Heruvic
| Acest articol face parte din seria Sfânta Liturghie | |
| Liturghia pregătitoare | |
| Proscomidia Obiecte liturgice Veșminte | |
| Liturghia cuvântului | |
| Ectenia Mare Antifoanele Ieșirea cu Sfânta Evanghelie Troparul sărbătorii Trisaghionul Apostolul Evanghelia Predica Ectenia cererii stăruitoare Ectenia celor chemați | |
| Liturghia euharistică | |
| Heruvicul Ieșirea cu Cinstitele Daruri Ectenia credincioșilor Crezul Anaforaua Anamneza Epicleza Axionul Rugăciunea „Tatăl nostru” Împărtășirea Încheierea Anafura | |
| Liturghia Darurilor Înainte Sfințite | |
| Editați această casetă | |
Imnul Heruvic (gr. χερουβικός, ὁ — O Heruvikos) sau imnul heruvimic, sau heruvicul, sau cântecul îngerilor, este un imn care se cântă la fiecare Sfântă Liturghie a anului, cu excepţia acelora din Joia Mare şi Sâmbăta Mare. Este cântat după citirea Evangheliei şi este întrerupt de Ieşirea Mare. Imnul Heruvic a fost adăugat Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur din ordinul împăratului Iustinian, spre sfârşitul secolului al VI-lea, de către patriarhul Constantinopolului Ioan al III-lea „Scolasticul”
Text
Textul Imnului Heruvic este următorul:
- „Noi, care pe heruvimi cu taină închipuim,
- Şi făcătoarei de viaţă Treimi întreit-sfântă cântare aducem,
- Toată grija cea lumească să o lepădăm
- Ca pe Împăratul tuturor, să primim,
- Pe Cel înconjurat în chip nevăzut de cetele îngereşti.”
Cu toate că acest text este scurt, imnul durează destul de mult datorită stilului eteric, întins. Este cea mai bună imitare realizată de oameni a cântecului Puterilor Cereşti.
Istoric
În anul 573 sau 574, Iustinian I a cerut adăugarea Imnului Heruvic la liturghia obişnuită. Heruvicul folosit anterior era acela din Liturghia Sfântului Iacov, care fusese împrumutat şi inclus în Liturghia Sfântului Vasile. Acest imn, care începe cu fraza „Tot trupul cel muritor să tacă” este folosit în prezent doar în Sâmbăta Mare (heruvicul folosit în Joia Mare începe cu „Fără Taina Ta... ”).
- În perioada dintre secolele al IV-lea şi al VI-lea, forma Sfintei Liturghii Răsăritene s-a definitivat sub influenţa unor liturgişti cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur. În aceeaşi perioadă au avut loc şi cele mai mari schimbări de format, cele mai multe ducând la componente liturgice care cu înţelegerea teologică în dezvoltare a Bisericii. Printre ele se numără imnul "Fiule Unule Născut" şi adăugarea Crezului Niceo-Constantinopolitan (pentru contracararea ereziilor) şi a "Imnului Trisaghion" care reflectă finalizarea definirii teologiei Trinitare. În această perioadă şi apoi de-a lungul secolului al IX-lea, multe imnuri au fost compuse şi adăugate Sfintei Liturghii, cum ar fi Imnul Heruvic, cântat în timp ce preotul spune rugăciunea de taină numită în prezent Rugăciunea Imnului Heruvic.[1]
Referinţe
Legături externe
- PSALM Glosar de termeni liturgici
- liturgica.com Liturgică Ortodoxă Răsăriteană
- Dicţionar de terminologie ortodoxă (vezi Imnul Heruvic)
- Dezvoltarea istorică a slujbelor din Săptămâna Mare (vezi Joia Mare şi în special nota de subsol nr 21)
Muzică
- Cherubic Hymns din Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur (notaţia bizantină din Proiectul de muzică de cult)
