MASURI DE PRIM

AJUTOR
Medicina bazata pe dovezi (EBM)
 EBM are ca scop utilizarea celor mai bune dovezi
disponibile provenite din metode stiintifice pentru a
conduce la decizii medicale . De asemenea,
urmareste sa stabileasca calitatea dovezilor ce
stabilesc riscurile si beneficiile tratamentelor
(inclusiv absenta acestora).
 EBM recunoaste ca multe aspecte ale medicinii
depind de factori individuali cum ar fi calitatea si
“rationament al valorii vietii” ce sunt doar partial
supuse cercetarilor stiintifice. EBM incearca sa
clarifice acele aspecte ale practicii medicale ce pot fi
supuse cercetarii stiintifice si sa aplice aceste
metode in practica medicala cu scopul de a asigura
cea mai buna predictie asupra prognosticului ad
vitam, chiar daca persista inca controversele legate
de tipul prognosticului de urmarit.
Clasificarea EBM
Evidence-based guidelines
 Evidence-based guidelines (EBG) is the practice
of evidence-based medicine at the organizational
or institutional level. This includes the production
of guidelines, policy, and regulations. This
approach has also been called evidence based
healthcare.
Evidence-based individual decision making
 Evidence-based individual decision (EBID)
making is evidence-based medicine as practiced
by the individual health care provider. There is
concern that current evidence-based medicine
focuses excessively on EBID
Masuratori statistice
 “Evidence-based medicine” incearca sa
exprime beneficiile clinice ale testelor si
tratamentelor utilizand metode statistice
Ghiduri
 A medical guideline (also called a
clinical guideline, clinical protocol or
clinical practice guideline) is a
document with the aim of guiding
decisions and criteria regarding diagnosis,
management, and treatment in specific
areas of healthcare.
Notiuni elementare
OXIGEN PLMANI SANGE

GLUCIDE
CELULE
LIPIDE
PROTEINE
Ce se intampla daca…
 Se opreste respiratia….
 Se opresc bataile cardiace?
CPR ?
 Cardio = inima
 Pulmonary = plamani
 Resuscitation = “inviere”
CPR
 Cardiopulmonary resuscitation (CPR) is an emergency
medical procedure for a victim of cardiac arrest or, in some
circumstances, respiratory arrest. CPR is performed in
hospitals, or in the community by laypersons or by
emergency response professionals.
 CPR involves physical interventions to create artificial
circulation through rhythmic pressing on the patient's chest
to manually pump blood through the heart, called chest
compressions, and usually also involves the rescuer
exhaling into the patient (or using a device to simulate this)
to inflate the lungs and pass oxygen in to the blood, called
artificial respiration,
 CPR is unlikely to restart the heart; its main purpose is to
maintain a flow of oxygenated blood to the brain and the
heart, thereby delaying tissue death and extending the
brief window of opportunity for a successful resuscitation
without permanent brain damage
CPR: Ghiduri
 The International Liaison Committee on
Resuscitation (ILCOR)
 American Heart Association (AHA)
 international Guidelines 2000 for
Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency
Cardiovascular Care
 International Consensus Conference on
Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency
Cardiovascular Care Science With Treatment
Recommendations (2005 Consensus Conference).
Lantul supravietuirii
Primul ajutor
 Proceduri de ingrijire medicala simple, de
urgenta aplicabile de catre neprofesionisti
pana la sosirea personalului medical de
specialitate. Se face referinta atat la
“laici”, cat si la personalul de pe
ambulante sau alti “first responders”.
 NU INLOCUIESTE UN TRATAMENT
MEDICAL COMPETENT
Aspecte etice
 OUT OF HOSPITAL SETTINGS
 To initiate resuscitation
 Not to initiate resuscitation
 To terminate resuscitation
 IN HOSPITAL RESUSCITATION
 To initiate resuscitation
 Not to initiate resuscitation
 To terminate resuscitation
 To withdraw life support
 Approximativ 700,000 stopuri cardiace pe an in
Europa
 Supravietuirea la externare de aprox 5-10%

 CPR efectuat de martori: interventie vitala

inaintea sosirii echipajelor de urgenta – dubleaza
sau tripleaza supravietuirea dupa SCR subit

 Resuscitarea precoce si defibrilarea prompta (in

decurs de 1-2 minute) poate duce la supravietuiri
de >60%.
 BASIC LIFE SUPPORT
 secventa de proceduri efectuate pentru a
restabili circulatia sangelui oxigenat dupa
un SC/R
 Compresii sternale si ventilatie pulmonara
efectuate de oricine care stie cum sa o
faca, oriunde, imediat, fara alt
echipament.

 dispozitive de protectie
 Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
 APPROACH SAFELY!

Approach safely
Scene
Check response
Rescuer Shout for help
Open airway
Victim
Check breathing
Bystanders Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
CHECK RESPONSE

Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
CHECK RESPONSE

Shake shoulders gently

Ask “Are you all right?”
If he responds
• Leave as you find him.
• Find out what is wrong.
• Reassess regularly.
SHOUT FOR HELP

Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
OPEN AIRWAY

Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
OPEN AIRWAY

Head tilt and chin lift

- lay rescuers
- non-healthcare rescuers

No need for finger sweep

unless solid material can be seen
in the airway
OPEN AIRWAY

Head tilt, chin lift + jaw thrust

- healthcare professionals
AIRWAY OPENING BY
NECK EXTENSION

Campbell
CHECK BREATHING

Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
CHECK BREATHING

 Look, listen and feel

for NORMAL breathing

 Do not confuse agonal

breathing with
NORMAL breathing
 Respiratii agonice

 Apar la scurt timp dupa oprirea cordului in

aproximativ 40% din stopurile cardiace

 Descrise ca respiratii “grele”, dificile.

Zgomotoase, “gas[ing”

 Recunoscute ca semn de stop cardiac

Erroneous information can result in withholding CPR from cardiac arrest victim
 Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
 Obstructia cailor aeriene cu corp
starin (FBAO)
Approximativ 16 000 adulti si copii sunt tratati annual in UK
pentru obstruictie de cai aeriene cu corpi straini

SEMNE OBSTRUCIE OBSTRUCIE SEVERA

MODERATA
“Te ineci?” “Da” Incapabil sa vorbeasca,
poate incuviinta
Alte semne Poate tusi, respira, Nu poate respira/
vorbeste respiratie cu
Wheezing/silentiu/ince
arca sa tuseasca/
inconstienta
ADULT FBAO TREATMENT
ABDOMINAL THRUSTS
30 CHEST COMPRESSIONS

Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
CHEST COMPRESSIONS

 Place the heel of one hand in

the centre of the chest
 Place other hand on top
 Interlock fingers
 Compress the chest
 Rate 100 min-1
 Depth 4-5 cm
 Equal compression : relaxation
 When possible change CPR
operator every 2 min
RESCUE BREATHS

Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
RESCUE BREATHS

 Pinch the nose

 Take a normal breath
 Place lips over mouth
 Blow until the chest
rises
 Take about 1 second
 Allow chest to fall
 Repeat
 RESCUE BREATHS
RECOMMENDATIONS:
- Tidal volume
500 – 600 ml

- Respiratory rate
give each breaths over about 1s with enough
volume to make the victim’s chest rise

- Chest-compression-only
continuously at a rate of 100 min
 CONTINUE CPR

30 2
DEFIBRILLATION
 Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
Attach AED
Follow voice prompts
AUTOMATED EXTERNAL
DEFIBRILLATOR (AED)

 Some AEDs will

automatically switch
themselves on when
the lid is opened
ATTACH PADS TO
CASUALTY’S BARE CHEST
ANALYSING RHYTHM
DO NOT TOUCH VICTIM
SHOCK INDICATED

 Stand clear
 Deliver shock
 SHOCK DELIVERED
FOLLOW AED INSTRUCTIONS

30 2
 NO SHOCK ADVISED
FOLLOW AED INSTRUCTIONS

30 2
IF VICTIM STARTS TO
BREATHE NORMALLY PLACE
IN RECOVERY POSITION
 Approach safely Approach safely
Check response Check response
Shout for help Shout for help
Open airway Open airway
Check breathing Check breathing
Call 112 Call 112
30 chest compressions Attach AED
2 rescue breaths Follow voice prompts
 CONTINUE RESUSCITATION
UNTIL

 Qualified help arrives and takes over

 The victim starts breathing normally

 Rescuer becomes exhausted

 Sequence of action
 Trained rescuers for ABLS: adult sequence
with the exception that they should
perform
 5 initial breaths
 1 min of CPR
THAN
 Go for help
CHEST COMPRESSIONS- children
 Lower third of the sternum
 Avoid abdominal compressions- locate
xiphisternum
 Compress one finger’s breadthabove this
 Compression to depress the sternum
approx 1/3 of the depth of the chest
 Release the pressure
 Repeat at a rate of 100/min
 After 15: head tilt, chin lift 2 effective
breaths
CHEST COMPRESSIONS
 15:2
 Lone rescuers may use a ratio 30:2
CHEST COMPRESSIONS-
children over 1 year
 The heel of the hand over the lower third
of the sternum
 Lift the fingers- pressure not applied on
the ribs
 Arm straight
 Compressions- 1/3 of the depth of the
chest
CHEST COMPRESSIONS-
children over 1 year
CHEST COMPRESSIONS
- infant, two or more rescuers
 encircling technique
 Both thumbs side by side on the lower
third of the sternum
 Tips pointing towards the infant’s head
 The rest of the hands:fingers together to
encircle the lower part of the rib cage
 Tips of the fingers supporting the infant’s
back
 Press down- 1/3
CHEST COMPRESSIONS
- infant, lone rescuer
Lone
rescuer:
compress
the
sternum
with the
tips of
two
fingers
Pediatric FBAO
 Back
blows
 Chest
thrusts
Pediatric FBAO
 No abdominal thrusts for choking infants
 Risk because of the horizontal position of
the ribs- upper abdominal viscera more
exposed to trauma
Regulation of Body’s Temp
 Body’s heat production
 metabolism
 exercise
 Shivering
 Heat loss
 convection
 conduction
 radiation
 respiration
 evaporation
Types of Cold Injuries
 Hypothermia
 Frostbite
 Chilblains
 Immersion/Trench Foot
 Snow Blindness
USE OF ACRONYM C.O.L.D.
A. C = keep it clean
B. O = avoid overheating
C. L = wear it in loose layers.
D. D = keep it dry.
Thermal burns
Burns
 Classified according to the depth or
degree of skin damage
 First
 Second
 Third degree of burns
First Degree Burn
 Cause:  Signs of First Degree
 Overexposure to sun Burns
 Light contact with hot  Erythema
objects  Mild Swelling & Pain
 Scalding by hot water  Rapid Healing
or steam
First Aid: First Degree Burns
 Cold Water NOT Ice Water
 Burn Lotion or Spray

 NO BUTTER OR OINTMENTS
Second Degree Burns
 Results from a very Signs of Second Degree
deep sunburn Burns
 Contact with hot  Erythema
liquids  Swelling
 Flash burns from  Blisters
gasoline etc.  Pain
 Open Wounds
 Wet appearance due
to loss of plasma
through damaged skin
layers.
First Aid: Second Degree Burns
 Immerse in cold water NOT ice water
 Apply cool compresses
 Blot dry & apply sterile gauze or clean cloth for
protection
 DO NOT break blisters or remove tissue
 DO NOT use an antiseptic preparation, ointment,
spray or home remedy on a severe burn.

 If arm or legs are affected, keep them elevated.

Third Degree Burns
 Caused by flame, Signs of Third Degree
ignited clothing, Burns
immersion in hot  White or Charred
water, contact with appearance
hot objects, or  Deep tissue
electricity. destruction
 Complete loss of all
skin layers
 Nerve Damage
 Pain or No Pain
First Aid: Third Degree Burns
 DO NOT remove pieces of adhered
particles of charred clothing.
 Cover burn with thick, sterile or freshly
laundered cloth.
 If hands or legs involved, elevate
 DO NOT immerse or apply ice water to
burn area.
 DO NOT apply ointment, commercial
preparations, grease, or other home
remedies.
PRIM AJUTOR
 Masuri de ingrijire si tratament de urgenta
aplicate unui bolnav sau unei persoane
traumatizate INAINTEA sosirii/defeririii
catre servicii medicale.
 MASURILE DE PRIM AJUTOR NU SUNT
APLICATE CU SCOPUL DE A INLOCUI
DIAGNOSTICAREA SI TERAPIA CORECTA
MEDICALA
 ofera asistenta temporara pana la sosirea
personalului medical calificat
PRIM AJUTOR
Scop:
 Salvarea vietii
 Prevenirea producerii in continuare a leziunilor
 Reducerea la minimum/prevenirea infectiilor
 Cei trei “P” P - Preserve Life.
P - Prevent the condition worsening.
P - Promote Recovery
Face diferenta dintre:
 Leziune temporara/permanenta
 Vindecare rapida/ infirmitate oermanenta
 Viata/moarte
PRIM AJUTOR
Obiective:
 A. – Airway: Mentinerea permeabilitatii
cailor aeriene
 B. – Breathing: Mentinerea respiratiilor
 C. – Circulation: Mentinerea circulatiei

+
 Oprirea hemoragiilor
 Prevenirea/ reducerea socului
PRIM AJUTOR
Evaluare initiala
 Inspectia rapida a zonei
 Preluarea controlului
 calm,
 rapid si
 eficient
 PRIM AJUTOR
Se vor evalua:
1. SIGURANTA proprie si a pacientului
2. MECANISMUL DE PRODUCERE A LEZIUNII
 Constient
 inconstient
3. INFORMATII TRANSMISE PE CAI
SPECIALE
- Medalion, bratara cu simboluri
- card cu informatii
PRIM AJUTOR
4. NUMARUL VICTIMELOR
 Cand sunt mai multe- evaluarea
A,B,sangerare si C
5. MARTORI
 Pot furniza informatii, ajutor chiar daca
sunt nepregatiti prin: apel de urgenta,
suport moral victimei, impiedicarea
imixtiunii altor persoane
6. PREZENTATI-VA- ca persoane calificate
in prim ajutor; consimtamant cerut celor
constienti, prezumat pentru cei
inconstienti
PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA
1. Mentineti pacientul in decubit dorsal, capul la
acelasi nivel cu corpul, pana la evaluarea
gravitatii situatiei.
Identificati exceptiile la aceasta regula:
 Varsaturi sau hemoragii in zona cavitatii bucale-
pozitie laterala de siguranta ! la leziunile
suspectate de coloana cervico-dorsala (2%
explozii, 6% traumatism facial sau GCS<8)
 Dispnee- pozitie sezanda sau semi
 Socul- membrele superioare ridicate (!?) doar
daca nu se suspecteaza leziuni de coloana
2. Nu mobilizati pacientul mai mult decat necesar.
Indepartati hainele cu efect restrictiv, asigurati
comfortul termic
PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA
3. Asigurati confort psihic pacientului
4. Nu atingeti rani, arsuri decat daca e absolut
necesar. Folositi obiecte sterile. Folositi bariere.
Spalati maini!
5. Nu oferiti apa sau alimente din primul moment
6. Imobilizati orice zona suspectata a fi fracturata.
Nu incercati sa reduceti fractura. Nu mobilizati
decat daca e strict necesar
7. Mentineti temperatura normala a corpului
PRIM AJUTOR-REGULI DE BAZA
Transmitere de boli infectioase
 Purtati manusi sau folositi alta bariera
 Spalati-va mainile imediat cu apa calda si
sapun
 Bariera pentru respiratii artificiale
BLS
 Adult
 Pediatric
 Obstructie de cai aeriene cu corp strain
HEMORAGII
 Pierdera sangelui la nivel capilar, venos
sau arterial
 Hemoragii interne- in interiorul corpului
 Hemoragii externe- inafara corpului
 Ambele
 Hemoragii capilare- sangele “balteste”
 Hemoragii venoase- sange inchis la
culoare, curgere fluenta, continua
 Hemoragii arteriale- sange rosu aprins,
pulsatil- situatie amenintatoare de viata!
HEMORAGII
 Adultul- 5-6 litri de sange
 Poate pierde fara consecinte aprox 0.5l
 La peste 1l- soc
 2-3l- deces
 Greu de identificat uneori daca e arteriala
sau venoasa
• capilare- usor de controlat pe suprafata
mica
• Leziuni profunde cu hemoragii arteriale
sau venoase- Urgenta majora!
HEMORAGII
 Hemoragii externe
1. Compresie directa- prima si cea mai eficienta masura
 pansament steril sau tesut curat
 Nod legat deasupra
 Inca un pansament sau propriul pumn
 Nu indepartati sub nici o forma pansamentul aplicat
2. Ridicarea extremitatii lezate deasupra nivelului cordului-
impreuna cu compresia directa.
3. Compresie indirecta pentru hemoragiile arteriale pe artere
sustinute de suport osos
 Cu degetele, podul palmei sau mana
 !- flux inadecvat catre extremitate
 NU la nivelul carotidelor!
 Cele mai des utilizate- brahial, femural
HEMORAGII
4. Garoul- folosit ca ultima resursa
- Doar la nivelul extremitatilor
- Folosit neadecvat poate duce la
compromiterea definitiva a membrului
- Bucata de tesatura, curea, fular
- Nu folositi sarme, cabluri etc- ce ar putea
taia pielea
HEMORAGII
 Plasarea garoului:
 Mentineti compresia
 Plasati garoul intre plaga si inima
 Aplicati un rulou de tesut pe artera
 Infasurati garoul de 2 ori in jurul extremitatii si
faceti un nod pe ½
 Aplicati un bat pe nodul respectiv si legati-l
 Rasuciti batul pana cand hemoragia este controlata
 Fixati batul
 NU ACOPERITI GAROUL!!!!!
 MARCATI POZITIA SI ORA!!!!
 NU-L MAI INDEPARTATI!!!!
HEMORAGII
Hemoragii interne
 De obicei nu sunt la vedere
 Pot conduce la soc
 Hemoragii la nivelul gurii, urechilor, nasului,
rectului sau altor orificii sunt considerate severe
si indica prezenta hemoragiilor interne
 Contuzii, corpuri contondente, fracturi
 Semne:
 anxietate, agitatie.
 sete,
 greturi si varsaturi,
 tegumente reci, palide si umede,
 tahipnee,
 tahicardie cu puls slab palpabil
HEMORAGII
 In resuturi moi: Echimoze- contuzii: gheata
sau pansament rece nu direct in contact cu
pielea, ci prin tesaturi- reduce durerea si
edemul
 Hemoragii interne severe:
 Sunati la numarul de urgenta local
 Monitorizati ABC
 Tratati socul*
 Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila*
 Mentineti confortul termic
 Sustineti moral
HEMORAGII
Epistaxisul
 Produs de traumatism, factori de mediu, HTA,
schimbari de altitudine
 In caz de fractura de craniu- nu incercati sa opriti
hemoragia. Sunati 112!
 Alte cauze:
 Pozitie sezanda, nu capul pe spate,eliberati de haine
stranse in jurul gatului
 strangeti aripile nazale(exceptie fracturi) si apasati;
gheata sau comprese reci la baza nasului 5-10 min
 Presiune la niveleul buzei superioare sub nas
 Incurajati sa scuipe
 Nu freaca sau sufla nasul timp de min 1 ora
 Pozitie laterala de siguranta daca devine inconstient
 Corp strain- copii: nu impingenti! Sunati 112!
SOCUL
 Reprezinta incapacitatea cordului si a
sistemului circulator de a mentine perfuzia
catre organele vitale prin aport de de
sange cu continut de oxigen.
 Situatie amenintatoare de viata
 Recunoasterea semnelor si simptomelor-
nu toate concomitent, nu imediat
SOCUL- semne si simptome
1. Anxietate, agitatie
2. Greturi, varsaturi
3. Sete
4. Privire “goala”, mohorata, pupile dilatate
5. Tahipnee, respiratii neregulate
6. Tegumente palide, reci, umede, lipicioase
7. Tahicardie sau puls nepalpabil periferic
SOCUL
 Socul hipovolemic- cauzat de pierderea
excesiva de sange sau fluide din organism
 Apare in conditii de hemoragii, arsuri,
varsaturi si diaree excesive
 Socul cardiogen- deficit de pompa
cardiaca
 Socul septic
 Socul neurogen
 Socul anafilactic- substanta cu rol de
alergen- medicamente, venin de insecte si
animale, praf si polen, alimente
SOCUL
Prevenire si tratament:
 Mentineti deschisa calea aeriana
 Controlati hemoragiile
 Pozitionati pacientul: pe spate, cu membrele
inferioare ridicate usor sau in pozitie laterala de
siguranta dupa caz. Nu mobilizati in caz de leziuni
de coloana suspectate.
 Imobilizati eventualele fracturi, nu reduceti!
 Mentineti temperatura, inlaturati hainele ude. NU
folositi metode de incalzire activa!
 Incurajati victima, evitati expunerea zonei ranite
vedrii acesteia
 Nu alimentati, nu administrati lichide!
 112
TRAUMATISMELE TESUTURILOR
MOI
 Plagi- traumatisme ce produc efractia
tegumentului, a tesutului subcutanat si
altor mucoase.
 Plagi contuze
 Plagi dilacerate
 Plagi taiate/ intepate
 Riscurile majore:- hemoragii si infectii
PLAGI
Generalitati
 Plagi recente: controlul hemoragiilor si
prevenirea infectiei
 Plagi vechi si inectate: ridicarea zonei
afectate, pansament umed caldut
 Plagi ce contin corpuri straine; pot fi
indepartate doar daca sunt superficiale. !
Nu indepartati niciodata corpurile straine
din ochi sau craniu!!!!!!!
PLAGI
 Dimensiuni
 Localizare
Tipuri de plagi:
 INCHISE:
 CONTUZIA (echimoza, edem, durere)
 Comprese reci/ gheata nu direct pe tegument!
 HEMATOMUL- leziune extinsa a tesuturilor moi
cu pierdere de sange in interiorul tesutului- de
obicei in zone fracturilor
 Compresie manuala, pansamente reci, imobilizare,
pozitie elevata
PLAGI
DESCHISE
 Abraziuni (escoriatii)
 Amputatii traumatice (complete, partiale)
 ABC
 Controlul hemoragiei
 Pansament
 Prevenirea/ tratarea socului
 Solicita asistenta medicala de urgenta
 Avulsii- tegumentul este complet indepartat,
smuls din zona respectiva
 Hemoragii importante
 Recuperati tegumentul, turnati apa, puneti-l in
pansament steril, in punga inchisa, puneti cu gheata si
trimiteti cu pacientul
PLAGI
 TAIATE – instrumente ascutite: cutite,
lame, cioburi de sticla
 Hemoragii importante
 Cel mai mic risc de infectii

 DILACERARI- plagi rupte, smulse

 INTEPATE
PLAGI
 Principii de prim ajutor
1. Controlul hemoragiei
2. Prevenirea socului
3. Prevenirea infectiei:
Plagi mici: spalati cu apa si sapun, uscati si
aplicati un antiseptic usor, neiritant.
Pansament
Plagi mari: nu incercati sa spalati sau sa
aplicati antiseptic. Acoperiti cu
pansament steril, uscat
OASE, ARTICULATII SI
MUSCULATURA
 Fracturi, luxatii, entorse, contuzii
 Leziuni articulare impreuna cu cele
musculare
 Dificil de diferentiat de fracturi- in caz de
nesiguranta, mai bine tratezi ca fractura
 Principiu de baza in fracturi: imobilizarea
segmentelor fracturate pentru prevenirea
aparitiei in continuare a leziunilor produse
de capetele osoase
FRACTURI
ATELE- orice obiect rigid- umbrele, bete,
plansee, perne ziare pliate, membru
inferior nefracturat etc.
 Sunt fixate de membrul fracturat cu
bandaje, tesaturi, benzi adezive
 Nu se aplica foarte strans, se lasa expuse
extremitatile- degete
FRACTURI
 Inchise-
osul este fracturat,
dar tegumentul ramane
Intact
 Deschise- osul este
fracturat, tegumentul lezat
 Complicate- leziuni secundare
(coasta ce perforeaza
plamanul)
FRACTURI
 SEMNE SI SIMPTOME:
Swelling
Pain.
Loss Of Movement.
Irregularity.
Noise.
Tenderness.
Shock
FRACTURI
CONDUITA
 Controlul hemoragiei- garou doar ca solutie
extrema
 Tratamentul socului
 Monitorizeaza ABC
 Se indeparteaza bijuterii, haine, usor, pentru a nu
produce leziuni suplimentare
 Se verifica pulsul distal de fractura-
absent:miscari lejere pana la palparea sa
 Se acopera plagile cu pansament steril. NU se
apasa capetele osoase inapoi in plaga
 Se plaseaza atela
FRACTURI
Plasarea atelei:
 Se mentine tractiunea pana la fixarea atelei
 Se infasoara de la baza la varf, nu strans
 Se Verifica pulsul distal
 Daca e absent, se largeste bandajul
 Se solicita ajutor medical
Rezumat- ACRONIM :
I (ice)
C (compression)
E (elevation)
FRACTURI
 ANTEBRAT
 BRAT
FRACTURI
 FEMUR
 GAMBA
 ROTULA
FRACTURI
COLOANA VERTEBRALA
 Mielice durere, soc, paralizie
 Amielice-
 ORICE DURERE DE COLOANA CERVICALA SAU
DORSO-LOMBARA POSTRAUMATICA TREBUIE
CONSIDERATA CA O LEZIUNE DE COLOANA
VERTEBRALA
 Conduita:
 Pozitie decubit dorsal, stabilizarea capului si gatului in
pozitia gasita
 Cai aeriene: subluxatia mandibulei, ABC
 Se mentine pozitia neutra a capului si gatului-
guler improvizat din prosop
 Se trateaza socul. Nu se ridica picioarele
 Nu permiteti miscari, nu mobilizati, ajutor medical.
Urgente medicale
Sincopa- pierdere temporara de constienta
 Atunci cand fluxul sanguin cerebral este
temporar inadecvat
 Fie cu semnificatie medicala minima, fie o
cauza grava.
 Semne si simptome:
1.ameteli,greturi, tulburari de vedere
2.transpiratii, paloare, tahicardie
Sincopa
Sistem nervos
 Encefal, maduva spinarii, nervi.
 Semnale de la si catre creier
 Controleaza si activitatea mm involuntare
 Neuroni motori
 Neuroni senzitivi
Inconstienta: intreruperea functionarii normale a creiereului.
 Grade:
 A= alert
 V= voce
 P= pain (durere)
 U= unresponsive (nu raspunde)
Sincopa
 Cauze de pierdere a constientei
F - Fainting
I - Infantile Convulsions
S - Shock
H - Heat Imbalance

S - Stroke
H - Heart Attack
A - Asphyxia
P - Poisoning
E - Epilepsy
D - Diabetes
Sincopa
1. Evaluare initiala
2. Decubit dorsal, membrele pelvine ridicate
30 cm. nu permiteti pozitia sezanda
3. Monitorizati A,B,C
4. Largiti orice imbracaminte care strange la
nivelul gatului, toracelui, taliei
5. Verificati daca s-au produs leziuni in
timpul caderii
6. Solicitati asistenta medicala
Urgente diabetologice
 Diabetul zaharat- afectiune care impiedica
utilizarea glucidelor- glicozurie
 Tip I: insulin-dependent- controlat cu
insulina
 Tip II: non-insulinodependent- controlat
cu dieta sau medicatie per os. Necesita
uneori injectii de insulina.
Urgente diabetologice
Coma diabetica hiperglicemica
 Situatie in care lipsa insulinei conduce la
hiperglocemie. Cauze: stress, insulina
insuficienta, aport glucidic- 5I
Semne si simptome:
 Halena specifica, sete
 Vertij, confuzie
 Puls tahicardic, filiform, tahipnee
 Greturi, varsaturi, dureri abdominale
Urgente diabetologice
Coma diabetica hiperglicemica
 Evaluati si mentineti ABC
 Decubit dorsal, capul si umerii ridicati.
 Nu administrati bomboane sau bauturi
 Tratati socul
 solicitati asistenta medicala
Urgente diabetologice
Hipoglicemia: situatie in care lipsesc
glucidele/ exces de insulina.
Cauze: starvatie, effort fizic intens,
modificari de dieta
Semne si simptome:
 Cefalee
 Tegumente palide, umede, transpiratii
excesive
 Slabiciune musculara, foame, tahicardie
Urgente diabetologice
Hipoglicemia- daca o suspectati actionati:
1. Intrbati pacientul sau anturajul:
 Daca pacientul a mancat
 Daca pacientul si-a administrat insulina
2. Evaluati si monitorizati ABC
3. Decubit dorsal, capul si umerii ridicati
4. Administrati doar pacientului constient
bomboane sau bauturi dulci
5. Tratai socul
6. Solicitati asistenta medicala
Accidentele vasculare cerebrale
 Situatie in care unul sau mai multe vase
sanguine cerebrale sunt ocluzionate sau
lezate, ceea ce conduce la moartea celulei
nervoase prin lipsa de oxigen
Cauze;
 Trombi
 Hemoragii
 emboli
Accidentele vasculare cerebrale
Semne si simptome;
1. Debut brusc
2. Slabiciune sau parez/paralizie a unui
hemicorp
3. Pierderea expresivitatii faciale si
asimetria gurii
4. Vedere dubla, cefalee
5. Dificultate de vorbire sau/ si intelegere
6. Anizocorie, greturi, varsaturi
Accidentele vasculare cerebrale
 Decubit dorsal, capul si umerii usor ridicati
 Evaluati si mentineti ABC
 Mentineti pacientul linistit si in confort
termic
 Nu administrati nimic per os
 Solicitati asistenta medicala
Crize convulsive
 Convulsii: miscari ale corpului cauzate de
contractii musculare involuntare, cauze;
epilepsie, traumatisme craniene, infectii, febra.
 Confuz si dezorientat dupa convulsii
 Semen si simptome:
1. “aura” vizuala, sonora, gustativa sau olfactiva
2. ‘”strigat”
3. Pierdere completa sau partiala a constientei si
rigiditate musculara
4. Spasme ale membrelor
5. “spume” la gura
6. Posibila emisie de urina si fecale
Crize convulsive
1. Asezati pacientul in decubit dorsal, protejandu-l
de alte lovituri
2. Indepartati obiectele apropiate pentru a preveni
leziunile
3. Nu introduceti nimic intre dinti si nu imobilizati
pacientul in nici un fel
4. Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei,
a toracelui
5. Calmati si incurajati
6. Evaluati si mentineti ABC
7. Nimic per os
 Solicitati asistenta medicala
Sindroame coronariene acute
 Situatie in care fluxul  Factori de risc
sanguin coronarian este neinfluentabili
intrerupt, conducand la  Ereditate
necroza zonei de miocard  Sex
din lipsa de oxigen  Varsta
 Afectiune cardio-vasculara  Factori de risc influentabili
 Durere retrosternala- a se  Fumat
suspecta un sindrom  HTA
coronarian acut pana la  Colesterol
proba contrarie!  Obezitate
 Sedentarism
 Stress
 Diabet netratat
Sindroame coronariene acute
Semne si simptome:
 Dureri retrosternale
 Iradiere in mandibual, umeri. Brate, gat, spate
 Dispnee
 Tegumente palide, umede, transpiratii profuze
 Anxietate, greturi, varsaturi
 Astenie
Daca suspectati:
1. ABC
2. Plasati pacientul in pozitia cea mai confortabila (sezanda sau
semi)
3. Mentineti pacientul linistit si in confort termic
4. Slabiti hainele stranse din jurul gatului, a taliei, a toracelui
5. Pregatiti-va sa efectuati CPR
6. Solicitati asistenta medicala
Intoxicatia acuta etanolica
 Etanolul- ingredient principal al vinului, berii etc
 Clasificat ca si drog- deprima SNC, afectand
activitatile fizice si mentale
 Confera dependenta
 Afectare in etape: relaxare si stare de bine,
pierderea gradata a coordonaroo. Incapacitate de
a efectua activitati si indatoriri uzuale
 Depresie a respiratiilor, pierdere de constienta,
coma, deces
 Sevrajul: delirium tremens
Intoxicatia acuta etanolica
Semne si simprome;
1. Halena alcoolica
2. Dezechilibrare si vorbire ingreunata
3. Greturi, varsaturi si facies vultuos
 Semne ce pot fi identice cu ale unor afectiuni altele decat
intoxicatia etanolica
In caz de suspiciune;

1. Decubit dorsa, protejati de leziuni

2. ABC
3. Evaluare initiala
4. Monitorizati atent- pacientul poate deveni inconstient
5. Nu criticati, fiti fermi
6. Nu plecati niciodata de langa el
7. Solicitati asistenta medicala
Traumatismele craniene
 Majoritatea- minore
 112 trebuie anuntat in caz de :
 Hemoragie severa faciala sau craniana
 Epistaxis sau otoragie
 Cefalee severa
 Alterarea starii de constienta in secunde
 Aspect echimotic in jurul ochilor sau retroauricular
 Apnee
 Confuzie
 Pierderea echilibrului
 Pareza sau incapacitatea de a mobiliza membre
 Anizocorie
 Varsaturivorbire dificila
 Convulsii
Traumatismele craniene
 Traumatism cranian sever:
 Mentineti pacientul linisit, imobil, in decubit
dorsal, capul si umerii usor rodocati. Evitati
miscarile gatului. Mobilizati doar in caz de stricata
necesitate
 Opriti sangerarile. Presiune directa cu pansament
steril sau textil curat. Nu aplicati compresie daca
suspectati fractura craniana
 Monitorizati schimbarile de dinamica a respiratiei
si constientei
 In lipsa circulatiei- CPR
Traumatismele toracice
 Dispnee si hemoragii
 In lipsa semenelor de obstructie aeriana:
orice dispnee de evaluat pentru trauma
toracica inchisa sau deschisa
 Pneumotorax deschis
 Urgenta medicala cu risc vital
Traumatismele toracice
 Semne si simptome
1. Dispnee si durere toracica violenta
2. Cianoza, anxietate
 Primul ajutor:
1. Etanseizati rana cu mana sau orice obiect
(card de identitate). In caz de agravar,
indepartati imediat!
2. Pozitionati pacientul pe partea afectata
3. Tratati socul- pozitie semisezanda
4. Nimic per os
5. Solicitati asistenta medicala de urgenta
Traumatismele abdominale
 Inchise: tegument 1. ABC
intact 2. Plasati pacientul in
1. Durere violenta, pozitia cea mai
varsaturi, contractura comfortabila
musculaturii 3. Indepartati cu grija
abdominale hainele pentru a
2. Distensie abdominala, evalua corect
soc 4. Trati socul
3. Pozitie antalgica 5. Nimic per os
Traumatismele abdominale
Deschise
1. Semenel traumatismelor inchise
2. Plagi intepate sau contuze, hematemeza
3. Dureri lombare
 ABC
 Indepartati cu grija hainele
 Pozitia cea mai comfortabila
 Tratati socul
 Opriti hemoragiile. Nu atingeti si nu incercati sa
repozitionati organele eviscerate. Acoperiti cu pansament
steril cu ser fiziologic
 Nimic per os
 Solicitati asistenta medicala de urgenta
Inecul
 Asfixie prin imersie in apa sau alt lichid
 Fluidul nu patrunde in plamani
 Apa rece- conditie favorabila
prognosticului resuscitarii
Inecul
1. Veniti in ajutorul victimei fara sa va
puneti viata in pericol
2. ABC, incepeti respiratiile gura-la gura
chiar din apa
3. Scoateti victima din apa pe o suprafata
dura
4. Mentineti o pozitie neutra a capului si
gatului, guler cervical improvizat
5. CPR la nevoie
Electrocutare
 Efectul produs de trecerea curentului electric
prin orice parte a corpului
 Pericol ce provine din
 Voltaj
 Calea urmata prin corp
 Starea anterioara a pacientului
 Rapiditatea instituirii terapiei
 Semne si simptome:
1. Tegumente palide, cianotice
2. Puls slab sau absent
3. Arsuri, inconstienta
4. Respiratii superficiale sau lipsa respiratiilor
5. Rigiditate musculara
Electrocutarea
 In asteptrea echipajelor medicale:
 Priviti! Nu atingeti! Persoana se poate afla in
continuare in contact cu sursa. Opriti sursa de
curent daca e posibil. In caz contrar- indepartati
cu material izolant
 Verificati prezenta circulatiei- initiati CPR
 Preventi socul
Atentie!
 Nu atingeti persoana cu mainile goale daca se
afla inca in contatct cu curentul
 Nu stati langa cabluri de inalta tensiune pana la
intreruperea curentului- 20 m.
 Nu mobilizati pacientul decat daca e strict
necesar