ntrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.

Wie heißen Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?

Wie heißt du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heiße Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !

Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumänien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?

Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.

Sprechen Sie deutsch? (Șprehen zi doici?) = Vorbiti germana?

Sprichst du deutsch? (Șprihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe Șprahe(n) șprehen zi? / șprihst du? ) = Ce
limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih șprehe etvas English und ain bishen
doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe Șprahen șpriht man in Doiciland?) =Ce
limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns șpriht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai
germana.

Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterșprahe?) = Care este limba Dvs./ ta
materna?
Mein Muttersprache ist rumänisch. (Main muterșprahe ist rumeniș.) = Limba mea materna este
romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du șon mal in Madrid?) = Ati / Ai
fost vreodata in Madrid?

Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!

Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

Das ist Convention Center.(Das ist Convențion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.

Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in
Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. /
Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?

Haben Sie ein tisch frei für drei personen? (Haben zi ein tiș frai fiur drai personen?) = Aveti o
masa libera pentru trei persoane?

Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, șade/ Es tut mi laid) = Da
bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was möchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce
beti ? / Ce ati dori sa beti?
Zahlen, bitte! (țalen, bite) = Nota va rog!
Ich möchte zahlen, bitte! (Ih miohte țalen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Zusammen oder getrennt? (țuzamen odă ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.
1. anrufen (an.rufăn) = a telefona 26. leihen (laihen) = a imprumuta
2. arbeiten (arbaităn) = a munci 27. lernen (lernen) = a invata
3. backen (bachen) = a coace 28. lesen (lezen) = a citi
4. benutzen (benuțen) = a folosi 29. lieben (libăn) = a iubi
5. bleiben (blaibăn) = a ramane 30. machen (mahăn) = a face
6. brauchen (brauhăn) = a avea nevoie 31. möchten (miohtăn) = a dori
7. bringen (bringhen) = a aduce 32. nehmen (nemăn) = a lua
8. denken (denchen) = a gandi 33. schreiben (șraibăn) = a scrie
9. essen (esen) = a manca 34. schlagen (șlaghen) = a lovi
10. fahren (farăn) = a conduce 35. schneiden (șnaiden) = a taia
11. finden (findăn) = a gasi, a considera 36. schlafen (șlafăn) = a dormi
12. fliegen (flighăn) = a zbura 37. sitzen (sițen) = a sta, a lua loc
13. fragen (fragăn) = a intreba 38. sehen (zeen) = a vedea
14. geben (ghebăn) = a da 39. sein (zain) = a fi
15. gehen (gheen) = a se duce 40. sprechen / reden (șpreheen / redăn) = a
16. haben (habăn) = a avea vorbi
17. heißen (haisen) = a se numi 41. spielen (șpilen) = a te juca
18. helfen (helfăn) = a ajuta 42. trinken (trinchen) = a bea
19. hören (hoorăn) = a auzi 43. vergessen (ferghesăn) = a uita
20. kaufen (caufăn) = a cumpara 44. versprechen (ferșprehen) = a promite
21. kennen (chenen) = a cunoaste 45. verstehen (ferșteen) = a intelege
22. kommen (comăn) = a veni 46. waschen (vașăn) = a spala
23. können (chionăn) = a putea 47. werden (verdăn) = a deveni
24. laufen (laufăn) = a merge, a alerga, a 48. wissen (vizăn) = a sti
functiona 49. wollen (volen) = a vrea
25. leben (lebăn) = a trai 50. wohnen (vonen) = a locui
Verbele modale in germana

Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu

apar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a
propozitiei. Formele verbelor modale de singular prezinta aspecte neregulate.

Sunt sase verbe modale in limba germana: können, müssen, sollen, dürfen, möchten,
wollen. + wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)

Verbul modal können (a putea) poate exprima:

 faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil

sa vorbeasca germana.
 prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are
prilejul) sa plece la Viena in vara.
 presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modal müssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:

 necesitatea; => Wir müssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul müssen , numai ca sensul este
diferit si exprima:

 o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie
(fara sa fiu obligata) sa gatesc astazi ?
Verbul modal dürfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:

 permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.
 interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.
 intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?
 folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu heiß
gewaschen werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata /
cu apa fierbinte.

Verbul modal möchten (a place ceva, a dori) poate exprima:

 dorinta; => Ich möchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
 rugaminte politicoasa: => Möchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati
dori sa o sunati luni pe D-na Keller?

Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:

 dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.

 cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz
nu vrea sa se construiasca aici o casa.
 adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa
asteptati doar un moment?
Verbele neregulate in germana

1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este
"SEIN".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden si wissen.

SEIN (zain) = a fi haben (habăn) = a avea

ich bin (ih bin) = eu sunt ich habe (ih habe) = eu am

du bist (du bist) = tu esti du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

wir sind (vir sind) = noi suntem wir haben (vir haben) = noi avem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

werden (verden) = a deveni wissen (vizen) = a sti

ich werde (ih verde) = eu devin ich weiß (ih vais) = eu stiu
du wirst (du virst) = tu devii du weißt (du vaist) = tu stii
er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine er / sie / es weiß (er/zi/es vais) = el, ea stie

wir werden (vir verden) = noi devenim wir wissen (vir wissen) = noi stim
ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti ihr wißt (ihr vist) = voi stiti
sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti
deveniti
2. Verbele mixte

Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta
anumite schimbari vocalice:

 nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;

 brennen => brannte => gebrannt = a arde;

Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!

Alte verbe asemanatoare sunt :

 bringen => brachte => gebracht = a aduce;

 denken => dachte => gedacht = a gandi;

Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :

 gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;

 stehen => stand => gestanden = a sta;

Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar
impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb
este :

Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma : machen
=> machte => gemacht ;

Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;
Indicativul in germana | Formarea prezentului la verbele regulate

Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat terminatiile verbale
pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza timpul
prezent.

Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti
verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii,
in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.

Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen,
haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".

EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile
specifice prezentate mai sus):

ich mach+e = eu fac

du mach+st = tu faci
er / sie / es mach+t = el / ea / fac

wir mach+en = noi facem

ihr mach+t = voi faceti
sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti

Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahăn) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;

Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce, fragen = a
intreba, gehen = a merge, heißen = a se numi, kaufen = a cumpara, kommen = a veni, leben = a
trai, wohnen = a locui;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi
folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea
terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.

EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

ich arbeit+e = eu muncesc;

du arbeit+e+st = tu muncesti;
er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;
wir arbeit+en = noi muncim;
ihr arbeit+e+t = voi munciti;
sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;

Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se casatori,
schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi;

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi
folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.

Verbe care prezinta modificari vocalice.

Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:

a => ä
au => äu
e => ie, i
o => ö
ü => a

EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;

ich gebe = eu dau

du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da

wir geben = noi dam

ihr gebt = voi dati
sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati

Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :

 backen = a coace (a => ä)

 bergen = a salva (e => i)
 blasen = a sufla (a => ä)
 braten = a praji (a => ä)
 brechen = a rupe (e => i)
 dreschen = a strica, distruge (e => i)
 dürfen = a fi permis (ü => a)
 empfehlen = a recomanda (e => ie)
Perfectul compus in germana

Perfectul compus in germana se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein" conjugate la

timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul
auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.

Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.

- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent.
=> Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu.

- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die
Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?

Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te
imbraca;

- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen = a
vedea;

- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau
incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen = a dormi; leben = a trai;

- verbele modale;

Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren, kommen,
fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen = a
adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;

- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;

- verbul bleiben = a ramane;

In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula

separabila.

Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:

ich bin gefahren = eu am plecat;

du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;

wir sind gefahren = noi am plecat;

ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;

Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:

ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;

du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;

wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;

ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;

Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "

ich bin hereingekommen = eu am intrat;

du hast hereingekommen = tu ai intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;

wir sind hereingekommen = noi am intrat;

ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;
sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.

Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la
perfect compus.

Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa in acest
caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stunden geschwommen = El a inotat trei
ore.

=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.

Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca
perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in
dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.
Ordinea cuvintelor in propozitie in Germana | Reguli generale

W-intrebari:

Wie heißen Sie? = Cum va numiti?

Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:

Heißen Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heiße Monica.= Da, ma numesc Monica./ Nein,
ich heiße Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia
nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.

Enunturi afirmative:
Ich heiße Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.

Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul
trece dupa verb.

Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.

Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.

Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!

Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la
trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.

Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.
Clasificarea prepozitiilor in Germana

Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:

 Sens local:

an; ex: an der Grenze = la granita.

auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
über; ex: über den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenüber; ex: gegenüber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flußes = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.

 Sens temporal:

an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.

in; ex: in den nächsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
während (Genitiv); ex: während des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
für; ex: für einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.

Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer
cazul Genitiv.

 Sens cauzal:

wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.

dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.

 Sens modal:

ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.

mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gemäß (Dativ); ex: gemäß den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.

Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ
(care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind =
das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in
paralel si Lectia - Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.

Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:

durch = prin, de; ex: Sie fährt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu
masina prin oras.

für = pentru; ex: Er kauft für seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen

gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a
alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.

ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.

um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea.

bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug fährt bis
Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.

Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.

bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.

nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa.

von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.

zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.

gegenüber = vizavi; ex: Er wohnt gegenüber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.

seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.

Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:

hängen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hänge das Bild an die Wand. = Agat imaginea
pe perete.
hängen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hängt an der Wand. = Imaginea atarnata
pe perete.

setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe
scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun.

legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fußboden. = Pun
covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fußboden. = Covorul este
intinsr pe podea.

stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand.
= Pun raftul pe perete.

stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe
perete.

Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume,
adjectiv sau adverb).

Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau
dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.

Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul
Acuzativ.

Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.

Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:

in+dem = im; in+das = ins;

an+das = ans; an+dem = am;

zu+der = zur; zu+dem = zum;

durch+das = durchs;

As dori daca se poate sa imi explicati care este diferenta dintre prepozitiile "bei" si "zu" si cand se
folosesc.
Multumesc

1. "Zu" se foloseste cand avem un verb de miscare si arata directia, iar "bei" se foloseste cand
avem un verb static: Ich gehe zu...
Ich bin bei...
2. Si mai am o obiectie la felul in care descrieti acuzativul - directie. Acuzativul in limba
germana nu este "despre" directie. Acuzativul inseamna "miscare cu un scop, cu o tinta
hotarita" - intrebarea fiind INCOTRO ? nu numai cu intelesul de directie/sens.
A : Ich gehe heute in die Stadt. = Merg azi in oras.
D : Ich gehe heute in der Stadt spazieren. = Ma plimb azi in oras.

A: Er nimmt seine Beine unter die Arme. = Isi ia picioarele la spinare.

D : Die Vögel singen auf den Bäumen. = Pasarile cinta pe pomi.

De exemplu "stecken", "hängen" nu au "directie" - este vorba de o miscare si daca miscarea

are "tinta", atunci este A, daca nu, este D.

Substantivul in Germana - Descriere generala

Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau
animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba
germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der
Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mädchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater =
un tata, eine Mutter = o mama, ein Mädchen = o fata).

Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.

Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare
fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu articolul. In
orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.

Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu
majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere
mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum
sa scriem corect )

Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte (care
denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care denumesc
clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei
respective)

Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume =
floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;

Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit =
prostia, die Nähe = apropierea, die Musik = muzica;

Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;

Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;

Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:

Dupa numar substantivele pot fi:

 substantive care au forma de plural si singular;

 substantive care au numai forma de singular;
 substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:

 substantive feminine;
 substantive masculine;
 substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in
fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:

 articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);

 articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

Genul substantivului si reguli de determinare in limba germana

Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa
invatati substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia
acestuia.

Genul masculin foloseste articolul : DER

1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul;
der Student = studentul; der Hund = cainele; der Löwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie
face: das Sähnchen = baiatul, baietelul etc.

Categorii de substantive:

 anotimpurile => exceptie face: das Frühjahr = primavara anului;

 denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die Frühe
= la inceputul / urile;
 fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul; der
Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul;
 denumirea vanturilor; ex: der Föhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul;
 denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; => exceptie
face: die Kreide = creta;
 denumirea muntilor ( nu toti ) ;
 denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; => exceptie
face: die Lira = lira
 toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;
 denumirea mobilierului;
 denumirea instrumentelor de scris
 marcile de automobile;

2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

 Terminatii pentru substantive de origine germana:

-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das
Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter
= untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frühling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling =
balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.

* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul
neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-än : der Kapitän = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;
-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;
-är : der Sekretär = secretarul; der Aktionär = actionarul; => exceptie face: das Militär =
militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
 -ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent =
brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;

Genul feminin foloseste articolul : DIE

1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die
Tochter = fiica; die Löwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange =
sarpele; => exceptie face: das Mädchen = fata; das Weib = feminin;

Categorii de substantive:

 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich = piersica;
 denumiri pentru avioane;
 denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
 marci de motociclete;
 denumiri de rauri;
 denumiri de flori;
 denumiri de arbori;
 instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul; das
Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
 numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fünf;

2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie
face: das Auge = ochiul;
 Terminatiile care indica 100% genul feminin:

-schaft : die Freundschaft = prietenia;

-keit : die Sußigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;
-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;
-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bücherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-a : die Kamera = camera;

-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;
-äne : die Migräne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose =
marinarul, navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tät : die Universität = universitatea; die Qualität = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-üre : die Lektüre = lectura; die Broschüre = brosura;

Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:

 In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm =
mielul.
 Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.
 Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ; ex: das Pferd =
calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;
 Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold =
aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom = bromul; =>
exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
 Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al
patrulea;
 Diminutivele; ex: das Mütterchen = mamica; das Väterchen = taticul;
 Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt, ridicat;
 Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das Getreide =
cereale; das Geflügel = pasarile, gainile;
 Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;

2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:

 Terminatii pentru substantive de origine germana:

-chen : das Mädchen = fata; das Bündelchen = manunchi, pachetel;

-lein : das Fräulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefängnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfängnis
= conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal =
necazul; die Mühsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rätsel = enigma; das Häcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stöpsel = dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;

 Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;

-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul;
-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;
Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici.

Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta inseamna ca isi
schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are patru cazuri: Nominativ, Genitiv,
Acuzativ si Dativ.

Cazul NOMINATIV - caracteristici

La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei gasi in dictionar.
Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?

Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )

Cazul ACUZATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?) !!! Atentie nu face confuzie
cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!

Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine invata el? => pe elevi )

Cazul DATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la intrebarea WEM? (Cui?)

 El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.= Andra
s-a intalnit cu prietena sa.

 Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei
caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ )

Cazul GENITIV - caracteristici

Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si are functia
de atribut.

Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.

Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s

- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - ß, -x, -z, -sch, -tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -ling

Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in -h

Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.

Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.
Declinarea Substantivului in Germana

Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste declinari se invata
in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile substantivului impreuna cu explicatii
utile si un exemplu.

Declinarea I ( substantive feminine)

In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici o
terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din urmatoarele
terminatii: -n, -en, -s, -e

Singular Plural
N. die Frau = femeii N. die Frauen = femeile
G. der Frau = a, al, ai, ale femeii G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor
D. der Frau = femeii N. den Frauen = femeilor
Akk. die Frau = femeia Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)

Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt:

 substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der Nachbar =
vecinul
 masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche = grec, der
Hasse = iepure;
 substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume
 cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student = student
 un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima

Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la G, D,

Akk singular.

Singular Plural
N. der Mensch = omul N. die Menschen = oamenii
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor
D. dem Menschen = omului N. den Menschen = oamenilor
Akk. den Menschen = omul Akk. die Menschen = oamenii
Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si neutre)

Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul va
primi terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n.

Singular Plural
N. das Kind = copil N. die Kinder = copii
G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor
D. dem Kind = copilului N. den Kindern = copiilor
Akk. das Kind = copilul Akk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si neutre)

La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate cazurile
primeste terminatia -en
Singular Plural
N. das Staat = statul N. die Staaten = statele
G. des Staates = a, al, ai, ale statului G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor
D. dem Staat = statulului N. den Staaten = statelor
Akk. den Staat = statul Akk. die Staaten = statele

Numarul substantivelor in Germana. Cand folosim singular si cand plural.

Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural.

Categoriile de substantive care apar la singular :

Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural
denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller"
fiind un nume de familie )

Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate =>
Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram
si cand putem sa le deosebim unele de altele.
Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( Milch = lapte,
Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale ( Holz = lemn,
Wolle = lana ).

Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura, Ruhe = liniste,
etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt
asociate cu persoane.

Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau = albastrul, das Rot
= rosul, das Gute = binele;

Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces => das
Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este diferit : die
Schreiben = scrierile, operele unui scriitor.

Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter = litru, Kilometer =
kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura => eine Tasse Kaffee = o
ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.

Categoriile de substantive care apar la plural :

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien = vacanta,
Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.

Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular => Weihnachten =
Craciunul, Ostern = Pasti;

Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die U.S.A. , die
Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;

Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;
Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana | Intrebuintare sau caderea articolului.

Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:

Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);

Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / - (plural);

Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / - (plural);

Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);

Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;

Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

 In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite
sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat

 Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive
abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.

 Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich
trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)

 Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumäniens. = Bucuresti
este capitala Romaniei.

 In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen = a
face focul.
Pronumele personal in Germana

Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si are cate trei
forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de memorat care fac referire la
persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du, ihr)
sau la persoana, oamenii si obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

Singular:

persoana I : ich (ih) = eu

persoana II: du (du) = tu

persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba
romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru

ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul)
este albastru.

Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru
cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.

Plural:

persoana I: wir (vir) = noi

persoana II: ihr (ir) = voi

persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in germana. Aceasta
trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura persoane care iti este suficient de
apropiata incat sa nu folosesti forma de politete, precum prieteni, membri ai familiei sau copii.
Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in germana, trebuie sa o
folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe persoane suficient de apropiate incat sa
poti vorbi informal.

Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a spune 'tu' / 'dvs' in
limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume atunci cand vorbesti cu cineva
necunoscut care are o functie intr-o institutie sau poate este mai in varsta ca si dvs, precum un
functionar la banca, un politist sau un vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba
valoare de adresare politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea /
ei'

Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es - wir, ihr, sie/Sie)
este la cazul Nominativ.