1.

Conformatia externa a cordului. Cordul la pasare.

Dupa indepartarea pericardului, masa conica a cordului prezinta o baza larga si un varf (apex). Suprafata prezinta 3 straturi : unul transversal (imparte conul cardiac in doua portiuni inegale: una dorsala reprezentata de atrii si una ventrala reprezentata de masa ventriculara si doua longitudinale MASA VENTRICULARA : prezinta doua fete, doua margini o baza si un varf o o ata atriala este parcursa de la baza spre apex de santul longitudinal interventricular subsinuos ata auriculara este strabatuta oblic de santul longitudinal interventricular paraconal ce separa fata auriculara a cordului in doua portiuni inegale, dintre care una anterioara (apartine ventriculului drept) si alta posterioara (apartine ventriculului stang). !a"a cordului prezinta in partea stanga originea aortei si a trunchiului pulmonary Varful este rotun it si usor deviat spre stanga iar fibrele musculare superficiale formeaza la acest nivel o bucla caracteristica.

o o

MASA ATRIALA : la exterior are forma unei semilune cu concavitatea spre stanga in urul originii marilor vase. o o ata con#exa este orientate spre dreapta si corespunde fetei atriale a cordului !rezinta un sant atrial, sters, care delimiteaza atriul drept de atriul stang

Atriul drept este marcat dorso"caudal de deschiderea v.cave craniale si a v. azigos drepte, iar caudo # lateral de orificiul v. cave caudale si a sinusului coronar. o ata concentrica, concava, incadreaza originea aortei iar extremitatea craniala se prelungeste mult, recurbandu"se spre stanga pana la baza trunchiului pulmonar.

Atriul stan$ prezinta in peretele caudo # dorsal $"% orificii largim reprezentand deschiderea venelor pulmonare. !a"a atriilor este suprapusa peste baza masei ventriculare.

C%R&UL LA 'ASARE : se caracterizeaza prin volumul relative mare comparativ cu talia. &ste situate pe linia mediana, la intrarea in cavitatea toracica, intr"o pozitie paralela cu fata superioara a sternului. Mar$inea #entriculului drept este usor concave si orientate spre dreapta, iar cea a ventriculului stang este mult convexa si orientata spre stanga. ata atriala cu v. cardiac mi locie, este orientate dorsal. %rificiul atrio#entricular drept este inchis de o valve simpla, de forma unei lame musculare prinsa pe spetul interventricular. 'a nivelul atriului drept se deschid orificiile celor doua v. cave craniale si a v. cave caudale, cu sistem valvular dublu. Aorta ascendenta emite succesiv doua trunchiuri brahiocefalice, dupa care formeaza crosa aortica dreapta. (. Structura cordului ) endocardul si tesutul nodal

Endocardul : tunica endoteliala care tapeteaza cavitatile cordului, continuandu"se cu intima arterelor si venelor. Se imparte in stang si drept, fiecare parte captusing compartimentele respective. &ndocardul drept contribuie la formarea cuspidelor valvei tricuspidale si a valvulelor signoide continuandu"se cu endartera trunchiului pulmonar, endovena cavelor si sinusului coronar. &ndocardul stang contribuie la formarea cuspidelor mitrale si a valvulelor semilunare.

(esutul nodal (sistemul excitoconducator al codului) : conserva partile embrionare, respective contractia automata si ritmica, format dintr"o portiune dispersata plasata sub forma unei retele subendocardice, precum si o portiune aglomerata, voluminoasa. !ortiunea aglomerata este formata din nodulul sinoatrial situate in peretele atriului drept la nivelul crestei terminale, nodulul atrioventricular situate la baza septului interatrial in planseul atriului drept si se continua fara o demarcatie precisa cu fasciculul atrioventricular. *. +. Structura cordului ) miocardul Conformatia interna a atriului drept

)cupa partea anterioara si dreapta a bazei cordului, situata deasupra orificiului atrioventricular respectiv. !rezinta o portiune sinusala neteda si o prelungire anterioara in fund de sac. *ceste doua portiuni sunt despartite de creasta terminal care corespunde la exterior cu santul terminal. +avitatea atriala prezinta un fund de sac anterior(reprezinta cavitatea auriculului drept), un perete posterior(este constituit de fata anterioara a septului atrial), un prete concentric (este neted si uniform), un perete excentric (prezinta reliefuri neregulate, iar posterior un larg orificiu reprezentand deschiderea venei cave caudale), un plafon(neregulat, se continua cu peretele drept, prezinta orificul venei cave craniale si orificiul venei azigos) si un planseu (este perforata partial de orificiul atrioventricular). ,. Conformatia interna a #entriculului drept

+avitate conica situata in partea anterioara a masei ventriculare, cu baza in vecinatatea santului coronar. +avitatea ventriculara este incomplete despartita prin creasta supraventriculara situate la baza cuspidei angulare a valvei atrioventriculare drepte in , portiuni inegale : una corespunde orificiului atrioventricular si a doua a conului artertial. 'eretele anterior prezinta spre baza o proeminenta numita muschiul papilar de unde se detaseaza cordoanele tendinoase pt cuspida angulara a valvei tricuspide 'eretele posterior prezinta doua denivelari numite m.papilar subarterial si m.papilar secundar. !a"a #entriculului este dominate de doua mari orifcii: atrioventricular drept si orificiul trunchiului pulmonar, separate de creasta supraventriculara. %rificiul atrio#entricular drept este larg, oval si usor oblic in sens ventrocranial, este inchis de o duplicatura endocardiaca triplu incizata care care alcatuiesc imrpeuna valve atrioventriculara dreapta : cuspida parietala este cea mai mare si situate in partea dreapta, cuspida septala situate caudal si cea angulara. %rificiul trunc-iului pulmonar este situat in stanga, cranial si intr"un plan superior fata de orificiul atrioventricular. !rezinta o valva # valve pulmonara constituita din 3 valvule semilunare: intermediara, dreapta si stanga. .. Conformatia interna a atriului stan$

!rezinta un perete anterior, unul concentric si unul excentric, un fund de sac caudal si o podea. !eretele anterior : corespunde fetei caudale a septului interatrial, prezinta o usoare depresiune in centru !eretele concentric prezinta un relief muscular care se continua sip e plafon despartind cavitatea atriala propriu"zisa de cavitatatea auriculului stang !eretele excentric se continua confundandu"se cu plafonul la nivelul caruia se deschid $"% orificii ale venelor pulmonare /. Conformatia interna a #entriculului stan$

)cupa toata partea caudala a masei ventriculare, de la santul coronar pana la varful cordului.

'erete anterior este mai gros in centru 'eretele posterior este concave si prezinta numeroase reliefuri. Varful #entriculului corespunde varfului cordului iar baza prezinta , orifici mari : orificiul atrioventricular stang si orificiul aortic. 0. Vasculari"atia cordului la cal. Cordul la rume$atoare

+ordul este irigat de doua artere coronare: artera coronara dreapta (de unde se desprinde partea craniala a bulbului aortic trece pe fata dreapta a trunchiului pulmonar pe sub auriculul drept si apare in santul coronar) si artera coronara stanga care este mai mare decat precedent si se desprinde in acelasi plan din partea stanga a sinusului aortic. Venele : se disting 3 sisteme de drenare # vena cardiac mare, vena cardiac medie si micile vene cardiac. La 1ou cordul este mai deplasat in partea stanga. -arginea craniala atinge coasta a 3 a iar cea caudala coasta a % a, volumul cordului este proportional mai mic decat la cal iar aspectul conic cu varful ascutit. .rasimea subepicardiaca este de culoare alba si de consistenta ferma. *triile sunt mai mici decat la cal.. in sectiune sagitala se observa prezenta in ventriculul drept a unui muschi septomarginal iar la animalele adulte se remarca existent a doua oase cardiac reprezentand osigicarea trigoanelor fibroase. La o#ine si caprine cordul este mai alungit decat la bovine dar prezinta varful rotun it si este situate la distanta de fata superioara a sternului si de diaphragm. 'igamentele sterno si frenopericardic sunt lungi. /amura interventriculara subsinuoasa este mica la oaie decat cea de la bou si capra. 2. 'ericardul . cordul de caine

'ericardul reprezinta un coplex de invelitori fibroseroase de forma unui sac conic care acopera la exterior cordul delimitand in urul acestuia o cavitate pericardica. Se imparte intr"o parte fibroasa ce deriva din septul mediastinal al fasciei endotoracice si se insera pe originea marilor vase continuandu"se prin baza sa cu adventicea aortica ai a arterei pulonare iar prin varf cu lig. Sternopericardic si lig. 0renopericardic pe portiunea aponevrotica a driafragmului si o parte seroasa reprezentata de un sac complet inchisa formata din doua lame, una parietale in contact intim cu sacul fibros si lama viscerala in contact cu muschiul cardiac pe toata intinderea sa de la varf la baza. 1ntre aceste lave se delimiteaza cavitatea pericardica continand un lichid galbui. La caine cordul are marele ax situate parallel cu partea superioara a sternului, baza in 233 inferioara a coastei a $ a iar varful la nivelul cartila elor coastelor 4"5. 'ig sternopericardic se insera pe ortiunea sternala a diafragmului formand lig frenopericardic. 13. Artera me"enterica caudala

Se desprinde in unghi drept, caudal fata de artera mezenterica craniala la o distanta care variaza in functie de specie. Dupa un traseu de 2"$cm se curbeaza caudal intre foitele micului mezenter si mezorect. 'a nivelul micii curburi a colonului formeaza o arcada anatomotica *rterele perpendiculare desprinse din aceasta arcada abordeaza mica curbura a colonului descendent /amurile colice ale arterei mezenterice caudale care se anastomozeaza cu artera colica medie sunt omoloage cu artera colica stanga de la alte specii. *rtera colica stanga reprezinta la rumegatoare suine s carnivore ramura indirecta3craniala a arterelor mezenterice caudale, ramura directa fiind constituita de artera rectala craniala. *rterele suprarenale la speciile domestic glandele suprarenale pot fi irrigate de ,"3 artere suprarenale. *rterele suprarenale craniale se desprind din arterea frenica caudala si artera celiaca (la ecvine, rumegatoare, suine si carnivore),

arterele suprarenale medii se desprind din arterele lombare 1 si 11 la rumegatoare si carnivore sau direct din aorta abdominala la carnivore si suine iar arterele suprarenale caudale se desprin la toate speciile domestic din arterele renale. 11. Artera pudenda interna la mascul /eprezinta la toate speciile cea de"a , terminala a arterei iliace interne. La ec#ine se detaseaza in unghi foarte ascutit sub articulatia sacroiliaca in trunchi comun cu artera ombilicala motiv pentru care la cal a mai fost denumita si trunchiul pudendoombilical. Dupa un traiect de $"6 cm emite artera ombilicala dupa care se continua pe fata interna a lig sacrosciatic la marginea dorsala a portiunii semipenate a muschiului obturatorul intern. Dorsal fata de creasta ischiatica perforeaza lig sacrosciatic dupa care intra din nou in cav pelvina, pe fata dorsala a ischiumului impreuna cu nervul pudenda si vena omonima. Se orienteaza oblic spre arcada ischiatica si se termina prin artera penisului. 1n traiectul ei emite urm. +olaterale: artera ombilicala(la animalele mature aproape obliterata), artera prostatica(reprezinta artera principal a glandelor genital accesorii din cavitatea pelvina, se detaseaza in planul gatului vezicii urinare si se orienteaza ventro" medial pe sub glandele veziculare spre marginile laterale ale glandei prostate), ramura vestibulara si perineala. 'a rumegatoare pe traiect emite artera uretrala, artera vestibulara si artera perineala ventrala. 'a taur, berbec si vier se termina prin artera penisului, la baza corpilor cavernosi emite artera bulbilor penisului si artera peniana profunda, dupa care se continua cu artera dorsala a penisului. *ceasta din urma la nivelul primei curburi a flexurii signoide a penisului se anastomozeaza cu congenera ei. 1(. Arterele di$itale la rume$atoare *rterele plantare, laterala si medial sunt mai dezvoltate decat la ecvine in mod deosebit artera pantara medial. Sub tars se realizeaza arcul plantar profund din care se desprin distal 6 artere : doua superficiae, arterele digitale plantare commune 11 si 17 si arterele metatarsice plantare 11, 111, 17. /amura superficiala a metatarsului, ramura superficiala se bifurca in artera digitala plantara comuna 11 si artera digitala plantara comuna 111. 'a extremitatea distala a metatarsului arterele metatarsice plantare impreuna cu arterele digitale plantare comune 11 si 17 primesc anastomoza ramurii perforante distale a arterei metatarsice dorsale 111. Din arcul plantar distal se desprin 3 artere difitale: artera digitala plantara comuna 11 (relativ redusa), arera digitala plantara comuna 111 si artera digitala plantara comuna 17 (redusa), acestea fiind asemanatoare celor de la membrul thoracic, la nivelul ongloanelor rudimentare emitand fiecare artera digitala proprie a degetului rudimentar 11 si respectiv 7. artera digitala plantara comuna 111, proximal buletului intersecteaza tendoanele muschiului flexor superficial in sens ventrolateral situandu"se in spatial interdigital unde se anastomozeaza cu artera digitala comuna 111 dupa care se imparte in arterele digitale plantare proprii 111 si 17 axiale care se vor continua in arcul terminal al falangei distale. 1*. Sistemul #enos cefalic 1+. Venele capului 7ena linguofaciala : este satelita numai partial arterei glosofaciale, se naste din confluarea la baza limbii, in spatial intermandibular, artera si vena facial si lingual, dupa care se anga eaza la marginea ventrala a parotidei. !e traiect primeste afluenta venelor sublinguala (descarca sangele de la limba prin vena lingual profunda si vena linguala dorsala aceasta din urma acompaniaza nervul lingual diri andu"se dorsal spre vena maxilara in care se varsa), glandulare si larigiana craniala. 7ena faciala se formeaza in regiunea suborbitara prin confluarea venei angulare a ochiului si vena dorsala a nasului. !ana la nivelul incizurii vasculare a mandibulei este satelita arterei faciale pe care apoi o urmareste, urmand un traiect

superficial, in spatiul intermandibular. !e traiectul ei primeste afluenta venelor : laterala a nasului, labiale, profunda a fetei si bucala. 7ena profunda a fetei isi ia originea din extremitatea rostrala a sinusului cavernos prin vena emisara a fisurii orbitale si rotunde. 1n hiatusul orbitar traverseaza periorbita, pentru a se anga a apoi intre protuberanta maxilara si insertia proximala a maseterului. !e traiectul ei primeste afluenta venelor : oftalmice, palatima mare si mica si infraorbitara. 7ena palatine mare se caracterizeaza prin faptul ca nu trece prin conductul palatin ci trece ventral de acesta. 7ena bucala se deschide rostral in vena faciala, dorsal de incizura vasculara a mandibulei8 caudal se continua cu vena maxilara. 'a bordure inferioara a muschiului molar, sub muschiul maseter si apoi la fata medial a muschiului pterigoidian medial prezinta o dilatatie asemanatoare venei profunde a fetei 7ena maxilara. &ste satelita arterei omonime. !rezinta un traiect initial profund la fata medial a ramurii recurbate a mandibulei, intre muschii pterigoidieni, apoi la fata medial a gatului condilului mandibular iar caudal acestuia primeste afluenta venei temporala superficiala, dupa care strabate glanda parotida, pana la unghiul caudal al acesteia unde conflueaza cu vena lingulofaciala, constituind vena ugulara. 1,. Vena 4u$ulara &xterna : vasul principal care recolteaza sangele de la cap la gat. 'a ma oritatea mamiferelor este situate in partile laterale ale regiunii ventral a gatului in gheabul ugular. -edial este in contact cu muschiul omohidian care o separa de cordonul carotic, in plan superficial, fiind acoperita de muschiul cutanat al gatului, fascia superficiala si tegument. 'a bovine, suine si carnivore exista si o vena ugulara interna care isi are originea in vena occipital si ulterior acompaniaza dorsal artera carotida comuna. )riginea venei ugulare externe este situate caudal fata de ramura recurbata a mandibulei, dorsal fata de tendonul muschiului sternomandibular, prontr"o confluare in unghi ascutit a venei linguofaciale si venei maxilare. !e traiectul ei in sens cranio"caudal primeste urmatoarele afluente : venele tiroidiene, ramurile musculare si timice, vena cervicala superficiala, satelita ramurii ascendente a arterei omonime precum si vena cefalica 1.. ormatiuni #enoase ce colectea"a san$ele din re$iunea mamara

1/. Vena porta 7as de mare importanta pentru fiziologia ficatului, colecteaza sangele de la toate organelle digestive abdominale, splina si pancreas. )riginea sa este reprezentata de venele care se formeaza din capilarele venoase ale organelor respective si care converg dand nastere la vene omonime organului tributar. *cestea la randul lor se vor conflua in trei vene mari : vena splenica ( satelita arterei splenice, colecteaza sangele de la extremitatea stanga a stomacului, marele epiploon, splina si pancreas), vena mezenterica craniala(este scurta dar foarte voluminoasa situate la dreapta arterei omonime. /ecolteaza sangele prin vena ileocolica, venele cecale si venele e unale satelite arterelor organelor respective) si vena mezenterica caudala(recolteaza sangele de la colonul descendent sigmoid si rect. !rin vena rectala craniala comunica cu vena rectala medie din vena pudenta interna) 10. Venele epifasciale ale mem1rului toracic 12. Venele epifasciale ale mem1rului pel#in (3. Vena ca#a craniala si #ena ca#a caudala Vena ca#a craniala 5 &ste un vas enorm care aduce sangele in atriul drept de la cap, gat, membrul toracic si cavitatea toracica si partial de la cavitatea abdominala.

)riginea sa este reprezentata de una sau doua perechi de vene ugulare care alcatuiesc trunchiul bi ugular si doua vene axilare care recolteaza venele de la nivelul membrelor &ste situate intre foitele mediastinului precardiac sub travee si la dreapta arterei brahiocefalice. !e fata dreapta este acompaniata de nervul frenic drept *fluentii venei cave craniale sunt satelitii colateralelor arterei brahiocefalice exceptand afuentii care conflueaza initial intr"un trunchi comun. Vena a"6$os dreapta5 *re originea pe plafonul cavitatii abdominale, prin confluarea simetrica a venei lombare 111, 11 si 1. traverseaza diafragmului pe partea dreapta a aortei pe care o acompaniaza pana la vertebra a 71 toracala unde se curbeaza ventral cu diferente specific pentru a se peschide in vena cava craniala. Vena ca#a caudala 5 &ste cel mai voluminos si lung vas din organism Se naste din confluarea sub corpul ultimei vetebre lombare a celor doua vene iliace comune. &ste situate pe plafonul cavitatii abdominale, la dreapta aortei abdominale, medial fata de rinichiul drept, apoi in scizuara craniala a ficatului pana la centrul frenic al diafragmului pe care il perforeaza la extremitatea pilierului intermediar drept. *fluentii directi a venei cave caudale, in sens cranial sunt : venele ovariene sau testiculare, venele renale si suprarenale8 venele lombare, venele hepatice si venele frenice 9n loc special intre afluentii venei cave il ocupa vena porta, care dreneaza sangele de la toata masa gastrointestinala si asigura circulate porta a ficatului. Venele o#ariene 5 !rovin fiecare din confluarea unei ramuri ovariene cu una uterine. 'a rumegatoare ramura uterine reprezinta principalul vas de descarcare a uterului. 'a masculi vena testiculara are originea in venele testiculare si ale cordonului testicular grupate in urul arterei testiculare. (1. Artera carotida comuna

+ele doua carotid comune se separa intr"un unghi ascutit, fiecare fiind situate initial pe fata ventrala a trahei, la baza gatului, apoi urmeaza un traiect ascendant pe marginile dorso"laterale ale traheii pana la extremitatea craniala a regiunii cervicale sub aripa atlasului, dorso"lateral fata de laringe unde se termina 3 ramuri, respectiv: artera carotida comuna care se divide in ramurile ascendente si descendente. ((. Artera carotida externa (*. Artera carotida interna

'a ecvine este reprezentata de ramura interna a trifurcatiei carotidei comuna si iriga encefalul. Se orienteaza oblic dorsorostral spre baza craniului prin care intra in cavitatea craniana. &mite urmatoarele ramuri : artera oftalmica interna, artera etmoidala interna situate in fosa etmoidala unde emite reteaua omonima (+. Artera lin$uofaciala

,6. Artera maxilara " constituie continuarea directa a carotidei externe la fata profunda a regiunii subsfenoidale. (riaectul poate fi sistematizat in 3 portiuni: 7uturala : se intinde de la origine pana la orificiul alar aboral, descrie o dubla inflexiune, din care prima este cu convexitatea in os. +olaterale : artera alveolara madibulara, ramurile pterigoidiene, artera sigmoidiana si artera transversal a fetei Intraosoasa: se intinde pe toata lungimea conductului alar si emite urmatoarele colaterale: artera temporala profunda restrala, artera oftalmica externa )rbital emite in sens vcentral o singura colaterala : artera bucala dupa care termina in , ramuri inegale, artera infraorbitala si artera palatine descendenta. (.. Artera carotida comuna la rume$atoare (/. Artera aorta +el mai voluminos vas arterial, larg, cu un perete elastic de culoare galbena Se proiecteaza in 233 dorsala a spatiului 17 intercostal *re originea 8a baza ventriculului stang cu care comunica prin orificiul aortic, dupa care prezinta o dilatatie (bulbul aortic) *orta prezinta 3 portiuni distincte : aorta ascendenta, de la origine pana la emiterea trunchiului brahiocefalic, dupa care se curbeaza caudal spre stanga formand arcul aortic care atinge vata ventrala a vertebrei (4. (0. Trunc-iul pulmonar. Aorta ascendenta. Trunc-iul pulmonar : are originea la orificiul pulmonar, la baza ventriculului drept. !rezinta un diametru de $"6 cm si un perete elastic gros de 3"$ mm. de ala acest nivel se recurbeaza caudal venind in raport cu aorta. &ste acorperit in cea mai mare parte de insertia sacului pericardic. 'a iesirea din pericard, un cordon elastic reprezentand un vestigiu al canalului arterial leaga trunchiul pulmonar de aorta. o *rtera pulmonara dreapta patrunde in pulmonul drept sub si inainte bronhiei principale apoi urmareste lateral bronhia pana la nivelul ramurilor sale terminale. 'a origine emite artera lobului apical care se imparte intr"o ramira ascendenta si una descendenta. *rtera pulmonara standa emite artera lobului apical cu ramurile segmentale ascendente si descendente si a lobului diaphragmatic

Aorta ascendenta este acoperita in totalitate de insertia sacului pericardic. 'a baza ei, din sinusurile aortice se desprind arterele coronare, dreapta si stanga. 'a iesirea din sacul pericardic, la rumegatoare si cabaline, din aorta ascendenta se desprinde trunchiul brahiocefalic. (2. Trunc-iul 1ra-iocefalic

Se intinde la arcul aortic pana in apropierea aperturii craniale a cavitatii toracice, unde se termina prin artera subclaviculara dreapta si trunchiul bicarotic. 'a rumegatoare si ecvine dupa un traiect de $"% cm trunchiul brahiocefalic emite intr"un unghi ascutit artera subclaviculara stanga (runchiul bicarotic se diri eaza cranial pentru a se termina cranial fata de planul primei coaste prin doua artere carotid comune, dreapta si stanga. *3. Artera su1cla#iculara

*rtera subclaviculara stanga. &ste o colaterala a arterei brahiocefalice la ecvine si rumegatoare sau a aortei la suine si carnivore. o 'a marginea craniala a primei coaste se continua cu artera axilara.

*rtera subclaviculara dreapta este una dintre terminalele arterei brahiocefalice, aproximativ rectilinie si mai scurta decat cea stanga. o in traiect ambele emit urmatoarele colaterale dorsale : trunchiul costo"cervical, artera cervicala profunda si artera vertebrala 8 colaterale ventrale : artera toracica interna si artera cervicala superficiala trunchiul costocervical se diri eaza catre spatiul 11 intercostal unde se termina prin artera intercostala suprema si artera scapulara dorsala. 1n partea dreapta trunchiul costocervical se desprinde in comun cu artera cervicala profunda. *rtera cervicala profunda paraseste cavitatea toracica prin primul spatiu intercostal la ecvine si inaintea primei coaste la rumegatoare si suine . *rtera vertebrala se desprinde in unghi ascutit sub extremitatea proximala a primei coaste, in raport cu ganglionul stelat, trece pe sub procesul transvers vertebral 711 +, dupa care intra in gaurile transverse ale tuturor vertebrelor cervicale. *rtera toracica inerna se detaseaza sub prima coasta de unde se curbeaza caudal pe fata interna a cartila elor costale pana la nivelul coastei a 4 a unde se termina prin artera musculofrenica si artera epigastrica craniala.

*1. Artera axilara /eprezinta continuarea directa a arterei subclaviculare la nivelul marginii craniale a primei coaste. &ste situate medial fata de articulatia urmarului de care trece caudal recurbandu"se ventral pentru ca sub capul articular al humerusului dup ace emite artera circumflexa craniala hmerala sa se continue cu artera brahiala. &mite urmatoarele colaterale : artera toracica interna (artera scurta distribuita la musculature pectorala) artera suprascapulara (se desprinde cranial fata de articulatia urmarului) articulatia subscapulara (cea mai importanta colaterala a arterei axilare) artera humerala craniala se anga eaza intre cele doua portiuni ale muschiului coracobrahial apoi sub extremitatea proximala a bicepsului se anastomozeaza cu artera circumflexa humerala caudala. *(. Artera 1ra-iala /eprezinta continuarea arterei axilare. *re traiect aprox rectiliniu la fata interna a bratului pe care o intretaie intr:un unghi ascutit in sens ventro # cranial, trece apoi cranio # medial fata de articulatia cotuluisub care se termina prin artera interosoasa comuna si artera mediana. &mite urmatoarele colaterala : artera profunda a bratului(se desprinde caudal in unghi drept sub insertia humerala a muschiului marele rotund, artera de calibru mare.), artera bicipitala (iriga biceptul brahial), artera de nutritie a humerusului (foarte fina se desprinde uneroi din artera coletrala ulnara ), artera coletarala ulnara, artera transversa a cotului si artera interosoasa comuna. **. Artera mediana +ontinuarea directa a arterei brachial, vasul principal al regiunii antebratului (exceptie felinele;;) Situata in rgiunea caudo medial a ntebratului in interstitiul con unctiv dintre muschiul flexor carpo"radial, muschiul flexor profund al falangelor si fata caudala a radiusului acompaniata de , vene mediane si nervul median.

+olaterale : artera profunda a antebratului constanta la toate speciile se detaseaza imediat sub artera interosoasa distribuindu"se m.flexori, artera radial proximala, detasata in 233 mi locie a antebratului, se diri eaza spre fata palmara a capului, une concur la formarea retelei palmare. &mite ramuri si pentru fata dorsala a carpului, care se anastomozeaza cu artera colaterala radial, concurand la formarea retelei carpiene dorsale. Din aceasta artera se desprind, distal arterele metacarpiene dorsale 11 si 111, *+. Artera colaterala ulnara *,. Artera iliaca externa

/eprezinta ramura terminal externa a aortei abdominale este situate la marginea aperturii pelvine craniene, inainte trunchiului venos omonim, pana la nivelul inelului femoral, de unde se continua cu artera femurala. 1n treiectul ei abdominal emite urmatoarele colaterale : artera circumflexa iliaca profunda, artera cremasterica sau a rtera uterine si artera profunda femurala. 3%. Artera femurala reprezinta continuarea directa a arterei iliace externe in regiunea femurala. !arcurge spatiul cuprins intre inelul femoral si inelul marelui adductor, de unde se continua cu artera poplitee. 1n trigonul femoral artera femurala este acoperita de lomfocentrul inghinal profund si acopera, la randul ei vena femurala. 1n traiectul ei emite urmatoarele colaterale: artera circumflexa femurala laterala, artera safena, artera descendenta a genunchiului medial si muschiul dreptul femoral. 34. Artera safena se detaseaza in segmental distal al trigonului femoral pe care il paraseste, situandu"se la fata interna a muschiului gratios, acompaniata de vena si nervul safen. !e fata medial a gambei se imparte intr"o ramura craniala si o ramura caudala a venei safena pana deasupra tarsului, unde se anastomozeaza la ecvine cu artera tibiala caudala. Dupa realizarea anastomozei se termina in teaca posttarsiana prin arterele plantare *0. Artera poplitee. Artera ti1iala craniala

Artera poplitee continua distal cu artera femurala de la nivelul inelului muscgiului adductor mare, se anga eaza intre muschii gastrocnemieni, apoi pe fata caudala a lig capsular al articulatiei genunchiului, pana la fata laterala a extremitatii proximale a tibiei unde, in spatiul interosos tibio"fibular, se termina prin artera tibiala craniala si artera tibiala caudala. !e traiectul ei emite urmatoarele colaterale : arterele proximale ale genunchiului, artera medie a genunchiului si arterele distale a genunchiului. Artera ti1iala craniala reprezinta adevarata continuare a arteri poplitee la partea craniala a tibiei, sub muschiul tibial cranial, pana la extremitatea distala a gambei, de unde se continua pe fata dorsala a tarsului a artera dorsala a piciorului. !e traiectul ei emite : artera de nutritie a tibiei, ramuri musculare si artera interosoasa a gambei. 'a extremitatea distala a tibiei emite artere maleolare craniale, precum si o ramura superficiala, extreme de fina, care insoteste tendoanele muschilor extensori. *2. Artera iliaca interna ) colaterale si terminale

/eprezinta ramura medial din temrinalele aortei descendente. (rece pe sub articulatia lombosacrala si sacroiliaca pana la marginea caudala a iliumului unde se termina, la cabaline, prin artea glutea caudala si artera pudenta interna. *rtera sacrala mediana, cea de 6 a terminala a aortei abdominale reprezinta continuarea aortei descendente pe fata ventrala a sacrumului de la varful caruia se continua cu artera caudala mediana. 1n traiectul ei emite: arterele lombare % si 4 precum si ramurile sacrale 2"$. 'a nivelul fiecarei gauri subsacrale, artele sacrale emit ramuri care patrund in canalul rahidian si ramuri dorsale care ies prin gaurile suprasacrale si iriga musculature crupei. +3. Trunc-iul arterial pudendoepi$astric la mascul +1. Artera pudenda interna la femela

/eprezinta la toate speciile cea de"a , terminala a arterei iliace interne.

La ec#ine se detaseaza in unghi foarte ascutit sub articulatia sacroiliaca in trunchi comun cu artera ombilicala motiv pentru care la cal a mai fost denumita si trunchiul pudendoombilical. Dupa un traiect de $"6 cm emite artera ombilicala dupa care se continua pe fata interna a lig sacrosciatic la marginea dorsala a portiunii semipenate a muschiului obturatorul intern. Dorsal fata de creasta ischiatica perforeaza lig sacrosciatic dupa care intra din nou in cav pelvina, pe fata dorsala a ischiumului impreuna cu nervul pudenda si vena omonima. Se orienteaza oblic spre arcada ischiatica si se termina prin artera bulbilor vulvei. 1n traiectul ei emite urm. +olaterale: artera ombilicala(la animalele mature aproape obliterata), artera vaginala se desprinde la extremitatea craniala a vaginului, atasandu"se peretilor laterali ai acestuia) , ramura vestibulara si perineala. +(. Arterele metacarpiene si di$itale la cal +*. Vasele limfatice

Vasele limfatice # isi au originea in capilarele limfatice, aceste vase se reunesc succesiv dand nastere marilor vase limfatice (conductul toracic # cel mai mare, el adunand limfa din tot organismul mai putin de pe partea dreapta a gatului si a capulu. *cesta isi are originea in cisterna limfatica. 1n cisterna limfatica se varsa trunchiul limfatic celiomezenteric si trunchiurile limfatice pelvine8 marea vena limfatica si trunchiul traheal) 7asele limfatice au pe peretele interior valvule, centripet si nu se pot intoarce Vena ca#a caudala si aorta a1dominala trec din cavitatea abdominala in cavitatea toracala prin orificiul aortic , insoteste aorta pe toata lungimea aortei traheale pana deasupra cordului cand prezinta o diviziune si apoi se deschide in vena cava abdominala. Trunc-iul tra-eal care aduna limfa de pe partea stanga a capului3gatuluo, avnadu"si originea in limfocentri retrofaringieni se poate deschide fie in marea vena limfatica fie in confluentul bi ugular. 1si are originea din vasele limfatice ale limfocentrilor cervicali profunzi caudali si mediastinali craniali si se deschide in confluentul bi ugular inainte ca acesta sa se deschida in vena cava craniala. Limfocentrii sunt formati din mai multe structuri limfoide foliculare avand de obicei o topografie comuna si constanta mai multor specii. -ai multi noduli limfatici formeaza un folicul limfatic, acestia la randul lor adunati formeaza un limfocentru. 7asele limfatice : " unele aduc limfa in limfocentru parasind limfa curata(vase aferente) unele pleaca de la limfocentru (vase eferente) o o +lasificare 1n functie de regiuni ale corpului: " ai capului " " " ai gatului membrelor (toracal si pelvin) cavitari (toracica, abdominala si pelvina) # musculari viscerali (atasati formatiunilor vasculare care iriga organele)

ex. 'imfocentri capului aduna limfa de la toate structurile capului si sunt reprezentati d&: limfocentrul parotidian, mandibular, retrofaringieni superficiali si profunzi ++. limfocentrii capului la cal si la caine.

+,. Limfocentrii superficiali ai mem1rului pel#in la cal si caine +.. Splina " " " " !roduce limfocite, avandsi rol in producerea hematiilor si a globulelor albe. Dpdv. -orfologic este situata in cavitatea abdominala <aza splinei ocupa spatiul dintr primele $ coaste 0ata externasau fata cutanata este neteda iar fata interna se numeste fata viscerala, este parcursa de un sant mai lung sau mai scurt in functie de specie ce reprezinta hilul splenic.(intra vasele de sange) " 'a rumegatoarele mic splina are forma unei frunze, fata externa este lipsita de ligament, iar hilul splenic " " la iepure splina este alungita, hilul este pe toata suprafata fetei viscerale sub forma unui sant la pasare splina este ca o maslina dar rotunda

"