Carmen Croitoru
CARMEN CROITORU (1961)Graduated the Academy of Theatre and Film of Bucharest and has a master’s degree in Theatre Studies and a master degree in Cultural Management, a doctorate in Theatre Studies as well as a national Accreditation for auditing management for public cultural institutions.Carmen CROITORU has over 15 years of experience in teaching Cultural management and Cultural policies and over 35 years of experience in cultural administration in the public sector. She is working with Ministry of Culture since 2005, as expert for Policies and Strategies in Cultural Sector, being involved in developing the legal framework for professional Cultural management in Romania.In the last 10 years she contributed to several research studies concerning Cultural Policies, Strategy for Culture 2014-2020, Studies for cultural consumption, and analysis on Cultural Creative Sectors.In 2014 she set up the National Institute for Cultural Research and Training in Romania and she has been running this Institute since. As a General director of this institute, she has established annual publications on cultural statistics, cultural policies and have organized national and international conferences.
less
Related Authors
InterestsView All (8)
Uploads
Books by Carmen Croitoru
Datele furnizate confirmă tendințele identificate în perioada pandemiei, respectiv orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul online și în spațiul non-public.
La nivelul consumului cultural în spațiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creștere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o dată pe an (59% dintre respondenți în 2022, față de 45% în 2019). Scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019, la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărți de la 28% în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.
Dincolo de contextul pandemic, scăderile înregistrate se explică și prin accentuarea barierelor de consum cultural, care se manifestă pentru toate categoriile de consumatori.
Barierele identificate ca fiind în creștere în ultimii ani și accentuate după perioada pandemiei sunt barierele de receptare a culturii, iar soluțiile de înlăturare a acestora includ creșterea interesului pentru cultură și a înțelegerii produselor culturale și a creațiilor artistice, printr-o educare susținută a copiilor și tinerilor, dar și a adulților.
Studiul analizează în capitole ample și activitățile culturale din spațiul non-public, activitățile practicate pe internet, precum și legătura dintre practicile de consum cultural și participarea democratică.
Prezenta ediție a Barometrului, cea de a 18-a, este lansată după o pauză de trei ani ce s-a datorat efectelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19. În toată această perioadă, din 2020 și până în prezent, Barometrul a fost înlocuit cu studii de măsurare a tendințelor de participare.
mai multe informatii pe https://www.culturadata.ro/barometrul-de-consum-cultural-2022-participare-culturala-si-perspective-democratice/
defined as postmodern. Among the effects of these transformations we may list changes upon the family, organised around the extended family in pre-modernity and reorganised in such a way that at present the complexity of family life involves various ways of organising – from families that still include three generations to nuclear and monoparental families. Likewise, the nature of human labour was changed, by shifting from a subsistence-work based organisation to industrial work, wherein time and labour force are the contracted elements.
But urbanisation is not just a cause of the societal dynamics; it is, in its turn, affected by various factors. The way cities look and the activities they are based on with the purpose to facilitate the citizens› lives are, in their turn, the result of economic, social and political processes. The second half of the 20th century experienced the shift from a production-based economy to a post-industrial economy organised around services. Such a shift was the basis of what we shall focus on in the following pages: the cultural vitality of cities.
Unul dintre obiectivele studiului Abilități digitale folosite în comunicare în instituțiile culturale publice a fost identificarea măsurii în care tehnologia este inclusă în activitățile lucrative ale angajaților din instituțiile publice de cultură și a modului în care aceasta îi ajută pe angajați să își desfășoare activitățile profesionale și, prin acestea, să încurajeze consumul cultural în rândul populației. Studiul este unul exploratoriu și a fost realizat din nevoia de a înțelege care este nivelul de dezvoltare a digitalizării în instituțiile de cultură și nivelul
competențelor și al abilităților digitale ale angajaților din instituții. Pentru identificarea competențelor digitale ale angajaților, precizăm de la început că datele au fost colectate în urma unei autoevaluării din partea celor care au răspuns la chestionare. Menționăm acest aspect pentru a sublinia caracterul subiectiv al acestui proces de evaluare cu privire la aptitudini și competențe digitale.
Studiul Percepția administrației locale asupra situației așezămintelor culturale din mediul rural prezintă rezultatele unui sondaj de opinie realizat la nivel național cu reprezentanții așezămintelor culturale și administrațiilor publice locale. Desfășurat în
perioada martie-octombrie 2019, cu scopul de a colecta informații despre activitatea așezămintelor culturale din spațiul rural, sondajul a fost realizat prin aplicarea unui chestionar online adresat autorităților locale și responsabililor de așezăminte culturale subordonate din toate regiunile de dezvoltare ale României. Având ca punct de pornire mențiunile OUG 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale și studiul Așezămintele culturale din mediul urban, analiza ia în considerare tipologia așezămintelor culturale și formele de organizare a acestora. Numărul mare de răspunsuri permite obținerea unei imagini generale și a unor analize punctuale relevante pentru căminele culturale din România anului 2019.
Prezentul studiu își propune promovarea conceptului de oraș cultural și creativ, adică acel oraș care își exprimă identitatea locală, este prietenos cu rezidenţii și cu cei care îl tranzitează, este deschis diversităţii și ospitalier cu străinii, iubește frumosul și armonia.
https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
The study Trends in the cultural consumption during the pandemic is a survey on various culture-related themes, on a nationwide-representative sample (2000 respondents), which
includes two biannual editions:
– First edition, study conducted for the period 04.06.2020 – 28.08.2020
– Second edition, study conducted for the period 01.10.2020 – 01.12.2020
The questionnaire administration was made via the CATI method, and the structure of the sample included: gender, age, education level, size of locality (towns with 200 thousand inhabitants, towns between 100 and 200 thousand inhabitants, towns between 30 and 100 thousand inhabitants, towns under 30 thousand inhabitants, communes) and development sub-regions.
The study Trends in the cultural consumption during the pandemic includes two major categories of collected data: Socio-demographic characteristics. The theme of the cultural consumption prior to the pandemic and the cultural consumption estimates for the next 6 months
The first edition of the study Trends in the cultural consumption during the pandemic presents the respondents’ intention to spend their spare-time in the public space in the period July-December 2020, as well as comparisons to the level recorded in 2019. Furthermore, the study is focused on the identification of non-public cultural consumption practices during the isolation period and it approaches the
matter of digital gaps.
The second edition of the study Trends in the Cultural Consumption during the Pandemic presents the level of cultural consumption during the period July-October 2020 and the respondents’ intention to spend their spare time within the public space in the period November 2020-April 2021.
Studiul Tendințe ale consumului cultural în pandemiei – 2020 constituie un sondaj de opinie pe diverse teme legate de cultură, pe un eşantion reprezentativ naţional (2000 de respondenți), care include două ediții semestriale:
• Ediția I, studiu realizat pentru perioada 04.06.2020- 28.08.2020
• Ediția a II-a, studiu realizat pentru perioada 01.10.2020- 01.12.2020
Sondajul urmăreşte să releve prognoza de consum cultural în contextul pandemiei Covid 19. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, iar structura eșantionului a inclus: genul, vârsta, nivelul de
educație, mărimea localității (orașe de peste 200 mii locuitori, orașe între 100 și 200 mii locuitori, orașe între 30 și 100 mii locuitori, orașe sub 30 mii locuitori, comune) și sub-regiunile de dezvoltare.
Studiul Tendințe ale consumului cultural în pandemie – 2020 cuprinde două categorii majore de informaţii culese: caracteristici socio-demografice; tema consumului cultural anterior pandemiei și estimările de consum cultural în următoarele 6 luni.
Ediția întâi a Studiului Tendințe ale consumului cultural în pandemie prezintă intenția respondenților de petrecere a timpului liber în spațiul public în perioada iulie-decembrie 2020 și comparații cu nivelul de consum înregistrat în anul 2019. De asemenea, studiul s-a concentrat pe identificarea practicilor de consum cultural non-public în perioada de izolare și abordează problematica decalajelor digitale.
Ediția a doua a Studiului Tendințe ale consumului cultural în pandemie prezintă nivelul consumului cultural în perioada iulie-octombrie 2020 și intenția respondenților de petrecere a timpului liber în spațiul public în perioada noiembrie 2020-aprilie 2021. Analizele din aceastã ediţie a studiului s-au concentrat pe identificarea unor tendinţe de consum, prin comparaţii cu rezultatele evidenţiate în prima ediţie.
In this issue, the dichotomy public-non-public is expressed via its specific forms of manifestation, carefully analysed by the authors in two distinct chapters, while a special attention was given to the consumption of mass-media and to tourist visiting practices.
This volume starts from the concept of cultural experience, which obviously has an individual component of personal experience of the artistic act, as well as a social component of sharing the values, meanings and symbols associated to cultural artefacts. The cultural experience is relevant from the viewpoint of the main functions of culture, i.e. its functions of communicating and transmitting knowledge (education), of modelling personalities (identity), of socialising and forming behavioural models, of social stratification (through distinction), of relaxation (leisure).
The study 2019 Cultural Consumption Barometer. Experience and cultural leisure practices is based on a survey conducted by the Romanian Institute for Evaluation and Strategy as operator, in the period 08.07.2019 – 29.08.2019, on a national sample of 1236 persons aged 18 and above. The theoretical margin of error at the sample level was +/- 2.8 at a confidence level of 95%.
The analyses in this edition of the study focused on the identification of consumption trends, via comparisons with the results highlighted in the first edition. Some of the consumption trends identified in the first edition have not changed, i.e. the mainly online-oriented cultural consumption and the trends in the non-public cultural consumption.
Yet, others have changed dramatically, and here we are referring to the level of the cultural consumption within the public space and the deepening of the gaps in the consumption of various social categories. The measures taken by authorities to limit the effects generated by the COVID-19 pandemic have led to the shutdown of the cultural spaces, the cancelling of public events and suspension of public cultural activities. At international level, the cultural consumption trends are similar to those recorded in Romania, as shown by various studies
made by the Audience Agency in the UK or in New Zeeland, but comparative analyses will only be available most probably at the end of 2021.
The usefulness of these analyses resides in the identification of the long-term impact of the crisis generated by the COVID- 19 pandemic, as well as in formulating forecasts or hypotheses on the changes in the patterns of cultural practices in the next period. The results of this study may help public and private cultural institutions to organise their activity and to draw-up long and medium-term strategies, starting from the intentions of cultural consumption expressed by the participants in the study.
Analizele din aceastã ediţie a studiului s-au concentrat pe identificarea unor tendinţe de consum, prin comparaţii cu rezultatele evidenţiate în prima ediţie. O parte din tendinţele de consum identificate în prima ediţie s-au menţinut, și anume orientarea consumului cultural preponderent spre mediul on-line și la nivelul spaţiului nonpublic.
Altele însã s-au schimbat dramatic, și aici ne referim la nivelul consumului cultural în spaţiul public și la accentuarea decalajelor de consum între diferite categorii sociale. Mãsurile impuse de autoritãţi pentru limitarea efectelor generate de pandemia Covid 19 au dus la închiderea spaţiilor culturale, la anularea evenimentelor publice și suspendarea activitãţilor culturale în spaţiul public. La nivel internaţional tendinţele de consum cultural sunt similarea cu cele înregistrate în România, așa cum aratã diferite studii realizate de Audience Agency 1 în Marea Britanie sau în Noua Zeelandã2, dar analizele comparative vor fi disponibile cel mai probabil la finalul anului 2021.
Utilitatea acestor analize rezidã în identificarea impactului pe termen lung a crizei generate de pandemia Covid 19 și în formularea unor prognoze sau ipoteze privind schimbãrile de modele de practici culturale în urmãtoarea perioadã. Rezultatele acestui studiu pot ajuta organizaţiile culturale publice și private sã-și organizeze activitatea și sã elaboreze strategii pe termen scurt și mediu, pornind de la intenţiile de consum cultural exprimate de participanţii la studiu.
Pandemia Covid 19 a afectat viața culturală la nivel mondial, iar impactul generat de distanțarea socială a fost resimțit de sectoarele culturale și creative ca o undă de șoc care a afectat profund producția, distribuția și consumul cultural în anul 2020 și probabil va continua și în anii următori. Reacțiile emoționale și raționale ale oamenilor în perioadele de criză sunt greu de anticipat, iar diversitatea formelor de manifestare înregistrează în astfel de perioade tendințe de radicalizare spre extreme. De aceea, considerăm că este foarte important să documentăm practicile culturale din perioada pandemiei și să înregistrăm tendințele care pot furniza informații importante
pentru o analiză de tip prognoză. Aceste informații vor putea fundamenta politicile culturale pe termen mediu și lung și vor ajuta managerii de organizații culturale să-și adapteze strategiile culturale la noile realități socio-economice.
Ediția întâi a Studiului Tendințe ale consumului cultural în perioada pandemiei prezintă intenția respondenților de petrecere a timpului liber în spațiul public în perioada iulie-decembrie 2020 și comparații cu nivelul de consum înregistrat în anul 2019. De asemenea, studiul s-a concentrat pe identificarea practicilor de consum cultural non-public în perioada de izolare și abordează problematica decalajelor digitale. O atenție deosebită a fost acordată consumului de programe radio-tv și diferențelor înregistrate pe acest tip de consum în comparație cu perioada de anterioară declanșării pandemiei.
https://www.culturadata.ro/tendinte-ale-consumului-cultural-in-pandemie-editia-i/
În cadrul acestui volum dihotomia public-non public este exprimată prin formele ei de manifestare specifice, atent analizate de autori în două capitole separate iar o atenție deosebită a fost acordată consumului de massmedia și practicilor de vizitare turistică.
Volumul pornește de la conceptul de experiență culturală, care are în mod evident o componentă individuală, de trăire personală a actului artistic, dar și o componentă socială, de împărtășire comună a valorilor, sensurilor, simbolurilor asociate artefactelor culturale. Experiența culturală este relevantă din perspectiva principalelor funcții pe care le îndeplinește cultura și anume cea de comunicare, de transmitere a cunoașterii (educație), de modelare a personalității (identitară), de socializare, de formare a modelelor de comportament, de stratificare socială (prin distincție), de relaxare (petrecere a timpului liber).
Studiul Barometrul de consum cultural 2019. Experiența și practicile culturale de timp liber se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în perioada 08.07.2019 – 29.08.2019 pe un eșantion național de 1236 de persoane cu vârste de 18 ani și peste. Marja teoretică de eroare la nivelul eșantionului a fost de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.
Principalul obiectiv al studiului Analiza economică a sectoarelor culturale și creative din România în perioada 2015-2018 este analiza Sectoarelor Culturale și Creative (SCC) din punct de vedere economic și social (din perspectiva ocupării forței de muncă în aceste sectoare). Analiza are în vedere modul de evoluție a acestor sectoare, studiul încadrându-se în linia cercetărilor Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), care au obiectivul de a studia evoluția SCC în mod continuu și prin folosirea ultimelor date și informații financiare disponibile. Concluziile studiului evindețiază faptul că Sectoarele Culturale și Creative din România au cunoscut o evoluție economică pozitivă în perioada 2015-2018, cu creșteri semnificative sau chiar substanțiale ale indicatorilor de performanță de la an la an. Dimensiunea pieței serviciilor culturale și creative a depășit 61 mld. lei (peste 13 mld. Euro), în timp ce numărul total de angajați s-a apropiat la 245.000 de angajați, cu o rată medie anuală de creștere de 6%.
Studiul privind nevoile de formare și noile ocupații din domeniul culturii a pornit de la ideea că formarea continuă și adaptarea rolurilor de muncă sunt o necesitate pe piața forței de muncă a societății contemporane, analizând cazul particular al angajaților din instituțiile publice de cultură, întrebările vizând atât aspecte individuale, cât și instituțiile sau relația angajaților cu instituțiile în care activează. Rezultatele obținute sunt de folos în a indica anumite linii de acțiune din zona de conducere atunci când sunt luate decizii cu privire la formarea profesională a resursei umane – caracteristicile personale ale angajaților, posibile impedimente pe care aceștia le resimt, nivelul de expertiză pe care îl au; toate acestea sunt aspecte importante atunci când vine vorba de cursurile puse la dispoziția angajaților.
Studiul Tinerii și Creativitatea și-a propus să contureze o imagine a relației tinerilor cu creativitatea și să evidențieze capacitatea acestora de a dezvolta o afacere bazată pe produse sau servicii creative. Am considerat important să plecăm de la o descriere sociologică a categoriei tinerilor, ne-am propus să surprindem care sunt principalele lor probleme în prezent, la nivel internațional, dar și la nivel național. De asemenea, ne-am propus să identificăm modul în care programele de încurajare a creativității în rândul acestei categorii ar putea să devină un mecanism cu ajutorul căruia să fie soluționate cel puțin o parte dintre problemele acestui segment de populație, considerată încă o categorie vulnerabilă peste tot în lume. În acest sens am identificat o serie de programe și strategii internaționale menite să încurajeze tinerii și activitățile lor, dar și o serie de probleme cu care aceștia se confruntă.
In 2018, the Cultural Consumption Barometer aimed to become the objective mirror of the cultural perspectives in the Romanian society, by monitoring the dynamics of the cultural practices and values, either horizontally, on various cultural and creative sectors, or transversally, on common-interest themes.
The study 2018 Cultural Consumption Barometer. Dynamics of the cultural sector in the year of the Great Union Centenary is based on a survey conducted by the Romanian Institute for Evaluation and Strategy, as operator, in the period September 1st – October 5th 2018, on a national sample of 1,200 persons aged 18 and above. The theoretical error margin at the level of the sample was +/- 2.8% at a 95% confidence level.
The level of the national pride feelings is high, but there is also a critical attitude towards certain negative aspects in the country. This was reflected in the increased level of awareness on the importance of the Great Union Centenary, as well as in a relatively high level of interest and participation in anniversary events.
Although the forms of cultural consumption within the non-public space still have the highest level of frequency, for certain cultural consumption practices within the public space we recorded a slight increase of the frequency in the last two years: watching movies in cinema theatres and participation in music or entertainment shows. Visiting museums or libraries has remained at the same level in the last two years, while the participation in theatre performances has been decreasing.
Indicatorii Cultură pentru Dezvoltare (CDIS) reprezintă un set inovator de instrumente bazat pe construcția și analiza unui număr de 22 de indicatori ce relevă contribuția multidimensională a culturii în procesele de dezvoltare.
Acești indicatori sunt grupați în jurul a 7 sectoare de activitate / dimensiuni de dezvoltare durabilă: economie, educație, guvernanță, participare socială, egalitate de gen, comunicare și patrimoniu. Metodologia CDIS este rezultatul unui proces de cercetare de patru ani (2009 – 2013). Până la sfârșitul anului 2018, a fost testat și implementat în 14 țări din întreaga lume, demonstrându-și potențialul de impact asupra politicilor culturale.
Rezultatele sugerează că deși există deja un nivel ridicat de producție internă, ilustrată prin contribuția semnificativă a sectorului cultural la PIB participarea la activități culturale în spațiul public, este nevoie de sprijin pentru creșterea consumului intern de bunuri și servicii culturale.
Rezultatul bun obținut în protejarea și evaluarea patrimoniului culturale prin cadrul multidimensional stabilit pentru protejarea, păstrarea și promovarea sustenabilității patrimoniului, ar putea fi îmbunătățit prin investiții mai mari în educația artistică, care vor contribui la conștientizarea tinerilor și a întregii comunități locale pentru a păstra patrimoniul.
The analysis of seven key dimensions of culture and development, through the assessment of 22 key indicators, responds to the needs and circumstances of low and middle-income countries.
The CDIS methodology is the result of a four-year research process (2009 – 2013). By the end of 2018, it was tested and implemented in 14 countries around the world, demonstrating its potential of impact on policy.
The results suggest that although there is already a high level of domestic production, illustrated by the significant contribution of the cultural sector to the GDP and the high percentage of cultural employment, domestic participation in going-out cultural activities may require further support to increase the domestic consumption of cultural goods and services.
The good result obtained in the protection and evaluation of cultural heritage 22 (0.85/1), through the established multidimensional framework for the protection, preservation and promotion of heritage sustainability, could be enhanced by means of higher investments in Arts Education, which will impact the awareness of the youth and entire local community on the preservation of heritage.
Barometrul de Consum Cultural și-a propus în anul 2018 să fie oglinda obiectivă a perspectivelor culturale din societatea românească, urmărind dinamica practicilor și valorilor culturale, fie orizontal, pe diferite sectoare culturale și creative, fie transversal, pe teme de interes comun.
Studiul Barometrul de consum cultural 2018. Dinamica sectorului cultural în anul Centenarului Marii Uniri se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în perioada 1 septembrie – 5 octombrie 2018 pe un eșantion național de 1.200 de persoane cu vârste de 18 ani și peste. Marja teoretică de eroare la nivelul eșantionului a fost de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.
Sentimentele de mândrie națională sunt la un nivel ridicat, dar există și o atitudine critică la adresa anumitor aspecte negative din țară. Acest lucru s-a reflectat în creșterea nivelului de conștientizare a importanței Centenarului Marii Uniri și într-un nivel relativ ridicat de interes și participare la evenimentele aniversare.
Deși formele de consum cultural în spațiul non-public rămân cu cel mai mare nivel de frecvență, pentru anumite practici de consum cultural din spațiul public se înregistrează o ușoară creștere a frecvenței în ultimii doi ani: vizionarea de filme la cinematografe și participarea la spectacole de muzică sau divertisment. Vizita la muzee sau biblioteci rămâne la același nivel în ultimii doi ani, în timp ce participarea la spectacolele de teatru este în scădere.
Din acest motiv, este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Studiul „Vitalitatea culturală a orașelor din România” – ediția 2018, deși a fost realizat pe parcursul anului 2018 și publicat în 2019, se raportează la nivelul anului 2016, an pentru care au fost disponibile majoritatea datelor, obținute de la Institutul Național de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Borg Design și o parte prin colectare internă. Indicatorii utilizați fac referire la infrastructura culturală, cheltuielile bugetare pentru cultură, resursele umane specializate din cadrul organizațiilor culturale, participarea populației la evenimente culturale, industriile creative existente și așezămintele culturale.
La vitalité culturelle est conceptualisée ici comme la preuve de la création, de la dissémination, de la validation et du soutien des arts et de la culture en tant que dimension de la vie quotidienne au sein des communautés.
Dans notre étude, l’aspect multidimensionnel du concept de vitalité culturelle a été observée par référence à: a) l’infrastructure culturelle; b) les dépenses budgétaires destinées à la culture; c) les ressources humaines spécialisées; d) la participation culturelle; e) les industries créatives et f) les établissements culturels.
Datele furnizate confirmă tendințele identificate în perioada pandemiei, respectiv orientarea preponderentă a consumului cultural spre mediul online și în spațiul non-public.
La nivelul consumului cultural în spațiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura creștere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puțin o dată pe an (59% dintre respondenți în 2022, față de 45% în 2019). Scăderile semnalate în consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29% în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019, la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi / împrumuta cărți de la 28% în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expozițiilor sau galeriilor de artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.
Dincolo de contextul pandemic, scăderile înregistrate se explică și prin accentuarea barierelor de consum cultural, care se manifestă pentru toate categoriile de consumatori.
Barierele identificate ca fiind în creștere în ultimii ani și accentuate după perioada pandemiei sunt barierele de receptare a culturii, iar soluțiile de înlăturare a acestora includ creșterea interesului pentru cultură și a înțelegerii produselor culturale și a creațiilor artistice, printr-o educare susținută a copiilor și tinerilor, dar și a adulților.
Studiul analizează în capitole ample și activitățile culturale din spațiul non-public, activitățile practicate pe internet, precum și legătura dintre practicile de consum cultural și participarea democratică.
Prezenta ediție a Barometrului, cea de a 18-a, este lansată după o pauză de trei ani ce s-a datorat efectelor sociale și economice ale pandemiei de COVID-19. În toată această perioadă, din 2020 și până în prezent, Barometrul a fost înlocuit cu studii de măsurare a tendințelor de participare.
mai multe informatii pe https://www.culturadata.ro/barometrul-de-consum-cultural-2022-participare-culturala-si-perspective-democratice/
defined as postmodern. Among the effects of these transformations we may list changes upon the family, organised around the extended family in pre-modernity and reorganised in such a way that at present the complexity of family life involves various ways of organising – from families that still include three generations to nuclear and monoparental families. Likewise, the nature of human labour was changed, by shifting from a subsistence-work based organisation to industrial work, wherein time and labour force are the contracted elements.
But urbanisation is not just a cause of the societal dynamics; it is, in its turn, affected by various factors. The way cities look and the activities they are based on with the purpose to facilitate the citizens› lives are, in their turn, the result of economic, social and political processes. The second half of the 20th century experienced the shift from a production-based economy to a post-industrial economy organised around services. Such a shift was the basis of what we shall focus on in the following pages: the cultural vitality of cities.
Unul dintre obiectivele studiului Abilități digitale folosite în comunicare în instituțiile culturale publice a fost identificarea măsurii în care tehnologia este inclusă în activitățile lucrative ale angajaților din instituțiile publice de cultură și a modului în care aceasta îi ajută pe angajați să își desfășoare activitățile profesionale și, prin acestea, să încurajeze consumul cultural în rândul populației. Studiul este unul exploratoriu și a fost realizat din nevoia de a înțelege care este nivelul de dezvoltare a digitalizării în instituțiile de cultură și nivelul
competențelor și al abilităților digitale ale angajaților din instituții. Pentru identificarea competențelor digitale ale angajaților, precizăm de la început că datele au fost colectate în urma unei autoevaluării din partea celor care au răspuns la chestionare. Menționăm acest aspect pentru a sublinia caracterul subiectiv al acestui proces de evaluare cu privire la aptitudini și competențe digitale.
Studiul Percepția administrației locale asupra situației așezămintelor culturale din mediul rural prezintă rezultatele unui sondaj de opinie realizat la nivel național cu reprezentanții așezămintelor culturale și administrațiilor publice locale. Desfășurat în
perioada martie-octombrie 2019, cu scopul de a colecta informații despre activitatea așezămintelor culturale din spațiul rural, sondajul a fost realizat prin aplicarea unui chestionar online adresat autorităților locale și responsabililor de așezăminte culturale subordonate din toate regiunile de dezvoltare ale României. Având ca punct de pornire mențiunile OUG 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale și studiul Așezămintele culturale din mediul urban, analiza ia în considerare tipologia așezămintelor culturale și formele de organizare a acestora. Numărul mare de răspunsuri permite obținerea unei imagini generale și a unor analize punctuale relevante pentru căminele culturale din România anului 2019.
Prezentul studiu își propune promovarea conceptului de oraș cultural și creativ, adică acel oraș care își exprimă identitatea locală, este prietenos cu rezidenţii și cu cei care îl tranzitează, este deschis diversităţii și ospitalier cu străinii, iubește frumosul și armonia.
https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
The study Trends in the cultural consumption during the pandemic is a survey on various culture-related themes, on a nationwide-representative sample (2000 respondents), which
includes two biannual editions:
– First edition, study conducted for the period 04.06.2020 – 28.08.2020
– Second edition, study conducted for the period 01.10.2020 – 01.12.2020
The questionnaire administration was made via the CATI method, and the structure of the sample included: gender, age, education level, size of locality (towns with 200 thousand inhabitants, towns between 100 and 200 thousand inhabitants, towns between 30 and 100 thousand inhabitants, towns under 30 thousand inhabitants, communes) and development sub-regions.
The study Trends in the cultural consumption during the pandemic includes two major categories of collected data: Socio-demographic characteristics. The theme of the cultural consumption prior to the pandemic and the cultural consumption estimates for the next 6 months
The first edition of the study Trends in the cultural consumption during the pandemic presents the respondents’ intention to spend their spare-time in the public space in the period July-December 2020, as well as comparisons to the level recorded in 2019. Furthermore, the study is focused on the identification of non-public cultural consumption practices during the isolation period and it approaches the
matter of digital gaps.
The second edition of the study Trends in the Cultural Consumption during the Pandemic presents the level of cultural consumption during the period July-October 2020 and the respondents’ intention to spend their spare time within the public space in the period November 2020-April 2021.
Studiul Tendințe ale consumului cultural în pandemiei – 2020 constituie un sondaj de opinie pe diverse teme legate de cultură, pe un eşantion reprezentativ naţional (2000 de respondenți), care include două ediții semestriale:
• Ediția I, studiu realizat pentru perioada 04.06.2020- 28.08.2020
• Ediția a II-a, studiu realizat pentru perioada 01.10.2020- 01.12.2020
Sondajul urmăreşte să releve prognoza de consum cultural în contextul pandemiei Covid 19. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, iar structura eșantionului a inclus: genul, vârsta, nivelul de
educație, mărimea localității (orașe de peste 200 mii locuitori, orașe între 100 și 200 mii locuitori, orașe între 30 și 100 mii locuitori, orașe sub 30 mii locuitori, comune) și sub-regiunile de dezvoltare.
Studiul Tendințe ale consumului cultural în pandemie – 2020 cuprinde două categorii majore de informaţii culese: caracteristici socio-demografice; tema consumului cultural anterior pandemiei și estimările de consum cultural în următoarele 6 luni.
Ediția întâi a Studiului Tendințe ale consumului cultural în pandemie prezintă intenția respondenților de petrecere a timpului liber în spațiul public în perioada iulie-decembrie 2020 și comparații cu nivelul de consum înregistrat în anul 2019. De asemenea, studiul s-a concentrat pe identificarea practicilor de consum cultural non-public în perioada de izolare și abordează problematica decalajelor digitale.
Ediția a doua a Studiului Tendințe ale consumului cultural în pandemie prezintă nivelul consumului cultural în perioada iulie-octombrie 2020 și intenția respondenților de petrecere a timpului liber în spațiul public în perioada noiembrie 2020-aprilie 2021. Analizele din aceastã ediţie a studiului s-au concentrat pe identificarea unor tendinţe de consum, prin comparaţii cu rezultatele evidenţiate în prima ediţie.
In this issue, the dichotomy public-non-public is expressed via its specific forms of manifestation, carefully analysed by the authors in two distinct chapters, while a special attention was given to the consumption of mass-media and to tourist visiting practices.
This volume starts from the concept of cultural experience, which obviously has an individual component of personal experience of the artistic act, as well as a social component of sharing the values, meanings and symbols associated to cultural artefacts. The cultural experience is relevant from the viewpoint of the main functions of culture, i.e. its functions of communicating and transmitting knowledge (education), of modelling personalities (identity), of socialising and forming behavioural models, of social stratification (through distinction), of relaxation (leisure).
The study 2019 Cultural Consumption Barometer. Experience and cultural leisure practices is based on a survey conducted by the Romanian Institute for Evaluation and Strategy as operator, in the period 08.07.2019 – 29.08.2019, on a national sample of 1236 persons aged 18 and above. The theoretical margin of error at the sample level was +/- 2.8 at a confidence level of 95%.
The analyses in this edition of the study focused on the identification of consumption trends, via comparisons with the results highlighted in the first edition. Some of the consumption trends identified in the first edition have not changed, i.e. the mainly online-oriented cultural consumption and the trends in the non-public cultural consumption.
Yet, others have changed dramatically, and here we are referring to the level of the cultural consumption within the public space and the deepening of the gaps in the consumption of various social categories. The measures taken by authorities to limit the effects generated by the COVID-19 pandemic have led to the shutdown of the cultural spaces, the cancelling of public events and suspension of public cultural activities. At international level, the cultural consumption trends are similar to those recorded in Romania, as shown by various studies
made by the Audience Agency in the UK or in New Zeeland, but comparative analyses will only be available most probably at the end of 2021.
The usefulness of these analyses resides in the identification of the long-term impact of the crisis generated by the COVID- 19 pandemic, as well as in formulating forecasts or hypotheses on the changes in the patterns of cultural practices in the next period. The results of this study may help public and private cultural institutions to organise their activity and to draw-up long and medium-term strategies, starting from the intentions of cultural consumption expressed by the participants in the study.
Analizele din aceastã ediţie a studiului s-au concentrat pe identificarea unor tendinţe de consum, prin comparaţii cu rezultatele evidenţiate în prima ediţie. O parte din tendinţele de consum identificate în prima ediţie s-au menţinut, și anume orientarea consumului cultural preponderent spre mediul on-line și la nivelul spaţiului nonpublic.
Altele însã s-au schimbat dramatic, și aici ne referim la nivelul consumului cultural în spaţiul public și la accentuarea decalajelor de consum între diferite categorii sociale. Mãsurile impuse de autoritãţi pentru limitarea efectelor generate de pandemia Covid 19 au dus la închiderea spaţiilor culturale, la anularea evenimentelor publice și suspendarea activitãţilor culturale în spaţiul public. La nivel internaţional tendinţele de consum cultural sunt similarea cu cele înregistrate în România, așa cum aratã diferite studii realizate de Audience Agency 1 în Marea Britanie sau în Noua Zeelandã2, dar analizele comparative vor fi disponibile cel mai probabil la finalul anului 2021.
Utilitatea acestor analize rezidã în identificarea impactului pe termen lung a crizei generate de pandemia Covid 19 și în formularea unor prognoze sau ipoteze privind schimbãrile de modele de practici culturale în urmãtoarea perioadã. Rezultatele acestui studiu pot ajuta organizaţiile culturale publice și private sã-și organizeze activitatea și sã elaboreze strategii pe termen scurt și mediu, pornind de la intenţiile de consum cultural exprimate de participanţii la studiu.
Pandemia Covid 19 a afectat viața culturală la nivel mondial, iar impactul generat de distanțarea socială a fost resimțit de sectoarele culturale și creative ca o undă de șoc care a afectat profund producția, distribuția și consumul cultural în anul 2020 și probabil va continua și în anii următori. Reacțiile emoționale și raționale ale oamenilor în perioadele de criză sunt greu de anticipat, iar diversitatea formelor de manifestare înregistrează în astfel de perioade tendințe de radicalizare spre extreme. De aceea, considerăm că este foarte important să documentăm practicile culturale din perioada pandemiei și să înregistrăm tendințele care pot furniza informații importante
pentru o analiză de tip prognoză. Aceste informații vor putea fundamenta politicile culturale pe termen mediu și lung și vor ajuta managerii de organizații culturale să-și adapteze strategiile culturale la noile realități socio-economice.
Ediția întâi a Studiului Tendințe ale consumului cultural în perioada pandemiei prezintă intenția respondenților de petrecere a timpului liber în spațiul public în perioada iulie-decembrie 2020 și comparații cu nivelul de consum înregistrat în anul 2019. De asemenea, studiul s-a concentrat pe identificarea practicilor de consum cultural non-public în perioada de izolare și abordează problematica decalajelor digitale. O atenție deosebită a fost acordată consumului de programe radio-tv și diferențelor înregistrate pe acest tip de consum în comparație cu perioada de anterioară declanșării pandemiei.
https://www.culturadata.ro/tendinte-ale-consumului-cultural-in-pandemie-editia-i/
În cadrul acestui volum dihotomia public-non public este exprimată prin formele ei de manifestare specifice, atent analizate de autori în două capitole separate iar o atenție deosebită a fost acordată consumului de massmedia și practicilor de vizitare turistică.
Volumul pornește de la conceptul de experiență culturală, care are în mod evident o componentă individuală, de trăire personală a actului artistic, dar și o componentă socială, de împărtășire comună a valorilor, sensurilor, simbolurilor asociate artefactelor culturale. Experiența culturală este relevantă din perspectiva principalelor funcții pe care le îndeplinește cultura și anume cea de comunicare, de transmitere a cunoașterii (educație), de modelare a personalității (identitară), de socializare, de formare a modelelor de comportament, de stratificare socială (prin distincție), de relaxare (petrecere a timpului liber).
Studiul Barometrul de consum cultural 2019. Experiența și practicile culturale de timp liber se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în perioada 08.07.2019 – 29.08.2019 pe un eșantion național de 1236 de persoane cu vârste de 18 ani și peste. Marja teoretică de eroare la nivelul eșantionului a fost de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.
Principalul obiectiv al studiului Analiza economică a sectoarelor culturale și creative din România în perioada 2015-2018 este analiza Sectoarelor Culturale și Creative (SCC) din punct de vedere economic și social (din perspectiva ocupării forței de muncă în aceste sectoare). Analiza are în vedere modul de evoluție a acestor sectoare, studiul încadrându-se în linia cercetărilor Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), care au obiectivul de a studia evoluția SCC în mod continuu și prin folosirea ultimelor date și informații financiare disponibile. Concluziile studiului evindețiază faptul că Sectoarele Culturale și Creative din România au cunoscut o evoluție economică pozitivă în perioada 2015-2018, cu creșteri semnificative sau chiar substanțiale ale indicatorilor de performanță de la an la an. Dimensiunea pieței serviciilor culturale și creative a depășit 61 mld. lei (peste 13 mld. Euro), în timp ce numărul total de angajați s-a apropiat la 245.000 de angajați, cu o rată medie anuală de creștere de 6%.
Studiul privind nevoile de formare și noile ocupații din domeniul culturii a pornit de la ideea că formarea continuă și adaptarea rolurilor de muncă sunt o necesitate pe piața forței de muncă a societății contemporane, analizând cazul particular al angajaților din instituțiile publice de cultură, întrebările vizând atât aspecte individuale, cât și instituțiile sau relația angajaților cu instituțiile în care activează. Rezultatele obținute sunt de folos în a indica anumite linii de acțiune din zona de conducere atunci când sunt luate decizii cu privire la formarea profesională a resursei umane – caracteristicile personale ale angajaților, posibile impedimente pe care aceștia le resimt, nivelul de expertiză pe care îl au; toate acestea sunt aspecte importante atunci când vine vorba de cursurile puse la dispoziția angajaților.
Studiul Tinerii și Creativitatea și-a propus să contureze o imagine a relației tinerilor cu creativitatea și să evidențieze capacitatea acestora de a dezvolta o afacere bazată pe produse sau servicii creative. Am considerat important să plecăm de la o descriere sociologică a categoriei tinerilor, ne-am propus să surprindem care sunt principalele lor probleme în prezent, la nivel internațional, dar și la nivel național. De asemenea, ne-am propus să identificăm modul în care programele de încurajare a creativității în rândul acestei categorii ar putea să devină un mecanism cu ajutorul căruia să fie soluționate cel puțin o parte dintre problemele acestui segment de populație, considerată încă o categorie vulnerabilă peste tot în lume. În acest sens am identificat o serie de programe și strategii internaționale menite să încurajeze tinerii și activitățile lor, dar și o serie de probleme cu care aceștia se confruntă.
In 2018, the Cultural Consumption Barometer aimed to become the objective mirror of the cultural perspectives in the Romanian society, by monitoring the dynamics of the cultural practices and values, either horizontally, on various cultural and creative sectors, or transversally, on common-interest themes.
The study 2018 Cultural Consumption Barometer. Dynamics of the cultural sector in the year of the Great Union Centenary is based on a survey conducted by the Romanian Institute for Evaluation and Strategy, as operator, in the period September 1st – October 5th 2018, on a national sample of 1,200 persons aged 18 and above. The theoretical error margin at the level of the sample was +/- 2.8% at a 95% confidence level.
The level of the national pride feelings is high, but there is also a critical attitude towards certain negative aspects in the country. This was reflected in the increased level of awareness on the importance of the Great Union Centenary, as well as in a relatively high level of interest and participation in anniversary events.
Although the forms of cultural consumption within the non-public space still have the highest level of frequency, for certain cultural consumption practices within the public space we recorded a slight increase of the frequency in the last two years: watching movies in cinema theatres and participation in music or entertainment shows. Visiting museums or libraries has remained at the same level in the last two years, while the participation in theatre performances has been decreasing.
Indicatorii Cultură pentru Dezvoltare (CDIS) reprezintă un set inovator de instrumente bazat pe construcția și analiza unui număr de 22 de indicatori ce relevă contribuția multidimensională a culturii în procesele de dezvoltare.
Acești indicatori sunt grupați în jurul a 7 sectoare de activitate / dimensiuni de dezvoltare durabilă: economie, educație, guvernanță, participare socială, egalitate de gen, comunicare și patrimoniu. Metodologia CDIS este rezultatul unui proces de cercetare de patru ani (2009 – 2013). Până la sfârșitul anului 2018, a fost testat și implementat în 14 țări din întreaga lume, demonstrându-și potențialul de impact asupra politicilor culturale.
Rezultatele sugerează că deși există deja un nivel ridicat de producție internă, ilustrată prin contribuția semnificativă a sectorului cultural la PIB participarea la activități culturale în spațiul public, este nevoie de sprijin pentru creșterea consumului intern de bunuri și servicii culturale.
Rezultatul bun obținut în protejarea și evaluarea patrimoniului culturale prin cadrul multidimensional stabilit pentru protejarea, păstrarea și promovarea sustenabilității patrimoniului, ar putea fi îmbunătățit prin investiții mai mari în educația artistică, care vor contribui la conștientizarea tinerilor și a întregii comunități locale pentru a păstra patrimoniul.
The analysis of seven key dimensions of culture and development, through the assessment of 22 key indicators, responds to the needs and circumstances of low and middle-income countries.
The CDIS methodology is the result of a four-year research process (2009 – 2013). By the end of 2018, it was tested and implemented in 14 countries around the world, demonstrating its potential of impact on policy.
The results suggest that although there is already a high level of domestic production, illustrated by the significant contribution of the cultural sector to the GDP and the high percentage of cultural employment, domestic participation in going-out cultural activities may require further support to increase the domestic consumption of cultural goods and services.
The good result obtained in the protection and evaluation of cultural heritage 22 (0.85/1), through the established multidimensional framework for the protection, preservation and promotion of heritage sustainability, could be enhanced by means of higher investments in Arts Education, which will impact the awareness of the youth and entire local community on the preservation of heritage.
Barometrul de Consum Cultural și-a propus în anul 2018 să fie oglinda obiectivă a perspectivelor culturale din societatea românească, urmărind dinamica practicilor și valorilor culturale, fie orizontal, pe diferite sectoare culturale și creative, fie transversal, pe teme de interes comun.
Studiul Barometrul de consum cultural 2018. Dinamica sectorului cultural în anul Centenarului Marii Uniri se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul Institutul Român pentru Evaluare și Strategie în perioada 1 septembrie – 5 octombrie 2018 pe un eșantion național de 1.200 de persoane cu vârste de 18 ani și peste. Marja teoretică de eroare la nivelul eșantionului a fost de +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.
Sentimentele de mândrie națională sunt la un nivel ridicat, dar există și o atitudine critică la adresa anumitor aspecte negative din țară. Acest lucru s-a reflectat în creșterea nivelului de conștientizare a importanței Centenarului Marii Uniri și într-un nivel relativ ridicat de interes și participare la evenimentele aniversare.
Deși formele de consum cultural în spațiul non-public rămân cu cel mai mare nivel de frecvență, pentru anumite practici de consum cultural din spațiul public se înregistrează o ușoară creștere a frecvenței în ultimii doi ani: vizionarea de filme la cinematografe și participarea la spectacole de muzică sau divertisment. Vizita la muzee sau biblioteci rămâne la același nivel în ultimii doi ani, în timp ce participarea la spectacolele de teatru este în scădere.
Din acest motiv, este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Studiul „Vitalitatea culturală a orașelor din România” – ediția 2018, deși a fost realizat pe parcursul anului 2018 și publicat în 2019, se raportează la nivelul anului 2016, an pentru care au fost disponibile majoritatea datelor, obținute de la Institutul Național de Statistică, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Borg Design și o parte prin colectare internă. Indicatorii utilizați fac referire la infrastructura culturală, cheltuielile bugetare pentru cultură, resursele umane specializate din cadrul organizațiilor culturale, participarea populației la evenimente culturale, industriile creative existente și așezămintele culturale.
La vitalité culturelle est conceptualisée ici comme la preuve de la création, de la dissémination, de la validation et du soutien des arts et de la culture en tant que dimension de la vie quotidienne au sein des communautés.
Dans notre étude, l’aspect multidimensionnel du concept de vitalité culturelle a été observée par référence à: a) l’infrastructure culturelle; b) les dépenses budgétaires destinées à la culture; c) les ressources humaines spécialisées; d) la participation culturelle; e) les industries créatives et f) les établissements culturels.
personalului căminelor culturale din mediul rural. Înainte de a detalia cum vor fi abordate aceste subiecte de-a lungul capitolului, este necesar să observăm contextul care a generat evoluția negativă a personalului specializat al căminelor culturale, atât din punct de vedere al numărului angajaților, cât și al experienței și nivelului de pregătire profesională ale acestora.
Căderea comunismului și perioada de tranziție începută după 1989 au adus schimbări la toate nivelurile societății, cu variații ale ritmului de evoluție de la spontan, radical, la unul lent și cu polarizări sociale majore.
Noua infrastructură legislativă a avut tendința de a muta inițiativa și responsabilitatea la nivel local, punând bazele pentru procesul incipient de descentralizare. Totodată, au început procesele de de-cooperativizare și dezindustrializare, care în scurt timp au generat o reacție în lanț în ce privește valorile şomajului şi emigrării. Astfel, mediul rural a devenit din ce în ce mai depopulat, fiind părăsit de tinerii forțați de noul context să apeleze la „tranziție socială prin migrație” în lipsa locurilor de muncă și a unei infrastructuri instituționale adaptate vremurilor și nevoilor.
Capitol din Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural, 2020 https://www.culturadata.ro/atlasul-culturii-editia-1-asezamintele-culturale-in-spatiul-rural/
coerente de dezvoltare durabilă care includ politici sociale, educaționale și culturale elementare, prin instituțiile care pot transforma în practică aceste politici și strategii. În fapt nu este atât de complicat, pentru că se pot gândi doar re-articulări și strategii transversale în care învățământul primar, biserica, instituția căminului cultural și-ar putea uni eforturile pentru a nu produce decalaje irecuperabile din perspectivă socială.
a datelor statistice și o abordare metodologică mixtă – atât cantitativă cât și calitativă – Atlasul Culturii – Ediția 1. Așezămintele culturale în spațiul rural își propune să evalueze starea culturii urmărind aspecte precum: gradul de distribuție a elementelor de infrastructura culturală; cheltuielile și investițiile autorităților publice locale în cultură; profilul responsabililor de activități culturale la nivelul unei comunități; specificul evenimentelor culturale organizate.
Pe lângă capitolele care descriu parcursul istoric, legislativ, starea infrastructurii, a personalului și a activităților, am ales în unele situații să includem studii de caz, material documentar fotografic și mărturii ale unor responsabili de activități culturale.