Pronume Personal Germana
Pronume Personal Germana
Pronume Personal Germana
Atunci cand le folosim intr-o scrisoare, pronumele personale de persoana a II-a, singular si plural,
se scriu cu Majuscula (cand referirea se face la persoana careia ii scriem).
Pronumele personal Sie, Ihnen, Ihr, Ihre reprezinta forma de politete si se scrie intotdeauna cu
majuscula.
waschen a spala
Ich wasche mich. Eu ma spal.
Du wäschst dich. Tu te speli.
Er/sie wäscht sich. El/Ea se spala.
Wir waschen uns. Noi ne spalam.
Ihr wascht euch. Voi va spalati.
Sie waschen sich. Ei/Ele se spala.
Dativ
Ihr helft einander.
Voi v-ati ajutat unul pe altul.
Voi v-ati ajutat unii pe altii.
Genitiv
Auch in der Ferne gedachten sie einander.
Si in departare se gandeau unul la altul.
Si in departare se gandeau unii la altii.
Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru M, F, N
Nominativ der die das die
Acuzativ den die das die
Dativ dem der dem denen
Genitiv dessen deren, derer dessen deren, derer
Pronumele demonstrativ der, dier, das, die este folosit cel mai des. Traducerea acestuia se realizeaza
in functie de context.
Intrebuintat substantival, pronumele demonstrativ se declina ca in tabelul de mai sus. Mai poate fi
intrebuintat ca adjectiv demonstrativ si pronume demonstrativ.
In limba germana, pronumele demonstrativ der, die, das se refera la un substantiv din propozitia
precedenta sau la o propozitie relativa care urmeaza.
Folosita substantival impreuna cu verbul sein, forma neutra a pronumelui demonstrativ (das) poate
face referire la substantive de orice gen, singular si plural.
Singular Plural
Masculin Feminin Neutru M, F, N
Nominativ dieser diese dieses diese
jener jene jenes jene
Acuzativ diesen diese dieses diese
jenen jene jenes jene
Dativ diesem dieser diesem diesen
jenem jener jenem jenen
Genitiv dieses dieser dieses dieser
jenes jener jenes jener
az Singular Plural
Masculin Feminin Neutru M, F, N
dieser Mann diese Frau dieses Kind diese Kinder
Nominativ
acest barbat aceasta femeie acest copil acesti copii
jener Mann jene Frau jenes Kind jene Kinder
acel barbat acea femeie acel copil acei copii
diesen Mann diese Frau dieses Kind dieser Kinder
Acuzativ
pe acest barbat pe aceasta femeie pe acest copil pe acesti copii
jenen Mann jene Frau jenes Kind jene Kinder
pe acel barbat pe acea femeie pe acel copil pe acei copii
diesem Mann dieser Frau diesem Kind diesen Kindern
Dativ
acestui barbat acestei femei acestui copil acestor copii
jenem Mann jener Frau jenem Kind jenen Kindern
acelui barbat acelei femei acelui copil acelor copii
dieses Mannes dieser Frau dieses Kindes dieser Kinder
Genitiv
al acestui barbat al acestei femei al acestui copil al acestor copii
jenes Mannes jener Frau jenes Kindes jener Kinder
al acelui barbat al acelei femei al acelui copil al acelor copii
Folosite substantival cu verbul sein, dieses si jenes pot face referire la un substantiv de orice gen,
singular si plural.
selbst (selber)
In limba germana pronumele demonstrative selbst (selber) corespund pronumelui de intarire din
limba romana si sunt invariabile.
In limba germana, derselbe, dieselbe, dasselbe (acelasi, aceeasi) arata identitatea unui obiect cu
sine insusi. Acest pronume este compus din articolul hotarat der, die, das si pronumele demonstrativ
selber, selbe.
In limba germana, derjenige, diejenige, dasjenige (acela, aceea) are sens determinant selectiv. Se
intrebuinteaza in special in stilul oficial cancelaristic cand urmeaza o propozitie atributiva relativa
si cand pronumele demonstrativ der ar putea fi confundat cu articolul der.
El poate fi folosit:
1. neprecedat de articol: solcher, solche, solches, solche (pl);
2. precedat de articolul nehotarat: ein solcher, eine solche, ein solches;
3. precedat de articolul nehotarat negat: kein solcher, keine solche, kein solches, keine solchen (pl);
4. intr-o forma prescurtata nedeclinabila, urmat de articolul hotarat: solch (ein, eine, ein).
Precedate de articol nehotarat sau nehotarat negat se declina ca adjective precedate de articol
nehotarat, nehotarat negat sau pronume posesiv:
Singular Plural
Pers I Pers II Persoana III Pers I Pers II Pers III
M F N
Adjectival mein dein sein ihr sein unser euer ihr
al meu al tau al lui al ei - al nostru al vostru al lor
In limba germana, pronumele posesiv s-a format din genitivul pronumelui personal. Pronumele
posesiv de politete se scrie cu initiala mare.
Singular Plural
Masculin Feminin Neutru M, F, N
Nominativ mein meine mein meine
Acuzativ meinen meine mein meine
Dativ meinem meiner meinem meinen
Genitiv meines meiner meines meiner
Nominativ dein deine dein deine
Acuzativ deinen deine dein deine
Dativ deinem deiner deinem deinen
Genitiv deines deiner deines deiner
Nominativ sein seine sein seine
Acuzativ seinen seine sein seine
Dativ seinem seiner seinem seinen
Genitiv seines seiner seines seiner
wer? was?
Wer spricht? Was sagt er?
In limba germana, pronumele interogativ wer? se refera la persoane indiferent de gen, atat pentru
singular cat si pentru plural.
Pronumele interogativ was? se refera la lucruri sau la o stare.
Singular
Nominativ wer? was?
Acuzativ wen? was?
Dativ wem? -
Genitiv wessen? wessen?
In limba germana, pronumele interogativ welcher, welche si welches, plural welche, are sens
selectiv (se refera la o anumita fiinta sau un anumit obiect).
Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ welcher? welche? welches? welche?
Acuzativ welchen? welche? welches? welche?
Dativ welchem? welcher? welchem? welchen?
Genitiv welches? welcher? welches? welcher?
In germana, pronumele interogativ was für ein? was für eine? was für ein? plural was für? face
referire la calitatea sau la insusirile caracteristice unei persoane sau obiect. La intrebarea introdusa
prin acest pronume se raspunde de regula cu un adjectiv precedat de articolul nehotarat.
La pronumele interogativ was für ein? se declina numai ein (ca articol nehotarat). La plural se
intrebuinteaza numai forma was für? deoarece ein nu poate fi folosit decat la singular.
Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ was für ein? was für eine? was für ein? was für?
Acuzativ was für einen? was für eine? was für ein? was für?
Dativ was für einem? was für einer? was für einem? was für?
Genitiv was für eines? was für einer? was für eines? was für?
In unele cazuri pronumele interogativ in limba germana was für ein? este intrebuintat substantival.
In aces caz, ein, eine, ein se declina dupa regulile articolului hotarat.
In limbajul uzual, in anumite situatii, für nu urmeaza imediat dupa was.
Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ welcher welche welches welche
Acuzativ welchen welche welches welche
Dativ welchem welcher welchem welchen
Genitiv dessen deren dessen deren
wer, was
wo
Die Stadt, wo er wohnt, liegt am Rhein.
Orasul unde locuieste se afla pe malul Rinului.
wohin
Die Stadt, wohin ich fahre, liegt am Rhein.
Orasul unde merg se afla pe malul Rinului.
woher
Die Stadt, woher er kommt, liegt am Rhein.
Orasul de unde vine el se afla pe malul Rinului.
2.Pronumele nehotarat (das Indefinitpronomen)
8. Pronumele nehotarat - das Indefinitpronomen (das unbestimmte
Fürwort)
In limba germana, pronumele nehotarat are rolul de a inlocui un substantiv fara a da insa o indicatie
precisa asupra acestuia.
Unele pronume nehotarate se intrebuinteaza numai substantival iar altele substantival sau adjectival.
all
Pronumele nehotarat all este folosit de regula la plural si exprima o totalitate de fiinte sau lucruri,
numarul lor complet.
Pronumele nehotarat all nu este niciodata precedat de un articol iar substantivul care ii urmeaza
ramane de cele mai multe ori nearticulat.
ander
Pronumele nehotarat ander neaga identitatea unei anumite fiinte sau a unui lucru cu o alta fiinta sau
un alt lucru. Pronumele ander mai poate arata de asemenea ca doua lucruri sunt de calitate sau de
natura diferita.
3. neprecedat de articol
anderer, andere, anderes - alt, alta
beide
In limba germana, pronumele nehotarat beide face referire la doua fiinte sau lucruri care sunt
presupuse a fi cunoscute. Beide poate fi folosit precedat sau neprecedat de articolul hotarat.
Neprecedat de articolul hotarat, beide se foloseste de cele mai multe ori la plural si este accentuat.
In acest caz se declina cu terminatiile articolului hotarat. Substantivul precedat de beide ramane
intotdeauna nearticulat.
Plural
m, f, n
Nominativ beide
Acuzativ beider
Dativ beiden
Genitiv beide
La singular se foloseste numai forma substantivala neutra, beides. In traducere: ambele lucruri, una
si alta.
In acest caz, genitivul nu se intrebuinteaza.
Singular
Neutru
Nominativ beides
Acuzativ beides
Dativ beidem
Precedat de articolul hotarat (die beiden) pronumele este intrebuintat numai la plural.
Plural
m, f, n
Nominativ die beiden
Acuzativ die beiden
Dativ den beiden
Genitiv der beiden
einig - etlich
Pluralul ambelor pronume indica un numar nedeterminat de fiinte sau obiecte.
Singularul acestor pronume se intrebuinteaza mai ales inaintea substantivelor nume de materie
pentru a indica un interval de timp, masuri.
In limba germana, pronumele nehotarat etlich este folosit foarte rar, optandu-se in locul acestuia
pentru einig.
Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ einiger einige einiges einige
etlicher etliche etliches etliche
Acuzativ einigen einige einiges einige
etlichen etliche etliches etliche
Dativ einigem einiger einigem einigen
etlichem etlicher etlichem etlichen
Genitiv einigen einiger einigen einiger
etlichen etlicher etlichen etlicher
ein paar
Acest pronume este sinonim cu pluralul lui einig - etlich dar este invariabil.
ein bißchen
Acest pronume se refera la notiuni cunoscute pentru a indica o cantitate mica dintr-un tot. La fel ca
si ein paar, ein bißchen este invariabil.
etwas
Acest pronume indica in mod foarte general o cantitate sau parte nedeterminata sau un lucru
oarecare. Pronumele etwas este invariabil.
Lipsa de determinare cantitativa poate fi determinata prin irgend.
Declinare etwas
Caz Singular
Nominativ (irgend) etwas Schönes
Acuzativ (irgend) etwas Schönes
Dativ (irgend) etwas Schönem
Genitiv (irgend) etwas Schönen
Singular
masculin feminin neutru
jeder jede jedes
Nominativ jedweder jedwede jedwedes
jeglicher jegliche jegliches
jeden jede jedes
Acuzativ jedweden jedwede jedwedes
jeglichen jegliche jegliches
Dativ jedem jeder jedem
jedwedem jedweder jedwedem
jeglichem jeglicher jeglichem
jedes (jeden) jeder jedes (jeden)
Genitiv jedwedes (jedweden) jedweder jedwedes (jedweden)
jegliches (jeglichen) jeglicher jegliches (jeglichen)
Pronumele jeder; jede; jedes se declina ca articolul hotarat. La genitiv masculin si neutru poate
primi terminatia en daca substantivul primeste terminatia (e)s.
In limba germana, pronumele nehotarat jeder poate fi precedat de articolul hotarat. In acest caz el se
declina ca un adjectiv atributiv precedat de articol nehotarat.
Declinare
Caz Singular
masculin feminin neutru
Nominativ ein jeder eine jede ein jedes
Acuzativ einen jeden eine jede ein jedes
Dativ einem jeden einer jeden einem jeden
Genitiv eines jeden einer jeden eines jeden
Folosit substantival, (ein) jeder - oricine, se poate referi la persoane de orice gen.
manch
Pronumele nehotarat manch se declina ca si jeder cu completarea ca manch are si forma de plural.
Pronumele manch poate fi intarit prin gar, so.
Declinare manch
Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ mancher manche manches manche
Acuzativ manchen manche manches manche
Dativ manchem mancher manchem manchen
Genitiv manches (manchen) mancher manches (manchen) mancher
mehrere
In limba germana, acest pronume nehotarat este sinonim cu einige si cu ein paar. Mehrere are doar
forma de plural si se declina ca articolul hotarat.
Declinare mehrere
Caz Plural
m, f, n
Nominativ mehrere
Acuzativ mehrer
Dativ mehreren
Genitiv mehrere
nichts
Nichts este un pronume invariabil, antomin lui etwas. Acesta nu poate face referire la persoane.
Pronumele nichts poate fi folosit adjectival numai inaintea unui adjectiv substantivizat.
Cazul genitiv este folosit foarte rar.
Declinare nichts
Caz Singular
Nominativ nichts Interessantes
Acuzativ nichts Interessantes
Dativ nichts Interessantem
Genitiv nichts Interessanten
sämtlich
In limba germana, pronumeme sämtlich este sinonim cu alle, fiind mai accentuat decat acesta.
Sämtlich poate face referire atat la fiinte cat si la lucruri.
In unele cazuri poate fi folosit la singular si capata intelesul lui ganz (intreg, tot).
Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ sämtlicher sämtliche sämtliches sämtliche
Acuzativ sämtlichen sämtliche sämtliches sämtliche
Dativ sämtlichem sämtlicher sämtlichem sämtlichen
Genitiv sämtlichen sämtlicher sämtlichen sämtlicher
viel - wenig
Pronumele nehotarat viel face referire la un numar relativ mare de fiinte sau lucruri. Pronumele
wenig este antonimul lui viel.
In limba germana, viel si wenig se declina ca un adjectiv atributiv.
Singular Plural
masculin feminin neutru m, f, n
Nominativ der viele die viele das viele die
Acuzativ den vielen die viele das viele die
vielen
Dativ dem vielen der vielen dem vielen den
Genitiv des vielen der vielen des vielen der
N mein vieler meine viele mein vieles meine
A meinen vielen meine viele mein vieles meine vielen
D meinenm vielen meiner vielen meinem vielen meinen
G meines vielen meiner vielen meines vielen meiner
Nominativ vieler viele vieles viele
Acuzativ vielen viele vieles viele
Dativ vielem vieler vielem vielen
Genitiv vielen (vieles) vieler vielen (vieles) vieler
welcher
Se foloseste numai substantival.
Wir haben nicht genug Brot zu Hause, wir müssen noch welckes kaufen.
Dort sind Zeitschriften, nimm dir welche.
wer, was
Pronumele wer se intrebuinteaza in majoritatea cazurilor substantival. Pronumele was se
intrebuinteaza atat substantival cat si adjectival. Pronumele wer si was pot fi considerate sinonime
pentru jemand si etwas traducandu-se prin cineva, ceva.
In limba germana, pronumele nehotarat are rolul de a inlocui un substantiv fara a da insa o indicatie
precisa asupra acestuia.
Unele pronume nehotarate se intrebuinteaza numai substantival iar altele substantival sau adjectival.
In germana, pronumele nehotarat einer, eine, eines poate fi precedat de articolul hotarat.
In aceasta situatie el se declina ca si adjectiv atributiv precedat de articol hotarat si poate fi folosit si
la plural.
jedermann
Acest pronume provine din constructie jeder + Mann si face referire numai la persoane.
Are aceeasi forma pentru toate genurile (la genitiv primeste terminatia s) si nu are plural.
Este folosit de regula in stilul beletristic.
Caz Singular
m, f, n
Nominativ jedermann
Acuzativ jedermann
Dativ jedermann
Genitiv jedermanns
Caz Singular
m, f, n
jemand
Nominativ
niemand
jemand(en)
Acuzativ
niemand(en)
jemand(em)
Dativ
niemand(em)
Genitiv jemand(e)s
niemand(e)s
man
Pronumele nehotarat man provine din nominativul singular al substantivului Mann.
Are functia de prenume nehotarat de persoana a III-a singular si poate face referire la una sau mai
multe persoane, indiferent de gen.
Pronumele man are un singur caz, nominativ singular, motiv pentru care poate fi folosit numai cu
functia sintactica de subiect. Subiectul cere intotdeauna un predicat la persoana a III-a singular.
Pentru cazurile dativ si acuzativ, pronumele nehotarat man este este inlocuit cu formele
corespunzatoare pronumelui einer (A - einen, D – einem).
Pronumele man nu are corespondent in limba romana iar traducerea se face in functie de context.
Man sagt, dass dieser Film gut ist.
Lumea spune ca acest film este bun.
Man klopft an die Tür.
Bate la usa.
Man soll nicht rauchen.
Ei nu ar trebui sa fumeze.
Tu nu ar trebui sa fumezi.
Man soll genug schlafen, um gesund zu bleiben.
Ar trebui sa dormi suficient, sa ramai sanatos.
Man weiß, daß man wählen soll.
Oamenii stiu ca ar trebui sa voteze.
Man muss auf die Verkehrssregeln achten.
Trebuie sa fim atenti la regulile de circulatie.
Man kann nie wissen, wozu das gut ist.
Nu poti sa stii niciodata la ce este bun acest lucru.
Atunci cand in propozitia principala este folosit un verb cu particula separabila, aceasta trece pe
ultimul loc in propozitie la timpurile: indicativ prezent, imperfect si imperativ.
Altfel spus, particula se separa de verb atunci cand acesta sta pe primul sau al doilea loc in
propozitie. Nu se separa atunci cand verbul se afla pe ultimul loc in propozitie (propozitii
secundare, subordonate introduse).
In cazul participiului II (participiu perfect) , prefixul -ge se interpune intre particula si verb:
- ankommen - angekommen
- einkaufen - eingekauft
Pentru verbele formate cu particula neseparabila trebuie sa retinem ca aceasta este intotdeauna
neaccentuata.
Aceste verbe se conjuga dupa regulile conjugarii verbelor simple, cu mentiunea ca la Participiu II
nu primesc prefixul (augmentul) ge-.
In cazul unor verbe compuse inseparabil nu mai exista forma de baza a verbului: beginnen - ginnen,
verlieren - lieren.
Particula miß este de asemenea inseparabila, insa accentuata in unele verbe cu compunere simpla si
in toate verbele cu compunere dubla: mißbilden, mißgestalten, mißverstehen.
Anumite particule pot fi folosite cu acelasi verb schimbandu-i acestuia sensul in functie de forma
utilizata.
Sensul verbului compus cu particula separabila este, de regula, sensul particulei plus sensul
verbului folosit.
In cazul verbelor compuse cu particula neseparabila, sensul acestora este, de regula, abstract,
figurat.
Particule oscilante folosite cu acelasi verb
Particula Folosita separabil Folosita inseparabil
durch durchschauen a vedea prin durchschauen a recunoaste
hinter hintertreiben a goni hintertreiben a dejuca
über übersetzen a trece peste übersetzen a traduce
um umschreiben a transcrie umschreiben a parafraza
unter unterstehen a se adaposti unterstehen a depinde
wieder wiederholen a readuce wiederholen a repeta
Particule oscilante folosite cu verbe diferite
voll vollfüllen a umple (complet) vollbringen a executa
wider widerspiegeln a reflecta widersprechen a contrazice
Verbe in germana
Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima actiunea, starea sau existenta:
• bleiben (a ramane)
• wohnen (a locui, a domicilia)
• bewegen (a mișca)
• erwachen (a se trezi)
• kosten (a costa).
Dupa functiile pe care le au in propozitii, verbele in germana pot fi clasificate in doua grupe:
forme predicative si forme auxiliare.
Formele predicative pot forma singure predicatul unei propozitii.
Ich lerne Deutsch. Eu invat germana.
Verbele auxiliare se impart in doua categorii: verbe auxiliare de timp si verbe modale.
Formele auxiliare de timp ajuta la formarea diatezei pasive, a timpurilor compuse si a
conditionalului.
Formele auxiliare de timp sunt haben, sein si werden.
Verbele modale ajuta la exprimarea unei modalitati, a unei posibilitati, a unei dorinte, a unei
permisiuni, a unei necesitati, a unei obligatii, a unei intentii, etc.
Acestea sunt: können, mögen, dürfen, müssen, sollen si wollen.
Din punct de vedere al complementului, verbele in germana se pot clasifica in: tranzitive si
intranzitive.
Formele tranzitive sunt acelea care pot avea un complement in acuzativ (complement direct).
Formele intranzitive sunt cele care nu pot avea un complement in acuzativ.
Verbele reflexive sunt acele verbe care sunt insotite intotdeauna de un pronume reflexiv.
Majoritatea formelor reflexive sunt insotite de un pronume reflexiv in acuzativ.
Daca exista un complement direct in propozitie sau o propozitie secundara cu aceasta functie, atunci
pronumele reflexiv este in dativ.
Verbele reflexive se pot clasifica in: reflexive permanente si reflexive ocazionale.
La formele reflexive permanente (sau propriu-zise), pronumele reflexiv face parte integranta din
predicat.
In cazul reflexivelor ocazionale, pronumele reflexiv nu mai face parte din predicat, acestea fiind
insotite insa de un complement in acuzativ.
Spre deosebire de limba romana, in limba germana pronumele reflexiv sta in urma verbului
conjugat.
Din punct de vedere al caracterului lor personal, verbele in germana se pot clasifica in: personale
si impersonale.
Majoritatea acestora sunt verbe personale, adica pot primi subiecte la cele trei persoane (singular si
plural): ich arbeite, du arbeitest, er arbeitet, wir arbeiten, ihr arbeitet, sie arbeiten.
Unele forme sunt folosite numai impreuna cu subiecte la persoana a III-a: blühen (a inflori), grünen
(a inverzi), verwelken (a se ofili).
Altfel spus, formele personale exprima cinci categorii:
• cele trei persoane;
• cele doua numere;
• cele sase timpuri (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor 1 si viitor 2);
• cele trei diateze (activul, pasivul si pasivul starii);
• cele trei moduri (indicativul, conjunctivul si imperativul);
Verbele impersonale se folosesc numai impreuna cu pronumele "es" si se impart in: impersonale
permanente, verbe care exprima fenomene ale naturii sau stari sufletesti si verbul geben cu sensul
de a exista. Formele impersonale nu exprima persoana, numarul, modul si nu se conjuga.
Unele verbe in germana pot fi folosite atat la forma personala cat si la cea impersonala: klingeln (a
suna).
Din punct de vedere al duratei actiunii verbale si al gradului ei de realizare distingem verbe
perfective, imperfective si iterative.
Verbele perfective exprima o actiune sau o stare limitata in timp, adica inceputul sau sfarsitul ei.
• ein/schlafen (a adormi, a atipi)
• entlaufen (a fugi, a dezerta)
• ergründen (a cerceta, a sonda)
• erwarten (a astepta)
• stellen (a pune, a aseza)
• ausschlafen (a trezi)
• verbluten (a-si pierde sangele)
Verbele imperfective exprima o actiune sau o stare fara o limitare in timp.
• schlafen (a dormi)
• blühen (a inflori)
• laufen (a alerga)
• grüßen (a saluta)
• warten (a astepta)
• liegen (a zacea)
• sitzen (a sedea)
• stehen (a sta pe)
• trinken (a bea)
• bluten (a sangera)
• brennen (a arde)
Verbele iterative exprima repetarea unei actiuni.
• schmeicheln (a mangaia)
• streicheln (a dezmierda, a mangaia)
Pentru a putea conjuga corect un verb in germana la toate modurile si timpurile, este necesar sa
cunoastem cele trei forme de baza (Grundformen) ale acestuia: infinitiv prezent, imperfect
indicativ si participiu II.
• fahren - fur - gefahren
• lernen - lernte - gelernt
• nennen - nannte - genannt
• antworten - antwortete - geantwortet
• lernen - lernte - gelernt
• spielen - spielte - gespielt
In functie de conjugare, putem clasifica verbele in: verbe mixte (conjugare tare), verbe regulate
(conjugare slaba) si verbe neregulate.
Formele regulate nu isi modifica vocala din radacina la formele de baza si in cursul flexiunii
(conjugarii).
Formele neregulate isi schimba vocala din radacina la imperfect si, uneori, la participiu II. Multe
verbe neregulate schimba vocala din radacina si la prezent indicativ, la persoanele a II-a si a III-a
singular. Pentru o lista cu formele neregulate accesati link-ul de mai sus.
Unele verbe in germana au atat forme regulate cat si forme neregulate, acestea din urma fiind
preferate in limbajul actual.
Formele mixte combina caracteristicile formelor regulate si neregulate: formeaza imperfectul cu
sufixul "-te" si participiul II cu "-t" si schimba vocala din radacina.
Din lista de mai jos puteți învăța o serie de adjective des întâlnite în limba germană.
Învață ușor și fără efort zilele saptamanii in germana cu ajutorul următoarelor propoziții.
Exemplele de mai jos te vor ajuta să-ți fixezi mai ușor în memorie noile cuvinte și să-ți dezvolți
astfel vocabularul.
De reținut faptul că toate zilele în limba germană sunt substantive masculine, deci sunt precedate de
articolul hotărât der. La plural, toate substantivele sunt precedate de articolul hotărât die.
Știați că...?
Ziua de Joi poartă denumirea zeului german al războiului și tunetului, Thor ?! Thor influențează atât
denumirea zilei de joi în limba engleză (Thursday) cât și în germană (Donnerstag), unde Donner se
traduce prin tunet.
În mod similar avem Wodan, Freya și Saturn pentru miercuri, vineri și sambata.
Cuvinte și fraze pe care trebuie să le știi pentru a putea exprima corect informații cu privire la zile,
săptămâni, luni...