeneste istoria, au fost

pricinuite de pornirile rele ale oamenilor sau de

nedibAcia lor industrialg; ele au fost in realitate
efectul instinctului sexual natural si absolut ne-

inlgturabil, atita timp cit n'a putut fi infrinat.

26) Aceasta. lucrare, care se prezintii, ea o encielop edie a stiintelor sociale, are un mare numgr de editii. Noi

ne servim de ed. 15-a a traducere1 germane, aprut la

1898 dup a 30-a editie originalti. In prefata prnnel editii
originale autorul declark calf semneaz'a lucrarea cu pseudomm, pentru a nu pricinui durere unei rude.

www.dacoromanica.ro

102

De oarece se nasteau mai multi copil, de cit

se puteau intretine cu cre$terea inceat a mijloaceloi de subsistentA, trebuiau sa, moara de tim-

puriu intr'un mod oarecare $i erau de aceia

rpusi de epidemil, foamete, boll, etc., dacil n'ar

fi fost rapu$I prin razboaie"27).
Pentru o mai llimurita. pricepere a legii lui
Malthus, autorul, o imparte in patru propozitii.
Cele doua dintil, sint, spune el, evidente. Aceste
patru propozitii slut:
1) Dacit intr'o tara oarecare cre$terea reala

a populatiel este mai mica decit cea posibil,

asta se datore$te uneia sau mai multora din urmatoarele sase cauze sau obstacole : celibatul,
prostitutia, sterilitatea, rezerva morala, moartea.

timpurie $i emigratia, a caror totalitate este in

raport Myers cu repejunea inmultiril populatiel,
pe cind masura fiecarui obstacol este in raport
invers cu totalitatea celorlalte.
2) Este realmente cunoscut, ca populatia diferitelor tari cre$te cu diferite grade de repejune.
Aceste deosebiri provin absolut $i in totul din una

sau din mai multe din obstacolele rnentionate

mai sus.
3) Din legea productivittil descrescinde a

pamintului $i a evaluarii proportiei in care pot

fi sporite mijloacele de subsistenta ale tarilor
vechl in cele mai favorabile imprejurari, se poate

conclude icu siguranta, Ica."-I hnposibil ca rnijloacele

de subsistenta sa sporeasca destul de repede,

pentru a, permite o cre$tere a populatiei dupa

capacitatea el de inmultire.
4) Emigrarea nu trebue privita. ca obstacol
permanent, asupra careia se indreapta alegerea
oMului, ci numal ca un paliativ neinsemnat, ternporar $i accidental in contra celorlalte.
27) Op. eitat pag. 309.

www.dacoromanica.ro

103

Dio acesle patru propozitii in cari desface

autorul legea malthusiana, el deduce ca, saracia,
sau o stare icferioara a salarului muncii depinde
de mitn5rul prea mare al lucratorilor in raport

cu capitalul existent o stare de lucruff, care

se produce si se mentine printr'o activitate peste

masuri a pulerilor reproductive. Reducind apoi
seria obslacolelor, cari se opun cresteriI nelimitate a populatiel la urmaloarele patru: celibat,
prostitutie, rezerv'a morala $i saracie, autorul
spune, 01 legea populatieI se poate exprima In
urrnatorii termeni:
Cre$terea naturalei a populatiei n toate fa-

rile rechi este tot mai puternic marginita prin:

celibat, prostitutie, rezerva morala sau saracie,

a caror masa totala este in raport invers cu

repejunea eresterii populatiei in orice Nt $i
cu numaral emigrantilor minus numarul imigratilo-r; pe caul masura fiecarui obstacol este
in raport invers cu masura celorlalte. Pentru ca
aceastA lege sa. fie exact stiintifica, este necesar

nurnai Ca st intrebuintam expresiile moarte

timpurie" In oc de saracie" si rezerva se-

xuala si sterilitate" in loc de celibat" si

prostitutie". Aceasta este legea principala a

$tiintei sociale, pe care trebuesc sa se bazeze
toale silintele eficace catrti imbunatatirea sthril
noastre socia le" 28).

Aceastil. lege a populatiei nu-i de cit o alta.

fornthlare a legii malthusiane, desi autorui pa,
rasesle terenul individualismului

ui Malthus,

pentru, a se _pune pe terenul unei conceptiuni

gene rale sol idariste.
*

Joseph Gamier, autor al multor lucrarI de

economic social, si al unei monografil in cbes2-;) Lou. Pilot pag. 480.

www.dacoromanica.ro

104

tiunea populatiei 29), este un malthusian, care

merge uneori mai departe de cit Malthus insusi.
A$a, Gamier susline, ca in unile regiuni, populatia
s'ar putea dubla si in mai putin de 25 ani, atit de
mare este forta ei de inmultire, dacti, nu i s'ar
opune nici un obstacol fizic sau moral 30). Si pen-

tru a dovedi aceast afirmatiune el d statistica

populatiei Statelor-Unite ale Americel de Nord
in tre anii 1782-1870.
Gamier atribue prevederii, rezervei morale,
cum ar spune Malthus, un mare rol social $i econornic, $i se ridic foarte energic in contra acelora
cari, sustinind c. pauperismul se datore$te relelor
institutil sociale, preconizeaza. reforme si tind la

prefacerea societtii pe alte baze de organizare.

Este o parere cu totul eronata aceia, dupa
care cresterea populatiel ar fi totdeauna un bine,
$i am insemna cresterea puterii unei natiuni.
Cresterea populatiei nu e de dorit, de cit atunci,
cind se face paralel cu cre$terea capitalului sau
a mijloacelor de existentt si cu dezvoltarea calitatilor intelectuale $i morale" 31).
Mizeria. dupa Gamier are mai multe cauze
$i anume : incapacitatea fizicrt sau intelectuala,
neprevederea, viciul, escesul de populatie, nenorocirea, masurile economice false ale guvernelor
$i prejuclecatile populare, directiunea falsa a cariratii private sau publice, escesul cheltuelilor publice, razboaiele, agitatiile si revolutiile. Iar intrucit priveste rernediile Gamier preconizeazA dou,

cal i trebue sa se produca simultan, $i anume :

1) urcarea salariilor.
2) ridicarea moral a populatiei.

Pentru Gamier, ca si pentru orice malthu29) Du principe de population 1857.

30) Premieres notions d'conomie politique 1879 ed.
5-a pag. 184.
31) J. Gamier: Op. citat pag. 18(1-187.

www.dacoromanica.ro

105

sian, caritatea nu e un remediu al mizeriei; totu$l

el o considera, ca fiind o usurare, care insa in

general nu-i eficace.

Despre monografia lui, Robert von Mohl

spune c. e o carte, care fall indoiala lumineaza
cu calm si claritate $i chestiunea populatiei $i
chestiunile de cari este intim legata; dar lasa
uneori de dorit asupra producerii dovezilor mai
frapante" 32).

Genialul naturalist Ch. Darwin, se ocupa, si

el de problem& populatiei, cind vorbeste despre
teoria selectiunii naturale, care dupa propria sa
marturisire, i-a fost inspirata din cetirea lucraril
lui Malthus. Si iata cum spune dinsul acela$ lucru

si ce atitudine ia Tata de doctrina populatiei a

acestuia in introducerea marif sale opere : De
l'origine des especes:

In capitolul urmator, noi consideram lupta

pentru existenta printre fiintele organizate in
lumea intreaga, lupta, care decurge inevitabil
din progresia geometrica a cresteril lor in nu-

mgr. Aceasta e doctrina lui, Malthus aplicatd la

tot regnul animal $i vegetal. De oarece in fiecare specie se nasc mai multi indivizi de cit pot

supravietui, si cum prin urmare lupta pentru

existenta se reinoeste in fiece minut, urmeaza,

ca, orice fiinta, care variaza oricit de putin asa,

fel ca sa-i profite, are o mai mare sansa de a

supravietui;. aceast fiinta este obiectul selectiunil naturale 33).
In conceptiunea lui Darwin, inmultirea popu-

latiei (animale si vegetale) este premisa intregii

sale teorii a selectiunii naturale. Si aceasta, inmultire a populatiei, Darwin afirma ca se face
32) Op. citat pag. 489.
33) Op. citat. ed. Schleicher freres, intr. p. 5.

www.dacoromanica.ro

106

in progresie geornetrica, dublindu-se la fiecare

25 de ani.

In ce priveste obstacolele inmultirii popu-

latief, Darwin crede crt sint foarte obscure. Cantitatea de hranA. existenta este, dupg, dinsul, obs-

tacolul cel mai puternic al inmultirii populatiei

in progresie geometricil, si tot cantitatea de hrana

este si limita extrema la care tendinta de inmultire a populatiel trebue srt se opreasca. Climatul,
usurinta. cu care indivizii devin prada altor indi-

vizi etc... silt tot atite cauze, cari se opun inmultiril indivizilor potrivit tendintii lor firesti.
*

Tot malthusian este si marele naturalist si

filosof Ernst Haeckel, profesorul de la Iena.

Ntrintele si vulgarizatorul in acelas timp al
rnonisinului", care-1 poarta, numele, Ernst Haeeke', porneste tot de la. faptul inmultirii prea repezi a populatiei in raport cu subsistentele, pentru a deduce lupta pentru existenta si a conchide
la selectiunea naturala, crtreia II aduce unile modificari importante, re :nu ni intereseaza pe noi 34).

Malthusianisrnul mai nurn'ath printre partizanil sai si pe A. Batbie, care se ocupa de problerna populatiei in legatura cu chestiunea salarului 35).

El sustine, cil inmultirea populatiei in limitele eantittii mijloacelor de existenta este evi-

denta, si ca de indatrt ce acestea ar fi depasite

moartea trebue sa secere excesul de populatie.

In ce priveste progresiunea geometricil a innsulfirii populatiei, Batbie, sustine cil e realA si

e dovedit de fapte constante si generale. Asemenea si in ce priveste progresia aritmetic a spo34) Ernst Haeckel: llistoire de la creation.
35) Nouveau cours d'conomie politique l8(16.

www.dacoromanica.ro

107

ririi mijloacelor de existent. Ele nu au Insi. o

aplicatie riguroasa, si nici Malthus nu le acorda
putinta unei asemenea aplicatiuni. Ambele progresii sint aproape exacte, si deaceia Malthus le-a
utilizat ca sa se faca mai usor inteles.
Ca$i Malthus, Batbie afirma existenta obstacolelor preventive si represive, cari impiedica populatia de a se intnniti dupa tendintele ei firesti,
intrecind limita mijloacelor de existenta; si dupa,
ce examineaza obiectiunile aduse teoriei lui Malthus, declara ca desi ele contin o mare parte de
adevar, nu infirma insa ideile lui Malthus. In special Batbie insista asupra obiectiunii adusa de
Sismondi, cum ca ipopulatia,din clasele avute, desi
are mult mai multe subsistente, se inmulteste mai

incet, si chiar unile farriilii ilustre se reduc din

ce in ce sau dispar cu totul; pe cind populatia
muncitoare, desi este adesea lipsita de subsistente, se inmulteste repede 36) .
Aceasta obiectiune nu distruge teoria lui Mal-

hus, spune Batbie, ci din potriva o confirm5. Ea

nu &rata, de cit ca in clasele culte si avute prevederea s'a desvoltat si infiltrat intr'o mare masura
si ca pentru aceste clase 'avutia nu iese din rindul
mijloacelor de existenta, intrucit, membril lor au

positie sociala, pe care nu si-o pot mentine

numai prin cea ce intelegem stricto sensu : mij-

-o

loace de existenta. De altfel, clasele muncitoare

sint portiunea cea mai numeroasa, a populatiei
si prin urmare se poate conchide, ca populatia

tinde sa intreaca masura mijloacelor de exis11

tenta"37).
*

Wilhelm Roscher, unul dintre reprezentantii

de marca ai scoalei istorice din Germania, fost
36) A. Batbie: op. citat pag. 212.
37) Op. citat pag. 214.

www.dacoromanica.ro

108

profesor la Leipzig, *i care se distinge prin im,,partialitatea senira a criticei i prin claritatea si
eleganta stilului" 38), se ocupa de problema populatiel si ia o atitudine de malthusian obiectiv si
impartial.

Dupa ce expune teoria lui Malthus, Roscher

zice :

Malthus exprima aceasta, idee cu cuvintele :

Inmultirea papulatiei are tendinta sa se Med in

progresie geometricA; iar mijloacele de existent, chiar in ImprejurArile cele mai favorabile,
numai in progresie aritmetica. Daca se da cuvintului tendint intelesul pur al lui Malthus,

a$a fel ca realitatea s. apara ca un produs al

diferitelor tendinte in parte opuse, atunci prima

jumMate a teoriei lui este aproape neatacabilse 39).

Iar mai apoi adaoga, : asupra unora dintre

expresiile i sfaturile practice ale lui Malthus
parerile economi$tilor actuali, sint, dupA cum
e lesne de inteles, impartite : partizanil atit de
unilaterali cum. e Th. Chalmers sint putini; ideile

fundainentale ale lui Malthus insa pot fi consi-

derate ca o achizitie definitiva a $tiintii (ein

festes Eigenthum der Wissenschaft) 49).

Aceasta apreciare a teoriei lui Malthus arata,
cum 'nu se poate mai bine, parerea lui Roscher
asupra malthusianistnului.
Unul dintre cei mai distini malthusiani este
far% indoiala Gustav von Riimelin, care a scris
un studiu foarte important asupra populatiei in
38) L. (Jossa : Histoire de doctrines conomiques pag.
417.

39) Grundlagen der Nationalkonomie Stuttgart 1888

ed. 19-a eartea 6 p. 639.
40) Op. citat pag. 646 nota 15.

www.dacoromanica.ro

109

manualul lui Gustav Schonberg41), $i intr'o lucrare proprie : Reden und Aufsdtze 1881.
Dupa ce expune doctrina lui Malthus, care
parea la inceput a$a de respingAtoare $i de paradoxala" (so abstossend und paradox), dar care
mai pe urma a devenit, cum spune $i Roscher

o achizitie definitiva a $tiintei", Rdmelin i$1

terming studiul sau cu o cercetare critica a ei.
Rmeliiz constata, c. discutiunile ce s'au
urmat asupra celor doua progresii formulate de
Malthus, se. datoresc unei neintelegeri. 0 lege

a populaticii nu se poate formula, a$a cum a formulat-o Malthus $i chiar expresia lege ar trebui
inlaturata. De altfel Malthus Insu$1 nici nu s'a
gindit s formuleze o lege in acceptiunea proprie
a cuvintului, ci numal In intalesul, ca" dupa cum
specia omeneasca are tendinta de a se inmulti necontenit, tot a.5a $i pAmintul are proprietatea de
a-$1 imputina produsele sale consomptibile. E de
datoria mintil omene$ti Ins a. s.. stapineasca natura in ambele cazuri.

La acela$ rezultat duce intreaga discutie

asupra periodei de dublare (a populatiei) afirmatb'.. de Malthus"42). Dar este indiferent $i nu
intereseaza mai de loc chestia principala a problemei, daca populatia se dubleaza efectiv intr'o
perioda de 25 de ani sau intr'o perioda. de 40, 50
sau 100 de ani. Cea ce intereseaza, este ca populatia tin'de a se Inmulti mai repede decit rnijloacele de existenta.

Argumentul cel mai slab, dar $i cel mai

popular $i mai obi$nuit, in contra faptelor fundamentale ale teoriei MI Malthus, este di. toate
bunurile ar fi produse numai ale muncii ome41) Handbuch der politischen Oekonomie.

42) G. v. Riimelin: Op. citat ed. IV 1896 vol. Ipag.

873.

www.dacoromanica.ro

110

nesti.; ca. ()rice putere de munca omeneasca este

productiva $i prin urmare nu se pot naste oameni prea multi; c. fiecare Dm este un consumator imediat $i un producator viitor care implicii munca si produce munca, si cii. mijloacele
de subsistenta trebuesc privite numai ca. muncd
prelucrata 43).
Ca rdspuns la acest argument in contra teo-

riei lui Malthus, Riimelin spune ct nu numal

munca ci $i natura $i capitalul sint factori de
productiune; $i c. chiar daca toate bunurile ar
fi produse numai ale muncii, nu orice mancg

insa poate produce bunuri; c ori ce munca salariatd implicd un capitalist; ca in definitiv puterea de munca este regulata de cerere si de ofertd, in plus, ca marfa forta de muncd nu poate
sta in depozite ca alte mrfi.

Argurnentele lui Malthus pot fi rectificate,

intregite, intdrite in unile puncte, zice von Ramelin 44 $i chiar au nevoie sd fie in parte refor-

mate si dezvoltate; principiile sale fundarnentale

insa ramin bine stabilite, de oarece desechilibrul
dintre cresterea populatiei pe de oparte, $i cres-

terea mijloacelor de subsistent pe de alta este

1111 adevdr, ce nu se poate contesta in mod serios.

Riimelin cu toate acestea e departe de pesimismul exagerat al lui Malthus. El crede, cd descoperirile stiintifice si inventiunile vor fi in stare

s sporeasca mult productivitatea muncii si a

pamintului, a$a c problema populatiei nu este
de na turd. a ne inspaiminta.

Atit atitudinea pe care o are Riimelin fata

de teoria lui Malthus, din care accepta, in definitiv

numai tendinta cresterii disproportionate dintre

populatie si mijloacele de subsistentd, cit $i a43) G v. Efimelin: Op. citat vol. I pag. 873.
44) Op. eitat pag. 874.

www.dacoromanica.ro

11
firmarea necesitatii revizuirii $i complectarii acestei teorii, pe linga care se adauga optimismul
sau bine justificat, ne-a pus in cumpana, cind a
fost vorba sa,-1 clasam intre malthusianii propriu
zi$I. Poate n'ar fi fost gresit, daca 1-am fi considerat ca neomalthusian. Un singur motiv ne-a
oprit. Riimelin nu merge mai departe cu consecyenta $i nu incearca el ins usi acea revizuire $i
complectare necesara.
Ca $i Riimelin, Adolph Wagner, profesor la
Universitatea din Berlin, este un malthusian, care

are oarecari veleitati de independenta fata de

doctrina lui Malthus. El dezbate chestiunea populatiei cit se poate de complect aproape in intregimea celui de-al doilea volum al lucrArii sale 45).

Wagner mrturiseste, Ca inainte vreme nu

dadea nici o importanta teoriei populatiei, fiind
de parere c. nici nu intra in domeniul economiei

sociale. Alai apoi revine, $i crede c. aceasta. ches-

tiune nu numai cA face parte integranta din $tiinta economicrt, dar este una din chestiunile cele

mai principale si trebue sa devie una din ball

zele $tiintii economiei politice" 46).

Faptele pe care se intemeiaza teoria lui Malthus, nu pot fi, dupa parerea lui Wagner, CIO,duite in esenta lor, cel mult li se poate da o alt
interpretare; deoarecie un studiu impartial $i adine al problemei populatie nu poate fi o refutare a lui Malthus, ci o confirmare a punctului
central" al teoriei lui. Cea ce n'a facut Malthus
45) Grundlagen der politisehen Oekonornie. Aceast
lucrare a fost tradusk, in frautuzete la 1904 si 1909 in
Biblioteca internationalk de Economic politick." de sub direetinnea JuT Alfred Bonnet. De aceastil traducero ue servim.

4() Op. eitat vol. II pag. loft

www.dacoromanica.ro

112

$i cea ce ar trebui sa se faca, este o analiza amanuntita. a factorilor psicologici, cari influen-

teaza populatia.
Dupa ce rezuma doctrina lui Malthus., $i dupa
ce constata, c importanta durabila a malthusianismului se datore$te reactiunii provocate in
contra optimismului de pe vremuri, Wagner continua in urmatorii termeni :
Aceste idel:, cari constitue fonciarmente legea, zisa, legea populatiei a lui Malthus, sint in
fond $i in intelesul ce le-a dat insu$I Malthus,
irefutabile, de un adevar izbitor $i confirmate
de experienta. Din nefericire Malthus le-a impins prea departe $i, de$i pentru a-si lmuri mai
bine teoria $i a o face mai intaleasa, el le-a for-

mulat insa intr'un mod prea absolut $i s'a la,sat tirit de dorinta de a le da o formula matemateca : populatia, daca nu i se opune nici un
obstacol, se dubleaza, la fiecare 25 de .1,ni $i
cre$te din perioa.da in perioada dupa o progresie

geometrica; pe cind mijloacele de subsistenta

nu pot spori mai iute, decit dupa o progresie
aritmetica 47).

Dupa Wagner formula aceasta nu inseamna

nimic. In ce prive$te mijloacele de subsistenta
n'are nici o valoare $tiintifica; iar sub raportul
populatiel formtla este contrazisa de statistica.
Polemica ce s'a facut in jurul teoriei lui Malthus

se datore$te unei confuziuni. Adversarii acestuia,

de$i cred ca, se ating de o lege naturald a populatiei, nu-$I indreapt sgetile lor decit in contra
tormei, pe care Malthus a dat-o miezului de idei.

Casi Riiinelin, Wagner crede, c teoria lui

Malthus are nevoie sa fie rectificat. Si aceasta,
rectificare trebue sa se fac asupra unui punct,
in care atacurile socialiste au aratat-o ca vulnera47) Op. citat vol. II pag. 182.

www.dacoromanica.ro

113

bild. Este vorba de putinta sporirii considerabile

a mijloacelor de existenta prin progresele technicei $tiintelor naturale si productivitatea din ce
in ce mai intensivd a muncii.

In concluziile economice", pe can le ia

Wagner la sfir$itul studiului sdu asupra populatiei, el sustine, c. problema populatiei se prezintri amenintAtoare, atunci cind cre$terea popu-

latiei prin excedentul na$terilor $i a migratiunilor intrece numrul fortelor active ce necesi-

teaza, (economia nationald. In acest caz se formeazd

o suprapopulatie, care neavind ocupatie, devine

pauperd si ameninttoare.

Centrul de gravitate al problemei econo-

mice a populatiei este in relatiunile dintre cre$terea populatiei $i a productivitdtil, $i chestiunile privitoare la repartitia avutiei 19, 5i aceasta, pentru c. o populatie mereu in crestere,
dacti s'ar gdsi in disproportie cu puterile sociale
de producere, intrecindu-le, $i cu sistemul de repartitie al avutiel sociale, care n'ar putea satisface cerintele ei, suprapopulatia amenintdtoare
ar putea periclita insd$1 civilizatia periodei de
.

dezvoltaxe prin care trecem.

Si pentru pericolul ce prezintd cresterea ne-

mdsuratd a populatiel, Wagner nu are decit un

singur remediu de o eficacitate durabild $i anume :

tendintele preventive fin contra creaerii populatiei. Acest remediu il apropie de Malthus, de care
pare a se depArta in unile consideratiuni asupra
chestiei, $i dupd unile conceptiuni de detaliu.

Si aceastd apropiere se face cu atit mai virtos,

cu cit imediat dupd propunerea remediului sdu,
TVagner adaogd, terminindu-$1 lucrarea :

Robert Malthus are in. definitiv dreptate in

toate punctele esentiale 49).
48) Wagner Op. citat vol. 11 pag. 493.
49) Op. citat vol. II pag. 539.

www.dacoromanica.ro

114

Un all economist, care se apropie mult de

Wagner in chestiunea populatiei este Gustav
Cohn, despre care Cossa spune, c. s'a facut cunoscut prin studil strAlucite a,supra unor subiecte foarte variate de istorie $i de politica'

economica 50).
Prerile lui Cohn asupra doctrinei lui Malthus se pot rezuma in felul urmator : principiile
fundamentale ale teoriel populatiei sint adevarate ; el le considera, chiar ca fiind cu neputinta
de zdruncinat (unerschiitterlich). Asia flu insamna insa, ca, teoria in genere, a$a cum a fost formulafg, de Malthus nu are lacune 51). Nu mai putin
adevral insa este, ca, ea a obtinut adesiunea $tiintii, mai ales prin captul, 0(1, a fost experimentata

$i de naturali$ti, cum e Darwin, care a aplicat-o

la toate speciile de fiinte vietuitoare.
Cohn nu se deosebe$te cu nimic de Wagner
$i de Rfimelin decit printr'o mai mare inclinare
spre pesimism, spune Nitti 52
In adevar, pe cind Bfimelin $i Wagner au
incredere in putinta de a se spori productivitatea muncii $i a solului, astfel, ca problema populatiei s nu alba nimic infrico$Ator pentru omefire $i civilizatie; Cohn afirms, Ca natura lucreaza la inhimplare, a$a ca cele de mai multe
ori produce rele $i se opune progresului. El admite rezerva, moralA preconizata de Malthus si-i
.

cia o importanta mai mare decit II dau alti malthusiani.

In sfir$it pentru a nu mai insista asupra unor

50) Luigi Coska: Histoire des doctrines economic-pies
pag. 425.
51) G. Cohn: System der Nationalkonomie 3 vol.

1885 89, vol. I p. 231.

52) F. S Nitti : Op. citat peg. 57.

www.dacoromanica.ro

115

scriitori ca Ch. Letourneau, Buckle, Karl

Th.

Reinhold, Cairnes, Walker etc... evident de mare

valoare, dar cari n'au contribuit cu nimic la
chestiunea populatiei, vom trece, la Maurice

Block, membru al Institutului de Franta, autor

al mai multor lucrgri de economie politick de

statisticg $i de politick care scrie intr'un stil

limpede, de$i adesea este superficial $i uneroi

chitar patima$.

Maurice Block este un malthusianist ireductibil in virtutea principiilor sale liberale in materie
economicg. In consideratiunile generale cu cari

incepe a trata materia populatiei in lucrarea

sa53), el spune, Ca, densitatea populatiei prezintg

mai multe avantagii intre cari $i provocarea sau
facilitarea progresului. Este curioasg, aceastg, afirmatiune cind vine de la un malthusian ca Maurice Block, nu este insg, singura u$urintg pe care
o comite el.
Malthus, spune Block, n'a avut pretentiunea
de a crea o teorie noug, a avut ins meritul de a
descoperi raportul intim dintre populatie $i subsistente deducind toate consecintele.Dacg n'a convins pe toatg, lumea de adevgrurile stabilite de el,

a fcut insg o impresie profunda.

Dupg ce expune principiile fundamentale ale

doctrinei lui Malthus, pe cari acesta le-a formulat
in cele doug progresii, Block zice :

Malthus, pentru a face contrastul mai frapant, alatureazg, cele doug progresil cam sub
aceastg, formg:
Progresia geometricg: 1, 2, 4, 8, 16, 32, 64,
128, 256.

Progresia aritmeticg: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.
El are grija de a zice, ca acestea nu sint de-

53) Les progres de la -science economique depuis Adam Smith 2 vol. 1897 ed. 2-a vel. I pag. 646.

www.dacoromanica.ro

116

cit tendinte, cad de fapt populatia nu poate in!, trece subsistentele, $i nici subsistentele nu pot
spori la infinit. Malthus nu pretinde c prezinta
cifre absolut adevarate, el le califica de supozitii
$i n'a voit s. ofere, decit o imagine expresiva,
un fel de diagrama; $i sub raportul acesta, riguros exacta sau nu, inventiunea scoaterii in evidenta a celor dou progresil este o trsatura, de
geniu. A discuta cifrele acestei diagrame este
o copilarie 5 9 .

Block admite concluziile practice deduse de

Malthus din premisele teoriei sale, i sustine, ca
fondul doctrine! acestuia a fost generalmente ad-

mis, chiar de catre adversarii cel mai inver$u-

nati al malthusianismtlui (afirmatiune hazardata,

pe care n'o putem gasi decit la Maurice Block .
Progresia aritmetica a fost mai mult atacata,
pe motivul c s'ar putea gasi mijlocul de a spori
fecunditatea solului, dupa unii: iar dupa altil, pe
motivul c. firul de griu se inmulte$te mai iute ca
omul. Aceste obiectil insa nu ating fondul doctrinel malthusiane, ci numal formulele celor doua
progresii. Alti adversari de-ai lui Malthus, spune
Block, arata, ct pamintul nu e complect ocupat,
preconizind emigrarea ca leac in contra suprapopulatiel. Emigrarea insa este un sirnplu expedient i Block mai remarca si faptul, c indicarea
unui remediu nu inseamna contestarea bolii.
Maurice Block mai face picanta constatare,

c. desi Malthus predicind prudenta, se adresa

mai mult claselor sarace, totu$1 acelea cari-I primesc sfatul si-1 urmeazd sint tocmal clasele avute.

Fara a se mai ocupa de alte obiectiuni ce i

s'au ad.us doctrine! lui Malthus, Block inchee cer-

cetarea el critica, facind reflectiunea, ct malthusianismul a avut opunerea atitor adversari din
54) Op. citat vol. I pag. 651.

www.dacoromanica.ro

117

cauza fatalismului s'au. Tot ce e fatal pare umilitor omului atit de mindru de inteligenta sa $i de

rnarile lucruri ce-a produs 55). Maurice Block

ins5 1$1 ia ins'arcinarea sa' risipeascA acest prejuditiu. El rgOdue$te teoriei malthusiene orice fatalitate. Si apol omul, care pretinde di, are remediu,
pentru orice, ce-a fAcut in contra mortii, cAci $i

moartea e fatalil? Cauza este generalmente liberk voluntaa, dar efectul este totdeauna necesar, fatal (totu$1 malthusianismul n'are nimic
fatal in el ? !). Or, aici causa este omul ; omul insA
vrea s'ci, se veseleascil, nu vrea s'ci, se constringil,$i
incrt mai putin s aib5, nemultumiri. Pentru din-

sul toata, lumea e nedreapt dumnezeu, natura,

statul, legea, d-ta, fratele, amicul, vecinul ; dinsul,

niciodatil! 56).

Cu aceasth, argumentatie filosofica"." Maurice

Block se opre$te in cercetarea lui asupra malthusianismului, $i intrA in expunerea pArerilor acelora, cari s'au ocupat de problema populatiei Mainte $i dupa Malthus.
*

Pentru a termina seria malthusianilor vom

spune citeva, cuvinte despre Luigi Cossa, autorul

excelentului tratat asupra istoriel economiel sociale cu cea mai bogat bibliografie 57), si despre
cunoscutul statistic german A. Fr. v. Fircks.
Dupsa, Cossa, pastorul Malthus ocupa. un loc
important in istoria $tiintii economice $i a studiat
teoria economic`d, a populatiei intr'un mod magistral.

El (Malthus) a pus

zice Cossabazele

unel doctrine, care, dezbeacat'd de inveli$ul ei

pseudo-matematic $i formulatil cu mai multa. pre55) Op. citat pag. 655.
56) Op. citat pag. 655.
57) Histoire des doctrines konomiques 1899.

www.dacoromanica.ro

118

ciziune din punct de vedere psicologic si statistic, rezista, victorios obiectiilor bazate in mare
parte pe echivocuri si pe consecintele false deduse de citiva discipoli necoMpetenti.... 39).
Atitudinea lui Cossa fata de prima editie a
operei lui Malthus nu este tocmal acea a unui
malthusian. El sustine, ca pesimismul acestuia,
de care este impregnat prima lucrare a lui Malthus nu se poate justifica. Acest pesimism insa a
fost cu mult moderat in forma de-a doua a operii
malthusiane, care apare astfel ca o lucrare stiintiiica 5i originala.

Incercarea lui Malthus este, pentru Luigi

Cossa, opera fundamentala asupra subiectului
economic al populatiei; ea n'a fost pana acurn
intrecuta cu toate defectele el reale, adesea semnalate cu prea multa subtilitate 59).

Insfirsit, Arthur Freiherr von Fircks, pe baza

datelor ce-i procura statistica, se crede indreptatit
a sustine teza si doctrina malthusiana. El respinge
obiectia, ce se aduce malthusianismului, ca orice

om nu-I numai consumator ci si producator, si

ca asa fiind suprapopulatia ar fi imposibll. intrucit toate bunurile sint produse ale muncii spunind Ca pentru producerea bunurilor mai e ne-

voie si de ca(pital si de fortele naturii. Fara aceste

doua, elemente Fircks nu vede posibilitatea produceril mijloacelor de subsistenta. Iar daca s'ar
presupune o organizatie sociala, in care capitalul ar fi egal impartit intre oameni, Inca legea lui
Malthus ar fi adevaratA.

Malthus a fost de asemenea indreptatit s.

zica, spune Fircks60), ca o populatie s'ar putea

58) Op. citat pag. 313.
59) Op. citat pag. 315,
60) Bevolkerungslehre und Bevolkerungspolitik 1898
pag. 323.

www.dacoromanica.ro

119

dubla in curs de 25 de ani si chiar se dubleaza,

daca inmultirea nu este impiedecata de obstacolele indicate de dinsul, si ca populatia Statelor

Unite din America de fapt s'a dublat in acest

interval.

Si apoi Fircks adaoga,

Ideia fundarnentala a teoriei stabilite de Mal-

thus ramine totusi adevarat, ci inlituntrul unui

anurnit teritoriu numarul populatiei poate creste
mai repede decit rnijloacele de subsistenta ve se
produc pe el. La indicarea rnijloacelor, cari limiteaza prolificitatea posibila a specie! urnane,
,;Maltuh n'a pomenit citeva piedice psicologice
puternice ale produceril copiilor 61.
Aceste piedice sint dupa Fircks: nazuinta popoarelor culte la placerile vietii; rafinarea necesitatilor ; scumpirea vietii; imboldul de sporire a
.

venitului la clasele avute ; grija de a nu lasa pe copil Vara mostenire si de a nu poseda destule mij-

loace, pentru a-i educa fara sacrificii pentru felul de existenta proprie ; dorinta de a evita irnpartirea proprietatii. Aceste obstacole, dupa prt-

rerea lui Fircks, sint mai eficce decit rezerva

morala, reclamata. de Malthus.
*

Cu acest autor incheern seria malthusianilor

propriu zisi, can nu numai ca nu aduc nici o

contributie la dezlegarea problemel inmultirii populatiei, dar se limiteaza numai la a expune doc-

trina maestrului, aratindu-si pentru ea toata admiratia.

Sint ins si alti malthusiani, cari indrznesc

sii Murmure impotriva rigurozitatil doctrinii. Des-

pre acestia vom vorbi in capitolul ce urmeaza.

61) Op. citat pag. 324.

www.dacoromanica.ro

NEOMALTHUSIAN1SMUL

In marele curent, pe care 1-a creat doctrina

lui Malthus (ill tiin0'., noi ant distins de la inceput

o directiune, care daca nu este opusa malthusianismului, insa se deosebe$te de el atit prin unile
principii esentiale doctrinei, cit $i prin respingerea unor concluzii importante la cari ajunge Malthus $i partizanii saI. Ace$tia sint scriitorii cari,
de$i nu se deslipesc in totul de Malthus, dar nici
nu-1 adopta doctrina tale (male, i$I iau libertatea
de a o discuta, de a rernarca erorile ce cuprinde
$i de a pune in evidenta faptul, ca teoria malthusiana fiind explicatiunea unui fenomen social dat
inmultirea populatiei nu-$I poate intinde cu
succes aplicatia la dornerdul vast al chestiunii sociale preconizind ma'suri $i indicind rernedii.
Multi dintre partizanii ireductibili ai lui Malthus confunda problerna sociala cu problema populatiel $i solutiile acesteia le considefa ca fiind
solutiunile celeilalte. Neomalthusianil insa observa, riguros limitele problemei $i nu-1 dau o extindere mai mare $i nici o importantrt mai mare decit
aceia, pe care o cornporta, natura ei $i rezultatele
adesea nesigure la cari a ajuns.
Malthusianismul a avut insa $i o manifestare
de ordin practic, care este considerata tot ca neomalthusianism. Este vorba de o rni$care; care a
inceput pe la 1877 in Anglia preconizind $i propa,vaduind practica malthusiana. Vom vorbi ceva
$i despre aceasta miscare, dupa ce vom descrie
evolutia neornalthusianismului teoretic.

www.dacoromanica.ro

121

Nedmalthusianismul teoretic Isi ga'seste sor-

gintea in doi scriitori de valoare din clout', triri

deosebite, si anume: Adolphe Quetelet ilustrul
belgian", curn II zice Cossa; si Robert von Mohl,

al arui studiu: Geschichte und Literatur der

Bevolkerungslehre" din opera sa, pe care noi am

citat-o de mai multe ori, este $i ast'azi una dintre
cele mai exacte si mai documentate monografii
asupra chestiei1).
Adolphe Qutelet, care este unul dintre Intemeetonil stiintii statistice, s'a ocupat de problema
populatiei si de teoria lui Malthus intr'o lucrare
a sa2), care, dup'd constatarea ce o face Cossa,

a contribuit la proplisirea statisticei 5i prin a-

ceasta a economiei sociale.

Qutelet admite c. populatia ar putea creste
in progresie geometried, dar ea. in insasi tendinta
ei de inmultire slut cauzele, cari impiedic cresterea el in aceasth, progresie. Limita desvoltarii
numerice a populatiei o formeaz6 cantitatea mijloacelor de subsistentk si de aceia este variabilA.
Variabilitatea ci va determina o variabilitate corespunzAtoare in dezvoltarea populatiei, a carei
repejune insa, nu este atit de mare incit s poatil
produce zgudairi puternice, ca acelea despre cari
vorbeste Malthus.
In dezvoltarea ei populatia Intimpin6 obstacole, a cAror denumirI: privative si destructive
date de Malthus, Quote let le primeste. Actiunea
Ins, influenta exercitatA de aceste obstacole
Malthus nu a precizat-o. Aceasth, precizare vrea
s'o facA Qutelet, comparind actiunea ce opun
1) Se intelege de la sine, eh numai phnii, la 1858. cind

a aprut.
2) Sur l'homme et le dveloppernent des ses fact-at&
ou essai de physique sociale 1835.

www.dacoromanica.ro

122

dezvoltarii populatiei obstacolele el, cu rezistenta

ce intimpind in spatiu corpurile in mi$care.

Astfel el ajunge s formuleze o noua lege
a populatiel, spunind : Populatia tinde sa se int? multeasca in progresie geometricA. Rezistenta

sau suma obstacolelor ce se opun desvoltarii

eI, este ca. quadratul vitezel cu care populatia
tinde sa creasca,".

Aceasta lege stabilita de Quetelet, de$1 mentine unul din principiile esentiale ale lui Malthus,
si ,anuine ftendinta cre$terii populatiei in progresie
geometrica; o modified insa respingind progresia aritrnetica a subsistentelor pe care o inlocue$te
cu principiul quadratului vitezii imprumutat din
mecanica.
Si dupa cum un corp in mi$care, din cauza
rezistentil ce intilne$te in spatiu, i$I mic$oreazA
viteza lin ce in ce de la punctul de plecare pana,

la cel de oprire; tot a$a $i populatia in dezvoltarea ei numerica", i$I mic$oreaza repejunea pe
masurd ce se apropie de limita el, de cantitatea
mijloacelor de existenta. Daca oamenil n'ar avea
mijloace de a spori cantitatea produselor $i deci
de a largi limita de dezvoltare, populatia ar rdmine stationara. Cum insa oamenii, prin progresele ce realizeazd, sporesc produsele $i deci largesc limita de dezvoltare a populatiei, aceasta
continua sa creased', $i iara$I din ce in ce cu o
viteza mai mica catre noua el limita. Principiul
acesta Qutelet Ii stabile$te $i pentru o populatie
in descre$tere.
Sint lesne de vAzut deosebirile principiale din-

tre teoria, lui Qutelet i aceia a lui Malthus, $i

este tot a$a de lesne de observat, ca Quetelet este
departe de fatalismul pesimist al pastorului anglican.

www.dacoromanica.ro

123

Robert von Mohl este al doilea neomalthusian, care, impreuna cu Wutelet a conceput revizuirea si complectarea doctrinei lui Malthus. El

admite teoria malthusiana si se entusiasmeaza

pentru lucrarea lui Malthus pana la a o considera

ca punctul central al stiintii populatiei (sein
werk ist und bleibt der Wendepunkt der BevOlkerungswissenschaft 3).

Cu toate acestea von Mohl nu se poate opri

de a constata, c. daca teoria lui Malthus este

adevarata, nu contine insa tot adevitrul, si crt ade-

varul ce contine este numal In principiile ei esentiale.

Este drept, c populatia tinde si. creasca la

infinit, si cI mijloacele de existenta nu cresc de-

cit mai incet, dar pentru ca aceste principii

generale sa fie influentate in mod esential de
relatiunile reale, trebue sa se observe trei situatiuni deosebile ale populatiei in viata statului 4). Populatia unel tari se poate prezenta,

dupa Robert von Mohl ca: subpopulatie 1.1ntervolkerung), adica o populatie prea rara; populatie normalci in raport cu mijloacele de existenta
(zwar dichten aber doch far die zu beschaffenden
Nahrungsmittel nicht iibermassigen Bevolkerung),
si suprapopulatie (Ubervolkerung .
Politica populatiei trebue st aiba masuri

practice pentru fiecare din aceste trei sta'ri. Pentru stareatde subpopulatie, Robert von Mohl crede
ca se impun imigratiile. Pentru starea a doua, in
care populatia este proportionata mijloacelor de
existenta, el preconizeaza mentinerea relatiun ilor
si a institutiilor, cari au determinat o stare nor-

mala. Cu totul altfel e in cazul celei de-a treia

3) Robert von Mold : Die Gesehielite und Literatur der

Staatswissensehaften 1858 vol. III pag. 517.
4) Op. eitat vol. III pag. 514.

www.dacoromanica.ro

124

stdri, in cazul unei suprapopulatii, pentru combaterea crtreia von Mohl propune : impiedecarea
cdsdtoriilor celor sdraci, intirzierea cdsdtoriilor
celorlalti, incurajarea $i chiar silirea la emigrare.
Aceastd, complectare" a doctrinel lui Malthus nu este in realitate, decit o rdsturnare partiald a ei, cu toatd admiratia ce o are Robert von
Mohl pentru Malthus $i pentru opera lui, cu toate
cd el nu-i dd acest inteles.
Teoria lui von Mohl cu cele trei strtri demice
ce se pot prezenta in societatea omeneascd, rdstoarnd caracterul \knuabilitdtii ($i al fatalitdtil prin-

cipiilor malthusiane, dupd care populatia nu se

coboard niciodatd sub nivelul cantitdtii mijloacelor de subsistentd, $i in orice caz actiunea obstacolelor constd numai in a o impiedeca de a se
urca deasupra acestui nivel. In conceptiunea lui
Malthus o populatie prea rard, o subpopulatie
este imposibild, dupA cum suprapopulatia este
un fenornen intermitent $i trecAtor. Subpopulatia
este imposibild in virtutea principiului, cd populatia cre$te mai repede decit mijloacele de subsistentrt; suprapopulatia este intermitentd $i trecd-

toare, pentru cd imediat ce populatia trece de

limita subsistentelor intervin obstacolele preventive $i represive, cari o reduc la limita.

*

Ace$ti doi scriitori: Adolphe Qutelet i Robert von Mohl au fost desigur cel dinthi, cari au
inteles $i au preconizat necesitatea unel revi-

zuiri a malthusianismului $i dupd ei, s'au gsit

$i altii, cari 0-au indreptat cercetdrile lor in aceia$ directie. Printre acetia vom cita pe : Karl
Georg Winkelblech, cunoscut mai mult cu pseudonirnul sdu Karl Mario; Fr. A. Lange, autorul
popularel Istorii a rnaterialismului; Henry Baudrillart; E. F. Schalfle, fost profesor la Universitatea din Viena $i ministru de corned al Austriei

www.dacoromanica.ro

125

in 1871; Emile de Laveleye fost profesor laLige;

Angelo Messedaglia; profesorul dr. I. Conrad;
Gustave de Molinari, unul dintre cei mai fecunzi
economisti francezi; N. Colajanni, cunoscutul $i
stimatul politic italian, si dr. Gottlieb Schnapper;
Arndt.
Vom vorbi despre fiecare in ordinea in cari
i-am notat.

Karl Georg TVinkelblech (Karl Mario) este

socotit, $i cu drept cuvint, ca unul dintre precursorii socialismului tiintific. Lucrarea sa5), neispravit, desi arata patrunderea adinca a fenomenelor economice si sociale, n'a produs insa curentul, pe care 1-au format in stiinta, alte scri.eri
mai putin valoroase.
Mar lo recunoaste ca adevarat principiul, crt
populatia are tendinta de a se inmulti mai repede
decit mijloacele de subsistenta si c. aceasta este
pricina mizeriel si a situatiei precare a claselor
muncitoare. Aceasta, tendinta de inmultire este
in adevar efectul necesar al unor legi nalurale,
cum creclea $i Malthus, dar o mai buna organizare
a producerii si a repartitiei avutiei, poate rernedia

raul social al mizeriei, intrucit progresele civilizatiei $i ale bunei stari materiale sint obstacole
puternice ale inmultirii repezi a oamenilor.
Chestiunea populatiei i se pare lui Mar lo crt
este cea mai importanta si cea mai grava, dintre
toate chestiunile, cari forrneaza piobiema socialh',
si de aceia el crede, ca chestiunea populatiei reclam atentiunea continua a tuturor. Fiecare om,
fiecare $ef de familie trebue sa-si dea seama, sr
prin urmare trebue pus in curent cu pericolele

unei prea mari fecunditati. Si daca omul este

5) TJntersuchungen fiber die Organisation der Arbeit

oder das System der WeltOkonomie 1850-59.

www.dacoromanica.ro

126

complect luminat asupra acestui lucru, se va conforma necesitatilor sociale, caci nimeni nu e bucuros sit cada, el i al sal, victima mizerieL
Daca' vom ajunge la aceastg stare de perfecta

cunoa.$tere a chestiel *i a primejdiilor unei inmultiri nesocotite, atunci viitorul civilizatiei va

fi mai frumos i nu va mai avea nimic amenintator.

Studiarea acestel probleme, ca *i a tuturor

celorlalte despre cari trateazg, in lucrarea sa, i-a
fost suggeratg lui Mario de catre convorbirea ce
a avut-o in 1843 cu Ufl lucrgtor german in Norvegia, care-i descria starea lui de plins. El nu 0-a
putut insa termina lucrarea, dupa cum am spus,
caci o moarte prematurg, Ii rape*te in 1859.
Friedrich Albert Lange se ocupg despre (boctrina lui Malthus in cloud. lucrari 6) afirmind, cit

propozitia acestuia, dupa care oamenii tind sit

se inmulteasca mai repede decit mijloacele de
subsistenta, este aclevaraa; dar Ca este unicul adevar al malthusianismului, i c. aceastg inmultire mai repede este *i cauza luptei pentru existentg.

Noi respingem, spune Lange7), cele mai

multe din concluziile practice deduse de Malthus

*i de partizanii sg,i, mai ales orice incercare a

statului pentru ingreuiarea cgsgtoriilor $i alte
mijloace spre a impedeca cre*terea populatiei.
Mai departe, conceptia inmultiril mijloacelor de
subsistentg, in progresie aritmetica este cu totul

/,insuficienta".
6) J. St. Mill's Ansichten iiber die soziale Frage und
die angebliche Unawalzung der Sozialwissenschaft durch
Carey 1866 si Die Arbeiterfrage, ihre Bodeutung ffir Gegenwart und Zukunft.
7) Die Arbeiterfrage ed. V-a pag. 35.

www.dacoromanica.ro

127

DupA Lange inmultirea subsistentelor nu se

poate fixa intr'o formula' atit de simplista ca aceia

a lui Malthus. Sint imprejurari in cari, oricit ar

spori puterea de munca, pamintul ramine improductiv ; dupA cum pot fi alte imprejurari in cari
suprapopulatia sa fie cauza progresului si a unui
sistem de producere mai intensiv si mai rentabil.
Lange mai remarca un lucru, care i se pare
foarte important, $i anume, c. cresterea populatiei
nu provine atit din sporirea numarului nasterilor,

cit din scaderea deceselor, si invoaca in aceasta

privintA pe Evrel, cari, dupa parerea lui, nu sint
mai prolifici decit crestinii, dar dau un procent
mai Mic ;de decese. El conclude, CA cresterea popu-

latiei atinge mereu limitele permise de cresterea mijloacelor de subsistenta. Acesta i se pare
lui a fi adevarul teoriel malthusiane.
*

Henri Baudrillart sustine ca Malthus a tratat cel dintii problema populatiei in mod stiintific, si afirma, c sistemul malthusian nu consista in ideia perfect evidenta, ca populatia este
limitata de cantitatea hranel disponibile"8); ci
in ideia, c. populatia are tendinta de a intrece
nelimitat mijloacele de subsistenta, idee care se
degajeaza din formularea legil lui Malthus si care

se gaseste la baza ei.

Daca legea.malthusiana, nu se realizeaza, cau-

zele sint obstacolele preventive si represive ce

se opun ; si in aceasta privinta, cit si in ce priveste mai ales rezerva morala, Baudrillart este
alAturi de Malthus combatind pe adversarii acestuia, si in special pe Lamennais, care afirma

ca pe pamInt este loc pentru toti oamenii, si

c D-zeu i-a dat pamintului destula fecunditate

8) Manuel d'conomie politique ed. 3-a 1871 pag. 421

www.dacoromanica.ro

128

pentru ca oamenil sa-$I satisfaca din beI$ug toate

nevoile lor".

Baudrillart mai este alaturi de Malthus $i

in chestiunea, de a se $ti.daca numarul na$te.,rilor este adevaratul criteriu al desvoltaril popu.,latieI $i al prosperitatiI popoarelor" 9 Dc unde
.

pana la Malthus se credea, c numarul mare al

na$terilor, i In genere inmultirea populatiei intr'o

mare masura este o dovada de propa$irea $i de

starea ei infloritoare : Malthus a aratat $i Baudrillart admite parerea jul ca sporirea dezordonata a na$terilor, fara o imputinare corespunzAtoare a deceselor, este in deob$te o dovada de
decadere $i de slabire.
:)Astfel Malthus nu s'a in$elat recunoscind,

ca specia umana este inzestrata cu o tendinta

de cre$tere de o repejune prodigioas; tendinta
combatuta fara incetare de diverse cauze, din
cari unile sint funeste $i destructive, altele previn na$terile prin viciu $i alma, iar altele insfir$it ii iau omului stapinirea pe sine. El a avut
dreptate s apeleze la prevedere $i sa arate ge-

nului omenesc c. fenomenul populatiei, ca $i

oricare altul in care intervine omul ca agent responsabil, nu scapa liberului arbitru $i prescrip.,tiunilor moralei. Aceasta este desigur suficient,
pentru a,-I recunoa$te lui Malthus, ca locul sau in

$tiinta este considerabil $i pentru a schimba

anatemele ce) i s'au adresat in recuno$tinta"10).

Cu toate aceste sistemul malthusian nu este

expresia exacta' a adevrului, spune Baudrillart. Daa in unele parti ale sale, doctrina lul

Malthus este adevarata, in altele insa este necomplecta $i chiar eronat.

Malthus n'a cercetat problema populatiei de9) Op. citat. pag. 433.
10) H. Bandrillail: Op. cit'at pag. 435-36.

www.dacoromanica.ro

129

cit in partea eI sumbra, si amenintatoare. El

nu vede decit excesul de populatie, care este

cauza mizeriel. Si Malthus greseste cind socoate,

ca defectele organizatiei sociale si ale guvernelor
nu pot contribui la producerea si estinderea pauperismului. Legile englezestI, contemporane lui
Malthus, sint o cauza mai puternica a pauperismului claselor muncitoare decit prolificitatea lor ;

si chiar excesul de populatie se datora in parte

acestor legi. Cind si-a inchegat doctrina sa, Mal-

thus n'a avut in valere decit citeva orase marl

ind.ustriale.

Din aceasta pricina Malthus a fost preocupat

si a aratat numai pericolele unel populatil supraabondente, fara a cerceta avantagiile unei asemenea populatil. Daca el ar fi privit si analizat
problema in intregul el, ar fi gasit: 1) ca densi-

tatea populatiel usureaza o serie de fenomene

ca producerea, impartirea muncii,

schimbul, economia cheltuielilor etc... si 2) di
obstacolul preventiv al inmultiril populatiel sporeste in eficacitatea $i in generalizarea lui cu cit
sporeste i se generalizeaza civilizatia. Daca% Malthus nu se pronunta in contra progresalul, spune
Baudrillart, doctrina sa este insa impregnata de
un pesimism care repugna si inspira spaima. $i
cum sa nu fie asa, cind Malthus in loc de a privi
pe oameni ca pe un capital perfectibil, nu vede
in el decit unitati pur numerice, preocupat fiind
inteatita de chestiunea cantiteitii incit uita, cheseconomice,

.tiunea caliteitii in materie de populatien,

Dealtfel dup. Baudrillart stabilirea unei rela tiunI fixe intre nuMarul oamenilar si cantitatea
rnijloacelor de existenta este chimerica. Daca teoria lui Malthus isi poate gasi aplicatiunea in tarile in cari capitalul omenesc este mediocru; ea
11) H. Bawirillart : Op. citat pag. 441 42.
9

www.dacoromanica.ro

130

este neputincioasa fata de situatiunea de fapt a

trilor civilizate.
Si iatrt in ce termeni isi rezuma Baudrillart
obiectiunile ce aduce malthusianismului :

:1Dar legea pe care el (Malthus) a pretins

cri a stabilit-o, zicind ca populatia tinde sa in;1treaca mijloacele de subsistentk devine, ea sa
zic asa, mai manifest falsa in cea ce priveste
limitele ce acorda acestui de-al doilea termen,
pe masura ce se dezvolta civilizatia. Calitatea
populatiei compenseaza in west caz cea ce ar
fi escesiv in cantitate, care esees gaseste o limita

in progresele prudentii, devenita mai usoark

mai imperios ceruta de obisnuinta bunel stari,

comuna la o clasa mai mare de oameni"12).

Intr'un cuvint, desi admite unile principil
esentiale ale doetrinei lui Malthus, Baudrillart
respinge pe altele si deduce o serie de concluzii,
cari nu au alt efect,' decit de a iatenua asprimea,
fatalismul si pesimismul malthusianisrnului. Acestea sint de altfel trasaturile caracteristice ale

neomalthusianismului.

'Up alt neomalthusian, mai important decit

Baudrillart este A. E. F. Scheifile, autor al mai
multor lucrari de valoare in dorneniul sociologiei
si al economiei sociale.
Schaffle crede, ca formulele matematice ale
progresiunei aritmetice si geornetrice din teoria
malthusiang au fost pe drept atacate. Totusi, intelesul real, concret al acestor formule este adeArarat, intrucit spline el puterea fiziologica de
reproducere a oamenilor intrece capacitatea lor
de a lrirgi cercul mijloacelor de hrana. Aceasta
ins5 nu inseamnk ca in ()rice timp i in orice
-

12) Op. citat pag. 444-45.

www.dacoromanica.ro

131

forma, de organizare sociala cresterea posibila sau

reala a populatiei intrece cresterea mijloacelor de

subsistenta. Si in orice caz, perioada de dublare

a populatiei, care in sistemUl malthusian este de
25 ani, nu este exacta, si posibila. Schaff le crede,
ca n'ar trebui sa ne ingrijim Inca multa vreme de
producerea suprapopulatiei, de oarece pe pamint

este Inca. un spatiu infinit pentru populgie, nu

numai prin colonizari noua, dar chiar si in tarile
vechi prin sporirea progresiva si geometria. a

productivitatii. Dar daca acesta trebue sa fie procesul normal al inmultiril oamenilor, el n'are totusi totdeauna un corelativ constant in evolutia
reala a economiel sociale, de oarece :

1) oamenil nu-si dezvolta odata cu inmultirea numarului lor, si un grad mai inalt de putere de munca, corespunzator legii naturale de
evolutie; iar adevaratul mijloc de impiedecare a
inmultiril populatiel este inobilarea ei morala si
sufleteasca, si nu indobitocirea ei, oprirea de
la casatorii sau chiar piedice mecanice-fiziologice ;
2) nu toate bu.nurile sint preschimbate prin
11

consumatie in putere de munca sporita si nu

toata. puterea de munca sporita in sporire si reInoire de bunuri"13).

$i dupa ce Scheiffle arata, at lucsul, bauturile si narcoticele, exploatarea claselor productive micsoreaza puterea de productiune a populatiei, continua, a enumera -cauzele, cari fac ca evolutia reala a economiel sociale s nu corespunda
celei naturale :
3) puterea capitalului, ca si puterea morala,
.

sufleteasca a unei natiuni, poate scadea prin

13) A. E. F. Schaffle: Das Gesellschaftliehe System

-der menschlichen Wirtschaft 1867 ed. 2-a pag. 424 25.

www.dacoromanica.ro

132

evenirnente extraordinare, elementare si sociale

(rrtzboi, agitatil, despotism politic, clerical care

intuneca $i exploateaza), $i prin boll ascunse

(zdruncinarea moralithtii, decaderea vietil famiHale). Suprapopulatia se poate produce $i Idea

cresterea populatiel, daca puterea de munca omeneasca stagneaza $i nu atinge un inalt grad

de dezvoltare;
4) al treilea factor productiv, natura, este
Inca adesea cu imbel$ugare, dar ea nu poate fi
pus g. in valoare chiar de catre un popor cu o
inalta putere de munch' $i de capital: greutatile
emigrarii, neputinta de alegere a orice domiciliu, situatil publice rele a tarilor bine dotate
de natura"14).
Aceasta conceptiune, pe care o are Schdfile
despre paralelismul dintre inmultirea populatiei
si evolutia economiel sociale, Ii deterrnina. sa recunoasca doua adevaruri, cari stau la baza malthusianismului, $i anume, ca este neadmisibil,
ca puterea de producere a subsistentetor sd sporeascd in Mcisura puterei de reproducere a oamenilor, i ci inainte ca populatia si fi, implut pdmintul poate interveni un dezechilibru intre populatie $i subsistente. Aceste concluziuni teoretice
se datoresc, in conceptiunea lui Schaffle, atit lap-

tului, c. evolutia naturala este impiedecata in

cursul el de catre cele patru cauze expuse mai
sus, cit $i cauzelor de moralitate si de viata fa-

miliala de cari depinde fenomenul inmultiril po-

pulatiel. Cad, si aceasta este concluzia definitiva a lui Scheifile, populatia nu este conditionata numal de viata economick ci si de viata
familiald ce se dezvolta in sinul el, si de conditiunile vietii morale in genere.
14) Op. citat pag. 425.

www.dacoromanica.ro

133

Emile de Laveleye se ocup`a de problema

populatiei si de legea lui Malthus gdsind-o adevdratd" in forma ce i-a dat-o John Stuart Mill si

pe care o crede neatacabild15). El sustine, c.

intre cresterea populatiei care n'are limite si cresterea subsistentelor, care este limitat, mai curind
sau mai tirziu trebue s se stabileascd un dezechilibru. Toate obiectiunile aduse malthusianis-

mului cad in fata adev'arului stabilit de Stuart

Mill, c'd dac'd populatia creste mereu, va veni
un timp cind agricultura cea mai perfectionatd
nu va putea produce subsistente suficiente.
Si, se intreabd Laveleye: nu existd scsapare?
El sustine c sdi.parea este in progresul adevsdrat,
care se rezumd in: mai multd, lumina, mai rnultd

virtute, mai multa dreptate.

Mai multd lumina va aduce predominarea
vietil intelectuale asupra celei animale, care

este in noi.

',Mai multd virtute va conduce la mai multa

stdpinire de sine si prevedere.

Mai rnultd dreptate, insfirsit, asigurind fiediruia deplina folosinta. a roadelor muncii sale,

va generaliza proprietatea, antidotul experimen-

tat in contra excesului de inmultire a speciel

noastre 16)
.

Afirmarea hotbiritd a malthusianismului fata

de remediile propuse de Laveleye ni se pare curioask Aceasta cu atAt mai mult, cu cit Laveleye
tgsAdueste existenta unor legi naturale in economia socialk De altfel, se pare, cd, in urrn`d, el a
revenit asupra principiilor sale malthusianiste,
cel putin in parte, cdci vorbind despre aplicarea
darwinismului la societatea. omeneasc'd darwr15) Elements d'conomie politique 1882 pag. 176.
.16) L'tat et l'individu in : Le socialisme contempo-

rain ed. X-a 1806 pag. 396-97.

www.dacoromanica.ro

134

nisrn, care se *tie, nu-i decit generalizarea malthusianismului la toata viata organica Laveleye
sustine, c. aplicarea lui e justa numal in regnul
animal *i vegetal cu exceptia omului.
Desigur, societatile omene*ti, spune Laveleyel-7) polemizind cu Spencer, fiind cuprinse in

cea ce numim nol natura, sint supuse legilor

acesteia, dar institutiile *i legile, cari reguleaza.

dobindirea $i transmisiunea bunurilor, proprie-

tatea *i mo*tenirea in formele lor diverse, in-

Jltr'un cuvint, legile civile *i penale emanind din

vointa. oamenilor *i a decretelor legiuitorilor, le
putem schimba, dac experienta sau o notiune
mai inalta rdespre dreptate ni arata ca sint rele
Intre noi, gratie institutiilor succesive : sclavie,

iobagie, renta un mare numar de oarneni obtin

cele necesare unei vieti imbel*ugate fara s. faca
ceva. Daca d. Herbert Spencer dore*te ca supremul principiu al drepttii : reisplata n proportie
cu'ineritul sa, fie in totul aplicat, trebue s. ceara
desfiintarea regimului actual de proprietate
Echilibrul intre na*tere *i moarte este astfel des-

fiintat ; ordinea naturala este turburata.

Cu aceste idel Laveleye nu poate fi considerat ca malthusian pur *i simplu, cum il considea
unii; el i*i gAse*te locul printre neomaithusiani,
intre aceia, cari de*i admit in esenta unile principil ale lui Malthus, se indeparteaza de dinsul
prin modificari mai mult sau mai putin importante.

Angelo Messedaglia, unul dintre cei mai stimati economi*ti ai Italiei, admite in liniamente generale doctrina lui 'Malthus 18), afirma insa c.
17) Em. Laveleye: Op. citat pag. 179.
18) Della tepria della popolazione e Pequilibrio della
popolazione con le sussistenze 1850.

www.dacoromanica.ro

135

puterea de reproducere a speciei umano variazt

dupri, timp si loc $i dupa moclul de compunere al

populatiei. Este adevrat ci. populatia tinde s'a

se inmu1teasc5, dup o progresie geometria, realmente ins)." ea nu se inmulteste decit tot dupA, o
progresie aritmetica, ca si subsistentele, cu o diferentit indoita insA, intre termenii progresiei. Cu
alto cuvinte, daa subsistentele sporesc dupii, norma : 2, 3, 4, 5, 6, 7.... populatia nu va spori dupa,
norma 2, 4, 8, 16, 32, 64.... ci numai Ca: 2, 4, 6,

8, 10, 12.... asa a la cifra 4 a subsistentelor nu

va corespunde cifra 8 a populatiei, ca in sistemul

progresiilor lui Malthus, ci numal cifra 6, etc
Cum justifia, Messedaglia aceasfa rectificare
a formulii lui Malthus? Foarte simplu.

Daa populatia si subsistentele pornesc de

la punctul initial 2, la al doilea termen, intrucit
populatia este limitafa de cantitatea subsistentelor, nu vom avea 3 subsistente si 4 populatie, de
oarece unul din populatie neavind hranA va muri.

Acesta insrt nu va procrea mai departe, asa, c.

la al treilea termen nu vom avea la populatie
dublul lui 4 ci dublul lui 3, aclea," 4 subsistente
si 6 populatie, cari la rindul lor neggsind decit
4 subsistente vor muri 2 si a. m. d. Cea ce face
ct adevsarata formulare ar fi:
subsistente : 2, 3, 4, 5, 6
populatie: 2, 4, 6, 8, 10
Cu alte cuvinte, dupa cum spuneam mai sus,
populatia nu sporeste in progresie geometria: ci
tot in progresie aritmetica, ca $i subsistentele,
ins4, cu diferenta dub15, intre termenii consecutivi.

Messedaglia se desparte de Malthus si in ce

prive$te concluziunile filosofice ale doctrinei acestuia, apropiindu:se de Darwin. Inmultirea populatiei inteo ingsur N. mai mare decit cantitatea
subsistentelor, este pentru Messedaglia nu un eau
si
,,

o cauza de decadere, ci ins4i cauza progre-

www.dacoromanica.ro

136

sului. Pesimismul lui Malthus i se pare nejustificat si inutil.

*

Profesorul I. Conrad este de asernenea neo-

malthusian desi mai putin pronuntat. El recu-

noa$te principiile fundamentale ale doctrinei lui

Malthus, crede insa ca Malthus a gresit atribuiml mijloacelor de subsistenta, o importanta hotritoare pentru economia si existenta unei taxi,
pentru dezvoltarea populatiei").
Malthus nu veclea, spime Conrad, ca, nu nu-

mai populatia crestea; ci si productia, care pe

masura ce progresa, cultura, avea posibilitatea:
sa dea populatiei ocupatiuni $i chiar o existent/
imbelsugata.
Toate aces tea faceau din conceptiunea lui Mal-

thus o conceptie pesimista in cadrul careia posibilitaiea ameliorarei claseior muncitoare era exclus, iar precaderea industriei asupra agriculturii un pericol. Aceasta din urma idee ha $i facut
pe Malthus sa ceara protectiunea vamala pentru
proclusele agricole.

In partea a doua a aceleiasi lucrari 20), Conrad sustine ca gratie culturii, productiunea poate
spori intr'o masur/ chiar mai mare decit populatia, si ca desi o parte din produse este destinata,
exportului, toW o parte a populatiei ci$tigil in efectuarea ei. Tot gratie culturii lupta pentru existenta se atenueaza; iar dorinta oamenilor, de a
duce un &al mai bun, creste, silindu-i astfel sa
fie mai prudenti si deci mai putin prolifici.
In definitiv, dupa Conrad, teoria lui Malthus

nu se poate pretutindeni aplica, $i mai ales in

tarile cu o cultura inaintata.
*

19) Dv. I. Conrad: Grundriss zurn Studium der polltischen Ookonomie 1905, vol. I pag. 341.
20) CAI subtitlul : Volkswirtschaftspolitik.

www.dacoromanica.ro

137

De mare importanta pentru problema populatiei, $i mai ales pentru curentul neomalthusian,
este Gustave de Molinari, care s'a ocupat In special cu problema populatiei intr'o lucrare rezervat5 acestei importante chestiuni21).
Inainte de a intra in cercetarea propriu zisa
a problemei populatiei, Molinari se intereseaza
de modul, care reguleaza reproducerea speciilor
vegetale $i animale inferioare. El sustine, ca na-

tura este aceia, care regulean reproducerea a-

cestor specii, inzestrindu-le en instinctul genesic

al paternitatii $i al proprietatii, pentru a le da

putinta de a se conserva $i inmulti, si ferindu-le
de a-$1 risipi fortele vitale. Dac'a totu$i unile spe-

cii au dispaput in decursul timpului, cauza e

in aparitia altor specii, cari le-au concurat $i

invins in lupta pentru trai.

Dar, duprt cum natura s'a ingrijit de mentinerea echilibrului intre populatia speciilor animale $i vegetale $i intre mijloacele lor de subsistenta, tot a$a, zice Molinari, ea le-a asigurat
si caiitatea lor prin selectiunea naturala $i sexuara. Selectiunea naturala asigufa existenta indivizilor celor mai viguro$I; selectiunea sexualli
pe a indivizilor mai proprii reproducerii $i conserva'rii in generatiunile viitoare a calitatilor utile
speciei.

Cind apare omul insa, normele statuate de

natura pentru conservarea $i inmultirea acegor
specil suMr o influenta. Este influenta, pe care
o exercitg, omul, interesat de a regula conservarea
$i reproducerea speciilor animale si vegetale, potrivit intereselor lui atit din punctul de vedere al
cantitatii, cit $i din puncLul de vedere al calitsatil.
Dupa ce stabile$te aceste principil generale
21) La Viriculture ralentissement du mouvement de
la population, dgenerescence causes et remedes, 1897.

www.dacoromanica.ro

138

cu privire la inmultirea speciilor vegetale $i animale inferioare, Molinari se ocupa de specia uman5 si de normele, cari diriguesc conservarea
si reproducerea ei.

Natura a inzestrat specia umana cu aceleasi instincte prin mijlocul carora ea asigua
existenta, conservarea speciilor inferioare, dar
ii da in plus capacitatea de a-si regula reproducerea 22).
Ca si speciile inferioare, omul are instinctul
genezic, instinctul paternitatii si pe acela al proprietatii. Spre deosebire insa de aceste specii,
omul mai este inzestrat cu ratiune, calitate care
lipseste celorlalte specii, si gratie careia el poate
sa-si reguleze reproducerea proportionind-o mijloacelor de subsistenta.

Naste intrebarea, cum 1$1 reguleaza specia

umana inmultirea ei? Molinari zice, c specia
umana este supusa. legii concurentii vitale, si

concurenta aceasta ea n'o poate sustine, decit

conformindu-se legii economiei fortelor. Cu alte

cuvinte, in lupta pentru existenta omul trebue

sa-si procure subsistentele cu cea mai mica, pierdere de puteri posibith, i'n acelas timp sub irnperiul ace1eia0 legi sa-$1 asigure inmultirea sub

intreitul raport al numarului, al calitatii $i al

costului de productie.
In timpurile primitive si la popoarele inapo-

iate oamenii trebuiau sa se apere in contra ani-

malelor, si de aceia ei se intrunesc in turme,

clanuri sau triburi. Aceste asociatii tra'esc mai

mult din darnicia naturii, din vinat sau pescuit;

dar vin in concurenta cu.alte asociatii omenesti,
cind populatia creste. Si pentru a invinge in aceste lupte, ele trebue sa se conformeze legii
economiei fortelor, adec s. dezvolte cea mai
22) G. de Molinari : Op. citat pag. 15.

www.dacoromanica.ro

139

mare energie posibila cu cea mai mica cheltueal. De aici necesitatea de a-si spori fortele cu
ajutorul elementelor ce li poate procura nalura;
de aici necesitatea i indrumarea catre o productiune mai mare, catre mijloace de producere mai
perfectionate, catre o mai mare productivitate a
muncif.. La acestea a fost impinsa specia umana
$i de catre inmultirea el repale, $i tot odata permiteau cre$terea populatiei in masura cantitatil
mijloacelor de subsistenta.

Progresele, can dadusera na$tere agriculturil inzeceau, insuteau chiar productivitatea

muncil omulul, $i faceau posibila cre$terea populatiei proportionata cre$teril mijloacelor de

subsistenta... Dar, 'in aceastd stare noud a produeliunii, cea mai mare parte a obiceiurilor sau
, rl iegilor, cari stdpineau reproducerea omului
fn starea precedentd, incetau cie a-si mai avea
ratiunea lor: dupa ce fuseserA conforme interesului societatil, adicA utile $i morale, ele deveneau contraril:. vatamatoare $i imorale"23 .
Trecind la a doua stare de civilizatie a gmenirii, la regimul, a$a zis al sclaviel, in care oamenii prin inventil $i descoperiri au sporit mult
productivitatea muncii lor $i au inlocuit industriile destructive (vinatul, pescuitul, etc...) cu industtrii productive (cre$terea vitelor, agricultura,
meseriile, etc...), Molinari constath c. problema
populatiei se prezintA in conditiuni cu totul noua.
Pe de o parte, un puternic proces de individualizare a proprietatii, a familiei, iar pe de ,alta aser-

virea invin$ilor, in locul nimiciril lor de mai

inainte, creiaza atitea conditiuni, cari fac, ca
problema echilibrariI populatiel cu mijloacele
de subsistentA sa se rezolve Mra pierderi de
forte pentru clasa cea mai numeroas $i mai
23) G. de Molinari: Op. citat pag. 33-84.

www.dacoromanica.ro

140

putin capabila de a o rezolvi. Era 'in interesul

proprietarilor de sclavi de a le proportiona numeirul cu functiunile disponibile"24).
Acela,$ lucru cu inmultirea clasel celei mai

numeroase, cind iobagia lua locul sclaviel. Inmultirea clasei iobagilor nu depindea numai de
iobagi, ci $i de stapinil lor. Iobagil domestici ca
si cei agricoli nu se puteau as`jlori Para consimtimintul seniorilor, iar cei industriali erau supusi
la regule foarte severe in ce priveste reproducerea

lor. Se cerea intre altele si, dovedeasca, ca au

posibilitatea de a intretine o familie.
Progresele economice insa, cari au interve-

nit mai apoi, $i cari au preflicut cu totul organizarea economica a societatii, au ingreuiat mult
solutia problemei populatiei si au provocat o serie de fenomene nouA., caxi cereau noul solutii.
Aceasta mai ales din pricina. cd. reproducerea
claselor inferioare, cari sint cele mai numeroase,
a devenit liberit Sub acest regim de libertate insa
trebuesc observate o serie de regule, cari sint de
mare interes pentru conservarea sociala. In special, daca' oamenii s'ar abandona far nici o opunere instinctului genezic, s'ar naste mai multi de
cit s'ar putea hrani, s'ar determina mizeria, viciul si tot soiul de boli, de caxi s'ar resimti gene-

ratiile urmatoare, cea ce ar fi evident in detri-

mentul societatii.

In tarile civilizate populatia a crescut mai

repede in a doua jumatate a sec. al 18-lea si in
cel de-al 19-lea, din pricina progreselor ce s'au
realizat in technica agricola si industriala, in mij-

loacele de transport, etc..., cari au largit astfel

debuseul populatia Dar debuseul populatiei largindu-se, reproducerea a devenit mai activ5, si

;)trebuea proportionata cu intinderea acestui de24) Op. citat pag. 39.

www.dacoromanica.ro

141

bu$eu. Si pe cind clasele mijlocii $i superioare

se obi$nuisera, sa fie prudente, $i exagerau chiar
aceasta prudenta; clasa inferioara, ins, supus

timp de secole unui regim tutelar, nu putea

sa simta imediat necesitatea prudentil, $i nu

avea faculttile morale cerute de practicarea
ei" 25).

Din aceast pricina, clasele inferioare s'au

supus -orbe$te indemnurilor instinctului genezic,

reproducindu-se intr'o masura mai mare de cit

permitea debu$eul lor, cea ce a provocat o supraproductiune de oameni cu toate consecintele el
dezastroase pe cari le-a relevat Malthus. Si de$i
teoria lui Malthus este necomplecta, $i defec-

tuoas, are ins meritul de a fi pus in evidenta

(loud adevr'ruri eesentiale, i anume : 1) ca populatia este limitat:1 de catre mijloacele de subsistent, $i c. deci omul trebue sa-$i stapineasca
inclinarile sale catre inmultire, $i 2) imbunat-

tirea soartel claselor sarace nu depinde numai

de reformarea institutiilor sociale, ci $i de conducerea inteleapta, prudenta a omului prin sine

insu$1.26). Aceste doua adevaruri stabilite de Mal-

thus n'au impiedecat insa ca teoria lui sa fie

insuficienta, caci se produc apoi 2apte noua pe

cari dinsul nu le putea prevedea.
In societatile civilizate producerea oamenilor
este 'determinat, caJi$i brice alqimarfa, de cererea

lor. Oferta de oameni tinde sa se proportioneze

cereril, adeca functiunilor economice $i sociale
disponibile; iar daca productiunea oamenilor intrece oferta lor, atunci populatia este silita a-si
cauta un nou debu$eu.
In a doua jumatate a sec. 18-lea $i in prima
jumatate a sec. 19-lea inventiunile mecanice $i
25) G. de Molinari : Op. citat pag. 59.
26) Idem : Op. citat pag. 69.

www.dacoromanica.ro

142

industriale, dezvoltarea complexului social, cuceririle de noud teritoril etc., s'au facut atit de
repede, in proportii atit de marl, in cit au ldrgit
foarte mult debuseul populatiei, cea ce a determinat o productiun colosald de oameni. Procesul acesta insd nu putea s. dureze la infinit.
Si de indatd ce repe. unea vertiginoasa a acestui
proces de dezvoltare economicd a slabit, si productiunea oainenilor trebuit sd devie mai putin
activd, asa fel ca ea a, fost nu numal redusd la
nivelul cereril, ci chic r a fost coborita, sub acest
nivel. Franta este caz ii cel mai tipic in aceastd
privinta.
De aceia, debu6e1 guverneazd miscarea po-

pulatiei, $i cresterea t au micsorarea debuseului

depinde de cauze, car n'au nici un raport, sau

n'au decit un raport ir. Erect, cu cauzele cari determind procentul nal ilitdtil"27).
Factorii importanti pentru echilibrul populatiel cu mijloacele de st bsistenta sint: emigratia
$i imigratia.
Emigratia trebue pr vita dupa cum populatia este in supracrestere sau nu. Efectele el vor
depinde de situatiunea s)eciald a populatiel. In
cazul dintii emigratia va 2ealiza in definitiv economie societatil, in al doilea ea poate duce tara
in care se produce la ruind. Imigratia este si ea
importanta, dupd cum este temporard sau permamanenta. In cazul, in care imigratia este temporara ea va provoca in avutia sociald o mica sea,dere, fara mare insemnatate, consistind in economiile acelora, cari dupa un interval oarecare se
retrag in tara lor. In cazul unei irnigratii permanente, tara in care se produce fenomenul nu are
decit de cistigat. Cazul cel mai tipic este al Statelor Unite ale Americei de nord. Si acest avantaj
27) G. cle Molinari : Op. citat pag. 87.

www.dacoromanica.ro

143

este cu atita mai evident, cu cit in general irnigratia aduce pe indivizii cei mai intreprinzatori i.pe cei mai yiguro$I
Cu toate acestea ;-i.0
e un avantaj, ca o natiune sa se recruteze cantinuii prin imigratie"28).
Pe cind Malthus se speria de inmultirea prea

repede a populatiei, altii se sperie de cre$terea

prea inceata a el. Ambele temeri nu sint justificate. In schimb, Molinari crede, crt exista un alt
pericol, acela al diminuaril calitatii populatiei
prin mic$orarea vigorii fisice $i morale, a sanatatil, a frumusetil etc... Acest pericol s'ar datora
dupa dinsul urmatoarelor cauze :
1) Viciile $i maladiile parintilor,
2) Incrucisrtrile nepotrivite de rase,
3, Imperfectiunea legilor privitoare la casrttorii si incurajarile artificiale ale populatiei,
4) Insuficienta de intretinere $i de ingrijire,
munca prematurd $i surmenajul copiilor,
5) Prostitutia.
Molinari cerceteaza efiectele tuturor acestor
cauze $i conchide:
,: In rezumat deci, cauzele deteriorarii call-

tatil populatiei n'au incetat de a lucra $i poate

acum ele lucreazd cu mai multa, intensitate decit in orice alta epoca a istoriei. Obstacolele ce
li se opuneau sub regirnul servitutil s'au uzat
sau au disparut; acum e necesar sa li se opuna.
,;altele. Dar pentru a le descoperi si a le aplica
trebue sA se studieze toate chestiunile cu privire
la populatie. Aceste chestiuni sint destul de null meroase $i de complexe pentru a face obiectul
unei $tiinte noua : V iricultura29).
Astfel Molinari ajunge la justificarea titlului operei sale $i a $tiintei noua. ce indica, $i care
28) G. de Molniari: Op. Citat pag. 99.
29) Op. Citat pag. 126-27.

www.dacoromanica.ro

144

are a se ocupa cu remediarea cauzelor de perturbatie, de slabire si de coruptie constatate in

reproducerea oarnenilor. Acesta cauze pentru
linari sint
1) Supraproducerea sau insuficienta,
2) Degenerarea,
3) Prostitutia.

Mo-

Si Viricultura va trebui sA alba urrntorul

program :

1) Cercetarea mijloacelor de a echilibra, sub

un regim de libertate a reproducerii, populatia

cu debuseul el;
2) Cercetarea remediilor in contra degene-

rarii populatiel $i a mijloacelor de a-i imbunatati

calitatea;
3) Cercetarea mijloacelor de a suprima sau
de a reduce pecit posibil prostitutia.
Facind apoi nwestigatii in domeniul programului stabilit de el al Viriculturii, Molinari spune
cu privire la punctul 1, ca pentru a se echilibra
populatia cu debuseul ei, trebue sa se cunoascA

bine piata, sa se creeze $i sa se dezvolte organele de mobilizare a muncii, sa se faca aplicatiunea creditului si asigurarii reproducerii. A-

ceasta interventie a stiintii va fi cu atit mai necesara cu cit concurenta va sili natiunile, sub pedeapsa decadentil $i a disparitiei, sa se supuna
legii economiel fortelor 30).

Cu privire la punctul 2 al programului Viriculturii, care se refera la cercetarea remediilor

in contra degeneraril populatiel $i a mijloacelor
de a-1 imbunAtati calitatea", Molinari spune, ca
stiinta va lumina constiintele pe deoparte si le va
arata cA e o crimA a na$te fiinte predestinate suferintil $i mortii premature; iar pe de alta va determina in opinia publica un curent, care va sti sa
30) Op. citat pag. 145.

www.dacoromanica.ro

145

dea sane tiunea cuvenita unor asemenea crime. De-

asemenea *Uinta va arata c. preferintele naturale

trebue sit aiba, in chestiuni de casatorie, precadere asupra consideratiunilor sociale $i bane$ti.
aceasta opera se va inlesni cu atit mai mult,
cu cit se va ridica situatiunea morala $i sociala a
femeei.

In sfirsit $tiinta trebuind sa, se ocupe $i cu

perfectibilitatea speciei, nu numai cu impiedecarea degenerarii ei, va indica mijloacele prin cari
se poate ajunge la aceasta, perfectiune. Deocamdata Molinari indica, $i inca, cu oarecari rezerve,

efectele vatamatoare ale inrudirii de partea paterna, precum si ale casatoriilor dintre rase prea
distantate. Daca oamenii au ajuns sa cunoasca,
mijloacele de imbunatatire ale speciilor animale
si. vegetale, se poate spera, cit vor ajunge si la
cunoasterea mijloacelor de imbunatatire a propriei lor specii.
In al treilea rind Viricultura trebue sa se ocupe de remediile in contra prostitutiei.
VProstitutia este o industrie, si. deci trebue
studiata din punct de veclere economic pentru a
descoperi mijloacele de a o combate cu eficacitate $i a diminua relele ce cauzeaza, in loc de a
11

111e mari."31).

Cautind explicarea faptului, ca, industria

prostitutiei gaseste mereu o categorie de femei
disponibile, Molinari sustine, c. prostituatele se
recruteaza in mare majoritate din femeile, cari
n'au de lucru pentru a-si cistiga existenta. Remediul deci, caxe se impune, este largirea debuseului muncii femeilor i urcarea salariilor lor.
Cum hash' prostitutia, ca si orice alta industrie,
este determinat,5, de o necesitate sociala, care i$i
are sursa intr'o necesitate biologica derivind din
31) G. de Molinari: Op. citat pag. 155.
10

www.dacoromanica.ro

146

instinctul genezic, ea nu va putea fi cu totul inlaturat6; dar prin educatie, $i mai ales prin educatia fizica a oamenilor, ea ar putea fi stinjenita
$i redusa, la proportii mult mai mici.
Aceasta este in rezumat conceptia lui Molinari asupra problemei populatiei. Am expus-o
cu mult insistenta, pentru ca ea cvprinde una
dintre cele mai serioase obiectiuni, cari se aduc
doctrinei malthusiane.
Daca Molinari admite din sistemul lui Malthus doua. idei esentiale, $i anume ca, populatia
este lirnitatA de mijloacele de subsistent, $i rezerva morald; el socoate insa ca, teoria acestuia
este necomplecta $i defectuoasa, $i mai ales, introduce un principiu esential, care ii schimba cu
totul natura $i concluziile. Molinari sustinind ca
factoril economic i sociali, de cari depinde regu1area reproducerii specid umane variazei de
la o organizatie sociald la alta, eastoarna aproape
cu totul imutabilitatea conceptiei lui Malthus, si
torta neinduplecata si latala a principiului populatiel acestuia. De aceia Molinari spre deosebire
.de Malthus este esentialmente optimist; de aceia
el respinge concluzia rnalthusiana, c. institutiile
politice $i social-econumice, nu sint in stare sa,
amelioreze situatiunea claselor sarace.
Aceste vederi sint de esenta neomalthusianismului si de aceia noi l'am pus pe Molinari intre neomalthusiani.

Un alt neomalthusian mentionat de nol este

N. Colajanni, care s'a ocupat de problema populatiel, in unul din capitolele interesantei sale lucrari Ii Socialismo 32).
32) Tradusit in frantuzete: Le Soeialisme Cap. IV
Attenuation de la lutte.Malthus et le probleme sceial
pag. 107 i urm,

www.dacoromanica.ro

147

Colajanni se ridica de la inceput in contra

acelora, cari au protestat impotriva lui Malthus,
pe motivul CA pastorul protestant ar fi tagaduit
dreptul la viata al oamenilor ce se nasc in plus,
toate locurile fiind deja ocupate. Daca in prima
editie a lucraril sale Malthus a fost brutal, in a
doua editie insa el a pus chestiunea altfel. Nu
e vorba dacA oamenii au cu totil dreptul la viata,
ci dacA toti citi, se nasc pot scl treliascei. A$a pusa
chestiunea, doctrina lui Malthus nu e nici barbarA
nicI antiunianitara $i nu meritA irwectivele filantropilor $i sociali$tilor.
De$i Darwin $i Malthus au un punct comun,
.

deosebirea intre ei e mare in ce prive$te inter-

pretarea faptelor. Pe cind cresterea populatiei este

pentru Malthus cauza mizeriei $i deci un fenomen.
dezolant ; Darwin considera acest fenomen ca bi-

nefacator, intrucit provoacA hipta pentru existenth $i tinde la o selectiune progresiva.

Cre$terea exoesiva a populatiei a nastere
unei suprapopulatii, care ar putea fi absolutd
sau relativii. Suprapopulatia absoluta insa nici
Malthus n'a admis-o, $i daca ar fi chiar posibila,
n'ar putea fi decit nationala si nu mondiala, provocata de situatiunea temporara, momentana a
unei populatil. 0 mare parte a pmintului este
-si astazi 'inch' nelocuit sau ocupatA de o popu-

latie foarte rarA. Daca specia umana ar fi egal

distribuita pe toata suin-afata pamintului, suprapopulatia absolutA ar fi esclusa pentru multe secole.

Dar daca nu poate fi vorba de o suprapopula-

tie absoluta $i naturalk este u$or sa se constate

existenta unei suprapopulatii relative $i artificiale, produsa de legile sociale, de fenomenele econonlice.

Suprapopulatia artificialA este faptul producatorilor $i nu se poate remedia imputinind

,,casatoriile $i mic$orInd fecunditatea, ci schim-

www.dacoromanica.ro

148

,,bind conditiunile sociale cari o determina,

Suprapopulatia artificiala $i relativa este determinata, de catre institutiile politice *i sociale").
Alaturi de Martel lo, C olajanni recunoa$te, cI
pana acum toate flagelurile, cari constituesc ob.
stacolul malthusian destructivrdzboaie, foame-

te, crime, epidemii se datoresc institutiilor $i

fautatii omaiilor $i nu absentei obstacolului pre.

ventiv.

Dar nici suprapopulatia relativa nu este per-.

manenta. Ori de cite ori exista supraproductie,

de suprapopulatie nu poate fi vorba. Caci daca4
supraproductie inseamna producerea pe o scara
mai intinsa decit a necesitatilor pieta, decit sa
poate consuma, atunci cum poate fi suprapopulatie? Si totusi se poate intimpla sa coexiste ambele fenomene. Explicatia e, ca suprapopulatia
este uneori in opozitie nu cu productiunea
sau cu puterile de producere,

ci cu consumatia,

cu puterile de a cumpara $i de a consuma ale

populatiel. Faptul acesta indreptate*te pe unii
economi$ti sii ceara un sistem mai echitabil al
repartitiei avutiel.
Cind s'a demonstrat, spune C olajanni, ine17

xistenta, unei suprapopulatii naturale si absolute, legea luptei pentru existenta pierde orice
caracter de fatalitate. N'avem de-a face decit cu
o suprapopulatie relativa $i artificialk rezultat
al ignorantel $i al imposibilitatii actuale de a
locui $i de a pune in valoare tot pamintul, $i.
mai ales al relei organizatii politico-sociale. Ea
va dispare, cind aceste cauze vor fi eliminate.
Problema populatiei nu va pierde nimic insa
din importa.nta ei, pentru c. e sigur ca suprapopulatia relativa ar fi posibi1. in multe locuri:
$i mai ales in tarile vechl; iar meritul lui Mal33) N. Colajanni: op. citat pag. 115.

www.dacoromanica.ro

149

,,thus bare, Mai mult decit altil, a atras Atentiunea

asupra acestei probleme, n'ar fi mic$orat cu ni11

mic" 34).

Dar daca. acurn problema suprapopulatiei nu

e arnenintatoare, pentru ca gratie legilor $i institutiilor economice $i sociale ce avem, obstacolele

preventive $i represive ale lui Malthus sint in

actiune ; in viitor insa, cind reformele institu-

tiilor $i schimbarea legilor vor desfiinta sau atenua numai: mizeria, razboaiele, viciile etc. $i
vor ameliora conditiunile igienice generale, pro-

blema suprapopulatiei va fi mai grea $i mai amenintatoare. Sporirea na$terilor i micsorarea mortalittii vor fi sorgintea suprapopulatiei. Si atunci, daca populatia se va lasa antrenata de in-stinctul genezic, eventualitatea unei suprapopu-

latii absolute nu este esclusa, iar lupta pentru

existenta poate lua un caracter salbatec.
In viitor prin urmare, $i mai ales intr'un
regim comunist, in care n'ar exista nici Un stirnu-

lent individual de a infrina cre$terea populatiei

data, fiind tendinta ei de inmultire la infinit
trebue s. presupunem, cS. altruismul $i o inteligenta ai dezvoltata vor fi in stare sa se opuna
instinctelor sexuale in numele $i pentru interesul
general 35).

Si dupa ce Colajanni examineaza obiectiunile aduse teoriei lui Malthus, respingindu-le una
cite una, zice :
/) Este nu numai posibil, dar la unile popoare
,cu o civilizatie foarte 'inaintatei s'a $i produs fe-

nomenul, consistind intr'o mic$orare remarca-

bild n cre$terea populatiei a$a fel, keit sa se

mentinei sau se'b se restabileasca echilibrul din34) Op, citat pag. 120--121.
35) Colajanni: op. citat pag. 124.

www.dacoromanica.ro

150

tre mijloacele de subsistentei 6i populatie, usurindu-se consiclerabil ameliorarea ei,"36).

Insfirsit ultimul neomalthusian despre care

ne vom ocupa este dr. Gottlieb Schnapper-Arndt.

Acesta trateaza problema populatiei mai mult din
punct de vedere statistic 37), nu se poate opri insa,
ca incheind cercetarile sale asupra statisticei populatiei, inainte de a trece la statistica economica
(Wirtschaftsstatistik) sa-si dea parerea asupra
legii lui Malthus.
Legea populatiei a lui Malthus a dat na$tere

unel literaturi aproape nesfirsite avinci si parti-

zani infocati si adversari hotariti. In scurt se

poate spune, ca. daca, este adevarat, ca pe un ter--

toriu dat mijloacele de hrana nu se pot inmulti

atit de repede ca populatia, cercetarile statistice
au dovedit insa ca pentru rnulta vreme teama de
suprapopulatie nu trebue s. ne ingrijeasca (Zur
Beunruhigupg fiir uns nicht gar zu viel \reranlassung bietet) 38).

Intre neomalthusiani ar putea fi mentionat

$i d. A. C. Cuza, profesorul de economie sociala

de la Universitatea din Iasi. Analiza $i discutiunea lucrarii sale 33), am facut-o alta data $i este
inutil sa mai insistam $i aici 48).

Din expunerea neomalthusianismului teoretic am putut vedea, cum in conceptiunile si doc-

trinele unora din partizanil lui Malthus, teoria

acestuia sufere schimbari, rectificari sau complec36) Op. citat pag. 171.
37) Sozialstatistik 1908.

38) Dr. G. Schnapper-Arndt : op. citat pag. 254.

39) Despre Poporatie 1899.

40) Vezt: 0 rusine universitara'.P1agiatu1 d-lui A.

C. Cuza 1911.

www.dacoromanica.ro

151

taxi, cari daca nu o modifica in totul san nu o ras-

toarna, o zdruncina insa destul de puternic. Ea

pierde : caracterul ei de lege naturala si imuabila,
valabila pentru toate timpurile si toate organizatiile sociale ; precisiunea matematica a legii formulate in eele doua progresii de inmultire a populatiei $i a subsistentelor ; filosofiea fatalista-pesimista de care era impregnata in conceptiunea
maithusiana.
Inainte de a trece la examinarea $i expune-

rea antimalthusianismului, vom vorbi pe scurt,

despre cea ce se numeste in stiinta neomalthusianism; dar pe care noi, spre deosebire de neomalthusianismul teoretic, 1-am denumit npomalthusianism practie.
Neomalthusianismul practic este mi*carea ce

s'a determinat in Anglia pe la 1877 in favoarea

practicei malthusiane. Propaganda aceasta a fost
inceputa de eatre Bradlaugh $iAnnie Besant. Gra-

tie creditului ce-1 aveau teoriile lui Malthus, $i

mai ales gratie imprejurarilor economice *i sodale deosebite ale Angliei, rezerva morala preconizata, de celebrul pastor protestant gasise un rasunet puternic in clasele culte ale poporului englez. In cercurile marginite insa ale acestor clase,
efectele rezervei morale erau foarte reduse $i chiar

neeficace. Tot interesul era ca masele mari ale

poporului, clasele muncitoare s priceapa u sa
pazeasca preceptele malthusiane. In acest scop
si in aceste straturi sociale incep propaganda
lor Bradlaugh i d-na Besant, cel dintii radical,
cea 'de a cloud socialista, amindoi cunoscuti $i cu
trecere in cercurile muncitorilor.

Literatura creata, de aceasta mi$care a produs de la inceput : Fruits of philosophy scrisa de

amindoi initiatorii neomalthusianismului, *i The

Law of population, =bele aparute in 1878, a-

www.dacoromanica.ro

152

ceasta din urrna fiind opera esclusiva a Annie

Besant.

Curentul inceput de Brad laugh $i de Annie

Besant determina infiintarea unei ligi malthusiane in frunte cu d-rul Drysdale, avind si. ca organ
de publicitate, pentru apararea $i eispindirea
practicel malthusiane, revista The Malthusian.
Aceastd campanie intreprinsd cu atita rivna
//nu intirzie de a-si produce efectele. Neomalthu-

sianismul nu deriva nici din instincte inalte,

nici nu fdcea apel la sentimentele nobile ale sufletului omenesc; el afirrna in mod brutal egoismul individual. Lucrtoril mai bine situati, cari
11

sperm.' c. neavind copii sau avind putini; vor

face st dispard distanta dintre dinsil $i mica
burghezie; micil burghezi, cari aveau un venit

foarte inediocru, $i cari se temeau sd, nu cada in

rindul lucratorilor daca ar avea o familie nume-

roasa; rentierii doritori de a-si pastra pozitia

lor socialA, toti acestia acceptara cu entuziasm

preceptele si propaganda neoma1thusianh'"41).

Si rezultatele acestei propagande se observarA indatA. din mersul populatiei engleze, care
incetinea mereu, nasterile si casatoriile se impu-

tinard intr'o mAsurA atit de mare, incit insdsi

Annie Besant fu silita sa declare, cA practicarea
neomalthusianismului este imoralA $i periculoasA

pentru poporul $i statul englez. Si de unde pand

atunci multi economi$ti englezi admiteau fArd.
rezerve doctrina lui Malthus, el incepurd sd. o
revizuiascd si chiar sa o respingd.
De aceia neomalthusianismul practic a avut
o viatd foarte mirth, $i foarte zbuciumatd. Pu-

ternica reactie ce a provocat, 1-a inmormintat

cu totul, si. el uu prezinta astazi decit un interes
istoric.
41) Fr. S. Nitti: op. citat pag. 84-85.

www.dacoromanica.ro

ANTIMALTMSIANISMUL

Doctrina lui Malthus a stirnit nu numal admi-

ratiunea unora dintre cugetatorii contemporani

lui $i urmatori $i a unor anumite categorii sociale, dupa cum am aratat mai sus ; ci $i protestarea energica si adesea chiar interesata a altor
cugetatori $i altor clase sociale. Si poate reactia
in contra malthusianismului a 'fost mai puternicil decit curentul ce 1-a provocat, ca urmare
fireasca si logica a preceptelor sale. In orice caz,
aceasta reactie a fost mai durabila, atIt de durahila, "theft subsista $i astazi. Scriitorii $i economistii actuali sint in majoritate adversari hotariti ai malthusianismului, pe care-1 resping ca
nestiintific, imoral $i antisocial.
Si nu e de mirare. S'au gasit scriitori, cari
sa' duca malthusianismul pana la cele mai extreme

$i mai bizare consecvente. A$a, un scriitor german, Weinhold, sub impresia puternica a operei
lui Malthus, a propus castrarea ca fiind cel mai
sigur remediu in contra excesului de populatie.
Aceasta, monstruozitate a preconizat-o intr'o lucrare intitulata Asupra excesului de populatie

in Europa cehtrala", care a aparut la 1827, pe

timpul cind Malthus traia inconjurat de cea mai

desavir$ita glorie.
Alt remediu in contra excesului de populatie
1-a propus mai tirziu un scriitor englez, care se
ascundea sub pseudonimul Marcus. Acesta afirma

www.dacoromanica.ro

154

necesitatea asfixierii copiilor nou-nAscuti cu ajutorul acidului carbonic.

In sfir$it un doctor G.... propune un alt obsta-

col escesului populatiel. Acest obstacol este tot

atit de monstruos ca $i al lui Marcus insa" de o
criminalitate patental. Doctorul G , despre al
dirui sistem vorbeste pe larg P. J. Proudhontl,
propune estragerea fetusului sau extirparea germenilor, cari s'ar fi prins rarg, voia Orintilor".
Aceast5. estragere sau extirpare se poate face cu
un aparat inventat de acest doctor $i in baza principiului, c omul axe dreptul $i datoria de a-0
limita progenitura".
Este natural, c Malthus nu poate fi fcut
responsabil de asemene imoralitji i precepte
antisociale. Dar cind ele sint propuse in numele
malthusianismului, si pentru evitarea pericolelor
ce le aratsa el, evident, ca reactia in contra doctrinei lui Malthus avea toate $ansele si prinda
radacini puternice.
In expunerea antimalthusianismului noi vom

face o impartire, pe care o socotim necesarL

Cugetatorii $i scriitoril socialisti sin'c aproape

in unanimitate antimalthusianl. Intru cit insa el

pornesc de la cu totul alte premise in doborirea

teoriei lui Malthus, si unii din el ajung la cu

totul alte concluzil decit ceilalti antimalthusiani,

II voMVune sub o rubricA deosebira de a acestora,
urmind ca la sfirsitul acestui capitol s'a ne intere-

sam de antimalthusianismul socialist, cruia ii

vom da amploarea ce o comporth, insemntatea,
ast'azi necontestatI, a teoriilor socialiste.

Simonde de Sismondi, este fara indoialii. cel

mai de seamA dintre primii antimalthusianl. Des1) Systeme des contradictions conomiques ed. JI
1850 pag. 341 si urm.

www.dacoromanica.ro

155

cendent dintr'o veche familie italiana, Jean Charles Leonard Simoncle de Sismondi este de la inceput adeptul teoriilor lui Adam Smith $i intiia
sa lucrare intitulata : Trait sur la richesse commerciale, aparuta la 1803, nu este decit o para-

frazare a doctrinei parintelui economiei politice".

Mai tirziu insa, in 1819, Sismondi revine

asupra cercetarilor sale, publicind cea mai cunoscuta opera'. a sa : Nouveaux principes d'economie politique ou de la richesse dans ses rap-

ports avec la population", care a aparut in a

doua editie la 18272). Despre importanta in genere a lui Sismondi pentru economia sociala am

vorbit in prima parte a lucrarii. Aici ne vom

ocupa numal de parerile lui in chestiunea populatiei, de atitudinea ce a avut-o fata de doctrina
Jul Malthus.

Robert von Mohl $i dupa dinsul $i altii, Ii

considera pe Sismondi ca pe un malthusian, care

de acord cu Malthus in punctele esentiale ale

teoriei populatiei, incearca numai s o rectifice

in unile parti mai mult sau mai putin importante
(sondern seine Lehre in mehr oder wenigerwichti-

gen Einzelheiten einer Verbesserung unterziehen 3).

Aceast apreciere a lui v. Mohl este profund eronata. Si insu$I Sismondi, ca $i cum ar
fi prevazut-o, tine s'o inlature cind zice, vorbind despre opera $i despre teoria lui Malthus :
Dar chiar in starea sa icea mai iperfectionata,

sistelmul acesta (teoria lui Malthus din a 5-a

editie a operel sale) nu ni se pare adevrat. D.

Malthus s'a oprit la o propozitie care' i s'a parut

2) De aceasa editie a operii lui Sismondi ne servim.
3) Robert von Mold: op. citat pag. 510.

www.dacoromanica.ro

156

.,,evidenta, dar care nu-i decit vulgara, facind din

ea, fri. s. o cerceteze, baza rationamentelor

sale; a ceizut prin urma,re n niste erori, cari
ni se par periculoase, $i pe cari, cu tot respectul ce i-1 purtam, ni credem chemati a le
respinge.
D. Malthus a stabilit ca principiu, ca in
orice tara populatia este limitata de catra cantitatea subsisientelor, pa care aceasta, tara i le
poate procura. Aceasta propozitie nu e adevarata decit aplicind-o intregului glob terestru sau

unei tari, care n'are putinta de a-$1 scoate o

parte din subsistenta de la alte OH; pretu tin-

denI aiurea comertul extern o modifica. Dar mai

mull, cea ce este $i mai important, aceastd, propozitie nu-i adeveiratei cleat in abstracto 6i in-

tr'un mod inaplicabil economiei politice. Nici

odatei populatia n'a atins limita subsistentelor
posibile, 6i probabil ct n'o va atinge nici-

odatei"4).
Aceasta nu-i decit respingerea in intregime
$i de plano a teoriei malthusiane, dupa cum vom
avea ocaziunea sg, vedem $i in expunerea detai-

lata a conceptiunilor lui Sismondi asupra problemel in discutie. Sismondi este un antimalthu-

Sian energic $i hotarit. 0 alta calificare ni se

pare imposibilti $i arbitrara.
Dupa Sismondi, limita naturala $i necesarg

a populatiei este venitul, care se compune din

suma tuturor veniturilor partiale ale unei populatii, $i anuMe : renta, profitul, salarul. Acest
venit este produsul pamintului $i al muncii, consumarea lui nu atinge de loc fondul primitiv al
avutiei, cu conditiunea insa, ca o parte din el sa
fie intrebuintat in trei directiuni distincte, $i anume : pentru mentinerea pamintului in aceia$ stare
4) Op. citat vol. II pag. 269.

www.dacoromanica.ro

157

de productivitate, pentru inlocuirea fondului acumulat al muncil *i pentru intretinerea fortelor de

munch ale claselor lucratoare.
Si de oaxe ce populatia are ca limita. natu.

rald *i necesara venitul, este evident, ca ea va

urma cursul *i toate variatiunile venitului, daca
organizatia sociala nu este vicioas. Dup. cum
venitul este stationar, ascendent sau descendent,
*i populatia va stagna, va cre*te sau va descre*te. Fericirealunei populatii sta in echilibrul acesta
dintre ea.*i venit. Daca. echilibrul acesta se strica,
dach intre populatie $i venit este vre-o disproportie, clasa lucratoare este aceia care sufere fiind
lipsitd de o parte din venitul ei. De aceia rnuncitoril trebue &I-0 cunoasca bine venitul lor, trehue sa. *tie pe cita cerere de munch.' pot compta.
Atita timp cit meseria*il erau in direct contact
cu consumatorii, el *tiau care este cererea *i se
puteau aranja. Progresele insa ale bogatiei, adu,;nind pe lucratori in ateliere marl *i. supunind

industria lor directiunil marilor capitali*tl, au

fost cu totul defavorabile, sub raportul acesta,
celor saracl, luindu-le posibilitatea de a calcula
cererea de pe piata. pentru care muncesc, ins11

trainindu-I cu totul de consumatoril cari au ne-

voie de lucrul lor"5).

Aceasta nesiguranta, in care pplutesc ve$nic

clasele lucratoare, *i care provine nu din tendinta
natural de inmultire a speciei umane, ci din defectuozitatea organizatiel sociale, este cauza dezechilibrului dintre populatie $i venit *i deci cauza Tnizeriei. Cad puterea de inmultire a. tuturor
fiintelor organizate este limitata. de vointa ornuluI, dupa Simogdi; *i in organizatia sociala actuald de vointa proprietarilor de pamint, cari vor
5) S. de Sismondi: Op. citat vol. II pag. 261.

www.dacoromanica.ro

158

produce sau nu subsistentele, dupa cum li se va

oferi sau nu un venit.
Malthus gre$e$te, spune Sismondi, cind crede

ca clasele sarace sint oprite in tendinta lor de a

se inmulti repede din cauza lipsel de subsis-

tente sau a mijloacelor de a $i le cumpara. Clasele bogate, de$i au subsistente suficiente nu se

inmultesc a$a de repede. Sismondi citeaz a. cazul
familiei Montmorency, a carei origina se urca
tocmai, pe timpul lui Hugo Capet. Daca la anul
1000 a tthit stramo$ul comun al tuturor ramurilor acestei familii, dupa progresia lui Malthus
la. 1600 familia Montmorency ar fi trebuit sa numere 16,777,216 membri, adica mai multi de cit
toti locuitorii Frantel la acea epoch.; iar la
1800 tot pamintul trebuia sa fie populat numal
de aceasta familie, cuprinzind un numar de

2,147,475,648 de persoane. Aceasta este o dovada

pentru Sismondi, ca obstacolul inmultiril oame-

nilor nu e lipsa de subsistente, ci insa$I vointa

omului.

Si atunci na$te intrebarea : in ce msura este

de dorit cresterea populatiei? Sismondi raspunde :
Populatia se proportioneaza in ultima anali,,z cererii de munch'. Ori de cite ori se va cere

munch' $i se va oferi un salar suficient, se va

na$te $i lucratorul care sa-1 ci$tige. Populatia
cu forta ei de expansiune va ocupa totdeauna
locurile vacante
Daca cererea de munca, In,,ceteaz, lucrtorul va muri, dar in urma unei
lupte, in care pe linga el vor suferi $i tovara$ii
$i adversarii si
Fericirea nationala depinde
de cererea de munch, dar de o cerere regulata
si perpetua. Cererea de munca. intermitenta, du,,pt ce a format pe lucratori, Ii condamna la suferinta $i la moarte"6).
() Op. citat vol. 11 pag. 286.

www.dacoromanica.ro

159

Echilibrul ins5, dintre oferta $i cererea de

munca. poate fi desfiintat nu numai din cauza
creisterii populatiei, ci si din alte cauze. Cererea
de muncA poate scIdea, chiar atunci cind populatia r5mAne stationarL Sint si cauze politice,
can pot provoca o seadere a cererii de muna.
Pierderea liberratii este una dintre aceste cauze.
Dar cauzele principale sint negresit progresele
stiintifice si industriale, cari permit s se pro-

ducA mai mult cu o muncA" omeneasa, mai pu-tinA. Este drept, CA descoperirile stiintifice si inventiunile mecanice sint un bine social, dar numai atunci, cind mijloacele de producere nu pot
satisface necesitAtile populatiei; in cazul contrar
ele sint in actuala organizatie sociara 0 calamitate. SiSmondi adauga: in actuala organizatie
socialA, pentru ca el nu considerA ca o calarnitate
faptul insusi al perfectionarii masinelor, ci modul
nedrept al repartitiel produsului lor. Astfel este
eel putin curios s5, vedem intimplindu-se, cA cresterea productivitAlii muncii si a avutiei sociale;
sA. Tie una din cauzele cele mai puternice ale mizeriel si ale pauperismului claselor muncitoare.
Pentru a evita asemenea rele si pentru a indrepta insa'si bazele organizatiei sociale, Sismondi propune, ca intre lucratori de orice categorie : agricoli, industriali etc... si intre patroni

de orice categorie s'a fie o asociatiune, ce i se

pare naturalA, intre aceia cari coopereaz'a la realizarea aceluias produs, in locul opozitiei si adversitatii de astAzi. El insa, nu cunoaste prin ce
mijloace s'ar putea ajunge la infaptuirea acestei
prefaceri.

Insufletit de cele mai bune si mai generoase

intentiuni pentru clasele muncitoare, Sismondi
se opreste la jumtate de cale, in neputinta de a
.

gasi Mijloacele cu cari sh", contribue la fericirea oineniril, pe care a dorit-o si a visat-o cu elanul su-

www.dacoromanica.ro

160

fletului sau mare $i iubitor de oarneni. Iar cincl

a propus vre-o masura practicrt de importanta
secundara, cum este aceia, in virtutea careia lucrtorii sa nu se poata casatori Med autorizatia
patronilor lor; el a vrut, frtra sa-$I dea seama,
s. intoarca omenirea indarrtt cu citeva secole.
Aceasta e o dovada mai mult, c. problema sociala nu reclaYnd numal intentil generoase, ci $i
un curaj intelectual, pe care Sismondi nu 1-a avut, fapt care rezult $i din urmatoarele rinduri
foarte caracteristice pentru dinsul :

Mrturisesc, crt dupa ce am indicat care

este dupa mine principiul $i unde este dreptatea,

llnu am puterea de a arata mijloacele de exec-Like.

Impartirea produselor muncii intre aceia cari

muncesc mi se pare vicioasa; dar e peste puterea omeneasca de a concepe o stare de proprietate cu totul deosebith, de aceia, pe care experienta ni-a facut-o cunoscuta, 7).
Sismondi, are pentru $tiinta economica in
genere o importanta foarte mare. El a introdus
o noun conceptiune a $tiintil, aceia dupa care

Economia Sociala trebue si studieze fenomenele economice in raport cu populatia. Lucrarea

sa Nouveaux rprincipes d'conornie politique etc.
a determinat un intreg curent in $tiinta, cunoscut
sub numele de socialism de catedra.
Important pentru problema populatiei este $i
Alexander II. Everett, fost ambasador al Statelor

Unite ale Americel pe lined statul Spaniel. El

in 1823 a publicat o lucrare interesanta intitu: New ideas on population8).
Everett, 'dupa cum se exprima in prefata edi-

7) Op. citat vol. II pag. 364.

8) Lucrarea lui Everett a fost tradusA in frantuzete-

Ia 1826 sub' titlul: Nouvelles hides sur la population.

www.dacoromanica.ro

161

tiei engleze$ti a lucrarii sale, de$I n'are o increclere presurntioasI in conceptiunile sale, cu atit
mai mult cu cit tind s. combata pe un autor de
reputatia lui Malthus, s'a hotarit totusi a le da
in vileag, in speranta eh' va contribui cu ceva la
elucidarea unei probleme atit de importante ca
acea a populatiei.
Cea ce 1'0 propune Everett sa stabileasca in
lucrarea sa, este principiul, cii. cresterea populatiei este sursa si senanul n acelas tirnp al pro speritit publice. Acest principiu parea generalmente ad-

mis pina la aparitia operei lui Malthus, dupa

care cre$terea populatiei este adevarata, singura

cauz5 a relelor sociale. Everett admite una din
concluziile teoriel malthusiane, $i anume prudenta in materie de casatorie; crede ca Malthus
gre$e$te insa, cind conclude di. institutiile de
binefacera sint vatamatoare, di. binefacerea privata este o virtute imaginark crt actiunea obstacolelor destructive nu cauzeaza nici un prejudiciu societatii, ci ameliorarea institutiilor politico este inutila sub raportul problemei populatiei. El nu-$i propune s combata numai doctrina
lui Malthus, ci sa stabileasca o doctrina noua,
sau mai exact, sa restabileasca pe aceia care a
fost parasita: Vreau s. dovedesc, zice Everett,
repetindu-se in prefata traducerii franceze, ca
cresterea populatiei este, 'in fapt, cauza imediatd si activd a prosperiteitii publice 9).

Everett pleaca de la un principiu general,

care i se pare necontestabil, di. munca $i consumatia sporesc proportional cu numarul locuitorilor. Malthus pare a fi intrevazut principiul acesta, in mod obsciir insa; de oarece in indivizii
in plus, el nu vede decit consumatori nu $i producatori. Stabilind proportia dintre sporirea sub9) Op. citat pag. 21.
11

www.dacoromanica.ro

162

sistentelor si a oamenilor, Malthus intrebuinteaza

o metoda uzitata, in demonstratiile matematice.

Aceasta ins, e o eroare. Daca s'ar putea intre-

buinta o asemenea metoda de dovedire, apoi mai

degraba s'ar putea zice, ca, daca populatia creste
in progresie geometrica ca 1, 2, 4, 8, 16, etc...
mijloacele de subsistenta cresc tot in progresie
geometrica, dar ca 1, 10, 100, 1000, 10000 etc...
o dovada ar fi Anglia insasi, .a carei populatie

in cursul sec. al 18-lea s'a dublat, dar ale carei

produse manufacturare numal s'au inmiit in acelas timp. Si in orice caz, daca pentru subsistente
nu poate fi vorba chiar de o progresie geometrica
atit de superioara aceleia a populatiei, pentru a
respinge sistemul malthusian, este suficient ca
subsisten(ele sa sporeasca proportional cu populatia.

Intreaga teorie a d-lui Malthus se sprijina

pe principiul, sau mai bine zis, pe ipoteza foar-

te ciudat: ci o industrie devine cu atit mai

putin productiva cu cit e mai perfectionata,

adeca omul nu trage nici un folos din masinile

pe cari le inventeaza; ct vede cu ochiul tot atit
de bine ca si cu ochelarii cel mai buni"10,.
Everett urmareste apoi societa tea omeneasca.

In toate fazele ei de dezvoltare si sustine, c.

cresterea necontenita a populatiei, a fost cauza,

care a determinat prefacerile sociale, trecerea so-

ciettei de la starea de salbatacie la aceia de

pastorie si vinatoare, apoi la starea agricola, in

urma la starea industriala, comerciala etc... si
inchee capitolul acestor observatii spunind, c.
daca ele sint adevarate, teoria lui Malthus cade,

de oarece fenomenul pe care acesta '11 considera

ca fiind origina tuturor relelor sociale, este din

10) A. H. Ecerett : op. citat pag. 39.

www.dacoromanica.ro

163

contra izvorul bunei stan si al propsiril natiunilor.

Dar Malthus stabileste un anumit raport intre progresele populatiei $i sporirea mijloacelor
de subsistenta. Dup. dinsul populatia tinde mereu a intrece cantitatea mijloacelor de subsistenca
inmultindu-se in progresie geometrica, pe cind
acestea din urm numai intr'o progresie aritmetic. Din acest calcul Malthus deduce, ct o parte
a populatiei este lipsita. de hranli. Concluzia lui
Malthus este riguroasa, eroarea trebue sA. fie
in premise", spune Everett. El constata, ca forma legil lui Malthus, contrazice idea ce imbrack",
si aceasta contradictie 1-a facut s. traga concluzii
gresite.

Dupa Everett, populatia nu creste mai re-

pede decit mijloacele de subsistenta $i nici n'are

tendinta de a se inmulti in progresie geometrica.
Chiar in sistemul lui Malthus aceasta cste o erezie, de oareoe facultatea realer,' de inmultire a
populatiei nu este mai mare decit aceia a subsistentelor, altfel ar trebui s. admitern ca e posibil
ca unil oameni s. traiasca fara, subsistente, cea
ce ar fi evident fals.
De altfel e probabil, ca Malthus n'a voit sa
dea teoriei sale formula, pe care a dat-o si care
spune altceva decit continutul fondului sau de
idel. Aceasta. afirmatie Everett o documenteazA,,
incercind sa% dea el ideei malthusiane formula
corespunzAtoare. Ian% acea formula:
Oric,ari ar fi cauzele ce inriuresc cantitatea

subsistentelor, pe care industria omeneasca o

poate crea sau culege, exista un maximum pe
care ea nu-1 poate intrece; populatia insA nu
se opre$te aid, $i forta ei de crestere tinde fara
f/incetare de a o face s'a treaca peste limitele cari

www.dacoromanica.ro

164

,,Ii sint fixate

tent. 11).

de cMre resursele de subsis-

In definitiv Everett sustine, c. mJsura in-

multirii populatiei este determinatd de gradul de

civilizatie; c progresele acestei nmultir shit

oprile mai mult sau mai putin de ditre relele

fizice si morale, pe cari omul le poate micsora

pind la un punct, dar cd ele depinzind de natura lucrurilor si de natura omului insusi, nu
vor dispare nici odatd cu total, astfel ci pdmintuf
flif va fi niciodatd supra incdrcat de locuitori12,.
Joseph Droz spune, Ca. putine lucr:lri relative

la economia politiet au produs o senzatie alit de

vie ca lncercarea lui Malthus asupra populatiei,
care insA a avut un succes atit de mare mai mult
prin cea ce contine ca exagerat si inexact, decit
prin cea ce oferA ca just si adevA"rat. Vorbind
apol despre progresiile lui Malthus, Droz zice,

cil ele sint ingenioase dar nu si conforme cu

realitatea. Inmultirea populatiei in sistemul lui

Malthus este ceva ipotetic, de asemenea si inmultirea subsistentelor. I-ar conveni lui Malthus s
sporeasc." num'arul oamenilor, s. restring5, mij-

loacele de existent:1; dar pentru ce limitean el

subsistentele unui popor la produsele alimentare
ale teritoriului srtu?se intreaM Droz.
Geneva, Olanda, Sualia, etc... Ii procurA
continua cereale din str5.inritate. Nu numai crt.
d. Malthus n'ar trebui srt uite o asemenea resurs5., dar dup?1 ce a admis prezumtiunea uner
inmultiri prodigicase a oamenilor, trebyea

pentru a fi drepts. calculeze, dup5, prezum-

tiunile cel mai favoralpi:e, Lot ce poate ad'doga

n la sub stantele alimentare produce de teritoriul
,

11) Op, citat pag. 73-74.

12) Op. citat pag. 122-23.

www.dacoromanica.ro

165

ce-1 are in vedere, perfectionarea transportului

a mijloacelor de schimb.
// Ipotezele romantice si calculele imaginare
ale d-lui Malthus se indeparteaza prea mult de
adevAr pentru a fi documente pretioase"").
Populatia in conceptiunea lui Droz poate creste intr'o 1imit oarecare, fara sa aiba o
crestere corespunzatoare a mijloacelor de exis-

tenta. Cu ce pot teal doi indivizi, pot sa ve-

geteze patru si chiar mai multi". De cit, aceasta

ar insemna cresterea mizeriei, a viciilor, a crimei.

Si daca este adevarat, ca cresterea populatiei

determina o sporire oarecare a mijloacelor de
existenta, totusi aceasta sporire este mai mica
de cit aceia a populatiei si este deci insuficienta.
Populatia este determinata de mijloacele de existentl, si deci sporirea acestora numai poate con-

tribui la cresterea populatiei si la prosperitatea

el, economic& Ma fiind, preocuparea noastra tre'nue sti fie nu 'in senzul stimularii cresterii popu-

latiei, ci in senzul sporirii mijloacelor de existenta, cum e de pilda dezvoltarea industriel. Cind

o populatie are o situatie economica prospera,

cresterea ei este inevitabila. Iar daca se intimpla,
ca populatia tinde s intreaca mijloacele cle existenta, aceasta este posibil numai in starea noastel. de civilizatie, nu intr'o civilizatie mai avansata 14).

S'au propus o multime de mijloace in contra

cresterii prea marl a populatiei. Ele sint insa

iluzorii, spune Droz. Cea ce trebue de facut, este

pe deoparte dezvoltarea industriei, iar pe de alta

parte raspindirea spiritului de prevedere intre

.clasele muncitoare. Prin actiunea combinata a
13) Joseph Droz : Economie politique ou principes de
la science des richesses 1829 pag. 305-6.
14) J. Droz: Op. citat pag. 313.

www.dacoromanica.ro

166

acestor dou g. mijloace, s'ar putea ajunge dupa

Droz la o prosperitate economica necunoscutgi
Inca. Dar pentru realizarea acestui scop trebue sa
respingem concluziile lui Malthus cu privire la.
asistenta publica $i privata. Daca este adevarat,
c. as:stenta publica in Anglia, pe timpul lui Malthus, a fost o plaga $i a adus rele consecinte, aceasta e numai din cauza felului ei de a fi $1 din
cauza proastei ei organizari. Asemene institutif
nu sint rele prin natura lor, dar trebuesc perfectionate.

Un alt antimalthusian este G. Ensor, care

sustine, ca progresia geometrica $1 cea aritme-

1;tica sint cuvinte fara sens. Acolo unde exista o

impartire justa a proprieegii i munca liberk

nu este alt tendinta, decit aceia de a crea cele
necesare existentii". Dupa teoria lui Ensor,

spune Robert von Mohl, mizeria de orice soi in

lume nu-i niciodata consecinta unei disproportii
reale dintre populatie $i mijloaoele de existenta,
ci numai a impartirii nedrepte a avutiei sociale,
a relelor institutii de stat, sau a faptelor criminale a unor stapinitori15).
ReMediile propuse de Ensor16), in contra mi-

zeriel ar fi: organizatia democratica a societatii,

cea mai desavirsita libertate de munca $i de actiune, dreptul fiecaruia de a se bucura de produsul muncil lui. Intr'o societate organizata pe a-

ceste baze saracia n'ar mai fi cu putinta. Cu

drept cuvint Robert von Mohl sustine, Ca. Ensor

discuta chestiunea nu dintr'un punct de vedere

republican, ci chiar dintr'un punct de vedere socialist.
15) Op. citat vol. III pag. 492.
16) An inquiry concerning the population of nations,
containing a refutation of Malthus Essay on population 1818..

www.dacoromanica.ro

167

Tot dintre prirnii antirnalthusiani mai putem

mentiona pe : Nassau IV. Senior16), fost profesor
la Oxford, despre care Cossa zice, c e un econo-

mist sagace, cu o vast ci solid. culturV ;

S.

Grayl7), a carui lucrare a f-r:-.3t tradusti $i in Irantuze$te : ferieirea statelor; I. Grrharn18), pe care

Robert von Mohl Ii d. ca pe cel dintii adversar

al *Jul Malthus ninnai in ce privest3 concluziile
doctrinei lui: Morel-Vindl9 *i 31. Th. Sadler 20

din a c5.rui opera n'a aparut decit volumul I.

Sadler contest, ca populatia se poate dubla
in 25 de ani, crescind in progresie geometricl.,
iar subsistentele numai in progfesie aritmetica.
Exemplul cu America de Nord, adu.s de Malthus

in sprijinirea teoriei lui nu este doveditor, si

poate fi inlAturat, pentru c. sporirea populatiei
in aceasth, tafa se datoreste in buna parte imigratiel. Dacg populatia are vre-un termen opus,
apoi acela este densitatea ei, caci populatia e cu

atit mai putin prolific, cu cit e mai densl. Iar

in ce prive$te subsistentele, Sadler sustine acela$ lucru. Inmultirea populatiei variazil in raport
invers cu cantitatea subsistentelor. El se ridic5.
impotriva obstacolului preventiv, pe care-1 califica de imoral; obstacolul destructiv este peniru
el ineficace.

Mal interesant decit ace$tia este vicontele

Albert 'de Villeneuve-Bargemort, care se ocup'a
de diestiunea populatiei in primul voluin al lucrarii sale 21).
16) Two lectures on population 1831.
17) The happiness of states 1815.
18) An inquiry into the principle of population 1816.

19) Sur la thorie de la population on observations

sur le systeme professe par Malthus, ed. II 1829.
20) The law of population 1830.
21) Economie politique chrtienne 1834.

www.dacoromanica.ro

168

Villeneuve-Bargemont sustine, CA, Malthus

greseste, cind afirmA ca o lege naturala, inmulti-

rea prea mare a populatiei si insuficienta mijloacelor de subsistentA, deoarece sint 01'1, in cari
aceste fenomene nu se procluc. El are o concepPune proprie in chestiunea populatiei, zicind, ca

dezvoltarea marii industrii este un factor mai

puternic al inmultirii oamenilor de cit chiar instinctul gepezic. Suprapopulatia i mizeria se datoresc mai mult acestei dezvolVari industriale.
Consecvent cu aceastit conceptie, Villeneuve-

Bargemont propune remedii in contra suprapopulatiei, cerind interventia statului pentru a impiedeca pe cit posibil o prea mare dezvoltare a
industrialismului, si a determina pe o parte din
locuitoril oraselor industriale s'a se intoardi la
tara, i sh' se dedea agriculturii. Deasernenea el
cere reglementarea cAsAtoriilor in sensul ea efec-

tuarea lor s. aiba cit mai multe piedici si s'ci, fie

cit mai intirziatL In Icest scop Villeneuve- Bargemont propune restabilirea institutiilor medicvale, cari aveau acest efect, cum erau intre altele
corporatiile. Celibatul preotilor i se pare in totul
justificat si util, mai mult el afirmil necesitatea
infiintArii de societati ale celibatarilor.
Villeneuve-Bargemont, care, in istoria doctrinelor economice, este considerat ca farintele
econotniei sociale crestine, a adus o loviturA moralA puternica, doctrinei malthusiene. Iata, cum
se exprima' Blanqui despre lucrarea lui cu privire
la problema populatiei: Unul dintre magistratil
nostri cei mai onorabiliVilleneuve-Bargemont

fost prefecta publicat sub tithil Economia

politica' crestin4" un manifest adesea elocvent,

totdeauna sincer contra doctrinelor lui Mal 'thus.
1;El le atacA, Mr% IndoiaRi, mai mult ca apostol
/;

de cit ca econoinist si ca om de stat; dar a

semnalat foarte bine neputinta lor de a mora-

www.dacoromanica.ro

169

liza. populatiile si de a preveni invazia mizeIlriilor de cari este lovita omenirea"22).

*

Adversar hotarit ad malthusianismului este

si Friddrich List, pe care desigur cu exageratie
unii '11 numesc cel mai mare economist al Germaniei". Daca pentru politica economica a Germaniei List este promotorul uniunii vamale, care
a dat roade atit de fericite; in stinta economica'
insa locul sari este cu mult mai putin important.
,,Din punct de vedere teoretic, zice Cossa
despre List, doctrina sa asupra proteguiril temporale a manufacturilor, si in general economia
sa nationala, pe care o opunea economiei cosmopolite a Universitatilor, se intemeiaza .pe o
succesiune uniforma imaginara a stadiilor de
civilizatie, cari nu gasesc in istorie o demons-

tra tie suficienta, si este dedusa din ideacare

,inu-I in totul gresita unui sacrificiu impus momentan consumatorilor pentru dezvoltarea for-

telor productive ale natiunii; iar aceasta idee

deriva la rindul ei, dintr'o opozitie, care nu e
de loc necesara, intre fortele productive si va-

loarea de schimb a marfurilor 23).

In adevar, in contra economi,-I cosmopolite
a lui Adam Smith si a scoalei, List opune economia nationala care are a se ocupa de interesele
natiunii si are ideea de nationalitate ca punct de
plecare in toate carcetarile ei. Asa fiind, stiinta
economica trebue s. aibA in vedere nu valoarea,
care este o notiune abstracta, ci fortele productive ale natiunii, pentru a arata prin ce rnijloace
ele pot fi conservate si sporite.

liNu este adevarat, ca populatia creste cu

22) Histoire d'E-onomie politique ea Europe 1845 vol.

II pag. 149.

23) L. Colsa : Histoire des doctrines conomiques

415 .

www.dacoromanica.ro

170

mai multa repeziciune ca productiun3a obiectelor de hrand; sau cel putin nu avem nici nit
motiv ca sd admitem aceastd disproportie $i
cdutdm a o dovedi cu calcule indoioase si cu
sofisme, atita timp cit globul va poseda o cantitate imens de forte neintrebuintate, capabile
sd hraneasca, de zece, ba poate de o suta ori
mai multi oameni, de cit exista astazi 24).
Eroarea lui Malthus vine de acolo, ca. a luat
ca masura a populatiei puterea actuala a fortelor

productive. Pe un spatiu limitat nu s'au hranit

pina acum si nu se va hrdni in viitor acela$ numar de oameni. In starea de salbatacie se nutreau mai putini oameni pe parnint, mai multiin faza pastorald, si mai multi in faza agricola,
$i mult mai multi astazi. Descoperirile $i inven-

tiile nu se pot lirnita, ele pot in viitor si. inze-

ceased' si s. insuteasca fortele de productiune $i

rodnicia pdmintului.

Daca teoria lui Malthus, zice List, ni

se.,

pare Istrimta in tendinta sa, in mijloacele ce ea le

propune ni se arata contrara firii, distrugatoareamoralei $i a energiei, cu un cuvint inspaimintdtoare. Ea voeste sa omoare mobilul ce natura intrebuinteaza pentru a stimula pe oameni la sfor.-

tarile corporale si spirituale, pentru a destepta_

$i intretine sentimentele lor cele mai nobile,
un mobil caruia genul uman II datoreaza ce,a
mai mare parte din progresele sale 23).
Si List continua in senzul acesta sustin'ind
ca teoria lui Malthus sfinte$te egoismul, inlocueste mila cu caleulul, impietreste inimile oameni-

lor. Daca se intimpla ca la o natiune oarecare

populatia intrece mijloacele de subsistenta, Capitalurile prisosesc, se produce supraproductie24) Fr. List: Sistern national de econornie
pag. 147.

25) Op. citat pag. 148.

www.dacoromanica.ro

171

si saracie; toate acestea dovedesc c. e in contra:

naturii, ca civilizatia si avutia sa fie numal ale
unui singur popor, in timp ce pe alte regiuni
ale pamintului este salbatacie si mizerie. Prosperitatea popoarelor atirnd de gradul de dezvoltare al fortelor productive, nu de cantitatea avufortelor productive reclama un sacrificiu de valori
tiei si a valorilor de schimb. Si daca dezvoltarea

actuale, acel sacrificiu trebue facut, pentru c.

fortele productive vor da in viitor compensatia

cuvenita.
Din toate aceste constatari, List deduce prin-

cipiul, c. civilizatia, educatia politica si puterea

popoarelor sint strins legate de starea lor economica. In dezvoltarea economica a popoarelor, el
deosebeste cinci stari principale : starea sdlbatecd,
starea pastorald, starea agricold, starea agricold
$i manufacturard $i starea agricold, manufacturard t colmerciald26).

In starea scilbatecd populatia se ocupa cu

vinatul si 'Astoria culegind numai roadele naturii. Forte de productiune omenesti sau sociale
aproape nu exista. In aceasta, stare populatia este
foarte Tara.

In starea pastorald fortele productive sporesc, capitalurile incep a se forma, mijloacele de

subsistenta se inmultesc, $i populatia urmeaza
si ea acelas curs, dezvoltindu-se. In aceasta stare

populatia este mai deasa decit in starea intiia.

In starea agricold populatia se inmulteste pi

mai mult, pentru Ca mijloacele de productiune
iau o dezvoltare mai mare dind putinta unei cantitati de subsistente cu mult mai mari. Cultivatorul de pamint poate scoate mai multi hrana
de pe aceias intinclere de teren, decit putea scoate

pastorul sau salbatecul. In aceasta stare capita-26) Op. citat pag. 10.

www.dacoromanica.ro

172

lurile sporesc, mijloacela de cornunicatie se in.multesc $i se perfectioneaza $i productivitatea

pmintului devine din Cc in ce mai mare, pe masura ce se iperfactioneaza instrutnentele de munca.

Dar nicl aceasta stare economica nu este ul-

tima in dezvoltarea neintrerupta a societatii omene$1,1. Stara agricole Ii urmeaza starea agricold si manufiacturard, caracterizata prin propa$irea industriei, care necesita $i determin la rin-

dul el cre$terea $i acumularea capitalurilor $i

constitue in acela$ timp un nou mijloc de pro-

ductiune. Forte le productive au un cimp nou de

.activitate $i de plasara, iar -9opulatia tinde a se
dezvolta intr'o rnasura $i mai mare.
In $fir$it starea agricold, manufactvrard 6i
cornerciald este faza actuala a sociatMii. Agricul-

tura $i mai ales industria sile$te pa oameni la

comertul exterior, la perfectionarea din ce in ce
.a mijloacelor de transport, $i prin intrafea lor
in comertul mondial la cre$terea neintrerupta a
tuturor mijloacelor de productiune, la sporirea
tuturor fortelor productive. In aceasta stare populatia capata o putere de expansiune neobi$nuita,

inmultirea ei se face intr'o proportie mai mare

ca in toate fazele precedente $i cu o repaziciune
corespunzatoare.

Din aceast schitare a fazelor de dezvoltare

ale omeniril se intrevede, care este conceptiunea

lui List in chestiunea populatiel. Fiecarii stari

economice II corespunde o anumita stare demica.

Inlauntrul organizatiunilor economico-sociale al a

fiecaril stari, populatia nu se poate inmulti la

infinit; ea este oprita. de catre mijloacele de pro-

ductiune, cari determina cuantumul ei. Numai

cind progresele technice permit dezvoltarea $i in-

multirea mijloacelor de productie, determinind

trecerea la o stare economica superioara, populatia poate lua un avint mai mare, intinzindu-se

www.dacoromanica.ro

173

pana la limitele noua., mai largi de astaclatk impuse de noula mijloace de productiune.
Cu alte cuvinte fiecare stare econornica are
o anumit capacitate sub raportul pop ulatiei. De
aceia Diihring nume*te teoria lui List, leg ea pa) (Gesetz dar Bevolkarungscitati
capacitt), cea ce ni se pare ca este exagerat.
*

Antimalthusian fara rezerve est.. *i A. L' la

fost membru al Institutului de Franta *i director

al coaleI speciale de corned din Paris, autor al
unui eminent tratat de istorie a doctrinelor eco-

nomice, care cu toata vechimea lui ramine

astazI un modal do expunro dark concisa j

$i
e-

xacta' a teoriilor economice28).

Vorbind despre aparitia opeleI lui Malthus

in opozitie cu lucrarea lui Godwin, pe care am

mentionat-o in alt capitol, Blan qui spune, ca a
facui Mae zgomot dinr cauza ca se intemaiaza pe
o idee sirnpl, -rior do pricaput i de retinut. Doctrina malthusiana este inflexibila i fatalista. Ea
stabile*te ca specia urnanI se supune orbWe legii

de inmultire la nesfir*it, f.rt ca subsistentele

sa so inmulteasca in aceia$ proportie. Aceasta

idea i Be pare lui Malthus atit de adevarat, incit

el II da aparenta unei axiome matematice, afirmind CA populatia sporaste in progresia geome-

tric5 pe cind subsistentele nurnai in progresie

aritmetica.
Dar Malthus a gre*it, pentru ca el nu cerceteazA fenomenolc inmultirii populatiei la societtile ciyilizate mai vechi, ci se conduce dupa

observatiunile facuto in Statele Unite ale Ame-

27) Eugen pawing : Kritische Geschichte der Nationa1k6nornie und des Sceialismus ed. IV 190(3 pag. 367.
28) Histoire de l'conomie politique en Europe 1837
1838 2 vol. Noi ne servim do editia 111-a aparuta in 1845..

www.dacoromanica.ro

174

ricei, a caror populatie se dubleaza la o perioada

4de 25 de ani din pricina imensitatii $i fertilithiii
solului. Blainqui contesta progresia dublii a lui

Malthus, pe care o consideed. ca fiind eroarea

fundamentala a sistemului sAu; contesta de asemenea $i consecintele teribile deduse din aceasta
progresie.

Eroarea sa principal, spune Blanqui, e c.

a atribuit nenorocirile umanitatii aproape esclusiv inmultirii prea mari a speciei $i ca a absol-

vit oarecum a priori guvernele tuturor tarilor

de orice mustran, ce ii s'ar putut face. Cauzele morale sint de obicei complexe, $i a nu le
privi decit dintr'o lature inseamna a nu le recu//noa$te. Malthus n'a tinut seama de cre$terea
mijloacelor de productiune sub influenta mum
cil $i cu ajutorul ma$inelor. El s'a facut a nu
vede, c populatiile de astazi, de$i mult mai

numeroase ca cele din trecut, se bucura totu$i de

mai multe bunatati, fiind mai bine imbacate $i

//nutrite, trAind in locuinti mai bune, $i fiind mai
putin expuse pericolului de a se sfIia intre ele...

Cind cercetezi cu atentie harta globului $i fertilitatea unui mare numAr de regiuni abia explorate, n'al de ce s. te temi, c, specia umana,
ar fi amenintata de nenorocirile prezise de cAtre
Nlalthus 29).

Experienta confirma asemene pared. Mijloacele de productiune se inmultesc mereu $i paralel cu inmultirea populatiei, se observ si fenomenul cre$terei avutiei publice. De altfel, erorile lui Malthus se gasesc $i la unii din predece-

sorii sai, can ca $i dinsul se plingeau de prea

marea cre$tere a populatiel. Este insa o deosebire
intre pesimismul acestora $i progresia geornetri-

ca a lui Malthus, pe baza cIreia dinsul s'a ridi29) Op. citat Vol. II pag. 138-39.

www.dacoromanica.ro

175

cat impotriva sentimentelor de familie, a caritatii

publice $i private, a tuturor sentimentelor de mila
.si de umanitate in interesul ram inteles al ome-

niril. Rezerva morala a lui Malthus s'a dovedit

a fi neputincioask Ea n'a impiedecat nici casatoriile imprudente nici nasterile nelegitime.
Americanul Henry Charles Carey, $eful asa
numitel *con din Pensylvania, despre care Cossa

nee, ca a riscat cu multi Indraznealit dar cu

putin succes s emita teoril nou5." 30), este de asemenea un antimalthusian energic. Dinsul se ridica impotriva teoriei lui Malthus afirmind, el, adevarat este tocmal contrarul. Inmultirea oamenilor nu are de efect de a ingreuia viata $i a produce Mizeria; ci dinpotriva buna stare prin cres-

terea continua a puterilor productive, cari sporesc capacitatea oamenilor in producerea mijloacelor de existenta $i stapinirea lor asupra naturii.
Daca inmultirea populatiel zice Carey ")-intimpin'a vre-un obstacol, apoi acest obstacol
nu-1, dupa cum crede Malthus, cantitatea limiLatt
a mijloaoelor de existenta, ci dezvoltarea intelectuala a omului, dezvoltarea facultsitilor sale supe-

rioare, cari mic$oreaza puterea instinctului de

reproducere. Astfel c, pe Masued ce spore$te
$i se 'Mal% cultura socieatii $i aceasta merge
paralel cu inmultirea oamenilor facultatea de
reproducere scade $i inmultirea oamenilor ia un
curs mai incet; in timp ce mijloacele lor de existenta sporesc continuti.
Potrivit acestel conceptiuni, Carey, respinge
rezerva morala, malthusiank Intrucit este abtinerea constienta. $i voita a omului de la contactul
sexual. Pe o treapta superioara de civilizatie a30) Op. citat pag. 468-469.

31) Die Grundlagen der Sozialwissenschaft. 1863-64.

www.dacoromanica.ro

176

pare ca factor puternic de mrgenire a inmultirii oarnenilor rezerva inconstienta, nevoit, ca

efect al dezvoltArii faculttilor si activitatii ler
intelectuale.

Plecind de la aceasta conceptiune, Carey opune pesimismului exagerat al lui Malthus un

optimism poate tot atit de exagerat. Legile naturale, cari conduc destinele societatil, produc efecte armonice si in virtutea lor omenirea merge
inainte de calca civilizatiei si a progresului.
Teoriile lui Carey au gasit partizani aproape
fanatici: in Franta pe Fr. Bastiat si in Germania
pe E. Diihring. Acesta din urma a purtat si polemice aprinse pentru apararea economistului american.

Alai putin important este T. Doubleui.ay42 ,

pe care Robert von Mohl 11 clascazil intre adversarii lui Malthus nurnai in ce priveste progresia
geometrica a inmultiril populatiei. El sustine, c.
puterea de procreatie a fiintelor vietuitoare este
cu atit mai mare, cu cit ele dispun de o cantitate

mai mica de subsistente, si viceversa : fecunditatea diminueaza pe masura ce sporesc subsistentele. Sau cuin spune el: ,,oricare ar fi puterea

naturalit de inmultire a fiecdrii specii, starea

pletoric4 o opreste si starea depletorica o dez-

volta". Aceasta ar fi dupa Doubleday formularea

unei legi naturale do inmultire a populatiei; formulare, care coprinde indicarea si a obstacolului
si a indannului la inmultire a populatiei animaXa.si vegetale.
Doubleday are meritull, dupa Nitti 33), de a
fi insistat cel dintil asupra faptului, c problema
32) The true law of population, shwen to be connec
ted with the food of the people 1840.
33) Op. citat. pag. 75.

www.dacoromanica.ro

177

populatiei n'a fost studiata, decit dupa nevoile

unei anumite societati $i dupa sistemul de distributie al avutiel.

Mai interesante sint parerile $i concluziile

lui Achille Guillard, care de$i era la inceput malthusian, a dat mai apol malthusianismului o lovitura fatalau), Guillard sustine c intre populatie
$i subsistente nu exist nici un desechilibru, de

oarece limitele populatiei sint fixate de Care

cantitatea oarnenilor, pe care pamintul o poate
nutri $i imbraca"35
.

Potrivit acestui principiu populatia nu e nici-

odata nici mai multa nici mai putina decit permit mijloacele de subsistenta. Ea e totdeauna
populatia mijlocie. De aici Guillard deduce legea

populatiei dupa care, P (populatia mijlocie) se

proportioneazd subsistentelor disponibile. El adaoga in nota, ca prin subsistente nu se inteleg

numai alimentele ; ci in intelesul cel mai larg

al cuvintului toate conditiunile prin mijlocul carora subsist omul, adeca : alimente $i autura,
imbracamintea, locuinta, aerul pe care-I respir,
$i toate conditiunile morale, cari contribuesc la
sustinerea omului cum slut: virtutea, plAcerea,

siguranta ordinel publice, libertatea etc...

Aceasta lege a populatiei se poate dernonstra,

dupa Guillard, prin rationament $i prin experientd.

1) Prin rationament. Populatia nu poate fi

mai presus de subsistente. Aceasta ar insemna,
ca o parte de oameni ar trai fara s minince, cea
ce e imposibil. Deasemenea nu poate fi mai prejos de subsistente, cad ar insemna ca o parte din
34) F. S. _Nita: Op. citat pag. 93.
35) Achille Guillard : Elements de statistique humaine
ou demographie compare 1855 p. 55.
12

www.dacoromanica.ro

178

subsistente ar rAmine fara intrebuintare. Lucrul

acesta nu s'a vazut niciri i niciodata. Subsistente fAra consumatofi nu se poate.
Este adevArat, c. equatiunea generala a subsistentelor (legea populatiei) sufere mici alterdri,
dar este mereu adusa la starea normala.
2) Prin experientei, Guillard face opt demonstratii legii sale, in scopul de a o confirma.
A 2-a demonstratie: tarile cele mai producatoare sint cele mai populate si viceversa. Se $tie,
c. tarile cele mai producatoare ale Europei sint:
Belgia, Lombardia, Anglia, Franta si Prusia. Acestea sInt cele mai populate. Socotind pe kmp.
populatia lor variaza intre 60-151, ordinea aseendenta fiind : Prusia, Franta, Lombardia, Anglia,
Belgia.

A 3-a d6monstratie: cind cre$te productiunea

subsistentelor cre$te in aceia$ masur si populatia. Gaillard stabile$te paralelismul intre aceste
doua fenomene cu date statistice.
A 4-a demonstratie: cind scade productiunea
scade $i populatia tot pe atita. Tot cu date $i tabele statistice Guillard stabile$te *i acest paralelism.

A 5-a d6monstratie: Daca populatia este lovita accidental, MIA ca izvorul subsistentelor sa
fie puternic alterat, ea se va restabili indata sporindu-se procreatia. Este cazul epidemiilor, cari
de$i irnpatineaza populatia, nu pot distruge decIt momentan echilibrul dintre populatie $i subsistente, intrucit subsistentele au ramas intacte.
IndatA ce epidemia a trecut, populatia spore$te si
echilibrul este restabilit, $i Gaillard citeazA iari
fapte $i cifre pentru complectarea demonstratiei
.sale.

Este deci constant zice elc. orice de-

ficit accidental al populatiei reinvie energia de

reproducere; c. orice loc vacant este indata im-

www.dacoromanica.ro

179

toate subsistentele disponibile recla-ma consumatori noi" 36).

A 6-a demonstratie arat, ca N (mijlocia a-

,,plut ; c

nuald a na$terilor) e mai mica acolo unde durata vietil este mai lunga, $i viceversa. Fenomenele acestea se observa atit in clasele avute,
in cari viata este mai indelungata $i na$terile

mai putine ; cIt $i in clasele sarace, In cari durata

vietii este in genere mai scurta iar na$terile mai
nurneroase. Daca, se pot intilni ici colo exceptii

de la aceasta regulA, cauza trebue cautata in

excitarea oarba a industriei unei stari sociale

nabu$itoare, excitare $i inAbu$ire cari determin

,,o mai repede inoire a oamenilor, tocmai pentru
ca ei nu pot trai mai mult Limp" 37).
A 7-a, demonstratie: dacA o compresiune accidentala provoacA un regres al dezvoltarii muncif, mijlocia anuala a na$terilor descreste brusc.
Guillard citeaza datele statistice' asupra numarului na$terilor din Franta in timpul compresiunii

napoleoniane, aratind cu cit a scazut mijlocia

amiala; precum $i datele referitoare la acela$

fenomen dupA restauratia pacii, a muncil $i a libertatii, constatind sporirea spontana ale aceleia$I mijlocii.
DacA am avea, $i n'ar fi greu, istoria exactA
//a ora$elor de mare industriespune Guillard

ce izvor pretios ar fi ea de invtaminte asupra

necesitalilor respective ale muncii $i ale munci.torilor, asupra efectelor irezistibile ale concurentil $i $omajului, asupra dezideratelor legislatiei 38).
A 8-adeMonstratie: in tarile in cari P (populatia. mijlocie) continua sa creasca, cresterea ei
36) Op. citat pag. 74.
37) Ach. Guillard : Op. citat pag. 77.
38) Op. citat pag 78.

www.dacoromanica.ro

180

scade in masura in care D (densitatea) el spore$te,

Para ca raportul DP sa fie nefavorabil. Cu alt3 cu-

vinte, cu cit densitatea unel populatil este mai

mare, cu atit sporirea el este mai inceata, dar aceasta incetineala nu provine din nurnarul mare

al deceselor, ci din numarul mic al na$terilor,

cari se proportioneaza mijloacelor de munca disponibile.

A 9-a ddmonstratie o procura valoarea de

schimb a griului, care rAmine invariabilA cu toate schimbArile dese ale pretului. Griul este sub-

stanta alimentara principala a omului, $i daca.

populatia ar cre$te mai repede decit subsistentele,
evident ca pretul rgriului s'ar urea din ice in ce rnal

mult, intrucit ar fi obiectul unel cererl din ce in

ce mai mari. Si dinpotriva, daca populatia ar

creste Mai iecet decit subsistentele, pretul griului

s'ar cobori tot mai mult, intrucit cererea lui ar fi
tot mai mica. Dar asemene variatiuni nu se observa, valoarea de schimb a griului raminind aceia$.

In definitiv intre miscArile populatiei $i ale

subsistentelor exist o legatura intirna prin aceia,
dl populatia se proportioneaza subsistentelor,
principiu a carui formulare Guillard a dat-o in
ecvatiunea generala a subsistentelor, pe care am
aratat-o, $i care pentru dinsul este legea populatiel in opozitie cu legea lui Malthus.
Frdric Bastiat, filantrop sincer $i campion
energic al libertatil economice", cum il califica
Luigi Cossa39), este un antimalthusian $ovaelnic. In chestiunea populatiei, ca $i in alte chestiuni dealtfel, Bastiat se contrazice adesea. Lucrarea sa principala49), al carei titlu pare a fi mai
39) Histoire des doctrines economiques pag. 384.
40) Harmonies conomiques 1850.

www.dacoromanica.ro

181

mull un raspuns Contradictiilor economice" ale

lui P. J. Proudhon, cu care a dus o polemica acerba $i bine intretinuta de amincloi, contine contraziceri flagrante. Ironia soartei a voit, se vede,
ca Armoniile economice" ale lui Bastiat sa confirme Contradictiile economice" ale lui Proudhon, de*i menirea lor era tocmal contrarie.
In lucrarea sa pe care am mentionat-o, Bastiat respinge uneori malthusianismul, pentru a-1
accepta dupa citeva pagine. In general insa el
trebue considerat ca antimalthusian, atit pentru
ideile sale asupra problemei populatiei, cit $i pentru principiile de ordin general pe cari intemeiaza
el *tiinta economica, principii esentialmente optimiste.

Cugetarea antimalthusiana a lui Bastiat se

clade$te pe principiul, ca in stare de izolare,

necesitatile noastre intrec facultatile noastre; in

stare sociala, facultatile intrec necesitatile" 41).
Astfel c, daca omul traind singur, nu-si poate
satisface toate necesitatile vietii sale, sau este
nevoit a-si le limita pe cit posibil; omul social are
facultati mai mari, superioare $i este susceptibil de perfectiune. Aceasta se realizeaza mai ales
prin schimb, caruia Bastiat II acorda o importantA covirsitoare in economia socialA. Schimbul,

zice dinsul, este economia politica, e societatea

intreaga, caci e imposibil sa se conceapa societatea fara schimb $i schimbul fara societate" 42).
Si. cum perfectionarea aparatului comercial apro-

pie pe oameni unil de altii, aceasta apropiere

echivaleaza, in conceptiunea lui Bastiat, cu perfectiunea aparatului de schimb.

,,Si aceasta este foarte important; aceasta

e solutiunea problemei populatiei, *i pe acest
element 1-a neglijat Malthus. Acolo unde Malthus
41) Op. citat pag. 95.
42) Op. citat pag. 93.

www.dacoromanica.ro

182

a vazut discordanta, elementul acesta ne face sa

vedem armonie"43).
Deaceia, densitatea populatiei nu trebue sa
ne sperie, pentru ca ea favorizeaza dezvoltarea
aparatului de schimb $i perfectionarea lui. Iar avantajul unei asemenea perfectionari consta. in
economisirea puterilor, care nu este posibila

spune Bastiatinteo populatie rara. Bastiat ne

promite s revie pe larg asupra acestor consideratiuni, pe eari le crede hotaritoare Tentru problema.

populatiei, dar nu si-a putut tine fagaduiala. In

acela$ an, in care au aparut Armoniile... din sul
a $i murit la Roma.

Tot printre antimalthusiani este $i cunoscutul filosof englez Herbert Spencer, care s'a ocupat
de problema populatiei mai intii in 1852, publicind in Westminster Review" un studiu intitu,

lat : A theory of population deduced from the

general law of animal fertility. Dupa aceia a
publicat acest studiu deosebit insotindu-1 de o
prefata, iar mai tIrziu a revenit asupra chestiei
in ultimul capitol al Principiilor de Biologie"
complectindu-$i teoria asupra populatiei $i dindu-i
oarecum o dezvoltare $i o forma definitiva.
.

Actiunile interne ale oricarui agregat traitor, sint dupa Spencer a$a potrivite, incit ele
mentin echilibrul mobil al agregatului contrabalantind actiunile externe. Cind echilibrul mobil
este distrus, agregatul piere. Moartea naturala ca $i

moartea accidentala este efectul desfiintarii echilibrului mobil. Deoarece insa viata indivizilor aUrfa de actiunile mediului ambiant, este interesant de $tiut, cum rezista indivizii actiunilor aces-

tui mediu in interesul conservArii speciei lor.

In doua moduri esentialmente diferite : indivizii

43) Op. citat pag. 116.

www.dacoromanica.ro

183

se adapteaza mediului pentru mentinerea echilibrului lor mobil, 5i produc noi indivizi, cari II
inlocuesc pe cei disparuti. Aceste doua moduri
de a rezista in contra variatiunilor fortelor ambiante au de rezultat conservarea i reproducerea
speciel. In orice specie exista deci doua forte
distincte : fortele destructive, gratie carora echilibrul mobil al indivizilor este desfiintat 5i provoaca moartea, 5i fortele conservative, cari deter-

mina rezistenta indivizilor 5i reproducerea lor.

Evident, spune Spencer, dacil fortele dis-

tructive ale speciei fiind in exces, n'ar intilni

nici o piedica, specia ar disparea; deasemenea
este evident, ca daca, fortele conservative ale

speciei fiind in exces, n'ar fi de nimic impiedecate, specia an continua sa, creasca la infinit...
$i fiindca in specia, care continua sa existe nici
una din fortele opuse nu este in exces in mod
constant, rezulta c. trebue sa fie ceva care opreste excesul unora sau altora"11,.
Posibilitatea unei interventii providentiale fiind cu totul exclusa, nu rAmine decit o singura
ipoteza, 5i anume, ca echilibrul fortelor conservative 5i distructive se mentine prin el insu5i,
adeca apartine, dup. Spencer, genului numit echilibrul stabil. In virtutea acestui echilibru spe-

ciile animale sau vegetale nu pot spori peste

normal, pentru ca imediat sporesc 5i fortele distructive, cari le reduc la proportiile normale restabilind echilibrul stabil.
Dar acest mod de echilibrare nu este unicul.
Fortele conservative ale speciei fiMd doua, facultatea de conservare a individului 5i facultatea de reproducere, ele trebue sa varieze in raport Myers. Cind individul este slab fata de fortele ambiante 5i piere, el trebue s. aiba o fecun41) Priaeipes de biologie vol.. II pg. 467.

www.dacoromanica.ro

184

litate mai mare pentru a compensa mortalitatea;

si dimpotriva, fecunditatea si deci reproducerea

lui este mica, cind rezistenta lui in contra fortelor distrugatoare este mai mare. Cea ce inseam-

na, ca mortalitatea mare este paralela cu o inmultire mare, iar mortalitatea mica cu o inceata
inmultire.
Deocamdata n'avem a cerceta, care este ori-

gina acestei relatiuni permanente. Cea ce avem

s remarcam, e ca intr'un fel sau in altul, intre
facultatea conservarii vietii individuale si acea
a reproduceril trebue sa, se stabHeasca o proportie inversa"45).
Dar cum se produce aceasta relatiune in domeniul faptelor, se intreaba Spencer.
Gentza, fiind o operatiune de dezintegrare,
este un eleMent al evolutiei individuale. Daca
dam aceasta denumire tuturor operatiunilor cari
contribue la formarea indivizilor, iar pe acelea
cari contribuesc la complectarea si conservarea
vietii individuale le vom numi individuatie, este

lesne de vazut, ca geneza *i individuatia sint

necesarmente antagonice, de oarece orice progres

al vietii individuale aduce un regres al inmultirii
speciei si viceversa. Cu alte cuvinte o specie se

conserva sau prin forta mai mare de rezistenta

a indivizilor ce o compun, adeca printr'o puternica, individuatie, sau prin forta mai mare proliha', adeca printr'o puternica geneza. Geneza si
individuatia variazA deci in raport invers.
Cu ajutorul acestor principil biologice generale Spencer calla sa explice fenomenul inmultirii speciei umane.
Fecunditatea relativ a omului, considerat
ca specie, si schimbarile ce le sufere cind conditiunile existentii sale se schimbd, trebue sa
se conformeze legilor ce am expus. Natural, ra45) H. Spencer: Op. citat vol. II pag. 473.

www.dacoromanica.ro

185

portul Myers al variatiel dintre individuatie si

geneza ,este tadevarat Ja om ca i la toate oelelalte
fiinte organiz ate" 46)
Si nu numal ct fecunditatea speciel umane
.

este supusa acelora$1 legi ca $i fecunditatea celorlalte specil animale, dar cresterea sau descresterea genezil la aceste specii poate cletermina cres-

terea sau descre$terea genezil la oameni, pentru

ca de fecunditatea celorlalte specii animale $i vegetale depinde cantitatea de hrana a speciel umane, $i pentru ca indivicluatia, care atirn $i de

cantitatea si de usurinta procurarii hranii este

apus'a genezil.

Evolutia omului, dupa Spencer, este de aceiasi naturA ca si evolutia in general. Din punctul
de vedere al structuril ea consista fie intr'o integrare mai mare, fie inteo diferentiare mai mare,

fie inteo combinatie a acestor doua genuri de

caractere. Din punctul de vedere functional, evolutia consist in producerea unei mai marl cantitati de mi$care sensibila. $i insensibilit. San, fiindcA e vorba de evolutia specialA a organismelor,
evolutia este o schimbare, care duce mai departe

adaptarea echilibrului mobil al actiunilor organice, de oarece dupa cum am vazut, conservarea
echilibrului mobil are nevoie de o productiune obi$nuita de forte interne corespunzatoare in nu-

mar, in directie, in cantitatea fortelor incidente

externe". Evolutia ar fi deci un progres Care desvir$irea adaptarii continue a fortelor interne
cu cele externe, cari constitue viata. 0 evolutie
mai mare sau o viata superioara imp1ic, .dupa
Spencer, modificari ale naturii omene$ti can, sau
perfectioneaza relatiunile existente intre cele
doua soiuri de forte, sau stabilesc relatiuni noua
sau $i una $i alta. Evolutia inseamna deci o spo46) H. Spencer : Op. citat vol. II pag. 568.

www.dacoromanica.ro

186

rire a cunostintelor, a ghib'aciei, a puterii.

Si

aceasta evolutie noua, se produce in directiunea

unei dezvolthri superioare a inteligentil si a sentimentelor.

Dupa cutn civilizatia are pretutindeni ca

antecedent cresterea populatiei zice .Spencer 47 dupa cum pretutindeni una din consecintele sale este descresterea unora dintre fortele distructive ale speciel, tot asa are de consecinta cresterea unor alte forte distructive ale
specieL Pe m'asufa, ce oamenii devin mai nume-

rosi, se micsoreaza pericolul de a cadea prada

animalelor salbatece
Exista Insa un alt pericol, care nu se micsoreazti, si care e produs tocnmai de inmultirea oamenilor, pericolul lipsel de
hrang,
Evident e,a necesitatile escesului de

populatie constitue unicul stimulent, care de-

terming, pe oarneni sa-si procure o mai mare can), titate de lucruri necesare vietii : daca cererea

n'ar intrece oferta, n'ar fi nici un motiv ca oferta sa fie sporita

Cre6terea populatia intrecind in mod statornic creeerea mijloacelor

de subsistentd, provoacd o noud cerere de dibdcie, de inteligentd, de stakinire de sine $i innplied

prin urmare un exercitiu constant $i o dezvoltare gradatd a acestor calitaTi.
Aceasta inseamn, c escesul de fecunditate

a populatiel este o cauza a evolutiei ei; dar in

acelas timp c. evolutia populatiei duce la declinul fecunditatil, c.ci continuarea evolutiei sub
presiunea neinoetata. a populatiei va spori calitatile ci, adecA va spori individuatia care este antagonica genezil.
Aceasta este legea populatiei a lui Spencer,
pe care el o formuleaza in urmatorii termieni:

Escesul de fecunditate a Mcut ca mersul

47) Op. citat vol. II pag. 591-92.

www.dacoromanica.ro

187

civilizatiei s'a, fie inevitabil, iar mersul civiliza-

tiei trebue numal decit s micsoreze fecundi-

tatea si in definitiv s'a distrugg. eseesul. Presiunea populatiei a fost de la inceput cauza apropiatd a progresului; ea a produs difuziunea originard a rasei; a determinat pe oameni s'a. se
lase de prAdaciuni si sa% se dedea agriculturil;
11

a avut de efect cufatirea suprafetii globului.

Presiunea populatiei a impins pe om la starea
social, a facut inevitabila organizatia sociala

a dezvoltat sentimentele sociale. Tot presiunea

populatiei a stimulat ame1ior5xi1e progre,,

sive ale productiunii, sporirea ghibUiei si inteligentii. Ea ne pune mereu in contact utiii
cu altil si ne uneste prin relatiuni de atirnare
reciproca mereu mai strinse. Insfirsit, dupa ce
va fi cauza acoperirii globului cu populatia pe
care o poate avea, $i dup. ce toate regiunile
locuibile vor fi aduse intr'o mai bunil stare de
cultura. ; dupa ce va ridica la perfectiune toate
operatiile, cari servesc la satisfacerea nevoilor
omenesti; dup., ce va dezvolta in acelas timp
inteligenta, facind-o capabilA de a-$I implini mi-

siunea, si sentimentele pentru a le adapta cornplect vietii sociale ; dupa. ce va face toate acestea, presiunea populatiei dessavirsindu-si opera
va trebui sg, se sfirseasc treptat-treptat"48).
Teoria lui Herbert Spencer, asa cum este
formulat, are oarecum aparenta de a confirma
teoria malthusiana. Vom vedea insa mai pe urma,
cind vorn face critica teoriei lui Malthus si a celorlalte teorii a populatiei, c aceasta apa.renta
este inseltoare.
*

Un antimalthusian de marca este $i Jean Gus-

tave Courcelle-Seneuil, care a fost profesor de.

48) Op. citat vol. II pag. 601-602.

www.dacoromanica.ro

188

economie sociala la Santiago intre 1853-1863

$i apoi consilier de stat. El se remarca in discutiunea problemei populatiei atit prin introducerea
unor noua. elemente principiale, cum sint : cifra
necesard a populafiei, inegalitatea de consumatie $i minimum de consumatie, cit $i prin formularea unei noua legi in opozitie cu legea lui Malthus.
Courcelle-Seneiul se ocupa de problema populatiei in tomul I al lucrarii sale49), sub titlul

despre miscarea populatiel". Puterea de reproducere a omului este foarte mare, zice el, $i intrece cu mult reproducerea efectiva, chiar in tArile in can oamenii se reproduc mai mult. Daca
toti oamenii nubili s'ar casatori $i fiecare pereche ar produce patru copil viabili, populatia s'ar
dubla din generatie in generatie. Aceasta insa
nu se intimpla, pentru c forta de reproducere
este pretutindeni impiedecat in tendinta ei.
Oamenii spre deosebire de celelalte animale
sint sub stapinirea propriel lor vointe libere si
rationate; a unor legi civile si religioase, cari
reguleaza casatoriile, a moravurilor sociale si a
prudentii, pe care o are fiece individ. CourcelleSeneuil recunoaste existenta obstacolelor preventive $i represive formulate de Malthus, pe cari le

crede la adapost de orice critica serioasA". Dar

tocmai fiindcA, spre deosebire de celelalte animale, omul are vointa si ratiune, el poate reduce
aceste obstacole $i actiunea lor la minimum posibil, mai ales a acelor represive, micsorind numrul nasterilor si sporind cantitatea obiectelor
necesare vietii. Astfel, ca. la popoarele civilizate
obstacolele represive nu sint de cit doua : 1) neglijenta peirintilor care face adesea victime pe
copii, dar ale Carel* efecte rele instructia tinde sa

49) Trait theorique et pratique d'conomie politique

2 vol. 1858-59.

www.dacoromanica.ro

189

le reduca; $i 2) mizeria. Acest de-al doilea ohstacol represiv este singurul cu caracter economic.

1:Este un adevar trivial dar evident, ca populatia unei societa.ti este proportionata cantittil de alimente pe care si-o poate procura...
Si daca in loc de o suta de indivizi am consi);dera o natiune sau omenirea Intreaga, cifra populatieI eamine limitata de catre cantitatea alirnentelor produse $i nu poate intrece aceasta
limita in nici un caz"50).
Cum Insa omul civilizat nu are nevoie numai

de hranti, ci $i de locuinta, imbracaminte $i de

o surna de alte obiecte pentru a-$1 satisface variile

$i multiplele sale trebuinte, cifra populatiel, in

trile civilizate, este regulata nu numal de catre subsistente, ci de catre mijloacele de existentei de cari dispune. Courcelle-Seneuil inlocue$te termenul : mijloace de existenta prin avutii,
caruia II dii. aceia$i semnificatie $tiintifica.
Va sa zica, avem de ezaminat doua mi$carI,

spune el; mi$carea avutiilor $i mi$carea populatieI Intro cari exisLa necesarmente raporturf de
dependentA.

Avutia spore$te proportional cu puterea de

producere, care poate cre$te la infinit, $i care

nu-i altceva de cit una din formele, mereu susceptibile de sporire sau mic$orare, ale activitatii voluntare omene$11. Spre deosebire de avutii, mis-

carea populatiei nu poate fi totdeauna sporit

de vointa omeneasca; poate fi insa stinjenita,
Incetinita sau oprita. Omul este totdeauna liber
de a spori, printr'un efort, avutiile ce poseda,

sau tot printr'un efort s. preintimpine ere--

terea numaruluI acelora chemati sa imparta acele avutil.

Mi$aarea economicei $i mi$carea populatiel,
50) ( ourcelle-Seneuil : Op. citat Tom. I pug. 121.

www.dacoromanica.ro

190

..depinzind in unile privinte de vointa omeneas-

th, nu sint supuse unei legi fatale. Este deci

inexact, cii avutiile ar create in progresie aritmeticei iar populatia in progresie geometricei" ").
Legea populatiei, adeca legea care exprima

in termeni generall $i in chipul cel mai riguros

dependenta mi$carii populatiei de mi$carea econOnica, Courcelle-Seneuil o forrnuleaza in urmatoril termeni : cifra necesarli a populatiei este
egalei cu swim veniturilor societatii minus suma
inegaliteitilor de consumatie si imptirtitei prin minimum de consuMatie. *i dacA insemnam cifra

necesara a populatiei" prin p; suma veniturilor

prin r (revenus); suma inegalitatilor prin i, *i minimum de consumatie prin c, atunci legea econo-

mic5 a populatiei poate obtine urmatoarea formula algebrica :

p= re i

Cum ajunge Courcelle-Seuneuil. la aceasta

lege a cifrel populatiei necesare? Foarte simplu.
Suma veniturilor, care nu e de cit suma avutiilor produse, dupA ce se scade reconstituirea capitalului, fiind o cantitate variabila poate avea
o expresiune numerica. SA presupunem, ca suma
veniturilor unei populatii date este 1000. In orice
societate insa trebue sa fie un minimum de consumatie, fara care individul nu poate trai. Acest
minimum de consumatie poate fi $i el exprimat
printr'o cifrd, sa zicem 10. Impartind suma veniturilor-1000,* prin minimum de consumatie-10,
vom avea maximum de populatie posibil-100.
Acest maximum de populatie insa nu poate
fi nici odat atins, pentru ca intotdeauna o parte
din numarul total al indivizilor consuma mai mult
51) Courcelle-Seneuil : Op, citat Tom. I pag. 123.

www.dacoromanica.ro

191

de cit minimum, $i acest maf. mult" va trebui

scazut din suma totalth, a veniturilor. Daca din

numarul indivizilor 5 vor consuma cite 30 in

loc de 10, minimum, atund diferenta de la 30
pin5 la minimum de consumatie 10, cit consuma
in plus acei 5, va trebui scazuta din suma veniturilor, aceasta diferenta reprezintind suma Megalitatilor de consumatie. Cu alte cuvinte 20x5=

100 si vom avea deci 1000-100=900, care reprezint suma veniturilor disponibile. Astfel ca,
in loc s. impartim prin 10, minimum de consu-

matie, suma veniturilor de 1000, vom imparti

numai pe 1000-100 si vom avea cifra necesar'cl a populatiei" sau cifra reala.

Deci p=

ri

Din aceasta formula a legii populatiei Courcelle-Seneuil deduce o suma de consecinte impor tante.

Raportul

ri

fiina compus din trei canti-

tati variabile, pcifra necesara a populatiei

depinde de cuantumul lor. Ppopulatia poate

prin sporirea sumel veniturilor r ; prin

prin micso(micsorarea sumei
rarea minimului de consumatiec. $i contrarul,
populatia poate scadea: prim micsorarea sumei
veniturilor prin sporirea sumel inegalitatilor si
prin cresterea minimului de consumatie.
Aceasta formula a legii populatiei, spune
cre$te

Courcelle-Seneuil, arata ca dezvoltarea populatiei

nu e supusa unel legl fatale, de oarece ea depinde
de raportul dintre trei fapte, dintre cari pe dou'd

omul le poate influenta direct $i sigur. Omul

poate, printr'un efort, sa mareasca suma veniturilor, si poate deasemenea sa micsoreze, chiar
,,pana la disparitie, swiia inegalitatilor de consuwww.dacoromanica.ro

192

matie. Uneori poate sa scoboare si minimum de

consumatie, largind astfel cimpul de dezvoltare
,,al populatiel" 53). Toate acestea natural pang, la
o limit oarecare peste care nu poate trece Para a
intilni actiunea obstacolelor represive.
Formula legil populatiei nu se aplica numal
societatilor puternice i numeroase, 'ci si celor mai
reduse, chiar claselor sociale in particular, si fiecaril faMilii in parte. Sub imperiul el se dezvolta
$i clasele avute ca si clasele proletare.
Aceasta lege a lui Courcelle-Seneuil este prin

ea insIsi foarte interesanta. Si daca nu e adevarata, dupa cuin vom vedea, ea contine insa, elemente principiale de mare utilitate pntru dezlegarea problemel populatiel.

Formula legil populatiel a Jul Courcelle-Seneuil a gasit citiva partizani. Dintre acestia vom

cita pe Andre Liesse, redactor la Journal des

EconoMistes", a carui lucrare 53) este precedata

chiar de o prefata semnata de Courcelle-Seneuil.
Liesse introduce insa in formula acestuia o
mica mo,dificare. El sustine, Ca suma inegalitatilor

de consuinatie nu este toata inutila, de oarece o

parte din consumatiile acelor indivizi, cari consuma mai mult decit minimum, sint cheltueli reproductive alimentind direct sau indirect unile in-

dustrii. Insemnind prin partea reproductiva din

suma inegalitatilor de consumatie, care trebue
deci scazuta, din aceasta suma, sporind astfel
suma veniturilor; formula lui Courcelle-Seneuil
sufere o Mica, modificare, lesne de vazut in urmatoarea formula a WI Liesse :
P=
: Op. cita,t Torn. I pag. 127..
53) Leons d'conomie politique 1892.

52) Courcelle-Seneui

54) Op. citat pag. 74.

www.dacoromanica.ro

193

adeca, populatia este egal cu suma veniturilor

minus inegalitatile de consumatie neproductiva'
impartita cu minimum de consumatie.
Legea populatiei dupa Liesse, ca $i dupa
Courcelle-Seneuil de altfel, nu este o lege fatalk
ci pur $i simplu restrictiva. Pe masura ce puterea
productiva a oamenilor cre$te, populatia cre$te
$i ea. Iar despre legea lui Malthus Liesse spune :
Malthus, ca toti aceia cari agita pentru in-

taia oara o chestie, a fost antrenat de dorinta

de a descoperi o lege matematica si a formulat

una prea bine cimoscuta, dar care n'a fost yeti,ficatA $i in acela$ timp imposbil de stabile 55).
*

Emile Levasseur, membru al Institutului de

Franta, crede ca starea populatieI dPpinde de producerea, distribuirea $i consumarea avutiei. Starea populatiei este pentru dinsul piatra de incercare a organizarel economice a societatei si este
partizanul lui Courcelle-Seneuil in ce prive$te urmatoarele trei legf, pe cari acesta le-a evidentiat
foarte bine :
Cind productiunea cre$te, populatia tinde
sg. creasc;
Cind inegalitatile in repartitia avutiei scad,

populatia tinde sa creasca;

Cind mijlocia consumatiei individuale cre$cre$terea populatiel tinde s se incetineasc`a 56).

te,

Din ezaminarea acestor legf se pot trage

douA, concluzii, $i anume : densitatea populatiei

este favorabilei progresului economic *i, ridicarea Media, consumatiilor individuale este favo55) Op. citat pag. 51.

5(3) Emile Lerasseur : Cours d'conomie rnrale, industrielle et commerciale ed. II-a 1876 pag. 66.
13

www.dacoromanica.ro

194

rabild bund stari, dezvoltdrii intelectuale vi conserveirii fortelor productive.

Forte le productive sint trei: naturale, dobindite cum sunt capitalurile $i populatia, care este
principiul activ $i prin urmare forta productiv
prin excelentk a cdrei valoare din punct de vedere econoMic variazA considerabil dupd num'ar,
activitate, moralitate $i inteligentit 57).

De aceia Levasseur crede, cd dupd cum e

populatia a$a e $i tara $i avutia eL Iar pentru ca

avutia s`d creased, trebue sd facem pe oameni energici la Muned, instruiti $i morali.
*

Yves Guyotss) sustine, a Malthus a devenit

un soi de tap isp4itor al tuturor nenorocirilor de
cari sufere omenirea, $i se intreabk dud aceasth,
responsabilitate este justificatk Progresiile malthusiane ii fac impresia calculului Perretel, care
se bucurrt, cd laptele se umfld $i spore$te, fapt

ce nu se realizeaz'a insk din cauz`d a se stria

oala. Tot a$a legea lui Malthus nu e adevrat,
din pricinsd dt cre$teril populatiei in progresie

geometria i se opun o serie de obstacole, pe cari

$i Malthus le-a analizat $i le-a clasat in: obstacole
preventive $i distructive.
Afarti de acestea mal este un factor, pe care
Malthus nu l'a observat : cre$terea capacitdtii industriale a omului.

Fiul, care dispune de ma$ina cu aburi isi

poate incinci $i chiar inzeci puterea de produ-

cere, nu este mai prolific decit tatal s'au.

Faptele, cari se produc de un secol, sint o
dezrnintire constanta a legii lui Malthus, cea ce
Inseamnsa a legile a priori nu sint juste in $tiinta
57) E. Levasweur: op. citat pag. 72.

58) La science conomique 1881.

www.dacoromanica.ro

195

econoMicA, dupA cum nu sint juste in orice alta

$tiintA" 59).

Yves Gityot cerceteaza statistica cre$teril

populatiei si a avutiei in Franta, Anglia $i State le

Unite din cari rezult, cA avutia acestor tari a

crescut Mai repede decit populatia lor, pentru a
conchide Ca tocmal contrarul legii lui Malthus
pare a fi adevarat, $i anume : populatia cre$te in
progresie aritmetica $i avutia in progresie geometrich'. Si dacA afirmatia lui Malthus, cA populatia este limitata de mijloacele de subsistent-a,

are aparenta de a fi just, faptele reale $i datele

statistice o contrazic.
In ce prive$te rezerva morala preconizata de
Malthus, ea pare a fi ineficace pentru cel saraci,
caci saracul este totdeauna prolific; iar pentru cei
avuti este inutila, ei i$i limiteazA progenitura de$i

ar putea avea Mai multi copii. Acestea se datoresc unor cauze econanioe, $i nu unor cauze naturale cuin spune Malthus.
Oricum ar fi insa, rezerva morala nu trebue practicatA decit cu o extrema prudenta", pentru a nu ajunge la nimicirea populatiei. Aceasta
prudent practicare a rezervei morale se impune
mai ales in Franta, unde $i a$a populatia cre$te
prea incet.
In principiu Yves G-uyot crede, cA cre$terea
populatiei este un bine $i un factor al progresului
social.

Cre$terea populatiei impinge spre progres

pe orice popor, ca,re nu se deal resemnrii pasive ca Indianul. Su,b aceasta presiune, lupta
pentru existentA este mai arzatoare, omul face
mai multe sfortari $i-$1 dezvolta puterea $i Capacitatea sa de intrebuintare. Daca nu se poate
spune, cii. toate populatiile dense sint puternice,
59) Yves Guyot :

op. citat pag. 187.

www.dacoromanica.ro

196

se poate spune insa, ca nicIodata o populatie

stagnanta $i rara n'a fost puternica. Densitatea
este atit de necesara, incit oriunde este o
populatie densa vedem o mi$care de imigratie
in ora$e" 60).

Tot antimalthusiani, dar fara insemnatate

pentru problema populatiei, sint: Paul Leroy-

Beaulieu61); A. Ott62), dupa care $tiinta economica nici nu trebue sa tie socoteala de teoria lui
Malthus ; 1. Vanni 63); Edmond Villey 64) ; TV, Rage-

hot 65); H. Sidgwick66); D. G. Ritchiev); Fr. Gal-

lon"); I. K. lngraM69) i altil, pe cari nu-i mai

mentionam.

Vom insista numai asupra acelora, cari au

adus oarecari contributil la eluciderea problemei,

cum sint: Achille Loria, Th. Funck-Brentano, Alfred Marshall, Arsene Dumont, Wilhelm Neurath,
N. A. Alesandrini, Fr. S. Nitti, Gustav Schmoller,
Hector Denis, Vilfredo Pareto, Charles Gide $i
Lujo Brentano. Vom cerceta parerile sau teoriile
lor cu atentiunea cuvenita $i in ordinea indicata

aid.

Achille Loria, pe care pe nedrept unii il considera ca socialist, de$i are citeva puncte de contact cu critica socialist a societatii actuale. Dinsul se ocupa de problema populatiei, combatind
Op. citat pag. 208,
(i1) Prcis d'conomie politique 1889.
62) Trait d'conomie sociale ed. II 1892.
60) Yees Guyot:

63) Studii sulla teoria sociologica della popolaizone 1886,

64) Trait lmentaire d'conomie politique 1885.

65) Economic studies.
66) The elements of politics 1891.
67) Dariwinism and politics 1889.
68) Hereditary genius 1892
69) Geschichte der Volkswirtschaftslehre 1905 ed. 2-a

www.dacoromanica.ro

197

teoria malthusiara in doua lucrri mai vechi 713

precum $i intr'o lucrare mai noua7k), in care trateazA mai toate problemele sociale de actualitate
$tiintifia: proprietatea, populatia, evolutia, darwinismul social, socialismul, revolutia etc...
Suprapopulatia nu este, dupa Loria, efectul
unei legi naturale i imuabile, ci a unor imprejarari sociale variabile; iar suprapopulatia actuala
se datore$te, nu dupg. cum spune Malthus, faptului ct populatia ar cre$te mai repede decit mijloa-

cele de subsistenta, ci densittii populatiei in

organizatia actualll a societatii. Intrucit prive$te

pauperismul, care este consecinta suprapoputatiei, $i el este un fenomen istoric, produs de ac-

tualul sistem social, dar care va dispare odata

cu clinsul72).

Iata conceptia lui Loria asupra chestiei sociale, in compunerea CAreia el atribue o importanta covir$itoare problemei populatiei :
Excesul de populatie, departe de a fi un fenomen constant, produs de catre un dezechilibru
ineluctabil dintre producere $i procreatie, este
rezultatul gradului de densitate a populatiei la
un anumit moment istoric... Fiecarui grad determinat de densitate a populatiel if corespunde un
sistem economic determinat, prin urmare o anumita organizare a proprietatii funciare, un sistem anumit de culturA, un raport anumit intre
proprietate $i munch', in scurt, un intreg organism de raporturi sociale. Cu cre$terea natiunif
$i schimbarea ce rezulta din aceasta, cre$tere in
gradul de densitate al populatiel, tot acest sistem funciar $i social, care corespundea gra11

sA

70) La legge di popolazione ed ii sistema sociale 1882

Analisi della proprieth capitalista 1889.
71) Problemes sociaux contemporains 1897.
72) La legge di popolazione ed ii sistema sociale.

www.dacoromanica.ro

198

dului precedent de densitate a populatiei, inceteaza. de a fi adecvat necesitatilor sporite si

devine incompatibil cu noua stare sociala,... Atunci survine una din acele perioade critice, pe
cari Auguste Comte le numeste epoce de descompunere sociala; dar din insusi mediul acestel
descompuneri rasare un nou sistem economic,
care da, satisfactie nevoilor crescute ale natiunilor

devenite mai dense, si care prin aceasta repre-

zinta o forma, socialA superioara 73).

Cu aceasta. conceptiune a chestiei sociale in

general si a problemei populatiei in. special se

ridica Loria impotriva doctrinei lui Malthus, care

daca a provocat controverse si discutiuni savante,
este totus fundamental gresita.
Malthus porneste de la o lege fizica creste-

rea limitatil a productiunii pamintului, si de la

o lege fiziologicrtcresterea nelirnitata, a populatiei. Este adevArat, ca producerea subsistentelor
creste incet; aceasta se datoreste ins institutiilor
juridice si economice si nu nefertilitatil solului,

care in bund parte mai e nedefrisat si deci ne-

pus ined in stare de productiune. Sistemul actual

de producere pe deoparte limiteaza, dezvoltarea
fortelor de productiune, iar pe de alta sileste pe
muncitori sa, lucreze pentru un salar mizerabil,
degradindu-i si excitindu-i la reproducere. Si tocmai, pentruca fenomenul acesta este efectul sistemului economic actual, bazat pe salar, suprapopulatia este un fenomen pur istoric, caracteris-

tic epocel noastre, si nu efectul unei legi natu-

rale, a unei legi fiziologice, care sileste pe oameni

la o reproducere nelimitat.

Ce amine deci din faimosul principiu al

73) La proprieta fondiaria e la questione sociale citat

de Adolphe Coste in : Le facteur population dans l'volu-

tion sociale p. 19.

www.dacoromanica.ro

199

lui Malthusse intreabA Loriadin aceastA lege

eternA i imuabilk care este comparata, de unil
cu legea gravitAtii universale? Observatia seninA a faptelor il reduce la modestele proportil
ale unul episod interesant, dar trecAtor al istoriei natiunilor. El corespunde acelui moment al
economiei sociale, in care salarul, abia instituit,
este redus la un minimum, care determinA o procreatie bestialA, in timp ce procedeurile technice
imperfecte nu permit .decit o cre*tere inceatA a

produsului agricol 74).

A vorbi de suprapopulatie in intelesul malthusian al cuvintului, i se pare lui Loria un ana-

cronism; cAci astAzi avem fenomene tocmal contraril, cari resping orice notiune de suprapopulatie in acest inteles, i anume : o productie agricola exorbitantA, criza agrark i o cre*tere limitata, a populatiei. Daca, poate fi vorba de suprapopulatie, apoi desigur in alt inteles. Suprapopu-

latia existentA nu e cu privire la mijloacele de

subsistentk ci tu privire la capital. Productiunea
capitalista dA claselor muncitoare un salar mai

mic decit li este necesar pentru a se brAni. Aceasta

insa nu inseahmk c'a producerea mijloacelor de

subsistentA este insuficienta, pentru populatia existenta, ci c. organizatia economica. este defec-

tuoasa,. Si Loria exprima aceasta idee intr'o forma.

suggestiva :

Coarul de grine al lumil contine mai multe

subsistente decit are nevoie intreaga omenire,
dar cheia de la co*ar e in buzunarul celor bogati. DacA el nu dau, pentru a plati munca, de-

cit o cantitate de subsistenta mai mica' decit cea

necesarA pentru nutrirea totalitAtii populatiel

muncitoare, evident cA o parte a acestel populatii va fi condamhata sL moara de foame 75).
74) Problemes sociaux contemporains pag. 90.
75) Problemes etc... pag, 91-92.

www.dacoromanica.ro

200

Aceste fapte nu numai ca nu confirma legea

lui Malthus, dar o abroga; cad suprapolutia, dupa
Ach. Loria, nu provine din excesul de populatie
in raport cu cantitatea subsistentelor, ci in raport

cu capitalurile disponibile; iar pauperismul nu

este consecinta nici a zgirceniei naturii, nici a
procreatiei exuberante, ci a ingradirilor la cari
este supusa acumularea produselor si a restrictiilor ce opresc expansiunea capitalului. Iar pentru
a face sa dispara aceasta. suprapopulatie si consecinta ei, pauperismul modern, trebue sa desfiintam cauza care le produce, piedicele ce IntIrnpini. progresul acumuldrii productive.

Problema actuala a populatiei nu este nici

agronomica, nicI fizioTogici, ci exclusiv economi-

ca si nurnal Economia politica, aratind posibilitatea unui sistem social mai bun, indicind de
pe acum liniamentele generale ale acestui sistem si mijloacele de a-1 realiza, ne poate ajuta
sa legani din nou lantul sfarmat care unea alta
data munca si capitalul, si s. eliminam pentru
totdeauna residuul social, care se ridica rusinos

si ainenintator in fata civilizatiei contemporane"").

*

Th. Funck-Brentano dezbate problema populatiei in ultimul capitol al lucrarii sale 77 ) . El sustine ca data aparitiei lucrarii lui Malthus prezinta
interes, de oarece acesta a utilizat metoda epocei

lui, care era pasionata de principii exclusive si

absolute. Principiile absolute insa, nu sint nici odata exclusive, dupa culn principiile exclusive
nu sint niciodat, absolute, ci numai idel generale
necomplecte. $i fiindca, Malthus porneste de la

o idee numai in aparenta exacta ca, pentru ca

76) A. Loria: Problemes etc... pag. 94.
77) Nouveau prcis d'conomie politique 1887.

www.dacoromanica.ro

201

oaMenil sa, se reproduca atit cit le porunce$te na-

tura lor, ei trebue s alba inainte de toate o alimentatie suficienta, teoria lui este gre$ita.
Dupa ce rezuma doctrina malthusiana, Brentano sustine, cii, urmind aceia$ metoda ca $i Mal-

thus, $i pe temeiul acelora$ dovezi pe cari le-a

adunat acesta, se poate formula o teorie exact
contrard.

Este u$or, spune Brentano, urmind chiar

procecleul econornistului englez, sa se demonstreze absolut contrarul: daca o generatie trans-

mite generatiunii a doua o cantitate de hrana

indoit aceleia, pe care a avut-o ea, $i aceasta
generatie transmite celei urmatoare o nota can-

titate de hrana dubla fata de aceia pe care a

primit-o $i dinsa, numarul oamenilor cari com-

pun pe fiecare din aceste generatii va scadea

inteo proportie constanta $i regulata din cauza
viciilor, bolilor, razboaielor $i abtinerii de la
casatorie provocate de supraabundenta de
hranrt 78).
Dovezile culese de Malthus in sprijinirea teo-

riei sale pot fi tot atite dovezi $i pentru aceasta

teorie conttara, cAci istoria ornenirii arata, ca popoarele pe masura ce devin mai bogate intreprind

mai u$or razboaie, i$I rafineaza moravurile $i

gusturile, '10 Inmultesc viciile $i bolile $i evita
sarcinile $i relatiunile familiale. Ce alta inseamna

scaderea claselor bogate, disparitia marilor imperil din Orient, decaderea Greciei $i a Romei
alaturi de dezvoltarea populatiilor sarace devenite apoi natiuni populate $i prospere? 78).
Dar arnindoua teoriile sint gre$ite, de$i se
interneiaza pe fapte exacte; principiile lor sint
in acela$ timp $i exclusive $i absolute. Raportu78) Op. citat pag. 253.
79) 7h. F. Brentano : op. citat pag. 253-234.

www.dacoromanica.ro

202

rile dintre nutritie $i reproducere nu sint raporturi de la cauzg la efect. Aceasta este adevarat la
plante $i la animale, la cari nutritia $i reproducerea depind de un mare numrtr de imprejurari,
cari variazg, cu solul, cu climatul $i cu mediul in
care traesc; cu atit mai mult aceasta e adevgrat
la oaineni, la call. subsistenta $i reproducerea
sint doua fenomene paralele izvorind din aceia$I
cauzg comUn: progresele civilizatiei.
Cu regularitatea cu care pamintul se invir-

te$te imprejurul soareluispune Brentano cu

aceia$I regularitate cu care se suceda noptile $i

zilele, omul vine de la munca in familie $i din
faMilie se duce la muncrt marcind orele $i epocele dezvoltrii sale 80).
Populatia $i subsistenta sporesc mai lesne,
cu cit este mai perfect acordul dintre progresele
muncil $i farniliei. Aceasta e o lege, care cirmue$te toate manifestrtrile omene$ti. De aid putern
deduce doua consecinte importante $i anume :
Dacg sporesc necesitatile consumatiei individuale Med o sporire corespunzatoare in producere, familia devine un izvor de neintrerupte
privatiuni $i populatia tinde sa scadsg.
Dacg" dimpotriva spore$te producerea fara ca

necesitrgile consuMatiei individuale sa creasca,

atunci inteMeerea familiei $i intretinerea este lesnicioas $i populatia tinde sa creasca.
Faptele acestea sint atit de intim legate de
existenta popoarelor, incit formularea lor consti-

tue o lege a istoriei, atit de adevarat, incit s'a

vAzut popoare bogate $i inaintate in civilizatie, cari insa n'au pastrat acoidul dintre producere $i necesitatile consurnatiei, risipindu-$1 fortele $i stingindu-sP.
Legea lui Malthus este incapabila s'a explice
80) Op. citat pag. 256.

www.dacoromanica.ro

203

decadenta *i. disparitia vechilor Asirieni, Persani,

Egipteni, Greci, Romani; dupa cum nu ni poatelanruri nici fenomenul inmultirii *i prosperitatil

altor popoare acuma mari, odinioara mici

sarace.

Civilizatiile se sting sau se dezvolt in virtutea acelora*I legi, cari determina saracirea sau
inavutirea indivizilor 81).
*

Alfred Marshall, care este dupa Lugi Cossa

cel Mai mare dintre economitii englezi contemporani *i. a carui lucrare 82) e considerata de el
superioara Principiilor" lui Stuart Mill, este un
antirnalthusian mai rezervat decit altil, despre
cari am vorbit pana acum.
Productiunea avutiei, spune Marsha ll83)

nu e decit un mijloc de a asigura subsistenta

omului, de a satisface necesitatile lui i de a
dezvolta activitatea sa fizica, mentala $i morala,
Omul insu0 este instrumentul principal *i sco-

pul final al acestei productiuni.

E prin urmare interesant de lamurit proble-

ma dezvoltaxii *i inmultirii speciei umane. Dintre

savantii, cari s'au ocupat de aceasta problema

cel mai principal este Malthus. Argumentatia lui

Malthus se imparte dupa Marshall in trei prti.
In cea dintii, in care Malthus afirma principiul
inmultiril rapide a populatiei, dar care este oprit
in actiunea lui de o suma de obstacole, e vorba
despre of erta, muncii. In cea de a doua, in care evorba despre creterea mai inceata a subsistentelor, cretere necorespunzatoare populatiei, Mal81) 7h. F. Brentano: op. citat pag. 26(3.

82) Principle's of economics 1890. Vol. I a fost tradus si in frantuzeste dupa a 4-a editie, sub titlul : Principes.
d'conomie politique 2 vol. 1907,
83) Op. citat Tom. I pag. 324.

www.dacoromanica.ro

204

thus vizeaza cererea nvuncii. Iar in partea a treia

a arguinentatiel sale, Malthus formuleaza concluzia, c. daca oatnenii nu vor fi precauti, progresele lor vor fi oprite de mizerie si de alte cauze
dureroase.
In lucrarea sa, Marshall nu se ocuprt decit de
partea a treia a arguinentatiei malthusiane, adeca
de progresele populatiei. Cu toate acestea modal

sau de a vedea in ce priveste prima partetendinta de inmultire rapida a populatiei reese in

mod evident din citeva consideratuira generale
ce sainrma la inceputul capitolului IV.
Inmultirea speciilor animale $i vegetale este,

dupa Marshall, cirmuita de tendinta propagariI

specieb $i de lupta pentru existenta. Nu e tot asa
$i cu inmultirea speciei umane. Conflictul dintre
tendinta propagaril speciel $i lupta pentru existenta, care este evident la animale si la plante, la
rasa omeneasca se complica cu alte influente, de
natura a-i modifica rezultatele. Pe deoparte sint
consideratiuni de ordin individual, cari silesc pe
indivizi sa-$I infrineze impulsiunile naturale. De
constiinta datoriilor de parinti, sau alte mo-

tive mai putin inalte $i morale. Pe de alt parte

sint consideratiuni sociale, cacI societatea influenteaza. asupra individului cu sanctiuni religioase, Morale $i legale, al caror efect este fie de a
grabi fie de a incetini dezvoltarea populatiei.
Prin. urinare, Marshall face o deosebire insemnata, intre fenomenul inmultirii speciilor animale si vegetale $i acela al Inmultirii oarnenilor.
El e alaturI de Malthus In a recunoaste, c inmultirea celor dintii este supusA unel legi fiziologice
naturale $i fatale; se desparte insa de dinsul in
ce priveste Intmiltirea speciei umane, care se datoreste unui complex de cauze, a caror larnurire
.si formulare n'a dat-o ins.
Cu privire la a treia parte a argumentatiei

www.dacoromanica.ro

205

lui Malthusprogresele populatieiMarshaU crede c5, este exacta.' 84).

i dacg Malthus exagereazA

primejdia unel creteri prea marl a populatiei,

n'are nici o vink Malthus nu putea s'a" prevadA

progresele colosale ale Mijloacelor de transport
pe ap *i pe uscat, cari sa, facA posibilti, procurarea subsistentelor pe preturi mici din alte regiuni mai bogate.
Progresele populatiei depind de trel fenomene : de numeir, de vigoare *i. seineitate *i de
educatie. De aceia Marshall studiazA chestia din
aceste trel puncte de vedere, MT% a aduce insa.
conceptiuni nouA sau argumente mai doveditoare.

Ma find vom incheia cu acest autor, aaogind,

di, economitil englezi sint in genere malthusiani, *i ca, chiar aceia, cari se ridied impotriva
malthusianismului fac atIte rezerve *i. sint atit

de timizi, incit sintem siliti sa, eautam o explicatie a faptului. N'am gAsit-o inck de*i ne obsedeazA dousa intrebgrl, cari contin desigur cel putin o parte a acestel explicatii. S. fie cauza acestui fenomen curios in solidaritatea sentimentara
a economi*tilor englezi cu Malthus ponegritul *i
abjuratul de cAtre atitia reprezentanti ai *tiintil
internationale, sau in situatiunea specialI a economiel, a populatiel *i a politicei coloniale engleze ?

E in orice caz o chestie destul de interesanta

mai ales prin aspectele ei raturalnice.
*

ProbleMa populatiel prin partea el practicg.

este mai importanth. de sigur in Franta, unde

populatia crete cu acea inteleaptA incetineala,"

de care vorbea malthusianul Pellegrino Rossi, *i.
care a ajuns mai apol sg, inspAiminte pe cuget5.torii i oainenii politici ai celui mai nobil popor.
S4) Op. citat pag. 342.

www.dacoromanica.ro

206

Fenomenul caracteristic al mi$cgrii populatiei

franceze a dat na$tere unei intregi literaturi demografice, care a incercat s. stabileasc nu numai
cauzele speciale ale acestui fenomen, ci $i legea
sau legile de dezvolatare ale populatiei in general.
Printre autorii Mai recenti, cari s'au ocupat
de aceastA problemA, Arsene Dumont este frg
indoialg cel mai de seamk iar lucrarea sa 85), cea
Mai interesanti. El ia ca punct de plecare al studiului chiar fenomenul mi$Caril populatiei franceze, intrebindu-se dacA Franta e in decadentk

Rspunsul este negativ; ba mai mult Franta e

in progres nu numai economice$te $i intelectualiceste, ci $i sub raportul tnic.riI populatiei.

Teeminind aceste consideratil generale $i intrind in miezul chestiei, Dumont expune doctrina

MI Malthus, carezice else reduce la dou'd idei : o banalitate i o eroare. Banalitate, idea c'a%

populatia este limitata. de cantitatea subsisten-

telor; eroare,a populatia se inmulte$te p'ana

la limita de pe urrn a cantittil subsistentelor $i

c. tinde sa," o $i intreack In ce prive$te banalitatea, ea e supusA, unei conditil, care nu se indepline$te :

egalitatea absolut a averilor; iar in ce

prive$te eroarea, Dumont sustine, c provine de

acolo, ca. Malthus considerd necesitatea reproducerii ca primind celelalte necesith.ti ale omului cu

exceptia hr.nirii. Dupa' Malthus, o familie, un

popor n'ar inceta s'a se inmulteasck decit cind
lipsa de subsistent s'ar opune fecundith,tii lor.
Afirrnare enormk dezmintith. de fapte $i care nu
rezistA nici inAcar gindirii de un moment. Malthus nu putea s prevadA obiectia ce ne-o procued oligantropia norMandA. Dar nu avea el pe

aceia a Spartei, pe aceia a imperiului roman,

85) Depopulation et civilisation, etude demographique

1890.

www.dacoromanica.ro

207

care se depopula in plinA pace, in mijlocul sign-

rantei si abundentii? Stingerea atit de rapid5,

a familiilor nobile 1111 este Inca o dezmintire a

teoriei lui ? 86).
In ce priveste familiile nobile mai ales, principiul populatiei are o consecint bizarg. Ele n'au
dispbirut din cauza lipsei de subsistentA si puteau
chiar s'a se inmulteasea in progresie geometricsa
pentru a confirma principiul lui Malthus. N'a lost
insg asa, pentru c'a farniliile nobile au practicat
rezerva moralA, iar sterilitatea lor n'a avut altsa,
cauz decit egoismul $i dragostea de p14ceri. De
altfel formula matematia, a lui Malthus este subred5,. Niciodat si niairi fenornenele inmultirii populatiei *i a, subsistentelor n'au urmat
cursul indicat de dinsa. Chiar in Europa occidentala $i in State le-Unite ale Americei, unde popu-

latia a crescut enorm in ultimele timpuri, pro-

gresiile multhusiane nu sint aplicabile. Din toate

aceste Lap le Dumont deduce, a propozitia fundaMei tall a malthusianismului este eronata.
Este adevarat, ca," sisteMul lui Darwin nu-I
decit generalizarea principiului lui Malthus la
toate speciile de fiinte vietuitoare. Dar pe cind
Darwin a aplicat acest principiu acolo unde era
adevsarat $i logic la animale si plante Malthus
a ramas cu el in domeniul speciei omenesti, si a

gre$it. Cad pe cind animalele $i plantele sint

conduse de instincte oarbe, omul are ratiune, isi

chibzueste si chiar prevede necesitatile sale $1 ale
familiei. De altfel $i sistemul economic intervine
pentru a stabili o deosebire si Mai mare intre spe-

cia uman $i celelalte specii sub raportul luptei

pentru existenta, care, gratie propriefatil se a

nu pentru dobindirea unor calitilti superloare,

ci pentru dobindirea avutiel, transmisibila de la

86) ArsMe Dumont : op. citat pag. 24.

www.dacoromanica.ro

208

ascendent la descendent. De aceia Dumont zice :

Doi factori intervin pentru a impiedeca ac-

tiunea concurentii vitale asupra omenirii.

Li-

,,bertatea $i prevederea pe de o parte, cari sfarm'a

raporturile dintre pofte $i fecunditate $i mo$te-

nirea bunurilor pe de alt parte, distrugind ra-

portul dintre valoarea personala $i succes 87).

Duneont este de pa,rere, c. o populatie numeroasa' este avantajarct din mai multe puncte de
vedere, $i a este preferabini unei populatii rare.
Numgrul mare al populatiei este util pentru productiunea industriard, care nu se poate naste $i
dezvolta altfel. 0 populatie fecunda" spore$te avutia socialli. Orice om, care a lipsit sa se nasa,
(a manqu a naitre) constitue o pierdere de va-

loare pecuniara', pentru societate, o adevaratg

pierdere de capital 88). Dar fecunditatea populatiel este utilA, $i pentru valoarea ei morant.

Paternitatea $i malernitatea sint factori puternici

ai moralitAtiI individuale $i familiale, ca $i numrul Mare al copiilor pentru demnitatea familiel.
Inteo familie numeroas autoritatea printeasc,
Ii gase$te mediul cel mai favorabil dezvoltrii ei.
Deaseinenea populatiile numeroase sint acelea, cari pot rezista mai cu succes invaziei $i cuceririi stralne, dupA cum tot ele pot provoca emigratii abundente, ducind civilizatia $i chiar sta,
pinirea lor asupra altor popoare. Dar naste intrebarea : care este populatia potrivith, pentru o tara
datA, intr'un timp dat? Raspunsul este greu de
dat. Nutrarul locuitorilor variaz5, cu avutia, intinderea teritoriului, organizarea socials, etc... Si
dupa. ce se ocupg cu chestiunea saderii natalita.tii in Franta, Dumont revine la examinarea pro87) Op. citat pag. 35.
88) Op, citat pag. 47.

www.dacoromanica.ro

209

blemei populatiel, formulind legea a$a numit de

catre el, a capilariteitii sociale.
Capilaritatea sociala, este o expresie creata

de Dumont, pentru c orice principiu nou trebue sa aiba si. denumire nouh', care sg-1 evidentieze. Ea inseamn, dupa Dumont, aspiratiunea
ca.'tre lux, eleganta $i placere; setea de dreptate
$i de adevar, care duce pang. la sacrificiul Mdividului pentru binele general; tendinta neinfrinat catre un ideal luminos de fericire si de
buna stare 89). Idea capilaritatil sociale este sufletul teoriei lui Dumont; cu ajutorul el el explica
fenomenele inmultirii *i scaderil populatiei omenesti.

0a,Menii tind mereu s. se inalte in erarhia

sociala. Evident, ca. in primul loc, ei cauta sa-$i
asigure pozitiunea sociala ce au, dar din moment
asigurat, ei tind s se urce la
ce pozitiunea
functiuni sociale superioare. Unil reusesc; altii
nu, pentru ca in tendinta lor intimpina obstacole.
Tendinta de inaltare insa, exista, este evidenta,
constanta. Aceasta este in definitiv capilaritatea
sociala, atractiunea capilara a Moleculelor sociale
catre situatiunile, treptele inalte ale organizmului
social.

Dar pentru ca omul s. poata ajunge acolo

unde aspira, ca sa. se poata. urca de jos la o situatie superioara, natural ca el nu se incarca de multe greutati, $i mai ales de greutati familiale, cari
sint de Mu lte ori tot atite obstacole. Iar daca in

contractarea unei casatorii el vede mijlocul de

a-$1 realiza scopul, viata lui fardiliala va fi cit se

poate mai putin fecunda, un numar mare de copii
fiind de asemenea un obstacol adeseori invincibil.

Natalitatea variaza deci in raport invers cu pu-

terea atractiunii capilare. Cu cit puterea de atrac89) Op. citat prefaVa pag. VI.
14

www.dacoromanica.ro

210

tiune va fi mai mare, cu atit fecunditatea va fi

Mai mick si viceversa. Cea ce inseamna, ca dezvoltarea in numar a populatiei este antagonicA
dezvoltril individuale sub raportul avutiei, valoril ei, plAcerilor etc...
Capilaritatea social gaseste un. mediu mai
favorabil de dezvoltare si va actiona mai puternic
in societatile constitutionale democratice si egalitare, decit in societatile monarhice cu institutii
aristocratice. In cele dintM, putinta de inaltare a
omului este cu mult mai mare si deci si atractiunea caipilara." mai mare ; in cele de-al doilea, insti-

tutiile sociale si politice sint piedici puternice

pentru tendinta de inAltare a omului, si deci pentru atractiunea capilar. Din toate aceste observatii, Dumont deduce urmatoarele regule ale Capilaritatii sociale :

Progresul natalitAtii este in raport invers

cu capilaritatea socialsa.
Progresul individului, fie ca valoare fie ca
satisfactii este in raport direct cu capilaritatea

sociala.

De unde rezultg. consecinta. ca dezvoltarea

rasel in nutar este in raport invers cu dezvol-

tarea individuath, ca valoare si ca satisfactie 90).

Acesta este principiul nou al populatieizice
Dwmontia cgrui recunoastere se impune in locul

celor admise astazi, si a caror insuficienta s'a

demonstrat.
Cu acest principiu al capilaritatil sociale Dumont explicA miscarea populatiei franceze in ul-

timele decenii si in general fenomenul decderii

si inltArii popoareldr. Dupa, cum vom vedea insa,

teoria lui Duiniont este insuficienta, ca si Gelelalte pe cari le inlocueste cu dinsa. Daca pentru
descresterea natalitatil in Franta legea capilari90) Op. citat pag, 130.

www.dacoromanica.ro

211

tAtii sociale contine o parte de adevdr, ca lege

a inmultirii populatiei omene*ti nu este aplicabill, prezintg lacune *i e unilaterald.
*

Wilhelm Neurath, profesor la Viena, trateazd chestiunea populatiel in partea referitoare

la istoria economiei nationale *i apoi in a doua
sectiune a lucrdrii sale 91) referitoare la circulatia bunurilor in legAturd cu teoria productivitd-VI descrescinde a pdmintului. Dup`d ce expune
teoria lui Malthus el o coMbate sustinind, cd malthusianismul derivd din intentiunea de a explica

fenomenul paradoxal, di in Wile cele mai bogate exista, mizeria cea mai mare *i cd supraproductia este intovrd*itd de subconsumatie.

Supraproductiacredea Malthus se

in-

timpld, numai in domeniul industriei *i a producerii obiectelor de lux, pe cind in domeniul

producerii obiectelor necesare *i al mijloacelor
de subsistenta este imposibild. In modul acesta
se pdrea cd se explicg. faptul, cd in cursul timpu-

lui articolele de industrie si de lux se eitenesc,

pe cind mijloacele de subsistentd se scumpesc.
Teoria aceasta a fost acceptat cu o bucurie cu
atit mai mare, cu cit se generalizase idea, cd acumularea avutiei in minile proprietarilor de
pamint *i. de capitaluri ar fi cauza lipsel de cele
necesare a claselor muncitoare, *i cd n'ar fi alt
reniediu decit desfiintarea proprietAtii private
a pdmintului *i a capitalului 92).
Este inssa cu totul gre*itd teoria, ca populatia

are tendinta de a se inmulti atit de mull, Inca

sg nu mai poatd avea mijloacele de subsistentd
91) Elemente der Volkswirtschaftslehre ed. TV-a 1903.

92) Op. citat pag. 18.

93) TV. Neurath : Op. citat pag. 130-131.

www.dacoromanica.ro

212 ,
necesare. Daca,' aceasta ar putea fi adevrat pentru celelalte specil de fiinte vietuitoare, nu este
insa," adeVarat pentru specia omeneasca, dicl omul inmultindu-se, are putinta s`d-sI inmulteascA
si mijloacele de subsitentA. Teoria lui Malthus
este cu atit mai fals`a, cu cit oamenil normall, nu-0

formeaz familie, pentru ca urmasil lor s'a decadA, ci dimpotriv si deci el isl creiaa, familii

numai atuncl cind stiu ca le pot ingriji, cea ce nu

e cazul celorlalte specil animale. Acolo unde e-

xist. ins mizerie si viatsa Ma sperante, si a-

cesta e cazul claselor sarace ale populatiei, grija

pentru soarta posteritatil nu e cunoscut, iar suprapopulatia se produce in adevar in clasele de
jos. Dar suprapopulatia aceasta nu este cauza mizeriei, ci efectul el.
Dealtfel, in Wile civilizate avem astAzi su-

praproductie, si din cauza marilor cantitatl de

cereale si de vite lumea se ingrijeste ssa nu scada

preturile. Prin urmare, cel putin in aceste WI, nu

poate fi vorba de imposibilitatea de a produce

mult si de consecintele acestel imposibilitAtI
suprapopulatia si mizeria claselor muncitoare.
*

Inainte de a trece la cercetarea teoriei lui Fr.

S. Nitti, trebue s'a spunem citeva cuvinte despre

un autor romin, care s'a ocupat cu problema

populatiei mai mult din punt de vedere statistic, dar care a luat o atitudine fatis'a in contra
teoriel malthusiane. Acesta e N . A. Alesandrini").
Alesandrini crede, c daca Malthus impreun

cu ceilalti economisti, si-ar fi dat sea-na mai

bine de mersul lucrurilor, desigur ar fi lost scutiti de truda ce si-au dat. Un prisos de populatie nu poate fi decit in Wile sarace si ignorante,,
93) Statistica Rom'aniei 2 vol. 1895-98.

www.dacoromanica.ro

213

cum le numeste Maurice Block in statistica Fran-

tel... In tarile civilizate lucrul se petrece cu totul altfel. Trebuintele omului, in aceasta stare,
sint imniit mai multe, $i se inmultesc neconte-

nit prin societate ;... Truda de a satisface pe

toate aoestea, lucru ce nu se izbuteste niciodata, este destula piedica pentru csatorie, si
prin urmare la inmultirea populatiei, asa cum
ar trebui sa fie"94).

Malthus isi &Idea seama de aceasta piedica a

inmultirii firesti a populatiel, totusi nu i-a dat atentiunea cuvenita, pentru ca in timpul sau a asis-

tat la cateva foamete, cari au zguduit puternic

populatia si au provocat multe emigrari. Lipsuri

de pine ins, $i consecintele lor, foametea, au fost
in multe tari si inainte de Malthus si dupa el. Cauzele lor sint cu totul allele decit densitatea prea
mare a populatiei, caci ele s'au produs si in tali
cu populatie rara. Luind exemplele date de Henry
George, Alesandrini arata ca China si India, de$i
nu au populatiile cele mai dese, sint bintuite adesea de foamete strasnice, cari aduc mari nenorociri.

Intrucit priveste mizeria din tarile industriale, ea se explica prin greutatea traiului, care
nu deriva 'lush' din numarul prea mare al populatiel. Greutatea traiului in aceste tari provine in
primul loc, din cauza ca fabricele atrag, prin posibilitatea unui cistig ademenitor, un mare numar de lucratori, cari isi fac concurenta $i determind scaderea salariilor, fapt la care se mai adaoga si imigrarea in mare numar a unor lucratori din alte taxi, cari neputindu-si cistiga existenta in -raffle respective, se stabilesc in Janie
industriale, lucreaza in fabrici cu salarii derizorii,
concurind astfel pe lucratorii indigeni.
94) Op. citat vol. I pag. 49-50.

www.dacoromanica.ro

214

0 alta cauza a ingreuieril traiului, si deci a

mizeriei, ar fi dezvoltarea industrialismului in
tarile, cari inainte vreme erau pur si simplu agricole. Aceste tari inceteaza de a mai fi debaseuri

de desfacere a produselor fabricate ale tarilor

industriale, pentru ca ele Isi fabrica singure marfurile de cari au nevoie. Aceasta insa determing
iarasi scaderea salariilor sau chiar licentiarea
unui numar oarecare de lucratori, pentru ca, nu
mai -.e nevoie s produca cit produceau inainte,
piata de desfacere fiind mai mica.

Si aceste faptespune Alesandrini95ni se

par destul de puternice spre a ne convinge, ca
imputinarea mijloacelor de trai in tarile industriale cu nedrept se pune numai pe seama unui
prisos de populatie, venit prin inmultire naturala, dar in mare parte, si foarte adeseori, trebueste atribuita unor imprejurari cu totul economice, si in deosebi, nesatiului de ci$tig al spe-

culantilor.

Si Alesandrini conchide, ca mai ales de acum

inainte nu avem de ce sa ne temem de suprapopu-

latie, adeca de o crestere naturala prea repede a

populatiei, intrucit civilizatia mereu crescincla
este o piedica puternica reproducerii dezordonate

a speciei umane. Referindu-se la tara romineasca,

el sustine, ca nol trebue sa. cugetam si sa ne folo-

siin de experienta altor tari cu civilizatie mai

veche, tragind invataminte practice pentru dezvoltarea noastra economica.
*

Profesorul italian Francesco S. Nitti este

membru in actualul cabinet ministerial al Italiei

si autor al unei excelente monografii asupra popu-

latiei 96).

95) Op. citat vol. I pag. 52.

96) La Population et le systeme social 1897.

www.dacoromanica.ro

215

Dupa ce in prima parte a lucraril sale Nitti

expune teoria lui Malthus asupra populatiei, precum $i ale acelora cari 1-au precedat $i 1-au urmat
pe acesta pro sau contra, conchide cu urmAtoarele 6 propozitii:
1) Doctrina lui Malthus n'a fest decit o doc-

trina politica ocazionala, o protestare a individualismului conservator in contra credintel in

perfectibilitatea omeneasca a radicalismului eco-

nomic.

2) Succesul doctrinei lui Malthus nu se datoreste atit adevrurilor imuabile ce contine, cit
entusiasmului acelora cari vedeau intr'insa apararea intereselor si nevoilor lor.
3) Partizanil filosofiei mizeriel au urmat si
vor urma totdeauna in chestia populatiei o cale
opusa celeia a partizanilor filosofiei avutiei.
4 In Wile cu natalitate puternica economis-

tii adera la ipotezele rnalthusiane, in tarile cu

natalitate slaba sau mediocra le resping.

Doctrina lui Malthus, la inceput primita

cu entusiasm intr'o epoca, in care inceputurile unei noun ere econornice provocau grave perturbari demografice, n'a mai fost prirnita decit cu
rezerve $i modificari mai apol, cind natalitatea
s'a micsorat in toate tarile civilizate.
6) Toti aceia, cari s'au ocupat de legea populatiei au suferit fie influenta mediului in care au
trait, fie influenta propriilor lor preri in materie sociala; si prin urmare, departe de a judeca
fenornenul populatiei dintr'un punct de vedere
superior, s'au lasat orbeste impresionati de dinsul.
5

Cu aceste 6 constatari prealabile Nitti se

crede suficient pregatit pentru a face critica malthusianismului $i a celorlalte teorii asupra populatiei, OrecuM0 pentru a formula el o teorie nou'a.
Malthusianismul nu poate servi ca Laza vreunui sistem politic sau economic, de oarece e nu-

www.dacoromanica.ro

216

mai o doctrina ocazionala; iar argumentul cel mai

serios pentru apararea celor doua. progresii, ar

fi ci ele sint adevarate in esenta lor, $i sint

gre$ite nuMai in forma. Daca populatia s'ar dubla

nu dup.' 25 de aul, ci nuYnai dupa un secol; $i

daca pamintul intreg ar fi avut cu 4000 de ani
mai inainte numai 1000 de locuitori, inca ar fi
trebuit sa, fie la 1800, cind scrie Malthus, 1400
de Miliarde de oameni, adeca de 1000 de ori mai

Multi decit acum. De altfel si statistica dovede$te,

ca in Wile civilizate ale Europei subsistentele

au sporit mai repede ca populatia, si c pauperis-

mul se datore$te formei vicioase a distributiei

avutiel.

Gre$ala cea mare a lui Malthus este, ca a

cautat legea populatiei in afard de om, in loc

s'o caute in om. Cu cit bogatia unei tari este mai

mare, cu atit densitatea populatiei ei poate fi

mai considerabila; dar populatia are totdeauna
o tendinta organica $i virtuala de a se adapta
mijloacelor de subsistenta... Exista deci in natura omeneasca o tendinta organica $i virtuala,
care face ca o populatie sa nu creasca peste o

anuMita limith. si s. tinda a se adapta totdeauna

mijloacelor de subsistenta"97). Sau cum spune
Nitti mai apol : producerea oainenilor tinde in
'mod virtual sei, se proportioneze producerii subsistentelor.
Dupa Malthus inmultirea populatiei este pro-

vocatA de o singurA cauza: tendinta organica de

reproducere la infinit. Aoeasta e o eroare. Populatia este sub inriurirea puternica a unui complex

de cauze, dintre cari cele mai importante sint :

1) Gauze psihice $i morale : religia, morala

$i estetica.
97) Fr% 5. Arita : Op. citat pag. 123-24.

www.dacoromanica.ro

217

2) Cauze sociale : organizatia politicd si diviziunile sociale.

3) Cauze econorince : distributia avutiilor.
Nitti aratd apoi cum si in ce mdsurd inmultirea populatiei este influentatd de aceste cauze,
si afirind, c'd problema populatiei capdtd un inceput de dezlegare cu doctrina biologicd intrevdzutd
de Doubleday, perfectionatd de Darwin si formu-

lath. apoi de Spencer. Cu elementele furnizate

de aceastd doctrina Nitti conchide, forrnulindu-si
astfel legea populatiei:

in mice societate, in care individualitatea

va fi puternic dezvoltatei si in care progresul,-socializeirii nu va clistruge toad, activitatea inctivi-

duald; in orice societate, in care avu(ia va fi

larg subdivizatei si cauzele sociale ale inegalitdtii vor fi eliminate gratie unei forme mai inalte
de cooperare, natalitatea va Glide sei se echilibreze au subsistentele, jar variatiunile ritmice ale
evolutiel demogratice nu vor mai avea nimic spiiiminteitor pentru omenire98).
Aceastti. legecrede Nitti este stiin ti ficeste
inatacabild si d'a o loviturd mortald malthusianis-

mului si principiilor scoalei clasice. Vom vedea

mal tirziu care este tdria stiintificd a acestei legi.
DeocOndatd remarcdm numai, cd legea lui Nitti
este conditionalit si cu aplicatie numai in viitor,
si poate intr'un viitor prea indeprtat. In ce pia:
veste fenoMenul miscdrii actuale a populatiei, si
fenoMenele trecute, legea lui Nitti este de un mutism, care nu cadreaed de loc cu seriozitatea ei
stiintificd.
*

Profesorul Gustav Schmoller se ocupd despre problema populatiei si despre teoria lui Mal98) Op. citat pag. 266-67.

www.dacoromanica.ro

218

thus in [primUl volum ail excelentului sau tratat99).

Meritul lui Malthus este, spune Schmoller,, ea a

accentuat cu energie $i cu dovezi $tiintifice asupra legaturil dintre nurn5rul oamerdlor $i posibilitatea lor de a se hrani, dar formulele sale numerice sint false $i el concepe tendinta de inmultire
desigur existenta,, ca prea naturals& absoluta, farI
incetare ; nu face in mod suficient distinctia intre diferitele imprejursari economice *i posibilitatile .de intretinere $i de emigrare; el consider
situatii ca suprapopulatia, ca fiind consecinta numarului prea mare de oameni, pe cind in realitate ea este urrnarea unei rele organizatii a produceril $i impartirii bunurilor sau a unui regres
technic.

In fenomenul cre$teril populatiei Schm oller

distinge trei situatii100) :

1. Popoarele au putut, ca in imprejurari nefavorabile sa% se bizue pe raxboaie, boli, accidente,

cari pot distruge surplusul de oameni, $i dac5. acestea n'au fost suficiente, ele si-au putut limita
nurnarul prin obstacole voite.
2. Popoarele con$tiente de puterea lor au putut s se intind, sri-$I l'argeasa, granitele, sa supung, popoare stedine, creindu-$I atmosfera necesara prin migratii, cuceriri, coloniz'ari, emigratii.

3. Dar ele au apucat $i un alt drum, foarte

greu, s'a indesit ins5.-$I populatia indigena, cea

ce presupune mari progrese technice $i economice, Morale $i juridice.

Dar daca obstacolele $i migratiunile nu sint
lipsite de importantA pentru popoarele, cari cresc
repede, chestiunea principal este de a $ti, in ce
99) Grundriss der allgemeinen Volkswirtschaftslehre 2

vol. 1901 ed. 4-6.

100) Op. citat vol. I pag. 172.

www.dacoromanica.ro

219

conditiuni poate cre$te o populatie pe propriut

ei teritoriu.
Indesirea populatiei este efectul natural al
unor imprejurari sanatoase, cum e un inalt grad
de culturk Dar tocmal aid gasim caracteristica
probleMei populatiei, tragicul ei, daca putem
spune a$a, Ca: pe deoparte fericirea parinteasca
$i interesele de indesire ale statului, economiei
$i puteril indeamnA mereu puternicile instincte
omene$ti; iar pe de alta parte insA$I atingerea
acestui scop devine amenintatoare, adeck indesirea continua a: populatiel nu se poate realiza
MIA' ca s'a nu produca, nevoia, lipsa, pauperismul. Fiecare masura de densitate a populatiei
presupune o anumit technica $i organizare a
vietil econoinice, anurnite moravuri $i reguli de
moralk anumite institutil sociale, cari pentra o
populatie dubla sint insuficiente, imposibile, ucieatoare"101).
Despre o suprapopulatie absolutei nu poate
fi deci vorba. Iar interes practic are nurnai ches-

tiunea de a se $ti, daca suprapopulatia relativd

existit sau nurnai amenintei; cu alte cuvinte, daca.
o anuMita organizare economick anumite conditiuni de viata econornica, moralk culturala etc...

sint capabile sau nu de o densitate mai mare a

populatiel. Daca da, atunci cre$terea densitatii
populatiei este hnbucuratoare; daca. nu, se impune o largire corespunzaloare a organizatiei $i
institutiilor econoMice, culturale etc... In orice
caz cre$terea populatiei nu este un fenomen atit
de aMenintator, cum se crede.
Profesorul Hector Denis caracterizeaza opera
lui Malthus, ca Marcind momentul in care socialismului doctrinal, constituit in prima sa forma.
101) G. Schram ller. : op. eitat vol. I pag. 182.

www.dacoromanica.ro

220

ca o continuare a filosofiei sec. 18-lea, se opune

individualismul in expresiunea lui cea mai intinsa $i mai radicala, *i in care chestiunea sociala
ModernA se degajeaza. ca o consecint4 a desAvirsirii revolutiel industriale" 102 )\ Iar despre Mal-

thus insu*I el spune c. istoria va zice de asemenea ca in sec. al 19-lea n'a fost scriitor, care sa fi
dat individualismului $i nesolidaritatii sociale o
expresiune mai complecth. i mai de temut"103
.

Dupd. Denis este o eroare a se sutine, ca Mal-

thus n'ar fi dat mare importanta, progresiei geometrice, ca fiind expresiunea Inmultirii oamenilor ; insu$1 Malthus spune, ca o considea ca dovedita prin cre$terea populatiei Statelor-linite din
America de Nord, ea $i progresia aritmeticA a sub-

sistentelor, care i se pare-lui Malthus evident

prin ea insa*i. Falsitatea legil malthusiane se

poate deduce ine $i din faptul, ca inmultirea subsistentelor nu se poate stabili cu rigurozitate decit cu ajutorul legilor biologiei i ale chimiei a-

gricole. Malthus ins'a n'a putut consulta decit

practica timpului s'au", $i el nici nu invoac5, de

altfel nici o experimentare sisternaticA, ci se margine$te la un exemplu ipotetic, pe cind pentru
populatie incearc sa se intemeeze pe fapte precise". De altfel opera proprie a lui Malthus e numai de a fi pus in raport cu mai mult rigoare,
decit au facut-o altii inaintea lui, cele dou5. tendinte de inmultire : a oamenilor $i a subsistertelor.

Intrucit prive$te filosfia morala ce se

jeaz din opera lui Malthus, Denis spune, ca ea
se intemeiaza ca $i in sistemul lui Adam Smith pe
teologia naturala.

Dar pe cind in conceptia lui Smith

102) Histoire des systemes economiqu.3s et soc. .istes

1907 vol, II pag. 45.

103) Op. citat pag. 51.

www.dacoromanica.ro

22 I

ascultind de interesele sale, este condus de a

mina invizibilA Catre realizarea unei ordine sociale al Carel fauritor incon$tient $i involuntar
este el Insu$I; pentru Malthus, omul, ascultind
de instinctele sale naturale, nu-i decit fa'uritor
de dezordine $i de ruink $i pentru a realiza in
adevr $i fericirea social $i cea individualg., el
trebue sA. reactioneze, condus de ratiune, in contra instinctelor sale naturale 104).
$i :

Concluzia la care ajunge Malthus tinde astfel, in toafa opera lui, sg, ggseascrt in inidividul
insu$I $i cauza $i remediul mizeriei 105).
Totu$1 conceptiunea de solidaritate sociala,
care st5, la baza cugetAriI abstracte a sec. al 18-lea,
intunecatA oarecum de doctrina individualistA

malthusiank va reapare. *i atuncI, spune, Denis, opera lui Malthus, desbrgcat de absolutul

ce contine, 1Argit5., complectatA., purificat va re-

intra in cantinuitatea istoriei.

*

Profesorul italian Villredo Pareto n'are nici

o rezerva, fatd. de Malthus $i opera lui. El nu aprobN obiceiul de a cerceta problema populatiei,
MIA' a se ocupa de Malthus. Totu$i acest obiceiu
poate fi folositor, numai intrucit ni ofer5, un exemplu edifiant de erorile ce se comit, cind se
confundA teoria cu practica, cercetarea $tiintificA,
cu predicatiunea mora15..

Lucrarea luI Malthus este confuza : adesea

e greu s'a $til precis chestiunile ce-si pune autorul 106).
Aceastrt lucrarezice Paretocoprinde patru
pArti. In prima parte, care este $tiintificA, Mal.

104) Op. citat pag. 80.

105) Op. citat pag. 83.
106) Vilfreclo Pareto : Manuel cl'conomie politicLue,

1909 pag, 420.

www.dacoromanica.ro

222

.thus si-a propus s. demonstreze, c. forta proli-

fia are tendinta de a detertnina o cre$tere a

populatiei Mai mare decit oea reard. Detaliile

hash', pe cari Malthus le-a adus in sprijinul aces-

tei teorii, nu sint sigure. Comparind teoria lui

Malthus cu faptele, vedem ca, intr'un caz particular, acela al Engliterii in sec. al 19-lea, popula-

tia a crescut dupA o progresie geometria, dublindu-se cam la 54 de ani; dar avutia a sporit

dupa o progresie $i Mai mare, astfel c. progresia

aritmetia nu corespunde de loc rea1itatii"107).

In partea a doua, care este descriptiva $i

'istorica, Malthus i$1 propune s. dovedeas$cA existenta $i efectele a doua obstacole pozitive : viciul $i rnizeria.
ln partea a treia, care este polemick Malthus
vrea sa demonstreze, ct starea economica si social a oamenilor depinde aproape numai de restrictiunea mai mare sau mai mica ce-$1 impun cu
privire la numarul na$terilor, *i mai de loc, sau
chiar de loc de actiunea guvernului $i a organiza-

tiei sociale. Aceasta parteadaoga Pareto este

evident falsa.

ln partea a patra insfir*it Malthus apare ca

/noralizator. Descoperind panaceul universal"
rmoral xestraintMalthus crede, a a rezolvit chestiunea socialk Aceasta. parte poate fi neglijata.

0 predia mai mult, pe 1Ing. cele cari s'au f

cut, spre a demonstra utilitatea, frumusetea $i

nobletea castitatii, nu adaoga cuno$tintelor noastre nimic nou" los).

In felul acesta Pareto reduce la nimic aproape opera $i doctrina lui Malthus, care de altfel in

timpurile din urrna nu mai are decIt o valoare

istoria.
107) V. Pareto: Op. citat pag. 421.
108) Idem : Op. citat pag. 422.

www.dacoromanica.ro

223

Profesorul Charles Gide face malthusianis-

mului o critica. severn,.

A trecut un secol, spune Gide, de la publicarea celebrei doctrine $i experienta n'a justificat pang acum prevederile pesimiste ale lui
Malthus. Se pare chiar, c. atnbele faimoase pro-

gresil au obtinut cea mai complecta dezmin-

tire

109).

In ce prive$te progresia aritmetica a subsistentelor, Gide spune ca e falsg. Atit in tarile vechi
ca Franta, cit $i in cele noun. ca State le-Unite
cre$terea avutiei este mai mare ca a populatiei.
Astazi preocuparea tuturor este invers aceleia
pe timpul lui Malthus, $i anume : se vor gasi oare
debu$euri suficiente productiunii?
Dezmintirea insa, pe care experienta a dat-o
progresiei geotnetrice, spune Gide, este $i mai

frapanta. Cci chiar clac. am admite posibili-

tatea in viitor a unel incetiniri in cre$terea productiunii, incetinirea natalitatii este insa mai sigura $i mai apropiard., pentru ca. e chiar pe cale de

realizare in toate tarile $i mai ales in Franta. La

scaderea natalitatil contribue dupa Gide un
complex de cauze economice, sociale $i morale.
Astfel c, preocuparea actuala este inversa celeia a lui Malthus : ce-i de facut pentru a sustine
natalitatea, care scade?
Eroarea lui Malthus a fost deci, c. n'a observat nufnArul $i forta tuturor mobilelor noua,
cari conspira la a impedeca pe om sa procreeze...

gratie acestor cauze specia uman este astazi

mai mult decit asigurata de o inmultire exage;,rata; ba chiar, astazi in Franta probabil mai

curind sau mai tirziu $i in celelalte tari

se

109) Ch. Gide: Cours d'economie politique ed. II-a

1911 pag. 768.

www.dacoromanica.ro

224

cairn', mijloacele de a stirnula cre*terea populatiei, sau cel putin de a face sa, dispara, obstacolele, cari o impiedica no).

Dupa cum vedem, cu cit ne departarn de

epoca lui Malthus, apropiindu-ne tot mai mult
de timpurile noastre, conceptiunea individualista,

doctrina malthusiana sint tot mai mult parasite. Rindurile malthusianismului se golesc din

ce in ce, iar conceptiunea problemei populatiei, ca

fiind in strinsa legatura cu organizarea sociala in
care se produce, ii fac loc larg i triumfal in *Uinta economica. La aceasta schimbare de front a
tiintii fata de problema populatiei a contribuit
mai ales literatura sociologica socialista. Despre
aceasta ne vom ocupa in capitolul ce urmeaza.

In sfir*it, profesorul Liqo Brentano de la

Miinchen, cu care vom incheia aceasta sectiune,
se ocupa pe larg i cu multa minutiozitate de beoria lui Malthus in una din lucrarile sale mai recente 111).

Teoria condi(iunilor, cari determin marirnea

si

creterea populatieispune Brentanoeste de

obicei legata, de nuinele lui Malthus; dar i inainte de dinsul au fost altii, cari s'au ocupat cu aceasta problema. Dupg ce trece in revista teoriile
emise inaintea lui Malthus asupra populatiei,
dupa ce expune teoria acestuia, Brentano incepe
analiza ei critica, spunind:
Intrucit Malthus deduce teoria sa din capa-

citatea de reproduoere infinita a oamenilor, el

are dreptate. De-acum insa incep erorile sale.
Prima lui eroare consta, dupa cum a dove110) (j'. Gide: Op. citat pag. 771.
111) Die malthus'sche Lehre und die BevolkerungsBewegung der letzten Dezennien 1909.

www.dacoromanica.ro

225

dit Riirne lin, in interneiarea teoriei sale pe date

statistice"112).
Caci, facind socoteala numrtrului de copii, ce
ar trebui sa-1 produca fiecare femee, pentru ca
populatia sa se poata dubla intr'o perioadrt de
25 ani, Brentano stabile$te, c acel numar ar tre-

bui sa fie 7-8. Or, este evident, a, aceasta nu

este real $i posibil $i calculele statistice stabilesc,

cA populatia se dubleaza in termen rnediu cam

la 70 de ani. Aceasta e cu atit mai adevarat, cu
cit statistica populatiei stabile$te, ca prolificitatea oarnenilor manifesta tendinta de a scadea.
Cu cercetarea cauzei acestei scrtderi, Brentano
gAse$te o a doua eroare a lul Malthus, o eroare
de ordin psicologic, care consta in aceia, crt Malthus crede :

1. ci exista un instinct de reproducere, care

ar fi cauza inmultiril speciei umane, $i
2. ch. acest instinct de reproducere rmine
acelae 113).

Brentano sustine insa, ca nu exista un asemene instinct, decit cel mult la familiile nobile
$i la dinastiile domnitoare, cea ce insa este cu totul indiferent pentru cre$terea populatiei. Majoritatea oamenilor insa procreazd din doua motive :
necesitatea sexualA $i dragostea de copii. Iar intrucit prive$te atria acestuf instinct, Brentano,
utilizind un bogat material de date statistice, sustine, ca, natalitatea scade in tarile, in cari buna
stare economicA este generalizata $i "cultura raspindita in intreaga populatie.
Scaderea natalitatii in genere are, dupa Brenta/no, douA, cauze : scaderea numarului casatoriiion sau scaderea numaruluI na$terilor de fiecare
casatorie. Si aceste doua, cauze se datoresc la rin112) Op. citat pag. 577.
113) Op. eitat pag. 579.

www.dacoromanica.ro

15

226

dul lor altor cauze, cari diferrt dupa starea materials& culturala, morala a diferitelor clase ce corn-

pun populatia, si ale caror efecte sunt fireste

deosebite. Astfel populatia Bavariei, impartita.

dupa, profesiuni in mod general, avea in anul

1895 urmMoarele proportil cu privire la natalitate :

Clasa burgheza
77

71

Din pop. totalA

NaWri

20, 57 0/0

18, 7 0/0
65, 4 70
15, 9 70

muncitoare 52, 98 Jo
biurocrata 26, 45 70

cea ce inseamna, dupa Brentano, *i lucrut este

fr indoiala adevarat, ca paturile sociale cu o
situatie Materiala si sociala mai buna sint mai
putin prolifice de cit stra;turile inferioare ale

populatiel.
Dar descresterea numarului casatoriilor si al
prolificittii se datoresc si unor cauze, cum sint:
bolile sexuale, bolile nervoase, cari daca, nu duc
totdeauna la sterilitate si celibat, in orice caz mic-

soreaza atit numarul casatoriilor cit si prolificitatea omului. Toate aceste consideratiuni sint de
natura, spune Brentano, a dovedi, ca instinctul
de reproducere nu ratline ronstant, dupa, cum credea Malthus $i c gradul lui de tarie slabeste con-

tinuu; iar rezerva morala propus de dinsul este

neputincioasrt a inbunatati soarta claselor infeHoare. Credinta, pe care o avea Malthus in eficacitatea rezervei morale, este dupa, Brentano
atit de utopica, incit cele mai nebunesti visuri
socialiste si comuniste nu se pot compara cu
dinsa.

Dar Malthus a comis si o alta eroare.

Dupa, curn teoria sa a fost rsturnata de descresterea natalitatii odata cu cresterea bunei

stari econornice, fara ca s fie nevoie de spo-

www.dacoromanica.ro

227

rirea virtutii rezervei morale, care srt balanteze

cre$terea populatiei eu m'a'sura subsistentelor
sale, ca nu cuva un nivel mai ridicat al bunei
sairi s. pporeasa nuMsdrul oamenilotr si srt determine astfel din nou mizeria ; tot a$a $i cre$terea
mijloacelor de subsistenta disponibile ale popoa-

relor europene in sec. 19-lea, cari ar avea tendinta srt creaser' mai incet decit populatia, a

rrtsturnat teoria malthusian. Malthus nu b`anuia in ce MAsurA poate contribui la st`dpinirea naturii

progresul $tiintil $i aplicarea rezultatelor ei la

viata omului, $i cit de minunat au putut sa-si

sporeascrt suma mijloacelor de existentli, popoa-

rele cari s'au servit de aceste progrese "4,

Si progresele acestea, cari au sporit productivitatea muncil omene$11, s'au realizat nu numai
in productiunea industrialrt, ci $i in productiunea
agricoill. Brentano produce o serie de date in aceastrt privintrt, stabilind neindoios teza lui. DacN.

productiunea agricol'a are o limith, in ins6$i iimita prtmintului, aceasta nu trebue ins ssa, ne
sperie, pentru cg, spune dinsul pAmintul globului terestru devine din ce in ce mai mult unul
$i acela$, astfel c acolo unde terenul cultivabil
n'ar mai fi suficiet, pot servi terenurile intinse
ale Americei de Nord, ale Argentinei $i ale Australiei tot atit de bine ca $i chnpiile locale. Dar
nu numai progresele $tiintifice si technice economice influenteazil. aceasta, evolutie, ci $i celelalte
$tiinte, cum sint : dreptul, $tiintele etice, medicina etc.
Toate aceste consideratiuni Ii due pe Bren-

tano la concluzia, crt cea ce trebue s. ne ingri-

jeaseil astAzi nu este suprapopulatia, care-I speria pe Malthus, ci stagnarea populatiei, care se
pare eh' se va realiza in viitor. Si atunci cum va
114) L. Brentano : Op. eitat pag. 608.

www.dacoromanica.ro

228

fi cu partea ce i se cuvine fiecaruia pe pamint?

Aceasta este problema, care dupa Brentano
nelini$te$te astazi pe patriotii diferitelor tari. Se
impune deci o politica economica, care sa tinda,

prin Mentinerea unei mortalitati scazute $i a unei

natalitati mai joase, la un excedent mai mare

de na$teri, $i nu cum e in genere astazi, popoare

cu natalitate Mare dar $i cu mare mortalitate.

Cu analiza critica $i obiectiile ce-i aduce malthusianismului profesorul Brentano incheem sec-

tiunea aceasta, $i putein constata, ca evolutia

teoriei populatiei in cursul sec. al 19-lea vade$te

tot I-nai mult slabiciunea teoriei lui Malthus. De
unde la inceputul acestui secol maithusianismul
inseluna totul $i era ultimul cuvint al teoriei po-

pulatiei, cu titnpul $tiinta s'a departat tot mai

mult de conceptiunea malthusiana, care astazi nu

mai prezinta poate decit un interes istoric.

La aceasta evolutie a $tiintil a contribuit

intr'o Mare msura critica socialista, pe care o

votn expune in trsturile ei generale in sectiunea

ce urtneaza.

www.dacoromanica.ro

SOCIALISTII CA ANTIMALTHUSIANI

Nu este loc s dam definitia exacta a cuvintului socialism $i nici s ne ocupam despre toate
.s,colile sau curentele, cari, clrept sau nedrept,$i-au

dat aceasta titulatura. Originea cuvintului $i intelesul lui exact intereseaza istoria. $i expunerea
doctrinelor socialiste. Nu aceasta insa vrem noi

s facein in capitolul de fata.

Louis Reybaucl1) considera ca socialisti pe :

Saint-Simon, Charles Fourier $i Robert Owen.
PAna la 1841, cind Reybaud i$I publica in volum
lucrarea, el nu recunoa$te alti socialisti, decit pe
ace$tI trei cugetatorI, desi &este unile puncte de
contact intre acetia $i alti scriitori, ca : Sismondi,
Blanqui, Rossi, Pierre Leroux, Reynaud, Buchez
etc
Caracterul distinctly al conceptiilor socialiste, ar fi dupa Reybaud, crt ele au pretentia de
a forma stiinta universala $i ca nu accepta nicl
una din ideile curente nici in viata, nici in afaa

de viatia.
Aceasta, caracterizare a socialisMulul este as-.
tzi evident falsA. Dar iarA$I, din punctul de ye-

dere al studiulul ce intreprindem, ar fi tot atit

de fals, daca am considera socialismul stricto

1) Etudes stir les reformateurs contemporains ou so-

cialistes modernes. Bruxelles 1841. Lucrarea aceasta este

reeditarea unor studii publicate mai inainte in Revue de

deux Mondes".

www.dacoromanica.ro

230

sensu, ca fiind mi$carea politica' de drimare a

organizatiei sociale $i inlocuirea acesteia cu o
orga,nizatie egalitara a truncii $i a foloaselor ei.
Daca e adevarat ca ideia socialista s'a concreti-

zat astazi intr'un partid politic, care o apara,

o dezvoltk o propaga $i tinde s'o realizeze; nu
e mai putin adevarat insk ca acest rezultat este
o fazci in dezvoltarea socialismtlui, $i ca aceia,

cari prin ideile $i scrierile lor au contribuit la

formatiunea $i latirea curentului revolutionar $i

egalitar chiar vag $i nebulos, trebuesc sa fie considerati ca inainta$ii celor de astazi. Acesta este
de altfel cursul firesc al ideilor $i al curentelor.
Ele nu rasar in mod spontan din crierul oamenilor, ci se formeaza incetul cu incetul, se dezvoltk
se perfectioneazk se aplick a$a ca, istoria poate
stabili cu inlesnire filiatia legitima, dintre urmasi
si precursori.
In acest inteles lu'dm noI expresiile socialism 0 socialisti, cu atit mai mull, cu cit pe nol
nu ne intereseaza decit un singur punct de contact al sociali$11lor, $i anuniie: atitudinea lor fat5,

de doctrina malthusian in special, $i conceptiile lor asupra problemei populatiei in general.

*

William Godwin este desigur cel dintii socialist care s'a ocupat de problema populatiel. Despre ideile $i lucrarea lui in aceasta, chestie am
vorbit in capitolul referitor la Malthus, a carui

opera a fost provocata tocmai de lucrarea lui

Godwin. La 1820, Godidin publica o noua seriere2), pentru a raspunde lui Malthus. Aceasta
noua scriere insa a trecut aproape neobservata,
din cauza admiratiei ce stirnise Incercarea" protivnicului sau.
*

2) On population.

www.dacoromanica.ro

231

Charles Fourier este omul unel idei exclusive"3). El sustine, ca in lume sint doua prinmini : principiul eroriidurerea, principiul adevarului pleicerea. Pentru a realiza fericirea oamenilor, Fourier preconizeaza asociatia capita-

lulul, a muncii $i a talentului, stabilind totodata

$i nonna de retributie a fiecrtruia. Aceasta, asociatie deriv din al 5-lea principiu al lui Fourier:
Ini$carea socialei, care impreuna cu celelalte 4:
mi$carea materiala, organica, instinctuala $i aroMala, constitue fundamentul conceptiei sale
cosmogonice.

In ce prive$te problema populatiei, Fourier') recunoa$te ca subsistentele nu sint suficiente pentru populatie, care se inmulte$te mai
repede. Totu$1 fenoMenul acesta nu este pericu-

los, pentru di pe deoparte populatia intilneste

patru obstacole puternice in dezvoltarea el numerica, $i anume : vigoarea femeilor, regimul gastrosofie, moravwrile fanerogame $i exercitiul in-

tegral; iar pe de alta parte exista, un remediu

in contra fecundittii omene$ti : sporirea consuMatiei, precizind chiar quadrublarea consumatiel.

*

Pe cit de confuz $i de bizar este Fourier

pe atit de )clar $i de logic este Pierre Leroux in

critica ce o face malthusianismului, in numele
principiilor cre$tine $i egalitare.
Pierre Leroux este un antimalthusian indirjit. Calificativul nu este nici prea tare nici trivial. Protestarile lui energice impotriva lui Mal:
thus $i a partizanilor sal, vehenaenta stilului $1
corectiunile drastice, daca ne putem exprirna a$a,
ce le aplica Malthusianismului justifica in totul
3) Louis Reybaud: Op. citat pag. 100.
4) Le nouveau monde industriel 1829.

www.dacoromanica.ro

232

calificativul ce-i atribuim. In 1846 Leroux a publicat in Revue Sociale" o serie de articole intitulate : Cerceffiri asupra bunurilor materiale sau
Individualism $i Socialism". Aceste articole, corn-

plectate apoi cu altele au apitrut in voluin in

1849 3

Pierre Leroux se ridica inrcii impotriva capitalului, pe care-I face responsabil de toate suferintele $i Mizeriile socialle, sustinind 61 oamenii
sint niste ma$ini de rnuned pentru capitali$ti, $i
c5, acestora nu le convine alte forme de sclitvie
decit salarul Si proletariatul. Aceasta nu inseamna"

ins'a ca Leroux este in contra industriei $i a industrialisrnului ; ci numai in contra industriei ea-

pitaliste, care II faoe impresia galerelor de la

Brest sau Toulon, dici adaog5. el:

Eu vad natiunile inlAntuite muncind sub

biciul capitalistilor. Nu dispretuesc niciuna din
manifestatiunile omului, dar mi-I drag inainte
de toate sufletul lui; nu-mi place ornul cadavru,
nu-mi place omul aservit $i st4init de cea ce e

mai mic $i mai josnic in natura lui; $i daa, e

adevitrat cA trebue s'a. trecem prin potopul diso-

lutiei umane pentru a lega continentele cu drumurile de fer, protestez cu toatti, energia in contra acestei fatalit'ati"6).
Proletariatul modern nu-1 pentru Pierre Leroux decit o forrng, de aservire, dupa cum sclavajul antic $i servajul Medieval erau alte forme
ale ace1eia$1 institutii economico-politice. Si aceasta cu atit mai mull, cu cit dup.dinsul toate
avutiile sint numal munca omeneasca mai mult
sau Mal putin condensat. Omul preschimbA na-

5) Malthus et les conomistes on y aura-t-il toujours

des pauvres I" Noi ne servim de editiunea apitruth mai tir-

ziu in Bibliotheque Nationale 2. vol.

6) Op. citat vol. I pag. 38.

www.dacoromanica.ro

233
tura producindu-$1 obiectele necesare pentru bra-

nil $i pentru celelalte trebuinte; numai inegalitatea $i luxul au creat necesitati vatamatoare $i
celor ce au asemenea necesitati $i celor, cari dacrt

nu le au, sint insa exploatati pentru a le satisface.

Industria capitalista este aceia care ucide pe

oameni, si insu$i Malthus, cel mai tare dintre econorni$tii capitalului $i cel mai logic, a spus-o,

dad a zis : Un om, care se na$te intr'o lume

deja ocupata, dacil cei avuti n'au nevoie de
munca lui, este' de prisos pe parnint. La marele
banchet al naturil, el n'are tacim. Natura ri po-

runce$te sa plece, $i tot ea nu va intirzia sali

execute sentinta".
Da, adaoga Leroux, industria capitalista
este aceia care ucide $i nu natura, cum spune

Malthus. Natura nu-1 raufacatoare decit prin ig-

noranta omului $i prin imoralitatea sa.... Ro-

$esc, o marturisesc, ro$esc pentru contemporanil mei, ca sint obligat stt demonstrez un adevar
evident prin el insu$I ca acesta: acapararea
.avutiilor in minile acelora, cari poseda venitul
net sau capitalul, dindu-le privilegiul $i monopolul produceril, echivaleaza cu razboiul, este

chiar rrtzboiul 7
Dar nu e suficient sit constati, ca populatia
.

spore$te in progresie geometrica $i subsistentele

numal in progresie aritmetica, cum face Malthus;

ci trebue sa-ti pul intrebarea: pentru ce au loc

aceste dou5, inmultiri in liniamentele determinate

de cele doia progresii. Malthus nu si-a pus a-

ceastA intrebare, de la raspunsul careia, Leroux

crede crt depinde salvarea omeniril. Termenii celor doua progresii n'au fost studiati, comparati,
pu$i in opozitie sub legea inegalittii, adecrt sub
7) Op. citat vol. I pag. 71.

www.dacoromanica.ro

234

legea capitalului, cea ce inseamna, ca.' sub imperiul acestei legi a$a $i este, intrucit sporirea subsistentelor numai in progresie aritmetica nu este
deoit consecinta sporirii capitalului in progresie
geometrica dar in minile unui nurnr mic de oalneni. Principiul inmultiril speciei umane $i prin-

cipiul Inriultirii capitalului sint doua forte cari

lucreaza in senz contrar. Potrivit unei axiome
prea cunoscute ele se distrug reciproc, sau cea
mai puternica anihileaza pe cea mai slaba. De
aici rezulta fatalmente lipsa de ubsistenta a speciei umane, pe care Malthus o consider" ca o lege

a naturii.
Este curios, spune Leroux, ca malthusianii,
dupa. ce sustin ca populatia tinde sa creaser'
Mai repede decit mijloacele de subsistenta, dar
se proportioneaza' mereu acestora, conchid ca interesele omeniril cer ca populatia sa, ramina stational% sau s. descreasca, $i c. orice incercare

de a o spori este absurda $i barbara, pentru ca

ea e totdeauna prea mare $i pentru ca excesul ei
este sursa tuturor mizeriilor. Malthusianil nu-$i
dau seama, c. imobilitatea populatiei este semnul neindoios al propriei ei nenorociri, c. inmul-

tirea ei este sernnul tot atit de sigur al prosperitatii sale. Este adevarat $i evident chiar, cii. omenirea nu se poate inmulti peste limitele mijloacelor

de subsistenta; dar e tot atit de adevarat, ct

orice cre$tere a Mijloacelor de subsistenta este

transforMata in capital $i devine prin aceasta
nefolositoare omeriril, a$a c pentru populatie
in genere aceasta cre$tere parer' nici nu s'ar fi
obtinut. Intr'o altei organizatie socialet insd, in
care productiunea ar fi altfel organizatei decit
pe bazele atotputerniciei capitalului, evident, cci
lucrurile nu s'air petrece la fel.
Dar culn stau lucrurile in ce prive$te sporirea subsistentelor?

www.dacoromanica.ro

235

Malthus $i rnalthusiani$til afirrna, cS fecun-

ditatea naturii n'are limita; ea a raspindit

ger-

Menii fiintelor vietuitoare cu o extrema prof umune, a$a ca daca n'ar interveni obstacolele destructive, parnIntul ar fi in scurt timp complectamente plin de fiinte din diverse specii animale
$i vegetale. Na$te insa intrebarea: daca natura
este atit de darnica $i de fecunda, cum se face,
cg. ea este zgircita nuinal cu oamenii? Cum se
face, ca toate speciile vegetale si animale gasesc

hrana cu Imbelsugare, iar omul, care este un

animal rational *i cu mai multe mijloace de a-$I

inmulti subsistentele, nu poate sa-$i procure subsistentele necesare? Dar tocrnai inmultirea la infinit a fiintelor vietuitoare, animale $i vegetale,

inseaMna inmultirea la infinit a subsistentelor

speciei Mnane. Cum se impaca dar se intreaba
Leroux preinisa fecunditatii naturii cu concluzia sterilitatii aceleia$1 naturi?
,Principiile voastre se adreseaza Leroux
malthusianilor se bazeaza pe o contradictie
de necrezut. Pentru a dovedi, ct inmultirea oaMenilor este nesfir$ita, vol remarcati, ca natura
desfa$ura in toate speciile o putere de fecunditate incalculabila; dar cind veniti la mijloacele
de subsistenta ale omului, uitati cea ce ati afirmat; uitati, ca daca omul este fecund, el se
afla in mijlocul unei naturi, careia ii atribuiti
pentru toate speciile o fecunditate superioara,
celei a otn'ului; uitati, ca omul e prin inteligenta
lui directorul $i arbitrul acestei naturi infind
productive. Cum s'ar putea ca arbitrul unei fa-

cultati infinite de subsistente sa fie lipsit de

;,subsistente"?8).

OaMenii, cu toate bogatiile lor, nu produc

nimic. Natura este aceia, care produce totul; $i
ea a stabilit un circulus intre producere $i consu8) Op. citat vol. II pag. 49.

www.dacoromanica.ro

236

matie. Capitalul si capitalismul insA au exclus

pe orn din circulus natural in numele asa numitei

circulatii, a avutiilor, asa ca Malthus a putut spune : pamintul e ocupat. Pamintul insa nu e ocupat

nici chiar in Wile, in cari dupa malthusiani,

populatia ar fi atins limita dezvoltaril el; pamintul este numai st'apinit pur si simplu.
In rezuMat, legea lui. Malthus este exacta
numal intrucit producerea se face sub imperiul
legii capitalului, care reguleaza producerea si con-

sumatia asa fel, ca inmultirea oamenilor sa excead mijloacele de subsistenta. Legea lui Malthus prin urmare nu este legea fatala a societatilor omenesti, ci legea corespunzatoare efectelor
capitalului. De asemenea mizeria nu este efectul
unei legi naturale, ci nuMai consecinta unei rele
organizatii a produceril si consumatiei.
Iata acum cu ce imagine simbolica isl ispraveste Pierre Leroux studiul sau asupra chestief :
Eri eram pe culmea unui munte. Pamintul

era acoperit de zapada; sufla un vint glacial

si imensul orizont ce se descoperea in jurul rneu

era plin de ceata. La apus, soarele, aproape de
sfirsitul cursei sale, parea ca lupta in contra u-

nei armate de nouri, cari li intunecau discul.

Il distingeal nurnai dupa dunga strilkcitoare
a unei linii intunecate. Am asteptat mult ca sa
apara. Ma teineam sa nu vina noaptea, si ma
gindeam la vorba lui 'Rousseau inainte de a
muri : deschideti fereasta, ca s'a, mai vad odata
soarele. Insfirsit aparu, dar Mat, de un ros de
singe taiat de dungi negre. Ma intorsei; cuprinsei orizontul cu privirea: tot orizontul era luminat de razele soarelui in apus; toti nourii, adineauri atit de suMbri, reflectau soarele sub toate

culorile prizmei; pamintul insusi era brazdat

de lumina. Soarele invinsese"9).
9) Op. citat vol. II pag. 182 83.

www.dacoromanica.ro

237

Pierre Leroux avea convingerea in apusul

societatii capitaliste si in aurora unei societati
mai bune, mai echitabile ce va sit vie, in care
preceptele evangelice vor calauzi pe oameni spre
Mai marea lor fericire si prosperitate.

Tot atit de energic in contra malthusianismului ca si Leroux este P. J. Proudhon" Pentru dinsul teoria lui Malthus este codul penal al
.

economiei politice; iar Malthus, acela care striga, :

societatea moare, societatea a murit.

Malthusianismul, dupa Proudhon, se invirteste in jurul unei singure chestiuni, pe care Uncle

sa o explice Mizeria, care este fenomenul cel

mai curios al civilizatiei. Dupa malthusiani, cauza

rnizeriei este insuficienta produselor ; cu alte eavinte, cauza mizeriei este mizeria. Si Prouclhon

se intreabk daca in aoest sistem mizeria nu este

o fantoma, un mit. Iar remediile malthusianilor
sint trei : sporirea produoeril, mic$orarea consu-

matiel O... mai putini copii. Cu alte cuvinte :

cine nu vrea S'a fie sarac, trebue sit devie hogat.

Si dupa ce expune teoria lui Malthus, Proudhcm

zice :

Iata in expresiunea sa cea mai dart si mai

obscura, cea mai deciziva si mai dezesperanta,
mitul final al economiei politice, coroana proprietatil, alegoria muncii $i a familiei. Ornenirea se consuma si piere prin exercitiul facultatilor sale de viat; daca s'ar putea pune un termen sinucideril sale, ea ar inceta de a exista....
Dar principiul lui Malthus cade in mod vadit in
cazul tuturor antinomiilor; $i, dupa, principiile
voastre (ale economi$tilor malthusiani), dupa aceasta, teorie- a termenilor opusi (d'aprs cette
10) Systeme des contradictions econorniques on Philosophie de la misere 2 vol. ed. II 1850.

www.dacoromanica.ro

238

thorie des contraires) socotita ca infailibila, antagonismul dintre progresul populatiei $i al productiel nu dovede$te decit existenta unui prin-

cipiu de echilibru, pe care $tiinta trebue

sa-1

descopere"1:0.
Mizeria inteadevar exista, este un fapt prea
evident, ca s. Nan', fi negat, si exisra din cauza
insuficientil subsistentelor; dar cu aceasta afirmatie problema nu-i rezolvith.. Trebue s ca'utam
cauzele cari produc insuficienta subsistentelor $i
deci mizeria. Malthus nu si-a pus chestiunea in
felul acesta, si de aceia n'a rezolvit-o.
Proudhon distinge dou5, perioade in existenta
omeniril : salbatacia $i civilizatia. In starea de

stilbatacie, omul trae$te cu produsele naturale ale

solului si cu carnea animalelor ; dar Cind aceste
provizil se sfirsesc, cu alte cuvinte cind vine mizeria, ea este cauzard de lene, de inertia facultatilor omului, care nu cunoa$te munca si nu *tie

cum sti utilizeze in folosul sau fortele naturale.

In acest Inteles, Mizeria este prematurata $i anornala. Mizeria actuala Insa, a socieratilor civilizate,

este de alta natura. Astzi nu lipseste munca,

dupa cum lipsea in starea de salbatcie, si cauza

mizeriei nu trebue Cautata. in insus omul, ci in
organizarea muncii, adeca in necesitatea el de
a se determina $i defini. Astfel pus, problema
se prezintil, cu totul altfel decit in sistemul malthu sian.

Chestiunea nu e de a se $tispune Proud-

hon in ce mod munca va alunga mizeria

pri-

mitivA, care a disprtrut de mult ; ci cum sa eliminam pauperismul, care rezult din defectele pro-

prii ale Muncii, sau mai exact, din falsa organizatie a muncii, a economiei politice"").
11) Op. citat vol. II pag. 306-307.
12) Op. citat vol. II pag. 316.

www.dacoromanica.ro

239

Aceste defecte se gsesc in felul de a fi al

formelor sau categoriilor de muncrt, cari dup5.
Proudhon

sint diviziunea muncii, ma$inele, con-

curenta, monopolul, statul sau centralizarea, liberul schimb, creditul, proprietatea $i comunitatea. Fiecare din aceste forme de munca, prin
natura ion actual5, $i prin functionarea lor anonmalrt contribue la producerea mizeriei, adecrt a
dezechilibrului dintre populatie $i subsistente.
Din exaMinarea lor in parte Proudhon scoate urmAtoarele regule, pe cari le opu.ne malthusianismului :

1). Munca, sintetizind $i regulind toate organele sale, posedA In ea insA$i facultatea de a inmulti mijloacele noastre de existent intr'o can-

titate totdeauna superioafa nevoilor noastre, $i

prin urmare de a spori mereu buna noasted stare,
oricare ar fi cresterea populatiel;
2 Mizeria rezult exclusiv in starea de civilizatie, din antagonisinul economic, dup5, cum
in starea de slbtticie era consecinta lenei;
3). Pauperisinul ne mai fiind de temut intr'o
societate regulattt, unica chestiune ce trebue s
.

se rezolve este aceasta : care este legea de echilibru intre populatie $i glob (Mijloacele de existentA).

Aceste concluzil, dupri Proudhon, dovedesc

decaderea econaniel politioe.
Punindu-$i intrebarea, care este principiul de

echilibrare a populatiel cu mijloacele de existent. Proudhon caut s stabileasca, mai intil

falsitatea acestui principiu in sistemul lui Malthus. Dupa acesta obstacolele preventive $i represive, dintre cari Mai principale sint: foametea, epidemiile $i rzboaele, constituesc princtpiul de echilibrare al populatiel. Cind populatia
intrece limita mijloaoelor de subsistentA, obstaco-

lele represive intervin spre a o aduce la nivelul

www.dacoromanica.ro

240

lor, iar rezerva morala tinde sa o Impiethce dea lua proportii asa de marl.
Dar acest principiu nu are de efect stabilirea
unui echilibru, pentru ca el consista intr'o constringere. Natura Ii determina pe om la fecundilate, societatea II porunce$te moderatie si chiar
sterilitate, $i omul nu $tie ce si. faca. Este acesta
echilibru? se intreaba Proudhon. Apoi reme-

diul lui Malthus este o acuzare in contra providentil $i religia trebue sa-i fie du$mana. Si in
sfir$it, remediul lui Malthus este impracticabil $i
neputincios : impracticabil, pentru ca tineretea nu

poate lIncezi, oricare ar fi sanctiunea; neputincios, pentru cit mizeria fiind efectul organizatief
sociale $i nu a crestereI populatiei, ea va exista
independent (le cre$terea sau descre$terea populatiel.
Problema principiu-lui de echilibrare a popu-

latieI ramble deci intreaga $i reclama o solutie,

care este cu atit mai greu de gasit, cu cif dezvoltarea actualei organizari a muncil produce un

nou fenomen, pe care Proudhon II nurne$te: agravarea muncil, $i care consista in micsorarea rela-

tiva a produceril cu toatit sporirea el colosala

absoluta.

Inteo societate organizata, spune Proudhon"), suma muncii, de$i pare Ca se mic$oreaza din pricina masinelor, a diviziunil mun-

cii etc..., sporeste totusl continuu $i pentru muncitorul colectiv si pentru fiecare individ in parte,

$i aceasta prin faptul $i in virtutea dezvoltaril

econoMice. Astfel cit pe masura ce industria
se perfectioneaza gratie $tiintii, artel si organizarii; pe masura ce munca cre$te in intensitate

$i In durata (calitate $i cantitate); cu atit se mit--

soreaza productiunea relativa.

13) Op. eitat vol. 11 pag. 352.

www.dacoromanica.ro

241

Si cum sa se poata desfiinta mizeria, daca

nu se poate produce Mai mult? Dar aceasta intrebare este intim legata de o alta: ce relatie exista
intre incetinirea productiunii, ca efect al cre$terii
muncii, $i intre populatie? Relatiunea aceasta a
stabilit-o $i Malthus, iar Proudhon mai adaoga,
c. principiul vietil, care prezidrt la crearea valorilor, prezida fla reproducerea specie! omene$ti.
Consecinta acestei idei este antagonismul din tre
munca $i iubire. Exercitiul facultatii industriale
dauneaza facultatii prolifice i viceversa. Cel
mai puternic antiafrodisiac este munca. Si concluzia lui Proudh on este aceasta:

Eu rnIi tiu de aceasta, formidabila lege a

agravcirii rnunci, i rog s. mi se raspunda ce
va deveni irezistibilul progres, care impingindu-ne cu o forta victorioasa, s sporirn fall incetare capitalul $i buna stare, intirzie mereu atingerea scopului, ne ingreuiaza mereu sarcina.
Din doua, una: sau omenirea va deveni prin
munch' o societate de sfinti, sau civilizatia nu
va fi, prin monopol $i mizerie, decit un iad imens. Dupa cum rnerg lucrurile, daca, nu va in-

terveni o reforma, care sa, schimbe cu totul con-

ditiunile de rnuncrt $i de salar, orice sporire a

muncii $i deM orice cre$tere a avutiei va deveni

curind imposibil. Cu mult inainte ca parnintul
sa, fie complect ocupat, producerea se va opri:

pauperismul $i crima vor cre$te mereu

11..

Aceasta este incheerea dezolanta a lui Proudhon, care este insa mult atenuata de convingerea
lui in necesitatea unei transforMari sociale, de
natura, a remedia rrtul $i a pune capat mizeriei;
caci, incaodata, pauperismul, dupa Pr ondh on,
este rezultatul nu a cre$teril populatiei, ci a viciilor organizatiei munch!.
14) Op, eitat vol. II pag. 373--74.

www.dacoromanica.ro

16

242

Cunoscutul scriitor rus N. Tchernychewsky

este un antitnalthusian tot atit de hotarit, pe cit
a fost de energic si conscvent pana la rnartiraj in
revolutionarismul sau. El se ocupa de problerna
populatiei in raport cu legea productivitatii crescinde a solului, intr'o lucrare interesanta, si riguros stiintific1115), in care face critica principiilor" lui Stuart Mill.
Tchernychewsky sustine, c teoria lui Malthus dupa care populatia tinde sa se ininulteasa
in progresie geometrica si se dubleaza la fiecare
25 de ani, se inteineiaza pe un calcul lipsit de
seriozitate, ca si progresia aritmetia a cresterii
produselor agricole. In toata lucrarea lui Malthus

nu se gasesc fapte sigure, din care sa se poata

deduce cele doua, progresii, si desi statistica era

pe vremea lui abia la inceput, i-ar fi putut procura date mai concludente, pe cari Malthus le-ar
fi gsit poate, daca nu era condus de sentimentul
politic al apararii ordinei economice in contra
atacurilor reformatorilor de pe atunci. Tar cind
mai tirziu, dupa ce isi formulase teoria, terceta
datele statistice, a cules tot ce a putut si a inlaturat tot ce nu i-a convenit, spre a da teoriei sale
o alura stiintifica si o baza, sigura.'
Tchernychewsky se ocupa, rnai intai de progresia aritmetica a cresterii produsului agricol,
care fata de progresia geometrica, a inmultirii oamenilor, stabileste un deficit, ce ia, in teoria lui
Malthus, proportii enortne; si gaseste ca, chiar
in ipoteza c. populatia s'ar dubla in 12 ani, Inca
ameliorrile mentinindu-si cursul lor normal din
ultimele 3 4 secole, pot evita cu totul deficitul
despre care vorbeste Malthus.
Si clacrt deficitul produsului agricol nu se
15) L'conomie politique jugec par la science 1874.

www.dacoromanica.ro

243

produce fata, de dublarea populatiei

o pe-

rioda de 12 ani, cu atit mai mult nu poate fi

vorba de acest deficit in ipoteza malthusiana,
dupa care populatia se dubleaed in 25 de ani.
Deci, daca Tchernychewsky ar tinde numaI la
combaterea teoriei lui Malthus, el s'ar putea o-

pi la aceasta concluzie. Cum ins el vrea sa

descopere adevIlrul, procede mai departe la critica progresiei geometrice a inmultirii oamenilor.
De unde a dedus Malthus progresia geome-

trick' *i perioda de 25 de ani? Din observatia

Inrnultirii populatiei in State le-Unite ale Americei de Nord. Dar inmultirea repede a popula-

tiei din aceasta tara in timpul lui Malthus nu

se datore*te numai cre*teril sale naturale, dupa

cum arata foarte bine Godwin, ci *i imigratiei.
Iar cind par tizanii lui Malthus recunosc c1 acesta
a neglijat influenta imigratiei *i stabilesc pentru
State le-Unite o perioda, de dublare a populatiei
de 29 de ani, Tchernychewsky se intreaba, cum
se poate, ca pe baza acelora$I date sit se ajunga
la cleductii numerice atit de diferite? Aceasta II

face pe dinsul sit cerceteze din nou statistica

populatiei Statelor-linite *i a altor taxi, ajun-

gind la concluzia c, tinind seama de procentul

na*terilor *i al deceselor, de forta de fecunditate a femeilor, populatia nu se poate dubla de-

cit intr'o periothi, de 35-40 de ani, *i Inca in

trile civilizate, In cari mizeria este un factor

puternic de prolificitate. Aceasta inseamna insa,

ca progresia geometrica a lui Malthus este o chimera *i cii. suprapopulatia nu s'ar putea produce decit foarte tirziu, peste vre-o 500 de ani.

...Aceasta insa nu e treaba noastra; noua ni-i

de-ajuns s. ne convingem, ca ororile cu. cari
am fost arnenintati ,,cu toate ideile *i obicemrile astazi dominante, nu sint decit ni$te fan-

www.dacoromanica.ro

244

tome ridicule, nu numal pentru noi, ci $i pentru urmasii nostri timp de mai multe secole"16
Prin urrnare mizeria actuala nu se datore$te
inmultiril prea marl a oamenilor, ci altor cauze,
$i anume defectelor organizaril economice ; caci
in nici un caz, spune Tchernychewsky, deficitul produsului agricol nu provine din imposibi.

litatea naturala de a-I evita, ci din raporturile

existente intro capitalul fix $i profit si intre
populatia agricola $i totalul populatiei.
Este stiut ca o parte a produsului trebue sri
fie destinata perfectionarii mijloacelor de munca,

adecrt sa fie transformata in capital fix. Aceasta operatiune este utilrt populatiel luata in generalitatea el, pentru ca are de efect sporirea
produsului. Dar cind sporirea acestui produs tnt
este in proportie cu cheltuelile necesitate de perfectionarea mijloacelor de munch', atunci capita-

listul nu face aceasta transformare a profitului

in capital fix, urmind a-I consuma neproductiv,
cea_ce dauneaza producerii si populatiei. Pe de
alta parte, in Orile civilizate populatia oraselor
creste mai repede decit populatia agricol, ceia
ce inseamna, ca proportia cresteril populatiel agricole se micsoreaza fata de aceia a populatiel
in genere. *i cum la ora$e sint multime de oameni, cari nu produc nimic, fie ca n'au ocupatil,
fie ca au ocupatil neproductive, dar cari cu totil
sint consurnatorl, lucrurile trebue sa meargrt anor-

mal. Acestor douil cauze mai ales se datore$te,

dupa Tchernychewsky, deficitul produsului agricol.

Aceste cauze insa nu sint naturale, ci sociale,

$i de aceia Tchernychewsky zice :
Daca tinem seama de puterea acestor dourt
Imprejurari, vedem, 61 deficitul produsului a1() Tchernychewsky : Op. citat pag. 438.

www.dacoromanica.ro

245

gricol este inevitabilcum spunea $i Malthus

decit cI acest deficit nu este, in societatile civilizate, efectul legilor naturii, ci numai a aces-

tor imprejurarl, cari atita timp cit exista, nu

poate fi evitat, indiferent daca populatia se inmulte$te sau nu"17).

A$a fiind, Ma ltinis era cu totul gresit, cind
credea, crt pricina mizeriei este arnorul fizic, $i
ct reinediul el ar fi abstinenta. Cauze sociale, *i
nu legi organice inerente naturii omene$ti, produc mizeria. A cere naturil omen$ti sa se abtie
(le la functionarea el normala este imposibil *i
naiv. Malthus a adus, ce-I drept, un mare serviciu $tiintil cu tot niodul lui gre$it de a vedea ches-

tia; sfaturile sale insa nu pot fi utilizate, pentru

ca au un puternic adversar in insa* natura ome-

neasca.
*

Tot antirnalthusian este $i marele agitator

$i politic socialist Ferdinand Lassa Ile, care com-

bate Inalthusianismul cu a$a numita lege de amnia a salarului (das eherne Lohngesetz,. Dupa
Lassa lle18) mizeria claselor mr3ncitoare se da-

tore$te nu inmultirii lor excesive,

ci legil in

virtutea careia salarul este intotdeauna limitat la

echivalentul subsistentelar strict necesare existentii muncitorilor. Oscilatiunile lui, ciici salarul nu
este totdeauna constant, se produc in jurul acestul strict necesar WI a-I intrece sau a se cobori
cu

lt.

Cind conjectura economica este bunk cind

cererea de Marfa este mare, salarur se urea $i
situatia claselor inuncitoare se imbunatate$te. A17) Op. citat pag. 491-92.

18) Offenes Antwortschreiben an das Centralkomitee

zur Berufung eines allgemeinen deutschen Arbeiterkongre,,ses zu Leipzig. 1863.

www.dacoromanica.ro

246

ceasta urcare insit nu poate dura mult, caci populatia muncitoare se inmulteste si oferta de
brate marindu-se, pretul 1111111Cil, salarul, va tre-

bui s cada fie la nivelul dintil, fie chiar mai

jos, adica la Mai putin decit echivalentul strictu-

lui necesar. Dar nici aceasta stare precara nu

poate dainui Mult vreme, dupa, cum starea pros-

pera anterioara n'a putut dura, din cauza imputinrii populatiel muncitoare provenita dinteo
.mare mortalitate sau din emigratii sau din abstinenta de la castorii. Asa ca in definitiv oferta
dp brate micsorindu-se, cererea lor relativ sporeste, valoarea muncii se urca si odata, cu ea si
salarul, care se ipoate urca si peste echivalentul
strictului necesar, daca cererea de munca, va fi
mare.

In modul acesta salarul variaza dupa jocul

cererii si al ofertei, oscilind de-asupra sau sub
strictul necesar existentii lucratorului si tinzind
mereu sa se egaleze cu'acest strict necesar, care
ar fi salarul real mijlociu.

Unii scriitori sustin ca legea de arama, a

salarului a lui kassalle, n'ar fi decit legea sala-

rului stabilita de Ricardo. Acesti scrii torsi fac o

confuzie regretabila identificind doua teoril distincte.

Ricardo sustine ca munca are un pret natural si un pret curent. Pretul natural al muncii este acela, care procura lucratorilor, in general, mijloacele de subsistenta si de perpetuare

a speciei lor fra crestere sau micsorare '9

Pretul natural al Muncii depinzind de pretul subsistentelor lucratorului si familiei lui, variaza in

raport direct cu preturile subsistentelor. El se

urca sau se coboara, dupa cum se urca sau se coboara preturile subsistentelor si a tuturor obiectelor necesare intretinerii si reproducerii lui.
1 9) D. Ricardo : Oeuvres completes pag. 59.

www.dacoromanica.ro

247

Pretul curent lush' este pretul pe care-1 primeste

realmente lucrtitorul dupg. raporturile dintre ofer te si cerere"20). Si pentru a sezisa mai bine
deosebirea profuna dintre aceste douil preturi
ale muncii, cari sint tot atitea categoril ale salaru-

lui, n'avem decit sg, le raporthm pe fiecare din

ele la oscilatiunile preturilor subsitentelor.
Am vzut, c5. pretul natural variaea in raport direct cu preturile subsitentelor, pentru ci
el nu-i decit suma subsistentelor necesare; pretul
curent inst variaed in raport Myers cu preturile
subsitentelor, pentru ca. dacti preturile acestora
se urea, luceatorul null poate procura cu salaru,
stilt decit o cantitate mai micA de subsistente, si
deci in realitate, salarul curent este mai mic; si
viceversa,-cind preturile subsitentelor se coboall,

salarul curent se urea.

Pe cind deci in conceptiunea lui Ricardo avein doua." feluri de salarii, distincte si prin natura si variabilitatea lor in raport cu pretul sub-

sistentelor ; in conceptiunea lui Lassa Ile n'avem

decit un singur salar, care n'are nici o relatiune
cu preturile subsitentelor, si care nu depincle decit de oferta si cererea muncii.
Dacsa este vorba sA c`auth'm ideia, care 1-ar
fi putut inspira pe Lassa Ile in formularea legii
de aramk apol o grtsim mai usor in Turgot care,
inainte si de Ricardo si de Adam Smith, a zis :
.

,,Simplul luceator, care n'are decit bratele

si industria sa, n'are nimic decit cind parvine

vind g. altuia munca. El o vinde mai scump

Ali
sau mai eftin; dar acest pret mai mare sau mai

mic nu atirnA, numai de dinsul, ci rezultti din

intelegerea ce o stabileste cu acela care-1 01-

teste Munca. Acesta i-o plAteste cit mai eftin posibil, si cuM el are alegerea dinteun num'ar mare
20) Ricardo: Op. citat pag. GO.

www.dacoromanica.ro

248

de lucratori, II prefera pe acela, care lucreaza

mai ef tin. Lucreitorii sint deci silit set coboare

preful din cauza concurentii ce si-o fac. In orice

fel de muncd salarul lucreitorului trebue set se
limiteze la aceia ce-i este necesar pentru procurarea subsistentii"21).
Incheind digresiunea $i revenind la teoria

lui Lassa lle, trebue sit alrtogAm, ca in baza legii

de aram'a dinsul afirma, cit mizeria este de natura
sociard $i crt este consecinta inevitabila a acestei

legi crude, care nu ingadue clasei muncitoare

putinta unel stari materiale mai bune.

Limitarea salarului mijlociu la cele strict

necesare vietil $i reproducerii el intr'o tara data

este a$a dar, o repet, legea de aramrt $i cruda,
care stapine$te salarul muncii in situatiunea
actualrt" 22).

Mai interesant de cit Lassa he $i fara nici o

contestare, cugetatorul frunta$ al socialismului
este Karl Marx, autorul uneia din cele mai Nraloroase opere de econdmie sociala: Das Kapital,
in care el face critica productiunii capitaliste $i
a circulatiei avutiei cu o profunzime de vederi
uimitoare.

Pentru Marx, probleina poputatiei sta intreaga in compunerea capitalului $i in modul lui
de functionare in cursul produceril $i acumularii capitaliste.

Trnpartirea clasica a capitalului in capital

fix $i capital circulant este dupa Marx superficiali'I $i in neputinta, de a ne lamuri procesul de
21) Turgot : Oeuvres completesRflexions .sur la
formation et la distribution des riehesses ed. Daire 1844
6 pag. 10.
22) F. Lassalle: Op. citat pag. 422 in Ford. Lassalle's
Roden und Sehriften 1893 vol. II.

www.dacoromanica.ro

249

producere in toata intirnitatea lui. In vederea explicrii acestui proces de producere Marx distinge
capiialul constant si capitalul variabil, cel dintii reprezentind valoarea rnijloacelor de producere; cel de-al doilea valoarea fortei de muncrt
adeca suma salariilor23 Dupa cum arata si denurnirile date de Marx, capitalul constant ramine
acela$, ca valoare, in cursul procesului de producere, si lucrul este evident, caci pamintul, Inasinele, materia prima etc... nu-$I schimbrt valoarea, ci numai transmit produsului muncil o parte
din valoarea lor; capitalul variabil insa se schimha, de oarece suma salariilor este prin natura el
o cantitate variabila. Aceasta se vede mai bine
studiind wocesul acumularii capitaliste, cacl daca
In procesul de producere capitalul constant raMine acelas, in procesul acumularii el sporeste
alaturi de o micsorare relativa a capitalului Arariabil.
Inventiunile si perfectionarile technice, cari
sporesc productivitatea au de rezultat nu numai
usurarea producerii si sporirea produsului, ci si
micsorarea cantitatil de forta de munca ce necesita acea producere si acel produs. Aceasta micsorare a fortel de munca se resfringe asupra salariilor, intrucit micsoreaza capitalul variabil,
.

care, dupa cum am spus, este suma salariilor.

Un exernplu ne va lamuri mai bine. Un capitalist plaseaza in intreprinderea sa un capital, sa
zicein de 100,000 lei. Din acest capital el desti-

neaza, de pilda, 50,000 pentru instalatil, masini,

materie prima, constituind capitalul constant; iar
restul de 50,000 pentru plata lucratorilor, constituind capitalul variabil. In cursul producerii capitalul constant ramine acelas, pentru ca insta23) Das Kapital: Kritik der politisehen Oekonomie
ed. 5-a 1903 Vol. I pag. 576.

www.dacoromanica.ro

250

latia, ma$inele, materia prima au tocmai valoa-

rea egala cu pretul construirii sau cumpararii

lor; dar capitalul variabil se schimba, pentru cit
salariile lucratorilor slut supuse fluctuatiilor ofertel $i cererii, $i urcarea sau coborirea lor maresc sau mic$oreaza capitalul variabil.
Ratiunea de a fi a capitalului Insii e acumu-

larea. Capitalul 'nu renteaa,$i xm este capital daea

nu se acumuleaza, dad'," nu spore$te. Capitalul

pus in exploatare de capitalistul nostru va trebui sit produca un spor, sit zicern de 20,000 lei,
pe care Marx il nume$te plusvaloare. Acest spor
se adaoga la capital, $i astfel capitalistul continua
intreprinderea sa cu un capital de 120,000 lei,
Na$te lush' intrebarea : la care dintre cele doua
categorii ale capitalului se adaoga plusvaloarea?
Rrtspunsul la aceasta intrebare dezvalue
secre.
tul acumularii capitaliste.
Capitalistul, care este in neIntrerupta concurenta cu ceilalti producatori similari, este silit
sa-si perfectioneze mereu rnijloacele de produ-

cere, pentru a putea produce cit mai mult, cit

mai bine, cit mai ieftin posibil. Plusvaloarea prin

urmare el o destineazrt cumpararii unor ma$ini
mai perfectionate, unei instalatii mai proprii.
Dar cu aceste Masini el produce aceia$ cantitate
de marfa cu o putere de munca Mai mica, sau o
cantitate de marfa mai mare en aceia$ putere de
Munca. In cazul dintii el va licentia o parte din

lucratori, $i astfel capitalul variabil se va micsora; in cazul de-al doilea caPitalul variabil va
ramine acela$, dar capitalul constant va spori,
Obi$nuit se intimpla, cit sporul capitalului cons-

tant este mai mare cleat al capitalului variabil.

In exemplul nostru din plusvaloarea de 20,000
lei, capitalul constant va spori cu 15,000 pe and.
capitalul variabil nurnai cu 5000.
Dar acurnularea continua. Din produsul ur-

www.dacoromanica.ro

251

mator, care este sa zicetn 30,000, capitalul cons-

tant cre*te cu 20,000 iar cel variabil nurnai cu

10,000, *. a. m. d. Cu alte cuvinte, dactt la inceput procentul de capital constant *i capital varia-

bil pus in intreprindere era egal, de 500/o, in

cursul acumularii, capitalul constant cre*te la

65,000 *i apol la 85,000, pe cInd capitalul variabil cre*te numai la 55,000 *i apoi la 75,000. Dacrt

am urmari acumularea capitalista in rni*carea

neintrerupta, am observa sporirea absoluta a ca-

pitalului constant *i scaderea relativa a celui va-

riabil; procentul celui dintii urcindu-se la 55,

60, 70 la suta din capitalul total, iar procentul

celui de-al doilea din capitalul total mic*orinclu-

se la 45, 40, 30 la suta.

De aceia Marx zice :

Aceasta schimbare in compunerea technica

a capitalului, cre*terea in cantitate a "mijloacelor de producere coMparata cu cantitatea fortei

vie de muncd, se reflecteaza in compunerea sa
ca valoare, in cre*terea partii constante a capitalului pe seama partii sale variabile"24).
far Mai apoi :

Cu acirrnularea capitalului se dezvolta modul. de producere specific capitalist *i eu rnodul

de producere specific capitalist se dezvoltri acu-

mtlarea capitalului"25).

Acurnularea capitalurilor are de rezultat cen-

tralizarea lor incit mai putine mini, capitalurile

Mari inghitind pe cele mici (Die grsseren kapitale schlagen daher die kleineren), azvirlind pe
piata rnuncii ca proletari, ca simpli posesori ai
fortei de munca, pe fo*tii midi capitali*ti, cart
n'au putut rezista concurentii celor mai mari.
Cu eleinentele deduse din acumularea capi24) Das Kapital vol. I pag. 587.
25) Op. citat vol. I pag. 589.

www.dacoromanica.ro

252

talului si din miscarea prtrtilor lui coinponente,

Marx explica problema populatiei si fenomenul
iperdemiel, care duprt Malthus se produce in vir-

tutea unel legi naturale, si anume, a tendintei

oamenilor de la e inmulti mal repede decit mijloa-

cele de subsistenta. Daca in sistemul lui Malthus

iperdemia se datoreste crestera prea marl a popu-

latiei in raport cu mijloacele de subsistenta, in

sistemul lui Ma4.x iperdemia este reflexul in

populatie a miscariI, schimbariI si acumularii Capi talului.

Clasele muncitoare, cad in sinul lor se produce iperdernia, n'au alt mijloc de existenta decit

forta de mulca, respectiv salarul. Salarul ins,

care nu este in totalitatea lui decit capitalul va-

riabil, se micsoreaza", in cursul acumulariI capita-

liste, si cu cit acumularea progreseaza, se face

pe o scara Mai intinsa, cu atit suma salariilor, adeca. suma cantitatilor mijloacelor de subsistenta

ale lucratorilor, scade relativ cu capitalul constant, desi se Mareste privita in mod absolut si
in raport cu syma salariilor anterioare. De aid
rezult, ca cererea reald de mgrica depinde nu
de cantitatea capitalului social plasat in intreprinderi productive, ci de cantitatea capitalului
variabil; pe cind cererea relativii de munca depinde de cantitatea capitalului variabil in raport
cu cantitatea totala a capitalului. Daca partea
constanta a capitalului este de 100,000 de lei,
iar partea lui variabila numai de 50,000, atunci
cererea relativg. de inunc'd este ca 2:1, adeca in
proportie de juinatate la capitalul social, pe cind
cererea reala este aceia necesitata de un capital
de 50,000 de lei. Oricitl lucratorl vor fi in plus
de numarul cerut de acest capital, el vor fi supranWneraff.

In cursul acuMulariI insa capitalul variabil

.scazind si cererea realrt de munca va scadea, si

www.dacoromanica.ro

253

deci Inca un plus de nuncitori vor deveni supranumerari. Nu populatia se inmulteste prea
tare, ci cresterea reald de muncd scade in raport cu
cea relativd; capitalul variabil clestinat lucratori-

lor se micsoreazd fatd de capitalul social.

Daca o conjecturrt coMerciala bunk sau crea-

rea unei noua, industrii atrage o parte din populatia inuncitoare supranumerarli dindu-I de lucru,
progresul acumulariI capitaliste insrt i$1 va produce irnediat efectul respingind un numar mai
mare sau mai mic dintre muncitori, cari vor cadea in categoria supranumerarilor.
In felul acesta se formeaza suprapopulatia,
pe care Marx o nume$te relativd, de oarece provine din situatia $i functionarea capitalului social, din cre$terea $i acumularea lui progresivrt,
fall a fi, cum pretinde Malthus, efectul unei legi
naturale $i irnuabile. 0 asemene lege a populatiei nu exista.
Aceasta este legea proprie modului de producere capitalist, dupa cum de fapt fiecare mod
istoric de producere are o lege a populatiei istoricrt, speciala $i numal lui aplicabilit. 0 lege

abstractd a populatie, nu existd decit pentru

plante i lanimale $i nurnai Intru cit nu le influen-

teazit omul

Aceastrt suprapopulatie relativrt constitue o

adevrata armata de rezerva, care-i procura capitaluluI rezervele de munca de cari are nevoie
fie pentru o mai desavir$ita valorificare, fie pentru reducerea salariilor la minimum posibil. Cind
producerea de rnarfuri este intr'o fazrt Infloritoare
$i necesita o mai mare cantitate de forta de munca, armata de 'rezervA, sta la dispozitia capitalului spre a-i furniza munca necesara. In cursul u-

nel asemene periode armata de rezerva scade,.

26) Karl Marx: Op. citat vol. I pag. 596.

www.dacoromanica.ro

254

capitalul variabil cre$te $i odatd cu el $i salariile

se urea. Cind insil producerea stagneaza sau e

in descre$tere, armata de rezerva, cre$te, concurenta intre lucratori cre$te $i ea, iar salariile scad
la minimum posibil. In aceastA, elasticitate a
suprapopulatief relative st`a tot secretul cursului
salariilor, si nu, CUM cred economi$tii ortodoxi
$i Malthus irnpreuna, cu el, in cre$terea excesiva'
a populatiei dupa normele indicate de oferta. $i
de cerere.
Din pricina cauzelor ce o produc cit $i din
pricina elasticitatii sale suprapopulatia relativa

se prezinta sub formele cele mai varii. Totu$1

trel forme se pot distinge perpetuu $i anume :

suprapop ulatia Ilotantd, latentei 51 permanentet.

Daca armata de rezerva este cind atrasa cind
respinsa din fabrici, sporind in definitiv numa.rul lucratorilor activi, avem suprapopulatia flo-

tantd. Aceasta, forind de suprapopulatie se observa, de obicel in acele industril, in cari se exploateazd mai ales munca adolescentilor, cari,
cind ating vrista rnaturitatii sint in cea mai mare
parte respin$I $i inlocuiti cu alte elemente muncitoare mai tinere.
In stare latentd, suprapopulatia exista mai
ales la tarn $i se vade$te din emigratiile populatiel rurale la ora$e, provocate de industrializarea agriculturil si de prefacerea sistemului de
producere agricol intr'un sistem de producere capitalist.

Insfir$it suprapopulatia permanentd, care

ofera capitalului un izvor nesecat de putere de
muncsa disponibila", se recrateaza din armata ac-

tiva, a muncii, $i anume dintre inuncitorii ale

caror ocupatiuni sint neregulate din pricina puteril de atractiune $i de respingere a capitalului

$i al cursului ascendent sau descendent al industriilor. Viata acestei suprapopulatii este din cele

www.dacoromanica.ro

255

mai nesigure si mai rele ; muncitorii, cari o formeazt muncesc cind au de lucru cit mai mult
posibil pentru un salar clerizoriu, si se reproduc
extraordinar de mult.
Aceasth lege a societatil capitaliste ar pi-

,,rea absurdd printre salbateci si chiar printre

colonistil civilizati. Ea ne aminteste reproducerea enormh a unor anirnale individual slabe
si istovite 27).
$i pentru a rezuma toate aceste elemente

principiale ale suprapopulatiel relative, ca rezultat al producerii si acumularii capitaliste, Marx

zice:
Cu cit e Mai mare avutia sociala, capitalul

in funetiune, cuprinsul si energia cresterii lui,

cu atit creste si numrul absolut al proletariatului si forta productivh a muncil sale, si deci si
armata industriala de rezerva. Forta de mullet
disponibila se dezvolta din aceleasi cauze ca
si forta de expansiune a capitalului. Cuantumul
proportional al armatel industriale de rezervh
creste astfel en poterrtele avutiei. Dar cu cIt
e Mai mare aceasta armath de rezerva in raport
cu armata muncitorilor activi, cu atit mai enorma este suprapopulatia consolidata, a carei mizerie e in raport Myers cu sfortarile el
de munch. Insfirsit, cu cit e mai mare patura
saraca (die Lazarusschichte) a clasei munci-

toare si a arrnatei industriale de rezerva, cu

atit se mareste si pauperismul oficial. Aceasta

este legea absolutei, generalei a aeuntuldrii capitaliste 28).

Asa dar dupa Karl Marx suprapopulatia este

relativei, i produsd cle actorealarea capitalistd,
adeca efectul unul complex de cauze, cari se sin27) K. Jlarx : Op. citat vol. I pag. 608.
28) Op. citat Vol. I pag. 609.

www.dacoromanica.ro

256

tetizeaza in legea acumulariI capitalului. Nu este

adevarat, c. suprapopulatia are drept cauza inmultirea prea repede a speciei omenesti in virtutea unel legi naturale, dupa cum sustine Malthus. 0 asemene lege naturalei nu existd, ci fiecare organizare socialei are legea ei istoricei a
populatiei.

Concluziile lui Karl Marx, desi nu sint inchegate inteo formula, care srt exprime legea de
inmultire a populatiei in societatea capitalista,.
sint insa de o importanta covirsitoare pentru teoria populatiei $i au dat malthusianismului o lovitur mortala. Ele ne vor servi ca date sigure in
formularea legil populatiei ce vom incerca.
In ce priveste pe Malthus, Karl Marx il nume$te maistru al plagiatului", teoria lul ,,un
plagiat nerusinat" seine gauze Bevlkeru ngstheorie ist ein schamloses Plagiat 2") ; iar Opera

lui, in prima ei forma, aparuta la 1798, nu-i de

cit un plagiat superficial de scolar in stil dedonator de popa (ein schillerhaft oberflchli-

ches und pfaffisch verdeklamirtes Plagiat din

De Foe, Sir James Steuart, Townsend, Franklin,

Wallace etc.. si nu contine nici o idee originala 30).

Ca si Marx, Carl Rodbertus-Iagetzow31) sus-

tine ca pauperismul si crizele comerciale se datoresc organizatiei economice actuale in care,

alaturi de productivitatea crescinda a Muncii

salarul claselor muncitoare devine o parte tot
mai mica a prodimuhii national 32).
29) Op. citat Vol. I pag. 471 nota 395.
30) Op. citat Vol. I pag. 580 nota 75,
31) Schriften 4 Vol. 1899.

32) Op. citat vol. III. Sociale Briefe an von Kirehmann. I Brief, Vorwort pag. 94.

www.dacoromanica.ro

257

Propunindu-$I s. cerceteze cauzele pauperis-

mului Rodbertus zice, c. saracia e in continua,

crestere $i ca in unile tari cre$te in proportie mai
mare decit populatia. De asemenea a crescut $i

avutia nationala. Astfel c, clasele muncitoare

sint lovite de o adevarata soarta nefericita. Teoria, prin care Malthus se incearca s explice pauperismul e falsa, intru cit se intemeiaza pe teoria

rentei a lui Ricardo, dupa care se pun in

va-

loare intii paminturile mai bune $i apoi cele mai

proaste, determinindu-se astfel o scadere a pro(luctivitatii agricole.
Eu sustin in contra lui Malthus, spune Rod-

bertus33), ct diferitele categorii de pamint se

ridica, rnereu in regula generala, ct pamintul de

categoria a ipatra devine cu timpul de categoria

a treia, acesta de categoria a doua, iar acesta

din urina de categoria intiia, $i astfel agricul-

cultura inlocuind ma$inele de a treia categorie cu acelea de-a doua(Rodbertus ia ma$i-

nele ca termen de comparatie a pamintului) intrebuinteaza ma$ini din ce in ce mai produc-

live.

Rodbertus are toata increderea, ca productivitatea pamintului va cre$te din ce in ce; dar
acest fapt nu poate impiedeca proclucerea pauperismului, de oarece salarul muncii scade pe mit-

sur ce creste profitul capitalului $i avutia na-

tionala. Pauperisrnul este efectul organizatiei actuale econornicie. Aceasta organizatie trebue
schimbata, $i cu timpul se va schimba.

Eugen Dithring, care are multe puncte de

contact cu socialismul, cea ce ne i determina a-I

pune in aceasta sectiune, sustine, c. teoria lui

33) Op. citat vol. II.Zur Belenchtung der socialen

Frage, III Brief, pag 270.
17

www.dacoromanica.ro

258

Malthus este o Monstruozitate morale (ein moralisehes Missgebilde) 34), si atit teoretic cit si

practic o teorie reactional% (eine Riickschrittstheorie) 35).

Caracteristica specificrt a erorii malthusia-

ne, spune Diihring36), nu e in reprezentarea

schematica generala, c. populatia ar intrece cu
necesitatea ei naturalrt conditiunile de existenta;

ci in sustinerea, ca ea, exceptind obstacolelek

exterioare, ar creste in progresie geometrica, pe

cind mijloacele de subsistentA nu pot creste in
cel mai bun caz decit in progresie aritmetica".
Acestei inonstruozitati morale" ii corespunde
prostia, cA echilibrul dintre populatie si subsistente nu poate fi restabilit, decit prin frumoasa
trinitate" : foame, ciuma $i razboi.
Diihring, isi intemeiaza critica severA ce o
face malthusianismului pe principiul ca, inmultirea populatiei insealnna sporirea fortelor ei
productive", si ca fiecare organizare economicA

are o anumita capacitate a populatiei. Din a-

ceasta cauzrt capacitatea de populatie flu poate

fi sporita, fara ca organizarea economicA s. ia
o alta forma" 37).

Aceasta teorie, nol am vazut c. apartine lui

Fr. List si este dupa DiiAhring critica cea mai buna

ce i se poate aduce doctrinei malthusiane. Pentru

demonstrarea ei, dinsul procedeaza ca si List,

arAtind relatiunea intimIt dintre forma de organizare socialA pe deoparte $i capacitatea de popu-

latie pe de altA parte.

Mal cunoscut $i Mai intemeiat- in critica mal34) Die kritische Geschichte der Natioualkonomie
und des Socialismus 1900 pag. 189.
35) Cursus der National-und Socialkonomie 1873 pag
121-122.
36) Cursus etc... pag. 120.

37) Op. citat pag. 107-108.

www.dacoromanica.ro

259

thusianismului decit Rodbertus $i Daring eSte

economistul american Henry George, care si-a
manifestat ideile sale intii in 1871 intr'un pamflet intitulat : Our land and land policy $i apoi
in 1879 intr'o lucrare mai mare, profund stiin-

tifica, care a stirnit multa senzatie 38 .

Secolul al 19-lea, incepe Henry George, s'a

distins printr'o enorma crestere a avutiei gratie

descoperirilor $i inventiilor, cari au sporit considerabil productivitatea Muncii si au inlesnit
foarte mult schimburile comerciale. Ar fi fost deci
natural, ca situatia lucratorilor sa se amelioreze.

Totus fenomenul acesta nu s'a realizat. Clasele

muncitoare au ramas in aceias stare de saracie,
fapt, care nu se poate explica decit prin tendinta
salariilor de a se cobori la minimum posibil. Dar
de ce salariile au aceasta tendinta? Malthusianii
sustin, ct salariile scad, pentru ca cresterea populatiei este Mai mare decit a avutiei, $i ca deci cu
cit populatia se va intnulti mai mult, cu atit salariile lucrAtorilor vor trebui sa scada. Henry
George insa se ridicA in contra acestei pareri, si

sustine, ca salariile nu se iau din capital, &A

muncitorul singur i$I produce salarul sau, care
se ia din produsul muncii ce ezecuta si pentru

care este platit, si ca dsa, fiind el nu poate scadea

din pricina, Innultirii populatiel. Mai degraba ar
trebui s se intimple contrarul cu cit se inmul-

teste populatia, cu atit salariile ar trebui sa se

urce. Aceasta insA, necesita dezlegarea unei alte

problethe, si anume : cresterea populatiei, si deci
sporirea preluarilor pentru intretinerea ei, micsoreaza fortele productive ale naturil?
Cu aceastA intrebare Henry George intra in
38) l'rogress and poverty. Noi ne servim de traducerea
francezh a liii P. L. Le Mormier apruta la 1887.

www.dacoromanica.ro

260

miezul problemei populatiei $i al doctrinei lui

Malthus.

Henry George crede, ca si Stuart Mill, ca

progresiile lui Malthus nu sint indispensabile teoriei lui, $i ca teoria malthusiana se poate rezuma

in tendinta, pe care o are populatia de a intrece

limitele mijloacelor de subsistenta, daca nu i se
opune rezerva morala; dar ca aceasta tendinta
este impiedecata de catre chiar limita subsistentelor, peste cari de fapt populatia nu poate trece.
Teoria lui Malthus stabileste un principiu
general, spune Henry George, care explica aceste fapte (inmultirea plantelor, anirnalelor $i
oalmenilor, mizeria la populatiile dense, cre$terea repede a populatiei in tarile recent exploatate etc...) si altele asemanAtoare, $i aceasta explicatie se potrive$te cu doctrina, care sustine
ca salariile sint deduse din capital $i cu toate
incheerile ei. Dupa. teoria curenta, salariile se
mic$oreazA pe masura cie cre$terea numaruluf
lucratorilor necesita o Mai mare impartire a capitalului ; dup. teoria lui Malthus, saracia apare
cind cresterea populatiei necesita o mai mare
impartire a mijloacelor de subsitenta. Daca identificlm capitalul cu subsistenta $i numarul lu.cratorilor cu populatia, identificare, ce se gil-

seste in tratatele cunoscute de economie politica,.

cele douA propozitii sint identice si in forma,

dupa cum sint identice $i in fond 39).

Dar pe linga teoria curenta a salariilor, malthusianisMul gaseste un sprijin teoretic si in Leonia lui Ricardo, dupa care renta sporeste din cauza inmultirii populatiei si deci a necesitatilor ei,
cea ce determina culitvarea parninturilor tot mai
putin productive. Cu alte cuvinte productivitatea solului scade pe masura ce populatia $i nece39) Op. citat pag. 90.

www.dacoromanica.ro

261

sit'atile ei sporesc determinind astfel urcarea rentei. Asa ca, din cauza cre*terii populatiei si paralel cu aceasta cre*tere se observa pe deoparte
sca,derea salariilor iar pe da alta urcarea rentei,
intr'un cuvint : pauperismul.
Henry George sustine insa, ca faptele pe cari
se sprijina teoria lui Malthus nu sint concludente,
ca $i analogiile invocate in favoarea ei, si ea sint
alte fapte, cari o rastoarna, complect. Nici experienta nici analogia nu confirm6 tendinta populatiei de a se ininulti mai repede decit mijloacele
de subsistenta".; iar dacd in tarile noua cu populatie rarti, sau in tarile vechl cu sistem inechitabil

de irnpartire a avutiei, tendinta de reproducere

a populatiei este prea dezvoltat fata" cu mijloacele de subsistenta, aceasta nu inseamna, spune
Henry George, di tendinta de inmultire a oamenilor este aceia$ si la o populatie potrivit de den-

sa, a carei avutie se imparte echitabil $i lupta

pentru existenta este ina,I atenuata. $i in orice caz

nici Malthus nici partizanil sai n'au dovedit, ca

tendinta de inMultire a populatiei ar fi unicul
izvoi al pauperismului; dupa cum n'au ga'sit o
singura, tark care sa. le confirme teoria sub raportul acestei unice cauze. Dac'a doctrina malthusiana an fi adevarata, de multa, vreme pamintul
ar fi fost complect ocupat *i n'am putea constata
acest fenomen, csa, multe regiuni de pe suprafata

globului sint Inca $i astzi deserte.

Dupa Malthus tendinta de inmultire a populatiei peste limitele subsitentelor este o lege universala.
Dach" aceasta, lege este adevarata,, ea trebue

sit se manifesteze pretutindeni, unde populatia

a atins o anuMita densitate, cum e cazul marilor
)7

legi naturale. Cum se face atunci, ca in

re-

ligiile $i legislattiile clasice, in ale Evreilor, Egiptenilor, Indienilor, Chinezilor, la popoarele

www.dacoromanica.ro

262

cari au format asociatii puternice, religii i legislatii, nu gasim o singura. incurajare la practicarea constringerilor prudente recomandate de
Malthus; si ca, dimpotriva intelepciunea veacurilor, religirle lumii au indicat mereu ca o datorie civica $i religioask tocmai contraru1...?"4).
Exemplele aduse mai mult de malthusiani
sint ale populatiilor Irlandel, Indiei $i Chinei,
dar ele nu sint doveditoare pentru cii. situatii spe-

ciale, mai ales din punctul de vedere al organizatiei politice $i economice, au determinat acele
distrugeri in masa a populatiei tarilor respective, cari au dat impresia unui exces de populatie distrus prin foamete si mizerie.
De altfel, asa cum prive$te Malthus fecundi-

tatea oMeneasca inca, nu poate fi vorba de o

crestere a populatiei. Daca X si sotia lui au 2

copii, cari la rindul lor au cite 2 fiecare, asta Inca

nu inseamn cii. populatia a sporit, de oarece eel
4 descendenti au tot 4 ascendenti. Si daca aceasta progresie geometrica continua la infinit, teoria lui Malthus este dezinintit.
Dar daca faptele sint impotriva teoriei malthusiane, cuM stam cu analogiile?
Malthus afirm c omul ca $i toate fiintele
vietuitoare, animale si plante, are o tendinta na--

turald de inmultire peste lirnita subsistentelor,

dar ca el avind ratiune poate impiecleca o repro-

ducere excesiva. Aceasta analogie rastoarna prin-

cipiul lui Malthus, pentru c. pune in evidenta

reproducerea mai intinsa a speciilor animale si
vegetale, cari servesc omului de hrank decit reproducerea omului Insu$I. Pe linga aceasta, sub
raportul limitel subsitentelor este o deosebire enorma intre om $i animal. Omul, care se nutre$te

cu animale, nu le consurna 'Ana, la distrugerea

40) Henry George : Op. citat pag. 103.

www.dacoromanica.ro

263

speciei lor; dimpotrivg., le cultiva, le inlesne$te

reproducerea; pe cind animalele mai mari cari
se hranesc cu cele Mal mici nu contribue cu nimic
la inmultirea acestora. Henry George da urmatorul exemplu : $i gaita $i omul se hranesc cu

pui; dar cu cit vor fi mai multe gaite, pull vor

scadba, pe cind numarul lor va cre$te cu cit oa-

rnenii vor fi mai nurnero$I.

Prin. urmare :

Pe cind pentru regnul animal $i. vegetal limita subsistentii este independenta de animale
sau plante; pentru orn lirnita subsistentil cste
intrucit e vorba de pamint, aer, apa, caldura solarain atirnare de Insu$I omul. Aceasta fiind a
devarat, analogiai ce s'a incercat a se stabili intre
formele inferioare de viata i intre orn, este evident fals. Pe cind animalele $i vegetalele lupta in'
contra limitelor subsistetii, omul nu poate atinge
aceste limite decit atingind limitele globului L1).
Curn ramine insa cu teoria productivitatil
descrescinde a solului, dupa care, daca pamintul
n'ar produce din ce in ce mai putin in raport cu
populatia mereu in cre$tere, n'ar mai fi nevoie
de intinderea culturii $i la alte terenuri decit cele
actualmente cultivate? Aceasta teorie este fals
dupa Henry George, de oarece omul nu poate nici

secatueasca nici s. mic$oreze fortele naturil,

materia fiind indistructibila $i forta persistenta.
Omul, oricit s'ar stradanui, nu poate nici spori
nici mic$ora materia $i forta. George crede, ca ex-

ploatarea unei intinderi limitate de teren poate

avea de rezultat scaderea productivitatil lui pentru citva limp; aceasta posibilitate insa este mic$orata cind e vorba de o. suprafata mai mare de
teren, $i dispare cu desavir$ire cind consideram
pamintul in intregime. Numai limita spatiului
41) Henry George : Op. citat pag. 125.

www.dacoromanica.ro

264

poate fi limita populatiei, $i acest pericol nu pre-

zinta pentru specia omeneascd, nici un interes

practic.

Analogia dintre om $i animale cade insa cu

desavir$ire, dacA tinem seamA si de alte deose-

biri importante sub raportul trebuintelor lor 5i

indestulArii acestor trebuinte.

Pe cInd trebuintele animalelor sint uniforme $i fixe, ale omului sporesc mereu pe masura
ce unile sint satisfacute. Si daca, pentru a conuma subsistentele suplementare animalele tre-

bue sa se inmUlteasCA, omul nu este silit la aceasta, intrucit i$1 poate crea nouA trebuinte. A poi
omul dupA ce-$1 Indestuleaza cantitativ trebuintele, cauta s i le sporeasca $i sd le Indestuleze
$1 cahtativ, perftru sarisfacerea luI morala sau
sufleteascA. Om Ul nu se multume$te sa aiba fructe $i flori, de pildA, suficiente, ci vrea ed le aiba
de calitati superioare $i frumoase. De aceia le va

cultiva, le va altoi, le va reproduce artificial,

pentru a-$1 satisface trebuintele sale suflete$H.

Aceasta, evident, nu se Intimpla cu animalele.
De aceia analogia dintre om $i animal, dupA
Henry George, nu poate rezista, caci pe cind animalele $i celelalte fiinte vietuitoare, oricite subsistente ar avea, nu fac decit sa se inmulteascA;
omul se va dezvolta in directiunea unei forme de
viata superioare. Omul este animal, dar un aniMal plus IncA ceva"42). Si aceasta contribue la
determinarea unui obstacol puternic al InmultiriI oarnenilor. Cu cit buna stare $i dezvoltarea
intelectuala spore$te, Cu atit reproducerea va diMinua. Clasele saraoe, de$i trdesc in mijlocul civilizatieI $i al avutiei, duc o viata aproape animala $i de aceia sint atit de fecunde.

Cu alte cuvinte legea populatiei se armo-

42) II. George : Op. citat pag. 13a.

www.dacoromanica.ro

265

nizeaza cu legea dezvoltaril intelectuale, careia

ii este subordonata; astfel c. prirnejdia ca oarnenil s'ar gasi intr'o lume ce nu-i poate nutri,
nu vine de la natura, ci de la reaua organizatie

social, care li condamna la lipsa in mijlocul

avutiilor 43).

Si acum, dupa ce nici faptele nici analogiile

nu confirrn doctrina lui Malthus, Henry George
i$1 propune s. stabileasca ceva mai mult, c laptele o fastoarna.

Am vazut, c. dupa teoria curenta a salarii-

lor, cre$terea populatiei tinde s. reduca saJariile $i sa mareasca saracia. Henry George contesta aceasta. El sustine c. adevarat este tocmai

contraiul. Cu cit numarul oamenilor este mai

mare, cu atit i$I pot indestula trebuintele mai

bine. Cauza mizeriei nu-I zgircenia naturii ci organizatia sociald nedreapta%. Cei tineri nu cer mai

multa hrana decit cei batrini, $i intr'o societate

normal organizata el pot produce mai mult de
cit ace$tia. Cu cit populatia e mai numeroas,
cu atita buna el stare e Mai mare, daca." impartirea avutiilor sociale se face in mod echitabil;
a$a ci inrnultirea populatiei este o cauza a avutiel $i nu a saraciel..
Aceste propozitil constitue insa$1 problema

populatiei, $i Henry George i$I propune sa le dovedeasca pentru a rsturna doctrina lui Malthus.

El arat c, puterea de producere a avutiei

cre$te cu cre$terea populatiel $i Inca intr'o masued Mull mai mare. Anglia $i State le-Unite ale
Ainericei de Nord sint dovezi puternice in aceast

privinta. Avutia lor a crescut mult mai repecle

decit populatia $i gratie nurnal cre$teril populatiei. Trebue Ins sa facem o rezerva pentru industriile neproductive, cum sint fabricatiunea 043) Henry George : Op citat pag. 132.

www.dacoromanica.ro

266

biectelor de lux $i inutile, precum $i unile institutii, cari nu fac decit sa consume fie subsistente

fie forte de munca. Fabricarea de bijuterii, de

tunuri, de vapoare de razbol inseamna distrugerea unor cantitti de subsistenta egale in valoare, iar intretinerea regimentelor $i a echipa-

giilor marinel militare este o consumatie neproductiv alturi de sustragerea atitor forte de la
munca productiva. Deci, puterea unul popor de

a produce cele necesare vietil nu trebue sa se

masoare dupa produsele actuale, ci dupa cheltuiala de forte sub toate formele""). Asa c. ar

fi absurd, $i faptele dovedesc aceasta absurditate,

de a sustine irnppeuna cu Malthus, c. fortele productive scad paralel cu cre$terea populatiei $i din
cauza el.
Mi$carea salariilor $i saracia nu se pot deci
atribui productivitatii descrecinde a fortelor naturil, ci legilor de distributie a avutiel sociale si
in special legii care determina cuantumul pretului

muncii. Daca pamintul, munca si capitalul sint

factorii producerii, atunci produsul total trebue
impartit acestor factori. S'a comis insa eroarea
de a se considera capitalul ca factor principal al
producerii, pe cind In realitate el nu e nici macar
un factor necesar. Munca agricola se poate executa fara ajutorul capitalului; iar salarul muncii
$i profitul capitalului depind de cuanturnul rentel. Caci daca
Produsul total=rentasalard-profit
atunci:

Produsul totalrenta=salar+profit,

$i deci salariile $i profitul nu depind de munca

$i capital, ci de cuantumul rentei, care dupa cum
va fi mai mare sau mai mic, salarul i profitul
vor scadea sau se vor urca. Renta cre$te insa pe
Masura ce se cultiva terenuri tot mai putin productive; prin urmare cind valoarea paminturilor
44) H George Op. citat pag. 136.
www.dacoromanica.ro

267

este mai mica, de*i se produce mai putin, salarul .*1 profitul se vor urca, *i viceversa: salarul *1 profitul se mic$oreaza, cind producerea
pmintului este mai mare *i deci Chid renta e

mai mare. In aceast lege a rentei trebue cantata

cauza mizeriei
Cresterea puterii productive, spune Henry
George, tinde sd urce mereu renta, determinind
o tendintd constantd cdtre coborirea salariilor;
:

aceasta e ratiunea, pentru care salariile tind

cdtre limita minimului de existentd cu toatei
cresterea puterii productive"45).

Ajungind la aceasta concluzie, Henry George

sustine, ca inegalitatea legilor de distributie a

avutiei sociale provine din inegalitatea propriettil pamintului, $i cum Impartirea egalitara a

pamIntului ar fi ineficace, el propune nationalizarea solului, adeca peinfintul sd devie proprietatea comma' a populatiei; iar ca mijloc de realizare, confiscarea rentei prin impozite asupra
proprietatei pamIntului.
Cind toatg renta va fi preluata prin impozit
pentru nevoile comunitatil, zice Henry George,
se va realiza egalitatea poruncita de natura. Ni-

meni nu va avea mai mult decit altul, afara

de cea ce-i va aduce munca, dibacia *i inteli-

genta. sa; *i fiecare va obtine tot produsul muncii sale. Numal atunci munca I*I va prirni ras-

plata el deplina, iar capitalul venitul sail patural 46).

Ridicindu-se la o chestiune mai inalta *i de

ordin mai general, Henry George tinde sa stabileasca legea progresului ornIenesc, cea curenta, pa-

rindu-I insuficient. In general se crede, ca progresul civilizatiei este o evolutie, In cursul ca45) Op. citat pag. 268.
46) Op. citat pag. 400.

www.dacoromanica.ro

268

reia puterile si insusirile omului sint sporite si

imbunatatite prin supravietuirea celui mai pu-

ternic si transmiterea calitatilor dobindite. C civilizatia este o evolu(ie, in intelesul spencerian

al cuvintului, e sigur, zice Henry George; decit

teoria aceasta nu e in stare sa ne lanrureascrii

pricirile, cari o fac sa inainteze sau s. intirzie.
Du1L. dinsul legea progresului urnan s'ar putea
rezurna in: asociatia duper; principiile egalitdNI; cea cc inseamta, c. legea progresului nu-1
decit legea moralrt, care insumeaza: dreptatea,
egalitatea drepturilor ornUlui i libertatea lui perfect limitata de libertatea egala a celorlalti.
Acestea sint conceptiunile si concluziile lui
Henry George asupra mult dezbatutel probleme

a populgiel, cari, daca nu o rezolvA in totul,

aduc elemente nouA i pretioase, peste cari nu
se poate trece in rezolvirea ei.
*

Cunoscutul teoretecian al socialisrnului stiintific si al socialdemocratiei germane Karl

Kautsky, s'a ocupat in special de doctrina lui

Malthus mai ales in doua din scrierile sale. In:
cea dintii 47) el apare ca malthusian, din care
cauza a si fost considerat ca atare. Intr'o lucrare
recenta ins Kautsky declara, cA tocmal consi-

derarea lui ca Malthusian i-a dat prilejul sa-si

expuna noul san punct de vedere in chestiuneal
inmultirii populabei, cu atit mai mult, cu cit
prietenii sAl de ide II cereal", in ultimil ani, s.

scrie ceva asupra malthusianismului 48).

Incepindu-si noua sa lucrare, Kautsky spune

ca de citiva ani malthusianismul a devenit ia-

47) Der Einfluss der Volksvermehrung auf den Fortschritt der Gesellschaft 1880.

48) Vermehrung und Entwicklung in Natur und

-Gesellschaft 1910, Vorwort pag,

www.dacoromanica.ro

269

ras la rnoda, dar ca problema populatiei se pune

acum nu din punctul de vedere al lui Malthus,
ci dintr'un punct de vedere cu totul opus. Discutiunea problemei popolutiei se invirteste astazi nu

in jurul spaimei de iperdemie, ci al temerei de

depopulare, si pentru a dovedi aceasta Kautsky
produce o serie de date statistice, cari constata:
pe deoparte o remarcabila tendinta de sporire a
subsistentelor, iar pe de alta scaderea continua
a natalitatii in Wile inaintate, ca Anglia, Belgia, Germania, Franta etc.
Este eronata credinta malthusiana, ca legea
populatiei ar fi o lege natural. Daca este adevarat, ca societatea nu-i decit o parte din natura,
legile ei de dezvoltare sint ins altele decit legile
naturil organice in genere, din pricina relatiunilor sociale dintre oameni. Asa ca a cunoaste natura nu inseamna a cunoaste societatea, ci numai
a poseda indicii, ipoteze cari trebuesc controlate
si verificate. Si daca aceasta este evident in genere si in ()rice dorneniu, este cu atit mai evident
in domeniul legii de inmultire a populatiei, care

nu s'ar putea intemeia macar pe legi bine stabilite ale inmultirii organizmelor.
In natur ca si in societate exista si trebue
s. existe un echilibru in ce priveste inmultirea
fiintelor si a subsisterttelor Fara interventia ob-

stacolelor enuntate de Malthus. Acest echilibru

se stabileste din pricina dependentii reciproce in
cari se gasesc fiintele organizate, fiecare specie
servind de subsistente altor specii. In-ce priveste
progresiunea aritmetica a inmultirii subsistentelor, .Karulsky o contesta stabilind, ca progresele
technice in agricultura permit o productiune maf
mare cu o cheltueala de producere relativ mai
mica.

Cercul subsistentelor se largeste, chiar in

cadrul unui acela.$ mod de producere, odat ca

www.dacoromanica.ro

270

inmultirea populatiei, Rua a se spori suprafata

de teren cultivata. De asemenea populatia in
.crestere fa,ce posibila in anumite impreujrari
trecerea la un mod de producere mai inalt, si
odata cu aceasta la largirea cercului subsistentelor" 49).

Iar mai apol:

LArgirea cercului subsistentelor se vadeste
ca o tendinta generala in toate schimbarile starilor istorice si in toate dilatarile si contractiunile lui" 50).
$i punind in legatura aceasta tendinta de
largire a cercului mijloacelor de subsistenta cu
lupta de clas a proletariatului, Kautsky afirm,
c. chestiunea sociala nu este numai o ches tie
de burta, ci si o chestiune culturala, intrucit lupta
proletariatului este si in contra privilegiului stiintil.

Proletariatul nu lupta numal pentru thrgi,,rea cercului subsistentelor, cum cred malthusianii, pentru sporirea cantitatil mijloacelor de

hrana; ci, mai ales, pentru sporirea timpului

muncii intelectuale 51). Cxci munca este cu atit

mai productiva si posibilitatea lrgirii cercului,
subsistentelor cu atit mai mare, cu cit sporeste
munca intelectuala, cu cit se generalizeaza cultura.

Dar daca tendinta generala si efectiva a e,

volutiei sociale este in senzul largirii continue

a cercului subsistentelor, cum stam cu inmultirea

oamenilor, cu progresia geometrica? Pe cand producerea mijloacelor de existenta, zice Kautsky,

este esentialmente sociala si se schimba nein-

trerupt cu technica,: producerea oamenilor" este

un proces natural in care technica n'a adus cea

49) K. .Kautsky: Vermehrung und Entwicklung in

Natur und Gesellschaft pag. 78.
60) Op. citat pag. 79.
51) Op. citat pag. 133.

www.dacoromanica.ro

271

mai mica schimbare. Si daca, producerea oarnenilor depinde de producerea mijloacelor de exis-

tent5, desigur Ins. ca nu in modul simplist, in

care isi inchipuesc malthusianii. Pentru c, daca e

adevarat crt si inmultirea mai repede a oameni-

lor si largirea cercului subsistentelor au aceias

surs : progresele technicei, si se poate produce
iperdemia, nu e mai putirt adevarat Ins, ca. in
procesul de inmultire al oamenilor intervine o
putere noua, legea morala, care stavileste o prea
mare inmultire a oamenilor.
Dar in afaril de aceasta piedica evolutia sociala a creat si altele in perioda civilizatiei, de
cari Malthus n'a tinut socoteala. Malthusianismul nu-i altceva, decit inaltarea la o lege naturala a marginiril technice, intelectuale si morale din stadiul economiel tranesti. Dar si aceasta marginire nu este proprie economiei taranesti decit in anumite imprejurari 52). Iar a-

cele piedici, pe cari le-a creat civilizatia sint proprietatea privata si munca femeilor in industria
capitalista.
Toate aceste conisderatiuni 11 duc pe Kautsky

la convingerea, c primejdia unei suprapopulatii mn intelesul malthusian al cuvintului este ima-

ginara, si cit fiecaire tip social f,6i, are o lege a

populaitiei proprie, care nu se poate deduce din
conditiunile simple, generale ci din conditiunile
sociale foarte schimbeitoare. Cu alte cuvinte Kautsky se opreste la acelas mod de a vedea, pe
care-1 are 5i Marx, fara a se incerca sit stabileasca
legea de inmultire a populatiei in societatea mo-

derna capitalista, despre care el se margineste a

spune, cit e foarte complicata.

In mult popularizata sa lucrare : Femeia si

52) K Kautsk y : Op. citat pag. 174,

www.dacoromanica.ro

272

Socialismul", August Bebel, frunta$ul socialdemocratiei germane, s'a ocupat $i despre problerna
populatiei. Duprt dinsul chestiunea populatiei trebue privitA, din punct de vedere international,
pentru c. hrrtnirea $i irnpArtirea populatiei sint
fenomene internationale. Teama de suprapopula-

tie este veche, spune Bebel. Ea a existat si la

Greci si la Romani si la sfir$itul veacului de
mijloc, $i apare in sGirile sociale in decadentil.
In timpurile moderne, suprapopulatia se datore$te concentrArii proprietrttii private a ptimintului $i evolutiei maril industrii; cci, zice Bebel,
cu cre$terea repede a avutiei a crescut si sruiicia
maselor populare. A$a a fost in Anglia. Si fiindcl :

Malthus a spus burgheziei engleze cuvintul cel bun la momentul oportun, el ajunse om
mare si celebru, iar numele srtu cuvint (1e ordine $i insA$ denumirea intregii teorii de$i
scrierea sa flU eontine nici o ideie
53
In genere suprapopulatia este produsul sistemului de producere capitalist, care desparte pe
.

lucrAtori de mijloacele de producere, II aruncA, in

piata ca pe orice marla, silindu-i a-Si ci$tiga existenta din vinzarea fortei lor de muncA. De aceia
sArAcia maselor se datoreste, nu lipsei mijloacelor de existentk ci impArtirii nedrepte a acestora.

Pe de altrt parte, sistemul de producere capitalist, spune Bebel, sile$te pe muncitori la o mare
producere de copii, cari sint pentru din$ii un
mijloc de existentk iar pentru capital o mathi
eftinA. Astfel, teoria lui Malthus n'are inteles,
decit din punctul de vedere al sisternului de producere capitalist.
Dar modul de producere capitalist creiazrt
53) A. 13elel: Die Frau und der Sozialismus 1911

pag. 489 90.

www.dacoromanica.ro

273

supraproductie nu numal de marfuri $i de mun-

citori, ci $i de intelectuali. Si intelectualii se

gasesc in imprejurari din ce in ce mai grele,
oferta lor intrece oererea. Un singur lucru numai nu este de prisos in lumea capitalista, capitalul $i posesorul su, capitalistul"54).
Producerea insa a suprapopulatiei nu in-

seamna lipsa mijloacelor de existenta $i deci, nu

insearnna inmultirea mai inceata a acestora decit
a oamenilor. DimpotrivA, producerea mijloacelor

de existenta este in timpurile moderne mai repede decit a oamenilor, iar a$a numita lege a
productivitatil descrescinde a pamintului este

falsa. Intemeindu-se pe cercetarile lui Rodbertus

*i Liebig asupra productivitatil pamintului, Bebel ajunge la concluzia, CA productivitatea solului este in raport direct cu munca omeneasca
intrebuintata la exploatarea lui (el intelege prin
munca omeneascA *i technica $i $tiinta). De alt-

fel, parnintul ar putea, printeo exploatare mai

rationala, sa produca mai mult decit produce ac-

tualmente. Dupa Bebel, numal Rusia ar putea

hrani 475 milioane de locuitori in loc de 100 cit
hrane$te astazi. Si productivitatea pamintului va
deveni $i mai mare, pe inlisura ce se vor inmulti
descoperirile *i inventiunile cu aplica(ie la cul-

tura pamintului, caci cine poate spune, C. cu-

no$tintele noastre chimice, fizice, fiziologice au

atins limita cuno$tintelor posibile? Nu, oamenii
nu sint prea multi, ci prea putini. Iperdemia relativA, pe care o produce capitalismul, va fi, intr'o stare culturala mai inaltd, dovada imei lounestsri materiale.
Pe de alta parte producerea oamenilor "10
incetineazg. mersul, in virtutea unei legi naturale,
ca speciile cu cit ci$tiga calitativ pier(l cantita54) A . Bebol : Op. eitat pag. 493.

www.dacoromanica.ro

274

tiv. Speciile superioare sint mai putin prolifice

decit cele inferioare. Prolificitatea speciei umane
este mai micA decit aproape a tuturor speciilor,
$i cu cit cultura orneneasca progreseaza, cu cit

deci specia umana ci$tiga calitativ, cu atit reproducerea el este mai inceata. Si aceasta este
cu atit mai adevarat, spune Bebel, cu cit o mai
inalta evolutie intelectualk o mai intensa preo-

cupare intelectuala, $i deci o activitate nervoasa,

mai mare influenteaza instinctul sexual reprimindu-1 $i slabe$te puterea de reproducere.
Terminindu-$I consideratiunile sale asupra
chestiei, Bebel conchide :

Omenirea in societatea socialistk in care

pentru intaia oara va fi cu adevarat libera $i
va fi a$ezata pe baza ei naturala, i$1 va dirija
evolutia el in mod con*tient. In toate epocile
de pAra acum ea se purta fara con$tiinta legilor el cu privire la productiunea $i impartirea
bunurilor ca *i la inmultirea populatiei; in noua
societate insa ea va deveni con$tienta, de legile

propriei el evolutii $i va putea lucra in mod

con*tient.
Socialismul este *tiinta aplicata in toate domeniile vietii omene$ti 55).
Ca $i Kautsky, Bebel se opre$te la acelea*
concluzii, promitindu-ne o solutie a problernei
populatiei in societatea viitoare. Daca, sintem indreptatiti sa speram intr'o societate mai bunk cu
aceasta insa solutia problemil nu ni e data, iar
problema populatiei, ,inainte de a fi o problema a
viitorului este, netagAduit, a prezentului. Si solutia el nu se poate gasi, decit gasindu-se ins$1
legea de inmultire a populatiei.
,

P. Kropotkine, cunoscutul scriitor anarhist,

55) Op. citat pag. 508.

www.dacoromanica.ro

275

se ocupa in treacat de teoria malthusiana in una

din lucrarile sale, care a aparut mai intii in englezeste la 1898 si a fost apoi tradusa in frantuzeste la 191056). In aceastA lucrare Kropotkine
discutA malthusianismul, numal intrucit se intemeiazg pe asa numita teorie a productivitatil descrescinde a pAmintului.
Putine carti, spune dinsul, au avut o influentA atit de primejdioas asupra dezvoltarii generale a stiintii economice ca aceia a lui Malthus.
Tocmai cind lumea era stpinita de ideile de egalitate si de fratie desteptate de revolutiunea ame-

ricana si franceza, apare lucrarea lui Malthus

spre a da claselor bogate un soi de argument stiintific in contra ideilor egalitare. Cad clacA orice
putere se intemeiaza pe forth', apoi forta insasi
incepe sa tremure, din moment ce nu mai e sustinuta de o credinta ferma in legitimitatea drep-

tului ei 57).

Stiinta a fost, pan in ultimul timp, impregnatA de teoria malthusiand. Economia politica se
intemeiazA pe acceptarea tacita a acestel teoril, ca si cum s'ar fi dovedit imposibilitatea oresterii repezi a fortelor tie productiune. In scurt,
spune Kropotkine, teoria lui Malthus, invaluind
intfo forma pseudo-stiintifica dorintele secrete ale
claselor avute, a devenit temeiul unui sistem de

filosofie practica, care a pus stapinire atit pe

spiritele culitvate cit si pe cele necultivate, si
care reactioneaza, cum face totdeauna filosofia

practica, asupra filosfiei teoretice a secolului nos-

tru. $i daca progresele uriase, realizate in productiunea industriala, au mai zdruncinat putin
doctrina lui Malthus, agricultura ins a rarnas
bulevardul pseudo-filosofiei malthusiane"6) Champs, Usiries et Ateliers.
57) Op. C3f%t pag. 143.

www.dacoromanica.ro

276

Pentru a distruge credinta eronatrt, di pro

ductiunea agricola descreste sau chiar numai, ca
cre$terea el este prea inceatsa, si c decl malthusianismul este lipsit de suportul sau cel mai putern ic, KT opotkine analizeazil prod uctiun ea agri-

cola in diversele tari ale Europel, arata repedea

ei cresteremai repede decit a populatier pune
in evidenta mijloacele prin cari s'a ajuns la acest
rezultat $i mijloacele prin cari se pot obtine rezultate $i mai mari, pentru a sustine, ca.:

mijloacele noastre, de a obtine de la pa-

mint tot ce avem nevoie intr'un clirnat si pe un teren oarecare, au fost de curind perfectionate atit

de repede, incit astazi nu mai putem prevedea

limita productiunil pe o suprafata determinata
de pamint. Aceasta limita se largeste pe masura
ce studiem mai bine chestiunea"59).
Asa fiind, fantoma iperdemiei dispare, caci
tocmai in raffle cele mai populate agricultura a
facut progrese uimitoare. 0 populatie densa, spu-

ne Kropotkine, o industrie foarte dezvoltata, o

agricultura i o horticultura foarte perfectionata
sint fenomene indisolubile legate intre ele. Cu
o cultura rationala se pot obtine de la pamint,
toate obiectele necesare si de lux, cari sint de re-

sortul agriculturii, cu mai putina munca decit

acea trebuitoare astazi pentru a plati aceste obiecte 59).

In sfirsit Emile Vandervelde, cunoscutul scriitor si militant socialist belgian, este ultimul des-

pre care ne vom ocupa in acest capitol. El studiaza problema populatiei numai sub una din
fetele sub cari se prezinta, intr'o scriere 6 plina
de date pretioase.
58) Op. citat pag. 173.
59) Op. citat pag. 204.

(l0) L'exode rural et le retortr aux champs ed. II-a 1910.

www.dacoromanica.ro

277

In aceasta scriere Vandervelde trateaza despre puterea de atractiune a oraselor asupra populatiei rurale, al carei efect este aglomerarea populatiei orasenesti, cum si despre tendintele capitalismului de a industrializa agricultura, determinind astfel exodul urban, emigrarea la sate a
populatiei din orase. Chestiunea fiind prea special si restrinsa, in raport cu problema vasta a
populatiei, evident a dezvoltarea ei nu ni poate
procura elemente pentru solutiunea acesteia ; dar
nu e mai putin adevArat, c fenomenul exodului
rural si al exodului urban, isi are importanta lui,
si ca este in strinsa. legatura cu pauperismul si
cu civilizatia. Aceste doua considerente ne-au determlinat s ne ocupam despre luerarea lui Vandevelde.

El sustine, ca cresterea aglomeratiilor orasanesti in toate Wile civilizate, este un fenomen

general si fecund in consecinte sociale si politice.
Inainte vreine si chiar la inoeputul sec. 19-lea aglomeratiunile urbane erau restrinse $i putine.
In Europa gall de Constantinopol nu erau decit
21 de orase cu peste 100,000 de locuitori, dintre
cari mai mari erau : Londra cu 958,000, Paris cu
548,000, Moscova cu 300,000, Viena cu 231,000,
St. Petersburg cu 220,000 si Berlin cu 172,000.
Ast4'zi (dupti statisticele din 1901) numai StateleUnite ale Amerioei de Nord au 38 de orase cu
peste 100,000 de locuitori, iar in celelalte parti
ale lumilexceptind China, uncle sint vre-o 6 orase
cu peste un milion de locuitori, dar unde nu avem

date sigureavem 10 orase cu o populatie de

peste un milion.
Cum se explica aceasta crestere enorma si
repede a aglomeratiilor din orase? In mare parte

prin emigratiile la orase ale populatief rurale,

eci nurnal cu cresterea natural a locuitorilor
din orase, era imposibil s5 se ajungl la asemene

www.dacoromanica.ro

278

rezultate. Dacd in State le-Unite fenomenul exodului rural este oarecum tulburat $i nu poate fi
distins cu toatd preciziunea din cauza emigran-

tilor din alte tdri, cari populeazd $i satele si ora$ele ; in tdrile europene insd, fenomenul este

lesne de vzut. In Germania, intre anii 1880

1905 adecd numai in curs de 25 ani, procentul

populatiei urbane a crescut in dauna procentului

populatiei rurale in Mod simtitor. Pe cind irl 1880
procentul populatiei urbane era de 41,4 in 1905

el se urcd la 57,4 evident in dauna populatiei

rurale, al cdrei procent scade in acelas interval

de la 58,6 la 42,6. Acelas lucru se petrece in Anglia, unde in curs numal de 10 ani, intre 1891 $i
1901 procentul populatiei urbane, destul de richcat $i a4a, cre$te de la 75 la 77, iar al populatiei

rurale scade de la 25 la 23. Populatia Frantei

confirmsdl$i eajexodul rural. Intre 1872-1906 pro-

centul populatiei urbane a crescut de la 31,1 la

42,1 detertninind o scAdere corespunzdtoare in
procentul Tiopulatiel rurale.

Sint un bine aceste migratiuni de la sate la

orase? Vandervelde crede Ca in anumite limite,
ele ar fi avantajoase, mai ales dacd n'ar emigra
la ora$e decit excedentele populatiei rurale, dar
sg intimpld cd gratie exodului rural, mai ales de
cind cu criza agricold, satele se depopuleazd in
detrimentul agricuturil, care oricum ramine un
puternic izvor al producerii $i al avutiei sociale.

Exodul rural, spune Vandervelde60, pro-

vine din actiunea combinatd a trei factori : atrac-

tiunea ora$elor, usurinta transporturilor si su-

prapopulatia satelor.

Dezvoltarea industriald de la ora$e, necesitd

forte de minca mult mai mari decit acelea, chri
se pot gasi in orase; progresele mijloacelor de
61) Op. citat pag. 48.

www.dacoromanica.ro

279

comunicatie inlesnesc transportarea acelor forte

de la sate la orase; iar suprapopulatia relativa a
satelor, care nu-si poate procura existenta in cadrul activittii satelor si a producerii agricole,
emigreaza la orase raspunzind necesitatilor industriei in dezvoltare. Prin urmare nu-I de-ajuns
ca populatia rurala s fie atrasa de catre orase,
pentru a se si deplasa, ci este nevoie ca ea sa fie
respinsa de dare sate.
0 serie de fenomene si de prefaceri se intimpla la taxa, fenomene si prefaceri, cari pro-.
voaca suprapopulatia relativa si exodul rural a
crui consecinta este depopularea satelor. Aceste
fenomene si prefaceri dupa Vandevelde sint:
1) Disparitia propriettii taranesti sau transformarea ei in proprietate parcelara :
2) Uzurparea sau instrainarea drepturilor comunale si de folosinta;
3) Nimicirea industriilor domestice, cari intovrsesc munca agricola, prin concurenta industriei oraselor;
4) Criza agricola, care se dezlantue in urma
revolutionaril mijloacelor de transport, terestre
si maritime.
Vandervelde insista asupra tuturor acestor
cauze, aratind cum si intrucit contribue fiecare
din ele la producerea exodului rural, pe care dinsul Ii priveste ca find o veriga numai din marea
problema sociala, punindu-1 totodata in legatura
cu forma latenta. a suprapopulatiei relative a lui
Karl Marx. Si acest mod de a privi chestiunea
reese clar cind spune :
,Un fenomen atit de general nu-si poate gasi
expiicatia, in ultima analiza, decit in cauzele generale, cari au determinat constituirea pietel internationale, centralizarea mijloacelor de producere si de schimb, dezvoltarea aglomeratiilor

urbane, si pe cale de consecinta, disolutia ve-

www.dacoromanica.ro

280

chii econornii rurale, ruina industriilor domestice primitive $i criza agricola 62)
Exodul rural se produce in trei forme bine
distincte, $i dupa acele trei forme si emigrarea
ia trei nurniri deosebite. Avem deci : emigrarea
permallenta, emigrarea zilnica si emigrarea de
sezon. Natural ca aceia, care are consecinte mai
importante si mai adinci este emigrarea permanenta. Dar cari sint consecintele exodului rural?
Pentru a ne putea da searna de consecintele
.

exodului rural trebue sa, distingem populatia agri-

cola de populatia rurala in genere. Aceasta din

urma nu scade, de oarece am vazut ca exista si

emigratii de sezon $t emigratii zilnice, cari in definitiv nu micsoreaza populatia rurala, $i la cari
se Mai adaoga inriurirea industriilor ce se inte-

meiaza la tara, dind de lucru, si deci procurind

mijloace de existenta unei bune parti a populatiei rurale.
E cu totul altfel insa. cu populatia agricola,
adeca populatia ocupata in mod obisnuit cu
cu rnunca cimpului.

Sub intreita inriurire a migratiunilor zil)1 nice, permanente sau periodicein masura in
care aceste din urma nu sint migratiuni interne

de lucratori agricolise poate constata ca in

toate Wile industriale ale Europei occidentale,

populatia agricola e in descre$tere nu numai
relativk dar $i abso1uta"63).

$i Vandervelde aduce date statistice oficiale

din Anglia, Franta etc... spre a dovedi, ca populatia agricola scade nu numai in raport cu populatia total, ci in mod absolut, fata cu populatia
agricola de mai inainte. Aceasta inseamna ca emigrarea permanenta, de la tara la orase se face
62) Vanderrelde : Op, citat pag. 124.

63) Idern Op. citat pag. 191-92.

www.dacoromanica.ro

281

mai mult in dauna populatiei agricole, decit in

a populatiel rurale in genere.

Din punctul de vedere al lucratorilor exodul

populatiei agricole este un bine, atit pentru cei
cart emigreaza la ora$e $i pot ci$tiga realmente
mai mult, cit $i pentru cei ce ramin la munca agricola ale caror salaril se urca din pricina ofertel mai mici de brate. Din punctul de vedere al
proprietarilor i arenda$ilor exodul rural aro doua
consecinte : un desavantaj, pentru c

Ii sile$te

sa urce salariile lucratorilor agricoll; $i un avantaj, pentru c exodul rural impreuna cu criza agricola contribue la distrugerea proprietatii tarane$ti $i la concentrarea proprietatil $i culturii
agricole. Din punctul de vedere al colectivitatil
exodul rural are importante consecinte politice,
intelectuale, fizice $i morale. In ora$e lucratoril

originari de la tara se de$teapta intr'un mediu

mai cult $i mai suggestiv pentru multe lucruri

$i situatii, cari la tara nu se pot vedea $i pricepe;

aici ei dezvolta. o activitate fizic i intelectuala
mai intensa $i iau parte activa la viata politica.
In acela$ timp insa $i mortalitatea este mai mare
la ora$e ca $i criminalitatea. In definitiv insa avantagiile exodului rural sint pentru colectivitate
mai mari decit dezavantagiile, cari pot fi de altfel
remediate.
Paralel insA cu fenornenul exodului rural se
intimpla fenomenul contrar, exodul urban. Cind
industria gAse$te conditiuni mai favorabile de
dezvoltare la tarA, atunci evident, ca bratele acolo
disponibile sint insuficiente, $i astfel populatia
orA$Aneasca este provocata a emigra catre sate.
Dezvoltarea mijloacelor de comunicatie $i
de transport, dupa ce a fost una din cauzele principale, dacA nu chiar cauza principal& ale disosocieril industriei de agricultura dezlantuind criza agricola $i usurind exodul rural, incepe a

www.dacoromanica.ro

282

produce efecte contrariidupti cum prevAzuser6,

Pequeur $i Proudhonfavorizind industrializarea agriculturil, crearea de stabilimente industriale la tard si exodul temporar sau definitiv
al orasenilor Care cimpil"64).

Criza agricolti, care a determinat micsorarew

terenului cultivat si introducerea masinismului

in agricultur, reducind astfel la minimum nece-

sar inunca manual,,efectuindu-se paralel cu exo-

dul rural $i cu cresterea populatiei orIOnesti si

a capacithlii sale de consumatie, a necesitat crearea si extensiunea unor industrii nouA in strins5.
legAturd cu agyicultura, cum sint industriile lap-

telul, a legumelor, a fructelor etc... Crearea $i

dezvoltarea acestor industril a mrit iris. densi-

tatea populatiei rurale, asa c aglomeratiile ora,$enesti au si un efect contrar exodului rural, care

se traduce prin exodul urban pe de o parte, si

prin impiedecarea exodului rural de a lua proportii atit de Mari pe de altA parte. Mai sinf. apoi

alte industrii, asa numite hivernale, cum sint

fabricarea zalarului, a conservelor alimentare,
distileriile agricole etc... cari functioneaza in limn-

pul ernei, dind de lucru in cursul acestui sezon

muncitorilor agricoli, astfel cA se mai atenueaz
consecintele crizei agricole sub raportul exodului
rural. Aceste industrii nu existh. insti pretutindeni, ci numal in acele regiuni, unde regimul fiscal li-I favorabil $i puterea de consumatie a claselor luceatorilor este mai mare. Exista ins5. tendinta de dezvoltare a industriei la tarA in vederea
unor anumite avantagil, ca : eftintatea terenului
$i a clAdirilor, eftintatea pretului muncil etc... $i
aceast tendintA ree$ind din insusi sistemul de
exploatare capitalist, opune un contra curent exo-

dului rural. Ea nu este ins5. atit de 'puternicit

64) E. Vanderrelde: Op. citat pag. 256.

www.dacoromanica.ro

283

astzi, desi ar fi de dorit ca sA exercite o actiune

mai eficace. Totusi exodul urban este un fenomen
constant, care exercith, oarecare influenta" asupra
econounei sociale, si care provine din cauze bine
determinate.

Crizele industriale sint cele mai puternice

motive, cari silesc populatia oraselor sA, se edspin-

deasd pe la sate, dar nici actiunea lor nu este

atit de eficace cum s'ar pArea. In perioadele de

inflorire ale industriei, orasele concentreaza' forte

multe din sinul populatiei rurale ; iar cind indus-

tria este stationarA sau in periode de crizA, o

parte din aceste forte se reintorc la sate, dar o
parte, cea mai mare, rmine la orase formind
o suprapopulatie relativA, pe care Marx a denumit-o flotant.
Exodul urban ca si cel rural are trei forme
distincte : emigrarea permanentA, emigrarea zil-

nic5 si emigrarea de sezon, cari ca si formele

exodului rural, devin cu atit mai numeroase si
mai constante, cu cit mijloacele de comunicatie

si de transport sint mai multe si mai perfec-

tionate.
Aceste dou6," fenomene : exodul urban si ru-

ral au consecinte foarte importante.

Linia de demarcatie intre orase si sate pierde din rigiditatea ei ; politiceste si economiceste
orgsenii si sg.tenii devin egali, dad, nu de fapt
cel putin de drept. Zidurile oraselor sint desfiintate, barierile incep s cad. Relatiile dintre
oraseni si sAteni se inmultesc. De pe acum se
..se pare, ca' cettile vor fi in viitor nu atit centre
de locuit, cit aglomerliri de monumente, locuri
de intilniri sau de mund., de afaceri, de plkeri,
de studii 65).

Antimalthusianismul lui Vanderve/de nu este

65) E. Vanderrelde: Op. citat pag. 318.

www.dacoromanica.ro

284

expres in aceasta opera, totu$i concluziile generale ce se pot deduce cu rigurozitate din faptele
$i explicatiile lui asupra celor doug fenomene ce
trateazg, sint in mod manifest impotriva doctrinei lui Malthus.
In primul rind V andervelde constatg, ca cre$terea populatiei la ora$e se datore$te in mare par-

te nu inmultiril ei naturale, printr'un excedent

al na$terilor asupra deceselor, ci fenomenului a$a

numit exodul rural, care consta in emigrarea
la ora$e a unei parti din populatia rurala. Supra-

populatia $i pauperismul la ora$e nu sint deci

consecintele unel legi naturale, cum credea Malthus, ci a dezvoltgrii capitalismului, a unor legi
proprii econdmiei sociale actuale.
Populatia rurala nu se inmulte$te atit de re-

pede cum s'ar pgrea, $i cu atit mai mult nu se

inmulte$te in masura preconizata, de Malthus. In

unile regiuni $i chiar in unile tali., luate in totalitatea lor, populatia rural scade, $i acest fenomen se datore$te tot dezvoltrii industrialismului

capitalist, care absoarbe forte de munch' de la

tara. Si daca populatia rurala nu se inmulte$te
repede, $i mai ales daca in unile tari ea scade,
nu numai in raport cu populatia totala, dar chiar
in mod absolut; atunci evident, cg teoria lui Mal-

thus, care explica pauperismul prin inmultirea

populatiei, este rsturnata, $i in orice caz in ne-

putintg de a explica pauperismV1 rural.

Acestea sint concluziile principale ce se pot
deduce riguros din lucrarea lui V andervelde, i
cari ne determina a-1 clasa intre antimalthusiani.
Cu Vandervelde incheiem capitolul sociali$ti-

tilor ca antimalthusiani, $i cu acest capitol incheem istoricul teoriei populatiei.

www.dacoromanica.ro

CRITICA TEORIILOR INMULTIRII

Expunerea detailat a multiplelor discutii,

polemice sr teorii ce a provocat problema inmulOrli populatiei n'am facut-o, dup'd cum lesne se
poate pricepe, din pedantism. Cea ce ne-a Cantuzit in aceasta, expunere istoricA" a fost tendinta de
a invedera dificultatea problemei si neintelegerile profunde ce existA in stiinta economidi asupra ei. Istoricul teoriei ins'a, ni va servi si pentru
alt scop.
Spre a face un pas inainte in cercetarea problemei linmultirii si pentru a incerca sA-I dArn o so-

lutie stabilind, asa cum se poate stabili, legea de

inmultire a oamenilor, este necesar s'a ludin o ati-

tudine sigurA fat d'e toriile ce s'au emis pitrul

acum. Noi sustinem, c5, nicI una din aceste teoril

nu poate explica $i coprinde principiul inmulti-

rii populatiei omenesti. Dar pentru a justifica

aceast pArere a noastrA $i pentru a putea merge

mai departe Mcind investigatii proprii, trebue sA
arAth'm pentru ce teoriile emise pa'nri acurn ni se
par insuficiente sau neadev`drate. Zicem insuficiente sau neadevArate, pentru ea, daa. unile, cum
sint teoriile lui Courcelle-Seneuil $i Karl Marx,
contin o parte de adevAr si ni dau elemente serioase pentru cercetAri proprii; allele, cum este
de pildA teoria lui Malthus, le socotim false de la
inceput $i pAnA la sfirsit.
Critica teoriilor populatiei este deci necesarA
nu numal pentru inlAturarea teoriilor gresite, ci
si pentru fixarea elementelor principiale ce ni le

www.dacoromanica.ro

286

oferg alte teorii, elemente principiale pe cari le

socotim ca dobindite stiintii.
In intreprinderea aceasta vom proceda in acelas mod ca si in expunerea istoricului teorief.
\Tom analiza si vom supune criticei diversele teo-

rii asupra populatiei in ordinea succesiunii lor.

Von' incepe deci cu teoria lui Malthus spre a
termina cu cii aceia a luI Nitti, dupA ce vom fi
examinat diversele teorii emise in cursul sec. al
19-lea dupa Malthus si inaintea lui Nitti.
SISTEMUL MALTHUSIAN

Inainte de a face critica teoriei malthusiane

este neoesarA o expunere succinta. a ei, pentru a
ne improspata si fixa in liniamentele el generale
teoria exacta a lui Malthus. Aceasta este cu atit
mai necesar, cu cit insasi expunerea lui Malthus

lasa de dorit in ce priveste sistematizarea doctrinei, cea ce a fAcut pe unil adversari al sai sa
o discute si s. o combata, fie numai in parte, fie
chiar continind grave confuzii, fAra a putea astfel atinge sau zdruncina insus fondul malthusianismului.
Asa de pilda unil antimalthusiani se muncesc

s. aduca dovezi c. populatia nu se inmulteste

in progresie geometrica, ca nu se dubleaza in

25 de ani, ca si cum aceste propozitii ar constitui

esenta malthusianismului. Se intelege, Ca toate
dovezile aduse de acesti antimalthusiani si toata,
argumentatia lor e zadarnica. In fata lor malthusianismul rAmine neclintit. Dar vina nu e numai
a lor, dupa cum am spus, ci si a lui Malthus insusi, care interesat s adune cit mai multe exemple si dovezi in sprijinul teoriei, a neglijat sa-i
dea acesteia o formulare lamurita, o expunere
clarA, o sistematizare sigura.
Pentru a nu cadea in aceleasi erorl, pentru
.a nu face aceleasl confuzii, cari pot intuneca re-

www.dacoromanica.ro

287

zultatul final, vom face o expunere succinta $i

exacta a doctrinei lui Malthus.
*

Toate fiintele vietuitoare an tendinta constanta de a se inintlti mai mult decit permit
mijloacele de subsistenta disponibile. Specia umana are aceia$ tendinta. In fapt insa populatia
dmeneasca nu se inmulteste atit de repede, pentru'ca se opun diverse obstacole. Daca populatia
nu este impiedecata de nici un obstacol se dubleaza la fiecare 25 de ani $i cre$te in progresie
geometrick dar tot Malthus zice : nu cunoastem
nici o Wei 'in care populatia sa fi putut creste /tire/
obsta,col"1).

Mijloacele de subsistenta insa sporesc mai

incet, fele au tendinta die, a cre$te, in conditiile cele

mai favorabile industriei, numai in progresie aritmetica. Astfel ca, pe cind populatia tinde a.
cre$te ca : 1, 2, 4, 8, 16, 32 etc... mijloacele de
subsistenta tind a spori numai ca : 1, 2, 3, 4, 5,
6 etc...
De fapt ins a. populatia nu cre$te in progresie

geometric'a." $i nu se dubleaza in 25 de ani din

pricina actiunil obsacolelor, cari o reduc la limita
Mijloacelor de subsistent. Deci populatia efectiv
spore$te mai incet, priri urmare perioda de dublare este mal lunga decit 25 de aril.
Obstacolele, cari se opun tendintii firesti de
cre$tere a populatiei sint preventive $i distructive $i se rezurna in: rezerva morala, viciul $i
mizeria. Astfel ca legea lui Malthus se formuleaza
in chipul urmator :

1, Populatia este necesarmente limitatil de

ceitre mijloacele de subsistent&
2) Populatia creste invariabil pretutindeni
uncle cresc mijloacele de subsistentei, clacei, nu
1) Op. eitat pag. 7.

www.dacoromanica.ro

288

o opresc obstacole puternice 6i manifeste.

3) Aceste obstacole particulare i toate acelea cari silesc populatia sd se reducer, la nivelul mijloacelor de subsistenfd, se pot rezuirna
in aceste trei principale: rezerva morald, viciut

$i

mizeria"2).
Restabilind astfel adevArata teorie a lui Malthus st o supunem criticei $i sa vedem intrucit $i

pentru ce este fals.

Pentru a combate teoria malthusianA $i a

stabili falsitatea ei, trebue s o privim si srt o

analizAin sub cele douA aspecte suh cari ni se
prezintA $i sub cari a conceput-o insu$I Malthus. Vom distinge deci legea de inmultire
a populatiei ca tendintd $i legea de inmultire
reald. Dup'd cea dintii, populatia an putea cre$te
in progresie geometricA dublindu-se la fiecare 25

de ani, putindu-se stabili astfel un dezechilibru

intre populatie $i subsistente, cari sporesc mai
incet; dup'd ce-a de-a doua, dupti legea inmultiril reale populatia se proportioneazd nivelului
$i cantiMtii subsistentelor.
InsA$I aceasta distinctie, acest mod de a pune

chestia arata. slniciunea teoriei lui Malthus. CcI

in definitiv care este esenta maltuhsianisrnului?
Evident dezechilibrul dintre cre$terea naturalri a
populatiei $i cre$terea subsistentelor. Numal pnin
cre$terea natural $i realrt mai repede a populatiel decit a subsistentelor se poate produce mizeria in sistemul lui Malthus, $i numal asa ni explied el pauperismul. Dar dacA acest dezechilibru nu este real? DacA acest dezechilibru nu existA decit ca tendintd, ve$nic oprit de obstacole,
natural CA pauperismul nu-$1. poate avea cauza
intr'un fenomen care nu se produce, intr'un fe2) Op. eitat pag. 20.

www.dacoromanica.ro

289

nomen posibil dar nu existent, intr'un fenornert

ireal. Pauperismul este un fenomen real necontestat ; el nu poate fi efectul decit tot a unui fenomen sau mai multor fenomene reale, fatA de care
sA fie in relatiune de erect la cauzA. Daca. in sistemul lui Malthus realitatea este proportionarea

constantA a populatiei la mijloacele de subsistentA, iar dezechilibrul intre populatie $i subsistente fiind nuMaI exprimarea unei tendinte mereu combAtutA, mereu opritA in realizarea ei, atunci nu se pot deduce decit urrnAtoarele dousa.
concluzil :

1) Pauperismul este un fenomen ireal, un

mit, o vorbA goalA inventatA pentru a inavuti

dictionarul limbajului $tiintific, cea ce nu putem

admite, fiinded realitatea lui este prea evident/
si se impune;

2) Pauperismul este un fenomen real, dar

se produce independent de fenomenul inmultiril

oalmenilor si nu poate fi explicat ca legea malthusianA. Aceast concluzie ni se pare cea adevA.ratA, i celle ce urmeazA tind la a o dovedi si sta.bili.

S. analizAM mai intil legea lui Malthus ca.

fiind formularea tendintii firesti de inmultire a.
populatiel si a subsistentelor.
Aceasta lege, dupA care populatiaomeneascA, animalA $i vegetaltinde a creste mai repede decit mijloacele el de subsistentA, reproducinclu-se in progresie geometricA si dublindu-se in-

tr'o periodA de 25 de ani, fatA cu inMultirea mai

inceat, in progresie aritmeticA, a subsistentelor
ni se pare nu numai falsA, ci arbitrarA si absurdA.

Ce Pa determinat pe Malthus s afirme ca.

populatia se inmulteste ca : 1, 2, 4, 8, 16, 32 etc....

pe cind subsistentele numal ca : 1, 2, 3, 4, 5, 6 etc. ?

Pe ce s'a intemeiat el, cind a indiCat progresia.

geometricA si progresia aritmeticA, ca find expre19

www.dacoromanica.ro

290

sia numerica a miscarii ascendente a populatiei

si a subsitentelor, capabile de a ni da gradul,

msura disproportiei dintre acesti doi termeni?

Pe nimic, caci in toata, lucrarea lui, in toata argumentatia lui nu gasim nimic, care sa justifice stabilirea acestor doua progresii. Simpla constatare,

a cruel' exactitate este contestata, ca populatia

tinde a se inmulti mai repede decit subsistentele,
Inca nu indreptateste afirmarea progresiilor, cari

sint expresii numerice si prin urmare cantitati

riguros determinate.
Daca singurul temei al progresiilor malthusiane este cresterea mai repede a populatiei decit
a subsistentelor, atunci pentru ce ar fi mai exacte
progresiile lui Malthus deCit progresiile lui Messedaglia, de pilda? Cind am vorbit despre acest
autor am aratat, ca el inlocueste progresia geometrica cu o progresie aritmetica dubla, astfel ca
expresia numerica a cresteril populatiei ar fi : 2,
4, 6, 8, 10 etc... pe cind a sporiril subsistentelor
projesia aritmetica simpla : 2, 3, 4, 5, 6 etc... Si
pentru ce ar fi mai exacte progresiile lui Malthus
decit ()rice alte progresii, pe cari le poate imagina
fantezia omeneasca? $i progresiile lui Messedaglia ca si acelea ale lui Malthus tind la constata-

rea unui dezechilibru intre populatie si subsis-

tenta, Masura insa in care se produce acest dezechilibru este cu totul diferita. In sistemul lui Malthus la 16 populatie avem' numai 5 'subsistente, pe
,cind in sistemul lui Messedaglia la 16 populatie a-veln 9 subsistente.

Care e cea adevarata? Nici una. Amindoua

.sisteMele au aceias baza : cresterea mai repede a
populatiei decit a subsistentelor, dar pe aceiasi

baza fantezia omeneasca a cladit doua sisteme

fundamental deosebite. Asa se intimpla, ori de
'cite ori fantezia vrea sa rezolve probleme ltiillttif ice.

www.dacoromanica.ro

291

Si dacl progresiile lui Messedaglia an cel

putin aparenta de a fi verosimile, progresiile lui
Malthus nu pot invoca nici macar aparenta. Si
Messedaglia $i Malthus iau un punct de plecare,
in care aMbii termeni sint egali. Dar dac5, forta
pro1ific5 a populatiei este mai mare decit puterea
de inmultire a subsistentelor, atunci diferenta intre numrul populatiei $i cantitatea subsistentelor trebue sa. se constate imediat, dup5,' prima perioad`a. A$a e in sistemul lui Messedaglia, dar nu

e tot a$a in sistemul lui Malthus. Progresile lui

Malthus sint:
populatie 1, 2, 4, 8....
subsistente 1, 2, 3, 4....
pe cind progresiile lui Messedaglia sint:
populatie 2, 4, 6, 8....
subsistente 2, 3, 4, 5....
In ipoteza c cre$terea populatiel este mai
repede decit a subsistentelor, $i c. aceast cre$tere mai repede este efectul unei tendinte naturale, inerente fiintelor vietuitoare, diferenta intre
nuMrul populatiei $i cantitatea subsistentelor
trebue sg se manifeste de la inceput, cad e absurd ca inmultirea populatiei, daca se efectueaza,
in virtutea unei forte prolificm naturale, s fie

cind ega1 a. cind mai repede decit inmultirea subsistentelor. La Messedaglia in orice moment, cu
exceptia punctulni de plecare, populatia intrece
cantitatea subsistentelor.

Ni s'ar putea obiecta, ca" acest accident in

sistemul malthusian se datore$te ordinel $i succe-

siunii stabilite a cifrelor, pe care Malthus nu o

putea nesocoti. Dar pentru ce acest accident nu
se intilne$te in progresiile lui Messedaglia? Si
apoi, pe baza aceluia$ principiu, ca populatia
cre$te Mai repede decit subsistentele, care am
vazut c e singurul temei al progresiilor malthusiane, se putea construi 0 alt5, progresie geome-

www.dacoromanica.ro

292

tried, in care aecidentul sa nu mai fie cu putinta.

De pilda, Malthus ar fi putut afierna Ca' :
populatia cre$te ea : 1, 3, 9, 27, 81...
iar subsistentele ca: 1, 2, 3, 4, 5...

Intru cit aceste doua progresil sint mai arbitrare decit ale lui Malthus $i aile lui Messeda-

glia? Dar de exactitatea conventionala a unor

cifre depinde adevarul $i tria unei legi $tiinti-

fice naturale?
CoMparatia progresiilor lui Malthus si ale
lui Messedaglia ni suggereazA o intrebare. De ce
pastorul Malthus ia ca pun.ct de plecare al inmultiril populatiei cifra 1, iar Messedaglia cifra 2?
S. fie la pastorul Malthus conceptiunea biblic
a ereariT omului unie, din care a purees Intreaga
specie =ma, sau ca. Malthus, dupa cum i-a furnizat lui Darwin elementele selectiunii natucale,
si-a inceput progresia cu o cifra, care s-i inspire
mai tirziu lui Haeckel conceptia monista?
Desigur, ea nu-i nici o enigma si nu incape

nici o explicatie. Progresiile lui Malthus, ca $i

ale lui Messedaglia, ca $i oricare allele cari ar
exprima tendinta de inmultire a populatiei $i a
subsistentelor sint arbitrare. Ele nu arata nimic
$i nu pot arata nimic. Fenomenele ca tendinta;
sint cel mult de domeniul ipotezei.

Tot atit de arbitrara este $i perioda de dublare a populatiel. Pe temeiul aceluia$ princi-

pin, ea populatia tinde sa ereasert mai repede decit subsistentele, Malthus a afirmat, ca perioda

de dublare a populatiei ar fi de 25 de ani, pa

cind perioda de dublare a subsistentelor ar fi mult

mai lunga.
In stabilirea acestei periode Malthus s'a servit de observarea mi$carii populatiei in State le-

Unite ale Americei de Nord, unde populatia a

crescut cu Mare repejune $i s'a dublat in mai

www.dacoromanica.ro

293

putin de 25 de ani. Eroarea comis de Malthus,

si care de altfel a fost relevata chiar de la inceput

de Godwin, este ca el n'a tinut seata de factorul

imigratiilor, care in State le-Unite ale Americei
de Nord a avut $i are Inca o influenta covir$itoare
asupra IRmUltirii populatiei.
Dar insu$I Malthus spune :

In statele nordului Americei, unde mijloacele de subsistenta nu lipsesc, unde moravurile

sint pure $i ca'storiile precoce se fac mai lesne
decit in Europa, s'a gasit cAl .populatia in curs
de un secol i jumatate s'a dublat mai repede
decit la fiecare 25 de ani"3).
Ce insemneaza aGeasta? Ca populatia se inmulte$te mai repede sau mai inGet, se dubleazg,
intr'un interval mai mare sau mai mic in virtutea unel tendinte naturale, care determina repejunea inmultiril sale $i perioda de dublare? Nici
de cum; ci numai, c.. actiunea tendintel naturale
de imnultire, pe care nimeni n'a contestat-o, de-

pinde, in ce prive$te forta $i msura el, de o

suma de imprejurari cu totul straine de natura
ohnulul, imprejurari cari in cazul citat de Malthus

sint: abundenta mijloacelor de subsistenta, purita-

tea moravurilor, u$urinta contractrii casatoriilor

precoce. Aceste imprejurari Ins, cari se transforma, in tot atite cauze, pot fi foarte varil$i multiple
dupa tim'p $i loc iar efectele lor tot atit de Araril
$i multiple. Daca. in unile timpurl $i in unile tari,
populatia gse$te conditiuni favorabile de inmultire, se va putea dubla intr'o period mai scurta.;

in alte timpuri i in alte jan, neavind acelea$1

imprejurari favorabile, nu se va putea dubla decit intr'o perioda mai indelungata. In acest senz
de altfel pledeaza $i toate datele culese de statistica populatiei.
3) Op. citat pag. 7.

www.dacoromanica.ro

294

A fixa deci o perioda de dublare, cum face

Malthus, pe temeiul tendintel naturale de inmultire a populAiei, cind e constatat c aceasta, tendint nu poate fi determinata si nici efectele el
precizate, din cauza multiplelor si variatelor modificari ce sufere, este cu totul arbitrar. Perioda
de dublare a populatiei este esentialmente variabild, pentru cA depinde de repejunea sau incetineala inmultiril populatiei, cari la rindul lor atirna de o multime de imprejurdri si ele variabile.
Cea ce s'ar putea determina este perioda de dublare a populatiei intr'o organizatie sociald annnith. si intr'un timp anumit, in care activeaza anurnite forte si imprejurari sociale, influentindi
forta prolificd a oamenilor intr'o anumit directie

si intr'o inasurd mai mult sau mai putin constanta. Un asemenea calcul nu se poate baza in
nici un caz pe tendinta naturald de inmultire a
oamenilor, ca in sistemul lui Malthus, iar deter-

minarea n medie a perioadei de dublarecaci

nici in cazul acesta nu poate fi vorba de o deter-

minare precis, maternatecaar putea exprima

cu aproximatie si forta prolifica a populatiei.
DupA asemenea norme, adeca tinind seama

de toate imprejurarile sociale de cari depinde

cresterea mai repede sau mai inceata a popula-

tiei, statistica a stabilit, ca, perioda medie de du-

blare a populatiei Europei este, in organizatia

actuald, de aproximativ 90 de ani. Populatiile cele

mai prolifice se .pot dubla in 70-75 de ani, iar

altele in 110, 120 si 130 de ani, cea ce arata cit
de arbitrara este perioda de dublare a lui Malthus,

stabilitd numai pe baza cu totul ipoteticd si arbitrarA a tendintii naturale si organice de inmultire a populatiei.

Dar daca stabilirea perioadei de dublare a

populatiei in sisternul lui Malthus este arbitrara,

www.dacoromanica.ro

295

afirmarea cre$teril mai repezi a populatiei decit

a mijloacelor de subsistenta, care se gsase$te la
baza intregului sistem malthusian, $i stabilirea

unei perioade de dublare a subsistentelor mai

lunga decit a populatiei, sint cu totul absurde.

Este drept, ca Malthus n'a determinat perioda de dublare a subsistentelor, care nu e nici
de 50 nici de 100 de ani, ci a afirmat numai c.

aceasta perioda e mai indelungata, decit perioda

de dublare a populatiei, de oarece, dupa, cum sustine tel, isubsistentele sporesc mai incet decit pop u-

latia, nuinai in progresie aritmetica.

De unde a dedus Malthus c subsistentele
sporesc thaI incet decit populatia? Din ipoteza,
pe care lcu nirnic Au p tintrete, ca woductivitatea
pamintului scade. In momentul in care intreg
paMintul fertil va fi cultivat, cre$terea subsistentelor nu se va putea obtine, decit prin progresele tecnice de natura a imbunatati calitatea
pamintului $i a-i spori productiunea.
Aceasta imbunatatire ins, spune Malthus,
prin natura oricarei ,specil de teren, nu poate
face progrese Mereu crescinde ; progresele vor
fi dinpotriva tot mai putin considerabile : pe
cincl populatia pretutindeni unde gaseste cu
ce sa traiasca, nu cunoa$te limite $i cre$terea
sa devine cauza activa a unei cre$teri noua" 1).
Si Malthus merge cu sustinerea acestel ipoteze pana acolo, 'Melt vorbind despre Englitera
$i Scotia in cari pe vremea lui erau multe pminturi necultivate, zice :
Daca presupunem ca, cu administratia cea

11

mai bung $i cu cele mai puternice incurajari

date agricultorilor, produsul parnintului s'ar putel'a qubla Ii primii 25 de aniprobabil c trecem

de limita verosimiluluiinca aceast presupu4) Op. citat. pag. 8-9 .

www.dacoromanica.ro

296

nere pare ca excede limitele ce se pot rational

atribui unei astfel de cre$teri a produsului.
In cei 25 de ani ce vor urma, este absolut
imposibil s speram, c. produsul va urma aceia$ lege, $i ca la sfirWul acestei a doua perioade produsul actual sa. se fi impatrit: aceasta ar inseinha sa deconsiderm toate notiunile
dobindite asupra fecunditatii palnintului"6).
Deocalrn'data nu vom discuta teoria producti-

vittil descrescinde,a paMintului, care pare a fi

cel mai puternic argument tiintific ce s'a adus
in favoarea Malthusianismului. Cind vom face
critica legil de inMultire reaki a populatiei, vom
arata Ca arguMentul acesta este fals. Acum sintem

nutnai in domeniul tendintii observate de Malthus, ca subsistentele sporesc mai incet decit
populatia, fie ca aceste subsistente sint produsul
mijlocit sau nemijlocit al pamintului; $i credem,
ca chiar cu eleMentele legii lui Malthus se poate
evidentia absurditatea ei.
Malthus cind II formuleaza legea nu are in
vedere numal populatia omeneasca. Principiul
fundatnental al intregel sale doctrine, care i se
pare evident, e ca toate fiintele vietuitoareanimale

i plantese inmultesc mai repede decit

subsistentele lor. Noi am vazut, c Malthus de la

inceput afirma:
Cauza pe care o gm in vedere este tendinta

constanta, care se manifesta. in toate fiintele

nvietuitoare, de a-si cre$te specia lor mai mult
decit comporta cantitatea de hrana de care dis-

pun 6).

Iar mai apoi:

Aceasta este necontestabil. Natura a rspindit cu darnicie germenii vietii in cele cloud reg5) Op. citat pag. 10.
6) Op. citat pag. 6.

www.dacoromanica.ro

297

nwri, dar a fost zgircitd, cu spatiul $i cu hrana.

Far aceastd rezervd, in citeva mil de ani mili

.77

cane de lutni ar fi fost fecundate numal de cdtre

pdmint; o necesitate imperioasd insd reprimd

aceastd populatie abundenth, $i omul este supus

legii sale ea $i toate fiintele vietuitoare"7).

Va sd zic toate fiintele vietuitoare se in-

Multesc mai repede decit subsistentele, in virtutea unei tendinte naturale de inmultire, principiu,
pe care se clAde$te intregul sisteni malthusian.
Dar dacd admitem acest principiu al vietii sau
al populatiel, atunci absurditatea progresiei aritmetice este evidentd. $i intreg e$afodajul teoretie al lui Malthus se pthbu$e$te. Cad e suficient sd ne intrebd.M: cari sint subsistentele fiintelor vietuitoare, pentru a ni da seama, cd la baza
tma1thusianismului se and tocmai nesocotirea celui Mai esential principiu al malthusianismului,
principiul vietil.
Subsistentele fiintelor vietuitoare sint alte
fiinte vietuitoare. Aninialele in special se hranesc
cu plante i cu animale, $i cu cit ne urcdm in icrarhia biologicd, cu atit cercul subsistentelor, adeed cercul animalelor $i plantelor cari servesc de
.subsistenta, se lArge$te. Omul fiind animalul cel
mai superior are cel mai intins cerc de subsistentetoate animalele $i toate plantele, pe cari le
utilizeazd dupd interesele sale. Dar aceste animale $i plante, cari sint subsistentele omului, in
virtutea principiului vietii, au $i ele, ca $i omul,
tendinta de a se inmulti in progresie geometrica;
au $i ele tendinta de a se inmulti la infinit, cad
.ei pentru ele ca $i pentru orice fiinte vietuitoare
natura a rdspindit cu drnicie germenil vietil".
Si atunci cuna rdmine $i la ce se aplicd faimoasa progresie aritmeticd a lui Malthus? Rd7) Op. citat pag. 6.

www.dacoromanica.ro

298

mine Med nici un suport logic $i nu se aplic la'

nimic, de oarece inmultirea subsistentelor, cari

nu sint decit tot fiinte vietuitoare, este expri-

Math tot de progresia geometricd.

Ajungein dar la concluziacu InsA$I elementele principiale ale malthusianismului c5. atit

populatia cit $i subsistentele au tendinta de a

cre$te in progresie geometria.. Dar aceasta inseann'a distrugerea doctrinei lui Malthus, Cad
in locul dezechilibrului dintre populatie $i subsistente, aveln tendinta celui mai perfect echilibru, iar pauperismul amine inca in sistemul
Malthusian o problemsd nerezolvat.
S. continuam insa pe aceastri. cale cu analiza
critica" a Malthusianismului.
*

Orice individ, in virtutea principiului vietii, tinde a se conserva $i in acela$ timp a se reproduce, spre a conserva specia din care face
parte $i viata in genere. Aceast5. tendintsa de inmultire este foarte puternicA la speciile inferioare
$i din ce in ce mai slabA la speciile superioare.

O captitin, de mac, spune J. B. Says), poate ayea pand la 32,000 de fire, cari pot da na$tere
la tot atitea cAptini. Un ulm d'a pa,nA la 100,000

de seminte pe an. Ou le unul crap s'au calculat

la 342,000.

Puterea prolifia a fiintelor vietuitoare scade

insti pe mbisur6 ce ne urcam in seria speciilor superioare. Oinul este unul dintre animalele cele

mai putin prolifice. Concluzia la care a ajuns

Spencer, stabilind ch' geneza este antagonica individuatiei, e Med indoialA adevaraa. Cu cit in-

divizii unei specii vor fi mai bine dezvoltati,

inzestrati cu facultati mai multe, mai superioare

8) Cours complet d'conomie politique pratique ed..

II-a 1840 pag. 369.

www.dacoromanica.ro

299

$i mai variate, $i cu cit au un volum mai mare,

cu atit ei sint mai putin prolifici, iar specia se
reproduce Mal incet. Daca populatia omeneasca
tinde s se inmulteasca in progresie geometrica
Ca: 1, 2, 4, 8, 16..., adeca in progresia geometria, a lui 2, atunci alte specil mai inferioare vor
tinde a se inmulti in progresia geometria a lui
3, altele $i mai inferioare in progresia geomemetrica a lui 4 $. a. m. d. pana ce vom ajunge
la progresia geometrica a inmultiril fiintelor monocelulare, cari se reproduc cu rnilioanele si zecile de milioane in 24 de ore.
Cu alte cuvinte anirnalele $i plantele, cari
servesc de subsistente speciilor mai superioare,
se inmultesc mai repede decit acestea. Si cu cit

ne raportam la specil mai superioare, cu atit

cercul mijloacelor de subsistenta este mai mare,

pentru a au putinta s rapuna in lupta pentru
existenta un nuMar tot mai mare de specil vietuitoare.
Specia umana, ca fiind cea mai superioara,
cea mai bine inzestrata',, stapineste si utilizeaza
dupa nevoile si interesele ei toate celelalte specii
animale $i vegetale% Ea are cel mai larg cerc de
mijloace de subsistenta $i in acelas timp este $i
foarte putin prolifica. Dar aceasta inseanma, c.
dacd populatia omeneasca se inmulte$te in pro,
gresia geometria, a 1ii 2, ca: 1, 2, 4, 8, 16, 32...
mijloacele el de subsistenta se inmultesc mult
mai repede. Si daca ar fi s intrebuintam, evident
nurnai pentru concretizarea ideei, progresia de
inMultire a mijloacelor de subsistent, am putea
spune de pilda, ca ele cresc ca: 1, 10, 100, 1000,
10,000, 100,000... luind o inedie oarecare ,intre
inmultirea extraordinar de repede a speciilor inferioare $i innrultirea mai inceat dar totusi mai
repede decit a oanienilor, a speciilor mai superioare..

www.dacoromanica.ro

300

Aceasta este ordinea naturala" a tendintii de

Inmultire in naturA. Interventia omului Ina $i

progresele tecnice au adus puternice modifiari
rdinei naturale.

De oarece nu toate speciile animale $i vegetale sint subsistente sau MAcar utile omului, ace-

ta tinde pe de o parte a u$ureze reproducrea

cit Mai Intins. $i mai repede a speciilor utile, iar

pe de altA parte a iMputineze fie chiar numgrul
-speciilor inutile fie nuMal numArul indivizilor

.acelor speciL In stare naturall pe un teren dat

va cre$te si gnu, dar von cre$te $i buruiene, cari

nu numai c shit inutile dar $i impiedia inmultirea pe o scarl mai intinsa. $i dezvoltarea grinIntervine Ina omul, care printeo culturA rationalA ajutA inmultirea $i dezvoltarea complectI

a griului $i stirpe$te buruiana vAtanatoare. Acela$ lucru cu specia lg.custelor cari distrug recoltele, $i in contra arora ontul duce o luptA Inver-

$unat spre a le nimici. In aceia$ directie, tot

pentru inlesnirea reproducerii speciilor utile, oinul II perfectioneaa instrumentele de muncg.,

amelioreaza calitatea plmintului, face irigatii etc.

Toate aoestea ne aratA, c. subsistentele, pe

lb-TA tendinta naturalA ce au de a se innrulti

znai repede decit populatia, sint determinate la
o Innrultire $i mai mare, $i mai repede Inca prin
interventia unui nou factor, omul.
Malthus $i Malthusiani$til in genere, negli-

jeaa cu totul acest nou factor al Inmnitiril sub2istentelor, care devine cu atit mai puternic, cu
cit cre$te $i se generalizeaa civilizatia. Progresia aritmetica a subsistentelor este dar tot atit
.de absurdl pe cit e de arbitrarA cea geometria.
Si ca sA. rezurnAm rezultatul de pAna acum al

analizii doctrinei lui Malthus, putem' zice :

1) Stabilirea unei progresii georrtetrice, care
ndic tendinta de 'iriimiultire a populatiei este

www.dacoromanica.ro

301

arbitrard, dupet cull?) este arbitrard orice altd progresie exprintind aceasta tendintei.
2) Stabilirea unei periode de dublare a populatiel, pe baza aceleiasi tendinte de inntultire este

de aseMenea arbitrard.
3) Stabilirea unei progresii aritmetice exprimind tendinta cresterii mijloacelor de subsistentd este abswrdei. lnsusi principiul vieti pe care-I invoacd Malthus, se opune la stabilirea unei
asemene pr ogresii.

4) Principiul pe care se cleideee intreg Sis-

temul iuz Malthus, cet populatia are tendinta de a.

cre$te Mai repede decit mijloacele de subsistent4
este bolls. Adevdrul e, c subsistentele au tendinta,
de a creste Mai repede decit populatia.
*

PArgsind dotn(eniul tendintelor $i legea lur

Malthus ca fiMd forntularea tendintii de inmultire
a populatiei, pA$im in domeniul legii de inmultire

reald a populatiei in raport cu mijloacele el de

subsistentg. Dupg aceastg lege a inmultiril reale
populatia este necesarmiente lintitatd de mijloacele de subsistentk cu alte cuvinte nu cre$te decit in mAsura permisA de mijloacele de subsistenth'.

Noi an arAtat cum si-a formulat Malthus le-

gea de inmultire realA, dar pentru cg aceastA

lege este susceptibilg de Mai multe interpretgri,

inainte de a intra in analiza el critick trebue sa-I
fixaM bine intelesul, evitind astfel posibilitatea
vre-unel confuzii. In acest scop o vom transcrie
incg odatg:
1. Populatia este neoesarmente limitatA de
cdtre mijloacele de subsistent.
2. Populatia cre$te invariabil, pretutindenI
uncle cresc mijloacele de subsistent, dacd nu o
opresc obstacole puternice $i manifeste.

3. Aceste obstacole particulare $i toate a-

www.dacoromanica.ro

302

celea cari silesc populatia sa. se reduca la five-

lul mijloacelor de subsistenta, se pot rezuma

in aceste trei principale : rezerva moral, vi11

ciul i mizeria"9).

In principiul 1 Malthus afirm c populatia

de ceitre mijloacele de subsis-

este limitata

teak ca si cum cuantumul mijloacelor de subsistenta, ar fi causa activa a limitaril populatiei in anumite proportii; pe cind in principiul
2 el sustine, csa cresterea populatiei este numai

corelativa cu cresterea mijloacelor de subsistent,

iar cauzele cari o limiteaza sint obstacolele enuntate in principiul 3. Unde se gaseste deci adevarata si exacta cugetare a lui Malthus?
Confruntind textul acestei formulari cu corn-

plexul doctrinel malthusiane si cu intreaga ei

argumentatie nu se poate admite, ca Malthus ar

fi atribuit mijloacelor de subsistenta forta activa
a limitrii populatiei. Aceasta forta activa o au
numal obstacolele indicate in principiul 2 si 3,
iar mijloacele de suiisistenta, mai exact nivelul

lor, sint limita la care :aceste obstacole reduc populatia. Aceasta fiind adevarata conceptie a lui Malthus, putem spune c. dupd dinsul: populatia tinde aei creased la infinR, dar cci, diverse obstacole
rezerva krnoralii, viciul i mizeria o limiteazd
la nivelul Imijloacelor de subsistent&

Stabilind cuprinsul exact al legii de inmultire reala a populatiei a lui Malthus, sa vedem
acum de ce si intru cit este falsa.
Malthus si toti malthusianil considera, in studiul problemil populatiei, pe om si specia umana
intocinai ca pe orice alt individ i ()rice a.lt specie. De aceia si legea lui Malthus asupra inmul9) Op. citat pag. 20.

www.dacoromanica.ro

303

tirii oamenilor nu este decit formularea, cu privire la specia uMansa, a aceluia$ principiu si aaceleia$I legi generale care domina inmultirea tuturor fiintelor vietuitoare. Inmultirea oamenilor
este pentru Malthus $i malthusianistI un fenomen
pur $i simplu biologic, determinat prin urmare de
cauze, cari se gasesc in insd$i natura vietil organice, inerente acestel vieti. Casi pisicele, sobolanil, viermil, microbil, arborii, lupil, elefantil etc.
oamenii sunt stapiniti de instinctul conservdril
individuale $i de instinctul conservrii speciel;
ca si orice alte fiinte vietuitoare oamenii sint su-

pusi influentil naturii si actiunii ei represive.

Deosebirea dacA este vre-una poate fi numal

de grad, in fond insa, esentialmente analogia dintre specia umana $i celelalte specii, sub raportul
existentii $i reproducRriI el, este perfectA.
Aceasta conceptie, care se rezuma in cea ce
numeste Malthus principiul vietii, este la baza
intregului sau sistem. Si dup. cum celelalte specii animale $i vegetale cresc $i se dezvolta, numai
intrucit gasesc subsistentele neciesare, tot a$a $i
specia umana este limitata de cantitatea rnijloacelor de subsistentA disponibile. Peste aceasta cantitate de subsistente specia urnana nu se poate
inmulti, $i orideciteori inmultirea eI depa$este
limita subsistentelor, natura intervine si reprima,
distruge prisosul $i restabile$te echilibrul. Legea
lui Malthus nu se poate coAcepe fara aceasta indisolubila relatiune intre populatie $i subsistenta.
Dar tocmal relatiunea i)ndisolubila dintre om
$i subsistenta trebuea sa-1 conduca pe Malthus
Ja stabilirea unor cleosebiri importante Intro om
4i toate celelalte fiinte vietuitore, deosebiri cari
modificA esential situatia, raporturile si atirnarea
omului fata de subsistent. Aceste deosebiri im-

portante, pe cari le vom ezamina pe rind sint

Aloua :

www.dacoromanica.ro

304

1. Onvul este tot animal rational. Iat. un ade-

var banal, dar ale cArui consecinte sint adesea4

nesocotite. Malthus, ce-i drept, a poMenit despre
aceastA insu$ire specificA a oinului, care-I distinge de celelalte fiinte vietuitoare, dar nu-i d.
in sistetnul su nici intelesul el real nici importanta cuvenitA. Obstacolul preventiv este dupa
Malthus consecinta. ratiunii cu care-1 inzestrat omul.

Obstacolul preventiv, spune el10), intrucit

este voluntar, e propriu speciel umane $i rezultA
din facultatea ce o distinge de animale : anume,

din capacitatea de a prevedea $i de a aprecia

consecinte IndepArtate".
Dar dacA. ratiunea, care-I distinge pe om de
celelalte fiinte vietuitoare, se opune la inmultirea

prea repede a oarnenilor determinindu-I la rezerva moralA, ea are in sistemul lui Malthus $i
o altA consecintA, derivind din consecinta ei ime-

diatA, rezervt, morala, $i anume viciul cu toate

relele oe produce.
Cind aceast constringere (rezerva moralA)
na$te viciul, relele ce-I urmeaza lovesc in toate
privintele. Dezordonarea moravurilor dus panA
la a hnpiedica na$terea copiilor, pare ea injose$te natura orneneasccA si-1 rape$te demnitalltea 11).

Cu alte cuvinte obstacolul preventiv, deri-

vind din ratiunea omului, care-I distinge de celelalte animale, provoacA obstacolul destructiv sub

forma viciului $i a consecintelor lui funeste $i

determinA prin aceasta limitarea populatiei, prin
destructie intocmaI ca i la animalele. In definitiv,

Insuirea distinctiva, caracteristica a omului

II

pune alAturi de animale $i plante, CACI obstacolul

10) Op. citat pag. 13.
11) Malthus : Op. citat pag. 14.

www.dacoromanica.ro

305

destructiv este specific inmultirii animalelor $i

plantelor.
Falsitatea acestei argurnentatii este evidenta.
Se pare ca. Malthus, neputind nesocoti distinctiu-

nea importanta dintre om $i animal sub raportul

ratiumi, are aerul CA face o concesie, pe care o
retrage in ascuns. Dar nu a$a se argumenteaza
$i se rezolva problema. Ratiunea nu-1 conduce
pe om la rezerva morala, adeca, la abstinenta de
la casatorie, si dacA sint oameni cari se abtin de
la c&satorie, apoi desigur ca. numai in virtutea
acestel Insuiri, care-I disting de animale, n'o fac.

Cind zicem c, spre deosebire de celelalte

fiinte vietuitoare, omul este un animal inzestrat
cu ratiune, $i c. aceasta insusire este important&
in ce prive$te inmultirea lui, intelegem a atribui
bmului facultatea nu numai de a constata si predea fapte $i consecinte; ci si facultatea de a se
adapta constient imprejurArilor, in cari se produc
acele fapte $i consecintele lor, spre a le utiliza
dup& interesele sale,intelegem a atribui omului facultatea de a modifica intr'o masur& oarecare mersul firesc al lucrurilor, cind acest mers
firesc if stg impotrivg.
Chestiuned aceasta a fost mult dezbAtuta cu
privire la deosebirea esentiala dintre lupta pentru
existent& in speciile animale si vegetale si lupta
pentru eixstenta in specia umana. Astazi este aproape unanim &Nis in $tiinta, c. aplicarea teoriel darwiniane la societatea omeneasciA este imposibila. Ba sint autori, cari contest& exactitatea
el chiar in clomeniul vietii organice propriu-zise.

Omul, intrucit este inzestrat cu ratiune, nu

tinde la desfiintarea oelorlalte specii, cari-I servesc de subsistenta, cum tind celelalte fiinte vietuitoare in lupta pentru trai. Cu putine exceptil,
omul se comport& a$a fel, incit sa-$1 asigure pe
deoparte foloasele ce le poate avea de la aceste
20

www.dacoromanica.ro

306

specii, iar pe de alta parte sa le asigure i posibilitatea reproducerii lor continue in vederea foloaselor viitoare. Pentru animalele $i plantele,
cari II servesc de subsistentA sau cari II sint
pur $i simplu utile, omul are o deosebitA solicitudine, le ingrijeste, le cultivA, le dezvolta $i le
perfectioneazA chiar.

Pe cind pisica, stapinit de un instinct particular, vineazA $oarecele $i lupta speciei pisicilor in contra speciei $oarecilor tinde la stirpirea acesteia; pe cind specia lupilor in lupta pentru existenta tinde la nimicirea tuturor celorlalte
specii, cari II pot servi de subsistenta; pe cind
lupta pentru existenta in genere, in lumea animalA este o lupta de exterminare a unor specii
de Care altele; lupta pentru existenta a omului,
dotat cu ratiune, tinde la intretinerea, dezvoltarea, perfectionarea speciilor utile existentii lui.
Aceasta deosebire fundamentala dintre om
$i celelalte specii de fiinte vietuitoare este cu
totul necunoscuta in sistemul lui Malthus, si deriva din insusirea specifica speciei umane : ratiunea cu care este inzestrata. Si de oarece in sistemul malthusian, inmultirea oamenilor este atit de intim legata de inmultirea subsistentelor,
nu-1 greu sA ne dam seama de enormitatea erorii
ce comite Malthus, cind face cea mai cornplecta
analogie intre inmultirea speciei umane si inmultirea tuturor celorlalte specii.
Un derivat al ratiunii omenesti, care inriureste Inmultirea oamenilor cu totul deosebit de
a celorlalte specii, este prudenta oamenilor in
contractarea casatoriilor $i in reproducerea lor.
Rezerva moralA a lui Malthus nu-1 decit aceasta
prudenta caracteristica omului, dar intr'un inteles cu totul limitat. Dupa el rezerva morala este
castitatea omului, care nu se casatoreste din pru-

www.dacoromanica.ro

307

denta. Si Malthus insu$i nu clA acestui factor clecit o importanta minima 12).
Dar intrucit este vorba de ratiune, castitatea
trebue exclusa, ca fiind antagonica $i ratiunii $i

naturil speciel umane. Cu totul altceva e insa

prudenta pe care o pune omul, spre deosebire
de celelalte fiinte, limitinduli progenitura numai

la atit cit prevede ca va putea intretine. Aceasta prudenta merge uneori pana la exces, cea ce
explica prolificitatea cu totul redusd a claselor

superioare $i avute. Omul isi poate da seama de

situatia lui, de puterea lui de lupta, de capacitatea lui de a ci$tiga existenta sa $i a familiei, de
greutatile mai mari sau mai mici $i de consecintele unei familii numeroase, $i are prin urmare

putinta de ali limita reproducerea intr'o masura, pe care o crede conforma intereselor lui.
'In acest dublu inteles ratiunea, ca insu$ire

specificA a speciel umane, distinge pe om de celelalte fiinte vietuitoare $i influenteaza reprodu-

cerea sa intr'o a$a masura incit analogia cu reproducerea speciilor animale $i vegetale nu este
posibila.
2. Omul este un animal productiv si creator.
Sistemul lui Malthus mi cunoa$te aceasta deose-

bire fundamentalA dintre om $i celelalte fiinte

vietuitoare a cArei importanta Irish' $i ale carei
consecinte sint evidente.
Speciile animale $i vegetale nu traesc decit
din darnicia naturil,subsistentele lor se mrginese la aoeia ce a produs natura $i peste aceastA
limit nu pot trece. Nu e insa tot a$a $i cu Omul,
care pe linga utilizarea rationall a produselor naturii, are facultatea de a produce prin munca sa
subsistente, fie intr'o cantitate mai mare pe ace12) Op. citat pag. 14-15 notA.

www.dacoromanica.ro

308

leasi pe cari le produce si natura, fie chiar altele

necunoscute in viata organicA naturala. ,.5.i pe ml-

sura ce civilizatia spore$te si stapinirea omului

asupra naturii cre$te, facultatea productivA si
creatoare a omului ia proportil tot mai marl si
in intindere $i in intensitate, iar cercul sAu de
subsistenta se largeste.
Aceasta InseamnA, Ca pe cind animalele si
plantele sint mArginite in inmultirea lor la limite
riguros impuse de naturd, cari sint limita insa$1
a cantitatii subsistentelor si a carer incalcare atrage actiunea represivA a naturil; omul este independent de aceastA limita, intrucit el o poate
modifica, dupa cum II dicteaza interesele sale. Cu
alte cuvinte, spre deosebire de toate celelalte vie-

tuitoare omul Isi determina el insusi nivelul si

cantitatea mijloacelor de subsistentA, cea ce, in
sistemul malthusian, inseamn limita inmultirii
sale
*

Aceste douA deosebiri esentiale dintre specia

umana $i celelalte specii arata cit de falsa este

analogia perfecta dintre om si celelalte fiinte, pe
care Malthus isi intemeiaza legea populatiei o-

mene$ti, ca fiind o parte a legii generale de inmultire in naturA.

DacA limita inmultirii populatiei, care in sis-

temul malthusian este cantitatea mijloacelor de

subsistenta, nu este pentru oameni riguros determinatA de natura, cum e cazul mijloacelor de
subsistentA ale celorlalte specii; ci este esentialmente variabilA $i masura variabilitatil ei atirn
de populatie, atunci nu vedem posibilitatea sau
necesitatea interventiei represive a naturii. Populatia avind facultatea de all' lArgi mereu cercul
mijloacelor de subsistentl, $i prin aceasta limita
inmultirii sale, se adapteaza si se proportioneazO
in mod constant acestei limite. A$a dar, un deze-

www.dacoromanica.ro

309

chilibru propriu zis intre cresterea populatieI $i

a mijloatelor de subsistentA nu se produce, $i
prin urmare nu se produce nici suprapopulatia
in intelesul malth sian al cuvintului. 51 dacA nu
se produce suprapopulatia, ce sA. distrugd, ce s'a
reprime natura?
De altfel si faptele pledeazA in contra conceptiunii lui Malthus.
Epidemiile de pild, cari sint un puternic ohstacol represiv, intrucit sint determinate de suprapopulatie, sau intrucit suprimA suprapopulatia?
Epidemiile se pot naste sau rAspindi in populatil
de o densitate potrivitA, in cari nu exist suprapopulatie, sau in populatii, in care existA o subpopulatie cum e intre altele populatia taril rominesti. Si cind stiinta medicalA va progresa si
va fi in stare sA. anihileze cu totul efectele dezastroase ale epidemiilor, dupA cum a fAcut deja cu
unile, cum va amine cu obstacolul represiv al

lui Malthus ?cu atit mai mult, cu cit in viitor

populatia va fi si mai densA si suprapopulatia
mai posibilA. Acela.5 lucru cu foamelea, alt obstacol represiv puternic, care se poate produce prin-

tr'o serie de recolte rele independent de cresterea

populatiei.
*

Dar argumentul cel mai puternic, pe care-I

invoacA malthusianismul, este desigur asa .numita teorie a productivitatii, descrescinde a pcilnintului. PAmintul este aproape unica surs din
care specia umanA isi scoate mijloacele ei de subsistentA, fie direct cum sint produsele agriculturii, grAdinAriei, viticulturii etc... fie prin intermediul industriei, cAreia cultura pAmintului sau avutiile ce zac in el II procurA materiile prime. De
productivitatea solului prin urmare depinde cresterea mijloacelor de subsistentA.

www.dacoromanica.ro

310

Productivitatea solului insA nu e infinita,

cum e puterea de reproduoere a oamenilor.
DacA la un hectar de pAmint se adaogh un

alt hectar $i tot a$a pAnA ce se ocupa tot pAmintul fertil, cre$terea subsistentii depinde de

imbunAtAtirea pAminturilor cultivate. Aceast

imbunAtAtire insA, prin natura oricArii specii de
pAmint, nu poate face progrese mereu crescinde,
ci din ce in ce mai mici; pe cind populatia pretutindeni unde gAse$te cu ce sA trAiascA, n'are

limite $i cre$terile sale devin cauza activA a

unor cre$teri nouV13).

AceastA teorie, in virtutea cAreia productiunea pAmIntului descre$te, a fost formulatA mai
lAmurit de John Stuart Mill atit pe baza sustinerii lui Malthus cit $i pe baza teoriei rentel a lui
Ricardo. John Stuart Mill sustine, ea legea productiunil pAmintului este a$a, incit in orice stare
de dibAcie $i de educatie agricolA produsul nu
cre$te intr'o proportie egalA; dublind munca nu
se dubleazA $i produsul, sau pentru a exprima
acela$ lucru in alti termeni, orice cre$tere a produsului se obtine printr'o cre$tere mai mult decit proportionalA a muncil agricole"14).
Cum se explicA aceast descre$tere a productivitAtii pAmintului in sistemul malthusian? Malthus este foarte laconic. El enuntg teoria fArA a o

intemeia pe observatii sau macar pe argumente

logice. Dupa dinsul cre$terea mai repede $i infinitA a populatiei este evidenta, si deci implicit
productiunea pamintului este finitA si mai inceatA. Ricardo $i Mill lush' se incearcA sA argumenteze $i sA dovedeascA.

In conceptia lui Ricardo decre$terea productivitatii solului se explicA prin faptul, cA nu

13) Th. R. Malthus : Op. citat pag. 8-9.
14) Principes d'conomie politique vol. I pag. 203.

www.dacoromanica.ro

311

toate pAminturile sint vgal de fertile, a$a c oamenii dupA ce cultivg raminturile cele mai fertile, sint siliti sa punA in valoare $i p'aminturile
mai putin fertile spre a obtine subsistenta necesara populatiei mereu crescinde. Intinderea agriculturii de la pAminturile de calitate superioarA
la acelea de calitate inferioarA cleterminA, in
conceptia lui Ricardo, fenomenul rentel $i explicA
descre$terea progresiva a productivittil.
Stuart Mill admite teoria lui Ricardo. Influ-

entat insa desigur de concluziile lui I. H. von

Thiinen15) el sustine, ca prin pminturi de cali-

tate inferioarA trebue sA intelegem nu numai pe

acelea mai putin fertile, ci 5i pAminturile depArtate de piata de desfacere, intrucit cheltuelile de
transport pang la piata se adaoga, la cheltuelile
de productiune si mic$oreazA profitul cultivatorului $i renta.
Aceasta fiind explicatia productivitAtii descrescinde a solului, 'Amine sA" mai lgmurim o
intrebare inainte de a pA$i la analiza ei critica.
Este aceastA descre$tere a productivitAtil p5mintului absolutd sau numai relativd? Sint unii autori, cari pretind, cA prin cultivare mai indelungata pamintul se istove$te $i deci productivitatea lui ar descre$te absolut. In doctrina malthu-

sianA nu se poate sustine prerea aceasta, caci

ar e$i din cadrul logicei sistemului. Este drept,

cA Malthus, care n'a avut multg. perspicacitate lo-

gica, a afirmat cA ameliorArile parnintului nu

pot face progrese mereu crescinde $i CA din con-

tra vor fi din ce in ce mai putin considerabile";

dar dacA aceasta idee se poate interpreta in senzul unei descre$teri absolute a productivittii, ea
este combatut de ins'a$I progre'sia artimetica,
dupa care subsistentele sporesc ca : 1, 2, 3, 4, 5,
15) Der isolierte Staat 1826.

www.dacoromanica.ro

312

6.... DupA Malthus subsistentele sporesc mai incet decit populatia, dar sporesc. Prin urmare despre descresterea absolutA a productivitAtii pa-

mintului nu poate fi vorba in sistemul malthusian.

Mai 1A'muriti in aceasta privintA slut Ricardo

si J. St. Mill, cari invoacA teoria descresterii productivitAtii pArnintului in sprijinul malthusianismului.
DupA Ricardo, renta este acea portiune din
produsul pAmIntului; care se plteste proprietarului pentru dreptul de exploatare a facultatilor
productive si neperitoare ale solului"16). Iar mai

apoi: In adevAr, terenurile mai bune ar conti-

nua mereu sA dea acela$ produs cu aceia6 muncei

de mai inainte, dar valoarea lor se urcA din pricina produselor comparativ mai midi obtinute de

la paminturile mai putin fertile, la cari se mai

adaogA si muncA si capitaluri"17). In acelas senz

vorbeste si Stuart Mill, care admite, cA productivitatea solului poate creste mereu InsA cu o muncA proportional mai mare decit produsul suplementar ce aduce. DacA munca se dubleazA sau se
tripleazA, produsul va fi mai mic decit dublul sau

triplul produsului anterior, dar intotdeauna mai

mare decit acesta.
Asa dar in sistemul malthusian descresterea
productivitAtii solului este numal relativd, adeca.
in raport cu productivitatea anterioarA si cu populatia, teorie pe care Malthus a exprimat-o in progresiile sale.
Dar asa este? SA vedem.

Intii de toate trebue sA constatam un fapt

16) Oeuvres completes: Des principes de l'conomie
politique et de l'impot 1882 pag. 34.
17) Op. citat pag. 40,

www.dacoromanica.ro

313

cert, evident $i pe care pAna la tin punct nici

malthusianismul nu-1 tagadue$te: productivitatea

pi nintului crege. Discutia incepe numai de la

in trebarea : n ce meisurd cre$te productivitatea

parnintului. Faptul brut insa al cre$Leril productivittii pamintului este necontestat de malthusiani.
Dar de ce cre$te productivitatea pamintului?

Malthusianismul ni spune: gratie muncii ce se

adaoga la paminturile noua puse in valoare,
perfectionarilor ins trumentelor de munca $i ame-

liorarilor aduse parnintului. Este aceasta adevarat? Ultimele doua cauze sint evidente. Pe cea
dintii insa o contestAm.
Cind am vorbit despre starea populatiei sub
raportul impArtirii ei dupa ocupatii, noi am ark"tat proportia dintre populatia urbanA $i cea rurala, $i am semnalat fenomenul foarte semnificativ al descresterii populatiei rurale. Natural cA
.acest fenomen nu se produce in toate tArile, sau
mai exact, nu se produce incii in toate tarile. Dar
nu e mai putin adevArat, ca Wile mai inaintate
in civilizatie sint oglinda in care cele mai inapoiate 1$1 pot vedea viitorul", cum zice Marx.
Vom reproduce $i aid acele date statistice cari
ne intereseazA, pentru a deduce incheerile necesare.
In Franta:
Anii

Populatia ruralA

1872
1876
1881
1886
1891
1896
1901
1906

24,868,022
24,928,392
24,575,506
24,452,395
24,031,900
23,491,520
23,004,755
22,715,011

.
.
.

procentul la
populatia totala.

.
.

.
.

.
.

www.dacoromanica.ro

68,9
67,6
65,2
64,1
62,6
60,9
59,1
57,9

314

ln Germania:
procentuI hL

1880
1885
1890
1895
1900
1905

populatia totall;

Populatia rurallt

Anii
.
.

26,513,531
26,376,927
26,185,241
26,022,519
25,734,109
25,822,481

-58,6
56,353,0
49,8
45,7
42,6

Cine ar putea sustine, ca productiunea agricolA a Frantei este la 1906 mai mica decit acea de

la 1872, iar a Germaniei de la 1905 mai mica

decit la 1880? Contrarul este evident, si insusi
malthusianismul afirma aceasta, cind preconizeaza progresia aritmetica. Si totusi, nu numai
cd nu s'a adaogat munca in intreprinderile agricole franceze si germane; ci chiar munca ce se
aplica la cultura pamintului a scazut. Populatia
rurala din Franta a scazut intr'un interval de 34

de ani cu peste 2 milioane, pe cind cea urbana a

crescut cu peste 5 milioane ; iar in Germania a
scazut in 25 de ani cu aproape 1 milion, pe cind

populatia urband a crescut cu aproape 16 milioane.

Acela$ fenomen se observa si in State le-Unite
.

$i in Anglia.

In Statele-Unite:
Procentul la
Populatia rural

Anii

1890
1900

.
.

36,096,548
39,528,398

populatia tolalA;
.
.

57,3
51,9

De$i in curs de 10 ani, populatia rurala a

Statelor-Unite ofera o crestere de peste 3 mi-

www.dacoromanica.ro

315

lioane, dacA tinem seamA InsA de cre$terea ca

mult mai mare a populatiei urbane $i semiur-

bane, care in acelas interval a crescut cu aproape

10 milioane, $i de intinderea enormA a plmintu-

rilor ce se defriseazA an cu an, ne putem face

o idee justA despre putinAtatea cantitAtil de mun-

cA ce se adaogA. in agricultura acestei fari, al

cArel produs agricol sporeste totu$I colosal. Asa

de pildA Karl Kautsky18) ne spune, cA exportul

de cereale al Statelor-Unite era in 1870 numal

de 5400 milioane de chintale, pe cind in 1900, adecA dupd 30 de ani, s'a urcat la 18,600 milioane
de chintale, cea ce inseamnA CA a crescut de 3 ori
si jumMate, pe cind populatia ruralA n'a sporit
decit cu 8,30/0 in acelas interval. InseamnA oare
aceasta, cA sporul productivitAtii pArnintului provine din sporul muncii agricole, si mai ales, cum
sustine malthusianismul, cA munca ce se adaoga

este mai putin productiv decit munca anteri-

oard? Contrarul este adevArat $i in State le-Unite,

dupA cum am vAzut cA este si in Germania $i.

Franta.
Acela$ proces se petrece si in Englitera:
Procentul la

1891
1901

populatia totall

Populgia rura14

Anil
.

7,258,145
7,471,242

.
.

25,0
23,0

In curs de 10 ani populatia rurall a Engliteril a sporit abia cu peste 200,000 de oameni, pe

cind populatia urbanA a crescut cu aproape 4

milioane, iar produsul agriculturii a crescut si
el simtitor; de$i dupA teoria malthusianA sporul
18) Vermehrung und Entwicklung in Natur und Gesellschaft 1910 pag. 75.

www.dacoromanica.ro

316

Ink de muna (200 mil de oameni la peste 7 milioane) nu ar fi putut realiza mai nici un plus
in produsul agriculturii.
Ni s'ar putea obiecta, cA populatia rutal
nu este identica cu populatia agricold, c. populatia rurara insumeaza $i elemente cari nu lucreazd in agricultura. Obiectia ar avea tarie, daca
fenomenul scAderil populatiel agricole n'ar fi Inca
$i mai lAmurit. In Franta de pilda, dupa recensa-

mintul general al populatiel din 1896 $i 1901,

.avem:
Pop. agricolii

1896
1901

8,430,000
8,100,000

prin urmare, in curs de 5 ani numai, o scAdere

a populatiei agricole cu 330,000 de locuitorl. Acela$ fenomen $i in populatia agricola salariat,
care a scAzut n intervalul 1896-1901 cu aproape
500,000 de lucratori, adeca :
lucr. agr. salar.

1896
1901

4,064,000
3,570,000

Descre$terea populatiei agricole se IntimplA

gi in Statele-Unite $i in Germal.ia

:.. Engli-

tera etc...
In Statele-Unitc:

lucr. a, 11c,ii

1880
1890

3,32.7,676

3,004,061

,$i sa nu se uite, a in Statele-Unite mereu se de-

fri$eaza vaste intinderi de teren, cari apol se

agriculteazA,$i cu toate acestea cantitatea de muncA agricola omeneasca scade.

www.dacoromanica.ro

317

In Englitera:
Anii

Incr. agricoli

1851
1861
1871
1881
1891
1901

1,904,600
1,803,000
1,423,800
1,199,800
1,099,500
988,300

.
.
.
.

.
.

numrul lucratorilor agricoli a scazut in 50 de

ani cu 1 milion, reducindu-se la j-umatate, $i cu
toate acestea produsul agricol In acelas interval
a crescut foarte mult.

Toate iaoeste date statistice dovedesc un lucru

foarte important, care rastoarna teoria productiu-

nii descrescinde a pamintului, *i anume : de$i

populatia agricold descreee, i prin urmare descreate $i cantitatea de muncd apiicata culturii
pdmintului, productiunea agricold spore$te. Cu
alte cuvinte, cu o cantitate de invnca mai mica se
poate obtine, si in sistemul actual de agricultura

se obtine chiar, o cantitate mai mare de produs

al pamintului. Rezultatul acesta nu e posibil in
sistemul malthusian, dupa care chiar cu o cantitate de muncA ina,i mare nu se poate obtine, decit

o crestere a produsului proportional mai micd,

decit a muncii anterioare, adeck daca la un moment dat :
1000 lucritori produc 100

iar '2000
4000
8000

,,

1/

17

16000

/7

11

//

1,

1-11.

atunci
i nu 400 HI.

200

vor produce 300

400
500

/I

)1

),

800

ly

1600

Faptele InsA dovedesc contrarul, si anume:

se poate produce mai mult nu numai cu un nu-

www.dacoromanica.ro

318

mar mai mare de lucratori, ci cu acelas numar

si chiar cu un numar mai mic. Procesul acesta al

productiunii agricole, care se intimpla pe o scars,
si mai intinsa in productiunea industrial, si care

rezulta nu din natura lucrurilor" ci din natura

sistemului de producere, ne va inlesni priceperea justa a fenomenului iperdemiei si pauperismului despre care vom vorbi mai in urma.

Dar cum se explica cresterea productivitatii pamintului, daca cresterea muncii nu este
absolut necesara si daca cresterea produsului nu
se face in progresia aritmetica indicata de Malthus?
Itaspunsul este usor de dat. Producerea socialA, ca si orice alt proces al vietii organice si
sociale, este cirmuita de aceias lege, care domina
totul, legea evolutiei. In virtutea acestei legi pro-

ducerea sociala se schimbd necontenit, atit in

continutul ei cit si in formele sociale in cadrul

carora se ezecutA. Unul din factorii acestei evolutii este tocmai perfectionarea continua a instrumentelor de munca, gratie careia producerea
sociala isi mai-este mereu continutul, in rnasura
in care se schimbA relatiunile dintre categoriile
sociale de producatori.
Raiportindu-ne la producerea agricola, perfectionarea instrumentelor de munca are o influenta necontestat mare asupra productivitatii solului. Nu e vorba, si nici nu poate fi, despre cresterea fertilittii solului prin intrebuintarea in agricultura a unor instrumente de munca mai perfectionate; ci despre cresterea productivitatil lui,
adeca de extragerea din pamint a unei mai marl
energii, a unei mai marl avutii, care nu se poate
obtine cu instrumente primitive. Pamintul este
un acumulator de qorte nesecate. Agricultura nesistematica si mai mult extensiva si superficiala,'

www.dacoromanica.ro

319

care s'a facut 'Ana in timpurile mai recente, producea mai putin cu o cantitate data de munch',
decit produce astzi agricultura intensivA cu o
munc mai mica. Si cum facultatea inventiva. a

omului este nelimitat, noi nici nu ne putem

imagina imbunAtatirile din ce in ce mai marl
ce se vor realiza asupra instrumentelor de muncA.
In agricultura se pot realiza si alte pro-

grese. Puterea de extragere a avutiilor pAmintu-

lui poate fi sporit si prin alte mijloace, cum

sint irigatiile, drenajele etc.

Este adevArat, ca cresterea si inmultirea
plantelor este supusa influentei covirsitoare a unor factori naturali, a caror actiune multipla
poate fi sintetizata intr'o lege naturala a productiunii iplantelor. Este odevarat, a numai prin con-

cursul acestor factori naturali se poate efectua

incoltirea, rasarirea, cresterea, coacerea plantelor. Dar nu e 'mai putin adevArat, ca actiuneN

factorilor naturali este foarte variabilA $i adesea

brusc deviata intr'o directiune primejdioasa dez-

voltarii si chiar existentil plantelor. A$a e de

pilda in cazul unor ploi prea dese sau a unei

secete. Dezvoltarea si existenta plantelor este amenintata si prin aceasta insusi produsul pamintului. Dad, omul ar rasa deplina libertate jocului
natural al fortelor $i actiunii naturii, de multe ori
el nu s'ar putea folosi de fertilitatea pAmintului.
De aceea el intervine si adesea cu o eficacitate remarcabila. In exemplele de mai sus irigatiile si
dreftajele sint mijloacele practice intrebuintate.
Desigur ca irigatiile si drenajele nu sporesc
fertilitatea naturala a pamIntului; ele o asigura
InsA intr'o mare masura, o realizeaza intr'un pro-

dus mai mare al agriculturii. Cu alte cuvinte,

desi fertilitatea naturala a pamIntului este aceia;

productivitatea lui insa intr'un timp $i intr'un

loc dal este sporita.

www.dacoromanica.ro

320

Dar in agricultura se poate realiza si s'a

realizat in parte un progres si mai mare. Se
poate spori nu nurnai puterea de extragere a

avutiilor pmIntuluI,ci chiar fertilitatea lui prin

tot soiul de ingrasaminte. Aceste ingrasaminte
au de scop de a da pamintului toate substantele
minerale sau chimice, cari in anumite doze pot
determina fertilitatea lui maxima. Caci nu e vorba
numal de ingrasaminte naturale, ci si de ingrasaminte artificiale minerale si chimice.

Noua technica agricola, iesita din critica

vechiului sistem de epuizare, spune G. Gatti,
se bazeaza pe stiintele naturale (geologie, chimie organica si anorganick fizick fiziotogie a-

nimala si vegetala, botanica, bacteriologie, zoo)) technica) si statistice"19). Cu acest sistem de

ingrasaminte rodnicia pamintului creste enorm,
astfel ca pe aceias intindere de pa'mint se poate
obtine un produs cu mult mai mare decit produsul anterior.
Vorbind despre sistemul lui Solari asupra

inductiunii azotului, Colajanni20) spune ca e

la primile sale aplicatil, clan a, dat rezultate minunate, si ca cea ce poate da cultura intensivA
realmente si nu ipotetic se poate vedea in China.

Cu sistemul ei de cultura in mic, alplicat in

Franta, s'ar putea hrni nu 38 milioane de locuitori ci 80-100 milioane. De asemenea in

Japonia, gratie unel culturi foarte intensive posibilA cu ajutorul micii proprietati, se hranesc
42 milioane de locuitori pe 5 milioane de hectare

de pamint cultivate.

Cu sistemul sau de inductie a azotului, spune

Gatti, Solari a ajuns s obtie recolte foarte 4bundente pana la 48 de Hectol. de hectar. Unii
19) Le Socialisme et l'agriculture 1901 pag. 163.
20) Le Socialisme. L'homme et la nature pag. 181..

www.dacoromanica.ro

321

agricultori, Mazzini intre altii, au parvenit, prin

aphcarea sistemului Solari, sa intreaca rezultatele obtinute de inventator recoltind pana la 50
de Hectol. de griu pe hectar"21).
Perfectionarea. instrumentelor de munch' $i
fertilizarea solului nu sint ignorate de sisternul
malthusian. Si Ricardo si J. St. Mill, mai ales
acesta, vorbesc despre aceste mijloace de crestere a produsului agricol.
Perfection Arne in procedeele agriculturil,
spune J. St. Mill 22), sint de douA feluri: unele
determina un produs brut mai considerabil, Ma
vre-o sporire echivalentA a muncii; altele n'au

putinta de a spori produsul, dar

micsoreazA

munca si cheltuelile cu cari se obtine acest pro-

dus. Si Stuart Mill recunoaste, ca aceste per-

fectionari combat teoria productivitatii descrescinde, careia de altfel el II da o formula lipsita

de orice consistenta; sustine insa ca, actiunea lor
contrarA. este vremelnick fara a arrtta de unde
deduce lucrul acesta.
WA deci cloud chestiuni ce trebue sa mai
discutam, pentru a arata netemeinicia teorii nuInite a productivitatii descrescinde : formula teoriei $i vremelnicia actiunii principiilor ce se opun descresterii productivitatil.
Formula este urmatoarea :

Legea generala a industriei agricole este,

)7 dupa cum am zis (recunoscind exceptiuni accidentale si temporare), ca produsul pamantului,

12

in conditiuni de altfel egale, cre$te inteun raport mai mic decit cresterea muncii 23).
Formula aceasta exprima mai mult o tendinta, decit generalizeaza un fenomen care se
produce realmente. DupA formula lui Stuart Mill
21) Op. citat pag. 167.
22) Op. citat vol. I pag. 209.
23) J. St. Mill : op. citat vol. I pag. 208.

www.dacoromanica.ro

2I

322

legea productivitatii descrescinde a pdmintului

depinde de o conditie, $i anume, perpetuarea la
infinit al aceluias sistem de agricultura. Crici ce
inseamna, ca produsul parnintului, n conditiuni
(le altfel egale, cre$te...", cind tocmai aceste con-

ditiuni nu sint niciodata egale? Perfectionarea

instrumentelor de munca, ameliorarile pamintului

prin diverse sisterne de ingrrisamint, irigatiile,

drenajele etc... se opereaza faru intrerupere, astfel crt nu se pot realiza niciodata acele conditiuni egale", in cari productivitatea pamintului
sA scada si sa dea un produs proportional mai
mic decit cresterea necesara de munca in agriculturd.
Legea productivitatil descrescinde, in sistemul malthusian, este supus unei conditii absurde,

iar aplicatiunea ei devine imposibi1.. Ar putea

fi discutie in mod cu totul ipotetic, $i anume :
in ipoteza, c. extensiunea agriculturil se face de
la pAminturile cele mai fertile la cele mai putin
fertile; in ipoteza, ca paminturile nu pot fi ameliorate $i deci capabile de o fertilitate mai mare;
In ipoteza, cA instrumentele de munca ramin mereu acela$i; iAfl ipoteza, cu alte cuvinte, ea', societatea omeneasca se fixeaza la o stare economica, pe care n'o poate depsi, legea productivitatii descrescinde este discutabila $i are toate
sansele de a fi gerenalmente acceptata. Decit aceste ipoteze sint cu totul fantastice si mintea
omeneasca le respinge ca absurde. Societatea evolueazu $i substratul evolutiel sociale este tocmai evolutia economiCa ; astfel ca, conditiunea
esentialA de care depinde realizarea legil productivitatii descrescinde nu se poate indeplini.
Cu aceasta raspundem $i la a doua chestiune,
a vremelniciei actiunilor ce se opun descre$terii
productivitatii solului. Afirmarea acestel vremel-

nicii este hazardata. Atita timp cit ornul este

productiv $i creator, atita timp cIt, in virtutea

www.dacoromanica.ro

323

acestor facultAti, el va realiza progrese technice

*tiintifice descoperind i inventind, atita timp
cit toate actiunile individuale i sociale se desfoar i armonizeazA cu energiile nesecate ale
naturii sub imperiul legii evolutiei, care dominA
intreaga viatA organicA i sociala, nu poate fi
vorba despre vremelnicia actiunii de producere
*i de create a omului *i a societAtii.
Facultatea omului de a-si perfectiona instrumentele de muncA i de a ameliora calitatea4
solului este infinitA. Intreaga evolutie economicA
de pAnA acum confirmA aceasta." pArere. A sustine

contrarul inseamnA a tagadui evidenta, a tilgridui

istoria civilizatiei omeneti.

Dar in definitiv legea lui Malthus sustine

principiul, c. populatia este limitatei mn nmultirea ei la nivelul $i la cantitatea mijloacelor de
su,bsistentei. Este adevArat acest principiu?
Noi am vAzut, cA eroarea fundamentala a
malthusianismului porne,te de la analogia perfectA, pe care o stabile*te intre inmultirea specieI umane i inmultirea celorlalte specil, i am
arAtat pentru ce aceasta analogie este eronatA.
La baza principiului, cA populatia este limitata,
la nivelul i la cantitatea mijloacelor de subsistent5, este aceia4 eroare.
S ne inchipuim, cA nivelul i cantitatea
mijloacelor de subsistentA ale oricrif specil de
fiinte constitue cercul mijloacelor de subsistentA,
care limiteazA inmultirea speciei i peste care
nu poate s treaca M.A. a provoca interventia,
represivA a naturii. Ipoteza noastrA este tocmai
ipoteza malthusianA. Dar dacA aceastA ipotezA
explicA inmultirea speciilor animate *i vegetate,
aplicatA la specia umana este cu totul falsA.
Cum se comporth speciile animale i vegetale fatA de cercul mijloacelor lor de subsistentA

www.dacoromanica.ro

324

si cum se comporta. specia urnana fata, de cercul ei ?

Cercul mijloacelor de subsistenta ale uni spe-

cil este o cantitate fixa si riguros determinatit de

natura. Fertilitatea mai mare sau mai mica a

naturil determina marimea cercului mijloacelor

de subsistenta, inlauntrul caruia indivizii pot trai
si se pot reproduce. El nu-1 pot mari dupli cum
nu-1 pot nici micsora. Daca solul este fertil, daca
climatul II este favorabil, daca celelalte specil cari

formeaza subsistenta ei se inmultesc mult, cercul mijloacelor de subsisterrta este mare, si inmultirea speciel se face cu mai multa, inlesnire
si intr'o proportie mai mare. Daca dimpotriva,
toate aceste imprejurri sau una din ele Ii slut
defavorabile, inmultirea speciel este mai restrinsa.

Aceasta inseamn ca atitudinea speciilor animale si vegetale este pasivei fata de intinderea
cercului mijloacelor lor de subsistenta, ca, ele nu
se pot inmulti decit in ma.'sura indicata, de acest
cerc, care leste strict determinat de natura.. Si dac
o specie oarecare atinge in inmultirea el limita maxima impus de cercul mijloacelor de subsistenta,
atunci sau natura reprima distrugind surplusul,

sau lupta pentru existenta se intinde si la indivizii de aceias specie, avind acelas rezultat :

distrugerea surplusului si readucerea speciei la

limita mijloacelor de subsistent. In nici un caz
insa," speciile animale si vegetale null pot lrgi
cercul mijloacelor de subsistenta prin inssi yeinta si actiunea lor, care este supusa cu totul la
discretia si arbitrarul legilor naturii.
Cu totUl alta insa e situatia speciel umane
fata de cercul mijloacelor el de subsistenta.
Daca in primile timpurl ale vietii omenesti,
specia umana prezenta multe asemanarI cu celelalte specil sub raportul cercului mijloacelor de
subsistenta, mai apoi insA si treptat-treptat cu,

www.dacoromanica.ro

325

formatiunea si dezvoltarea neintrerupta a societAtii, ea se distinge de celealte specii prin caractere esentialmente deosebi le. In starea de civilizatie inmultirea oamenib t nu atirnA de cercul
mijloacelor de subsistenta, cum sustine Malthus;
ci intinderea cercului mijloacelor de subsistenta
atirna de inmultirea oarnenilor.
Spre deosebire de celelalte specii, omul nu
treste numai din cea ce II procura o natura mai
darnrca sau mai zgircit ; el i$1 poate produce
$i crea subsistentele necesare chiar atunci, cind
fertilitatea solului, rigorile climatului etc... it stau
inpotriva. Daca cercul mijloacelor de subsistenta
este prea strimt pentru Inmultirea speciei, oamenil '11 lArgesc pand. la limitele necesitate de inmultirea lor, cea ce nu-1 cu putinta in lumea animal $i vegetala vesnic supus d. influentil mediului natural. Aceasta tendintd de a-si largi mereu cercul mijloacelor de subsistenta este sursa
iniregii evolutil sociale, care se opune, cu toata
taria adevarului ce coprinde, legit malthusiane,

a caril consecinta finala $i logicd ar trebui sa

fie fixitatea sociala.

Rolul speciei umane fata de cercul mijloacelor ei de subsistenta nu este asa dar pasiv, cum
e al celorlalte specii, ci esentialmente activ. Specia umand nu std sub influenta neconditionall a
fortelor $i legilor naturale, ci, dupd ce le tunoa$te,
le stapine$te $i le pune in serviciul sau, largindu-$I necontenit cercul subsistentelor $i al mijloacelor de tral. Si cu cit oamenii se inmultesc mai
mult, cu atit relatiunile sociale si economice de-

vin mai strinse $i mai intime, cu atit evolutia

societatil este mai repede $i mai intensa, cu atit

cercul mijloacelor de subsistentd se large$te.
Aceasta Inseamnd ca inmultirea populatiei
nu este limitata de cercul mijloacelor de subsistentA, ci tocmai contrarul, cd cereul mijloacelor

www.dacoromanica.ro

326

de -subsistentd este determinat de inmultirea oamenilor.

Daca legea lui Malthus, dupa care populatia este limitata de cercul mijloacelor de subsistentd, ar fi adevdrata, ar trebui sa-si gseasca
aplicatia atit in ce priveste populatia omeneasca
in gitneral, cit si in ce priveste diversele populatil si grupuri de populatii, cari o compun. Dar
tocmai aceasta aplicatie a legii este imposibila.
Cind privim populatia omeneasca in totalitatea ei, doua fenomene, intim legate intre ele,

se impun prin importanta $i prin consecintele lor :

intemeiarea coloniilor si migratiunile.
Coloniile se interneiaza si migratiunile se di-

rijeazaindependent de cauzele cari le produc

catre acele regiuni, cari fie prin fertilitatea lor,
fie prin alte imprejurari speciale sint capabile
de a avea o populatie mai dens, mai numeroasa
decit cea indigena. Pe masura ce in aceste regiuni
imigreaza tot mai multa populatie cercul rnijloacelor de subsistenta se large$te. Daca populatia
indigena trdia numai din recoltarea fructelor naturale sau din vinat, se incepe cultura pamintului, se intemeiaza fabrici, se formeaza intreprinderi pentru exploatarea avutiilor pamintului, se
intinde schimbul produselor in cercuri din ce in
ce mai largi patrunzindu-se cu comertul In toate
centrele pietii mondiale. Si independent de situatiunea politica a acestor regiuni si a fiopulatiilor
lor, independent de faptul daca ele au inceput $i
continuA a fi colonii sau state libere, populatiile
lor nu inceteaza de a utiliza avutiile pamintului
si fortele naturii spre a-$1 lArgi mereu cercul mijloacelor de subsistentd.
Dar ce inseamnd aceasta? Ca populatia este
limitata de. cercul mijloacelor de subsistenta? Evident cd nu, ci contrarul : cercul mijloacelor de
subsistenta este determinat, lrgit de populatie

www.dacoromanica.ro

327

in mAsura necesittilor existentil i inmultiril ei.

Solul, climatul, fortele naturii, avutiile psgminhidrografia erau aceleai i inainte i dupg,
imigrare ; tara avea aceia4 capacitate de populatie,

dar populatia indigen nu avea aceia* facultate

de producere i de creare24).
Populatia globului p5mIntesc nu este egaI
de 15.spindith. *i de densk Sint regiunI fertile in

cari populatia este foarte rark cum e de pild

Brazilia, in care densitatea populatiei este de

1,7 loc. la kmp.; sint regiuni cu cari natura a lost

i Olanda. Cea dintii
are insa 227 loc. la kmp., cea de-a doua 154. Cu
toate imprejurArile naturale defavorabile populatia Belgiei i Olandei a crescut mereu la.rgin-

zgircitk cum sint Belgia

du-0 din ce in ce cercul mijloacelor de subsis-

tentk pe cind populatia Braziliei, cu toate imprejuetrile naturale favorabile, nu cre*te decit foarte
incet *i este, am putea spune, la inceputurile inmultirii sale,
Dach' am admite legea lui Malthus, ca popu-

latia este limitata de cantitatea mijloacelor de

subsistentk nu ne-am putea explica pentru ce
intr'o regiune fertith. populatia este atit de rar
*i se inmulte*te atit de 'Meet, pe cind intr'o regiune aproape steril populatia se inmulte*te repede i este atit de dens. Numai facultatea pe

24) Facultatea productiva i ereatoare a omului, ca si

cealalta insusire a lui, ratiunea, este desigur o insusire organica, biologica sau, cum se obisnueste a se ziee in sociologie, presociala. Cu toate astea dezvoltarea enorm a
acestei insusiri la populatiile filtrate pe calea civilizatiei
este netagaduit post-sociala, adica, datorita mediului si contactului social. Asa Ili expliram pentru ce unile populatii
ramin pe o treapta economica inferioark pe cind altele,
largindu-si mereu eereul mijloacelor de subsistenta, se urea
necontenit catre o civilizatie tot mai infloritoare.

www.dacoromanica.ro

328

care o are ornul, de a-si lrgi cercul mijloacelor

de subsistentd ni ldmureste fenornenul, si aceasta inseamnd, cd nivelul si cantitatea mijloacelor
de subsistentd sint determinate de oameni, si nu
contrarul ca in teoria malthusiand.
Principiul lui Malthus nu poate lamuri nici
fenomenul inmultiril diferitelor grupe sau clase,
cari compun populatia unei tari. Se cunoaste exemplul clasic al familiei Montmorency, pe care
l'a invocat Sismondi in contra teoriel malthusiane.
In genere clasele avute, clasele superioare se in-

multesc mult mai incet decit clasele inferioare,

si sdrace, desi cere dintli au un cerc de mijloace
de subsistente cu mull mai vast decit cele de-al

doilea. Dacd principiul limitarii populatiel la can-

titatea mijloacelor de subsistenta ar fi just, prolificitatea exuberantA a claselor sdrace si quasisterilitatea claselor avute ar fi imposibile. Dar
fenomenul acesta este perfect constatat si recunoscut chiar de cdtre ceI mai zelosi malthusiani.

La obiectiunea ridicatd de Sismondi a rdspuns J. B. Say. Acesta sustine, cd Sismondi confundd mijlocale de existentd cu subsistentele" 25).
Tocmai fiinded familia Montmorency n'a fost nici
odath, lipsitd de mijloace de existenta, de aceia
s'a inmultit asa de putin, spune Say. Clasele su-

perioare au o existenta cu totul deosebitd de a

claselor inferioare. Ele ocupd in societate o situatie, pe care trebue s. o mentie, dar care este

atit de costisitoare, c.. o prolificitate mai mare ar

pute-o comproinite; pe cind clasele inferioare due
suo existentA marginitd si strictul necesar
ficient. Asa fiind, clasele inferioare se lasA tirite

25) Cours complet d'conornie politique pratique ed.

II 1840 pag. 376 col. 2.

www.dacoromanica.ro

329

de instinctul animal al procrearii si se inmultesc

la infinit.
Expli .atia cc o da Say in numele malthusianismul ti e foarte comoda, dar nu e satisfacatoare, crici nici nu rastoarna obiectia lui Sismondi, nici nu lamureste fenomenul general al sterilitatii claselor avute si a prolificitatii extraordihare a claselor sarace.
Mai intii trebue sa observam, 0 in sistemul
lui Malthus nu e vorba si nu poate fi vorba despre mijloace de existentd, ci nurnai despre mijloace de subsistenta. Acieasta o deducern nu numai din faptul, ca Malthus intrebuinteaza to tdeauna expresia mijloace de subsistenta" si nici
odatri pe aceia de mijloace de existent" ; ci si

din faptul analogiei perfecte, pe care dinsul o

stabileste intre inmultirea oamenilor $i a animale-

lor. Prin urmare nu Sismondi a facut confuzie,

ci J. 13. Say a modificat teoria lui Malthus pentru a implea o lacuna...
Dar cu aceasta modificare a lui Say se poate
combate obiectia lui Sismondi? In cazul citat
al familiei Montmorency n'avem de-a face numai cu prolificitatea mica a unei familii avute $i
ilustre ci cu desavirsita ei disparitie. ..5i disparitia
familiei Montmorency nu e un caz izolat, ci numai

un exemplu pentru ilustrarea unui fenomen generalfdisparitia treptata a intregil clase nobile.

Dacd s'ar mai putea admite, ca situatia inalta

ce trebue mentinuta, existenta costisitoare, va-

riile necesitati ale unei asemenea existente etc...

determind pe o familie sau o clasa sociala la o
prolificitate restrinsa; nu se poate admite ins,
tocmal din aceste motive si mai ales din motivul
mentineril situatiei, sterilitatea *i. disparitia cla-

sei insasi. Cauzele prin urmare ale disparitiei

clasei nobililor si in genere cauzele disparitiel

www.dacoromanica.ro

330

claselor sociale trebue sa. fie altele, decit acelea

indicate de sistemul malthusian.

Ilevenind insa la principiul lui Malthus

limitarea populatiei de catre mijloacele de existentei ne intrebam: ce trebue s intelegern prin
expresia rnijloace de existenta" spre deosebire
de expresia pur malthusiana : mijloace de subsistenta"?
In fond nu exista o deosebire esentiala intro
aceste dour'. expresii. Mijloace dc subsistenta $i
mijloace de existenta au unul si acelas inteles :
mijloacele de trai ale populatiei. Natural ca aceste mijloace diferd mult cind considerarn pe

de oparte populatia omeneasca. iar pe de alta

populatia animala si vegefal. Diferenta este si
cantitativa si calitativa. Mijloacele de subsistenta

ale animalelor sint putine si primitive.

$i

au

frnenirea de a satisface necesitgile cele mai simple si mai elementare : hrana si adapostul; pe
cind mijloacele de subsistenta ale oamenilor sint

mai multe, trebuind s. satisfaca necesitati mai

multe, mai complicate, mai subtile. Pentru a exista, populatia are nevoie, pe linga hrana si
adapost in conditiuni mai bune decit animalele,
de imbracdminte si de o suma de alte satisfactii
ale unor trebuinte, cari sint cu atit mai varil $i
mai complexe, cu cit treapta de dezvoltare pe care
se afla este mai superioar. Expresia mijloace de

subsistenta se aplic mai mult animalelor, pe

cind mijloace de existenta se aplicd populatiel.

In conceptia lui Say insa.", sau mai exact in
sistemul malthusian dupi modificarea introdusa
de acesta, mijloacele de existenta n'au o notiune

bine definit. Ele variaza si cantitativ si calitativ nu numal de la o populatie la alta, nu numai
de la o faza sociala la alta; ci chiar in cadrul a-

celeias populatii de la o clasa la alta. Socialmente

variatiunea aceasta este reald, dar in sistemul lur

www.dacoromanica.ro

331

Malthus, care tirrde s explice inmultirea naturala a populatiel in virtutea unei tendinte organice de reproducere, west fel de a concepe mijloacele de existenta nu e logic. Daca luxul claselor superioare este tot atit de necesar socialmente
ca si mizeria claselor inferioare, 'atunci toatA utilitatea teoretica, si practica a malthusianismului

se reduce la zero.
Malthus n'a gindit si nu putea sa gindeasca
asa. El cind afirma., ca populatia este lirnitata la
cantitatea milloacelor de existenta, nu s'a gindit

sa aplice dou'd masuri si sit sustie ,ca cercul intins

de mijloace de existenta al claselor superioare va
limita intr'o mare masura inmultirea lor, iar cercul cu totul restrins al claselor inferioare va avea

efectul contrar, adecA va fi pricina unei prolificitati exuberante. Daca Malthus ar fi conceput
problema ca si Say, evident ca n'ar fi formulat
principiul limitArii populatief la cantitatea rnijloacelor de existenta. Formularea acestui principiu arata. ca Malthus, privind chestiunea din
punctul de vedere al irirnu1irii naturale *i a factorilor natitrali ai inmultirif, a conceput cu aproximatie un cuantum al mijloacelor de existenta

necesar unei populatif pentru a se inmulti si

pentru a nu fi redusA in mod represiv de natura.

Daca avem in vedere acest cuantum, sau cum

i-ar zice Courcelle-Seneuil: minimum de consu-

matie, la nivelul caruia populatia este mereu

redusa, ori de cite ori inmultindu-se tinde sa-1 in-

treaca, atunci nu ni putem explica nici sterili-

tatea claselor avute nicl prolificitatea claselor sarace. Sit presupunem cit acest cuantum necesat
este 10. Dupa legea lui Malthus aoef indivizi, aacele familii sau clase sociale ale cAror mijloace
de existenta le procura un cuantum superior, se

vor inmulti intr'o proportie mai mare decit cea

www.dacoromanica.ro

332

normalA, pentru canumArul lor este limitat de cantitatea mijloacelor de existenta ; iar jndivjzji, farniliile sau clasele ale cAror mijloace de existenta ii
aduc un cuantum inferior lui 10, se vor Inmulti intr'o proportie Mai midi decit ceanormall, adecA vor

scatlea in virtutea aceluias principiu, ca populatia este limitata la cantitatea mijloacelor de existenta.
Fenomenul real insd e tocmai contrarul. Clasele sarace, al caror cuantum de existenta este
adesea sub cel normal, se inmultesc cu o repejune
uimitoare ; pe Chid clasele avute, al caror cuanturn de existenta este de-asupra celui normal se
inmultesc foarte incet. Si cu cit cuantum-ul de
existenta al acestor clase este mai mare, cu atit

ele sint mai putin prolifice, Oita cind aceasta,

prolificitate din ce in ce mai micA se transforma
in sterilitate, fenomen constatat in familiile cele
mai avute ale claselor superioare.
Dar acest fenomen, lamurit in cadrul expli-

cativilor de mai sus, rastoarna legea lui Malthus, intru cit el stabileste cA grupele si clasele
sociale ale unel populatii nu sint limitate in inmultirea lor de cantitatea mijloacelor de exis-

tenta, ci ca limitele cele mai largi ale mijloacelor

de existenta corespund unor clase sociale foarte
putin prolifice si chiar sterile, iar mijloacele de
existenta cele mai reduse coincid cu clasele cele
mai prolifice.
*

Pentru a incheia critica legii de inmultire

reala ne rmine sA ne mai ocupam cu analiza naturil unui fenomen, a cArui producere ar fi consecinta imediatA a aplicaril legil lui Malthus, si
anume fenomenul iiperdemid sau suprapopulatia

Din pricina inmultirii firesti mai repezi a

populatiei decit a mijloacelor de subsistenta malthusianismul sustine, cA se produce un dezechi-

www.dacoromanica.ro

333

libru intre populatie $i subsistente, care in fapt

se traduce prin constatarea unui plus de populatie.lipsitA de subsistentele necesare, a unei populatii paupere, destinatA a suporta mizeriile $i nenorocirile, reprimarea violent5 $i dureroas5 a naturil. In explicarea acestui fenomen sta toata utilitatea practied morala $i socia15 a malthusianisrnului $i secretul triumfului s5,u in clasele superioare ale societAtii.
DupA teoria lui Malthus prin urmare, iperdernia, intrucit este efectul unei legi naturale, al
dezechilibrului dintre populatie $i subsistente,
este un fenomen constant, care se produce mereu
$i Mereu este reprimat, $i caracterizeazd nu numai inmultirea populatiel omene$ti ci inmultirea populatiei in genere.
Sistemul malthusian concepe cea ce s'a numit iperdemia absolutd, adic5 iperdemia, care se
produce oricare ar fi numarul populatlei, cantitatatea subsistentilor, intinderea teriloriului, organizarea socieratii. Iperdemia se produce in virtutea unei legi naturale, a cArei aplicare scap5 de
sub inriurifea oamenilor $i este fatalA, ca mice
lege naturala.. Aceast conceptie a iperdemiei o
respingem. Iperdemia nu se produce decit in unele Momente ale vietil sociale $i este efectul nu
al unei legi naturale, ci al unor imprejurAri sociale speciale. In acest inteles iperdemia este relativd.

Cind am vorbit despre legea lui Malthus,

ca fiind formularea tendintiil naturale de inmul-

tire a populatiel, am arAtat, cA tendinta unel

cre$teri mai repezi o au subsistentele $i nu populatia; iar cind am considerat legea inmultirii
reale, am stabilit, pe baza deosebirilor profunde
dintre specia umanA $i celelalte fiinte, ca" populatia are facultatea de a-si intinde cercul mijloacelor de subsistentA dup5 interesele $i necesitAtile

www.dacoromanica.ro

334

Inmultiril el, pe lingrt putinta ce o are de a-si

restringe inmultirea intr'o m5,sursa. oarecare. Aceste constatari excluci posibilitatea unel iperdemii absolute si permit numai acea a unel iperdemii relative, rezultind din natura organismului,

social inniuntrul cruia se produce.

Sint tali, in cari populatia fiind rard fatit

cu cantitatea mijloacelor de subsistenta, nu nu-

mai c nu pot avea o suprapopulatie, ci au o

subpopulatie. Tabloul urmtor arata densitatea

pe kmp. a populatiel citorva WI in anul 190626).
State le-Unite

Franta

Germania
Marea Britanie si Irlanda
Japonia .
Olanda
Belgia

8,3
72,6
112,1
132,7
122,2
164,3
227,3

Populatiile acestor Vari au, cu midi deosebiri, aceleasi mijloace de existent, .in cantitti

tinind seamA de populatie si teritoriuaproxi-

mativ egale. Totusi in State le-Unite sint nu-

mai 8 locuitori la kmp. pe cind in Belgia 227.

Paca' aparenta lucrurilor ar indica in Belgia o
suprapopulatie, in nici un caz n'ar putea fi vorba
de suprapopulatie in State le-Unite, in Franta cu
72 loc. la kmp., in Germania cu 112 etc... $i totusi si in State le-Unite si in Franta si in Germania si in Japonia si in Anglia si in Olanda si in
Belgia fenomenul iperdemiei este real si evident
ca si corelativul s'Au, pauperismul.

Poate fi vorba in aceste tari de iperdemie

absolut? Desigur a nu. State le-Unite ar putea

avea in conditiile actuale o populatie cel putin de

10 ori mai mare. De asemene Franta, Japonia,

26) Dr. G. Schnapper Arndt : Sozialstatistik pag. 90.

www.dacoromanica.ro

335

6 ermania etc... ar putea hrtini populatii mai numeroase. DacA totu$1 exist iperdemie in aceste
OA, ea se datoreste nu cre$terii naLurale a populatiei, nu dezechilibrului natural dintre popula-

tie si mijloacele de subsistentrt; ci unor cauze

speciale rezultind din organizarea muncii, pro
ducerii si repartitiei avutiei sociale, cu alte cu-

vinte sistemului de organizare economic. A15turi de avutiile legendare ale miliardarilor si

in genere, lingti acumularea extraordinarrt de avutii si capitaluri, se produce pauperismul sitsietor al proletariatului modern mereu secerat de
mizerie, mereu atitat la revon, mereu amenintind economia societAtii si sisLemul ei de organizare.

Aceasta este iperdemia relativd, car, se produce in olice societate a ciirei organizatie economica se intemeiaza pe sistemul de producere capitalist, dar care nu este cunoscuta altor populatil ramase in urma cu dezvoltarea organismului
lor socia
.

In Romania, de pilda, a carel populatie se

prezMta in 1906 cu o densitate de 45,4 locuitori

la kmp. nu poate fi Inca vorba de iperdemie relativA propriu zis. Despre cea absoluta nici nu
mai discutam; ea este oriunde o fictiune. In tara
noastra se constata fenomenul subpopulatiei. Si
aceasta este evident in agricultura, care este mijlocul de existenta principal al populatiei si care
necesileaza introducerea de lucratori straini, pentru ca altfel munca cimpului nu s'ar putea face
in conditiuni normale. Daca populatia Rominiei
ar fi mai mare cu cel putin numarul lucrtorilor
straini. ce se aduc anual pentru necesitatile agriculturil, Inca n'ar putea fi vorba de iperdemie. Negre$it insa, ca, subpopulatia Romamei nu
se va perpetua la infinit. Sistemul de producere
capitalist, care a inceput a se dezvolta $1 la noi,

www.dacoromanica.ro

336

ne va da prilejul sil constatarn fenomenul iperdemiei relative, indicind, cu toate consecintele

lui dureroase, o prosperitate economica mai mare

si o faza de dezvoltare socialA superioara.
*

Putem rezuma cerecetarile noastre critice asupra legii de inmultire realA a lui Malthus, spu-

nind :

1) intre inmultirea speciei umane 4 inmultirea celorlalte specil nu se poate stabili analogia perfectd, care std la baza sistemului malthusian.
2) Productivitatea pdmintului, contrar teoriei

pe care se sprijind malthusianismul, nu este li-

mitatd $i nu descre$te, intrucit facultatea productivd a omului este nelimitatd, $i cre$te continuu.

3) Populatia nu este limitatd la nivelul $i

la cantitatea mijloacelor de subsistentd, ci ea determind cercul mijloacelor ei de subsistentd, putind sd-1 largeascii dupd necesitatile inmultirii
sale.

4) Iperdemia absolutd, a$a cum o concepe

malthusianismul, este imposibild. Penomenul real

este iperdemia relativd, provocatei de cauze sociale derivind din sistemul de organizare econo-

mica al unei anumite faze sociale.

5) Pauperismul modern intrucit este consecinta iperdemid relative, se datore$te nu inmul-

tirii prea inwcri a oamenilor, ci organizmului economic al societtitii moderne.

*

Ne-am putea opri aid cu critica doctrinel

malthusiane. De oarece ins 5. aceasta doctrina al

fost puternic atacata *i. dintr'un punct de vedere
strAin continutului ei teoretico-economic, *i anume pentru pesimismul dezolant ce degajeaza, vom
face citeva observatiuni critice spre a complecta
analiza critica a malthusianismului.
CA doctrina lui Malthus este esentialmente

www.dacoromanica.ro

337

pesimista este evident. Mizeria $i toate nenoroci-

rile sociale i$I au, dupa Malthus, obir$ia in legile naturii, in firea omeneasca, $i sint ca atare

iremediabile. Daca Malthus indrazne$te totu$I s

propuna un remediu, rezerva morala, el nu uit.
sa adaoge, dupa. cum am aratat, ca acest remediu
nu compteaza Wu It $i ca el insu$1 II da o importanta

cu totul secundara. Lupta pentru existenta cu

toate urmarile ei trebue data, in conditiunile im-

puse de natura $i duce la viciu, la durere, la

abrutizare $i la moarte. Cu cit populatia se inmulte$te lupta pentru existenta devine mai grea, mai

acuta, iar actiunea represiva a naturil mai puternica, mai violenta. In contra legilor naturii $i
a propriei sale firi omul este neputincios. Cum

s'ar putea el hotari la abstinenta $i castitate

caci acesta e coprinsul moral al rezervei morale

cind natura lui organica 11 impinge la o reproducere nelimtata? Omul nu poate face altceva,
decit sa se supuna legilor naturii, sa suporte cu
resemuare consecintele dezastroase ale acestor
legi $i sa sufere. Durerea $i suferinta sint intim
legate de natura omeneasca $i de viata sociala.
Cel ce sufar n'au drept sa se revolte.

Este interesant de vazut, cum s'a resfrint

doctrina lui Malthus asupra societatii $i care a
fost influenta malthusianismului. Vom distinge
doua cimpuri deosebite asupra carora vom indrepta observatiile noastre : cimpul literaturii in

genere $i cimpul politicei economice.

In literaturei, i mai ales in literatura $tiintifica, malthusianismul a exercitat doua.' influente
distincte $i,opuse : una pesinustei, care nu-i decit
continuarea operii filosofice a lui Malthus, $i alta
optimistei ;care de$i are aerul de a confirma doctrina malthusiana, se ridica insa contra incheeririlor ei cu toata aria adevarurilor stabilite de un
filosof $i naturalist ca Darwin.
22

www.dacoromanica.ro

338

Opera lui Malthus se produce intr'un timp,

in care optimismul ideologic al marii revolutiuni

franceze, raspindit in toate tarile civilizate de

la sfir$itul veacului. al 18-lea, contrasta profund

cu noua faza economica in care intrau aceste

producind fenomenul necunoscut pina atunci

al pauperismului modern. In acela$ timp, in care
revolutia francieza fagaduia o noua stare de lucruri mai buna, mai dreapta i fericirea universala, mizeria claselor lucratoare cre*tea mai tare,

voind parca s. dezminta constructiunile teore-

tice ale ideologiei revolutionare. Contrastul acesta

era 'mai puternic in Anglia, unde economia Ca-

pitalista, era in pling dezvoltare $i fenomenul pauperismului mai accentuat decit pe continent. Era

deci firesc ca in Anglia sa apara si teoria care

s'a explice aceasta stare de lucruri intristtoare.
Pesimismul modern atit al filosofilor cit $i
al literatorilor este continuarea in alte directiuni
$i cu nuante mai mult sau mai putin pronuntate
a pesimismului malthusian.

,Cind pesimismul, spune Fr. S. Nitti27), va

fi devenit o doctrina veche, o simpla faza a cugetgrii filosofice, atunci numai va putea fi ju-

decat obiectiv si se va vedea cu usurinta, ca',

el n'a fost decit consecinta natured a ipoteze1) lor lui Malthus.

Tot ipotezele lui Malthus l'au influentat $i

pe Darwin, care recunoa$te, c. teoria luptei pentru existentk din care el deduce klectiunea natuintreg regnul animal si vegetal. Cu toate acestea cit departare dela incheierile selectiunii naturale pang la acelea ale teoriei malthusiane! Si

selectiunea naturalg derivg din dezechilibrul pop a-

latiei si subsistentelor, dar explica in acelas timp

27) La population et le systerne social pag. 35.

www.dacoromanica.ro

339

progresul *i este chiar factorul progresului; pe

chid teoria lui Malthus pune in sarcina naturil *i

.a legilor ei nefericirea, abrutizarea i degenerarea

omenirii. Daca teoria lui Darwin nu se deosebe*te
esential de teoria lui Malthus, incheierile lor ins
sint esentialmente deosebite. Incheierile lui Dar-

win sint impregnate de eel mai inviorator optimism; incheierile lui Malthus duc la pesimismul
cel mai dezolant.

In politica economicei influenta malthusianismului a fost nefasta. Daca Ora la IVIalthus clasele

superioare erau ingrijate, direct interesate *i se

considerau oarecum responsabile de pauperismul
claselor de jos ; gratie teoriei malthusiane, care
le u*ura situatiunea lor morara fava de muncitori,
solicitudinea lor pentru acetia scAzu 28).
Pesimismul malthusian a fost pentru clasele

superioare binevenit i inviorator, pe cind pe

clasele muncitoare le afunda in intunecimile unel mizeril vesnice. Curios pesimism, care aduce
unei clase multumiri sufletesti, 1inite, curaj, putore, iar alteia disperare si nenorocire. Doctrina4
lui Malthus s'a nascut mai mult dintr'o necesitate
politica decit din cercetarea obiectiva a realittii; iar pesimismul acestel doctrine si predicikl
ce se tin in numele ei, produc impresia detesta-

Lila a sfaturilor ce se dau de catre cei mari,

spre a fi urmate numai de cei mici.

In politica economica pesimismul malthusian

este sinonim cu ipocrizia.

*

28) Lucrul acesta se viadete i din reorganizarea asistentei publice din Anglia i desfiintarea legilor in favoarea sracilor, care s'a fcut la 1834 in urma unui puternic
curent in acest senz determinat de opera lui Malthus O.
partizanii acestuia. Faptul in sine n'ar fi mai nimic, cAci
sistenta pub1ic en legile ei organice nu era folositoare
nu corespundea scopului pentru care a fost creatti. Caracteristic e ins& c statul nu s'a ingrijit s gaseascri un alt remediu,

www.dacoromanica.ro

340

Teoria lui Fr. List29) se reduce la o simpla

constatare, ca fiecare stare economica a omenirii
are o anumit capacitate demica; constatare just,

dar care nu constitue prin ea insa$I legea de

inmultire a populatiei.
0 lege de inmultire a populatiei trebue sa
exprime pe de o parte principiul, care determina
inmultirea $i pe de altd parte masura in care se
efectueaza aoeasta inmultire. Teoria lui List, numita de Diihring legea capacitatiI populatiel"
(Gesetz der Bevolkerungscapacitat) nu formuleaza principiul inmultirii, iair masura in care are loc
inmultirea populatiei o indica. foarte vag.
Cu toate acestea constatarea lui List permite
o deductie foarte importanta pentru problema
populatiei.
El, descriind diversele faze economice prin
care a trecut omenirea : salbateca, pastorald, agricola, agricola-manufacturara, agricola-manufacturara-comerciala, $i afirmind, ca fiecare din a-

ceste faze economice are o alta capacitate de-

mica, se poate logic conclude, ca o lege a inmultirii naturall, imuabila pentru toata omenirea $i

pentru toate timpurile, cum se pretinde a fi le-

gea lui Malthus, nu exista. List insu$I n'a scos a-

ceast incheere, dar ea se poate scoate, trebue

sa se scoata, ea fiind unica deductie logice$te posibil.

Insemnatatea acestei incheeri este evidenta.

Ea arata nu numaI falsitatea legii malthusiane,

ci $i imposibilitatea, pe care mai tiniu a afirinat-o $i Karl Marx, de a se formula o lege naturala a inmultiril populatiel, $i prin urmare zadarnicia muncii acelora, cari fie ca partizani fie
ca adversari al- lui Malthus, se trudesc sa stabileasca o asemenea lege.
*

29) Vezi pag. 169 i urm.

www.dacoromanica.ro

341

Teoria luz A. Guillard"). Acest autor preconizeaza intre populatie si subsistenta o legatura
mai intim incA decit aceia afirmat de Malthus,
care se concretizeaza in legea populatiei formulata de el : populatia se proportioneazd subsistentelor disponibile.
In fond formula legii lui Guillard nu se deosebeste de aceia a lui Malthus, dupa. care populatia este limitata de mijloacele de subsistentd; asa

ca in critica ei ne referim la cele spuse asupra

legii malthusiane. Guillard instt tinde sa-si dovedeasca legea cu argumente noua. Le vom examina
pe rind.
1. In primul rind Guillarcl argumenteaza prin
rationament. Populatia nu poate fi nici mai presus nici mai prejos de subsistentele disponibile,
pentru cA nu se poate imagina : nici populatie.
care sd traiasca fax% subsistente, nici subsistente
fara intrebuintare. Rationamentul lui Guillard
este profund eronat. El ignoreaza doua fenomene
caracteristice ale economiei capitaliste, si anume :
pauperismul i crizele de supraproducfie. Pauperismul nu ieste in realitate decit starea econo-

mica a unel populatii sau categorii de oameni,

cari traesc Sub nivelul subsistentelor socialmente

disponibile; iar crizele de supraproductie dovedese strania posibilitate ca o cantitate de subsis-

tente s ramind fara intrebuintare, in timp ce

o parte a populatiei se cazneste sa nu moara de
inanitie.

Ca i cum ar fi prevAzut ca rationamentul

nu-i suficient pentru confirmarea legil sale, Guillard recurge la experientei si face mai multe de-

monstratil ale legii sale, cari ins1 nu-s mai fericite decit acea prin rationament.
2. Tarile cele mai producatoare sint si cele
30) Vezi pag. 177 i urm.

www.dacoromanica.ro

342

mai populate, $i reciproca. Inexact. Olanda nu e

mai producg.toare decit Anglia, Franta $i Germania, $i totu$I este mai populatA. Densitatea populatiei Olandei este in 1906 de 154 loc. la kmp. pe
cind a Angliei numal de 132, a Germaniei 112 $i
a Frantei 72. Belgia, duph" argumentul lui Gulllard, ar fi mai p-roduclitoare decit Franta de 3

ori, iar decit Anglia aproape de 2 ori c'aci are

227 loc. la kmp. Chiar Svitera $i Austroungaria

ar fi mai produatoare decit Franta, pentru ca, cea
dintii are 80 de loc. la kmp., iar cea de-a doua
87. Nu mai vorbim de Java, care are 218 loc. la
kmp. $i ar fi deci mai producgtoare decit orice
tarA sau regiune de pe lume afaed de Belgia.
Argumentul 2 al lui Guil larci este pueril.
3. Populatia cre$te in aceia$ msurl ca $i
producerea subsistentelor. Argumentul acesta nu
e decit argumentul precedent sub alibi formA. In
genere populatia cre$te mai incet decit subsistentele. Franta putea sA-1 procure lui Guil lard
date statistice in acest senz, Med a mai pomeni de
alte tAri in cari se produce acela$ fenomen.
4. Cind scade producilunea, scade in aceia$
mAsur $i populatia, adec inversarea argumentului 3. ScAderea productiunii nu poate fi privith. decit ca un accident treator, fenomenul constant este cre$terea productiunii. Si claca acest
accident se produce, populatia nu scade, $i mar
ales nu scade in aceia$ mIsur`a, ci se accentueazA

$i se agraveazA mai tare pauperismul. Nol am

vzut, cl populatia poate tri $i sub nivelul
subsistentelor.
5. Daca. populatia este lovitA accidental, MIA

ca izvorul subsistentelor s fie puternic alterat,.

ea se va restabili indath, sporindu-se procreatia.
Guillard stabile$te c in urma epidemiilor, cari
fac ravagii marl in populatie, natalitatea cre$te
implind golurile. Perfect adevsarat, dar nu in

www.dacoromanica.ro

343

virtutea principiului ca populatia trebue sa se proportioneze subsistentelor, ci in vederea functioInarii normale a organismului social, care sufere

pe urma pierderii unui mare numar de oameni.

Locurile vacante trebuesc ocupate, altfel ma$ina
sociala nu poate functiona.
6. Mijlocia anuala a nasterilor este mai mica
acolo uncle durata vietii e mai lunga, $i viceversa.
Constatarea este exacta, statistica o confirma.
Dar intrucit confirma legea lui Guil lard? Raportul dintre numarul nasterilor $i durata vietii mij-

locii, care se rezuma in definitiv in antagonis-

mul dintre facultatea prolifica $i tendinta de dezvoltare a individului, este efectul echilibrului, pe
care-1 impune natura tuturor speciilor de fiinte.
Conservarea speciei necesita o facultate prolifica
mai mare cind durata vietil indivizilor este mai
mica, $i o prolificitate mai mica, daca durata vietil e mai miaxe. In cazul dintil contrarul ar tinde
la distrugerea speciilor, in cazul de-al doilea la
o inmultire prea mare, care ar face imposibila!
dezvoltarea individului.
Antagonismul dintre natalitate $i durata vie-

tii nu deriv din raportul populatiei cu subsistentele, ci din raportul individului cu specia in

virtutea legii naturale, care domina conservarea{

vietil in genere.
7. Daca o compresiune accidentala provoaca
un regres al dezvoltarii muncil, mijlocia anuala
a nasterilor descre$te brusc. Guillard citeaza ca-

zul compresiunii napoleoniane in Franta intre

1801-1815, dar cazul acesta nu confirma legew

proportionarii populatiei cu subsistentele. tin re-

gres al dezvoltarii muncil in epoca citata este

evident, cad unii bune parti a populatiei i s'a

dat o indrumare neproductiv $i costisitoare. Sea-

derea natalitatii se datore$te,insa faptului, ca aceasta parte a populatiei a fast mereu in razboaie,

www.dacoromanica.ro

344

fie cA a sucombat in lupte, fie cd a fost pur

i simplu pus in conditiuni nefavorabile de inmultire, intrucit a fost desprins de cercul familiei $i medilui ei, n'a putut contribui la spori--41

rea natalitAtii. Populatia rdzboinicA era in aceastd

epocd o populatie numai de consumatori. Intretinerea ei necesita daed nu o sporire a producerii

subsistentelor, dar desigur mentinerea produceril anterioare, astfel c compresiunea napoleonianA inseamnd un moment sigur, in care proportionarea populatiei, cu subsistentele este im-1
posibild.

8. In tdrile in cari populatia mijlocie continub', sd creased, cre$terea ei scade pe mdsurd ce

spore$te densitatea. Fenomenul este real $i necoritestat, dar nu demonstreazA legea lui Guilard.
Cre$terea continua' a populatiei, inseamnd dupd
acest autor, cre$terea continua. prealabild a sub-

sistentelor la cari populatia se proportioneazd.

Daed prolificitatea oamenilor scade pe mdsurd ce

populatia cre$te $i devine mai densA, aceasta aratA
ca intre cre$terea populatiei $i cre$terea subsistentelor este un raport Myers, care dezminte legea proportiondrii populatiei la mijloacele de subsistentA.

9. Valoarea de schimb a griului rdmine a-

ceia$i cu toate schimbdrile dose ale pretului. Guillard crede, ca dacd populatia ar cre$te mai repede
sau mai incet decit subsistentele, atunci valoarea

griului, care este alimentul principal al omului,

ar varia deasupra sau sub valoarea reald din pricina influentelor cererii.
Guillard constatd. pe de oparte invariabili-

tatea valorii de schimb a griului $i pe de alfai

parte variabilitatea pretului. Dar de ce variazN
pretul? In conceptiunea lui Guinani variatiunea
pretului se dator$te cre$teril mai mari sau mai,
mici a populatiei, care determind cresterea sail/

www.dacoromanica.ro

345

scaderea cereril. Aceasta inseamna insa, ca populatia poate creste mai repede sau mai incet decit
subsistentele, si nu cum sustine Guillard propor-

tional cu ele. Daca ar fi asa, atunci nici pretul

n'ar varia.
In definitiv insa valoarea de schimb a griului, ca si a oricarii alte marfi ce serveste de subsistenta populatiei, n'are nici o legatura directa,
cu cresterea populatiei. Valoarea de schimb a
oricarii marfi este determinata de cantitatea de
muncA socialmente trebuitoare pentru producerea ei, si se masoara prin durata mijlocie a timpului necesar producerii. Valoarea de schimb a unel

marfi variaza deci cu cantitatea de munca cei

coprinde, si cu timpul necesar pentru a fi produsa independent de cresterea mai accelerata sau
mai lenta a populatiei. Intr'un sistem de productiune superior valoarea de schimb a unel marfi
este mai micA decit intr'un sistem de productiune

inferior, pentru di atit cantitatea de munca va

fi mai mica cit si timpul de producere mai scurt.

Demonstratiile lui Guillard, atit cea prin rationament cit si cele prin experienta, nu pot intaxi legea sai, dupa care populatia se proportioneazA subsistentelor disponibile. Problema inmultirii populatiei ramine incA nerezohrata.
*

T eoria lizi 1Z. Spencer 31). Marele filosof englez

nu formuleazA o lege de inmultire, adecA nu elaboreazA o formula coprinzind si principiul inmul-

tirii populatiei si masura inmultiril efective. El

se margineste- a constata, ca intre fortele, cari

tind la dezvoltarea individuluiindividuatia,

si acele cari tind la inmultirea specielgeneza,

este un antagonism manifest; ca prin urmare, cu

cit individuatia va fi mai puternica intr'o popu31) Vezi pag. 182 0 0 urm.

www.dacoromanica.ro

346

latie, cu atit Inmultirea el va fi mai Inceata,, $i

reciproc. Nitti, pentru a evidentia acest princi-

piu, Intrebuinteazg, urmtoarea demonstratie gra-

ficrt32) :
C

B,

AB reprezentind. suma fortelor unui individ, din

care A C este individuatia iar C B geneza. Este
evident, cA orice cre$tere a lui A C, individuatia,
se face in detrimentul lui C B, geneza, suma fortelor totale A B fiind o cantitate determinat. Individuatia variazA, clod in raport invers cu geneza.

Din acest principiu Spencer deduce teoria,

csa. Inmultirea populatiei este cu atit mai Inceatsa,

cu cit organizatia sociala. in cadrul areia trete

este mai superioarg, cu cit civilizatia el ewste mai

mare,pentru ca un grad mai mare de civilizatie, o organizatie socialg superioarg dezvolt o

individuatie mai puternic5. $i scade prin aceasta

geneza.

Ma fiind, Spencer sustine, c5, de$i populatia

tinde sa,' creasa mai repede decit subsistentele,

dar pe msur ce spore*te civilizatia, fecunditatea

speciei umane scade,i cre$terea populatiei nu mai
prezintg nicl un pericol pentru omenire. Ba mai

mult, cre$terea populatiei, care precedeazrt totdeauna cre$terea subsistentelor, determirat progresul social intrucit reclam dezvoltarea Insu$irilor omului O. a formei sociale de organizare;
Teoria lui Spencer pAeatue$te, ca $i aceia a
lui Malthus, prin aplicarea la inmultirea speciel
umane a acelora$ principil $i legi, cari dominrt

linultirea celorlalte specii, rarg a tine seam

de indurirea esential modificgloare a factor ului

social. Aceast gre$it5. analogie intre inmultireai
oamenilor $i inmultirea celorlalte fiinte se dato32) La population et le systeme social pag. 79.

www.dacoromanica.ro

347

re$te unui principiu, obtinut printr'o generalizare

excesiv, a carei aplicatietocmal din aceasta

cauzaeste imposibila la fenomenul concret al

inmultiril oamenilor. Aoest principiu este antagmismul dintre individuatie $i geneza".

Aplicarea acestui princpiu se impune la plante $1 la ammale, dar este cu totul restrinsa $i far&
importantA la oameni, a caror inmultire se efectueazA in cu totul alte conditiuni. Este necontes-

tat, c $i la oameni individuatia este in raport

invers cu geneza, in intelesul C. in perioada de

dezvoltare $i cre$tere a omului nu poate fi vorba

despre fecunditatea lui. In primavara vietii" o-

mul nu este fecund, individuatia insa e foarte

puternicA. Acela$ lucru putem spune $i despre

antagonismul dintre individuatie $i geneza. In perioada de declin a omului, in care fortele lui sint
indreptate mai ales pentru mentinerea organizMu lui. Aceste dou%perioade sint insa tocmal acelea, cari nu intereseaza direct fenomenul inmulDach." incercam s. facem aplicatia principiului spencerian in perioada de fecunditate a omu-

lui, rezultatul este cu totul altul, decit acela stabilit de Spencer.

Ma de pilda Spencer afirma, ca puterea de
reproducere cre$te cind conservarea individuIu
devine exceptional u$oara. In adevar, rezultatui unei hrane abundente se poate aplica la reproducere... Efectul prim, produs de un surplus'
de substanta nutritiva asupra plantelor multiaxiale, este producerea de ramuri cu frunze mad
$i numeroase" 33.). Acest principiu, care domma
inmultirea speciilor animale $i vegetale, se aplia,
dupa Spencer $i la inmultirea oamenilor.
Fecunditatea relativl a omului, zice el"),
33) H. Spencer : Principes de biologie vol. II p. 537-538 -

34) Op. citat vol. II pag. 568.

www.dacoromanica.ro

348

considerat ca specie, $i schimMrile ce sufere

cind conditiunile existentil sale sint schimbate,
trebue s'a. se conformeze legilor ce am expus

pana aici (legile fecundittii animale $i vegetale).

Natural, raportul invers al variatiei individuatiel $i genezei este adevarat la om ca $i la toate

fiintele organizate".

Iar mai departe :

Concludem deci, ca. in specia umana, ca $i
in toate cielelalte, abundenta absoluta, sau relativa a hranei care excede considerabil intretine-

rea vietii parintilor, este intovar4ita, de o pu-

ternica genez`a... De asemene avem dovada reciprocei, ca, cre$terea relativA a cheltuelii (de
intretinere a vietii) producind un surplus diminuat, reduce gradul de fecunditate 35).

Si pentru a preciza $i mai bine intelesul

exact al teoriei sale Spencer aratA, cg, sustine tocMai contrarul doctrinei lui Doubleday, dupa care

un exces de hrana impiededa cresterea populai

tiei, pe cind hrana limitata, sau lipsa de hranai
o stimuleaza $i o sporeste.
Este adevarata teoria lui Spencer? Faptele
o dezmint. Putina fecunditate a claselor avute
-$i adesea chiar sterilitatea lor, fata cu fecunditatea extraordinara a claselor samce, area ca. prin.cipiul lui Spencer nu-si ggse$te aplicarea ce in-cearca, el sg, 1-0 dea. Abundenta absoluta sau
relativa de hrana, a claselor avute nu e Mtovar4'$ita de o puternica geneza", ci de o fecunditate cu totul redus; dupa, cum surplusul in minus" de hrana este intovarsit, contrar principiului lui Spencer, de un inalt grad de fecunditate.
Eroarea lui Spencer vine de acolo, ca el aplica inmultirii populatiei legile biologice ale inmultirii, uitind ca, inmultirea oamenilor nu este
35) Op. citat vol. II pag. 573-574.

www.dacoromanica.ro

349

un fenomen biologic ,dupa cum vom vedea. Dad];

in seria speciilor animale $i vegetale surplusul de

hrana determina reproducerea pe o scara intinsa, in specia ukniana. n.0 e tot a$a. Si daca la spe-

ciile animale $i vegetale lipsa de hrana are de

consecinta reducerea fecunditatil, pentru c ele
sint Inereu limitate la nivelul subsistentelorintrucit nu intervine omul; la specia umana se produce fenomenul contrar, dupa cum arata datele
statisticei populatiei $i faptele generalmente cunoscute.
Dar iata o alta aplicatie, pe care o face Spen-

cer cu teoria sa si care in realitate rstoarna

teoria.
Dupa Spencer individuatia spore$te in dauna

genezei in masura in care spore$te civilizatia;

Fecunditatea unei populatii pe o treapta superioara de civilizatie este mai mica, decit a unei
populatii pe o treapta inferioara. Aceasta in virtutea antagonisitului dintre individuatie $i geneza, de oarece cresterea continua a populatiei,
care determina progresul, civilizatia, fiind mai

mare decit cre$terea subsistentelor, maresc cheltuelile de intretinere $i dezevoltare a individului

sporesc individuatiasi mic$oreaza geneza.

Astfel am ajuns sa recunoa$tem, spune

Spencer 36), ca excesul de feounditate, prin

schimbarile oe neinoetat le opereaza in mediul
omului, este el insu$1 o cauza a evolutiei ulteHoare a omului; $i corolarul ce trebue s-1 de-

ducein, este ca, continuraea evolutiei omului

din aceast cauza este ea insa$I o cauza a decli-

nului necesar al fecunditatii sale.

Cu alte cuvinte, dupa ce fecunditatea mare
a omului, care se traduce in fapt prin cre$terea
continua a populatiei, determina progresul, scade
36) Op. citat vol. II pag. 595.

www.dacoromanica.ro

350

pentru a permite un spor al individuatiei. Aceasta nu inseamna altceva, decIt ca. populatia se
in'multe$te tot mai incet pe masura ce creste civilizatia; ca o populatie este mai putin prolifica
intr'o stare sociala superioara, decit intr'o stare
sociala inferioara.
Contestam exactitatea acestui corolar, logic
de altfel, al teoriei spenceriane, $i sustinem ca
exact este tocmai contrarul. Progresul, si mai ales progresul economic, nu este altceva decIt largirea continua a cercului mijloacelor de existenta.
Este absurd sa admitem, ca intr'un cerc mai larg
de mijloace de existenta populatia se inmulteste
mai incet decit intr'un cerc mai strimt. Aplicarea teoriei lui Spencer se poate respinge a priori.
Dar nu numai logica $i bunul simt resping
aplicarea teoriei lui Spencer, ci $i faptele concrete, a caror putere cloveditoare nu poate fi contestata,. Tabloul urmator ni arata populatia absoluta $i cre$terea procentuala a populatiilor cItorva rtari (populatia absoiluta este data. In milioane) :
1891 38=33 0/0
1890 49=99 0/0
. . .
1890 23=68,3 /a
Italia . . . .
1890 30=20,6%
Belgia . : . .
1890 6=40,2 Vs
Olanda . . . .
4=72,8/a
2 1889
Br.M.si Irlahaa 1821 21 1891 37=74,4%

Franta

Germania
Austria .

1821
1816
1820
1861
1846
1829

28
24
14
25
4

Si acum sa aplicam teoria lui Spencer populatiilor acestor tari. Dupa aceasta teorie popula-

tia se inmultea mai repede, adeca se dubla in

perioade mai scurte, in starile anterioare de o
civilizatie mai mica. Pentru usurinta calculului
ce vom face, sa luam ipoteza, mai convenabila.
teoriel speinceriane, ca. $i in starile anterioare

populatia se inmulte$te tot atit de Incet ca $i In

starea de civilizatie actuala,, $i sa vedem la ce
rezultate vom ajunge.
www.dacoromanica.ro

351

Populatia Germaniei de pilda a crescut de

la 1816 pana la 1890, de la 24 milioane la 49 miliane, adeca cu 99 0/0 (in aparenta a trecut peste

dublu, dar socoteala aid e facuta fara, fractii

de milion). Prin urmare daca in 74 de ani a crescut cu 99 0/0, SA zicem ca se dubleaza in 80 de

ani, si sa. luam aceasta perioada de dublare ca
valabila $i pentru starile anterioare de civiliza-

tie, desi dupa teoria lui Spencer, ea ar trebui

s'a fie cu atit mai scurta, cu cit ne afundm mai
mult in trecut. Facind acest calcul avem:
Anii

Populatia Germaniei

1816
1736
1656
1576
1496
1416
1336
1256
1176

24 milioane
.
.
.

12
6
3

1)
1)

1,500,000
750,000
375,000
182,500
91,250

.$i a$a mai departe. Daca ne oprim la anul 1176,

e pentru a nu afla, ca dupa teoria lui Spencer,

pe la anul 700 Germania nu era locuitA de nici
un om, $i a nu da astfel o formala desmintire"
istoriei, care sustine, ca la aceasth, epoca, statele germane erau deja constituite, $i ca in sec.
12-lea, adeca tocmai cind Germania avea numal
91,000 locuitori, o parte a populatiel participa
la cruciate sub comancla imparatului Frederic
Barbaroza.
Dupa un calcul analog, populatia Marei Britanii si Irlandei, care in 1821 este de 21 milioane

$i care s'ar dubla in 100 de ani, ax tJi 1in 1001,

numai de 81,000 locuitori; populatia Belgiei ar,
fi in 946 de 7,500 de locuitori etc... Aplicind in

www.dacoromanica.ro

352

felul acesta teoria lui Spencer am afla ca pe vremea lui Isuis Cristos nu exista nici un om .pe pamint.

Dar ce inseamna toate acestea? Nimic alt-

ceva, decit ca antagonismul dintre individuatie si

geneza, poate fi o lege biologick dar care nu-0

gaseste aplicatia la fenomenul inmultirii oamenilor; ca fecunditatea omului poate scadea in

Masura cre*terii civilizatiei, fr ca sa determine

necesarmente inmultirea mai inceata a populatiei, ca analogia dintre inmultirea oamenilor si

a celorlalte fiinte, care se gaseste la baza teoriei
lui Spencer, este fundamentul falsa; in definitiv,
c inmultirea populatiei nu este un fenomen biologic 0 ca prin urmare nu este cirmuit de legile
naturii organice.
Teoria hi% J. G. Coureelle-Seneuil37). Acest

autor afirma, ca intre dezvoltarea avutiilor *i a

populatiei exista. raporturi necesare de dependenta. Cum insa omul se deosebe*te profund de
celelalte fiinte, i cum inmultirea populatiei este
supusa influentelor organisthului social, numarul
pameniloir nu este egal cu acela, care ar putea Q-

xista in limitele date ale avutiei unel tari, pen-

tru ca gratie sistemului de organizare economica,

se produc inegalitti de consumatie. Daca avutia unel populatii se urca la 10 Milioane, iar 10

este minimul cu care poate trai un om, atunci

10.000,000
1,000,000 ar fi numrul indivizilor ce

pot compune acea populatie.

Aceasta e numai ipotetic. Realitatea este cu
totul alta, pentru ca. nu fiecare individ consuma
exact minimul necesar, pe care in exemplul de
mai sus l'am fixat la 10. Inegalitatile de consumatie schimba cu totul raportul dintre cuantu37) Vezi pag. 187 i urm.

www.dacoromanica.ro

353

mul avutiel $i al populatiei, astfel ca in exemphil nostru la un venit social de 10 milioane nu

va corespunde o populatie de un milion ci o
populatie mai midi, intrucit unii oameni consuma, 15, altii 20, altil 30, altii 50 etc... $i aceste diferente trebuesc deduse 'din venitul social. Daca maximul populatiei se poate afla im- .
partind venitul prin minimul de consumatie, acest maximum nu poate fi atins mai nici odata,

a$a ca cifra reala a populatiei, sau cum zice

Courcelle-Seneuil, cifra necesara" este mai mica.

Cifra necesara a populatiei, zice e138), este
egala cu suma veniturilor societatil mic$orata cu

suma inegalitatilor de consumatie $i impartita

prin minimum de consumatie". Aceasta lege a
populatiO Courcelle-Seneuil o exprima prin tirmatoarea formula :

p=

ri

pfiind populatia, r suma veniturilor, .iinegalitatile de consumatie $i cminimul de consumatie.

In lumina formulei lui Courcelle-Seneuil inmultirea populatiei este un fenomen 'social $i nu

biologic ca in formula malthusiana, $i aceasta

caracteristidi este negre$it un punct de vedere
nou, care dupa cum vom vedea, inlesne$te mult

rezolvirea problemei populatiei. De asemene, spre

deosebire de sistemul lui Malthus, in formula lui
Courcelle-Seneuil legea populatiel pierde orice caracter de fatalitate, cifra necesara a populatiei fiind determinata de relatiunile dintre trel cantitati
esentialmente variabile.
Totu$1 legea lui Courcelle-Seneuil pacatueste :
38) Trait& thorique et pratique d'conomie politiquet

t. I pag. 125.
23

www.dacoromanica.ro

354

1. Este prea rigida. *i nu poate exprima legea de inmultire a populatiel. Fenomenul inmul-

tirii populatiei este produsul unui complex de

cauze a caror actiune *i energie variaza. 0 for-

mula rigida, cum este aceasta, nu-1 poate coprinde

*i exprima in toata, amploarea *i. variabilitatea(

lui. A*a de pilda populatia, sau cifra necesara".

a populatiei, dupa cum se exprima Courcelle-Sei
neuil, este determinata de raportulrc
ln adevar, daca dupa cum credem ca am demonstrat, populatia nu poate intrece cifra necesae& nu poate nici s cada sub aceasta cifra, afara, numai daca s'ar admite faptul ne mai auzit
.

al nnui venit fara -consumatori 39). Cea ce4 i se pare

lui Courcelle-Seneuil ca fapt ne mai auzit" este un

fapt nu numai posibil, ci chiar real, cacI ce inseamn venitul sau suma veniturilor a caror expresiune

cantitativa este r? El insu*i ni lamure*te cind

spune : aceasta, suma nu-i decit suma avutiilor

produse dupa reconstituirea capitalului" 40). Dar

nu exista avutil fara consumatori dupa reconstituirea capitalului?

Ca *i legea lui Achille Guillard, legea lui

Courcelle-Seneuil pacatue*te prin ignorarea fenomenului de supraproductie, care este caracteristic organizmului economic actual. Sint momente
in viata economica moderna, in cari producerea
subsistentelor este cu mult mai mare decit aceia
necesitata de populatia consumatoare; momente,

in cari subsistentele nu pot fi consumate decit

inteo msura. inferioara aceleia in care au fost
produse. Si daca aceste momente ale vietii economice moderne nu dureaza vreme indelungata, ele
Op. citat t. I pag. 127.
40) Op. citat t. I pag, 124.
39) rourcelle-Seneuil:

www.dacoromanica.ro

355

sint InsA destul de dese, iar consecintele lor atit

asupra produceril in genere cit si asupra pro-

ducAtorilor sint adesea dazastroase.

Rigiditatea fornIulii lui Courcelle-Seneuil,
duprt care cifra necesarA a populatiei este egati
r i
cu raportul
, nu poate admite fenomenul supraproductiei si deci nu recunoaste posibilitatea
unel populatii mai mici decit echivalentul aces-

tui raport.
Dar tot din pricina rigiditalii sale, formula
lui Courcelle-Seneuil nu cunoaste un alt fenomen

tot atit de caracteristic inmultirii populatieii-

ri , cre$terea lui i, adecA cresterea ine-

perdemia. Cifra necesarA fiind expresiunea raportului

galitAtilor de consumatie, celelalte cantitAti ea:

minind constante, determinA scAderea lui p, a
cif rei necesare a populatiei. In realitate insA nu-i
asa. Cresterea WI i n'are alt elect decit cresterea
pauperisinului si nu descresterea populatiei.
Populatia nu descreste, dar inegalitAtile de consumatie sporesc continuu, ca un rezultat inevitabil al acumulAril capitalului. Aceasta inseamnA,
CA o parte a populatiei trAeste sub echivalentul
minimului de consumatie, care scade in mAsura
cre$terii inegalitatilor. Populatia aceasta constitue iperdemia, pe care legea lui Courcelle-Seneuil
n'o coprinde, desi iperdemia este un fenomen caracteristic al inmultirii populatiel.
2. Legea populatiei a lui Courcelle-Seneuil
pAcAtueste si prin aceia cd, nu este aplicabilA tuturor timpurilor si tuturor organizatiilor sociale,
desi se prezintA cu pretentia de a fi universalA
$i valabilA pentru once fazA a evolutiei omenihi. Cea ce caracterizeazA legea lui Courcelle-Seneuil este termenul inegalitatilor de consumatie,

www.dacoromanica.ro

356

Mil care legea nu se poate nici concepe nici formula. Dar tocmai din pricina acestui termen esential si caracteristic legea lui Courcelle-Seneuil nu
ni poate explica fenomenul inmultirii populatiel
In acele organizatii sociale, in cari nu exista inegalitti de consumatie propriu zise.

Asa de pilda vechile societati gentilice, a

caror sistem de producere se intemeiaza pe proprietatea comuna si de utilitate generala a pamintului si a tuturor mijloacelor de productiune,
nu cunosc fenornenul economic al inegalitatilor
de consumatie, intrucit inegalitatea de consumatie este un derivat al unui sistem de producere

bazat pe proprietatea privata a mijloacelor de

productiune. Ace las lucru cu unile organizatii sociale existente similare cu vechile societati gen-

tilice, cari au ramas in urma cu evolutia.

Populatiile unor asemene societati ignoreaza

cu desvirsire fenomenul economic al inegalitatilor de consumatie, astfel ca legea lui CourcelleSeneuil nu ni poate explica fenomenul inmultirii
populatiei in universalitatea lui nici in Limp

nici in spatiu. Chiar in ipoteza, ca aceasta lege

este aplicabira populatiilor societatilor modern@
si civilizate, incd ea nu poate fi legea de inmul-

tire a populatiei, asa cum se pretinde a fi.

Este curios, crt atitia autori, cari formuleaza
tot atitea teoril si legI de inmultire a populatiei,
nu parvin sri gseasca adevarata lege, care srt
impace pe toate spiritele. S. insemne oare aceasta, ca o lege de inmultire a populatiei universalt si aplicabila tuturor timpurilor este imposibilt? Aceasta imposibilitate o afirmt chiar Karl
Marx, in analiza critica a teoriel caruia pt$irn
acum.
*

www.dacoromanica.ro

357

Teoria lui Karl Marx40. Dupa marele cugetator al socialismului stiintific o lege abstracta
a populatiei nu exist; fiecare societate, careia
II corespunde un anumit sistem de producere, isl
are legea sa proprie. Legea populatiei in societatea capitalista, adica in societatea actualli bazata
pe sistemul de producere capitalist, este ipercleInia relativei derivind din legea de acumulare a
capitalului. In procesul de acumulare creste Ca-

pitalul constant si descreste capitalul variabil,

care insumeaza slariile lucratorilor. Descresterea capitalului variabil provoaca iperdemia si
pauperismul, intrucit se formeaz o armata de
rezerva a capitalului, compusa din o parte a clasei muncitoare lipsit de lucru, deci lipsita de

salar si silith, a trai in mizerie.

Trebue sa observam, c in conceptiunea lui
Karl Marx inmultirea populatiei este un fenomen
erninamente social. El nu spune lamurit lucrul acesta, dupa cum nu spune nici List, dar aceasta
conceptie a fenomenului inmaltiril populatiei in
sistemul lui Marx rezulth. atit din deosebirea ce

o face intre inmultirea animalelor si plantelor,

care poate avea o lege abstracta intrucit nu o
influenteazd omul", cit si din afirmarea, ca fiecare mod de producere are o lege a populatiei
istorica, speciala si numai lui aplicabila" 49):
Teoria iperdemiei relative insa nu explica
fenomenul inmultirii populatiei in societatea actualA. Iperdemia relativa nu-I decit unul din feno-

menele, foarte important ce-i drept, dar numaI

unul din fenomenele, cari se produc si cari constitue fenomenul complex si general al inmultirii.
Iperdemia relativA ni arata inmultirea claselor
41) Vezi pag. 248 si urm.
42) Das Kapital vol. I. pag. 596.

www.dacoromanica.ro

358

lucratoare ale societtii capitaliste $i ni explica

pauperismul modern. Fenomenul inmultiril populatiel in societatea capitalista. este insa mai vast,
intrucit, de$i rnajoritatea oamenilor este format,
din clasele muncitoare, el nu se poate confunda
cu iperdemia relativa. Sint categorii $i clase sociale a caror inmultire este independenta de cauzele cari produc iperdemia relativa $i pauperismul, cum sint : clasa capitalistd cu toate nuantele
$i categoriile el $i clasa micil proprietati cu nuantele $i categoriile el.
Situatiunea acestor clase fata de fenomenul
general al acumularii capitaliste din care derivrt
iperdemia, este alta decit a claselor muncitoare.
Daca procesul acumularii capitaliste determina
suprapopulatia $i pauperismul in clasele muncitoare, alte cauze determind suprasubsistenta in
clasa capitalist sau mai exact subpopulatia, dupd
cum in clasele mijlocil se observa tendinta unui

echilibru intre populatie $i mijloacele de sub-

sistenta.
Nu vorn cerceta aid, cari sint factoril sociali
ale acestor diverse manifestari in fenomenul ge-

neral al inmultirii. Cind vom cauta sa stabilim

legea de inmultire a populatiei in societatea e-

xistent, vom examina $i ace$ti factori. Deocamdata am tinut sa justificam numal pentru ce credem, ca teoria lui Karl Marx dezvalue $i explica.
numal o parte a fenomenului inmultiril, $i pentru ce deci iperdemia relativa, intrucit se prezinta

ca fiind legea societtii capitaliste, este incomplecta.

Teoria lui Arsene Dumont"). Pornind de la

combaterea malthusianismului, care dupa el se

intemeiaza pe o banalitate idea ea populatia

43 ) Vezi pag. 206 i urm.

www.dacoromanica.ro

359

este limitata de cantitatea subsistentelor $i pe

o eroare ca% populatia ar avea tendinfa de a
intrece limita cantitafii subsistentelor , Dumont
stabile$te legea capilaritatii sociale, pe care am
vazut c o formuleaza astfel :

Progresul natalitatil este in raport invers

ou capilaritatea sociald.
Progresul individului, fie ca valoare fie ca
satisfacfil este in raport direct cu capilaritatea
social.

De unde rezulta, consecinta, c. dezvoltarea

rasei in numar este in raport invers cu dezvol-

tarea individual ca valoare $i ca satisfacfie"41 .

Capilaritatea sociala este o concepfiune mai
cu seama' politica $i se dezvolta puternic in organizatiile sociale democratice $i egalitare. In asemenea societafi atractiunea capilara a oamenilor
catre situatiuni mai inalte i$1 exercita maximul ei
de energie, $i sansele indivizilor de a ajunge la asemene situafil sint mai multe; pe cind in societAtile monarhice-aristocratice capilaritatea estv
dad, nu cu totul imposibila cel putin impiedecard de obstacole derivind din insa$1 institutiile
politice. Actiunea capilaritafii $i efectul ei asupra inmulfiril populafiei se observA mai bine in
Franfa, a carei organizatie politica este mai democratica, $i mai egalitara decit a altor fari. Populatia Franfel se inmulfe$te foarte in.cet. Explicatia e, dupa. Dumont, in atractiunea capilara, care
determinA pe oameni a nazui la situatiuni inalte
in erarhia sociald, nazuinfa, care reduce mult na-

talitatea, intrucit familia $i mai ales o familie

numeroas este adesea un obstacol pentru realizarea acestei nazuinte.
Netagaduit ca legea capilaritafil sociale, a$a
cum o formuleaza, Arsne Dumont, confine un
44) Depopulation et civilisation pag. 130.

www.dacoromanica.ro

360

simbure de adevar, pe care nu-1 putem nesocoti.

Tendinta de inaltare in erarhia sociala, atractiunea capilar, ar putea fi o cauza a scderii natalitatii, deci a inmultirif mai incete $i poate chiar
a descre$terii unei populatii. Dar de aid $i plina

la ridicarea capilaritatil sociale la inaltimea unei legi sociale a populatiei, valabila $i aplicabib tuturor timpurilor $i tuturor societatilor, e
departe. Legea capilaritatii sociale, ca lege a inmultirii populatiei, nu poate fi acceptata din mai
multe motive :
1. Fenomenul capilaritatif sociale este un fe-

nomen restrins $i aplicabil unef singure clase

sociale.

In societatea actual fenomenul capilaritAtil,

chiar in Wile in cari se produce, este limitat ca

fenomen social in cadrul unei singure clase, $i
anurne al micel burghezil, din cauza situatiunif

ei cu totul particulara. Mica burghezie in societatea capitalista, are o situatiune precara. Econornice$te ea este expus desfiintaril treptate din pri-

cina actiunil marelui capital, a caruf influenta

in acest senz este \radial. In aceasta situatiune
mica burghezie nu are decit o singura speranta,
inaltarea in erarhia sociala, nu economice$te cad
if e imposibil, ci socialmente $i politice$te. Ma-

rii oameni politici ca $i oamenil de $tiinta ai

Frantei se recruteaza in mare parte din mica burghezie. In afara. de cadrul social al iicii burghezil
atractiunea capilara exercita o influenta minima
sau chiar n'are nicf o influenta. A$a cum sint determinate clasele sociale in societatea actualti. Capitalista, trecerea elementelor muncitoare intr'o
clasa superioara este imposibila, daca nesocotim
rarile exceptiuni ce se pot intimpla $i cari nu pot
compta ca fenomen social general $i apreciabil.
Dgasemenea atractiunea capilara nu se observg,

in clasa superioara a societatii capitaliste, care

www.dacoromanica.ro

361

nu poate avea nrizuinta de a se urea pe o treapra

socialti mai inalra, astfel c fenomenul capilaritatii, pe care-I observti Dumont, se realizeazA, in
cadrul nut-nal al clasei de mijloc. Dar nici pentru
aceastti clas N. el nu este caracteristic. Disolutia
micei burghezil se efectueaed nu numai prin miscarea ei ascendentg, ci $i printr'o mi$care descendenth. Catre clasa muncitoare, actiunea marelui
capital fiind de a proletariza mica burghezie. Asa
fiind, capilaritatea social este un fenomen redus

la limite prea inguste, pentru a putea fi baza

miscarii populatiei.
2.

Capilaritatea socialtt nu e caracteristia

societrttilor democratice si egalitare, cum afirm'a

Dumont, $i nici nu determinti scrtderea natalitAtil
in genere.
Dumont in formularea legii sale s'a condus
mai cu seamrt de observatiunile fticute in Franta,

si de necesitatea de a explica miscarea populatiel franceze, care se stie, se inmulteste prea

incet. Iata, trei tari, toate democratice $i egalitare

in cari natalitatea este cu totul deosebith, :

Franta
Svitera

Anii

Cifra natalit.

Anii

C'ifra natalit.

1891-95
1891-95
1891-95

22,6
28,2
30,3

1904
1904
1904

20,9
27,7
27,9

Norvegia
Dintre aceste trei tri desigur c nu Franta este
cea mai democratic6 si egalitar`A, cu toate acestea

Franta are natalitatea cea mai sc5,zura. Prusia $i

Saxonia au aproape aceia$ natalitate, si totu$I

Cita depNrtare de la democratica Saxonie pana.

la reactionara Prusie :
Saxonia 1891-95 39,9 1904 33,4
1891-95 37,2 1904 34,7
Prusia
De asemenea, sub raportul organisatiel politice nu poate fi asemAnare intre feudala Japonie $i democratica Anglie. Cu toate acestea na-

www.dacoromanica.ro

362

talitatea populatiei Japoniei este mai mica decit

a populatiei Angliei :
Japonia
1891-95
28,6
Anglia
1891-95
30,5
Toate aceste date tind a stabili, ci. fenornenul

capilaritatii nu e caracteristic societatilor egalitare si democratice, si di in price caz capilaritatea.

nu determina necesarmente scaderea natalitatii.

De altfel aceasta concluzie este atit de evidentai
ca nu mai are nevoie sa fie dernonstrata. Fenomenul capilaritatii se prezinta ca fenomen social
mai general in Wile noua, cari se gsesc la inceputul dezvoltaril capitaliste. In aceste taxi insa
natalitatea este in genere superioara. Populatial
Rornaniei are una din cele mai puternice natali-

tati-40,4 in 1903desi fenomenul capilaritatii,

curn e i natural sa. fie acolo unde clasele nu sint

inch bine definite, este general si evident, fara

ca organizatia politica a Romaniei s fie cit de
putin democratica i egalitara..
3. Legea capilaritatil nu poate explica rnicarea populatiei in societatile mai vechi, impartite In clase profund deosebite sau in societatile
impa".rtite in caste.

Capilaritatea sociala nu e in definitiv de-

cit trecerea ascendenta a elernentelor dintr'o clasa

in alta superioara. Daca insa organizatia politica
a societatil nu permite aceast trecere ascendenta,
$i asa a fost in organizatiile intemeiate pe sclavie

si iobagie, ar urma Ca natalitatea sa. fi fost puternic i inmultirea populatiel foarte repecle, de
oarece progresul natalitatii este in raport invers
cu capilaritatea sociala".
Dar tocmai contrarul este adevarat. Date sta-

tistice de pe vremea societatilor antice si iobagiste nu avem, un lucru este insa sigur : orga-

nizarile politico-economice intemeiate pe sclavie

si iobagie limitau natalitatea la minimum posibil.

www.dacoromanica.ro

363

Sub regimul acesta, spune Molinari vorbind

despre regimul sclaviel 46), problema echilibra-

rii populatiei cu mijloacele de subsistenta se

rezolva fara pierdere de forte pentru clasa cea
mai numeroasd $i mai putin capabila de a o

rezolvi ea insasi. Era in interesul proprietarilor?

de sclavi de a proportiona numarul acestora cu

intrebuintarile disponibile.

Cind, sub influenta cauzelor economice ce

am analizat, spune tot Molinari 46), iobagia inlocui

sclavia, reproducerea clasei aservite n'a fost lasata la libera vointa a individului. Aceastd clasd
se impartea in trel marl categorii : iobagii domes-

tici, in serviciul casei seniorului; iobagii agri$i iobagii industriali

Iobagil din
cultori
cele doua categoril dintil erau cu mult mai numerosi, dar nu se puteau casatori decit cu autorizatia seniorului, $i aceast autorizatie el of
acorda sau nu, dupa cum i se parea mai avail-

tajos s grabeasca sau s incetineze rni$careai

populatiei din domeniul sau. Iobagii industriali,

cari dupa ce s'au eliberat de impunerile si tutela
senioriald, au intemeiat corporatil, dar ramineau
supusi la reguli.restrictive de libertate in materie de reproducere. Chiar de la inceputurile evului mediu si pa'nd la o epoch' recenta el nu se pu-teau cassatori, decit dovedind ca aveau mijloa-

cele de a intretine o familie.

Asa dar restringerea si reducerea natalitatil

a fost posibila nu numal in virtutea capilaritatil
sociale ; ci si in societatile monarhice, absolutiste
si aristocratice, in cari dupa teoria lui Dumont
atractiunea capilara este imposibila $1 natalitatea
ar trebui sa fie puternica.
Despre societatile impartite in caste nici nu
45) La viriculture pag. 39.
46) Op. citat pag. 41 42.

www.dacoromanica.ro

364

Mai insistam, posibilitatea atractiunii capilare

este cu totul exclusa.
Teoria, ha Fr. S. Nitti47). Pornind de la con-

ceptia organicista, dupa care societatea este un

organism cirmuit de aceleasi legi ca $i orice or-

ganism animal, Nitti admite antagonismul relevat

de Spencer dintre individuatie 5i geneza, 5i conclude ca:

In orice societate, in care individualitatea

va fi puternic dezvoltata 5i in care progresul

socializarii nu va distruge toata activitatea individuala; in orice societate, in care avutia va fi

larg subdivizata 5i cauzele sociale ale inegalita,til vor fi eliminate gratie unei forme mai inalte
de cooperare, natalitatea va tinde sa se echilibreze cu subsistentele, iar variatiunile ritmice
ale evolutiei dernografice nu vor mai avea nimic spaimintator pentru ornenire 48).
Aceasta ar fi formula legii populatiei dupa
Nitti, pe care insa n'o putem admite, chiar daca

premisele ei ar fi juste. Legea lui Nitti poate

fi eel mult o lege a viitorului; o lege, care ar
lamuri fenomenul inmultiri populatiei intr'o societate viitoare, a carei organizatie economica 5i
politica ar indeplini trei conditiuni, 5i anume : 1)
progresul socializ.rii sa nu distruga cu totul actiunea individuala, 2) avutia sociala s fie larg
impartita in toate straturile populatiei si 3) un
sistem de organizare a muncii sociale intemeiat
pe egalitatea economica si sociala.
Avem speranta, c. viitorul omeniril ni rezervri o asemene organizatie sociala egalitara, dar
pana atunci problema inmultiril populatiei ramine Inca o enigma, pe care legea lui Nitti n'o

47) Vezi pag. 214 si urm.

48) La population et le systeme social pag. 266-67.

www.dacoromanica.ro

365

poate lamuri. Fenomenul inmultirii speciei umane exista de cind exista omul, iar problema ce o
ridic'd existenta acestui fenomen se pune $i pentru trecut $i mai ales pentru prezent, nu numai

pentru viitor. Stiinta, care este chemata sa rezolve aceasta prohlema, trebue s'o explice pentru toata intinderea ei in timp $i in spatiu. De aceia legea formulata de Nitti nu poate fi acceptata

ca o lege a inmultirii populatiei.

*

Cercetind diferitele teorii asupra inmultirii

populatiei am constatat un lucru: o lege a inmultirii, valabila pentru toate timpurile $i pentru
orice formA de organizare sociala, n'am gsit.
SA fie oare o simpla intimplare, ca pana acuni;
*Uinta n'a putut formula o asemene lege, sau
ea o asemene lege a inmultiril este imposibila?
Noi sustinem aceasta, din urma parere.

www.dacoromanica.ro

IMPOSIBILITATEA UNEI LEGI GENERALE

A INMULTIRII

0 lege generald a inmultiril speciel umane

necesitd in prealabil stabilirea naturil fenomenului inmultiril populatiel. Dacd inmultirea populatiel este un fenomen biologic, cum e in genere
inmultirea fiintelor vietuitoare, evident ca, si.

populatia in inmultirea el se gdse$te sub im-

periul aceleiasi legi organice $i naturale, care domind', viata in naturd. Dar dacd inmultirea populatiei nu este un fenomen biologic, atunci orice

analogie cu inmultirea speciilor animale $i vegetale este exclusd $i se impune cu rigurozitate

determinarea naturil fenomenului, pentru a putea merge mai departe si a concepe si formula
legea de inmultire a populatiel. Este un principiu elernentar, ca inainte de a determina legea
sub imperiul cdreia se produce un fenomen, sd.
se determine natura inssi a fenomenului.
Un fenomen fizic nu poate fi explicat si inteles prin nici una din legile, cari stdpinesc producerea fenomenelor chimice, si unui asemene fenomen nu i se pot aplica aceste legi. Numal cinda

natura fizicd. a fenomenului este bine determi,

nat'd, existd posibilitatea de a gdsi si legea care-1
cirmueste si sub imperiul cdreia se produce.
Care este natura fenomenului inmultirii popu-

latiel ? In sitemul malthusian ca si in teoria lui

Spencer inmultirea populatiel este conceputa ca
fiind un fenomen biologic. Din aceast concep-

www.dacoromanica.ro

367

tiune eronata a naturil fenomenului derivg, conceptiunea tot atit de eronata a legii populatiel.
Inmultirea fiintelor nu-i decit conservarea

speciilor din cari acele fiinte fac parte, si in

ultimb analied conservarea vietii in natura. Pro-

ducerea si reproducerea la infinit a fenomenului

inmultirii, nu este decit efectul jocului si echilibra'rii fortelor naturale, cari se manifesta si activeaza sub atite diferite forrnp din cari una este
viata. Dar viata nu este una si aceiasi in natura.
Dacrt este adevarat, ca oricare ar fi forma in care
se manifesteaza, viata este supusa. aceleiasi legi,
in virtutea careia ea tinde sa se desfsoare spre

o diversitate din ce in ce mai complexa; nu e

Mai putin adevarat, ca aceasta tendinta organica spre diversitate, pe care stiinta o numeste

legea evolutiei, activeaza in tot atitea feluri deo-

sebite, sub cite se manifesteaza viata ins1. Acesta din pricina, cI tendinta fireasca spre diversitate nu-i decit expresiunea puterii de ex-

pansiune a fortelor ce produc si intretin viata.

Dar viata oarnenilor este profund deosebita
de viata celorlalte fiinte. Deosebirea nu e natural
sub raportul procesului fiziologic, care este viata
organica insasi; ci sub raportul procesului de evolutie al vietii oamenilor. Evolutia in viata speciilor anirnale si vegetale tinde la modificarea
organica a indivizilor si la crearea unei speciI
noua, pe cind evolutia vietil oamenilor numai la
modificarea conditiunilor, in cari urmeaza sa triasca aceiasi indivizi, aceias specie. Evolutia in

viata animalelor si a plantelor este consecinta

luptei in contra altor animale si plante fie din
alte specii fie din aceias specie; evolutia in viata
speciei umane este consecinta asociatiei indivizilor pentru asigurarea existentei prin apropriarea si dominarea fortelor naturii, cea ce l'a facut

www.dacoromanica.ro

368

pe Lanessan s. denumeasca lupta pentru exis-

tent a speciei umane : asociarea pentru luptd.

Aceasta distinctiune esentiala dintre cauzele

evolutiei animalelor $i ale evolutiei oamenilor

rezida in deosebirea dintre viata animalelor si a
oamenilor, dintre viata naturala si viata sociala.
Evolutia naturala 1), intrucit este rezultatul luptei pentru existenta, conga in transformarea organica, biologica a indivizilor si a speciilor pentru adaptare la mediu ; evolutia sociala, intrucit
este rezultatul asociatiunii pentru lupt, consta
in transformarea mediului la care se adapteaza
oamenii si. specia umand fail a suferi transformarl organice, biologice. Fenomenul inmultirif
este o parte din fenomenul general si universal
al evolutiel si al vietil. Inmultirea animalelor si
plantelor este un fenomen biologic, pe cind inmul-

tirea oamenilor este un fenomen social.

*

St precizam cugetarea noastra.

Am spus, cii. deosebirea dintre viata oameai-

lor si a celorlalte fiinte nu e in ce priv este procesul fiziologic, care constitue insasi viata. Acest
proces organic este cu oarecari deosebiri unul si
acelas pentru toate fiintele fara exceptie. Nu
tot asa insa si cu reproducerea vietii, adecIl cu
reproducerea fiintelor vietuitoare.
Reproducerea animalelor si a plantelor, intrucit este determinata de instinctul genezic si
de conditiunile mediului natural este supusa legilor naturii organice. Nimic nu poate face ca,
animalele si plantele s se abata de la tendinta
lor fireasca de inmultire, daca exceptarn interven-

tia omului. Nu e tot asa ins'a cu specia umana.

1) Aiei dam acestui tennen un inteles restrins, si a-

nume : evolutia biologicii a animalelor

zitie en evolutia sneiaIA.

www.dacoromanica.ro

plantelor Iii opo-

369

Insusiri speciale Fall` determinat pe om sa se aso-

cieze cu semenii sal in vederea luptel pentru

existenta. Aceasta asociatie la rindul el l'a in-

fluentat, $i in mediul el omul si-a sporit $i idezvoltat unile din insu$irile sale specifice, $i a pierdut sau si-a restrins numai altele. Influenta mediului social asupra orrrului se poate lesne vedea examinind natura morala a acestuia. Omul
are sentimente necunoscute tuturor celorlalte fiinte. Sentimentul iubirii altuia, fara care familia nu este cu putinta, este specific omului social $i necunoscut chiar omului animal. La animalele mai superioare existA ce-i drept un rudiment
de acest fel de sentiment; dar el deriva tot dim
instinctul lor de conservare. Pisica i$1 hrane$te
$i-$1 apara pull nu din sentimentul dragostei pentru din$ii, ci din interesul ce-1 are citva timp
de a-$1 satisface unile necesitati organice, cum e
de pilda necesitatea de a consuma laptele ce i-1
produce maternitatea. Pisica mascul n'are acest
sentiment, pentru ca instinctul conservarii salenu i-1 impune; iar la pisica femela sentimentul
dispare, indata ce dispare si interesul instinctiv
al conservAril din aceasta cauza.
Specia umana este derivatul cel mai superior al evolutiei biologice. Este sigur, ca. in epoca
de formatiune a speciel, omul nu se deosebea
mult, sub raportul naturil sale morale, de specia

din care a derivat. Este sigur, ca in primele ei

timpuri specia umana a dus aceiasi viata animala, naturala ca si celelalte specil superioare.
Viata sociala numal, care s'a inchegat abia mai
tirziu $i in care omul a vazut necesitatea asociatiel $i avantagiile el, i-a modificat natura lui morala. ,.dezvoltindu-i unile insusirl $i sentimente,
creindu-i chiar altele. Si cu cit viata sociala devine mai intensA, cu cit relatiunile sociale sint

mai intime, mai strinse, mai puternice, cu atit

24

www.dacoromanica.ro

370

oamenii se inmultesc mai mult ; si viceversa, cu

cit oamenii se inmultesc mai mult, cu atit relatiile sociale dev-in mai intime, mai strinse, mai
puternice $i viata sociala mai intensa. Fenomenul

inmultirii oamenilor este in strinsa legatura cu

viata sociala, cu mediul social. Este cert, ca in
societatile civilizate, in cari viata sociala este
foarte intens, inmultirea populatiei este mai rapid decit in societatile primitive, a caror viatg so-

ciala era aproape *teared. Este de asemene cert,

ca. in societatea moderna capitalist, care este
faza cea mai Malta a evolutiei sociale, viata sociala a atins maximum de intensitate $i fenomenul inmultirii oamenilor maximum de viteza.
Influenta mediului asupra oamenilor este atit
de mare, incit WA ea nici nu ne-am putea explica evolutia sociala,.
Sub actiunea contactului cu altul (psichism

social), spune E. de Roberty2), individul biologic dobinde$te idei, sentimente, credinte pe

cari le comunicg indata $i necesarmente tuturor

celorlalti indivizi, cari sint in ace1ea$1 condi-,
))tiuni. Aceasta, comunicare este chea de bona

a intregului edificiu social.

Cind am facut analiza critica a malthusianis-

mului, am argtat c. intre inmultirea oamenilor

$i a celorlalte fiinte nu se poate stabili o analogie perfecta din pricina unor insu$iri specifice
ale celor dintii, $i anume : ratiunea omeneasca
$i facultatea productiva si creatoare a omului.
Si este evident, ca intrucit inmultirea oamenilor
este in legatura cu mijloacele lor de existenta,
aceste doug insu$iri specific ornene$ti sint de o
importanta netagaduita. Na*te intrebarea insa : a-

aceste insu$iri sint ele organice, apartin adeca

'2) Annales de l'Institut international de sociologie

T. VII pag. 251.

www.dacoromanica.ro

371

omului biologic, sau sint insu$iri obtinute gratie

vietii $i dezvoltAril sociale, $i apartin prin urmare
omului social?
Ratiunea nu este desigur un atribut specific
omenesc in acceptiunea proprie a cuvintului. Sint
animale, speciile superioare bineinteles, cari nu
sint lipsite de ratiune. Exist totu$1 o deosebire enorma $i chiar esentiala intre ratiunea omeneascA
$i ratiunea animal. Ratiunea simplista, marginita
$i rudimentarA a omului biologic este rezultatul e-

volutiei biologice, care a produs omul $i specia

umana; dar ratiunea omului civilizat, a omului
social este cu mult mai complexa, mai dezvoltata
$i cantitativ $i calitativ, $i ca atare este produsul
influentielor mediului social, acest factor esentialmente modificator al insu$irilor omului biologic.
Mai mult decit prin ratiune, omul se distinge

de celelalte animale prin facultatea ce o are de

a produce $i de a crea. Omul biologic, ca $i anima-

lele din care se trage, nu are aceasta facultate.

Gratie numai contactului social organismul omenese a obtinut aceasta insu$ire noua, in virtutea
careia omul poate sa modifice natura inconjuratoare, sa-$I producg el insu$I subsistentele pe cari

natura refuza sa i le dea, $i chiar sa-$1 creeze

mijloace noun die existentA hecunoscute in ordinea

naturalA. Aceasta facultate, pe care omul in stare

de naturA n'o are, este specifica. omului social $i

se produce $i se dezvolta numal in societate $i

prin societate.
Inzestrat insa cu aceste douA insu$iri spe.cif ice, produse ale mediului social, omul are pu-

tinta de all largi cercul mijloacelor lui de existenta, avind prin urmare fatal de acest cerc un
rol activ, spre deosebire de celelalte fiinte al CA-

ror rol este numal pasiv. Cind e vorba deci de

a determina natura fenomenului inmultirii spe-

.ciei umane, am comite o eroare colosala, daca am

www.dacoromanica.ro

372

califica-o biologicsa impreun'a cu Malthus $i cu

Spencer. Dac procesul reproduceril, ca proces
organic $i fiziologic, este la om ca $i la celelalte fi-

inte un fenomen biologic; inmultirea oamenilor

ca fenomen general, care se produce in conditiunile determinate de mediul social, nu este $i nu
poate fi decit un fenomen social. Reproducerea
$i deci inmultirea specief umane nu este ca la
animale tot una cu actul fiziologic derivind din
instinctul genezic, de oarece conditiunile de existent socialI exercit d cu totul alta inriurire,
decit conditiunile de e?cistent natural ale animalelor, modificind tendintele organice, fire$ff ale

naturii umane, intensitatea lor, $i directiunea in

care i$1 pot produce efectele.
Dar inmultirea oamenilor este un fenornen
social nu numal prin natura sa, ci $i prin relatiunea intimit ce o are producerea liff cu producerea
mijloacelor de existentrt. Producerea mijloacelor
de existenta este insa un fenomen eminarnente
social, determinat de organizarea economicil a
mediului social pe de o parte $i de facultatea productiv5 a omului social pe de alta, $i influenteaz5.

fenomenul inmultirii. Dac n'am compta, decit

cu rezerva ce $i-o impune omul in reproducerea
lui din cauza neputintii prevsazute de a-$1. ingriji $i educa progenitura, Inca ne-am putea da
seama de marea influentA a producerii mijloaoelor de existenta asupra fenomenului inmultirii
$i a naturii sociale a acestui fenomen. Mai bine
reese insA natura sociall a fenomenului inmultirii oamenilor sub raportul lui cu producerea mijloacelor de existenta, cind II comparam cu inmultirea animalelor $i a celorlaite fiinte.
Acestea fiind cu totul pasive fata de mijloacele lor de existenta, se inmultesc in virtutea nu(mai a instinctului lor genezic. Fenomenul inmulOra' lor nu este lirnitat, cum e la specia umana, eici

www.dacoromanica.ro

373

animalele si plantele sint supuse $i ascult orbeste

de instinctul lor firesc de inmulitre. Intrucit natura nu li ofera mijloace de existenta suficiente,

animalele si plantele in plus sint distruse, fara

ca prin aceasta insusi procesul de inmultire al
indivizilor ramai in viata s inceteze sau sa,
incetineascd. Ei se vor inmulti mai departe, in
virtutea aceluias instinct genezic, pentru ca plusul sa fie din nou distrus. Cu specia umana lucrul se schimba. Nu populatia va fi reprimata,
ci procesul de inmultire va scadea, natalitatea
se va micsora, daca va fi nevoie sa se echilibreze
populatia cu mijloacele de existenta. Si aceasta

din cauza, ca omul social are facultatea de a-si

determina el insusi cercul mijloacelor de existenta, si to todata de a-$1 infrina instinctele gratie
ratiunil cu care este inzestrat.
Toate consideratiunile acestea ne duc la cons-

tatarea, ca fenomenul inmultiril speciel umane

este de o naturd deosebita de natura inmultirii
celorlalte specii; ca pe ahd inmultirea speciilor
animate $i vegetate este un fenomen biologic, 'ininultirea species umane este un fenomen social.
*

Aceasta, constatare insa are o importanta

foarte mare, prin aceia ca, respinge analogia dintre inmultirea speciilor animale $i vegetale si
inmultirea speciei umane. Daca inmultirea animalelor $i a plantelor este supus unei legi naturale, rezultind din tendinta naturala de inmul-

tire a acestor fiinte; inmultirea oamenilor este

supusa unei legi sociale, unei legi straina de

organismul si de inclinatiunile lor fire$ti. Cu alte

cuvinte nu existd o lege unicd a fmnultirii fiintelor vietuitoare. Inmultirea speciilor animale si

vegetale se face in virtutea unei legi naturale,

care nu-$i gase$te aplicatia la inmultirea speciei

umane.
*

www.dacoromanica.ro

374

Dar care este legea de inmultire a speciel

umane? Pentru a rspunde la aceastA, intrebare,

adea pentru a rezolvi problerna inmultirii populatiel, este nevoie s stabilirn in prealabil, cc trebue ssa" intelegem prin legea de inmultire a populatiei $i ce-1 putem pretinde s ne explice. Nol
am spus, cind ne-am ocupgt despre diversele teorii $i legi ale populatiei, c o asemene lege trebue
s exprime $i st formuleze principiul $i meisura
inmultiril populatiel. Malthus a conoeput $i precizat just notiunea legii de inmultire, atunci dad
a exprimat tendinta fireascA de inmultire a fiintelor vietuitoare, implicit $i a populatiei, tendint, care pentru el este insu$I principiul de inmultire, $i cind a formulat progresia geometria., exprimind m'asura inmultirii populatiei. Eroarea lui
a fost, dup5, cum am v5,zut, a a formulat un principiu gre$it $i a stabilit o ma'sur arbitrar.
Care este principiul inmultirii populatiei?
Dacl am considera pe om izolat, ca individ
de sine stAtAtor, cu aptitudini $i inclinatiuni fire$ti, ar trebui s. recurgem la analiza fiintii lui
biologice, cum face Malthus. Cum noi insri am
stabilit, Ca" inmultirea populatiei este un fenornen
social, determinat prin urmare de cauze derivind
din mediul in care tre$te omul, trebue s'a," ne intrebam : ce determin existenta $i inmultirea so-

cial a populatiei? Mispunsul nu poate fi altul

decit : mijloacele de existentA ale populatiei. Instinctul de conservare $i instinctul genezic, pe cari
Malthus $i toti aceia, cari intemeiazA legea popu-

latiei pe natura biologicg a omului, nu ni pot

l4"muri fenomenul existentii $i inmultirii sociale
a populatiei, care este altceva decit existenta $i
inmultirea naturald $i animalica.

Dar intrucit este vorba de mijloacele de existenta, nu trebue s uitam, ca specia umana,
spre deosebire de celelalte specii, este activei fata

www.dacoromanica.ro

375

de mijloacele el de existentd, cd si le produce ea

insdsI, fiindca are facultatea speciald de a pro-

duce si crea. Precizind deci cugetarea noastrd.

vom spune, cd principiul inmultiril populatiel
este tocmal facultatea productiva si creatoare,
sociald prin natura el. Principiul inmultirii populatiei este facultatea ce o are populatia de a-si
produce 6i crea mijloacele ei, de existent&
Aceasta conceptie si formulare a principiu-

lui populatiei, care se deosebeste fundamental

de principiul inmultiril speciilor animale si vegetale, este consecinta logicd, necesard a deosebirii esentiale dintre relgiunea ce au fata de mijloacele lor de existentd specia umana si celelalte

specii. Si e natural ca, intrucit inmultirea speeiel unianc se deosebeste esential de inmultirea
speciilor anirnale si vegetale, principiul inmultirii el sd fie dedus din aceasta deosebire esentiara.

Dar pentru a putea formula legea de inmultire a populatiel, trebue sd. determinam meisura
in care principiul de inmultire isi are eficacitatea si aplicatiunea lui; adeca, trebue sa determinam masura in care populatia se inmulteste realmente. Chestiunea aceasta e mai complicata decit pare a fi.
Despre o determinare numerica a msurii de
inmultire a populatiei, cum a incercat Malthus,
nici nu poate fi vorba. Cind am discutat progresiile malthusiane, am aratat ca sint, atit ele cit
si oricare altele, arbitrare sr absurde. Fenornenul
inmultiril este atit de complex si de variabil, in
cit este imposibil a se determina chiar cu aproximatie cantitatea, care sa indice masura miscarri
lui ascendente.
Dac5, facultatea productiva, si creatoare a
populatier este principiul inmultirii, logic e, ca
In cresterea acestel facultati s'a. cAutam msura

www.dacoromanica.ro

376

eficacitatii si realizarii principiului, masura inmultiril populatiei. Dar fenomenul inmultiril este
un fenomen social si ca atare susceptibil de in-

fluentele unui complex de cauze derivind din'

mediul social, din organizarea economicrt si poli-

tica a acestul mediu. Asa de pilda noi am recunoscut fenomenul capilarithii, desi nu am acceptat legea lui Arsne Dumont. Capilaritatea ca
fenomen social nu se poate contesta, si este evident, ca fenomenul capilaritatii exercit o inriurire oarecare asupra inmultirii populatiei dimi .
nuind eficacitatea principiului inmultiril. De asemenea iperdemia si pauperismul modern sint
fenomene tot atit de certe si de evidente, cari par
a atesta, c populatia in inmultirea ei tinde sa
depaseasca principiul inmultirii, ca in realitate
populatia se inmulteste intr'o masura mai mare,
decit aceia indicata de puterea de producere a
mijloacelor de existenta.
Si dac de la fenomenele caracteristice societatil moderne actuale ne intoarcem privirile
indarat, la institutiile societatilor mai vechi, apol
ne putem da si mai bine seama, ca nu in principiul illS11$I al inmultiril populatiel vom gasi si
masura realizaril lui, c masura inmultirii este
conditionata de o multime de imprejurari si institutil sociale, cari caracterizeaza fazele istorice
ale evolutiel societtii omenesti.
Am aratat, ca in societatea medievald, adeca
in organizatia economico-sociala intemeiata pe iobagie si mai apol si pe organizarea corporativa a
meseriilor, iobagil si meseriasii, cari formau ma-

joritatea populatiei, nu se puteau casatori, decit

in anurnite conditiuni. Gel dintii avear nevoie
de autorizatia seniorului feodal, care li-o acorda
sau nu, dupa cum cereau interesele populatiei
dorneniului sau vazute prin prisma interesului
propriu; cel de-al doilea se puteau casatori nu-

www.dacoromanica.ro

377

mai intrucit aveau autorizatia corporatiel, pe care

o obtmeau dad'," dovedeau, ea' sint in stare sa

raspunda necesittilor multiple intretinerii unei
familiL Aceste impedimente de la contractareal
casatoriilor sint, mai ales intr'o societate cu
moravuri patriarcale, o cauza, puternica, de inmultire inceata a populatiei in opozitie cu ininultirea repede din societatea actuala, bazata pe
libertatea absoluta a relaliunilor sociale si economice. Ca $i in societatea iobago-medievalii, ma-

rea majoritate a populatiei gsea aceleasi im-

pedimente la casatorie i in societatea sclavagistaantica.

Este netagaduit, ct facultatea productiva a

omului este cu atit mai mica, cu cit ne intoarcem

catre societatile mai vechi, mai primitive, pentru cl aceasta, facultate fiind postsociald, cresterea si dezvoltarea ei se face in cursul evolutiei;

dar tot atit de sigur este, ca masura Inmultiri

reale a populatiei, corespunzatoare tuturor impedimentelor despre cari am vorbit, nu numai
ca nu-I independenta de aceste impedimente, ci
este conditionata de ele. Toate impedimentele ten-

dintii de crestere a populatiei izvorsc insa din

institutiile economice ale societatii, dupti cum am

vazut crt a fost in societatea sc1avagista-antica4
$i in cea iobaga-feodala. Raporturile dintre sta.-

pini si supusi, fie sub forma sclaviei fie sub

acea a iobagiei, raporturile dintre producatori, organizati in bresle, au determinat nu numai relatiunile lor sociale si politice, ci si forma sau intensitatea produceril fenomenului inmultirii.
Dar toate aceste institutii economice sint produsul necesar al evolutiei $i formeaza cadrul social, in care se aplica socialmente fr cultatel, pro:
ductiva a populatiel. Ele sint conditiunile in can
intr'o faza sociala data se pune in valoare facultatea productiva, i in limitele carora aceasta fa-

www.dacoromanica.ro

378

cultate poate sa,se dezvolte si s produca mij-

loacele de existenta ale populatiei. Totalitatea acestor institutii economice constitue organizarea
econornica a societatil, care se caracterizeaz4
printr'un anumit sistem de producere sociala, la
baza caruia se gase$ete un anumit mod de proprietate.
In societatile cornuniste primitive producerea sociala este producerea de utilitati sociale,
adeca de obiecte necesare indivizilor cari compun
societatea. Acest sistem de producere este logic

$i necesar, acolo unde proprietatea se rezuma

nurnai Iii dreptul de intrebuintare al tuturor fara
restrictia dreptului altuia. Intr'o organizare economica cu un asemene mod de proprietate comertul este evident imposibil. Cea ce se produce,

se produce pentru satisfacerea necesitatilor societatii, ale tuturor membrilor ei.

Comertul, in intelesul economiel nationale,
adeca cumpararea de mrfuri regulata, organizata in scopul revinderii cu ci$tig nu se poate
observa la popoarele in stare de nature 3).
Cu totul altfel este in societatile mai noua, a
caror organizare economica se interneiaza pe
proprietatea indiviclualit. Producerea sociala, intrucit pamintul $i in genere materia prima este
proprietatea exclusiva a producatorului, se efectueaza pentru satisfacerea trebuintelor acestuia.
Stpin pe mijloacele de productiune, omul i$1
produce obiectele necesare $i in cantitatile ce reclama satisfacerea trebuintelor lui independent
de trebuintele sociale. Acest sistem de producere,
derivind din proprietatea privata a producatorului asupra mijloacelor de productiune, caracterizeaza mai ales organizatia economica a societatii
medievale.

3) Karl Dicher : Die Entstehung der Volkswirtschaft

d. 7-a 1910 pag. 60.

www.dacoromanica.ro

379

Dar tot in cadrul organizaril economice inte-

meiate pe proprietatea privata sistemul de producere evolueaza. Pe masurd ce creste facultatea

productiva a populatiei $i in consecinta cre$te
$i populaita, sistemul social de producere se
transforma dintr'un sistem de producere de utiEtati intr'un sistem de producere de marfuri, adeca intr'un sistem de producere a unor valori
destinate revinderii cu ci$tig. Astfel ia nastem
comertul propriu zis, in acGeptiunea moderna a
cuvintului. Cea ce caracterizeaza producerea sociald moderna este tocmai productiunea de marfurl, adeca de valorI de schimb. In sistemul actual de producere munca producatorului nu se
cristalizeaza in obiectele necesare propriei sale
intrebuintari, ci in obiecte destinate a satisface
necesitatile altora, necesitatile societatii.
Acest nou sistem de producere, sistemul capitalist, deriva dintr'un anumit fel de a fi al proprietatii private asupra mijloacelor de productiune. Astzi producatorul nu mal este proprietarul mijloacelor sale de producere ca alta data,
$i pentru a-si cistiga existenta el trebue svind puterea de munca altuia, care de$i nu este
produator stapine$te ins rnijloacele de productiune.
Cercetind evolutia economiei

sociale, din

punctul de vedere al sistemului de producere $i

consumatie, Karl Bucher a gdsit trei perioade
distincte : ec,onomia casnicd, economia ord$eneas-

cd, economia nationald.

1) Economia ca,snicd (geschlossene Hauswirtschaft) este regimul producerii $i consumatiei directe a produselor de catre producatorul insu$L

Inteun asemene sistem nu exista schimbul, fiecare familie isi produce obiectele necesare existentii sOe.
4) Op. citat pag. 91.

www.dacoromanica.ro

380

2) Economia ord$eneascd (Stadtwirtschaft)

este a doua treapta a dezvoltArii economiei sociale,

in care se produce fenomenul schimbului direct

de la producAtor la consumator Mr intermediar.
3) Economia rationale' (tiolkswirtschaft), al
treia si ultima treapta, a evolutiei economice, ca-

racterizat prin producierea de marfuri $i deci

prin circulatiunea $i schimbul lor adesea complicat pdnA s ajunga% la consumator.

Dintr'un alt punct de vedere Fr. List s) imparte, dupA cum am vgzut, evolutia economiei
sociale in cinci perioade sau stari: starea sdlhateed, starea pastorald, starea agricold, starea agricoid $i manufacturard, slarea dgricold, mannfacturard $i comerciald. Iar Karl Marx6) considerind modul de producere, sustine c'd in evolutia

econcmidi a societAtii ar fi 4 moduri de producere, si anume : asiatic, antic, feodal i burghez,

ca reprezintind epocele progresive ale formatiunil economice ale societatii".
Evident, ca, toate aceste impartirf shit lcute fie clup un criteriu greit, fie in mod arbitrar. Ele nu pot coprinde realitatea evolutiei economice *i nu pot formula cu preciziune diversele
sisteme de producere, pe cari le-a cunoscut societatea in cursul indelungatei sale dezvoltAri economice. Totui este sigur, c fiecsaruI sistem de
producere if corespunde o organizare economicA
deosebit, pentru C fiecare sistem de producere
se intemeiaz pe anumite raporturi ce exist intre populatie *i mijloacele de producere. Si aceste raporturi dintre populatie *i mijloacele de
producere, din care deriv institutiile organismului economic al societatii, exprim'd tocmal m5.sura in care facultatea productivg a populatiel,
5) Sistem national de economie politica Introclucere
pag. 10.
6) Critique de Peconomie politique 1899. Prefata pag. VI.

www.dacoromanica.ro

381

care este principiul inmultirii, se realizeaza in-

tr'o anumitA organizare economica.

In principiu $i in mod abstract este necon-

testat, cA facultatea productivd a populatiei cre$te

continuu ; dar noi nu ne putem da seama de a-

ceast cre$tere decit in msura realizarii eirealizare, care se va".de$te $i este cu putinta numai
in cadrul uneY organizatii econornice anumite cu
un sistem social de producere anumit. In afar&
de organizatia economicd $i de producerea so-

cialA facultatea productivd a populatiei nu se

poate concepe. De aceia putern sustine, di daa

principiul inmultiril populatiei este in facultatea

productiva a acesteia; meisura inmultirii, populatiei trebue cciutatd iv organizarea economicei
a societeltii, 'in care treieste si se dezvoltet populatia.
*

Cu stabilirea acestui principiu noi n'am rdspuns cu preciziune la intrebarea : care este ma-

sura inmultirii reale a populatiei, dar am dat o

indrumare sigurA cerecetarilor noastre. In loc sa

cdutam cauzele cre$terii mai marl sau mai mid
a populatiei in natura organica a omului, noi le
vom cduta in organismul economic al societatii.
Dar ce este organizarea economica a societAtii?

In scull, pentru a aid nu putem intra in de-

talii, organizarea economicA a societatii omene$ti

este complexul institutiilor $i raporturilor dintre

oameni; institutii $i raporturi, cari toate coor-

dineazA activitatea sociala a producerii $i repar-

titiel mijloacelor de existenta a populatiei. Aceste institutil $i raporturi economice sint intirn
legate intre ele, atit in ce prive$te existenta cit
$i in ce prive$te functiunea lor economica. A$a
de pilda, nu poate fi capital farA proprietatea pri-

vata a mijloacelor de producere $i nu se poate

www.dacoromanica.ro

382

concepe salarul Mel corelativul sau capitalul.

Toate aceste institutii economice, caracteristice
organizarii economice actuale, determina $i cbiar
contin in ele anumite raporturi intre diferitele categorii economice ale populatiei, Constituind bazele organizatiei economice ale societatil mo4
derne.
Daca am vrea sa ne dam seama de constitutia
organismului economic al unel societati, oricare

ar fi ea, trebue sa cercetam urmatoarele patru

categorii de fenomene $i institutii economice, cari

sint la baza oricaril organizari economice : sistemul de proprietate *i functiunea lui economica, sistemul de producere, relatiunile econoniice
dintre oameni, sistemul de repartitie al avutieti.
Aceste fenomene $i institutil economice caracte-,
rizeaza, prin felul lor de a fi, orice organism economic, oricit de simplu sau de complex ar fi
el. Si daca, ne vom putea da seama de gradul de
eficacitate, pe care il poate avea principiul inmultirif in cadrul organismului economic studiat,
atunci vom putea determina, cu aproximatie bineinteles, $i masura in care se inmulte$te populatia

sub influentele cunoscute $i determinate ale acelui organism economic.

1. Sistemul de proprietate. In economia sociala prin sistemul de proprietate intelegem raportul economic dintre om $i mijloacele materiale de producere. Dreptul de folosinta al omului asupra pamintului $i apropriarea privata a
pamintului, cu excluderea oricarui alt drept, sint
doua sisteme deosebite ale proprietatii pmintului, cari influenteaza deosebit procesul de producere sociala $i deci producerea mijloacrior de
axistenta. ale populatiei prin intermediul agriculturii. Acela$ lucru cu sistemul de proprietate asupra celuilalt mijloc de producere, instrumenbele de munca. Acestea, in cursul evolu-

www.dacoromanica.ro

383

tiei economice, pot fi in dreptul de folosinta al

tuturor oamenilor ce compun o organizatie social, sau proprietatea privata numal a unora cu
excluderea dreptului de folosinta a celorlalti. In
cazul din urma trebue sa distingem intre proprietatea privata aspura instrumentelor de munca
a producatorilor in$i$1 $i intre proprietatea capitalist, in sistemul careia producatoril nu sint
$i proprietaril instrumentelor de munca. Aceste
diverse raporturi dintre oameni $i instrumentele
de munch.' influenteaza, fiecare intr'un chip deosebit, asupra producerii mijloacelor de existenta
ale populatiel.
Sistemului de proprietate existent la baza
unei organizari economice se datoresc in ultima
instanta relatiunile economice dintre oameni. Cu
privire la fenomenul ce ni intereseaza, inmultirea
populatiei, sistemul de propritate are o inriurire
covir$itoare.

Proprietatea comuna a populatiilor societatilor primitive punind la dispozitia tuturor mijloacele de producere, facultatea productiv a. a populatiel i$I gaseste aplicatiunea naturala $i nestingherit, limitele cre$teril sale continue fiind li-

mitele insa$1 ale inmultiril populatiel. Dar facultatea productiva a populatiilor primitive este
foarte .rnarginita. Din aceast cauza. $i producerea mijloacelor de existenta este anevoioasa $i

rudimentara, iar inmultirea populatiei se efectueaza intr'o masura mica, foarte incet.
Nu este tot a$a sub regimul proprietatii private a mijloacelor de producere, care presupune
o mai mare diviziune a rnuncii, impartirea somettil in clase, constituirea familiei monogame etc.
Apropriarea privata a mijloacelor de producere
contribue la cre$terea foarte repede a facultatil
productive a populatiei, prin aceia Ca determina

asociarea $i colectivizarea muncii, cea ce este

www.dacoromanica.ro

384

netgaduit un mare progres in procesul de producere al mijloacelor de existenta. Principiul inmultiril gase$te prin urmare in regimul proprie-

ttii private un stimulent puternic $i un cadru

social de realizare mai favorabil. In organizarile

economice intemeiate pe proprietatea privata masura cre$terii populatiei este mult mai mare decit
in organizarile economice comuniste primitive.
2. Sistemul de producere. Evolutia economica a societatii omene$ti cunoa$te mai multe sisteme de producere a mijloacelor de existent, cari
sint in strinsa legatura cu sistemele de proprie-

tate. In primul rind trebue s. distingem doua

sisteme de producere cu totul opuse $i ale caror

consecinte economice se deosebesc profund : sistemul produGerii de utilitati $i sistemul producerii de marfuri.
Proprietatea comuna a mijloacelor de producere nu e susceptibila decit de cel dmtii sistem
de producere a mijloacelor de existenta, pe cind

sistemul producerii de mrfuri este de esenta

proprietatii private. Intre aceste doua sisteme opuse evolutia economicg, a cunoscut $i altele intermediare, cum sint: sistemul producerii cu
dijrna practicat in agricultura, sistemul producerii reglementate prin asociatii corporative practicat in primele timpuri ale industriei manufacturare etc.
Relatiunea intima dintre facultatea productiva a populatiei $i sistemul de producere se vade$te mai ales in conflictul, ce se na$te intre fortele de productiune $i sisternul de producere ale
unui organism economic dat. Cind fortele de productitine, cari nu sint decit facultatea productiva
a populatiei socialmente concretizat, in tendinta
lor de c-re$tere continua nu mai corespund sistemului de tIroducere, $i reclamri un nou sistem

www.dacoromanica.ro

385

de producere capabil de a coprinde si utiliza toate

fortele de productiune sporite, conflictul acesta

se rezolvA printr'o prefacere a sistemului de producere existent inteunul corespunzAtor noilor
forte de productiune. In acest conflict se rezuma
toata evolutia economica $i in el este sursa trans-

formArilor sociale.
Sistemul de producere al avutiei sociale nu-i
altceva decit un anumit mod de producere al mij-

loacelor de existenta ale populatiei. Facultatea

productiv a populatiei, care este dupa nol principiul de inmultire al acesteia, ajunge la un moment dat in cresterea ei, ca nu se poate Goncretiza in toata plinatatea ei in cadrul sistemului
de producere devenit prea strimt. 0 transformare
se impune $i se realizeaza sub imperiul unor necesitati economice si sociale derivind din cresterea tot mai mare a facultatii productive.

Numai a$a se poate explica abolirea sistemului de producere reglementata $i corporatista

a veacului de mijloc. Acest sistem d producere,
care corespunde celei de-a doua faze a economiei
stabilite de BucherStadtwirtschaft, economia oraseneascanu mai putea raspunde necesitatilor
mereu crescinde ale fortelor de productiune. Limitele riguros determinate ale sistemului corporatist stavileau puterea de expansiune ale acestor forte noun., cari tindeau sa. obtie o valorificare

sociala intr'un sistem de producere superior. .In

contra vechiului sistem corporatist, care lirnita
productiunea, se formuleaza acel mare principiu,
laissez-faire, in numele caruia economistii Irancezi ai sec. 18-lea duc lupta de revolutionare.economica. Triumful lui laisser-faire" a fost triumful capitalismului, a insemnat inaugurarea unui
nou sistem de producere; iar facultatea productiva, gasind terenul unei largi aplicari si valori25

www.dacoromanica.ro

386

ficAri sociale, a fost sursa unel enorme *i repezi

cre*teri a populatiei.

Sistemul de producere capitalist, sistemul

producerii de MAriuri, corespunzator unei facultali productive superioare, permite *i necesitA

chiar o populatie mai densA. Masura de inmultire
a populatiel in regimul produceril capitaliste este
mult superioarA masurilor corespunzatoare tuturor celorlalte sisteme de producere.
3. Relatiunile econoanice dintre oanneniclasele sociale. Sistemul de proprietate *i sistemul
de producere determinA relatiuni economice corespunzatoare intre oamenii ce compun populatia, ca factori ai economiel *i produceril sociale.
Sub regimul proprietatii comune *i al sistemului produceril de utilitati relatiunile economice
dintre oameni slut acelea de la producAtor la producator, sau maI exact acelea de la muncitor la
muncitor Fara' nici o restrictie mai insemnatA sau
psicologie speciala. Situatia se schimba insd cu
desavir*ire sub regimul proprietatii private.
Proprietatea privata a mijloacelor de producere determinA formatiunea *i definirea claselor
sociale. In organismul economic al unei societati
nu mai compteazA relatiunile economice de la
om la om, ci relatiunile de la clas la clasa. Pro-

prietarii mijloacelor de productiune, *i inainte

vreme ace*tia erau mai ales proprietarii de pamint, aservesc pe neproprietari, cari sint astfel
economice*te in complecta atirnare de cei dintii. Oricare ar fi fost forma acestel aserviri, sclavia antica sau iohagia medievald, clasa aservit
nu este stapina nici pe vointa nicl pe actiunea
el. Atirnarea majoritatii aservite de minoritatea
stapina merge pad acolo, incit trece de domeniul

strict economic pentru a lua un caracter politic

*i moral. Si noi am vAzut, cA chiar casatoria scla-

vului *i iobagulu.i era posibila numul cu autori-

www.dacoromanica.ro

387

zatia stApinului, care o acorda sau nu, dupa cum

cereau interesele economice si. politice ale domeniului sAu. Inmultirea populatiei se resimtea dar
de relatiunile dintre clase.
Influenta acestor relatiuni asupra inmultiril
populatiei se vede si mai bine sub regimul proprietAtii si producerii capitaliste. Regimul economic capitalist a inaugurat libertatea economica
$i politica' a tuturor oamenilor; fr aceasta libertate el nu poate exista. Dar corelativele aces-

tel libertgi sint : in clasele muncitoareiperdemia $i pauperismul, in clasele de mijloccapilaritateh $i prolificitatea redusA, in clasele superioaresterilitatea. Fiecare clasa sociala are o ma-

sur. proprie de inmultire pentru oamenil ce o

compun, msura de inmultire rezultind din situatiunea economica a oamenilor fata de mijloacele lor de existenta si din relatiunile economice
dintre clase.
4. Sistemia de repartitie al avutiei este consecinta logicA, necesara a sistemului de proprietate si de producere si formeazd In primul rind
obiectivul luptelor si. reformelor economice.
Sub regimul proprietatii comune repartitia avutiei sociale, adecA a mijloacelor de existentk
se reguleazA dupA principiul egalitar : fiecarui
dupa Munca sa. Si nici nu s'ar putea sa fie altfel
intr'o organizatie economica, a cArei caracteris-

tica este producerea de utilitati, in care fiece

individ este produatorul mijloacelor sale de existenta. Sub regimul proprietatii private a mij-

loacelor de producere, sistemul de repartitie a mij-

loacelor de existentA trebue sa sufere prefaceri

corespunzAtoare prefacefflor sistemului de producere.

Clasele muncitoare ,fie sub regimul aservirii economioe si politice fie sub regimul liberMil de astazi, primesc numal o parte din produsul muncii lor, restul avind menirea de a forma
www.dacoromanica.ro

388

mijloacele de eixstenta. ale claselor superioare si

intelectuale, cari nu iau parte direct la producerea
sociala. Clasele muncitoare, indiferent de modul

in care isi obtin existenta,In natura, ca in regimul aservirii economice; sau sub forma salaru-

lui, ca in regimul actual al libertatiitraesc in

genere la limita minima a mijlocelor lor de existenta. Desi facultatea productiva a populatiei
muncitoare creste continuu si cercul mijloacelor
el de existenta se largeste, sistemul de repartitie
al avutiei sociale o mentine la aceias limita
strictul necesar existentii $i reproduceril, $i este
netagaduit, ca acest efect al sistemului de repartitie se datoreste in parte si prolificitatii ei exuberante.
Un efect cu totul opus are insa sistemul de
repartitie asupra claselor superioare. Acestea,
dupa ce intr'un organism social dat isi consolideaza situatia lor economica, si politica de clase
dominante, asigurindu-$1 cel mai larg cerc de mijloace de existenta posibil in acel organism so-

cial printr'un sistem de repartitie adecvat sis-

temului de producere, se inmultesc intr'o masura,

din ce in ce mai mica prezentind fenomenul curios in aparenta al subpopulatiei si al corelativului su suprasubsistent. In aceasta const fenomenul disparitiel claselor sociale ca factori economidi $i politici.

Dupa ce am scnitat in lin'amentele cele mai

largi si Trial simple institutiile si fenomenele eco
nomice, pe cari se. cladeste structura organismu-

lui economic al societatil omenestl, si dupa' ce

am vazut cit de varii sint influentele ce exercit organismul economic asupra Inmultirii populatiel, naste intrebarea : se poate determina mit-

sura cresterii populatiel sub actiunea principiului inmultiril? Raspunsul nostru este negativ.

www.dacoromanica.ro

389

Intrucit cresterea populatiei nu poate avea un

curs uniform, din cauza influentelor multiple ce

exercitd asuprd-i inultiplele organizdri economice

ale societdtii omene$ti, mdsura ei nu poate fi

determinatd decit in ce priveee o anumitd populatie trdind intr'o anumitd organizare economicosociald.

Aceasta concluzie se poate verifica printr'un calcul foarte simplu *i elocvent in acela4
timp, pe care-I redam in tabloul de mai jos. In 1900

populatia Europel era de aproape 400 milioane

de locuitori. Dack' cre*terea el pana la aceast
data ar fi fost uniforma, populatia Europel s'ar

fi dublat la ace1a4 interval. Presupunind, Ca acest

interval ar fi 100 de ani, am avea urmatorul rezultat :

Aliii

nomiimul locuitorilor

anii

1900
1800
1700
1600
1500
1400
1300
1200
1100
1000

400 milioane

900
800
700
600
500
400
300
200
100

200
1)
100
I,
50
11
25
12,500,000
6,250,000
3,125,000
1,750,000
850,000

nulnAmul locnitorilor

425,000
212,000
106,000
52,000
26,000
13,000
6,500
3,250
1,625
800

adea. pe timpul lui Octavian August populatia

Europei se reducea la 800 de locuitori! Rezultatul acesta ins1 este evident absurd *i inadmisibil.
Dar ce insetnneazA aceasta, daca. nu, Ca' -in-

multirea populatiei nu este uniforma, ca nu are

o masua, ce se poate detertnina; c5. crWerea

mai repede sau mai Inceata a populatiei depinde

de o sumg, de actiuni i influente, cari derivl

din organizatiile speciale ale structurti economice

www.dacoromanica.ro

390

a societAtii, in cari populatia trebue s. traiasca

$i s se inmulteascA in decursul timpului. Data
principiul inmultirii populatiei, care pentru nol,
am vazut ea este facultatea de producere $i de
creare a mijloacelor de existentA, se poate stabili

principiu care exprimA tendinta de inmultire;

masura insa, in care aceasta tendinta de inmultire se realizeaza nu se poate determina, decit
pentru fiecare organizatie sociala in parte. Cea ce

InseamnA, dupa cum spune $i Karl Marx, c o

lege abstracta a populatiei nu existk ca fiecare
organizare sociald 191 are legea e proprie a finmultirii populatiei.
*

Dar clack' o lege generala $i imuabilA a inmultirii populatiei nu se poate formula, cari sint
atunci legile inmultirii specifice diferitelor organizari sociale prin cari a trecut omenirea? Problema este tot atit de grea ca $i acea a legil generale. Daca in principiu aceste legi ale populatiei
ar putea fi gdsite $i formulate, in fapt ins'a $tiinta economica nu este in stare a le gAsi si formula, pentru ca-i lipsesc doua. elemente a caror
cunoastere II este absolut necesara.

In primul rind noi nu cunoastem in toate

detaliile alcatuirile economice $i sociale ale societatilor anterioare, pentru a ni putea da seama
de toate institutiile $i fenomenele economice ale
acestor alcatuiri $i de influentele multiple ce

au exercitat in cursul veacurilor asupra fepopulatiei. In al doilea

rind nu posedam cuno$tinte precise nici asupra staril si mi$carii populatiei acestor socieMU, nu avem cu alte cuvinte datele statistice,
atit de necesare in rezolvirea acestei probleme,
nomenului inmultirii

asupra unor capitole de cea mai mare insemnatate, cum sint: na$terile, casa.toriile, decesele,
migratiunile etc... Fara aceste doua elemente $ti-

www.dacoromanica.ro

391

inta economicA nu poate stabili nimic, i orice

formulare apriorica a legii populatiei n'ar putea
rezista chiar celei mai superficiale critice.
In schimb noi cunoWem foarte bine structura econemica a societatil actuale i posedam
datele statistice neoesare referitoare la mi*carea
populatiel acestel societati, astfel ca, putem incerca, pe baza unor date lmurite *i precise, sa
formulam legea de inmultire a populatiei in societatea modern capitalistg. Cu elaborarea
formularea acestel legi ne ocupam in capitolul
ce urmeaza.

www.dacoromanica.ro

LEGEA INMULTIRII IN SOCIETATEA

CAPITALISTA

Cind am fAcut istoricul teoriei populatiei,

$i ne-am ocupat intre altele de sistemul malthusian, am arAtat cum $i din ce necesit'ti sociale
s'a pus problerna Inmultirii populatiei. Am sustinut atunci, ea in urma prefacerilor adinci petrecute in organizarea economicA a societAtii $i
in special in sistemul de producere al mijloacelor de existentA, s'au manifestat dou5. fenomene
curioase, cari au izbit pe cugetAtorii vremii, $i
anume : cre$terea enormA a avutiei sociale $i a
puterilor de producere pe deoparte $i pauperismul
claselor Muncitoare pe de altA. parte.
Producerea simultanA a acestor doug fenomene era vAditA $i nu se putea contesta mai ales in Anglia, unde transformarea economicA, din
care trebuea sA se inchege sistemul de producere
capitalist, era, in a do aa jumAtate a veacului al
18-lea, aproape sAvIrsitA. 0 puternicA reactie se
porni in contra nouei sari de lucruri $i in fruntea ei am vAzut ca se pusese William Godwin,
care ataca noule institutii ale societMii engleze, cArora le atribuia consecinta nefast a mizeriei

claselor lucatoare. Reactia aceasta nu putu fi

potolitA, decit prin aparitia lucearil lui Malthus,

care, dupA cum am vAzut, incerca s. stabileascA

o ordine naturalA a lucrurilor, in care mizeria

claselor lucrAtoare s'ar datori nu institutiilor societAtii, ci tendintii fire$ti ce are populatia de a

www.dacoromanica.ro

393

se inmulti peste masura mijloacelor de existenta,

cari s'ar putea produce in conditiunile cele mai
favorabile industriei".
In felul acesta $i din aceast necesitate socialA, s'a pus problema inmultirii populatiei. Si
de$i Godwin era pe adevaratul drum, care ducea
la dezlegarea problemei, Malthus a fost invingAtorul in polemica ce s'a urmat, repurtind un mare
succes $tiintific. CAderea lui Godwin se explica

Insa lesne. Teza lui nu putea fi sustinuta mai

ales din cauza ca-i lipseau cuno$tintele necesare

asupra noului sistem de pro.ducere, care inaugura o noua faza economica. Abia inchegata $i

Ina in plin curs de dezvoltare, producerea ca-

pitalisrta nu putea fi analizata, $i studiata in toate

consecintele $i legile ei inerente. Ca mice stare
noua de lucruri capitalismul nu oferea, la sfir$itul sec. 18-lea, un material de fapte suficient pentru analizarea lui a.manuntita $i pentru stabilitea
legilor lui de dezvoltare. Caderea lui Godwin $i
succesul lui Malthus erau deci inevitabile.

Existenta $i inmultirea populatiei este in

strinsa legaturA cu producerea mijloacelor de existenta. Noi am recunoscut aceasta, cind am sta-

bilit. c. principiul inmultirii populatiei este in

facultatea ei de producere $i de creare a mijloacelor de existent. Numal intrucit populatia are

aceastA facultate, ea se poate inmulti. Pentru formularea legii de inmultire insA in societatea Capitalista, in organizarea economica a societatilor
civilizate actuale, va trebui sa determinam modul $i limitele in cari se realizeaza aceasta facultate de prod ucere, spre a stabili modul $i limitele inmultirii populatiei.
Societatea actualA insa, oricit ideologia politica $i juridica ar sustine contrarul, se imparte
in clase bine definite economice$te prin situatia

www.dacoromanica.ro

394

si prin rolul lor in procesul de producere si repartitie al avutiei sociale. Chiar in acele organisme politice, in cari ideile democratice si-au
&cut un drum larg in viata publicA, imprtirea
populatiei in clase economice distincte nu se

poate contesta. ExistA o clasti muncitoare a clrei

functiune ,econoinicA in organismul social 0 II este
proprie si specificA; existA o clash' de mijloc, asa

nutnit mica burghezie, care-si are situatia si

functiunea ei economicA bine determinatti; exista

o clasa conducAtoare suprapropus, marea burghezie, al Carel rol economic o distinge de cele-

lalte clase. Confuzie intre aceste clase nu poate

fi, iar trecerea ascendentA a elementelor populatiel de la o clasA la alta, daed si unde este posi-

bilk', se produce ca un fenomen izolat si chiar

anormaL In special in organiz'Arile economice ca-

pitaliste, cari au atins cel mai inalt grad de dezvoltare in totalitatea lor, fenomenul acesta este
economiceste imperceptibil.
Asa fiind, legea de inmultire a populatiei in

faza economiei capitalist nu se poate formula,

decit dupti ce vom stabili in prealabil influentele
ce exercitA sistemul de producere al mijloacelor

de existentti. asupra fiecarii din clasele ce compun

populatia. AceastA cercetare analitic'a se impune,

pentru ca din combinarea sinteticA si logied a

elementelor principiale ce vom gsi, s putem for-

mula principiul si legea generalA a populatiei.

Orice alt metodA de cercetare ni se pare nestiintificA si improprie. Populatia, in organizarea economica a societAtii actuale, nu este un tot or-

ganic si armonic si nu poate fi privitA ca atare

1) Trebrie sa mentionam, ca, noi nu dam termenului organism social" intelesul'si intinderea ce-i d o anumit scoala sociologica. Noi sintem departe de a impartasi conceptiunea organicista, care sta la baza acestei scoli.

www.dacoromanica.ro

395

nici in mi$carea el numerica. Diversitatea intereselor, ideilor, sentimentelor, curentelor ce o fra.-

minta $i II determina actiunile el sociale, nu e

decit reflexul diversitatil situatiilor $i functiunilor econotnice ce au categoriile $i clasele din
cari se compune. A formula o lege generall de
inmultire a unel populatii bite() organizare economica data, fail a cerceta mai intii diversitatea conditiunilor de viata $i de inmultire a claselor ce o compun, inseamna a cladi Mra temelie,

a face constructiunl metafizice inutile.

*

Clasa muncitoare. Considerath. in totalitatea

ei, producerea avutiei sociale in regimul capita-

list are aspectul unel enorme ingramadiri de

marfuri", pentru a intrebuinta aceasta justa expresie a lui Marx2). Marfa insa, care intrucit se
produce cu acest caracter esential este destinata
schimbului $i e prin urmare o valoare de schimb,
nu-I in ultima analiza decit o valoare de utilitate
$i deci un mijloc de existent pentru consumatorul ce o obtine. Producerea de rnrfuri, ca $i (like
alta forma de producere a avutiei sociale, este
in ultima analiza producerea mijloacelor de existenth' ale populatiei. Care este functiunea economica a clasei muncitoare in sistemul produceril

de marfuri, si care este situatiunea ei fata de

mijloacele de existentl ce produce?

In sistemul de producere capitalist clasa

muncitoare este acea categorie a populatiei, care

executa munca sociala de producere $i are ca

mijloc de existenta, printr'un sistem de repartitie propriu economiei capitaliste, nu ins$I valorile ce produce ci salarul. Cuantumul salarului
exprima prin urmare cuantumul mijloacelor de
2) Critique de l'conoinie politique 1899 pag. 1 Das
Kapital 1903 ed. 5-a vol. I pag. 1.

www.dacoromanica.ro

396

existenta ale clasel muncitoare, $i mi$carea luf

generala indica, situatia acestei clase fata de mijloacele el de existent. Salarul insa este o parte
a capitalului ce se pune in valoare in producerea mijloacelor de existenta $i cuantumul lui atIrna de mi$carea totului, adeca de mi$carea capitalului social. Adoptind impartirea capitalului
in constant $i vaxiabil, impartire datorita lui
Karl Marx, noi recunoa$tem impreuna cu dinsul,
ca in (cursul procesului de acumulare a capitalului
cele doua elemente din care se compune variaza

in raport inverscre$terea capitalului constant,

care coprinde : instalatia, pamintul, instrumentele

de Munca, materia prima etc... se realizeaza alitturi de mic$orarea capitalului variabil, suma salariilor.

Mic$orarea capitalului variabil este in general relativa $i nu absoluta, cea ce inseamna,

ca partea capitalului destinata a reprezenta cuantumul mijloacelor de existenta ale clasel muncitoare spore$te mai incet decit capitalul constant,
constituind un procent tot mai mic din capitalul
social. In aceasta mi$care a capitalului in cursul
procesuluI de acutntlare este, dupa Marx, tot secretul fenomenului iperdemiei, care caracterizeaza inmultirea populatiei in societatea capitalista.

Teoria lui Marx este in buna parte adevarata, dupa cum am mai spus3). Acest autor ins
nu analizeaza decit o lature a fenomenului .inmultirii $i anume inmultirea populatiel muncitoare, $i nu explicl decit una din cauzele iperdeMiei, acea derivind din legea acumulaTii capitalului.

Clasa muncitoare este in sistemul de pro-

ducere capitalist unicul agent activ al produceril

3) Vezi pag. 357 i firm.

www.dacoromanica.ro

397

mijloacelor de existenta4). Facultatea de producere a acestel clase este sursa intregil avutii sociale $1 deci sursa mijloacelor de existenta ale
intregil populatil. Cresterea sau descre$terea facultatii productive a claseI muncitoare inseamna
largirea sau mic$orarea cercului mijloacelor de
existenta nu numai al el ci al populatel intregi.
Mi$carea generala $i constanta insa a facultatii
productive este ascendent. Gratie inventiilor $i
descoperirilor, cari perfectioneaza continuu instrumentele de murica; gratie progreselor si socializaril $tiintii, care amelioreaza calitatea pamintului cultivat $i procura populatiei mijloace dia
ce in ce mai bune, pentru a realiza o productivitate tot mai mare a muncil omene$ti; gratie diviziunii $i socializrii mereu crescinde a muncii,
facultatea productiva a clasei muncitoare creste
fara incetare, largind fara incetare cercul mijloacelor de existenta.
Dar cresterea continua a facultatil productive a clasel muncitoare are doua consecinte importante. Ln primul rind determina pe aceasta clasa

la o inmultire corespunzatoare gradului mereu

crescind al productivittil el eGonomico-sociale,

$i in al doilea rind o pune socialmente in valoare,

atribuindu-1 o forth' sociala crescinda $i cu atit

mai mare, cu cit clasa muncitoare spore$te nu
numai ca valoare sociala ci si ca numar. Aceasta
este explicarea prolificitAtii exuberante a clasel,
muncitoare $i a puterii ei politice in plina dezvoltare.

S examinam mai de aproape aceste doua

consecinte importante, pentru a vedea cum se
4) Dupia cum se va vedea noi impartasim parerea,

clasa intelectualilor, ca factor economic, se coprinde iii

clasa muncitoare de care so apropie si prin situatia i prin
frinctiunea ei economica.
CS

www.dacoromanica.ro

398

realizeaza. principiul inmultiril in cadrul economiel capitaliste.

Cre$trea facultAtil de producere a clasei
muncitoare in sistemul de producere capitalist
n'are limita, iar inmultirea populatiei muncitoare,
fiind Un derivat al acestel cre$teri, s'ar realiza
de asemenea la infinit, daca. n'ar infalni nici o
piedeca in obtinerea mijloacelor de existentA.
Sistemul de repartitie insA al mijloacelor de existenta, prin intocmirea $i functionarea lui, constitue o piedecA puternia tendintil de inmultire
nelimitatA a clasei muncitoare. Din venitul social numai o parte revine acestei clase sub formA
de salar, care reprezintA echivalentul mijloacelor ei de existentA, $i care, dupa. cum am vAzut,
manifest tendinta unei descre$teri relative fatA.
cu tendinta cre$terii absolute a capitalului cons*tant in procesul continuu al acumulril capitaliste.

Acestei antinomii, dintre sistemul de produ-

eere si, sistemul de repartitie al mijloacelor de

.existentd, se daloreste fenomenul iperdemiei, care

earacterizeazd inmultirea clasei muncitoare in or-

ganizarea economicd capitalistd. Cad, pe cind

functiunea economicA a clasel muncitoare in sistemul de producere o determinN, la o inmultire

.din ce in ce mai mare $i mai repede, situatia ei

in sistemul de repartitie, care-I limiteazd Gercul
mijloacelor de existenta, face posibil. o populatie supranumerarA, silitA a trAi intr'o mizerie
,sfi$i.etoare. Iperdemia $i pauperismul sint derivate ale antinomiei existente intre sistemul de
producere $i sistemul de repartitie al mijloacelor de existentA in faza economiei capitaliste,
;$i ca atari sint fenomene sociale, ale cAror cauze
sint cu totul straine de natura omeneascA.
Iperdemia muncitoare este relativ4 $i nu ab.solut ca in sistemul lui Malthus, pentru ca, dupA

www.dacoromanica.ro

399

cum am vAzut, ea se datore$te nu unel tendinte

naturale de inmultire, care ar intrece limitele facultatii de producere a mijloacelor de existenta;
ci sistemului social de repartitie al mijloacelor
de existentA, care constringe populatia muncitoare la un cerc mai restrins de mijloaoe de existentA decit aoela determinat de facultatea de producere mereu in cre$tere. Cu alte cuvinte, iperdemia muncitoare este relativA si nu absoluta, pentru ca i$1 are cauza intr'un sistem social de repartitie neadecvat sistemului social de producere.
In acest intales iperdemia muncitoare se manifesta in trei forme diferite, dupa cum a stabilit
Karl Marx5) : flotantd, latentd $i permanent&
Iperdemia flotantd este consecinta puterii de
atractiune $i respingere, pe care o oxercita industrialismul asupra clasel lucratoare, putere de atractiune $i respingere ce se vAdeste mai ales in
industriile, in cari se intrebuinteaza forta de munca a lucratorilor tineri. Cind ace$tia ating vrista
maturitAtii sint respin$1, spre a fi inlocuiti cu
lucrAtori tineri mai propril pentru acele industrii
sau pentru interesele de exploatare ale capitalului.

Iperdemia latentd exista la tail, in populgia

agricolA. Pe masura ce agricultura se industrializeazd $i ia toate caracterile unui sistem de producere capitalist, o parte a populatiei rurale incepe a emigra in mase la ora$e, pentru a-si cAuta
existenta. Aceste emigratil dovedesc existenta in

stare latentA a unel iperdemil in populatia agricolA.

Iperdemia permanentd este acea, care se pro-

due- in sinul populatiei muncitoare active, dar

care nu este regulat $i permanent ocupata. Ea
da cel mai mare prooent de h$omeuri", a caror
existentA este nu numai nesigurd. dar $i foarte
3) Das Kapital 1903 vtl. 5-a vol. I pag. 606 i urm.

www.dacoromanica.ro

400

mizerA, $i cari executA, cind lucreaz, maximum

de muncA pentru minimum de salar. Iperdemia
permanentA spore$te in timpuri de cried, mai a-

les in timpurile crizelor de supraproductie, se

mic$oreazA, cind afacerile industriale au curs pro-

gresiv, $i se cotnpune din diferite categorii ale

populatioi muncitoare $i paupere, dintre cari unile formeazA clasa cea mai decAzutA socialmente

$i moralice$te cunoscutA sub numele de Lumpenproletariat".

Iperdernia relativA, a$a cum se produce in

organizarea economiei capitaliste, este prin ur-

mare rezultatul a dol factori sociali : facultatea de

producere mereu crescindA a clasei muncitoare,
care constitue principiul inmultiril ei, $i sistemul
de repartitie al avutiei, care-i limiteel, rnijloacele
de existentA, determinind astfel mAsura socialA
de inmultire. In antinomia dintre ace$ti doi factori rezidA problema populatiei muncitoare, iar

solutiunea ei, dupA cum vom vedea in ultima

parte a lucarii de fatA, cind ne vom ocupa despre politica populatiei, este solutiunea insA$I a
acestel antinomil. Pauperismul modern, intrucit

nu este decit o altA fata al ace1uia5 fenomen, iper-

demia muncitoare, este $i el consecinta actiunii

acelora$I doi factori. A cAuta prin urmare, cum
facie Malthus, cauzele pauperismului in natura
utnanA, inseamnA a ignora 'caracterul esential al
fenomenului pauperismului modern si al iperdemiei relative.
Problema mar11 prolificitAti a claselor muncitoare este astfel rezolvitA. Ea se datore$te actiunii principiului Mmultirii derivind din productivitatea tot mai mare a claselor muncitoare
in regimul economic capitalist. Teoria, dupA care,
inmultirea $i prolificitatea exuberantA a popula-

tiel muncitoare s'ar datori vietii quasianimalice

ce trAeOe aceastA populatie nu se poate sustine,

www.dacoromanica.ro

401

fra a admite implicit o prolificitate $i o inmultire

$i mai mare pentru clasele muncitoare ale organizarilor economice anterioare, cea ce este dupa

cum am vazut absurd $i fals.

Iperdemia relativa mai pune in evidenta un
fenomen, care pare curios, $i anume : restringerea

cantittil si cercului mijloacelor de existenta nu

influenteaza inmultirea populatiei, cea ce $i permite producerea iperdemiel. In virtutea principiului inmultiril sale clasa muncitoare se reproduce cu o repeziciune mai mare, $i deci intech
mAsura mai mare, decit aceia indicat de sistemul

social de repartitie al mijloacelor de existenta.

S'ar 'Area prin urmare, ca este posibil ca populatia muncitoare sau o parte a el sa traiasca $i
s se inmulteasca, fra a avea mijloacele de existenta necesare. Aceasta consideratie l'a $i determinat pe Malthus s sustie, ca inmultirea popu-

latiel este limitata la cantitatea mijloacelor de

subsistenta ; iar pe Achille Guillard ca, populatia

se proportioneaza subsistentelor disponibile, de
oarece este cu totul exclusa posibilitatea existen-

til si inmultiril unel populatii, eare nu dispune

de mijloace de existenta. Dar cum este atuncl
posibila iperdemia ca fenomen social constant?
Noi am spus, ca populatia are, spre deosebire de animale $i plante, un rol activ fata .de
mijloacele el de existent tocmal gratie faculta-

tii el productive care este si principiul el de

inmultire. Populatia poate, in cazul cind cereal

mijloacelor el de existenta se mic$oreaza., sa-si
restring necesittile existentii sale mentininduse in relativitatea aceluias cerc. Aceasta se intiMpla
mai ales in epocele de criz" industrialk cind pro.

ducerea social stagneaza sau ia un curs coboritor. Dar populatia poate sa-si largeasca cercul
mijloacelor de existent, $i aceasta tendinta se
observA mereu, caci ea caracterizeaza miscarea
26

www.dacoromanica.ro

402

economica $i sociala actuala catre progres. Cu

analizarea acestel tendinte sintem adu$I a ne ocupa despre cea de-a doua consecinta a principiului inmultirii clasei muncitoare, care am spus
ca este cre$terea acestel clase ca valoare sociala.
In organizarea economica a societatii moderne capitaliste clasa Muncitoare, dupa ce se
consolideaza $i se define$te ca clasa sociala $i
ca agent activ al producerii, tinde sa ia o dezvoltare din ce in ce mai mare incorporind in evolutia ei insa$I evolutia economica a societatil.
Aceasta dezvoltare economica a clasei muncitoare

nu famine WA efect asupra evolutiei politicosociale, care este direct influentat, printr'o di-

rectiune noua ce tinde sa-I imprime evolutia econoinica, al Carel derivat firesc $i logic este. Lupta
politica' a proletariatului organizat nu este in e-

senta, decit coordinarea fortelor lui economice

$i sociale in vederea realizarii acestui proces politic, menit a opera o transformare sociala profunda pentru valorificarea $i garantarea intereselor $i drepturilor clasei muncitoare.
Inmultirea repede $i deci cre$terea mare a
clasel muncitoare, determinata. de facultatea eI
productiva mereu crescinda; rolul covir$itor
al acestel clase in sistemul de producere; functiunea ei economica, care este insa$I conditiunea
de' existenta a populatiel in organizarea capitalista, 'II dau clasei muncitoare con$tiinta rolului,

puteril $i misiunii sale istorice. Lupta $i aspiratiunile ei depd$esc limitele unei lupte $i unor
aspiratiuni interesate, pentru a lua forma $i caracterul luptelor $i aspiratiunilor sociale ale pop"latiei in mersul ei inainte &are civilizatie $i progres. Aci este punctul de contact intre problem&

populatiei $i problema sociala, care framinta atit de mull spiritele $i viata publica a societatii
moderne.

www.dacoromanica.ro

403

Inmultirea repecle si intr'o mai mare msura

a clasel muncitoare se datoreste si acestel situatiunl speciale in care se gseste. Intrucit este o
clash' in plina dezvoltare econornica, dezvoltare
economica determinata de insa-si functiunea ce

o are clasa Muncitoare in regimul economiei capitaliste, prolificitatea el apare ca o necesitate imperioas si ca un Mare bine social, cu toate efectele momentan dureroase ce produce. In aceasta
prolificitate astfel inteleas, ca efect al procesului

ascendent de dezvoltare politica si sociala, sta

a doua cauzd a iperdemiel muncitoare. Cad oricit sistemul de repartitie al avutiel sociale se
opune unel cresteri continue a clasel muncitoare
potrivit principiului el de inmultire, forta politico-social:I -a acestel clase nu inceteaza de a
tinde sa Modifice sistemul de repartitie, inlaturind astfel piedicele inmultiril sale, largindu-11
mereu cercul mijloacelor de existenta. Intrucit
presiunea clasei muncitoare asupra sistemului de
repartitie este subsecventa inmultiril sale, vom
avea mereu o ipetdemie relativa, care se va pro-

duce si al Carel efect va fi mereu o noud, presiune si o noud largire a cercului mijloacelor
de existenta.
Aceasta tendinta reala de inmultire a clasei

muncitoare este cea de-a doua consecint a. a prin-

cipiului el de inmultire si in acelas timp cauza

politco-social a iperdemiei relative. Ea se poate

observa in toate organizatiunile sociale cu regim
econoMic capitalist, adeca in sinul tuturor populatiilor, in cari exista. o clasa muncitoare consolidata.
*

Este procesul acesta specific clasel muncitoare? In societatea capitalista da. In genere insa
el caracterizeaza toate clasele sociale, cari in cadrul organizatiunilor din cari fac parte, sint as-

www.dacoromanica.ro

404

cendente. La fel s'a intimplat cu mica burghezie

sub regimul economic feudalo-medieval, *i tot a4a

astazi cu burghezia populatfflor ramase in urma

cu dezvoltarea economico-sociala.
In orice organizare sociald bazata pe impar-

tirea populatiei in clase, fiecare cu o functiune

economica proprie, exista o clasa ascendenth.,
care tinde la dominatiunea economica *i. politica,

*i duce lupta pentru progres. Aceasta clasa sociala, care are functiunea economica esentiara
i ia partea cea mai activa la producerea mijloacelor de existenta ale populatiei, este prin acest
fapt de o prolificitate exuberanta. Din sinul ei
se formeaza iperdemia relativa; intrucit, pang,
la valorificarea politico-sociala a conceptiunilor
el *i infaptuirea regimului economic preconizat
de dinsa, se gase*te continuu sub presiunea vechiulul sistem de repartitie al avutiei sociale,
care-I limiteaza cercul mijloacelor de existenta.
Cu alte cuvinte aceia* antinomie intre principiul
de Inmultire al clasei ascendente, intemeiat pe
facultatea productivA mereu crescincla a acestel
clase, *i. Intre cercul mijloacelor de existenta determinat de sistemul de repartitie coexistent. In
organizarea capitalist clasa ascendenta este clasa muncitoare.
*

Sintetizind cele ce preced am putea spune :

Principiul inmultirii clasei muncitoare este
in facultaea ei de producere. Tendinta ei de inmultire nelimitatd se datoreste acestui principiu,
care o pune in valoare economicd, politica', sociald.

Mdsura de inmultire a clasei muncitoare ne-o

det sistemul de repartitie al avutiei sociale, care
determind cercul mijloacelor ei de existentd si
tinde a-i limita inmultirea.
lperdemia relativd in organizarea capitalistd

www.dacoromanica.ro

405

se datoreste antinomiei dintre facultatea de producere a clasei muncitoare si sistemul de repartitie al avutiei sociale.
Inmultirea realei a clasei muncitoare depinde
de presiunea ce exercitd facultatea ei de produ-

cere asupra 4istemului de repartitie al avutiei

si varieazd in raport direct cu aceastii presiune.
*

0 situatie analoagA cu aoeia a clasel muncitoare in societatea capitalista are categoria intelectualilor. Aceasta analogie vine de acolo, ca.
intelectualii sint o categorie economica productivd i ca munca lor este salariatei; cu alte cuvinte productiunea intelectualA are, in regimul ca-

pitalist, caracterul productiunii de marfuri.

Alaturi de productivitatea mereu crescinda,
a clasei muncitoare se observa i facultatea de
producere din ce in ce mai mare a intelectualilor.

Progresul social nu s'ar putea realiza fara acest

paralelism in sporirea productivtitatii celor doua
categoril ale muncii sociale. Sistemul de repartitie insa al avutiei, care determina. cercul mijloacelor de existenta al categoriei intelectualilor,
tinde a-I limita inmultirea, astfel cA din aceast6
antinomie, ce se produce in acelea*I conditiuni
ca *i la clasa muncitoare, rezulta acela$ fenomen,
iperdemia relativa.
Caracteristic este pentru aceasta iperdemie,

0 ca ea nu e atit produsul inmultiril directe a categoriei intelectualilor; cit efectul declasarii a o

sunlit de elemente din oelelalte clase sociale, si
mai ales din mica burghezie, elemnte, cari se revarsa in categoria intelectualilor 6). Acest fenoMen ne permite o clasificare a iperdemiei rela6) Explicatia acestni fenornen o vom vedea indat1,
cind ne vom ocupa de clasa micii burgbezii.

www.dacoromanica.ro

406

tive intelectuale in : iperdemie direetei i iperdemie afluentei, dup. cum se produce prin in-.
multirea directa a categoriel intelectualilor sau,
prin afluenta unor elemente straine apartinind
prin origine altor clase sociale.
Directa sau afluenta, iperdemia intelectuala
este un mare pericol pentru 0 societate organizata. Ea contribue cu un contingent insemnat la
criminalitatea $i imoralitatea politica si sociala.
Clientela politica.", care se grupeaza fie in jurul
vre-unuI mare politcian, fie in cadrele vre-unuf
partid, si care nu asteapta. decit momentul fa-

vorabil al estorcariI banului public sau al exploatariI vre-unel situatil publice sau particulare,

nu-1 decit una din manifestrile iperdemiei in-

telectuale. Tot manifestri ale iperdemiei intelectuale sint si nenumaratele categorii de criminali,

pe cari i-a produs civilizatia populatiilor culte

din apus, si in contra carora societatea are de
purtat lupte crincene.
Iperdemia intelectuala" este proprie societa-

tii capitaliste, intrucit nu e posibil, decit in a-

cele organizatii sociale, cari au ajuns la un inalt

grad de dezvoltare economica pe baza capitalistd.
Numal intr'o. asemene organizare sociald, in care
socializarea muncii tinde la maximum de progres, este posibila si socializarea stiintiI, piedestalul iperdemiei intelectuale.
Clasa de migoe. Observatiunea acestei clase

in evolutia ei ni ofera un. spectacol intristator.

In societatea capitalista. inaintata, mica burghezie, ca clash' economica distincta, este in descompunere. Constatarea aceasta este perfect documentata de datele statistice. Mai ales sub raportul productiunil sociale mica burghezie este
condamnata la disparitie, intrucit nu poate suporta concurenta maril productiuni, care a in-

www.dacoromanica.ro

407

vadat piata mondiala. Proletazirea micii burghezii alaturi de acumularea capitalurilor si de socializarea muncii este unul din fenomenele caracteristice ale organizatiilor sociale capitaliste.
In aceasta situatie facultatea productiv a a
clasei de Mijloc in societatea capitalist scade
continuu ,tinzind a se reduce la minimum posibil,
cea ce inseamna scaderea insitsi a principiului
ei de inmultire. Mica burghezie este in genere
o clasa putin prolifica.
La aceasta se mai adaoga o psicologie spe-

ciala micii burghezii. Redusa din ce in ce la o

functiune economica accesorie, mica burghezie
isi vede sfirsitul inteun viitor mai mutt sau mai
putin apropiat. Ea isi da seama ca in societatea
capitalista e o clasa descendenta menit s disparrt de pe cimpul activitatii economice. Aceasta
psicologie amorteste sentimentul vit.alitii ei ca
clasa, trezind insa. sentimentul de conservare individual. Micul burghez, care-si vede situatia,

incearca sit dea muncii copiilor siti o cu. totul alta.

directiune. In genere mica burghezie furnizeaza

clasei intelectualilor un contingent destul de insernnat. Astfel cit situatiunea economica precara
a Micii burghezii in societatea capitalista, are,
sub raportul problemel ce ni intereseaza, .doua
consecinte importante : o prolificitate mica i deci

o inmultire inceata si 'instrdinarea ca clasd prin

fuziunea unei parti insemnate a ei in alte clase
sociale 7).

Daca ne punem intrebarea, care este inmultirea reala a clasei de mijloc in societatea capita-

lista, raspunsul este usor de dat.

7) Trebue s amintim, e't instrainarea micii burghezii

fuziunea ei in alte clase nu inseamh numai trecerea Ia
clasa intelectualilor, ci i proletarizarea clasei de mijloc,
fenomen foarte important i general.
sj

www.dacoromanica.ro

408

In prirnul rind facultatea de producere a clasei de rnijloc fiind cu totul redusa, principiul ei
de inmultire este de o eficacitate aproape imperceptibilA. In acela sons lucreaza i sistemul de

repartitie al avutiei sociale, care atribue clasei

de mijloc un cerc de mijloace de existenta mereu

mai redus. AceastA classa nu produce in sinul ei
fenomenul iperdemiei; ea tinde pe cit posibil ed
se proportioneze inijloacelor de existentd de cari
dispune, eliminind din cadrul el o suma de ele-

mente, cari se revarsa fie asupra clasel muncitoare fie asupra clasei intelectualilor. Proportionarea ins a clasei de mijloc la cercul mijloacelor
de existent, pe care i-1 ofera organizarea capitalista inseamna tocmai descreterea, descompune-

rea el treptatA. Astfel, c. de*i de fapt clasa de

Mijloc este capabilA de o inmultire lenta, din
cauza situatief el ca clasA ea se faximiteaza, se
descompune.

In evolutia clasei de mijloc se poate observa

acel fenomen, cu care dupa cum am vzut, Arsne
Dumont incearca sa rezolve problema inmultirii
populatiei. Capilaritatea socialA este desigur caracteristica clasei de Inijloc. Noi am v4"zut, cari

sint cauzele producerii acestui fenomen, atunci

cind am explicat pentru ce mica burghezie isi
indreapta plusul de elemente catre categoria intelectualilor in vederea unei situatil mai bune,
Mai sigure, decit aceia ce i-o ofera ei ca clashi
regimul economiei capitaliste.

Marea burghezie. Aceasta este clasa condui in genere i politice*te.

cAtoare economiceste

Situatia ei de clasa diriguitoare a productiunii

sociale s'ar parea c. II d putinta unei inmultiri

repezi; cu atit mai mult, cu cit sistemul de repartitie al avutiei sociale II determinA un cerc larg
de mijloace de existenta : profitulsub toate for-

www.dacoromanica.ro

409

mele lui $i renta, ambele in mi$carea lor tinzind

sA sporeasel prin acumularea capitalului $i a-

nume prin cre$terea capitalului constant.

Aparenta insg. e insaatoare. Marea burghezie este MrA indoialA clasa cea mai putin prolificg. Cum se explic5, acest fenomen curios? Pentru a gAsi explicatia trebue vedem inainte de toate

care este tendinta principiului de inmultire al

marii burghezii.
Marea burghezie apare in organizatia economicA capitalistA in doua ipostase distincte, cari
II schiteazA situatia $i functiunea ei economica.

In primul rind ea apare ca curnparatoarea forte, de muned $i in al doilea rind ca proprietara

inigoacelor de productiun,e. Aceste dou caractere cu ,cari se infAti$eazA marea burghezie II
dau calitatea de clas5 diriguitoare a procesului
de productiune.
In primul ipostas, de cumpArAtoare a fortei
de 'munch', functiunea economicA a maril burghezii nu este acea a unui agent activ de productiune, ci numai de a colecta energiile sociale in vederea productiunii, pe care alt factor este chemat
a o executa. In acest ipsotas marea burghezie nu
contribue direct la producerea mijloacelor de existentA $i ca atare nu are o facultate de producere propriu zis spre deosebire de clasa muncitoare. In al doilea ipsotas, ca proprietarA a mijloacelor de productiune, marea burghezie n'are

nici un rol in procesul de producere. Aceast,

de a doua calitate o pune in valoare ca element
preponderent in sistemul de repartitie al avutiei sociale, fAel a-i atribui vre-o facultate productivA oarecare. In general consideratA., ca clasI

diriguitoare a procesului de producere capitalist, marea burghezie n.0 contribue la sporirea

avutiei $i deci a mijloacelor de existent5. ale
populatiel in genere $i ale ei ca clasg

www.dacoromanica.ro

410

Care este prin urmare rolul ei fata de cercul

mijloacelor de existent al populatiei? In regimul
economic capitalist nicl unul. Neavind vre-o f acultate productiva oarecare, rolul maril burghezii

in procesul de productiune al mijloacelor de existenta este pasiv.

Aceste consicleratiuni geneiale ne pot indica

tendinta principiului de inmultile al clasel maril
burghezii, care nu-i capabild decit de o reproducere lenta, atit de lentil, incit procesul reproducerii el reprezinta. in trasaturi generale o descres-

tere continua cu tendinta finala a disparitiei ei

totale.

Rasura acestei descresteri ne-o va da siste-.

mul de repartitie al avutiei sociale, in cadrul careia se realizeaza principiul inmultirii.
Este drept, dupd cum am spus, ca sistemul
de repartitie determina maril burghezii un cerc
de mijloace de existenta foarte larg. Aceasta este

de altfel si cauza, care se opune unei realizari

mai repezi a principiului de inmultire al acestel
clase si deci descresteril si disparitiei ei mai repezi. Lipsita de orice facultate de producere, marea burghezie ar fi condamnata pieirii, daca ar
trellui ca ea insa-si sa-si producd mijloacele de
existenta sau sa influenteze asupra cercului mijloacelor el de existent, largindu-1, cum este cazul
clasei muncitoare. Si tocmai de aceia, pentru
imentinerea echilibrului social, sistemul de repartitie, care ca ori si ce alt institutie economico-so-

cialk este rezultatul unei complexe evolutil, atribue clasei diriguitoare a procluceril sociale
cel mai larg cerc de mijloace de existentk atenuind intr'o masura oarecare realizarea principiului ei de .inmultire.
Dar dupa cum, din antinomia ce am constatat-o intro tendintele principiului de inmultire
si a sistemului de repartitie cu privire la clasa

www.dacoromanica.ro

411

muncitoare, se produce pauperismul $i iperdemia; tot a$a din antinomia existenta intre aceia$I
factori, antinomie ins de o natura contrara, se

produce efectul contrar In cadrul maril burghezii.

Aici nu avem de-a face cu pauperism $i iperdeTme, Ci cu suprasubsistentd $i subpopulatie. Acestea sint fenomenele ce caracteriza inmultirea

clasel maril burghezii.

Fenomenul subpopulatiei este corelativ cu

acela al suprasubsistentii $i variaza in raport

direct cu dinsul. Cu cit ne vom urca mai mult

in erarhia clasel conducatoare, cu atit vom constata o mai mare subpopulatie alaturi de o suprasubsistenta corespunzatoare. Familiile claselor avute sint in genere foarte putin prolificP ; familiile miliardarilor americani sint aproape sterile.
La producerea fenomenului subpopulatiei, pe
linga cauzele economice propriu zise, despre cari
am vorbit, mai contribue $i o cauza psicologica,
derivind din situatiunea pe care o are clasa marii burghezii in complexul economic capitalist.
Marea burghezie este, in societatile capitaliste avansate, o clasa descendentd, in opozitie

cu clasa muncitoare, care este ascendenta. Ea

i$1 da seama, ca situatiunea ei este zdruncinat,

$i c misiunea ei istorica e desavir$ita. Pesimismill acesta determina in marea burghezie o scadere a con$tintil ei de clas alaturi de o sporire
remarcabila a sentimentului de conservare a fiecdrui individ. In societatile capitaliste avansate,
marea burghezie a inceput sa se deprinda, $i se

pare, sa se adapteze curentelor noua, sa se incovoaie sub presiunea morala ce o exercita aceste curente, cari tind la suprimarea dommatiu-

nil el. Din sinul el' se ridica adesea purtatorii

cuvintului nou, $i dintre reprezentantil ei oficialI chiar, se gsesc unil, cari in anumite momente, se alatureaza de noile curente recunos-

www.dacoromanica.ro

412

cind legitimitatea lor. Expusa acestel invazii",

marea, burghezie vede inutilitatea sfortarilor el
si se leagana in valurile pesimismului, care o
coprinde, o copleseste, o Ineaca8).
Rezulnind cele ce preeed am putea spune :
Marea burghezie, neavind o facultate de producere, manifesta tendinta unei descre$teri continue.

Descre$terea marii burghezii este intrucitva

atenuata de sistemul de repartitie, care-i determind tun cere dce invijloace e existentd f oarte mare.

Procesul imputi&trii ',Accra burghezii produce

douii fenomene caracteristice: suprasubsistenta $i
subpopulatia.
Descre$terea realei a marii burghezii depinde
de presiunea ce exercita principiul ei de descre$-

tere asupra sistemului de repartitie $i variazd

in raport direct cu aceastd presiune.

Pentru a ,incheia acest capitol ne ramine s.

formulam legea de inmultire a populatiei, adeca
sa stabilim formula, care sa fie expresia rezultantei generale a tuturor fenomenelor, directiunilor si tendintelor ce am vazut ca se manifesta,
in diferitele clase sociale ce compun populatia.
0 formula exacta, rigida, matemateca este im-

posibil, cad nol am vazut, ca populatia nu e

un tot omogen, animat de una si aceias tendinta,

manifestindu-se in procesul de reproducere in una
8) Cu totul alta alta este situatia marii burghezii in
societatile ramase in urma cu dezvoltarea economick cum
este si tara noastra. In aceste societati marea burghezie,
este Inca in formatie, e o clasa care are de indeplinit
de-acuma inainte un mare rol economic si istoric. Ca atare
ea este o clasa ascendenta i prolifica. Dezvoltarea ei, ca
clas economica distinctk este far a. indoiala cel mai bun
indiciu al unei civilizatii in crestere.

www.dacoromanica.ro

413
$i aceia$ directiune. Aceasta a fost i cauza, care
ne-a determinat s analizam fenomenul inmultirii la fiecare clash' in deosebi.
Am vazut rezultatele la cari am ajuns.
Pe cind clasa rnuncitoare se inmulte*te $i
produce, prin inmultirea ei, fenomenul iperdemiei sau suprapopulatiei; clasa de mijloc tinde
sa se proportioneze mijloacelor de existenta, cari

se imputineaza pe masura ce se desvolta. mai

mult productiunea capitalist; iar marea burghezie descre*te j tinde sa dispara producind fenomenul subpopulatiei fata cu mijloacele ei de e-

xistenta atribuite prin sistemul de repartitie al

avutiel sociale.
Privind ins populatia in intregul ei trebue
sa gasim rezultanta tuturor acestor fenomene, cari

se vadesc in procesul general de inmultire al

populatiei *i care s exprime cli cea mai mica,

eroare posibila legea, dupa care se realizeaza fenomenul inmultirii *i nu cum face. Marx9), de
pilda, care considera ca lege de inmultire a populatiel in societatea capitalista legea de inmultire
a clasel muncitoare.
Este drept, ea clasa muncitoare formeaza,
in societatea capitalist marea majoritate a populatiel $i c inmultirea el poate caracteriza fenomenul Inmultirii populatiel. Dar nu e mai putin
drept, c in afara de adevarul stiintific, pe care
nu trebue sa-1 pierdem din vedere, $i care in cazul aGesta ar fi nesocotit, mai este $i un interes

practic de cea mai marp Insemnatate, care se

opune substituiril facuta de Marx.
Legea populatiei, odata stabilita, trebue sa,
ne indice directiunea politicel populatiel, adecat
s ne dea normele de coriduita practica fata de
problema Inrnultirii populatiei, $i deci fata de
9) Das Kapital ed. V vol. I pag. 576 si urm.

www.dacoromanica.ro

414

aceasta problema asa cum se pune ea in toate

clasele, cari compun populatia. Dar cum am putea avea aceste norme si cum am putea avea 0
politica bine hotarita, fata de celelalte clase, daca
legea de inmultire nu ni spune nimic peste cea
ce intereseaza problema inmultirif clasei muncitoare ?

Stiinta are deci tot interesul sa formuleze

o lege a inmultiril, care sa sintetizeze principiile

ce domina intreaga populatie, adica toate clasele
sociale ce o compun.
Dezvoltarile ce am facut in aceasta directie,
ne conduc pe nof la urmatoarea sinteza, care este
legea inmultirii populatiel in societatea capitalista' :

Populatia se linmulte$te sau descre$te

'in 'Ha-

sum, 'in care cre6te sau descre$te facultatea ei

de producere a mijloacelor de existentd, pe cari
$i le poate proftra intr'un sistem de repartitie
'intemeiat pe proprietatea privatd a mijloacelor
de productiune.

Aceast lege a inmultirii populatiei in societatea moderna capitalista ni arata, ca inmultirea

populatiei este un fenomen social, a aril realizare depinde nu de legile naturale, ci ae legile
sociale, de influentele multiple, pe cari le exercita asupra populatiei complexul social. Este deci
in putinta omului, a societatii constituite, de a
influenta dup tendinta ce se manifesta in producerea fenomenului, inmultirea populatiei, de
oarece sporirea facultatii de producere a unei
populatil, adeca a clasei sociale productive, depinde si de politica economica ce adopta societatea ; dupa cum si sistemul de repartitie al avu-

tiel posedd un grad oarecare de maleabilitate

spre a se putea inlesni indreptarea unel situatil
sau evitarea unei catastrOfe.

Legea inmultiril populatiei, stabilind ca prin-

www.dacoromanica.ro

415

cipiul inmultiril populatiei este facultatea el de

a produce mijloacele de existent, explica in liniamentele ei generale evolutia claselor socialp,
cari compun populatia. Ea da explicatia mersului ascendent al unor clase, cum e de pita' clasa
muncitoare. care posedd o mare facultate de producere din ce in ce crescinda, precum si explicatia decaderii si descompunerii altor clase sociale,
cum slut : clasa de mijloc si marea burghezie.

Artind, care este rolul sistemului de repartitie

al mijloacelor de existenta fatd de fenomenul inmultiril, legea populatiei ldmureste cauzele, cari
produc fenomenul iperdemiel si al pauperismu-

lui, cum si acelea ale subpopulatiei si supra-

subsistentei. Cu alte cuvinte legea populatiei for-

mulata de nol e in stare sa ni procure normele

si principiile, pe cari trebue sa se cladeasca adevarata politica a populatiei.
Despre aceasta a treia parte a stiintii populatiel ne vom ocupa in capitolul, ce urmeaza.
*

Inainte insa de a intra in studiul politicel

populatiei trebue sa ne ocupam cu elucidarea
unel chestiuni, care are aparental de a fi o obiectie

serioasa in contra legii populatiei stabilita in acest capitol. Caci daca principiul de inmultire al
populatiei este in facultatea el' productiva, si dacd
inmultirea reald a populatiel depinde de mdsura

in care se poate realiza acest princpiu, cum se

faceni s'ar putea obiectaca cresterea popu-

latief nu are un curs ascendent, cind este stiut

cd facultatea el de producere sporeste continuu ?
Aceasta obiectie pare cu atit mai intemeiata, cu

cit statistica stabileste, ca in tarile capitaliste

cresterea populatiel devine totsmaI inceata, desi

faptul este evidentfacultatea de producere a

mijloacelor de existenta este tot mai mare.
Pentru explicarea acestul fenomen, trebue s

www.dacoromanica.ro

416

ne dam seama de o serie de fapte, pe cari le provoaca $i le determina regimul economic capitalist.
In primul rind sint emigratiile, cari daca la

inceputul veacului al 19-lea efau in proportii

moderate"cum spune Riime linipe la mijlocul
acestui veac iau ins un avint extraordinar. Intre 1820-1890 au emigrat din Europasi bine
inteles, din Wile capitalistevre-o 23,000,000 de
oameni. Dupa cum am aratat, in primul capitol

al acestei lucrari, au emigrat in acest interval

vre-o 11,000,000 din Britania Mare $i Irlanda;

5,500,000 din Germania; 1,600,000 din Italia;

1,000,000 din tarile scandinave; 900,000 din Spania $i Portugalia; 500,000 din Franta; 500,000
din Austroungaria. In ipoteza, ea natalitatea in
toate aceste tar s'ar mentine sau chiar ar avea
un curs ascendent, Inca asemene puternice emigratil ar trebui s alba de rezultat descre$tereal
relativa a escendentului populatiei. Si pentru a
face $i mai evident faptul acesta, ne referim la

urmatoarea tabelape care am utilizat-o $i

primul capitol

in.

cind am vorbit despre emigrari

tabeld, care arata in ce masura spore$te prin

imigrari populatia Statelor-Unite ale A-mericei de

nord intre anii 1821-1890 (cifrele din rubrica,

a doua indica numarul de locuitori imigrati la
1000 de locuitori ai Statelor-Unite) :
Anii

1821-30
1831-40
1841-50
1851-60,
1861-70
1871-80
1881-90

www.dacoromanica.ro

NumArul absolut la 1000

de locuitori

143
599
1713
2598
2467
2945
.5189

417

Cu alte cuvinte proportia locuitorilor irnigrati

creste atit de mult, incit de unde in periodul
4821-1830 erau in State le-Unite fata de 1000
de locuitori numai 143 locuitori imigrati; in periodul 1881-90 sint fata de 1000 de locuitori
indigeni 5189 de locuitori imigrati.

Aceste date sint de natura a ni arata una

din cauzele pentru cari populatiile tarilor capitaliste europene nu sporesc in proportie tot mai
mare, c]. Inteuna tot mai mica. Fenornenul emigratiilor este foarte important in aceasta privinta.
Dar ni se va raspunde: cu aceasta chestiunea
nu este complect elucidatk pentru ca statistica
populatiei constata nu numai o crestere mai inceata a populatiei, ci chiar un procent tot mai
mic al natalittii si deci un excedent mereu regresiv al nasterilor asupra deceselor. Asa Hind
obieutia famine Inca in picioare. Asa este. Statisilica populatiei ni arata, ca, natalitatea in tarile capitaliste este in descrestere; dar aceasta nu
contrazice intru nimic legea inmultiril stabilita
mai sts. Dirnpotriv, o confirrna. Si pentru a ni
(convinge de acest lucru, trebue s privim fonomenul inmultiril populatiei, nu in gene] alitatea
lui, ci asa cum am procedat, cind a fost vorba
si formulam legea de inmultire in fiecare clasa
in deosebi. In felul acesta ne vom putea da seama

despre cauzele scaderil natalitatilcauze, cari se

cuprind in formula legii de inmul tire si carl fac
parte integranta din ea.
1. Natalitatea in ela,sele saperioare este in
vdditd desere6tere si e natural, ca si contribue
la descresterea natalitatii in cadrul intregii popu-

latii: cad in ipoteza c. natalitatea

celorlalte_

clase n'ar descreste. ci ar rrunine stationark Inca

ar avea de rezultat descresterea natalitlitii in genere. Chestia s'ar putea simplifica cu alutorul
27

www.dacoromanica.ro

418

urmatorului calcul elernentar: 2+3+5 10. Dar

dacA prima cifra s'ar mic$ora cu 1, celelalte raminind constante, evident ca. suma lor s'ar mic$ora $i ea, $i am avea: 1+3+5-9. Descrestetoa
natalitatil in clasele superioare este deci o cauza
a descre$teril natalitatii populatiei privita in totalitatea ei ; iar legea inmultirii formulata de nol
explica aceasta descre$tere.
In adarrar, am vrtzut crt facultatea de producere a claselor superioare, pe cari le-am coprins
in denurnirea generica rnarea burghezie", scade
continuu, $i ca acolo, unde regimul capitalist $i-a
atins culmaa dezvoltarii, aceste clase n'au nici
o facultata de producere a mijloacelor de existenta. 5i atunci, conform principiului stabilit de
nol $i nu in contra lui, ce e mai natu_al decit ca
natalitatea in aceste clase sa. descreasca. Decit
iara$1, $i aceasta nu trebue s'o uitam, descre$terea nataliatil in clasele superioare determina in
parte descre$terea natalitatii in masa, intreaga a
populatiei; $i deci, cind e vorba de descresterea

natalitatii in genere, trebue sa ne gindirn $i la

aceasta cauztt, care se produce in virtutea legii
de inmultire. Si este sigur, ca scaderea natalitatii

in clasele superioare ar fi $i mai repede, dacI

principiul de descre$tere al acestor clase n'ar in-Mini o puternica rezistenta in sistemul de repartitie, care-i mic$oreaza astfel eficacitatea $i realizarea.
2. Descresterea natalitatii in clasele de mij-

loc, sau cum am zis mai sus, mica burghezie.

Noi am aratat intrucit $i pentru ce principiul de
inmultire al acestor clase le determina la propor-tionarea pe cit posibil cu cercul mijloacelor lor
de existentk $i ca aceasta proportionaretinind
seama de mic$orarea continua a oercului mijloacelor lor de existentainseamna descresterea natalitatil lor, care este al doilea factor al descre$terii ftatalitatil in genere

www.dacoromanica.ro

419

Dar *i descre$terea natalitalii in clasele de

mijloc, ca i in acele superioare, se datoreste
aceluia* principiudescre$terea facultatil de producere al acestor clase sociale. Si astfel in calculul nostru de mai sus vom avea, nu 2+3+5 10,
i nici 1+3+5 9; ci 1+2+5=8, oea ce inseamna
ca natalitatea pop ulatiei intregi scade *i mai mult
prin scaderea natalitatii in clasele mijlocii.
3. Natalitatea in clasele muncitoare se mentine cu mid variatii. Acest fenomen cadreaza de
asemenea perfect cu legea inmultirii. Clasele man-

citoare sint sing urele categoril sociale, a caror

facultate de producere este astzi in continua
crestere. $i desigur, ca principiul inmultirii lor
ar determina o natalitate din oe in ce mai mare,

daca n'ar intimpina dupa cum am spusrezistenta sistemului de repartitie al avutiei. Astfel

ca, scaderea natalitatii de la 10 la 8, in calculul

nostru luat, bineinteles, numal pentru simplificarea chestiei, se datoreste in principal scaderil
natalitatii in clasele superioare *i. mijlocii, a caror facultate de producere este
. in continua descrestere.

Daca la toate aoestea mai adaogam *i. efectele emigratiilor, cad elementele emigrante se recruteaza mai ales din clasele muncitoare, atunci
aveml ,o ti, doua cauza, care impedica natalitatea,
)acestor chlase sa ia un curs vadit ascendent. A-

ceast cauza este cu atit mai puternica, cu cit

*tiut este, ca elementele muncitoare cari emigreaza sint in genere elementele cele mai viguroase,
mai intreprinzatoare, mai bune.
Astfel ca, privind fenomenul descre$terii natalitatii in cadrul populatiei intregi, putem spune :
Descre$terea natalitatii se datore6te mai ales
.descre$terii natalitatii in clasele, a caror facultate

,de producere este in continua scadere. $i acest

,rezultat teoretic confirma legea inmultiril, de oare

www.dacoromanica.ro

420

ce ea ne spune, ca principiul de inmultire al

populatiei este in facultatea ei de producere ai

mijloacelor de existenta.
Este deci gre$it de a sustine impreun cu
malthusianii, ca inmultirea populatiei s'ar incetini din cauza obstacolului preventiv, rezerva morala, sau din cauza obstazolelor represive : viciul,
mizeria ; cind vedem ca nu in clasele muncitoare,
ci in clasele superioare se produce fenomenul descre$terii natalitatii.

De asemenea este gre$it a sustine dupa Arsne Dumont, ca descresterea natalitatil s'ar datori capilaritatii sociale, sau dupa Arthur Freiherr von Fircks unor cauze psicologice, pe cari
le-am enumerat cind am expus parerile lui asupra lui Malthus, si cari ar fi : rafinarea necesita-

tilor, dorinta de sporire a venitului, teama de

inbucatatire a proprietatii etc... Atit capilarita-

tea sociala, acolo unde se produce si in conditiu-

nile in cari se produce, cit si cauzele de ordin

psicologic aratate de von Fircks sint numal cauze

aparente. Ele se observa inteadevar mai namai

la clasele superioare $i mijlocii, dar nu sint decit
tot atitea manifestari ale aceleia$I cauze econamice adinci, care este descresterea facultatii de
producere ale acestor clase. Ele nu sint decit reflexul in psicologia sociala a acestei cauze economice. A ne opri la ele si la examinarea lor, cum

fac acesti autori si altii, inseamn a ramine la

suprafata problemei inmultiril populatiei, cea ce

nu poate fi util nici $tiintii nici societatil. Stiintii, pentru ca problema continua a rminea in acelas intuneric $i nerezolvita; societatii, pentru
ca fard stabilirea legii de inmultire a populatiel
nu este posibila o politica rational, constienta
a populatiei.

www.dacoromanica.ro

CAP. III

POLITICA POPULATIEI
In capitolul acesta, cu care incheem lucrarea noastr, vom cauta s scoatem incheerile

practice, ce se pot deduce din principiile ce alca-

tuesc teoria inmultirii $i in special din legea

inmultirii a Carel formulare a fost obiectul ca-

pitolului pfrecedent. Necesitatea lucraril, ce ne

propunem a face in acest ultim capitol, este cu
atit mai evident, cu cit pe linga normele ce trebuesc sa conduca politica populatiei in genere
in societatea capitalista., vom incerca, cu privire
la situatiunea speciala a trii noastre, sa preconi-

zam, in lumina teoriei, normele de conduita prac-

tica constituind politica populatiei in Rominia.

Aceasta lucrare deosebita se impune atit din
punctul de vedere al interesului $tiintific, cit $i
din punctul de vedere al interesului practic, care
ne indeamna, ca Romini, sa cunoa$tem politica
ce trebue s avem fata de o problem atit de importanta, cum este acea a inmultirii populatiei.
Rezervindu-ne deci dreptul de a ne ocupa la sfir$itul capitolului despre politica populatiei in Romania, trebue sa ne intrebam de la inceput: este
inmultirea populatiei un bine social?
Raspunsul nostru la aceastd intrebare este
foarte u$or de dat. Sintem departe, foarte departe
de epoca lui Malthus, cind gratie unor imprejurani econdmice speciale $i teoriei acestuia se privea intiultirea populatiel cu groaza, iar cre$terea
ei inceata cu o mare satisfactie $i multumire. Sub

www.dacoromanica.ro

422

influenta acelor imprejurari si a teoriei malthusiane Pellegrino Rossi spunea la 1836, cd din feri-

cire populatia F'rantei creste cu o mare si inteleapta incetineala"). Dar tocmai din cauza a-

cestei intelepte incetineli" cu care a crescut

populatia Frantei, cea mai mare, mai grava, mai

grozava problema ce se pune astazi in Franta,
este tocmal problema populatiel. Din inte.,
leapta", cresterea inceata a populatiei franceze
a devenit chinuitoare. Astfel ca astazi preocuparea este mai degraba opusit. Astazi, cind pietele sint ingramadite de produsele industriei si
agriculturil, asa ca statele stabilesc bariere vamale pentru a se proteja contra aceia ce se numeste inundarea produselor stralne, chestiunea
care se pune este mai degraba aceasta : se vor
putea gdsi debuseuri suficiente produceril?"2 .
De altfel, cine nu a auzit disperatul strigat de alarma ce s'a dat in Franta tocmai din cauza cresterii incete a populatiei?
Dar, pentru a da un faspuns mai clan si mai
hota'rit intrebaril ce ne-am pus, n'avem decit sti
comparam densitatea populatiei pe cele 5 continente. In anul 1906 erau la kmp.:
42,1 loc.
In Europa
,.

Asia
Africa
America
*us t r al i a j

Oceania

18,7

17

4,4

11

3,9
0,7

71

ciire, cari arata, ca,' intre densitatea populatiei

si civilizatie, este o strinsa legatura. Si daca am
lua numai trile europene, am putea constata el
tot in 1906 aveau la kmp.

1) Cours d'conornie politique 1851 pag. 2842) Charle$ Gide : Caurs d'conomie politique 1191
pag. '768.

www.dacoromanica.ro

423

Rusia (europeanii)

Rom/hi/a

19,4 loc.
45,4

Ungnria
Franta
5vitera . ,
Austria
Germania
Italia
M. Britanie si Irlanc la
Olanda

59

17

72,6
80,3
87,2
112,1
113,3
132,7

151,3
227,3

Belgia

-,
,1

'-

.,

Densitatea populatiei poate indica MIRA la

oarecare punct cresterea populatiei si fapt cert
este, eh' in tarile civilizate, in cari populatia
are o stare materiala mai buna, ea este mai
dens. Si mai doveditoare sint insa statisticele,
cari arata chiar cresterea populatiei. Iata clieva
date, pe cari ca si cele de mai sus le-am produs
si in capitolul referitor la cresterea populatiel
La 1000 de locuitori avem la:
1903 in Belgia
un excedent de 10.5
1904
Danemarca
15,0
1)
1904
Germania
14,5
)5
51

1904
1904
1903
1904
1903
1903
1904
1904
1903

Anglia

Franta
Italia
Olanda
Austria
Romeinia

Scotia
Svitera
Ungaria

31

15

5)

1)

,,
,,

1)

1)

)5
11

)1

5)

1)

5)

1)

1)

11

51

15

1)

11

1)

1)

)5

,,
,,

11,7
1,5
9,2
15,4
11,3

15,4
11,8
9,9
10,6

Paralel cu cresterea continua a populatiilor

acestr tali creste si civilizatia si buna lor stare.
Fenomenul inmilltirii populatiei nu numai ca nu
este potrivnic civilizatiei, ci se manifesta alaturi de ea, este o consecinta directa a progresului
social si este inteo masura oarecare, chiar una,

www.dacoromanica.ro

424

din cauzele determinante ale progresului social.

Date le statistice ni aratA mi$caTea populatiel in
trile civilizate de aproape un secol. Cea ce caracterizA mi$carea populatiilor acestor tari este tocmai croterea lor continuci. Ar putea oare sustine
cineva, ca Anglia, Germania, Franta, Italia, Statele-Unite ale Americel de nord, Austro-Ungaria,
Rusia, Svitera etc... nu au fost in cursul secolului
19-lea $i nu sint $i astazi pe calea unui uria$ .$i
evident progres sub toate raporturile vietil sociale?

Dar in concordanta cu toate aceste fapte,

cari nu sufar nici o discutiune, legea populatiei
ne spune acela$ lucru. Inmultirea reala a popu-

latiel depinde in primal rind de principiul ei

de inmultire, care deriva din facultatea de producere a mijloacelor de existenta. Legea popu-

latiei ni spune, cui populatia va tinde a se inmulti

cu atit mai repede, cu cit va creste mai repede

facultatea de producere. Dar facultatea de producere a mijloacelor de existenta este strict determinatA do gradul de dezvoltare economica, politick

sociala, culturala, morala a unei populatil, cu

un cuvint de gradul ei de civilizatie. Si reciproca, civilizatia unel populatil este cu atit mai
infloritoare. cu cit facultatea el de producere a
mijloacelor de existentA este mai mare.
Prin urmare, departe de a ne ingrijora, fenomenul inmultirii populatiel trebue sa ne bu-

cure, iar politica populatiei trebue sd aibei ca

prim scop: stimularea pe cit posibil a 'inmultirii
populatiei.

In sistemul malthusian aceasta politica nu

se poate concepe din cloud motive :

a) fenomenul inmultirii se produce in virtutea unei legi naturale, iinuabila, ale carei efecte nil pnt fi in try!

imii

lterate;

www.dacoromanica.ro

425

b) populatia, prin
natura ei, tinde a
se inmulti prea mult, astfeI ca orice politica de
stimulare a inmultirii este inutil.
Si consecvent cu teoria Maistrului, J. B. Say
merge parha la a sustine, c progresele medicinei
n'au nici o importanta asupra inmultirii populatiei 3).

Evident, ca' in sisteinul malthusian aceste

concluzil sint logice. Dar noi am va'zut, ca inmultirea populatiei este un fenomen social, cir-

muit nu de o lege naturala imuabila 5i fated,

ci de o lege sociala derivind din complexul social, in care traeste $i se dezvolta populatia;
lege sociala, care n'are caracterul nici al imutabilitatii nici pe acela al fatalitatii, atita vreme, cit
interventia omului in producerea fenomenului are
tendinta de a-I inlesni, a-I grabi sau dezvolta.
Natural, ca.' nu poate fi vorba de stimularea
inmultirii populatiei prin mijloace legislative directe, cum sint de pilda, : legi de incurajare a ca-

satoriilor, premii familiilor numeroase, lee in

contra celibatului 5i a celibatarilor etc... mijloace,
cari s'au intrebuintat, dar cari n'au dat niciodata

rezultate practice vizibile. Fenomenul Iniuitirii

populatiei avind Mai ales un caracter economic,

si fiindcatdupa cum ni arata legea producerii

luicauzele acestui fenomen sint in organizarea
economica a societalii, politica populatiei va fi
in primul rind o politica economica conforma legii de intnultire a populatiei.
Nici nu e nevoie sa mai insistam asupra faptului, ca acolo unde populatia se inmulteste in
mod normal, o politica' a populatiei pentru stimu-

larea inmultirii este inutila. Normele, pe cari ni

incercam a le stabili, deducindu-le din legea de
3) Cours complet d'conornie politique pratique 1840

ed. II pag. 384 col. I.

www.dacoromanica.ro

426

inmultire, isi au utilitatea numal in acele societali a caror populatil cresc prea incet, sau manifestg tendinta unei descresteri a procentului excedentului nasterilor asupra deceselor,sau insfirsit acolo unde, pentru dezvoltarea economica a
societatii, inmultirea populatiei se impune ca o
problem, care reclama o dezlegare urgenta4).
*

In ce mod se poate stirnula inmultirea popuPentru a raspuncle trebue sa ne intoarcem

la legea inmultirii.
Noi am vazut pe deoparte, ct principiul inmultirii e in facultatea de producere a mijloacelor
de existenta; iar pe de alta, parte, ca cercul mijloacelor de existenta este determinat de catre sistemul de repartitie al avutiei sociale. Politica
populatiei deci se va exercita in aceste doua directiuni, cautind s sporeascei facultatea de producere a populatiei si s madifice pe ct posibil
sistemul de repartitie al mijloacelor de existenta
in senzul de a permite principiului de inmultire
o realizare cit mai 1argA5).

Sporirea facultatii de producere. Cind am

facut analiza critica, a sistemului malthusian am

spus., c populatia, spre deosebire de celelalte
specii de animale si plante, are facultatea de a-si
produce ea inssi mijloacele de existenta, fie spor6
4) In aceastit din urmA., categorie intra i Ora
aupil cum vom vedea mai pe urma.
5) Gaud am *cercetat legea de inmultirc, am vzut c'a
intro facultatea de producere si sistemul de repartitio existit o profundii antinomie, cu privire Ia deteiminarea cercului mijloacelor de existenta ale claselor ce compun populatia, si ci principiul de inmultire se realizeaza, numai
in milsura in care poate exPrcita o presiune oarecare asupra sistemulni de rcpartitie.

www.dacoromanica.ro

427

rind cantitativ $i calitativ pe acelea, pe cari i le

ofera natura, fie creind ea insa$1 noua-mijloace
de existenta necunoscute in ordinea natured. Aceasta faeultate proprie speciei umane s'a dezvoltat $1 se dezvolt continuu numai intrucit omul

trae$te in societate, in cadrul careia populatia

i$I organizeaza munca. Si este firese ca, daed
fiecare om, ca fiind un atom din agregatul social, poate prin insu$irile lui prop sa-$I spo-

reascA facultatea de producere, cu atit mai mult

agregatul insusi, societatea organizata, va putea
lucra in aceasta directie. Problema, care se pune
in aceasta ordine de idei, este numai de a se $ti
prin ce mijloc se poate ajunge la acest rezultat.
Acest mijloc este multiplu, sau mai bine zis,
politca populatiei va trebui, pentru atingerea acestui scop, s. lucreze in mai multe directiuni.
Cea dintii directiune in care trebue s'a activeze
politica populatiei este :
Dezvoltarea fortelor de productiune. Ca si
pamintul, care ascunde in el multime de avutii
$i energil neseeate, populatia contine o suma de
energii, de forte, cari adesea nu au nici o intrebuintare $i deci nu sint socialmente valorificate.

Nu e vorba aici de suprapopulatie, de armata

de rezervA a muncii, care gratie sistemului actual de producere ramine neocupata $i neproductiva; ci de directiunea ce trebue sa se dea

muncil sociale, pentru ca fortele de productiune

active sa obtie maximum de valorificare posibil
in organizarea econdrnica existenta.
Fortele de productiune ale unei populatil sint
forta de mUncl $i mijloacele de munca ale populatiei. Cea dintii executa munca, dar are un co:
laborator nepretuit in instrumentele de rnunca $1
in conditiunile multiple, in cari ea este menita a
se concretiza in marfuri, in avutil. Forta.de muncA a unui om este desigur productiva si intr'un

www.dacoromanica.ro

428

timp anumit va produce o anumita cantitate de

obiecte; dar forta de munca a 10 oameni, cari impreun, printr'o impartire rationala a muncii, vor
produce acelas obiect va fi, nu de 10 ori mai pro-

ductiva ci de 15 ori, de 20 de ori $i chiar mai

mult. Iar daca la forta de munca a omului astfel

sporita .se adaoga $i instrumente de munca perfectionate, productivitatea va fi $i mai mare. Depinde deci de conditiunile in cari se executa $i
de instrumentele cu cari se executa munca sociald, pentru ca productivitatea fortel de munca
Ea sporeasca, si s. sporeasca deci $i mijloacele
de existenta ale populatiei.
Este deci de datoria unei rationale *i constiente politice a populatiei de a indruma munca
sociala in aceasta, directiune, contribuind astfel
la dezvoltarea fortelor de productiune ce poseda
populatia.

Un exemplu edificator in aceasta privinta

ni-1 ofera productiunea agricola, care nu de mult

a inceput sit se industrializeze, adeca sa se faca
in conditiunile in cari se executa munca $i productiunea industriala. Cu chipul acesta fortele de
productiune agricola au sporit considerabil, ceal

ce permite obtinerea unui produs agricol mult

mai mare cu o forta de munca omeneasca mult

mai mica. Cind am vorbit despre asa numita lege

a productivitatii descrescinde a pamintului, aml
produs $i datele statistice, cari confirma in mod
neindoios lucrul acesta.
Un alt exemplu ni-1 ofera clasa mijlocie, a$a
numita mica burghezie. Se *tie, care este functiunea econamic a acestei clase in_ organizarea ca-

pitalista, $i se Mal $tie, care este viitorul eiea

e menith sa dispar d_e pe terenul activitatii eco-

nomice sub influenta distrugatoare a marii industrii. Cum insa procesul acesta se face in mod
lent, mica productiune a ocupat si ocupd Inca o

www.dacoromanica.ro

429

multime de forte productive, cari gratie siste-

mulu.1 de munca, sint de o productivitate adesea

microscopica $1 obtin, cum e si firesc, o valorificare social& corespunzatoare. E netgaduit, di a-

cest sistem de munca. este in detrimentul productiunii sociale a mijloacelor de existenta pe

de oparte, iar pe de alta parte el mentine o cantitate apreciabild de forte de munca la un grad
inferior de productivitate.
Ce are de facut in acest caz politica populatiei? Profitind de nepretuitul concurs ce i-1 d.
insasi evolutia normala a societatii economice
moderne, politica economica a populatiei va trebui sa' grabeascd procesul de descompunere al

midi productiuni, dind astfel un cimp mai larg

de activitate si. o dezvoltare mai mare fortelor
de productiune ingradite pana acum intr'un sistern de inunc a. risipitor de timp si de energii.
Slim ,ca o astfel de politica ar intimpina o Grin-

cena opozitie din partea prejudecatilor sociale,

cari au multi reprezentanti in mai toate straturile
sociale. Dar daca c vorba de rezolvirea unei probleme atit de grave ca aceia a populatiei, trebue
s infringem taria prirnejdioasa a prejudecatilor.
Un exemplu tipic de taria prejudecatilor in

materie de politica a populatiei ni oferil tam,

noastra in asa numita chestiune evreiasca". Despre aceasta chestiune VOill vorbi mai pe larg,
cind vorn cauta s stabilirn, care tiebue s fie
politica populatiei in Romania. Deocamdata tinem s pomenim numai, cii o intreaga.categorie
de oameni, care reprezinta in economia trail o
enorma' forta de munch', este stinjenita, in desfasurarea fortelor economice productive ce poseda,
printr'o politica economica reactionara $1 primejdioasa. Si aceasla este in primul rind in detrimentul dezvolta.'rii atit de necesare a fortelor
de productiune si a economiei tarii noastre.
*

www.dacoromanica.ro

430

Tot in domeniul actiunii de dezvoltare a fortelor_ de productiune ar putea intra i marea probleniti a sebuitelfii publice, careia politica populatiei trebue sa-i dea o atentie deosebitk Este o
pArere absolut falsk aceia pe care o emite J. B.
Say, cind sustine, ca arta medicala nu poate contribui cu nimic la conservarea populatiel. Temeiul
acestei teoril este, ca, populatia fiind limitata la
cantitatea mijloacelor de existenta, interventia

medicinii este inutild, de oarece un numar mai

mult sau mai putin egal cu acela al indivizilor
salvati vor muri din alto cauze, daca ei intrec iimita stabilit de mijloacele de existenta.
Eroarea lui J. B. Say, ca i a tuturor malthusianilor d altfel, vine de acolo, ca ei nu-0 dan
seama c populatia are putinta de a-si largi cercul mijloacelor ei de existenta, i ca prin urmare
populatia poate,evita aseinene compensatiuni du-

ntoare. Peoria lui J. B. Say este perfect exacta

In ce prive*te fenomenul inmultirii speciilor ani-

Maleintrucit ele nu sint supuse influentii oMului; este falsa Insa cind e vorba de specia

umank
A.$a dar politica populatiei trebue sa se preocupe de chestiunea snatatii publice i a serviciului ei, a carui organizare sistematic i eficace
produce doua efecte de o deosebit5, important.
In primul rind, contribue la conservarea. fortelor productive, cari altfel ar putea s dispara.
Fiecare om este sau poate fi o forta de producere,
prin aceia c. poseda o forth' oarecare de munca
manualtt sau intelectualk Imputinarea oamenilor
printr'o inortalitate excesiva, care in parte s'ar
putea evita prin arta Medicald i printr'un aparat
sanitar bine organizat, este pentru economia unei
populatii i pentru conservarea fortelor ei productive un eau evident i imens.

www.dacoromanica.ro

431

In al doilea rind, politica populatiei sub raportul sanatatii publice contribue indirect chiar
la sporirea fortelor productive prin conservarea

intrucit mare$te durata mijlocie a vietil.

Este evident, c un om care traeste 60.de aril
este o fort de productiune mai mare decit doi
oameni. cari tr'esc cite 30 de ani fiecare si cantitativ $i calitativ. Presupunind, c. un om Inlor,

rcepe a produce de la vrista de 20 de ant, cel din-

tii va fi muncit si produs pAna la moartea sa

timp de 40 de ani; p.e cind cel din urma numal

20 de ani, cite 10 ani fiecare. Aceasta ar fi o

sporire cantitativil a fortelor de productiune, dar

este si una calitativa. Un om cu cit traeste mai
mutt. Winri la o limitil. oarecare bineinteles, cu
atit se dezvolta mai bine sub raportul vietii sociale $i sufletesti, $i ca atare va fi o forta de productiune mai bine educata, mai complect formath $i dezvoltatk mai stpina pe sine, mai constientd $i deci mai utila societAtii. Aceasta, daca
este adevtirat in domeniul productiunii mateniale,
este ineontestabil in domeniul productiunii intelectuale, politice etc...
A.$a fiind, sub raportul dezvoltaril fortelor
de productiune, problema sanatatii publice are,
dup cum am zis, o irnportanta deosebita $i solicita de la politica populatiei multa atentiune.
Cind cunoa$tem tote aceste, ni putem da seama,
ca organizarea temeinica a unui serviciu samtar
con$tiincios, nu e nutnai o chestie de umanitate;
ci mai ales de un interes economic superior, fata
de care nu exist cheltuiala de prisos.
Dezvoltarea fortelor de productiune printr'o
politica rationala a populatiei are doua' consecinte imediate spore$te facultatea de producere
a populatiei $i in acela$ timp spore$te productiunea sociala, iar ambele consecinte tind la ace-

www.dacoromanica.ro

432

las rezultat practic, inmultirea populatiei, printr'o

mai mare intensitate ce o dau principiului ei de

Inmultire.

Asigurarea libertltii muncii. In al doilea loc,

pentru sporirea faculttii de producere a popula-

tiel, politica populatiei va trebui s. asigure ii

s vegheze la cea Mai complecta libertate a mun-

cii. Dezvoltarea facultatil de producere nu este

posibila cleat printr'o continua aplicare a fortelor de productiune, printr'o neintrerupta executare a muncii sociale. Dar daca nu i se asigura
muncii sociale cea mai desaviritil libertate, atunci ea nu gse$te conditiuni prielnice de dezvoltare i rezultatele ei shit mai mici, inferioare a-

celora ce ar putea da.

Aid e locul sa precizam ce intelegem Frin
libertatea muncii. Notiunea liberttii muncii este

mai cornplexa decit se crede in genere. Nu e

vorba numal de libertatea elementar ce trebue

s'o alba' partile la Incheerea unui contract de
munca. Despre aceasta nici nu se discuta in organizarea economica a societatii capitaliste. Acest principiu, pe care disciplina economic l'a
enuntat Inca din primile timpuri ale formatiunii
el ea atare impotriva organizrii corporatiste a
muncil sociale, este astazi .departe de a satisface
exigentele multiple ale unel politice con4tiente a
populatiei. Prin libertatea muncii noi intelegem :
libertatea cowtfactualci, libertatea raporturilor ecojnomice dintre factorii produceri i libertatea

de asociatie. Nu se poate concepe o libertate reala

si eficace a Muncil sociale, cind lipse*te unul din

aceste trei elemente. Si nu poate fi vorba de o

politica rationala a sporiril facultatil de producere a populatiei fr. o desavirsita asigurare a
biherttii muncii sociale.

www.dacoromanica.ro

433

Libertatea contraetwild este dreOtul fieclrui

om dea munci in conditiunile ce le poate realiza,
Ma nici o siluire a vointii lui, in complexul so-

cial. Muncitorul este liber s munceasca unde

vrea, patronul sa-$1 angajeze lucratoril pe cari il

vrea. Din dezbaterea nesilit a conditiunilor de
munc rezulta contractul de munch.' intemeiat pe

libertatea contractuala. Pe cind lucratorul care

este silit, fie printr'un sistem economic fie printr'un sistem legislativ, sd lucreze la un anumit
patron si in anumite conditiuni, va consiclera

munca sa numai ca o datorie plicticoasd si impo-

varatoare; lucratorul liber $i stapin pe sine, va

cauta sa-si execute Munca cu mai mult atentiune, cu mai mult interes pentru a produce mai
mult si mai bine, $tiind ea de modul in care '10
executa munca depind conditiunile de plata.
Este o deosebire enorrna intre iproductivitatea

lucrtorului $i a muncil bazate pe libertatea contractuala $i intre productivitatea lucratorului si

a muncil aservite. Este stiut de altfel, ca industria mare $i capitalismul nu s'au putut dezvolta
decit pe temeiul acestel libertti contractuale, si
cd cea dintil piedica, pe care au intlnit-o $i pe
care au trebuit s'o distruga, au fost munca aser-

vita a iobagului $i munca semiaservita a regi-

Mului corporatist.
In regimul libertalif contractuale facultateai
de producere a muncii omene$ti sporeste si na-

tural, c politica populatiei, care tinde tocmal,

catre aoest rezultat, trebue sI-I dea cea mai reall.

$i mai eficace asigurare.
Libertatea raporturilor &litre factorii produ-

oerii, apare ca o consecinta. logia a .libertatil

contractuale eleinentare. In relatiunile dintre

muncitori $i patronI, dintre munc $i capital, ca
factori ai produceril, trebue sa dotmneaso5, cea mai
28

www.dacoromanica.ro

434

deplind libertate. Forta publica, statul, nu are a

se amesteca in aceste raporturl pentru a interveni

direct in favoarea unuia sau celuilalt. Aceasta

nu insearnna insa, ca statul nu are datoria sd intervind pe cale legislativa in favoarea pdrtii cielel mai slabe, spre a-i inlesni dezvoltarea. 0 pildd

ne va ldmuri mai bine chestia.

Presupunem cazul unel lupte intre muncitori

si patroni pentru micsorarea zilei de munch' sau
pentru mdrirea salarului, si ca aceastd lupta ia
forma unel greve. Ce are de facut statul? Intru-

cit ordinea publica nu este tulburata, iar siguranta muncitorilor pe deoparte si a patronului

$i averil sale pe de and, parte nu este amenintatA,

statul are datoria unei atitudini pasive, Fasind,

ca din jocul liber al imprejurdrilor $i al fortelor
sociale in lupta., a se restabileasea echilibrul intrerupt un Moment. In acest inteles trebue asigurat libertatea complecth, a raporturilor dintre
factorii produceril. Cad ar fi primejdios, daa,
statul ar interveni in asemene cazuri$i aceasta
se intimpla din nenorocireimpunind modul sau
de a vedea fie muncitorilor fie patronilor. De ce
s'au pus muncitorii in grevA? Fie pentru a mic$ora durata unei zile de muncA istovitoare, fie
pentru ridicarea unui salar insuficient existentii lor $i familiilor lor. Poate $i este cuminte ca
statul sa impue muncitorilor, sau s'a contribue la
nereusita grevei lor, silindu-i sA accepte conditiuni de muncA sau de plata, cari duc la istovirea fortelor lor de munea sau la un trai mizerabil,
fara a periclita fortele productive ale populatiel
si insasi facultatea el de producere a mijloacelor

de existenta? *i iarasi, poate statul interveni in

favoarea muncitorilor obligind pe patroni sd accepte conditiunile celor dintii, fara a rista zdruncinarea $i ruina industriei? Cad si capitalul, cind
se plaseaza in industrie, are in vedere o anumita

www.dacoromanica.ro

435

conjectural in ce priveste ziva de munca., cumpararea fortei de munca., productivitatea fortel

de munca etc... Schimbarea brusca a acestei conjecturi, prin vointa superioar a statului, rastoarna%

toate calculele ce $i-a facut capitalistul $i-1 da

toate sansele unui zdruncin teribil sau chiar unei
ruini totale ; cu atit mai mult, cu cit un alt capitalist, un concurent de-al lui, ar putea sal continue
a beneficia de vechea conjectural favorabila. 0
asemene interventie a statului ar lovi prea tare
in interesele capitalului, ar face imposibild viata
industriel $i ar contribui cu Mult, cu foarte mult
la scaderea facultatii de producere a populatiei O.
Statul insa. are datoria sa intervie in raporturile dintre factorii producerii pe cale legislativa,
stabilind norme legale de regulamentare sistematicd a acestor raporturi. Si pentru a ne referi
la problemele, cari se gsesc in exemplul de mai
sus, vom spune, ca. statul are datoria s. legifereze in senzul scurtaril zilei de munca si a minimului de salar, acolo, sau in acele industrii, unde

aceste probleme nu pot obtine o solutie real,

statornical $i echitabila prin simplele relatiuni de

forte economice. 0 asemene po1itic. economical,

n'ar putea aduce nici un zdruncin industriei si

capitalului, n'ar insemna exercitarea brutala a
fortel publioe, $i ar contribui intr'o largal masur

la conservarea faculttil de producere a populatiel $i la dezvoltarea ulterioara a ei.

6) Natural, ea ceasta regula de conduit& a statului

sufere oarecari excepill1ii. Cind asemenc ciocniri inevitabile se intimpla in industriile de prima necesitate, cum sint
mai ales industriile alirnentare, statul un poate rttmthe pasiv, daea temporizarea conflictului danneaza populatici in
genere. Dar nici lxi acest caz n e bine, ca statul sa Jo-

veasca direct in una san cealalta din parti. El trebue sa

glseasc6, mijlocul de a se satisface interesele i necesitatile

populatiei, raminind, ca conflictul sa se ilezolve ulterior
Tara amestecul direct al statului.

www.dacoromanica.ro

436

Libertatea de asociatie decurge in mod necesar din celelalte cloud principil ale libertatil muncii. Dacd se recunoaste libertatea contractuala si
libertatea raporturilor dintre factorii producerii,
trebue s se recunoasca $i libertatea de asociatie,
care nu-i, in societatea capitalista, decit un mijloc

spre a realiza pe cele dintii.

Tot progresul social, pe care a parvenit omenirea s-1 realizeze, se datore$te asociatiei.
Omul izolat nu poate crea nimic. Asociatia dal
oamenilor $i scopul $i mijlocul de a crea, de a
se perfectiona, de a-Si inlesni viata. Si este un

lucru de domeniul celei mai elementare observatil, ca progresul socialin toate domeniile de ac-

tivitatea fost $i este cu atit mai real, mai mare

$i mai repede, cu cit a crescut putinta $i libertatea de asociatie. Nu este desigur o intimplare,

ca Anglia e tara cea mai dezvoltata industrialice$te

$i capitalistice$te. Acolo s'au raiscut principiile

liberttil in genere, principiile libertatii muncii,
principiul libertatii de asociatie. In Anglia sint
cele mai intinse asociatiuni, pentru a caror istorie, descriere, critica etc... este o intreaga literatura' 7).

Cu aceasta importanta deosebitd pentru dezvoltarea econdmica a societatil $i mai ales a societtii capitaliste, libertatea asociatiei se impune
ca unul din principiile cele mai insemnate ale
politicei populatiei, care nu numai ca nu trebue
7) Este suficient sa, spunern, CA numai organizatia
muncitoreasc, Trade unions, poseda o literaturft foarte

bogata. De remarcat celebra lucrare : The history of Trade

Unionisme de S. i B. Webb, precum i acea a profesornlui L. Brentano : Die Arbeitergilden der Gegenwart 1871-72

0 lucrare succinta asupra organizatiilor muncitorWi din

Anglia este acea a prof. Dr. M. Biermer in . WOrterbuch
der Volkswirtschaft al prof. Dr. L. Elster ed. II 1906,
vol. I. pag. 1088 qi urrna.toarele.

www.dacoromanica.ro

437

sA-1 aduca nicl o stinjenire, dar trebue s caute

a-i inlesni realizarea in cel mai inalt grad posibil. In ultimA instanta insu$i procesul de producere capitalist nu-1 decit. rezultatul unei asocia,
tiunl libere a celor doi factori al producerii : mun-

ca $i capitalul. Dar negre$it, ca nu la aceasta

elementarA expresie a libertatil de asociatie va
trebui s se opreasca politica populatiel.
Sporirea faculttil de producere a populatiei
reclama cea mai complecta libertate de asociatie
sub raportul specialiteitii de industrie $i sub raportul intereselor de elasci.

Capitalismul, care a pornit de la principiul

liberel concurente, manifesteazA tendinta unel
concentrri pe specialitati de industrie, realizabill si realizata". in parte in a$a numitele trusturi.
Formatiunea trusturilor este de o necesitate vitala pentru marea industrie, care se vede adesea
periclitat tocmai din cauza liberei concurente8).
Dar capitalismul are un adversar puternic in clasa
muncitoare, in contra cgreia deci trebue sa lupte.
NecesitAtile acestel lupte reclama asociatia reprezentantilor capitalului pentru apArarea inte-

reselor lor comune, asociatie, care are la baza

interesele clasei patronale.

Acela$ lucru se produce $i in rindurile clasel muncitoare. Sindicatele $i uniunile pe speciaMAI iau o dezvoltare din ce in ce mai mare in
vederea aceleia$ lupte pentru existent, care s'a

extins in societatea civilizatA de la individ la

clasa.

Care trebue s fie politica populatiel fata de

8) Trusturile prezinta insa si dezavantaje pentru populatiunea consumatoare, prin aceia, c ele pot fixa preturi arbitrare. Asupra organizarii trusturilor din America
este foarte instructivk monografia lui Paul Lafargue: Les
trusts amOicains. Pttn in prezent trusturile au luat extenziunea cea mai mare in America.

www.dacoromanica.ro

438

aGeste institutii, produse ale evolutiei economiGe capitaliste ? Evident, ca politica populatiei trebue sa,' le lase cea mai deplina libertate de inchegare $i de dezvoltare, intrucit aceste asociatii nu
numai ca sint una din conditiunile de sporire a

facultatii de producere a populatiei, ci $i una

din conditiunile de existenta ale organizatiunii

economice moderne. In special sindicatele profesionale ale Muncitorilor au doua scopuri bine
definite : apararea intereselor profesionale $i Jducatiunea profesionala.9). Ambele scopuri india
in Mod nelndoios utilitatea lor pentru sporirea facultAtii de producere a populatiel. Prin apararea intereselor profesionale, ele vegheaza la conservarea facultatii de producere a clasel muncitoare ; prin educatia profesionalA, ele contribuesc

la perfectionarea muncitorului ca atare, $i deci

la sporirea facultatil sale de producere.
Este deci o eroare neertat5,$i care se comite
in unile tariGind se cauta a se stinjeni formatiunea sau dezvoltarea unor asemene asociatii.
Pe linga c. o asemene politica este infructuoasa,
cci oricum, mai curind sau mai tirziu organizatiile acestea trebue s'a apara; dar mai e $i daunatoare, intrucit facultatea de producere a populatiei pierde, prin lipsa unor asemene organizatii, pe unul din facturii reali ai propriei sale dezvoltri.
In acest intreit inteles libertatea muncii constitue unul dintre cele mai interesante capitole ale

politicei populatiei $i asigurarea ei in organizMul economic capitalist este conditiunea esential5 a dezvoltarii sociale.
9) Mai sint i aa numitele sindicate revolutionare,
cari tind s& concentreze intreaga lupta i activitate de
clas& a proletariatului. Aceste sindicate ins, sint cel putin
pan& acurn, de-o important& secundar. Ele au dat reztdtate neinsemnate in Franta i Italia.

www.dacoromanica.ro

439

Asigararea ordinei sociale. Nu este vorba nu-

mai de pacea externa, de bunile raporturi ale

statelor intre ele, a ca'ror asigurare este utila intregii dezvoltri sociale si face parte din politica
sociala generala; ci mai ales de asigurarea unel
ordine econornico-sociale, in cadrul careia facultatea de producere a populatiei s-si poata gasi
cea Mai larga aplicare. Aceasta inseamna asigurarea in cel mai inalt grad a folosintii depline
a muncil si a produsului el. Numai cu aceasta
conditiune productivitatea sociala a muncii poate
creste, numai intr'o asemene ordine economica
facultatea de producere a populatiel tinde catre
maximul el de intensitate; pe cind exploatareal
fortelor de productiune ale unel populatii duce
la scaderea facultatii ei de producere, nu numai
prin ruinarea fortelor de muncd, ci si prin psi-

cologia de indolenta, de fatalitate ce o creaza

in unile straturi sociale, sau prin actele de anarhie, de continua rebeliune ce le provoaca in altele 10).

Politica populatiei, sub raportul asigurarii

ordinel sociale, trebue s dea fiecaruia garantia, ca potrivit unui sistem de producere si de
repartitie dat, el se va bucura de produsul muncii sale, si ca.' orice incercare abuziva va fi re10) Tara noastra ni ofera un cimp destul de vast de
observa0i in aceasta directie. Atit la erase cat si la sate
si mai ales la satemunca sociala este in cea mai cornplecta stare de nesiguranta. Popnlatia rurala, care este
obiectul unei exploatari intensive, nu gaseste in tot aparatul administrativ al organizatiei noastre de stat nici un
sprijin, nici o dreptate. Ea degenereaza i se istovqte in

executarea unei munci grele. de mintuiala, insuficient rasplatita, cea ce nu impiedica pe unii din filosofii notri sociali sa se intrebe : de ce o fi atit de indolenta, fatalist&
i. degenerata taranimea '? Iar cind, din pricina acestei stall
de lucruri taranimea se rascoala, se rnir& en multa candoare : nu traeste taranul foarte bine ? !

www.dacoromanica.ro

440

primata cu asprime. Numai in cadrul unei asemenea ordine sociale munca poate deveni productiv si facultatea de producere a populatiei poate
gsi terenul necesar unei dezvoltari progresive.
*

Protectimneia claselor productive. In legatura

cu asigurarea ordinei sociale, politica populatiei
trebue s recunoasca necesitatea protectiunif claselor productive.
In organizarea economica a societatii capitaliste clasele muncitoare si productive sint in
continua lupta de interese economioe cu clasele
superioare $i neproductive. Nu mai e nevoie, $i
nici n'ar fi in cadrul lucrarii noastre, sa aratam,
ca aceasta stare de lucruri este produsul normal
al unui progres secular, al civilizatief mereu crescinde. Aceasta nu inseamna insa, ea politka populatiel nu trebue sa intervie pentru a netezi oarecum asperitatile regimuluf economic, pentru a
atenua intr'o masura oarecare lupta de interese
(Entre aceste clase $i a face posibila o cooperatie
mai linistit $i mai rodnica.
Interventia statului in. aceasta materie trebue sa fie o interventie de protectiune a claselor
muncitoare, cari detin forta de munch', si deci
facultatea de producere a populatiei in regimul
economic existent. Orice apasare a claselor
muncitoare determind o micsorare a facultatil de
producere, $i contrarul, orice protectiune a aces-

tor clase da posibilitatea cresterii faculttii de

producere.
Politica de protectiune a claselor muncitoare

se intinde asupra tuturor domeniilor vietii $i activitalii sociale.

In primul rind o legislatie economica de protectiune a munch' $i a muncitorilor, care s inn,ture posibilitatea unei exploatri ruinatoare a

www.dacoromanica.ro

441

clasel muncitoare, $i in special o legislatie cu

privire : la munca femeilor $i copiilor, la munca

de noapte, la igiena atelierelor, la modul de plata

etc...
In al doilea rind vine legislatia, care trebue
sa usureze educatia intelectuala a claselor mun-

citoare. Raspindirea culturii in clasele munci-

toare este de cel mai mare interes pentru societatea moderna, nu numai pentru progresul culturii in genere, ci $i pentru asigurarea $i stabilitatea ordinei sociale. Nicairi nu prinde mai lesne
anarhia, decit in acele straturi sociale, in cari alaturi de mizerie domneste ignoranta.
Insfir$it, politica populatiei trebue sa se intereseze de egalizarea politica a claselor muncitoare cu celelalte elase. Participarea la viata
liticit determina in psicologia claselor muncitoare

o con$tient si o deinnitate, care contribue cu

mult la ridicarea nivelului moral al vietii publice.
In asemene conditiuni clasele muncitoare

prospera, facultatea de producere a populatiei

cre$te $i odat cu ea creste $i buntistarea ei economica.

*

Sisteml de repartitie. Cind am vorbit despre mijloacele prin cari se poate stimula inmultirea populatiei, am spus c. aceste mijloace sint

cloud. Despre cel dintii, sporirea facultatii de producere, ne-am ocupat in cele ce preced. Ramine
sa ne ocupam acum despre cel de-al doilea mij-

loc, care consta in modificarea pecit posibil a

sistemului de repartitie.
Sum, c cercul mijloacelor de existenta al
populatiei este determinat de sistemul de repartitie al avutiei sociale; c. fiecare clasa i$1 are
cercul ei bine marginit, in cadrul caruia ea se
poate misca. In genere, in societatea capitalista,

sistemul de repartitie al avutiei acorda clasei

www.dacoromanica.ro

442

muncitoare salarul, iar clasei burgheze profitul

$i renta. Aceasta. marginire insa. nu esle atit de
rigida $i fatala, ca s nu fie susceptibila de nici
o modificare. Daca este evident, ca in regimul
economic capitalist renta $i profitul sint $i nu
pot fi decit al clasei proprietare de pamint $i de
mijloace de producere; nu e mai putin evident
ins, ca sub anumite forme o parte din cuantumul rentel $i al profitului pot veni clasel muncitoare sporindu-i astfel cercul mijloacelor de existenta.
Cum se poate ajunge la acest rezultat?

Problelma aceasta este una dintre cele mai

grele probleme ale economiel sociale, caci solutiunea ei imp1ic. lezarea celor mai mari interese
ale clasei burgheze, adeca tocmai ale clasei diri-

guitoare in organizmul politic al societatii capitaliste.

In termeni generici $i in mod teoretic problema consta In adaptarea sistemului de repartitie la sistemaa de producere. In mod practic, ea

consta in gasirea unui mijloc, prin care sa se

poata corija unile defecte ale sistemului de re-

partitie. Si este o mare deosebire intre problema

teoretica $i intre problema practica. In teorie pro-

blema se rezolv cu principiul fiecaruia clupa

meritele sale". Cind e vorba ins s. aplicarn acest principiu, ne lovim de realitatea economica,

a carei tarie neinvins se intemeiazil pe o in-

delungata evolutie a societatil omene$ti. Si rea-

litatea economica este cu atit mai greu de invins, cu cit in complexul organizatiei economice,
cu o atit de variata diviziune a muncii, este imposibil s aplicam principiul de mai sus.

Dar mai intli, ce inseamna adaptarea sistemului de repartitie la sistemul de producere?

Producerea avutiei sociale in organizatia capitalista este o producere socializata. Cu alte cu-

www.dacoromanica.ro

443

vinte producerea capitalista se intemeiaza pe socializarea fortelor de productiune. In acest sistern de producere fortele de productiune colaboreaza, printr'o intensa diviziune a muncii, la producerea avutiei, a mijloacelor de existent, Med
ca producatorii sa primesca in natura obiectele

produse de catre eicea ce de altfel ar fi si imiposibil si inutil. Cu acest caracter productiunea

capitalista este tocmai opusa productiunii ante-

rioare, care consta in producerea individuala, familiala a mijloacelor de existenta a producatorului insusi.
Producerii capitaliste socializate, ii corespunde insa un sistem de repartitie individualizata.,
adeca un sistem de repartitie intemeiat pe apreciarea meritului individual al fiecarui colaborator
la procesul de producere. De aid si defectele a-

cestui sistem de repartitie, caci cum s'ar putea

aprecia just meritul fiecarui colaborator intr'un
mecanism atit de complicat, in care, din pricina
diviziunil muncii, nici nu se poate distinge cu
preciziune partea de contributie a fiecarui individ. Si cind la aceasla dificultate se mai adaoga.

felul de a fi al mijloacelor de productiune, cari

sint in sta.pinirea privata a unora si nu in stapinirea producatorilor insi-si, e lesne de inteles pen-

tru ce sisteinul de repartitie individualizat, nu

corespunde sistemului de productiune socializata.

Adaptarea sistemului de repartitie la sisteternul de producere constitue miezul chestiunii

sociale a timpului nostru; iar in stiintaeconomica,
cea ce am numit problema te-oretica, a Carel solutiune nu este decit in principiul : fiecaruia dupa
meritele sale"11). Dar nu speculatiunile teoretice

ne intereseaza in aceasta. parte a studiului nos-

11) Realizarea acestui principiu si deci solutiunea problemei adaparii sistemului de repartitie la sistemul de pro-

www.dacoromanica.ro

444

tru. Politica populatiei in societatea capitalistA

trebue s se limiteze la solutiunile problemelor
practice, ce i se infAtiseaza' in cadrul organizatiel acestei socierati. Astfel ca, in mod practic,
problema se pane, dupa cum am spus mai sus, in
felul urmator : in ce mod se poate modifica sistemul de repartitie, astfel ca sA se poata corija

unile din defectele sale. Sau, fiindcd de aceste defecte ale sistemului de repartitie sufar numai clasele muncitoare, formularea problemel este : cum
s'ar putea modifica sistemul de repartitie iTMn sco-

pul de a se lrgi cercul mijloacelor de existentd

ale claselor mancitoare?
Nol nu vedem decit un singur mijloc direct
de oarecare eficacitate. Acest mijloc este
Cooperatiotea de producere si de ronsumafie. Noi nu intelegem a da cooperatismului intelesul $i importanta revolutionarA, ce i-o atribue
partizanii acestui sistem de organizare a muncii
sociale. Dupa' dInii, cooperatia de producere si
consumatie ar fi chiar un mijloc de transformare
a societatii capitaliste intr'o societate cu o alta
organizatie economicA, in care, prin abolirea oricArui profit, s'ar putea ajunge la o repartitie justA
a avutiei sociale, si chiar la proprietatea colectivA a mijloacelor de productie12).
Este drept, Ca miscarea cooperatistA a facut
mari progrese in mai toate societAtile capitaliste

si in special in Anglia. Ea nu este ins a. decit

una din formele economiei capitaliste, pe ale Ca-

rel principil se incheagA $i se dezvolt. Acest

caracter pronuntat II au ins5.$i societatile coope-

ducere, este idealul socialismului. Socia ldemocratia, intrucit

este expresiun ea politica a teoriei soci&liste, tinde prin
lupta sa, s grabeasca evolutia societatii capitaliste catre
aceast non& faza de organizare economica.

12) Vezi Charles Gide : La Coopration ed. III 1910

si Cours d'conomie politique ed. II 1911.

www.dacoromanica.ro

445

rative de producere, cari, in ce priveste scopul

final al cooperatismului, ar pArea ca dau oarecari
garantii. Totusi, dacA nu pot avea caracterul re-

volutionar, pe care in mod exagerat i-1 atribue

cooperatistii, cooperatiunea de producere si de
consumatie este de naturA a corija intr'o masura

oarecare unile defecte ale sistemului de repartitie,

largind cercul mijloacelor de existenta ale clasei
muncitoare, si dind prin urmare principiului de
inmultire al acestel clase putinta unel realizari
mai intense.
Societatile cooperative tind la Imicsorarea pro-

fitului sub toate formele lui si a rentei, ca fiind

una din formele in cari se realizeaza beneficiile
capitalului. Dar s procedam metodic.

Coopemtivele de producere. In productiunea

industriald venitul se imparte intre agentii activi
ai produceril, lucratoril si intre capitalisti. Celor
dintii sistemul de repartitie in vigoare le atribue
salarul, celor de-al doilea profitul. Cuanturnul salarului variazd in genere in raport invers cu cuantumul profitului cresterea unuia implica scade-

rea celuilalt. Ce se intimpla ins prin interventia miscarii cooperatiste, adeca prin intemeiarea

societdtilor cooperative de producere? Fara a dis-

pare capitalul, dispare capitalistul; iar profitul

se adaoga cuantunrului salariilor pentru a spori

mijloacele de existenta ale lucratorilor. Un exem-

plu ni va lamuri mai bine.chestia.

SA presupunem ca o fabrica de stofe apartinind lui X si ocupind 400 de lucratori are o productiune anuala de 800,000 lei, din care scazind
amortizarea capitalului pus in exploatare ca: in-

stalatie, masini, materie primA etc..., scazind mteresul ce se cuvine acestui capital, scazind onorarul cuvenit capitalistului pentru conducerea afacerii, toate. In suknal rie 300,000 leiar amine un
plus de 500,000 lei, care ar reprezenta suma sada-

www.dacoromanica.ro

446

riilor *i a profitului. SA presupunem, ca salariile

lucratorilor se urea la 400,000 lei, profitul va

fi deci de 100,000 lei. Prin actualul sistem de repartitie ace*ti 100,000 lei vor intra in buzunarul
capitalistului.
Dar iata, ca alaturi de aceasta fabrica se ri-

dica o alta, care produce tot stofe, a Carel productiune anuald este tot de 800,000 lei, i care
ocupa tot 400 de lucratori. Singura deosebire intre aceste doua fabrici este, ca in cea de-a doua
capitalul plus in exploatare nu este al lui X, ci

chiar al celor 400 de oameni, cari muncesc in fabrica. Scazind amortizarea capitalului, interesul
ce-1 aduce onorarul personalului de administeatie etc., care ar fi tot de 300,000 lei, ar ramine o
suma de 500,000 lei, din care 400,000 ar fi prelevati de lucrtori cu titlu de salar, iar restul de
100,000 s'ar imparti la finele anului tot luerdto-

rilor ca profit. Aceasta din urma suma este tot

profitul capitalului, dar nu al capitalistului *i. se

folosesc de ea rnuncitorii cari produc, i cari prin

acest fapt si-au marit cercul mijloacelor lor de

existenta.
Daca sistemul acesta de productiune s'ar generaliza i am considera fenomenul in toata complexitatea lui, atunci am constata Ca, cercul thijloacelor de existenta ale clasei muncitoare s'a lar-

gitcaci pe 1inga salarii s'a mai addogat *i. o

parte din profitiar acela al clasei capitaliste
s'a micwrat. Sistemul de repartitie al avutiel a
suferit deci o modificare, unul din defectele lui

au fost corijate, fara insa. ca sistemul de producere insu*I' s se fi modificat, intrucit capitalul continua a exista i a functiona ca atare, intrucit ca-

tegoria econanica a salarului subsista. Si aceasta se poate mai bine evidentia in urmatoarea
ipoteza.

Sintem in cazul fabricei cooperative de mai

www.dacoromanica.ro

447

sus, care functioneaza cu capitalul si cu lucratoril $tiuti. Se intimpla. Insa, ca se simte nevoia
unei productiuni mai mari. Cea dintii grip. va
fi aceia a cautarii unui plus de brate, si cum este
imposibil s se gaseasca lucratori cu capital, vor
fi angajati ca simpli lucratori, sa zicem, 100 de
oameni. Vor fi angajati, caci acesti 100 de lucra-

tori nu vor primi decit salarul, intrucit ei n'au

adus nici un capital si nu pot fi deci tovara$ii
celor dintii. Capitalul deci continua a subsista
$i functiona ca atare, intrucit el va raporta un
profit pentru altil decit pentru aceia, cari'l pro-

duc. Aceasta inseamna, ca politica de producere

cooperatista este posibila, in cadrul societatil capitaliste si compatibila cu ea, numai intrucit nu
zdruncina temelia insasi a productiunil capita-.
liste, proprietatea
privat a mijloacelor de producere.

La fel functioneaza si acelasi rezultat dau

societatile cooperative de productiune agricold.
Fr a aboli insasi categoria rentei, ele vor contribui la largirea cercului mijloacelor de existenta
ale clasei rurale, facind posibila o mai intensa
realizare a principiului de inmultire al acestel
clase, ca o consecinta a modificarii $i in aceasta
directiune a sistemului de repartitie.
Societdfile cooperative de constematie. Mai
importante decit cooperativele de producere sint
cooperativele de consumatie prin rezultatele practice ce dau. Nu doar, ca organizarea cooperatista
a consumatiei ar fi de o insemnatate sociala mai
mare. Dimpotriva, contrar de cum cred unii cooperatisti, si in special Charles Gide, organizarea

produceril pe baze cooperatiste ar fi mult mai

eficace din punctul de vedere al unui sistem de
producere si de repartitie egalitar. Dar in conditiunile create de regimul economic capitalist coo-

peratia de producere intimpina mai multe dificultti decit cea de consumatie. In primul rind

www.dacoromanica.ro

448

e dificultatea de a gasi capitalul necesar, iar in

al doilea rind teama de riscurile prea marl ce intovrasesc o asemene intreprindere.
Societatile cooperative de consurnatie intimpina mai putine dificulth4i, prezinta mai putine
riscuri, isi pot recruta membri din toate straturile sociale, nu ca cele de producere numai din
rindurile clasel muncitoare. Din aceste cauze coo-

perativele de consumatie au luat o extenziune

foarte mare, mai ales in Anglia, unde numal societatea cinstitilor pionieri de la Rochdale" ope-

reaza pentru cel putin un sfert din toga popu-

latia Marei Britanii $i Irlandel13).

In ce constau operatiunile unel societati cooperative de consumatie se stie. Ele procura membrilor toate obiectele necesare existentil, si intrucit n'au alt scop, decit de a procura aceste obiecte
pe pretul cel mai mic posibil, rezultatul este, ca.
ele inltura intr'o masura oarecare, si tind a in-

ltura cu totul, pe comercianti. Dar aceasta nu

inseamnd altceva, decit suprimarea profitului comercial in avantajul consumatorilor. Aceasta este
de altfel insasi ratiunea cooperativelor de consu-

matie. Cea mai bun definitie, spune Charles

Gide, ce se poate da unel cooperative de consumatie este aceasta : o asociatie, care tinde s suprime profitul"14).
13) Aceasta eooperativa de consumatie a fost infiin-

tata in 1844 de catre 28 de tesatori din Rochdale. In

1909 ea avea in diversele orase ale regatului britanic
2,469,000 de asociati,socotind atatea familii cAte 4 suflete in medie, avem aproape 10 nailioane de locuitori
iar afacerile ei se valorau la suma de 1.773 milioane de
lei, care aducea Un beneficin de 273 milioane de lei. Operatiunile acestei cooperative au trecut din sfera consumatiei si in acea a producerii. Operatiunile de producere sant
insa, mult mai miei.
14) La Cooperation pag. 317.

www.dacoromanica.ro

449

In modul acesta cooperativele de consumatie,

and iau o extensiune mare in rindurile claselor

muncitoare, tind a modifica sistemul de repartitie al avutiei atribuindu-le peste cuantumul salarului si profitul comercial, lrgindu-le astfel cer-

cul mijloacelor de existenta.

Politica populatiei, Intrucit are in vedere co-

rijarea defectelor sistemului de repartitie, care

se opune realizarii maxime a principiului de inmultire a claselor muncitoare, va cauta sa, inlesneasca formarea si dezvoltarea societatilor cooperative, unicul mijloc direct de a largi cercul mijloacelor de existenta al populatiel productive.

Un mijloc indirect, care insa tinde la un rezultat de aceias natura in proportii mai mid, este
impozitul progresiv pe venit. Nu este numai nedrept, ci si contrar unei prielnice dezvoltarl a fortelor de productiune, ca munca si putina avere
a Muncitorului sa fie tot atIt de mult grevata printr'un siston de impozite impropriu, ca si capitalul, care creste tara a produce. Din aceast ,pricina
problema impozitului progresiv pe venit este la
ordinea zilei. Se cuvme, ca sarcinele statului
sa le suporte mal cu seama capitalul si flU munca

atit de impovrata prin InsasI existenta eI ca

atare.

Dar, prin degrevarea claselor producatoare

de icea Mai Mare parte al sarcinelor catre economia

si administratia publica, se largeste indirect cercul mijloacelor de existenta al claselor muncitoare

si astfel se corijd Inca unul din defectele sistemuluI de repartitie, care atribue statului o buna.
parte din venitul social prin grevarea nedreapta
si ingreuetoare a claselor inferioare.
29

www.dacoromanica.ro

450

0 politicA constientA a populatiei reclamA

deci iimperios impozitul progresiv pe venit.
*

In putine cuvinte deci, politica populatiei

trebue sit tinda la stimularea inmultirii populatiel. De oarece insa principiul de inmultire al
populatiei e in facultatea el de producere, si realizarea lui este MArginita de sistemul de reparti-

tie al avutiei, politica populatiei va trebui pe

de oparte sA lucreze in senzul sporirei facultAtil

de producere, iar pe de altA parte in senzul PArgirii cercului Mijloacelor de existenta al claselor
productive prin Modificarea pe cit posibil a sisteMului de repartitie in societatea capitalistA.
Aceste principii generale, pe cari noi le-am
dedus din legea de inmultire, sint la baza oricarif
politice rationale a populatiei in societatea capitalistrt. Este evident insA, di in acele societatl,
in care organizarea econthnica n'a atins un Malt
grad de dezvoltare capitalists& aceste principil de
politica econoMica nu pot fi aplicate Med nici o

Modificare, sau trebuesc aplicate si altor clase

sociale. Aoesta este toc'rnaI cazul tarii noastre,
care e abia la inceputul dezvoltarii capitaliste.
Va trebui deci s ne ocupam despre politica
populatiei in RolmaiMa.

www.dacoromanica.ro

POLITICA POPULATIEI IN ROMANIA

Superficialitatea romineasca. n'are limit. $i

cuM s'ar putea documenta mai bine acest adevar,

decit urnarind presa noastra. Adevarurile evi-

dente sint ignorate sau nesocotite, neadevarurile

cele Mai patente sint etalate cu o admirabila incon$tientd pe coloanele cele mai in vazA ale ziarelor noastre.

0 aovadA intre multe altele. Pe prima pa-

girth $i coloana a ziarului Minerva de la 14 Martie' 1912 cetitoril acestul ziar au cetit un articol
de fond intitulat : chestiuni sociale", avind ca
subtitlu imprimat cu caractere marl $i grase : 0
primejdie nationald, Descreeerea populatia Si
desigur, C. cetitoril acestui ziar se vor fi ingrozit cetind acel articol si.-$I vor fi zis : sintem un
popor pierdut. Natia romineasca descre$te, se des-

coMpune incet-Incet $i va veni ziva in care nu

va Mal fi vorba despre urmasii lui Traian la gurile Dunarii. $i groaza aceasta va fi cu atit mai
indreptatita, cu cit 141 vor da mai bine seama,
ca disperatele mdsuri propuse de d. dr. Kiriac
despre a carui bro$ura in chestia populatiel vorbe$te acest articol de gazetapentru stimularea
inmultiril populatiel, sint absolut neputincioase.
$i dacd mai adacgam, c. autorul onanim al aces-

www.dacoromanica.ro

452

tui articol se intelmeiaza in constatarea fenomenului dezesperant al descre$terii populatiei pe

$tiintele econdmice si statistice, apoi ne putem
inchipui oe proportil colosale ia groaza cetitorilor acelei gazete. Caci doar spune anonimul autor : Econolrni$tii, statisticianil $i medicil no$tri
au semnalat de mull $i continua s documenteze
prin stuktii, i cifre faptul extrem de ingrijitor,

ca populatiunea tarii este amenintata tot mai

mult de primejdia descresteril sistematice". Va

s zica nu e glum, nu e fantezia unui autor anonim, care inventeaz. aceasta catastrofal primejdie national, ci chiar studiile economi$tilor $i
cifrele statisticianilor, cari de 'mull au semnalat
$i continua sa documenteze etc..."
Si totu$1, daca 1-am cunoa$te $i 1-am intreba
pe acest mare patriot anonim cari economi$ti si

cari statisticiani au semnalat demult $i continua s documenteze prin studii $i cifre faptul

extreM de ingrijitor etc..." s'ar intimpla cA dom-

nul acesta: n'ar $ti oe sa raspund, n'ar pleca

ochii de ru$ine si n'ar rasi. Ba poate ar avea si
indrazneala sa spuna cu mindrie : asta e convingerea mea. N'am dreptul sa am convingerile

mele"?
Aceasta c superficialitatea gazetAreascg de

la noi.
Caci oe spune statistica populatiei Romaniei? In Mod invariabil datele statistice asupral
populatiei arata croterea ei continua. Si pentru
a evidentia lucrul acesta voi reproduce aid din
statistica oficiala pe 1910, prezentata de d. Leonida Colescu ministerului agriculturii $i domeniilor, urmiltoarele cifre, pe earl ar fi trebuit st le
cunoasca $i anonimul patriot de la Minerva, cind
a luat condeiul sa inspaiminte lumea cu primejdia nationala":

www.dacoromanica.ro

463
Cifra probabill a

Anii

populatiei 1)

1900
1901
1902
1903
1904
1905
1906
1907
1908
1909
1910

6,045,352
6,125,742
6,195,798
6,292,032
6,392,273
6,480,338
6,585,582
6,684,265
6,771,722
6,865,739
.6,966,002

Excedent la
1000 de locuitori
.
.
.

.
.
.

14,9
13,1
11,3
15,3
15,7
13,8
16
15
13

.
.

.
.

13,9
14,6

calculind apol pentru periodul decenal 1900

1909 Media cresteril populatiei, d. Colescu gaseste, ca ea se ridica la 14,1 la 1000 de locuitori.
Populatia RornanieI deci creste, si daca am
vrea sa ne dam seama de viteza acestei cresteri,
n'aveni decit ssa, o comparam cu viteza cresteril
populatiei celorlalte tari pe care nol am consem-

nat-o in prima parte a acestui studiu. De altfel

si d. Colescu in raportul sau, despre care vorbim, spune2): in orice caz, excedentul acesta
al nscutilor asupra mortilor (14,30/00) este satisfdcator Mai ,cu seama daca comparam situatiunea noastra demografica cu aceia din alte
15

,,state europene. In raportul privitor la anul 1908,

am InfAtisat un tablou comparativ al deosebirii

dintre nasteri si MortI in citeva tad din Europa; din acel tablou se vedea, ca o crestere
I)

anual de 130-140 la 10,000 de locuitori, cum

este aceia a Rominiei, nu se intalneste, decit in
1) Noi nu avem inca statistice exacte i. sigure, tot4i statisticele mai nouit se apropie mult de adeviir.
2) pag. 4, col. II-a.

www.dacoromanica.ro

454

tdrile can a
toare".

o situatiunie obenvograficd

Si totu$1, cea ce carcterizA starea populatiei noastre sint: la tarasubpopulatie, la ora$e

iperclemie intelectuaid. Explicatia acestor doua

fenomene nu o putem gAsi decit in starea noastra
economica si in special in politica populatiei,
pe care am adoptat-o $i pe care o facem de citeva decenii cu o incon$tientA admirabila.
Subpopulatia rural& Fenomenul subpopulatiel rurale este evident. E suficient sa ne gindim

ca, pentru productiunea agricola pe care noi o

facem in atit de proaste conditluni, si care este
mult inferioarA celeia ce s'ar putea face sub un

regim economic mai civilizat, noi introducem in

fiecare an un numAr considerabil de lucratori

strAini: bucovineni, sIrM, bulgari etc... pentru
ca fenomenul subpopulati6 rurale sa apara in
toata realitatea lui. Si nu e vorba numai, ca aGe$ti lucratori transporta in Wile lor respective
sumele de bani ce cistiga la noi,doar sintem
atit de deprin$I sA cheltuim noi in$ine in strainatate banii romine$ti1ci mai ales, ca populatia muncitoare rurala este insuficienta pentru
munca $i productiunea noastra agricola. Fenomenul acesta este Ma% indoiala ingrijitor3).
Dar cari sint cauzele fenomenului subpopulatiei? Cele mai principale sint urmaloarele :

3) Subpopulatia rm ald este cu atit mai ingrijitoare,

cu cit nu are nici mrtcar corelativul ei firescsupra subsistenta. o bunt stare rnateriaI a trtrAnimii. Noi nu putern vorbi aici despre cauzele acestei anormale sitiri de
lucruri. Cine vrea ins sti le cunoasca, le poate gasi in admirabila lucrare a d-lui C Dobrogeanu-Gherea : Neoiobrtgia 1910. Marele nostril sociolog i critic analizeazsa aceste
canze en adincimea de vederi $i en claritatea de expunere
cayacteristice tuturor lucririlor sale.

www.dacoromanica.ro

455

lntinderea terenului cultivat. Este evident,

ca noi n'am cultivat totdeauna aceia$ cantitate de

pamint. Necesitatile populatiei $i ale statului nu.
reclamau inainte vreme punerea in valoare a
intregului teren cultivabil ce avea tara roma-

neasca. Nu-i vorba, nici acum nu-i pus in valoare tot terenul cultivabil din cuprinsul tarii,
dar oricum agricultura noastra s'a intins foarte
mult pe suprafata taril. Paminturi, cari inainte

erau pa$une sau chiar terenuri sterpe, astazi sint

lucrate. WA' un tablou, care ne arata cre$terea
progresiva a suprafetii de pamint cultivate intre perioada 1862 66 $i 1901 905. Cantitatea
de teren cultivatA $i trecuta. in acest tablou este
exprirnata in hectare, $i reprezinta. suma mediilor tuturor perioadelor cincinale pentru cultura
cerealelor principale : griu, porumb, secara, orz,
ovaz $i rapita.
Hectare

Anii

1862

66

1867--71

1872-76
1886-90
1891-95
1896-900
1901-905

2,091,450
2,435,870
3,068,480
4,085,560
4,261,900
4,727,580
4,967,534

Observind acest tablou, constatam, c

intin-

derea pamintului cultivat a crescut intre 1862

1905 de la 2,091,450 de ha. la 4,967,534 adeca cu

aproape 1500/0. Normal ar fi fost ca $i populatiunea rurala sa fi crescut in aceia$ proportie,

dat fiind faptul, c. productivitatea muncii n'a facut progrese apreciabile. Populatia ruralA insA,
a crescut mult mai incet. In 1862 ea era cam de
3,250,000 de suflete iar in 1905 cam de 5,300,000,

www.dacoromanica.ro

456

tea ce inseamta o cre$tere aproximativa de 650/o.

In lumina acestor cifre ne putem explica una

din cauzele subpopulatiei rurale $i necesitatea

rnereu crescind de lucratori strini. In statistica
lui Alesandrini4) gasim urmatorul tablou de numarul lucrAtorilor agricoli straini intrati in tara.:
Anii

locratori agricoli

1885
1886
1887
1888
1889
1890
1891
1892

17,527
17,649
9,394
14,399
18,171
26,720
28,267
34,942

tea ce denota, ca. fata cu intinderea tot mai mare

de pmint ce se pune in valoare, populatia noastra rurala devine tot mai insuficienta. Si pentru

ca s ne facein o idee mai justrt de acest lucru

e destul sa spunem ca, ca in an ill 1907 au venit
in tar'a 167,902 lucratori straini5). Natural, nu
toff ace$ti lucratori au fost agricoli, dar marea.
lor 'majoritate au fost utilizati in agricultura. Din
acest numar de lucratori majoritatea o formeazA :
Austroungarii cu 88,369, Bulgarii cu 33,747, Otomanii cu 13,522 $i Sirbii cu 8,073.
Fencomenul subpopulatiei rurale evidentiazA
mai bine decit oricare altul eroarea noastra., de a
cauta sA sporim productiunea agricolA numal prin
exploatarea extensivA a pAmintului.
*

Sistemul primitiv de producere sau, cum

4) Op. citat vol. II pag. 214.
6) Armarul statistic al Romttniei 1909 pag. 641.

www.dacoromanica.ro

457

zice atIt de just $i de luminos d. C. DobrogeanuGherea, sisternul de producere n,eoiobag. Nu vom

face analiza acestui sistem de producere, caci nu
avein nimic de adaogat la cele spuse in aceasta
privinta de autorul Neoiobeigiei. Ne vom margini
numal sa tragem citeva incheeri Cu privire la fenomenul subpopulatiei rurale, pentru a arAta intrucIt una din catuzele lul rezida In acest sistem de
producere neoiobag.
Legea populatiei formulata in capitolul precedent stabile$te, ca principiul Inmultirii oamenilor e in facultatea de producere a mijloacelor
de existenta, $i ca realizarea acestui principiu
se love$te de o tendintA contrara a sistemului
de repartitie. Aceast lege i$1 &este confirmarea $i in mi$carea populatiei noastre rurale.
De peste 50 de aril, de and s'a inchegat sta-

tul romin, ca stat unitar dup tipul celor din

apusul Europel, activitatea noastra s'a indreptat

in toate directiile, afara de unadezvoltarea facultatiI de producere a populatiel. Ne-am facut
burse $i non', coMerciald, avem universitatI $i
porturi costisitoare, avern lux parizian $i cldiri

enorine $i impodobiteavem tot, am facut tot.

Nu ne-am gindit insa s facem ceva $i in directia dezvoltarii faculttil de producere a populatiel ,i$i intrucit sintem o tara agricol, a populatieI rurale. Agricultura noastra se face aproape
tot asa de primitiv ca $i acum 50 de anl, iar relatiunile econoinice dintre muncitorii agricoli $i arenda$I $i proprietari au ralmas arelea$Isemifeodale. Ca $i acinn 50 de ani taranul nostru zgirie
pamintul, ca nu cumva sa-1 biciuiasca vataful
boieresc. In asernene conditiuni munca agricola

nu poate fi pea productiva $i nu gase$te nici

indenmul, n'are nici interesul de a se dezrobi de
rutina seculara.
Si totu$I ar fi fost in interesul bine chibzuit

www.dacoromanica.ro

458

nu numai al populatiei muncitoare, ci $i al proprietarilor, arenda$ilor si statului $i mai ales

al acestora, ca relatille economice clintre proclucatoril agricoll $i sistemul de cultura neoiobag

s. dispara. Caci o productivitate mai mare a,

muncil agricole nu inseamna un profit mai mare

al proprietarului sau arendasului prin reducerea
la Aimic a salaruluilucratorului, ci extragerea din
pamint a unel valori cit mai marl printr'un sistem de producere, care sa permita $i o retribuire
mai dreapta a muncii $i un profit apreciabil. Agricultura noastra insa nu cunoaste acest principiu. Ea este esentialmente pradalnica.
Din aceasta pricina dezvoltarea fortelor productive ale populatiei rurale este foarte inceata.
Minusculul progres, care se face in aceasta pri-

vint, se datore$te nu progreselor adoptate in

sistemul de cultura, caci asernenea progrese n'am

facut; nici culturii intensive, care este necunoscuta la nol; ci numai progresalui inerent intreprinderii in mare, atit de generalizat la noi de
un timp.
Libertatea muncii, in regimul nostru agricol
este de asemenea necunoscuta. Muncitorul agricol, de$i in aparenta este liber $i salariat, n'a incetat insa un moment de a fi legat cu cele mai
rezistente lanturi de pmintul, pe care l'a aruncat vremea $i imprejurarile. Aceasta stare de lucruri nu numai ca nu poette favoriza libertatea
rnuncii, ci II este chiar du$mana. Si daca ar fi s
ne ocupam cu analizarea celor trei elemente ale
liberttii muncil, oe am putea spune? Libertatea
contractualit taranul yomin n'ocunoa$te. Situatia
lui econdmica, intrucit este rezultatul unui complex de factori, can ii leag de o anumita, mo$ie,
de un andmit stapin, II ridick$i cea mai palida
Umbra de libertate contractuala. El trebue s se
angajeze pe Mo$ia boereasca, cele de mai. multe

www.dacoromanica.ro

459

ori de cu iarna in conditiuni oneroase. Libertatea

raportuirilor dintre muncitorii si intreprinzatorii
agricoll? Dar despre aceasta nici vorba nu poate
fi, atita timp cit libertatea elemental% contractuala lipseste. Ar fi si anormal sa fie altfel. Despre libertatea de asoeiatie nici nu mai putem pomeni, decit doar relevind existenta jandarmului
rural si al cunoscutei rioastre administratii rurale.
Asa fiind, libertatea Muncil este, in regimul
nostru agricol, necunoscuta. Ea e Inca un ideal,
catre care tindem, catre care trebue sa tindem.
Dar poate asigurarea ordinAei soeiale, care
este al treilea element al sporiril facultatil de producere, s fie una din preocuparile statului nos-

tru? Intrucit priveste clasa taraneascd, hotarit

ca nu. Si acelas raspuns trebue sa-1 dam si cu
privire la protectiunea clasel muncitoare rurale,
cel de-al patrulea element al sporii facultatii de
producere. Daca (A,2 fi sa caracterizam in citeva

cuvinte sistemul de agricultura din Romania,

n'am putea-o face mai bine, decit spunind : exploatarea pdmintului a atins maximum de extensiune; exploatarea teitranului maximum de intensivitate. In aceste conditiuni nu poate fi vorba
nici de asigurarea ordinei sociale, nici de protectiunea clasel taranesti. Abuzul si arbitrarul cresc
si se dezvolta pe plaiurile taxii mai mull decit
griul si porumbul. Nici seceta nu le usuca, nicr
ploile nu le nimioesc. Recolta lor e vesnic abundenta. Asa dar toate imprejurarile, cari se opun
unel reale si repezi cresteri a facultatii de producere.

Intrucit priveste sistemul de repartitie al regimului nostru agricol, el nu poate fi decit corespunzator sistemului de producere neoiobag. Ba

poate nici n'ar trebui sa vorbim despre un sis-

tern de repartitie propriu zis, caci ta'ranul romin_

www.dacoromanica.ro

460

In genere nu trAe$te decit mai numai din cea ce

produce el pentru el, adeca din valori de utilitate,
pe cari lie scoate intr'un mod rudimentar si la intimplare din pAmintul lui, arendat sau propriu.
Dranul cauta sd-si faca porumb pentru iarna,

strujani $i nutret pentru vite etc... Dact se intimpla un an bun, II mai ramine $i ceva sa vinda;

dact nu, se imprumuta, ca stli mai cumpere de

unile can II lipsesc. Pe cea ce poate cistiga Insa
ca 1-ticrAtor salariat, el nu poate compta.

Poate fi deci vorba, riguros vorbind, despre un sistem de repartitie In alcatuirea noastra
economica agricola si cu privire la clasa trar

neascA? Evident, ca nu. In orice caz, ca salariat,

dijmanar etc... taranul romin este cu totul ne-

dreptatit de un sistem de repartitie neoiobag, care-i limiteazA exagerat de mult cercul mijloacelor de existenta.
DacA la toate acestea mai adtogdm si marea

mortalitate de la tart, in parte si din Dricina

unul serviciu sanitar rural incomplect si rtu or-

ganizat, fendmenul subpopulatiei se explica lesne.

Pe de opairte sporirea continua $i intr' o mare
Inicisuerd a terenului cultivat, pe de alta parte un
sistem de producere primitiv, care impiedecd crestrerea repede a lacultatii de producere a populaei
$i, determind un sistem de repartitie
semifeodal iatt cauzele economice puternice ale

subpopulatiei din Romania.

Ni s'ar putea obiecta totu$I c, desi facultatea de producere a populatiei rurale sporeste inicet, populatia ruralt creste totusi destul de re-

pede, de oarece da un excedent, care, dupa afirmatia d-lui Colescu nu se intiliieste decit in
tarile cari au o situatiune deniografict infloritoare". Este foarte exact, cA cresterea naturala a
populatiel noastre ni infatiseaza un excedent re-

www.dacoromanica.ro

461

marcabil, totu5I in comparatie cu alte tari, al

cAror situatie i dezvoltare economica se aseanAna cu a tAriI noastre,, cum sint Rusia, Bulgaria,

Serbia etc... populatia romineasca crete relativincet. $i cu aceste tarI trebue sri. ne comparam,
si nu cu tarile industriale din apus. Explicatia
e lesne de gasit.
Am vAzut, cind ne-am ocupat de statistica
populatiei, ca in tarile apusene ca : Franta, Germania etc... populatia rurala descreste relativ,
iar in Anglia), de pilcla, descre5te chiar absolut.
Cauza e in primul rind in descre*terea relativa
sau absoluta a facultatiI de producere a populatiilor rurale din aceste tari industriale. In aceste
tari, industria i nu agricultura devine, sau a.
si devenit cum e in Anglia principalul mijloc
de existenta a populatiei. $i daca scade populatia rurala din aceste tari industriale, ele nu sufar
nimic, intrucit populatia or54eneasca, clasele
muncitoare industriale dau un mare excedent,.
care acopere deficitul populatiel rurale.
Este acesta cazul nostru, al Serbiei, al Bulgariel i chiar al Rusiei? Natural cri nu. Ca iaceste din urma taxi noi sintem o tara agricola,
Aproape unicul nostru mijloc de existenta este
agricultura., in care se exercita facultatea de producere a populatiei rurale. Populatia ora$eneasca
la noi nu da decit excedente cu totul minime, toc-

mai pentru c facultatea el de producere este

foarte limitata, 6). $i atunci, daca nicl populatia

6) Ca sa vada diferenta mare dintre excedentul populatiilor rurale i urbane de la noi, vom reproduce excedentele populatiilor citorvn orase i jndete din statistic&
pe 1910 a d-Ini Colescu.
Loca11t/0 urb.
BacAu

Tg. Ocna
Gala0

axcedent la 1000 loc.

.

excedent la 100) loc-

Locnlitat1 rurale

5,6

Jud. Blida]

4
6,2

Jud. Covn:lui

www.dacoromanica.ro

13,9

20,5

462

rurala nu se inmulteste repede, evident, ca luata

in intregul el, populatia romineasca creste rela-

tiv incet. Tar cauzele acestel cresteri incete a

populatiei noi le-am gasit in dezvoltarea prea

inceata a facultatil de producere a populatiei rurale si in rezistenta ce opune principiului el de

inmultire sistemul de repartitie al avutiei sociale,cauze, cari izvorasc ,dupa cum spune atit

de lmurit d. C. Dobrogeanu-Gherea, din neoio-

bagia noastra de la tall.

*

Fata de acest fenomen, ale carui rele rezultate le constatam zilnic, care trebue sa fie politica
populatiei? Aceast politica reese clar din dezvoltrile noastre anterioare. Sporirea faculteitii de

producere a populatiei rurale prin: dezvoltareai

fortelor productive, asigurarea libertAtii muncii,

Localit141 urb.

Piatra
Tg. Neaint (

LocalitIci ruralc

cxcedent la 1000 loc.

8,5
8,4
11,7
6,9
5,5
12,1

.
.

Buzeu

Mizil

Bueure0i
.
Oltenita
.
Slatina
.
Giurgiu
Craiova
i .
Calafat
.
Turnu-Severin
Baia de Aramit

.
.

24

5,4

2,9

8,6
3,3

.7
.

11

7)

Neatnt

12,9

11

Buzeu

21,7

71

11
11

(
5
1

excedent la 1000 loc.

77

I,

Ilfov .
Olt .
Irlaea .

16,4

14,2
15.8

Do lj

Mehedint/

12,5
-

15,9

Cam acestea sint proportiile pentru intreaga tara. Excedentul populatiilor urbane fata cu acela al populatiilor
rurale este aproape neinsemnat. La excedentele mai ridicate
ale populatiei rurale contribue intr'o masura apreciabil si
clasa asa numitei burghezii rurale, a cilrei prolificitate se
datoreste si unei mai man l. facultti de producere decit a

clasei muncitoare trtranesti si unui sistera de repartitie,

care permite o realizare mai intena a principiului ei de

inmultire. Daca, din excedentul populatiei rurale in genere

am scildea contributia burgheziei rurale, cresterea popula-tiei muncitoare tlanesti ar fi mai inceata, Inca, tocmai in
-virtutea legii de inmultire.

www.dacoromanica.ro

463

asigurarea ordinei sociale $i protectiunea clasei

muncitoare tarane$ti, precum $i modificarea pe
ct posibil a sistemului de repartitie prin: societati cooperative $i impozitul progresiv pe venit,
constituesc elementele esentiale ale politicei popu-

latiel ce trebue s adoptam. Dar toate aceste norme, cari india politica noastra fata de problema
popiAatiei rurale, tind tocmal la desfiintarea regimului neoiobag $i la intronarea unui regim economic capitalist, in stare de a da agriculturii

noastre putinta de a fi mai productiva $i mai

sigura.

lperdenvia intelectuald se caracterizeaza prin-

tr'un plus de populatie in centrele urbane mai

marl, cana provine fie din emigrarea la ora$e a
unei prti a populatiei rurale, fie din cre$terea
naturald a populatiei urbane. Acest fenomen, caracteristic populatiunilor traitoare sub un regim
econotnic capitalist, estela nol Apia la inceputul
dezvoltrii lui $i nu prezinta gravitatea celui din
apus. Ceva mai mult, printr'o politica econornica inteligenta, iperdemia intelectuala din Roma-

nia poate fi redus la ni$te proportii cu totul

neinsernnate $i poate chiar inlaturath' cu totul

pentru multa vreme.

Pentru a demonstra aceasta n'avem decit s

ne =intim caror cauze se datore$te iperdemia

intelectuala $i ce inseamta ea in societatea capitalista.
Cind am vorbit despre acest fenomen in capitolul precedent, am spus ca el se produce prin

antinomia existenta intre facultatea de producere mereu crescinda a muncil intelectuale, $i

deci intre principiul de inmultire al categoriei
intelectualilor $i intre sistemul de repartitie al
avutiei, care tinde a-i limita inmultirea. Si a$a
$i e natural sa fie intr'o societate, care a atins

www.dacoromanica.ro

-- 464
culmea dezvoltril $i organizaril capitaliste: La
noi insa nu e a$a. Situatiunea noastra econornica
nu are acea fixitate relativa, pe care o are economia tarilor capitaliste. Noi sintem tocmai in epoca, in care trecind pragul econoMiel feodale
intram in faza de dezvoltare capitalista. Iperdemia intelectuala este decI la noi un fenomen anor-

mal $i chiar superficial, fara cauze economice

profunde si puternice.
Acum citeva decenii, cind siliti de impre-

jurarile econdmico-politice din apus $i de contactul ce 1-am avut cu Vari le din apus, am trebuit s

dam societatii rominesti o organizatie politica

moderna burgheza, am facut apel la toate elementele culte sau presupuse culte pentru a fa's-

punde multiplelor necesitti : culturale, politice,

religioase, administrative etc... Si pe masura ce
organizatia statului deveneal Mai complecta i mal
coMplexa cererea de forte intelctuale devenea tot
mai mare. In vederea satisfacerii acestor necesitgi sociale mereu in cre$tere au contribuit nu nu-

rnai imprejurarilelegea cererii $i a ofertei ci

chiar statul insusi, printr'o politica fatisa, lutesnind cistigarea unel bune situatii in ruajul politic, administrativ, cultural etc... a tuturor intelectualilor. Darera firescvine 'momentul, in

care oferta intrece cererea $i astfel se produce iperde'mia intelectual.

Este aceast iperdemie produsul dezvoltadi
unui regim economic capitalist? Este ea efectul
inmultirii populatiei orawnesti in virtutea unef
facultti de producere mereu crescinde? Raspun,
sul nostril la aceste introbari este hotarit nega-

tiv. Isvorita din cauze de natura. cu totul poli-

lice $i speciale, iperdemia intelectuala in .flomA-nia. poate fi redusa $i chiar desfiintata. Iar mijlocul pentru a ajunge la acest rezultat se poate indica in doul cuvinte : industrializarea frii. Prin

www.dacoromanica.ro

465

grearea i dezvoltarea industriel iperdemia intelectnald va avea putinta sa-si valorifice,

un

sistehi de repartitie capitalist, facultatea ei de

producere, care va trebui sa ia o mare dezvol-

tare. Natural, ca va veni apol vremea, cind insae

dezvoltarea economiel capitaliste Va determina

formatiunea unel iperdemii intelectuale in stil

mare, ca in apus, dar pa,'na atunci mai eite mult.

Deci n. aceasta, directiecrearea i dezvoltarea
narii industriitrebue s activeze politica populatiei ii Romebnia, pentru, a reduce iperdemia intelectuala existentel.
Chestiunea industrializarii trii ins prezinta
o importanta i mai mare Inca dintr'un alt punct
de vedere. Ea se pune ca o problema, de la a carei dezlegare depinde nu numai dezvoltarea noastra economica; politica, Sociala etc... ci insa$1
existenta noastra ca popor independent economicWe i chiar politic/We. De aceia vom reveni
asupra acestei probleme.

Mica Burghezie. MO, o clasa social, care

in tara romineasca a trait i trae*te Inca sub cele
mai vitrege imprejurari economice. Ea n'a putut
sa se consolideze i s. ia dezvoltarea normala,
de care ar fi fost capabila intr'o societate lipsith .
de mare industrie. Cauza acestui fenomen anormal rezida in complexul imprejurarilor politicoeconomice, cari au determinat toata evolutia Romaniei contemporane.
0 'mica burghezie puternica, avind un rol
deciziv in economia sociala, ca fiind o clasa eminarnente producatoare, este temelia pe care se
incheaga i se dezvolta industrialismul. Aceasta
este evolutia normala, fireasca a societatii moderne. In centrele de mici producatori sau in cen-

trele cornercialel*i mai ales in acesteade la

finele veacului de Mijloc s'au inchegat primele nu30

www.dacoromanica.ro

466

cleuri ale capitalismului de astazi. Din aceste

centre a radiat apoi in tot apusul Europel capitalis-

Mul, care se astea si devenea tot mai puternic,

pe Masura ce din cadrele micil burghezif se desprindea si se consolida o noufl clasa sociald, Mar

rea burghezie, purtatoarea si reprezentanta intereselor capitalului si capitalismului.

Si daca a fost natural, ea industrialismul devenit puternic si Marea burghezie ajunsa clas
diriguitoare ,sa fie fatala micil industrii $i micil

burghezii; a fost insa tot atit de naturalsi nici

nu putea fi altfelca aceastai noua% clas si acest

nou sistem de producere s. nasca din tria si

evolutia micil burghezii de odinioara.

La nol insa lucrurile au avut alt curs. Abia
ajunsa in faza el de formatiune $i de consolidare,
mica burghezie este biuse lovit $i data Indrat.

Si aceasta lovitura. a fost cu atit Mai puternica

si rnai fatala, cu cit a primit-o nu de la capitalis-

mul intern, carechiar dac a. ar fi existindar

fi fost subred, in fortnatie; ci de la capitalismul

international, de o putere urias chiar acum cincl
decenil, cind s'a inchegat statul romIn si cind
Mica noastra burghezie a Inceput s. primeasca,
lovituri fatise. Cad odata cu civilzatia apuseana
au intrat in tarA si inarfurile din apus, iar pentru
necesitAtile atit ale statului complect reorganizat
cit si ale populatiel In genere, productiunea in-

dustriala nationala era si deModata si insuficienta.

Astfel, mica burghezie romineasadaca facern abstractie de citeva Inceputuri de formatiune mai vechi, fdra mare importantaam putea
spune, c s'a nascut in chinurile agoniel. $i cu
toate incerca.'rile oe s'au facut de a i se da viata,
cu toate Inlesnirile ce i se fac, adesea cu marl
sacrificii irnpuse consumathrilor, mersul micil
burghezii, ca clas produeatoare, este acelas. Ea

www.dacoromanica.ro

467

stagneazA, cdci s'a ndscut prea tirziu, sau cea

ce-I tot unacivilizatia burgheza occidentalA ne-a
invadat prea de vreme.
Politica populatiei n'are nici un remediu pentru aceastA clash' sociald. Sporirea facultatil el de
producere? Dar ce ar insetnna sporirea facultatiI

de producere a micii burghezii la inaltimea necesittilor actuale ale populatiei si statului romin? Nici mai mult nici mai putin decit transformarea micii productiuni in industrie capitalista'. dintr'o zi in alta. Aceasta insd nu este posibil. Iar dacd s'ar propune un sistem protectionist
exagerat, pentru proteguirea micii industrii, am(
rdspunde cd o asemene mdsura ar fi zdarnicd,
costisitoare si yericuloasa.
Zddarnicd, pentru ca.' nu si-ar atinge scopul.

0 populatie null' poate restringe multiplele el

necesitati economice dupd voie si pentru mai,

Mu lta vreme. Produsele industriel capitaliste sint

pentru populatiunea rotnIneascd, ca si pentru ori
ce populatie civilizatA, o necesitate absolutd, astfel CA mica noastrd burghezie nu va putea reusi
sd le inlocuiasc a. cu produsele ei.

Costisitoare, de oarece o asemene mdsurd,

protectionistd ar scumpi etxraordinar viata, MIA
alt efect, decit acela al sporil veniturilor statului,
care si in starea de astzi si-a alocat o parte prea
Mare a venitului national 7).
Periculoas, pentru cd o asemene politica'
protectionistd exageratd ar contribui la intirzierea dezvoltarii noastre econotnice capitaliste si
la Mentinerea regimului neoiobag de la tard, care
a ajuns a fi o adevdrata. primejdie nationald.
7) Vezi in aceasta privinta interesantele desvoltari
.ale d-lui C. DobrogeanuGherea in capitolul aditional al
,Neoiobagiei.",intitulat,: Problerne vitale" pag. 425 si urm.

www.dacoromanica.ro

468

Dar ni se va spune: cum', nu exista nici o

ieOre din situatiunea econornica in care ne gasim? i sintem condamnati a fi mereu tributarif
capitalului strain? Nu. Avem posibilitatea sa intemeem o mare industrie, care alaturi cu industrializarea treptatik a agriculturii, prin desfiintarea
regimului neoiobag, ar spori considerabil facul-

tatea de producere a populatiei, productiunea

$i

venitul national. In nici un caz ins a. mica burghe-

zie nu este clasa sociala producatoare chernatk

a face ackasta revolutie in organizarea noastra
econainica.

Vom vedea indat, cum se poate realiza aceasta transformare economica. Inainte insa de
a intra n dezvoltarea acestei probleme, trebue
sa ne ocupam de o chestiune, care intereseazi
in cel mai inalt grad politica populatiei.
,

Chestia evreiased in Romernia. 0. teorie curent, superficiala i anti*tiintifica incearca sa

explice stagnarea micii burghezil, atribuindu-1
cauza cu totul straina de producerea insa1 a fenomenului. Aceast cauza este, cea oe se numete
in vorbirea curenta, chestia evreiased sau, cum.
spun aceia, cari vor sa dea acestel teoril o alura
$tiintifica : acapararea de eatre populatia evreiasca a mijloacelor de existenta.
Dar mai intii, exist o chestie ev-reiasca in

Romania? Intrebarea aceasta va surprinde pe

multi, va revolta d_esigur pe unii. Cum, vor zice

cel dintii, se mai poate pane o asemene intrebare, cind in pres, in intruniri, pe strada, chiar
si de pe catedre universitare se discuta aceasta

chestie? Se poate discuta solutiunea ei, dar insasi

existenta chestiei nu sufere nici o discutie. Mai

se vor intreba nedomiritii. Revoltatii ins, eel

din urma, vor vocifera i vor protesta cu energie

www.dacoromanica.ro

469

se intelegeIn contra noastrd. Cum de indraz-

dim s ne mai punem o asemene intrebare?

Si totu$I ne-o punern. Judecata rece, obiectiva, nepartinitoare vrea s. aiba un raspuns lirnpede, hotarit la aceasta intrebare : existd o chestie
evreiascit?
SIntem de acord cu toata lumea intrucli pri-

ve$te natura juridica $i politica a chestiel evreie$tr. Da, exist o chestie evreiasca juridic4; exisfa o chestie evreiasca politica% Nu vom fi ins

de acord cu Multi asupra cauzelor acestor chestii, pentru c noi sustineM, c. ele exista in virtutea unor texte de legi, cari le creaza ci atit. Avem o chestie evreiasca juridica, pentru ca avem
art. 7 in Constitutie; avem o chestie evreiasca,
politica, pentru c. populatia evreiasca din Romania n'are drepturi politico. Daca textele restrictive de legi, $i in special art. 7 din Constitul
tie n'ar fi cea ce sint, evident, ca, despre o chestie evreiasca juridica $i politica nici n'ar putea;

fi vorba,afara doar, dac 's'ar gasi citiva sau

mai multi MO' ,cari s'o nscoceasca, s'o intretie

$i s'o discute fie pour ramour de rart, fie pour
l'amowr d'eux mazes (mai probabil, ca pentru
aceasta din urma dragoste interesata).
Dar ni se va zice: chestia evreiasca subzista
nu numai in virtutea textelor de legi, cari a
creaza juridice$te $i politice$te; ci in cauze mai
actinci, in cauze economice, cari sInt InsA$1 ratiunea acelor texte. Ei bine, nu. De asta data. sintem probabil in dezacord cu multi. Daca este evident, ca textele restrictive ,cari creaza chestiunea
evreiasca juridica $i politica 10' au explicatiunea
lor, contestthn c.a ar avea $i o ratiune izvorind.
din cauze economice. Sau, pentru a ne exprima

www.dacoromanica.ro

470

mai lamurit idea, vom zice : ni existd o chestiune

evreiascd economic% 8).

Dar daca nu exista o chestie evreiasca e-

conoinica, cum rAmine cu fenomenul evident, in-

contestabil al acapararii de catre evrei a mij-

loacelor de existenta. Caci--ar putea argumenta*

antisemitii, cari isi dau aere de oameni de stiintaintrucit inmultirea populatiei este determi-

nata de cantitatea mijloacelor de existenta, si

intrucit o altd populatie acapareaza. aceste mijloace de existenta, este fatal ca populatia dintif

sa scada 'Jana la disparitia ei totald. Si de aceia,

ar putea zice aceiasi oaMeni de *Uinta' :
cind lupta pentru dobindirea mijloacelor de
existent se da. intre elementele aceleasi poporatii, de aceias rasa, de aoelas singe si cari din
aceastA cauza se si amestecA intre dinsele, eaf
este binefacAtoare, pentru c. silindu-i pe toti ca
sa-si incordeze puterile si inlaturind pe cei bicisnici, cari nu sint in stare sa se pastreze si sa

se reproduca, ea sporeste valoarea generala a

poporatiei pregatindu-i un viitor mai bun. Dar
cind poporatii, diferite, ca rasa', ca traditii, cai
lege, ca obiceiuri, sint chemate a se dezvolta
alaturi, pe acelas teritoriu, lupta dintre dinsele
trebue sA se sfirseasca cu izbinda uneia asupra
celorlalte, izbinda care are ca rezultat nimicirea
13

complecta, alungarea sau aservirea lor. Aceasta,

consecinta e fatala; ea nu se poate inlatura. Si

chiar cind 1n urma luptei se stabileste un modus

vivendd intre beligeranti, pacea nu e durabila.
si vine un timip cind conflictul dintre diferitele
8) D* ar ft interesant s& discutam chestiunea evre-

iasc& sub toate fetele ei, noi nu putem s-o dezbatem decit
numai intru cit privete caracterul ei economic i numai
intru cit intereseaz& politica populatiei. Aceast& linie de
conduit& ni este impus& de insi natura luerrei noastre.

www.dacoromanica.ro

471

neainuri, cari traesc pe acela$ teritoriu devine

acut, fiecare aprindu-$1 existenta cu arrna lii

mina".

Si aplicind aceasta teorie la tara romineasca,

omul nostru de $tiinta ar putea adaoga: iata justificarea antisemitismului meu, iata problema evreiasc in cel mai veritabil al ei caracter economic. Iar noi, daca am vrea sa. facem o aplicatie
mai in mare i mai evidenta a acestei teorii am
putea spune : da, teoria e justa. Iata de pilda
Statele-Unite ale Americei de Nord. Ce mai lupta,
ce nai vinzoleal, ce mai nimicire de rase $i popoare intre tarmurile Atlanticului $i ale Marelui

Pacific. Englezi, Germani, Italieni, Evrel, Spanioli, Negri, iMeti$I, Chinezi, Ru$1 $i chiar Ro-

mini etc., populatii atit de diferite ca rasa, ca

traditii, ca lege, ca obiceiuri" o duc toata ziva,
intr'o mare $i internationala trinta voiniceasca
pentru acapararea mijloacelor de existenta. Si
este desigur o legenda, o legenda tendentioasa
si interesata, c. Statele-Unite este o tara bogat,
prospera $i cu mare viitor. Stiinta" dovede$tei
contrarul, caci ce poate rezulta din aceasta trinta
enorma dintre rase $i popoare decit nimicirea,
complect, alungarea sau aservirea lor"? Si daca.
de mai bine de un secol, decind dureaza aceastN
nenorocit $i interminabila vinzoleald, popula-,
tiile acestea inca nu s'au nimicit, alungat sau aservit, desigur ca. nu va intirzia Mult pana se va
realiza una sau chiar toate din aceste profetii ale

$tiintii" (mai probabil ca se vor realiza toate,

cad ar fi $i mai estetic, iar $tiinta" ar avea nfl

intreit succes).
Iar cind, oetind statisticile asupra imigratiei
in Statele-Unite, vedem, ca in fiecare an zeci de
mii de oameni din. diferite rase $i popoare, cu.
diferite legi, traditil $i obiceiuri iau drumul catre
teatrul acestel lupte uria$e $i distrugatoare pentru a-$1 procura existenta, ne intrebam cu nedu-

www.dacoromanica.ro

472

merire : ce mai cauta nenorocitil ace$tia acolo? $i

curl.' de-si parasesc el caminurile lor lini$tite pen-

tru a se aventura in iadul acela groaznic? Iar

cind, cetind statisticile inmultirii populatiei din

Statele-Unite, vedetn ,ca beligerantil ace$tia, cari
n'au alta grija clecit trinta voiniceasca, sint de o

prolificitate remarcabila $i ca se inmultesc repede, involuntar ne intrebam: ce fel de alungare,

aservire sau nimicire este aceasta?

Nu. Stiinta" a bancrutat, pentru cA ea n'a

cercetat fenoinenul in realitatea lui obiectiva, ci

voinci sa ajunga la o anumita incheere practica
aprioristica $i interesata, si-a fixat o premisa falsa
si a facut o aplicatie gre$ita. VoM vedea imediat
care este acea premisa falsb. $i in ce consta aplicatiunea gre$ita. Acutn insa, cata sa ne dam
seama, ce inseamna lupta dintre populatil diferite pentru $i prin acapararea mijloacelor de existenta. Pentru aceasta vom lua un exemplu tipic $i concret. E vorba de statul austroungar,
vecinul nostru.

Austroungariacine nu $tie aceasta?este

un conglornerat politic foarte curios, format din

atite populatii, cari nu nuinai ca traesc impreuna, dar traesc ca f Omatiuni etnice deosebite.

Germani, Unguri, Slovaci, Cehi, Ruteni, Romini,

Sa$I, Bosniaci etc... Dona din aceste popoare i$1
au independenta $i organizatia lor politica deosebita, Gerrnanii $i Unguril; celelalte insa traesc
sub doininatiunea politica a acestora $i traest ca
form.atiuni etnice deosebite, dupa cum am spus.
Bohanii, Cehii, Rominii, Bosnaicii, Rutenil etc...
departe de a se contopi cu Germanil sau cu Un-

gurii, se Mentin ca nationalitati deosebite, isi

au politica lor nationald $i culturala proprie $i

in virtutea acestel politice nationale propril lupta direct chiar cu populatia doMinanta, respectiva.

www.dacoromanica.ro

473

Dar alaturl $i in cadrul acestui mozaic de

populatil traeste inteun numar destul de mare $i
populatia evreiasca. In Austria propriu zisa cal
si in provinciile anexate ei, in Ungaria propriu
zis ca $i in provinciile ungure$ti, traesc $i Evrei. Spre cleosebire insA de toate celelalte populatii Evreii se prezinta nu ca formatitene etnicci
aparte, ei n'au politica lor notionala $i culturala,
proprie; ci ge confunda in masa populatiilor dominante, se amesteca, se asimileaza $i se iden,tifica politiceste cu ele. Daca statul Austroungar
se va dezagrega vre-odatA, cauza va fi desigur lup-

tele $i aspiratiile nationale ale populatiilor din

acest imperiu, cari isi continua existenta lor ca
populatii diferite ; nu va fi in nici un caz populatia evreiasca, care ca si acum, va urma $i atunci s faca parte din populatiunea dominanta
a tarn in care se gase$te. A vedea deci in existenta populatiei evree$ti un pericol pentru Statul austroungar e absurd.
La fel insA se prezinta situatia $i la noi intru

cIt prive$te populatia evreiasca. Ea traeste in

Romania nu ca avind o existenta nationala deosebita, ci ca facind parte integranta din populatia tril cu care coexistA. Si pentru a evidentia

mai bine lucrul acesta, s. presupunem, ca in

locul celor 210,000 de Evrei, cari ar fi in tara

romineasca, am avea 210,000 de Rusi sou Germanl. Situatia ar fi aceia$? Natural ca. nu. Acest

mare numar de locuitori ru$1 sau germani ar

constitui o primejdie reala pentru poporul rominesc, nu atit din punctul de vedere al economiel
nationale cit din acela al organizril noastre politico ca stat. 0 asemenea populatie, daca ar continua sa alba legaturi nationale, politico, suflefesti cu poporul $i statul el de originA, ar putea

www.dacoromanica.ro

474

indreptAti amestecul acelui stat in afacerile noas-

tre ,cea ce ar avea negre$it consecinte funeste.

Dar Evreii? A pune intrebarea InseamnA si
a o rezolvi. Ei pot avea legrtturi suflete$ti rel

mult cu un trecut, care este al lor $i atit. Dar cum

o populatie nu poate trAi numai suflete$te $i mai

ales nurnai din trecutul ei, Evreii sint siliti de

imprejurAri, chiar dacA n'ar vrea, sA se apropie

de populatia rornineasc dominantk sh-si Insu$eascA cultura ei, sA-$1 aproprie aspiratiile ei,
sS se identifice cu ea.
Ni se va zice insA, : pericolul evreesc nu este

in natura lui politick ci in cea econornicA. S.

examinAm deci aceastA lature a problemei evree$ti. Acurn vom avea ocazia sA facem cuno$tinta
acelei premise false a $tiintii", despre care vor-

beam mai sus $i a aplicatiunii grasite practice.

In adevAr $tiinta" pleacsA de la urrnAtoarea

idee :

In virtutea principiului vietii, de care este

stApinit, fiecare individ cauta s'a se pAstreze.
acaparind pentru sine o cantitate pe cit se poate
Mai mare de mijloace de exigtentA, din suma
I) totalI de bunuri ce se pot dobindi in anumite

conditil. AceastA n'azuinta a fiecAruia este cauza

unei competitii generale, $i a unei lupte pe viatA

$i pe Moarte, intre toti .indivizii chemati a tri

in anuinite hotare. MilA nu e $i nu trebue s'a fie.
Fiecare voe$te $i are dreptul st trAlasck dacA
are puterea de-a trAi. Si nimeni n'a avut malt
inulte drepturi vre-odatA, decit a avut putinta4

de a $i le dobindi".

Si dupA ce constatk cA in tara romineascA

coexistA douA populatii de rase diferite, cari tind

la acapararea Tnijloaoelor de existentk $tiinta"

conclude la necesitatea exterminArii uneia, a celei Mai slabe, in avantajul dezvoltArii celeilalte,
a celei mai tari. E de la sine inteles, cA popula-

www.dacoromanica.ro

475

tia Mal tare $i excluzivista este cea rornineasca,

iar cea Mai slaba $i exclusa este cea evreiasca,
Caci dreptul istoric ne spune, ca :
pe un teritoriu anumit, pe care un popor 1-a
cultivat sute de aril cu rriunea staruitoare $i 1-a

aparat in contra d.u$manilor cu vitejia sa, alt

popor nu are dreptul s tretiasceal e singurul

$i exclusivul stapin. Alaturl cu dinsul altcineva

nu poate exista. El are nu numal dreptul, ci

clatoria de a exclude pe oricine, $i de a 'Astra

ne$tirbit patrimoniul ce i s'a lAsat, cacI generatiile prezente nu pot dispune de soarta generatiilor viitoare, renuntind la existenta lor. Cind
vine dar un popor oarecare $i navale$te in pa--

minturI cultivate $i stapinite de altii, ace$tia

trebue sa-$I incordeze toate puterile pentru a
ramine singurI stapini pe pamintul mo$tenit de

la parintr.

In modul acesta $tiinta incearca sa justi-

fice antisemitismul.

Dar teoria aceastat, daca in principiu $i in

genere are cel putin aparenta de a fi adevarata,
in specie ea devine absurd $i imposibila. Mal
intii, ea, ipleacai die Ja: o conceptie falsa a economiel

nationale. Daca in econornia privata lupta pentru

existenta, bazata pe tendinta de acaparare $i de
inlaturare a oricui, este elernentul principal $i
conditia sine qua non a bunel sari; in economia
national& privita in generalitatea $i coMplexi-

tatea el, chestia se schimb cu deavir$ire. Cea

ce caracteriza economia nationala nu este lupta
dintre indivizi, ci asociarea inclivizilor in vederea
existentii, lor intr'o formIci sociald anumitci. Fara
aeeasta asociare econoknia nationala nu este posibila, $i inaltimJea, gradul el Je dezvoltare,
buna stare $i prosperitatea unei populatii traind

pe un teritoriu anumit, este determinat, nu de

1) lupta pe viata $i pe moarte intre indivizi, el

www.dacoromanica.ro

476

de intensitatea asociatiei lor in vederea existentii

comune, a populatiei intregi.
Stiinta" antisemita nu vede aceasta, caracterizare a econdmiei nationale, altfel ar ajunge la
propria ei negatiune.
In adevar, sg. facem aplicatiunea conceptiunii noastre la econdmia noastra nationala. in legatura cu problema evreiasca, si sa vedem la ce
rezultat vom ajunge. Cu alte cuvinte, sa cercetgm
care este atitudinea, activitatea populatiel evreesti in econdmia nationala a societAtil rominesti.
Se poate ea caracteriza prin acea lupta pe viat'a
si pe moarte" de care ne vorbeste teoria antiseMita, sau prin ngvglirea in pAmintul nostru" cu
tendinta de cucerire?

Dar a pune astfel chestia inseamna a evidentia absurditatea si falsitatea acestei teorii.

Populatia evreiasca nu traeste ca atare in Romania, caci ea nu se prezintri ca ceva unitar, orga-

nizat, cu un scop bine definit, cu aspiratiuni

coinune, cum ar fi de pilda populatia cela in
statul austriac. Populatia evreiasca traeste nix
mai in indivizii ce 0 compun. In afara de existenta fizica, materiala a indivizilor notiunea

ipopulatiei evreesti dispare 9). In asemene conditiuni rolul populatiei evreesti in economia noastea nationara nu este de loc primejdios. Daca A
sau B, evrei, prinfeo munca mai inc,orclatA, prin-

tr'o lupta pentru existenta Mai inteligenta, reu-

sesc sa dobindeascA o cantitate Mai mare de mijloace de existenta, decit X sau Y, roinini, aceasta
nu e decit consecinta felului de viata. econdmia
9) TJnitatea re1igioas6, care de altfel, gratie rilspindi-

rii culturii incepe s1 se destrame i la Evrei, nu poate

.constiui astAzi temelia unei unitati nationale. Populatii de

-cele mai diverse religiuni formeazti organizatii nationale
unitare, dupa cum populatii de aceia ranee Lac parte din.
-unitilti nationale deosebite. Insiti populatia evreiascri, este

-un exemplu tipic in aceastrt din urrat privintrt.

www.dacoromanica.ro

477

in societatea moderna $i nu intereseaza decit econotnia privata (la fel se intimpla, cind X sau Y
obtin o cantitate mai mare. de mijloace de existenta). Econdmia nationala n'a pierdut nimic, nu
este cu nimic micsorat de prosperitatea privata
a lui A sau B.
Si e lesne de inteles pentru ce. Toctnal pentru consideratiunea, C. populatia evreiasca, neavind o fiint nationala, politica sau culturala deosebita, trae$te si munce$te in economia nationala
a RoManiel, prin eai$i pentru ea. Pentru ca' econo-

mia nationala a Romaniei este rezultanta actiunii de asociatie econdmica a tuturor elementelor
$i energiilor din care se cotnpune populatia Romaniei $i deci $i a elementelor evree$ti.
Cu totul alta este situatiunea strainilor, cari
se stabilesc pentru un timp oarecare in tar, sau
chiar a capitalurilor straine, cari se plaseaza in
intreprinderi industriale in Romania. Strainii, intrucit activitatea lor pe terenul econotnic poatel.
avea vre-o insemnatate oarecare, nu se identifica
cu interesele economice ale poporului rominesc,
iar cind dupa o vreme mai lunga' sau mar
scurta 1$l lichideaza afacerile $i se duc in tara
lor de origina, ei duc cu dInii i capitalul lor
sporit prin munca romineasca, ei duc o parte din
avutia acestei ta'ri. far capitalurile straine, de$i
pot avea $i econotnice$te $i culturalmente o influenta bineMcatoare, absorb insa o parte din
produsul Muncii nationale, pe care sub forma',
de profit il transporta in Mile respective de origind 10)

Este acesta rolul populatiel evree$ti si a Capitalurilor, pe can capitalitii evrei le plaseazal
in industria romineasca? Dar eine ar putea sustine o asemenea enormitate? Sub raportul econo10) Despre capitalurile straine in economia noastrl.
national& vom vorbi mai pe urrn.

www.dacoromanica.ro

478

niei nationale populatia evreiasca face parte integranta din populatia tarii $i capitaluls-I ziGem

evreesceste capital national.

Aici e aplicatia gresit, pe care o face sti-

inta" antisemita. Evreii nu formeaza in tara romineascd o populatie deosebitei , nu e prin urmare
in lupta cu populatia autohtona, si nu li se
poate aplica faimoasa teorie a trintii voinicesti
$i a datoriei" de a fi eliminati.

Dar curn famine cu statistica, ni se va o-

biecta. Statistica populatiei Romaniei constata in

unile regiuni ale tarii o descrestere oarecare a

populatiei rominesti alaturi de o crestere apreciabila a populatiei evreesti. Si atunci, care este
cauza scaderii pe de oparte a populatiei romine$ti si a cresterii pe de and parte a celei evreie$ti, se intreaba doctrina antisemita.. Si tot ea
raspunde : acapararea de catre evrei a mijloacolor de existent.
Aviem de facut in aceasa ordine de idol doua
observatii i anurne : in primul rind se exagereazit

fenoinenul descresterii populatiei rominesti; iar

In al doilea rind explicatia ce i se cici este cv, to,
tta gre$itcl.
Daca cercetam cu obiectivitate miscarea
populatiei rorrilnesti in statisticele oficiale, ga-

simdupa cum am nlai spusca populatia romi-

neasca creste continuu. Despre un pericol national

din pricina descresterii populatiei nu poate fi

deci vorba. Un lucru ins este evident. Daca mis-

carea generala a populatiei vadeste o crestere

continua, sint insa i regiuni sau localitati numai, in cari din cind in cind miscarea anuala
a populatiei se soldeaza cu un deficit. Este aceasta ceva anormal sau intristator in a$a ma,sura, incit s. ne puna pe ginduri $i s ne fad,
sa dezesperarn de viitorul poporului nostru? Deigur ca nu. Asemene deficite se datoresc In ce.

www.dacoromanica.ro

479

priveste populatia rurala unor cauze locale si intimplAtoare $i nu pot influenta mersul general

ascendent al populatiel. Citiva anI agricoli rai

intr'o regiune oarecare pot scadea procentul casatoriilor $i al nasterilor si chiar spori pe acela
al deceselor, determinind astfel un deficit al popu-

latiel aoelei regiuni. Dar acest deficit inceteaza,

cind unul sau mai multi ani agricoll buni se succed dupa eel rai. De asemenea ivirea si intinderea unel epidetnil poate determina intr'o regiune
oarecare un deficit anual al populatiei, dar si aceasta e o cauza intimplatoare, care nu trebue sa
ne sperie. A afirma ca populatia romineascd sau

crestindcum le place unora dintre antisemitii

nostri s zica este arnenintatd, sd desereasal, si
c aceastd deserestere cv tendinta spre disparitia totald are o eauzd permanenta in populatia
ievreiascd, este o. enormitate.
SI supunem insa teoria antisemit unel analize critice in lutnina datelor statistice, si pentru
a proceda metoclic, sa cercetam cum se prezinta

deficitele populatiei in populatia rurala si apoi

in populatia urbana.
In raportul sat asupra tniscarii populatiei

pe anul 1910 catre Ministerul Agriculturii si Domeniilor, d. Colescu spune11):

Cit priveste populatiunea rurala, excedentele de nscuti s'au inregistrat in toate judetele,
fdrA nici o exceptie. Cu toate acestea sint comune rurale, in care balanta miscarii populatiunil se inchee in Modinefavorabil, fie din eauza
natalittii slabe, fie din cauza unei mortalitati
excesive. Pentru a face cunoscute aceste localitAti, unde starea sanitara lasa de dorit, am in-

tocmit anul acesta, pentru intiia data, tabela

No. 7, care cuprinde toate comunile rurale, in
11) pap. 6 col. II i pag. 7 col. I.

www.dacoromanica.ro

480

care nunarul mortilor a covir$it pe acela al

nAscutilor. Au lost 139 de cdniunie rurale iTMn a-

ceastell situatiune, /eland parte din 27 districte;

cele ncA nu/meroase n Dolj, Mehedinti, Arge$,
rileea etc"... $i pentru a coMplecta spusele d-lui
Colescu, reproduse mai sus, vorn adoga, tot din
statistica intocmith. de cl-sa, in jud. Dolj au
fost 16 cornune cu un deficit total de 333 de in$i;
in Mehedinti 11 comune cu un deficit de 139;
in Arge$ 11 comune cu un deficit de 77 $i in Vilcea 9 comune cu un deficit de 82. Au mai fost
apoi deficite in unile comune din FAlciu, Gorj,
Ilfov, Dorohoi, Olt, R. SArat, Teleorman, Vaslui,
Dimbovita etc. mici insk unile cu totul neinsem-

nate. Asemenea deficite nu s'au produs numai

in anul 1910, ci $i in. alti ani, bine inteles nu
totdeauna in aoelea$I judete $i comune. Singurele
judete, cari persist oarecum in producerea unor
asemene deficite, sint mai ales judetele din Oltenia.

Cari sint cauzele acestor deficite? Evident

acelea, pe cari le-am enuntat mai sus $i altele la
fel. Ele sint cauze sporadice, intimplAtoare, cea
ce recunoa$te $i d. Colescu. Nu poate fi vorba
aici despre populatia evreiascA din dousa motive:

1) populatie evreiasc4 in comtmele rurale nu e-

xist, $i 2) nu se poate sustine acapararea de

Catre Evrei a mijloacelor de existentA ale populatiei rurale. Deci nu se poate sustine, cal popula-

tia evreiascli ar fi pricina deficitelor sporadire

int'impleitoare ale populatiei rurale din unile
regiuni sau localitdti.

Dar la orae ? Aid doctrina antisemitA se face

forte s6 dovedeasa cu cifre primejdia evreiasca..

Populatia cte$tina, de la ora$e se sufoca, $i

piere zi cu zi din pricina evreilor, cari i-au aca-

www.dacoromanica.ro

481

parat tnijloacele de existenta, zic antisemitil. Este

adevarat aceasta?
Judecata antisemitilor este simplista si eronata. Observind, cA in unile orase ale tAril populatia ramineasca prezinta uneori deficite, si ca
alaturi de aceasta populatie trAesc si evrel, teoria
e gata. Populatia evreiascA este cauza descresteril celei rotninesti, pentru ca i-a luat mijloacele
de existenta. Ce vorbe Mari! Cu atit mai marl cu
cit sint Mai imflate si lipsite de orice temel stiintific real.
Dar daca evreii sint cauza descresterii populatiel rominesti, atunci cum se explica descresterea populatiei in orase ca : Turnu-Severin, Tg.Jiu, Craiova, R. Vilcel, Caracal, Slatina, Calarasi, unde aproape nu exista evrel sau in orice

caz in numar extrem de mic? In aceste orase

mijloacele de existenta sint in minile rominilor,
de ce scade deci populatia romineasca? Iata de

pilda ce spune d. N. T. Ionescu, seful statisticel din directia sanitara, prin urmatoarea tabera
intocmita de d-sa 12).
Anil

1901
1902
1903
1905

Ora,e capitale cu excedent de worti

Pitestl, Botosani, Craiova

Calarasi, Falticeni, Birlad, R. Vilcea
Craiov a

Iasi, Roman, Falticeni, Birlad, Calarasi

Husi, Birlad, Slatina
1906
Tn. Severin, Birlad, Craiova, Sla1907
tina, Tg. Jiu.
Caracal, Slatina, Tg. Jiu
1908
Iasi, Birlad, Callrasi, Tn. Magurele,
1909
Tn. Severin, Craiova, Tg. Jiu.
Roman, Tg. Jiu, R. Vilcea.
1910
Din aceasta tabela se poate observa, ca orasele in cari populatia dA deficite mai dese sint
12) 1Tiata Rornineasca 1911 No. 1 "' pg. 409.

www.dacoromanica.ro

31

482

ora$ele Munteniei $i in special ale Olteniei, cea

ce-1 face pe d. N. T. Ionescu s adaoge : se mai
poate observa, cA toate cele 5 oraw capitale din
Oltenia intra in lista noastra. Daca mai conside-

ratn $i Slatina ca apartinind tinuturilor oltenesti, s'ar crede ca in partea estica a taril shit'

cauze speciale, ce determina fenomentul de care

ne ocupAm"13).
Dar este $tiut, ca populatia evreiasca in judetele acestor orase e foarte rara. Iata care este
numrul ei dupa recensAmintul din 189914) :
locuitori evrei

Jnclete

3320

Dolj
Gorj

73

Mehedinti

Olt
Rolmanati

Vilcea

856
219
350
307

Si sa se noteze, cA populatia aceasta de evrei

nu este toata numai in capitalele acestor judete.

Si atunci, daca cre$terea populatiei este de !
terminatA de mijloacele de existenta ce poseda,
de ce populatia capitalelor acestor judete soldeazd uneori cu deficite, cind este $tiut, c Mijloacele de existentA sint in Minile rominilor?
Teoria antisemita e falsa. Populatia acestor
orase, ca $i a acelora, in cari evreii slut in mase
mai compacte scade din alta, cauza, dupa cum
vom vedea imediat, cauzk pe care ne-o arata legea de inmultire a populatiei.
'Dana atunci iata citeva orase, in cari populatia evreiascA este Mult mai numeroasa decit
in capitalele judetelor din Oltenia, $i in care to13) ViAa Romineasca 1911 No. 12 pag. 409.

14) Anuarul statistic al Romniei 1909 pag. 32-33

intocmit de dr. Creanga.

www.dacoromanica.ro

483

tu$i populatiunea romineasca este in continua

$i vadita cre$tere:
Orae

Bacau
Braila

Piatra N.
Focsani

Populatia total

17,215
60,550
19,121
24,904

Populatia evreiaseV5 ).

15,957
9,922
16,759
10,925

trebue sA notam, ca. populatia ora$elor o luam

dupa statistica d-lui Colescu din anul 1902, ca
in 1899 ea era evident mai mica, $isa amintim

Inca odataca populatia evreiasca, calculata

dupA recensainintul de la 1899 este pe judete $i
nu numai pe oraw-capitale de judet.
Dar ce ne arat aceste date? Un lucru foarte
simplu, $i anume, cA in oele patru ora$e mentionate Mai sus avem 0 populatie evreiasca com-pacta, mult mai mare $i proportional $i absolut
decit populatia evreiasca a orawlor Olteniei. Si
totusi populatia roMinesca cre$te continuu in aeste ora$e, dind excedente imbucuratoare. In aceiasi situatie se OA : Ploe$tii, Bucure$til, Galati
etc... cari au un Mare nufmar de evrei. Prin unMare, siMplul fapt, ca in unile oraw populatiai
romineasa, acuza uneori scaderi, nu se poate
atribui coexistentii unei populatil evreie$ti, de
oarece pe de o parte, dupa cum am vazut, ase-

Mene soaderi se produc. nu numal in Ia$1, unde

sint Multi evrei, ci $i in orasele Olteniei uncle

sint foarte putini; iar pe de alta parte in alte orase, cu toate ca exist 0 populatie evreiasca nuMeroasa, populatia rominesca cre$te necurmat.
Care este deci cauza acestor cre$teri $i des-

15) Calculat pe judet, dupa recensAmintul de la

1899. Evident Ina, ca cea mai mare parte se afl in orase. Aceasta e adevarat mai ales pentru orarle din Muntenia.

www.dacoromanica.ro

484

cre$teri regionale? S ne amhitim de principiul

inmultiril stabilit in. capitolul precedent. 0 populatie cre$te sau descreste, dupa cvm cre$te san
descreste facultatea el de producere a mijloacelor
de existenta.. Si s. ne mai amintim, ca in socie-

tatea capitalista---$i din acest punct de vedere

sintein o societate capitalista,---facultatea de producere a midi burghezii este intr'o continua scadere. Descre$terea populatiei rominesti, atit acolo
uncle este o populatie evreiascd, care dupd fra-

zeologia antisemitda acaparat mijloacele de e-

xistentd; ct $i acolo 'wade nu existd laceastd populatie, $i prin urmaire mijloacele de existentd sint
in minile rominilor, nu inseamnd altceva decit
descre$terea micii burghezii.

Acolo ins, unde facultatea de producere a

populatiel creste, acolo unde se forrneaza o clasa
muncitoare in adevarata acceptiune a cuvint,ului; populatia, indiferent de religie, acuza excedente simtitoare. In aceasta categorie intra : Bacure$tifi, Braila, Galatii, Ploestii, Constanta, Bacam Foc$anl, Piatra Neamt etc... unde, chiar daca
mica burghezie se dizolva, excedentele insemnate
ale claselor producatoare acopere $i intuneca deficitele el. Iar acolo, unde o asemenea clasa muncitoare nu exist, sau se limiteaza la o formatiune

rudimentara $i flotanta, si unde prin urmare facultatea de producere a populatiel este cu totuI
redusa, este natural, ca deficitele micii burghezif

sa apara, s ne sperie $i s. dea cuvint antise-

mitismului vulgar ca sa-si desfaca marfa liii contraMcut.

Dar aid ni s'ar putea aduce argumentul suprem al $tiintil", obiectindu-ni-se : daca e adevarat., ca descresterea populatiei rominesti este
descresterea micil burghezii. cum se face ca poigu-

latia evreiasca, care fortneaza. clasa de mijloc,

www.dacoromanica.ro

485

acolo unde exista, nu descre$te, ci din contra da

excedente?
La baza acestel obiectiunl este o eroare de
fapt, i anume, Ca populatia evreiasca ar forma
in RoMania, $i mai ales in Moldova, o singurd
clasd, Mica burghezie. Si daca o asemene eroare

nu ne Mira din partea antisemitilor vulgari $i

p`Stima$I; ne surprinde insa, cind o gasim $i la

unii nationali$ti luminati, cum este, de pada, d.
C. SterelO).

Antisetnitul romin ii face cultura sa socio-

logica i economica in intrunirile publice antise-

mite, din fituicele deOntate cie apar ici $i colo $i

din primblArile lene$e pe strazile ora$ului. In in-

truniri, aude mereu ct populatia evreiasca formeaza o clask interrnediara $i impermeabila intre clasa tarkneasca $i clasa conducatoare; in fituicele de$antate, cite$te c. populatia evreiasca
constitue in intregimea el un singur strat social;
iar in primblarile sale lene$e pe strazile ora$e-

lor, bine inteles in nordul Moldovei, vede mereu

firme evreestl. Se pot gasi oare mai multe $i mai
bogate elemente pentru educatia sociologica $i
economica a antisemitulul romin? Si oare aceste
cetiri i primblarI nu-1 clau cu suficientiti justificarea sentimentelor sale antisemite? Desigur, c.
da. Si Inca, cu cita suficientl!
Dar daca trecem din domeniul impulsiunilor
Atima$e la observatiunea calm $i nepartinitoare a faptelor, ce observam? Observkm, ca
populatia evreiasca $i la noi, ca $i pretutindeni,
este impartita in clase distincte prin rolul $i functiunea econotnica ce o au in economia popoarelor
in mijlocul carora traesc. Si ceva mai mult, observalm c. majoritatea populatiei evree$ti este
16) Socialdemocratism sau poporanism. Viat,a Romi-

neasa anul II vol. VII.

www.dacoromanica.ro

486

compusA din lucrAtori salariati fie in industria

mare, fie in industria mick fie in intreprinderile
comerciale particulare. DupA aceasta clasa., populatia evreiascA coprinde o clasa. de mijloc, o micA
burghezie, compusA din meseria$1 $i mici corner-

cianti, clasa Mai putin numeroasa" decit aceia

a muncitorilor salariati; insfir$it o mare burghezie foarte restrins. Acesta este adevgrul, $i nu
cea ce afirmA cu atita lips'A. de pudoare stiinta".

Cu alte cuvinte, populatia evreiasc5, nu se

prezintA ca un tot social omogen, cea ce ar fi $i
imposibil in economia sociala a popoarelor civilizate ; ea posedA toate clasele sociale moderne
minus clasa tAraneascA, care, gratie numai imprejurArilor istorice in cari au trgit $i s'au dezvoltat Evreii, nu s'a putut forma17).
Dp,ca s'ar alcAtui o statistica dup. religie cu
privire la ocuptiunile populatiei din Moldova, $i
mai ales din aciele ora$e in cari populatia romtneascA scade, atn putea face urmAtoarele trei
constatAri:

1. Populatia evreiased se imparte in clase

17) Stiinta" sustine ca Evreil nu sint capabili de munca

staruitoare si continua ce necesit agricultura i ca deci

nu pot fauna o clask taraneasca. Stiinta insa dezminte

stiinta". Formatiunea unel clase taranesti nu este po-

sibil, decit cu conditiunea stapinirii unui teritoriu, condiPune, pe care Evreii n-o indeplinesc de atite secole. Tar

atunci, cind Evreii aveau o patrie i erau stapini pe un

teritoriu, el s'au dedat culturii pamintului printr'o clasa
taraneasca nationala.

Tata, ce spune in aceasta. privinta istoricul G. Ducoudray in a sa Histoire sommaire de la civilisation" 1886
pag. 103 :
Pastor, inainte de cucerirea Ora Chanaanului, poporul evreu devine, dupa, aceasta cucerire, mai ales un popor agricultor. Cerealele, cultura vitei de vie, fructele
"erau principala surs a avutiel. Stringerea recoltel era ca.

si culesul viei o sarbatoare.

www.dacoromanica.ro

487

distincte, dintre cari cea mai numeroasa, cum e

*1 natural s fie, este clasa lucratorilor salariati;
2. In orwle din Moldova, in cari populatia
romineasca descre*, numarul lucratorilor salariati evrei este cu mult superior numarului lucratorilor salariati romini, care este cu totul redus ;

3. Acolo, uncle populatia romineasca contribue intr'o masura mai mare la formatiunea clasel lucratorilor, ea cre5te continuu, desi alaturi
de ea exista o clasa lucratoare compusa din elemente de religie mozaica.
Dar ce insearrma toate acestea? Nimic altceva, decit cea ce ni spune legea inmultiril. Pop u-

latia nu crWe, decit eind cre*te facultatea el de

producere. Si cind prolificitatea din ce in ce mai
.redus5 a micii burghezii, care cla deficite, nu
este acoperita de prolificitatea exuberanta A unei
clase lucrAtoare, evident ca populatia in genere
va acuza deficite. Cu mica burghezie evreiasca
lucrul se petrece la fel. Aoeasta clasa descrWe,

*i daca s'ar face o statistica contiincioasa din

acest punct de vedere, sintem siguri CA ,Miinta"

ar primi o grea lovitura; deficitele insa ale micil burghezii evree*ti sint acoperite de exceden-

dentele clasei muncitoare evree*ti. Ca *i cu mica

burghezie evreiasca se intimpla i cu marea burghezie, dar cum am spus, prolificitatea muncito-

rimii evreeti o salveaza.

$i atunci, ce ar fi, daca meseriile si cornertul ar fi in Mini le rominilor? Pentru economia

generala a ta'ril noi am vazut, ca aceasta n'ar inseMna nimic. Din punctul de vedere al populatiel, de asemenea n'ar insemna nimic, pentru ca
mica burghezie, de astddata romineascd,.ar con*-

tinua sa acuze deficite, cari n'ar putea fl acoperite decit prin excedentele considerabile ale claset
muncitoare in virtutea principiului el de Inmul-

www.dacoromanica.ro

488

tire. Asa dar, descresterea populatiel rominesti.

din unile orase se datoreste nu acapararil meseriilor si comertului de catre Evrei, ci scAderii sau
cresterii prea incete a facultdtii de producere a
populatiei romlnesti in genere, si a micil burghezii in special; iar cresterea populatiel evreesti se
explicd n,umai prin excedentele clasei muncitoare evreesti, cari acopar deficitele micil si maril burghezil.
Stiinta" antisemit este deci departe de adevar, este chiar la antipodul adevarulul, si prin
raspindirea doctrinel el false, face cel mai prost
serviciu si stiintii si tarii.
*

Inainte ins de a termina aceste consideratiuni asupra cauzei descresterii populatiel roininesti in unile orase, trebue sa notam, ca primejdia descresteril este exagerat. Aceast exagerare provine din exagerarea fenomenului insusi. Populatia romineasca din orase nu descreste

in Masura ce ne arata datele statistice asupra

populatiei, pentru ca statisticele .noastre sint

prost intocrnite.

Se *tie, ca excedentele sau deficitele populatieI se afl din comparatiunea nurnarului nasterilor cu acela al deceselor. Dar dacA numarul
deceselor este sporit cu un numar barecare de decese ale unei populatil straine de localitatea a
carif statistica o facem, este evident, ca statistica nu va fi oglinda adevarului. Acesta este cazul unora din orasele noastre, si in special al oraselor 'marl, cari au multe asezaminte spitalicesti.
In spitalele acestor orase se produc multe decese,
dar nu totl decedatil sint locall, multi din el sint
din alte orase Mai mici si foarte multi din comunele rurale. In felul acesta num'Arul deceselor in
orasele mari sporeste considerabil, si contribue

www.dacoromanica.ro

489

adesea la aratarea unui deficit, care insa nu e

real. Lucrul acesta 1-a observat si d. N. T. Ionescu

in articolul sau pomenit mai sus.

Dar daca faptul acesta in genere nu prezinta

pentru stimta" anitsemita mare importanta, el

este insa foarte important pentru ceroetatorul o-

biectiv. In orasele marl*, in cari procentul populatiei evreesti este mic, si In cari decisi procentul natalitAtii ei este mic, sporul deceselor, provenit prin

mortalitatea din spitale, nu poate influenta miscarea populatiei intr'o asa msura., incit sa acuze
un deficit al populatiei rominesti alaturi de un
excedent al celei evreesti. Dar in acele orase marl
in cari populatia evreiasca este mai muneroasa ? Rezultatul se schimba cu totul.
Sa luam un exemplu, Iasil de pilda, in care,

dna afirmatiile stiintil" populatia romineasca

da mereu deficite. In acest oras populatia evre-

iasea este cam in proportie de 40 0/0 si decT e natural, ca si natalitatea ei sa fie in aceiasi proportie. Acum, daca la numarul lor de decese, pe care in
mod firesc trebue sA-1 dea populatia romineasca a
Iasilor, se mai adaoga. nurnarul considerabil de

decese ale popuktiei de la tara, constatate in

spitalele acestui oras si trecute in registrele de

decese ale orasului Iasi, echilibrul dintre mortalitatea la Romini si la Evrei se stria, cea dintii
sporind mult, dindu-ne aparenta unui deficit al
populatiei romrinesti alaturi de un excedent al
celei evreesti.
Si pentru a ni face o idee de Masura, in care
poate contribui faptul acesta la sporirea deceselor

si la producerea aparenta a unui mare deficit

in populatia romineasca a Iasilor, n'avem decit
s ne gindim la numrul asazamintelor spitalrcesti ce sint in Iasi si la marele numar de bolnavi ce trec prin aceste spitale. Daca n'ar fr decit
spitalul central al Spiridoniei, cu 350 de paturi,

care poate primi 4-5000 de bolnavi pe an, spi-

www.dacoromanica.ro

490

talul Cantacuzino-Pascanu cu 40 de paturi, care

poate ingriji 5-600 de bolnavi pe an si Maternitatea cam tot atita, i dacA ne-arn gindi, cA. din
acest total de bolnavi o bun parte sint locuitori

din judet, apoi ne-am putea da seama grosso

modo de numrul mare de decese ce-1 aduce Iasilor populatia ruralA.

D. N. T. Ionescu ni aratA, cl in cursul Lindmului deceniu s'au nAscut vil in Iasi: 11,947
ortodoxi, 10,413 mozaici, 824 de alte confesiuni.
Aceasta insearrind c. natalitatea In populatia ro-

mineascA nu e mai slaba ca in cea evreiascA,

caci ea se Imentine in proportia Inssasi a popurominesti fat'a cu populatia evreiasa.. DacA

totusi in cursul aceluias deceniu populatia romIneasca cI. un deficit de 1467 de locuitori, pe
cind cea evreiascA un excedent de 3038, explicatia trebue s'o cAutAM si in contributia de
decese ce o d Iasilor o populatie strAin6 de a
sa. DacA din decesele survenite intre cel cel putin 50,000 de bolnavi, cari s'au aapostit in ultiMul deceniu in spitalele Iasilor, n'am calcula decIt 300/a ca fiind contributia populatiei strira
orasului Iasi, incA dm putea edsi explicatia deficitului din acest deceniu.

Prin unnare nu trrbue s uitam, cA la descrestrrea" populatiei roininesti a Iasului si a altor 2 sau 3 orase, cari se gAsesc in aceleasi conditiuni, contribue .nu numai cauza generalA, econoimicA pe care am arAtat-o ; ci si... felul gresit

cum se intocmeste la noi statistica, de care cred,

Ca nici stiinta" nu va invinui pe Evrei.

Chestiunea evreiascA are insa si alte laturi,

din punctul de vedere al cArora discutiunea prezintA atit interes stiintific cit i interes practic.
Noi nu puteM insa s. facem discutiunea ei si din

www.dacoromanica.ro

491

celelalte puncte de vedere, din cari se pune *timta" antisemita. Limitindu-ne numai la cele spuse 'Ana acum ,cari ne infati*eaza chestiunea evreiascA in pretinsul ei caracter economic, putem
vedea cita dreptate am avut la inceput, cind am
sustinut, ca o chestiune evreiasca economicA nu
exista. Ea este inventiunea *tiintil" antisemite,
eminamente frazeologica, a unor prejudecati de

cari trebue s rwasca orice om civilizat i a

interesului egoistic al oligarhiel noastre, care prin

atitudinea sa in chestiunea evreiasca '10 dovede*te slAbiciunea

incapacitatea.

Situatiunea aceasta insk pe care o au Evreii

in tara roMlineascA, este anormala i daunatoare
tAril. Eleknente muncitoare, unile din ele capabile,

Evreil sint siliti, prin Insa0 situatia ce li s'a

creat, a trai in venica strImtoare i nesiguranta,

fall a aduce triI folosul economic, intelectual,
politic de cari sint capabili. Politica aceasta trebue s inceteze.
FAcind parte integranta din populatia tril, ale aril interese politice, culturale, nationale i le-a Insu*it, *i la dezvoltarea i realizarea
cdrora lucreaza inapreuna cu noi, este nu numai
nedrept dar i primejdios a continua politica de
separatiune fatA de Evrei. 0 schiknbare de front
radicalta se impune. Asimilarea lor complectk care

depinde de nol i nurnal de noI, InseamnA creterea noastra nuknerick morala i intelectuala.
Si pentru a termina cu aceastA. chestiune, fie-ne

permis a reproduce inteleptele cuvinte ale lui

Alecu Russo, despre a Garui patriotism nimanuI

nu-i este perrnis sa se indoiasa. Ele au fost scrise la 1856, dar sint i vor fi adevaxate cit timp
va fi i chestiunea evreiascA:
Pentru fiiI lui Israilspune Mare le patriot--

marturisim ca, este o fapta InteleaptA a nu se

apasa; sintem de aceia cari chiernAm pentru din-

www.dacoromanica.ro

492

$ii ingrijirea, dreptatea $i drepttile toate... Or'

sub ce chin $i pretext se arat a. apasarea in lume,
tot strimbatate se chiama; acei cari ridica la
sarcinile tarii trebue sa aib locul lor la bunuri

$i la folosuriiprecum Rominii se despart in

Romini ortodoxi $i in Romini catolici, vor fi $i

Romini istraeliti; $j patria va ci$tiga fii mai

multi. Exclusia nu are simpatiile noastre, $i
am vazu't cu parere de ran cA, in organizarea
unei societati, pentru indrumarea $i ajutorul invataturii tinerimil, societatea i$i pstreaza banii
si simpatiile nuMai pentru tinerii romini, ce-si
dovedesc ba$tina. Am fi dorit ca agiutorul so se
intindei la tot pcirmiizteanul, feird osebire de lege

sau de vita. Educatia, ocratirea obsteascd, ega-

litatea morald si civiki, impdrtdsirea la toate

sterg bastina i dau ldcuitori buni, si indatorift 18 )

Biurocratia. Intr'o societate capitalista normal organizata, biurocratia nu constitue o clasI

sociala distincta, ci se confunda cu diversele clase $i categorii sociale din sinul clrora a ie$it,
sau cu a caror viata se aseaman viata, situatiunea $i functiunea ei sociala. Astfel, in societateal
capitalist:A, elementele biurocratiel se impart intre marea $i mica burghezie, intre categoria intelectualilor $i clasa muncitoare propriu zish'. Nu
e tot a$a,.$i la noi.
Dezvoltarea repede $i organizarea aprcrape
ubit a statului romin au deterimnat formatiunea unei biurocratii intinse, a carei necesitate;
pa,rea a fi lima din necistatile vitale ale societtiI rominesti, $i a carel dezvoltare parea ca. se
confunda cu insa$i dezvoltarea noastrai socialA,

politica $i intelectuala. Zicem: parea, pentru,

18) Alecu Russo: Serieri ed. Minerva 1910 pag. 184.

www.dacoromanica.ro

493

ea', din fericire astazi conceptiunea aceasta incepe a pu imal fi imparta$ita $i ustinuta cu aceia$

tarie ca Mai inainte, $i in sperial ca intre anii

1870-90; de$i se observa tendinta dezvoltaril

$i consolidaril unei biurocratil rurale, cea ce n'ar

insemna decit o simpla deplasare de la ora$e

la sate. Avem convingerea insa, ca intreprinderea
consolidarii uhei biurocratil rurale, ca clasa so-

ciala distincta, culm a fost $i continua inch' in

parte sa fie biurocratia urbana, va e$ua. Cauza
va fi insa$I evolurtia catre capitalism a sistemu-

lui nostru de productiune agricola, care nu poate

intrzia. Si capitalismul, care mai ales la inceputul dezvoltarii sale nu poate admite existenta runel
'atlase parazitare, decit doar cu conditiunea de a-i
fi utila, a-11 servi interesele sale; va $ti sa domoleasca tendintele de dezvoltare exagerata si aspthatiunile de independenta ale biurocratiel rurale, izvorit din necesitatea conservaril unil
stari de lucruri, care contine in ea elementele dizolvante $i revolutionante necesare transforma,
ril catre o faza superioard.
Caracterul de clasa sociala distincta al biurocratiel noastre reese din functiunea $i situatiunea ei intetrn stat organizat pentru a corespunde
necesitatilor vietil moderne, fara a avea la baza
un regim economic capitalist. In felul acesta billrocratia, neavind lin suport in clase sociale consolidate, cea ce e de esenta capitalismului, se defineste ca clasa de sine statatoare, prin care statul i$1 exercita functiunea $i puterea lui politica.
$i social. De aceia a fost $i natural, ca in epoca

de consolidare a statului romin, biurocratia sa

fi avut, mai mult decit toate celelalte clase, toata

solicitudinea claselor conducatoare $i dezvoltarea
si intarirea el sa fi fost confundata cu 'dezvoltarea

$i intarirea statului Insu$I. In aceasta directie

s'a desfa$urat, mai ales pang, pe la 1890, aproape

www.dacoromanica.ro

494

intreaga actiune politico-economica. a partidului

liberal si in special a lui Ion BrAtianu.
In ultimul timp insa, dezvoltarea capitalismului si odata cu el prefacerea treptata a vietil
noastre econdmice si sociale, da o puternica loviturA biurocratiel ca clasa sociala distincta. Alte

clase sociale rasar, o noua viata economica si

politica se defineste la orizontul tarii noastre,
iar rolul si functiunea biurocratiel se reduc din
ce in ce mai mult, limitind importanta acestei

clase la aceia a unel clase accesorii.

In evolutia ei, nol putetn gasi evolutia principiului el de inmultire. In epoca el de inflorire;
biurocratia a fost o clasa prolifica. Ea n'a avut
propriu zis o Mare facultate de producere, dar
intetm sistem de repartitie, care i-a fost atit de

favorabil, principiul el de inmultire a avut pu;

tinta celei Mal complecte realizarl. Astlzi insk
tind situatiunea ei se apropie de a micil burghezil, biurocratia devine din ce in ce mai putin
prolifica.

Marea burghezie este in tara noastra clasa

Menita. a desavirsi o adincl prefacere a regimului si a vietii noastre economice si politice. Spre
deosebire de marea burghezie a tarilor capitaliste, care atingindu-si cuknea dezvoltarii ei ca
clasa si a puteril el politice, merge spre declin)
si Manifesta tendinte conservative; marea burghezie rontineascA este abia la inceputul dezvoltarii si consolicWii el ca clash', tinde la acaspara-

rea productiunil nationale si a puteril politice

si este o clasa ascendentA.

In dezvoltarea 5i consolidarea el ins'a marea
burghezie IntimpinA dou6 puternice obstacole : re-

gimul nostru neoiobag si puterea capitalului international.

1. Regimul neoiobag. Nu vom intra in anali-

www.dacoromanica.ro

495

zarea regimului neoiobag. N'am avea mult de adaogat la cele spuse de d. C. Dobrogeanu-Gherea
si ar fi sa depasim cu totul cadrul impus lucrarii
noastre pirn insus obiectul eI. Vom insista numai
asupra uneia din consecintele regimtilui neoiobag, a Carel cercetare face parte integranta din
politica popuIatiei in Romania.
Zilnic auzim, ca dezvoltarea marii industril
nu este cu putinta intr'o tara cu o populatie atit
de rara ca a noastra, ca ma,rea industrie necesita,
o populatie nurneroasa. si dens, care este una
din conditiutile el esentiale. Cu alte cuvinte, in
tara noastra exista dupa cum am vazuto sub-

populatie, si aceasta e o piedica puternica la

dezvoltarea marii industrii.

Este aceasta adevArat? Negresit. Subpopulatia si dezvoltarea industriala sint antagonice.
Unde exista una, nu este loc si pentru cealalta.
Subpopulatia creaza doua conditiuni neprielnice
Tnarii industrii: lipsa, de forte de muned i lipsa
dle debweu.
IndustrialisMului, mai ales la inoeputul dezvoltarii sale cind este slab si timid, II trebuesc
forte de munch' numeroase. Cu cit vor fi ele mai
numeroase, cu atit vor fi mai eftine si deci cu
atit profitul capitalului va fi mai mare, iar pute-

rea lui de expansiune va creste. Ce poate sa

Lea insa capitalul inteo tail cu o popular
tie rara, cu forte de munca atit de putine incit
nu ajung nici pentru productiunea agricola? Si
chiar acele forte de munca ce mai sint, tocmai

din pricina raritatii lor sint scumpe, cea ce fireste

nu poate incuraja capitalul.

Industrialisinnlui II trebue un debuseu suficient. Debuseu extern nu putem avea, cel putin
deocamdata, pentru ca industrialismul nostru incepator n'ar putea lupta pe piata mondiala cu
indlistrialismkil puternic, experient, intrepid al ta-

www.dacoromanica.ro

496

rilor din apus; si pentru ca nu putem nol stat

tinar, slab sa impunem produsele noastre in afat% de teritoriul jrii. Ar trebui deci s. ne limitrtm la debuseul intern. Der ce debuseu poate
oferi o tara subpopulata, o populatie sdraca?
IatA deci doua obstacole puternice, cari se
opun dezvoltarii noastre industriale si deci formatiunil si consolidarii mar11 burghezii. De aceia

capitalul nostru, putinul capital ce avem, n'a indraznit sa se aventureze in intreprinderi industriale, ci s'a limitat la operatiuni de banca. Capitalul nostru nu este propriu zis productiv, cum!
este capitalul in genere, ci este capital uzurar.
Iatd. deci o stare de lucruri atit de nefavorabild;
dezvoltarii noastre industriale, incit ar parea
parch' nenatural srt ne intrebain: ce-i de facut?
Mai logica pare intrebarea: se poate face ceva?
Mispunsul nostru este categoric afirmativ.
De altfel nu trebue s. uitaM, ca de citva timp a-

vem citeva inceputuri imbucurdtoare de mare in-

dustrie, si aceasta este cu siguranta o dovada,

ca starea noastra nu este asa de disperata cum
cred unil. Bine inteles insa, ca dacii am lasa totul

la voia IntimplAril, cum am lasat pana acum,

nu numal ca industrialismul s'ar clezvolta prea
incet, dar poate nici n'ar putea rezista unei situatiuni atit de neprielnice si ar da indarat. Trebue deci sa actiyam energic in senzul dezvoltarii noastre industriale, cu atit Mai mull, cu cit
problema industrialismului ia la noi un caracter
din ce in ce Mai gray. Viata noastra sociald sub
toate formele si in toate domeniile ei este o viata
asemanatoare cu a popoarelor capitaliste, necesitAtile acestei vieti multiple, imense. Si pe ce

se razima enormul si greoiul angrenaj al vietii

noastre politico-sociale? Pe o productiune agricola sarAcdcioasa, pe o populatie rurala mizera
si indobitocita? Sintem i e banal srt mai zicem

www.dacoromanica.ro

497

.astAzIla o cotitura a istoriei noastre. Salvarea

nu-I decit in dezvoltarea industrialismului si a
unei clase burgehze harnice, intrepide, productive.

Dar cum, prin ce mijloc sa .atingem acest

rezultat ?

D. C. Dobrogeanu-Gherea indica Mijlocul in

trasaturi largi. D-sa spune : cea ce se opune in

adevar Mersului nostru neimpedecat pe drumul
acesta larg de dezvoltare economick si culturala,

e intreaga noastra gospodarie nationala detestabila cu neoiobagia ei, cu gospodaria ei de stat

biurocrat, cu producerea ei numai pentru con-

sumarea neproductiva $. a. m. d. Si deci, depinde de noi si e in minele noastre, ca modificind si reforMind acest intreg fel al nostru de

gospodarie nationala, sa mergem cu pa$1 siguri

pe aceias cale, pe care au pasit $i pa$esc popoarele civilizate""). Intr'un cuvint d. C. Do-

brogeanu-Gherea denunta regimul nostru neoiobag, ca fiind piedica puternica la dezvoltarea

noastra industriala $i cere inlaturarea lui.
CA d. C. Dobrogeanu-Gherea are dreptate nu
mai incape indoiala. Insa$I dezvoltarile noastre
din prima parte a acestui capitol, uncle am insis-

tat asupra consecintelor legii de inmultire i a

ielementelor cresterii facultatil de producere a

populatiei, ne indreptatesc a recunoaste, ca, solutiunea d-sale este adevarata. Decit, solutiunea
aceasta nu este complecta $i nu e in stare nici a

remedia tot raul, nici a cletermina ea singura

dezvoltarea industriala, pe care o doreste $i o

socoate, cu drept cuvint, d. Gherea atit de necesarA tAxii noastre. De ce credem asa, vom vedea Mai incolo. DeocarndatA sa vedem ce se poate

face pentru inlaturarea celor doua obstacole ale

19) Op. citat pag. 489

www.dacoromanica.ro

32

498

dezvoltarii maril industril, rezultind din starea

de subpopulatie a tarii noastre.
I/ipsa de forte de 'maned. Daca' lipsa de forte
de munca este consecinta imediatil a subpopulatiei, $i aceasta este evident, atunci rernediul ni
este indicat cu prisosinta de legea inmultiril.

El consta in sporirea facultatii de producere a

populatiei, care va determina inmultirea ei mai
repede i deci va pune la dispozitia capitalului
un numAr mai mare de forte de munca. Bine
inteles crt populatia, a cruel facultate de producere trebue sporita este in primul rind popula-

tia ruralit Prin faptul ct principala surs de avutie a tarii noastre este agricultura si c marea
majoritate a poporului romin o formeaza clasa
triineascd, aceasta este singura care, inmultindu-se intr'o proportie mai mare. poate da acel

surplus cla populatia, de brate de.munca n3c,sarJ

industriel. Dezvoltarea industriei in Romania, sub
raportul condi tiunilor fortelor de munca, depin-

de dee! in principal de imultirea repede a chisel

taiiinesti, ale carei excedente vor emigra la orase.

0 asemenea politica a populatiei inst reclarna numal decit in primul rind sporirea fa-

cultritil de producere a clasel muncitoare rurale,

adedi, dupi cum am ardtat : dezvoltarea fortelor
protectiunea clasel tra'nesti in faporturile el

a muncii, asigurarea ordinel sociale la tara si

protectiunea claselor Var`ane$ti in raporturile ei

economice cu clasa proprietara i arendilseasca.

FIrii aceasta politica a populatiei, care tinde,

pentru a intrebuinta expresia d-lui Gherea, la

desfiintarea neoiobagiei, un excedent al VirAni-

atit de necesar marii industril, ramine in

sarcina unui viitor prea indepartat, pe care de

imii,

altfel nici nu slim daca ii vom mai putea ajunge,

in conditiunile actuale cle productiune $i de trai.
Lipsa de deint?eu. Fenomenele econornice si
sociale in genere se produc intr'o strinsti inliinwww.dacoromanica.ro

499

tuire de cauzalitate. Inmultirea populatiei Oranesti intr'o mAsurA mai mare, prin politica ce

o preconizilm, va FArgi mult sfera debuseului intern, inlAturind astfel si acest obstacol derivind
din regimul nostru neoiobag.
Mai intii, voin avea o clasA tArAneasca prosperA, bine situatit, capabilA de a avea mai multe
necesitAti $i de a-si le putea satisface. Acest simplu fapt Inca e de natura a deterrnina dezvoltarea
industriei, intr'o MasurA. oarecare, independent

de celelalte fenomene conexe $i mAsuri ce se

pot lua.
Pentru a. incuraja industria spune J. B.
Sayl 'Inca la'1803--consurnatia pur $i simplA
nu ajunge; trebue s favoriam dezvoltarea gustului $i a necesitAtilor, cari nasc in populatie
dorinta de a consuma; de asemenea pentru a
a favoriza vinderea, trebue sA le inlesnirn consumatorilor putinta de a cumpAra. NecesitAtile
generale si constante ale unei natiuni o deterMinh' sit produca, pentru ca sA poatA cumpAra,

si prin aceasta dan loc la consuMatiuni rnereu

reinoite si favorabile bunei stAri a familiilor.
Dar ce necesitati poate avea o clasit tArrtneasca sAracrt si incultA? Si cit de insuficient

si degradator Ii satisface o aseinenea clasA cliiar

si putinele necesitati ce poate avea9 Dar lucrul
se schimbA cu desAvaxsire, atunci, cind prin politica populatiei ce preconizArn, vorn avea o clasA,
tArAneascA in adevA'r productivA si bine situata.
Cererea de produse industriale va spori enormi
si sporirea debn$eului va determina dezvoltarea
industriei. Sit ne gindim numai la acest simplu
fapt cA, prin desfiintarea neoiobAgiel, peste 51 2

milioane de tarani vor putea consuma eel putin de douti ori mai 'mu lt decit consumA astAzi!

20) Traite d'Econornie politique ed. 6-a 1841 pag.

146 147.
.

www.dacoromanica.ro

500

Dar aceasta este tot? Inmultirea populatiei

rurale $i emigrarea excedentului ei la orae nu
constitue numai un debuseu de forte de munch,
ci si un debu$eu de consumatori, si inch de consumatori. importantl, chci muncitorii industriali,
prin felul.lor de viath in centrele orashnesti, au
necesithti mai varii $i consumh mai mult decit
muncitorii de la tarA.
ProbleMa debuseului este in adevhr o problemh gravh, dar nu e o problemh grea. Solutiunea el este simplA cu conditiunea de a ne ridica
deasupra tuturor intereselor egoiste si momentane, si privind probleina a$a cum se prezinth
ea, sh avem curajul de a pune capht unel sthri
de lucruri, in atmosfera chreia ne sufocAm.

2. Puterea capitalului international. Acesta

este cel de-al doilea obstacol, de care se loveste

dezvoltarea industrialismului la noi, sitrebue

sh recunoastemcA obstacolul acesta este poate
si mai puternic decit cel dintil. Desfiintarea re-

gimului neoiobag depinde in definitiv numai de

noi. Vrind nevrind vom fi siliti sh-1 inlhturtim,
e in puterea noastrh. Dar cum sh luptrim cu capitalul strAin pe piata mondialh?
SA ne limithm numai la a produce pentru
piata internA? Aceasta nu se poate. Capitalismul
in. dezvoltare are o putere de expansiune nesthpinita. El trebue sh se intindh, sL imbrhtiseze un
orizont cit Mai larg, sh-$1 ltirgeasch sfera de actiune. Va face capitalismul romin exceptie? Dar
chiar si fhrti, aceastA tendinth de ltirgire a sferii
sale de actiune, icapitalismul romin nu se 'Ara putea

limita la productiunea pentru debuseul intern,

pentru ch una din conditiunile sale de dezvoltare

si de intArire este productiunea intensivh $i in

mare. Or, piata internh oricit ar spori, nu poate
fi suficien.th pentru a satisface necesitatea vitaM
www.dacoromanica.ro

501

a capitalismului de a produce intensiv i in mare.

Si intrucit nu va iputea produce in aceste conditiuni, cu cea mai intinsA diviziune a muncii, cu
cele mai perfectionate instruniente de producere

etc... capitalismul romin va avea de luptat cu

capitalismul strAin chiar pe piata interna i va

risca sA fie infant. Desfiintarea regimului neoiobag deci nu este solutiunea complectA, radicala
a unei nouA ere in tara romineasca. Daca inlAtura
obstacolele principle ce ,le inti'mpina capitalismul
la noi, daca poate da oarecare avint industrialismului rominesc, desfiintarea neoiobAgiel insa nu
poate fi decit inceputul unel politice economice
rationale. AceastA politicA trebue coMplectata.
Insuficienta desfiintarii regimului neoiobag
o recunoa.5te i o afirma i d. Gherea, care zice ") :
Primul pas foarte important va fi desfiintarea neoiobagiei i crearea raporturilor de productie occidentalo-civilizate la tarA, dupa cum!

am arAtat mai sus.

Aceasta insA nu ajunge, nu ajunge de loc.

ll. Gherea insa se opre*te aici. D-sa nu indica

mijlocul prin care s'ar putea face ceva mai mult,
prin care am putea atinge un insemnat grad de
dezvoltare industriala. Natural, cri, nu intra in
cadrul lucrArii sale chestiunea aceasta; totu,$i ar
fi fost de mare interes, sit cunoa*tem macar in
trAsiituri generale solutiunea practica a acestei
importante probleme de politicA economicA.
Ce-i 1ipsete industrialismului nostru i ce
i-ar lipsi chiar pe o treaptA mai inaltA de dezvoltare, cum ar fi acea de dupa desfiintarea neoiobAgiel, pentru a lupta cu industrialismul international? I-ar lipsi mai ales aceste doua elemente
esentiale : capital suficient i experienta. Ni s'ar
putea rAspunde, cA aceste lacune se vor implea

cu timpul, de oarece capitalul se formeaza

21) Op. citat pag. 478.

www.dacoromanica.ro

$i

5.02

sporeste tocmai in. cursul functiunii lui ca atare,

$i ct tot in acest fillip el va ca.$tiga $i experienta
necesara. Socotim profund gre$it acest mod de
a vedea, fara a conttsta principiul pe care se inteineiaza.

Este adevarat, cA dezvoltarea $i acurnularea

capitalului nu este posibill decit in cursul productiunil sociale, $i deci in cursiel functionarii lui; este adevarat, crt functionind ca atare, capitalul ci$tiga" cu timpul experienta, curaj, dibacie etc. Dar nu trebue srt, uitarn, ca problema industrializarii este pentru tara noastra
o problemrt grava, care reclama o solutie urgenta ; $i ca din pricina prea marii distante dintre capitalul strain $i al nostru distanta stabilita printr'o indelungata evolutie a capitalismului in apuscapitalul rominesc va fi multa vreme, 'daca nu totdeauna inferior celui strain sub
raportul educatiei sale.

A$a dar nu exista nici un mijloc pentru dezvoltarea noastra industriala? Ba da, exista unul.
Acesta e utilizarea capitalurilor straine.
Stim, cri, afirmarea acestei politico love$ta
in prejudecatile unora, cari crecl c nationalismul
consta in afirmarea $i recunoa$terea numai a ce-i
roMinesc. Aceasta conceptiune strimta, reactionara $i primejdioasa, cind este aplicata la tot $i
la toate, poate stinjeni mersul inainte al civilizatiei noastre. Problemele economice nu ge rezolv nici cu sentimentalism nicI cu fanatism.
Sintem un popor distinct de celelalte, pentru cit
aveM o unitate.etnica $i o fiintrt politica proprie.
Ne-a irnpedecat insa aceasta ca sa ne apropriern
cultura strain:a? Si n'am imprumutat nol institutiile noastre de la strilinI? \riga noastra sociala, politica este a noastra proprie izvora$te din
evolutia noastra ca stat $i popor independent de
viata i evolutia popoarelor $i statelor din apus?
Am fi oare gresiti, daca am zice, ca Romania 'no-

www.dacoromanica.ro

503

derna se datoreste imprumutului de idel si de

institutii, pe cart generatiunile trecute 1-au facut

in tarile apusului? De ce s. ne lasam stapiniti

de o conceptiune strimta si reactionara, cind totul, toata viata si realitatea noastra ca stat si popor ne dovedeste falsitatea acestei conceptiuni?
Si daca trecerd din domeniul vietil noastre
sociale, politice, culturale, juridice etc... in domeniul vietii econoinice nu vedem acelas lucnt? Industria noastra, si Mai ales maxea industrie propriu zisa, se datoreste in buna parte tot capitalului strain. In industria petrolului in special,
capitalul strain a fost indispesnsabil si aceasta
e o dovada Mai mult, ca o industrie mare, care
necesita capitaluri multe si experienta cornerciala si industriala, nu este posibila la noi fard
interventia capitalului strain. Necesitatea ce am
sirntit-o de capitalurile straine a fost asa de mare,
ci pana si caile ferate a trebuit sa. le facem cu
ajutorul lor. Le-am facut, le-am utilizat, si dupa.
ce am fost noi in stare sit le conducem, le-am luat
asupra-ne. Cit de grea si cit de inceata ar fi lost
dezvoltaDea cailor noastre ferate, &tea am fi fost
dominati de conceptiunea strimt-sovinista, de care

am pomenit mai sus!

S inlaturam deci prejudecatile. Intelegern
discutia asupra necesitatii sau folosului ce ni-ar
putea aduce capitalurile straine. sau chiar asupra pritnejdiei, ce ar puLea rezulta prin introducerea lor, dar nu intelegem sa faceM discutie pe
un toren atit de strain adevarului si interesului,
nostru real.
*

Sint capitalurile straine in adevar periculoa-

se pentru nol? Nu vede'm care ar fi pericolul.

Capitalul, national sau strain, are o singura tendinta, sa fructifice, s creasca prin plusvaloare.
Aceasta tendinta a capitalului este atit de legitima, incit donstitue insasi conditiunea lui de

www.dacoromanica.ro

504

existenta. Este natural, ca plusvaloarea ce o va

incasa capitalul strain va fi produsul rduncii nationale, si GA o parte din ea va ie$i din economia
nationala, roMineasca, spre a spori economia tarilor de orgina ale capitalului, dar ce e nefiresc
sau priniejdios in fenomenul acesta?
Astazi, cind capitalurile straine nu au libera
intrare, sau mai exact, cind vin in conditiuni a-

normale 5i in adevax daunatoare pentru noi

dupa :cukrr van vedea indatasintern o tarrt saraca

$i tributara capitalului strain sub forma de consumatori foarte greu impusi. PlAtim, sub forma

de wet al prodwelor capitalului strAin pe cari

le importam, nu numai plusvaloarea cuvenita capitalului, ci intreaga valoare a marfurilor, adeca

*i salariile rnuncitorilor straini, cari produc acele
marfuri in Virile respective. Si cu tot acest sacrificiu enorm al economiei noastre nationale nol

nu putelm indestula decit in parte necesitatile

claselor subtiri de la ora$e, $i mai ales a claselor avute. Clasele largi, numeroase ale populatiel rurale nu trag nici un folos din marele nostru
sacrificiu national.
Asa fiind, care e folosul nostru in starea actualA de lucruri? Nici unul. Sintem tributarii ca-

pitalului strain, caruia, pentru cea ce ni da, Ii

plAtim tot, de la materia prima $i salarul lucratorilor pana la procentele ce plate*te capitalului uzurar $i cheltuelile de administratie. Si pe
lingA asta, avutiile noastre zac inutile in pAmin-

tul tarn.; productiunea noastra' este extrem de

limitat; clasele muncitoare traesc In cea mai

Mare nesiguranta. $i sarScie, cu necesitati aproape egale vietii anhnalice; clasele or4enesti ve$nic strimtorate i datoare capitalului strain; iar
de-asupra tuturor angrenajul coMplicat $i greoi
al statului, care apasa, $i cauta sa stoarca, cit mai
Mult din forta de munca, neproductiva, i sleita
a populatiei.

www.dacoromanica.ro

505

Mai este oare nevoie sa demonstrhni c, prin

introducerea in tarh, a capitalului strhin, starea

de lucruri ia cu totul alth infatisare? Mai intil,
din pretul ce i-1 vom plati pentru produsele sale,
o bunh parte ramble in tarh sporind economia
nationalh. Aoeasta parte inserdnath sint salariile
lucrtorilor. Apoi, nici mhcar toath plusvaloarea
nu va esi din cadrul economiei nationale. 0 parte
din ea sporeste capitalul variabil, care revine tot
lucratorilor sub forma de salax, alth parte o incaseazil statul sub diferite forme de impozite,
alta parte se transforma in capital constant spo-

rind si perfectionind instalatiile, instrumentele de

munch etc... astfel c, numai o mich parte va ie$i
efectiv din economia nationalh romineasch 22).
Dar aGestea nu sint singurele avantagii, de
oarece in aceasta nouh stare de lucruri se produc
o serie de fenomene de cea mai mare insemnatate.
Intro altele : u$urarea traiului in genere si

mai ales pentru clasele de jos, cari sufhr asthzi

atit de mult; micsorarea cametei, care a devenit
prea impovArhtoare ; ridicarea la un mai inalt

grad de civilizatie a thrii in genere si a claselor

muncitoare in special, crora le va inlesni ac-

cesul la un nuMar mai mare de necesithti econo-

mice, politice, culturale si le va da $i putinta

sil $i le satisfaca; o maT intensh viata economich,

si comerciala; o influenth binefAchtoare asupra
moravurilor noastre sociale $i politice ; sporirea
-veniturilor statului si realizarea lor cu Mai putina
aphsare a contribuabililor etc. Nu este nevore, credem, sa Mai insisthm, cj. aceasta stare de lucruri
este de esenta industrialismului, i ci le atribuim
22) Este drept, ca partea din plus valoare, care ser-

veste la sporirea capitalului constant nu ramkne definitiv a noastra, intrucal sporeste capitalul strain si-i a-

partine; dar urn e mai putin drept, ea, ea ramne in tara,

contribue la dezvoltarea facultatii de producere a claselor
muncitoare si ne aduce un folos real.

www.dacoromanica.ro

506

capitalurilor straine, nuMai intrucit ele Sint rnij-

locul de realizare a industrialisMului in tam

noastra.
Si acum, dacil am compara defectele capita-

lurilor straine plasate in, tara, sau sacrificiile ce

ni impun cind sint in afara, en avantagiile cc prezinta fiMd sit fructificind in tarn, Mai poate fi
vorba de ovinisM, de mindrie nationala sau de
primejdie? Dar poate fi ceva mai primejdios pentru nol decit starea actuala de lucruri?
A, stini. Mindria nationala" va gasi un argu-

ment. Ara spune, ca nu totdeauna capitalurile straine sint folositoare si dau aceste frumoase rezultate, $i pentru ilustrarea teoriei ni se va acluce
exemplul industriei zaharului. Mindria nationala

are dreptate. Dectt noi nu intelegern si acordarn

capitalului strain Monopolurl, sau sit le cream
conditiuni de viata si de dezvoltare in afara de

acelea, pe cari le ofera Insi viata noastra economica. Si nici capitalul strain nu ni va core

asemene avantagii, daca II vom asigura linistita

lui existenj in tara. Nu eine intra pe poarta
cea mare, ci cine infra ipe portita de dindos are

gindurl ascunse. 5i la noi, capitalul strain nu

poate intra decit pe portita de dindos. Zagazurile

ce i se pun, il silesc sa ne ceara avantagii dauntoare pentru noi. Iar nol, fricosi si necunoscatort al propriilor noastre interese, refuzam o situatie limpede si avantajoasa, creindu-ne una echivoca si daunatoare.
Daca am permite libera intrare in tara a eapitalului strain, abrogiral dispozitiunile legale care-1 stingheresc, n'ar fi nevoe, nici noi s-1 solicitam nici el sa. ne puna conditii. El an gasi in
tar% un teren favorabil, ar veni, ar intemeia industrii, cari daca ar fructifica si pentru el, corn

e si natural, ni-ar aduce $i nouit acele avantagil de cari am vorbit mai sus. In modul acesta;
n'ar fi posibil sa se intimple, cca ce se intimpla

www.dacoromanica.ro

507

acum cu industria zaharului, care satisface mindria nationala" cu sacrificil enorme din parteal
consumatorilor, a noastrrt a tuturor. Iar dupa un
timp oarecare, 4, 5, 6 decenii, cind viata noastra
economica, politic, social va fi luat indruma,
rea adevarata a vietii moderne civilizate; cind
capitalul national va fi sporit $i buna stare generala va fi in cre$tere; cind alaturi $i prin capitalul strain vom fi ci$tigat experienta industrialA $i comerciala inerenta marii industrii, vom
fi in stare sa ne conducem singuri interesele in
cadrul unei economii nationale infloritoare.

Terrninind cu analiza celor doua obstacole,

pe cari le intimpina rnarea burghezie in dezvoltarea si consolidarea ei, nu mai avem nevoie st
insistam asupra politicei populatiei cu privire la
aceasta clasrt sociala. Din dezvoltarile ce am fa.cut, aceasta politica se lamure$te $i se define$te
destul de clar. Este tocmai politica opusa aceleia
inaugurate la nol.
Dar pentru schimbarea radicala a actualei
politice econotnice, care se intemeiaza pe un corn-,

plex de traditil, de interese egoiste $i de prejudecati trebue$te ut, patriotism mai inalt, decit acela care ne domina astazi si o actiune politica
cinstita $i curajoasa. Cu toata decaderea morala,
care asfixiaza viatanoastra oiala, noi avem convingerea, c. poporul romin va gasi in el destule
resurse sufletesti pentru infaptuirea acestui nou
ideal, care 1$i face aparitia la orizontul titril. Ne
trebue un partid politic, care sa fie purtatorul
si propavaduitorul acestui ideal. Acest partid, CU

toat5 negura ce intuneca $i invlue viata noastra politica, nu e greu de vazut: se naste.

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE
Alesa-ndrini .N. A. Statistica Romaniei, 2 vol. 1895-98.
Bagehot W. Economic studies 1880.
Basilescu N. Introductiune la Economia Politia, 1893.
Bastiat Fr. Harmonies conorniques 1850.
Batbie A. Nouveau Cours d'Economie politique, 2 vol.
1866.

Baudrillart H. Manuel d'Economie politique 1871.

Bebel A. Die Frau und der Sozialismus 1911.
Blanqui A. Histoire de l'Economie politique en Europe,
2 vol. 1845.
Block M. Les progrs de la science conomique depuis
Adam Smith, 2 vol. 1897.
Botero G. Della ragione di stato 1589.

Brentano L. Die Malthus sche Lehre und die Bevlkerungsbewegung der lezten Dezennien 1909.
Die Arbeitergilden der Gegenwart, 2 volume

1871-72.
Brentano Th. F. Nouveaux precis d'Economie politique
1887.

Bacher K. Die Entstehung der Volkswirtschaft 1910.

Calwer R. Iahrbuch der Weltwirtschaft 1912.
Carey H. Ch. Die Grundlagen der Sozialwissenschaft,
3 vol. 1863-64.

Cohn, 0. System der Nationalkonomie, 3 vol. 1885-89.

Colajanni N. Le socialisme 1900.
Colescu L. Micarea populatiunif Rom4nief In anul 1910,
date provizoril, 1911.
Conrad I. Grundriss zum Studium der politischen Oekonomie, 2 vol. 1905.

Cossa L. Histoire des doctrines conomiques 1899.

Coste A. Le facteur population dans l'volution sociale
1901.

Nouvel expos d'Economie politique et de physiologie sociale 1889.

Creangd C. Anuarul statistic al Romniei, 2 vol. 1909.

www.dacoromanica.ro

509 Courcelle-Seneuil J. G. Trait thorique et pratique d'Economie politique, 2 vol. 1858-59.

Cuza A. C. Despre poporatie 1899.
Darwin Ch. Be l'origine des especes (ed. Schleicher).
Denis H. Histoire des systmes conomiques et socialistes, 2 vol. 1904-907.
Dobrogeanu-Gherea C. Neoiobagia 1910.
Doktor der Medizin Die Grundznge der Gesellschaftswissenschaft etc... 1898.

Doubleday T. The true law of population, shewn to

be connected with the food of the people, 1840.

Droz J. Economie politique, 1829.
Diihring E. Cursus der National-und Sozialiikonomie,
1872.

Kritische Geschichte der Nationalkonomie und

des Socialismus 1900.
Dumont A. Depopulation et Civilisation, 1890.
Elster L. Wrterbuch der Volkswirtschaft, 2 vol. 1906.

Ensor G. An inquiry concerning the population of nations containing a refutation of Malthus Essay
on population 1818.
Everett A. H. Nouvelles ides sur la population, 1826.
Ferri E. Le socialisme et la science positive 1896.
Fircks A. F. v. Bevolkerungslehre und Bevolkerungspolitik, 1898.

-Fourier Ch. Le nouveau monde industriel et socitaire, 1829.

Galton F. Hereditary Genius, 1892.

Gamier J. Trait d'Economie politique sociale ou industrielle, 1880.
Premires notions d'Economie politique,
Du principe de population, 1857.

Gatti G. Le socialisme et l'agriculture,

George H. Progres et pauvret, 1887.

1879.

1901.

Gide Ch. Cours d'Economie politique, 1911.

La Cooperation, 1910.
Godwin W. An enquiry concerning political justice, 1793.
On population, 1820.
Graham I. An inquiry into the principle of population,
1816.

Gray S. The happiness of states, 1815.

Guillard A. Elements de statistique humaine ou Demographic compare, 1855.
Guyot I. La science conomique, 1881.

Herrenschwand. De l'Economie politique moderno, 1786.

Haeckel E. Histoire de la Creation, 1884.

www.dacoromanica.ro

510

Ionescu N. T. ()rase care descresc (Viata Romineaseti

1911 Nr. 12).

.
Ingram I. K. Geschichte der Volkswirtchaftslehre 1905.
Kautsky K. Der Einfluss der Volksvermehrung auf den
Fortschritt der Gesellschaft 1889.
Vermehrung
mid Entwicklung in Natur und Gef,
sellschaft 1910.
Kropotkine P. Champs, Usines et Ateliers, 1910.
Lafargue P. Les trusts amricains.
Lassalle F. Reden und Schriften, 3 vol., 1893.
Lang& Fr. A. J. St. Mill's Ansichten fiber die soziale
Frage und die angebliche Um walzung der Sozialwissenschaft durch Carey, 1866.
Die Arbeiterfrage, ihre Bedeutung fr Gegenwart und Zukunft 1910.
Laveleye E. de Elements d'Economie politique 1882.
i4e socialisme contemporain 1896.
Leroy-Beaulieu P. Prcis d'Economie politique 1889.
Leroux P. Malthus et les conomistes ou y aura-t-il toujours des pauvres? 1849.
Levasseur E. Cours d'Economie rurale, industrielle ct
commerciale 1876.
Liesse A. Leons d'Economie politique 1892.
List Fr. Sistem national de economic politica 1887.
Loria A. La legge di popolazione ed ii sistema sociale
1882.

Analisi della proprieta capitalista 1889.

Problemes sociaux contemporains 1897.
Luden H. Handbuch der Staatsweisheit oder Politik 1811.
Malthus Th. R. Essai sur le principe de population 1852.
Mangoldt H. v. Volkswirtscaftslehre 1868.
Marshall A. Principes d'Economie politique, 2 volume
1907-909.
Marx K. Das Kapital, 3 vol. 1903.
Critique de l'Economie politique 1899.
P)
Mayr G. v. Statistik und Gesellschaftslehre, 3 volume
03

1893

1912.

Messedaglia A. Della teoria della popolazione e l'equilibrio della popolazione con le sussistenze 1850.
Mill J. St. Principes d'Economie politique, 2 vol. 1854.
Mirabeau T'. de L'Ami des hommes ou trait de la population 17.56.

Mold R. v. Die Geschichte und Literatur der Staat wissenschaft en, 3 vol. 1855-58.

Molinari G. de La Viriculture 1897..

www.dacoromanica.ro

511

Morel-Finde de -Sur la thoric de la population ou observations sur le systme profess par Malthus
1829.

Midler A. Elemente der Staatskunst 1809.

,,

Notwendikeit einer theolooischen Gyundlage der

staatswissenschaften 1816.

Neurath Ir. Elemente der Vollkswirtschaftslehre 1903.

Nitti, Fr. S. La population et le systme social 1897.
Ortes G. Riflessioni sulla popolazione delle nazioni per
rapporto alreconomia nazionale 1790.
Ott A. Trait d'Economie sociale 1892.
Pareto T7. Manuel d'Economie politique 1909.
Proudhon P. J. Systme des contradictions economiques
ou Philosophic de la Misere 2 vol. 1850.
Quetelet A. Sur l'homme et le dveloppement de ses
facult ou essai de ph,)sique sociale 1835.
Reybaud L. Etudes sur les rformateurs /contemporains
ou socialistes modernes 1841.
Ricardo D. Oeuvres completes 1882.
Richtie D. G. Darwinism and politics 1889.
Roberty E. ale Les prjugds de la sociologic contemporaine in Annales de l'Institut international de
sociologic" Tomul 7 1901.
Rodbertus K. SAriften, 4 vol. 1899.
Ro.scher Tr. System der VolkswirtsehartGrundlagen der
Nationalkonomie 1888.

Rossi P. Cours d'Economie politique, 2 vol.

RImelin G. v. Vezi G. von. Schonberg.
Russo A. Scrieri 1910.
adler III. Th. The law of population 1830.
Say J. B. Trait6 d'Economie politique 1841.
Cours complet d'Economie politique

18.51.

prat ique

1848.

SeWfle A. E. F. Das gesellschaftliche System der menschlichen Wirtschaft 1867.

Schmoller G. Grundriss der allgemeinen Volkswh:tschaftslehre, 2 vol. 1901.

Schnapper-ArndI G. Sozialstatistik 1908.

Schonberg G. v. Handbuch der pohtischen Oekonomie,

3 vol. 1896.
Senior N. TV. Two lectures on population 1831.
Sidgw-ick II. The elements of politics 1891.
Sismondi J. Ch. L. S. de Nouveaux prineipes d'Economie politique ou de la richesse dans ses rapports
avec la population, 2 vol. 1827.

www.dacoromanica.ro

-- 512
&nith A. Recherches sur la nature et les causes de la
richene des nations, 2 vol. 1881.

Socor E. 0 Ruine universitaraPlagiatul d-lui A. C.

Ouza 1911.

Spencer H. Principes de biologie, 2 vol. 1878.

Stere C. SoCialdemocratism sau poporanism (Viata Romineasca 1907 Nr. 11).

Steuart J. An inquiry into the principles of political

economy etc... 1767.

Tchernychewsky IV. L'Economie politique juge par la
science etc... 1874.
Thornton W. Th. Over-population and its remedy 1846.
Thiinen I. H. v. Der isolierte Staat 1826.
Townsend I. Disertation on the poor-law 1787.

A journey through spain in 1786-87.

Turgot A. B. J. de Oeuvres, 2 vol. 1844.

Vandervelde E. L'exode rurale et le retour aux champs
1910.

Vanni I. Studii sulla teoria sociologica della popolazione

1886.

Villeneuve-Bargemont A. de Economic politique chrtienne, 2 vol. 1841.

Villey Ed. Trait lementaire cl'Economie politique 1885.

Wagner A. Les fondements de l'Economie politique, 2

vol. 1904-909.
Webb S. 6.i B. Hisoire du Trade Unionisrne 1897.
TVinkelblech K. G. (K. Mar/o) Untersuchungen Uber die

Organisation der Arbeit oder das System der

Weltkonomie 4 vol. 1885-86.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro