Preparate Lichide
Preparate Lichide
Preparate Lichide
Consomme Madrilen:
- odata cu amestecul de clarificare se adauga roşii
proaspete tăiate cuburi. Acest consome se serveste cald
sau rece, cu sau fără garnituri, cum ar fi cubulete de rosii
sau pai parmezan din foietaj cu cascaval.
Consomme Royal:
- În consomme-ul de bază se adaugă cremă royal (o cremă din
lapte, ou şi sare, nucşoară, preparată la cuptor, tăiată cuburi).
SUPE ÎNGROŞATE
• Sunt preparate lichide cu densitate mărită datorită menţinerii legumelor în
preparat şi după prelucrarea termică. Elementul lichid al supelor îngroşate
este constituit de apa caldă, supa de oase sau supa de carne, în funcţie de
sortiment. Se pot prepara din legume, sau din legume şi carne, cu diferite
adaosuri, în funcţie de sortiment.
CARACTERISTICILE ORGANOLEPTICE:
•aspect: limpede sau uşor opalescent; legumele, carnea şi elementele
de adaos cu formă definită, nesfărâmate; decor din verdeaţă tocată
mărunt la suprafaţă;
•culoare: gălbuie sau specifică legumei de bază;
•consistenţă: lichidă, legumele, carnea şi elementele de adaos bine
pătrunse;
•gust şi miros: plăcute, caracteristice ingredientelor, fără gust şi miros
străin; gust dulceag, condimentare corespunzătoare.
Defectele ce pot apărea la obţinerea supelor îngroşate sunt:
• aspect tulbure: nu s-a adăugat sare la începutul fierberii; nu s-a înlăturat
spuma la timp; nu s-a strecurat cu atenţie; fierberea s-a făcut în clocote
mari sau un timp îndelungat; se remediază prin strecurarea prin tifon umed
a supei de oase;
• sărarea excesivă: dozare greşită, cantitate prea mică de lichid, fierbere în
vas neacoperit; se remediază prin adăugare de supă nesărată;
• legume fără formă definită (sfărâmate): fierbere prelungită şi în clocote mari;
nu se remediază;
• densitate prea mare: fierbere prelungită şi proporţie necorespunzătoare
între elementul lichid şi legume sau elementul de adaos; se remediază prin
adăugare de supă de oase;
• gust şi aromă denaturate: dozare incorectă a ingredientelor; se remediază
prin adăugare de supă necondimentată.
SUPĂ GULAŞ (10 porţii x 400 g): carne de vită calitatea I 850 g, ceapă 300
g, ardei gras 150 g, pastă de tomate 100 g, cartofi 800 g, ulei 50 ml, boia de
ardei dulce 3 g, făină 200 g, chimen 10 g, ouă 2 buc., pătrunjel verde 50 g,
sare 30 g, piper 2 g.
Operaţii pregătitoare: Carnea se curăţă, se spală şi se taie cuburi. Ceapa şi
ardeiul gras se taie mărunt, iar cartofii se taie cuburi.
Chimenul se macină. Pătrunjelul verde se toacă mărunt.
Tehnica preparării: Se înăbuşă în ulei ceapa, se adaugă boiaua de ardei,
pasta de tomate şi cuburile de carne. Se adaugă apă (4-5 l) şi se fierbe la
foc potrivit până ce se pătrunde carnea aproape complet, apoi se adaugă
chimenul, cartofii, ardeiul gras şi se continuă fierberea. Se prepară un aluat
din ou, făină şi sare, se frământă bine şi se lasă câteva minute deoparte. Se
rup bucăţele mici de aluat şi se pun la fiert în apă clocotită cu sare. Dupa ce
au fiert, se scot şi se adaugă în supă, spre sfârşitul fierberii acesteia. Se
potriveşte gustul cu sare şi piper.
Servirea: Supa se serveşte fierbinte,
cu pătrunjel verde deasupra.
SUPĂ DE SPANAC CU CREVEŢI (10 porţii x 230 g): spanac 1 kg , creveţi 500
g, unt 50 g, lapte de cocos 250 l, făină 30 g, supă de oase 1 l, sare 15 g,
galbenuşuri de ou 2 buc, frişcă 100 ml.
•Operaţii pregătitoare: Frunzele de spanac se spală în apă rece, se opăresc în
apă clocotită cu sare apoi se scuge bine, se pasează la blender. Creveţii se
fierb în supă.
•Tehnica preparării: Se rumeneşte făina în unt şi se adaugă laptele de cocos
fierbinte; se adaugă pireul de spanac, supa cu creveţi şi se mai fierb împreună
încă 5 minute. Se ia vasul de pe foc şi se adaugă în supa fierbinte amestecul
format din gălbenuşuri de ou şi frişcă.
•Servire: Se serveşte fierbinte.
SUPĂ MINESTRONE (10 porţii x 400 g): costiţă (slănină) 200 g, ceapă 200 g,
praz 400 g, morcovi 100 g, ţelină 150 g, varză 600 g, roşii 700 g, mazăre 200 g,
usturoi 50 g, orez 100 g, busuioc 20 g, apă 3 l, piper 2 g, sare 30 g.
•Operaţii pregătitoare: Costiţa se taie în cuburi mici. Ceapa şi prazul se curăţă,
se spală şi se toacă mărunt. Morcovii, ţelina şi varza se curăţă, se spală şi se
taie fideluţă. Roşiile se curăţă de pieliţă şi se toacă mărunt. Usturoiul se pisează,
iar busuiocul se toacă mărunt. Orezul se fierbe şi se trece prin jet de apă rece.
•Tehnica preparării: Costiţa, se căleşte într-un vas, la foc mic, împreună cu
ceapa şi prazul (numai partea albă). După ce s-au înmuiat, se adaugă 3 l de
apă, sare şi piper şi se lasă să fiarbă. Se spumează, apoi se adaugă morcovii,
ţelina, varza şi roşiile. Se lasă să fiarbă 30 de minute la foc mic, după care se
adaugă mazărea şi orezul şi se mai lasă la fiert 45 de minute. La sfârşit se
încorporează usturoiul şi busuiocul.
•Servire: Se serveşte fierbinte.
SUPE-CREME
• Sunt supe îngroşate obţinute prin pasarea legumelor prelucrate termic, amestecate cu
lichidul de fierbere, în care se află în suspensie particule mici de legume.
• Materiile prime folosite sunt: legume, carne, peşte, grăsimi (unt sau margarină), făină, ouă,
lapte. Cremele de legume au în componenţă cel puţin două legume, ceapă şi leguma de
bază, care dă şi denumirea sortimentului.
• dozarea componentelor: se realizează prin cântărire sau volumetric, conform reţetelor
specifice.
• operaţiile pregătitoare sunt:
– prelucrarea primară a legumelor se face specific pentru fiecare legumă, iar tăierea se
face mărunt sau în felii subţiri;
– divizarea grăsimii: se utilizează margarină sau unt care se împarte în trei părţi egale, 1/3
topindu-se pe baie de apă;
– obţinerea crutoanelor: se taie pâinea felii subţiri şi apoi cuburi, care se stropesc cu
grăsime topită şi se rumenesc în cuptor;
– pregătirea elementelor de adaos: făina se cerne, ouăle se prelucrează primar prin
separarea gălbenuşurilor; laptele se fierbe şi se temperează; se obţine un amestec din
făină, gălbenuş, lapte, sare, amestec ce are rolul de a mări consistenţa şi valoarea
nutritivă a preparatului.
Tehnica preparării constă în:
• înăbuşirea legumelor cu supă şi 1/3 din grăsime până la pătrunderea
parţială a legumelor;
• fierberea până la pătrunderea componentelor, completând cu supă;
• pasarea preparatului şi obţinerea unui piure de legume;
• adăugarea amestecului de îngroşare format compoziţiei de făină, gălbenuş
şi lapte, subţiată cu supa de oase;
• fierberea 10 minute pentru uniformizarea gustului, potrivirea consistenţei
preparatului cu supă şi amestecare pentru a nu se forma aglomerări;
• la sfârşitul fierberii se adaugă cuburi de margarină pentru a împiedica
formarea unei pojghiţe pe suprafaţa preparatului.
Dozare
Fierberea extractivă a
cărnii
Fierberea cărnii şi a
legumelor
Fierberea 15 minute
(finisarea)
Montarea pentru
prezentare şi servirea
Servirea. Preparatele lichide se servesc fierbinţi, la bol, farfurie adâncă, supieră
sau cană. Se pot servi imediat sau se păstrează la calde pe baie de apă cel mult 4
ore la 60C. Se pot păstra maxim 48 ore de la preparare, la temperatura de 0 ÷
4C, în dulapuri frigorifice sau vitrine curate, dezinfectate, fără miros străin,
destinate în exclusivitate păstrării lor.
Sortimente specifice:
- ciorbe şi borşuri din legume sau din legume şi supă de oase: ciorbă cu lobodă,
ciorbă de leurdă cu leuştean, ciorbă cu salată verde, ciorbă cu dovlecei, ciorbă de
fasole verde, ciorbă ţărănească din legume, ciorbă de legume cu tarhon, ciorbă de
varză albă;
- ciorbe şi borşuri din legume şi carne: borş moldovenesc, borş rusesc, borş cu
carne de miel, borş pescăresc, ciorbă de burtă, ciorbă cu perişoare, ciorbă de
văcuţă, ciorbă ardelenească cu carne de porc, ciorbă ţărănească cu carne de vită,
ciorbă a la grec cu aripi de curcan, ciorbă de potroace, ciorbă de fasole boabe cu
costiţă.
CARACTERISTICILE ORGANOLEPTICE ale ciorbelor şi borşurilor din
carne şi legume sunt:
Aspect: opalescent; bucăţi de carne cu os sau fără os, uniform
porţionate, cu formă definită; legume tăiate specific preparatului,
pătrunse, nesfărâmate; elemente de adaos specifice;
culoare: alb-gălbuie (cele cu ouă); roşiatică (cele cu pastă de tomate
sau roşii);
Consistenţă: lichidă;
Gust şi miros: plăcute, caracteristice elementelor din componenţă, fără
gust şi miros străin, gust acrişor, condimentare corespunzătoare.
DEFECTELE, CAUZELE ŞI POSIBILITĂŢILE DE REMEDIERE ALE
CIORBELOR ŞI BORŞURILOR DIN CARNE ŞI LEGUME sunt următoarele:
carne şi legume sfărâmate, fără formă definită: fierbere prelungită; fierbere în
clocote mari; nu se remediază; la carnea cu ţesut conjunctiv care se sfărâmă
uşor (peşte) se adaugă în apa de fierbere puţin oţet pentru a preveni
sfărâmarea cărnii;
aspect tulbure: nu s-a adăugat sare la începutul fierberii; nu s-a înlăturat
spuma la timp; s-a depăşit timpul de fierbere;
condimentare excesivă (prea sărată) sau cu gust şi aromă denaturate: dozare
greşită a condimentelor; cantitate prea mică de lichid; remediere: se adaugă
supă de oase necondimentată;
densitate prea mare: fierbere prelungită; proporţie necorespunzătoare între
lichid, legume, elemente de adaos; remediere: adăugare de supă de oase.
BORŞ CU LOBODĂ (10 porţii x 400 g): lobodă 1500 g, ceapă 200 g, ceapă
verde 200 g, morcovi 100 g, ţelină rădăcină 100 g, orez 100 g, ulei 100 ml, borş
1500 ml, ouă 3 buc., leuştean verde 30 g, pătrunjel verde 50 g, sare 40 g.
Bors pescaresc
1 kg de peste
1 kg peste mai mare,
1 radacina de patrunjel, Ciorba de potroace
2 morcovi, 1 kg tacâmuri de pasăre
2 cepe, (aripi, măruntaie, spate,
2 cartofi, gât)
3/4 l bors, 400 g morcovi, ţelină
2 l apa, 200 g ceapa
1 legatura leustean, 150 g orez
sare, piper, 2 ouă
1 l zeamă varză
50 g leuştean verde
250 g smântână sau iaurt
sare