În martie 2013 a avut loc prima ocupare studențească din Cluj. Au trecut 11 ani de atunci. Textul... more În martie 2013 a avut loc prima ocupare studențească din Cluj. Au trecut 11 ani de atunci. Textul acesta și-ar fi avut, mai degrabă, rostul acum un an, la „întâlnirea de zece ani”, așa cum se face după ce termini liceul sau facultatea, când te întâlnești cu foștii colegx și vedeți ce ați mai făcut în tot acest răstimp. Textul de față nu se dorește a fi un document exhaustiv al tuturor evenimentelor și faptelor care s-au petrecut înainte, în timpul sau după ocupare. Pentru a putea scrie un astfel de text, care să cuprindă cât mai multe fapte, dinamici, viziuni, este nevoie de o muncă colectivă de aducere și readucere aminte. Ce veți citi e mai degrabă o trecere rapidă în revistă a unora dintre lucrurile pe care autorul le consideră importante de amintit.
Astăzi, 14 noiembrie, se fac 78 de ani de la moartea publicistului Panait Mușoiu, iar pe 18 noiem... more Astăzi, 14 noiembrie, se fac 78 de ani de la moartea publicistului Panait Mușoiu, iar pe 18 noiembrie, 158 de ani de la nașterea lui. A sosit momentul unei adăugiri consistente la broșura scrisă inițial de A. Tătăran, acum trei ani, ca postfață la ediția din 2019 a lucrării lui Bakunin, Dumnezeu și Statul. Am stat cu nasul, în ultima vreme, prin fel și fel de reviste, și am găsit diverse materiale: articole, recenzii, piese de teatru etc. Aceste noi surse îl arată pe Mușoiu și a sa Revistă a "Ideei" într-o nouă ipostază: aceea de temă recurentă în literatură, subiect de reportaje, amintiri ori schițe.
Odată cu descoperirea și traducerea din suedeză în română a auto-biografiei lui Mechel Stanger, î... more Odată cu descoperirea și traducerea din suedeză în română a auto-biografiei lui Mechel Stanger, în urmă cu un an și ceva, a început un proces de (re)descoperire a istoriei mai puțin știute a anarhismului din Cernăuți și Vișnița, localități din ceea ce cunoaștem drept Bucovina de Nord (azi în Ucraina). Regiunea avea o populație evreiască și germană însemnată, iar în perioada „României mari” a existat și o puternică mișcare socialistă (inclusiv anarhistă). Poate și datorită barierei lingvistice și culturale, legăturile cu celelalte grupuri libertare din țară nu par să fi fost foarte dezvoltate.
Broșura de față este doar o primă încercare de a aduce laolaltă câteva „fire” și informații accesibile autorului. Partea bună este că, odată demarat acest proces de redescoperire, au început să apară noi surse, ceea înseamnă noi materiale despre mișcarea anarhistă din Bucovina în viitorul apropiat.
Mulți dintre militanții avuți în vedere, majoritatea cu origini evreiești, au părăsit România în anii `30, din cauza obligativității armatei, a represiunii Siguranței și a antisemitismului. Refugiați în Germania sau Franța, ca David Stetner de pildă, aceștia și-au continuat activitatea politică în anii care au urmat, în cercurile anarhiste locale și internaționale.
Mișcarea anarhistă din Bucovina începutului de veac era formată mai ales din tineri, muncitori și studenți cu origini evreiești. În perioada ei de maximă ascensiune, existau mai multe grupuri, care cuprindeau zeci de persoane. Aceștia se întâlneau în case și în pădurile din jurul Cernăuților, discutând cu aprindere ultimele idei și texte din publicațiile anarhiste și socialiste primite din Germania. Se pare însă că și publicațiile scoase de Panait Mușoiu ajungeau aici. Mai multe detalii știm despre grupul înființat în 1930 de către Naphtali Schnapp, din care au făcut parte Mechel Stanger și David Stetner (care ne-au lăsat amintirile lor în scris). Acest grup a rezistat câțiva ani, până s-a auto-dizolvat, ca urmare a represiunii Siguranței românești, care infiltrase grupul cu informatori.
Acum 100 de ani, pe 11 aprilie 1922, Nestor Mahno, împreună cu tovarășa sa de viață, Galina Kuzme... more Acum 100 de ani, pe 11 aprilie 1922, Nestor Mahno, împreună cu tovarășa sa de viață, Galina Kuzmenko, și cu un grup de insurgenți, părăseau România spre Polonia, după câteva luni petrecute aici.
Pentru Mahno, și insurgenții care au ales să plece din Ucraina în august 1921, România a fost prima țară în drumul lungului exil care a urmat avansului Armatei Roșii împotriva Teritoriului Liber și al Armatei Insurgente Revoluționare din Ucraina, astfel terminându-se un proiect libertar început în 1917.
Broșura „Nestor Mahno în România” prezintă pe scurt viața acestuia, Teritoriul Liber - un teritoriu în actuala Ucraina în care s-a încercat crearea unei societăți anarhiste, non-statale -, cât și povestea puțin cunoscută a șederii insurgenților în România între august 1921 și aprilie 1922 și faptul că unii dintre aceștia au ales să rămână chiar mai mult de atât.
În martie 2013 a avut loc prima ocupare studențească din Cluj. Au trecut 11 ani de atunci. Textul... more În martie 2013 a avut loc prima ocupare studențească din Cluj. Au trecut 11 ani de atunci. Textul acesta și-ar fi avut, mai degrabă, rostul acum un an, la „întâlnirea de zece ani”, așa cum se face după ce termini liceul sau facultatea, când te întâlnești cu foștii colegx și vedeți ce ați mai făcut în tot acest răstimp. Textul de față nu se dorește a fi un document exhaustiv al tuturor evenimentelor și faptelor care s-au petrecut înainte, în timpul sau după ocupare. Pentru a putea scrie un astfel de text, care să cuprindă cât mai multe fapte, dinamici, viziuni, este nevoie de o muncă colectivă de aducere și readucere aminte. Ce veți citi e mai degrabă o trecere rapidă în revistă a unora dintre lucrurile pe care autorul le consideră importante de amintit.
Astăzi, 14 noiembrie, se fac 78 de ani de la moartea publicistului Panait Mușoiu, iar pe 18 noiem... more Astăzi, 14 noiembrie, se fac 78 de ani de la moartea publicistului Panait Mușoiu, iar pe 18 noiembrie, 158 de ani de la nașterea lui. A sosit momentul unei adăugiri consistente la broșura scrisă inițial de A. Tătăran, acum trei ani, ca postfață la ediția din 2019 a lucrării lui Bakunin, Dumnezeu și Statul. Am stat cu nasul, în ultima vreme, prin fel și fel de reviste, și am găsit diverse materiale: articole, recenzii, piese de teatru etc. Aceste noi surse îl arată pe Mușoiu și a sa Revistă a "Ideei" într-o nouă ipostază: aceea de temă recurentă în literatură, subiect de reportaje, amintiri ori schițe.
Odată cu descoperirea și traducerea din suedeză în română a auto-biografiei lui Mechel Stanger, î... more Odată cu descoperirea și traducerea din suedeză în română a auto-biografiei lui Mechel Stanger, în urmă cu un an și ceva, a început un proces de (re)descoperire a istoriei mai puțin știute a anarhismului din Cernăuți și Vișnița, localități din ceea ce cunoaștem drept Bucovina de Nord (azi în Ucraina). Regiunea avea o populație evreiască și germană însemnată, iar în perioada „României mari” a existat și o puternică mișcare socialistă (inclusiv anarhistă). Poate și datorită barierei lingvistice și culturale, legăturile cu celelalte grupuri libertare din țară nu par să fi fost foarte dezvoltate.
Broșura de față este doar o primă încercare de a aduce laolaltă câteva „fire” și informații accesibile autorului. Partea bună este că, odată demarat acest proces de redescoperire, au început să apară noi surse, ceea înseamnă noi materiale despre mișcarea anarhistă din Bucovina în viitorul apropiat.
Mulți dintre militanții avuți în vedere, majoritatea cu origini evreiești, au părăsit România în anii `30, din cauza obligativității armatei, a represiunii Siguranței și a antisemitismului. Refugiați în Germania sau Franța, ca David Stetner de pildă, aceștia și-au continuat activitatea politică în anii care au urmat, în cercurile anarhiste locale și internaționale.
Mișcarea anarhistă din Bucovina începutului de veac era formată mai ales din tineri, muncitori și studenți cu origini evreiești. În perioada ei de maximă ascensiune, existau mai multe grupuri, care cuprindeau zeci de persoane. Aceștia se întâlneau în case și în pădurile din jurul Cernăuților, discutând cu aprindere ultimele idei și texte din publicațiile anarhiste și socialiste primite din Germania. Se pare însă că și publicațiile scoase de Panait Mușoiu ajungeau aici. Mai multe detalii știm despre grupul înființat în 1930 de către Naphtali Schnapp, din care au făcut parte Mechel Stanger și David Stetner (care ne-au lăsat amintirile lor în scris). Acest grup a rezistat câțiva ani, până s-a auto-dizolvat, ca urmare a represiunii Siguranței românești, care infiltrase grupul cu informatori.
Acum 100 de ani, pe 11 aprilie 1922, Nestor Mahno, împreună cu tovarășa sa de viață, Galina Kuzme... more Acum 100 de ani, pe 11 aprilie 1922, Nestor Mahno, împreună cu tovarășa sa de viață, Galina Kuzmenko, și cu un grup de insurgenți, părăseau România spre Polonia, după câteva luni petrecute aici.
Pentru Mahno, și insurgenții care au ales să plece din Ucraina în august 1921, România a fost prima țară în drumul lungului exil care a urmat avansului Armatei Roșii împotriva Teritoriului Liber și al Armatei Insurgente Revoluționare din Ucraina, astfel terminându-se un proiect libertar început în 1917.
Broșura „Nestor Mahno în România” prezintă pe scurt viața acestuia, Teritoriul Liber - un teritoriu în actuala Ucraina în care s-a încercat crearea unei societăți anarhiste, non-statale -, cât și povestea puțin cunoscută a șederii insurgenților în România între august 1921 și aprilie 1922 și faptul că unii dintre aceștia au ales să rămână chiar mai mult de atât.
Uploads
Papers by C. Ganait
Textul de față nu se dorește a fi un document exhaustiv al tuturor evenimentelor și faptelor care s-au petrecut înainte, în timpul sau după ocupare. Pentru a putea scrie un astfel de text, care să cuprindă cât mai multe fapte, dinamici, viziuni, este nevoie de o muncă colectivă de aducere și readucere aminte. Ce veți citi e mai degrabă o trecere rapidă în revistă a unora dintre lucrurile pe care autorul le consideră importante de amintit.
A sosit momentul unei adăugiri consistente la broșura scrisă inițial de A. Tătăran, acum trei ani, ca postfață la ediția din 2019 a lucrării lui Bakunin, Dumnezeu și Statul.
Am stat cu nasul, în ultima vreme, prin fel și fel de reviste, și am găsit diverse materiale: articole, recenzii, piese de teatru etc. Aceste noi surse îl arată pe Mușoiu și a sa Revistă a "Ideei" într-o nouă ipostază: aceea de temă recurentă în literatură, subiect de reportaje, amintiri ori schițe.
Broșura de față este doar o primă încercare de a aduce laolaltă câteva „fire” și informații accesibile autorului. Partea bună este că, odată demarat acest proces de redescoperire, au început să apară noi surse, ceea înseamnă noi materiale despre mișcarea anarhistă din Bucovina în viitorul apropiat.
Mulți dintre militanții avuți în vedere, majoritatea cu origini evreiești, au părăsit România în anii `30, din cauza obligativității armatei, a represiunii Siguranței și a antisemitismului. Refugiați în Germania sau Franța, ca David Stetner de pildă, aceștia și-au continuat activitatea politică în anii care au urmat, în cercurile anarhiste locale și internaționale.
Mișcarea anarhistă din Bucovina începutului de veac era formată mai ales din tineri, muncitori și studenți cu origini evreiești. În perioada ei de maximă ascensiune, existau mai multe grupuri, care cuprindeau zeci de persoane. Aceștia se întâlneau în case și în pădurile din jurul Cernăuților, discutând cu aprindere ultimele idei și texte din publicațiile anarhiste și socialiste primite din Germania. Se pare însă că și publicațiile scoase de Panait Mușoiu ajungeau aici. Mai multe detalii știm despre grupul înființat în 1930 de către Naphtali Schnapp, din care au făcut parte Mechel Stanger și David Stetner (care ne-au lăsat amintirile lor în scris). Acest grup a rezistat câțiva ani, până s-a auto-dizolvat, ca urmare a represiunii Siguranței românești, care infiltrase grupul cu informatori.
Pentru Mahno, și insurgenții care au ales să plece din Ucraina în august 1921, România a fost prima țară în drumul lungului exil care a urmat avansului Armatei Roșii împotriva Teritoriului Liber și al Armatei Insurgente Revoluționare din Ucraina, astfel terminându-se un proiect libertar început în 1917.
Broșura „Nestor Mahno în România” prezintă pe scurt viața acestuia, Teritoriul Liber - un teritoriu în actuala Ucraina în care s-a încercat crearea unei societăți anarhiste, non-statale -, cât și povestea puțin cunoscută a șederii insurgenților în România între august 1921 și aprilie 1922 și faptul că unii dintre aceștia au ales să rămână chiar mai mult de atât.
Textul de față nu se dorește a fi un document exhaustiv al tuturor evenimentelor și faptelor care s-au petrecut înainte, în timpul sau după ocupare. Pentru a putea scrie un astfel de text, care să cuprindă cât mai multe fapte, dinamici, viziuni, este nevoie de o muncă colectivă de aducere și readucere aminte. Ce veți citi e mai degrabă o trecere rapidă în revistă a unora dintre lucrurile pe care autorul le consideră importante de amintit.
A sosit momentul unei adăugiri consistente la broșura scrisă inițial de A. Tătăran, acum trei ani, ca postfață la ediția din 2019 a lucrării lui Bakunin, Dumnezeu și Statul.
Am stat cu nasul, în ultima vreme, prin fel și fel de reviste, și am găsit diverse materiale: articole, recenzii, piese de teatru etc. Aceste noi surse îl arată pe Mușoiu și a sa Revistă a "Ideei" într-o nouă ipostază: aceea de temă recurentă în literatură, subiect de reportaje, amintiri ori schițe.
Broșura de față este doar o primă încercare de a aduce laolaltă câteva „fire” și informații accesibile autorului. Partea bună este că, odată demarat acest proces de redescoperire, au început să apară noi surse, ceea înseamnă noi materiale despre mișcarea anarhistă din Bucovina în viitorul apropiat.
Mulți dintre militanții avuți în vedere, majoritatea cu origini evreiești, au părăsit România în anii `30, din cauza obligativității armatei, a represiunii Siguranței și a antisemitismului. Refugiați în Germania sau Franța, ca David Stetner de pildă, aceștia și-au continuat activitatea politică în anii care au urmat, în cercurile anarhiste locale și internaționale.
Mișcarea anarhistă din Bucovina începutului de veac era formată mai ales din tineri, muncitori și studenți cu origini evreiești. În perioada ei de maximă ascensiune, existau mai multe grupuri, care cuprindeau zeci de persoane. Aceștia se întâlneau în case și în pădurile din jurul Cernăuților, discutând cu aprindere ultimele idei și texte din publicațiile anarhiste și socialiste primite din Germania. Se pare însă că și publicațiile scoase de Panait Mușoiu ajungeau aici. Mai multe detalii știm despre grupul înființat în 1930 de către Naphtali Schnapp, din care au făcut parte Mechel Stanger și David Stetner (care ne-au lăsat amintirile lor în scris). Acest grup a rezistat câțiva ani, până s-a auto-dizolvat, ca urmare a represiunii Siguranței românești, care infiltrase grupul cu informatori.
Pentru Mahno, și insurgenții care au ales să plece din Ucraina în august 1921, România a fost prima țară în drumul lungului exil care a urmat avansului Armatei Roșii împotriva Teritoriului Liber și al Armatei Insurgente Revoluționare din Ucraina, astfel terminându-se un proiect libertar început în 1917.
Broșura „Nestor Mahno în România” prezintă pe scurt viața acestuia, Teritoriul Liber - un teritoriu în actuala Ucraina în care s-a încercat crearea unei societăți anarhiste, non-statale -, cât și povestea puțin cunoscută a șederii insurgenților în România între august 1921 și aprilie 1922 și faptul că unii dintre aceștia au ales să rămână chiar mai mult de atât.