Coordonator Norina FORNA

PROTETICA DENTARA
Vol. II
PROTEZA PARTIALA MOBILIZABILA
PROTEZA TOTALA

Editura Enciclopedica
201
1
EDITURA ENCICLOPEDICA
Str. Luigi Cazzavillan nr. 17, sector l,Bucure§ti Tel.:
021.317.90.35; Fax: 021.317.88.42 e-mail:
difuzare@universenciclopedic. ro enciclopedica2006@yahoo. com
www. universenciclopedic. ro

Tiparul executat la Regia Autonoma „Monitorul Oficial’

Prefafa
 Protetica dentara reprezinta un domeniu complex al Medicinei
Dentare contemporane, cu profunde implicatii in practica curenta. Publicans
actuals of era o abordare unitara a unei problematic! cu un inalt grad de
dificultate. Nu putem avea o viziune in ansamblu decat daca privim in mod
corect intregul, fara a eluda elementele bazale gnatologice ce i§i pun
amprenta pe evolu^ia §i terapia fiecarei entitafi clinice.
Aceasta apari^ie editorials aduce la un numitor comun nofiunile
proteticii dentare, detaliind fiecare entitate clinica in parte dupa un algoritm
clar, de la tabloul clinic pana la soluble terapeutice specifice.
Includerea in colectivul de elaborare a celor doua volume a
Profesorului Cees de Baat, Pre§edintele Elect al European Prosthodontic
Association 2011, specialist in domeniu I proteticii dentare nu este
intamplatoare, calitatea acestuia de referent §i autor of erind certitudinea
racordarii la exigenfele europene.

Autorii

Le soussigne Jean Paul Louis accepte la qualite de referent du

manuel unique de prothetique dentaire, elabore sous la coordination de
Prof. Forna Norina, considerant les deux volumes comme une publication
de succes, qui off re le support necessaire pour la preparation de I’examen
de residence sur le territoire de la Roumanie.
En meme temps, les deux volumes sont tres utiles pour tous les
praticiens, du point du vue du raccord aux notions actuelles de prothetique
dentaire.

La signiture
 It was an honour and a plesure for me,
being the President elect of the European Prosthodontic Association to be
invited to review your into English translated „Prosthetic Dentistry”.
In my opinion, these two volumes describe extensively and
accurately the state-of-the-art of Prosthetic Dentistry, making them an useful
guideline for a specalisation programme in your country.

Yours sincerely/
/I /

Professor Ccfes de Baat

Radboud University Nijmegen Medical Centre
The Nethenands.
 COORDONATOR:

Prof. Univ. Dr. Norina Consuela Forna

Medic Primar Stomatologie Generals, Chirurgie Oro-Maxilo-Faciala, Medic MedicinS Generals
Doctor in MedicinS - Implantologie
§ef Discipline Reabilitare Implanto-ProteticS §i Proteze Partial Amovibile
Fellow Diplomate ICOI (International Congress of Oral Implantologists)
Coordonator Program Studii Complementare - Implantologie Orala
Supracalificare tn ProteticS DentarS,Chirurgie Oro-Maxilo-Faciala
§i Implantologie (Paris 5, Paris 6)
Master in Implantologie §i Protetica Dentara (ICOI - International Congress of Oral
Implantologists)
Ambasador ICOI (International Congress of Oral Implantologists)
Consilier pentru Romania . BASS (Balkan Stomatological Society), CIDCDF (Confederatia
Internationala a Decani lor de Expresie Total sau Partial Franceza), ADEE (Asociatia Dentara
Europeans pentru Educate)
Membru al Academiei Franceze de Chirurgie DentarS (Academie Nationale Francaise de
Chirurgie Dento-Alveolaire), al Academiei Americane de Implantologie (American Academy of
Implantology), al Colegiului Regal Britanic de Chirurgie
O.M.F. (Faculty of General Practice, The Royal College of Surgeons of Englands) §i al Asociatiei
Europene de ProteticS (European Association of Prosthetics)
Pre§edintele SocietStii Romane de Reabilitare OralS §i al Asociatiei Dentare Romane pentru
Educate
Decan Facultatea de MedicinS DentarS, UMF „Gr.T.Popa”, la§i
 REFERENJI:

Prof. Dr. JEAN PAUL LOUIS, PU, PH

President de lAcademie Nationale de Chirurgie Dentaire Ancien doyen de la
faculte de Nancy
Exercice exclusifen Prothese amovible Complete

Prof. Univ. Dr. GEORGES KHOURY

Chirurg dentist
Pre§edinte al Societ^ii Franceze de Estetica Dentara (SFDE) Membru al
Asociatfei Franceze de Implantologie Orala (AFI)
Associate Fellow al American Academy of Implant Dentistry (AAID)

Profesor CEES DE BAAT

Departamentul Protetica Dentara, Free University,
Amsterdam, Olanda
Membru al Consiliului Asociatiei Europene de Protetica
Fondator al Colegiului European de Gerontologie

IN COLABORARE CU:

Tehn. RICHARD ABULIUS

- Vice-Pre§edinte al Societafii Franceze de Estetica Dentara
- Pre§edinte Fondator al Institutului European de Formare in domeniul
Medicinei Dentare
- Autor a peste 80 de publicafii despre estetica protezarii pe
implante
- Formator in cadrul DIU - Chirurgie Reconstructive Pre- §i
Post- Implantara, Facultatea de Medicina UFR Pitie-Salpetriere

SERGE GOLDSTEIN
The CEO of MD Simulation
 AUTORI

Prof. Univ. Dr. DORIN BRATU

Medic primar Stomatologie Generate,
§ef Discipline Protetica Dentara, U.M.F. ..Victor Babe§" Timi§oara
Membru al Academiei de Implantologie Americane

Prof. Univ. Dr. NORINA CONSUELA FORNA

Medic primar Stomatologie Generala §i Chirurgie Oro-Maxilo-Faciala,
§ef Discipline Reabilitare Implanto-Protetica §i Proteze Partial Amovibile

Prof. Univ. Dr. LIANA LASCU

Medic primar Stomatologie Generale,

§ef Discipline Protetica Dentare, U.M.F. „luliu Hatieganu" Cluj-Napoca

Prof. Univ. Dr. MIHAELA PAUNA

Medic primar Stomatologie Generate,

§ef Discipline Proteze Mobile, U.M.F. ..Carol Davila" Bucure§ti

Prof. Univ. Dr. SORIN POP§OR

Medic primar Stomatologie Generate,

§ef Discipline Protetica Dentare, U.M.F. Targu Mure§

CUPRINS
 PROTEZA PARTIALA MOBILIZABILA
Autor: Prof.Dr. Norina Consuela Foma

1 Etiologia edentatiei partiale................................................................ 3

2 Tabloul clinic al edentatiei partiale.................................................... 17
3 Examene clinice §i paraclinice in edentatia partiala
§i edentatia totala................................................................................ 31
4 Mijloace protetice utilizate in edentatia partial intinsa...................... 84
5 Principiul biomecanic in protezarea scheletata.................................. 200
6 Algoritmul de tratament in edentatia parpala intinsa ........................ 230
7 Solutii terapeutice in edentatia parpala intinsa .................................. 325
Bibliografie cap. 1-7 .............................................................................. 371

PROTEZA TOTALA
Autori: Prof. Dr. Dorin Bratu, Prof. Dr. Norina Consuela Foma, Prof.Dr. Mihaela Pauna

8 Date de anatomie clinica §i fiziologie orala la edentatul total........... 379

9 Etape clinico-tehnice in protezarea edentatiei totale.......................... 462
10 Stomatopatiile protetice la edentatul total........................................ 593
11 Abordari terapeutice moderne in edentatia totala............................. 602
12 Reoptimizarea protezelor mobile ..................................................... 693
Bibliografie cap. 8-12 ............................................................................ 705
PROTEZA PARJIALA MOBILIZABILA
 CAPITOLUL 1

ETIOLOGIA EDENTATIEI PARTIftLE

Etiologia edentatiei partial intinse este §i se reflecta Tn anomaliile de numar
variata, influentand decisiv morfologia cam- caracterizate de absenta unitatilor odonto-
pului protetic, precum §i indicii ce caracteri- parodontale de pe arcada, ca ur- mare a
zeaza suportul odonto-parodontal §i muco- ageneziei mugurilor dentari Tn eta- pa
osos, constituind un punct de piecare pertinent embrionara.
pentru alegerea solufiei terapeutice corecte, Numarul unitatilor dentare absente de-
precum §i Tn realizarea unei prega- tiri fine§te una din urmatoarele forme clinice:
specifice. • hipodontie - atunci cand agenezia a
Incidenja ridicata Tn randul populafiei, interesat unul pana la 4 muguri dentari;
explicate prin factorul civilizafie - diversifi- carea • oligodontie - define§te absenta unui
alimentatiei - duce la cre§terea inci- den|ei numar mai mare de 8 unitati dentare;
cariilor §i parodontopatiilor. • anodontie - reprezinta absenta tu-
Sintetizand factorii cauzali, stand de cele
turor unitatilor dentare de pe arcada,
mai multe ori sub semnul evolutiei, putem vorbi
forma clinica foarte rara, coabi- tand cu
despre doua mari categorii de factori, Tripartite
alte afectiuni sistemice.
pe mai multe subgrupe:
Formele clinice de hipodontie §i
• 1. factori determinanti:
oligodontie sunt cele care conduc la o abor-
- 1 .a. cauze congenitale;
dare interdisciplinary a cazului, Tntr-un prim
- 1 .b. cauze aparente;
timp realizandu-se tratamentul ortodontic Tn
- 1 .c. cauze dobandite - locale §i
vederea obtinerii unui spajiu protetic optim
generale.
aplicarii terapiei protetice, varianta implanta- ra
• 2. factori favorizanti:
dejinand suprematia Tn paleta de alternative de
- 2.a. factori genetici;
tratament Tn acord cu varsta pacien- tului §i
- 2.b. factori de rise;
arhetipul morfo-functional ce caracte- rizeaza
- 2.c. factori socio-demografici §i
campul protetic.
economici.
Forma clinica cea mai Tntalnita Tn

FACTORI DETERMINANT! practica medicinii dentare este reprezenta- ta

A. CAUZE CONGENITALE ALE EDENTATIEI de hipodontie, dintii interesati, Tn ordinea

incidentei absenfei acestora pe arcada, sunt
PARTIAL INTINSE
reprezentati de molarul 3, considerat
Aspectele congenitale ale edentatiei se
datoreaza unor factori care T§i Tncep aefiunea
Tnca din saptamana a 6-a de viata intrauterina

3
 emblematic pentru evolutia filogenetice a lateral, etiologie a edentafiei ce a atras
speciei umane, urmat de incisivul lateral modificari in plan orizontal, redimensionarea
spafiului protetic potential prin terapie
superior §i premolarul doi.
ortodontica constituindu-se intr-un obiectiv
Reprezentativ pentru problematica
prioritar al planului de tratament (fig. 1.1).
abordata este un caz clinic cu agenezie de

Fig. 1.1. Caz clinic de agenezie de laterali superiori (Cazuistica Dr. N.Forna)
In ce prive§te rezolvarea terapeutica nerate de multiple cauze:
protetica propriu-zisa la cazurile clinice cu o • Lipsa potentialului eruptiv;
astfel de etiologie a edentafiei, aceasta Tncepe • Condensed osoase;
dupe finalizarea procesului de cre§- tere a • Persistenta dintelui temporar;
maxilarelor, etape evolutive ce are loc dupa • Prezenfa tumorilor sau chisturilor;
varsta de 18 ani. • Displazii ectodermale ce determine
anomalii de morfodiferen- tiere in
B. CAUZE APARENTE ALE EDENTATIEI perioada de dezvoltare.
PARTIAL INTINSE In functie de grosimea osului, incluzia
Acest prototip etiologic define§te orice poate fi:
spafiu protetic potential, consecinta a absen- tei • Profunde;
eruptiei dintelui pe arcade, sub forma cli- nica a • Superficiaie.
incluziei sau a anclavarii dentare.
Incluzia dentara (fig. 1.2) poate fi ge-

4
 O alta clasificare se face in functie de • Traumatisme;
partea dentara expusa: • Despicaturi labio- palatine.
• Totala/completa; 3. CAUZE GENERALE: carenje/afec-
• Partiala. tiuni sistemice care afecteaza metabolis- mul
Cauzele incluziei dentare sunt locale, osos (sindroame disgenice, discrinii,
loco-regionale §i generale. hipovitaminoze C §i D, rahitism).
1. CAUZE LOCALE: Asocierea incluziei dentare, totale sau
• Forma mugurelui dentar; partiale, cu factori colaterali, reprezen- taji de
• Pozitia prea profunda a mugurelui; restaurari incorecte sau diferite ti- puri de
• Forma dintelui inclus; patologie dobandita, contribuie la extinderea
• Structurile traversate Tn erupfie; edentatiei reduse, transfor- mand-o Tn una
• Lipsa de spafiu pe arcada. Tntinsa.
2. CAUZE LOCO - REGIONALE:

Fig. 1.2. Aspectul clinic §i radiografic al incluziei dentare (CazuisticS Dr. N.Forna)
In ceea ce prive§te anclavarea dentara, oro-maxilo-facial, consecinta imedi- ata fiind
putem descrie o unitate dento- parodontala reprezentata de extractia dentara, manopera
care are coroana dentara partial degajata de terapeutica ce influenteaza mor- fologia viitoarei
os, situata sub mucoasa gingivala, dar componente muco-osoase.
comunica prin sacul pericoronar cu cavitatea Cauzele dobandite pot fi clasificate Tn:
orala (Timo§ca, Brabant). Eruptia este oprita 1. Locale:
printr-un ob- stacol mecanic - un alt dinte. • Caria §i complicatiile ei;
• Parodontopatia marginal^;
C. CAUZE DOBANDITE ALE EDENTATIEI • Extractia Tn scop ortodontic;

PARTIAL INTINSE • Traumatismele complexe;

• Osteomielite maxilare;
Se remarca prevalenta etiologiei do-
• Tumori maxilare;
bandite a edentatiei partiale Tntinse, materia-
lizata prin suma tuturor complicatiilor afecti-
unilor sistemului stomatognat sau prin e§e- cul
terapeutic al fiecarei entitati clinice din teritoriul

5
 • Boala de focar; b) De etiologie necarioasa:
• Nevralgiadetrigemen; • fisurile §i fracturile dentare;
• latrogenia; • uzurile dentare.
• Supraeruptia din|ilor prin fenomen de II. Anomalii coronare dentare apa- rute
atritie. in urma unor anumiti factori (genetici,
2. Generale: congenitali, inflamatori sau bio-mecano-
• Diabet zaharat;
functionali) in timpul dezvoltarii §i erup|iei din|
• Osteoporoza senila;
ilor pe arcade. Ele cuprind modificarile de
• Rahitism.
forma, volum, culoare, numar §i pozitie ale
dintilor (Zarnea).
CAUZE DOBANDITE LOCALE
Complicatiile acestor entita|i clinice, prin
Afecpunile odontale
pierderile de substanja amelo- dentinara de
Afecfiunile coroanelor dentare cuprind
intindere mare §i evolu|ia negative periapicala,
leziuni sau modificari ale integritatii, formei,
sunt principalele cauze ale extractor dentare, in
pozitiei sau culorii porflunilor extra-alveolare ale
situafiile in care tratamentul conservator nu mai
din|ilor. Din punct de vedere clinic, ele se impart
(Andrian, Gafar, Iliescu) in: poate da rezultate (fig. 1.3).

I. Leziuni (distruc(ii) ale {esuturilor Un fapt incontestabil este acela ca paci-

dure dentare, care in funcjie de factorii entii, de§i contemporaneitatea medicala este

etiologici, pot fi: guvernata de principiul profilactic, se prezinta la

a) De etiologie carioasa - cariile dentare; cabinetui de medicina dentara in urgenta,

Fig. 1.3. Aspecte clinice ale complicatiilor odontale (CazuisticS Clinica ProteticS DentarS la§i)

6
declan§ata de fenomenul dureros, in aceasta atat de pronunjate, incat impun extractia. Ca
situate, extractia fiind optiunea finala. urmare, in timp, dinamica ocluziei este
Una dintre cele mai importante com- modificata prin:
plicafii ale distructiilor coronare majore post- • abrazii (se ajunge pana la distru-
carioase o reprezinta dezechilibrele ocluzo- gerea coroanei dentare);
articulare, care sunt, de fapt, cauza principals • asimetrizarea curbelor sagitale (fig-
de edentate. 1-4);
Modificarile unitatilor odonto-parodon- • desfacerea in evantai a dinjilor
tale survin “in pata de ulei” pe toata arcada: frontali (fig. 1.5);
• pierderea punctului de contact; • instalarea parodontopatiei de su-
• inclinarea / versia / rotatfa: prasolicitare.

Fig. 1.4. Egresii, asimetria curbelor sagitale Fig. 1.5. Desfacerea fn evantai a dinfilor frontali
§i cementul actioneaza ca o bariera relativ
Dar unul dintre cele mai grave aspec- te impermeabila care blocheaza canaliculele
din modificarea fiziologica a dinamicii ocluzale dentinare. Cand aceasta bariera este intre-
rupta, prin carie, traumatism, proceduri
este reprezentat de tulburarile mi§carilor operative, canaliculele dentinare devin potential
articulatiei temporo-mandibulare (pozitionarea bidirectionale, iar din mediul extern patrund
iritantii (produse microbiene, bac- terii,
vicioasa a condililor in cavita- (ile glenoide,
solubilizati din materialele dentare,
laterodeviatia, modificari definitive ale restauratoare), care difuzeaza catre pulpa.
arhitecturii masivului facial). Cariile dentare §i microorganismele

Afectiunile pulpare prezente in dentina constituie principalele surse

In marea lor majoritate sunt complica- |ii ale iritantilor microbieni pentru pulpa dentara §i

ale bolii carioase. Reactia pulpara la stimulii regiunea periapicala. Manopere- le terapeutice,

externi (carii, traumatisme, proce- duri chiuretajul parodontal agre- siv, deplasarea

operative) este legata de permeabilita- tea ortodontica necontrolata §i traumatismele pot fi

dentinara. In condifii normale, smaltul considerati agen|i me- canici ai inflamajiei

- dintelui afectat; pulpare.

Unele substance chimice utilizate Tn
- antagonistului;
toaleta cavitafii, aplicarea incorecta a lineri- lor
- dintelui vecin.
§i bazelor ca §i unele substanfe toxice din
Rezultatul este reprezentat de egresii

7
materialele de obturafie definitive pot produce
lezare pulpara. o

Pe langa factorii locali, afectarea pulpara ■

se poate produce prin acfiunea atat a factorilor
locali, loco-regionali, cat §i general!.

4^
* k.
Starea de sanatate pulpara poate fi
influentata de:
- Factorii generali (sistemici) precum
Fig. 1.6. Fistula de drenare a unui proces periapical
intoxicatiile endodontic/exogene, bolile de
nutritie, avitaminoze, boli infecjioase pe cale Sunt reprezentate de complicatiile
hematogena (septicemii); afectiunilor septice pulpare (gangrena).
- Factorii loco-regionali care pot afec- ta Gangrena simpla evolueaza spre cu-
pulpa sunt: prinderea zonei periapicale prin complica- rea
• Afecjiunile care evolueaza in cu parodontite apicale; slabe§te rezis- tenfa
apropierea apexului - osteite, pe- dintelui datorita descompunerii fermentative a
riostite, chisturi; substantelor proteice din tubulii dentinari §i
• Existen|a de pungi parodontale - de favorizeaza fracturi coronare sau chiar corono-
cele mai multe ori afectarea radiculare la presiuni mas- ticatorii. Gangrena
endodontica se produce pe cale dentara constituie un factor important de
retrograda. infectie, putand intreti- ne, in anumite conditii,
De§i sunt afecfiuni care beneficiaza de imbolnaviri la distan- ta (nefrite, miocardite,
tratament endodontic conservator, pot constitui endocardite, boli re- umatismale). Parodontitele
un factor etiologic al edentajiei partial intinse apicale apar in urma constituirii la nivel
atunci cand o serie de condi|ii generale sau periapical sau lateroradicular (in cazul canalelor
locale (pozi$ia dintelui pe ar- cada, morfologie accesorii) a unui focar inflamator ce poate fi
endodontica care implica dificultati in abordarea acut (parodontite apicale acute) sau cronic
clinica, calcificari pulpare, canale impermeabile, (parodontite apicale cronice) - fig. 1.7.
iatrogenii - modificari ale traiectoriei canalare §i
caile false, instrumentele rupte in canal, sub/su-
prainstrumentarea, sau sub/supraobturarea
radiculara, etc.) impun extractia dintelui.

Afecfiunile periapicale
Sunt leziuni osteitice cu caracter necrotic
§i distructiv, rezultate prin procesul de resorb{ie
la nivelul apexului §i al paro- donfiului apical.
Apar prin extensia unei infectii minore
periapicale (fig.1.6).

8
 Fig. 1.7. Aspecte radiologice (Cazuistica Dr. N.Forna)

In situa|iile clinice in care terapia chi- §i favorizanti) §i factori sistemici.

rurgicalS ajutStoare nu conduce la rezulta- te Multitudinea factorilor etiologici deter-
viabile extrac|ia unita|ilor odonto-paro- dontale minS includerea parodontopatiilor in grupa cu
irecuperabile ramane singura variants etiologie multifactorials complexS.
terapeuticS, creand astfel premisele instalSrii Factorii favorizanti determinS acumu-
edenta|iei partial intinse, in contexts absentei §i larea plScii bacteriene (factor determinant) §i
a altor unita|i odonto- parodontale. nu pot declan§a aparitia bolii parodontale in
lipsa plScii bacteriene.
Afectiunile parodontale Factorii functional! (de exemplu: trauma
Afectiunile parodontale inflamatorii ocIuzalS) prezintS o actiune indirectS care
induse de placS sunt probabil cele mai accelereazS evolu|ia bolii parodontale.
rSspandite afecfiuni inflamatorii la oameni, Factorii sistemici sunt factori predis-
afectand to|i adulfii din intreaga lume. pozanti care actioneazS prin reducerea
Considerate in trecut ca maladii potentialului de apSrare a (esuturilor gazdS sau
“esentiale”, afectiunile inflamatorii ale pa- prin diminuarea capacitSfii functionale a
rodontiului marginal §i profund recunosc la ora parodontiului care devine vulnerabil la actiunea
actuala o etiologie microbianS specifics, cu factorilor locali.
factor primordial placa bacterianS, la care se La nivel parodontal, inflamatia este
adaugS o multitudine de factori favorizanti §i rezultatul actiunii complexe a unui numSr mare
sistemici, ce se pot clasifica (Pawlack) in de factori, incepand cu cei pe care placa
factori locali (determinant! bacterianS ii aduce in preajma gingi- ei, dar
care nu sunt decat intr-o oarecare

9
 masura responsabili de distrugerea tesutu- te/cronice (colectiile purulente parodontale
rilor parodontale. Ace§tia declan$eaza §i reac|ii sunt expresia situsurilor active);
umorale §i celulare care pana la un anume nivel
• Sangerare: aparuta la sondaj sau la stimulare
au rol de protectie a tesuturi- lor; ulterior ei
devin parte din componenta autoimuna. Faza de este indicator clinic al activitatii bolii;
inflamatie cronica are durata variabila, putand • Halitoza: este un semn al infectiei paro-
stagna, evolua rapid sau foarte lent. Sub zona de
dontale §i se poate datora sintetizarii de
inflamatie cronica pot apare noi zone de
inflamatie acuta, mai profunde, in pusee, urmate compu§i sulfurafi §i mercaptan de catre flora
de distrugerea tot mai avansata §i neuniforma a bacteriana patogena.
tesuturilor parodontale.
Evolufia bolii parodontale nu este uni- • Mobilitate: migrarea - agravarea brusca

forma ci se efectueaza prin perioade de §i/sau aparitia migrarilor (versii, rotatii,

activitate (Haffajee, Socranski §i Goodson) ce extruzii) pot reprezenta un semn de activitate

alterneaza cu perioade de lini§te relativ lungi. infecfioasa.

Criteriile clinice ale activitatii bolii pa- • Aspectul radiologic: prezenfa laminei dura

rodontale sunt reprezentate de: este asociata leziunilor parodontale inactive,

• Supura^ie: abcese parodontale acu- in timp ce absents sa poate fi interpretata ca

semn de activitate (Rams) - fig. 1.8.

Fig. 1.8. Aspecte clinice ale afectarii parodontale (Cazuistica Dr. N.Forna)
Pierderea avansata de ata§ament poate peste toleranta fiziologica determina tulburari
reprezenta (in multe situatii clinice) indicate de circulatorii (hiperemie), inflamatie mecanica,
extracfie a dintelui, boala parodontala netratata fenomene de necroza. Presiu- nea parodontala
putand duce la expulzia “spontana” a este in cre§tere §i duce la procese de resorbtie
dintelui/dinfilor afectafi. osoasa, largirea spa-
Acest tip de etiologie influenteaza negativ
viitoarea componenta muco-osoa- sa,
conferindu-i valenfe deficitare (creasta edentata
restanta este uniforma, regulata, dar de
dimensiuni mici, §i cu o rata mare de atrofie §i
resorbtie), ceea ce creeaza dificultafi in
protezare.
In edentafiile partiale, supraincarcarea

1
0
 tiului periodontal, inclinarea dintilor conduceau la extract dentare, pacien- tul
limitrofi bre?ei, egresia dintilor antagonist!, ajungand de multe ori, prin prisma acestui

trauma ocluzala directa §i indirecta. concept ce periclita starea genera- la a

Traumele ocluzale antreneaza procese organismului la edentate partial Tntin- sa,

distructive parodontale creand condi{ii pen- tru subtotals sau totala. Un element de certitudine

dezechilibru in favoarea resorbtiei. Varsta §i al medicinei contemporane este acela ca boala

numarul din{ilor restanfi sunt parametrii cei mai de focar nu se constituie Tntr-un factor

strans corela|i cu cantitatea de os alveolar etiopatogenic de baza al edentafiei partial

pierdut. (Diamanti - Kipiottia). Tntinse, consecinta extractor dictate de aceasta

entitate clinica.

ETIOLOGIE MIXTA: BOALA CARIOASA §I Din punct de vedere clinic, infecfia de

PARODONTOPATIA focar poate fi localizata in teritoriul oro- maxilo-
De obicei, clinic se produce suprapu- facial (complicatii periapicale ale afecfiunilor
nerea cauzelor, iar pe fondul factorilor favo- pulpare, sinuzite odontogene) sau ORL
rizanti (condi|ii socio-economice, igiena ora- la (amigdalita cronica, adenoidita cronica, sinuzita
deficitara, absenfa tratamentelor de spe- cronica), avand rasunet articular (reumatismul
cialitate), simptomatologia se agraveaza: articular acut), renal (glomerulonefrita
pierderea dentara apare precoce - la tineri. streptococica) sau cardiac (endocardita
poststreptococica).
BOALA DE FOCAR Pentru a fi cu adevarat patogen, foca- rul
In contextul cercetarilor actuale in de infectie trebuie sa indeplineasca unele
domeniul imunologiei, boala de focar dentara condifii de patogenitate, care defi- nesc “infecfia
§i-a pierdut locul in ierarhia cauzelor ce de focar” patogena.

Condiyile de patogenitate ale bolii de focar

Nr. crt. Conditii de patogenitate

Situarea focarului de infectie m aria sau in contact direct ori drenator cu tesutu- rile
1.
limfoide imunocompetente.
Delimitarea focarului infectios prin tesut de granulate sau fibros, slab vasculari- zat,
2. care limiteazS actfunea factorilor de aparare circulanta, dar permit un drenaj
extrafocal partial, episodic.
3. Popularea focarului infectios cu germeni avand patogenitate particulars.
Prezenta - in focar - a proceselor de degradare morfologica a germenilor §i a
4. celulelor fazei de contact §i prelucrare a antigenelor, elemente care atestS de-
clan§area procesului imunologic.
Dezvoltarea reacfiilor generale - inflamatorii §i disimune §i confirmarea acesto- ra
5.
(protetinele fazei acute de inf lamatie, crioprotetine, anticorpi nespecifici).
Corelatia clinics fntre activitatea focarului infectios §1 evolutia bolii de “fond"
6.
(puseele de activare - agravare).
7. Atenuarea evolutiei bolii "de fond” dupS eradicarea corectS a focarului.

1
1
 La ora actual^, exista multiple mijloa- ce
terapeutice §i metodologii de recupera- re a
dintilor ce intretin astfel de procese,
recomandandu-se extracjia doar cand le-
gatura dintre dintele lezat §i organul afectat
este clar demonstrata.

Osteomielitele maxilare
Osteomielita este inflamatia care inte-
reseaza osul in totalitatea sa, atat structuri- le
dure cat §i {esutul medular, producand procese
de necroza §i sechestrare. Etiolo- gia
osteomielitei este variata, cel mai frec- vent
contaminarea realizandu-se prin con- tiguitate
(infectii periapicale sau parodonta- le), existand
§i posibilitatea diseminarii hematogene a
infectiei.
Evolu|ia procesului inflamator recu-
noa§te doua stadii: exudativ-distrofic §i
regenerativ. In stadiul degenerativ are loc
formarea de sechestre osoase, pe care de cele
mai multe ori exista dinti, prezenfa acestor
sechestre exacerband virulenja microbiana,
ducand la fistulizarea procesului §i eliminarea
sechestrului. Tratamentul chirurgical al acestei
afectiuni include extract dintilor cauzali §i a
celor din focarul supurativ, pe segmente intinse
de arcada.

Tumorile benigne §i maligne

Terapia chirurgicala a tumorilor benigne
§i maligne presupune Tndepartarea
componentelor tumorale precum §i a dintilor ce
sunt inclu§i in tumora. De aseme- nea, tumora
prin evolu|ia sa (Tn special formele maligne
agresive) poate determina expulzia dintilor de
pe arcada. In egala mSsura radioterapia
regiunilor cervico- faciale era incriminata Tn

1
2
pierderea dintilor (fig. 1.9).

1
3
 Fig. 1.9. Aspecte ale extirparilor tumorilor maligne §i granulomului cu celule gigante,
insoiite de extrac^ia dintilor din formafiunile tumorale (Cazuistica Dr. N.Forna)
Traumatismele hemifejei respective, congestie conjunctivala,
Consecinta a unui accident sau a unei secretie lacrimala sau salivara) §i motorii (spas-
agresiuni, traumatismele intervin in aparitia me cu secuse musculare). Intre crize, durerile
edentatiei fie direct (avulsia dinte- lui), fie sunt absente §i nici atingerea zonei trigger nu
indirect (extractia dintilor din focare- le de declan§eaza criza in acest interval (fig. 1.10).
fractura sau a celor cu fracturi coro- no-
radiculare/radiculare nerecuperabile).
Pastrarea dintilor Tn focarele de fractura
poate Tmpiedica formarea normala a calusului,
conducand la consolidari vicioa- se sau poate
intretine focare septice gene- ratoare de osteite,
osteomielite sau supu- ratii in loje.

Nevralgii trigeminale
Nevralgia de nerv trigemen, prin du- rerile
atroce pe care le genereaza, conduce de multe
ori la extractia unitajilor odonto-parodontale pe
care le indica paci- entul ca fiind generatoare
de dureri supraliminale.
Fig. 1.10. Nevralgia de nerv trigemen
Durerile sunt paroxistice, de intensita- te Nevralgia de trigemen este insotita de un
maximala, dar de scurta durata, cu debut tablou clinic impresionant conducand la erori de
spontan sau provocat prin atingerea unei zone diagnostic, ce atrag ca §i solufii terapeutice
de provocare, “trigger zone”, cunoscuta de pulpectomii, urmate de extract, manopere
pacient. Sediul durerii se afla pe traiectul unei terapeutice, ce din nefericire nu indeparteaza
ramuri a nervului trigemen, cel mai adesea durerea insa se inscriu in ca- tegoria factorilor
maxilar sau mandibular. Durerea este insofita etiologici ai edentatiei partial intinse, subtotale
de manifestari vegetative (ro§ea|a brusca a §i totale.

1
4
 latrogenia stomatologica pulpo-periapicale - incriminate in e§ecul
latrogenia stomatologica este rezulta- tul terapiei conservatoare prin fracturarea in-
unei ecuatii in care necunoscutele sunt strumentelor in canale, perforatii, cai false,
reprezentate de insuficienta pregatire pro- modificari de arhitectura apicala ce impun
fesionala a medicului dentist, reflectata in frecvent extractia dintelui cauzal; in cazul in
manopere incorecte sau in alegerea solu- tiei care acesta este dintele stalp distal al unei
terapeutice, decizia finala nerespec- tand bre§e edentate se creeaza conditiile de in-
principiile unui tratament corect, coro- borata cu stalare a edentatiei partial intinse.
criteriul dotarii tehnice §i cel socio-economic. 3. Erori in tratamentul boiii paro-
latrogeniile produse in practica cu- renta dontale - in cadrul terapiei parodontale
pot fi determinate de: trebuiesc folosite tehnici de avangarda din
- cauze objective, ce tin de comple- teritoriul medicinii dentare actuate, repre-
xitatea cazului sau de particularitatile paci- zentate de terapia cu laser, de tehnicile de
entului; regenerare tisulara ghidata, insa aplicarea lor in
- cauze subjective, ce sunt legate de practica este limitata; de multe ori nici metodele
particularitatile medicului dentist; bazale tip detartraj, periaj, terapia

• insuficienta pregatire practica; medicamentoasa, imobilizare nu sunt aplicate,

• deficienta conceptual^; in aceste conditii alegandu- se ca solutie

• deficienta in executia actului te- terapeutica extractia, in defa- voarea unei

rapeutic; alternative conservative.

• lipsa de dotare corespunzatoare. 4. Erori in tratamentul anomaliilor

latrogeniile ce conduc in final la extractii se dento-m axil are - tratamentul se realizea- za

de multe ori incorect §i incomplet,
regasesc pe urmatoarele compar- timente:
nerespectandu-se tendintele de cre§tere §i
1. Erori in terapia afectiunilor co-
dezvoltare, fara a se lua in considerare
ronare odontale - abordare incorecta prin
echilibrul biologic stabilit. Recurgerea ne-
nerespectarea metodologiei corespunzatoare
judicioasa la extractie in scopul realizarii de
(ex. lipsa indepartarii in totalitate a dentinei
spafiu pentru alinierea dintilor reprezin- ta cea
alterate, extensia preventive insu- ficienta,
mai frecventa iatrogenie ortodonti- ca.
adaptarea marginala incorecta etc.), fara a
5. Erori in tratamentele chirurgica- le -
eluda principiile minim invazive intalnite in
tratamentele chirurgicale reprezinta §i ele o
practica actuala privind protec- tia pulpo-
sursa de extracfii dentare datorate unor erori
dentinara. Aceste elemente se reflecta Tn
cum ar fi: complicatiile infectioa- se
recidiva de carie, carii secunda- re, generatoare
postchirurgicale, utilizarea unor mijloace
de afectiuni peri-apicale, ce conduc in final la
agresive de imobilizare in fracturi, neechi-
extracjie, care poate interesa un dinte ce
librarea ocluzala postimobilizare etc.
limiteaza spajiul prote- tic potential preexistent,
6. Erori in tratamentele protetice -
instalandu-se edentatia partial intinsa.
aceste tratamente fac parte din cauzele
2. Erori in tratamentul afec|iunilor
principale ale iatrogeniei stomatologice, ele

1
5
intervenind in etapa de evaluare clinica §i
paraclinica, ce influenfeaza elaborarea pla-
nului terapeutic, in derularea etapelor de
tratament sau in ce prive§te executia tehni- ca
finala.
Astfel, absenfa corectarii complica-
fiilor locale §i loco-regionale, cu mentine- rea
parametrilor negativi ce caracterizeaza suportul
odonto-parodontal §i muco-osos, fara a fi
realizata protezarea provizorie, cu
redimensionarea etajului inferior §i repoziti-
onarea cranio-mandibulara §i aplicarea so-
lutiei definitive, conduce la un real e§ec te-
rapeutic cu repercursiuni asupra integrita|ii
unitatilor odonto-parodontale restante.
In etapa protetica propriu-zisa pot
interveni erori in ce prive§te prepararea
substructurilor organice vitale, prin neres-
pectarea prepararii cu apa, realizandu-se
supraincalzirea §i periclitarea vitalita|ii pul- pare,
cu degenerescen|a organului pulpo- dentinar §i
apari|ia complicatiilor peri- apicale, ce atrage
ulterior extractia dentarS.
O amprentare intempestiva poate
traumatiza chimic, termic sau mecanic
substructura organica, structurile odonto-
parodontale §i tesuturile moi din vecinata-

1
6
 te, acest act iatrogen Tmbracand un carac-
ter limitat in contextul materialelor actuale de
amprenta.
Erorile in Tnregistrarea relajiilor man-
dibulo-craniene conduc la protezari neco-
respunzatoare ce se transforma in veritabi- le
extractoare de dinji.
Executia tehnologica necorespunza-
toare a elementelor protetice reprezinta sursa
cea mai frecventa a iatrogeniilor soldate cu
extrac|ia dinfilor prin realizarea unui modelaj
incorect al suprafefelor late- rale ale dintilor, a
corpului de punte, a elementelor de mentinere,
sprijin §i stabilizare in cazul protezarii mixte.
Nerespectarea principiului
biomecanic in conceperea design-ului vii- toarei
restaurari protetice conduce la mobi- lizarea
dintilor stalpi, fapt regasit frecvent in restaurarile
fixe Tn care nu se respecta legea polinomului,
valoarea presiunii fiind mai mare decat cea a
rezistenfei sau Tn cazul extensiilor corelate cu
neechilibrarea presiunii la nivelul corpului de
punte §i a elementelor de agregare (fig. 1.11).
In ce prive§te protezarile mobile, ale-
gerea incorecta a elementelor de agregare, sau
a design-ului conectorului principal Tn acord cu
numarul de dinfi restan{i §i statusul suportului
muco-parodontal sunt principale- le cauze de
eroare care se pot manifesta (fig. 1.12).

1
7
 Fig. 1.11. Suprasolicitare §i resortyie

Fig. 1.12. Erori de realizare a protezelor mobile

In imaginile de mai sus (fig. 1.12) sunt accelereaza efectul factorilor etiologici lo- cali:
prezentate doua exemple de erori concep- tuale - Diabetul zaharat: favorizeaza eden-
grave: Tn primul caz alegerea unui design ta{ia prin rezisten|a scazuta la infecfii, alte- rare
incorect al conectorului principal, Tn condifiile rapida a ligamentelor, acidoza locale §i
Tn care mai sunt 3 unitafi odonto- parodontale generate, osteoporoza secundara, tulburari ale
pe arcada. In aceasta situafie clinica un metabolismului glicoproteic §i calcic;
conector cu o intindere mai mare reprezinta - Rahitismul: caracterizat prin slaba
varianta optima. In cel de-al doi- lea caz mineralizare a osului;
amplasarea elementelor speciale tip culisa - Osteoporoza senile.
extracoronara pe un singur element odonto- Toate aceste afectiuni sunt considerate
parodontal determine transmiterea fortelor Tn factori de rise. (Cleary, Sanpedro).
afara poligonului de sprijin, ceea ce conduce
Tntr-un timp foarte scurt la mo- bilizarea §i Factori favorizanfi
extrac{ia acestora. A. Factori genetici
Edentafia partial intinsa este o entita- te Factorii genetici afecteaza Tn propor- tie
clinica complexe, cu o etiologie variate ce de 80% rezistenfa individuals, astfel:
influenteaza evolutia acestui tip de edentate, cu - RASA- negroizii sunt mai putin ex- pu§i
implicatii in evaluarea clinica §i paraclinica, la edentate datorita rezistenjei cres- cute a
precum §i Tn planul de tra- tament. (esuturilor orale la Tmbolnavire;
- VARSTA §1 SEXUL - edenta|ia este
CAUZE DOBANDITE GENERALE considerate ca marker al imbatranirii sis-
Se refera la maladii generate care temului, predictor al senescen|ei oaselor

1
8
maxilare.

B. Factori de rise
Consumul de alcool, cafea, tutun au
contribute majore la instalarea diferitelor tipuri
de edentate. Exista de asemenea unele profesii
- cofetari, patiseri, brutari, vopsitori, tipografi,
mineri, la care inciden|a bolilor odonto-
parodontale accelereaza pierderile dentare.

C. Factori socio-economici ?i de-

mografici
O realitate clinica incontestabila este
aceea ca stigmatul socio-economic de foarte
multe ori influenteaza abordarea terapeutica,
aceasta ancorandu-se Tn teri- toriul extractiei,
Tn defavoarea tratamente- lor conservatoare,
motivele ce stau la baza acestei decizii fiind de
ordin financiar, evitandu-se §edintele de
tratament nume- roase, apanajul tratamentului
conservator.

1
9
2
0
 CAPITOLUL 2

TABLOUL CLINIC AL EDENTATIEI PARTIALE INTINSE

Edentafia partial intinsa, prin gravita- tea primul loc ramanand fenomenul du- reros,
modificarilor induse la nivel local §i loco- urmat de deficientele functionate, prevalenta
regional, care antreneaza perturbari majore in uneia sau alteia fiind dictata de un cumul
desfa§urarea funcfiilor sistemului stomatognat, factorial ce tine de fiecare subject in parte.
genereaza un tablou clinic complex, ce creeaza
bazele unui algoritm de evaluare §i tratament Fenomenul dureros
corelativ §i bine ierarhizat. Durerea, sub cele doua forme, acuta §i
Tabloul clinic Tn edentafia partial intinsa cronica, se regase§te frecvent in tabloul clinic
prezinta multiple fatete, in deplin acord cu tipul al edentatului partial intins.
de edentate, cu numarul de unitati odonto- Durerea acuta este asociata cu o
parodontale absente, o importanta deosebita afectare tisulara, durerea cronica implica
detinand-o complicatiile locale intr-un prim timp, prelungirea durerii §i poate aparea in ab- senta
manifeste clinic §i paraclinic prin migrarile in unor leziuni manifeste.
plan orizontal §i vertical cu modificarea Durerea acuta implica stimularea no- civa
parametrilor spatii- lor protetice potentiate, a nociceptorilor periferici de catre substante
modificari ce atrag in cascada complicate loco- algogenice cum ar fi bradikinina,
regionale con- cretizate in malocluzii, disfunctii prostaglandine, leucotriene, histamina,
cranio- mandibulare. substanta P, care stimuleaza nociceptorii, iar
Modificarile locate §i loco-regionale, in apoi transmit impulsuri dureroase la nivelul
functie de amploarea acestora, i§i ga- sesc cornului dorsal, unde sunt modulate §i
rasunetul asupra aspectului facial, ce poate proiectate in ariile durerii specifice din cortexul
imbraca diferite aspecte, de la infundarea cerebral.
obrajilor sau a buzelor, pana la reale mutilari, Durerea cronica este durerea care
generate de subdimensionarea etajului inferior, persista sau se repeta pentru mai mult de 3 luni
marker al dezechilibrelor ocluzo-articulare. sau persista mai mult de o luna dupa
Tabloul clinic al edentatiei partial in- tinse amendarea unei injurii tisulare acute sau
reune§te aspectele subjective ce aduc insote§te o leziune care nu se vindeca. In
pacientul in cabinetui de medicina dentara §i
semnele objective ate starii de edentajie.
I. SEMNE SUBIECTIVE
Semnele subiective reunesc doua
capitole bine definite, ce determina pacientul sa
se prezinte in serviciile de specialita- te, pe

2
1
acest scop este folosit sistemul de clasifi- carea sunt nocivi datorita alterarii tisulare nervoa- se.
sugerat de Bell. Acest sistem se ba- zeaza pe
premisa ca durerea rezulta din variate tesuturi
(mu§chi, glande, vase de sange, mucoasa)
avand caracteristici unice ce pot fi utilizate §i la
clasificarea dure- rii.
Durerea fiziologica este denumirea
generica pentru rezultatul ac|iunii stimulilor ce
pericliteaza integritatea tisulara sau produc
leziuni limitate §i reune§te mai mul- te forme,
ce se reflecta in aspectele practice ale evaluarii
§i diagnosticului pacientului edentat partial
intins (fig. 2.1):
Fig. 2.2.
- Durerea cutanata,
- Durerea somatica Nevralgia de trigemen este un exem- plu
- Durerea viscerala, de durere neuropatica. Acest tip de durere este
- Durerea membrului fantoma provocat de stimulari minime (la atingere, la
- Durerea neuropata spalat pe dinfi, barbierit) rezultand un raspuns
dureros (fig. 2.3).

Fig. 2.1.

Durerea somatica rezulta din stimula- rea

nociva a Jesutului normal nervos §i aceasta Fig. 2.3.

poate fi privita ca o durere „norma- la”

Durerea psihogena este asociata cu o
implicand stimulii nocivi §i raspunsul
durere cronica §i constanta fara cauza
concordant cu ace§ti stimuli. Durerea den- tara
aparenta §i de obicei nu este privita ca o
cu origine odontogena este un exem- plu de
afectiune acuta.
durere somatica.
Durerea neuropatica este o durere ce
Caracteristicile durerii psihogenice sunt:
apare din {esutul nervos anormal care a fost
dureri cronice, situate bilateral, durere
transformat §i schimbat morfologic (fig. 2.2).
migratorie, o durere ce expune caracteristici
Stimulii care au fost anterior nenocivi acum
neobi§nuite §i un raspuns nea§teptat la tra-

2
2
tament. coletului, decelabila clinic prin prezenfa arii- lor
Durerea somatica poate fi subclasi- de demineralizare, a petelor cretoase, a cariilor
ficata in: de colet.
• Superficial^ - Durerea fantoma - Reprezinta aparifia
• Profunda: senzajiei dureroase la nivelul unui dinte absent
• Musculoscheletala de pe arcada. Mecanismul este similar durerii
• Viscerala de membru fantoma, in condifiile in care a avut
Durerea superficiala are origine la ni- loc tezaurizarea senzafiilor dureroase
velul tegumentului sau mucoasei §i poate fi anterioare la nivelul centrilor corticali §i
precis localizata. Durerea din ulcerafiile af- subcorticali,mentinand astfel transmiterea
toase este un exemplu de durere superficiala. stimulilor durero§i chiar daca organul respectiv
Durerea profunda somatica poate fi a fost amputat chi- rurgical.
clasificata mai departe in durere musculo- - Sindromul de bont dureros - In
scheletala sau viscerala. aceasta situate apari|ia senzatiei dureroase
Durerea musculoscheletala i§i are este datorata dezvoltarii unor mici “neurinoame”
originea in structuri cum ar fi: la nivelul oa- in cursul procesului de cica- trizare a fibrelor
selor, articulafiilor, mu§chilor §i la nivelul nervoase lezate prin ex- tractia dentara.
ligamentelor parodontale, sursa durerii fi- ind in - Disfunctfa sistemului stomato- gnat
general localizata. - Complicatiile loco-regionale aparute prin
Durerea viscerala i§i are originea in |e- afectarea echilibrului biologic §i meca- nic al
suturi cum ar fi: vase sangvine, glande, tractul sistemului stomatognat pot realiza tabloul clinic
gastrointestinal, organe §i pulpa den- tara. al unui adevarat sindrom dis- functional al
Durerea profunda viscerala are tending acestuia. In cadrul sindromului disfunctional al
sa fie difuza §i dificil de localizat. sistemului stomatognat, durerea ocupa un loc
Manifestable durerii la pacientul edentat bine stabilit, localizandu-se frecvent la nivelul
partial intins se pot regasi sub ur- matoarele ATM.
forme:
- Hiperestezia alveolara - Este un Insuficienfa funcfionala
sindrom dureros ce apare la atingerea crestei O alta cauza importanta ce sta la baza
edentate cu limba, cu alimentele, cu baza con§tientizarii §i alarmarii pacientului in
protezei sau la palpare. In arealul de factori
declan§atori ai acestui fenomen pot fi
nominalizati spiculii oso§i la nivelul fefei
alveolare precum §i coborarea pragu- lui
individual de sensibilitate dureroasa.
- Hiperestezia dentinara - Este un
fenomen dureros intalnit la unitafile odonto-
parodontale restante pe arcada, pe care s- au
aplicat elemente de menfinere, sprijin §i
stabilizare, manifests preponderant la nivelul

2
3
 ceea ce prive§te cortegiul de consecinje
induse de edentate, este reprezentata de
insuficienja functionala, care, in functie de
topografia, amploarea §i complicatiile for- mei
de edentate, prevaleaza ca importanta afectarea
uneia sau alteia din functiile sistemului
stomatognat.

Insuficienta functionala masticatorie

Gradul de afectare al functiei mastica-
torii este modulat de doi parametri impor- tanti,
respectiv topografia edentatiei §i nu- marul de
unitati masticatorii absente, fara a omite
situatiile clinice frecvente in care edentatia
partiala coabiteaza cu restaurari protetice
incorecte ca §i morfologie §i adap- tare.
Edentatiile frontale afecteaza incizia
alimentelor, in timp ce edentatiile laterale
creeaza disfuncfii in realizarea triturarii §i
zdrobirii alimentelor (fig. 2.4 a, b).
Fenomenele adaptative ale sistemului
stomatognat la noua situate creata prin
edentatie sunt materializate prin:
- accelerarea ritmului de masticatie
(permite ca pragul deglutitiei sa ramana ne-
modificat);
- cre§terea ciclurilor masticatorii;
- prelungirea pragului deglutitiei.

2
4
 Prin aceste modificari, sistemul
stomatognat poate compensa functional
corespunzator lipsa a 1-2 unitati odontale,
eficienta masticatorie scazand in edentatii mai
intinse. In acest caz poate aparea §i durerea
datorata compresiunii alimentelor pe creasta
edentata. Durerea in masticatie poate fi evitata
prin modificarea tiparului de masticatie. In ce
prive§te fenomenele adaptative poate fi
nominalizata §i schimba- rea tipului de
alimentatie de catre pacient, excluzand
alimentele dure ce creeaza difi- cultati in
masticatie.

Fig. 2.4 a (Cazuistica Dr. N.Forna)

Fig. 2.4 b (Cazuistica Dr. N.Forna)

2
5
 - Insuficienta functiei fizionomice Insuficienta corecta.
Perceperea de catre pacient a defici- tului functiei fonetice
estetic se inscrie Tntr-un caleidoscop de reacfii, Edentata
in deplin acord cu gradul de cultura al frontala induce
pacientului, cu varsta §i exigen- tele profesiei modificari ale fonafiei,
sau ale mediului in care i§i desfa§oara in special prin

activitatea, asupra acestor aspecte subiective afectarea fone- melor

dentale §i sibilante.
punandu-§i amprenta decisiv topografia
Coloana de aer
edentatiei §i amplitudi- nea acesteia (fig. 2.5).
plecand din laringe
este decomprimata
brusc la nivelul
bre§ei, modificand
emisia. In urma feed-
back-ului auditiv,
pacientul reu§e§te
sa-§i corecteze
singur fonatia in
aproximativ doua
saptamani,
corectarea fiind cu
atat mai dificila cu cat
bre§a este mai
intinsa. Tulburarea
fonetica secundara
edentatiei frontale se
Fig. 2.5. (Cazuistica Clinica ProteticS Dentara lat?i)
Modificarile estetica poate fi insote§te frecvent §i
induse de edentate - asociata cu restaurari de proiectie de saliva
frecvent edentate protetice fixe sau in cursul exercitarii
terminale atrag mobile ce nu satisfac functiei fonetice.
infunda- rea obrajilor, exigentele estetice Edentate
edentafiile frontale ale lumii laterale reduse indue
implica infundarea contemporane, in ra- reori tulburari de
buzei superioare, terapia edentatiei fonafie, in timp ce
pierderea stopu- rilor partial intinse edentatiile laterale
ocluzale - antreneaza sesizandu-se adesea intinse indue
inegalitatea eta- jelor discre- pante intre insuficien- ta functiei
fefei, acompaniata de aspectul protezei prin modificarea
asimetrii faciale. mobile §i al dinfilor rezonatorului bucal,
In egala natural! sau al neput^nd fi
masura deficienta restaurarilor fixe. compensate decat
prin protezare

2
6
 Insuficien(a asupra arcadelor este Tnregistrate de de vedere obiectiv
func|iei de deglutitie dento-alveolare res- cetre pacient ca un prin modificerile
Gradul de tante §i asupra fenomen de faciale §i prin
afectare al deglutifiei bre§elor. La nivelul amputare, de modificerile
este in principal bre§ei, prin relaxare, neapartenenje la parametri- lor ce
dependent de limba va petrunde, propria persoana. caracterizeaze
numarul §i loca- ocupand spatiul Insuficienfa campul protetic.
lizarea contactelor respectiv. Vidul func|iei de
ocluzale pierdute. realizat Tn timpul automen(i- nere Semne faciale
Edentata deglutitiei determine In echilibrul bio- Modificerile la
frontala genereaza o pe de alte parte functional al sistemu- nivel facial sunt Tn
degluti- fie prolabarea mucoasei lui stomatognat, deplin acord cu
asemanatoare jugale Tn bre§a arcadele dentare amploarea §i
degluti|iei infantile, edentate, prolabare joace un rol deosebit topografia edentatiei;
prin disparijia barierei care se poate datora de important, iar pe mesura ce
formate de dintii §i apa- ri|iei unor
tulburerile numerul unitetilor
respectivi, ceea ce ticuri de succiune la
consecutive odonto-parodontale
permite proiectia acest nivel.
edentatiei oblige prezent este mai
limbii catre spa|iul
intregul an- samblu la redus, faciesul releve
respectiv ramas liber Tulburarile
eforturi suplimentare caracteristicile
Tn zona anterioara. psihice
de com- pensare edentatului total.
Edentata Tulburerile de
pentru echilibrare Complicatiile
par^iala mtinsa, fie ea ordin psihic apar
foarte frecvent la functionale §i locale ale edentatiei
intercalate sau
terminala induce o persoanele cu adaptare. in multe an- treneaze
instabilitate arcadele mutilate prin cazuri aceste eforturi modificarea relatiilor
accentuate a edentate, nu reu§esc decat o mandibulo- craniene,
mandibulei fate de manifestandu-se prin compensare partiale aspect ce se reflecte
craniu, determinand pier- derea fere o revenire la la nivel facial prin
eforturi suplimentare echilibrului interior, normal nici dupe prezenta asimetriilor,
Tn reali- zarea degl aparitia sterilor de protezare. a inegalitetii etajelor
utitiei. nelini§te sau de fetei, afectand Tn
Datorite nevroze, avand grave II. SEMNE acela§i timp profi- lul
presiunilor pe care repercursiuni asupra OBIECTIVE facial.
limba le efectueaze gradului de socializa- Edentatia Modificerile
Tn deglutijie, ea va fi re al pacientului. partial Tntinse poate antropologice induse
comprima- te §i In general, fi decelate din punct de edentatia partial
starea de edentafie

diametrul vertical al fetei Gn - Of

Indice facial: -------------------------------- !— x 100 =--------------- x 100
diametrul orizontal al fetei Zy - Zy

2
7
Tntinse de mare Pe masura ce nivelul unghiul goniac
amplitudi- ne se pot tabloul clinic Tmbraca ce i§i modifica
cuantifica prin caracteristicile angulatia (normal
valoarea indicelui edentatiei subtotale, 110-120°) apropiindu-
facial, ce se modifice, se con- stata o se de cel al copilariei
rezultatul altererii scadere a diametrului (130-140°), datorita
armoniei proportiilor longitudinal al fetei, fap- tului ca mu§chii
§i al distantelor. acest rezultat ridicatori actioneaza
modificand valoarea mai putin asupra
indicelui facial obfinut ramului orizontal §i
prin raportarea Tnal- permit mu§chilor
timii verticale a fetei coboratori sa
masurata nazion- tractioneze mandi-
gnation cu latimea bula catre anterior.
fetei masurata
zighion- zighion §i
Tnmultit cu o suta.
In aceste
situatii clinice, in care
com- plicatiile locale
§i loco-regionale
cauzate de absenta
unui numar mare de
unitati odonto-
parodontale i§i pun
amprenta pe
arhitectura faciala,
valoarea indicelui
facial poate deveni
mai mica de 84 mm,
acest tip de pacient
incadrandu-se Tn
forma clinica de
europrosopie, cu fata
lata, arcade zi-
gomatice
proeminente, orbite §i
fanta na- zala largi.
Modificarile faciale se
regasesc §i la

2
8
 Tulburarile precum §i datori- ta labio-genian, labio- proeminente, ca o
morfologiei faciale fractional comisurilor mentonier, filtrul rezultanta a caderii
Tulburarile prin mu§chii buc- buzei superioare), iar comisurilor §i
morfologiei faciale cinatori simetrici; paracomisural apar invagina- rii buzelor
intere- seaza in - invaginarea doua §an|uri acompaniate de
ansamblu faciesul buzelor provoaca verticale; diminuarea ro- §ului
bolnavului, gradul de dimi- nuarea ro§ului - fanta labiala buzelor §i a pometilor
afectare buzelor (buze subtiri se continua cu doua obrajilor.
neobservabil, §i
cu aspect rautacios); §an|uri Tn zona In ansamblu,
evolutia pana la
- curbarea comisurilor, astfel freevent Tn cazul
caracterul profund
fantei labiale cu meat apare marita edentatiei subtotale,
mutilant, aces- tea
concavi- tatea spre capatand aspect de faciesul cu amprenta
fiind rezultatul
inferior, destinderea gura de pe§te; modi- ficarilor induse
coroborarii tipului de
arcului lui Cupidon; - marginea de absenja unitatilor
edentate cu
- §anturile bazilara, unghiul odonto-parodontale
amplitudinea acesteia
periorale preexistente goniac §i mentonul imbraca aspectul
§i in- treg cortegiul de
se adancesc (§an|ul apar mai voltaireian, insa in
elemente negative
generate de
complicatiile
locale §i loco
regionale,
decelandu-se
urmatoarele
aspecte (fig.
- mentonul
se apropie de
varful na- sului,
realizand profilul
de pasare de
prada;
- obrajii §i
buzele se
invagineaza da-
torita dispari|iei
suportului
reprezentat de
Fig. 2.6. Aspect facial in cazul unei paciente inainte §i dupa protezare
arcadele
(Cazuistica Clinica Protetica Dentara la§i)
dentoalveolare,

2
9
mod antagonic, in considera ca in urma modificare
edentatiile terminale rezolvarii sale dimensionala a
reduse, aceste modi- protetice aceste etajului inferior este
ficari sunt aproape fenomene vor dispa- patog- nomonica
insesizabile. rea, de aici §i pentru malrelatiile
in general, necesitatea mandibulo- craniene,
morfologia faciala se con§tientizarii impunandu-se
modified in func|ie de acestuia. folosirea unor me-
localizarea edentatiei tode multiple, cat mai
Tntinse, instalandu- Egalitatea exacte, de masurare
se asimetrii faciale etajelor fetei a acestuia §i
generate de in cazul cuantificare a variafiei
malpozitii edentajiilor partiale exis- tente (fig. 2.7).
mandibulare datorate intinse odata cu
lipsei contactelor disparitia contactelor
interdentare pe ocluzale in zona
partea edentatiei, laterala, apare
acompaniate sau nu modificarea
de mic§o- rarea dimensiu- nii etajului
etajului inferior al inferior, in sensul
fetei. mic§orarii acestuia. in
egala masura,
Modificari restaurarile protetice
tisulare faciale incorecte sau
Odata cu modificate de
varsta, |esuturile moi trecerea timpului §i
din organism i§i pierd evolujia campului
elasticitatea, protetic, pot conduce
tegumente- le devin la subdimensionarea
mai uscate, astfel etajului inferior, a§a
incat este nece- sar a cum nerespectarea
se diferentja etapelor unui algoritm
procesele produse de terapeutic corect
imbatranire de cele conduce la ine-
datorate edentatiei. galitatea etajelor fetei
Cert este ca aceste prin supradimensio-
fenomene se narea acestuia.
suprapun §i bolnavul Astfel, orice

3
0
 Fig. 2.7. Cazuistica Clinica Protetica Dentara la§i

Cele mai frecvente metode antropo- ta (fig. 2.9) - compare dimensiunea subnazale-
metrice utilizate, fare repere preextractionale, gnation cu Oph - Sn;

sunt:
- metoda Leonardo da Vinci (fig. 2.8) -
compare etajul inferior (Sn - Gn) cu etajul
mijlociu masurat intre N - Sn;
- metoda Leonardo da Vinci modifica-
 Fig. 2.7. Cazuistica Clinica Protetica Dentara la§i

- metoda Boianov (fig. 2.10) - compare

distanja intercomisurala (Ch - Ch) cu distanta
St - Gn §i urmare§te egalitatea acestora;

Fig. 2.8. Metoda Leonardo Fig. 2.9. Metoda Leonardo Fig.2.10. Metoda Boianov
da Vinci da Vinci modificata
 - metoda Boianov modificata (fig. 2.11) - caracterizeaza variind maxilo-facial.
compare distanfa St-Gn cu distan|a de la o situate clinica Limitele
interpupilara, datorita variabilitatii dimensiunii la alta sau de la un spatiului protetic
Ch-Ch; spa|iu protetic la altul, potential au
- metoda Willis (fig. 2.12) - utilizea- za sub influenfa etiolo- urmatoarea
ocluzometrul Willis, ce masoara egalitatea giei edentafiei, a configurate
formei clinice, a - mezial §i
distantelor Sn-Gn §i fanta labiala - fan- ta
topogra- fiei acesteia, distal: fefele
palpebrala;
in acord cu evolujia §i proximale ale dintilor
com- plica|iile restant;
generate de absenta - ocluzal:
unitafilor odonto- planul de ocluzie sau
parodontale. supra- fata ocluzala a
Consecinfele arcadei antagoniste,
deplasarilor meziale sau su-
sau verticale, cu
perturbarea
parametrilor ocluziei
statice §i dinamice,
Fig. 2.11. Metoda Boianov modificata confera o 2.12.
Fig. arhi-
Metoda Willis
- metoda Aceste valori tectura specified
“compasului de aur masurate vor fi fiecarui spafiu protetic
Appenrodt" - trecute Tn foile de potential, o
masoara distanja Sn - observafie pentru a importanta deosebita
Gn cu gura deschisa servi in sta- bilirea evolutiva revenind
§i aceea§i distanfa cu diagnosticului, dar §i binomului resorbtie-
gura inchisa §i obfine pentru a orien- ta, in atrofie.
un report constant cazul unor extrac|ii Spafiul protetic
3/5, de- numit §i ulterioare, in re- potential apare con-
“numarul de aur”; stabilirea dimensiunii secutiv extractor
- metoda etajului inferior. dentare, rezultatul
planului Frankfurt - final al complicatiilor
utilizea- za in III. SEMNE afecfiunilor odonto-
examinare egalitatea INTRAORALE parodontale, al

distanfelor dintre Semnul traumatismelor,

planul Frankfurt - patognomonic tumorilor, fare a

vertex §i planul intraoral pentru eluda iatrogenia, care

Frankfurt - planul edentate este spa|iul intervine in terapia

bazal mandibular. protetic potential, fiecarei entitafi clinice

parametrii ce-l din teritoriul oro-

2
6
 - prafata tagoniste). muchia crestei
ocluzala a dintilor edentate. (Fig.
limitrofi edentatiei in
2.13)
cazul absentei dintilor
antagonist!; - Ca modificari,
- inferior: inaltimea
muchia crestei spatiului pro-
alveolare edentate. - In cazul tetic potential
Parametrii ce absentei poate fi
caracterizeaza spafiul dintilor mic§orata sau
protetic potential au antagoni§ti, marita.
valori marite sau mic- se apreciaza
?orate, in functie de in functie de inaltimea
cumulul factorial ce a inaltimea poate fi marita in
acfionat §i sunt dintilor vecini urmatoa- rele situatii
reprezentafi de: spatiului clinice (fig. 2.14):
a. inaltime - in protetic po- - atrofii accentuate
plan vertical; tential §i ale crestei
b. amplitudine
- in plan
sagital;
c. latime - in
plan frontal.

inaltimea
spatiului
protetic
potential
- Se apreciaza
pe baza
distan|ei din-
tre limita
inferioara
(muchia
crestei
alveolare
edentate) §i
cea superioa-
ra (planul de
ocluzie al
arcadei an-

2
7
 alveolare; - ocluzie deschisa. subocluzia dintilor
- extruzii sau limitrofi bre§ei eden-
egresii ale dintilor tate;
limitrofi in condole egresiunea sau
absentei dintilor extruzia dintilor anta-
antagoni§ti bre§ei gonist!.
edentate;

Fig. 2.13. Aspecte ale Inaltimii spatiului protetic potential

(Cazuistica Clinica Protetica Dentara la§i)

Fig. 2.14. Cazuistica Clinica ProteticS Dentara la§i

Inaltimea poate fi mic§orata in ur- - abraziunea sau distructia coronara a
matoarele cazuri (fig. 2.15): dintilor limitrofi bre§ei edentate;

2
8
 Fig. 2.15. CazuisticS Clinica Protetica Dentara la§i
Fig. 2.16. Cazuistica Clinica Protetica Dentara la§i
Amplitudinea volum ale substructu- Lafimea spatiului
spatiului rilor odontale prin protetic potential
protetic po- preparare sau - Se apreciaza
tential distrucfie coronara. Tn urma trasarii limi-
- Se Amplitudinea telor vestibulara §i
apreciaza ca fiind poate fi mic§orata in orala ale spatiului
distant din- tre urmatoarele cazuri: protetic potential.
limitele meziala §i - versii sau - Acestea se
distala ale spatiului migrari corporeale obtin prin trasarea a
protetic potential. ale dintilor limitrofi doua planuri
- Acesta spre bre§a edentata; imaginare, tangente
poate fi delimitat - modificari de la fetele vestibulare
numai mezial de dinti volum ale dintilor limi- §i orale ale dintilor
(cazul edentatiei de trofi prin obturatii limitrofi sau prin
cl. I §i II Kennedy), debordante sau trata- tangentele la
mezial §i distal mente protetice versanfii vestibulari §i
(edentatia de cl. Ill necorespunzator
Kennedy) sau numai realizate.
distal (cl. IV
Kennedy).

Amplitudinea
poate fi marita Tn ur-
matoarele cazuri (fig.
2.16):
- migrari sau
versii ale dintilor limi-
trofi edentatiei catre
dintii vecini sau alte
spatii edentate;
- modificari de

2
9
 orali ai crestei
edentate.
- Latimea
spatiului protetic
potential se mare§te
in urmatoarele situatii
(fig. 2.17):
- inclinari
vestibulo-orale ale Fig. 2.17. Cazuistica Clinica Protetica Dentara la§i
dintilor limitrofi; Latimea va fi caracterizeaza prin:
- tratamente mic§orata in - amplitudine;
odontale sau urmatoarele situatii: - inaltime;
protetice - rotatii in ax - latime;
necorespunzatoare ale dintilor limitrofi; - muchie;
pe dintii limitrofi; - preparari ale - baza;
- creste dintilor limitrofi; - versanti;
exostotice. - atrofia - forma pe
crestei alveolare. secfiune;
Limita - profit;
inferioara/superioara - orientare.
a spatiului protetic
Amplitudinea
potential este
crestei edentate.
reprezentata de
Este similara cu
creasta osoasa
amplitudinea spatiului
edentata acoperita
protetic potential,
de mu- coasa. fiind marita sau
mic§orata in func- tie
ELEMENTELE de migrarile §i
SPATIULUI morfologia dintilor
PROTETIC limitrofi sau normala
POTENTIAL cand acestea nu s-au
Creasta produs.
edentata reprezinta Latimea
osul alveolar restant crestei edentate se
in urma extracfiilor masoa- ra intre
dintilor afectati ai planurile virtuale ce
zonei respective, tree prin versanti
delimitand spaji- ul vestibulari §i orali ai
protetic potential. Se crestei edentate.
Latimea poate fi

3
0
mic§orata tn cazul datorita presiunii exostoze, care pot periclitarea
proce- selor de exerci- tate de aerul afecta protezarea echilibrului §i prin
resorbfie §i atrofie §i din cavitate sinusale amovi- bila sau cea apari|ia lezi- unilor de
marita in cazul la nive- lul conjuncta. Un alt decubit ale mucoasei
existentei unor tuberozitatilor sau aspect al ver- san|ilor ce este comprimata
exostoze sau diferite prin preexistenta unei poate fi cel concav, intre baza §eii §i
procese patologice egresii a unita|ii care apare con- suprafaja neregulata
(formatiuni tumorale). odonto-parodontale secutiv unei extract a crestei, iar pe de
Inalfimea la acest nivel, sau pe laborioase sau in alta parte, in
crestei edentate. Se seama suportului cazul preexisten|ei protezarea conjuncta
ma- soara prin fibro- mucos, care unei afectari va avea influente
distanfa de la limita este ingro§at, parodontale. directe asupra
de reflexie a conferind ace- la§i Forma pe esteticii corpului de
mucoasei mobile la aspect. secfiune. In mod punte.
varful crestei §i este normal, creasta pe Orientarea
in mod normal de 4-6 sectiune are o forma crestei poate fi
mm. Crestele inalte de triunghi cu baza ascen- denta sau
depa§esc 6 mm, iar spre osul descendenta.
cele joase se afla sub maxilar/mandibular,
valoarea minima dar raportat la Elementele
amintita. Reducerea aspectul versanfilor §i odonto-parodontale
inal- timii crestei la muchie poate avea limitrofe
Fig. 2.18. Modificarea
edentate se crestei alveolare prin §i alte aspecte: cea spafiului protetic
datoreaza resorb- tiei resortyie accentuata trapezoidala, cu baza potential
osului alveolar (fig. mica spre muchia Consecinfele
Baza crestei
2.18). crestei etc. migrarilor la
poate fi larga sau
Muchia Profilul nivelul ar-
ingus- ta, in functie
crestei. Poate crestei edentate. cadei
de gradul de atrofie §i
imbraca as- pecte Poate fi regulat sau La nivelul
resorbtie osoasa,
variate: rotunjita, neregulat, determinat arcadei afectate aria
influentand, la randul
ascufita, concava, de extract neinsojite oclu- zala este
ei, raportul §i pozitia
convexa sau poate de o regularizare a intrerupta (fie prin
corpului de punte cu
deveni o suprafaja in suportului osos sau in edentate, fie prin
aceasta.
resorbtiile cazul unor extract ce pierderea punctului
Versanfii pot
accentuate. Crestele s- au succedat la de contact) iar, prin
avea orientare oblica,
pot fi exostotice in diferite intervale de solicitarea dintilor
pot fi u§or convec§i
plan vertical fie pe timp, in acest ultim restan|i, apar
sau cu convexitaji
seama suportului caz incomodand fenomene de
accentuate, in acest
osos, avand protezarea, pe de o abraziune de diferite
caz putand avea
caracterul de tube- parte in protezarea grade (0, 1, 2, 3).
caracterul unor
rozitate plonjanta amovibila prin Fenomenele de

3
1
abraziune due, pe de plan vertical, cu
o parte, la perturbarea planului
transformarea de ocluzie.
marginilor incizale ale
dintilor frontali in
suprafete iar, pe de
alta parte, la
reducerea inalfimii
dintilor late- rali pana
la planarea suprafetei
ocluzale.
Dintii limitrofi
bre§ei edentate, in
ur- ma apari|iei
malpozitiilor, expun
pentru contactul cu
antagoni§tii alte
suprafete decat cele
normale §i, desfiin|
and punctul de
contact cu dintii
vecini, perturba astfel
ra- poartele ocluzale
statice §i dinamice.
Migrarea
dintilor antagoni§ti in
plan vertical catre
bre§a edentata poate
imbra- ca forma de
extruzie sau de
egresie.
La nivelul
arcadei antagoniste,
de asemenea, apar
fenomene de
abraziune §i leziuni
odontale, iar
pierderea contactelor
dento-dentare
antagoniste induce
aparitia migrarilor in

3
2
 CAPITOLUL 3

EXAMENE CLINICE $1PARACLINICE

IN EDENTAJIA PARTI ALA $1 EDENTATA TOTALA

Examenele clinice §i paraclinice in tratament.

edenta|ia partiala Tntinsa constituie un bi- nom Aceasta etapa a examenului clinic se
esential Tn elaborarea unui diagnostic de Tncheie prin culegerea datelor privitoare la
precizie ce atrage alegerea unei solu|ii condifiile de via|a §i munca ale pacientului.
terapeutice de electie in acord cu particula- Motivele prezentarii sunt diverse, Tn
ritatea cazului clinic. functie de forma clinica a edentatiei, de
Foaia de observatie debuteaza cu da- prevalenta unei anumite simptomatologii, de
tele personale, absolut necesare ergono- miei prezenta §i amploarea complicatiilor.
abordarii terapeutice. Motivele prezentarii reunesc:
Examinarea clinica Tncepe cu stabili- rea - tulburari de diverse grade generate de
datelor anamnestice, sexul, varsta, sau disfunctiile masticatorii, fizionomice §i fonetice;
profesia pacientului fiind factori ce interfere cu - tulburari articulare, musculare, lezi- uni
exigentele ce caracterizeaza solutia terapeutica ale mucoasei;
finala. - reoptimizarea unor restaurari prote- tice
In ceea ce prive§te sexul pacientului, vechi, necorespunzatoare din punct de vedere
este cunoscut faptul ca pentru femei exigentele al refacerii morfo-functionale.
estetice sunt mai ridicate, spre de- osebire de Anamneza are un rol deosebit de
barbafi, la care functionalitatea este important Tn cadrul examenului clinic al
primordiala. pacientului edentat partial Tntins, deru- landu-
Varsta este de asemenea importanta, se pe urmatoarele sec|iuni compo- nente:
reflectandu-se asupra terenului pacientului - istoricul afectiunii;
(patologie stomatologica §i generala geriatrica), - antecedentele generale §i stomato-
alegerii variantei terapeutice, etapizarii planului logice;
de tratament. - antecedentele heredocolaterale §i
Domiciliul pacientului conditioneaza personale.
etapizarea planului de tratament. Istoricul ne ofera date asupra:
Profesia poate da indicafii asupra - debutului, evolutiei edentajiei;
factorilor etiologici (“caria cofetarilor", me- diu - tratamentelor urmate, precum §i a
cu noxe - mercur, plumb, acizi etc.) iar, uneori, timpului scurs de la pierderea ultimilor dinti;
este definitorie in alegerea solutiei de - momentului realizarii unei protezari
mobile §i receptarea acesteia din punct de zitate, avitaminoze;
vedere psihologic §i functional; - afectiunile aparatului renal: insufici-
- cronologia extrac|iilor dentare, ca §i enta renala, nefropatii, sindroame renale;
etiologia pierderii din|ilor sunt date ce se - discraziile sanguine: anemii, leucoze,
coreleaza cu morfologia campului protetic; sindroame hemoragipare;
- colaborarea cu medicul dentist. - afectiunile sistemului endocrin;
- afectiunile sistemului nervos: epi-
Antecedentele personale generate: lepsie, Parkinson;
Starea generala a pacientului este - intoxicatiile §i boala de iradiere;
esentiala pentru o abordare specified in - afectiunile contagioase: hepatita vi-
teritoriul medicinii dentare, inca din aceas- ta rala, gripa;
etapa creionandu-se alternative^ tera- peutice, - cancerele §i starile precanceroase.
dictate de tabloul general. Precautiile abordarii terapeutice in teri-
Se vor identifica afectiunile sistemice ale toriul patologiei orale concordante cu diag-
pacientului, in special cele ce interfere cu nosticul de stare generala vor fi prin urmare:
tratamentul stomatologic. - alegerea anestezicului corespunza-
Antecedentele personale generale se vor tor, fare vasoconstrictor;
corela cu: varsta, sexul, starile fiziolo- gice, - evitarea manoperelor dureroase,
momentul evolutiv biologic in care se afla deziderat ce guverneaza intreaga medici- na
pacientul (cre§tere, dezvoltare, maturi- tate, dentare actuala;
involute, ciclul la femei, sarcina). - planificarea ergonomica a §edintelor
In cadrul antecedentelor personale ge- de tratament;
nerale, sunt de interes acele afectiuni, care prin - respectarea protocolului terapeutic
manifestarile complexe pe care le pre- zinta pentru profilaxia endocarditei infectioase;
interfere cu patologia orala, nerespec- tarea - certitudinea ca pacientul respecta
regulilor de abordare impuse de aces- tea medicatia pentru patologia generala;
periclitand starea generala a pacientului.
-materializarea conceptului de inter-
Principalele afectiuni generate sunt
disciplinaritate cu medicul specialist pe fiecare
reprezentate de:
entitate clinica generala in parte;
- afectiunile cardiovasculare: miocar-
- temporizarea manoperelor stomato-
diopatii, endarterite, hipertensiune arteriala;
logice pana la stadiul de compensare al bolii
- afectiunile aparatului respirator: astm
generale;
bron§ic, emfizem pulmonar, scleroze- le
- initierea terapiei protetice dupa
pulmonare, obstruct ale cailor aeriene
identificarea afectiunii generale de baza, pentru
superioare;
a nu afecta viabilitatea solu|iei tera- peutice, un
- afectiunile aparatului digestiv: gastri-
exemplu concludent fiind re- prezentat pe de o
te, ulcere, hepatite cronice, ciroze hepatice;
parte de tulburarile me- tabolice ce afecteaza
- afectiunile metabolice: diabet, obe-
procesul de resorbtie §i atrofie, ceea ce va
conduce la o instabili- tate precoce a variantei obtinerea a cat mai multe date privitoare la
terapeutice mobile de tratament sau de terapia momentul protezarii, modul in care a decurs §i
cortizonica sau iradianta, ce accentueaza Tn a fost acceptat tratamentul, precum §i modul in
egala masura atrofia osoasa; care pacientul s-a acomodat cu restaurarea
- afectiunile alergice, Tn mod special protetica mobila.
alergia la acrilate - ne direc{ioneaza spre Tratamentele chirurgicale anterioare in
acrilatele flexibile, pentru varianta mobila sfera oro-maxilo-faciala constituie o alta directie
terapeutica, aceste materiale fiind monomer- importanta in care trebuie orientat interogatoriul
free (agentul cauzal al alergiei); bolnavului.
- aplicarea antibioterapiei de protectie Tn O alta sectiune a foii de observatie
acord cu protocoalele standard pentru afec| electronice este reprezentata de antece-
iunile generale ce pot genera bacteremii dentele heredo-colaterale ce reunesc cele
tranzitorii, generate de manope- rele doua mari categorii: generale §i sto-
sangerande din sfera pregatirii specifi- ce sau matologice.
nespecifice. Prin anchetele familiale se pot depista
bolile sistemice ce afecteaza ultimele 3 general
Antecedentele personale stomato- ale familiei pacientului, de interes pentru
logice: medicul dentist fiind bolile cu determinism
Stabilirea antecedentelor stomatolo- gice genetic, cele cu predispozitie eredi- tara, bolile
vizeaza identificarea §i plasarea in ordine cu caracter familial (conditii de mediu comun),
cronologica a afectiunilor stomato- logice ale bolile cu rise de transmitere, bolile mamei din
bolnavului. perioada de sarcina.
Prin elaborarea acestui “istoric sto- Antecedentele heredo-colaterale sto-
matologic” al pacientului se obtin o serie de matologice se analizeaza in vederea depis- tarii
date importante referitoare la: afectiunilor stomatologice cu transmitere
- suspiciunea pentru un anumit tip de genetica: anomalii dento-maxilare, paro-
afectare stomatologica; dontopatii, carii multiple, malformatii conge-
- rata afectarii; nitale.
-evolutia §i importanta acordata de Conditiile de via|a §i munca reprezin-
pacient patologiei orale; ta o alta sectiune de care trebuie sa tinem cont,
- tratamentele efectuate, modul in care prin impactul pe care il au asupra apa- ritiei
pacientul a fost satisfacut de soluble te- unor afectiuni cu rasunet la nivelul sis- temului
rapeutice; stomatognat, precum §i asupra viability solutiei
- consemnarea eventualelor para- functii terapeutice abordate.
existente (ex. bruxismul), modul lor de
manifestare §i acuzele legate de aces- tea;
- in cazul in care bolnavul este purta- tor
al unei proteze mobilizabile, se impune
 Datele consemnate vizeaza:
- stabilirea mediului in care pacientul i§i
desfa§oara activitatea (mediu toxic);
- caracterul muncii depuse (munci cu
solicitare preponderent fizica sau intelec- tuala)
§i existenfa eventualelor ticuri profe- sionale;
- tipul de alimentatie (rationala sau
abuziva), preponderenfa hidrocarbonatelor in
alimentatie §i a consumului de alcool, tutun,
condimente;
- ritmicitatea meselor (pastrata sau
dezordonata), ritmul masticator (alert, mediu,
lent), preferinta pentru textura alimen- telor
(moi, consistente, fibroase), stereoti- pul de
masticatie (frecator, tocator, mixt), masticatia
uni- sau bilaterala.
Examenul clinic al sistemului sto-
matognat va realiza investigarea clinica
cervico-faciala a regiunilor invecinate §i
examinarea orala, utilizand metodele clasi- ce -
prin inspectie, palpare, percutie §i chi- ar
ascultatie.

EXAMENUL CERVICO-FACIAL
Este efectuat prin inspectie din fata §i
profil, prin palpare superficiala §i profunda,
ascultatie, o atenfie deosebita trebuind
acordata articulatiei temporo-mandibulare.
 Fig. 3.1. Diverse tipuri de contururi faciale
Inspecfia
In edentafiile intinse, in acord cu am-
plitudinea edentafiei §i prezenfa complicati- ilor
locale §i loco-regionale se observa la inspectie
asimetrii faciale, modificari antro- pologice, cu
modificarea indicilor faciali, datorata mic§orarii
etajului inferior, infundarea obrajilor simetrica
sau asimetrica,
 accentuarea §an|urilor faciale. pot fi modificate in functie de amplitu- dinea §i
localizarea edentatiilor);
Inspects de fata: are in vedere ana- liza 10. simetria §i forma capului (tipurile
mai multor elemente: cranio-faciale).
1. aspectul morfologic, static §i dina- mic
de ansamblu;
2. conturul fe|ei (fig. 3.1): se corelea- zS
cu tipul constitutional (tipul cerebral, digestiv,
respirator, muscular) §i poate avea urmStoarea
forms:
- ovalS;
- pStratS;
- rotund^;
- trapezoidala;
- dreptunghiularS;
- triunghiularS.
Identificarea conturului corect (fig. 3.2) ne
intereseazS, deoarece exists o strSnsS
corelare intre forma acestuia §i forma dintilor,
element care se reflects in modelarea corectS
a restaurSrii fixe sau in alegerea dintilor
artificiali.
3. expresia fetei (mimicS, fizionomie);
4. simetria facials §i tipul facial;
5. proportia etajelor;
6. coloratia tegumentelor (comparativ cu
regiunile invecinate);
7. integritatea tegumentelor (defor- mSri,
tumefieri, ulcerajii, tumori, cicatrici, plSgi, fistule
la care se descriu dimensiuni- le, forma ?i
aspectul);
8. elementele constituente ale fetei
(ochi, pleoape, nas, buze, comisuri, menton,
obraji cu pliuri, zone temporale, maseterine,
parotidiene, urechi, tragus, conduct auditiv
extern);
9. relieful natural al fetei (aspectul
proeminentelor §i al §anturilor anatomice care
 Fig. 3.2. Interrelatia dintre forma fetei §i a dintilor, ulterior prelucrare computerizatd fotograficS
(dupd Linderman, 2004)
Simetria facials se analizeazS in sens cunoscute. Cel mai frecvent, etajul inferior este
transversal, in raport cu axul vertical al fetei. Se cel care-§i modifies dimensiu- nea, in
traseazS imaginar planul de sime- trie median majoritatea cazurilor prin subdimensionare,
ce trece prin Tr-N-Sn care tre- buie sS coincidS datorata amplitudinii edentatiei sau abraziei,
cu liniile interfrenulare §i interincisive maxilarS insa pot fi intalnite §i situatii de
§i mandibularS ?i se raporteazS la acesta supradimensionare a acestuia.
distanfele pSnS la punctele paramediene: Zy §i Aceasta dimensiune se masoara atat Tn
Go dreapta §i stSnga. relate de postura, cat §i in relate centrica. In
Eventualele asimetrii pot fi localizate la mod normal, trebuie sa existe o diferenta intre
nivel: aceste valori de 2 - 4 mm.
- articular (deformarea uni- sau bilate- - In rela^ia de postura, etajul inferior
ralS a zonei pretragiene in cadrul poliartri- telor poate fi marit datorita unor hipotonii muscu- lare
reumatoide sau malrelatiilor mandibu- lo- pe mu§chii ridicatori §i hipertonii pe coboratori
craniene cu laterodevia|ia consecutiva a §i poate fi mic§orat in cazul unor spasme sau
mandibulei etc.); hipertonii musculare pe mu§chii ridicatori sau
- osos (exostoze, dismorfisme, forma- hipotonii pe mu§chii coboratori.
tiuni tumorale sau pseudotumorale, conso- - in relafia centrica, modificarea poate
lidari osoase vicioase etc.); aparea prin mic§orarea etajului inferior ca-
- muscular (hipertrofii, spasme mus- uzata fie de existenta unei anomalii dento-
culare, hipertonii); maxilare (infraalveolii ale zonei laterale cu
- ocluzal (anomalii dento-alveolare ocluzie adanca), fie de pierderea stopurilor
primare, leziuni odontale coronare, edentatii, centrice laterale: leziuni odontale coronare,
restaurari protetice incorect concepute §i edentatii cu instalarea ocluziei prabu§ite.
realizate etc.); Marirea etajului se poate datora anomaliei
- parti moi (supuratii, abcese, tumori dento-maxilare primare cu supra-alveolie §i
etc.). mordex apertus sau refacerilor protetice
In sens vertical, se urmare§te egalita- tea defectuoase din zonele laterale.
etajelor fe|ei prin metodele antropome- trice
 Inspectia de profit urmare§te urma-
toarele elemente:
1. profilul facial (in funefie de planuri- le
Simon, Dreyfus, Frankfurt) poate fi con- cav,
drept, convex;
2. unghiul nazo-labial - normal 90°, poate
fi modificat Tn func{ie de pozi|ia sau absenta
dinjilor superiori (proalveolodontii, edentatii
etc.);
3. postura buzelor (in func|ie de tan-
genta gurii): protruziv, retruziv;
4. treapta labiala (normal, buza su-
perioara acopera sau depa§e§te u§or con- turul
buzei inferioare) poate fi modificata in sensul
accentuarii (anomalii dento-maxilare:
proalveolodontii, retrognatii sau edentatii) sau
in sensul inversarii (edentatii frontale, prognatii,
ocluzii inverse frontale etc.);
5. §antul labio-mentonier: poate fi
normal, §ters sau accentuat in functie de
prezenja sau absenta dintilor frontali;
6. pozitia mentonului: normo-/ pro-/
retrogenie;
7. unghiul goniac: 110-125° dupa 12 ani,
130-140° la varstnici;
8. ramul bazilar: aspect, orientare etc.

Palparea
lnsote§te §i completeaza inspectia. Se
realizeaza superficial §i profund.
Elementele urmarite in cele doua etape
sunt:
- Palparea superficiala: temperature,
umiditatea, sensibilitatea, denivelari §i
deformari.
 Temperature poate fi crescutS din ca-
uze generate (stare generals alteratS) sau
locale (leziune inflamatorie). Temperature
scSzutS tmpreunS cu transpire^ reci este semn
de afectare generals §i se constituie tn urgen|S.
De asemenea, este urmSritS starea de
hidratare/deshidratare a tegumentelor
(umiditatea).
Tot tn cadrul palpSrii superficiale se
apreciazS sensibilitatea tactilS (simetric
dreapta / stSnga cu rulou de vatS), termicS (cu
eprubete cu apS rece) §i dureroasS (parestezii,
hipersensibilitSti etc.).
Palparea prin pensare evidenJiazS
elasticitatea §i cantitatea Jesutului subcu- tanat
(normal, tn exces sau slab reprezen- tat).
- Palparea profundS: se realizeazS pe
elementele componente ale sistemului
stomatognat: punctele de emergen|S ale
trigemenului, mu§chi, reliefuri osoase,
ganglioni, articula|ia temporo-mandibularS (fig.
3.3, 3.4, 3.5).
 Fig. 3.3. Palparea rebord supraorbitar §i Fig. 3.4. Pa/pare piramida nazalS $i arcada zigo-
infraorbitar maticS

Fig. 3.5. Palpare ram ascendent mandibular, ram orizontal mandibular §i menton
Se insists asupra palpSrii marginii
bazilare a mandibulei §i a tnSI(imii ramului
orizontal prin pensarea sa intre douS dege- te.
Palparea mu§chilor se efectueazS intraoral §i
extraoral la nivelul inser|iei §i al masei
musculare, static ?i dinamic, dSndu- se indicatii
asupra modificSrilor volumetrice ale punctelor
dureroase §i ale zonelor de iradiere, a tonicitStii
§i puterii de contracfie muscularS.
Palparea mu§chilor completeazS in-
spects lor §i are tn vedere masa muscularS §i
inserfiile, simetric §i comparativ. Palparea
mu§chilor se realizeazS static (tn repaus
postural) §i dinamic (cu gura tnchisS, cSnd
efectueazS intercuspidarea maximS §i cu
 gura deschisa, opunandu-se deschiderii, zonele de iradiere, zonele trigger;
inchiderii, propulsiei, diducjiei - manevrele
3. consistenta;
Netter).
Prin palparea masei musculare, se 4. tonicitatea.
evalueaza: Palparea se realizeaza Tntr-o anumita
1. dezvoltarea mu§chiului, cu even-
ordine (Tabelul A):
tualele modificari volumetrice;
2. sensibilitatea: punctele dureroase,

Tabelul A. Foaie de observatje - mu§chi

Mu?chi Durere Volum Tonicitate Consistenta
Mu§chii mobilizatori ai mandibulei

citate hipertoni-
ate hipotonicit
hipertrofie
t hipotrofie

normala
masa

patol.
Dr.
Temporal □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
Maseter □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
Pterigoidian. intern □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
Pterigoidian extern □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
Digastric □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
Milohioidian □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
Geniohioidian □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
SCM □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Mu§c hii mimicii
Dr.
Buccinator □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Orbicularul Dr.
□ □ □ □ □ □ □ □
buzelor
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
Orbicularul buzelor inf. □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
Mentonieri □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Dr.
Narinari □ □ □ □ □ □ □ □
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
Occipitali Dr.
□ □ □ □ □ □ □ □
§i
Stg. □ □ □ □ □ □ □ □
 1. mu§chii mobilizatori ai mandibulei -
temporal (fig. 3.6), maseter (fig. 3.7),
pterigoidian extern (fig. 3.8), pterigoidian intern,
geniohioidian, milohioidian (fig. 3.9), digastric,
sternocleido-mastoidian, mu§chii limbii (fig.
3.10);

3
0
 2. mu§chii mimicii - orbicular, buccinator,
narinari.

Fig. 3.6. Palparea m. temporal

Fig. 3.7. Palparea m. maseter

Fig. 3.8. Palparea m. pterigoidian extern Fig. 3.9. Palparea m. milohioidian

Fig. 3.10. Palparea m. limbii §i sternocleldomastoldlenl

3
0
 Palparea planului osos urmare§te - dimensiunea;
examinarea contururilor osoase §i a supra-
fetelor osoase, simetric comparativ, des-
cendent, urmarind:
1. integritatea osoasa;
2. reducerile de volum (atrofiile);
3. sensibilitatea;
4. deformarile;
5. denivelarile Tn treapta (fracturi);
6. mobilitatea anormala a unor seg-
mente osoase.
In cazul unor deformari osoase, se vor
preciza:
- sediul;
- limitele;
- marimea, aspectul suprafe|ei;
- consistenta;
- rapoartele cu tesuturile moi.
Paiparea punctelor de emergenta ale
trigemenului se realizeaza prin presiu- ne
simetrica exercitata cu policele la nivel:
- supraorbitar (sensibil in sinuzite
frontale, nevralgii);
- suborbitar (sensibil in sinuzite maxi-
lare, nevralgii);
- mentonier (sensibil Tn nevralgii).
Palparea grupelor ganglionare se face
comparativ, simetric, pe grupe ganglionare:
suboccipitali, retroauriculari,
preauriculari (fig. 3.11), genieni, subman-
dibulari (submaxilari), submentali, jugulo-
carotidieni, supra-claviculari (fig. 3.12), grupe
ganglionare cervicale anterioare (fig. 3.13) §i
cervicale posterioare (fig. 3.14).
In mod normal, ganglionii sunt nepal-
pabili. Patologic, devin palpabili Tn inflama- tii,
procese tumorale, cand se apreciaza
caracteristicile acestora:
- numarul;
- sediul;
- forma;

4
0
- suprafa(a.

Fig. 3.11. Palparea gr. ggl. preauriculari §i retroauriculari

Fig. 3.12. Palparea gr. ggl. genieni, submandibulari §i submentonieri

4
1
 Fig. 3.13. Palparea gr. ggl. cervicale anterioare

Fig. 3.14. Palparea gr. ggl. cervicale posterioare

pacientului ne orienteaza asupra sta- rii de

sanatate la acest nivel.

Examenul articulafiei temporo-

mandibulare
Se realizeaza in stransa corelajie cu
examenul mu§chilor §i examenul ocluziei,
constand in inspecjie, palpare, ascultatie, in
statica: ocluzie centrica, repaus mandibular §i
in dinamica.
Inspecjia statica se realizeaza la nivelul
regiunii pretragiene §i mentoniere. Se urmaresc
comparativ stanga-dreapta, din fa|a §i profil,
urmarind modificarile de cu- loare, integritate,
asimetriile.
Inspectia dinamica, la deschiderea §i
inchiderea gurii, urmare§te:
- excursiile condiliene;
Palparea glandelor salivare mari:
- excursiile mentonului din fa|a (si-
submandibulare, parotide, sublinguale, asociata
metria fata de planul medio-sagital) §i profil
cu exprimarea secretiei salivare la nivelul
(traiectoria de mi§care a mentonului);
orificiilor de excrete §i simptomato- logia

4
2
 - amplitudinea deschiderii gurii (fig.
3.15).

Fig. 3.16. Palpare bidigitala

Fig. 3.15. Amplitudinea deschiderii gurii

Auscultatia se poate realiza direct sau
indirect (mediata de un dispozitiv in- termediar)
Paiparea regiunii pretragiene (la 13 mm
§i poate decela prezenta zgo- motelor
anterior de tragus, pe linia ce une$te unghiul
succesive sau concomitente in articula|ii
extern al ochiului cu tragusul) se realizeaza cu
(cracmente, crepitafii).
cele patru degete intinse pe suprafata de
Examenul oral
examinat §i bidigital.
Un examen clinic oral corect se va
Palparea in dinamica se realizeaza in efectua cu deosebita aten|ie, in condi|ii de
inchidere-deschidere, de asemenea, prin cele iluminare perfecta. Se vor urmari in ordine:
doua metode: orificiul bucal, mucoasa jugala, vestibulul bucal,
- palpare cu cele patru degete pozi- arcadele dentare, suportul odontal, spafiul
tionate pretragian - permite aprecierea protetic potential, suportul parodontal, palatul
excursiilor condiliene; dur §i moale, limba, plan§eul, examenul
- palpare bidigitala (cu indexurile Tn ocluziei, examenul relatiilor mandibulo-
canalele auditive externe) - traiectoria de rotate craniene.
pura condiliana (fig. 3.16).
Se apreciaza prin palpare: Examenul orificiului bucal
- sensibilitatea regiunii pretragiene; La examinarea statica a orificiului bucal
- pozitia condililor; se ob|in date asupra culorii §i texturii labiale, a
- denivelarile regiunii pretragiene; fantei labiale, a raportului bilabial sau treptei
- excursiile condiliene (simetrie, si- labiale, a simetriei arcului Cupidon (asimetria
nergie, amplitudine); arcului Cupidon §i a buzei poate aparea in
- zgomotele articulare. edentatii frontale paramediene sau in ectopii de
Sensibilitatea elementelor articulare se canin) §i asupra filtrului buzei superioare. In
deceleaza executand presiuni pe menton in edentatiile frontale, cand lipsesc mai multi din|i
sens postero-superior, in timp ce bolnavul are succesivi, se poate observa la inspec- fie o
gura intredeschisa. infundare a buzei cu mic§orarea ro§u- lui buzei.

Examinarea dinamica a orificiului bucal

poate eviden|ia uneori o amplitudine marita a

4
3
deschiderii, datorita laxita|ii cap- sulo- vedere dimensional cat §i din punct de ve- dere
ligamentare in ATM sau mic§orata (prin al confinutului §i al calitatii suportului muco-
microstomie, constricjii mergand pana la osos.
anchiloza temporo-mandibulara, trismus de - Se apreciaza limitele anatomice,
maseter sau fracturi condiliene).
amplitudinea, Tnalfimea, latimea, zona de
Simetria deschiderii orificiului bucal poate
mucoasa pasiv-mobila, prezenja unor eventuale
fi afectata prin devierea mentonului in afectiuni
formatiuni patologice (bride, cicatrici).
ce intereseaza articulajia temporo-mandibulara,
- Spre deosebire de edentatia totala Tn
in edentatii partiale Intinse unilaterale sau
uniterminale (clasa I §i a ll-a Kennedy), in care zonele functionale periferice se succed

paralizii §i pareze faciale. Se va aprecia, de Tntr-o ordine clara, Tn edentatia partial Tntinsa
asemenea, am- plitudinea spatiului interlabial §i Tntalnim una, doua zone functionale Tn acord
a distanfei intercomisurale Tn timpul vorbirii, cu topografia edentafiei, acestea fiind de multe
surasului, rasului. ori scurtate sau Tn- trerupte prin prezenta
unitafilor odonto- parodontale (N. Foma).
Examenul mucoasei labio-jugale §i al
Examinarea zonelor periferice vesti-
vestibulului bucal
bulare se face prin inspecfie §i palpare de la
Se va efectua o examinare de an- samblu
dreapta la stanga, atat static, cat §i di- namic
a mucoasei labio-jugale, apreciindu-se
prin mobilizarea tesuturilor de la periferia
integritatea, coloratia, pre- zenfa amprentei
campului protetic.
din^ilor §i a interliniului articular, prolabarea
mucoasei spre spa^iul edentat ca urmare a
Punga Einsering
ticurilor de succiune, aspectul canalului Stenon
Se va examina cu atentie prin inspec- tie,
§i permeabilita- tea sa, aspectul salivei,
Tndepartandu-se cu oglinda tesuturile moi §i
aspectul zonelor Tnvecinate canalului Stenon
prin palpare cu degetul sau fuloarul, apreciindu-
(depistarea unor elemente grasoase -
se corect dimensiunile.
corpusculii Fordyce).
Aprecierea Tnaltimii corecte a zonei se
Se va examina vestibulul bucal, con-
face prin bascularea mandibulei spre zona
semnandu-se aspectele patologice (abce- se,
formafiuni tumorale, fistule, cicatrici), inser^ia examinata, iar aprecierea latimii prin bascularea

frenurilor §i plicilor alveolo-jugale Tn raport cu mandibulei de partea opusa examinarii.

festonul gingival. In cazul Tn care sunt prezente Zona de mucoasa pasiv-mobila se va

edentatii terminale, care apeleaza la o aprecia prin inspectie §i prin palpare cu fuloarul
protezare partial amovibila, este absolut din aproape Tn aproape. La Tnce- patori este
obligatorie descrierea zonelor functionale indicat sa se traseze cu creio- nul dermatograf
periferice adiacente spatiului protetic potential. linia ghirlandata.
Urmarind acelea§i caracteristici se examineaza
Zonele functionale foarte atent zona vestibulara laterals dreapta,
- Se vor examina atat din punct de zona cu importanta fiziono- mica §i fonetica,

4
4
folosind teste de mimica §i tractiune spre
posterior ale buzei super- ioare ce ne
evidenfiaza nivelul insertiei

4
5
plicii alveolo-jugale (fig. 3.17).

Zona vestibulara frontala

Zona Ah
Fig. 3.17. Examinarea zonelor periferice vestibulare
Examinarea zonei frontale fuloarul dinspre anterior spre posterior §i de la
- Situata Tntre cele doua plici alveolo- dreapta spre stanga.
jugale, se va efectua tractionand spre Tn afara - Examinarea dinamica a zonei „Ah” se
u§or buza superioara. va face prin punerea Tn tensiune a valu- lui
- Este necesara o apreciere corecta a palatin, prin manevra Valsalva, prin tuse
latimii acestei zone din considerente fizio- u§oara §i prin emisia vocalei „A”. Lafimea §i
nomice, a inser|iei frenului labial, a retentivitajii valoarea clinica a zonei variaza Tn func|ie de
versantului vestibular, ca §i o delimitare corecta pozijia valului palatin, care poate fi: ver- ticala,
a mucoasei pasiv-mobile. oblica sau orizontala. Pozitia oblica este
- Uneori caracteristicile acestei zone considerate cea mai favorabila, permi- tand o
(boga|ia fesutului submucos) ne fac sa re- realizare a succiunii interne §i externe.
marcam greu trecerea spre mucoasa pasiv-
mobila §i sa aproximam aceasta zona. Zonele functionale periferice man-
Examinarea zonelor functionale se dibulare se examineaza prin aceea§i me-
continue cu descrierea zonei vestibulare todologie ca §i la maxilar.
laterale stangi §i a pungii Eisenring stanga.
Zona vestibulara laterala sau pun- ga
Zona „Ah” lui Fisch
- Este o zona cheie periferica de Tn-
chidere marginala cu rol Tn realizarea
succiunii. Se examineaza prin inspectie,
apreciindu-se diferenfa de culoare Tntre palatul
dur §i palatul moale. Palparea se face cu
 - Este dominata de insertia mu§chiu- lui
buccinator.
- Se va examina cu gura intredeschi- sa,
indepartand u§or cu oglinda tesuturile moi.
- Aceasta zona permite ingro§ari ale
marginilor protezei pentru ameliorarea
menfinerii §i stabilita|ii acesteia (fig. 3.18).
 Zona Zona
tuberculului Zona retro-lingual tuberculului
piriform piriform

N
Zona linguala o
3 S'

«1
laterala «- S’ o 3
aS&c
aT
41
% <4 Zona
c ft linguala
centrala

Zona vestibulara frontala

Fig. 3.18. Examinarea zonelor periferice vestibulare

Zona vestibulara centrala mandi- balansare a limbii spre dreapta §i stan- ga.
bulara Palparea digitala poate aprecia corect
- Se evidenjiaza prin eversarea u§oa- ra profunzimea, aspectul liniei oblice interne §i
a buzei inferioare. insertia mu§chiului milohioidian.
- Prezenja mu§chilor cu inser|ie per- Prezen|a unei linii oblice interne retentive
pendiculara la periferia campului protetic limiteaza extinderea marginii aparatului protetic.
determina modificari importante ale acestei In zona premolara se palpeaza uneori pe
zone. versantul intern al crestei edentate

Zonele functionale periferice lin- guale

mandibulare cu caracteristicile fie- careia §i cu
posibilitatile de utilizare sau extindere ale
marginilor aparatului, se vor examina static prin
inspec{ie §i palpare §i dinamic prin mobilizarea
limbii. Cu cat mo- bilizarile linguale sunt mai
ample, cu atat modificarile zonelor periferice
sunt mai importante.

Examinarea zonei linguale retromo-

lare Ney §i Bowann se face prin inspecjie §i
palpare, indepartand baza limbii cu oglinda.
Posibilitatile de extindere in aceasta zona se
vor aprecia in func|ie de retentivitatea ei data
de inclinarea ramului ascendent al man- dibulei
§i al unghiului goniac.

Zona linguala laterala se examineaza

indicand pacientului mi§cari de ridicare §i
 torusul mandibular ce pune problema corec- apanajul afectiunilor parodontale, intensitatea
fiei chirurgicale sau numai a folierii.
fiind proportionala cu gradul inflamatiei.
In cazul existentei abrazie se vor pre-
Zona linguala centrala, zona cheie de
ciza gradul acesteia §i orientarea fatetelor de
inchidere marginala similara zonei „Ah” de la
abrazie, specificandu-se localizarea unidentara,
maxilar, este dominata de inser|ia mu§chiului
la un grup de dinti sau la nive- lul Tntregii
genioglos. Pozi|ia limbii impune caracteristicile
arcade.
anatomo-clinice ale zonei, astfel insertia
Se va preciza daca punctul de contact
anterioara mic§oreaza di- mensiunile zonei §i
este punctiform sau in suprafata. Daca acesta
create gradul de mobili- tate prin tractiunile
este absent prin diastema, treme sau edentatie,
exercitate de frenul lingual. Inser|ia posterioara
arcada este considerate intrerupta din punct de
mic§oreaza mult dimensiunile zonei.
vedere mecanic §i se va examina, dupa caz,
papila interdentara de la acest nivel (frecvent
Examenul arcadelor dento-alveolare
prezinta fenomene inflamatorii secundare
Se examineaza arcadele din punctul de
impactarii alimentare) sau se va descrie spatiul
vedere al formei, simetriei §i continuitatii lor.
protetic potential.
Acest examen este urmat de apelul din|ilor.
In cazul suspectarii unor leziuni odontale
Menfinerea continuitatii arcadei prin
minime, cu localizari diferite (frecvent frontal)
pastrarea punctelor de contact nu reprezin- ta o
sub un strat de smalt apa- rent intact, certificate
garantie a prezentei tuturor unitatilor odonto-
prin culoare modifica- ta (tenta gri), acestea
parodontale pe arcada, caz Tn care leziunea
sunt mult mai bine examinate prin
anatomica exista prin absenja din- tilor.
Aceea§i observatie este valabila in si- diafanoscopie.

tuatia Tn care continuitatea arcadei este Pentru a pune in evident vitalitatea

refacuta artificial printr-o protezare fixa, dar dintilor stalpi §i a celorlalte unitati odonto-

care nu anuleaza edentatia. parodontale, se pot utiliza multiple teste de

Se va examina suportul odontal (de la vitalitate.

1.8 la 2.8) prin inspectie, palpare §i per- cutie

Teste de vitalitate
din punctul de vedere al culorii, mor- fologiei
Testele de vitalitate sunt metode de
coronare, tratamentelor odontale, vitalitatii,
determinare a sensibilitatii pulpare la dinti a
implantarii, pozifiei pe arcada, punctului de
caror vitalitate poate fi compromisa, eva- luarea
contact etc.
realizandu-se in comparatie cu dintii vecini sau
Percutia se va efectua atat in ax cat §i
omologi, considered a fi sana- to§i.
transversal, urmarindu-se atat raspunsul cat §i
Avand in vedere variabilitatea pragu- lui
intensitatea acestuia. Un raspuns pozitiv sau
de sensibilitate de la un pacient la altul §i a
intens pozitiv la percutia in ax denota un proces
morfologiei dentare la acela§i pacient
periapical activ, in timp ce un raspuns u§or
(grosimea smaltului difera de la un dinte la
pozitiv poate semnala prezenta unui proces
altul), se obfin variafii ale raspunsului pozi- tiv
cronic periapical.
de la un individ la altul §i de la un dinte la altul.
Percutia transversala pozitiva este
Responsabile pentru vitalitatea Jesutu- lui
pulpar sunt vasele de sange din pulpa. Testele temperaturii metalului va da po- sibilitatea
de vitalitate inregistreaza, de fapt, status-ul adaptarii tesuturilor gingivale, reducand
fibrelor nervoase §i nu al vaselor de sange, probabilitatea aparitiei unui raspuns fals pozitiv.
astfel incat aceste teste s-ar putea numi, mai In acest caz trebuie acor- data o marja mai
corect, ’’teste de sensibilitate pulpara”. larga de inertie in aparitia raspunsului.
Testele de vitalitate se pot realiza cu
stimuli termici (rece sau cald), electrici sau Teste de vitalitate la rece.
mecanici (foraj explorator), relevandu-se Pentru realizarea lor se pot utiliza: clorura
reactivitatea Jesutului pulpar. de etil (kelen) freon 12 sau batoane de gheata.
Indiferent de tipul testului de vitalitate, la In vederea pregatirii lor se utili- zeaza ambalajul
realizarea lui se va tine seama de o serie de unor carpule cu aneste- zic, dupa golirea
reguli generale: acestora, fnlocuind conti- nutul cu apa §i
- se va explica pacientului in ce con- sta introducandu-le la congela- tor. Dupa atingerea
testul §i se va stabili cu acesta modul in care sa temperaturii de inghet, se indeparteaza dopul
semnaleze aparitia unui raspuns pozitiv; de cauciuc al carpulelor §i se pregatesc astfel
- testul se va realiza initial pe dintele incat var- ful acestora sa fie bizotat lateral §i
martor (dintele omolog integru controlateral sau varful planat, astfel incat sa poata fi aplicat pe
unul cat mai apropiat ca morfologie de acesta) diferite nivele ale dintilor. Aceasta tehnica este
pentru a determina pragul fiziologic de aparitie mai avantajoasa decat cele care folo- sesc
a unui raspuns, dupa care se va trece la substan{e pulverizabile prin faptul ca poate fi
testarea dintelui afectat; localizat mai bine efectul dureros in comparatie
- dintele testat va fi bine izolat §i uscat; cu distribuirea difuza a kelenului care va
- stimulul nu va fi aplicat pe dentina produce o durere foarte vie, difuza, ce iradiaza
descoperita pentru a nu induce aparitia unei §i la structurile Tn- vecinate.
senzatii dureroase foarte intense §i nici pe In cazul folosirii produ§ilor volatili ace§tia
obturatii sau reconstituiri protetice pentru a nu vor fi proiectati pe o buleta de vata (pana la
se induce un raspuns fals pozitiv sau negativ. apari|ia cristalelor de gheafa pe firele acesteia),
Teste de vitalitate la cald. buleta fiind apoi plasata pe dinte in treimea
Se efectueaza cu fuloarul Tncalzit (se cervicala a fe{ei vestibula- re.
incalze§te un fuloar de ciment pana ingal-
bene§te hartia) sau cu gutaperca incalzita (un Teste de vitalitate electrice.
baton de gutaperca incalzita pana devine Se folosesc pentru provocarea ras-
sticloasa), prin plasarea acestora pe fata punsului pulpar prin excitarea electrica a
vestibulara a dintelui izolat §i uscat, in treimea elementelor neurale din pulpa. Raspunsul
cervicala. pulpar la stimularea electrica nu ofera sufi-
Pentru dintii acoperiti cu coroane me- ciente informatii pentru stabilirea unui di-
talice, se poate testa vitalitatea acestora prin agnostic de certitudine, neexistand date privind
actionarea cu un polipant in turatie mare pe fata starea de sanatate sau integritate a pulpei,
orala a coroanelor. Cre§terea treptata a adica asupra aportului sanguin intrapulpar. De
asemenea, in unele situafii particulare, se pot - premedicatia analgetica, sedativa a
obfine raspunsuri fals- pozitive sau fals- pacientului sau consumul de alcool;
negative care pot orienta gre§it conduita - contactul inadecvat cu smalful sau cu
terapeutica. Astfel, se im- pune utilizarea §i a obturatii de compozit;
altor teste pentru preci- zarea unui diagnostic - calcificari intracanalare;
final, testele electrice fiind extrem de valoroase - dinte tanar, cu apex deschis;
in cadrul diag- nosticului diferenfial. - dinte cu traumatism recent;
Aceste teste utilizeaza curen|ii conti- nui - necroza partiala.
rectangulari, dispozitivele de tip pulpatest fiind
fie separate, fie integrate in unit. Teste de vitalitate mecanice (fora- jul
Testarea se face prin cre§terea trep- tata explorator).
a intensity curentului electric, testul fiind repetat Se recomanda a fi ultimul dintre testele
de doua sau trei ori. utilizate, doar in conditiile in care cele- lalte
Nu se vor utiliza testele de vitalitate teste au fost neconcludente. Consta in
electrice pentru dinfii acoperiji cu coroane trepanarea dintelui la locul de electie in turatie
metalice sau la pacienfii cu peace-maker redusa §i fara racire (accesul in smalt se face
cardiac. cu turbina) §i se avanseaza treptat catre
Un test negativ la mai multi din|i, mai ales camera pulpara. In cazul unui dinte normal va
daca printre ace§tia se gasesc §i din|i integri, aparea o durere intensa imediat dupa
nu va fi luat in considerare. depa§irea jonctiunii amelo- dentinare. Un dinte
Principalele cauze pentru obfinerea unui cu pulpita cronica sau necroza nu va genera
raspuns fals-pozitiv sunt: nici un raspuns pa- na la deschiderea camerei
- electrodul vine in contact cu o res- pulpare.
tauratie masiva metalica (punte sau obturate Dintii restanti din cadrul edenta|iei par-
metalica) sau cu parodontiul marginal, tiale rntinse sunt traumatizaji frecvent prin
permitand curentului sa ajunga la nivelul preluarea fortelor masticatorii, ei inlocuind
parodontiului de sustinere; capacitatea biomecanica a dintilor absen|i, fapt
- anxietatea sau hiperreactivitatea materializat prin distructji coronare in- tinse in
pacientului (care poate indica aparitia sen- suprafata §i profunzime, provocand o agresiune
sibilitatii chiar inainte de aplicarea excitan- la nivelul pulpei coronare. Daca in aceste cazuri
tului); se suprapun §i traume generate de malocluzii,
- necroza de colicvatie (lichefactie) care aprecierea vitality dintilor trebuie extinsa §i pe
poate conduce curentul electric pana la nivelul alte grupuri de dinti implicati in ocluzia
parodontiului de sustinere, dand raspuns fals- traumatizanta.
pozitiv;
- gre§eli in izolarea §i uscarea dintelui Spafiul protetic potential
testat. In edentatia partiala intinsa spatiul
Principalele cauze pentru obfinerea unui protetic potential este reprezentat atat de
raspuns fals-negativ sunt: portiunea edentata delimitate mezial §i distal de
dintii restanti, cat §i de spatiul edentat nelimitat
distal sau mezial de dinti.
La spatiul protetic potential se vor preciza
§i masura, cu ajutorul §ublerului sau al pensei
dentare §i al riglei, parametrii acestuia: limite,
amplitudine, Inaltime, lati- me.
Cu deosebita atentie se va examina
limita spatiului protetic potential reprezen- tata
de creasta osoasa alveolara acope- rita de
fibromucoasa (fig. 3.19).
Examinarea crestei edentate se va face
utilizand acela§i instrumentar de examen clinic,
prin inspecfie §i palpare digitala, precizandu-se
Tnaltimea, latimea, profilul, orientarea, forma pe
sectiune, di- rectia §i retentivitatea versantilor
vestibular §i oral. In cuantificarea aspectelor
crestei edentate, in cazul edentatului partial
este utila clasificarea Atwood, iar pentru
fibromucoasa indicii Lejoyeux.
Cand edentatia este terminala se vor
examina tuberozitatile maxilare, apreciin- du-se
marimea, retentivitatea, mucoasa acoperitoare.

Fig. 3.19. Examinarea spatiului protetic potential

Se fncepe examinarea crestelor edentate

de la tuberozitatea dreapta la cea stanga,
insistand asupra dimensiunii, nor- malitatii
suprafetelor osoase §i decelarea unor
eventuate zone deficitare (sensibilita- tea la
presiune, discontinuitatea, neregula- ritati,
exostoze, retentivitati).
Se va aprecia versantul vestibular, oral §i
posterior al tuberozitajii din punct de vedere al
retentivita|ii. De asemenea, se apreciaza nivelul
polului inferior, care une- ori datorita
potentialului osteogoenetic al acestei zone
biostatice se poate hipertro- fia, mic§orand
uneori pana la anulare spa- tiul protetic
potential.
Zona de sprijin mandibulara este mult
mai redusa decat la maxilar, rezu- mandu-se la Atat in cazul edentatiei maxilare cat §i in
tuberculul piriform §i la creas- ta edentata. cazul celei mandibulare, aprecierea suportului
Examinarea ei se face de la stanga la osos se poate face utilizand in- dicii de atrofie
dreapta, incepand cu zona tuberculului piriform maxilara Schroder §i mandibulara Koller-
la care se apreciaza orientarea, mari- mea, Russov.
mobilitatea §i calitatea fibromucoasei care il CSnd exista restaurari protetice fixe,
acopera, precum §i raportul cu liga- mentul acestea vor fi apreciate atat la nivelul
pterigo-mandibular ce limiteaza distal elementelor de agregare (modelaj, adapta- re
extinderea protezei. Fiind o zona biostatica ca cervicala, adaptare ocluzala) cat §i la nivelul
§i tuberozitatea maxilara, pro- teza mobilizabila corpului de punte (modelaj §i raportul cu
trebuie sa-l includa obliga- toriu. creasta). Restaurarile mobile vor fi apreciate
In mod deosebit in aceasta zona se va din punctul de vedere al materialului din care
aprecia concordanta dintre rata de re- sorbtie sunt realizate, al conceptiei, al corectitudinii
osoasa §i cea mucoasa. Calitatea mucoasei va executiei tehnice, al stabili- tatii statice §i
indica alegerea materialului §i a metodei de dinamice, al rapoartelor cu dintii restanti §i cu
amprentare. arcada antagonists.
Creasta edentata se examineaza ca §i la
maxilar insistand atent asupra zonei primare de Examenul suportului parodontal
sprijin (muchia crestei), cat §i asupra zonei Se vor examina §i aprecia modificari- le
secundare, de sprijin (versanti crestei parodontale existente: inflamatie, rece- siune,
edentate). pungi, mobilitate.
In functie de caracteristicile zonelor Se apreciaza, prin inspectie, palpare,
examinate, in campurile protetice deficitare sondaj parodontal urmatorii parametri:
medicul dentist trebuie sa incerce toate a. aspectul gingiei;
posibilitatile de extindere a marginilor protezei
pentru ameliorarea mentinerii §i stabi- litatii.
In cazul edentatiilor protezabile partial
mobil, in cadrul examenului clinic, se va aprecia
rezilienta mucoasei, factor deosebit de
important in stabilizarea protezelor mobilizabile.
Mucoasa ce acopera zona de sprijin se
va examina pe zone in functie de aspect,
integritate, indice de rezilienta, mobi- litate
orizontala.
La mandibula se vor examina cu atenfie
tuberculii piriformi care, impreuna cu
tuberozitatile maxilare, constituie zone
biostatice ce i§i conserva in general volu- mul §i
forma, avand rol in mentinerea §i stabilizarea
protezelor mobile.
 b. existenfa sangerarii la sondaj; Mobilitatea dentara este definitS ca o
c. mobilitatea dentara; cre$tere a amplitudinii de deplasare a co-
d. importanta pierderii de ata§ament. roanei dentare sub efectul unei forte care se
aplicS asupra ei (Bratu).
a. Examenul gingival Inregistreaza Procedurile clinice de Tnregistrare a
aspectul gingiei, cat §i mobilitatii dentare (Dumitriu) sunt:
existent sangerarii la sondaj §i cantitatea de - inspectarea mobilitatii patologice;
fluid gingival. - testul palpatoriu;
Aspectul gingiei - se urmaresc modi- - testul de percutie;
ficarile aparute Tn ceea ce prive§te: - testul de solicitare dentara la presiu-
- Culoarea gingiei; ne.
- Conturul (forma) gingiei marginale; Mobilitatea dentara poate fi (Bratu) -
- Volumul, textura §i consistent gingiei; Tabelul B:
- Pozifia marginii gingivale. - FiziologicS - mobilitate tranzitorie;
b. Existent sangerarii la sondaj - PatologicS - mobilitate reversibila §i
Sangerarea poate fi provocata de ex- ireversibila; dependents de:
plorarea instrumentala / periaj sau spontana - inflamatie;
(relatata de catre pacient). In boala parodon- - existenta fortelor excesive;
tala, sangerarea la sondaj este un element care - absenta functiei.
certifies prezenta inflamatiei, un situs care Mobilitatea dentara se apreciazS Tn
sangereazS la sondare reprezentand un semn diferite grade, Tn functie de di recti a §i am-
de activitate la nivelul pungii. ploarea deplasSrii dintelui.
c. Mobilitatea dentara
d. Evaluarea parodon^iului de susfi- nere

Tabelul B. Tipuri de mobilitate dentara:

Tranzitorie Fiziologica
• dupa o dezocluzie prelungita (din timpul somnului)
• Tn cursul unor stari fiziologice cand create nivelul
hormo- nilor vasoactivi (ciclu menstrual/sarcina).
latrogena
• sprijin pe dinji vecini Tn cursul unor extract laborioase;
• dupa intervene chirurgicale parodontale/ periapicale;
• restaurari protetice de amploare,
• forte ortodontice excesive.
Reversibila Mobilitatea dentara de cauza proteticS Mobilitate dentara de
origine inflamatorie Mobilitatea de origine ocluzala

Ireversibila Sindromul de insuficienfa parodontala (Bratu)

- importanta pierderii de ata§ament

 Se realizeaza cu ajutorul sondei pa- - Indicele de igiena orala simplificat OHI-
rodontale §i urmare§te, prin evaluarea pierderii S (Greene and Vermillion, 1964);
de ata§ament §i a nivelului osos, determinarea - Indicele Silness-Loe (Silness and Loe,
gradului de afectare al com- ponentelor 1964);
parodontiului de susjinere. - Indicele Quigley Hein (modificat de
Sondajul parodontal urmare§te identi- Turesky et al, 1970).
ficarea Tntinderii distrucjiei parodontale prin Indicele de igiena orala - OHI (Greene
evaluarea: §i Vermillion, 1960)
- pierderii de ata§ament; Este format din combinarea intre Indicele
- Tnaiymii gingiei aderente restante; de depozite moi §i indicele de tartru. Fiecare
- defectelor muco-gingivale- sufici- enfa dintre ace§ti indici este, la randul sau, bazat pe
I insuficienta gingiei ata§ate; 12 determinari nume- rice, reprezentand suma
- nivelului crestei osoase §i a topo- de depozite moi sau de tartru prezente pe fetele
grafiei leziunii; vestibulare §i orale, din cele trei segmente ale
- gradului de atingere a furcatiilor; fiecarei arcade dentare: lateral stanga/dreapta,
- tendintei la sangerare; frontal (Tabelele C, D).
- perioadelor de activitate ale bolii
parodontale. Tabelul C. Criteriile de clasificare a depozitelor moi
Sondajul parodontal se efectueaza doar Scoruri Criterii

dupa detartraj §i controlul riguros al placii - 0 Absen|a depozitelor moi/coloratiilor

1 Depozite moi care acopera pan£ la 1 /3
hipertrofia gingivala §i obstacolele produse de
din suprafata din{ilor, sau prezenta unor
tartru pot da valori eronate ale masuratorilor, colorafii extrinseci fara alte depozite moi,
existand §i riscul de insa- man|are a situsurilor indiferent de suprafata acope- ritS
inactive.
2 Depozite moi care acopera 1/3 -2/3 din
suprafafa din|ilor
Indici folosifi in parodontologie
3 Depozite moi care acopera mai mult de
Modificarile care apar la nivelul gingiei,
2/3 din suprafata dintilor.
parodontiului ca §i principala cauza a acestor
boli (placa bacteriana) pot fi evaluate §i Tabelul D. Criteriile de clasificare a tartrului
cuantificate prin folosirea indicilor. Indicii pot fi Scoruri Criterii
0 Absenfa tartrului
folositi pentru:
1 Tartru supragingival care acopera nu mai
- evaluarea starii de igiena orala;
mult de o treime din suprafata
- diagnosticul inflamatiei;
dintelui.
- diagnosticul de boala parodontala; 2 Tartru supragingival care acopera mai
- evaluarea modificarilor patologice ce mult de o treime, dar nu mai mult de
apar in boala parodontala (recesiune, doua treimi din suprafaja expusa a
hipercre§tere). dintelui sau prezenja de insule individu-
ate de tartru subgingival Tn jurul portiunii
Evaluarea starii de igiena orala:
cervicale a dintelui, sau ambele.
- Indicele de igiena orala OHI (Greene
and Vermillion, 1960);
 3 Tartru supragingival care acopera mai urmatoarele scoruri §i criterii (Ta- belul E):
mult de doua treimi din suprafafa dintelui
sau banda groasa de tartru subgingival Tabelul E. Scorurile indicelui de placS
Tn jurul portiunii cervicale a dintelui, sau Scoruri Criterii
ambele. 0 Absenta placii
Fiecare segment este examinat pen- tru 1 Un film de piaca aderenta la marginea

depozite moi sau tartru. De la fiecare segment gingivala libera §i la zona adia- centa a
dintelui. Piaca poate fi dece- lata in situ
este utilizat un dinte pentru calcu- larea
doar dupa colorare sau cu ajutorul
indicelui individual, special pentru acest sondei.
segment. Dintele folosit pentru calcu- lul trebuie 2 Acumulare moderata de depozite moi
sa aiba cea mai mare suprafa|a acoperita de pe dinte §i marginea gingivala / Tn

depozite moi sau de tartru. punga gingivala care pot fi observate

cu ochiul liber.
Pentru fiecare subiect individual, sco-
3 Abundenta de depozite moi pe dinte §i
rurile pentru depozitele moi sunt adunate §i marginea gingivala / Tn punga gin-
apoi se impart la numarul de segmente givala.
inregistrate. Aceea§i metoda este folosita
pentru a objine valorile indicelui de tartru. OHI = Indicele de piaca Quigley Hein:
Indice depozite moi+lndice de tartru Acest indice evalueaza piaca de pe fe|ele
vestibulare §i linguale ale din|ilor, pe o scara de
OHI-S (Simplificat) - (Greene §i la 0 la 5, astfel:
Vermillion, 1964): 0 = absen|a placii;
Indicele (OHI-S) difera de originalul OHI 1 = zone izolate de piaca Tn apropie- rea
prin numarul de suprafeje dentare evaluate (6 marginii gingivale;
Tn loc de 12). Criteriile utilizate pentru alocarea 2 = banda continua de piaca de 1 mm
de punctaj la suprafejele dentare sunt acelea§i langa marginea gingivala;
cu cele de utilizare pentru OHI. 3 = pana la 1/3 din suprafaja dintelui
Cele §ase suprafe(e examinate pentru acoperita cu piaca;
OHI-S sunt selectate de la patru dinfi laterali §i
4 = placa ce cuprinde 1/3 - 2/3 din
doi din|i frontali: 11,16, 26, 31 vestibular, 36,46
suprafata dintelui;
lingual.
5 = placa ce cuprinde mai mult de 2/3
Indicele de piaca (Silness and Loe,
din suprafata dintelui.
1964): masoara starea de igiena orala.
Indicele de piaca Silness-Lde se ba-
Indici de inflamatie gingivala
zeaza pe Tnregistrarea depozitelor moi §i a
Printre indicii de inflamatie gingivala cei
celor mineralizate pe urmatorii dinfi: 16,12, 24
mai folositi sunt:
la maxilar §i 36,32,44 la mandibula. Din|ii lipsa
- indicele gingival (Silness §i Loe, 1963);
nu se substituie.
- indicele de sangerare papilara (Saxen
Scorurile de la cele patru fe(e ale din-
§i Muhlemann, 1975);
telui se aduna §i valoarea objinuta se Tm- parte
- indicele gingival simplificat (Lindhe,
la 4, pentru a da indicele de piaca I dinte, cu
1983) care corespunde indicelui de sangerare
gingivala (Ainamo §i Boy, 1975).
Indicii gingivali sunt in raport cu sem-
nele clinice ale inflamatiei gingivale cum ar fi:
modificarile de culoare, de volum, de textura §i
consistenta ale gingiei sau ten- dinfa la
sangerare.
Folosirea indicilor de sangerare gingivala
evalueaza intensitatea inflamatiei deoarece
sangerarea este un indicator mult mai obiectiv
decat modificarile de culoare ale gingiei §i
furnizeaza evidenfa ex- punerii recente a
tesuturilor la placa bacte- riana.

Indicele gingival (Gl) a lui Loe §i

Silness (1963): descrie severitatea clinica §i
localizarea inflamatiei gingivale (Tabelul F).
 Tabelul F.
Aspect Sangerare Inflamatie Puncte
Normal Absenta sanger^rii Absenta 0
Modificare discreta de culoare Absents sSngerarii U?oara
1
§i textura; u§or edem
Modificare a culorii-ro§ea0, Sangerare la sonda- Moderata 2
cre§tere de volum, edem ce da re/presiune
aspect lucios gingiei
Modificare marcata a culorii, Sangerare spontana Severn 3
hipertrofie, edem, ulcerate

Se examineaza dintii: 16, 12, 24, 36, 32 ,

45. Suprafetele analizate pe fiecare dinte vor fi:
V, O, M, D. Se totalizeaza valo- rile obfinute la
cele 4 fete ale dintelui §i se fmparte la 4,
obtinandu-se valoarea indicelui pe dinte.
Adunand valorile pentru fiecare dinte §i
imparfind la numarul dintilor, se obtine indicele
gingival individual sau al unui segment de
arcada (Tabelul G).
Tabelul G.
Indicele gingival Interpretare
mediu
2,1 -3,0 Inflamatie severs

0,1 -1,0 Inflamatie u§oara

<0,1 Absenta inflamatiei

1,1 -2,0 Inflamatie moderata

Indicele de sangerare papilara (PBI)-

Papilar Bleeding Index (Saxen §i
Muhlemann, 1975)
Este un indicator sensibil al severitatii
inflamatiei gingivale la pacientii individuali.
Inregistrarea este realizata in toate cele
patru cadrane; pentru simplificare ca- dranul I §i
III se examineaza lingual §i palatinal, iar
cadranul II §i IV se examinea
 za vestibular. S^ngerarea este provocata prin Indicele de sangerare gingivala (SBI)-
atingerea sulcusului cu o sonda paro- dontala Sulcular Bleeding Index
boanta, folosind o u§oara presiune digitala de la Examenul se realizeaza pe 6 din$i - un
baza papilei catre varf de-a lungul muchiilor distale molar, un premolar §i un incisiv lateral al
§i meziale ale papilei. fiecarei arcade. Se utilizeaza sonda pa-
Dupa 20-30 secunde cand un cadran a rodontala cu care se ating zonele marginale (M)
tost examinat in intregime, intensitatea §i papilare (P), cu intensity crescu- te, utilizand
sangerarii este evaluata in patru grade §i valorile din Tabelul I.
inregistrata pe fi§a.
Suma valorilor Tnregistrate da “numa- rul Tabelul I.
0=
de sangerare”; PBI se calculeaza prin aspect normal, f3ra modificari ale uni-
tatilor papilare (P) §i marginale (M), farS
imparjirea acestui numar la totalul de papi- le
sangerare la sondare
examinate (Tabelul H). 1 f3ra modificari aparente ale zonelor
papilare (P) §i marginale (M), dar la
Tabelul H. sondajul u§or se produce sangerare
0= aspect normal, fara sangerare la son- 2 sangerare la sondaj §i modificari de
dare
culoare ale zonei papilare (P) §i margi-
1= sangerare punctiforma, 20 - 30 secunde
nale (M)
dupa sondare se observa un singur
3 sangerare, modificari de culoare §i u§or
punct de sangerare —
edem
2= linie/puncte, se observe o linie fina de 4 = sangerare provocata §i spontana, mo-
sangerare sau mai multe puncte de dificari de culoare, edem pronuntat
sangerare la marginea gingivala 5 sangerare provocata §i spontana, mo-
3 = triunghi - triunghiul interdentar devine
dificari de culoare, edem important,
sangerand, in diferite grade
asociat sau nu cu ulcerajii
4 = picSturS - sangerare in masS, imediat
dupa sondare sangele curge in zona
interdentara, acoperind portiuni de dinte
Recent a fost propus un nou indice clinic
sau gingie pentru evaluarea hipercre§terilor gin- givale
induse medicamentos. Acest indice are o
valoare Tn func|ie de care se modu- leaza
terapia chirurgicala sau conservatoa- re a
hipercre§terilor.

Tabelul J. Indicele de evaluare a hipercre§terilor gingivale Rossmann, Ingles §i Caffesse

Gradul 0 1. adaptare ferma a gingiei ata§ate pe osul alveolar subiacent, absenja modificSrii de vo- lum
2. u§or aspect granitat
3. marginea papilara de aspect normal
4. papila cu dimensiune §i densitate normaia

1. cre§tere u§oara marcata prin marirea densitatii gingiei, aspect granular marcit
Gradul I 2. varful papilei rotunjit
3. adancime la sondare < 3 mm
 Gradul II 1. 4
hipercre§tere moderata manifestata prin cre§terea Pierdere papilei
dimensiunii pana la 3 mm
§i/sau a ata§amen-
margini
gingivale rulate tului masurat de la JAC
=
2. conturul marginii gingivale este inc£ concav sau
5 drept Pierdere de ata§ament de 3 - 6 mm
3. ISrgirea gingiei in sens V-0 pana la 2 mm masuratS
6= dePierdere
la varfulde
papilei Tn afarS
ata§ament > 6 mm
4. adancimea la sondare < 6 mm
5. papila este oarecum deta§abilS
Gradul III 1. hipercre§tere marcata reprezentata prin migrarea gingiei pe coroana clinica
2. conturul marginii gingivale este convex
3. ISrgirea gingiei are dimensiune >3mm, mSsurata de la varful papilei in afarS
4. adancimea la sondare > de 6 mm
5. papila este clar deta§abil3
Gradul IV 1. hipercre§tere severa, caracterizatS printr-o ingro§are extrema a gingiei
2. coroana clinica acoperitfi in propor|ie mare
3. ISrgirea gingiei are dimensiune sde 3mm, masurata de la varful papilei in afara
4. adancimea la sondare > de 6 mm
5. papila este clar deta§abilS

Indici parodontali
Cei mai folositi indici de boala paro- Indicele de mobilitate dentara:

dontala sunt: Indicele de mobilitate este un criteriu

- indicele de boala parodontala al lui important ce serve§te la stabilirea evolufiei

Ramfjord (1959); clinice a starii parodontale dupa tratament,

- CPITN. putandu-se aprecia ameliorarea, agrava- rea

sau staiionarea/vindecarea starii clinice
Indicele parodontal (PDI)-Ramfjord: (Tabelul L).
Exprima gravitatea bolii prin estima- rea
clinica a simptomelor: inflamatie, alveoliza, Tabelul L
0= mobilitate fiziologica (fremitus)
punga parodontala. Acest indice coniine un
1 mobilitate perceptibiia cu degetul (0,2 - 1
indice de gingivita (1 - 3) §i masurarea pierderii —
mm in directie orizontaia)
de ata§ament, independents de gingivita (4 - 6)
2 = mobilitate mai mare de 1 mm, in orice
- Tabelul K. directie, in plan orizontal
Evaluarea se face pe 6 din|i din Tn- 3 mobilitate mai mare de 1 mm in orice
treaga dentine: 16; 21; 24; 44; 41; 36. directie orizontaia, in plus mi§c3ri de
Tabelul K intruzie/rotatie
0=
Absenja inflama|iei sau alterarilor in
gingia marginal^
Gingie:
1= Gingivita medie sau moderata in unele
localizari la gingia marginala
2= Gingivita u§oara / moderata a intregii
margini gingivale in jurul dintelui
3 Gingivita avansata cu eritem sever,
hemoragii, ulceratii
=
Parodonfju:
 Pe baza valorilor Tnregistrate se cal- III La nivelul boltii palatine se vor
culeaza indicele clinic al gradului de mobili- tate IV = apre- cia: papila bunoida, reliefarea §i
patologica dupa cum urmeaza: simetria rugilor palatine, numarul §i
- (Th mobilitatea dintilor inainte de tra- dispozitia lor, raportul cu creasta edentata.
tament Se mai urmare§te proeminenta suturii
- m2 mobilitatea din|ilor dupa tratament. mediene de la nivelul boltii, precum §i prezenta
Indicele de mobilitate lm se calculea- za altor formatiuni sub forma de spiculi oso§i la
dupa formula : nivelul §anturilor alveolo-palatine.
Suportul fibromucos va fi analizat din

mi-m2 punct de vedere al integritatii §i rezilientei.

x 100 Examenul boltii palatine este absolut
mi
necesar Tn cazul edentatiei partiale Tntinse,
constituind zona primara de sprijin pentru
Indicele CPITN
protezele partial mobilizabile.
Combinand elementele de indici gingivo-
parodontali §i de PTNS (sistem de evaluare a
necesitafilor de tratament parodontal), CPITN
evalueaza:
- prezenta sau absenta sangerarii
gingivale la sondaj u§or;
- prezenta sau absenta tartrului supra §i
subgingival;
- prezen|a sau absenta pungilor pa-
rodontale (inguste sau adanci).
Evaluarea individual^ se face pe sextant,
examinand cate un dinte per sextant,
inregistrandu-se astfel cea mai proasta conditie
a fiecarui indice (Tabelul M).
I + detartraj profesional
II + tratament com- plex(chirurgical/corectiv)

Examenul bolfii palatine

Bolta palatina se va examina din punctul
de vedere al formei, simetriei, adancimii,
descriind elementele reprezen- tate de suportul
osos §i cel fibromucos. In cazul depistarii
torusului palatin, se vor descrie marimea §i
pozitia torusului, incadrandu-l Tn clasificarea
Landa, raportandu-l la limita distala a zonei de
sprijin.
 Tabelul M Tipul de ocluzie artificiala va fi direct
STATUS PARODONTAL influen|at de valoarea unghiului interalveolar,
0 = parodontiu sSn^tos format din prelungirea axelor celor do- ua creste
1 = sangerare observata direct la sondare
alveolare reziduale.
2 _ tartru §i pungi sub 3,5 mm, iritafie ia-
trogenS In cazul pacientilor protezati mobil:
3 = pungi de 4 -5 mm - se va efectua examenul protezei la
4 = pungi > 6 mm inceput extraoral, apreciindu-se calitatile bazei
NECESITAJI DE TRATAMENT §i a arcadelor artificiale;
0 = nu necesita tratament - in etapa a doua se realizeaza
I = igienS oraia examenul cu protezele mobilizabile aplica- te in
II = I + detartraj profesional
cavitatea orala a pacientului, urmarind in acest
Examenul plan§eului bucal §i al lim- bii caz men|inerea, stabilitatea §i maniera de
Ansamblul datelor asupra caracteris- refacere a functiilor perturbate;
ticilor clinice ale plan§eului bucal poate fi - cand pacientul este protezat bimaxilar,
obtinut prin palparea corecta bimanuala §i se vor examina rapoartele ocluzale statice §i
sistematica a zonelor. dinamice artificiale, urmarind aceea§i
Examenul limbii prin inspectie §i pal- pare metodologie ca §i la arcadele na- turale.
apreciaza normalitatea acesteia sau In scopul stabilirii unui diagnostic §i plan
modificarile de volum, consistenta §i mobilitate. de tratament, se impune analiza §i cuantificarea
O atentie deosebita se va acorda mucoasei urmatorilor parametri oclu- zali:
linguale prin aprecierea culorii, integritafii §i - morfologia ariilor ocluzale;
distributiei zonelor papilare. Pozifia limbii in - cuspizii de sprijin;
repaus se va verifica prin deschiderea u§oara a - cuspizii de ghidaj;
gurii. - curba de ocluzie sagitala (Spee-
Pozitia intermediary a limbii este Balkwill);
considerate ca fiind cea mai favorabila. - curba de ocluzie transversala (Monson
Important de examinat in aceasta zona este §i Villain);
versantul lingual al arcului anterior mandibular, - curbura frontala;
apreciindu-se inalfimea, Tncli- narea §i - planul de ocluzie.
modalitatea de inserfie a genioglosului. Dupa examinarea §i consemnarea ca-
racteristicilor morfologice §i functionale ale
Examenul ocluziei acestor parametri, se trece la examinarea
Examenul clinic §i paraclinic stomatologic rapoartelor ocluzale interarcadice (Angle) -
corect §i complet al edentatului partial intins ocluzia statica, consemnandu- se pozitionarea
bimaxilar comporta, in mod obligators §i arcului mandibular in raport cu cel maxilar Tn
indispensabil, analiza ocluzala ce cuprinde cele trei planuri, pe baza reperelor cunoscute,
aprecierea parametrilor morfolo- giei ocluzale,
la nivel molar, premolar, canin §i incisiv.
precum §i rapoartele ocluzale statice §i
Examenul ocluziei continua, clinic, la
dinamice.
pacient, prin evidentierea punctelor de contact
la nivelul cavitatii orale cu unul din- tre ocluzala.
indicatorii cunoscuti: hartie de articula- tie,
spray-uri de ocluzie, ceara de ocluzie, banda Ocluzia dinamica
Joffe etc. Odata realizata marcarea contactelor Dinamica mandibulara este modifica- ta
dento-dentare, se trece la loca- lizarea acestora la edentatul partial Tntins §i Tn momentul
prin examen clinic direct §i la Tnregistrarea examinarii mi§carilor mandibulare acestea pot
acestora Tn fi§ele de analiza ocluzala elaborate aparea dezordonate, haotice, ciclurile
Tn cadrul clinicii noastre, putandu-se apela la masticatorii devenind modificate.
metode mo- derne, de tipul T-Scan. Descrierea ocluziei statice separat de
Intr-o ocluzie normala ideala, contac- tele ocluzia dinamica T§i gase§te ratiunea Tntr-o
dento-dentare ar trebui sa corespunda din sistematizare didactica, din dorinta de a clarifica
punct de vedere al calitatii unor parametri: un domeniu suficient de contro- versat.
- punctiforme; De fapt, ocluzia statica reprezinta doar
- de tip: momente, statii ale dinamicii ocluzale
• margine incizala - suprafaja functionale, mai precis etape finale pe tra- seul
palatinala; unor traiectorii de dinamica mandibulara. Din
• cuspid -foseta; multitudinea traiectoriilor mandibulare din
• cuspid - ambrazura; mi§carea de Tnchidere, doar do- ua prezinta
- sa se realizeze Tntre suprafete ne- semnificatie functionala (ocluzia terminala):

tede §i convexe; 1. traiectoria de inchidere in relate

- sa fie multiple; centrica (denumita impropriu §i ligamen- tara)

- sa fie stabile; 2. traiectoria de inchidere posturala

- sa fie uniform §i armonios distribui- te (denumita §i traiectorie musculara)

pe arcada, pe to|i din|ii cuspidati; Traiectoria centrica descrie faza fina- la a

- cu localizare precisa. mi§carii de Tnchidere mandibulare, mandibula

Calitatea contactelor dento-dentare va fi efectuand o mi§care de rotate pura. Faza finala

examinata clinic la pacient prin inspecie, dar de a acestei mi§cari este caracterizata prin

un real folos este §i exa- menul paraclinic, al realizarea contactelor ocluzale Tn relate

modelului de studiu care poate aduce informatii centrica, rezultand ocluzia terminala centrica.

suplimentare, data fiind posibilitatea vizualizarii Ocluzia terminala centrica face trece- rea
directe a contactelor §i a morfologiei cuspidiene de la relatia mandibulo-craniana dinamica de
(convexitati, inclinari ale pantelor, caracte- Tnchidere fara contact ocluzal la relatia
risticile curbelor etc.). mandibulara cu contact ocluzal.
Marcarea §i inregistrarea contactelor Importanta acestui tip de ocluzie re- zida
dento-dentare se realizeaza Tn relate centrica din faptul ca toata drama ocluzala, toate
§i intercuspidare maxima, cu pre- cizarea evenimentele ocluzale au loc Tn aceste
corelatiei dintre IM §i RC (pointcentric, wide momente ale Tnchiderii §i ca urmare este
centric, long-centric), iar con- tactele necesara o examinare minutioasa §i o
Tnregistrate se transfera pe fi§ele de analiza interpretare corespunzatoare a datelor.
 Pe traiectoria de Tnchidere posturala dintelui cauzal, cu epuizarea paro- donfiului.
mandibula parcurge segmentul dintre relatia de Examenul relafiilor fundamentale
postura §i intercuspidare maxima (Tn cazul unui mandibulo-craniene
Long Centric) sau relatia centrica (Tn cazul unui Aprecierea relafiilor mandibulo- craniene
Point Centric). este deosebit de importanta Tn stabilirea
Ocluzia terminala posturala face tre- diagnosticului §i instituirea unui tratament
cerea de la relafia mandibulo-craniana di- corespunzator Tn edentafia partiala Tntinsa sau
namica pe traiectoria mentionata la relafia Tn evaluarea eficienfei acestuia.
mandibulo-craniana de intercuspidare maxim^. Se incepe prin inducerea pozifiei de
In cazul unei ocluzii echilibrate, in urma postura a mandibulei, prin metodele cu-
parcurgerii celor doua traiectorii, care trebuie sa noscute §i apoi se verifica reperele:
fie libere, fara interference ocluzale, rezulta - Spafiul de inocluzie fiziologica se
contacte ocluzale multiple, stabile, examineaza atat Tn zona frontala (2 - 4 mm),
netraumatizante. cat §i laterala (1,8 - 2,7 mm), prin trasarea cu
O alta etapa de importanta deosebita un creion pe fafa vestibulara a incisivilor
este verificarea §i inregistrarea mi§carilor §i mandibulari a unei linii ce cores- punde marginii
pozifiilor test, cu contact dentar (din IM Tn RC, incizale a incisivilor super- iori, cu mandibula
lateralitate dreapta §i stanga, protruzie §i pozifionata in intercuspidare maxima, apoi Tn
revenire) sau fara contact dentar (deschidere §i relafia de postura.
Tnchidere), precizandu- se amplitudinea, - Relafia centrica poate fi indusa prin
simetria §i traiectoria de mi§care. mai multe metode (Dawson, Ramfjord,
In fi§ele de analiza ocluzala se con- Lauritzen-Barelle, Jankelson).
semneaza suprafefele pe care se realizea- za Dupa inducerea pozifiei centrice, se
mi§carea test §i apoi contactele dento- dentare verifica, de asemenea, reperele relafiei:
din pozitia test. In mod normal, in mi§carea de - Relafia centrica este normala atat timp
lateralitate, pe partea inactiva, se produce cat rapoartele de ocluzie pastreaza arcadele Tn
dezocluzia din|ilor laterali, mi§- carea fiind limitele triunghiului de toleranfa ocluzala al lui
preluata de caninul sau grupul lateral de partea Spirgi. Depa§irea acestui tri- unghi face ca
activa (fenomen Christensen lateral). intercuspidarea maxima sa stabileasca rapoarte
In protruzie, normal se produce de malpozifie mandibulo-craniana prin rotafie,
dezocluzia Tn zona laterala, cu preluarea translate, bascu- lare.
mi§carii de catre panta retroincisiva, pe care se - Relafia centrica este instabila la
pot evidenfia suprafetele de alune- care edentatul partial intins. Arcadele dentare fiind
(fenomen Christensen sagital). incomplete, nu exista repere care sa permita
Patologic, prin pastrarea contactelor pe stabilizarea mandibulei §i pentru a o putea
partea inactiva, are loc o solicitare exce- siva a determina se utilizeaza machetele de ocluzie.
articulafiei temporo-mandibulare, cu consecinfe Examenul func|iilor
asupra funcfionalitafii Tntregului sistem Tulburarea functiei masticatorii se reflects
stomatognat, precum §i supraincar- carea in scaderea eficientei masticatiei, limitarea ariei
masticatorii datorita blocaje- lor ocluzale, cavitatii orale (tulburari endocrine, boli he-
masticatia unilaterala, tulburarea ciclurilor matologice, tulburari ale metabolismului, alergii
masticatorii care apar modifi- cate ca frecventa, etc.), dar §i in cazul unor afectiuni cu rise vital
numar, traiectorie. pentru bolnav sau care ar putea ulterior
Examinarea degluti|iei poate eviden- tia in determina complicatii. intr-o mica masura, unele
unele situatii persistenja deglutitiei infantile, dintre aceste examene com- plementare se pot
traumatizarea excesiva articulara in absenja realiza in cabinetui stomatologic (de exemplu,
tamponului ocluzal, traumatizarea excesiva prin masurarea tensiunii arteriale, determinarea
contacte premature, efectuarea unui efort
nivelului de glucoza in sange, testul la vitamina
lingual sporit datorita absen|ei unui calaj ocluzal
C), insa, in cea mai mare parte, se impune
optim. In cadrul edentajiei partiale intinse
colaborarea interdisciplinary cu medicii interni§ti
aceste modificari apar diferit, in funcjie de
§i cu laboratoarele care elibereaza buletinele de
amploarea edentajiei.
analiza.
Functiile fonetica §i fizionomica sunt
afectate mai ales in cazul edentajiilor situate in
Termografia reglatorie
zona frontala.
computerizata
In arealul de metode minim invazive ce
Examenul starii de igiena
orienteaza pacientul spre investigarea anumitor
Evaluarea gradului de igiena a cavita- tii
aparate §i sisteme, a caror importanta asupra
orale reprezinta baza profilaxiei gnatoprotetice.
Pentru aprecierea ei se pot utiliza revelatorii de terapiei stomatologice este semnificativa, in

placa, suprafafa colo- rata fiind ulterior egala masura oferind date corelative despre

cuantificata. Determinarea vizeaza fefele patologia generala §i cea dentara, un loc

vestibulare ale din|ilor 1.6, 1.2, 2.1 §i fe|ele deosebit il ocupa termografia, metoda
orale ale din|ilor 3.6, 3.2, 4.1. Similar se avangardista introdusa pentru prima oara in
procedeaza §i pentru evaluarea depozitelor de Romania de N.Forna, 2007.
tartru. Termografia reglatorie computerizata se
ocupa cu functiile biologice reglatorii ale
EXAMENE PARACLINICE
corpului §i se bazeaza pe metodologia practica
in edenta|ia partiala, rolul examenelor
de apreciere a parametrilor ter-
paraclinice este de a preciza limitele unor
leziuni decelate la examenul clinic, de a oferi un
plus de informatii cu privire la sta- bilirea
diagnosticului §i de a orienta medi- cul spre un
plan de tratament adecvat.

Examene paraclinice generale

Starea generala se impune a fi evaluate
atunci cand pacientul prezinta afectiuni
sistemice ce includ manifestari la nivelul
 mografiei la nivelul corpului uman, precum §i Fig. 3.21 Aspecte ale traseelor termografice cu

pe reactivitatea organismului la impulsuri provocate.

Producerea, dispersarea §i eli- minarea caldurii sunt
elementele teoretice de baza ale termografiei. Scanarea se efectueaza in 2 etape cu o
Este o metoda profilactica §i adjuvan- ta durata de aproximativ 20 minute §i se
desfa§oara in cabinetui medicului practician,
de diagnostic, fiind de elec|ie pentru u§urinfa de dar in scopul stabilirii unui diagnostic exact §i
utilizare §i noninvazivitatea ei. instituirea unui tratament (intit, individualizat,
este nevoie de cea de-a treia masuratoare
Termograma standardizata se com- pune (verde), care se va veri- fica la 5 minute dupa o
din termograma din|ilor §i a sanului, bazandu- interven(ie locala (anestezie fara
vasoconstrictor, sau laser). Scopul scanarii il
se pe indicii valorilor de tempera- tura date de reprezinta detectarea zonelor corpului unde
Rost §i Hensel.(Fig. 3.20) disfunc{ia a aparut §i zona in care patologia
infecfioasa sau tumorala s-ar putea dezvolta,
Pe aceasta baza Rost a construit sau este deja dezvoltata.
normtermograma realizata pe baza expe- De asemenea, termografia poate controla
rien(ei lui indelungate §i dupa valori fizio- logice. eficien(a unui tratament instituit, cat §i stabilirea
(Fig. 3.21) cu exactitate a cauzei care a declan§at boala.

DOPPLER VASCULAR
In cadrul unei abordari terapeutice fin- tite,
determinarea parametrilor vasculari la nivelul
arterei faciale este deosebit de importanta,
acesti parametri pot fi inregistrafi cu ajutorul
unui modul Doppler ultrasonic, la care se
anexeaza o sonda de 10 MHz. In aceste condi|ii
se realizeaza corelarea rezultatelor obfinute in
urma determinarilor cu modulul Doppler cu
afecjiunea generala a pacientului. (Introducerea
in premiera a Doppler-ului vascular in medicina
dentara- N. Forna, 2010)
Ultrasunetele se transmit de la sonda la
zona examinata §i reflecta debitul san- gvin.
Semnalele detectate sunt aplicate analizatorului
’rw-Yff 4 de frecven|a pentru a deter- mina formele de
4
unda pentru maxima §i medie putere. Datele
4
formelor de unde sunt aplicate unitafii centrale
Fig. 3.21 Aspecte ale traseelor termografice cu
valoriideale
valori ideale(conform
(conformcriteriilor
criteriilordiagnostice
diagnosticeEidam
Eidam de prelucrare pentru procesarea digitala,
DiagnosticsCorporation)
Diagnostics Corporation) afi§are pe ecran §i printare. Determinant se
reali- zeaza prin aplicarea unei probe de 10
MHz pe mucoasa jugala, retrocomisural, bilate-
ral. Un cristal piezoelectric mic este montat la
un capat intr-o latura a dispozitivului. Acest examenul stomatoscopic;
cristal, odata energizat cu ajutorul unui circuit testul la vitamina C;
electric adecvat, emite ultrasu- nete cu o - examenul anatomopatologic;
frecvenja de cateva sute de mii de cicli pe - colorable intravitale;
secunda in aval de-a lungul flu- xului sangvin. - examenul bacteriologic.
In cadrul fluxmetrului, unda ultraso- nica Prezentam cazul unei paciente (R.F. in
cu frecven(a inalta este Tntrerupta in- termitent varsta de 34 ani) cunoscuta cu diabet de tip 1
iar unda reflectata este recep(io- nata de catre insulino-dependent de 11 ani §i edentafie
cristal §i amplificata semnifi- cativ de catre parjiala intinsa clasa l-a Kennedy cu o
circuitul electric. O alta parte a aparatului modificare mandibulara, protezata mobil in
electric masoara diferen|a de frecvenja dintre urma cu aproximativ 1 an.
unda emisa §i unda reflectata §i poate astfel Pacienta s-a prezentat in cabinet
determina viteza fluxului sangvin. (Fig. 3.22) alarmata de aparijia unei leziuni hiperplazice la
nivelul vestibului inferior, extinsa spre mucoasa
jugala dreapta, lezi- une aparuta in urma
protezarii mobile (fig. 3.23).
Cazul clinic a impus recoltarea unei
biopsii care a fost examinata anatomopatologic
(fig. 3.24).
Fig.3.22. Modulul ultrasonic Doppler In colora(ia HE s-a eviden|iat prezen- (a
hiperplaziei epiteliale cu moderata acan- toza,
Examene paraclinice locale §i elongarea crestelor epiteliale, zone de
loco-regionale ortokeratoza cu paracheratoza. Proliferarea
In func(ie de elementele investigate, celulelor bazale a fost u§or identifica- ta.
examenele complementare la pacientul tanar
edentat partial se adreseaza mucoa- sei orale,
salivei, unita{ilor odonto- parodontale,
componentelor muco-osoa- se, A.T.M.,
mu§chilor mobilizatori, ocluziei dentare,
dinamicii mandibulare, relatiilor mandibulo-
craniene. Indica(ia efectuarii acestora se va
stabili in func(ie de com- plexitatea cazului, de
gradul de disfunctio- nalitate a sistemului
stomatognat §i de complicatiile care insotesc
edenta(ia.

A. Mucoasa orala
- Examenul citologic (citologia exfoli-
ativa);
 a b
Pacienta R. F. - aspectul intraoral initial (Cazuistica Disciplinei Clinica §i Terapia EPI, IA§I) a-
arcada inferioara; b-rela^ia de ocluzie

Pacienta R. F. - aspectul intraoral dupa Tndepartarea aparatelor gnatoprotetice a-

dintii restan{i; b-proteza elastica mandibular^
Fig. 3.23.
Corionul a tost de asemenea hiperpla-
zic, pe seama proliferarii tesutului conjunctiv,
unde a fost observata fibroza moderata §i
infiltrat inflamator limfo-plasmocitar.
Pentru investigarea IHC au fost folo- siji
urmatorii markeri: CD20, CD3, CD8, CD138,
Fig. 3.24. Biopsia recoltata Ki67 §i P53.
Teste salivare: Analiza cantitativa se
face prin determinarea fluxului salivar de repaus
§i a fluxului salivar stimulat, iar cea calitativa
prin determinarea capacita|ii tampon a salivei
sau prin masurarea pH- ului. Testele salivare
sunt importante atat in etapa preprotetica, cat §i
in elaborarea tentativei de proiect.

B. Unitatile odonto-parodontale
Reprezinta un examen complemen- tar
deosebit de necesar in terapia edentatiei,
deoarece vizeaza in mod particular din|ii
restanti din cavitatea orala, care vor primi
elemente de mentinere, sprijin §i stabilizare sau
care vor avea rol de viitori din|i stalpi.
 Studiul de model Modelul de studiu permite o analiza mai
Constituie un examen complementar care riguroasa a spa|iului protetic potential decat la
ofera posibilitatea vizualizarii unor zone greu nivelul cavita|ii orale, deoarece este mai
accesibile examenului clinic §i aprecierii mai accesibil masuratorilor §i proiec- tarii planului
bune a unora dintre elemen- tele pozitive §i terapeutic.
negative ale campului prote- tic. Modelele vor fi In cazul in care lipsesc molarii de minte,
examinate separat, in ocluzie §i montate in se vor examina cu atenjie tuberozitatile
simulator. In fazele pre- §i postprotetice analiza maxilare §i tuberculii piriformi mandibulari, la
lui va urmari etapele examenului clinic, iar in care se vor urmari volumul, sensul §i gradul de
fazele de stabilire a tentativei de project pentru retentivitate.
pro- tezele mobile se va analiza §i echilibrul for- Se recomanda ca ocluzia statica sa fie
telor active §i de rezisten|a (prin diagramele analizata cu modelele montate in simulator,
statica, dinamica). Analiza la paralelograf se va apreciindu-se rapoartele in cele 3 pla- nuri
efectua in cazul in care tratamentul consta intr-o (sagital, transversal §i vertical) pentru fiecare
proteza scheletata. grup de dinti, dupa reperele ocluzale ale lui
Angle (fig. 3.25 a, b).

Fig. 3.25. Analiza modelelor de studiu in ocluzie

Camera intraorala comportandu-se ca o

sfera orala dispune de un numar de meto- de
camera video, permite captarea unor imagini
de examinare, care se completeaza reciproc
inaccesibile vederii directe, pre- cum §i
prin informatiile furnizate, daca metodele
posibilitatea stocarii §i prelucrarii lor. Camera
respective au fost aplicate corect §i cu
intraorala produce un impact semnificativ
asupra comunicarii dintre medic §i pacient, in competenta.

special la tineri. Radiografia retro-dento-alveolara

Examenul radiografic —> reprezinta Este deosebit de utila la nivelul din|i- lor
principalul examen complementar utilizat in restanti, in special al celor limitrofi bre- §ei
edentate, care vor sus|ine viitoarele construct^
medicina dentara, iar in protetica for- meaza
protetice. Aceasta se poate rea- liza prin
suportul paraclinic al diagnosticului. Investiga|ia
tehnica bisectoarei, tehnica para- laxei sau
radiologica a afectiunilor din
tehnica bite-wing (permite depis- tarea leziunilor
interdentare).
Principalele objective vizate sunt:
1. Procesul alveolar la nivelul dintilor
stalpi, analizat din punct de vedere cantita- tiv
(inaltimea procesului alveolar) §i calita- tiv
(aspectul traveelor osoase);
2. Lamina dura la nivelul dintilor stalpi (se
Fig. 3.26 Radiografie digitala (Cazuistica N. Forna)
urmaresc zonele in care apar subtieri sau
ingro§ari ale acesteia);
Sistemul utilizeaza un senzor plasat Tn
3. Spafiul periodontal, la care urma- rim
cavitatea orala, care reactioneaza la emisiile de
largirea acestuia de cauza infectioasa
raze X in mod asemanator ca- merei video,
acuta/cronica sau de etiologie traumatica
Tnregistrand radiafia luminoa- sa §i
(traumatism ocluzal, suprasolicitari de cauza
transformand-o Tn imagine. (Fig.3.26) Astfel,
protetica, solicitari nefiziologice date de EMSS);
medicul poate beneficia de datele radiologice
4. Radacinile dintilor stalpi (numarul,
aproape imediat.
lungimea, morfologia, tratamentele endo-
dontice, reactiile apicale, raportul coroana-
Radiografia panoramica:
radacina);
(pantomografia concentrica,
5. Coroana dentara, la care se urmaresc
ortopanto-mografia,
cariile secundare, raportul obturator sau
pantomografia excentrica)
leziunilor odontale cu camera pulpara, aspectul
Ofera o imagine de ansamblu a ar-
adaptarii la colet a lucrarilor prote- tice
cadelor dento-alveolare, permitand obser-
existente;
varea spatiilor protetice potentiate, Tmpre- una
6. Crestele edentate: existenja sau
cu stadiile evolutive ale complicatiilor locate §i
inexistenta corticalei externe care acopera
loco-regionale.(Fig. 3.27)
creasta alveolara; marimea, continuitatea §i
orientarea traveelor osoase.

Radiografia digitala
Radiografia digitala are urmatoarele
avantaje:
- permite o mai buna vizualizare a zonelor
cu densitaji mici ale osului, oferind imagini
fidele; chiar daca rezolutia geome- trica este
Fig 3.27 Ortopantomografie
mai redusa fata de radiografia clasica, rezolutia Avantajele acestei tehnici constau in:
de densitate este mult mai mica; - posibilitatea examinarii concomi- tente
- ofera posibilitatea unei prelucrari a rapoartelor de intercuspidare, de postura, a
ulterioare a imaginii; A.T.M., rapoartele intre elemen- tele anatomice,
- expunerea la radiatii este redusa pana structura osoasa, ramul ascendent al
la mai putin de 10% comparativ cu tehnicile mandibulei, apofizele coronoide, forma §i
conventionale.
structura condililor temporali §i mandibulari,
sinusurile maxila- re, fosele nazale, canalul
mandibular;
- deformarea filmului este minima;
- cantitatea de radiafii X este mult
diminuata.

Radiografia cefalometrica (fata, profit,

axiala)
Precizeaza diagnosticul unor modifi- cari
morfologice ale substratului osos, anomalii
primare sau secundare, asimetrii craniofaciale. Fig. 3.28. Teleradiografia de profil, cu marcarea
punctelor §i traseelor cefalometric
Teleradiografia de profit
Introducerea teleradiografiei de catre Sistemul DIAGNODENT
Hofrath in Germania in 1934 §i de Broadbent in Raza laser a dispozitivului KaVo
Statele Unite, a reprezentat o inova|ie in DIAGNOdent (fig. 3.29, 3.30) patrunde
domeniu §i totodata gasirea unei unelte aproximativ 2 mm in fisurile din smalt §i
paraclinice pentru studiul anomaliilor dento- detecteaza modificarile patologice pe baza
maxilare §i al dispropor- tiilor scheletice care diferenfei de fluorescenta dintre substanfa
coexista cu prezenja edentatiilor. Scopul initial dentara sanatoasa §i cea afectata. Utili- zeaza
al teleradiografiei de profil a fost de studiere a o scala de valori §i un semnal sonor de alerta §i
tiparelor de cre§tere a complexului cranio-facial. nu expune pacientul la radiatii.
Apoi, teleradiografia de profil a devenit curand o
modalitate indispensabila de evaluare a propor|
iilor dento-faciale §i de elucidare a cauzei
anatomice a anomaliilor dento- maxilare, facand
posibila analiza rapoartelor existente (fig. 3.28)
intre componentele masivului cranio-facial
(baza craniului, maxilare, alveole, dinfi, par#
moi). Fig. 3.29. KaVo DIAGNOdent
 tomografia (inclusiv Artro- C.T.) §i R.M.N.

Radiografia simpla
Radiografia simpla a articulatiei temporo-
mandibulare se bazeaza pe efectul fotochimic
al radia|iilor §i se executa sub incidenje diferite
care urmaresc evitarea suprapunerilor osoase:
Fig.3.30. PARMA,
SCHULLER (fig. 3.31, 3.32),
Este o metoda adjuvanta in depista- rea
precoce a leziunilor carioase. Facilita- tea §i
abilitatea de a oferi un diagnostic solid §i
obiectiv (> 90%) reprezinta avanta- jele acestui
sistem, comparativ cu metode- le radiografice
clasice §i examenul clinic uzual.
Scopul utilizarii acestui dispozitiv pe baza
de lumina laser a tost de a investiga intr-o
maniera non-invaziva gradul de de-
mineralizare a din|ilor, care ulterior conduce
catre caria dentara.

C. Articulatia temporo-mandibulara
Articula|ia temporo-mandibulara este
formata din doua componente majore, asociind
elemente:
- radioopace (scheletul temporo-
mandibular);

- radiotransparente (complexul me- nisco-

capsulo-ligamentar §i mu§chii).
Explorarea A.T.M. se efectueaza bila-
teral, comparativ §i trebuie sa aiba Tn vede- re
toate elementele articulare §i rela|ia acestora cu
sistemul articular dentar.
Tehnicile imagistice moderne au Tnlo-
cuit, in mare masura, explorarea radiologi- ca
conventionala a A.T.M. (inclusiv artro- grafia). In
prezent se apeleaza la radiogra- fia
panoramica, OPT, tehnica Scanora (cu indicatii
speciale in implantologie), tehnica Dentascan
sau Dental C.T., Artro-cinegra- fia, computer-
LACRONIQUE, FRANK. Pe imaginile obti- nute real. Tehnica, de§i invaziva, ofera posibilitatea
se analizeaza structura §i integritatea examinarii precise a tuturor structurilor interne
contururilor osoase, precum §i modificarile articulare, cu posibilitatea, totodata, a obfinerii
interliniului articular, pozitia condilului in cavi- unor imagini foto sau video relevante. Se pot
tatea glenoida §i in excursia de deschidere. inspecta astfel fibro- cartilajele temporal §i
condilian, discul articular, fixarea lui, pere^ii
Artrografia temporomandibulara
capsulari §i aspectul membranei sinoviale din
Artrografia este examenul radiologic al
spafiul articular superior. In acest mod,
spatiilor intraarticulare §i periarticulare practicat
condifiile patologice pot fi vazute cu claritate. Se
cu ajutorul substantelor de contrast iodate sau
poate preleva, de asemenea, lichid sinovial sau
cu ajutorul aerului. Repre- zinta o posibilitate de
material biopsic, permifand in urma unor
a evidenfia meniscul articular dupa ce Tn
examene complementare, citologice, histologice
prealabil se efectueaza o punctie articulara uni-
sau biochimice, stabilirea unui diagnostic de
sau bicamerala §i se introduce un mediu de
cer- titudine. Investigarea artroscopica a ATM,
contrast opac sau gazos (contrast negativ).
de§i este o metoda invaziva, este net super-
Aceasta metoda traumatica de explorare este
ioara examenului RMN, oferind o evaluare
din ce in ce mai rar folosita, fiind tnlocuita de
diagnostica exacta a spa{iului articular superior.
explo- rarea computer-tomografica (inclusiv
Este astfel posibil a face o stadializa- re a
CineCT- pentru studiul dinamic).
modificarilor, ceea ce furnizeaza date privind
prognosticul terapiei conservatoare, permifand
Artroscopia cu fibra optica
totodata stabilirea unor indicatii privind terapia
Este o metoda de explorare care re- nunt
chirurgicala ulterioara.
la folosirea substanfei de contrast §i la iradierea
Cineradiografia
pacientului §i permite, sub aneste- zie, o
Este o metoda evoluatS de studiu ra-
vizualizare directa a elementelor arti- culare prin
diologic al articulajiei, in pozitfe static^ §i
intermediul endoscopului preva- zut cu fibra
dinamica. Utilizeaza un amplificator de lu-
optica. Are avantajul de a evi- dentia
minescent pentru o mai buna definite a imaginii
caracteristicile de dinamica articulara in timp
iar pe mandibula §i maxilar se a§eaza cafiva

Fig. 3.31. Incidenta Schuller (gura deschisa) Fig. 3.32. Incidenta Schuller (gura inchisa)
markeri metalici pentru repe- rarea exacta a
rapoartelor intermaxilare. Varianta moderna a
cineradiografiei este cinefluorografia care se
bazeaza pe efectul de fluorescent §i legea
absorb{iei selective, utilizand imagini color cu
posibilitafi sporite de prelucrare.

Tomografia
Reprezinta o alta metoda folosita Tn
diagnosticarea sistemului stomatognat, care
permite studiul pe secfiuni in plan sa- gital cu
§tergerea structurilor de deasupra §i sub planul
de sectiune. (Fig. 3.33)

Fig. 3.33 Tomografie ATM Gura inchisa. Gura deschisa

 Pe imagine apare evidentiat stratul de explorarile imagistice sectionale, fiind o metoda
tesut strabatut continuu de fascicolul de radiate, relativ recenta rezultata din combinarea utilizarii
straturile supra §i subiacente pla- nurilor de razelor X §i a compu- terului. CT se bazeaza pe
sectiune fiind §terse din cauza mi§carii. doua principii:
Cuantificarea modificarilor rapoarte- lor - masurarea atenuarii unui fascicul de
articulare urmeaza analizei morfologice raze X ce traverseaza un corp §i calcu- lul
descriptive §i este reprezentata de bilanpjl coeficientului sau de atenuare, deci a densitatii
Rickets. Se are in vedere forma cavita|ii sale radiologice;
glenoide, a condilului mandibular §i temporal, - reconstruct imaginii unui obiect
centrarea condilului in cavitatea gleno- ida, plecand de la proiectfile sale diferite, prac- tic
aprecierea interliniului articular, forma §i realizand o reproducere bidimensionala a
dimensiunea pantei articulare, circumfe- rin|a §i realitatii tridimensionale.
structura circumferintelor osoa- se(resorbtii, Imaginea CT (fig. 3.34 a, b) reprezinta
uzuri, scleroze). etalarea anatomica a unei sectiuni axiale a
corpului uman de o grosime prestabilita, prin
Tomodensitometria masuratori ale absorbtiei razelor X facute din
Metoda permite studiul unor imagini de diverse unghiuri Tn jurul corpului uman.
sectiuni succesive, al dimensiunilor morfologice Este posibila reconstituirea sagitala
§i al structurilor elementelor ATM. Este mai bidimensionala care ofera imaginea modi-
putin iradianta decat tomo- grafia §i permite ficarilor structurilor osoase §i reconstituirea
aprecierea starii suprafe- telor osoase (geode, tridimensionala care permite reconstituirea
neregularitafi), interliniului articular, dar mai ales aproximativa a scheletului.
evaluea- za stare mu§chilor. CT releva modificarile de structura §i de
volum ale osului, facand posibila aprecierea
Computer-tomografia statica §i dinamica a pozitiei meniscului,
Computer-tomografia (CT) este o metoda precum §i corelarea cu tulburarile articulare (fig.
utilizata Tn diagnosticarea tulburarilor interne la 3.35).
nivelul A.T.M. survenite Tn urma starii de
edentate, cat §i a altor anomalii articulare.
Computer-tomografia (CT) face parte din

Fig. 3.34 a. Poziiie normala a meniscului articu-

lar, posterior §i superior de condil
 a.

** u-

U u u

b.V u u
Fig. 3.37. Imagine panoramica reformatata (a), cu
Fig. 3.35. CT articulate temporo-mandibulara
detalii asupra mai multor sectuni transaxiale (b) ce
Spre deosebire de computer tomogra- reflects patologia osoasa mandibularS stangS §i
pozifia canalului alveolar inferior
fele conventionale, care sunt voluminoase §i
dificil de procurat §i intretinut, computer- CBCT este util in terapia implantara,
tomografia de transmisie de raze X in geo- chirurgicala maxilo-faciala, afectiuni ATM,
metrie cone-beam (CBCT) este u§or de utilizat evaluarea fracturilor cranio-faciale pre §i
in practica dentara curenta, unde se pune postoperatorii.
accent pe cost §i bineinteles cantita- tea de Utilizarea navigarii 3D este deosebit de
doza iradianta; spa^iul de depozitare este importanta pentru cazurile de edentate partial
limitat §i zona de scanat se afla exclu- siv in intinsa ce vor fi rezolvate prin meto- da
regiunea capului. CBCT ofera posibili- tatea implantara (fig. 3.38).
obtinerii imaginilor sectionate in plan axial, BOGATU ORTANSA ARCADIA
257DS211 /037b P/VZY Philips. BrHIiatK.e b

coronal §i sagital, in timp real (fig. 3.36). Study KMMO

•_>
73 Ju!, '7000 8 44 14.00
Z 1.00

PS F
Fig. 3.38. Cazuistica Norina Forna

Fig. 3.36. Sectune panoramic^ fngusta (5,3 Rezonanfa magnetica nucleara

mm) (a) §i larga (25,6 mm) (b), ce oferS acurate(e
masurStorilor anatomice Imagistica prin rezonanja magnetica
(IRM) constituie o metoda non-invaziva de
Un avantaj major il constituie faptul ca examinare a afectiunilor neuro-musculo-
exista posibilitatea ajustarii rezolutiei de scheletale. Obtinerea imaginilor prin rezo- nanja
magnetica nucleara are la baza teh- nologia
densitate (fig. 3.37), pentru perceperea mai rezonantei magnetice nucleare (RMN) utilizata
buna a limitei dintre doua tesuturi. Tn chimie pentru determinarea structurii
substanfei. I RM se bazeaza pe descoperirea RMN se bazeaza pe principiul supu- nerii
facuta Tn 1946 de Felix Bloch §i Edward Purcell organismului uman influentei unui camp
(Premiul Nobel, 1952), care au constatat ca Tn electromagnetic de 60 000 de ori mai puternic
prezen|a campului magnetic intens, nucleele se decat cel terestru. Aceasta sursa este
comporta ca ni§te magneti. Imaginile prin reprezentata de un scanner care contine
rezonanfa magnetica nucleara se ob{in ca electromagnet puternici supraraciti cu heliu
urmare a absorb{iei §i emisiei energiei din lichid. Protonii atomi- lor de hidrogen aflati Tn
domeniul radiofrecvenJelor (RF) al spectru- lui mi§care vor fi oriental spre poli, fiind supu§i
electromagnetic de catre spinii protoni- lor. In fluxului electromagnetic. Daca scannerul emite
comparatie cu CT-ul, investigate prin RMN o excitafie cu o unda radio asupra acestor
redau tesuturile moi, din acest punct de vedere protoni, ei vor reveni la pozi{ia initiala printr-o
fiind superior CT-ului. mi§care Tn spirala, declan§and semnale radio
Diagnosticul §i tratamentul afecfiuni- lor proprii. Un computer le va transforma Tntr-o
disfunctionale ale articulatiei temporo- imagine a zonei investigate, aparand astfel pe
mandibulare (A.T.M.), Tn care modificarile un ecran, foarte clar, atat tesuturile dure, cat §i
morfologice sunt minime sau dificil de evi- cele moi, ale articulatiei examinate. Imaginile de
dential, a facut progrese remarcabile Tn ultima RMN pot fi obtinute Tn planurile sagital, axial §i
decada prin introducerea unor noi tehnici frontal. Cu ajutorul RMN, se poa- te stabili
imagistice, precum rezonanfa magnetica diagnosticul de articulate normala, de dislocare
nucleara (RMN) §i artroscopia. anterioara a discului, cu sau fara repozitionare
la deschiderea gurii, modificari preartrozice.

Scintigrafia osoasa
Utilizarea scintigrafiei Tn diagnosticul
afectiunilor ATM este mai rar Tntalnita Tn
comparatie cu metodele traditionale imagistice.
Scintigrafia permite aprecierea functionala a
tesutului osos (activitatea osteoblas- tica,
vascularizafia osoasa), fiind capabila de a
detecta remanierile osoase la acest nivel.
Fig. 3.39. Fenomene artrozice la nivelul ATM ob- Scintigrafia este o metoda de explora- re
servate prin RMN in plan sagital (1 -canal auditiv paraclinica care consta Tn injectarea
extern, 2-condil, 3-tubercul articular)
endovenoasa sau ingestia unui marker ra-
RMN s-a impus ca metoda de electie
dioactiv cu afinitate selectiva determinata de
neinvaziva, prin punerea Tn evident a
organul sau tesuturile vizate. Pe baza acestei
structurilor musculare, discoligamentare §i
afinita£i se studiaza distributia topo- grafica a
cartilaginoase (fig. 3.39). S-a constatat, Tnsa,
izotopului radioactiv. Metoda folo- se§te un
ca nu pot fi puse Tn evidenfa modificarile
detector special numit „camera de scintila|ie”
morfologice ale meniscului, perforate §i
sau camera gama. Aceasta teh- nica face
corpusculii mici liberi intraarticulari.
posibil la nivelul ATM studiul cali- tativ §i
cantitativ al elementelor articulare, permifand o Investigarea se face Tn paralei, gru- pele
evaluare anatomica §i structu- rala complexa. musculare de pe partea dreapta com- parativ cu
partea stanga. Spasmele musculare §i
D. Musculatura contractile inegale apar pe
Amplitudinea §i topografia edentatiei E. M.G. cu amplitudini §i frecven|e ridicate.
influenteaza in mod direct capacitatea mo- torie Analiza componentei neuromusculare este utila
a diferitelor grupe musculare. Investi- garea nu numai in diagnosticul §i evolufia disfuncfiilor,
componentei musculare a sistemu- lui ci §i in restabilirea terapeutica a planului de
stomatognat se poate efectua prin to- nometrie ocluzie.
§i electromiografie.
E. Cinematica mandibulara

Tonometria Mandibulokineziografia

Metoda ofera informa|ii cu privire la Metoda permite inregistrarea tridi-

tonusul muscular, evaluand inegalitatea mensionala a dinamicii mandibulare §i se

tensiunilor musculare Tn fazele de repaus §i Tn realizeaza prin:

fazele functionale de masticatie- deglutifie, - teste de mi§care mandibulara: deschi-

fonatie, evidenjiind prezen|a dezechilibrelor dere, inchidere, lateralitate dreapta -

neuro-musculare. stanga, propulsie;

Metodele variaza Tn funcfie de grupe- le - inregistrarea diagramei Posselt;

musculare, fiind diferite la mu§chii orbi- culari §i - investigarea mi§carilor functionale

ai limbii fata de mu§chii mandu- catori. (masticatia §i deglutitia).

Electromiografia F. Ocluzia dentara

Este o metoda bazata pe recoltarea Examenul gnatosonic

biocurentilor de la nivelul mu§chilor siste- mului

stomatognat, utilizand electrozi de suprafata
sau de profunzime (fig.3.40).

Fig. 3.40. Electromiograf

 Inregistreaza zgomotele normale §i senzor a carui rezistenfa electrica variaza
anormale rezultate din contactele ocluzale sail funcjie de presiune. Grosimea acestuia
la nivelul ATM. influenteaza proprietajile for|ei ocluzale.
Senzorul are forma unei sonde elec-
Examenul gnatofonic tronice, este de unica folosinta, cuprinde
Metoda consta Tn aplicarea analizei Tntreaga arcada §i are forma acesteia. Este
spectrale a sunetelor §i cuvintelor Tn medici- na flexibil §i subtire ca sa nu provoace distor- siuni
dentara, Tn scop de diagnostic corect al suplimentare contactelor ocluzale. Prezinta o
modificarilor cantitative §i calitative ale vorbi- rii rezolufie spajiala suficienta pen- tru a nu pierde
§i al oriental tratamentului recuperator. contactele importante.
Analiza T-Scan
Numita §i analiza ocluzala compute- G. Relatfile mandibulo-craniene
rizata, metoda investigheaza contactele dento- Examinarea paraclinica a relatiilor
dentare, permitand echilibrarea pla- nului de mandibulo-craniene se realizeaza cu aju- torui
ocluzie la nivelul din|ilor naturali sau artificial, simulatoarelor (mecanice sau elec-
prin inregistrarea fortelor ocluzale (Fig 3.41). tromecanice), articulatoarelor (nepro-
gramabile, semiadaptabile sau individua- le),
cheilor de ocluzie, arcurilor faciale.

Examenul gnatofotostatic
Se utilizeaza atat in investigarea ocluziei
cat §i a relatiilor mandibulo- crani- ene ce se
Tnsotesc de dizarmonii dento- maxilare. Se
practica sub forma fotografiei intraorale in
intercuspidare maxima §i relate centrica §i a
fotografiei extraorale de fata §i profil (Fig. 3.42).
Pe fotografia de fata se apreciaza ma-
rimea etajelor fetei, amploarea deviatiilor
mandibulare §i asimetriilor faciale in raport cu
planul medio-sagital. In mod natural, exista o
u§oara asimetrie, fiziologica. Se definesc o
serie intreaga de planuri ajuta- toare §i rapoarte
ce servesc la cuantifica- rea abaterilor de la
normal:
- perpendicularele din unghiurile interne

Fig. 3.41 Analiza T-Scan ale ochilor - indica marimea minima a fantei
labiale;
Principiul constructiv se bazeaza pe - buza superioara = 1/3 Sn - Gn;
inregistrarea contactelor ocluzale intr-un
 - fanta labiala este la unirea a 1/3 cu date este necesara trasarea urmatoarelor
2/3 a etajului inferior;
- §an|ul labio-mentonier se afla la ju-
matatea distanjei fanta labiala - Gn;
- ro§ul buzei superioare = ro§ul buzei
inferioare;
- fanta labiala = 1/3 lajimea fetei la acest
nivel;
- §irul lui Fibonacci;
planuri:
- Simon (perpendiculara pe planul de la
Frankfurt in punctul suborbitar trece prin canin,
comisura, gnation);
- Dreyfus (nasion - subnazale trece prin
marginea inferioara a buzei superioare,
tangenta gurii) une§te spina nazala an- terioara
cu porion;
- propor(ia de aur;
- indicii faciali etc.
Fotografia de profil ofera date impor-
- unghiul Hadjean (unghiul dintre tan-
gentele la frunte §i piramida nazala)
- unghiul dintre filtrul buzei
superioare
tante in diagnosticarea disfunctiilor §i cloazonul
nazal (normal 90-1100).
 Fig. 3.42 Examenul gnatofotostatic
Cu ajutorul acestor repere se stabilesc - statusul mucoasei bucale, limbii §i
variatiile de la normal ale cazului investigat glandelor salivare;
(pozi|ia buzei, a mentonului etc.). - diagnosticul de edentate;
Aceste investigate au o deosebita va- - statusul ocluzal;
loare documentar-§tiintifica §i medicolegala, - diagnosticul de integritate sau de
oferind date suplimentare §i fundamentale afectare a ATM;
stabilirii unui diagnostic corect §i complet. - diagnosticul de integritate sau afectare
musculara;
Diagnosticul edentafiei - statusul rela|iilor intermaxilare;
parfiale intinse - diagnosticul de integritate osoasa §i a
Avand la dispozi(ie motivele principals cavitatilor sinusale;
pentru care pacientul se prezinta, se poate - diagnosticul chirurgical;
pronunfa un diagnostic de urgen|a, dupa care, - diagnosticul de integritate homeo-
in urma investigatiilor clinice §i paraclinice se stazica;
stabile§te un diagnostic initial. In functie de - statusul de igiena oro-dentara (in- dicii
derularea etapelor clinice de tratament se aplica de placa, tartru).
un diagnostic de etapa, urmat de diagnosticul
final, stabilit la incheierea cazului. 1. DIAGNOSTICUL DE STARE GENERALA
Diagnosticul loco-regional interesea- za Diagnosticul edentajiei este Tntot- deauna
starea de integritate §i/sau tabloul lezional al precedat de diagnosticul de stare generala Tn
componentelor sistemului stomatognat, vizand cadrul caruia se specified afec- Jiunea generala
etapele: morfo-clinice §i topografice, etiologia, de care sufera bolnavul §i care ar putea
forma clinica, tul- burarea functiilor, evolutia, temporiza sau contraindica tratamentul.
complicative §i prognosticul. Astfel, in Insistam asupra necesitafii diagnosticarii starii
elaborarea diagnos- ticului vom parcurge generale, element primordial in orientarea
urmatorii pa§i: ulterioara a tratamen- tului gnatoprotetic.
- diagnostic stare generala Desigur, nu ne propu- nem sa realizam in
- diagnostics pulpar §i odontal; cabinetui stomatologic un diagnostic de alta
- diagnosticul parodontal (gingivite, specialitate, dar o anamneza precisa §i
parodontite);
colaborarea Tntre speciality sunt de natura sa §i/sau periapicala, desfiin(area punctelor
scuteasca de riscuri intervenfia specialistului de contact cu migrari consecutive ale din|
stomatolog. ilor vecini sau antagonist! etc.);
2. DIAGNOSTICUL DE STARE LOCALA prognostic - poate fi apreciat ca favo-
Diagnosticul de stare locala consem- rabil, rezervat sau nefavorabil, in func- (ie
neaza starea de integritate a fiecarui com- de afectarea starii generale, locale sau
ponent al sistemului stomatognat, trecand prin loco-regionale, a complicatiilor survenite §i

etapele: anatomo-clinica, topografic, forma a tratamentelor efectuate anterior;

clinica, etiologic, functional, evolutiv, al etapa de tratament va indica trata- mentul

pe care l-a urmat, daca este complet,
complicatiilor, prognostic, etape terapeu- tice.
incomplet, corect sau inco- rect conceput
2.1. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE A sau executat, nerealiza- rea tratamentului.
UNITATILOR ODONTALE
2.2. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE
In ceea ce prive§te starea de integritate a
PULPARA
unitatilor odontale se poate materializa Tn grila
- anatomo-clinic - stabilirea existentei
printr-un diagnostic:
afectiunii pulpare - hiperemie, pulpite,
anatomo-clinic, care consta Tn stabili- rea
necroze, gangrene simple/complicate, etc;
existenfei leziunii coronare - carie, abrazie,
- topografic, prin care consemnam din- tele
anomalii de forma, volum, cu- loare etc;
(de ex. 2.5);
topografic, prin care consemnam din- tele
- forma clinica, un diagnostic in care se
(de ex. 2.5) §i fetele afectate (M, D, L, V);
precizeaza gradul afectiunii pulpare,
forma clinica, un diagnostic Tn care se
conform clasificarilor existente;
precizeaza leziunea odontala §i
- etiologie - cauza aparitiei leziunii -
profunzimea ei, baza clasificarii pe care o
microbiana, traumatica, iatrogenica
abordam fiind Black §i Dechaume sau
(preparari intempestive) etc;
altele, Tn functie de tipul leziunii; etiologie -
- functional - se precizeaza tulburarile
cauza aparifiei leziunii - microbiana,
functiilor globale ale sistemului stomatognat
traumatica, genetica, pluri- factoriala;
(masticatorii, fizionomice, deglutitie)
functional - se precizeaza tulburarile func|
afectate prin leziune;
iilor globale ale sistemului stomatognat
- evolufie - precizeaza modalitatea evo-
(masticatorii, fizionomice, deglutifie )
lutiva a afectiunii - stabilizata, evolutie lenta,
afectate prin leziune;
rapida;
evolufie - precizeaza modalitatea evolutiva
- complicafii - consemneaza complicatii-
a afeefiunii - stabilizata, evo- lujie lenta,
le locale sau la distan|a, imediate sau
rapida;
tardive, aparute sau ce vor aparea in urma
complicatii - consemneaza complica- tiile
leziunilor (ex.: afectare
locale sau la distanta, imediate sau tardive,
periapicala, osteite, osteomielite etc.);
aparute sau ce vor aparea
- prognostic - poate fi apreciat ca favo- rabil,
Tn urma leziunilor (ex.: afectare pulpara rezervat sau nefavorabil, in func- tie de
 afectarea starii generale, locale sau loco- functiilor sistemului stomatognat (mas-
regionale, a complicatiilor survenite §i a ticatorii, fizionomice, deglutitie) afectate prin
tratamentelor efectuate anterior; leziune;
- etapa de tratament va indica trata- mentul - evolutie - precizeaza modalitatea evo-
pe care l-a urmat, daca este complet, lutiva a afec|iunii - stabilizata, evolutie lenta,
incomplet, corect sau incorect conceput sau rapida;
executat, nerealizarea tratamentului. - complicatii - consemneaza complicatii- le
locale sau la distant aparute in ur- ma
2.3. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE PA- leziunilor - mobillitate dentara, mi- grari
RODONTALA dentare, resorb|ie alveolara, eden- tatii etc;
- anatomo-clinic - tipul de afectare pa- - prognostic - poate fi apreciat ca favo- rabil,
rodontala - gingivita, parodontita; rezervat sau nefavorabil, in func- tie de
- topografic - localizata, la una sau mai afectarea starii locale, locoregionale sau
multe unitati odonto-parodontale, sau generale, a complicatiilor survenite §i a
generalizata; tratamentelor efectuate anterior;
- forma clinica - in func{ie de clasificare (de - etapa de tratament va indica trata- mentul
ex. ARPA + OMS - Geneva, 1978): pe care l-a urmat, daca este complet,
- Forme inflamatorii: gingivita cronica, incomplet, corect sau incorect conceput sau
parodontita marginala cronica executat §i etapa de tratament in care se
superficiala (liza osoasa orizontala mai afla pacientul sau ne- realizarea
pu|in de 1/3 din lungimea ra- dacinii), tratamentului.
parodontita cronica profunda (liza
osoasa orizontala mai mult de 1/3 din 2.4. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE A
lungimea radacinii), parodontita ARCADEI

marginala cronica complexa (liza Diagnosticul edentatiei partiale se in- scrie

dupa diagnosticul de integritate odontala §i
osoasa verticala), parodontita juvenila
diagnosticul de integritate pa- rodontala §i se
(pungi osoa- se).
inscrie in diagnosticul de integritate al
- Forme degenerative: distrofice, atrofice
arcadei.
(involute).
Acest diagnostic consemneaza starea
- Forme mixte (distrofice plus infla- prezenta a integrity arcadei §i cuprinde:
matorii). diagnosticul anatomo-clinic
- Forme inflamatorii (parodontome). edentatia partiala I totala, dizarmonie dento-
- etiologie - cauza aparitiei leziunii - alveolara etc;
microbiana, traumatica, mixta, plurifac- - diagnosticul topografic precizeaza
toriala - (ex.: gingivita potentate de stari localizarea edentatiei sau a dizarmoniei
fiziologice -sarcina, pubertate, menstre, (maxilara, mandibulara);
climacteriu, de tratamente medicamentoase - diagnosticul de forma clinica a edentatiei
etc.); precizeaza clasa din care face parte
- functional - se precizeaza tulburarile edentatia (Kennedy- Applegate, completata
 de clasele Lejoyeux), clase prezentate la Se va preciza daca este tratat conjunct sau
capitolul “Formele clinice ale edentatiei adjunct sau daca este in curs de tratament; se
partiale”; incadrarea dizarmoniei in va specifica etapa in care se gase§te. Tra-
clasificarile existente (endognatie/exognatie, tamentele urmate de pacient vor fi apreciate din
in- congruenta etc.); punct de vedere al con- ceptiei biomedicale cat
- diagnosticul etiologic va preciza cauza §i al executiei clinico-tehnologice. Exista situafii
care a dus la pierderea dintilor - etiologie cand proteza partial mobilizabila este corect
congenitala, aparenta sau doban- dita conceputa §i realizata, insa poate fi ne-
(caria, parodontopatia, traumatis- corespunzator apreciata datorita evolu- tiei
mele, tumorile, cauzele iatrogene etc.) sau componentelor sistemului stomatognat care a
in cazul aparitiei dizarmoniei dento- determinat o incon- gruenja intre proteza §i
alveolare (obiceiuri vicioase, trauma- tisme, campul protetic. Se va aprecia, de asemenea,
scheletale etc); daca tra- tamentul efectuat este complet sau in-
- diagnosticul functional consemneaza complet. Datorita existentei variatelor forme de
tulburarile functionale ale sistemului edentate partiala, tratamente- le pot fi
stomatognat care predomina in tabloul clinic incomplete in cazul in care se rezolva o singura
§i constau in tulburari masticatorii, bre§a, o singura hemiarcada sau arcada.
fizionomice, fonetice, in functie de to- 2.5. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE A
pografia §i intinderea edentatiei; OCLUZIEI
- diagnosticul de evolutie va specifica - anatomo-clinic - tipul de afectare ocluzala -
modul cum s-a instalat edentatia (lent, malocluzie, modificari ale ariilor ocluzale,
brusc, treptat) sau posibilitatile de evolutie ale rapoartelor interarcadice, ale contactelor
spre compensarea mecanismelor dento- dentare statice/dinamice etc;
functionale sau spre decompensarea lor, - topografic-zonaafectata;
fapt ce va duce la acte terapeutice - forma clinica - se apreciaza conform
suplimentare cu caracter profilactic pentru clasificariii lui Angle;
Jesuturile de sustinere; - etiologie - cauza aparitiei malocluziei -
diagnosticul complicatiilor edentafiei par^iale obiceiuri vicioase, consecutiva mal- pozitiilor
va consemna existen|a unor complicatii locale, dentare, cu sau fara prezenta anomaliilor
loco-regionale sau generale; dento-alveolare sau scheletale;
prognosticul edentajiei partiale este variat in - functional - se precizeaza tulburarile
raport de forma clinica, de etio- logie §i de functiilor globale ale sistemului stomatognat
complicatiile survenite. Prognosticul poate fi (masticatorii, fizionomice, fonetice,
rezervat atunci cand edentatia este de etiologie deglutitie) afectate prin leziu- ne;
parodontala, evolutia afectiunii de baza fiind - evolume - precizeaza modalitatea evo-
greu de stabilizat. Prognosticul poate fi bun in lutiva a afectiunii - stabilizata, evolutie lenta,
edentajiile reduse de etiologie carioasa. rapida;
diagnosticul etapei terapeutice ne va indica - complicate - consemneaza complicatiile
etapa de tratament in care se gase§te bolnavul. locale sau la distanta aparute in ur- ma
 leziunilor: odontale, parodontale, osoase, incomplet, corect sau incorect conceput sau
musculare, loco-regionale §i generate; executat.
- prognostic - poate fi apreciat ca favo- rabil,
rezervat sau nefavorabil, in func- tie de 2.7. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE
MUSCULARA
afectarea starii generale, locale sau loco-
- anatomo-clinic - tipul de afectare: mi- ozite
regionale, a complicatiilor survenite §i a
etc;
tratamentelor efectuate anterior;
- topografic - grupa musculara afectata;
- etapa de tratament va indica trata- mentul
- forma clinica - se apreciaza conform
pe care l-a urmat, daca este complet,
etiologiei §i rezultatelor examenelor cli- nice
incomplet, corect sau incorect conceput sau
executate;
executat.
- etiologie - cauza aparitiei infecjioasa,
2.6. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE A
microbiana, traumatica, degenerative,
ARTICULAJIEI TEMPORO-MANDIBULARE
congenitala;
- anatomo-clinic - tipul de afectare - artrita,
- functional - se precizeaza tulburarile
artroza etc;
functiilor globale ale sistemului stomatognat
- topografic - dreapta/stanga;
(masticatorii, fizionomice, fonetice, deglutitie
- forma clinica - se apreciaza conform
) afectate prin leziune;
clasificarilor existente;
- evolutie - precizeaza modalitatea evolutive
- etiologie - cauza locala (prin malocluzii,
a afectiunii - stabilizata, evolutie lente,
edentatii), loco-regionla (modificari
rapide;
morfologice articulare) sau generala
- complicate - consemneaze complicatii- le
(reumatism poliarticular);
loco-regionale sau generale aperute;
- functional - se precizeaza tulburarile
- prognostic - poate fi apreciat ca favorabil,
functiilor globale ale sistemului stomatognat
rezervat sau nefavorabil, Tn func- tie de
(masticatorii, fizionomice, deglutitie )
etiologie;
afectate prin leziune;
- etapa de tratament va indica trata- mentul
- evolufie - precizeaza modalitatea evo-
pe care l-a urmat, dace este complet,
lutiva a afectiunii - stabilizata, evolute lenta,
incomplet, corect sau incorect conceput sau
rapida;
executat.
- complicafii - consemneaza complicatii- le
locale sau la distant aparute in ur- ma
2.8. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE A
leziunilor: odontale, parodontale, osoase,
RELAJIILOR MANDIBULO-CRANIENE
musculare, loco-regionale §i generale;
- anatomo-clinic - malrelatii; topografic;
- prognostic - cel mai adesea este re- zervat
- forma clinica
§i nefavorabil pentru cauzele lo- co-
- etiologie - cauza aparitiei malrelatiei -
regionale §i generale; pentru cele locale
edentajie, malocluzie, interferente ocluzale
poate fi favorabil, in cazul trata- mentelor
etc;
corecte;
- functional - se precizeaze tulburarile
- etapa de tratament va indica trata- mentul
functiilor globale ale sistemului stomatognat
pe care l-a urmat, daca este complet,
 (masticatorii, fizionomice, deglutitie ) leziunilor: odontale, parodontale, osoase,
afectate prin leziune; musculare,loco-regionale §i generale;
- evolutie - precizeaza modalitatea evo- - prognostic - poate fi apreciat ca favo- rabil,
lutiva a afectiunii - stabilizata, evolutie lenta, rezervat sau nefavorabil, Tn func- tie de
rapida; afectarea starii generale, locale sau loco-
- complicatii - consemneaza complicatii- le regionale, a complicatiilor survenite §i a
loco-regionale §i generale; tratamentelor efectuate anterior;
- prognostic - poate fi apreciat ca favo- rabil, - etapa de tratament va indica trata- mentul
Tn cazul aplicarii tratamentului co- rect, pe care l-a urmat, daca este complet,
rezervat sau nefavorabil, in funcfie de incomplet, corect sau incorect conceput sau
afectarea starii generale, locoregionale, a executat.
complicatiilor survenite §i a tratamentelor
2.10. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE A
efectuate anterior;
MUCOASEI, LIMBIi, GLANDELOR SALIVARE
- etapa de tratament va indica trata- mentul
- anatomo-clinic - stomatita, glosita, adenita,
pe care l-a urmat, daca este complet,
obstrucfia glandelor salivare etc;
incomplet, cored sau incorect conceput sau
- topografic - localizarea afectiunii;
executat.
- forma clinica - precizari Tn urma altor
2.9. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE investigari paraclinice morfo-patologice,
HOMEOSTAZICA §1 FUNCTIONALA stomatoscopice, citologice;
- anatomo-clinic - homeostazie pastra- ta / - etiologie - cauza aparitiei afectiunii:
dishomeostazie (sindrom disfuncji- onal); traumatica, alergica, microbiana, medi-
- topografic; camentoasa etc;
- forma clinica - homeostazie ideala I - functional - se precizeaza tulburarile
normala, dishomeostazie de compen- sare functiilor globale ale sistemului stomatognat
(susceptibilitate, preclinica, de debut) §i de (masticatorii, fizionomice, deglutitie)
decompensare; afectate prin leziune;
- etiologie - cauza apari|iei - locala (odontal, - evolute - precizeaza modalitatea evo- lutiva
parodonatal), loco-regionala (ATM, a afectiunii - stabilizata, evolutie lenta,
muscular, osos), generala (afec- tiuni ale rapida;
sistemului osos, muscular); - complicatii - consemneaza complicatii- le
- functional - se precizeaza tulburarile locale sau la distanta aparute Tn urma
functiilor globale ale sistemului stomatognat leziunilor: odontale, parodontale, osoase,
(masticatorii, fizionomice, deglutitie ) musculare, loco-regionale §i generale,
afectate prin leziune imediate §i tardive;
- evolutjie - precizeaza modalitatea evo- - prognostic - poate fi apreciat ca favo- rabil,
lutiva a afectiunii - stabilizata, evolu(ie lenta, rezervat sau nefavorabil, Tn func- tie de
rapida; afectarea starii generale, locale sau loco-
- complicatii - consemneaza complicatii- le regionale, a complicatiilor sur-
locale sau la distant aparute in ur- ma
 venite §i a tratamentelor efectuate anterior; executat.
- etapa de tratament va indica trata- mentul
pe care l-a urmat, daca este complet, 2.12. DIAGNOSTICUL DE INTEGRITATE
incomplet, corect sau incorect conceput sau OSOASA

executat. - anatomo-clinic - tipul de afectare osoasa -

osteoporoza etc;
2.11. DIAGNOSTICUL CHIRURGICAL - topografic - regiunea afectata;
in cadrul aprecierii diagnosticului chi- - forma clinica - se apreciaza conform
rurgical se poate insista pe un diagnostic de clasificarilor existente;
integritate osoasa sau de parti moi, in functie de - etiologie - cauza aparitiei endocrina,
segmentul pe care a survenit o patologie. metabolica, traumatica, infectioasa etc;
- anatomo-clinic - tipul de afectare: in- - functional - se precizeaza tulburarile
fecjioasa, traumatica, tumorala etc; functiilor globale ale sistemului stomatognat
- topografic - Tn functie de localizare - (masticatorii, fizionomice, deglutitie )
odontala, de parti dure (osoasa, articu- lara) afectate prin leziune
, sau de parti moi (musculara, glandulara) - evolume - precizeaza modalitatea evo-
etc; lutiva a afectiunii - stabilizata, evolute lentS,
- forma clinica - se apreciaza Tn functie de rapida;
investigafiile clinice §i paraclinice; - complicatii - consemneaza complicatii- le
- etiologie - cauza aparitiei afectiunii; locale sau la distanta, loco-regionale §i
- functional - se precizeaza tulburarile generale;
functiilor globale ale sistemului stomatognat - prognostic - poate fi apreciat ca rezervat
(masticatorii, fizionomice, deglutitie ) sau nefavorabil, Tn functie de afectarea
afectate prin leziune; starii generale, locale sau locoregionale, a
- evolute - precizeaza modalitatea evo- lutiva complicatiilor survenite §i a tratamentelor
a afectiunii - stabilizata, evolute lenta, efectuate anterior;
rapida; - etapa de tratament va indica trata- mentul
- complicatii - consemneaza complicatii- le pe care l-a urmat, daca este complet,
locale sau la distanta aparute in ur- ma incomplet, corect sau incorect conceput sau
leziunilor: odontale, parodontale, osoase, executat
musculare, loco-regionale §i generale,
imediate, tardive; 3. DIAGNOSTICUL STARII DE IGIENA
- prognostic - poate fi apreciat ca favo- rabil, Diagnosticul starii de igiena influen- teaza
rezervat sau nefavorabil, Tn functie de direct prognosticul tratamentului.
afectarea starii generale, locale sau loco-
regionale, a complicatiilor sur-
venite §i a tratamentelor efectuate anterior;
- etapa de tratament va indica tratamen- tul
pe care l-a urmat, daca este complet,
incomplet, corect sau incorect conceput sau
 Va aprecia nivelul starii de igiena a Selectarea variantei terapeutice de
bolnavului, fiind evaluata ca satisfacatoare sau electie §i posibilitatea realizarii de studii
nesatisfacatoare, relatand starea de igiena statistice cu profund impact practic, consti- tuie
prezenta a pacientului. caracteristici ale fi§ei de observatie inovative ce
Fiecare dintre cele 12 diagnostice vor coreleaza activitatea medicala, cu cea didactica
confine elemente morfo-clinice, functionale, §i cea de cercetare.
etiologice, de evolute, complicatii, diagnostic Modalitatea de transpunere practica a
diferential §i evaluari prognostice cand se solutiilor terapeutice oferite de programul
instituie tratamentul §i Tn eventua- litatea in computerizat parcurge urmatoarele etape:
care acesta nu se instituie. prelucrare computerizata, ce ofera o baza de
In medicina dentara contemporana, date eficienta pentru incadrarea Tntr-o
sistematizarea datelor clinice §i paraclinice se categorie sau alta de indici clinico-biologici,
realizeaza intr-o maniera de stocare §i Protetica Dentara, N. Forna, 2008)

Fig.3.44, 3.45. Aspecte ale introducerii datelor clinice §i paraclinice in softul PRODENT

elemente bazale ale deciziei terapeutice, in al

carei algoritm final.
In Baza Clinica de Invatamant a Facul-
tatii de Medicina Dentara la§i a fost imple-
mentat un soft original, PRODENT, adaptat
cerintelor didactice, in acela§i timp cultivand
practicienilor un algoritm de gandire corelativ
elaborat de Prof. Univ. Dr. Norina Forna Tn
colaborare cu Firma Neotech (Tratat de

1. Introducerea datelor clinice §i paraclinice in

formatul computerizat al foii de observatie;
Fiecare entitate clinica are sistemati- zate
2. Prelucrarea datelor §i stabilirea unui scor ce
propriile date, aplicantul fiind obligat la o
caracterizeaza indicii clinico- biologici, element
introducere graduala ce conduce la elaborarea
ce incadreaza din punc- tul de vedere al morfo-
unui diagnostic de urmat de deru- larea unui
functionalitatii paci- entul intr-o categorie ce sta
plan terapeutic de precizie.
la baza alegerii solutiei terapeutice;
3. Stabilirea scorului final prin coroborarea
scorului indicilor clinico-biologici cu pro-
gnosticul cazului clinic;
4. Evaluarea predictibilitatii solutiei terape utice
alese.
 CAPITOLUL 4

Ml JLOACE PROTETICE UTILIZATE

IN EDENTAJIA PARTIAL INTINSA
INDICATII §1 CONTRAINDICAJII ficiaza de terapie prin proteze mobilizabile
Protezele partiale sunt indicate in orice decat dupa asanarea lor.
tip de edentate partiala, astfel incat - Campurile protetice nefavorabile ne-
contraindicatiile sunt reduse, insa putem vorbi cesita in prealabil o terapie proprotetica
de un caracter limitat in contextul reabilitarii chirurgicala.
implanto-protetice, care de multe ori nu poate fi Protezele mobilizabile partiale sunt mai
transpusa practic datorita starii generale biologice deoarece nu necesita rezectii tisulare
afectate, ce atrage imposibi- litatea realizarii importante §i refac corespunzator morfologia §i
pregatirii specifice. functiile sistemului stomatognat (Tratat
Este adevarat ca edentatia partiala de Protetica Dentara, N. Forna, 2008). Protezele
clasa I §i II Kennedy reprezinta indicatia de mobile partiale au dezavantajul ca prin
electie dar §i edentatiile de clasa III §i IV mobilizarea lor mentin bolnavul intr-o stare de
Kennedy pot beneficia cu succes de aceas- ta infirmitate creand adevarate psihoze cu
terapie. Protezele partiale mobilizabile sunt fenomene de rejet psihic fata de terapia mobila.
indicate la pacienfii cu stare generala buna §i Ele au un vo- lum mult mai mare in raport cu
psihic echilibrat in special acolo unde starea de cele fixe, creand uneori disconfort §i chiar
igiena orala este buna. tulburari de fonatie §i deglutitie care ulterior
Beneficiaza de aceasta terapie prote- tica sunt compensate.
bolnavii tineri cu camera pulpara vo- luminoasa
§i copiii in perioada de credere deoarece PROTEZAREA PARJIALA MOBILI-
terapia prin protezare fixa poate bloca ZABILA ACRILICA
dezvoltarea suturilor. Protezarea provizorie de tranzitie
Mijloacele protetice mobile partiale au Indicatii. Elemente componente
contraindicatii restranse: Proteza partiala mobila acrilica reprezinta
- Acestea sunt dictate de starea generala o solufie de tranzitie in algoritmul te- rapeutic de
alterata sau un psihic neechilibrat. reabilitare a edentafiei partiale intinse, absolut
- Infec^iile cronice sau acute (lues, TBC, necesara repozitionarii
actinomicoza) sau leziuni precance- roase
contraindica aplicarea protezelor partiale mobile
pana la rezolvarea lor.
- Cavitate orale neasanate nu bene-

9
3
cranio-mandibulare §i redimensionarii eta- jului
inferior.
Situate clinice cele mai frecvente care
necesita proteze imediate cu caracter provizoriu
sunt (fig. 4.1):
- Arcade dentare integre la care se vor
executa extract in zona frontala §i laterals in mai
multe etape;
- Arcade dentare integre la care apa- re o
bre§a redusa in zona frontala;
Fig. 4.2a. Situate clinics de edentate partiala
- Arcade dentare edentate partial pro- tezate
intinsa
prin restaurari fixe la care se reco- manda ablatia
punfilor dentare in scopul refacerii lor;
- Arcade dentare edentate partial pro- tezate
mobil la care se recomanda noi extract, cu
transformarea protezei partiale in proteza totala.

4**’ ' C] if” intervene chirurgicale

de amploare, complexe
£ §i care necesita un timp
mai inde- lungat de
refacere inainte de
Fig. 4.1. Proteza protezarea ulterioara
partiala provizorie
(fig. 4.2 a, b, c).
Protezarea de Fig. 4.2b.
urgenta poate rezol- va Protezarea
provizorie
situatii limits, cand
considerente personale
ale pacientului, de
maxima urgenta -
fizionomie, fonatie, o
impun. Principalul scop
al protezarii de urgenta
este acela de a
conserva integritatea
Fig. 4.2c. Refacerea
morfologica §i func-
integrit&tii §i morfologiei
tionala a sistemului
arca-
stomatognat, de a me- delor in protezarea
naja psihic bolnavul §i provizorie.
in condifiile unor (Cazuistica Clinica de
Protetica Dentara la§i)

9
4
 Aceasta varianta
terapeutica ofera
posibilitatea dirijarii
cicatrizarii, intrucat
proteza va actiona ca
un conformator, con-
tribuind astfel la
procesul vindecarii unor
zone ale fibro-mucoasei
de acoperire sau
parodontale periferice,
ajutand la pregati-

9
5
 rea campului izolarii substructu- rilor
protetic Tn vederea de mediul oral §i de
ampren- tarii respective. agentii fizici dato- rita
Astfel fenomenele de re- plagii create prin
sorbjie osoasa pot fi preparare;
reduse, va orienta - impiedicarea
functional organizarea migrarilor odontale §i
trabeculelor osoa- se, imobilizarea
ameliorand §i procesul de elementelor odonto-
cicatrizare §i cel de parodon- tale;
osteogeneza. - protejarea
Proteza de parodontiului marginal
temporizare amana din §i dirijarea cicatrizarii
considerente biologice lui; refacerea temporary
protezarea definitive. a functiilor pierdute prin
Monitorizarea clinica a preparare;
parodontiului §i ocluziei - conservarea
§i temporizarea rapoartelor mandibu-
tratamentului defi- nitiv lo-craniene.
au echivalentul unui
element de pru- denta. Structura protezei
Capacitatea de partial mobilizabi-
vindecare sau com- le acrilice
pensare, depinzand de Proteza partiala
varsta pacientului sau acrilica este compusa
gravitatea afectiunii, din urmatoarele
poate grabi sau intarzia elemente (fig. 4.3):
aplicarea protezei
definitive.
Functie de
fiecare caz se indica §i
proceduri recuperatorii,
fizioterapice, chi’
nezioterapice,
medicamentoase care
au portanta utilizarii
protezarii mobile releva
urmatoarelor aspecte:
- obligativitatea

9
6
rolul de a anula orice
proces inflamator §i de
a contribui o data in
plus la repozitio’ narea
mandibulo-craniana
corecta, la protejarea
campului protetic,
intregind dezide-
1. §eile protezei
2. Arcada dentara
artificiala
3. Conectorul
principal
4. Elementele de
mentinere, sprijin §i

9
7
ratul terapiei de conditionare tisulara. Im- stabilizare

Elemente
de
mentinere,
sprijin $i
$ea stabillzare
acrilic
S Conector
principal
Arcada acrilic
dentarS
artificial
s

Fig. 4.3. Elementele protezei paitiale acrilice

1. §eile acrilice
§eile reprezinta
principalele elemente
ale protezelor partiale
mobile, in contact direct
cu creasta edentata, ce
refac din punct de
vedere morfo-functional
deficitul produs prin
edentate, avand
urmatoarele
caracteristici:
- au rolul de
suport al dintilor
artificiali §i de
transmitere a fortelor
masticatorii spre
suportul muco-osos §i
dento parodontal;

9
8
 - transmit fortele Versantul oral va
de solicitare conec- trebui sa aiba o inaltime
torului principal; egala cu cel vestibular
- se opun pentru ca §eaua sa
fortelor de deplasare prezinte o buna
vertical §i orizontale stabilitate. La contactul
constituind §i un ele- sau cu dintele limitrof
ment antibasculant; §eaua nu trebuie sa
- sunt realizate patrunda in zonele
din polimetacrilat de retentive de sub
metil de grosime 2 mm; ecuatorul protetic §i
- amplitudinea trebuie sa proteje-
§eilor este superpo-
zabila pe amplitudinea
spatiului protetic
potential;
- numarul
acestora este in acord
cu numarul spafiilor
protetice potentiate;

9
9
 - prezinta doi ze papila interdentara §i
versanti: vestibular §i parodontiul marginal
oral. (fig. 4.5). Marginea
Versantul orala a §eii se continua
vestibular se cu conectorul principal
modeleaza §i se intinde sub forma de placufa
pana in zona de palatina sau linguala.
reflectie a mu- coasei
mobile §i va fi ingro§at
marginal §i corect
modelat pentru a pune
in valoare tonicitatea
musculaturii orofaciale.
Acest versant poate
lipsi din §eaua frontala
atunci cand creasta
edentata din aceasta
zona este proeminenta.
La nivelul tuberozitafilor
§i al tuberculului
piriform §eaua acrilica
va acoperi aceste zone
Fig. 4.4. Protectfa parodon[iului marginal (Cazuistica Clinica de Protetica Dentara la§i)
biostatice (fig. 4.4).

Fig. 4.5. Versantul oral al crestei

1
0
0
 2. Arcadele confectionarea fetelor
artificiale ocluzale din metal
Arcadele turnat sau realizarea din
artificial© sustinute de inlay-uri metalice la
§ea- ua protetica sunt nivelul stopurilor
elemente componente ocluzale. O alta modali-
ale protezei partiale tate este pastrarea de
acrilice, contribuind stopuri ocluzale me-
esen|ial la refacerea talice pornite din §ea
functiilor perturbate ale sau obturatii de amal-
sistemului stomatognat gam de argint pe fetele
prin edentate. ocluzale.

Elementele lor
caracteristice sunt (fig.
4.6):
- alegerea
dintilor artificial! trebuie
sa fie concordanta prin
forma, culoare, grad de
transluciditate cu dintii
restanti integri sau cu
restaurarile fixe
prezente pe arcada;
- pot fi realizate
din portelan sau acrilat,
din metal §i acrilat sau
metal §i por- telan.
Dinfii acrilici pot fi
prefabricati sau realizati
prin stupuire, iar cei din
portelan pot fi
anatoformi sau fa|ete cu
crampoane sau glisiera;
- pentru a conserva
stabilitatea reliefului
ocluzal, in situate clinice
ce presupun solicitari
ocluzale intense, se
recomanda

1
0
1
 Fig. 4.6. Alegerea dintilor artificial!; utilizarea cheii de culori §i a dispozitivului Easy Shade
Realizarea cu aparijia re- sorbtiei
arcadelor artificiale este alveolare. Din acest
guvernata de o serie de motiv noi con- sideram
legi biomecanice ce ca suprafata §eii trebuie
trebuiesc bine extinsa cat mai mult, in
cunoscute de clinician. limitele functionale ale
Chayes campului protetic.
demonstreaza ca Conod sustine ca
suprafata unei §ei forta de solicitare
trebuie sa fie cel putin ocluzala trebuie sa
dubla fata de suprafata cada Tn mijlocul §eii, la
de secfiune, la colet, a nivelul centrului
dintilor pe care ii geometric sau sa fie cat
fnlocuie§te. Acest autor mai aproape de dintele
propune realizarea unor limitrof edentatiei §i
§ei cu dimensiuni strict care contribuie la
ra- portate la suprafata sprijinul dento-
dentara, dar suprafata parodontal al protezei
§eilor fiind redusa duce mobile. Atunci cand se
la suprasolicitari ale reali- zeaza proteze
suportului muco-osos mobile fare sprijin

1
0
2
ocluzal, fortele vor suprafata ocluzala mai
trebui sa cada in centrul mare sa fie pla- sati
geometric al §eii. catre centrul geometric
Legea lui Ant al §eii in vede- rea
urmare§te mic§orarea realizarii unei stability
solicitarii suportului mai bune. Se
muco-osos prin diminu- inverseaza astfel pozitia
area suprafetei ocluzale intre molarul 1 §i
a dintilor artificiali cu premolarul 2.
10% pentru fiecare - Heteromorfia
dinte pe care il inlo- urmare§te modifica- rea
cuie§te. Noi morfologiei dintilor
recomandam ca artificiali fata de cea a
suprafata ocluzala sa dintilor naturali.
nu fie redusa mai mult Morfologia dintilor artifi-
de 60% pentru a nu se ciali se modifica prin
diminua eficienfa reducerea suprafefe- lor
mastica- torie. Cand se ocluzale astfel ca
trece la o arcada raportul S’/S sa fie
artificiala se calculeaza subunitar in vederea
suprafata dupa formula reducerii solicitarilor la
S’/S< >1. Cand nivelul arcadelor
suprafata dintelui de pe artificiale. Pentru redu-
proteza este mai mica cerea fortelor parazitare
decat a dintelui natural de suprasolicitare se
valoarea raportului va fi intervine §i asupra
subunitara, iar forta de cuspidarii suprafete- lor
solicitare va fi §i ea ocluzale. Suprafata
redusa. ocluzala decuspi- data
Ackermann a inseamna forte ce cad
sintetizat principiile in axul dintelui, ceea ce
biomecanice ale duce la o solicitare
realizarii arcadelor egala a suportului
artifici- ale in cadrul muco-osos. Atunci cand
“Legii celor trei H”: suportul osos este
- Heteropozitia suficient de inalt,
urmare§te schimba- rea realizand suprafete
ordinii dintilor artificiali ocluzale decuspidate,
astfel meat dintii cu obtinem o buna sta-

1
0
3
bilitate a §eii dar scade rolul de a reuni intr-o
eficienta mastica- torie. structure unitara, rigida
Fetele ocluzale §i rezis- tenta
cuspidate due la des- elementele constructiei
compunerea fortei protetice mobile.
verticale de presiune cu La maxilar
rezultante orizontale conectorul principal
paraxiale ce destabili- este orientat transversal
zeaza §eaua protetica. la nivelul boljii palatine,
- Heteronumarul purtand denumirea de
se refera la reducerea „placa acrilica pa-
numarului de dinji in latina”, in timp ce la
arcada artificiala, in mandibula este dis-
special la nivelul §eilor
terminale. Ca regula
molarul trei nu se
monteaza in arcada
artificiala pentru a nu
suprasolicita zonele
biostatice ale campului
protetic. Uneori, cand
condole de stabilitate a
§eii sunt precare se
renunta §i la molarul 2.
Intre ultimul dinte
montat pe §ea §i
extremi- tatea distala a
§eii se rezerva un
spafiu de liber de 1-1,5
cm.
Ackers
recomanda sa se
execute atatea §ei cate
bre§e edentate sunt.
3. Conectorul
principal acrilic
Define§te partea
componenta a protezei
partiale mobilizabile cu

1
0
4
 pus pe versantul a lor, avand rol de
oral al crestei alveolare
contracro§et, dar va
dentare frontale,
prezentandu-se sub menaja paro- dontiul
forma de placa acrilica marginal al acestora
linguala.
peste care trece in
punte.

Fig. 4.7. Aspect al machetei

fe^ei externe a protezei
mobile modelata cu replica
anatomica

Conectorul
principal acrilic palati-
nal are o grosime de 2
mm §i acopera in
totalitate bolta palatina,
pana la dintii re- stan|i
§i §ei.
Fata externa
lustruita se realizeaza
pe principiul replicii
anatomice, avand
modelate rugile palatine
§i papila bunoida (fig.
4.7).
Fa(a mucozala a
conectorului principal
acrilic este nelustruita §i
situata la distant de
zonele ce nu suporta
presiuni: torusul palatin,
rafeul median, papila
bunoida, etc. In zona
dintilor restanti va avea
contact cu fata palatina

1
0
5
1
0
6
 Conectorul
principal acrilic palatinal
poate fi ameliorat prin
rascroire distala sau
decupare, prin
decoletare sau
fenestrare (fig. 4.8 a, b).

Fig. 4.8a. Conector principal - pldcufi palatina to tala

Fig. 4.8b. Conector principal - placutci palatina rascroita distal

Decoletarea se face Tn zona anterioa- tuate cu multa grija pentru a nu se produce ra,
distantarea la colet fiind de 5-10 mm, iar destabilizarea protetica (fig. 4.9 a, b). rascroirea distala §i
fenestrarea vor fi efec-

1
0
7
 In edenta|ia nectorului acrilic
frontala se poate utiliza palatinal se realizeazS
un tip special de numai Tn raport de
conector principal acrilic Tntinderea edentafiei,
maxilar sub forma unei de calitatea suportului
benzi centrale ce se muco-osos §i dento-
dilata posterior spre parodontal §i de
centrul bolfii palatine existen|a sau nu a unor
luand aspectul de creste edentate
lingura (spoon) - fig. suficient de retentive.
4.10 a. Nu lezeaza
parodonjiul marginal al
dinfllor restanji §i are
stabilitate suficient de
buna. Conectorul
principal acrilic poate
avea forma de “T” la
care cele doua pre-
lungiri laterale ofera
sprijin pentru cro^ete
(fig. 4.10 b).
O alta forma de
conector principal acrilic
palatinal este
conectorul Every, for-
mat dintr-un conector
central ce trimite pre-
lungiri in zonele
edentate (fig. 4.11a).
Alt tip de conector
acrilic este mini-
conectorul utilizat Tn
proteza de retenfie
Kemmeny, cu versantul
palatinal pu|in lar- git
spre mezial §i distal
avand aspect de fluture
(fig. 4.11b). Toate
ameliorarile co-

1
0
8
 Fig. 4.9b.
Conector
principal -
placu{a
palatina
fenestrata

Fig. 4.9a. Conector principal - placu^a

palatina decoletata

- placu^a

Fig. 4.10b. Conector principal - placu^a

In T

1
0
9
 Fig. 4.11a. Conector principa I- placu^a Every

Fig. 4.11b. Proteza Kemmeny

Conectorul principal acrilic lingual se osului rezidual (fig. 4.12 a, b).
prezinta sub forma de placa linguala
semilunara in “U” deschis posterior, avand
aceea§i grosime de 2 mm. Carac- teristici:
- Fata lustruita este orientata spre limba
iar fata mucozala nelustruita are ori- entare
dento-alveolara;
- Marginea superioara se plaseaza la
nivelul din|ilor restan|i supracingular sau
ecuatorial.
Conectorul va trece in punte peste
parodontiul marginal pentru despovarare, iar
marginea inferioara a sa va patrunde in zona
functionala linguala centrala, fiind u§or
ingro§ata pentru a nu jena functionali- tatea
mu§chiului genioglos. in zona linguala laterala
profunzimea conectorului se stabile§te in raport
de acelea§i criterii pe care, la edentatul total, le
stabile§te creas- ta miohioidiana. Ni§a lui Ney
§i Bowen va fi pusa in valoare numai in cazul
§eilor terminale cu resorbtie accentuata a
 Fig. 4.12a. Conector principal - placu[a linguala decoletata

Fig. 4.12b. Conector principal - placuta linguala cu sprijin dento-parodontal

(Cazuistica Clinica de Protetica Dentara la$i)
4. Elemente de mentinere, acri- lica de cro§ete asigura ancorarea §i
sprijin §i stabilizare deci menfinerea protezelor partiale
Elementele de mentinere, sprijin §i acrilice. Pe langa latura tehnologica, o
stabilizare reprezentate in protezarea mare importanta o prezinta §i latura
clinica, de proiectie, care va fi efectuata - Pot fi sub forma de pelote sau
obligatoriu de clinician Tn colaborare cu digi- tatii, cu o grosime de 2-3 mm;
tehnicianul dentar. - Au dezavantajul ca fiind rigide
pro- duc leziuni de decubit §i se
a) Cro§etele acrilice: fractureaza u§or.
Caracteristici: Cel mai cunoscut tip este cel Tn
- sunt realizate din acrilat; tura de §ah, descris de Kemmeny, Tn
- fac corp comun cu restul care por- tiunea dentara este realizata
construc- tiei protetice, putand porni fie din acrilat de culoarea dintelui, iar
din conecto- rul principal, fie din §ea. portiunea gingivala din acrilat roz.
Clasificare: Extremitatea sa se situeaza sub
1. Cro^ete simple acrilice linia ghid. Au dezavantajul ca se
alveolare (fig. 4.13): fractureaza u§or §i se refac cu dificultate.
Cro§etele dentare cu aspect de
epi- teze folosite Tn caz de recesiune
parodon- tala, Tn proteze zise
parodontale, dupa gingivo-alveolo-plastii,
favorizeaza retractia parodontala §i
retentia de placa dentara.

3. Cro$etele simple acrilice

dento- alveolare (fig. 4.15):
Au forma de inel sectionat pentru a
Fig. 4.13. Cro§ete simple acrilice alveolare
putea fi introduse pe dinte; se sprijina
- Sunt prelungiri ale §eilor ce utili-
partial pe dinte, partial pe procesul
zeaza zonele retentative vestibulare sau
alveolar. Pot fi acrilice sau mixte acrilo-
orale ale crestei alveolare, fiind deci Tn
metalice.
functie de gradul de retentie al acesteia;

2. Cro§ete simple acrilice

dentare (fig. 4.14):

Fig. 4.15. Cro§et acrilic inelar

b) Cro§etele simple metalice:

pot fi confectionate din folie metalica sau
din sarma.
Fig. 4.14. Cro§et simplu acrilic dentar
1. Cro$etele metalice din folie
sau banda:
Sunt denumite §i cro§ete plane.
Se plaseaza pe ecuatorul protetic,
jumatate in conul de sprijin, jumatate Tn
conul de reten|ie.
Avand suprafafa mare de contact Fig. 4.17. Cro§et cervico-ocluzal deschis
cu dintele, due, pe de o parte, la eroziuni edental

den- tare, iar pe de alta parte, Este indicat Tn edentajiile terminale cand
favorizeaza acu- mularea placii dentare. Tntre dintele stalp §i vecin exista trema;
are aefiune antibasculanta.
2. Cro§etele din sarma rotunda
sau semirotunda: 0,6 - 0,8 mm - Cro§et cervico-ocluzal
diametru; pre- zinta o mare elasticitate bidentar: este indicat in situa|ia cand pe
Tn toate sensurile §i un contact redus cu arcada sunt restan^i doi din|i vecini (doi
dintele. Dupa rapor- tul pe care Tl au cu premolari sau un canin §i un premolar) -
dintele, ele se clasifica in: fig. 4.18.
- Cro§et cervico-ocluzal deschis Reciprocitatea este asigurata de
dental sau cro§etul cu umar (fig. 4.16). co- nectorul principal situat oral.
Este indicat pe dinfi cu retentivitafi
moderate. Asigura reten{ia prin bra|ul
elastic §i un oarecare sprijin prin umar;
favorizeaza, Tnsa, bascularea protezei.

Fig. 4.18. Crozet cervico-ocluzal bidentar

- Cro§et cervico-ocluzal intors:
bra|ul sau elastic are por|iunea
supraecua- toriala §i o alta, extremitatea
libera, situata subecuatorial in zona
Fig. 4.16. Cro§et cervico-ocluzal deschis
retentiva (fig. 4.19).
dental
Este indicat pe molarii mezializati.
- Cro§et cervico-ocluzal deschis
edental: cu acela§i traseu ca §i primul,
dar cu extremitatea libera orientata spre
edentate (fig. 4.17).

Fig. 4.19. Cro§et cervico-ocluzal Intors

- Crozet cervico-ocluzal interden

tar (cro§etul Stahl, Adams) - fig. 4.20:
 Fig. 4.20. Cro§et Adams

Este utilizat mai ales pentru Fig. 4.23. Cro§et cervico-alveolar deschis
edental
ancora- rea aparatelor ortodontice.
Similare sunt §i cro§etele Schwartz, - Cro§et cervico-alveolar inter- dentar
Jakson (fig. 4.21). (fig. 4.24):
Abordeaza zona inter-proximala ves-
tibulara, unde se termina cu o bucla
situata interdentar.

Fig. 4.21. Cro§et Jakson

- Cro§et cervico-alveolar deschis

dental (fig. 4.22):
Fig. 4.24. Cro§et cervico-alveolar interdentar
Denumit §i cro§et cu bucla, este indicat
pe dintii retentivi, lungimea buclei per- mi| - Crozet proximal cu patrice (fig.
and o mai mare elasticitate. Are deschi- 4.25): se recomanda in zona frontala §i
dere spre din|i, bucla poate fi in forma de este ancorat pe o matrice situata pe o
„Z” sau „V” §i este la distant de 0,5 - 0,6 microproteza cimentata pe dintele limitrof
mm de mucoasa alveolara. spajiului edentat.

Fig. 4.22. Crozet cervico-alveolar deschis

dental

- Cro§et cervico-alveolar deschis

edental (fig. 4.23):
Se recomanda in edentatiile
terminale, avand §i rol antibasculant.
Prezinta re- tentie buna, dar incercuire
slaba.
 vestibular al procesului frontal de o parte
§i de alta a frenului labial superior la
distan|a de mu- coasa. Retentia este in
func|ie de retentivitatea procesului alveolar
§i de toni- citatea musculara.

c) Cro§etele simple metalo-acri-

lice: Sunt formate dintr-un fir metalic din
Fig. 4.25. Cro§et proximal cu patrice
vipla de grosime variabila ce sustine la
- Crozet proximal cu caseta (fig. extremitatea libera o portiune acrilica sub
4.26):
forma de pelota. Lungimea firului metalic
le confera elasticitate mare §i posibilitatea
de a fi activate. Pot fi la randul lor:
dentare, alveolare sau dento-alveolare.

Protezarea partial mobilizabila

definitiva
Fig. 4.26. Cro§et proximal cu casetS
Protezarea par|iala mobila este re-
Extremitatea sa libera se sprijina prezentata de:
Tntr- o caseta realizata pe fata 1. Protezarea flexibila;
proximala a din- telui natural limitrof 2. Protezarea scheletata, care poate
edentatiei sau intr-o microproteza. fi clasica, utilizand ca elemente de
- Cro§et din sarma cu trei bra|e mentinere, sprijin §i stabilizare cro-
(fig. §etele sau moderna, cu utilizarea
4.27): este realizat din sarma de vipla sistemelor speciale ca elemente
de 0,6 - 0,8 diametru. Este asemana- clasice §i moderne.
tor cro§etului Ackers. Pe langa incer- Protezarea flexibila vine Tn
cuire §i reten|ie asigura §i sprijinul. sprijinul:
- pacientilor alergici la acrilate;
- situatiilor clinice la care parametrii
ce caracterizeaza suportul odontal nu ofe-
ra condole necesare amplasarii corecte a
cro§etelor turnate;
- aspectelor clinice particular ca-
racterizate de torusuri sau tuberozitati vo-
Fig. 4.27. Cro§et din sarma cu trei bratp luminoase;
- considerentelor estetice de
masca- re a recesiunii gingivale;
Cro§etul alveolar (muco-
alveolar):

Se prezinta sub forma de doua

anse din sarma situate pe versantul
 - evitSrii stresului pe unitajile Din categoria acestor materiale
odonto-parodontale restante. este necesar sa remarcSm superioritatea
Contraindicatiile protezSrii mate- rialelor injectabile produse de
flexibile sunt materializate de starea firmele Ivoclair §i Kulzer, intitulate Ivocap
generals alte- ratS sau psihic “Plus” §i Paia X Press, asociate
neechilibrat, de infecjiile cronice sau sistemelor de injec- tare specifice:
acute sau in situa|iile clinice caracterizate sistemul S.R.Ivocap §i sis- temul Palajet.
de prezenta leziunilor pre- canceroase. Aceste materiale conduc la o excelentS
In egala mSsurS nu se reco- manda adaptare a protezei mobilizabi- le la
acest tip de protezare cand starea de nivelul liniei Ah, zona de inchidere
igienS oralS este precarS, in situafiile marginala deosebit de importanta. Este
clinice in care spafiul protetic posterior de remarcat faptul cS inSitarea ocluziei,
este mai mic de 4-6 mm, farS a omite frec- ventS in tehnologiile clasice este
prezenta unui overbite mai mare de 4 aproape absents.
mm precum §i atrofia accentuatS a Baza pieselor protetice mobile
campului protetic. reali- zate din rS§ini acrilice injectabile se
carac- terizeazS prin omogenitate, fapt
BIOMATERIALE DIN CARE SE ce asigurS o compatibilitate tisularS
REALIZEAZA PROTEZELE FLEXI- optima, avand ca rezultat minimalizarea
BILE mucoasei la care contribuie in mod
Acrilatele flexibile prezintS pregnant §i conjinutul redus in monomer
avantajul unui grad inalt de densitate. rezidual.
Balanfa avan- taj-dezavantaj in ce Recent, firma Detrey-Dentsply a
prive§te utilizarea acestor materiale in propus un nou sistem de injectare ce
practica curentS este destabilizatS de utilizea- zS o rS§inS poliuretanicS
investijia initials mare pe care o monocomponen- tS, microbase.
presupune folosirea acestora, aso- ciata
cu o rezisten|a mica la fracturare, Acrilatul flexibil tip VALPLAST
neeludand nici dificultStile legate de (fig. 4.28) a fost utilizat in stomatologie
adezi- unea la dintii artificial. incS din 1954.
Acest tip de protezare vine in Aparjine familiei de nylon-uri, ceea
sprijinul pacientilor alergici la acrilate. ce inseamnS ca este mai rezistent §i mai
flexibil decat acrilatele utilizate. Protezele
Acrilatul injectabil se prezinta din Valplast sunt durabile §i se
sub forma de granule cu greutate adapteazS con- fortabil in jurul din{ilor
molecularS mica. Din punct de vedere naturali restanji pe arcadS. DatoritS
chimic acrilatele injectabile sunt proprietStilor sale poate fi fScut foarte
polimetilacrilafi cu polimeri- zare liniarS, subtire §i flexibil, in cro§ete de culoarea
in care procentul de monomer rezidual tesuturilor naturale, fScandu-l ne-
este minim, conferind noi valence observat. Poate fi utilizat §i in protezSrile
biocompatibilitatii. cand exista afectarea ATM, la
confectionarea de gutiere, etc. Are o
rezistentS meca- nicS deosebitS §i poate
fi utilizat atat la confectionarea §eilor §i
conectorilor, cat §i
la confectionarea EMSS. Poate fi utilizat Kemmeny (solutii provizorii de tratament de asemeni §i la
confectionarea protezelor pentru edentatii partiale reduse).

Fig. 4.28. Proteze din Valplast.

Intre indica|iile utilizarii acestui
biomaterial enumeram:
- pacientii care prezinta protuberante
osoase sau tuberozitati plonjante care Tn
conditiile unei stari generale bune ar trebui
reduse chirurgical pentru a permite insertia unei
proteze partiale mobilizabile; Fig. 4.29. www.dentalcare.ro

- pacientii care prezinta alergii la mo-

nomerul acrilic;
- pentru captu§iri cosmetice cu scopul de
a masca recesiunea gingivala;
- rezolva mai multe probleme dificile de
tratament care implica dinti parodon- totici,
sensibilitate dentara, cancere orale sau alte
situafii in care dintii sunt compro- mi§i sau
confortul este problematic;
- de electie in tratamentul pacientilor cu
torus foarte mare sau despicaturi palatine.
Protezele partiale din Valplast sunt ce- le
mai flexibile proteze partiale (fig. 4.29).
- Duritatea - proteza nu este casanta,
fiind mult mai durabila decat protezele acri- lice;
 - Nu apar pete sau mirosuri neplacute
dupa purtarea sa;
- U§urinta Tn realizare: nu necesita
preparari ale dintilor, astfel Tncat aceasta
solute terapeutica este conservativa §i
nedureroasa;
- In plus, flexibilitatea ra§inii confera un
efect de scadere a stress-ului ocluzal fara a se Fig. 4.30. www.dentalcare.ro

utiliza alte mijloace de menfinere complicate, Aceste proteze, dupa o folosire Tnde-
greu de realizat; lungata, sufera o Tmbatranire fireasca a
- Jesuturile gingivale sunt u§or stimulate materialului, reu§ind sa-§i recapete vigoa- rea
Tn timpul masticajiei, iar fortele care ac|ioneaza prin curatarea directa Tntr-o baie cu ultrasunete
asupra dintilor restanfi sunt reduse substantial; (fig. 4.31).
- Duritatea materialului §i rezistenta sa la
actiunea substantelor chimice asigura o du rata
crescuta acestei proteze. Prin distribu|ia forfelor
Tn mod echilibrat, natural la nivelul tesuturilor
din cavitatea orala, dintii restanti §i tesuturile
parodontale adi- acente T§i pastreaza
sanatatea un timp mult mai Tndelungat, spre
deosebire de pacienfii cu proteze acrilice
conventionale;
- Nu mai sunt necesare cro§etele din
Fig. 4.31. www.dentalcare.ro
sarma;
Baie cu ultrasunete pentru curatarea protezelor din
- Poate fi u§or rebazata. Valplast
- Tehnica de realizare a protezei partiale In decursul timpului s-au facut nume- roase
din Valplast: cercetari §i s-a reu§it obtinerea protezelor
Dintii artificiali sunt confectionati din scheletate cu noul material Valplast Combi (fig.
acrilat sau din portelan (fig. 4.30). Fabricile 4.32).
producatoare realizeaza garnituri de dinfi de
marime, forme §i culori extrem de diferi- te,
astfel Tncat practicianul are o larga liber- tate
de alegere.

Fig. 4.32. Proteze din Valplast cu cro§ete din aliaj

 metalic Caracteristici:
FLEXITE este un polimer monomer- free - este rezistent la abrazie, rezistent la
indicat la pacien(ii care prezinta reacfii alergice for|e care ar fractura acrilatele, durabil, stabil,
(fig. 33). Se comercializeaza sub urmatoarele u§or de ajustat - rebazat, captu§it;
forme: - utilizarea materialului la confectionarea
- FLEXITE MP: pentru proteze totale; cro§etelor, a Tntregii proteze partiale §i chiar la
- FLEXITE SUPREME CAST TERMO- aparatele orodontice;
PLASTIC: pentru proteze par(iale cu - procedeul de turnare a materialului Tn
cro§ete de culoarea (esuturilor, cu un tipar utilizeaza caldura §i presiunea, asi-
aspect estetic superior; gurand o densitate optima materialului §i o
- FLEXITE PLUS: pentru proteza par(ia- la aplicare fidela;
din nylon; - fiind un material termoplastic, oda- ta
- FLEXITE PRO-GUARD: pentru con- ce a fost injectat, pozi(ia §i forma sa nu se
fectionarea gutierelor. schimba.
Bio Dentaplast (fig. 4.35, 4.36, 4.37a, b):
Este o ra§ina termo-plastica eminamente
cristalina, avand o baza din poliosilmetilen; face
parte din grupul de ra§ini acetilice §i se prezinta
sub forma de cartu§ predozat. Pentru a reu§i
sa fie injectata, firma Bredent Germania
recomanda ca aceste cartu§e predozate mai
Tntai sa fie preTncalzite la temperatura de 220

Fig. 4.33. www. dentalcare, ro

C timp de 15 minute; Tncalzirea chiuvetei se
face de la 50 'C pana la 120%}, iar dupa
THERMOFLEX: prezinta o flexibilita- te Tncalzirea cartu§ului sa se exercite o presiune
superioara - asigura o func|ionalitate superioara constanta de 7,2 - 7,5 bar. Densitatea acestei
a protezei partiale mobilizabila §i stabilitate Tn ra§ini este de 1,41 gr/cm3; ea devine pentru un
timp (fig. 4.34). timp scurt lichi- da la temperatura de 150%},
apoi devenind o ra§ina cristalina termoplastica.
Spre deo- sebire de acrilatul clasic nu este
afectata de un pH mai mic de 4, iar dupa ce se
Tntare§te devine microretentiva.
Ra§ina Bio Dentaplast este disponibi- la
Tn 4 nuanje dentare, culorile fiind codate astfel:
A2, A3, B2, B3. Este un material foarte
rezistent din punct de vedere biomecanic §i
Fig. 4.34. ww. dental care, ro
satisface cele mai riguroase exigen(e
fizionomice.
 Protezele scheletate tip Bio Dentaplast
reprezinta cea mai moderna forma de
protezare. Cro§etele sunt estetice (au culoarea
din|ilor - nu sunt metalice ca la protezele
scheletate metalice) §i au o doza de
elasticitate. Elasticitatea este data de materialul
din care sunt facute. Atata timp cat se respecta
grosimea optima a cro§etu- lui acesta nu se va
rupe. §i la protezele din Bio Dentaplast putem
folosi metode Speciale de mentinere §i sprijin
(culise, capse).
Protezele din Bio Dentaplast au ur-
- Cro§ete cu elasticitate foarte buna
(inserarea §i dezinserarea protezei se face fara
a afecta din|ii stalpi);
- Materialul este, dupa cum arata §i
numele sau (Bio Dentaplast), in momentul de
fafa, cel mai bine acceptat de tesuturi;
- Culoarea cro§etelor este aceea§i ca §i
a dintilor, astfel incat nu se va obser- va
prezen|a protezei;
- Rezisten|a buna a materialului in timp
(nu se impregneaza cu resturi alimen- tare, nu-
§i schimba compozitia chimica).
matoarele avantaje:

Fig. 4.35. Bioproteze - proteze suple fara metal, firma Bredent

Fig. 4.36. Bio Dentaplast - modeiul cu elemente speciale de mentinere §i stabilizare

 Fig. 4.37a. Dentalos

Fig. 4.37b. Flexiplast

Din studiile derulate de autori se des-
prinde in mod cert comportamentul biomecanic
al acestor proteze ce ofera

imaginea proceselor de resorbfie §i atrofie Tn

contextul factorilor locali §i loco-regionali (fig.
4.38).
 Fig. 4.38. Aspecte clinice ale protezarii flexibile
(Cazuistica Clinica de Protetica Dentara la§i)

PROTEZAREA PARTIAL MOBILIZA- tost scos pe pia|a aliajul Co-Cr.

BILA SCHELETATA CLASICA Diversificarea materialelor fizionomi- ce
Proteza partial mobilizabila scheletata de placare - ra§ini acrilice, compozite - au
clasica este net superioara protezarii acrili- ce determinat aparijia aliajelor alternative. Numarul
prin posibilitatea obtinerii unui design variat al mare al aliajelor existente §i co- mercializarea
conectorului principal metalic cu o grosime lor a necesitat elaborarea unor clasificari.
variabila in functie de intinderea acestuia , Astfel, Siebert propune urmatoarea
decizie terapeutica ce reprezinta suma clasificare:
factorilor de predictibilitate, repre- zentata de - aliaje nobile:
numarul de unita|i odonto- parodontale > cu con|inut crescut de aur;
restante, arhitectura suportului muco-osos, fara > cu con|inut redus de aur;
a eluda tipul de cro§ete ales precum §i numarul > pe baza de Ag-Pd;
conectorilor se- cundari. > pe baza de Pd (Pd-Ag, Pd-Cr).
- aliaje nenobile (fara con|inut de
BIOMATERIALE IMPLICATE IN metale nobile) :
REALIZAREA PROTEZARILOR > pe baza de Ni-Cr;
SCHELETATE > pe baza de Co-Cr;
1. Biomateriale metalice > pe baza de Fe;
Apari|ia aliajelor la inceputul secolului XX > pe baza de Ti.
a revolufionat protetica dentara, reali- zand Aliajele de Crom-Cobalt sunt reali- zate
recunoa§terea proteticii ca §tiinta. La inceput §i produse de la inceputul secolului al
se utilizau aliaje din aur pentru pro- teze, dar XX-lea §i sunt cunoscute §i sub denumirea de
dezavantajul major era pretul ri- dicat al stelite. Biocompatibilitatea lor a tost atestata in
acestora, adresandu-se unui nu- mar redus de urma a 60 ani de intrebuinfare in design-ul
pacienti. protezelor partiale, prezentand proprietafi
In 1919 se propune pentru a fi utilizat excelente de curgere §i un mo- dul de
o|elul inoxidabil V2A, acest aliaj numit o|el 18/8 elasticitate care le confera un inalt grad de
datorita con^inutului de Cr §i Ni, fiind folosit rigiditate. Rezistenta la coroziune este strans
pana in zilele noastre sub numele de vipla sau legata de compozitia chimica, care este foarte
o|el Cr-Ni. in 1930, sub numele de Ticonium, a
stabila. utilizarea maselor de ambalat cu lianti silicati
Aliajele din aceasta grupa sunt ames- sau fosfati, caracterizate de: rezistenta termica,
tecuri complexe, in care elementele de baza duritate mare §i coefici- ent de dilatare
sunt: corespunzator contractiei aliajului respective;
►Cromul (15-30%) - ce creeaza o - Duritatea este cuprinsa intre 180 - 360
protec(ie fata de actiunea oxigenului (cre§- kg/mm2 Brinell, proprietate care de- termina
terea exagerata are efecte negative asupra dificultati de prelucrare prin abra- ziune
rezistentei mecanice §i a flexibilitatii); (nefavorabila pentru confectionarea
►Cobaltul (1-64%) - ce participa la microprotezelor §i a puntilor dentare);
completarea stabilitatii chimice a aliajului, - Rezistenta la §oc (rupere), proprietate
protejandu-l de actiunea coroziva a acizilor §i favorabila realizarii elementelor de legatura
bazelor, finisand structura cristalina; intre §ei §i a conectorilor secun- dari cu volum
►Nichelul (4-55%) - care participa prin redus;
cre§terea ductibilitatii aliajului (devine mai u§or - Sarma, produsul trefilat, are flexibili-
prelucrabil), combaterea oxidarii §i tate mai buna, comparativ cu un produs turnat,
imbunatatirea flexibilitatii; la dimensiuni egale. Turnarile subtiri prezinta
►Molibdenul (5-18%) - care mare§te flexibilitate, dar ea este limitata.
rezistenta la coroziune §i la rupere, mare§- te Prelucrate, sunt lustruite, proprietate care
flexibilitatea; se pastreaza o lunga perioada de timp §i este
►Siliciul, Magneziul; favorabila pentru mentinerea igienei cavitatii
►Aluminiul - impiedica oxidarea §i orale.
mare§te fluiditatea. Pretul de cost al unei proteze schele- tate
Proprietatile fizico-chimice ale aces- tor este de 10 ori mai mic comparativ cu cea din
aliaje vor fi urmatoarele: aur-platinat.
- Sunt aliaje inoxidabile, rezistente la Aliajul confera beneficii tehnice, mai ales
actiunea acizilor §i bazelor; in cazul placarii bazei cu dinti din por- {elan
- Greutatea lor specified este intre 8- (temperatura de ardere de 1000°C) fSrS a
10g/cm3' iar ca urmare greutatea protezei este necesita ulterior aplicarea unor ele- mente
mica (comparativ cu cea realizata din aliajele speciale de retenjie a acestora in baza
din aur); protezei.
- Intervalul de topire este cuprins intre Modulul de elasticitate este de 2 ori mai
1000- 1500°C; mare decat al aliajelor nobile, ceea ce confers
- Cristalizeaza la racire omogen §i §i un oarecare avantaj estetic, putandu-se
uniform, cu o structura autentica; realiza un design delicat §i in acela§i timp rigid.
- Fluiditatea este mai mare in stare VITALLIUM 2000 este noul standard
topita; pentru aliajele de crom-cobalt, datoritS
- Coeficientul de contracfie este cuprins proprietatilor sale:
intre 1,7 - 2,3%, care este compensat in cea - este rezistent la fracture;
mai mare parte de expansiunea ti- parului; - are o elongate de 9%;
- Temperatura de fluidificare inalta §i - duritatea mica face ca abrazia la ni-
coeficientul de contractie la racire mare impun velul dintilor antagoni§ti sS fie minima;
 - este u§or de finisat §i lustruit. nobile - 85.000-126.000 N/mm2 §i este in medie
jumState fa|S de modulul de elasticitate al
Titanul prezintS proprietati asemSnS- aliajelor dentare nenobi- le, care este de
toare aliajului de Co-Cr. CaracteristicS pentru 200.000-220.000 N/mm2. AceastS diferen|S se
titan este radiotransparenta, care permite tehni- face sim|itS numai Tn cazul protezSrilor de
cianului dentar un control al calitafii turnSrii, mare amplitudine, cum sunt suprastructurile pe
fapt care nu este posibil la aliajele nobile. implante sau scheletele metalice ale unor
Titanul are numSrul atomic 22, greu- proteze partiale mobilizabile scheletate.
3
tatea atomics 47,20 §i densitatea de 4,5g/cm . Coeficientul de dilatare (de contrac- |ie in
Fata de greutatea specifics a aliajelor dentare, cazul metalului turnat §i topit) este de 9,7x1 O' 6
este de 2 ori mai u§or decat aliajele de cobalt- deci, mai redus comparativ cu cel al aliajelor
3
crom care au greutatea specified de 9 g/cm , dentare pe bazS de aur §i paladiu (13,5-15,5x1
de 3 ori mai u§or decat aliajele de paladiu O’6) . Coeficientul de contrac|ie (dilatare) este
argint, pala- diu aur (palidor) §i de 4 ori mai mai redus §i decat al aliajelor dentare pe bazS
u§or decat aliajele de aur, care au greutatea de cobalt- crom §i nichel-crom (14,5-10,5x1
3
specifics de circa 17,5 g/cm , aliajele de aur cu O’6).
3
pla- tinS ajungand la 19,5 g/cm .
Titanul ca metal prezintS o foarte mare
afinitate pentru oxigen. Oxizii titanu- lui
corespund valentelor +2, +3, +4, fiind bine
cunoscut bioxidul de titan, de culoare albS
-“albul de titan”, folosit Tn tehnologia protezelor
dentare pentru capacitatea de opacifiere §i
colorare in alb. Pelicula de oxid de titan,
aderentS la suprafata protezelor dentare
metalice ori a componente- lor metalice din
titan, a implantelor din titan, utilizate pentru
reabilitarea proteticS sau pentru proteze
chirurgicale, pentru fixarea epitezelor, confers
acestora o pa- sivitate, o rezistenJS deosebitS
la ac|iunea factorilor din mediul oral.
Metalul titan are temperatura de topi- re
1675°C - titanul 100%, zis §i titan ne- aliat. La
temperatura de pans la 882,5°C are o structurS
cristalina, hexagonalS forma a, iar peste
aceastS temperaturS are o structurS
microcristalinS p cubicS, centratS intern,
urmatS de cre§terea afinitSfii pentru oxigen,
azot, hidrogen §i carbon.
Modulul de elasticitate al titanului nealiat
este comparabil cu cel al aliajelor din metale
 Lentz comunica o contractie liniara de
1,5%-1,6% la titan dupa topire §i turna- re,
comparativ cu 1,6%-1,8% contractie liniara la
aliajele de aur cu platina, 1,7%- 1,8% la aliajele
aur paladiu, 1,8%-2,17% la aliajele nenobile pe
baza de nichel §i 2%-2,3% la aliajele crom-
cobalt.
Concluzionand cele enunjate mai sus se
disting 5 propriety ale acestui metal care il
deosebesc de alte materiale de temperatura
camerei titanul se oxideaza, iar stratul de oxizi
formeaza in continuare o bariera impotriva
agen{ilor corozivi. Aceasta reactivitate crescuta
a titanului impune desfa§urarea procesului de
turna- re in condi|ii deosebite (Tn vacuum sau
medii protejate §i in creuzete de cupru).
Conform normelor germane (DIN 17 850)
titanul “curat” este specificat in grade de 1 pana
la 4:
restaurare: ► Ti1 = Fe-0,15%; 0-0,12%; N-
- greutatea specified mica de este alternativa viitoru- lui. (Fig. 4.38)
4,5g/cm3;
- conductibilitate termica foarte redu- sa,
22 W/Mk;
- raportul favorabil dintre modulul de
elasticitate/greutatea specifica;
- rezistenja relativ mare, care poate fi
crescuta prin aliere;
- rezisten^a extraordinary la coroziu- ne
in medii agresive, ceea ce ii confera o
deosebita compatibilitate.
Rezistenja la coroziune §i biocompa-
tibilitatea titanului pur se datoreaza afinita- |ii
crescute pentru oxigen. Astfel, chiar la 0,05%;

Remanium GM800

C-0,06%; H-0,013%; restul titan;

► Ti2 = Fe-0,20%; 0-0,20%; N- 0,05%; C-

0,06%; H-0,013%; restul titan;
► Ti3 = Fe-0,30%; 0-0,35%; N- 0,05%; C-
0,06%; H-0,013%; restul titan;
► Ti4 = Fe-0,30%; 0-0,35%; N- 0,05%; C-
0,06%; H-0,013%; restul titan.
Titanul, datorita biocompatibilitajii sale
crescute §i a prejului de cost scazut, ca§tiga tot
mai mult teren in tehnologia de realizare a
protezelor scheletate. Multi speciali§ti
considera ca titanul, datorita proprietajilor sale,
 Remanium GM800 Remanium 2000
Fig. 4.38 Tipuri de aliaie din titan

Titanul poate fi prelucrat prin turnare, amplasarea la macheta canale- lor de evacuare
frezare §i electroeroziune. a gazelor (din “sarma de ceara”), care trebuie
sa se deschida liber la suprafata tiparului opusa
Prelucrarea titanului prin turnare: conului de turnare. Grosimea machetelor
Componenta metalica din titan a pro- canalelor de turnare aplicate pe machetele
tezelor scheletate se modeleaza pe mode- le elementelor scheletului metalic trebuie sa aiba
de lucru integrale, montate cu modelul un dia- metru de 5 mm. Tiparul se face Tn
antagonist in raport de ocluzia corespun- masa de ambalat speciala pentru titan, pe baza
zatoare relafiei centrice, Tn articulatoare medii, de silicat de aluminiu, cu liant fosfatic. Dupa
partial sau complet adaptabile. Pre- gatirea ambalarea §i priza materialului de ambalat se
machetei pentru ambalare §i amba- larea Tndeparteaza conformatorul. Tiparul se a§eaza
acesteia se face Tn functie de apara- tura cu conul de turnare Tn jos Tn cupto- rul de
utilizata pentru topirea §i turnarea titanului. preTncalzire §i se ridica lent temperature pana
Aceasta poate fi diferita atat Tn pri- vinfa la 800°C, la care se fine 30 min, dupa care, Tn
modului de topire a titanului, cat §i Tn ceea ce cuptorul de coacere, Tn decurs de 60 min. se
prive§te introducerea titanului topit Tn tipar. ridica temperature de 1080°C la care se fine tot
S-a constatat ca utilizarea curenfilor de 30 min. Tiparul se race§te apoi pana la 40°C §i
Tnalta frecvenfa nu este cea mai buna solutie la aceasta temperature se a§eaza Tn fafa
pentru topirea titanului nealiat, dupa cum nici creuzetului
centrifugarea nu asigura Tn cea mai mare
masura succesul patrunderii me- talului Tn
tipar. Cea mai moderna §i eficien- ta metoda
pentru topirea metalului nealiat este aceea cu
arc electric sau cu laser.
In cazul utilizarii aparatului TITANIUMER
Tanaka/Ohara Japonia, este obligatorie
Tncalzit la 80-100°C. Apoi se a§eaza in creuzet aparatul CYCLARC, compania J.Morita,
bara (pastila) de titan, se centrea- za §i se Frankfurt - Main, Germania. Este un aparat
fixeaza varful electrodului de Wolfram, se modern pentru fuziunea titanului cu arc electric
echilibreaza cu contragreutatea centrifuga rotativ Tn camp magnetic variabil §i turnarea
verticals §i apoi se armeaza ar- cul prin 36-38 titanului topit cu ajutorul presiunii cu gaz inert
de rotafii §i se imprima cen- trifugii o forja de Argon §i vacuum. Canalul principal de turnare
200G la Tnceput. Se etan- §eaza apoi camera are forma circulara, Tn “S”, plecand din
centrifugii §i se umple Tn decurs de 10 canalele secundare care asigura o turnare
secunde cu gaz de protectie Argon. Urmeaza foarte buna.
apoi fuziunea titanului cu arc electric care Instalatia CYCLARC este prevazuta cu 2
dureaza 40 secunde pentru bara (pastila) de camere mici, legate Tntre ele: Tn camera
25g de titan neali- at, succedat imediat de superioara are loc topirea titanului pe creuzet
turnarea centrifu- gala, estimandu-se umplerea de cupru masiv, Tn timp ce Tn camera
tiparului cu titan topit Tn 0,02 secunde. inferioara chiuveta preTncalzita este
Dupa turnare, se evacueaza Argonul §i pozitionata §i fixata etan§ la camera superioara
se scoate tiparul din centrifuga. Se pro- cu ajutorul unui lift. Instalatia dispune de un
cedeaza la dezambalare prin sfaramarea masei procedeu automat de prelucrare a titanului prin
de ambalat cu cle§ti speciali cu falci ascutite, stabilirea puterii §i a timpului de topire Tn
urmata de sablarea cu oxid de aluminiu 250pm funcfie de cantitatea metal/aliaj (Tabelul A).
cu presiunea de 3-4 bari. Sectionarea tijelor
metalice de turnare §i a canalelor de evacuare
se face cu discuri abrazive speciale pentru
titan.
Pentru realizarea componentei metalice

Tabelul A.
SISTEM FIRMA PRODUCA- MASA DE AM- PROCEDEU PROCEDEU
(APARAT) TOARE BALAT DE TOPIRE DE TURNARE
Compania Tanaka / Ohara-Titanium
TITANIUMER Arc electric Centrifuga
Ohara Japonia Vest
lnduc|ie curenfi
TITAN-CAST- Cowa-Dental, Cowa- Titan
cu Tnalta f Centrifuga
VAC 12 Dusseldorf, Germania Vest
reevenfa
Masa de amba-
TYCAST 3000 Jeneric/Pent lat fina cu oxid Arc electric Centrifuga
de zirconiu
Masa de amba- Inducfie curenfi
VACUTHERM Linn, Hirschbach,
lat fina cu oxid cu Tnalta frec- Centrifuga
3.3TITAN Germania de zircon iu ven$

din titan a AGP scheletate este utilizat §i

 Inductie curenfi
Bego AG, Bremen,
TANCOCAST Tancovest cu tnalta frec- Centrifuga
Germania
venfS
Dentaurum, Presiune
CASTMATIC Rematitan Plus Arc electric
Pforzheim, Germania vacuum
J.Morita,
Frankfurt/Main, Ger- Presiune
CYCLARC Titavest Arc electric
vacuum
mania

Sistemul REMATITAN, propus de firma fluide ca aliajele nobile, avand contrac- fia mai
Dentaurum, include instalatia de topi- re in ridicata de 1,8-2,2%;
vacuum CASTMATIC, o masa de ambalat - Prelucrarea este mai dificila, dar lu- ciul
speciala cu lichide diferite pentru coroane, punfi se pastreaza o perioada mai lunga de timp;
§i schelete metalice, indica- fii pentru - In turnaturi subfiri sunt mai elastice la
machetare, turnare §i prelucrare a pieselor dimensiuni egale cu o structure din aliaje
protetice din titan. nobile;
Cele mai utilizate aliaje folosite in - Au greutate specified mai mica, un
confectionarea cro§etelor sunt: schelet avand 20g. §i necesitand pentru turnare
- a) Aliajele nobile: sunt aliaje din aur aproximativ 40g;
de 833%o sau 750%o §i 12%o platina. - Au pret de cost mult mai redus, ce- ea
- Caracteristici: ce constituie un avantaj considerabil in
-Au o duritate mare (140 in scala Brinell); favoarea aliajelor de Crom-Cobalt.
- Rezistenta la rupere, tractiune §i in-
covoiere (80-90 kgf-mm2); 2) Biomateriale acrilice:
- Au contracfie mica (1,1-1,2%); Materialele polimerice domina de mai
- Sunt u§or de prelucrat; multe decenii tehnologia protetica, fiind utilizate
- Curg bine, realizand turnaturi de in realizarea in totalitate a proteze- lor
precizie; mobilizabile sau ca parte componenta in
- Sunt bine tolerate in cavitatea buca- la; structure acestora.
- Au greutate specified mare;
Polimetacrilatul de metil a fost intro- dus
- Preful de cost ridicat le limiteaza uti-
in 1937; chimic este stabil, dar are afinitate
lizarea;
pentru apa (0,3 - 0,4% la 24 ore); mecanic, are
- Adaosul de platina le confera o
proprietafi satisfacatoare,
structure destul de fina.

- b) Aliajele inoxidabile tip Crom-

Cobalt:
- Au o duritate foarte mare (350 pe scare
Brinell);
- Sunt foarte rezistente la rupere §i la
incovoiere;
- Sunt suficient de fluide, dar mai pu- fin
duritate KNOOP 18-20, rezistenfa la trac|i- une de vedere chimic: proprietafile me- canice ale
de 60 N, iar modulul de elasticitate -2, 4, avand polimetilmetacrilatului sunt co- respunzatoare
o rezistenfa scazuta la abraziune. din punct de vedere al duri- tafii, rezistenfei la
Ra§inile acrilice pot fi clasificate ast- fel: tracfiune; un inconvenient ce caracterizeaza
- Polimetacrilatul de metil termo- aceasta componenta este reprezentat de
polimerizabil, ce cuprinde 2 categorii de ra§ini: rezistenfa scazuta la abraziune; Tn ce prive§te
- conventionale - comporta 2 as- proprietafile opti- ce, putem constata ca sunt
pecte, putand fi ne§arjate (fara remarcabile datorita indicelui de refractie
umplutura), cealalta varianta fi- ind apropiat de cel al smaltului. Posibilitafile de
reprezentata de ra§inile ar- mate cu colorare ofera o gama larga de combinari,
polifibre sau carbon. conferindu-i restaurSrii protetice un aspect cat
- high impact. mai natural. In acest scop in pulbere se mai pot
- Polimetacrilatul de metil auto- adauga fibre minuscule coIorate din naylon sau
polimerizabil - cuprinzand ra§inile utilizate in acrilat, care simuleaza re- teaua de capilare din
realizarea sau repararea imediata a pro- tezelor mucoasa, mimand vascularizafia, aspect ce are
partiale mobilizabile, precum §i ra- §inile un important impact asupra esteticii finale
injectabile (Bratu, 1994). (Craig, 2001).

Ra$inile acrilice conventionale Ra§inile acrilice clasice - sisteme

Se prezinta in sistem bicomponent - lichid monocomponente
§i pulbere, ambalate separat. Este cunoscut faptul ca cea mai mare
Lichidul este reprezentat de monomer, parte a produselor se prezinta in sistem
materializat prin metacrilatul de metil bicomponent pulbere-lichid. O serie de firme
polimerizabil. Componenta lichidiana a producatoare au lansat pastele de
polimetilmetacrilatului este un lichid clar la polimetilmetacrilat, care au in general ace- lea§i
temperatura camerei, volatil, cu miros pu- ternic componente cu sistemele alcatuite din pulbere
aromat; este inflamabila, bactericida, solubila in §i lichid.
solvent organici; temperatura de fierbere este Pastele de polimetilmetacrilat se ca-
103°C; se caracterizeaza prin tendinfa racterizeaza printr-o durata scurta de con-
spontana de polimerizare sub acfiunea caldurii servare a produsului. Durata de viafa a pastei,
§i luminii. Se pastreaza prin adaugarea unui ce se poate incadra intr-un interval de 2 ani,
inhibitor de polimerizare (hidrochinona §i este Tn stransa corelare cu temperatura de
pirogalol). La 65° reacfia de polimerizare se pastrare §i cantitatea de inhibitor pe care o
declan§eaza in toata masa materialului; prin define compozifia materialu- lui. Produsele sub
polimerizare, monomerul sufera o contracfie forma de paste se de- poziteaza in
foarte pu- ternica, eliminarea acestui neajuns congelatoare; in ziua in care sunt folosite se
realizandu-se prin amestecul cu pulberea de men|in in frigidere (Rominu, 2000).
polimetacrilat de metil. Un mare avantaj pe care-l prezinta
Pulberea este reprezentata de poli- polimetilmetacrilatul sub forma de pasta il
metacrilatul de metil, element stabil din punct

13
4
constituie faptul ca pulberea §i lichidul sunt Alaturi de rezistenta crescuta la impact
predozate industrial, aspect ce confera o inalta este notabila scaderea riscului de fi- surare sau
precizie elementelor componente, conducand la fracturare, factori ce asigura longevitatea
o omogenizare foarte buna, avand ca finalitate protezelor total mobilizabile. Cauciucurile
ob|inerea unui produs de polimerizare utilizate in compozitia ra§inilor acrilice high-
caracterizat de cede cali- taji superioare. impact sunt reprezentate de cauciucurile
butadien-stirenice solubile in metil metacrilat.
Polimetacrilatii hidrofili
Acest tip de produse, cunoscute §i sub Ra§inile acrilice injectabile
denumirea de poliHEMA, sunt utilizati ca Aceasta categorie de materiale prezinta
materiale pentru baza protezelor, gasindu-§i o avantajul unui grad inalt de densitate. Balanja
larga utilizare §i in sfera ma- noperei de avantaj-dezavantaj in ce prive§te utilizarea
captu§ire cu materiale moi. acestor materiale in practica cu- renta este
Polimerul absoarbe apa in propose de destabilizata de investitia initials mare pe care o
20% in procente de greutate, ceea ce conduce presupune folosirea acestora, asociata cu o

la o consistent moale a acestuia. Acest material rezistenta mica la fracturare, neeludand nici

se aseamana foarte bine cu produsele utilizate dificultatile legate de adeziunea la dintii artificial

in confectionarea lenti- lelor de contact Acrilatul injectabil se prezinta sub forma

(Rominu, 2000). de granule cu greutate moleculara mica. Din

Monomerul se copolimerizeaza cu punct de vedere chimic acrilatele injectabile

metilmetacrilatul in scopul obtinerii unui material sunt polimetilacrilati cu polimerizare liniara, in

optim in ce prive§te parametrii biomecanici care procentul de monomer rezidual este

minim, conferind noi valente biocompatibilitatii.
pentru realizarea bazelor protezelor.
Din categoria acestor materiale este
necesar sa remarcam superioritatea mate-
Ra§inile acrilice “high-impact”
rialelor injectabile produse de firmele Ivoclair §i
Acest tip de ra§ini a fost elaborat cu
Kulzer, intitulate Ivocap “Plus” §i Paia X Press,
scopul obtinerii unui material cu indici de
asociate sistemelor de injec- tare specifice:
rezistenta foarte buni, cu posibilitafi reduse de
sistemul S.R.Ivocap §i sis- temul Palajet
abraziune, elemente ce conduc la o integrare §i
mentinere optima a pieselor protetice la nivelul (Rominu, 2000) - fig. 4.3.39.

sistemului stomatognat.
Rezistenta crescuta la impact a fost
obtinuta prin inglobarea unei faze de cau- ciuc
in perle in cursul obtinerii acestora. In
stomatologia actuala se utilizeaza perle cu
distribute uniforma de incluziuni de cauci- uc
precum §i perle in care numai nucleul este
constituit din cauciuc, inveli§ul extern fiind
format din paste de polimetil metacri- lat
(Frederick, 2001).

1
3
5
 pe baza de poliuretan, biomaterial ce va fi
termopolimerizat in cuptor special cu microunde
timp de 20 min., la presiune de 5,5 bari.
Elemental cheie al acestui sistem il reprezinta
indubitabil acest biomaterial injectabil Tn stare
plastica ce se Tntare§te rapid sub influen(a
energiei electromagnetice. Polimerizarea cu
microunde este net superioara celorlalte tipuri
de po- limerizari asigurand o intarire totala §i
uniforma a materialului.
Mecanismul de ac|iune al microunde- lor
se bazeaza pe cre$terea energiei interne a
Aceste materiale conduc la o exce- lenta pastei polimerice prin cre§terea agita- tiei
adaptare a protezei parfiale mobiliza- bile sau moleculare §i incalzirea consecutiva a
tip overdenture la nivelul liniei Ah, zona de materialului. Trebuie mentionat faptul ca
inchidere marginala deosebit de importanta.
aceasta caldura este utilizata de ra§ina pentru
Este de remarcat faptul ca inal|area ocluziei,
declan§area propriei reac|ii de po- limerizare,
frecventa in tehnologiile clasice, este aproape
confruntandu-ne de fapt cu o
absenta.
termopolimerizare.
Dintre cele doua sisteme de injectare
In urma unui studiu comparativ reali- zat
produse de firmele Ivoclar §i Kulzer, balan- |a
de Ballesteros J.C. §i colab. (1999) intre 3
performantelor se inclina spre sistemul propus
tehnici de polimerizare: polimerizarea cu
de firma Kulzer. In acest sens ple- deaza con|
microunde (tehnica KIMURA),
inutul Tn monomer rezidual mult mai redus pe
termopolimerizarea clasica §i polimerizarea
care-l regasim atunci cand utilizam materialul
dupa prealabila injectare a materialului acrilic s-
Paia X Press, acesta fiind dupa 6 zile de 0,8%,
au constatat cele mai nefavorabile rezultate
comparativ cu Ivocap “Plus” unde atinge
privind interfa|a din|i artificial - ra§ina, intinderea
valoarea de 2% dupa 7 zile.
§i profunzimea maxima a hiatusurilor la interfa|a
Baza pieselor protetice mobilizabile
realizate din ra§ini acrilice injectabile se dinte - ra§ina precum §i prezen|a polilor la

caracterizeaza prin omogenitate, fapt ce supra- fata ra§inii in cazul polimerizarii cu

asigura o compatibilitate tisulara optima, avand micro- unde.

ca rezultat minimalizarea mucoasei la care Rezultatele nefavorabile nu s-au da- torat

contribuie in mod pregnant §i con(i- nutul redus tipului de polimerizare propriu-zisa ci presiunii
in monomer rezidual. insuficiente, nefavorabile adeziu- nii ra§inii la
Firma Detrey-Dentsply a propus un nou dinte. Prezenja porozita|ilor remarcate in cazul
sistem de injectare ce utilizeaza o ra- §ina polimerizarii la micro- unde cat §i in tehnica
poliuretanica monocomponenta, microbase. clasica de termobaropolimerizare se explica
Tehnologia Microbase propune un prin inse- rarea manuala a ra§inii in tipar, ceea
biomaterial microcompozit cu matrice or- ganica ce atrage Tncorporarea unor bule de aer.
Se contureaza concluzia ca asocie- rea

1
3
6
dintre tehnica de injectare a pastei polimerice §i la o polimerizare rapida fare aparitia
polimerizarea cu microunde este benefica. porozitatilor, deziderat deosebit de important cu
impact in ce prive§te rezistenja §i estetica
Ra§ini acrilice de tip fluid protezei totale (Craig, 2001).
Aceasta categorie de ra§ini are avan-
tajul ca piesa protetica poate fi eliberata din Copolimerii vinil-acrilici
tiparul flexibil de hidrocoloid intr-un timp foarte Aceste materiale sunt termo-polimeri-
scurt, cu un efort minim, finisa- rile ulterioare ale zabile, putand fi utilizate atat prin tehnica
protezei fiind reduse. clasica cat §i prin injectare. Sunt livrate in
Dezavantajele majore ale acestei tehnici sisteme bicomponente compuse din pulbere §i
sunt reprezentate de con|inutul ridi- cat de lichid. Pulberea este reprezentata de un
monomer rezidual, ceea ce atrage reac|ii copolimer objinut din clorura §i acetat de vinil, in
inflamatorii la nivelul mucoasei de sprijin; este timp ce lichidul este metilmetacrilatul.
necesar sa remarcam proprie- ta|ile mecanice Ulterior saturarii pulberii cu lichid se
mai slabe, neputand exclude o distorsiune obtine o pasta omogena ce se introduce in
posibila a protezei total mobilizabile datorata tipar. Regimul de polimerizare este identic cu
flexibilitatii tiparului. cel aplicat in vederea obtinerii polimetil
In scopul anularii dezavantajelor pre- metacrilatului.
zente in metoda expusa anterior s-a reali- zat o Dupa finalizarea procesului de poli-
perfecjionare a tehnicii, materializata prin merizare se ob|ine o structure corespunza-
utilizarea unei ra§ini acrilice de tip fluid toare din punct de vedere biomecanic, re-
termopolimerizabila intr-un tipar de hidrocoloid stabilind in egala masura §i funcjia fizio-
sub influenta duala a vidului raspun- zator de nomica, compunandu-se din polimetilme-
adaptarea bazei protezei la tipar, §i a presiunii tacrilat, compozitia majoritara revenindu-le
ce diminua efectul contracfiei de polimerizare copolimerilor vinilacrilici (Bratu, 1994).
(Rominu, 2003).
Ra§ini fotopolimerizabile pentru
Ra§ini acrilice rapid termopolimeri- realizarea protezelor partiale mobi-
zabile lizabile
Aceste materiale au fost elaborate in Fotopolimerizarea a cuprins conside- rabil
scopul reducerii timpului necesar polimerizarii atat teritoriul cabinetuiui stomatologic cat §i cel
bazelor protezelor totale. Din punct de vedere al laboratorului de tehnica dentara. Ra§inile
chimic aceste ra§ini apartin clasei de acrilati diacrilice compozite fotopolimerizabile i§i
hibrizi. Polimerizarea se reali- zeaza prin gasesc utilizarea in ultimii ani Tn elaborarea
introducerea chiuvetei in apa clocotinda timp de bazelor protezelor totale. Din punct de vedere
20 min. chimic matri- cea organica este un uretan
Sistemul de ini|iere este reprezentat de o dimetacrilat §arjat cu silice pirolitica, perle din
varianta hibrida intre cea utilizata la ra§inile acrilat §i monomeri de ra§ini acrilice cu masa
acrilice autopolimerizabile §i cele mole- culara mare. Fotoinitiatorul, reprezentat in
termopolimerizabile conventionale, condu- cand cazul acestor tipuri de ra§ini de camforchinona,

1
3
7
este activat de sursele de lumina care au a suprafetelor protezelor partiale mobilizabile. In
aceea§i lungime de unda §i intensitate cu plus, aceste ra§ini prote- jeaza suprafata
sursele de lumina utilizate in cabinetui impotriva solutiilor dezin- fectante ce afecteaza
stomatologic. Polimerizarea finals se realizeaza materialul din ra§ina acrilica.
cu ajutorul unei surse de lumina speciala foarte Prin urmare reducerea rugozitatii su-
puternica. prafetelor materialelor prin aplicarea unui strat
Ra§inile coIorate, precum §i cele utilizate de suprafata asociat cu augmentarea duritatii
Tn rebazari, se gasesc livrate sub forma are ca rezultat cre§terea rezistentei la uzura.
monocomponenta in ambalaje ermeti- ce Spre deosebire de reducerea rezistentei
protejate de lumina. de suprafata in cazul ra§inilor compozite ce
Referitor la rezistenta straturilor su- sunt acoperite cu un agent de sigilare
perficial ale bazelor pieselor protetice totale penetrant, aplicarea ra§inilor “de glazurare”
realizate din ra§ina acrilica este nece- sar sa ne duce la o cre§tere semnificativa a rezistentei de
referim la fotopolimerizarea acestora §i la suprafata. In conformitate cu studiile efectuate
efectul asupra structurii finale §i al rezistentei tn in acest sens s-a con- statat ca in timpul
timp. Utilizarea acestor materiale, cunoscute desfa§urarii functiilor sistemului stomatognat se
sub denumirea de polimetilmetacrilate de vor observa mai putine zgarieturi §i un grad de
“glazurare”, se de- ruleaza de peste 10 ani. uzura redus dupa mese §i igienizare.
Folosirea acestora in laboratoarele de tehnica ELEMENTELE STRUCTURALE ALE
dentara transforma fenomenul de finisare intr-o PROTEZELOR PARJIALE SCHELETATE
sarcina relativ u§oara.
Procedeul de finisare asigurat de uti-
lizarea acestor materiale conduce la cre§- terea
durabilitatii protezelor totale precum §i la
cre§terea confortului pacientului. Ceea ce
afecteaza o proteza dentara este uzura
acesteia in timpul utilizarii sau curafirii. In- truc^t
uzura se datoreaza contactului cu materialele
abrazive, duritatea suprafetelor externe ale
protezelor totale este o proprie- tate fizica Fig. 4.40. Proteza partials scheletata

intrinseca importanta. Metodele de finisare 1. Conectorii principali secundari

conventionale afecteaza rezistenta la impact a Conectorul principal:
suprafetelor din ra§ina acrilica, in timp ce - Realizeaza unirea §eilor protetice §i
folosirea polimetilmeta- crilatelor de “glazurare” transmiterea for|elor de solicitare ocluzala
confera o rezistenta sporita la zgarieturi, de la o §ea la alta §i de la §ea la
reducand conside- rabil colonizarea bacteriilor elementele de mentinere §i stabiliza- re;
§i formarea placii dentare la nivelul suprafetelor - Pentru a atinge aceste deziderate este
protezelor (Delacrix, 1991). obligatoriu ca acest arc de conexiune sa fie
Ultimele 2 aspecte sunt in deplina rigid §i plasat cat mai simetric;
concordanta cu duritatea §i porozitatea redusa - Pentru a se asigura profilaxia parodon- tala

1
3
8
 a din|ilor restanfi se va plasa la distanta Barele palatine pot fi transversale §i
suficienta de parodontiul marginal; sagitale.
- Va avea un volum redus §i o grosime
minima pentru a nu modifica volumul Bara transversals (fig. 4.41):
cavitatii bucale §i pentru a nu jena - Poate fi situata anterior, mediu sau
funcjionalitatea limbii. posterior in raport cu molarul de 6 ani; bara
Conectorii principali metalici Se pot mijlocie este situata la nivelul molarului 1.
prezenta sub forma de bara sau placute putand
fi utilizaji atat la nivelul maxilaru- lui - conectori
metalici palatinali - cat §i la nivelul mandibulei -
conectori principali metalici mandibulari.
Conectorii principali metalici se realizeaza din
aliaje metalice cu duritate §i rezistenta mare,
cum ar fi aliaje- le stelite de crom - cobalt, aliaje
nobile din aur platinat, sau aliaje inoxidabile de
crom- nichel sau tier - crom - nichel. Aliajele
nobile, datorita greuta|ii lor specifice mari §i
prefului ridicat, nu mai sunt utilizate astazi.
Stelitele s-au impus in fata cel
Conectorul principal metalic sub forma
de bara are urmatoarele caracteris- tici:
- Conexiunea sub forma de bara este cel
mai vechi sistem utilizat;
- Restrange designul protezei schele-
tate la o suprafata redusa, ceea ce o face
confortabila, dar are dezavantajul grosimii
crescute ce modifica esential relieful boltii
palatine;
- Are latimea de 6-7 mm §i o grosime de
3 mm;
- Este pozitionat la distanta de mu- coasa
in functie de rezilienta §i de unele zone cum ar
fi: parodontiul marginal, torus, papila bunoida,
etc.
- Pe sectiune are forma ovalara, rotunda
sau semiovalara cu suprafata plana spre
mucoasa. Cea mai utilizata este bara
semiovalara deoarece prin forma §i grosime
asigura confortul §i rezistenta.

1
3
9
 - Bara posterioara transversala se aceea este mai pu^in perceputa de limba.
pozitioneaza posterior de molarul 1 - de

Fig. 4.41. Conectoriiprincipali metalici sub forma de

bars transversals - posterioarS, mijlocie, anterioara
- Nu se va aplica la limita de reflexie a elemente de conexiune a unor §ei sau
valului palatin, pentru a nu produce jena Tn elemente de mentinere §i stabilizare situate pe
fona|ie §i deglutitie. aceea§i hemiarcada.
- Poate prezenta curburi pentru ocoli- rea Regula simetriei impune plasarea unei
torusului palatin, iar la unirea cu ele- mentele bare identice pe partea opusa. Din combinatia
pe care le conecteaza se la|e§te in evantai barelor transversale cu cele sagitale rezulta
pentru ca unghiul de unire sa fie rotunjit, conectori principali metalici de forme variate.
evitand astfel disconfortul §i reten- tia, Combinatia a doua bare sagitale §i una
asigurand in acela§i timp rezistenfa. transversala situata anterior da na§te- re
Extremitatile ei se continua tn §ea cu conectorului metalic palatinal in forma de “U”
elementele de conexiune secundara sau cu deschis posterior iar din combinarea a doua
mijloacele de mentinere §i stabilizare. Bara bare sagitale §i una transversala dispusa
anterioara palatina transversala ur- mare^te posterior se formeaza conectorul palatinal
curbura arcadei. Fiind situata Tn zona de metalic in forma de “U” deschis anterior.
frecare, adeseori jeneaza fonatia §i deglutitia - Combinatia dintre doua bare sagitale §i
de aceea se confectioneaza mai ingusta §i mai doua bare transversale formeaza conectorul
subtire. inelar (fig. 4.42), rigid §i rezistent, dar
inconfortabil prin suprafaja mare palatina pe
Barele palatine sagitale care o ocupa.
Orientate paramedian sunt cele mai
nebiologice.
Urmeaza curbura arcadei la 10 mm
distan|a de parodontiul marginal. Sunt
 Barele mandibulare pot fi plasate lingual, crestei alveolare este in functie de orien- tarea

Fig. 4.42. Conectorul inelar

vestibular sau dentar, au forma semi- lunara acestuia (fig. 4.44). Cand versantul lingual este
deschisa posterior, iar pe sec|iune pot fi: vertical bara se va plasa la 0,5 mm de acesta,
ovalara, rotunda, semieliptice, bifila- re sau iar in cazul cand este oblic bara va fi distantata
semipara. de versant la 1 - 1,5 mm. Atunci cand versantul
Bara linguala se plaseaza Tntre limba, este retentiv distanja dintre bara §i retentivitate
dinti §i parodon|iu, plan§eul bucal §i ver- santul trebuie sa fie de 0,5 mm. Bara linguala se conti-
oral al crestei alveolare, cat mai profund dar nue cu §eile protetice §i susfine conectorii
fara sa interfereze cu plan§eul bucal. secundari.
Distan|a de la parodonjiul marginal la Conectorul principal bara linguala poate fi
bara va fi de cel pu|in 3 mm, aceea§i dis- tanja insotit de cro§et continuu cu rol antibasculant,
va trebui respectata §i Tntre bare §i plan§eul de distribute a fortelor ocluzale §i de contenfie
bucal. Latimea barei va fi de 4-5 mm iar (fig. 4.45).
grosimea de 2 mm (fig. 4.43). Atunci cand arcada dento-alveolara are o
inclinare linguala prea mare §i bara linguala nu
poate fi aplicata se indica bara mandibulara
vestibulara, situata in §an{ul vestibular frontal
in acelea§i conditii ca §i bara linguala.
Daca versantul vestibular al crestei este
redus ca inaltime bara vestibulara nu se poate
aplica. In cazul in care ambii versanti ai crestei
alveolare sunt de inaltime

Fig. 4.43. Spatjul necesar barei linguale

In concluzie aplicarea barei linguale este

in funcfie de inaltime §i inclinarea versantului
lingual al crestei alveolare; Tnal- timea
versantului lingual al crestei alveolare trebuind
sa depa§easca 9-10 mm.
Distan|area barei de versantul lingual al
 redusa se indica aplicarea conectorului
principal dentar - bara dentara care poate fi
situata fie vestibular - caz Tn care este
inestetica, fie lingual, supracingular sau
supraecuatorial. Se aseamana cu cro§etul
continuu, avand latime de 3-4 mm §i gro- sime
de 2 mm. Bara dentara nu trebuie confundata cu
cro§etul continuu deoarece dimensiunile §i
functiile lor difera.
 Fig. 4.44. Plasarea barei iinguale in functie de morfologia versantului oral al crestei alveolare - versant vertical,
oblic, respectiv retentiv

Fig. 4.45. Conectorul principal bara lingual

Conectorul principal metalic sub realiza Tn mai multe variante, medicul fiind
forma de placuta poate fi situat maxilar sau
mandibular.
Conectorul maxilar sub forma de placuta
poate avea contact mucozal sau dento-
mucozal, Tn timp ce conectorul principal
mandibular sub forma de placuta are raport
numai dento-mucozal.
Conectorii principali sub forma de placuta
sunt benzi metalice cu latime mai mare de 10
mm §i o grosime cuprinsa Tntre 0,3 - 0,5 mm.
Cu cat latimea conectorului placuta este mai
mare, cu atat mai mult se poate reduce
grosimea ei.
Placuta mucozala palatina se poate
 raspunzator de stabilirea elementelor
structurale ale protezei mobilizabile scheletate.
Concepljia americana urmare§te
plasarea conectorului principal placuta palatina
Tn limitele edentatiei stabilite de dinjii limitrofi
spa|iului edentat (fig. 4.46). Nu tine cont de
principiul profilactic, trecand peste torus §i
parodonfiu marginal, §i este Tn ace- la§i timp
destul de incomoda.
 Fig. 4.46. Conectorul american
Acest tip de conector poate fi utilizat Tn a conectorului principal (centrul C).
edentatia subtotals, acoperind Tn Tntre- gime ► Se traseaza doua linii la 5 mm
bolta palatina §i Tn edentatia totala cu indicate anterior §i posterior de centrul C pe linia me-
la bolnavii epileptici. dio-sagitala cu directia transversala pana la
intersectia cu axele de simetrie.
Varianta franceza utilizeaza suprafa- ta ► Se stabile§te apoi tangenta
mucozala cu discernamant, realizand unghiu- lui palatinal proximo-edental al fiecarui
conectorul mucozal placuta palatina deco- din- te limitrof, iar din punctul tangent la unghi
letata, metoda introdusa de Housset Tn 1933 §i se ridica o perpendiculara de 5 mm.
continuata de Battarec §i Soyer Tn 1950. ► Se continua Tn linia curba
ocolind parodontiul marginal la 5-8 mm §i
O alta alternative de analiza a desig- nului
mergand paralel cu el pana la unghiul proximal
conectorului principal reune§te urma- toarele
opus
etape (dupa la§i) (fig. 4.47).
► Marcarea indicilor clinico-biologici
pozitivi §i negativi pe modelul functional cu
creion ro§u - zonele ce trebuiesc ocolite de
catre placuta mucozala (parodontiu marginal,
rugile palatine, zonele Schroder, papi- la
bunoida) iar cu verde - zonele ce contri- buie la
sprijinul muco-osos (muchia crestei edentate §i
bolta palatina).
► Se traseaza linia mediana
sagitala, doua linii de simetrie ce pornesc din
punctul interincisiv spre extremitatile distale ale
ar- cadei §i apoi doua axe ce pornesc Tn dia-
gonala de la nivelul dintilor limitrofi §i a ca- ror
intersectie va defini zona de maxima stabilitate
 ► edentafiei dupa care linia se conectorului sau sa se trimita de- gete Cummer
une§te cu linii- le transversale de la nivelul bol| sprijinite pe din(ii anteriori. Tot din aripioara

ii palatine. exista posibilitatea de a se realiza prelungiri

► Prin linii curbe se vor realiza anterioare pentru edentajiile frontale.

astfel aripioare de stabilizare. O varianta de conector metalic este

► Designul conectorului mucozal miniconectorul palatinal utilizat Tn edentafia

de- coletat este variat Tn funcfie de forma unilateral^, denumit §i conector unilateral,

edentatiei. Marginile conectorului se reali- varianta scheletata a protezei de retenfle

zeaza rotunjite §i u§or Tngro§ate pentru a mari Kemmeny (fig. 4.48). Utilizarea sa nu este

rezistenfa §i a evita leziunile de decubit. La avantajoasa, putandu-se rota foarte u§or

nivelul rugilor palatine placu(a mucozala datorita echilibrului sau precar.

palatina, prin aripioarele de stabilizare, se va

termina Tn depresiunea din- tre dou£ rugi
palatine sau pe versantul ascendent al rugii,
niciodata pe varful ei. Co- nectorul trebuie sa fie
simetric, iar Tn zone- le Schroder placu|a nu

trebuie sa ia sprijin.
Acest tip de conector da posibilitatea ca din
porjiunea aripioarelor de stabilizare, prin
prelungiri, sa se realizeze o Tnchidere inelara a
 Fig. 4.47. Etapele de realizare a conectorului conceput fn cadrul §colii le§ene

1. '/

Fig. 4.48. Conectorul principal p/acu^a palatina metalica maxilara ameliorata

Placu|a dento-mucozala maxilara se in suprafaja cu mucoasa palatina. Portiu- nea

sprijina cu o margine pe din|ii restanji §i cu orala va fi modelata cu replica anato- mica, iar
cealalta pe mucoasa (fig. 4.49). Are de regula marginea libera este ingro§ata pentru a nu
aspect de “U” deschis posterior, sprijinindu-se avea ac|iune secanta asupra mucoasei. La
dentar pe marginea cin- gulara sau pe un prag nivelul rugilor va fi situata in depresiunea dintre
supracingular avand §i rol de cro§et continuu, doua rugi sau pe ver- santul ascendent al rugii
trece apoi in pun- te peste parodon|iul marginal palatine pentru a fi disimulata.
§i ia contact

Fig. 4.49. Pldcuia palatina cu sprijin dento-mucozal

 Fig. 4.50. Placuta linguala cu sprijin dento-mucozal

Placuta dento-mucozala linguala se Conectorii secundari rigizi, frecvent

aplica in situajia in care din|ii restan|i prezinta utilizati (fig. 4.51), pot fi situati proximal, legand
un grad de parodontopatie marginala cronica §eaua de elementele de mentinere §i
iar versantul oral al crestei alveolare are stabilizare, sau interdentar, facand lega- tura
inaltime redusa (fig. 4.50). Se sprijina pe un dintre conectorul principal §i elementele de
prag plasat supracin- gular, iar decoletarea, mentinere, sprijin §i stabilizare.
daca este posibila, se realizeaza in aceea§i Plasarea lor interdentar se face astfel
maniera ca la maxilar. Fata dento-alveolara nu Incat sa nu interfereze zonele de retentie §i vor
se lustru- ie§te, Tn timp ce fata orala lustruita avea o forma triunghiulara pe sectiune,
va fi modelata ca replica anatomica. Exista §i la portiunea mai ingusta fiind plasata in spa- tiul
mandibula un miniconector metalic unilateral interdentar.
care prezinta acelea§i inconveniente ca §i la Adeseori, in vederea anularii retentivitatii
maxilar. dentare se cere pregatirea prin §lefuire a
dintilor intre care se plaseaza. Vor fi distantati
Conectorii secundari de parodontiul marginal, iar unirea cu
Conectorii secundari sunt elemente rigide conectorul principal, ca §i cea cu elementele de
ale protezelor partiale scheletate ce se mentinere §i stabilizare va fi u§or ingro§ata §i
realizeaza prin turnare odata cu celelal- te terminata prin unghiuri rotunjite pentru a se
elemente metalice ale protezei. Au rolul de a asigura confortul §i rezistenta.
uni fie §eile protetice la elementele de
mentinere §i stabilizare, fie pe acestea din urma
la conectorul principal.

Conectorii secundari elastici au forma

de „S” §i unesc §eile segmentate cu conectorul
principal in sistemul Rigolet.
Conexiunea elastica se poate aplica s?i
lingual intre un cro§et §i conectorul principal
lingual sub forma de bara (stress brackers).
 Fig. 4.51. Tipuri de conectori secundari rigizi

Conectorii secundari ai brafelor elastice traseaza linia celui mai mare contur coronar,
ale cro§etelor turnate sunt bare metalice de denumita linia ecuatorului protetic sau linia
diferite forme §i lungimi ce susfin brafele active ghid.
ale cro§etelor. Determinarea axei de inserfie este di-
ficila datorita abaterii de la paralelism a dinfilor
2. Elementele de menfinere, sprijin §i restanfi prin pozifia lor naturala, cat §i prin
stabilizare malpozifii secundare consecutive edentafiei
Protezele scheletate beneficiaza in slaba partiale sau diverselor _anomalii dento-
masura de unele dintre forfele ce menfin maxilare.
protezele mobilizabile totale (succiune, McCracken define§te axa de inserfie ca
adeziune), in schimb, poseda diverse mijloace fiind direcfia de mi§care a unei proteze mobile
mecanice ce le ancoreaza de dinfii restanfi. de la contactul initial al parfilor ei rigide cu dinfii
Elementele de menfinere, sprijin §i de sprijin spre pozifia de repaus terminal, cu

stabilizare sunt parti componente ale prote- stabilirea sprijinelor ocluzale §i a contactului

zelor mobilizabile partiale ce asigura contacts dintre baza prote- zei partiale mobilizabile §i

permanent al piesei protetice cu campul protetic fesuturile cam- pului protetic.

De-a lungul anilor s-au cristalizat mai
atat in pozifie statica, cat §i Tn timpul functional
multe concepfii privitoare la alegerea axei de
sistemului stoma- tog nat.
insertie a protezelor mobilizabile partiale.
$coala franceza, prin Dubecq §i
Axa de insertie
Lagerodie, susfine ideea ca axa de insertie
Pentru realizarea mijloacelor de sprijin §i
trebuie sa fie intotdeauna verticals in timp ce
retenfie, specifice protezelor partiale
planul ocluzal al modelului se ori- enteaza cu o
mobilizabile, este necesar sa depistam zonele
inclinare antero-posterioara de 30° fata de
de retenfie §i zonele de sprijin. Detectarea se
orizontala.
face pe modelul de studiu §i apoi se transfera
Ackermann considera axa de insertie a
pe modelul de lucru, avand ca scop stabilirea
protezei ca fiind bisectoarea unghiului format de
unei axe de inser- £ie in raport cu care se
axele dintilor limitrofi edentatiei care vor primi
elemente de sprijin §i reten- tie. Pentru
determinarea ei se traseaza pe soclul modelului
§i apoi se prelungesc §i se preiau pe un
cartona§ axele celor doi din|i limitrofi.
Bisectoarea unghiului format prin intersec|ia
celor doua axe, va fi axa de in- ser|ie a
protezei.
In cazul folosirii mai multor din#, se
determine mai intai bisectoarea unghiului
format de axele a doi dintre ei, apoi se afla
bisectoarea unghiului dintre aceasta §i cel de-al
treilea dinte §i a§a mai departe, in functie de
numarul dintilor ce limiteaza edentajia §i care
vor sustine cro§etele.
Ultima bisectoare se considera a fi axa Fig. 4.52. Analiza modelului de lucru la paralelograf
de inser#e a protezei partiale mobili- zabile.
Aceste concept stabilesc un raport de stricta ELEMENTELE COMPONENTE ALE
dependent a conceperii protezei fata de o axa PARALELOGRAFULUI sunt:
de insertie determinata pe baza unor norme 1. Tija de analiza (reperaj): Are rol in
rigide. determinarea retentivita#lor dentare §i
Conceptia americana considera ca axa paralelismul suprafetelor de ghidaj (fig. 4.53).
de insertie a protezei poate fi aleasa in functie
de zonele de retentie ale modelului §i de
posibilitatile de realizare practica a protezei. In
acest fel modelul poate fi incli- nat in orice
directie care sa favorizeze ra- portul retentie-
sprijin in conformitate cu imaginatia §i
priceperea specialistului, in timp ce tija
inscriitoare a paralelografului ramane verticala.
Astfel, se lasa o libertate totala in alegerea axei
de insertie a protezei, grupand totu§i infinitatea Fig. 4.53. Determinarea planurilor de ghidaj
de posibilita# in: calea anterioara, posterioara,
laterala - dreapta - stanga §i orizontala.
Paralelograful
Paralelograful a fost introdus prima data
in laboratorul de tehnica dentara in anul 1918,
fiind folosit la realizarea design-ului protezei
partiale scheletate (fig. 4.52).
 2. Mina de grafit: Este deplasata in jurul
dintelui stalp, precum §i de-a lungul crestei
alveolare pentru a identifica §i mar- ca linia
ecuatorului protetic. La nivelul dintelui, va trebui
sa aiba varful la nivelul marginii gingivale,
permifand trasarea liniei ghid (fig. 4.54 a, b).

Fig. 4.55. Masurarea retentivitdyior dentare cu

retentjometru

3. Razu§ele (fig. 4.56, 4.57 a, b):

Acest accesoriu este utilizat cand se
dore§te sa se indeparteze retentivitafile
Fig. 4.54a. Pozi^ionarea co recta a minei de grafit nedorite de pe modelul de studiu.

Fig. 4.54b. Pozitfonarea incorecta a minei de grafit - Fig. 4.56. IndepSrteze retentivita{ile nedorite de
utilizata astfel va determina erori in amplasarea pe modelul de studiu (www.dentaldentures.org)
elementelor protezei

2. Retenfiometrul (fig. 4.55): permite

masurarea retentivitafilor dentare §i stabili- rea
locului de amplasare a porfiunii terminale,
flexibile, a bra|ului retentiv al cro§etului. Acest
punct va fi notat la locul unde margi- nea discului
retenfiometrului atinge dintele stalp, avand grija
ca, in acela§i timp, tija retentiometrului sa atinga
dintele la nivelul ecuatorului protetic. Prezinta
urmatoarele marimi: 0.25 mm; 0.50 mm; 0.75 Fig. 4.57a. Proteza par(iala nu poate fi inserata in
mm. cavitatea orala datorita neindepartarii retentivitaiii
()
 Stabilirea suprafe|elor de ghidaj:
(fig. 4.59):

Fig. 4.57b. Elementele protezei nu interfere cu axa de

inseijie( )
Se adauga ceara in zonele retentive nedorite §i apoi se indeparteaza excesul cu
ajutorul razu§ei, obfinand astfel suprafete paralele §i deci axa de insertie.
Razu§ele pot fi de asemeni utilizate la prepararea suprafetelor de ghidaj, prin
indepartarea cerii de la nivelul machetelor dinfilor stalpi
(fig. 4.58).
Timpii analizei modelului de studiu la
paralelograf vorfi:
1. Stabilirea celei mai acceptabile axe de insertie §i
dezinsertie a protezei;

Fig. 4.59. Stabilirea planurilor de ghidaj

(dupa Davenport, 2001)

2. Trasarea ecuatorului protetic; 4. Fixarea pozitiei modelului fata de

3. Stabilirea locului in care se plaseaza varful paralelograf (tripodarea).
portiunii flexibile a bratului retentiv al cro§etului; Sub acfiunea fortelor, proteza are
tendinta de a se desprinde de pe campul
protetic. Axul de insertie trebuie ales astfel
incat design-ul protezei sa asigure un unghi
drept intre planul de ocluzie §i aces- ta.
 Fig. 4.61. Analiza fe^eiproximate a dintelui distal
edentatfei (www.dentaldentures.org)

Modelul este pozijionat pe masuta

paralelografului astfel incat planul de oclu- zie
sa fie orizontal.

Zonele retentive dentare necesare

amplasarii portiunii terminale a
bratului retentiv al cro§etelor: Fig. 4.64. imbundta(irea aspectului protezei prin
acoperirea spat lor dintre dint restantj §i proteza (www.
Modelul este pozijionat cu planul ocluzal
dentaldentures, org)
orizontal. Se determina zonele retentive
corespunzatoare axei de insertie apreciind Zonele de interferenta
marimea unghiului de convergent ecuatoriala In cazul existentei unei interferente
(fig. 4.62). osoase vestibulare maxilare inserjia §eii la
acest nivel, in cazul unei axe de insertie
perpendiculara pe planul de ocluzie, ar
determina plasarea acesteia la distant de
campul protetic, cu repercusiuni negative
asupra stability protezei (fig. 4.65).

Fig. 4.62. Determinarea marimii unghiului de con

vergent ecuatoriala (www.dentaldentures.org)

Cand modelul maxilar prezinta edentate

frontala, proteza partiala cu axul de insertie
vertical va fi inestetica datorita spa- tiului dintre
§ea §i dintii stalpi (fig. 4.63). Fig. 4.65. (dupa Davenport, 2001)

Aspectul protezei va fi imbunatatil daca

axul de insertie este ghidat de edentatia
terminala (fig. 4.64).
Fig. 4.63. Prezen(a spa(iului dintre §ea §i dint
stalpi (www.dentaldentures.org)
 Modificarea axei de insertie va fi pa- Pentru a objine retentia protezei pe
ralela cu suprafa|a vestibulara a crestei (fig. campul protetic retentivitafile dentare tre- buie
4.66). sa fie relativ orizontale (fig. 4.67 a, b, c).
Principiul inclinarii modelului pentru a
obtine retentia protezei pe campul protetic
consta Tn alterarea axei de insertie (1) a par|ii
rigide a protezei determinand patrun- derea
acesteia in zonele retentive (fig. 4.68).

Fig. 4.66. (dupa Davenport, 2001)

 Fig. 4.67a. Lipsa retentivityior dintf/or stalpi cand modelul este orizontal; b. crearea de retentivity (relative) prin
inclinarea modelului; c. bra(ele cro§etelor plasate sub aceste retentivity false nu se opun mi§carii de desprindere
a protezei
3. Crcyetele
Cro§etele constituie legatura directa a
protezei partiale cu din|ii naturali de pe arcada.
Cro§etul este elementul de men|i- nere §i
stabilizare cel mai vechi cunoscut §i trebuie
considerat §i ca mijloc de profilaxie §i terapie, a

Fig. 4.68. Principiul mclinarii modelului (dupa carui valoare mecano-estetica §i ale carui
Davenport, 2001) calitati profilactice §i de contort realizeaza,
Proteza fiind in contact cu fata distala a odata cu functia, conservarea dintilor restanti.
caninului (zona de interferenta), este ac- Func|iile cro§etelor dentare turnate sunt
ceptata din punct de vedere fizionomic. prezentate in Tabelul B.
 Tabelul B. Func(iile cro§etelor dentare turnate
- Este functia prin care cro§etul impiedica desprinderea involuntara a
MENTINERE protezei de pe campul protetic;
- Se datoreaza bratului retentiv al cro§etului;
 - Depinde de gradul de retentivitate al dintelui stalp;
- Necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul
paralelografului in func|ie de axa de insertfe.
- Este functia prin care cro§etul se opune deplasarilor orizontale;
- Elementele rigide ale cro§etului trebuiesc plasate bilateral;
- Prelungirea bratelor opozante rigide pe mai multi dinti mare§te sta-
STABILIZARE
bilizarea;
- Solidarizarea prin microproteze a dintilor stalpi mare§te valoarea lor
parodontala §i rezistenfa la mi§carile orizontale ale protezei.
- Este functia cro§etului prin care se neutralizeaza efectul portiunii flexibile
a brafului retentiv, care solicita orizontal dintele stalp Tn tim- pul insertiei §i
dezinsertiei;

ll 11 1 H
I/ ki ||

RECIPROCITATE

- f?lefuirea fetei pe care se aplica bratul opozant;

- Aplicarea de microproteze al caror perete oral este paralei cu axa de
insertie;
- Renunjarea la bratul opozant, rolul de contracro§et revenind unui pinten
intern sau unui conector secundar, plasat interdentar;
- Utilizarea unui cro§et numit R.P.I.
- Este functia cro§etului prin care acesta, dupa ce este aplicat corect pe
PASIVITATE
dintele stalp, nu trebuie sa mai exercite forte active.
- Este functia prin care cro§etul se opune deplasarilor verticale Tn direcfie
mucozala asigurand sprijinul parodontal;
- Elemental principal care asigurS sprijinul parodontal este pintenul;
SPRIJIN - Pintenii interni vor fi plasaji pe dinti acoperiti cu microproteze;
- Pintenii externi pot fi aplicati pe dinti neacoperiti Tn laca§e de mici
dimensiuni perate Tn smalt prin frezare;
- Orice pinten trebuie Tntarit cu un conector secundar.
- Este functia prin care cro§etul trebuie sa cuprinda mai mult de 180° din
circumferinta dintelui;
iNCERCUIRE - La Tncercuire trebuie sa ia parte numai portiunile rigide ale cro§etului;
- Asigura stabilizarea orizontala a protezei Tn sens sagital §i transversal.

- Prin portiunile terminale flexibile ale bratelor retentive ale cro§etelor

MENTINERE
circulare orientate catre edentate;
INDIRECTA - Prin jumatatea distala, subecuatoriala, orientata catre edentate, a
porfiunii orizontale a cro§etului divizat in "T";
- Prin bra|ele opozante, mai ales cele care sunt plasate pe microproteze
 prevSzute cu prag supragingival.

Particularitati de design
Multe principii de design ale proteze- lor
scheletate se bazeazS mai mult pe ex- perien|a
clinics decat pe dovezile §tiintifice. In lumina
acestei idei, speciali§tii din toate §colile din
Marea Britanie §i Irlanda au ?na- intat o serie
de principii de design cu ca- racter orientativ. S-
a realizat apoi un studiu statistic al acordului
sau dezacordului acestor speciali§ti privind
aceste principii de design. Graficele ce insotesc
fiecare principiu aratS pSrerile speciali§tilor (fig.
4.69).

Fig. 4.70. Sprijinulcro§etului(dupS Davenport)

AceastS regulS nu este universal va-

Fig. 4.69. Model grafic al acordului privind un anu- mit
labilS. Deseori, proteza parfialS mobilizabi- IS
principiu de design
cu suport mucozal utilizeazS cro§ete din viplS

1. Un cro$et ar trebui intotdeauna sa farS a asigura suportul dentar. InsS §i Tn

aiba sprijin aceastS situafie, dintele suport pentru cro§et

Un cro§et ar trebui sus|inut pentru a- §i poate fi u§or obfinut prin extinderea brafelor

men(ine pozi^ia verticals Tn relate cu dintele. cro§etului pe suprafafa ocIuzalS.

FSrS un asemenea suport, acesta va avea Ar fi preferabil sS se omits suportul

tendinfa de a se deplasa gingival cu dentar (fig. 4.70), acolo unde cazul clinic aratS
urmStoarele efecte adverse: prezen(a unui numSr extrem de mic de din|i
a) Varful retentiv al cro§etului va pierde restart, iar sprijinul pe ace§tia ar da na§tere
contactul cu dintele. Astfel, nu va mai asigura unei axe de basculare, din|ii suport generand
reten|ia protezei pans cand exista suficientS instabilitatea protezei.
deplasare a protezei in directie ocIuzalS care Daca insa exista pu|ini din|i restan|i,
restabile^te contactul cro§etului cu dintele. sprijinul pe ace§tia ar genera o axa suport care
Astfel, proteza ar pu- tea sS para largS formeaza o tangenta la creasta rezi- duala §i
pacientului. ace§ti dinti se pot pastra fiind valo- rificati,
b) Varful cro§etului se poate afunda §i proteza fiind relativ stabila.
afecta gingia. 2. Cro§etul inelar pe molar trebuie sa
aiba pinteni ocluzali mezial §i distal
6% a) Poate contribui la o sarcina mai mare
axial a unui dinte stalp Tnclinat a§a cum este
indicat de sageata neagra (figura 4.71). Acest
lucru va reduce parghia pe dinte comparativ cu
utilizarea unui sprijin doar la nivel mezial.
b) Poate sus|ine bra|ul cro§etului pe
dinte la nivel distal.

6% 12%

82%

Fig. 4.72. Elementul de rezistenta vestibular al cro-

§etului inelar (dupa Davenport, 2001)

Cro§etul inelar pe molar are un brat lung,

18% care este vulnerabil la deformari accidentale
daca este manipulat gre§it. Pentru a preveni
acest lucru se adauga un bra| suplimentar la
47% nivel vestibular. Aceasta varianta nu este
Tmbrati§ata de speciali§ti, posibil datorita
Fig. 4.71. Cro§et inelar aplicat pe molar complicatiilor de design §i faptului ca re|ine
(dupa Davenport, 2001) placa bacteriana §i reduce toleranta pacientului
Daca bratul cro§etului este inadecvat (fig. 4.72).
Tnclinat, este improbabil ca bra|ul sa se
deplaseze gingival astfel Tncat sa traumati-
zeze fesuturile parodontale.
Speciali§tii, Tnsa, nu agreeaza acest
principiu. Metoda cea mai utilizata pentru
sprijinul unui cro§et inelar este cu sprijin ocluzal
adiacent §eii. Ocazional, circum- stanjele
clinice pot dicta utilizarea unui sprijin non-
adiacent. Aceasta situate de- termina ca
Tntreaga sarcina a §eii sa se transmits de-a
lungul zonei proximale a cro§etului. Este
necesar sa se dea un plus de rezisten^a
acestei zone, de exemplu prin Tngro§area ei.
3. Un cro§et inelar pe molar, care
angajeaza o retentivitate linguala, ar trebui
sa aiba un element de rezistenta vestibular
 4. Cro§etele pot fi utilizate pentru
menfinere indirecta pentru o §ea distala prin
plasare la nivelul hemiarcadei opuse
Cand o sarcina ocluzala este aplicata pe
§eaua distala, deplasarea mucoasei de suport
permite §eii sa alunece. Proteza se rote§te in
jurul axei de basculare, astfel incat
componentele protezei aflate anterior de axa Fig. 4.73. Utilizarea mentinerii indirecte
suport se vor deplasa in directie ocluzala. (dupS Davenport, 2001)
Un cro§et plasat de cealalta parte a axei
suport fafa de §eaua distala va avea tendin|a 5. Cro§etele cu sprijin ocluzal nu ar
sa se opuna acestei mi§cari intr- un anumit
grad. Insa sarcina ocluzala tinde sa fie crescuta 6%

§i forfa retentiva generata de cro§et relativ 47%

scazuta. Sarcinile ocluzale favorizeaza mecanic

cro§etul, de aceea acest design este ineficient.
Daca clinicianul considers cS sprijinul
indirect este justificat intr-un anumit caz, se
recomandS utilizarea de cro§ete multiple. trebui sa fie plasate la o distanfa mai mica
In locul alegerii solufiei sprijinului indirect de 1 mm de marginea gingivala
pentru o §ea distala, se recomanda: Daca cro§etul se afIS la o distant mai
a) Optimizarea sprijinului direct prin: mica de 1 mm, atunci exists probabili- tatea de
- extensia totals a bazei; a leza fesutul gingival.
- utilizarea de pinteni ocluzali meziali;
- optimizarea mentinerii in mod re-
gulat.

b) Minimalizarea sarcinilor ocluzale generate in

timpul masticafiei prin reducerea suprafetei
ocluzale totale. Este foarte important sa se
Fig. 4.74. Plasarea cro§etelor fatf de marginea
reducS suprafafa ocluzala deoarece aceasta
gingivala
reduce lungimea par- ghiei creatS de §eaua
Daca cro§etul nu este sustinut de un pinten,
distala. De aseme- nea, ajutS §i reducerea
distanja dintre varful cro§etului §i marginea
IStimii suprafejei ocluzale, in acest caz
gingivala ar trebui sa fie mai mare de 1 mm,
permijand din|ilor protezei sa actioneze asupra
astfel incat atunci cand prote-
bolusului ali- mentar mai u§or §i prin aceasta
za se infunda pe campul protetic, cro§etul sa
sa transmits o sarcina mai mica fesuturilor
nu traumatizeze gingia (fig. 4.74).
suport. Suportul indirect poate fi util in
protezarea edentatiei clasa a IV-a Kennedy (fig.
6. Cro§etele cu sprijin ocluzal ar
4.73).
trebui sa porneasca din acea zona a dintelui
cu retentivitate scazuta in acea zona cu
retentivitate mai mare (dupa Davenport, 2001)

Acest lucru are de obicei loc in:

a) Cea mai eficienta utilizare a retentivity 7. Daca retentivitatea unui dinte care
disponibile. Daca bra{ul unui cro§et trece de la va sus(ine un cro§et este mai mica de 0,25
o retentivitate maxima la una minima, atunci mm, atunci este necesar sa se adauge
aceasta retentivitate poate fi prea mica pentru a ra§ina compozita pentru a crea cel mult o
asigura retenfia adecvata in regiunea varfului valoare de 0, 25 mm.
cro§etului. Modificarea conturului dintelui cu
b) Pozifionarea optima a bra|ului cro- compozit este o metoda conservativa, simpla,
§etului pe dinte. Doar treimea terminala a durabila §i o eficienta metoda de a crea o
cro§etului poate trece de ecuatorul protetic, retentivitate acolo unde ori nu exista ori este
componenta mai rigida ramanand de- asupra inadecvata. Tehnica presupune crearea unei
acesteia. Astfel, daca cro§etul nu are traiectoria fafete din ra^ina compozita la nivel
corecta, varful cro§etului poate fi plasat inutil supracingular care produce o retentivitate abia
aproape de marginea gingivala, iar portiunea detectabila cu ochiul liber. 0 verificare mai
ini|iala a cro§etului va fi plasata mult prea sus precisa poate fi facuta cu ajutorul unui model
la nivelul dintelui incat poate crea interferenje de studiu, insa in practice acest lucru nu este
ocluzale. necesar de obicei. Ra§ina compozita ar trebui
Exista excepfii ale acestui principiu - de sa acopere o porfiune larga a suprafefei
exemplu daca dintele are o coroana clinica dentare pentru a putea fi u§or modelata in
prea lunga. In aceasta situafie, linia ecuatoriala conformitate cu conturul dentar. O cantitate
poate permite cro§etului trece- rea de la o mica de ra$ina compozita nu este la fel de
retentivitate mare la una mica fara eficienta (fig. 4.76).
compromiterea pozitionarii porfiunii distale sau
proximale a brafelor cro$etului sau a adancimii
retentivity angajate.
Un tip de cro§et care nu respecta intru
totul acest principiu este cro§etul cu acfiune
posterioara inversa (fig. 4.75).

6%
Fig. 4.76. Cre§terea retentivitdjii dintelui prin adaos
de ra§ina compozita (dupa Davenport, 2001)

Cand se utilizau ra§ini compozite de

Fig. 4.75. Crogetul cu actiune posterioara inversa prima generate, particulele mari §i Deregulate
determinau o abrazie semnificativa a cro§etelor acestui obiectiv. Chiar daca acest cro- §et are
care avea drept urmari pierde- rea retentivita|ii rol de fixare §i nu angajeaza retentivitatea,
§i chiar fractura cro§etului. De asemenea, poate contribui la reten|ie prin frecarea cu
abrazia ra§inii compozite nu este o problema, dintele (fig. 4.77).
in particular, daca se utilizeaza un cro§et din
sarma cu secfiunea rotunda. Abrazia ra§inii
compozite apare cateodata cand cro§etul cu
sprijin ocluzal este uzat caci varful cro§etului
acfioneaza ca o dalta.
Alte metode de a crea retenfie pentru
Fig. 4.77. Utilizarea cro§etelor cu sprijin ocluzal doar fn
cro§ete sunt: zona molarci
- ameloplastia, prin utilizarea unei freze
care sa creeze o cavitate mica in 9. Elementele retentive §i de reci-
smalt in care poate patrunde varful procitate ale cro§etului ar trebui sa in-
cro§etului; conjure dintele cu mai mult de 180 grade
- fafete din metal sau porfelan apli- cate
pe suprafaja smalfului;
- aplicarea de coroane cu contur
adecvat.

8. Cro§etele cu sprijin ocluzal ar

trebui sa se utilizeze doar la nivelul mo-
larilor daca sunt realizate din aliaj de crom-
cobalt
Un cro$et cu sprijin ocluzal aplicat la
nivelul unui molar poate avea o lungime de 15
mm, insa la nivelul unui canin sau premolar
valoarea va fi considerabil mai mica. Un cro§et c d
inelar aplicat pe un molar poate avea lungime
mai mare de 15 mm, insa cre§terea convexitatii 6%

apare in urma cre§- terii corespondente a

rigidita|ii astfel ca o retentivitate de 0,25 mm
ramane valoarea maxima care poate fi utilizata. 82%

Un cro§et cu sprijin gingival poate avea o

lungime mai mare de 15 mm §i in acest caz Fig. 4.78. Func^ia de Jncercuire a cro§etelor
(dupa Davenport, 2001)
cro§etul se poate angaja in zone cu
retentivitate mai mare de 0,25 mm. Ar trebui Aceasta este funcfia de incercuire (fig.
subliniat ca un cro§et este utilizat mai mult 4.78). Daca ea nu este realizata, cro- §etul se
pentru stabili- tate decat pentru retenfie §i in poate desprinde de dinte sau vi- ceversa §i
acest caz principiul anterior nu se aplica. Un astfel se pierd rolul retentiv §i funcjia de
cro§et scurf din crom-cobalt plasat intr-o zona menfinere. Poate fi realizata prin combinatia de
fara retentivitate este ideal pentru atinge- rea brafe retentive §i de menfi- nere a cro§etelor
sau prin cro§ete §i placute de ghidaj Tn
sistemul RPI. Orice incerca- re de a utiliza alji
dinfi decat cei care susjin cro§etele pentru a
Fig. 4.80. Piasarea cro§etului cu rol de reciprocitate
realiza aceasta funcfie nu este eficienta. Acest
lucru se datoreaza faptului ca pierderea 12. Cand se utilizeaza un conector
contactului cro§etului cu dintele se poate placufa, reciprocitatea se poate obtine
produce ca rezultat al mi§carii unui dinte in
relate cu ceilalti.

10. Reciprocitatea ar trebui realizata

pe dinte in zona situata diametral

opus fa|a de varful retentiv al cro§etului (fig.

4.79).

81%
Fig. 4.79. Piasarea zoneide reciprocitate

11. Daca se utilizeaza un cro§et de

reciprocitate §i nu o placufa, atunci acesta
ar trebui plasat in zona gingivala a
suprafetei de ghidaj a dintelui ce sus- tine
cro§etul (fig. 4.80).
Brat retentiv SprafajS de ghidaj

Brat reciproc

6%
printr-o placu|a de ghidaj pe conector (fig.
4.81).

0%rQ%

100%

Fig. 4.83. Foiosirea cro§etelorcu sprijin gingival (dupa

Davenport, 2001)

Fig. 4.81. Placuja de ghidaj pe conector (dupa

Davenport, 2001)
13. Cro^etele cu sprijin gingival sunt
contraindicate daca §an|ul vestibular are o
adancime mai mica de 4 mm (fig. 4.82).

14. Cro§etele cu sprijin gingival sunt

contraindicate daca exista o retentivitate la
nivel tisular vestibular cu o adancime mai
mare de 1 mm §i mai mica de 3 mm fata de
marginea gingiva- la (fig. 4.83).

29
%

16
5
 15. Sistemul RPI ar trebui utilizat pe
un premolar stalp pentru §eile distale ale
protezelor inferioare daca anatomia dintelui
§i a sulcusului vestibular sunt favorabile (fig.
4.84).

16. O proteza care trateaza o edentate

clasa a ll-a Kennedy ar trebui sa aiba un
cro§et cat mai aproape posibil de §ea §i
celalalt cat mai posterior posibil, in zona
opusa a arcadei (fig. 4.85).

Davenport, 2001)
18. Proteza clasei a IV-a Kennedy ar
trebui sa aiba cro§ete la nivelul primi- lor
molari daca exista o retentivitate

Fig. 4.85. Tratamentul unei edentatfi de clasa a ll-a

(dupa Davenport, 2001)
17. Clasa a I ll-a Kennedy cu o mo-
dificare ar trebui sa aiba o proteza cu 2
cro§ete care sa formeze o axa de bas- culare
care sa fie bisectoarea protezei (fig. 4.86).

24
%

Fig. 4.82. Foiosirea cro§etelor cu sprijin

Fig. 4.84. Utilizarea sistemului RPI
gingival (dupa Davenport, 2001)
(dupa Davenport, 2001)

1
6
6
 dintelui suport §i sunt confectionate, dupa
urmatoarele principii:
► Sprijinul ce este asigurat, Tn general,
de toate portiunile rigide situate Tn co- nul de
sprijin sau supraecuatorial; elements principal
de sprijin este Tnsa pintenul ocluzal plasat Tntr-
un loca§ pregatit fie Tn foseta meziala, fie Tn
foseta distala a dintelui natural limitrof
edentatiei sau pe o microproteza ce acopera
acest dinte.
Utilizat adeseori Tn foseta distala, poate
fi pozi|ionat §i Tn foseta meziala, adeseori
putandu-se utiliza doi pinteni ocluzali pe acela§i

Fig. 4.87. Edentata de clasa a /V-a(dupa dinte suport. Atunci cand diametrul mezio-distal
Davenport, 2001) sau vestibulo- oral este mai mare decat
sectiunea la colet a dintelui respectiv, pintenul
Din punct de vedere didactic, noi cla-
va fi prelungit spre centrul fefei ocluzale pentru
sificam cro$etele in:
a transmite presiunea Tn axul dintelui.
1. Cro§ete simple
Laca§ul va avea o adancime de 1,5 mm
2. Cro§ete sistemice
§i va fi de forma ovalara cu unghiuri rotunjite.
- sistemul Ney (cro§etul nr. 1, cro§etul nr. 2,
Lungimea sa va fi de 1/4 din diametrul mezio-
cro§etul combinat 1-2, cro§etul cu acjiune
distal al fetei ocluzale, iar la|imea 1/3 din
posterioara, cro§etul inelar, etc.);
diametrul vestibulo-oral al aceleia§i fete.
- sistemul Roach (cro§ete divizate sau
Laca§ul are o forma de lin- gurita, iar Tn cazul
cro§ete bara - C, L, U, S, T, I, R; pen- sele,
Tn care coroana naturala este afectata sau
cro§etul unibar, cro§etul inelar etc.).
exista predispozijie la carie, se va aplica Tntr-
un loca§ realizat pe fa|a ocluzala a unei
Cro^etele sistemice
microproteze.
Acestea sunt turnate odata cu sche- letul
Sprijinul poate fi realizat fie pe praguri
metalic al protezei scheletate §i sunt cele mai
situate supracingular pe dinfii frontali natural^
utilizate elemente de mentinere §i stabilizare.
fie pe microproteze care Tn zona laterals a
Se cunosc doua sisteme utilizate astazi cel mai
arcadei asigura §i o buna reciproci- tate.
mult in confecfionarea protezelor scheletate:
Sprijinul poate fi realizat, de aseme- nea,
sistemul Ney §i sis- temul Roach.
§i prin gheru^e incizale, pinteni meta- lici
A) SISTEMUL NEY: este unicul sis- tem
sprijini|i incizal deasupra punctului de contact a
standardizat de cro§ete turnate. Indi- catiile
doi din|i frontali. Se mai poate realiza sprijinul
acestor cro$ete sunt Tn functie de natura §i
prin onlay ocluzal, mai ales pe dinjii suport din
calitatea dintelui suport, precum §i de profiled
zona laterala afla^i Tn infraocluzie (sprijin de tip
ecuatorului protetic. Utilizeaza ca zone retentive
Steigert).
suprafetele laterale, ves- tibulare §i orale ale

1
6
7
 ► Incercuirea este funcjia
cro§etului ce asigura stabilitatea protezei Tn
sens lateral; se realizeaza atunci cand cro§etul
cuprinde dintele pe mai mult de jumatate de
circumferinta sa. Cro§etul trebuie sa
Tncercuiasca coroana dentara pe 2/3 din
circumferinta, lucru ce se poate realiza §i prin
stabilirea a patru puncte de contact - unul
ocluzal la nivelul pintenului, doua la nivelul
elementelor rigide (corp, umar, contracro§et) §i
unul la extremitatea elastics.
► Retenfia este funcjia ce tinde sa
se opuna fortelor verticale de desprindere.
Aceasta functie se realizeaza prin plasarea
bratului elastic Tn conul de retentie. Pentru ca
retenjia sa fie eficienta se cere §i reci- procitate,
care este asigurata de bratul opozant sau de
conectorul secundar.
Cro§etele Ney sunt standardizate Tn
functie de linia ghid Tn doua grupe: primul grup
ce cuprinde patru cro§ete bi-active §i un al
doilea grup de doua cro§ete.
► Cro^etul Ney numarul 1 este
asemanator cro§etului Ackers (fig. 4.88):

1
6
8
 Fig. 4.88. Cro§etul Ney nr. 1
- Este aplicat pe dintii cu linia ghid nr. 1
ce porne§te aproape de jumatatea fefei
proximale adiacente edentatiei §i urea spre
ocluzal la nivelul fefei proximale opuse;
- Prezinta excelenta incercuire, bun
sprijin, retentie §i reciprocitate satisfaca- toare;
- Este format dintr-o parte rigida, cor- pul
din care porne§te pintenul ocluzal, cei doi
umeri situa|i in conul de sprijin §i doua brafe
elastice situate sub linia ghid in conul de
retentie.
► Cro$etul Ney numarul 2 (fig. 4.89):
- Este derivat din cro§etul „T” al lui
Roach;
- Se aplica pe dintii cu linia ghid nr. 2
opusa liniei ghid numarul 1;
- Traseul liniei ghid numarul 2: acesta
porne§te inalt, aproape de fata ocluzala
proximal limitrofa edentatiei §i coboara oblic pe
fe(ele laterale aproape de colet, spre fata
proximala opusa;
- Prezinta un conector secundar ce
porne§te separat din §a, conector care se
termina cu pinten ocluzal §i doi conectori
secundari ce tree in puncte peste festonul
gingival, luand contact cu dintele la nivel
ecuatorial, unde bra|ul elastic se bifurca;
- O parte se aplica in zona de sprijin, o
parte in conul de retentie. Are sprijin foarte bun,
retentie buna prin cele doua bra(e elastice, dar
slaba incercuire Tn com- paratie cu cro§etul nr.
1.
 Fig. 4.89. Cro§etul Ney nr. 2
► Cro$etul Ney combinat 1-2 (fig.
4.90):
- Este indicat pe dintii la care linia ghid
are pe o fata aspectul numarul 1, iar pe
cealalta fata aspectul liniei ghid numarul 2;
- Este indicat pe dintii in versie sau
rotate §i pe molarii conici;
- Are bun sprijin, o retentie buna prin
cele doua brate elastice, o incercuire §i
reciprocitate satisfacatoare.
 Fig. 4.90. Cro§etul Ney nr. 1-2
► Cro$etul numarul 3 (fig. 4.91): cro§et cu actiune posterioara pentru a se
- Este indicat pe din{ii tronconici cu baza asigura reciprocitatea;
mare spre ocluzal, linia ghid fiind inalta, - Prezinta o elasticitate foarte buna,
orizontala aproape de fata ocluzala; putand fi aplicat sub linia ghid chiar §i in zona
- Se aseamana foarte mult cu cro§e- tul distala. I se repro§eaza faptul ca pin- tenul
numarul 1, Tnsa corpul cro§etului §i pin- tenul ocluzal nu are un conector secundar §i este
ocluzal sunt realizate prin turnare, in timp ce
plasat Tntr-o zona de mare elasticitate;
cele doua bra|e elastice din sarma se sudeaza
- Atunci cand linia ghid este foarte inalta
la corpul cro§etului;
oral §i coborata vestibular (cazul premolarilor
- Prezinta sprijin bun, retenfie satisfa-
inferiori inclinati oral), se apli- ca cro§etul cu
catoare, dar incercuire slaba.
actiune posterioara inversa;
- Conectorul secundar rigid este plasat
vestibular, braful rigid disto-vestibular, iar bratul
elastic este situat lingual.

► Cro$etul inelar (fig. 4.93):

Fig. 4.91. Cro§etul Ney nr. 3 - Este utilizat in special pe molarul 2 ce
delimiteaza distal edentafia. Inconjoara dintele
Din cea de-a doua grupa de cro§ete din pe toata circumferinta sa;
sistemul Ney fac parte doua cro§ete: - Linia ghid este relativ coborata pe una
► Cro^etul cu acfiune posterioara din fetele laterale §i inalta pe cealalta;
(fig. 4.92): - Prezinta un brat flexibil cu extremi- tate
- Aplicat Tn special pe premolari §i libera §i un sprijin ocluzal in zona distala;
canini, la care linia ghid este foarte inalta pe o - Bratul rigid este fixat la schelet prin doi
fata §i coborata pe cealalta; conectori secundari - unul anterior ce poarta
- Prezinta un sprijin ocluzal §i doua brafe intotdeauna un al doilea pinten ocluzal §i unul
- unul flexibil §i unul rigid ce se con- tinua cu posterior ce Tntare§te astfel
conectorul secundar. Bratul rigid plasat
supraecuatorial asigura excelenta incercuire
intr-o singura directie, de aceea se impune
aplicarea pe hemiarcada opusa a unui alt
sprijinul posterior. Devine astfel un cro§et cu
patru brate, avand sprijin foarte bun,

Fig. 4.92. Cro$etul cu ac^iune posterioara

incercuire buna, retenjie §i reciprocitate excelenta.

Fig. 4.93. Cro§etul inelar

B) SISTEMUL Spre deosebire de
ROACH: cuprinde sistemul Ney, sis- temul
cro§ete ce se mai Roach utilizeaza zonele
numesc §i cro§ete bara proximate ale fefelor
sau divizate, deoarece laterale pentru reten|ie,
brafele cro§etului pornesc ceea ce il face mai
separat din conectorul estetic. Bratele divizate ii
principal sau din §eaua confe- ra, de asemenea,
protetica. elasticitate mai mare, dar
trasarea §i proiectarea lor retentivitati reduse. Se
este ceva mai dificila obtine fie prin crearea
pentru practician. unei fo- sete in smaltul
Principiile de dentar unde se va sprijini
realizare §i acfiune a extremitatea bratului
acestor cro§ete sunt: elastic al cro§etului, fie
► Retentia: se prin aplicarea de inlay
refera la mijloacele ce sau microproteze de
permit mentinerea pe acoperire.
campul protetic a ► Reciprocitatea:
protezei. Ea poate fi: este neutralizarea fortei
- retentia naturala exercitata de brajul elastic
oferita de convexi- tatile printr-o alta extremitate
naturale ale din|ilor de elastica sau printr-o porti-
sub linia ghid. Ney o une rigida plasata in zona
cauta pe fetele diametral opusa.
vestibulare §i orale, iar Reciprocitatea poate fi
Roach in zonele meziale asigurata fie pe acela§i
§i distale ale acestor fete; dinte, fie la distanfa pe un
- retentia la alt dinte.
distanja oferita de con- Absents ei duce la
vergenja sau divergenja traumatizarea dintelui
dintilor naturali, datorita suport. La protezele
axului de implantare acrilice reciprocitatea este
diferit; asigurata de marginea
- retentia prin acrilica a bazei protezei.
frictiune ce completea- za ► Stabilizare
retentia naturala §i a: se obtine prin plasa-
suplimenteaza retentia la rea cat mai judicioasa a
distanta, are loc intre diferitelor cro§ete astfel
suprafaja interna a incat sa fie situate la
elementelor cro§etului §i periferia cam- pului
suprafe- tele paralele ale protetic, iar liniile ce
dintelui stalp. Este mai unesc cro§etele sa treaca
manifesta la elementele prin central geometric al
speciale de sprijin §i campu- lui protetic.
stabilizare; ►Fixarea: se
- retentia artificiala, obtine prin realizarea §i
creata de catre practician respectarea principiilor
in cazul dintilor cu enuntate anterior.
Anumite portiuni ale
protezei §i cro§etul
trebuie sa aiba contact
strans cu dintele.
In acest sistem
Fig. 4.94. Cro§et/n „C
exists unsprezece cro- ► Cro§etul in L
§ete repartizate in doua (fig. 4.95): porne§te cu un
grupe: o prima ca- tegorie conector secundar ce
de cro§ete avand formula trece in punte peste
mnemo- tehnica C, L, U, rebordul gingival, iar
S, T. I, R., datorita portiunea activa se
asema- narii bratului termina sub linia ghid in
elastic cu aceste litere a partea opusa edentajiei.
alfabe- tului latin §i o a
doua grupa de patru
cro§ete.
Cro§etele din
prima grupa sunt:
►Cro§etul in C
Fig. 4.95. Cro§et in „L
(fig. 4.94): porne§te
► Cro§etul in U
printr-un conector
(fig. 4.96): porne§te din
secundar din §ea, trece in
§ea printr-un conector
punte peste festonul
secundar ce trece in
gingival §i portiu- nea
punte peste rebordul
retentiva subecuatoriala a
alveolar §i se termina sub
dintelui, descrie o curba
linia ghid prin doua brate,
superioara la nivelul liniei
unul in zona disto-
ghid, ia contact cu dintele
vestibulara, celalalt in
§i se termina
zona mezio-vestibulara.
subecuatorial in zona de
Este indicat pe premo-
retentie vecina §eii.
larii inalti cu linia ghid
Utilizat in regiunea mezio-
apropiata de fata
linguala a molarilor sau
ocluzala.
vestibulo-distala a
premolari- lor, prezinta §i
variante cum ar fi cro§etul
in C inversat sau C inters.

Fig. 4.96. Cro§et in

 „U” terminandu-se in zona de
► Cro§etul in S retenfie. Ca variante,
(fig. 4.97): porne§te din braful retentiv poate fi sub
§ea printr-un conector forma de Y sau cu o
secundar scurt, merge singura extremitate
oblic spre linia ghid pe elastica (cro§et in semi
care o depa- §e§te §i ia T).
contact cu dintele
supraecuatorial dupa care
se recurbeaza,
extremitatea libera
terminandu-se sub
ecuatorial in partea opusa
edentafiei. Este utilizat pe
premolarii infe- riori cu
radacina denudata.

Fig. 4.98. Cro§etm„T”

► Cro§etul in I
(fig. 4.99): pu|in flexi- bil,

Fig. 4.97. Cro§et in

porne§te din §ea spre
„S" zona vestibulara

► Cro§etul in T adiacenta spafiului

(fig. 4.98): este cel mai edentat printr-un conector

cunoscut §i frecvent secundar scurt,

utilizat. Porne$te din §ea extremitatea elastica
printr-un conector terminandu-se vestibulo-
secundar ce tre- ce in distal ecuatori- al. Este
punte peste procesul utilizat pe fafa disto-
alveolar, iar bara verticals vestibulara a premolarilor
a T-ului ia contact cu superiori din motive
mijlocul fe(ei laterale estetice.
vestibulare, de unde
pleaca cele doua Pentru reciprocitate
extremity - una spre zona necesita un alt cro§et pe
meziala, alta spre cea hemiarcada opusa.
distala, fie una, fie
ambele extremitafi
 cu dubla ex-
tremitate libera (fig.
4.101 a), prezinta un
conector secundar
situat pe fafa linguala
Fig. 4.99. Cro§et in a dintelui, iar supra-
„/"
cingular se divide in
► Cro§etul in R doua prelungiri in
(fig. 4.100): pleaca din forma de T, una spre
§ea printr-un conector mezial, cealalta spre
secundar ce trace in distal imbrati§and
punte peste mucoasa dintele;
procesului alveolar, urea
pensa mezio-distala
pe fata vestibulara §i
simpla (fig. 4.101 b),
supraecuatorial se divide
prezinta o singura
in doua por|iuni, o parte
extremita- te libera;
merge spre ocluzal,
porne§te dintr-un
terminandu-se printr-un
conector secundar situat
pinten situat in foseta
oral interdentar, iar la
centrala a molarului, iar
nivelul punctului de
cealalta parte se
contact se des- prinde o
recurbeaza §i se termina
prelungire orizontala ce
subecuatorial in zona de
im- bra|i§eaza toata fata
re- tenjie adiacenta §eii.
orala a dintelui
supracingular;
pensa mezio-distala
compusa (fig. 4.101 c),
aplicata tn situatia cand
pe arcada raman doi dint
Fig. 4.100. Cro§etfn „R"
restanfi. Prezinta un
O a doua
conector secundar situat
categorie de patru
interdentar din care
cro§ete sunt astfel
pornesc, supracingular,
prezentate:
doua prelungiri orizonta-
► Pensele mezio-
le ce Tmbrat^eaza fe|ele
distale: sunt utili- zate pe
orale ale ce- lor doi dint;
din|ii frontali §i pot fi:
► Cro§etul
pensa mezio-distala
unibar (fig. 4.102): por-
ne§te din §ea §i fie ca
trece Tn punte peste
mucoasa gingivala a
procesului alveolar la
nivelul fe|ei laterale a
dintelui luand contact cu
dintele pe fata proximala
opusa §eii §i terminandu-
se pe cealalta fata
laterals, fie ca ia contact
direct cu dintele pe fata
laterals a portiunii de
unde pleaca §i se conti-
nue pe fata distala in
acela§i fel. Este indi- cat
pe premolarii izolat
convergent sau divergent.
Pozitia diferita a molarilor
superior §i inferiori face
ca el sa se aplice
vestibular la molarii
inferiori §i oral la cei
superiori.
 a) b)
Fig. 4.101. Pensa mezio-distald: cu dubla extremitate libera
(a), simple (b), respectiv compusd (c)
cro§ete Tn C §i sprijinul

r
printr-un pinten ocluzal.

n Fig. 4.103. Cro§etul inelar

Cro§ete speciale
Aceste cro§ete sunt
nestandardizate §i
utilizate Tn cazuri
Fig. 4.102. Cro§etul unibar
particulare.
► Cro§etul
► Cro$etul
cingatoare: este o vari-
circular Ackers, denumit
ants a cro§etului unibar
§i cro§et cu trei brafe
aplicat pe o arcada
(fig. 4.104):
netntrerupta.
- Se aplica pe
► Cro§etul inelar
premolarii §i molarii cu
(fig. 4.103): folosit pe
retentivitati vestibulare §i
molarii de minte de forma
orale favorabile;
conica. Poate fi circular
- Prezinta un corp
tn contact strans cu
susfinut de un collector
dintele situat
secundar situat proximal,
supraecuatorial. Este
un braf elastic sau
excelent factor de sprijin
retentiv ce debuteaza cu
§i stabilizare, dar retenfia
o por- fiune rigida situata
este nula. In alta variants
supraecuatorial §i se
circumscrie dintele la dis-
continua cu o porfiune
tant pe mucoasa
elastica situata in conul
gingivala, asigurand
de retenfie, precum §i un
retentia prin doua
braf rigid sau contra-
cro§etul;
- Corpul, umarul,
porfiunea rigida a brafului
elastic se situeaza Tn
conul de spri- jin §i numai
extremitatea brafului
elastic se situeaza Tn
conul de retentie;
- Sprijinul este
asigurat de porfiunile
rigide, supraecuatoriale
§i de catre pintenul
ocluzal situat mezial sau
distal;
 I
o
1'1
■ * . € wn
Fig. 4.104. Cro§etul Ackers (Dr.
N.Forna,1998)
- Poate fi deschis sau o hemiarcada
dental sau edental; Tn integra Tn vederea
functie de acest lucru stabilizarii protezei;
pintenul ocluzal se Prezinta sprijin excelent,
plaseaza fie mezial, fie foarte buna Tncercuire §i
distal. Are sprijin §i buna retenfie prin cele
stabilizare buna, pa- tru brafe care pot fi
reciprocitatea este Tnsa doua rigide §i doua
slaba, deoarece braful elastice sau toate patru
rigid ce asigura re- brafe elastice.
ciprocitatea parase§te
primul dintele la
dezinserfia protezei.

► Cro$etul
circular cu $ase brafe
Fig. 4.105. Cro§etul
sau cro§etul cu acfiune Bonwill
reciproca al lui Bonwiil
► Cro$etul
(fig. 4.105):
continuu (Housset) -
Este alcatuit din doua
fig. 4.106: este un foarte
cro§ete Ackers unite prin
bun element de sprijin §i
corpul lor. Se plaseaza
stabilizare utilizat
de obicei pe o arcada
adeseori §i ca element Fig. 4.107. Cro§etul
RPI
antibasculant Tn - Este folosit Tn
edentatia partiala de edentate partiale Tn-
clasa I- a Kennedy, tinse pe dintele ce
aplicat pe fata orala a delimiteaza mezial
dinfilor frontali, edentatia pentru a evita
supracingulari sau pe un torsiunea distala a
prag reali- zat in smalt acestui dinte prin
sau pe microproteza. basculare;
Are lati- mea de 2 mm §i - Prezinta pintenul
poate fi situat ocluzal lasat Tn fo- seta
supraecua- torial la meziala §i sustinut de un
nivelul dintilor laterali. conector secundar
Poate porni din bratele plasat interdentar,
rigide ale unor cro§ete placuta pro- ximo-
Ackers sau separat de linguala ce are rol de
aceste cro§ete §i ghidaj al prote- zei §i
sustinut de conectori realizeaza reciprocitatea
secundari interdentari. cu brajul retentiv, un
cro§et divizat Tn I ce
pleaca din §ea, avand
contact redus cu dintele.

► Cro^etul half
and half (jumatate-
Fig. 4.106. Cro§etul
continuu jumatate), aplicat Tn
► Cro^etul RPI (Rest- special pe premolari Tn
Proximal* edentatiile de clasa a lll-
Played-I) al lui Kroll a Kennedy (fig. 4.108):
(fig. 4.107):
este un cro§et cu patru
brate, un pinten ocluzal
§i un brat sustinut de un
conector secundar care
Tncercuie§te o fata, iar
un alt pinten ocluzal §i
alt brat sustinut de un al
doilea conector
secundar este aplicat pe
cealalta fata. Este un
 Fig. 4.112. Cro§et in “T” cu conector secundar pre-
Fig. 4.109. Cro§etul Nally-Martinet lungit

cro§et bi- activ cu sprijin ► Cro^etul in

§i Tncercuire buna, forma de agrafa de par
reciproci- tate asigurata, (fig. 4.110): este un
retentie buna. Ecuatorul cro§et Ackers, la care
protetic are orientare bra|ul elastic este
opusa pe cele doua fete. recurbat, formand o
bucla Tn ac de par.

Fig. 4.108. Cro§etul half and Fig. 4.110. Cro§et agrafS de

half par
► Cro$etul
Se aplica pe premolari
Nally-Martinet (fig.
sau pe molari Tn
4.109): este un cro§et
malpozifie secundara.
circular, dar cu pintenul
Braful retentiv se
ocluzal situat Tn foseta
intoarce Tn zona de
meziala. Este utilizat de reten|ie dinspre
obicei pe premolari, cu edentafie.
scopul de a Tmpiedica > Cro$etul equi-poise
bascularea dintelui spre (fig. 4.111): este un
edentatie. cro§et descris de Soyer
§i prezinta un pinten
liber situat Tntr-o
incrusta(ie ocluzo-
proximala. Indicat pe
dinjii stalpi vizibili Tn
edentatia de clasa a I ll-a
§i a IV-a Kennedy.
 Fig. 4.111. Crozet equi- Fig. 4.113. Cro§et in forms
poise de sSgeatS

► Cro$etul in T Cro§etele dentare

cu conector secundar sunt elemente de
prelungit imaginat de menfinere §i stabilizare
Boinyhard (fig. 4.112): simple, accesibile
Se utilizeaza Tn oricarui specialist
edentate de clasa I- a §i stomatolog, necesitand o
a ll-a Kennedy atunci dotare minima a
cand se cere aplicarea laboratorului de tehnica
unui cro§et cu un dentara.
conector secundar cat Exista Tnsa
mai elastic pentru a elemente de mentinere
reduce efectul de §i stabilizare mult mai
parghie asupra dintelui complexe §i mai sofis-
stalp. Conectorul ticate, care cer din
secundar prelungit partea clinicianului mult
porne§te din mijlocul discernamant, privind

§eii. indicate lor, iar din

► Cro$etul in
forma de sageata
(flash) - fig. 4.113: este
indicat Tn edentajiile
terminate clasa l-a §i a ll-
a Kennedy. Prezinta un
conector secundar
prelungit ce trece Tn
punte peste procesul
alveolar, iar partea
activa Tn forma de sa-
geata se sprijina
interdentar sub punctul
de contact.
partea tehnicianului dentar o pregatire teh- nica deosebita.

TABELE SINTEZA CRO§ETE:

CRO§ET DINTE RE- STABILIZARE SPRI- INCER- RECI-
TENJIE JIN CUIRE PROCIT
ATE

NEY NR. 1 Molari ++ + + ++ satisf.

Premolari
cu linia ghid nr. 1

NEY NR. 2 Molari + + ++

Premolari
^4/1 L cu linia ghid nr. 2

NEY NR. 1-2 Molari + + + satisf. satisf.

Premolari

NEY NR. 3 Dintf tronconici satisf. +

cu linia ghid

-A
tnaltS

NEY cu actiune Premolari + + ++

posterioara Canini

NEY inelar Molarul 2 care ++ ++ + ++

limiteazS distal
edentatia 11 Vi-X—

Cro§etul in C Premolari + + - +
Molari
 J
Cro§etul in L + +
Premolari

o
Cro§etul Tn U Premolari cu + +
linia ghid Tnalta

O
Cro^etul Tn S | Premolari inferiori
+ + +
cu rada- I cina
denudata

O
| Molari
Cro§etul Tn T + + + + +
Premolari

O
Cro§etul Tn I | Premolari super- +
+

iori din motive L

n
Cro§etul Tn R | Molarii mandibu-
+ +
lari

■r

Pensa cu dubl a Se aplica pe 3 dintii + +

extremitate frontali
liber;
Z\

*
w
Pensa simpla Se aplica pe + +
dintii frontali
p ensa compusa + +

Molari izolati + + ++ + +

Cro§etul unibar
d

c ro§etul inelar Molari izolati ++ ++ ++ +

Ackers Canini + + + +
Premolari
Molari

Bonwill Premolari + + ++ ++ +
Molari

Din|ii frontali - rol ++ ++

antibasculant

RPI Premolari - rol + + + +

antibasculant

Equi-poise Dintii stalpi vizi- + + + +

bili in edenta|ia cl
III, IV Kennedy
 Premolari - rol + + + + +
antibasculant

QL .
AITTK
Nally-Martinet

Cro§etul in agra- Molar + + + +

fa de par

Premolari Tn + + + + +
HALF AND HALF

A
edentatiile clasa
III Kennedy

Cro§etul Tn T cu Edentatiile clasa + + + + +

brat prelungit I, II Kennedy

Cro§etul Tn Edentatiile clasa + + +

forma de sageata I, II Kennedy

ELEMENTE SPECIALE DE MENJI- Indicative elementelor speciale de

NERE, SPRIJIN §1 STABILIZARE mentinere, sprijin §i stabilizare sunt bine
Elementele speciale sunt mecanisme de justificate §i argumentate in asigurarea
inalta precizie, fiind compuse din doua por|iuni mentinerii, sprijinului §i stabilizarii protezelor
ce se imbrica, o portiune ce se fixeaza la compozite, protezelor overlay, protezelor
dintele suport, acoperit cu o res- taurare fixa §i Swing-lock. Sistemele speciale confera cede
o portiune ce se ata§eaza la proteza valente estetice §i de stabilitate bio- mecanica
scheletata. In decursul anilor ele au fost definite protezarilor mobile ce le utilizea- za, alegerea
diferit. Mc.Cracken, in 1964, referindu-se la acestora fiind dictata de va- loarea suportului
elementele speciale de mentinere §i stabilizare, odonto-parodontal sau muco-osos.
afirma ca ele sunt reprezentate de orice
constructie pro- tetica care aplicata pe dinte
asigura fixarea protezei. Jablonsky, in 1982,
denume§te elementele speciale de mentinere
§i stabilizare ca „mecanisme ce asigura
mentine- rea §i stabilizarea protezelor”.
 Aplicarea elementelor speciale are insa o - Exista posibilitat de reoptimizare in caz de
serie de contraindicatii: dezactivare, frecvent prin inlo- cuirea
- la pacientii cu stare generala precara; inserturilor ceramice.
- la bolnavii necooperanji sau cu disability Dezavantajele sistemelor speciale sunt:
psihomotorii; - Sunt laborioase;
- in edentafiile de clasa D Lejoyeux, cand - NecesitS exigence in execute §i mate- riale
atat suportul dento-parodontal, cat §i cel speciale, uneori dificil de procurat;
muco-osos nu sunt favorabi- le. Aceasta - Tehnica executSrii lor este dificilS, apli-
contraindicate poate de- veni pur formala in carea lor necesitand o instruire specials a
situa{ia reabilitarii implanto-protetice, cand intregii echipe stomatologice;
pregatirea specified poate conduce la o - NecesitS preparSri complexe impu- nand
situate optima de utilizare a acestora in devitalizarea dintilor suport.
protezarea mobila pe implante. Osborne, Lamnia in 1978, clasificS acest
Avantajele sistemelor speciale vor fi: tip de elemente in: elemente intracoronare,
- Realizeaza o foarte buna mentinere, sprijin elemente extracoronare, butoni §i bare, iar Ene,
§i stabilizare a protezelor mobile; lonescu in 1982, fac o clasificare a elementelor
- Asigura o foarte buna solidarizare a speciale in: sisteme de culisare, sisteme de
protezei la elementele restante, reali- zand capse, sisteme de bare, sisteme de telescopare
o legatura stabila §i inofensiva pentru §i sisteme articulare.
fesuturile orale; Cateva dintre considerable in alege- rea
- Prin distribuirea corecta a fortelor la nivelul elementelor speciale de menfinere, sprijin §i
campului protetic pot reduce sau amortiza stabilizare sunt prezentate in Ta- belul C.
intr-o anumita masura forfele care se IC.
transmit de la proteza la dintii restant;
- Sunt elemente pu|in vizibile, discrete,
plasandu-se intra- sau extracoronar in
zona proximala a dintilor restant, res-
pectand astfel func{ia fizionomica;
- Se depreciaza greu, avand o buna re-
zistenta in timp;
Considera^ii tn alegerea elementelor speciale de men^inere, sprijin §i stabilizare

CONSIDERATH SEMNIFICAJIA
Indicii suportului odonto- In cazul unor dinji suport puternici, bine implantafi, se indica ESMSS rigide.
parodontal
0 resorbjie osoasS rampants §i o rezilienJS mare a mucoasei la nivelul
Indicii suportului muco-osos
crestelor edentate contraindicS sistemele disjunctoare.
A se evita realizarea pe ambele maxilare a unor construe^ amovibile cu
Arcada antagonists
ESMSS disjunctoare (antagoniste).
Dimensiunea verticals (mSsu- Exists o inSItime minimS necesarS pentru fiecare element special Tn
 rats de la papilS la suprafata parte; de exemplu, majoritatea sistemelor intracoronare impun o tnaltime
ocIuzalS) minimS de 3,5 mm.
0 camera pulpara largS sau o dimensiune mezio-distalS redusS contra-
Dimensiunile dintilor suport
indicS elementele intracoronare.
0 ocluzie normals indicS orice tip de ESMSS; bruxismul TnsS contraindi- cS
Ocluzia
sistemele speciale mici, fragile.
Tntotdeauna, §eile distale trebuie sS beneficieze de cel pu|in 2 din# suport;
dacS nu e posibil, se indicS sistemele disjunctoare pentru ca supor- tul
NumSrul dintilor suport
muco-osos sS preia din sarcina ocIuzalS, evitSnd suprasolicitarea dintilor
suport.
ESMSS cu acjiune strictS de §arnierS, precum sistemul Dalbo (rezilient),
trebuie sS fie strict paralele nu numai in plan vertical, ci §i de-a lungul
crestei, astfel meat sistemele sS functioneze la unison. DacS insS se
Pozitia dintilor suport
impune utilizarea unor elemente speciale reziliente, insS nu se poate obtine
un paralelism al dintilor suport, se indicS sisteme universale de tipul culiselor
sau capselor cu rezilieniS.
In general, sistemele extracoronare sunt mai u§or de inserat decat cele
Dexteritatea §i manualitatea
intracoronare; dintre coroanele telescopate, inserarea ?i dezinserarea celor
pacientului
conice este mai facilS decat a celor cilindrice.
Biomaterialele din care sunt Unele elemente speciale impun numai metalele pretioase, altele pot fi
realizate coroanele de Tnveli§ utilizate pe alte aliaje.

Sisteme speciale - conjunctoare muco-parodontal, s-a dovedit ca prin

Aceste elemente sunt alcatuite din doua Tnfundarea §eii terminate sub acfiunea pre-
componente: una fixata pe dintele suport printr- siunii ocluzale, dintele limitrof, lipsit la m- ceput
un sistem fix §i una care se ata§eaza §i face de mobilitate, se mobilizeaza, insa pana la un
parte din proteza mobili- zabila §i se cupleaza anumit grad. Ceea ce este inte- resant este
prin imbricare. faptul ca dintii mobili, la nivelul cSrora s-au
Dupa felul cum ac|ioneaza se descriu aplicat coroane telescopate, i§i reduc
elemente conjunctoare realizate prin tele- mobilitatea, deoarece solicitarea orizontala
scopare, elemente conjunctoare realizate prin (paraaxiala) este limitata §i "con- trolata" de
culisare, bare §i capse. catre proteza.
Telescoparea: se poate realiza co- In raport cu tipul de coroane telescopate
ronar, corono-radicular §i radicular. se pot prezenta urmatoarele indicafii:
Indicafiile coroanelor telescopate: - coroanele telescopate frictionale
Stabilizarea unei proteze mobilizabile cu (Boettger) sunt recomandate mai ales pen- tru
sprijin pur parodontal prin patru coroane protezele cu sprijin pur parodontal;
telescopate s-a dovedit a fi foarte eficienta - coroanele telescopate conice (Koerber)
functional §i igienic, din(ii acoperifi fiind mai sunt recomandabile pentru orice alta forma de
u§or de igienizat ca un stalp de punte. In edentate combinata;
edentajiile terminale, frontale sau combina- te, - coroanele telescopate cu rezilienja
unde protezele mobilizabile au sprijin mixt (Hoffmann) sunt de obicei rezervate forme- lor
de edentate subtotala, in cadrul restau- rarii de partiale mobilizabile Tn toate sensurile,
tip ,,over-denture”. concomitent cu protectia substructurii
De exemplu: organice Tmpotriva leziunilor carioase;
- prezenta pe arcada doar a unui din- te - de cele mai multe ori (exceptand co- roana
(de regula caninul sau molarul de minte telescopata vecina cu edentatia terminala)
inferior); asigura transmisia axiala a presiunilor
- prezenta pe arcada a doi dinti vecini ocluzale, deci solicita fiziologic parodontiul;
(de regula caninul §i primul premolar inferior); - prin Tnsumarea actiunii, coroanele
- prezenta pe arcada a doi dinti soli- tari telescopate asigura "imobilizarea activa"
(de regula caninii inferiori, nu rareori doi incisivi secundara a dintilor acoperiti;
centrali superiori); - aplicate in regiunea frontala, sunt tn acela§i
- prezenta pe arcada a trei dinti vecini timp §i fizionomice (zona cervicala poate
(de regula frontalul superior sau inferior); ramane la paci- entii carora nu le sunt
- prezenta pe arcada a trei dinti soli- tar vizibili dintii frontali Tn Tntregime, pe o
(de regula caninii inferiori §i un premolar distanta de 0,5-1 mm, metalica);
inferior) etc. - nu favorizeaza acumularea placii dentare §i
O forma clinica aparte de edentate, care favorizeaza autocuratirea §i igiena prin
se rezolva mai bine prin proteze sta- bilizate, periaj, ceea ce se traduce Tntotdeauna
prin coroane telescopate, este edentatia printr-o gingie sanatoasa;
partiala ce are ca etiologie o despicatura - pierderea unui dinte este urmata printr-o
maxilo-palatina in care pozifla dintilor nu manopera simpla de umplere cu acrilat a
permite o restaurare fixa satis- facatoare. coroanei secundare §i, eventual, extinderea
Uneori se pot corecta astfel §i mici defecte bazei;
postoperatorii velo-palatine prin aplicarea placii - daca dintii stalpi sunt repartizati favorabil pe
mobilizabile ce acope- ra comunicarea buco- arcada, se poate realiza chiar o punte (tot
nazala. proteza) mobilizabila;
O alta indicate majora o reprezinta - coroanele telescopate sunt singurele
restaurarea protetica partiala mobilizabila a mijloace efective de stabilizare Tn unele
maxilarelor rezecate partial (a§a numite- le situatii clinice limita (de exemplu, terapia
defectoproteze). proteticaa a pacientilor cu stari
postoperatorii: maxilo-palatine, rezectii
Contraindicatii: partiale de maxilar sau mandibula).
Nu se pot aplica adultilor tineri, la care Dezavantajele coroanelor
camera pulpara este Tnca prea mare sau §i la telescopate
alii pacienti la care camera pulpara pas- treaza - sunt costisitoare;
un aspect juvenil (documentat prin radiografia - presupun o supraspecializare a teh-
dentara). nicianului §i supradotarea laboratorului;
Avantajele coroanelor telescopate - nu se pot aplica pe dintii tinerilor, chiar daca
- asigura o stabilizare optimala a prote- zelor situatia clinica o cere (exceptie la pacientii
 cu despicaturi maxilo-palatine, la care dintii coroana care va telescopa; capa va fi
sunt de regula nanici, sau, nefiind plasaji in cimentata definitiv pe dintele suport.
zone fizionomice, se prepara mai pu|in, din| Coroana care telescopeaza realizeaza un
ii artificiali ai protezei preluand funcjia raport strans cu capa metalica, iar la exterior
fizionomica). reproduce morfologia dintelui res- pectiv, fiind
solidara la conectorul principal al protezei
Telescoparea coronara poate fi to- tala scheletate.
sau partiala (prin inel §i prin coroana partiala tip Functiile coroanei telescopate ating
Steiger). parametri optimi:
Telescoparea coronara totala: pre- - Sprijinul este realizat la nivelul fetelor
supune o construcfie fixa care se fixeaza pe ocluzale ale capei §i coroanei prin por-
substructura organica preparata (fig. 4.114). tiunile orizontale de la nivelul pragului.
- Incercuirea se realizeaza pe toata cir-
cumferinta coronara prin care este Tn-
conjurata capa.
- Retentia este data de forta de frecare
dintre capa §i coroana telescop, in ur- ma
Fig. 4.114. Telescoparea coronara totala
contactului strans Tntre suprafetele
Sistemul se compune dintr-o capa acestora, ce permit aparitia frictiunii. Forta
metalica cu prag cervical, cu agregare totala, de frictiune la inceput este mare, Tnsa
care difera de coroana de inveli§ prin faptul ca dupa utilizare, in timp, scade datorita
nu are morfologie coronara, ci realizeaza o numeroaselor mi§cari functionale efectuate
suprafata tronconica spre ci- lindrica §i dintr-o Tn masticatie §i deglutitie.
coroana de inveli§ mode- lata morfologie §i Pentru Tmbunatatirea retentiei coroanei
functional. telescopate se pot aplica o serie de elemente
In vederea telescoparii capa metalica
suplimentare de retenjie cum ar fi clipsurile,
trebuie sa indeplineasca urmatoarele con- dijii:
cro§etele (fig. 4.115).

1. sa fie subtire §i sa acopere strans sub-

structura organica;
2. sa aiba o Tnaltime suficienta pentru a
asigura retentia;
3. raportul dintre diametrul vertical §i ori-
zontal al substructurii preparate sa fie
minimum 1/1, raportul fiind favorabil atunci Fig. 4.115. Coroana telescopata cu clips §i cu cro§et

cand diametrul vertical este mai mare Clipsul consta dintr-o sfera de di-
decat cel orizontal; mensiuni mici plasata in grosimea coroa- nei Tn
4. sa fie realizata cilindric datorita necesi- tatii care se afla un canal filetat §i este ac|ionata de
unor pereti paraleli §i sa prezinte la colet un arc ce o impinge permanent intr-un godeu
un prag cervical pe care se va sprijini realizat in capa. Diame- trul sferei trebuie sa
patrunda Tn godeu pana la jumatate. Cu timpul sistem over-lay peste cape cilindrice sau
prin uzura se poate inactiva §i pentru activarea cilindro-conice. Daca fricjiunea dintre baza
lor se folosesc hold-§uruburi fara cap. Clipsurile protezei §i capa dispare, sistemul se poate
se pot activa chiar de bolnav cu ajutorul unei reactiva prin captu§iri cu acrilat.
mici §urubelni|e. Acest sistem se mai poate
folosi la sistemul Ancorvis. Telescoparea par(iala inelara (fig.
Pentru a Tmbunatati retenfia cu ajutorul 4.116) presupune o construct compusa dintr-un
cro§etelor, se va realiza un prag mai inalt la element fix reprezentat de o capa metalica cu
nivelul fe|ei palatinale sub zona de retentivitate prag care pastreaza morfolo- gia ocluzala a
maxima §i se va plasa sub aceasta retentivitate dintelui §i care se fixeaza pe dinte §i un
brajul activ al unui cro§et solidarizat la coroana element inelar care realizeaza telescoparea pe
telescop. fetele laterale ale capei, sprijinindu-se pe prag
In distribuirea forfelor de la nivelul §i fiind solidarizat la proteza scheletata. Inelul
construcfiei protetice mobile pe dinjii suport §i
care realizeaza telescoparea reproduce la
pe suportul muco-osos trebuie sa se ia Tn
exterior morfo- logia fe(elor laterale ale dintelui
considerate diferen|a de rezilien|a dintre
respectiv.
suportul dento-parodontal §i muco-osos.
Dintele are o rezilien(a de zece ori mai mica
decat mucoasa campului protetic.
Transferul forfei pe campul protetic se
poate realiza creand un spa|iu intre capa §i
coroana la nivelul pragului gingival §i la nivelul Fig. 4.116. Telescoparea parfiala inelara

suprafejei ocluzale. Cand nu exercita forfa

masticatorie spa|iul este real. Cand apare for|a,
deplasarea se realizeaza prin Tnfundare pe
campul protetic, for|a masticatorie fiind preluata
de mucoasa, pana Tn momentul cand coroana
ajunge Tn contact cu pragul capei, dupa care
for|a va fi transmisa §i la nivelul suportului
dentar.
Realizarea spajiului dintre capa §i co-
roana este necesara pentru distribuirea forjelor
atat pe suportul muco-osos, cat §i pe suportul
dento-parodontal, existenfa acestui spajiu
impunand obligatoriu dis- pensarizarea
sistematica a purtatorilor de coroane
telescopate.
O varianta a coroanei telescopate o
constituie telescoparea bazei protezei Tn
 Telescoparea prin coroana parfiala de
tipul coroanei Steiger (fig. 4.117): Coroana
Steiger este realizata dintr-un element fix
(coroana semifizionomica sau me- talica) la
care jumatatea orala este realizata asemanator
prepararii substructurii organice pentru o
coroana parjiala. Fe|ele laterale ale cuspidului
oral sunt paralele, telescoparea realizandu-se
in jumatatea orala a dintelui. Fig. 4.118. Coroana Kelly

Avantajele utilizarii coroanei Kelly

constau Tn mic§orarea parghiei extraalveo-
lare §i posibilitatea realizarii unui aspect
fizionomic cat mai natural. Aceste coroane pot
fi utilizate §i Tn telescoparea bazei pro- tezei
Tn sistem over-lay.
Coroana Gerber este o variants a
Fig. 4.117. Telescoparea prin coroana par^iald coroanei Kelly, care prezinta un §an| de reten|ie
Partea mobila este fixata Tn proteza pe bontul metalic Tn care se fixeaza un arc
scheletizata §i completeaza morfologia dintelui metalic.
prin suprapunere. Prezinta o ner- vura ce intra Capsele (fig. 4.119) reprezinta o alta
Tn §an|ul Tn forma de U care Ti ofera o buna variants a telescoparii. Ele se compun dintr-un
retentivitate. O variants a coroanei Steiger este dispozitiv corono-radicular, Tn care bontul
coroana cu elemente suplimentare de reten{ie coronar este sub forma unei sfere retentive.
prin arcuri sau clipsuri. Dispozitivul se fixeaza la substructure
Coroana Kelly (fig. 4.118) este o co- preparata.
roana ce se aplica pe din|i sau resturi radi-
culare care au fost preparafi ca pentru co-
roane de substitute. Elementul fix este alcatuit
dintr-un pivot radicular, o caps co- ronara §i un
bont metalic care se fixeaza pe dintele suport.
Peste bontul metalic telescopeaza o coroana
semifizionomica este fixata la aparatul
scheletat.

Fig. 4.119. Capsa

La nivelul protezei scheletate se fixeaza o

capsa care permite angajarea pe
acest bont §i Tncercuirea lui realizand re-
tenjia.
O variants a capselor metalice este
reprezentata de utilizarea acrilatului elastic cu
care se poate captu§i zona din imediata
vecinatate a sferei retentive, permitandu- se
astfel insertia §i dezinserfla protezei. Se mai
cunosc capsele prefabricate: Sandri, Bona,
Dalbo, Bayer etc.
Telescoparea radiculara (fig. 4.120) se
realizeaza prin prepararea substructurii
organice la nivelul dinfilor restanti ca pen- tru o
coroana de substitute. Se aplica pe
substructure respective un dispozitiv coro- no-
radicular format dintr-o capa §i pivot ce prezinta
Tn interior o teaca Tn care va telescopa un
pivot radicular solidarizat la o coroana de
substitute ce face parte din proteza
mobilizabila.
 Fig. 4.120. Telescoparea radiculara
Exista posibilitatea de a sections pi- votul
radicular prin sectionarea axiala a dispozitivului
radicular.
Dezavantajul acestui sistem este ca
necesita o preparare larga a canalului radicular
§i nu se poate igieniza corect.
Culisarea: se bazeaza pe fricfiunea ce
apare Tntre suprafejele de contact dintre o
patrice §i matrice §i se poate realiza
intracoronar §i extracoronar.
Culisele intracoronare (fig. 4.121) sunt
elemente conjunctoare ce se fixeaza pe
substructure organica printr-o coroana de
Tnveli§ (metalica, semifizionomica) sau corp de
punte, care Tn interior prezinta un loca§
retentiv Tn toate sensurile cu exceptia axului de
insertie §i dezinsertie a aparatului scheletizat.
Indicatil:
- protezarile cu sprijin odonto-parodon- tal;
- solutie de electie Tn edenta{iile frontale;
- conexiunea se realizeaza profund Tn
interiorul coroanei dintelui suport, astfel
Tncat fortele ocluzale se directio- neaza
foarte aproape de axul dintelui.
 Fig. 4.121. Culisa intracoronara

Cavitatea retentiva necesita o prepa- rare Collum, Brown, Sorensen etc. Avantajul
profunda a substructurii organice, uneori fiind culiselor intracoronare con- sta in faptul ca
necesara devitalizarea din{ilor suport. Forma sprijinul nu depa§e§te pe- rimetrul de sus|inere
cavita|ii poate fi realizata in coada de randunica parodontal.
sau in forma de „T” cu unghiurile rotunjite. In
laca§ul realizat vor fi aplicate elemente Culisele extracoronare (fig. 4.122)
prefabricate ce se fixea- za in perioada de fixeaza patricea pe elementul fix (o coroa- na),
machetare cu ajutorul tijei paralelografului, matricea fiind realizata la nivelul protezei
ata§andu-se machetei scheletului in pozi|ie scheletate.
paralela cu axul de insertie a protezei
scheletate. In partea mobila se afla patricea
care prin culisare patrunde in cavitatea
elementului fix (ma- tricea), realizand sprijinul §i
prin fric|iune retentia.
Datorita uzurii elementelor prefabricate
culisele au posibilitatea de reactivare prin
Fig. 4.122. Culisa extracoronara
clipsuri sau sec{iuni la nivelul bra|elor „T”-ului
Indicatii:
ce pot fi ac(ionate cu ajutorul unei spatule.
- Cand se impune o reducere minima din
Dintre culisele intracoronare prefabricate cele
structure dentarS. Dimensiunea mezio-
mai cunoscute sunt culisele Crismani, Me.
distalS a dintelui suport este re- dusS sau
 camera pulpara este volumi- noasa - dispozitie diferite forme de culise prefabricate:
pentru a evita prepararea ex- cesivS prin Ancorvis, Dalbona, Ceka, Z. I., Roach etc.
utilizarea attachments-urilor intra-coronare Culisele Ceka (fig. 4.123) sunt compuse
sau expunerea pulpei dentare, dintr-un element inelar ce se fixeazS la nivelul
devitalizarea; coroanei. In orificiul inelului pS- trunde patricea
- Presupun o preparare facilS a substructure reprezentatS de un buton metalic sectionat in
organice; patru, in vederea asi- gurSrii elasticitStii §i
- Sistemele extracoronare sunt mai u§or de posibilitStii de reactiva- re.
inserat §i indepSrtat. Acestea sunt folosite Culisa Roach este asemSnStoare cu o
la pacien£ii cu dexteritate manuals limitatS articulate, fiind alcStuitS dintr-un tub metalic
sau cand proteza are un ax dificil de inchis la un capSt, fixat pe coroana metalicS §i
insertie §i dezinsertie; prevSzut cu o fantS laterals. In aceastS fantS
Pacien|ii nu poartS tot timpul proteza §i in tub pStrunde patricea formats dintr-o sferS
mobilizabila. Matricea intracoronarS plasa- tS cu un col ingustat. Colul opre§te pStrunderea
la nivelul dintelui stalp ar favoriza acu- mularea sferei in tub da- toritS aparitiei fortei de
de alimente §i vor apSrea dificul- tafi la inser|ia presiune. Forma de sferS permite o oarecare
protezei. mi§care a patricei in matrice. Acest sistem se
poate folosi §i ca disjunctor cand se evalueazS
Attachments-urile extracoronare pre- cS proteza se va infunda in anumite portiuni.
zinta un anumit grad de rezilientS pentru a
permite mi§carea libera a protezei, permi- tand
distribuirea fortelor nocive de la nivelul dintelui
stalp cStre suportul osos §i |esu- turile moi. Se
disting trei tipuri de mi§cSri functionale:
basculare, verticale §i rotate.
Cu cat sunt mai pu|ini dinti stalpi re- stan|i
§i cu cat ace§tia sunt mai pu|in rezis- tenti
create necesitatea rezilien|ei sau a mi§cSrilor
libere pentru a permite transmi- terea fortelor
de la nivelul dintilor stalpi la suportul muco-
osos prin intermediul bazei protezei.
Culisarea extracoronare este mai
avantajoasS din punct de vedere al prepa- rSrii
substructurii organice, insS dezavan- tajul
constS Tn plasarea fortelor in afara perimetrului
de sustinere parodontalS. Exista mai multe
variante ale culiselor extracoronare. Toate
culisele intracoronare pot fi utilizate §i in
culisarea extracoronarS. Firme diverse pun la
 Fig. 4.123.

Culisele New Ancorvis:

Sistemul Linea SV (fig. 4.124) este un sistem
vertical rigid realizat din plastic, con- ceput cu
forme anatomice particulare pentru otyinerea
rezultatelor maxime in ceea ce prive§te
confortul §i functionalitatea.
 Fig. 4.124. Sistemul Linea SV
Patricea din ra§ina calcinabila prezinta o
parte cilindrica verticala, unde va lucra, prin
frictiune, teaca inserata Tn matrice. La partea
inferioara a patricei s-a creat un plan
Tnclinat care permite utilizarea chiar Tn cazuri
dificile cu papile gingivale tumefiate.
Matricea se prezinta Tn doua variante:
din ra§ina calcinabila §i din ofel.
 Sistemul Aktiv click rigid (fig. 4.125):
Sistemele retentive rigide sunt re- comandate
la realizarea de punji mobiliza- bile, proteze
partiale §i combinate (fixe + mobile), cazuri in
care fortele se distribuie exclusiv pe din|ii stalpi.
Sistemul de ancorare rigid se com- pune
dintr-o coroana primara avand ata§a- ta
patricea §i con|inand frezarea pentru umarul de
sprijin (cu rol de protejare a sis- temului §i a
parodontiului dinfilor stalpi);
partea mobilizabila confine matricea, umarul de
sprijin §i §eaua cu dintii lipsa. Impre- una, cele
doua componente dau o lucrare solida, stabila,
functionala §i igienica.
Linia mini AN (fig. 4.126):
Patricea este disponibila in doua incli-
natii (dreapta sau 30Q); toate patricele se pot
combina cu cele patru tipuri de matrice inter-
schimbabile, dar diferite in ceea ce prive§te
modul in care asigura retenfia. Matricea rea-
lizata din ofel are §an(uri laterale.
 Fig. 4.125. Sistemul Aktiv click rigid

serare, pana la ajungerea pinului in laca§ul lui

de pe teaca, fenomen care se produce atunci
cand sistemul este complet inserat pe pozitie.

Fig. 4.126. Patricea sistemului mini AN

 Sistemul cu retentie rezilienta (fig.
4.129): Sistemul de frictiune se bazeaza
exclusiv pe teaca din plastic rezistent la uzura,
existand posibilitatea alegerii intre doua duritati
diferite (ro§u - mic, albastru - mare). Ramane
posibila trecerea de la re- tentia rezilienta la
cea combinata, substitu- ind teaca §i inserand
componentele meca- nice metalice.
Sistemul cu reten|ie rezilienta, re- dus
§i inclinat (fig. 4.130): Versiunea rezilienta
este in acest caz integrata Tntr-o matrice
redusa dimensional pentru realiza- rea cazurilor
protetice care implica folosi- rea liniei Mini AN,
fie in sectorul anterior (din considerente
estetice) fie pentru rezol- varea cazurilor cand
resorb|ia osoasa a crestei edentate implica
utilizarea unei matrici inclinate. Fig. 4.131. Aspecte ale igienizarii culiselor
extracoronare

Barele: sunt elemente conjunctoare care

realizeaza o buna stabilizare, sprijin protezelor
§i o repartifie a presiunilor pe suportul dento-
parodontal restant.
Exista mai multe tipuri de bare:
Fig. 4.129. Fig. 4.130.
► Bara Gilmore (fig. 4.132): cunos-
Designul acestor sisteme permite
cuta sub denumirea de bara cu calaret sau
menjinerea unei igiene riguroase, datorita
cavaler, este o bara rotunda pe sectiune ce se
spatiului existent pentru cura|ire §i autocu- ra|
plaseaza intr-o bre§a edentata, fiind sustinuta
ire; zona din jurul elementului retentiv este de
la capete de elemente de agre- gare (coroane
importanta vitala pentru parodon- tiu, trebuie sa
de inveli§ metalice sau semifizionomice). Pe
fie libera §i u§or de igienizat. Exista §i periufe
aceasta bara se va aplica §eaua protezei in
Speciale pentru zonele mai pu|in accesibile.
care se afla doi cavaleri din sarma elastica sub
Daca elementele extracoronare sunt bine
forma de bucla ce patrund pe bara §i
executate, paro- dontiul marginal al dintilor
retentioneaza §eaua.
suport nu va avea de suferit (fig. 4.131).

Fig. 4.132. Bara Gilmore

► Bara Dolder (fig. 4.133): este o bara ce se

aplica in edentate subtotale pe ultimii din|i
restanfi, de obicei ultimii doi canini. Dintii vor fi
trata|i radicular §i prepa- rafi pentru a primi
coroane de substitute. Elementele de sustinere
sunt cape cu pivo- turi radiculare peste care se
aplica bara Dolder.
 prelunge§te solicitarea dento-parodontala
dincolo de poligonul de sprijin. Se pot construi
§i doua bare in ex- tensie distala, care vor
schimba axul de basculare a protezei
mobilizabile §i vor suprasolicita dintii restanti,
propunandu-se aplicarea de implanturi dentare
pentru echilibrarea fortelor.

Fig. 4.133. Bara Dolder

Pe sectiune, raportat la creasta al-

veolara, bara poate avea forme variate:
elipsoidala, para inversata, picatura inversata.
Forma pe sectiune realizeaza zona retentiva.
Bara reten|ioneaza proteza printr-o gutiera
metalica cu extremitati elastice care acopera
bara pe toata lungi- mea ei. Extremitatile
elastice se desfac §i lasa bara sa patrunda pe
gutiera, dupa care se strang din nou. Gutierele
elastice au elemente care le permit
retentionarea in §eaua acrilica a protezei.
Barele Dolder descrise prezinta dez-
avantajul ca necesita devitalizarea din^ilor
suport §i un sacrificiu mare de substanfa
amelo-dentinara, prin sectionarea coroanei.
Prof. Maria Chiru a aplicat la la§i bara
Dolder, aducandu-i unele modificari, prin care
se evita devitalizarea dinfilor stalpi §i
sectionarea coroanelor. Procedeul consta in
aplicarea pe dintii restanti a doua coroa- ne de
inveli§, bara fiind fixata Tntre aces- tea. Pentru
aplicarea barei Dolder, la nive- lul crestei
edentate Tntre dintii restanti tre- buie sa existe
un spatiu suficient de Tnalt, iar creasta sa fie
rectilinie. Bara este indicate in edentatiile
subtotale atat in zona frontala, cat §i in zona
laterala.
► Bara Ackermann (fig. 4.134): este o
bara angulata ce se aplica in cazurile in care
creasta edentata intre dintii restanti nu este
rectilinie, ci curba. Are marele dezavantaj ca
Fig. 4.134. Bara Ackermann
 ► Bara de tip Steg (fig. 4.135): cu-
noscuta sub denumirea de bara de fric#u- ne,
este o construct simpla de forma
dreptunghiulara pe sec|iune. Este plasata intre
doi sau mai multi din(i de pe arcada, avand o
grosime de minimum 1 mm §i ur- marind
curbura arcadei. Se aplica in caz de bre§e
intinse (3 din# succesivi), forma fiind liniara in
Fig. 4.136 b
plan vertical, iar in plan ori- zontal urmarind
conturul crestei.
Bara se realizeaza in scopul imbuna-
tafirii reten#ei protezei scheletate, fiind
acoperita in totalitate de proteza mobiliza- bila
§i realizand o varianta a protezarii over-lay

Fig. 4.135. Bara Steg

► Bara cu capse Ceka (fig. 4.136 a, b,

c): sunt bare metalice care se aplica intre doua
coroane de inveli§, iar patricea este fixata in
fafa mucozala a §eilor protezei - barele
solidarizeaza din#i suport, realizeaza sprijinul
odonto-parodontal, iar capsele asigura
menfinerea protezei mobilizabile.
 Fig. 4.136 c.
Fig. 4.136. Bara cu capse Ceka

ELEMENTE SPECIALE DE MENJI-

NERE §l STABILIZARE
DISJUN- CTOARE SAU

DISTRIBUTOARE SIMPLE:
Elemente conjunctoare cu amorti- zor
(cu resort rezilient): sunt elemente de precizie
concepute pentru a anihila supra- solicitarea
campului protetic §i deplasarile protezelor
generate de diferenfa intre rezi- lienfa
mucozala §i cea parodontala. Ele au fost
imaginate datorita dezavantajelor pe care le
prezinta elementele conjunctoare care sunt
prea rigide §i suprasolicita din|ii. Din acest grup
fac parte cro§etele dis- junctoare:
- cro§etul in forma de balansoar de- scris de
Kennedy (fig. 4.137): este un spargator de
forja foarte util la protezarea mandibulara.
Este alcatuit din doua cro§ete Ackers
fixate la co-

nectorul principal prin sprijinul muco-osos va

doi conectori se- primi presi- unea ce va
cundari prelungi^i ce fi distribuita §i pe dinfii
confera o elastici- tate re- stan|i. In sistemul
foarte buna. Cand rigid numai din|ii re-
este solicitata una din stan|i vor primi §i
§ei din|ii restan|i transmite forja de
respectivi nu suporta presiune.
Tn totalitate for^a
deoarece aceasta nu
se transmite in
totalitate datorita
conexiunii prelungite,
§ocul fi- ind absorbit
de bucla de balansare,
§eaua Tnfund^ndu-se
pe campul prote- tic,
 Fig. 4.137. Cro§etul In ii restanti la
forma de balansoar - distanfa de bre§a
Kennedy
edentata, ceea ce
cro§etul cu conector Ti confera o
Tn forma de „S” (fig. elasticitate
4.138): realizeaza
crescuta.
unirea unui
cro§et - cro§etul cu
Ackers cu conectorul extremitate libera
principal printr-un Rigolet: este un
conector secundar Tn
cro§et Tn forma
forma de „S”.
de „S” ce une§te
§eaua
segmentata a
prote- zei
echilibrate de
conectorul
principal.
- cro§etul lui
Fig. 4.138. Cro§etul cu
conector in forma de “S"
Thompson (fig.
- cro§etul cu 4.139): este un
acfiune contrara: cro§et in forma de
este realizat din coasa ce este
doua cro§ete utilizat la
Ackers, care sunt mandibula, avand
unite cu conectorul
conectorul secundar angulat.
principal printr-un
conector secundar
prelungit Tn forma
de bucla, inserate
in partea opusa.
- cro§etul
prelungit: este un
cro§et al carui Fig. 4.139. Cro§etul
Thompson
brat elastic
Culisele fara sprijin
depa§e§te dintii
ocluzal (fig.
vecini edenta|iei
4.140): sunt culise
fiind plasat pe din|
extracoronare Tn care
patricea este in forma
de coada de randu-
nica.

Fig. 4.141. §amiera

Atunci cand din|

ii restanti prezinta un
parodon^iu sanatos,
Fig. 4.140. Culisa
far§ sprijin ocluzal
iar §eaua terminala se
Matricea plasata sprijina pe o creasta
la nivelul aparatului osoasa Tnalta
mobil culiseaza peste acoperi- ta de o
patrice atat cat per- mucoasa ferma, se
mite mucoasa, datorita pot utiliza sis- teme
desfiinjarii sprijinu- lui conjunctoare. Cand
ocluzal la nivelul din|ii restanti sunt
matricei. parodontotici cu
creasta osoasa re-
Elemente sorbita, cu mucoasa
disjunctoare cu rezilienta mare,
articulate fara utilizarea sistemului fix
dispozitiv de va duce la supraso-
revenire: licitare §i la
§arnierele mobilizarea din^ilor
(balamalele) -
fig. restanti, acest lucru
4.141: sunt elemente impunand aplicarea
disjunctoare larg unui element
utilizate Tn edentate disjunctor.
terminale de cl. I §i a §arniera este
ll-a Kennedy. §eile realizata dintr-un
terminale ale protezei cro§et continuu care
mo- bilizabile, daca se aplica pe din|ii
sunt unite rigid la din^ii restanti §i care
restanti, ace§tia vor fi prezinta, la nivelul
suprasolicitati, torsio- zonelor distale, un
nal Tn sensuri orificiu sub forma de
neadecvate ?i Tn cele culisa vestibulo-orala.
din urma mobilizati. Cro§etul continuu este
fixat la o bara sub- distribute uniforma a
linguala. Pe extensia fortei pe Tntreaga
distala a cro§etului creasta eden- tata.
continuu se va aplica Etajul superior este
zona meziala a §eii, etajul care supor- ta
ambele elemente fiind arcada artificiala §i
traversate de un ax este cuplat de dintii
(balama), permi|and restanti printr-un
§eii rotirea Tn jurul sistem clasic de
acestuia. Solicitarea §arniera.
§eii va permite Tnfun-
darea inspre distal,
evitand suprasolicita-
rea dintilor restanti.
O variants a
Fig. 4.142. §arniera dubla
§arnierei este
Etajul inferior este
reprezen- tata de
zona §eii de sprijin Tn
§arniera lui Strini.
contact direct cu
§eaua terminala Tn
creasta §i este cuplat
urma solicitarilor
de primul etaj printr-o
functionale se Tnfun-
§arniera al carui ax
da distal §i realizeaza
este paralel cu axul
suprasolicitarea Tn
primei §arniere. Etajul
zona distala a
inferior se poate roti
suportului muco-osos,
Tn jurul axului Tn orice
fapt ce accentueaza
directie. Cand forta de
resorbtia crestei
masticatie Tnfunda
alveolare.
etajul superior
Pentru evitarea
basculandu-l spre
sindromului de re-
distal, etajul inferior
sorbtie alveolara,
intra Tn actiune Tn
solicitarea crestei
urma rota- tiei celui de
edentate trebuie sa se
al doilea ax,
realizeze uniform.
permitandu-i un
Strini a imaginat o
contact intim pe toata
§arniera dubla cu
lungimea crestei
doua etaje (fig. 4.142)
edentate.
care realizeaza o
 Sistemul Ax-Ro (fig. 4.143): este un sistem
compus dintr-un cro§et continuu terminat distal cu
doua cro§ete Ackers ce sunt unite la o bara
palatina sau linguala, bara ce prezinta doua
orificii paralele. Cea- lalta componenta a
sistemului este realiza- ta din doua §ei unite
printr-o bara care in dreptul orificiilor prezinta
Fig. 4.143. Sistemul Ax-Ro
doua patrici ce culiseaza.
Cand se aplica in cavitatea orala, se aplica Rolul acestui sistem este de a realiza
intai §eile cu patricele §i apoi cro§e- tul cu retenjia prin frictiune, favorizand solicitarea
orificiile de culisare care patrund pe patrice, egala a suportului osos §i despovarand
retentionand proteza mobilizabila. suprafetele odontoparodontale. Acjioneaza
impotriva fortelor de solicitare orizontala a
protezelor.

Fig. 4.144.
Dintre ruptorii care putin doi dinfi suport. Toate
permit o singura mi§care a balamalele sunt astfel
§eilor (infundarea extremitatii concepute astfel incat sa nu
distale), amintim balamalele. permita deplasarea inversa,
Bascularea prin infundare adica bascularea prin
care apare in timpul masti- desprindere.
catiei nu poate fi mai mare Balamalele, ca de altfel
decat rezilienja mucoasei, toate siste- mele articulate,
unghiul sub care se face sunt indicate mai ales la
aceas- ta deplasare fiind de mandibula, de§i ele pot fi
3-5 grade. Prin re- sorbtia utilizate §i la ma- xilar (fig.
osoasa §i atrofia crestelor, 4.144).
acest unghi poate create. Se Attachment-urile
indica solidarizarea a cel extracoronare uni- laterale
(balamale) se indica numai
in edenta|iile de clasa a ll-a
Kennedy (exceptional in
clasa I) pentru §eile distale
unila- terale. Nu necesita
schelet metalic, nici
 conector principal, nu
implies un paralelism riguros,
chiar daca se aplica bilateral, iar
spafiul vertical necesar este de
doar 3 mm. Poate fi u§or
dezinserat de catre pacient in
scopul menfinerii igienei, insa
nu exists pericolul dislocarii.
Ruptorul de forfa de la
Preat are sis- tem de
inchidere lingual (fig. 4.145).
 Fig. 4.145. Ruptori de for^a
Dintre ruptorii care Elemente
permit doua mi§- cari ale disjunctoare articulate cu
§eilor, translafia verticals §i dispozitiv de revenire:
bascu- larea prin mfundare a Acest tip de elemente
extremitafii distale a §eilor, prezinta structure identica cu
menfionam capsele Ceka a elementelor disjunctoare
(fig. 4.146 a, b). descrise mai sus, cu
diferenfa ca sunt pre- vazute
cu dispozitive elastice
(resorturi) cu rol de
amortizare a forfelor
Fig. 4.146 a. Capsele masticatorii, ce aduc
Ceka
elementele speciale in
pozifia initials dupa incetarea
aefiunii forfei. Dintre acestea,
cea mai cunoscuta este
§arniera cu resort elastic.
Acest dispozitiv
confine un sistem elastic
(arc) pentru revenirea la
pozifia statics (initials, cand
arcadele dentare nu sunt in
contact). Sistemul este
alcatuit din doua
componente: patricea, care
Fig. 4.146 b. Capsele Ceka confine axa balamalei de
rotafie, care se sudeaza pe
cele doua microproteze
solidarizate (sau se toarna
odata cu acestea), §i
matricea care include laca§ul
de rotafie corespunzator
patricei, confinand un resort
ce poate fi in- departat pe la
partea distala, unde exista:
 - un pin cilindric de
stop;
- un arc elicoidal
(arcuri mai rigide X_____________/
Fig. 4.147. Element special cu
disponibile la resort elastic.
comanda); Alte elemente
- un §urub pentru disjunctoare cu dispo- zitiv
solidarizarea com- de revenire sunt:
ponentelor. ►Coroanele cu
Sistemul asigura o amortizor
infundare de 2-3 mm la ► Ba
capatul §eii. rele cu
Singura mi§care amortizor
permisa este aceea de Alte
infundare. Existen(a jocurilor sisteme
care permit mi§cari laterale amortizate:
poate dauna sistemu- lui, de ► Swing
aceea se interzice lustruirea amortizat (New Ancorvis)
supra- fetelor de rotate aflate -fig. 4.148: Sistem de

f\

in contact. Dispozi- tivul este amortizare cu nuca sferica,

folosit pentru protezarile produs in doua variante
unilateral terminate §i implica dimensionale, recomandat
o relate corecta intre din|ii pentru solutionarea
suport §i §ea. Este edentatiilor terminale
obligatorie solidarizarea fixa bilaterale, cu din|i stalpi slab
a cel pu|in doi din|i suport. implantati.
Se recomanda o rebazare
periodica a §eii pentru a
men|ine bascularea in limite
normale (fig. 4.147).

Fig. 4.148.
 ► Miniancor amortizat
(New
Ancorvis) - fig. 4.149.

Fig. 4.149.

► Seria specials
amortizata (New
Ancorvis) - fig. 4.150
► Sistemul
extracoronar ASC - 52 (fig.
4.151): prezinta o matrice din
iridium la nivelul coroanei Fig. 4.151. Sistemul
extracoronar ASC - 52
dintelui suport. Matricea este
rezistenta la uzura §i nu
► Sistemul special ERA
retentioneaza alimente
(Sterngold) - fig. 4.152: are
datorita design-ului. Poate fi
o macheta de plastic a
inlo- cuit u§or. Fiind un
matricii ata§ata la coroana
sistem universal de arti-
culate, acest ata§ament este
unic deoare- ce nu impune
paralelism, nu torsioneaza
dintele suport, dar mai ales
poate fi aplicat pe coroana
de inveli? a unui singur dinte; Fig. 4.150. New Ancorvis

astfel, tehnicianul poate

Tnlocui doar elemental de ceramo- metalica. Procesul
agregare cu sistemul ASC- tehnologic de turnare a
52. Insertia protezei matricii trebuie sa fie foarte
mobilizabile se face fara precis. Datorita faptului ca
dificultate. matricea este realizata din
ace- la§i metal ca §i
coroana, trebuie utilizat un
aliaj cu duritate suficient de
mare pentru a limita uzura.
Acest sistem este
relativ u§or de fa- bricat, traindicatiilor, avantajelor §i
reparat §i se menjine daca e dezavantajelor.
utilizat corect. Presupune Utilizarea corecta a
totu§i un proces tehnologic acestor elemente este
de realizare §i metode de posibila numai prin
amprentare foarte riguroase. asigurarea condi- tiilor
corespunzatoare de execute.
Tehnologia realizarii
elementelor speciale este
deosebit de precisa, orice
rabat la exigente realizand
conditii de suprasolicitare a
cam- pului protetic.
Extinderea
Fig. 4.152. Sistemul special ERA
metodologiei se va face cu
prudenfa, pe masura
Indicatii de utilizare:
capatarii experientei §i numai
- spa|iul dintre muchia
cu indicatii foarte bine
crestei proximal de dintele
justificate.
suport §i antagonist trebuie
De§i concluziile
sa fie suficient;
examenului clinic pot sa
- ASC-52 necesita o
duca la elaborarea unui
Tnaltime de minim 5,5-6,0
anumit design al protezarii
mm;
compozite, de multe ori
- ERA necesita o
studi- ul de model ne ofera
Tnaltime de 4,5 mm.
indicatii contradicto- rii.
Elementele Speciale
Corelarea datelor clinice cu
de menfinere, sprijin §i
cele para- clinice reflectate
stabilizare s-au impus
Tn cateva exemple grefate
definitiv Tn tehnologia
pe Clasele Lejoyeux
protetica prin efectul lor de
demonstreaza importanta
men- finere §i stabilizare.
calitatii suportului odonto-
Multitudinea sistemelor
parodontal §i a celui muco-
speciale face dificila
osos in selectarea elemen-
clasificarea lor.
telor speciale de mentinere,
Frecven|a lor tot mai
sprijin §i stabi- lizare.
ridicata Tn tehnologia
protetica trebuie dublata de o
Clasa A Lejoyeux:
cu- noa§tere mai amanuntita
Suportul odonto-
a indicatiilor, con-
parodontal - favorabil sugereaza sistemele rigide,
Suportul muco-osos - acestea pro- movand o
favorabil durata de viata mai lunga a
res- taurarii composite decat
cele disjunctoare.

Clasa B Lejoyeux:
Suportul odonto-
parodontal - favorabil
Suportul muco-osos -
deficitar

Fig. 4.153.Cazuistica Clinica de

Protetica Dentara
la§i
Aceste cazuri sunt
destul de rare. Excelente
§anse de succes vor avea
atat elementele rigide
intracoronare, cat §i cele
disjunctoare de precizie sau
de semiprecizie. Doar daca
Fig. 4.154. Cazuistica Clinica de
numarul dintilor restanti de Protetica Dentara
pe arcada opusa nu va la§i

indica un design particular cu Nu exista protezare cu sprijin

dento- parodontal pur sau
anumite elemente speciale sprijin muco-osos pur. Din
de mentinere, sprijin §i moment ce tendinta
sistemelor reziliente este de
stabilizare, indicii clinico- a directiona majoritatea
biologici §i studiul de model presiunilor pe suportul muco-
osos, pentru aceasta situate
se indica sistemele rigide.
Pentru a stabili exact
elementul rigid de electie,
luam in calcul urmatoarele
consi- deratii:
dimensiune verticala
limitata §i o oclu- zie
adanca indica culisele
intracoronare;
Fig. 4.155. Cazuistica Clinica de
daca pacientul sufera
Protetica Dentara la§i
de artrita, se prefers o
culisa extracoronara Tn Spre deosebire de
coa- da de randunica cazul precedent, aici se
fara sprijin ocluzal. indica protejarea suportului
odonto- parodontal (mai ales
Clasa C Lejoyeux: Tn cazul unei edenta|ii
Suportul odonto- terminale). Se indica un
parodontal- deficitar design cu sisteme
Suportul muco-osos- disjunctoare. Spre exemplu,
favorabil
daca sunt doar din|i anteriori
restanti, iar cei suport nu pot
fi paralelizati, vom alege un
sistem universal de tipul
culiselor cu rezilienta. Daca
se poate obtine un
paralelism, se indica un
sistem disjunctor care sa
permita doar anumite
mi§cari, opunandu-se astfel
forjelor orizontale nocive.

Clasa D Lejoyeux:
Suportul odonto-
parodontal- deficitar
Suportul muco-osos-
deficitar
Aici avem de a face cu
cele mai difici- le situa|ii.
Acela§i prognostic rezervat
Tl au atat sistemele
disjunctoare, cat §i cele con- protezare cat §i elementele
junctoare. Cele disjunctoare speciale de menjinere, sprijin
ar afecta suportul muco-osos §i stabilizare potrivite Tn
§i a§a deficitar, iar cele cadrul protezSrii composite.
conjunctoare ar In general edentafiile de
supraTncarca suportul clasa I §i a ll-a cu modificSri
odonto-parodontal vulnerabil. §i clasele a lll-a §i a IV-a
Alternative de luat Tn intinse ne suge- reaza o
considerare ar fi protezare mixta dar mai ales
augmentarea osoasa a composite.
crestei, apoi selectarea unui
element special Edentatia de clasa I
extracoronar. Dar ambele Kennedy:
intervene ar fi traumatizante Se indicS sprijinul mixt,
pentru pacient. De aceea, odonto- paradontal §i muco-
am putea redu- osos.
Cu precSdere la
ce inaltimea coronarS, madibulS se impune
recurgand la siste- mele utilizarea sistemelor
corono-radiculare (se articulate (ruptori sau
mic§oreazS astfel parghia §i amortizori de fortS),
se ob|ine o pozitie favora- consecutiv solidarizSrii
bila), §i solutia de electie ar fi conjuncte a dintilor restan|i.
protezarea overlay. Rolul acestora este de a
asigura un anumit grad de
mobi- litate Tn sens vertical a
§eilor pentru ca for- Jele sS
se distribuie §i suportului
muco- osos, protejand astfel
dintele limitrof edentatiei de
efectul de parghie. In cazul
utilizarii ruptorilor de forja
este de preferat ca pe
arcada antagonists sa existe
Fig. 4.156. Cazuistica Clinica de o protezare totals sau
Protetica Dentara la§i amovibilS reducand astfel
forjele de ocluzie.
Forma clinica a
Se pot utiliza sisteme
edentatiei §i intin- derea ei
rigide de tipul coroanelor
ne pot sugera atat tipul de
telescopate sau culiselor
doar Tn cazul Tn care din|ii Avantajele utilizSrii
restan|i vor fi solidari- zafi acestor elemente: sunt
prin intermediul unei discrete, au efect bun
restaurSri fixe. antibasculant, se opun
Cand edentatia de eficient fortelor orizontale,
clasa I se complies cu bre§e oferS posibilitatea
laterale, acestea din urmS se solidarizSrii dintilor de sprijin.
Tnchid prin restaurSri Dezavantajele utilizSrii
protetice conjuncte §i apoi se acestor elemente sunt
vor aplica Tn mod corect sacrificiul biologic mare dar
elementele speciale de §i necesitatea unui volum §i
menfinere, sprijin, stabilizare a unei inaltimi suficiente ale
potrivite (culise). dintilor de sprijin.
Cand edentatia de La madibula, cand
clasa I se complies cu bre§e rezilienja mucoa- sei crestei
frontale, atitudinea va fi Tn edentate este mare, se pot
func|ie de mSrimea bre§ei, utili- za sistemele articulate,
de implantarea dintilor ca de pilda sarniera FM
restanti, de atrofia sau lipsa Ancorvis sau amortizori ca
de substanfS osoasS Tn ASC 52 monolaterali
regiunea frontalS - solu|ia de (asemenea construc- tii
electie este reprezentatS de protetice unilaterale au
rea- lizarea unei restaurSri avantajul unui gabarit redus,
fixe care sS cuprindS dintii ceea ce reprezinta un contort
restanti §i sS TnchidS bre§a pentru pacient, asigurandu-
frontalS §i o protezare cu se o inte- grare rapida).
sisteme speciale gen culise. Daca edentatia de
clasa a ll-a se complica cu
Edentatia de clasa a bre§e frontale este indicate
ll-a Kennedy: Tnchiderea acestora printr-o
Se indicS coroane restaurare fixa frontala §i o
telescopate sau culise, §ea uniterminala cu ruptori
combinandu-se culisa extra- de forfa.
coronarS cu cea Daca se complica cu o
intracoronarS (cea din urmS bre$a laterala (o situate
se indicS Tn zona clinica favorabila din punct
interpremolarS da- cS cei doi de vedere bio-mecanic), o
premolari au leziuni odontale §ea laterala se va sprijini pe
constituite §i lipsesc cei trei o bara ce solidarizeaza din|ii
molari). stalpi, aceasta solu|ie
adoptandu-se atunci cand tinsa, pentru a se asigura o
dinfii suport au o valoare mentinere fizi- onomica a
parodontala diminuata. restaurarilor protetice, pot fi
utilizate culise sau capse.
Edentata de clasa a I
ll-a Kennedy:
In cazul edentatiei a Aspecte ale alegerii
patru din|i con- secutivi, mijloacelor te-
solutia protetica de electie rapeutice protetice in
este reprezentata de functie de
protezarea composite cu particularitatile
elemente rigide. cazurilor clinice
In cazul mai multor Deosebit de
bre§e pe acela§i hemicadran importanta pentru viabili-
- bre§ele mici se restabilesc tatea cazului clinic este
conjunct §i se utilizeaza apoi respectarea aspec- telor
elementele speciale de corelative stabilite intre
mentinere, sprijin, stabilizare. designul pro- tezei partial
in mod obi§nuit, mobilizabile scheletate, ele-
protezarile scheletate se mentele de mentinere, sprijin
trateaza edentatia de clasa a §i stabilizare alese,
lll-a complicate cu o bre§a reprezentate de cro§ete sau
suplimentara, mai ales cand de elementele speciale, §i
bre§ele sunt lungi; sprijinul particularitatea cazului clinic.
va fi aproape intotdeauna Cazurile clinice
dento- parodontal, aceasta
prezentate subliniaza
clasa de edentate fiind
algoritmul decizional in baza
favorabila utilizarii sistemelor
caruia alegem un tip sau altul
speciale de tipul culiselor
coroanelor telescopate, de protezare, un accent
capselor. deosebit acordandu-se
In conditiile unor dinji structurii protezarii partial
suporji cu valoare mobilizabile scheletate,
parodontala diminuata este
dictate de arhitectura fiecarui
indicat ca ace§tia sa fie
caz clinic. CAZ CLINIC 1 :
solidarizati prin bare.
Pacienta M.F., 35 ani,

Edentatia de clasa a mediu rural

IV-a Kennedy: in cazul

edentatiei de clasa a IV-a in-
 Fig. 4.157. Examen extraoral §i intraoral pacienta M. F.

Fig. 4.158. Examen extraoral pacienta M. F.: tomografie gura fnchisa, deschisS
in urma examenelor clinice (fig. ortopantomografie, tomografie - fig.
4.157) §i paraclinice (radiografii retro- 4.158) s-a formulat urmatorul diagnostic :
dento-alveolare la 13, 12, 23, 34, 32, 31, - Diagnosticul de stare generala: bun
41, 44, 45 §i studiu de model, (favorabil tratamentului stomatologic)
- Diagnostic odontal: abrazie grad 3 ge- edentatiei, cu tulburari functionale,
neralizata, avand ca etiologie trauma complicatii locale, loco-regionale §i
ocluzala, tulburari masticatorii §i fizio- generale, evolutie lenta spre sindrom
nomice cu complicatii locale, loco- dis- functional al sistemului
regionale §i generale, evolutie lenta stomatognat, prognostic favorabil sub
spre deschiderea camerei pulpare, tratament, netratata.
prognostic favorabil sub tratament, - Dishomeostazia sistemului
netratata. 18 carie de colet clasa V stomatognat manifesto clinic cu
Black, cla- sa IV Dechaume de interesare ocluzala, musculara,
etiologie plurifacto- riala, tulburari articulara.
masticatorii, evolufie lenta, complicatii - Diagnostic chirurgical resturi
locale §i loco-regionale, prognostic radiculare
favorabil sub tratament, netratata. 13, 23, 45 etiologie carioasa, tulburari
- Diagnosticul parodontal: parodontita masticatorii §i fizionomice, evolutie
marginala cronica generalizata, de lenta, complicatii locale §i loco-
etiologie plurifactoriala, cu evolutie regionale, prognostic favorabil sub
lenta, complicata cu mobilitate gradul tratament, ne- tratate.
2, cu prognostic favorabil sub - Diagnosticul de igiena - stare de
tratament, netratata. igiena orala nesatisfacatoare.
- Edentate partial Tntinsa maxilara
clasa II Kenedy cu 2 modificari, Planul terapeutic a fost guvernat de
subclasa C Lejoyeux §i edentate urmatoarele objective:
partial tntinsa mandibulara clasa I Obiectivul profilactic:
Kenedy cu 2 modificari, subclasa C a) Profilaxie locala nespecifica
Lejoyeux, de etiologie carioasa, > Educate sanitara
tulburari functionale masticatorii, de b) Profilaxie generala - vitaminoterapie,
deglutifie, fizionomice, evolutie lenta, psihoterapie
complicatii locale, loco-regionale §i > Detartraj (12, 27, 34, 32, 31,
generale, prognostic favorabil sub 41,
tratament, netratata. 44)
- Malocluzie prin lipsa reperelor ocluziei > Ozonoterapie
statice §i a parametrilor ocluziei c) Profilaxie locala specified
statice §i dinamice, etiologie edentate,
tulburari functionale, evolutie lenta Instituirea tratamentului a tinut cont
spre edentatie totala, complicatii de urmatoarele criterii:
locale, locoregionale §i generale,
a) Socio-economic:
prognostic favorabil sub tratament,
> Favorabil, avand in vedere
netratata.
posibili- tatile economice, timpul
- Malrelatie mandibulo-
pacientului, profesia sa §i distanja
craniana
fata de cabinetui stomatologic
extrapostural - excentrica, consecutiv
b) Dotarii tehnice mobilitate dentara de gradul 1.
> Favorabil Suportul muco-osos este
c) Competenta profesionala a echipei caracterizat de prezen|a mucoasei
sto- matologice reziliente, a creste- lor neregulate, indici
negativi ce pot fi pozi- tivati prin
Evaluarea indicilor clinico-biologici intermediul pregatirii specifice sau a
reprezinta un punct de piecare decisiv alegerii unui biomaterial cu structura
pen- tru elaborarea unui plan terapeutic adaptata acestor particularitati.
pertinent, aspect valabil pentru varianta Aspectele negative legate de
terape- utica aleasa ce poate ramane ocluzie rezida Tn modificarea parametrilor
ancorata in sfera protezarii sociale sau in ocluziei statice, datorita distructiilor
arealul de solu|ii terapeutice implanto- coronare Tntin- se la elementele odonto-
protetice, de elec|ie pentru pacientul parodontale exis- tente, antrenand
tanar. modificari ale traiectoriilor ocluziei
Aspectele pozitive ce dinamice, criterii evaluative ce vor fi luate
caracterizeaza indicii clinico-biologici Tn calcul Tn cadrul protezarii provizo- rii,
generali sunt repre- zentate de varsta esentiale pentru reabilitarea acestui caz
tanara, fara a eluda par- ticularitatile clinic.
intervalului de varsta 18-35 ani, precum §i In urma investigarii §i analizarii
de absenja afectiunilor ce ar pu- tea planu- lui de tratament Tn acord cu toate
influenja starea generala. principiile §i criteriile mentionate, s-a optat
Indicii loco-regionali sunt pentru urmatoarea solute terapeutica:
caracterizati de aspectele negative
cantonate la nivelul ATM, notand aspecte Maxilar:
de dinamica mandi- bulara caracterizata Restaurare fixa 13-23:
de excursii condiliene asimetrice, ce • elemente de agregare coroane de
acompaniaza laterodeviatia de partea Tnve- li§ metalo-acrilice la nivelul
stanga. 13,12, 23
Referitor la indicii clinico-biologici • corp de punte semifi'zionomic cu con-
lo- cali odonto-parodontali, se remarca un tact tangential cu creasta la nivelul
numar redus de unita|i odonto- 11, 21,22
parodontale, cu volum coronar redus ce Coroana de Tnveli? nefizionomica
se reflecta Tn subdimensionarea etajului la nivelul 27
inferior §i abrazie accentuata Proteza partial mobila acrilica :
generalizata. • 2 §ei acrilice
In ceea ce prive§te parodontiul, re- • 7 dinti acrilici anatomorfi
marcam recesiunea parodontala Tnsofita mediocuspidati
de indicele clinico-biologic radiologic care • Conector principal placuta palatina
in- dica fenomenul de liza osoasa Tn plan • EMSS - 2 cro§ete cervico-alveolare
ori- zontal, aspecte acompaniate de deschise dental la nivelul 23, 27 §i 1
crc§et cervico-alveolar deschis edental la • educate sanitara, pregatire generala,
nivelul 13 pregatire locala preprotetica (igieniza-
rea cavitatii orale;
Mandibula: • detartraj §i periaj profesional;
Restaurare fixa 34-45: • tratamentul gangrenelor 45, 13, 23;
elemente de agregare coroane • tratamentul leziunii carioase 27;
semifizionomice la nivelul: 34, 32, 31, • pregatire locala proprotetica
41,44, 45 (pulpectomie vitala 34, 32, 31, 41, 44,
dispozitiv corono-radicular la nivelul 45 12;
corp de punte semifizionomic la nivelul • prepararea substructurilor organice
33, 42, 43 13, 12, 23, 45, 44, 41,31,32, 34;
Proteza scheletata formata din: • protecfia substructurilor organice cu
2 §ei mixte metalo-acrilice masca Scutan;
5 din|i acrilici anatomorfi mediocuspidati • prepararea lojelor radiculare Tn
Conector principal placu|a metalica vederea realizarii dispozitivelor
dento-mucozala corono- radiculare la nivelul 13, 23,

EMSS - 2 cro§ete turnat Tn “T” la nivelul 45.

34, 45

Fig. 4.159. Aspect extraoral fata (a) §i profit (b) dupS protezare

Etapele tratamentului:
Aceasta varianta terapeutica provizo- rie, in CAZ CLINIC 2: Pacient A. M., 34 ani, mediu
contextul unei ierarhizari corecte a urban

planului terapeutic, sub semnul criteriilor

socio-economice favorabile, ar trebui sa
prefa|eze reabilitarea implanto-protetica
de electie pentru campul protetic,
manopera precedata de pregatire
preimplantara (augmentare §i sinus lift).
Cel de-al 2-lea caz clinic ne
ancorea- za ca §i varianta terapeutica tot
in teritoriul protezarii amovibile, reunind
protezarea provizorie la maxilar cu
protezarea scheletata ce a utilizat ca
EMSS sistemele speciale.
Fig. 4.161. Examen extraoral fa[a §i profit pacient A. M.

Fig. 4.162. Aspecte intraorale situatia initials

Fig. 4.163. Examen complementar pacient A. M. - ortopantomografie

In urma examenelor clinice (fig. (ortopantomografie - fig. 4.163 §i studiu
4.161, fig. 4.162) §i paraclinice de model) s-a formulat urmatorul
diagnostic : parodontala, cu tulburari functionale
- Diagnosticul de stare: buna (favorabi- masticatorii, fonetice, de deglutitie, fizi-
la tratamentului) onomice, evolutie lenta cu complicatii
- Diagnostic odontal: locale (resorbtii osoase), loco-regionale
1) Leziuni carioase localizate la (disfunctii ATM), prognostic favorabil prin
nive- lul 23, 33, 43, 44 de etiologie tratament, netratata.
plurifactoria- la, cu tulburari functionale Diagnostic ocluzal: malocluzie determi-
fizionomice, fo- netice, masticatorii, de nata de alterarea parametrilor ocluziei
deglutitie, evolutie lenta, complicatii locale statice §i dinamice, consecutiv edentatiei,
(parodontite apica- le, necroza, Malrelatie mandibulo-craniana excentri-
gangrena), prognostic favorabil prin ca, consecutiva edentatiei, produsa prin
tratament, netratate. basculare antero-posterioara, cu tulbu-
2) Abrazie localizata la nivelul 31, rarea functiilor masticatorii, fizionomice,
32, 41, 42 de gradul I, etiologie fonetice ?i de deglutitie, evolutie lenta cu
plurifactoriala, cu tulburari functionale complicatii locale, loco-regionale §i
fizionomice §i masticatorii, evolutie lenta, generale, prognostic favorabil prin tra-
complicatii locale, generale, prognostic tament, netratata.
favorabil prin tratament, netratata. Dishomeostazie manifesta clinic, etiologie
- Diagnosticul parodontal: parodontita carioasa, parodontala §i de edentatie, cu
marginala cronica generalizata tulburari masticatorii, fonetice, de
maxilara §i mandibulara, de etiologie deglutitie, fizionomice, evolutie lenta cu
plurifactoriala (placa bacteriana, complicatii locale, locoregionale,
tartru, edentate), ce antreneaza generale, prognostic favorabil prin
tulburari functionale masticatorii, tratament, netratata.
fizionomice, de deglutitie, evolutie Diagnostic chirurgical resturi radiculare
lenta, complicatii locale (re- sorbtie §i 15, 16, 17, 23, 24, 25, 26, de etiologie
atrofie osoasa), locoregionale, cu carioasa, tulburari masticatorii §i fizio-
prognostic rezervat, netratata. nomice, evolutie lenta, complicatii locale
- Edentate partial intinsa maxilara, §i loco-regionale, prognostic favorabil sub
clasa I Kennedy cu 1 modificare, de tratament, netratate.
etiologie carioasa §i parodontala, cu Stare de igiena orala nesatisfacatoare,
tulburari functionale masticatorii, depozite de tartru la nivelul tuturor uni-
fonetice, de deglutitie, fizionomice, tatilor odonto-parodontale restante.
evolutie lenta cu complicatii locale Indicii clinico-biologici loco-regionali
(resorbtii osoase), lo- co-regionale sunt caracterizati de o alternan|a a aspec-
(disfunctii ATM), prognostic favorabil telor pozitive cu cele negative, aspectele
prin tratament, netratata. negative fiind legate de disfunc|ia articula-
Edentatie partial intinsa mandibulara, ra, consecinja fireasca a starii de edentate
clasa II Kennedy cu 1 modificare, sub- §i a complicatiilor locale ale acesteia, re-
clasa C Lejoyeux, de etiologie carioasa §i prezentata de migrarile orizontale §i verti-
cale. Aspectele pozitive sunt reprezentate • 2 §ei acrilice
de starea de normotonicitate la nivelul • 9 dinti acrilici anatomorfi
mu§chilor manducatori ai mandibulei. mediocuspidati
In ce prive§te indicii clinico-biologici • conector principal placuta palatina de-
locali, la nivel odonto-parodontal se coletata
remar- ca aspecte negative prevalent • EMSS - 2 cro§ete cervico-alveolare
maxilare generate de numarul redus de deschise edental la nivelul 13 §i 22
unitati den- tare, in timp ce suportul muco-
osos este caracterizat de aspecte pozitive Mandibula:
maxilare §i mandibulare, cu exceptia Restaurari fixe metalo-acrilice agre-
cadranului 3 in care creasta mandibulara gate pe 33-34, 43-44 §i coroana de inveli§
este resorbita, avand un aspect concav. metalica 48.
Debutul terapiei protetice a fost Proteza scheletata formata din:
inifiat de pregatirea generala a pacientului • 2 §ei mixte metalo-acrilice
§i de cea psihologica. • 5 dinti acrilici anatomorfi
Din punct de vedere morfologic s-a mediocuspidati
urmarit realizarea la nivelul ambelor arca- • Conector principal placuta metalica
de, maxilara §i mandibulara a unor dento-mucozala
restau- rari protetice fixe §i partial mobile, • ESMSS - culise extracoronare la nive-
care sa refaca integritatea dento- lul 33, 44.
alveolara, iar functional restabilirea In cadrul pregatirii locale
functiilor sistemului stomatognat: preprotetice, s-au realizat: igienizarea
masticatie, fonatie, deglutitie, fizionomie. cavitatii bucale ; detartraj §i periaj
In urma investigarii §i analizarii professional ; tratamentul leziunilor
planu- lui de tratament in acord cu toate carioase de la nivelul 23, 33, 43, 44 ;
principiile §i criteriile mentionate, s-a optat extractia resturilor radiculare 15, 16, 17,
pentru urmatoarea solute terapeutica (fig. 23, 24, 25, 26.
4.164, 4.165), dictata de aspectele socio- Pregatirea locala proprotetica a
economice §i nu de solutia de electie, constat in: pulpectomie vitala (13, 11, 21,
aceasta etapa fiind provizorie, cu rolul de 22, 33, 34, 43, 44, 48); prepararea
a preintampina cortegiul de complicatii substructu- rilor organice (13, 11, 21, 22,
generat de neprotezare in a§teptarea 33, 34, 43, 44, 48); protectia
solutiei ideale. substructurilor organice cu ma§ti Scutan.

Maxilar:
Restaurare fixa metalo-acrilica 13-
22:
• elemente de agregare 13, 11,21,22
• corp de punte la nivelul 12
Proteza partial mobila acrilica :
 Tratamentul protetic propriu-zis a dispoziti- vului corono-radicular; amprenta
ur- marit etapele clasice reprezentate de: preliminary §i obtinerea modelelor
Maxilar: etalarea sulcusului preliminare §i a portamprentei individuale;
gingival; amprenta substructurilor amprenta functional §i obtinerea
organice pentru realizarea restaurarilor modelelor functionale; inregistrarea
fixe; inregistrarea relatiilor mandibulo- relatiilor mandibulo-craniene cu machete
craniene; verificarea §i adaptarea de ocluzie, verificarea §i adaptarea
scheletului restaurarii fixe; amprenta scheletului metalic al viitoarei proteze
preliminary §i obtinerea modelelor partial mobile, daptarea protezei definitive
preliminare §i a portamprentei individuale; Tratamentul postprotetic:
amprenta functionala §i obtinerea modele- adaptare primara la o saptamana;
lor functionale; inregistrarea relatiilor man- adaptare secondary la o luna; adaptare
dibulo-craniene cu machete de ocluzie; tertiary din 6 in 6 luni.
verificarea §i adaptarea machetei Tn
ceara a viitoarei protezei partial mobile
acrilice; adaptarea protezei definitive.
Mandibula: etalarea sulcusului

Fig. 4.164. Aspect extraoral al protezelor partial acrilice maxilare §i scheletate mandibulare

gingival; amprentarea substructurilor

organice pentru realizarea restaurarii fixe;
inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene;
adaptarea scheletului restaurarii fixe §i a
 Fig. 4.165. Aspect intraoral dupS protezare

Un aspect deosebit de important la fizionomice, fonetice, masticatorii, de

acest caz este monitorizarea viitoare, de- deglutitie, evolu{ie lenta, complicatii lo-
oarece unul din dezideratele terapeutice cale, prognostic favorabil prin trata- ment,
la ace§ti pacienfi cu varste cuprinse Tntre netratate.
18 §i 35 ani, este reprezentat de Diagnosticul parodontal: parodontita
diminuarea ratei de resorbtie §i atrofie, marginala cronica superficiala localizata la
prin Tnlocuirea constructor protetice nivelul grupului frontal mandibular, de
inainte de a se produce acest lucru. etiologie bacteriana, ce antreneaza tul-
burari functionale masticatorii, fiziono-
CAZ CLINIC 3: Pacienta S. I., 32 ani, mice, de degluti|ie, evolute lenta, com-
mediu urban plicatii locale (resorbtie §i atrofie osoa-
In urma examenelor clinice (fig. sa), loco-regionale, cu prognostic favo-
4.166, 4.167) §i paraclinice rabil prin tratament, netratata.
(ortopantomografie §i studiu de model) s- Edentate partial Tntinsa maxilara, clasa II
a formulat urmatorul diagnostic : Kennedy cu 1 modificare, subclasa A
- Diagnosticul de stare : buna (favorabi- Lejoyeux, de etiologie carioasa §i pa-
la tratamentului) rodontala, cu tulburari functionale mas-
- Diagnostic odontal : leziuni carioase ticatorii, fonetice, de deglutitie, fiziono-
localizate la nivelul 17, 21, 36 de
etiolo-
gie plurifactoriala, cu tulburari funciionale
mice, evolutie lenta cu complicatii locale, - Dishomeostazie manifesta clinic, etiolo-
loco-regionale, prognostic favorabil prin gie carioasa, parodontala §i de
tratament, netratata. edentafie, cu tulburari masticatorii, fo-
Edentate partiala mandibulara, clasa I netice, de deglutitie, fizionomice,
Kennedy cu 1 modificare, subclasa A evolutie lenta cu complicatii locale,
Lejoyeux, de etiologie carioasa §i paro- locoregionale, generale, prognostic
dontala, cu tulburari functionale masti- favorabil prin tratament, netratata.
catorii, fonetice, de deglutitie, fizionomi-
ce, evolutie lenta cu complicatii locale,
loco-regionale, prognostic favorabil prin
tratament, netratata.
Diagnostic ocluzal: malocluzie determi-
nata de modificarea parametrilor oclu- ziei
statice §i dinamice, consecutiv edentatiei.
Malrelatie mandibulo-craniana excentri-
basculare antero-posterioara, cu
tulbu- rarea functiilor masticatorii,
fizionomice, fonetice §i de deglutifie,
evolutie lenta cu complicatii locale,
loco-regionale §i generale, prognostic
favorabil prin tratament, netratata.
 Stare de igiena orala
nesatisfacatoare, depozite de tartru la
nivelul tuturor uni- tatilor odonto-
parodontale restante.

ca, consecutiva edentatiei, produsa prin

(di
Fig. 4.166. Aspect extraoral pacienta S. I. fata $i profil
 Fig. 4.167. Pacienta neprotezata, aspect intraoral

Fig. 4.168. RestaurSrile fixe metalice aplicate pe modelele functionale

Oglinda indicilor clinico-biologici ca elemente de mentinere, sprijin §i

ofera aspecte pozitive ale suportului stabilizare, in defavoa- rea utilizarii
muco-osos §i aspecte negative ale sistemelor speciale pentru care
suportului odonto- baza alegerii cro§etelor
parodontal datorita formei de parodontita suportul odonto-parodontal trebuie sa fie
marginala superficiala, element ce a stat la caracterizat de parametrii optimi.

Fig. 4.169. Aspect extraoral al protezelor finale

 Solutia terapeutica maxilara a fost
ancorata in teritoriul mixt, reunind o coroa-
na turnata la nivelul 17 (fig. 4.168, 4.169),
avand morfologia corespunzatoare din
punct de vedere al refacerii convexitafii
maxilare, premisa esenfiala a indeplinirii
func|iilor cro§etului aplicat pe acest dinte
suport §i o proteza partial mobila
scheletata (fig. 4.169), designul
conectoru- lui principal fiind redus, la baza
stabilirii acestuia stand conceptul
biomecanic, zo- nele biostatice bine
reprezentate §i numa- rul relativ mare de
dinfi.
Solutia mandibulara a tost
reprezen- tata de o restaurare fixa (fig.
4.168, 4.169), in acord cu indicii de
competenta biomeca- nica a elementelor
odonto-parodontale res- tante.
 Fig. 4.170. Aspecte final dupa protezare
Acest caz clinic reprezinta o imagine
corelativa a parametrilor ce caracterizeaza
campul protetic §i alegerea variantei
terapeu- tice (fig. 4.170), fiind cunoscut
faptul ca la pacientul tanar edentat
principiul de baza este reprezentat de
gasirea solufiei terapeu- tice care sa fie
inlocuita la un interval optim de timp,
pentru a nu produce fenomene de
resorbfie §i atrofie inerente evolutiei
varstei.
CAZ CLINIC 4: Pacient M.I., 28 ani, me- rior.
diu rural Ne confruntam cu sechelele unei
Diagnosticul acestui pacient ne despicaturi maxilo-palatine, din nefericire
anco- reaza in teritoriul reabilitarii orale, cu intervenfiile chirurgicale nu au redat un
resta- bilirea segmentelor afectate, cu camp protetic favorabil, intervenfia de chi-
refacerea armoniei faciale, fapt ce rurgie ortognata nu a putut fi transpusa in
constitute dezide- ratul terapeutic al plan practic, in aceste conditii protezarea
acestui caz. scheletata cu elemente Speciale a
Diagnosticul acestui caz a tost constitu- it solufia terapeutica de electie in
repre- zentat de: acest caz clinic.
- Edentate partial intinsa maxilara clasa Elementele de incongruenta la nivel
a lll-a Kennedy cu 3 modificari, subcla- mandibular au creat reale probleme in re-
sa D Lejoyeux, de etiologie plurifacto- stabilirea rapoartelor ocluzale.
riala, cu tulburari ale functiilor Analiza modelelor de studiu (fig.
sistemului stomatognat, cu complicatii 4.172) ofera imaginea clara a unei reality
locale , loco-regionale, generale, de necontestat, materializata printr-o bolta
netratata (fig. 4.171). palatina mutilata, cu §tergerea reliefului
- Malocluzie clasa III Angle, cu cunoscut, in acest context amputarea ca-
modifica- rea parametrilor ocluziei ninilor (fig. 4.173), impunandu-se ca o
statice (decalaj sagital 2 cm) alterarea con- ditie sine-qua-non de refacere
ocluziei dinami- ce, pastrarea ulteriora a arhitecturii maxilare , conferind
contactelor dentare Tn zona laterala buzei su- perioare o plenitudine optima,
16, 26 cu 36, 46 traumati- zante, cu facilitand in egala masura repozitionarea
prezen|a anomaliilor scheletale, cu cranio- mandibulara.
tulburarea functiilor sistemului
stomatognat, cu complicafii locale,

loco-regionale, generale, prognostic

rezervat, netratata.
- Incongruenta dento-alveolara prin Tn-
ghesuire la nivelul grupului frontal infe-
 Fig. 4.171. Aspect initial, inaintea protezarii

Fig. 4.173. Aspecte ale prepararii substructurilor organice in vederea

aplicarii sistemelor speciale la nivel canin

Aspectele de microstomie au oferit ocluzale.

elemente particular Tn abordarea terapeu- Protezarea scheletata a utilizat mij-
tica, conferind un Tnalt grad de dificultate loace speciale de mentinere, sprijin §i sta-
corelate cu sechelele cicatriceale labiale bilizare la nivelul caninilor, ce au fost am-
superioare. puta|i §i acoperiti de dispozitive corono-
Utilizarea machetei diagnostice (fig. radiculare, permi|and
4.174) a constituit o etapa importanta de astfel
prefigurare a viitoarei construc(ii protetice, vestibularizarea buzei superioare §i reda-
analizand redimensionarea dimensiunii rea unui echilibru dento-somato-facial (fig.
etajului inferior, configurarea suportului 4.175).
pentru buza superioara, un aspect forte Este foarte important sa punem in
important revenind refacerii rapoartelor ba-
Ian|a variantele terapeutice §i mai ales cum economice ce vor guverna mereu transpu- sa
surmontam obstacolele legate de parti- nerea Tn practica a variantelor terapeutice. cularitatea
cazului clinic §i criteriile soco-

Fig. 4.174. Machetele in ceara cu dintj ale viitoarelor proteze

Fig. 4.175. Proteza maxilara finite §/ aspectul pacientului dupa protezare

CAZ CLINIC 5: Pacienta M. R. 60 ani, In urma examenului clinic §i paraclinic

mediu urban: s-a formulat urmatorul dignostic :

Diagnosticul starii generate: pacientul nu Diagnosticul de integritate odontala: abrazie

prezinta afectiuni generate importante; starea generalizata gradul 2-3 la nivelul din|ilor restanti
generala permite tratamentul stomatologic; maxilari §i mandibulari, ce antreneaza tulburari
masticatorii, fizio- nomice, cu evolujie lenta, cu Elaborarea planului de trtament va avea in
prognostic favorabil Tn caz de tratament; vedere atat principle de baza: profi- lactic, curativ
Diagnostic de integritate parodontala: (morfologic, functional) dar §i expresia clinica a
parodontita marginala cronica superficia- la, indicilor biologici cu scopul ameliorarii lor
localizata la nivelul grupului frontal inferior, de imediate §i pozitivarii acolo unde este posibil, in
etiologie plurifactoriala, cu evo- lutie lenta, perspectiva unui tratament de durata.
prognostic favorabil prin tratament, in prezent Indici clinico-biologici defavorabili
netratata; protezarii §i modalitatea ameliorarii acestora in
Diagnostic de integritate a arcadei: edentate vederea surprinderii unui echilibru provizo- riu
partial intinsa maxilara, clasa I Kennedy, de dar progresiv spre o integrare cat mai corecta,
etiologie mixta, ce antreneaza tulburari extinsa, complexa din punct de vedere
functionale masticatorii, fizionomice, de homeostazic:
deglutitie, evoluand lent, dand complicatii locale - Tratament endodontic definitiv la dintii
ca resobtia §i atrofia crestei edentate §i restanti in scop protetic §i din consideren- tul
disfunctie articulara, avand prognostic favorabil cre§terii rezistentei intrucat sunt afec- tati
in caz de tratament, in prezent nefiind tratata. prin abrazie gradul 2;
Diagnostic de integritate ocluzala: malocluzie - De§i numarul dintilor restanti este redus,
prin modificarea parametrilor morfologici ocluzali, totu§i distributia acestora pe arcada este
a curbelor de ocluzie asimetrice, neregulate, aproximativ simetrica, bilateral, asigurand un
plan de ocluzie denivelat; potential favorabil mentinerii, sprijinu- lui §i
Diagnostic de integritate ATM: disfunctie stabilizarii viitoarei constructii prote- tice. De
articulara moderata, avand ca stiologie starea de asemenea in urma evaluarii cli- nice §i
edentate partiala intinsa §i stable de edentatie paraclinice dintii restanti ofera conditii
partiale reduse netratate §i de alta etiologie favorabile de rezistenta mecani- ca, raport
decelabila prin exa- mene paraclinice, dand optim coroana/radacina, ab-
tulburari masticatorii, evoland lent, cu prognostic
favorabil; Diagnostic de integritate a relatiilor
man- dibulo-craniene: malrelatie mandibulo-
craniana clasa allla V.Burlui extraposturala §i
excentrica, avand drept etiologie edentatia
partiala intinsa §i stable de edentatie partiala
reduse anterioare netratate, antrenand
tulburari masticatorii, de deglutitie, evoluand
lent, cu prognostic favorabil;
- Diagnostic de integritate homeostazica:
dishomeostazia manifesto clinic, cu inte-
resarea ocluzala, musculara, articulara.
- Diagnosticul starii de igiena: placa bacte-
riana, tartru generalizate; igiena orala ne-
satisfacatoare.
 senta migrarilor cu inclinarea coroanei -
elemente ce atribuie substructurilor organice
valoare protetica pozitiva, ce va permite
alegerea elementelor speciale de mentinere,
sprijin §i stabilizare -
- Elaborarea unei solu|ii protetice provizo- rii,
in vederea asigurarii unei etapizari Tn cadrul
procesului de corectare ?i reechili- brare
ocluzala;
Solujia de electie, definitiva este repre-
zentata de protezarea composita ce utilizea- za
ca elemente speciale de mentinere, sprijin §i
stabilizare:
- pentru maxilar: protezare hibrida ce reu-
zentata de un sistem disjunctor, alegere
terapeutica argumentata de amplitudinea
redusa a spatiului edentat, tinand cont Tn
egala masura de protezarea implantarii
dintilor restanti.
- pentru mandibula: protezare hibrida alca- tuita
din: restaurare tixa, coroane mixte
semifizionomice metalo-acrilice: elemente de
agregare 43, 42, 41, 31, 32, 33, 34 §i
coroane metalice la nivelul 37, 47 §i proteza
partial mobilizabila scheletizata alcatuita din
conector principal placuta linguala metalica
cu doua §ei mixte metalo-acrilice cu cinci
dinti modelati
ne§te o restaurare fixa la nivelul elementelor
odonto-parodontale restante §i o protezare
amovibila unilaterala, repre-

anatomorf mediu cuspidati §i elemente

speciale de mentinere, sprijin §i stabilizare.
Fig. 4.176. Aspect final al terapiei maxilare. Cazuistica Clinica de Protetica Dentara la§i
CAZ CLINIC 6: Pacient A. C., 63 ani, me- diu Edentafie partiala intinsa mandibulara clasa I
rural: Kennedy, de etiologie mixta, ce antreneaza
In urma examenului clinic §i paraclinic tulburari functionale masticatorii, de deglutitie,
s-a formulat urmatorul dignostic : fizionomice, evoluand lent, dand complicatii
- Diagnostical starii generale: pacientul nu locale ca resorbtia §i atrofia crestei edentate §i
prezinta afectiuni generale importante; disfunctie ar- ticulara, avand prognostic
starea generala permite tratamentul sto- favorabil in caz de tratament, in prezent nefiind
matologic; tratata; Diagnostic de integritate ocluzala:
- Diagnosticul de integritate odontala: abrazie malocluzie prin modificarea parametrilor
generalizata gradul 2-3 la nivelul din|ilor morfologici ocluzali, a curbelor de ocluzie
restan|i maxilari §i mandibulari, ce asimetrice, neregulate, plan de ocluzie
antreneaza tulburari masticatorii, fizio- denivelat;
nomice, cu evolujie lenta, cu prognostic Diagnostic de integritate ATM: disfunctie
favorabil in caz de tratament; articulara moderata, avand ca stiologie starea
- Diagnostic de integritate parodontala: de edentate partiala intinsa §i stable de
parodontita marginala cronica superficia- la, edentatie partiale reduse netratate §i de alta
localizata la nivelul grupului frontal inferior, etiologie decelabila prin exa- mene paraclinice,
de etiologie plurifactoriala, cu evo- lu|ie dand tulburari masticatorii, evoland lent, cu
lenta, prognostic favorabil prin tratament, in prognostic favorabil; Diagnostic de integritate a
prezent netratata; relatiilor man- dibulo-craniene: malrelatie
- Diagnostic de integritate a arcadei: edentate mandibulo- craniana clasa allla V.Burlui
partial intinsa maxilara, clasa I Kennedy, de
etiologie mixta, ce antreneaza tulburari
functionale masticatorii, fizionomice, de
deglutitie, evoluand lent, dand complicatii
locale ca resobtia §i
atrofia crestei edentate §i disfunctie arti- culara,
avand prognostic favorabil in caz
Fig. de tratament,
4.177. Aspect final al terapiei mandibulare.
in prezent nefiind tratata. Cazuistica Clinica de Protetica Dentara la§i
extraposturala §i excentrica, avand drept surprinderii unui echilibru provizo- riu dar
etiologie edentajia partiala intinsa §i stari- le de progresiv spre o integrare cat mai corecta,
edentate partiala reduse anterioare netratate, extinsa, complexa din punct de ve- dere
antrenand tulburari masticato- in vederea homeostazic:
rii, de degluti^ie, evoluand lent, cu pro- protezarii §i modalitatea ameliorarii acestora
gnostic favorabil; Prezenta restaurarilor fixe din gaudent a
- Diagnostic de integritate homeostazica: condus la aparitia reactiilor de tip inflama- tor
dishomeostazia manifesto clinic, cu inte- la nivelul parodontiului marginal si le- ziuni de
resarea ocluzala, musculara, articulara. tip pigmentar la nivelul tesuturilor moi - in
- Diagnosticul starii de igiena: placa bacte- special pe fata dorsala a limbii. Aceste
riana, tartru generalizate; igiena orala ne- manifestari orale sunt datorate procesului de
satisfacatoare. coroziune electrochimica ce poate fi
considerat o froma particular a fenomenelor
Elaborarea planului de trtament va avea de oxido-reducere - astfel se poate observa
in vedere atat principiile de baza: profi- lactic, pierderea luciului meta- lic, discromia.
curativ (morfologic, functional) dar §i expresia In acest caz s-a impus indepartarea in-
clinica a indicilor biologici cu scopul tregului sistem protetic bimaxilar §i elaborarea
ameliorarii lor imediate §i pozitivarii acolo unei variante terapeutice de tranzi- tie in
unde este posibil, in perspectiva unui trata- vederea restabilirii echilibrului sis- temului
ment de durata. stomatognat.
Indici clinico-biologici defavorabili
 Fig. 4.178. Aspect initial al cazului clinic.
Cazuistica Clinica de Protetica Dentara la§i

Solujia terapeutica de electie este re- bila scheletizata alcatuita din conector
prezentata de:
- pentru maxilar: protezare hibrida alcatuita
din: restaurare fixa, reprezentata de co-
principal placuta palatina metalica cu do- ua
§ei mixte metalo-acrilice cu 8 din|i modelati
anatomorfi mediu cuspidati cu
roane mixte semifizionomice metalo -
acrilice: elemente de agregare 13, 12, stabilizare doua culise extracoronare la

Fig. 4.179. Aspecte ale finalizarii cazului clinic.

Cazuistica Clinica de Protetica Dentara la§i

elemente speciale de mentinere, sprijin §i

 Antagonismul imaginilor initiate §i finale pendents de alegerea solutiei terapeutice de
pun fata in fata douS alternative tera- peutice, electie, rezultatul unei evaluSri clinice §i
prima incorectS din punct din punct de vedere paraclinice corecte, coroborate cu decizia
al realizSrii tehnologice a restaurSrii fixe alese, terapeuticS adecvatS cazului clinic, fSrS a
precum §i utilizSrii extensiilor distale, eluda corectitudinea derulSrii etapelor clini- co-
nejustificate de situatia clinic^, ce au avut drept tehnologice.
consecinta cre§te- rea gradului de mobilitate a
unitStilor dento- parodontale dispuse terminal,
cu protezarea compozitS finals ce a condus la
un echilibru in solicitarea suportului odonto-
parodontal §i muco-osos.
Este necesar de mentionat rolul hotS-
rator pe care l-a avut protezarea de tranzi- tie in
reechilibrarea oralS complexS, con- ducand la
o modelare §i revenire la o stare de normalitate
a parodontiului afectat de constructia proteticS
realizatS din gaudent, biomateriale cu valente
de certS incompa- tibilitate.
Evaluarea clinics §i paraclinicS rigu-
roasS conduce la identificarea corecta a
indicilor clinico-biologici odonto-parodontali §i
mucooso§i, elemente esentiale ce direc-
tioneaza alegerea designului protezei partiale
mobilizabile scheletizate, fScand dife- renta
nets intre cro§ete §i sistemele Speciale, in
egala mSsurS alegand sistemele disjunctoare
sau conjunctoare in acord cu arhetipul cazului
clinic.
Longevitatea cazurilor clinice in cazul
terapiei mobilizabile scheletate este de-
 CAPITOLUL 5

PRINCIPIUL BIOMECANIC IN PROTEZAREA

SCHELETATA
Terapia edentatiei par|iale fntinse es- te ului protezei Tn spatiul protetic potential, ate
guvernata de o serie de principii ce-§i pun biocompatibilitatii materialului din care este
amprenta decisiv asupra finalita|ii clini- ce: executata aceasta, ate stimularii mecanis- melor
- Principiul profilactic: impune ca nici biologice compensatorii capabile sa limiteze
un act terapeutic sa nu agraveze leziu- nile deja degringolada morfologica §i functionala produsa
existente §i sa nu determine apari^ia altor la nivelul sistemului stomatognat prin edentate.
leziuni noi. Principiul biologic presupune cunoa§terea
Intreaga activitate profilactica se sprijina clinica a tesuturilor pe care se sprijina aparatul
pe cunoa?terea, prin examen clinic §i paraclinic protetic adjunct, subliniind caracterul
amanunjit, a conditiilor individuate pe care individualizat al tratamentului gnato-protetic Tn
fiecare bolnav le prezinta, urmata de stabilirea raport cu indicii clinico- biologici. Indicii
unui plan de tratament profilactic §i curativ clinico-biologici de stare generate se desprind
corespunzator. Programs de profilaxie integrat din anamneza, din aspectul fizionomic, din
include, tn primul rand, educafia sanitara reactiile psiholo- gice ate bolnavului sau din
intensa, bazata pe modelul teoriei comunicarii, eventualele ex- amene de specialitate realizate
Tn cadrul caruia mesajul circulant de la emifator prin cola- borare interdisciplinary. Indicii clinico-
la receptor trebuie sa fie clar, ex- presiv §i biologici de stare locate se obtin Tn urma
adaptat contextului temporal, topic, social etc. examenului clinic minutios §i a examenelor
- Principiul curativ : presupune res- paraclinice.
taurarea morfologica §i functionala a sis- - Principiul homeostazic : Reechili-
temului stomatognat. Refacerea morfologica - brarea tulburarilor generate prin pregatirea
relafia dintre substitutul anorganic §i suportul generate a organismului reduce posibilita- tea
organic este pur mecanica, problemele complicatiilor edentatiei partiale, asigu- rarea
deosebite fiind pre- zente in refacerea homeostaziei nespecifice, creand condifii de
functionala, care Se adreseaza individualizat sanatate structurilor stomato- gnatice.
fiecarui act functional la nivelul sistemului - Principiul ergonomic : urmare§te ca
stomatognat. activitatea sa se desfa§oare Tntr-un cabinet
- Principiul biologic: Respectarea organizat Tn §edin|e de tratament cat mai dese
principiului biologic in tratamentul edentatiei §i riguros etapizate, care sa duca la rezolvarea
partiale prin mijloace mobiliza- bile trebuie sa cazului intr-un timp scurt. Or- ganizarea
aiba Tn vedere realizarea unei multitudini de activitafii medicului dentist Tn contextul
probleme cum sunt ace- lea ate integral design- protezarii mixte are o importanta deosebita
deoarece acesta desfa§oara o munca ce ale sale s-au stabilit relatii functionale §i
Tnsumeaza un numar enorm de tehnici de morfologice concretizate sub forma unitatii
lucru, utilizeaza un instrumentar foarte variat §i arhitecturale a craniului visceral §i neural.
complicat, iar campul operator pe care
Structura functionala a craniului
actioneaza este foarte mic. In- treaga sa
visceral
activitate trebuie sa se organi- zeze §i sa se
Deoarece toate functiile sistemului
desfa§oare dupa o serie de principii
stomatognat presupun mi§carea segmen- telor
ergonomice, ce au Tn vedere protectia
mobile ale sistemului §i crearea de presiuni la
personalului medical §i a bolnavu- lui Tn fata
nivelul suportului sau osos, Tn interiorul
stresului activitafii stomatologice.
scheletului visceral s-au produs restructurari ale
- Principiul biomecanic: presupune
osului §i o trabeculare co- respunzatoare, care
cunoa§terea Tn detaliu a aspectelor legate de
transmite §i anihileaza fortele §i presiunile.
stabilitatea biomecanica a aparatelor §i
Intregul sistem trabecular osos de la nivelul
rezistenfa tesuturilor orale.
componente- lor osoase ale craniului visceral
formeaza structura functionala a sistemului
stomatognat, care nu numai ca formeaza un tot
BIODINAMICA PROTEZELOR
unitar, trecand de la un element osos la altul,
SCHELETATE IN CAVITATEA
dar se continua cu o structura functionala
ORALA
adecvata anihilarii presiunilor la nivelul craniului
Scheletul osos al extremitatii cefalice,
neural.
cunoscut sub denumirea de craniu, se compune
La nivelul sistemului stomatognat, for- ta
din doua portiuni distincte - neurocraniul §i
este generata de catre mu$chii mobiliza- tori ai
splanchnocraniul, avand funcfii §i morfologie
mandibulei, mu§chii limbii, mu$chii orofaciali, in
diferite.
timpul exercitarii functiilor sistemului. Forta
In timp ce neurocraniul realizeaza
protectia encefalului §i s-a dezvoltat Tn functie generata de contractia mus- culara se transmite
de cre§terea raportului dintre zonele de la nivelul structurilor osoase de-a lungul unor
coagitafie §i zonele senzoriale §i soma- tice, adevarate linii de forta ce se continua de la
splanchnocraniul sau craniul visceral s-a insertiile muscu- lare, in interiorul scheletului.
dezvoltat Tn raport de necesitatea pro- tectiei La nivelul insertiilor musculare, fibrele
unor receptori periferici (oftalmici, olfactivi), dar conjunctive se continua grupate in fascicule de-
mai ales Tn raport de necesi- tati functionale a lungul liniilor de rezistenja ale osului, incluse
legate de fonatie, mastica- tie, deglutifie,
in structura acestuia prin procesul de osificare §i
mimica.
mineralizare. In afara de in- sertii, forta §i
Cele doua segmente ale craniului, Tn
presiunea se transmit la nivelul fetelor ocluzale
evolutia lor filogenetica s-au aflat Tn rapoar- te
ale dintilor §i ale articula- tiei temporo-
diferite - mai Tntai Tn juxtapunere antero-
posterioara, apoi de supraetajare. Odata cu mandibulare. De§i exista pareri contradictorii

umanizarea craniului, Tntre cele doua segmente privind transmiterea de presi- uni prin
intermediul articulatiei, studiul structure continua cu sistemul trabecular mentonier
func^ionale a condilului articular mandibular a Tncruci§andu-se cu cel de partea opusa.
evidenjiat o orientare a trabeculelor de sus in Insertia mu§chiului temporal pe apofiza
jos §i dinainte inapoi. coronoida §i prelungirea fasciculelor de colagen
In mi§carile de masticate, in degluti- tie, in interiorul mandibulei due la crearea
mu§chii mobilizatori ai mandibulei pro- iecteaza sistemului trabecular coronoidian ce se continua
mandibula asupra maxilarului cu o forta posibila de-a lungul linei oblice externe. Un alt fascicul al
de aproximativ 30-400 kgf ce se exercita la trabeculatiei coronoidiene trece pe sub incizura
nivelul reliefului ocluzal al dintilor. Conform sigmoi- da, mergand spre condil, unde se
legilor mecanicii, forta este exercitata asupra incruci- §eaza cu fasciculele din sistemul bazilar
fetelor ocluzale ale arcadelor mandibulare §i §i dentar. Pe fata interna a mandibulei se
maxilare in mod egal dar cu directie opusa. dezvolta trabeculata pterigoidianului extern $/
Forta ocluzala receptata la nivelul fetelor milohioidianului, de-a lungul liniei oblice interne.
ocluzale ale arcadelor dentare este transmisa Oasele masivului facial reprezinta, ca §i
osului subjacent prin intermediul restul scheletului de altfel, un exemplu al
desmodontiului, ce- ea ce a dus la o densificare, modului in care are loc adaptarea structurii la
o condensare a corticalei alveolare, ca prima functie. Avand o structura spongioasa,
structura functionala de anihilare §i transmitere continand mai multe cavitaji (sinusala, orbitara,
a fortelor ocluzale sub forma de presiuni. nazala), oasele masivului facial rezista la
Paralei cu densificarea corticalei alveolare, s-au solicitari importante, datorita unei arhitectonici
dezvoltat trabeculajii circulare, care Tnconjoara interioare care Tl structureaza Tn stalpi §i
alveola. De la nivelul dintilor §i alveolelor, platforme de rezistenta.
presiunea este transmisa bazei osoase maxilare
§i mandibulare. Osul mandibular prezinta o
structura spongioa- sa, trabeculata, acoperita cu
o corticala osoasa de o grosime ce o depa§e§te
pe cea maxilara.
La mandibula, sistemul trabecular dentar
reunit la extremitatea apicala a alveolelor se
une§te cu sistemul trabecular al arcului bazal
indreptandu-se spre condilul mandibular.
Insertiile musculare ale mase- terului,
pterigoidianului intern, suprahioidi- anului,
mu§chilor mentonieri formeaza sistemul
trabecular bazilar. Sistemul trabecular bazilar se
continua distal, Tndreptan- du-se spre condil §i
spre apofiza coro- noida.
Anterior, trabeculatiile bazilare se
 In cazul maxilarului, in structurarea circulare, formand Tn an- samblu sistemul
osului intervin mu§chii ce au insertii pe acest os trabecular peridentar care, unindu-se la baza
§i dintii prin implantarea lor Tn osul alveolar. Ca procesului alveolar Tn arcul bazal, transmit
§i la mandibula, in jurul rada- cinii dentare se presiunile catre stalpii de rezistenfa t?i
produce o condensare a osului sub forma platformele osoase ori- zontale (fig. 5.1).
laminei dura, Tnconjurata de trabeculatii

Fig. 5.1. Stalpii de rezistenta la nivelul oaselor maxilare

Stalpul fronto-nazal sau incisiv preia de rezistenta ale stalpu- lui zigomatic se Tmpart
presiunile exercitate la nivelul incisivilor, Tn patru fascicule, care se orienteaza dupa cum
caninilor §i premolarilor prin intermediul arcului urmeaza:
bazal superior, urea prin intermediul apofizei - un grup se Tndreapta spre marginea
montante a maxilarului §i se Tm- parte Tn trei inferioara a orbitei, Tntalnindu-se cu fasciculul
fascicule de trabeculatii. Primul grup merge similar desprins din stalpul nazo- frontal,
spre creasta frontala §i spre oasele nazale. anihilandu-se reciproc;
Aceste din urma trabeculatii se unesc cu cele - un grup de trabeculatii se orienteaza
de partea opusa, trecand prin oasele nazale. spre marginea externa a orbitei, iar Tn unghiul
Al doilea grup, al liniilor de rezistenfa, supero-extern al acesteia se Tmpar- te la
merge spre marginea inferioara a orbitei §i, Tn randu-i Tn doua fascicule, unul Tndreptandu-se
sfar§it, al treilea, de-a lungul marginii superioare spre marginea superioara a orbitei pentru a se
a orbitei, prin arcada sprance- noasa. Tntalni §i anihila cu fasciculul desprins din
Stalpul zigomatic este cel mai puter- nic fronto-nazal, altul Tndreptandu-se spre creasta
stalp al masivului facial, preluand forte- le de la temporala a frontalului, se continua in creasta
primul molar maxilar, merge prin creasta tempora- la a parietalului;
zigomato-alveolara spre apofiza piramidala a - un grup de trabeculatii osoase se
osului maxilar, catre arcada zigomatica. Liniile indreapta prin apofiza zigomatica, prin creasta
supramastoidiana spre linia tempo- rala a craniului neural, cu care formeaza un sistem
parietalului, unde se Tntalne§te cu fasciculul unitar de rezistenta, protectie §i anihilare a
provenit din creasta temporala a frontalului. Un fortelor. Adaptarea structurii osoase §i formarea
fascicul al acestui grup zi- gomatic se indreapta arhitectonicii de rezistenta confera craniului o
spre sfenoid. mare elasticitate §i o capacitate deosebita de
- un grup ce se desprinde din stalpul rezistenta la solici- tari mecanice.
zigomatic se indreapta spre sfenoid.
Stalpul pterigopalatin preia presiunile de Fortele care actioneaza la nivelul
la nivelul molarului 7 §i 8 transmijandu- le, prin protezelor partial mobilizabile
intermediul apofizei pterigoidiene, spre osul scheietate
sfenoid. Proteza partial mobilizabila scheletata
Cei trei stalpi verticali ai maxilarului su- aplicata in cavitatea orala este supusa ac- tiunii
perior sunt solidarizaji prin adevarate plat- unor forte extrem de variate care tind sa o
forme orizontale osoase formate de apofi- zele disloce de pe campul protetic.
palatine ale osului maxilar §i orizontale ale Fortele ce actioneaza la nivelul acestor
osului palatin, plan§eul orbitei §i baza craniului.
tipuri de proteze mobilizabile pot fi distribute
In interiorul acestor platforme exis- ta
uniform, pe o suprafaja cat mai mare,
trabeculatii ce orienteaza fortele de rezistenta
directionate §i diminuate ca intensitate doar prin
spre linia mediana sau longitudinal.
proiectarea corecta a design-ului protezei,
Platforma palatina este strabatuta
printr-o selec{ie §i plasare corecta a
transversal de linii de for|a ce provin din jurul
elementelor componente §i o ocluzie
radacinilor palatinale ale molarilor §i
echilibrata, avand ca rezultat o solicitare in
premolarilor, orientandu-se spre rafeul median,
parametrii biologici a campului protetic, cu
unde se rezolva prin anihilare cu cele de partea
mentinerea sau reca§tigarea homeostaziei
opusa.
sistemului stomatognat.
Dintre cele trei platforme orizontale, baza
Proiectarea constructiei protetice tine cont
craniului reprezinta zona cea mai importanta de
de legi mecanice §i biologice. In cazul
receptare a presiunilor din sfera faciala. O parte
din fortele de presiune se rezolva la acest nivel, protezelor partial mobilizabile scheietate, cu cat

al structurilor elemen- telor osoase §eaua terminala este mai lunga, cu atat forta

componente, o alta parte se transmite bol|ii exercitata la nivelul dinfilor limi- trofi bre§ei este
craniene. Bolta craniana, de forma ovoidala, mai mare, situate cu totul nefavorabila §i
prezinta ea insa§i conden- sari ale structurii nebiologica.
functionale de rezistenta de forma unor veritabili Tylman statuta ca este esenjiala pas-
stalpi ce Tncing, ca ni§te cercuri, ovoidul trarea unor anumite rezerve atunci cand se
cranian.
Structura functionala a elementelor
osoase ale sistemului stomatognat nu poa- te fi
privita separat de structura functionala a
 incearca interpretarea fenomenelor cele trei planuri spaflale, dato- rita existenfei
biologice exclusiv prin legile matematice. diferentei de rezilien|a dintre substructurile

Totu§i, injelegerea mecanismelor simple §i odonto-parodontale §i {esutu- rile moi ce

acopera crestele alveolare.
asocie- rea cu acestea pot ajuta in conceperea
unui design al protezei mobile care sa indepli-
neasca obiectivele biologice §i profilactice de
conservare a (esuturilor biologice.
Mecanismele pot fi clasificate in doua
mari categorii: simple §i complexe. Cele
complexe sunt o suma sau combinafie de mai
multe mecanisme simple. Cele 6 me- canisme
simple sunt: parghia, pana, §uru- bul, roata cu
ax, scripetele §i planul incli- nat. Dintre acestea,
in conceperea protezei mobile, trebuie evitate
parghia §i planul inclinat (fig. 5.2).
Simplist explicat, parghia este o bara
rigida cu un punct de sprijin plasat undeva de-a
lungul ei. Bara se poate sprijini in acest punct
sau poate fi “agatata”. Acest punct de susfinere
se nume§te fulcrum sau punct de sprijin sau
centru de rotate, bara putand efectua o mi§care
de rotate in jurul acestui punct.

Fig. 5.2. Cele 6 mecanisme simple: parghia, pana,

§urubul, roata cu ax, scripetele §i planul inclinat

In cazul unei proteze partial mobiliza- bile

scheletate, cand o forja actioneaza la nivelul
unei §ei terminale, aceasta va efectua o
mi§care de rotate ce se poate des- compune Tn
 Chiar daca aceasta mi§care pare a fi sens, avand marimea egala cu suma celor doua
minima, efectul nociv asupra dintilor suport forte care au compus-o. (fig. 5.4) Fortele de
poate fi major, mai ales atunci cand prote- za nu aceea§i directie, dar de sens contrar dau o
este reconditfonata o lunga perioada de timp. rezultanta egala cu diferenta lor avand sensul
Exista trei tipuri de parghii, clasificate in fortei mai mari (fig. 5.5).
functie de plasarea punctului de sprijin fata de
forta de ac|iune §i forta de rezisten- ta (fig. 5.3).
Prin notiunea de forte se define§te cauza
Fig. 5.4. Compunerea fortelor cu acela§i punct de
capabila sa schimbe starea de repaus sau de
aplicare, aceea§i directfe §i acela§i sens
mi§care a unui corp. Forta care este
determinata prin directie, sens, punct de
F2 Fr=F2-F, F,
aplicare este reprezentata grafic printr-un
◄-- - « • »
segment de dreapta denumit vec- torul fortei. Fig. 5.5. Compunerea fortelor cu acela§i punct de
Directia acestui vector este determinata de aplicare, aceea§i directie §i sens opus

dreapta din care el face parte, sensul sau este In cazul a doua forte concurente (cu
indicat de sageata, marimea vectorului de punct de aplicatie comun), rezultanta se poate
valoarea lui scalara. obtine cu ajutorul paralelogramului construit pe
Conform principiului suprapunerii cele doua forte avand marimea §i directia
efectelor, daca asupra unui rigid actionea- za diagonalei paralelogramului tra- sat (fig. 5.6).
mai multe forte concurente, efectul lor este
acela§i cu cel al rezultantei lor. Deoa- rece
fortele sunt marimi vectoriale, rezul- tanta lor se
gase§te dupa regula adunarii vectorilor.
Fortele de acela§i sens §i directie se
compun dand o rezultanta de aceea§i directie §i Fig. 5.6. Compunerea fortelor cu punct de aplicatie

Clasal

Fig. 5.3. Clasificarea parghiilor

 comun §i de acela§i sens are punctul de apli- catie pe
In cazul unui sistem de mai multe forte, segmentul de dreaptS care une§te punctele de
procedam din aproape in aproape, compunand aplicatie ale celor doua forte §i imparte acest
doua forte §i obtinand rezultanta partiala, pe segment in parti invers proportionate cu
care apoi o compunem cu forta a treia §.a.m.d., mSrimile acestor forte (fig. 5.7).
pentru ca in final sa obtinem rezultanta globala.
In continuare, ne vom ocupa de un sistem
de doua forte paralele, extinderea la cazul mai
multor forte fiind simpla. Sa con- sideram doua
forte F! §i F2 paralele §i de acela§i sens.
Rezultanta lor va fi paralela §i de acela§i sens
cu fortele date, iar marimea sa va fi egala cu Fig. 5.7. Aflarea punctului de aplicatie al fortei rezul-
suma modulelor celor doua forte, R = Fi + F2. tante, tinand cont de egalitatea momentelor fortelor

O alta marime importanta, pe langa

rezultanta fortelor, este momentul fortei, definit Un caz particular, de o deosebitS im-
ca fiind produsul vectorial dintre forta §i bratul ei portanta, il reprezintS ansamblul a doua forte
fata de punctul de rotate. paralele, de sens contrar §i egale in mSrime.
M = hkXF De§i rezultanta acestui sistem es- te nula,
unde bF este vectorul de pozifle fata de O al fortele nu sunt in echilibru, corpul cSpStand o
punctului de aplicatie al fortei F. mi§care de rotate. Un astfel de sistem de forte
Pentru ca un obiect sa fie in echilibru, formeazS un cuplu de forte.
trebuie ca momentul rezultant al fortelor ce Distanja dintre forte este bratul cuplu- lui,
actioneaza asupra acestui corp sa fie nul. iar momentul cuplului este produsul dintre
Momentul rezultant al fortelor este, de fapt, mSrimea uneia dintre forte §i bratul cuplului.
momentul rezultantei acestor forte (teore- ma lui Pentru a concluziona, enuntam urmS-
Varignon). toarele: forta care imprima o mi§care unui corp
Astfel, in cazul nostru, suma momen- este forta activa, iar forta care se opune acestei
telor celor douS forte trebuie sS fie nulS. mi§cSri este forta de rezistenta (pasiva). Atunci
M, + Mj = 0
cand forta activa este egala cu forta de
adicS:
rezistentS corpul este in stare de echilibru.
Fibi — F2b2 = 0
In mecanismul masticatiei, mandibula
(in fa(a celui de-al doilea termen am luat semnul
este supusa la o suma de forte active care o
minus, deoarece tinde sa producS rotatia in
mobilizeazS in contradictie cu fortele pasive de
sens invers trigonometric). Din relatia
rezistenta. Fortele active se manifests §i asupra
precedents rezultS:
dintilor, a restaurSrilot fixe sau mobilizabile
k'-f? Fortele active sunt generate de
b2 F,
A§adar, rezultanta a doua forte para- lele musculatura activS care imprimS mandibu- lei
mi§carea, iar fortele pasive sunt date de
greutatea mandibulei, tonusul muscula- turii
antagoniste, parodontiul marginal din(ii restanti,
osul alveolar edentat.
Ridicarea mandibulei §i inchiderea gurii
se produce prin actiunea intregului grup de
mu§chi ridicStori care se contracts sinergic (fig.
5.8). Sub influenta mu§chilor ridicStori,
mandibula este ridicatS §i pre- satS cStre
maxilar cu o putere egalS cu forta declan§atS
de ace§ti mu§chi. AtSt directia de deplasare a
mandibulei cat §i forta care o aplicS asupra
maxilarului sunt determinate de rezultanta
actiunii grupu- lui de mu§chi ridicStori.
 Fig. 5.8. Inser^ia mu§chilor manducatori maseter, temporal, pterigoidian intern §i pterigoidian extern
(dupd Netter)

Astfel mu§chii temporal! prin contrac- tia rezultanta contractiei tuturor ridica- torilor ce se
lor bilaterala determina mi§carea in sens manifesta pe o directie normala pe planul de la
postero-superior pe o directie care se intretaie Frankfurt §i care face un ungi de 75 de grade cu
cu planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de planul ocluzal, manifestandu-se catre superior
grade, deschis posterior, pterigoidienii interni in cu o marime de aproximativ 180 kgf.
sens antero- superior, pe o directie ce intretaie Complexitatea articulatiei temporo-
planul de la Frankfurt sub un unghi de 110 mandibulara, contractia a numai o parte din
grade deschis anterior, iar maseterii au acela§i fasciculele musculare, due la o varietate
sens pe o directie ce intretaie planul res- pectiv aproape infinite a mi§carilor mandibulare ca
sub un unghi de 97 grade cu ace- ea§i sens, directie, intensitate a forfei, in de-
deschidere anterioara (fig. 5.9). pendenta cu cerinfele functionale ale de-
plasarilor mandibulare. Astfel forta declan- §ata
de musculatura ridicatoare este in medie de 10-
20 Kgf la nivelul incisivilor §i 30-50 Kgf la nivelul
lateralilor. In timpul masticatiei aceste forte se
exercita la nivelul arcadelor dentare §i mai ales
a suprafe- telor ocluzale avand intensitatea
maxima in faza juxta-ocluzala a masticatiei.
De§i for- tele manifestate la nivelul fetelor
ocluzale cresc de la anterior spre posterior,
presiu- nile exercitate scad de la anterior spre
posterior. Din relafia P=F/S se observa rapor-
Fig. 5.9. Sensurile de actiune a principalelor grupe tul invers proportional dintre presiune §i
musculare ridicatoare suprafata. A§a se explica faptul ca la nive- lul
Aplicand legea paralelogramului se obtine
frontalilor presiunea este foarte ridicata, scade verticala ce trece prin centrul de greutate al
la nivelul premolarilor, ajunge minima la nivelul corpului sustinut se con- funda sau se apropie
molarilor de 6 ani care au suprafata ocluzala de verticala ce trece prin centrul de greutate al
cea mai mare §i cre§te u§or la molarii de 12 ani corpului sustina- tor §i cand suprafata
§i molarii de minte. Diferenja de morfologie poligonului de sustinere este pe cat posibil mai
coronara, radicula- ra §i osoasa influenteaza intinsa.
valoarea fortei. Fortele active i§i manifesto Centrul de greutate al unui corp limitat de
actiunea la nivelul fetelor ocluzale avand ca o semielipsa se obtine din formula
punct de piecare centrul geometric al acesteia. OG/OA=X/A=4/3, X=4A/3 (fig. 5.10).
Fortele de rezistenta (pasive) sunt
generate de rezistenta mecanica a dinte- lui,
rezistenta mecanica a elementului gnatoprotetic
§i de structura membranei desmodontale, a
corticalei osoase. Aces- te forte se numesc
pasive deoarece ele apar ca un raspuns la
fortele active (apar numai atunci cand exista
solicitare) §i se opun deplasarilor §i
deformarilor. Osul are un nivel de rezistenta
limitat, de apro- ximativ 1,6 kgf/cm2, de aceea la Fig. 5.10. Stabilirea centrului de greutate al arcadei
superioare
nivelul sistemului stomatognat actiunea fortelor
este gradata de existenta receptorilor mucoasei
S-a ajuns la concluzia ca centrul de
periferice, desmodontiul, struc- turilor articulare,
greutate pentru maxilar s-ar afla pe axul sagital
mu§chilor.
la unirea a 2/5 posterioare cu 3/5 anterioare,
Sub actiunea fortelor active §i pasive
ceea ce permite trasarea linii- lor de maxima
proteza se poate mobiliza §i in cele din urma
stabilitate a boltii palatine reprezentate prin axul
disloca de pe campul protetic. De aici
sagital mediu, axul transversal §i doua axe
necesitatea asigurarii unui echili- bru static §i
transversale obli- ce drept §i Stang (fig. 5.11).
dinamic al acesteia precum §i combaterea
fortelor care tind sa mobili- zeze proteza partial
mobilizabila
Stabilitatea statica a protezelor partial
mobilizabile scheletate
Se afirma despre un corp ca este in
echilibru static, atunci cand verticala tre- cand
prin centrul sau de greutate este in interiorul
poligonului sau de sustinere. Conditia de
echilibru a doua corpuri din care unui il sustine
pe celalalt este indepli- nita atunci cand
 I

linia
jnterpreiholi'ra

trlrisversala

2/5
axa oblica axui aia oblica
transversala dreapta medio-sagital transversala stanga

Fig. 5.11. Liniile de maxima stabilitate ale palatului

Considerand arcada dentara ca o se poate proteza numai prin proteze asimetric

semielipsa Tntr-un plan orizontal, Dubecq §i echilibrabile (fig. 5.12).
Delmas-Marsalet au facut demonstratia
geometrica a echilibrului static al protezei
maxilare, linia curba DCE este conturul
semieliptic al arcadei, YY”, axul mare al acestei
elipse §i planul median al arcadei. Centrul de
gravitafie al sistemului (O) se gase§te la unirea
a 2/5 posterioare §i 3/5 anterioare.
Prelungind DO §i EO obfinem punc- tele
AB, la intersec(ia lor cu elipsa. A §i B sunt
simetrice cu E §i D fa|a de O, centrul de
gravitate, ele marcand in acela§i timp limita Fig. 5.12. Crearea punctelor simetrice

anterioara a punctelor de pe arcada, care i§i

In acest ultim caz proteza se poate
gasesc simetricul lor pe partea opusa a arcadei
echilibra nu printr-o prelungire simetrica, ci prin
Tn mod echilibrat. Orice punct considerat
mai multe prelungiri cu puncte de spri- jin pe
anterior de A (exemplu G) T§i gase§te
arcada opusa cat mai aproape de pozifia
simetricul sau Tn afara arcadei alveolo-dentare
punctului simetric edenta|iei.
(G”) §i prin urmare nu se poate echilibra static
Exista situatii cand edentajia sa afla atat
simetric pe arcada. AB fiind linia interpremolara,
anterior cat §i posterior fa(a de linia
orice edentate situata posterior de aceasta se
interpremolara (AB) protezandu-se prin proteze
poate proteza prin proteze simetric echilibrabile
simetric-asimetic echilibrabile (fig. 5.13).
§i implicit orice edentate anterioara acestei linii
 Fig. 5.13. Arcurile de stabilizare fn diferite tipuri de edentafie: simetric echilibrabila, asimetric echilibrabila,
simetric-asimetric echilibrabila

De asemenea, din punct de vedere static forte care se nasc Tn timpul exercitarii functiilor
echilibrul pieselor protetice necesita coincidenfa sistemului stomatognat pot actiona la nivelul
centrului lor de gravitate cu zona de stabilitate margini- lor protezei (iar combaterea lor se face
maxima cu suprafaja de sus|inere. le fel ca Tn cazul protezelor mobile totale) sau
Problema stabilitatii statice trebuie Tn- le nivelul dintilor §i atunci problema devine mai
teleasa diferit pentru maxilar unde proteza este complexa. In cazul dintilor punctul de aplicare al
"suspendata" de campul protetic fata de fortelor ce se deplaseaza Tn timpul exercitarii
mandibula unde ea se "sprijina" pe campul functiilor sistemului stomatognat este pe
protetic respective. In ambele situa- |ii protezele suprafata ocluzala a dintilor Tn centrul ei
adjuncte partiale trebuie sa aiba o caracteristica geometric (vom lua Tn considerare dintii suport
comuna: reparti|ia uniforma a greutatii protezei §i dintii artificiali). Intensitatea fortei este §i Tn
pe elementele campului protetic pe care se functie de coe- ficientul de masticate a fiecarui
sprijina. Pe langa elementele de statica dinte, de rezistenta alimentelor, iar Tn cazul
descrise mai intervin Tn stabilitatea protezei dintilor artificiali §i de raportul dintre suprafata
mobile detaliile morfo- logice ale campului lor ocluzala §i aceea^i suprafata a dintelui pe
protetic, numarul, topo- grafia, implantarea care Tl Tnlocuie§te.
dintilor suport, forma arcadelor, tuberozitati F=S'/S xAxCm
retentive.
S = marimea suprafefei ocluzale a dintilor
naturali,
Stabilitatea dinamica a protezelor
S” = marimea suprafete i ocluzale a dintilor
partial mobilizabile scheletate
artificiali,
Interpusa Tntre formatiuni anatomice cu
A = rezistenta alimentului,
func|ii variate, unele dintre ele cu o mo- bilitate
Cm = coeficient de masticafie.
deosebita, proteza adjuncta va fi supusa unui In felul acesta se poate calcula pentru
complex de forte a caror rezul- tanta poate duce fiecare dinte forta pe care o prime§te Tn central
la dislocarea ei de pe campul protetic. Aceste sau geometric. Totalitatea acestor forte care
cad pe suprafata ocluzala a dinti- lor va genera fata ocluzala a modelului de gips a campului
forta activa (Fa). Pentru simplificarea calculului protetic.
acestor forte se iau in considerare coeficientii Cu ajutorul hartiei de calc se acopera
propu§i de Duchange, Lariche, Ante, Watt. In centrele geometrice (conturate cu creionul pe
cazul coeficientilor propu§i de Ante, Watt (indici model) precum §i conturul suprafetelor ocluzale
ce arata suprafata de insertie paro- dontiulul) se a dintilor restanti.
pot folosi valorile respective de o maniera Dintii absent care vor fi inlocuiti Tn
asemanatoare indicilor Douchange-Leriche. proteza sunt trasati cu linie Tntrerupta, iar pilierii
In protezare, forta activa se manifesta sunt ha§urati. Primul timp consta Tn aflarea
asupra dintilor artificiali, iar forta de rezistenta centrului de presiune P §i a marimii fortei ce
se manifesta la nivelul dintilor naturali restanti §i actioneaza Tn acest centru.
a osului suport. Pentru a asigura stabilitatea
Pentru aceasta se cauta centrul geo-
dinamica a sistemului, legea polinomului cere
metric al dintilor artificiali Pi §i P2. Considered
ca suma coeficientilor de masticatie ai dintilor
coeficientul masticator al primului molar ca fiind
de sprijin sa fie mai mare sau cel mult egala cu
egal cu 6, centrul de presiune al protezei va fi
suma coeficientilor dintilor Tnlocuiti, le care se
mijlocul liniei ce une§te Pi cu P2 §i va primi 0
aplica o corectie S'/S ce tine de raportul:
forta egala cu PI+P2=12.
suprafata dintilor artificiali fata de cei inlocuiti.
In felul acesta am stabilit valoarea §i
Raportul S'/S poate fi. variat astfel meat legea
punctul de aplicare al fortei active.
polinomului sa fie satisfacuta. Forta activa care
In al doilea rand se va calcula centrul de
se va exercita asupra suprafetelor oculzale ale
rezistenta R §i valoarea sa absoluta, se
protezei va trebui sa fie neutral izata de forta
Tnseamna centrele geometrice ale dintilor pilieri
de rezistenta opusa de dintii suport, iar uneori
(ri, r2, r3, r4). Consideram coeficientul masticator
de o creasta alveo- lara (Fr). Proteza trebuie sa
al premolarului al doilea ca fiind egal cu 4, iar
aiba din punct de vedere functional un echilibru
coeficientul molarului al doilea cu 6, centrul de
dinamic optim, asigurat in primul rand prin
rezistenta R’ =10 pe partea dreapta, se va afla
respectarea relatiei Fr > Fa. Pentru ca sistemul
linia ce une§te n cu r2 la 6/10 de ri §i la 4/10 de
sa fie Tn echilibru este necesar ca centrul de
r2. La fel se calculea- za §i de partea stanga
presiune §i centrul de rezistenta sa coinci- da
R”=10. Centrul de rezistenta comun R=20 se va
sau sa fie foarte apropiate §i a§a cum am aratat
afla la jumata- tea liniei ce une§te R’ de R”.
mai sus, Fr > Fa. Atunci cand aceasta lege nu
Diagrama dinamica completa arata ca legea
este satisfacuta este ne- cesara folosirea unor
polinomului este satisfacuta R=20, P=12 (fig.
dinti suport suplimen- tari, iar cand ace§tia nu
5.14).
exista se reco- manda utilizarea spargatorilor
de for[a (Tn- trerupatori de presiune)
In mod practic pentru trasarea dia- gramei
dinamice (raportul dintre P §i R - presiune §i
rezistenta) se a§eaza o placuta de cristal pe
 Pe langa verificarea legii polinomului este
interpretarea vectorului R-P care tre- buie sa

Fig. 5.14. Calcularea presiunii §i rezisten[ei

fie mic (ca Tn cazul de mai sus) dirijat spre

anterior, pe linia mediana (fig. 5.15).
Valorile pe care le putem da vectorului
RP sunt:
0 = 0- 0,5mm
1 =5-10 mm
2 = 10 -15 mm
3 = peste 15 mm.
Trasam prin limitele proximale ale Fig. 5.15. Calcularea vectorului RP
frontalilor linii paralele cu linia mediana ob-
Jinand culoarele unde se poate situa vecto- rul
RP (fig. 5.16).
0 = culoar Tntre fe|ele distale 11,21
1 = culoar Tntre fefele distale 12 §i 22
2 = culoar Tntre fejele distale 13, 23
3 = culoar Tntre fe|ele distale 23 §i restul
dintilor.
 Fig. 5.16. Reparttya culoarelor §i sectoarelor

Unind central geometric al campului

protetic cu centrul geometric al dinjilor 11 §i 21
obtinem sectorul 10, unde este orientat vectorul
RP. Sectorul 1 se ob|ine unind centrul
geometric al campului protetic cu centrul
geometric al din|ilor 12, 22; sectorul 2 apare
unind centrul de greutate al campului protetic cu
centrul de greutate al dintilor 13 §i 23 iar tot ce
este posterior liniei canine reprezinta sectorul 3
Fig. 5.17. Diagrama dinamic# a unui caz particular
(fig. 5.16).
Directia §i marimea vectorului RP in- dica Echilibrul dinamic poseda numai pro-
zona Tn care cautam dinji suplimentari. tezele intercalate iar dintre acestea numai
Redam mai jos diagrama dinamica acelea care se sprijina pe un numar sufici- ent
completa a unui caz mai complex Tn care se de din|i. In celelalte cazuri (edentatii frontale,
observa ca legea polinomului nu este edentatii terminale, numar insufi- cient de dinti)
satisfacuta, R=20, P=24, proteza nu este Tn care proteza se ancoreaza §i nu se sprijina
perfect echilibrata, vectorul de instabilitate este imposibil de realizat un echilibru dinamic,
avand o directie paramediana cu orientare Tn functional, optim. In aceste cazuri §i mai ales Tn
sectorul 2. Pentru echilibrarea protezei trebuie cele doua din urma se utilizeaza Tntrerupatori
adaugat Tnca un pilier de partea stanga Tn de forta.
regiunea frontala indicata de vector, care sa In concluzie, pentru a asigura echilibrul
aiba cel pufin coeficientul 4, deoarece diferenja static §i dinamic al protezei, trebuie sa existe un
dintre rezisten^a §i pre- siune este 4, conform echilibru Tntre §ei §i conectorul principal astfel
diagramei dinamice (fig. 5.17). Tncat centrul protezei sa coincida cu centrul de
gravitate al boltii palatine. Se va proceda astfel:
• se traseaza diagrama dinamica care arata Este de la sine Tnteles ca in scopul
cati pilieri trebuie consideraji §i in ce regiune construirii unui aparat protetic care sa se
trebuie distribuiti; integreze in ansamblul morfo-functional al
• se afla centrul de gravitate al bol|ii palatine sistemului stomatognat, elementele de echilibru
(G); static §i dinamic trebuie corelate cu principiile
• se determina centrul de greutate al §ei- lor terapiei functionale care trebuie sa stea la baza
protetice - gi §i respectiv g2; oricarui tratament protetic.
• se determina gs, centrul comun al §eilor Fortele ce actioneaza asupra unei
protetice (al portiunii selare); proteze au fost clasificate in forte verticale - de

• considerand G §i gs, se determina ges, tractiune (directa, indirecta sau de

centrul de greutate al por|iunilor extraselare basculare), de presiune (masticatorii), forte

orizontale-tangentiale, radiare (sagitale,
ale protezei, care trebuie sa fie simetric cu
transversale §i oblice).
gs fata de G pentru a asi- gura echilibrul
Aproape in totalitatea lor (excepjie fac
protezei.
fortele nascute din greutatea protezelor) fortele
Centrul de greutate al protezei G’ trebuie
verticale §i orizontale iau na§tere din jocul
sa fie va fi la egala distant de gs §i ges §i deci va
fortelor active §i pasive care actioneaza in
coincide cu G. In acest mod va fi satisfacuta
cadrul dinamicii mandibulare, Pro- teza
legea echilibrului static dupa care G’ al corpului
impreuna cu campul protetic trebuie sa formeze
sustinut trebuie sa coincida cu G al corpului
un tot morfologic §i functional, care sa anihileze
sustinator; porfiu- nea extraselara va trebui sa
intensitatile nocive ale fortelor verticale §i
inglobeze toa- te aceste centre de greutate
orizontale §i producerea acestor forte.
(astfel centre- le de greutate se vor afla in
Fortele de tractiune sunt fortele care tind
interiorul poli- gonului de sus|inere) elementele
sa indeparteze proteza adjuncts de pe campul
de agre- gare se vor prescrie in functie de
protetic manifestandu-se direct sau indirect pe o
situa(ia clinica §i fortele ce trebuie combatute
directie verticals.
(fig. Fortele de tractiune directa sunt acele
forte care se manifests in sens vertical, tinzand
sa disloce proteza de pe camp, Ele se
manifests atat static cat §i dinamic in timpul
exercitarii functiilor aparatului dentomaxilar.
Fortele de tractiune directa sunt generate de
alimentele lipicioase, ac- tiunea mu§chilor
obrajilor, buzelor, limbii. Greutatea protezei este
favorabila fortelor de tractiune directa la
maxilarul superior §i se opune acestor forte la
mandibula.
Fig. 5.18. Design-ul protezei respectand principal Forfele de tracfiune indirecta sunt
stabilitdtii statice §i dinamice rezultate de fapt din fortele verticale. Se mai
numesc §i forte de basculare §i apar de obicei protezei nu poate fi optima decat atunci cand
Tn cazul cand proteza nu a fost static corect este respectata legea lui Sadrin §i Biaggi:
echilibrata, prin nerespectarea montarii dintilor momentul de rasturnare sau de basculare sa fie
pe creasta sau a a§ezarii liniei cro§etelor (linia inferior momentului de stabile§te. Forta de
lui Prothero). Cel mai frecvent sunt generate basculare a protezei pe campul protetic va fi
prin a§ezarea inco- recta a liniei cro§etelor care anihilata numai atunci cand forta ei de
reprezinta axul de rotate Tn jurul caruia se ancorarea pe dintii stalpi sau forta opritorului va
produce mi§ca- rea de basculare sub acfiunea fi mai mare.
fortelor de trac|iune. Prin urmare bascularea Impotriva fortelor de tractiune se folo-
este o mi§care complexa a protezei, Tn cadrul sesc adeziunea placii pe baza §i succiunea
ca- reia are loc o mi§care de ridicare, Tnfunda- atunci cand ea poate fi creata printr-o buna
re, de apasare asociata deseori cu depla- sarea Tnchidere marginala. in realizarea acestor doua
Tn Tntregime a protezei spre anterior sau deziderate intervin o suma de factori cunoscuti
posterior. Daca linia lui Prothero este a§ezata Tnca din cursul de edentate totals printre care
excentric fata de centrul bazei protezei proteza amintim prelungirea margini- lor protezei,
se transforma Tntr-o parghie cu un bra| sau cu mucoasa pasiv mobila, ocoli- rea formatiunilor
doua brafe inegale. Atunci cand fortele de anatomice mobile, exis- tenta suprafetelor plane
presiune mastica- torie actioneaza pe bratul mai etc.
lung proteza basculeaza Tn jurul liniei de sprijin, Formula lui Stanitz sintetiza relatia dintre
iar bratul mai scurt se Tndeparteaza de campul forta de adeziune Fa, coeficientul de tensiune
protetic conform relatiei B=FxL superficiala al salivei C, suprafaja bazei protezei
Din acest motiv trebuie ca linia cro§e- A §i grosimea stratului de lichid a.
telor sau axa de rotate sa fie astfel aleasa Tncat Fa=2CA/a.
sa treaca neaparat prin corpul protezei, iar Forta de dislocare Fd trebuie sa fie mai
proteza sa se Tntinda Tn mod egal la ambele mica decat forta de adeziune Fa pen- tru ca
parti ale axului de rotate. Daca din considerente proteza sa fie Tn echilibru.
anatomo-clinice acest lucru nu este posibil, Retentia asigurata prin portiunile co-
trebuie adaugat protezei un element nou de respunzatoare ale elementelor de agregare
sprijin care sa prelungeas- ca proteza dincolo situate Tn zona retentiva sub linia ghid, cu- lise,
de axa de rotate, trans- formand parghia cu un etc. Ney cerea cro§etelor sa Tndepli- neasca
sau
brat cu doua bra{e inegale Tn parghie cu trei functii : sprijin, centurare §i re- tenjie, iar
doua braje egale. Acest element variabil ca Rosch fundamenta teoria cro§e- telor pe baza a
forma §i con- structie se nume§te opritor de patru principii: retentia, re- ciprocitatea
basculare (Kippmeider sau indirect retainer). stabilitatea §i fixarea. Ambele sisteme acorda o
Opritorul de basculare poate fi constituit dintr-un atenfie deosebita reten|i- ei in scopul realizarii
croset, un cro§et continuu, un pinten ocluzal, unei stabilitati optime.
baza protezei §i orice alt element ce Retenjia este asigurata prin antebra- tul
prelunge§te proteza dincolo de axul de rotatie. cro§etului care nu trebuie sa penseze dintele.
Din punct de vedere mecanic stabi- litatea Ac|iunea extremita^ii flexibile a cro- §etelor
inceteaza odata angajata in colul de retenjie muco-periosul prins Tntre §a §i mucoasa este
unde va ramane pasiv. Reten|ia se exercita in mai sensibil decat pa- rodon|iul specializat in
momentul cand fortele de trac|iune incearca dispersarea presiu- nilor, iata una din explicable
dislocarea protezei. eficientei masticatorii reduse (1/3-1/5) in cazul
Forfa de acfiune a extremitatii flexibile a protezelor cu sprijin pur mucozal.
cro§etului este in functie de gradul de indoire - l- Daca se considera creasta alveolara ca
sectiunea §i forma bra|ului la punctul fix -Sf-, un cilindru acoperit de §aua protetica, proteza
coeficientul de elasticitate - e-§i lungimea se afla in echilibru static atunci cand rezultanta
bratului flexibil I -conform formulei fortelor de presiune trece prin centrul cilindrului
Fr=3ISFe/l3 care corespunde mijlocului crestei alveolare.
Pentru ca proteza sa fie retinuta pe camp, Deoarece proteza are doua sau mai multe §ei
trebuie ca forta de retenjie sa fie mai mare sau dis- puse bilateral, fortele actioneaza simultan
cel pu|in egala cu forta de trac|i- une sau de asupra dintilor tuturor §eilor §i prin aces- tea
dislocare. impotriva fortelor de tractiune asupra crestelor alveolare. Cum §eile sunt unite
indirecta actfoneaza §i elementele Speciale ca printr-o baza (placa totala sau schelet)
opritorii de basculare. presiunile se disperseaza pe o suprafata mult
Forjele de presiune masticatorii sunt mai mare. Cand proteza se sprijina exclusiv pe
multiple ca directie §i sens, ce actioneaza gingie, limita su- prafetei de sprijin este
asupra dintilor naturali §i prin ei asupra osului, constituita de mij- locul crestei alveolare. Daca
neutralizandu-se in parodontiu §i in stalpii de rezultanta fortelor de presiune masticatorii
rezistenta ai maxilarelor, ac|io- nand asupra actioneaza in interiorul acestei suprafete de pre-
dintilor artificiali sustinuji de §eile protetice §i, siune, proteza se afla in echilibru dinamic §i
prin intermediul acestora, la nivelul muco- static, iar fortele se transmit prin baza protezei
priostului §i osului subjacent. Intensitatea fara a produce bascularea. Cand fortele de
acestor forte depinde in primul rand de presiune masticatorii actioneaza in afara
capacitatea mu§chilor ridi- catori ai mandibulei, limitelor suprafejelor de sprijin, proteza va
de natura alimentului, gradul de sensibilitate al bascula.
parodonjiului dintilor stalpi §i respectiv ai muco- In cazul cand proteza nu se sprijina pe
periostului in cazul cand sau se sprijina pe muco-periost, ci pe parodontiul dintilor restanti,
mucoasa (existand posibilitatea unui sprijin prin intermediul pintenului ocluzal, barelor cu
mixt.) calareti, culiselor sau altor ele- mente de sprijin,
Sensibilitatea parodontiului §i mucoa- sei liniile drepte care unesc punctele de sprijin
prin releul reflexului parodonto-muscu- lar, ocluzale, delimiteaza suprafa|a de presiune
gingivo-muscular §i respectiv gingivo- parodontala care trebuie sa depa§easca
parodonto-muscular descrise de Rubinov, suprafata de sprijin muco-periostala astfel ca
comanda intreruperea contrac|iei muscula- re in prin montarea dintilor artificiali fortele sa cada in
functie de duritatea alimentului §i ex- perienta interiorul sau la limita suprafetei de sprijin
acumulata de individ, presiunile masticatorii parodontal. Ac|iunea fortelor de basculare
neatingand niciodata intensitati dureroase. Cum generate de nerespectarea montarii dintilor nu
trebuie combatuta prin adaugarea de cro§ete, ci §i asupra dintilor re- stanti cu care proteza vine
printr-o corecta montare a dintilor. in contact, prin sistemul de ancorare sau prin
In scopul limitarii fortelor de presiune care intermediul bazei protezei ducand in cele din
tind sa infunde proteza pe campul protetic, urma la atrofia exagerata a crestei §i
exercitand presiuni supraliminare se utilizeaza mobilizarea dintilor prin solicitari nefiziologice.
pentru sprijinirea protezei, pintenul ocluzal, Din aplicarea fortelor de masticatie
portiunea rigida a cro§etu- lui situata deasupra asupra dintilor, rezulta mi§cari dentare de foarte
liniei ghid, gherutele incizale, cro§etul continuu mica amplitudine datorata rezilientei
plasat pe cingulum (bara cingulara a lui Housset parodontale. In cursul acestor mi§cari o parte
§i Roux), coroanele telescop, barele cu calareji, de forta primita de dinte se transmite vecinilor
sistemul imaginat de Dolder, ex- tinderea bazei astfel incat s-ar putea spune ca intreaga arcada
de sprijin muco-periostal. Porjiunile rigide ale participa la dispersarea fortei initiale. Datorita
cro§etelor situate deasupra liniei ghid se opun acestui fenomen iau na§tere fortele tangentiale
presiunilor mas- ticatorii numai atunci cand axul care sunt neu- tralizate in cadrul arcadei
de inserjie al protezei este identic sau foarte dentare complete. Cand intr-o arcada dentara
apropiat de directia fortelor de masticate. apare o bre- §a, fortele tangentiale actioneaza
Forjele orizontale. In categoria fortelor asuprea dintilor limitrofi, ducand la inclinarea §i
orizontale sunt cuprinse fortele orizontale deplasarea lor in directia spatiului edentat.
propriu zise, nascute prin mi§carile de Este bine cunoscut ca arcada infe- rioara
lateralitate ale mandibulei in timpul masti- cafiei, care transmite forta este circumscri- sa de
precum §i fortele orizontale zise §i parazitare ce arcada superioara care prime§te forta. De aici
rezulta din descompunerea fortelor de presiune se deduce ca dintii inferiori tind sa indeparteze
masticatorie cat §i din deplasarile protezelor. pe cei superiori in afara, fenomen vizibil in
In timpul mi§carilor de triturare, man- edentate superioare terminale bilaterale extinse,
dibula exercita mi§cari de lateralitate. Tn cursul unde frontalii maxilari se deplaseaza in evantai
acestor mi§cari, cuspizii arcadei in- ferioare marindu- §i inclinarea. Se §tie de asemenea ca
sunt cei care transmit forta cuspizilor maxilari, tn mi§carile de inchidere a gurii, direcfia for^ei
numai la sfar§itul ciclului de masticate (cu cat exercitate de arcada mandibulara asupra
cuspizii sunt mai abrazati cu atat scade aceasta arcadei maxilare la nivelul regiunii frontale este
posibilitate). Fortele oblice aplicate pe panta tangenta la arcul de cere descris de mandibula
cuspidiana au in majoritatea cazurilor o (Edvin Sinde). Ca atare se va produce o
rezultanta ori- zontala nociva pentru parodontiu. intindere postero-anterioara a frontalilor
Din cele expuse mai sus rezulta in mod superiori. Acest fenomen este consecinta
evident ca o proteza partial mobila cu dinti fortelor orizontale care actioneaza asupra
artificiali puternic cuspidati, va culege cu arcadei din interiorul semi- elipsei catre in afara
precadere din ciclul de masticate fortele oblice in sens radiar.
§i orizontale care vor solicita proteza in sens In cazul arcadelor inferioare fenome- nul
orizontal tinzand spre deplasarea ei. Fortele comporta alte aspecte. In timpul mi§ca- rilor de
orizontale se transmit asupra crestelor alveolare masticate fortele se transmit dand spre interiorul
arcadei catre in afara in sens opus inclinarii (tuberozitatii maxilare, tuberculi mandibulari),
dintilor laterali. In cazul frontalilor inclinarea lor inmulfind numarul dintilor stalpii pe care se
catre vestibul duce la caderea fortelor paraxial ancorea- za proteza in scopul dispersarii fortelor
§i accentuarea inclinarii cu atat mai mult cu cat (cro§et continuu), aplicarea unor mijloace de
la acest nivel corticala osoasa vestibulara este legatura intre proteza §i dintii stalpi care sa nu
mai slab organizata decat cea orala. Dintre transmits acestora decat in mica parte fortele
aceste forte radiare unele actioneaza pe directie orizontale (conextiuni elastice, amortizori,
antero-posterioara, sagitala, asupra grupului spargatori de forta, etc.)
frontal fiind fara efect asupra dintilor laterali. Alt Ori de cate ori o proteza partial mobi-
grup de forte orizontale, radiare actioneaza
lizabila se bazeaza pe principiul traversei fixata
asupra lateralilor pe directie transversala fara
la un singur capat pe un dinte (edentatiile
efect asupra frontalilor. Mai exista un grup de
terminale), la nivelul contactelor elementelor de
forte radiare oblice ce actioneaza la nivelul
agregare cu dintele, nasc forte de torsiune
caninilor Din cele spuse mai sus rezulta
cauzate de infundarea seii protetice determinate
consecinta de o extrema importanta in
de presiunile masti- catorii §i permisa de
imobilizarea dintilor pentru imobilizarea grupului
rezilienta mucoasei.
frontal se cuprind §i premolarii §i §ina de
Problema echilibrului protezelor partial
imobolizare; pentru imobilizarea lateralilor se
mobilizabile §i totodata biostatica siste- mului
cuprind §i frontalii sau se solidarizeaza grupurile
stomatognat, adica echilibrul dintre proteza §i
lateral intre ele prin intermediul unei bare
transversale. tesuturile moi §i dure care alca- tuiesc campul

Neutralizarea fortelor nocive, parazi- tare protetic au fost mult dezba- tute in literatura de

constituie problema biologica cea mai specialitate. Spre deo- sebire de Cummer care
importanta in construct protezelor §i cu atat mai considera ca dis- pozitivul de stabilizare trebuie
mult in cazul, protezelor partiale adjuncte. sa se opuna numai liniei de basculare, cerintele
Producerea acestor forte nu poa- te fi evitata, actuale biofiziologice pretind o stare de echilibru
dar proteticianul trebuie sa ia toate masurile total a protezei mobile fata de elementele
pentru a le diminua amploa- rea §i in final constitutive ale campului protetic (Vasilescu).
pentru a le neutraliza. Echilibrul unei proteze mobile realizeaza
Fortele orizontale pot apare §i in ur- ma menajarea elementelor campului protetic,
deplasarilor protezei produse de construe^ impunand o incarcare minima atat a din|ilor
defectoase, creasta descendenta sau destinafi ancorarii protezei cat §i suprafetei de
ascendenta mucoasa gingivala cu mo- bilitate sprijin (Dubeq)
orizontala, etc. Neutralizarea acestor forte se
poate obtine prin: marirea su- prafetei de sprijin Tendinfele de dislocare a proteze- lor
(adeziune) a protezei la campul protetic, partiale adjuncte §i mijloacele de
construirea de §ei proteti- ce cat mai intinse neutralizare
incluzand o suma de elemente ale campului Sintetizand, se poate conchide ca
protetic care sa se opuna mi§carilor orizontale aparatul protetic partial adjunct aplicat pe
campul protetic fiind supus multiplelor forte ce actioneaza s?i mijloace de stabilizare care pot
actioneaza la nivelul sistemului stoma- tognat actiona impotriva desprinderii protezelor de pe
are tendinfa de a se deplasa in orice directie a campul protetic, indiferent de cauza care o
spatiului. De§i clasificarea in ma- niera de mai produce, fiind necesara o imbinare judi- cioasa
sus deplasarile protezelor partiale adjuncte a celor doua posibilitati.
reprezinta de cele mai multe ori mi§cari Mijloacele specifice (in functie de factorul
combinate dintre care cele mai frecvente sunt care actioneaza: acceleratia gravitationala, nu
cele de rotate sau basculare. poate fi anihilata (exceptand stable ce
Desprinderea protezelor maxilare se imponderabilitate), prin urmare protezele vor
datoreaza in primul rand greutatilor acestora avea totdeauna o greutate. Important este ca
fiind “suspendate” de campul protetic, spre aceasta greutate sa fie pe cit posibil mai mica,
deosebire de protezele mandibulare care se asigurand in acela§i timp piesei protetice o
“sprijina” pe campul protetic §i la care greuta- rezistenja suficienta. Purtatorilor de proteze
tea reprezinta un factor de stabilizare. Greu- mobile le este con- traindicat consumul de
tatea protezelor este determinata de greuta- tea alimente lipicioase, luandu-se in acela§i timp
specifica a materialului §i volumului protezei. masuri legate de lustruirea corecta a acestora,
Dintre materialele folosite greutatea specifica evitarea mo- delarilor retentive. In privinta
cea mai mare o prezinta aurul pla- tinat, iar cea anihilarii ten- dintelor de desprindere generate
mai mica acrilatul. de partile moi se modeleaza §i se extind corect
Partile moi ce vin in contact cu prote- za marginile protezei, se lustruiesc §i se concep
partial mobilizabila reprezinta al doilea factor astfel protezele partial mobilizabile incat sa
care contribuie la desprinderea sa de pe campul ocupe intreg spatiul protetic neutral.
protetic. Este vorba in primul rand de insertiile Mijloacele nespecifice:
musculare perpendiculare pe marginile • adeziunea, succiunea suficient co-
protezelor, ligamentele plicile alveolo-jugale, mentate in capitolul de edentate totala sunt
frenurile buzelor §i al limbii, intreaga zona de active mai ales in cazul protezelor cu placa; §i a
reflexie a mucoasei fun- durilor de sac, limba, §eilor terminale;
obrajii, palatul moale, unele din aceste • extremitajile elastice ale cro§etelor
elemente actionand asu- pra marginilor protezei angajate in conul de retenjie trebuie sa fie astfel
incorect modelate, altele asupra fetei externe a calculate incat sa cedeze numai trac- fiunii
protezei. voluntare;
Alimentele lipicioase actioneaza in sensul • prelungirea §eilor in zonele retentive ale
desprinderii protezelor de pe campul protetic, campului protetic;
for{a lor activa de tracfiune fiind direct • mecanisme speciale ce actioneaza prin
proporfionala cu viscozitatea §i invers frictiune;
proportionala cu gradul de lustruire al prote- • greutatea protezelor in cazul edentajiei
zelor. In scopul anihilarii de actiunii de des- mandibulare reprezinta un element de stabilitate
prindere a protezelor se folosesc unele mij- din ce in ce mai rar folosit.
loace specifice in functie de factorul care Deplasarea pe o directie verticals cu-
prinde §i infundarea protezelor care se pe- trece distalo-orala a dintilor restanfi sau aplicarea pe
numai in timpul exercitarii acelor func- tii care acestia a conectorilor principali dentari, §eile
necesita aplicarea de presiuni la ni- velul protetice pe intrea- ga creasta alveolara,
arcadelor dentare (masticafie, degluti- tie) crearea de spatiu (in porfiunea anterioara)
precum §i in unele parafunctii (in ultimul caz nu suficient mi§carilor limbii subarticularea
se pune problema anihilarii forfelor ci se frontalilor
indeparteaza cauza). Gradul de infunda- re este Deplasarile distale se intainesc in cazul
diferit in functfe de intensitatea pre- siunii edentatiilor terminale cu creasta descendenta §i
rezultata din activitatea musculara, nodul de curba sagitala de ocluzie accentuata. In scopul
transmitere a presiunii de la nivelul suprafefelor franarii deplasarilor distale ale protezelor partial
ocluzale la os, rezilienta mu- coasei, marimea mobilizabile scheletate se folosesc:
suprafejei de sprijin. Impo- triva infundarii • curba de ocluzie sagitala inversa,
protezei partial mobilizabile scheletate • dispozitive mecanice
actioneaza : toate porfiunile rigi- de ale • portiunile crosetelor aflate pe fetele
crosetelor a$ezate in conul de sprijin; pintenul mezio-vestibulare ale dintilor,
ocluzal sau supracngular; barele • pinteni ocluzali din fosetele meziale ale
supracingulare, gherujele incizale, coroane- le molarilor,
telescopate, sistemul Dollder Acherman sistem • coroane telescopice,
de culisare. • culise intra §i extra coronare,
Deplasarile in plan orizontal, de§i mai • cro§ete reciproc,
reduse ca amplitudine sunt mai periculoa- se, • cro§et continuu lingual cu gherute
dat fiind efectul lor nociv asupra paro- dontiului. incizale articulate mezial.
Deplasarile meziale se datoresc de obicei Folosirea intrerupatorilor cu resort in
unor angrenaje interdentare incorec- te care cazul deplasarilor distale, asigura protectia
genereaza fortele de mezializare. La na§terea profilactica a dintilor restart fara sa Tmpie- dice
acestor forte contribuie limba precum §i anumite distalizarea protezelor.
caracteristici ale dinamicii mandibulare. Aceste Deplasarea vestibulo-orala a protezelor
forte nu ar fi nocive daca efectul lor nu ar fi are loc in conditii functionale in cazul crestelor
inlesnit de anumite conditii morfologice, absenta atrofiate (retentivitate scazuta). Neutralizarea

grupului frontal cu creasta atrofiata, cu creasta forfelor ce produc deplasarile laterale este
posibila prin folosirea elemen- telor mecanice
edentata descendenta distal, dezechilibrul intre
de stabilizare: conectori mucozali sprijiniti pe
tonu- sul orbicularului §i mu§chii limbii in
hemiarcada dentara, coroane telescopate,
favoarea acestora din urma, angrenaj invers
culise, pinteni oclu- zali, bratele elastice ale
frontal, supraocluzie realizate prin protezare.
crosetelor.
impotriva actiunii de mezializare a
Din mi§carile complexe cea mai frec-
protezelor partial mobilizabile scheletate se
venta este bascularea sau mi§carea de rotate
folosesc : redarea unei curbe de ocluzie
Tn jurul unui ax sagital sau transversal
sagitale u§or accentuata, cu contacte ocluzale
reprezentat prin linia cro§etelor denumi- ta Tn
echilibrate, contactul bazei protezei cu fata
acest caz §i axa de basculare. Una din
portiunile situate de o parte a acestui ax se
Tnfunda, Tn timp ce cealalta se des- prinde de
pe camp, ceea ce duce la folosirea Tn scopul
stabilizarii protezei a acelo- ra§i elemente care
impiedica desprinderea §i respectiv infundarea
protezei, dincolo de axul de basculare, Tn
scopul egalizarii mo- mentelor de basculare.
A§adar Tn combate- rea mi§carilor de
basculare se folosesc elementele de retenfie
indirecte: cro§et continuu pe dinfii frontali Tn
edentajile laterale, pe cei laterali Tn edenta|iile
frontale, placute linguale, cro§ete mucozale
vestibu- lare. Principiul de baza Tn combaterea
bas- cularii este extinderea poligonului de stabi-
lizare Tn afara poligonului protetic. Bascula- rile
transversale se datoresc de obicei montarii
dinfilor Tn afara crestei, alegerii nejudicioase a
dintilor artificiali, torus pala- tin proeminent.
Bascularea Tn acest caz se Tndeparteaza
printr-o noua montare a dintilor respectiv
folierea modelului. Stabiliza- rea protezelor
partiale adjuncte reprezinta piatra unghiulara a
protezarii §i se rezolva printr-o echilibrare
statica §i dinamica a protezei precum §i prin
combaterea tendin- telor de dislocare.
Totalitatea mi§carilor protezei adjuncte
este atat de complexa §i atat de nume- ro§i
sunt factorii care o influenteaza incat este
imposibil sa o tratam cu pretenfii exhaustive. Pe
de alta parte transpunerea intr-un sistem
biologic a unor judecafi fizi- co-mecanice
conduce la objinerea unor concluzii
aproximative daca nu false. (Ta- belul A).
 Tabel A. Tendin^ele de dislocare a protezelor partiale adjuncte §i mijloacele de neutralizare

Sensul Clasificare Caracteristici Mijloacele de combatere a deplasarii

deplasarii Cauzele deplasarii

Mijloace principale
■ La protezele acrilice cro§etele din sarma vor fi
plasate subecuatorial, necesitand o adan-
cime de reten(ie de 0.75-1 mm.In functie de
ReprezintS indepSrtarea protezei de pe campul
marimea retentivita{ii §i a implantarii se folo-
sesc cro§etele cervico-ocluzale, sau cro§e-
- For(a data de mu§chii cobo-
protetic in sens gingivo-ocluzal. Menjinerea tele cervico-alveolare
ratori ai mandibulei, prin in-
■ In cazul protezelor scheletizate por|iunea
termediul alimentelor lipi-
flexibila, terminals a bratului retentiv al cro-
a. cioase reprezinta funcjia prin care cro§etul impiedicS §etului se va plasa subecuatorial la o adan-
1. Vertical Desprinde- ■ Gravitafia (la protezele ma-
cime de reten(ie de 0.25-0.50mm. In functie de
re xilare)
desprinderea involunarS a protezei de pe campul tipul ecuatorului protetic, topografia zonei
■ For|ele exercitate de perife-
retentive, implantarea dintilor, fizionomie, se
ria campului protetic in cazul
alege tipul cro§etului turnat.
protezelor incorect adaptate
protetic in timpul exercitarii funcjiilor sistemului Mijloace auxiliare:
• Adeziunea;
■ Prezenja retentivita|ilor anatomice (tuberozi- ta|i
stomatognat.
maxilare, creste retentive)
■ Tonicitatea muscularS
• Lustruirea perfects a fe(ei externe a protezei
 Sensul
deplasari Clasificare Caracteristici Mijloacele de combatere a deplasarii
Cauzele deplasarii
i Infundarea este o deplasare posibilS mai
fracventS la protezele partial acrilice, indife- rent
ReprezintS deplasarea protezei de pe campul de clasa de dentate pe care o restaurea- zS.
protetic in sens ocluzo-gingival. Pentru a reduce presiunile care se exerci- tS
Amplitudinea de infundare nu depS§e§te rezilien- asupra suportului muco-osos, este necesar ca
ta mucoasei. suprafata de sprijin mucozal sS fie cat mai
• Forjele de masticatie extinsS, Tn limitele fiziologice.
• Deglutijia In cazul protezelor scheletizate elemntele de
■ Parafunctiile (bruxismul) sprijin parodontal , care se opun mi§cSrii de
b. Inf
■ Echilibrarea incorectS a infundare a aparatelor gnatoprotetice conjunc- te
undare
ocluziei sunt:
• Dimensiunea verticals a
■ pintenii ocluzali
etajului inferior mSritS
• portiunea supraecutorilS a bratelor cro§ete- lor
Sprijinul aparatului gnatoprotetic partial amovibil
■ gherutele incizale
reprezintS funcjia prin care cro§etul se opune
* pintenii supracingulari
deplasarii verticale Tn directie ocIuzo-mucosalS a
■ elementele speciale dementinere, sprijin §i
protezei.
stabilizare

■ Creste ascendente spre

distal la mandibulS §i des- Dintii restanti care limiteazS mezial edentatia se
cendente spre distal la opun acestei mi§cSri, precum §i elementele
2. Orizon- a.
maxi- lar, in cazul protetice care se ancoreazS de ace§tia :
tal Mezializare
edentatiilor terminale. ■ cro§etul continuu;
• Contactele premature Tn ■ conectorii principali dento-mucozali
Pentru a mari valoarea parodontalS a dintilor
relajia centricS
laterali izolati ace§tia vor fi solidarizati de alti dinji.
 Sensul Clasificare Caracteristici Mijloacele de combatere a deplasdrii
deplasarii Cauzele deplasarii
Distalizarea este oprita de :
Sensul Clasificare Caracteristici Mijloacele
■ din|ii de combatere
restanji lateral!, precum a
§ideplasarii
de elemen- tele
deplasarii Cauzele deplasarii
protetice elementelor
• Plasarea care se aplicS pe ace§tiacat
antibasculante : brale
mai
■ Favorizata de creste des- departe de axa de basculare
opozante, pinteni ocluzali, conectori se-
cendente spre distal la ■ Rigiditatea conectorului secundar de care este
cundari interdentari, conector principal dento-
conectat elementul antibasculant, pre- cum §i a
mandibula §1 descendente
mucozal, conectorii
conectorul principal principali
Tn care acrilici
se care fac
termini
b.
spre distal la maxilar (situate conectorul secundar.
Distalizare contact cu din|ii laterali (tn cazul protezei
rar Trit?lintS) * Realizarea unui laca§ asemSnator laca§ului
acrilice)
pentru pintenii ocluzali, incizali sau
■ Contacte dentare neechili-
■ tn cazul prezenjei doar a din|iloir
supracingulari la nivelul din|ii pe care se vorfrontali,
brate amplasa elementele antibasculante.
distalizarea este oprita de bra|ele elastice ale
cro§etelor turnate, respectiv cro§etele din
Edentata clasa 1 Kennedy-elementele
sarma la proteza partial acrilica
antibasculante sunt reprezentate de pintenii
a. Bascula-
ocluzali
* Bra|eleplasatj
rigide in
alefoseta meziala a premolarulu.
cro§etelor
rea prin * Alimente adezive

‘U
3. 1
des- •■ §ei supraextinse
Favorizata de care
atrofiidepa-
ale ■ Porjiunea supraecuatoriala ale brajelor retentive
Bascula-
prinderea §esc limitele periferiei fizio- ■ Pinteni ocluzali, aplicaji la nivelul din|ilor
re in plan crestei alveolare
extremitafil
c. Deplasari logice ale campului protetic
sagital • Favorizata de mi§carile late- laterali
or distale
laterale Axa Tn jurul c^ruia se realizeazQ aceastS mi§ca-
ale $eilor rale ale mandibulei cu con- ■ Conectori secundari interdentari
re de rotate trece prin varful extremitatii libere a
tacte neechilibrate bratelor retentive ale cro§etelor plasate cel mai ■ §eile extinse corect, tn limite fiziologice
posterior. Elementele protetice care se opun
acestei deplas^ri se numesc elemente
antibasculante

In cazul absenjei dintflor laterali, cro$etul conti-

nuu sprijinit pe pinteni ocluzali are rol
antibasculant.

De asemenea, gheruiele incizale, respects

conectorii principali dento-mucozali au rol
antibasculant.
 Sensul
Clasificare Cauzele Caracteristici Mijloacele de combatere a deplasarii
deplasari
deplasarii
i

Edentata clasa II Kennedy- elementu.

contrabasculant este plasat de partea opusa
edentatfei terminale, reprezentat de un pinten
ocluzal plasat Tn foseta meziala a premolarului 1.

Edentata clasa IV Kennedy - plasarea pinteni- lor

ocluzali cei mai distali ai cro§etelor Bonwill
 Sensul Cauzele
Clasificare Caracteristici Mijloacele de combatere a deplasarii
deplasarii deplasarii

Apare la protezele scheletizate care trateaze

edentajia cl. I, II, IV.
Bascularea prin Tnfundare nu se poate contra-
Axul dupe care se realizeaza aceasta rotate trece
cara datorita rezilientei mucoasei.
b. Bascula- prin cei mai posteriori din|i stalpi. Aceasta axe poate trece prin pintenii ocluzali sail alte
Diminuarea acestei basculari poate fi realizata
rea prin in- por- Se produce Tn urma acjiunii tiuni rigide ale cro§etelor, localizate ocluzal sau
prin urmetoarele metode:
fundarea fortelor masticatorii incizal.
■ amprenta de compresiune
extremitafii
■ §ei terminale extinse la maxim, Tn limitele
distale a
fiziologice.
§eilor
■ conectori principal maxilari avand letimea
echivalenta cu Tntinderea edentatiei

22
8

Dace conectorii nu sunt rigizi, sau exista spSrgS-

tori de forte Tntre extensia distaie a §eii §i conec-
Aceaste mi§care poate fi prevenite de rigidi-
Montarea din|ilor Tn afara torul principal
tatea cro§etelor care se aplice pe dintii stalpi,
Rotafia in mijlocului crestelor alveolare O cat §i de posibilitatea conectorilor principali §i
jurul axului Folosirea unordinji artificial! cu
4. Bascula- secundari de a rezista la torsiu- ne
longitudinal latime mai mare decat letimea
re in plan Respectarea regulilor de montare a din|ilor
al crestei crestelor
transversal artificiali pe 1/2 crestei alveolare
alveolare Este determinate de rigidita-
Folosirea dintilor artificiali cu letime adecva- te
edentate tea conectorilor principali §i
letimii crestelor alveolare
secundari.
 Sensul
deplasari Clasificare Caracteristici Mijloacele de combatere a deplasarii
Cauzele deplasarii
i

Elementele care realizeazS stabilizarea protezei

percale aplicate pe o hemiarcadS se opun forjelor

Rotafia in orizontale de pe hemiarcada opusa

jurul axului • Existenta unui torus ■ Folierea modelului

vertical ■ Acesta mi§care se produce * Elementele care contribuie la stabilizarea
loca-
lizat in
apro-
pierea cen-
sub acfiunea fortelor
ocluzale orizontale osy // orizontalS a protezei par|iale trebuie obliga-
toriu incluse in construct acesteia
1
trului /1332* **££/)
arcadei

2 1
2
9
2
3
0
 CAPITOLUL 6

ALGORITMUL DE TRATAMENT
IN EDENTAJIA PARJIAEAlNTINSA
INTOCMIREA PLANULUI terapeutica optima pentru cazul in discutie.
DE TRATAMENT Solutia terapeutica, formulata corespunzator, va
Cuno§tintele dobandite pana in mo- sub- ordona ulterior intreaga etapa de pregatire
mentul de fata permit ca pe baza unui examen generala §i locala pre §i proprotetica, pentru ca
clinic §i paraclinic amanun|it sa se poata stabili mai apoi pe baza acestei pregatiri sistemul
un diagnostic corect al afecti- unilor sistemului stomatognat sa fie apt de a recep- ta solutia
stomatognat interpretate in stransa dependent propusa initial. Atata timp cat planul de
bio-psiho-sociala. tratament intocmit initial nu e va- lidat ca
Intocmirea planului de tratament Tn- posibilitate terapeutica, el ramane o tentativa de
seamna de fapt individualizarea tuturor da- telor proiect cu efect coordontator asupra tuturor
generale, referitoare la aspectele clini- ce, procedurilor ce preced momenta abordarii
paraclinice §i constructive ale protezei constructiei protetice pro- priu-zise. lata de ce
amovibile, sintetizarea de fapt a indicilor clinico- credem ca e mai corect sa formulam problems
biologici pozitivi §i negativi §i cauta- rea in sensul in- tocmirii unui plan de tratament al
corespondentului terapeutic potrivit for- mei edentatiei partiale, care poate fi un plan
clinice de edentate partiala care sa asigure in deosebit de complex, incluzand in el bineinteles
cea mai inalta masura realizarea obiectivelor §i solutia protetica, §i sa nu consideram
profilactice §i curative, restaurarea morfologica nicidecum ca tratamentul edentatiei partiale se
§i functionala a sistemului stomatognat de realizeaza prin proteza conjuncta sau adjuncts.
maniera cat mai completa. Este vorba de un intreg proces de proceduri
Din prelegerile anterioare s-a luat act de preprotetice, protetice §i postprotetice §i toate
tipurile de protezare posibile, de ele- mentele aceste trei etape concurs la obtinerea unui
constructive protetice care com- pun aparatele tratament corespunzator. Insuficienta oricarei
amovibile, eventual de indicative §i etape se repercu- ta asupra viability
contraindicatiile lor, de particulari- tajile lor tratamentului edentatiei partiale, subminand
constructive in report de unele particularitati longevitatea protezei mobilizabile dar, ceea ce
clinice. Avand in vedere fap- tul ca nu exists boli este §i mai grav, producand deteriorari grave la
ci exists bolnavi, se pune problems realizarii nivelul com- ponentelor sistemului stomatognat.
unei proteze partial mobilizabile care sa
corespunda tuturor exigentelor intr-o masura cat
mai completa. In aceasta etapa rationamentul
medical trebuie sa deceleze pe baza
experientei teoretice §i practice solutia

231
 Din motivele expuse, planul de trata- gingivale, ionizari etc.). Profilaxia locala
ment Tntr-un caz dat trebuie ca pe baza specified urmare§te conservarea unui
diagnosticului stabilit anterior sa-§i stabi- leasca metabolism optim §i a unei stari de sanatate
objective precise profilactice §i curative a caror optime a tesuturilor cu care protezele
Tndeplinire Tn concordant cu principiile expuse mobilizabile vin Tn contact. Tratamentul propus
anterior sa poata anula cel pu|in partial efectele trebuie sa aiba Tn vedere oprirea evolufiei
nefavorabile ale edentatiei. Subliniem ca edentatiei partiale, Tncetinirea ei cu pastrarea
diagnosticul Tn sine nu reprezinta decat Tn pe arcada a tuturor elementelor odonto-paro-
extrem de rare cazuri, bolnavul, cu totalitatea dontale pe o perioada cat mai lunga. Ele-
elementelor sale clinice §i paraclinice, existand mentele protetice nu trebuie sa creeze noi
infinite particularitati clinice ce dau o coloratura Tmbolnaviri, sa nu suprasolicite tesuturile
aparte cazului. lata de ce schema de tra- suport, sa previna dezechilibrele de an- samblu
tament se poate stabili Tn linii generale, Tn ale sistemului stomatognat (disho- meostazia),
raport de diagnosticul stabilit, dar coloratura malocluziile, malpozitiile man- dibulo-craniene
solutiei terapeutice o da cunoa§terea §i sa conserve parametrii ocluzali cand este
amanunfita a cazului, ce trebuie sa pre- mearga posibil.
diagnosticului. Obiectivul curativ este strans legat de
cel profilactic §i prezinta doua aspecte:
1. Obiectivele planului de tratament morfologic §i functional.
In ceea ce prive§te obiectivele planului Aspectul morfologic al obiectivului
de tratament, ele se particularieaza, urmarind curativ urmare§te o rea§ezare a elementelor
ca Tn cadrul solu|iilor terapeutice sa se dea un sistemului stomatognat Tntr-un echilibru optim
raspuns la toate problemele clinice Tnregistrate §i se rezolva Tn edenta|ia partiala Tntinsa prin
Tn etapa anterioara. aparate gnatoprotetice mobilizabile care refac
Obiectivele profilactice urmaresc integritatea arcadei dento- alveolare, volumul
realizarea unei profilaxii generale §i a unei crestelor resorbite, re- constituie ariile ocluzale
profilaxii locale (nespecifice §i specifice). realizand rapoarte ocluzale stabile. Refac de
Profilaxia generala va fi individualizata cazului asemeni arhitec- tura faciala distrusa prin
clinic §i are Tn vedere prevenirea agravarii unor edentate, rapoar- tele mandibulo-craniene
afecjiuni generale pe care le prezinta bolnavul corecte, etc.
ca §i prevenirea aparifiei unor Tmbolnaviri noi Aspectul functional al obiectivului
pe tot parcursul trata- mentului stomatologic. curativ se adreseaza refacerii functiilor sis-
Profilaxia locala nespecifica urmare§te temului stomatognat tulburate §i se reali- zeaza
pastrarea sanatajii tesuturilor de la nivelul prin reconstituirea cadrului morfologic.
cavita^ii orale, prevenirea apari|iei leziunilor
odontale, paro- dontale, mucosale suplimentare
facand uz de mijloace de profilaxie locala
(educatia sanitara, detartraj, tratament
antiinflamator, fluorizari, du§uri bucale, masaje

232
 2. Criteriile planului de tratament cabinetui com- petenfei
Formularea planului de tratament es- te stomatologic, mediul profesionale al
precedata de un rationament medical ce trece din care provine echipei stomato-
in revista modul in care cazul luat in discu|ie (urban, rural), de logice este foarte
indepline§te criterii corespunza- toare unor timpul liber pe care important §i se refera
formule de tratament nesistema- tizate inca (in bolnavul il poate la pregatirea
gandirea medicului) dar pe care medicul le are afecta tratamentului profesionala a
in vedere ca posibilitaji de tratament. stomatologic. Profesia medicului, sorei de
In urma confruntarii paletei de posibi- litati repre- zinta un criteriu cabinet §i
terapeutice selectate din experienta care ne poate tehnicianului dentar.
teoretica §i practica personala, cu criteriile pe influenta conduita Se vor indica numai
baza carora se stabile§te planul de tratament, terapeutica §i solu|ii protetice ce
este individualizata "tentativa de project" ca alegerea mijloacelor asigura succesul
forma primara a planului de tratament. de protezare. tentativei terapeutice.
In orientarea tratamentului edentatiei Criteriul Se va asigura o
partiale trebuie sa avem in vedere urma- toarele dotarii tehnice a securitate totala a
criterii: socio-economic, criteriul dotarii tehnice, serviciului urmare§te bolnavului dar §i a
criteriul competentei profe- sionale, biologic, dotarea laboratorului medicului raspunzator
mecanic. cu materia- le, cu material §i moral.
aparatura astfel incat Criteriul
nivelul rezolva- rilor biologic este legat de
protetice sa nu sta- rea clinica a
depa§easca nivelul organismului §i a
dotarii tehnice. Vor fi sistemului
necesare dispozitive stomatognat. El
de topire a metalelor, insote§te planul
eficiente (flacara oxi- terapeutic ca un
acetilenica, curenti de adevarat filtru pentru
inalta tensiune) ca- intocmirea pla- nului
pable sa dezvolte o de tratament; va fi
temperature suficienta necesara o evalua- re
pentru topirea a tuturor indicilor
aliajelor. In cazul clinico-biologici stabilit
lipsei aces- tor prin examenul clinic §i
Fig. 6.1. Edentatii maxilare rezolvate diferit - amovibil, respectiv protezare fixa
mijloace pe implante
utilizarea - din consideratii
paraclinic, astfel ca
socio-economice, tehnologice §i al competentei
profesionale
arcului voltaic va rea- tratamentul sa fie cat
liza incluzii de carbon mai eficient. Se vor
Criteriul socio- economic al
in scheletul metalic, avea in vedere
economic tine cont pacientului, de
slabind rezistenta incidicii clinico-
de statutul socio- distanta fata de
acestuia.Criteriul biologici general, loco-

233
regionali §i locali. fel §i igi- enizarea, de ra, relati mandibulo- craniene corecte
in aprecierea aceea la ace§ti craniene. Articulatia constitu- ie indici
indicilor clinico- bolnavi, cand este temporo-mandibulara clinico-biologici
biologici generali, se necesar sa facem un poseda indici clinico- pozitivi in timp ce
iau in considerate tratament prote- tic, biologici pozitivi atunci prezenta unor
starea generala, alegem calea cea mai cand nu prezinta modificari ale
varsta §i sexul. Din simpla. La var- stele semne clinice §i excursiilor
punct de vedere al tinere aparatele radiografice care sa mandibulare Tn
starii generate, gnatoprotetice mobi- ne indice o suferinta mi§carile test §i
organismul poate fi lizabile sunt mai greu articulara §i indici functionale §i
sanatos clinic §i in acceptate, necesi- clinico- biologici prezenja malrelatiilor
acest caz nu exista tand o motivate mai negativi cand prezinta mandibulo- craniene
probleme in stabilirea bogat argumentata. semne dis- (prin rotatie, translate,
planului de tratament, Sexul poate influenfa functionale (durere, basculare) constituie
bolnavul fiind apt sa stabilirea planului de hipermobilitate, zgo- indici clinico-biologici
suporte orice tratament in sensul ca mote articulare, negativi. Tn cazul unei
tratament sexul feminin este mai limitarea mi§carilor, malrelatfi mandibulo-
gnatoprotetic exigent in ceea ce etc.). O articulate craniene, Tn faza
complex. Organismul prive§te realizarea temporo-mandibulara preprotetica se va
poate fi marcat de o aspectului fizionomic. dure- roasa, suferinda realiza o repozi|io-
maladie generala ce Sexul feminin accepts obliga la calmarea nare mandibulo-
influenteaza indicii mai greu aparatele durerii, la tratarea craniana, uneori chiar
clinico- biologici mobilizabile din tea- suferin|ei §i la o protezare tranzitorie
generali sau de o ma de a nu crea temporizarea tra- ce va temporiza tra-
maladie generala ce senzatia de tamentului tamentul definitiv.
nu-i influenfeaza. infirmitate. In raport gnatoprotetic. Mu§chii Parafunctiile
Varsta pacientului de ace§ti indici se vor manducatori fara reprezinta indici
poate constitui un lua masurile protetice semne subjective sau clinico-biologici
indice clinico-biologic corespunzatoare §i se obiective de suferinta negativi.
negativ cand este vor hotari pregatirile reprezinta indici clini- Se stabilesc Tn
avansata, bolnavul pre §i proprotetice co-biologici pozitivi, continuare indicii cli-
pre- zentand reflexe precum §i tipul de iar cei durero§i, nico-biologici locali,
greoaie, lipsa de protezare ales. spasmaji cu contract ai campului protetic
concen- trare in timpul Indicii clinico- neechilibrate repre- pozitivi §i negativi.
examinarii, lipsa de biologici loco- zinta indici negativi. O arcada
coopera- re. La regionali se refera la Existenfa unor tipare dentara integra,
varstnici adaptarea la articulatia temporo- normale de dinamica armonios dezvoltata
aparatul gnatoprotetic mandibulara, mu§chi, mandibulara §i a unor constituie un indice
se face mai greu, la dinamica mandibula- relatii mandibulo- clinico- biologic pozitiv
Tn timp ce o arcada

234
dizarmonica cu biologici negativi ai conjunct nu este apli- palatina medie sau
distrugerea arhitecturii su- portului dento- cabil din cauza plana; absenta
este un indice negativ. parodontal sunt mobilitatii, se face o torusului; zone
Suportul reprezentaji de: etapa de imobilizare biostatice
dento-parodontal numarul redus de provizorie prin §ina de (tuberozitate ma-
poseda ca indici dinti; absenta punc- imobi- lizare §i dupa xilara, tubercul
clinico-biologici telor de contact; Tndepartarea lor se piriform) favorabile cu
pozitivi: prezenja implantarea deficitara verifica daca s-a con- formatie
dintilor pe arcada; (dinji Tn malpozitie cu redus mobilitatea, normala; indici de
distribuirea lor Tnclinare mai mare de numai atunci putandu- mucoasa favo- rabili;
grupata, cand 35° nu au valoare de se aplica un tratament limba in pozi^ie
formeaza un grup suport Tn proteza conjunct. Un spajiu intermediara cu as-
compact ce conserve conjuncta §i nu se vor periodontal largit cu pect, volum normal.
papila, parodontiul, utiliza); morfologie lamina-dura Indicii clinico-
osul; numarul mare de coronara afectata Tngro§ata sau biologici negativi ai
dinti restanti; (prin carie, abraziune, subjiata reprezinta tot su- portului muco-
topografia lor pe ar- colorajii, distrofii); dinti un indice negativ osos sunt reprezentatf
cada ce stabile§te scurti ce nu ofera Tntrucat dintele §i de: creste edentate
clasa de edentate suprafete suficiente osul nu pot rezista la ascutite, joase,
(bre- §ele delimitate la pentru aplicarea ele- presiuni §i se vor lua resorbite (cl. V, VI
ambele capete de mentelor de masuri de protectie. Atwood) ascendente,
dinti restanti cand mentinere §i Substratul descenden- te;
sunt reduse stabilizare; distribuirea muco-osos poseda versant lingual al
beneficiaza de grupata a dintilor de indici clinic-biologici crestei redus, cu
protezare conjuncta) ; arcada poate constitui pozitivi atunci cand: Tncli- nare
implantarea normala; un indice negativ din crestele edentate sunt nefavorabila,
morfologia coronara punct de ve- dere al favorabile (Tnalte, hernierea plan§eului;
integra cu retentivitati echilibrarii fortelor de late, rotun- jite, bolta palatina ogivala;
normale ale fetelor presiune §i rezistenta; orizontale) cu grad prezenfa torusului;
laterale, cu abraziune tesutul parodontal redus de resorbtie zone biostatice
fiziologica; dinti Tnalti; afectat (cu indici de osoasa, cu indici atrofiate; indici
puncte de contact inflamatie, recesiune, Rubens-Duval Rubens- Duval
prezente; suportul mobilitate, resorbtie favorabili (corticala crescuti; indici de
parodontal sa- nStos osoasa crescutS). continua, trabeculatie mucoasa nefavo-
ce va putea prelua o Daca exista resorbtie Tngro§ata continua; rabili (2;3); limba in
parte din solici- tarile osoasa Tnsotita de versant lingual al pozi{ie posterioara cu
mecanice pe care le mobilitate nu se aplica crestei mandibulare ticuri de succiune.
presupune un aparate conjuncte Tnalt, cu Tnclinare Amplitudinea spatiului
tratament. decat provizo- riu.
favorabila; bolta protetic potential ne
Indicii clinico- Cand aparatul

235
ofera de asemeni ocluzale survenite in va oferi un sprijin necesita diferite solutii
une- le indicatii in urma edentatiei pot deficitar iar una plana, terapeutice pentru
alegerea tipului de constitui de asemeni un sprijin op- tim. aceea§i clasa
protezare: cand un indice clinico- Dintii cu leziuni Kennedy. O curbura
amplitudinea este biologic negativ, fiind coronare ne frontala insotita de
mic§orata la di- ne- cesara sugereaza o inocluzie in aceasta
mensiunile unui spatfu reechilibrarea combinare a protezarii zona (se elimina
de trei dintf exista ocluzala inaintea in- adjuncte cu o suprasolicitarea
posibilitatea unui ceperii oriecarui protezare conjuncta. dinfilor frontali) poate
tratament conjunct, tratament Dinfii cu mobilitate sugera aplicarea unui
daca amplitudinea gnatoprotetic. Igiena insa ne sugereaza aparat conjunct chiar
este mai mare se va nefavorabila constituie necesitatea contenfiei in situa|ia unui suport
indica protezarea tot un indice negativ. lor. Forma clinica a dento-parodontal
adjuncta. Modificarea Indicii clinico- edentatiei §i deficitar.
latimii §i inaltimii biologici legaji de intinderea ei ne pot Nu ne
spatiului protetic supor- tul dento- sugera tipul de multumim cu ideea de
potential poate parodontal §i muco- protezare, astfel a con- stata ca indicii
influenta de asemeni osos incep sa edentatiile de clasa a clinico-biologici sunt
conduita terapeutica. sugereze medicului l-a §i a ll-a Kennedy, a defici- tari, ci
Curbura arcadei in anumite elemente (so- lll-a §i a IV-a Kennedy prescriem §i masurile
zona anterioara este lutii protetice, tipul de intinse sugereaza generale, locale, loco-
un indice clinico- conector, elementele solutii mobilizabile in regionale care sa
biologic pozitiv, in de mentinere §i timp ce edentatiile de duca la conso- lidarea
cazul unei curburi cu stabilizare) ce pot sau cl. a lll-a §i a IV-a acestor indici,
raza mare, §i negativ nu pot fi aplicate Kennedy reduse eventual la Tmbuna-
cand curbura are o cazului respectiv. sugereaza solutii tatirea lor prin
raza mica. In cazul Astfel, o creasta conjuncte. Edentatiile mijloace specifice §i
curburilor accentuate, ascutita ne poate de clasa l-a §i a ll-a cu nespe- cifice.
cand trebuie sugera o arcada modificari §i clasele a Criteriul
considerat mo- mentul artificiala ingustata, o lll-a §i a IV-a intinse biomecanic are Tn
de basculare, creasta resorbita su- cu modificari ne vedere reevaluarea
practicianul se con- gereaza o cuspidare sugereaza o capacita|ii campului
frunta cu aspecte mai redusa. Forma protezare mixta. O protetic de a suporta
variate, care pot boltii palatine, edentate maxilara in- presiuni. Deoarece Tn
merge pana la prezenja torusului ne tinsa ne poate sugera mod obi§- nuit,
contraindicarea sugereaza tipul de alegerea unui conec- fiziologic presiunile
aparatului conjunct in conector principal §i tor principal sub forma sunt receptate de dint
zona frontala. localiza- rea lui. O de placuta. Subcla- §i suportul dento-
Complicatiile bolta palatina ogival^ sele lui Lejoyeux parodontal, pe aces-
ta Tl vom lua Tn

236
considerate iar de neprevazut, apreciaza Duchange sau se pot
gradientul de proteze ce nu pot fi oportunitatea folosi indicii lui Watt,
solicitare caruia nu-i echilibrate decat cu tratamentului conjunct Ante etc. care
putem opune rezis- mare efort din partea ce rezolva leziunile evalueaza suprafe-
ten|a dento- campului protetic. O odontale, sau tele membranei
parodontala §i pe care astfel de situate o imobilizarea dintlor desmodontale, ceea
Tncer- cam sa-l reprezinta o edentate parodontici pentru ca ce reprezinta de fapt
completam prin sprijin biterminala, la care arcul de stabilizare sa expresia fortei active
muco-osos. Planul de zona unde se afla capete mai multa de solicitare a
tratament se va arcul de stabilizare rezistenta. Aceste campului protetic. Se
realiza pe baza este edentata §i nu o concluzii ale studiului sumeaza apoi
datelor culese din putem echilibra distal. biomecanic vor fi coeficientii dintlor
examenul clinic §i In acest caz este retnute pentru planul restant limitrofi
paraclinic §i revazute necesara prelungirea de pregatire edenta|iei §i ai celor
cand este cazul. De arcului de stabilizare proprotetica. ce ar putea fi necesari
regu- la realizam pe arcada restanta, Diagrama Tn sprijinul §i
acest plan pe modelul de§i pozita optima nu dinamica se va stabilizarea aparatelor
de studiu Tn mai este acolo. De Tntocmi Tn gnatoprotetice, ceea
multe etape. asemeni, Tn acest urmatoarea etapa de ce reprezinta valoarea
Diagrama caz avem nevoie de reevaluare biomeca- fortei de rezistenta
statica ne indica elemente de nica. Diagrama dento-parodontala.
localiza- rea centrului mentnere §i dinamica urmare§te, Compararea fortei
de greutate a stabilizare mai de asemenea, active (Fa) §i a fortei
campului protetic puternice, ceea ce va punerea Tn valoare a de rezistenta (Fr),
sugerandu-ne zona duce la solicitarea Tn capacitafii suportului verifica valabilitatea
de stabilitate maxima plus a dinfilor restant dento-parodontal de a relatiei Fa - Fr. Daca
a bolfii palatine care pentru a stabiliza suporta solicitari. aceasta relate nu este
trebuie cuprinsa Tn proteza. Situajia este Pentru aceasta este satis- facuta, se
perimetrul protetic. Ne optima cand forma necesara o adauga dint suport ai
arata de asemeni clinica a cazului ofera comparare a fortei de caror coe- ficienti
daca edentatia este Tn zona de echilibrare solicitare activa rea- maresc valoarea
simetric sau asimetric un arc de stabilizare lizata de catre un polinomului Fr - Fa.
echilibrata §i reprezentat de dint ipotetic aparat Daca in urma
re_
dispunerea arcului de restant P zenfi, gnatoprotetic care ar adaugarii tuturor
stabili- zare. sanato§i. Cand dintii Tnlocui tot dintii re- dintilor restanti nu se
Raportata restant situat la nivelul stant. In acest scop se obfine o valoare
individualizat la forma arcului de stabilizare sumeaza mai Tntai suficient de mare;
cli- nica a edentafiei, prezinta leziuni coeficientii de pentru a satisface
diagrama statica ne coronare, masticate ai dintlor relafia se mic§o-
indica uneori situafii parodontopatie, se respec- tivi, dupa

237
reaza valoarea forjei contureaza de mentinere §i modalitatea con-
active prin mic§orarea suprafefele §eilor stabilizare se aplica structive a
suprafefei dintilor protetice pe modelul pe dinfii limi- trofi elementelor de
artificial!. Daca nici de studiu pana in edentafiei. A doua mentinere §i
aceasta masura nu zonele per- mise de regula o comple- stabilizare.
este suficienta se re- limita de reflexie, teaza pe prima §i se Din cele expuse
comanda sprijin mixt dupa care se trece la refera la includerea am reu§it sa prescri-
dento-parodontal §i realizarea arcului de dintilor limitrofi arcului em arcadele
muco-osos. In cazul in conexiune: bara, de stabilizare sau in artificiale, §eile,
care diferenfa celor placu|a, conector raport de gradul de conectorii, elementele
doua valori Fa §i Fr acrilic, in raport cu solicitare §i de indicii de mentinere §i
este foarte mare in indicii amintifi, astfel clinico-biologici §i stabilizare care
defavoarea fortei de incat arcul de conexi- mecanici, includerea asamblate in raport de
rezistenta, se trece la une sa inglobeze tuturor dintilor de la principiile expuse, de
sprijin muco-osos prin limita orala a §eilor §i nivelul arcului de indicii clinico-biologici
conectori §i §ei in- sa realizeze un design stabilizare. A treia §i mecanici, de
tinse. Dupa verificarea acceptabil din punct regula de aplicare a posibilitatile
legii polinomului, se de vedere al elementelor de constructive, ne ofera
hotara§te maniera de morfologiei campului menfinere, sprijin §i diferite tipuri de
sprijin dento- protetic (torus, rafeu, stabilizare pe anumiti protezare.
parodontal, muco- rugi, papila bunoida) in scopul imbunatatirii Tratamentul
osos sau mixt. precum §i din punct raportului dintre forta edentatiei partiale cu-
In etapa de vedere al centrului activa §i forfa de prinde urmatoarele
urmatoare se de greu- tate al bolfii rezistenta. Se includ, etape:
traseaza dia- grama palatine ce se cere de asemeni dinfii 1. TRATAMEN
dinamica sub forma inglobat in desenul recomandati de TUL
vectorului RP care respectiv, a§a cum s- sageata vectorului PREPROTE
ofera indicafii privitor a aratat la diagrama RP. Ultimul criteriu de TIC
la dinfii ce trebu- iesc dinamicS. stabilire a dintilor ce (nespecific)
inca inclu§i, pentru a Pentru trebuiesc inclu§i il re- 2. TRATAMEN
realiza stabilita- tea prescrierea prezinta forfele §i TUL
sistemului. elementelor de tendinfele de PROPROTE
In aceasta mentinere §i dislocare a protezelor. TIC (specific)
etapa, dupa ce au fost stabilizare exista Acela§i criteriu 3. TRATAMEN
precizate indicate cateva crite- rii ce stabile§te in urma TUL
privind arcadele trebuiesc parcurse unor analize profunde PROTETIC
artifici- ale, localizarea obligatoriu. Ca o a forfelor verticale, PROPRIU-
§i marimea prima regula orizontale, de ZIS
suprafetelor lor, se generala, elementele basculare, in primele etape

238
de examinare ale tehnologice ale partiala nu trebuie sa tratament va fi gasita
pacientului se poate realizarii pro- tezelor vizeze protezarea fixa doar prin studiul
contura un plan de mobile partiale, sau mobi- la. Este amanuntit al cazului §i
tratament protetic, precum §i o sinteza a vorba despre un dupa parcurgerea
plan care in urma indicilor clinico- intreg proces de etapelor
etape- lor nespecifice biologici pozitivi §i proceduri pre §i premergatoare
§i specifice se poate nega- tivi. Dupa proprotetice care in tratamentului protetic
modifi- ca. Acest aceasta evaluare final vor determina propriu-zis.
aspect trebuie adus la complexa, abordarea eficienta intregului
cuno§tin|a pacientului, medicala a cazului tratament. Daca una TRATAMENTU
astfel incat acesta sa presupune alegerea, din aceste etape L PREPROTETIC
nu puna sub semnul pe baza experienfei premer- gatoare nu Tratamentul
Tntrebarii priceperea teoretice §i practice este corect realizata, preprotetic este
medicului. acumulate, a solufiei eficienta intregului denumit §i tratament
Un medic terapeutice optime tratamentului este nespecific. El se
trebuie sa aiba in care va condi|iona pusa sub semnul instituie dupa
vedere permanent apoi toate etape- le de tntrebarii, subminand examinarea clinica a
faptul ca de calitatea tratament general §i in timp, rezis- tenta modelelor documen-
tratamen- telor pre §i local, astfel incat, la dispozitivului aplicat tare §i a radiografiilor.
proprotetic precum §i final, sistemul sau, mai grav, Are rolul de a asana
de cel protetic propriu- stomatognat sa fie afectand, uneori chiar cavitatea orala,
zis depinde nu numai capabil sa primeasca iremediabil, elemen- independent de
restaurarea morfo- varianta de tratament tele sistemului solutia finala de
functionala a realizata. stomatognat. tratament protetic.
aparatului dento- Atat timp cat Trebuie Generic,
maxilar, ci §i planul de tratament remarcat faptul ca tratamentul
menjinerea in bune initial nu va coincide diagnostics nu poate preprotetic poate
conditii §i pentru un cu solutia finala de cuprinde in totalitate cuprinde urmatoarele
timp cat mai lung a tratament, acest plan situatia clinica a elemente:
dinfilor restanfi §i a de tratament se vrea pacientului, cu
{esuturilor de sprijin a fi un proiect cu rol numeroasele parti- Educafia
muco-osos. de coordonare a cularitati care sanitara
Stabilirea unui tuturor procedurilor individualizeaza Educatia
plan de tratament din etapele care fiecare caz in parte. sanitara urmare§te
presupune preced exe- cujia in Prin urmare planul antrena- rea §i
personalizarea tuturor sine a dispozitivului terapeutic va trasa linii activarea perceptelor
datelor generale amovibil. De aceea generale de tratament cunoscute pentru
referitoare la noi consideram ca in concordanta cu trezirea interesului
aspectele clinice, stabilirea unui plan de diagnosticul, iar bolnavului asupra
paraclinice §i tratament in edentafia solutia finala de propriei sale sanatati.

239
In cazul tratamentului maladiilor, el trebuie Relevarea placii
gnatoprotetic amovibil sa fie permanent inte- bacteriene, urmari-
nu este o activita- te resat de starea de rea microbismului
cu caracter general, ci sanatate a bolnavului cavitatii orale prin
are un pronuntat sau. In acest mod el testul Snyder §i
caracter de va putea sa dirijeze comunicarea
individualizare efortul educational in rezultatului vor spri-
conform unei Fig. 6.2. Absen^a unei
direcfiile in care sesi- jini activitatea de
minime educa^ii sanitare
Tnlantuiri logice a zeaza riscul de educate sanitara,
§i consecin{ele acesteia
obiectivelor propuse. imbolnavire sau bolnavul putand sa
(dupa Soams J. V.,
De- butul acestei deficitul educational al Southan J.C.) injeleaga scopul
etape consta in cazului respectiv. efortului sau in
stabilirea nivelului Dar, principalul Depistarea prin aceasta directie. Dar
printr-o o discu|ie obiectiv al educatiei sondaj verbal §i exa- in cadrul etapei de
sondaj §i in functie de sanitare trebuie sa fie men clinic a modului pregatire, educajia
acesta, se stabile§te acela de prevenire a incorect de realizare sanitara va trebuie sa
succesiu- nea imbolnavirilor amasurilor de igiena realizeze
actiunilor de educate sistemului la nivelul cavitatii ora- con§tientizarea
sanitara indivi- stomatognat. Bolnavul le, a obiceiurilor bolnavului §i asupra
dualizata. Un alt trebuie sa-§i vicioase, a modului nivelului de afectare a
obiectiv urmare§te sa insu§easca toate gre§it de alimentajie, morfologiei §i functiei
rea- lizeze masu- rile de etc. va fi urmata de sistemului
con§tientizarea actiuni educationale
prevenire a cariei §i a stomatognat in urma
bolnavului in legatu- ce vor arata riscurile
bolii parodon- tale, a edentatiei. In functie
ra cu starea sa de de imbolnavire
cancerului oral, a de capacitatea sa de
sanatate, a intregului consecutive lor §i
sindromului dis- intelegere i se vor
organism, raportata la modalitatile de
functional al aduce la cuno§tinta
condijiile de via|a, de inlaturare a acestor
sistemului ma- surile de
munca, odihna. cauze de boala.
stomatognat, etc. (fig. tratament
Bolnavul trebuie Se va insista
6.2). gnatoprotetic ce se
sa cunoasca riscurile indeosebi asupra pot intreprinde pentru
§i posibilitayie de modului de igienizare recuperarea
prevenire a bolilor corecta §i la timp util a morfologica §i
cronice §i a celor cavitatii orale, functionala integrals,
infecto-contagioase. individualized sau intr-o mSsurS
Deoarece activitatea manoperele in functie
medicului stomatolog de starea clinica a
este fnca- drata in bolnavului §i etapa de
activitatea de tratament in care se
prevenire generala a afla.

240
 cat mai mare.
argumentarea Interapeutice optime,
solutiei lui.
aceea§i maniera
comparand-o cu maisemulte posibilitati de
vor prezenta s?i
limitele posibilitatilor
terapeuti- ce actuale.
Se continua cu
propunerea §i
tratament, fiecare cu
avantajele §i dez-
avantajele sale. Nici o
solute de tratament nu
se va aplica fara
acceptiunea bolnavu-

Fig. 6.3. Propunerea $i argumentarea solutiei terapeutice, in acord cu pacientul, folosind metode ajutatoare
pentru explicarea variantei de tratament (Mini SG System)
Etapizarea sanitara nu inceteaza
odata cu terminarea
gnatoprotetic propus primei §edin{e, ci se
§i acceptat se va sta- continua pe parcursul
bili impreuna cu tratamentului,
bolnavul, intocmindu- realizandu- se
se un grafic de consecvent in fiecare
activitate ce §edin|a. Ea are ca
antreneaza in- treaga scop urmarirea
echipa stomatologies, Tndeplinirii
fiecare component programului de
avand sarcini precise igienizare intocmit cu
privind: edu- ca|ia bolnavul §i aplicarea
sanitara, igienizarea, corecta a masurilor de
pregatirea pre- §i igienizare a cavitafii
proprotetica, orale, precum §i
rezolvarea etapelor realizarea etapa cu
clinice protetice, etapa a programului
postprotetice, initial de tratament.
dispensarizarea.
Educa|ia

241
 Pregatirea foarte variata va comunicare verbale aiba un nivel
generala diversifica §i modul de sau nonverbale intelectual care sa-i
Marea comportament al trebuie sa apeleze §i permita abordarea
diversitate a situatiilor bolnavului. Atitudinea la medicajia dis- cu|iilor Tn orice
clinice ce se creeaza echipei stomatologi- ajutatoare. domeniu. Foarte
in abordarea ce se va modela dupa Comunicarea importanta este
bolnavilor din punct psihologia cazului nonverbala se posibilitatea de a-§i
de vedere al starii lor respectiv, fiind foarte realizea- za prin modela limbajul dupa
generale impu- ne o important modul de impresia ce o creeaza nivelul de Tntelegere
maniera desfa§urare a primului {inuta medicului §i a al bolnavului, dupa
individualizata de contact dintre bol- nav Tntregului personal, starea lui psihica
lucru, cu acordarea de §i medic. Atitudinea propria lui igiena caracteristica sau de
priorita|i in pregatirea acestuia prin seri- corporala. Aspectul moment. Interventia
pentru tratamentul ozitatea, Tntelegerea serviciului prin cura| medicului trebuie sa
gnatoprotetic §i blandetea, caldura enie §i ordine, lini§tea tempereze
conjunct. In ca- drul sufleteasca va crea din cabinet §i dezechilibrul
pregatirii generale, o un climat propice de atmosfera de lucru bolnavului care poate
atenfie deosebita o lucru deoarece calma §i sigura vor manifesta deprimare
acordam pregatirii bolnavul va analiza §i- con- tribui la sau optimism
psihice. Din acest §i va interpreta fiecare apropierea bolnavului exagerat privind
punct de vedere, mod de de echipa tratamentul
situate clinice sunt comportament. Astfel, stomatologica, la gnatoprotetic partial
foar- te variate. sobrietatea va crea ca§tigarea totala a amovibil.
Bolnavii ce se ideea ca specialists Tncre- derii lui. Medica|ia la
prezinta la stoma- este deosebit de Comunicarea care apeleaza
tolog pot fi fara competent. Caldura, verbala se realizeaza medicul stomatolog
afectiuni psihice, cu Tntelegerea vor Tn mod mai complex Tn timpul pregatirii
u§oare psihoze sau asigura bolnavul ca i §i depinde de nivelul psihice a bolnavului
cu suferinfe grave sub se va lucra Tntr-un de pregatire §i se indica la cazuri mai
forma climat psiho-protectiv preocuparile deosebite §i numai
psihopatiilor latente. de cola- bo rare. bolnavului. Pentru a atunci cand se poate
Daca Tn primele doua Este de datoria putea g£si cu u§urinfa administra Tn conditii
cazuri pregatirea medicului sa-§i alea- subiecte comune de de ambulator. Se va
psihica o poate ga maniera de conversafie cu urmari relaxa- rea
efectua singur, Tn cea comportament cea bolnavul, medicul psihica a bolnavului
de a doua situate mai adecvata §edin{ei trebuie sa fie la curent prin combaterea starii
medicul stomatolog de tratament §i sa cu probleme de de anxietate,
apeleaza la sprijinul hota- rasca daca pe culture generala, scaderea pragului de
psihiatru- lui. Gama langa mijloacele de literature §i arta, sa reactie la stimuli
tulburarilor psihice

242
durero§i, acustici, absolute apar numai infectioase se inchid rezolvarea complexa
lumino§i din cabinetui Tn situafii cu totul §i se poate lucra bine- a lui. In cazul
stomatologic. Pentru deosebite. injeles cu mijloacele iradierilor tera- peutice
aceasta se pot utiliza Contraindicatiile de prevenire specifice a teritoriului
sedative u§oare, temporare, mai precis combaterii transmiterii stomatognat se
tranchilizan- te minore situate de temporizare acestei boli. Bolile temporizeaza
sau coktail-uri a tratamentului cronice, fie ca sunt in tratamentul
medicamentoase. gnatoprotetic pana la perioada de acutiza- gnatoprotetic conjunct
Alaturi de pregatirea stabilizarea starii ge- re, fie ca au un preferandu-se
psihica prin realizarea nerate, sunt mai potential morbid tratamentul amovibil
unui tonus psihic frecvente §i pot apare ridicat vor beneficia netra- umatizant.
corespunzator, in cazul bolilor acute, de pregatire in echipa,
bolnavul trebuie sa cronice §i degenerativ medicul stomatolog in Pregatire
aiba o stare generala proliferative. Bolile colaborare cu medicul locala §i loco-
buna, forti- ficata prin acute, gripa, hepatita specialist, §i regionala
alimentatie §i epidemica, alte afec| tratamentul Intervenfiile de
vitaminizare pentru a iuni virale sau micro- gnatoprotetic va fi pregatire locala in ve-
face fata cu u§urinta biene temporizeaza tem- porizat pana derea tratamentului
manoperelor trata- tratamentul prin dubla cand indicii clinico- gnatoprotetic partial
mentului gnatoprotetic cauzS: existenja biologici generali se amovibil sunt
partial amovibil. riscului de vor normaliza. Sunt §i rezultatul aplicarii
In situatia unui contagiozitate a situafii deosebite cand principiilor curativo-
organism sanatos, persoanelor cu care anumite intervene profilactice in
pre- gatit din punct de vine in contact bol- stoma- tologice vor fi intocmirea planului de
vedere general, cu un navul §i slabirea executate cu tratament. Ele sunt
minim de masuri organismului pana la anticipate cum este complexe §i, in func-
pregatitoare, se poate situ- a|ia de a nu indepartarea cauzelor tie de situatia clinica,
trece imediat la putea face fata dentare a bolii de pot interesa intregul
celelalte etape de manoperelor de focar, tratamentul sistem stomatognat.
trata- ment protetic. tratament gnatoprotetic urmand Intotdeauna vor avea
Dar sunt §i cazuri gnatoprotetic. dupa rezolvarea bolii un caracter nespecific
cand starea generala Infecfiile cronice, generale cauzate §i §i unul specific.
a bolnavului tuberculoza, sifilisul, intretinute de focarul In acest
contraindica sau actinomicoza, SI- DA, infectios. Cancerul context, o discufie
temporizeaza se vor pregati in bucal, precum §i aparte trebuie facuta
tratamentul colaborare cu medicii cancerul situat in alte asupra sindromului
gnatoprotetic partial speciali§ti respectivi §i zone ale organismului disfunc- {ional al
se va incepe trata- contraindica temporar sistemului
amovibil.
mentul gnatoprotetic tratamentul stomatognat.
Contraindicatiile
atunci cand focarele gnatoprotetic pana la Tratamentul

243
 disfunctiilor sistemului necesara o etapizare parodontale). necesita
stomatognat a fazelor de trata- - Factorii interventii pro-
constituie o etapa de ment, care se va intrasistemici tetice, putand fi
importanta desfa§ura pe (ATM, parodontiu, rezolvat, Tn
fundamentala, perioade mai mult sau dinti-ocluzie) pot fi functie de
urmarind refacerea mai pu|in afectaji per etiologie, printr-un
echilibrului biologic, Tndelungate, Tn primam, fiind tratament de
morfologic §i functie de gravitatea cauza tulburarilor echili- brare
functional pierdut. In cazului clinic. morfo- functionale neuro-psihica, sau
acest scop, se face Sindromul ale sistemului tratament me-
apel la o suma de disfunctional al stomatognat. dicamentos
metode complexe, sistemului Astfel, Tn miorelaxant, sau
inspirate de principiile stomatognat prezinta functie de tratamentul fizio-§i
gnatologice un determinism ce se impune - kinetoterapie etc.
fundamentale, care etiopatogenic curativ, ce se In mod cert,
considera sistemul suprasistemic §i adreseaza Tn mod tratamentul complet
stomatognat in intrasistemic (teoria direct cauzei (supra presupune
interrelate cu restul dishomeostazica, sau intrasistemice) §i Tntrepatrunderea §i
organismului uman, V.Burlui). simptomatic, ce suprapunerea
pentru pastrarea - Factorii amendeaza diferitelor faze
echilibrului bio-morfo- suprasistemici fenomenele de terapeutice, o
functional intre (factori endo- Tnsotire - interventiile disociere neta fiind
elementele sistemului. crini, metabolici, terapeutice se vor practic nerealista,
circulatori, neuro- Tnscrie fie Tn cadrul practicandu-se doar
Tabelul A. Obiectivele psihici etc.) pot pregatirii nespecifice, din rajiuni didactice.
tratamentului dis- constitui factorii fie specifice:
funciiei SSG etiolo- gici primari - in cadrul pregatirii Pregatirea
Obiectivele tratamen- Metode terapeutice
ai dishomeostaziei specifice - daca nespecifica
tului disfuncfiei SSG §i au un rasunet tratamentul (preprotetica)
Reechilibrarea psihi- Medicamentoase,local §i loco- sindromului Cuprinde
ca Fizioterapice, regional puternic, presupune instau- ansamblul de masuri
Relaxarea musculara Protetice,
la nivelul rarea unui terapii nece- sare pentru
Tratamentul durerii Chirurgicale
Tntregului sistem protetice, igienizarea §i
Repozifionarea man-
stomatognat, al - in cadrul pregatirii readucerea la starea
dibulo-cranianS
fiecarei nespecifice - daca normala a cavitajii
Reechilibrarea
ocIuzo-articularS componente sindromul orale. Ele pot fi

In cadrul (ATM, structuri disfunctional al regasite §i Tn

acestei terapii osoase, sistemului categoria celor

complexe es- te musculare, dento- stomatognat nu specifice, atunci cand

le executam la nivelul

244
campului protetic ce con§tientizat asupra Orice etapa Faza I de
va receptiona un starii de igiena pe terapeutica este terapie- faza
aparat gnatoprotetic care o prezinta §i urmata de evaluarea etiologies sau
partial amovibil. asupra tehnici- lor de rezultatelor ob|inute, etiotropa are ca
Ca o prima periaj pe care trebuie cand se apreciaza obiectiv eliminarea §i
atitudine terapeutica, sa le realizeze (fig. raspunsul pacientului controlul tuturor
obli- gatorie Tn cadrul 6.4). la proce- durile factorilor implicati in
acestei etape Planul de terapeutice specifice distructia parodontala,
preprotetice, o tratament odonto- etapei de tra- tament. in scopul intercepta-
reprezinta igienizarea parodontal trebuie rii §i opririi evolujiei
§i detartrajul, chiar alcatuit dupa o Obiectivele acesteia.. Aceasta te-
daca nu exista o examina- re urmarite prin rapie, in majoritate
afectare parodontala. minutioasa §i dupa un tratament nechirurgicala
Igienizarea diagnostic corect. parodontal sunt: urmare§te asanarea
cavita$ii orale se va - eliminarea cavitatii bucale §i con-
inflamatiei
efectua de catre trolul bolii parodontale
gingivale;
medic §i asistenta active.
- eliminarea
medicala, bolnavul Ea presupune:
semnelor de
continuand-o Tn - controlul placii,
activitate ale bolii;
conformitate cu prin masuri de
- stoparea pierderii
regulile §i indicatiile autocontrol sau
de ata§ament;
primite Tn cadrul profesionale,
- ameliorarea
educatiei sanitare. - detartraj §i
morfologiei
surfasaj,
conturului gin-
Suportul - corectarea
gival;
odont-parodontal factorilor iritanti
- crearea unor
Decelarea restaurativi §i
rapoarte ocluzale
placii bacteriene functionale; protetici,
dentare §i verificarea - objinerea - tratamentul cariilor
calitatii igienizarii, cu regenerarii (temporar sau
ajutorul revelatorilor tesuturilor paro- defini- tiv, in
de placa §i testul Fig. 6.4. Relevarea plScii funefie de
dontale;
bacteriene (Mini SG
Snyder, tre- buie sa prognosticul
System) - stabilizarea dinfilor
se realizeze Tnca din dintelui),
Terapia mobili.
etapa de educate - terapia
parodontala cuprinde Dupa Carranza
sanitara (care trebuie antimicrobiana
mai multe etape, in & Newman, secvenja
sa Tnsoteasca toate locala sau sis-
func|ie de gradul de procedurilor
etapele planului de temica,
afecta- re terapeutice cuprinde:
tratament), cand - terapia ocluzala,
parodontala.
pacientul este

245
- deplasari menfinere vizeaza avea in vedere accentuate;
ortodontice controlul, prevenirea salvarea oricarui dinte - resorbtie
minore, §i evolutia bolii, prin care are importanta avansate a osului
- imobilizare reevaluari ale pentru planul viitoarei alveolar §i pungi
provizorie. efectelor tratamentului proteze §i in general adanci ;
Faza a ll-a de §i a masurilor de se va incerca salvarea - dinti fracturati
terapie - faza igiena orala. dintilor posteriori irecuperabil;
corectiva La pentru a evita pe cat - dinti aflati in
(chirurgicala / reexaminarile posibil edentafiile focarele de fracture
restaurativa) periodice se urma- terminale. ale maxilarelor;
cuprinde masurile ce re§te dace se Indicate - dintii
au ca obiect restaura- realizeaza un control extracfiei dentare extruzati, cu devieri
rea functiei eficient al placii sunt: importante ale axului
parodontale §i implica bacteriene §i - distructii de implantare;
urmatoa- rele tartrului,se apreciaza corono-radiculare - dinti izolati
- Chirurgie conditai gingivala extinse; care impiedice o
parodontala, (pungi, inflama^ie), se - necroza solutie protetice
plasarea implan- verifica ocluzia §i septice complicate; corespunzetoare;
telor, mobilitatea dentara, - complicatii -dinti care
- Terapie cat §i alte modificari infec|ioase produc leziuni
endodontica; patologice. perimaxilare severe; traumatice ale
- Restaurari - dinti care au mucoasei;
definitive, Interven|iile determinat - dinti
- Protezari fixe §i chirurgicale osteomielite; supranumerari care
amovibile, Aceste - dinti implantati produc tul- burari
- Echilibrarea tratamente sunt pe sechestre osoase functionale.
ocluziei primele care se deja deta§ate; Se va avea in
Pentru efectueaza deoarece - dinti care vedere ca orice
continuarea necesita un timp intretin procese extrac- tie, indiferent
tratamentului cu a ulterior pentru infectioa- se sinusale; de cauza
doua etapa, cea vindecare. - dinti care determinante, se fie
corectiva este absolut intretin procese executate cu
necesara obtinerea Extractive infectioa- se minimum de sacrificiu
unei cooperari ferme dentare: ganglionare; de substante osoase,
in ceea ce private Decizia de - dinti care iar ulterior se va
autocontrolul placii extracjie se va lua provoaca manifested realiza o regularizare
denta- re. numai dupe o atenta severe in cadrul bolii a osului pentru a
Faza a lll-a de examinare clinica a de focar; asigura un camp
terapie - faza de modele- lor §i - mobilitate protetic uniform §i
radiografiilor. Se va

246
neted viitoarelor §ei
ale aparatului
gnatoprotetic.

Chirurgia
endodontica
Este cunoscut
faptul ce in cazul ne-
crozelor septice §i al
complicatiilor acestora
tratamentele
conservatoare
endodontice nu dau
intotdeauna rezultate.
Prin urmare chirurgia
endodontice se
adreseaze atat
proceselor acute, cat
§i celor cronice, asi-
gurand conditiile
necesare unei
vindeceri complete,
restaurarea osoase §i
recupera- rea
morfofunctionaie a
dintilor in cauze.
a) Osteotomia
transmaxilare este in-
dicate in:

247
 - parodontita substan|a de obturate realizat in incrus- tafie
apicala acuta in faza a depart foramenul prealabil obtura- corono-radiculara
periapicala la dintii la apical §i a determinat tia endodontica care nu poate fi
care nu se poate rea- react de intolerant corecta §i indepartata
liza drenajul prin manifeste, cu dureri completa la care - cand exista corpi
cateterizarea violente, inflamatii, persista un proces straini pe canalele
canalului §i hipoestezii, parestezii periapical care nu radiculare §i se
deschiderea apexului, sau chiar anestezii; s-a resorbit pe dore§te
sau cand acest dre- - in caz de parcursul etapelor conservarea
naj endodontic nu necroza a apexului. in- termediare de dintelui pe arcada
este suficient; c) Rezectia tratament; (ace rupte pe
- parodontitele apicala (fig. 6.5): - atunci cand canal, denticuli).
apicale cronice cu se- Repre- zinta o metoda obturatia nu Rezec|ia apicala este
cretie bogata. de chirurgie ajutatoare corespunde din indicata in:
b) Chiuretaiul tra- tamentului punctul de vedere - leziuni apicale
periapical este indicat endodontic, ce se al etan§eitatii §i cronice:
in: poate aplica atat la procesele parodontita api-
- situa|iile in nivelul dintilor periapicale cala cronica
care, de§i s-a efectuat monoradiculari, cat §i persista; granulomatoasa,
tratamentul corect al pluriradiculari, fiind - atunci cand chisturile
canalului, procesul diferita in functie de procesele apicale radiculare, osteita
patologic nu a putu fi gradul de dificultate a sunt situate pe periapicala
oprit la nivel acestor situatii clini- din|i neobtura|i cronica, procesele
periapical; Ea poate fi sau obtura|i in- inflamatorii ale

ce.

- cand in timpul realizata la din|i: complet, la care varfului rada- cinii;

obtura|iei de canal - pe care s-a se asociaza §i o

248
 Fig. 6.5. Reprezentare schematics - rezec^ie apicala

- obstacole care persis- tenta, periapical - mentul endodontic, se

impiedica obturafii Tndepartarea pregate§te substruc-
tratamentul incomplete, completa a ture organica §i se
endodontic corect: dispozitive tesuturilor amprenteaza loja radi-
anomalii corono-radiculare patologice din ju- culara. Adaptarea
anatomice care la din|ii cu obtura|ii rul apexului incrustatiei se face
Tmpiedica preoperator, iar
incomplete, cai - Obturarea
abordarea fixarea definitive se
false, granuloame canalului radicular
completa §i reali- zeaza
rezi- duale. - in concordanta
corecta a intraoperator, in
- fracturi radiculare. cu situatia clinica,
canalului radicular §edinfa in care se
Timpii rezectiei in functie de
pana la ni- velul executa §i rezectia
apicale (fig. 6.6) vor fi aspectele
apexului, canale apicala.
adapta|i Tn functie de discutate anterior
obstruate de pro- Dupa realizarea
aceste situa|ii clinice: - Sutura plagii.
cese dentinare, tratamentelor endo-
ace rupte - Incizia Rezectia
dontice se realizeaza
accidental in - Decolarea apicala se poate
restaurarea dinfilor
canal; lamboului realiza ina- intea
devitali §i/sau cu
- e§ecuri ale mucoperiostal tratamentului protetic
distructii coronare/ra-
- Trepanarea tabliei (in cadrul pre- gatirii
tratamentului diculare severe.
osoase nespecifice) sau ca
endodontic:
- Rezectia apexului parte integranta a
parodontite
tratamentului specific,
cronice cu secrete - Chiuretajul
cand, dupa trata-

249
 Fig. 6.6. Timpii rezec^iei apicale: acces, evidentierea procesului patologic, rezectie apicala §i chiuretaj,
situatja clinica finala (Cazuistica Dr. N.Forna)

d) Amputatia superior! §i inferiori, terapeutica. Terapia

radiculara consta Tn radacina la nivelul e) Excizia parodontala
in- departarea careia se afla un hiperplaziilor de Tratamentul

completa a uneia proces apical ce nu mucoasa. leziunilor parodontale

va porni Tnca din
dintre radaci- nile mai poate beneficia
aceasta etapa, prin
molarilor 1 §i 2 de alta metoda
primele manopere de

250
control al placii §i radiculare (Dumitriu/ gnatoprotetice
detartraj, §i vor Obiectivul incorect adaptate.
continua cu un principal al
Realizarea
tratament chirurgical surfasajului §i
acestei intervene se
de eliminare a detartrajului este de a
poa- te face in camp
pungilor, atunci cand restabili sanatatea
deschis - prin
leziunile sunt mai parodontala prin
profunde §i bogate in intermediul unui
indepartarea complete
Jesut de granulate. lambou de acces
de pe suprafata Fig. 6.7. Trusa de
(pentru vizualizarea chiurete Gracey
dintelui a elementelor
Detartrajul/sur directe a suprafefei
ce pro- voace
fasajul: radiculare) sau in
inflamatia gingivaie.
Detartrajul este camp inchis.
Detartrajul §i
procedura prin care Detartrajul/surfa
surfasajul nu sunt
se indeparteaza placa sajul manual se reali-
proceduri separate,
§i tartrul de pe su- zeaze fie cu chiurete
de- oarece toate
prafafa dintelui, atat universale fie cu chiu-
principiile care
supra cat §i rete speciale.
guverneaze detartrajul
subgingival, fara Chiuretele
se splice §i Fig. 6.8. Instrumentar
tentativa deliberate de universale se folosesc de detartraj ultrasonic
surfasajului.
pe toate suprafetele Alegerea
a se indeparta §i Detartrajul §i
dentare, in toate chiuretei sau a
substanja dentara. surfasajul trebuie
zonele. Pot fi inserate instrumentu- lui de
Surfasajul este efectuate cu
in aproape toate surfasaj se face
procedura prin care minutiozitate,
zonele ar- cadei, esential in raport cu
se indeparteaza de pe urmerind inde-
dimesiunea porjiunii profunzimea leziunii,
suprafata radiculara pertarea factorilor de
active §i lungi- mea talia orificiului de in-
tartrul rezidual iritatie parodontaie
tijei pot varia, iar cele trare a pungii, de
inglobat §i por|iuni de locale §i urmerind
mai utilizate sunt arhitectura pungii, de
cement necrotic evidentierea zonei
chiureta Barnhart §i po- zifia dintelui pe
pentru a se produce o cervi- cale a dintilor.
chiureta Columbia. arcada §i de
suprafata neteda, Concomitent se
Chiurete cantitatea de tesuturi
dura, curata. La ora procedeaze la
speciale sunt de mai care trebuie eliminata
actuala in literatura eliminarea celorlalti
(Mar|u si Mocanu
sunt folosi^i mai multi multe tipuri: chiurete
factori de iritatie pa-
2000).
termeni pentru Gracey (fig. 6.7),
rodontaie: tratamentul
Surfasajul
definirea aceleia§i chiurete After-Five®;
leziunilor de colet,
sonic §i ultrasonic:
manopere pre- cum chiurete Mini Bladed
indepertarea obturator
Instrumentele
surfasajul, root s.a.
debordante, inde-
US au capacitata de a
planingul sau netezi- pertarea aparatelor
indeparta
rea suprafejelor

251
endotoxinele de pe destinate alveolar, cu scopul exclude tesuturi
suprafata radacinilor, tratamentului eliminarii leziunilor specifice, in cursul
fara indepartarea pungilor provocate de boala fazei de vindecare a
concomiten- ta, parodontale: parodontala sau altor unui defect parodontal
accidentala a Sunt metode factori pre- cum tratat chirurgical, s-au
cementului sau chirurgicale conserva- exostoze, extruzii etc. dezvoltat dispozitive
dentinei, sau alterarea toare utilizate pentru Chirurgia parodontale denumite,
semnificativa a eliminarea {esutului osoasa substractiva in mod obi§nuit,
suprafe|ei radiculare conjunctiv inflamator consta in manopere bariere sau
(fig. 6.8). §i a epiteliului pungii, de restaurare a osului membrane pentru re-
care urmaresc alveolar preexistent, generare tisulara.
Manoperele de stabilizarea sau la nivelul existent in Asocierea
chirurgie parodontala ameliorarea mo- mentul chirurgiei membranelor cu
se pot impart in afecfiunilor sau u§or mai apical. materiale de adi|ie
(Newmann&Carranza) parodonjiului marginal Chirurgia este indicata in cazul:
: cu minimum de osoasa aditiva include - leziunilor
1. manopere pierdere tisulara, prin in- terven|iile ce infraosoase cu 2
destinate formarea unui nou vizeaza restaurarea pereti,
tratamentului pun- ata§ament conjunctiv osului alveolar la - leziunilor inter-
gilor parodontale: sau epitelial la nivelul nivelul sau initial. radiculare cu
2. chirurgia osoasa suprafetei dentare. Chirurgia alveoliza verticala
destinata In aceasta regenerativa are ca a septului,
tratamentului categorie intra: scop regenerarea
leziunilor osoase: - Chiuretajul osoasa ca §i
3. chirurgie muco- parodontal; restaurarea pa-
gingivala destinata - Tehnica ENAP rodontala. Porne§te
cori- jarii (excizia pentru de la necesitatea refa-
problemelor legate obfine- rea unui cerii osului alveolar,
de rapoartele nou ata§ament) §i ligamentelor parodon-
anormale intre ENAP modi- tale §i cementului
gingia ata§ata §i ficata; radicular dupa
mucoa- sa - Gingivectomia; intervenfia
alveolara. - Intervene cu chirurgicale
La un pacient lambou. concomitent cu
se poate realiza, fie Chirurgia blocarea proli- ferarii
una sau alta, fie toate osoasa: tesutului epitelial in
trei tipurile de chirur- Cuprinde interiorul defec- telor
gie parodontala. intervene prin care se osoase.
reali- zeaza modificari Pentru a
Manopere ale nivelului osului

252
- leziuni cu potential Mocanu, 2000). Chirurgia muco- (frenoplastie/frene
de regenerare gingivala se utilizea- ctomie).
sca- zut. Chirurgia za: Manoperele
muco-gingivala: 1. ca procedure chirurgicale se pot
Terapia de Include independents reali- za fie prin
regenerare manoperele de cand este realizarea lambourilor
parodontala cu chirurgie plastica ce necesara largirea cu grosi- me totala
derivate din au ca scop corectarea zonei de gingie sau partiala,
matricea proteica a rela|iilor dintre gingie ata- §ata §i deplasate lateral sau
smalfului - §i mucoasa alveolara, adancirea coronar, fie prin
EMDOGAIN®, care complica bolile vestibulului, utilizarea de grefe
material ce confine parodontale §i pot 2. pentru acoperirea epitelio-conjunctive.
proteine din familia interfera cu reu§ita zonelor de
amelogeninei. Utili- tratamentului recesiune, Tratamentul
zarea acestuia duce parodontal. 3. ca metoda leziunilor
la regenerarea paro- Aceste adjuvants tn cazul interradiculare
dontala (cement manopere au scop indepar- tarii :
radicular, ligament dublu: repararea pungii In funcfie de
parodontal §i os leziunii muco- parodontale, gradul de afectare,
alveolar) in condifiile gingivale §i acoperi- 4. corectarea inserf lezi- unile
in care nu se interpun rea eventuala a unei iei frenurilor- prin interradiculare
bariere fizice pentru zone de recesiune mo- dificarea beneficiaza de variate
crearea spafiului gingivala. pozifiei sau prin opfiuni terapeutice
parodontal (Marfu si eliminare (Marfu §i Mocanu,

Tabelul B. Opfiuni terapeutice in UR

LIR Tratament
Detartraj surfasaj §i chiuretaj

Gradul ± gingivectomie (in func(ie de adancimea pungii §i gradul de fibrozare a

I peretelui moale).
Re§aparea dintelui ameloplastie/odontoplastie
Gradul Regenerare tisulara ghidatS cu sau fara material de comblare.
II Inteven{ii cu lambou
Forme precoce -regenerare tisulard ghidata.
Forme avansate
- Conturare osoasa §i modelarea suprafejei radiculare adia- centa
Gradul III
furcatiei.
- Deschiderea §i expunerea zonei de furcate pentru acces facil pentru
tndepartarea placii de catre pacient.
- rezecjia sau indepartarea unei radacini

253
 Fig. 6.9. Reprezentare schematics gingivectomie

2000)-Tabelul B. Gingivectomia granulate, iar resturile

sau gingivo-alveolo- de tartru existen- te
plastia (fig. 6.9) este subgingival se
necesara uneori Tndeparteaza prin
pentru a mari coroana detartraj, urmat de
clinica a unui dinte netezirea suprafe|elor
stalp. radicu- lare.
Timpii Hipercre§terile
chirurgicali ai unei gingivale se trateaza
gingivecto- mii sunt chirurgical in
urmatorii: urmatoarele situa|ii
- Marcarea clinice:
profunzimii pungilor, - persistenja
- Realizarea dupa tratamentul
unei incizii vestibulare antiin- flamator I
§i orale festonate la 2 controlul factorilor
mm apical de sistemici care le indue
punctele hemoragice. (Nifedipin,
- Prin inclinarea Difenilhidantoina,
bisturiului in direc(ie Ciclosporina A),
coronara, se ob|ine o - cand au o
bizotare externa a etiologie idiopatica (hi-
gingiei. perplazia gingivala
- Se familiala). Dupa
Tndeparteaza in realizarea inciziei,
totalitate Jesutul de Jesutul hiperplazic se

254
separa la nivelul se realizeaza o incizie - le se
septului interdentar repozitioneaza §i se
cu bizou intern pana
sutureaza inter- dentar.
utilizandu-se un la nivelul fundului - Metoda are avantajul
bisturiu lanceolat pungii (varianta ini| ca Tmbunata- lizeaza
(Orban). Dupa iala) sau pana la un traumatism minim
excizarea tesutului Tn nivelul crestei osoase asupra gingiei §i
exces, gingia este (ENAP modificata). recesiune minima
suturata Tn fiecare - Dupa postoperatorie dar nu
spa{iu interdentar. eliminarea tesuturilor favorizeaza un nou
Prin alterate §i surfasarea ata§ament.
gingivectomie- suprafe|ei radiculare,
gingivoplastie: tesuturi-
- se realizeaza
desfiintarea pungii
prin ablafia
chirurgicala a
peretelui moale §i ob|
inerea unei anatomii
functionale a con-
turului gingival;
- este indicata
Tn cazurile cand
exista pungi gingivale
adanci - Tn cazul
hiperpla- ziei gingivale
§i pungi supraosoase
cu o gingie ata§ata
suficient de Tnalta.
O tehnica
speciala de
gingivectomie este
tehnica ENAP (fig.
6.10) - excizia pentru
objinerea unui nou
ata§ament (Yukna) §i
varianta ENAP
modificata, care are
drept scop eliminarea
epiteliului pungii:
- Cu un bisturiu

255
|e§te accesul la suprafejele radiculare, rea- gingivectomie sau
alveoloplastie §i
acoperirea cu
microproteze;
- indepartarea
copyngM - Kanus IDEA <© 2006
lucrarilor fixe Fig. 6.11.§lefuiri selective
necorespuzatoare;
- extrac|ia Evaluarea
dintelui §i uneori chiar dimensiunii verticale
re- zec|ia modelanta a de ocluzie se face
osului, cum se initial prin teste
intampla in cazul functionale.
molarilor superiori - In cazul in
egresaji impre- una cu care pacientul se
tuberozitatea; prezinta cu o DVO
- Tnlaturarea supradimensionata se
contactelor premature vor inde- parta
§i a interferentelor. obligatoriu lucrarile
protetice prin care s-a
realizat aceasta
marire a etajului inferi-
Fig. 6.10. Gingivectomie (Cazuistica Dr. N.Forna) or al fejei §i se refac
TRATAMENTU edenta{ia par{iala din
in condi{iile unei DVO
L DE ECHILIBRARE cauza mi- grarilor
corecte. Daca
OCLUZALA dentare, mai ales in
pacientul se prezinta
Echilibrarea sens vertical. Astfel
cu o
ocluzala va avea in planul de ocluzie va fi
ve- dere trei aspecte: adus la nivelul din|ilor
copyright - DVO mic§orata
realizarea unui plan care nu au suferit Karsus IDEA redimensionarea nu
de ocluzie cored, migrari. © 2006
este necesara decat
eliminarea contactelor Pentru nivelare,
atunci cand au aparut
premature §i a in funcjie de gradul de
ma- nifestari
interferentelor, denivelare sunt
patologice in diverse
refacerea di- necesare (fig. 6.11):
structuri sau cand
mensiunii verticale de - §lefuiri
pacientul reclama
ocluzie daca aceasta selective la nivelul
aceasta redimensi-
se impune. cuspizilor;
onare.
Planul de - amputari
copyright - - Orice
ocluzie este frecvent coronare urmate de Karsus IDEA
© 2006 redimensionare a
mo- dificat in devita- lizari,
DVO trebuie tatonata,

256
in ceea ce prive§te fibrele parodontale. In nespecifica sau prin jocul vaso-
efectele, prin protezari cazul dintilor frontali preprotetica. Ea are dilatatiei -
provizorii. Medicul va migrati orizontal cu ca scop principal vasoconstrictiei
avea in ve- dere ca o aparitia de treme §i consolidarea mucoa- realizeaza un
supradimensionare a diastema, cu sei §i cre§terea efect benefic
DVO este de departe mic§orarea spafiului gradului sau de local. La du§urile
mai traumatogena protetic potential, cel keratinizare pentru a bucale pot fi
pentru {esu- turile mai rapid §i eficace putea rezista mai bine adaugate substan|
aparatului dento- tratament ortodontic la forjele de presiune e aromatizante §i
maxilar decat o este inelul de cauciuc, pe care le va recepji- slab antiseptice.
subdimensionare. mai ales pentru ona dupa aplicarea In cazul in care
refacerea punctelor apratului gnatoprotetic pacientul prezinta o
Tratamentul de contact. amovibil. mucoasa cu un grad
ortodontic Atitudinea mai mare sau mai mic
Acest tratament Tratamentul terapeutica va fi de inflamafie,
poate fi aplicat chiar §i conservativ odontal diferita, in funcfie de atitudinea terapeutica
la adult, fiind necesar Acest tratament starea clinica a se va modifica caci
pentru redresarea va fi realizat spre fi- mucoasei orale. In practicarea §edin(elor
inclinarii dintilor §i a nalul etapei cazul in care mucoasa de balneo-fizio-terapie
refacerii punctelor de preprotetice §i se orala este sanatoasa, pe o mucoasa
contact pierdute prin adreseaza: paralel cu masurile inflama- ta
migrari orizontale. In - cariilor simple generate de vitamino- accentueaza
fapt este un tratament care se trateaza co- terapie, se vor congestia §i edemul
ortodontic minor, rea- respunzStor; practica §edinje de (fig. 6.12).
lizat cu ajutorul celor balneo-fizio-terapie
De asemenea,
mai simple aparate - inlocuirea constand in:
realizarea directa a
sau metode, dar care obturatiilor vechi §i - masaje practicate
unui aparat
in practica se utilizea- inco- recte cu unele cu pulpa degetului
gnatoprotetic pe o
za mai pu|in, mai ales corecte; sau electric cu
- tratamente mucoasa netratata va
din cauza grabei pa- ajutorul unor sfere
endodontice atunci duce la e§ec
cien|ilor de a termina sau periu|e de
cand acestea se terapeutic imedi- at §i
tratamentul protetic. cauciuc de marimi
impun. constituie o grava
Tratamentul §i sorturi diferite;
eroare.
ortodontic trebuie - percu|ia cu indexul
realizat in cazul din| Intervene la pe mucoasa;
ilor inclinati, astfel niveul mucoasei - du§uri bucale
incat la soli- citarile orale calde, reci, sau
verticale sa Pregatirea alternante numite
reacjioneze toate mucoasei poate fi §i scofiene, care
inclusa in terapia

257
 antimicrobiene sub o stare de
forma
spray-uri,
de gargara,
ape de
congestie cronica a
mucoasei orale prin
compresiuni
■ 'HM'
gura. Se va temporiza neechilibrate.
In aceste cazuri
amprentarea pana la
se indica tratamentul
vindecarea completa
de recondi|ionare
a mucoasei pentru ca
tisulara.
o mucoasa inflamata
Priza retard §i
va fi edematiata, deci
elasticitatea
va termina inexactitafi
materialului
ale zonei de sprijin
protejeaza zonele
care vor compromite
dureroase la presiune,
din start tratamentul
asigurandu-se un
protetic.
contort sporit
Exista §i cazuri
bolnavului.
in care un pacient
Fig. 6.12. Leziuni ale
este deja tratat prin A
mucoasei ce
temporizeaza sau
aparat gnatoprotetic
contraidica protezarea total amovibil, insa
amovibila (dupa Soams incorect ce determina,
J.V., Southan J.C.) prin lipsa sa de
congruen|a cu campul
in funcfie de
protetic
agentul cauzator al
infla- matiei, se vor
recomanda solu|ii pe
baza de antiseptice,
dezinfectante,
antifungice sau chiar

Fig. 6.13. Material rezilient de cdptu§ire a bazei

protezelor amovibile; grosimea minima pentru a fi
eficient trebuie sa fie 3 mm; pierderea propriet^ilor
fizice §i chimice dupa o anumita perioada de timp

258
 Captu§irea cu provizorie morfolo- gia campului
material rezilient nu-§i Este o etapa a protetic in vederea
gase§te indicafia tratamentului nespeci- obtinerii
decat ca masura fic indicata pentru a
terapeu- tica evitarea tulburarile
provizorie, deoarece, functionale
in timp, materia- lul fizionomice. Atunci
rezilient se cand aceas- ta
deterioreaza. protezare provizorie
are ca obiectiv Tm-
Interventii bunatatirea indicilor
asupra osului clinico-biologici ai sis-
Pregatirea temului stomatognat,
nespecifica a osului etapa de tranzitie este
subia- cent se parte integranta a
realizeaza tratamentului pro-
concomitent cu protetic.
pregatirea mucoasei,
prin: TRATAMENTU
- Masurile balneo- L PROPROTETIC
fizio-terapice ce Tratamentul
determina propropetic este
adaptarea denumit §i tratament
acestuia la recep- specific §i urmare§te
tionarea de pregatirea campului
presiuni, precum protetic pentru
§i o orien- tare a aplicarea
trabeculatiei tratamentului protetic
osoase. propriu-zis.
- Tratamentul In aceasta
general de sus| etapa sunt necesare
inere a me- mo- dele de studiu
tabolismului osos pe care se vor nota
prin masuri aspec- tele legate de

terapeuti- ce deja toate interventiile

anunfate la propro- tetice.

reechilibrarea Acest tratament

starii generale. este specific eden-

Protezarea tatiei parfiale pentru

ca el modifica

259
 unor conditii
optime de mentinere,
sprijin §i stabilizare a
viitoarei constructs
protetice. Desigur,
exista situatii clinice Tn
care nu sunt necesare
tratamente proprotetice,
ast- fel Tncat dupa
efectuarea etapei
preprotetice se trece
direct la tratamentul
protetic pro- priu-zis
prin amprentare
functionala.
Interventii
chirurgicale asupra Fig. 6.14. Frenectomie maxilard (Cazuistica Dr. N.Forna)
mu- coasei Frenul lingual inserat
Frenectomie, prea aproape de

Fig. 6.15. Frenectomie linguala (dupa Peterson)

parodontiul marginal
frenotomia sau
sau insertia sa Tn
frenoplastia:
forma de evantai
Frenul labial
inserat foarte aproape Tmpiedica aplicarea

de parodontiul unei bare linguale (fig.

marginal Tmpiedica 6.15).

extinde- rea §eii §i

favorizeaza leziunile
de decubit (fig. 6.14).

260
 Bridele laterale
inserate aproape de
muchia crestei:
Aceste
formatiuni anatomice
impiedi- ca extinderea
§eilor laterale §i
mic§oreaza suprafafa
de sprijin muco-osos.
Rezultatul
acestor interven|ii
chirurgi- cale se poate
mentine cu o proteza
provi- zorie sau cu o
proteza veche
completata
Plastia mm.
corespunzator cu
§anturilor Interventii
material termoplastic.
vestibulare sau chirurgicale
Hipertrofii §i
linguale: asupra osului
hiperplazii de
Aceste Exostozele:
mucoa- sa:
intervenfii chirurgicale Neregularitatile
Modificarile
propro- tetice se osoase, dure la pal-
mucozale Tn exces
pare care fac, de cele
pot apare la nivelul realizeaza mai rar Tn
mai multe ori, impo-
versantelor crestelor, edentafia partiala. Ele
sibila purtarea
fun- durilor de sac sunt indicate Tn atrofii
protezei vor fi
sau bolfii palatine. mari ale crestelor
Tndepartate prin
Aceste elemente edentate din edentatii
rezecfii modelante
Tmpiedica realizarea terminale, Tn special
localizate sau regu-
unui sprijin muco- la mandibula.
larized de creasta.
osos corespunzator De obicei Crestele
pentru §ei sau baza aceste proceduri retentive:
protezei sau chirurgicale Atunci cand
extinderea §i deplaseaza insertiile crestele edentate sunt
modelarea functionala musculare §i mu- retentive, Tn special
a marginilor protezei coase Tn vederea Tn regiunea frontala,
(fig. 6.16). obtinerii unei creste vor interfera cu
edentate cu o marginile §eilor §i vor
Tnaltime de minim 5 Tmpiedica insertia

261
protezei, beneficiind, Torusul maxilar
astfel, de re- zectii sau mandibular:
osoase modelante. Atunci cand aceste
formatiuni au di-
mensiuni exagerate
Tmpiedica aplicarea
conectorilor principal!
§i fac necesara re
zectia (fig. 6.17a, b).

262
 aditiei ma- terialelor
alogene sau a
grefoanelor osoase
autogene sau
heterogene mentinute
prin implante sau
osteosinteza.
Plasarea
A n grefelor osoase
Fig. 6.17a. Torus (dupS Peterson)
supracrestal era
urmata de o rata de
resorbtie de circa
50%. Din acest motiv,
se prefera aplicarea
grefelor osoase sau a
materialelor alogene
Fig. 6.17b. Torus maxilar §i mandibular
dupa (CazuisticS Dr. N.Forna)
tehnica
Tuberozita{i tisulara ghidata
„sandwich".
maxilare retentive (RTG) este o tehnica
Osul liofilizat
sau procidente: de actualitate care
este relativ des utilizat
Aceste actionea- za pe
dar pentru refacerea
modificari ale principiul
defectelor reduse §i
campului prote- tic compartimentarii
Tn combinatie cu
edentat partial celulare utilizand
membrana. Cand se
necesita rezectii membranele,
folo- sesc materiale
mode- lante, fara a “Tmpiedicand celule-
alogene, exista un
desfiinja complet le din epiteliu §i din
rise crescut de
retentivitatea acestei tesutul conjunctiv sa
infectie §i de
formatiuni anatomice. ajunga la spafiul
dehiscenta a plagii
postexctractional,
mucozale. De
Atrofiile astfel celulele osoase
asemenea, s-a
marcate ale pot coloniza alveola
constatat ca
crestelor edentate: rama- sa libera”(F.
Aceste situatii Unger).
clinice pot beneficia Relativ recent,
de plastii osoase cu refacerea defectelor
diverse materiale de crestei alveolare
adi- tie sau produse prin atrofie
transplante. sau resorbtie s-a
Regenerarea efectuat cu ajutorul

263
osul liofilizat prezinta un potential de revita-
lizare mai scazut decat osul autolog.

Fig. 6.18. Augumentare osoasa prin grefS autogenS

Fig. 6.19. Augmentarea crestei alveolare

Avantajul suplimentare de realizeaza o insuficient, se

refacerii alveolare prin recolta- re osoasa. importanta considera o

calu- sul osos rezultat Exista doua economie de timp, metoda etapizata

prin intermediul tipuri de augmentare regenerarea tisu- ce presupune in

xenogrefelor consta osoasa periimplantara lara ghidata fiind primul timp adijia

Tn principal Tn prin regenerare tisu- initiata de la prima osoasa §i, ulterior,

elimina- rea unei lara dirijatS: interventie; celelalte etape de

interventii - in primul caz, se - in situatiile de pregatire §i
volum osos reabilitare.

264
ALTE METODE DE corticalei, §i este apoi 70% din acest tip de gaura mentoniera
AUGMENTARE RE- modelata astfel meat grefa se resoarbe. este situata foarte
COMANDATE sa corespunda Cand se dore§te o aproape de muchia
cre§tere brusca, pe
PENTRU curburii mandi- bulei crestei.
suprafete Tntinse a
OPTIMIZAREA §i se fixeaza la
crestelor alveolare
SUPORTULUI OSOS aceasta cu fire c) Grefele
prin utilizarea osului
DEFICITAR circummandibulare alogen, re- t pediculate sau
Adifionarea de grefe sau transosoase). A sorbtia grefei §i interpozitionate:
autogene doua coasta se dehiscenta sunt Pentru a
a) Augmentare fractiona tn particule inerente. menjine o
a marginii alveolare a mici §i osul fare Pentru vascularizare co-
crestei mandibulare: corticala se plasa de defectele posterioare respunzatoare a zonei
Augmentarea jur impreju- rul primei ale conturului crestei unde s-a realizat o
marginii superioare a coaste. Dezavantajele alveolare mandibulare plastie de aditie, §i
crestei alveolare tehnicii sunt s-au dovedit eficiente pentru a reduce la mi-
mandibulare este determinate de particulele de os nim resorbtia dupa
indicata Tn cazurile prezen{a implantului uscat §i Tnghetat. perioada de
resorb|iei accentuate costal, necesitatea vindecare, s-a realizat
a mandi- bulei §i cand realizarii a 2 situsuri b) Augmentare un pedicul vascular
exista riscul fracturarii operatorii, nepurtarea a marginii bazilare a care sa
aceste- ia. Pot fi protezelor timp de 6- crestei mandibulare: Tndeplineasca aceste
corectate prin aceasta 8 luni, pana la Sanders §i Cox objective. Prima os-
tehnica §i afectarile vindecare §i au raportat prima teotomie descrisa de
neurosenzoriale posibilitatea resorbtiei tehnica chirurgicala Harle §i apoi modifi-
determinate de grefei. In ciuda de augmentare a mar- cata de Peterson §i
localizarea acestor dezavan- taje, ginii bazilare. Indicate Slade utilizeaza un
foramenului beneficiile aduse utilizarii tehnicii sunt pedicul muscular din
mentonier foarte precum: cre§terea atrofia moderata a suprahioidian §i
aproape de muchia rezisten|ei mandibulei, crestei alveolare §i genioglos care este
crestei. cre§terea Tnaltimii prevenirea fracturii Tn repozi|ionat la margi-
Tehnica crestei §i a conturului os patologic a man- nea superioare a
chirurgicala, cum a mandibulei justified dibulei. Tehnica nu crestei alveolare
tost de- scrisa prima utilizarea tehnicii Tn este indicata mandi- bulare,
data de Davis, include cazul mandibulei anomalii- lor campului imbunatatind astfel
prelevarea a 15 cm foarte atrofiate. protetic precum inalfimea §i conturul
de os costal de la Alta sursa cre§terea dis- tanjei crestei. Indicatiile
coasta a 5-a pana la a pentru grefele osoase interarcadice, creasta acestei grefe
9-a. Coasta era su- gerata de Thoma pediculate sunt -
alveolare mandibulara
§i Holland a fost atrofia mandibulei cu
crestata pe o parte a neregulata sau cand
creasta iliaca. Totu§i,
inaljimea redusa a

265
crestei, iar lafimea conturul crestei. Au mandibulei. cand atrofia osului a
vestibulo-orala a tost sugerate cateva Principalele atins nivelul critic, eli-
crestei de 15mm. modificari ale tehnicii dezavantaje ale minand astfel
Tehnica descrisa de de exemplu utilizarea tehnicii sunt: alternativa unei
Peterson §i Slade osteotomiei orizontale necesitatea proteze partiale
include utili- zarea in locul celei vertica- spitalizarii, anestezia mobilizabile ce se
unui lambou de tip le sagitale, sau generals, existenja extinde pe suprafa- ta
Kazanjian pentru combinarea unui situs donor §i boltei palatine.
expunerea arcului osteotomiei orizontale impo- sibilitatea Aceasta interventie
anterior al mandibulei cu grefarea interpozi| purtarii protezei timp chi- rurgicala este Tn
§i vestibuloplastia Tn ionala Tn zona de 3-5 luni dupa primul rand benefice
etapa imediat anterioara. interventie. De paci- entilor care au
urmatoa- re. Marginea Tehnicile asemenea s-a eviden- pierdut toti molarii Tn
superioara a grefelor pediculate au tial §i un deficit zona laterals sau
mandibulei fiind cateva avantaje neurosenzorial la un bilateral maxilara, §i
expusa, se realizeaza precum scaderea numar mare de care T§i doresc totu§i
o osteotomie sagita- resorbjiei osului, pacienti la care s-a o lucrare protetica
la din zona molara de rezultatele ob|inute aplicat aceasta fixe.
o parte, pana pe privind Tnaltimea §i tehnica. Liftingul sinusal
hemimandibula conturul crestei fiind reprezinta o procedu-
opusa. Corticala mai stabile Tn timp. Sinus lift-ul: re prin care
linguala a mandibulei, Cantitatea de os In cazul membrana sinusului
impreuna cu pediculii fragmentat adaugat in campurilor edentate maxilar este ridicata
muscular! din jurul crestei este partial intins, cu §i subantral se
milohioidian §i mica, reducandu-se resorbtie accentuate augmenteaza cu
genioglos sunt ridi- astfel §i morbiditatea Tn zona laterals, Tn plasarea grefei
ca|i §i stabilizati intr-o situsului donor. situafiile in care osoase. Rezultatul

pozi|ie corespunza- Datorita optam pentru variants final este Tnaltarea

toare la porjiunea viabilitafii segmentului moderns de sa, cu Tmbunatatirea

anterioara a repozi- tionat (datorita reabilitare inaltimii osului maxilar

mandibulei. pediculilor vasculari) reprezentata de Tn zona posterioara,

Se preleveaza §i vestibuloplastiei terapia implanto- creind conditii

os din creasta iliaca, imediate, protezarea protetica, mentionam favorabile pentru

se fragmenteaza in se poate realiza la 3-5 aportul sinus-liftului plasarea implan- telor

bucafi mici §i se intro- luni dupa interven^e. Tn cazul pregatirii la acest nivel.

duce Tn jurul Prin aceasta tehnica spe- cifice. De obicei,

corticalei ridicate. se poate corecta §i Sinus lift-ul este atunci c£nd dintele

Acesta are un malocluzia clasa III deseori singura solu- este pierdut, apare

potential osteogen §i datorita repozitionarii tie de implantare Tn fenomenul de

imbunatate§te portiunii linguale a zona maxilara laterals “pneumatizare” a

266
sinusului maxilar plerea partiala a mai multe ori la
(feno- menul de sinusului maxilar este acela§i rezultat bun.
cre§tere in volum a cea mai folosita §i Osul mineral
sinusurilor ca urmare plina de succes “copiaza” fidel
a pierderii osoase la metoda (fig. 6.20). componenta chimica
baza sinusului, cu Dupa pierderea a osului uman §i se
deplasarea dintilor, sinusul se ex- constituie in decursul
membranei sinusale tinde in zona unde au urmatoarelor luni
spre apical). fost radacinile aces- postimplantare in os
Pierderea tora §i osul care a propriu de noua
dintilor duce la susjinut ace§ti dinfi se formatie.
resorbfia alveolara, cu rezoarbe. Tehnica
scaderea in la|ime §i operatorie este in
inalfime a crestei principiu relativ
osoase, concomitent simpla, executia insa,
cu scaderea densitafii din cauza structurilor
osoase. Daca anatomice invecinate
implantul se introduce fragile, este mai
la acest nivel, degraba dificila §i
stabilitatea sa initiala Fig. 6.20. Etape ale necesita multa finete
optimizSrii campului
este precara datorita in managementul
protetic maxilar prin sinus
inalfimii osoase ina- tesuturilor.
lift
decvate pentru Peretele osos al
Aceasta zona
lungimea implantului. sinusului maxilar
se augmenteaza cu
Aceasta va conduce imediat descoperit
os propriu (recoltat de
la e§ec in aplicarea sub mucoasa
la acela§i pacient) §i I
implantului, fie in faza gingivala va fi
sau os mineral cu
initials, fie in timpul decupat, sub protectie
inserarea ulterioara a
fazei de incarcare. absoluta pentru
implanturilor. Osul
Scopul acestei membrana sinusala,
propriu il recoltam de
intervene este crea- pe o suprafata de cca.
obicei din zona
rea unei cantita£i de 5 pana la 10 mm §i se
imediat invecinata
os suficiente indeparteaza.
zonei unde
implanta- rii. Cu instrumente
implantam. Foarte
Deoarece plastia de speciale pentru acest
frecvent nu este
os, prin care se scop membrana va fi
necesara recoltarea
suprainalfa creasta acum impinsa spre
de os, osul mineral
alveolara, nu are sens interior, pastrand
nou descoperit
§i de cele mai multe astfel integritatea §i
conducand de cele
ori nu reu§e§te, um- func- |ia sinusului

267
necompromisa (fig. acesta manopera se parodontiul este sau §i pentru tipul de
6.21). procedeaza la adau- nu sus- ceptibil sa amprentare.
garea lateral crestei primeasca o proteza 0 buna
alveolare a osului pro- sau daca, dimpotriva, cunoa§tere a criteriilor
priu, recoltat anterior, trebuie realizata o de alegere asigura
§i I sau a osului mi- refacere a starii calitatea rezultatelor
neral §i apoi la prealabile sau o Tn timp. In starlit,
acoperirea acestuia ameliorare, chiar o tehnicile chirurgicale
cu o membrana adaptare a acestuia care permit
speciala care va pentru a favoriza res- prepararea
proteja plastia osoasa taurarea protetica. parodontiului pentru
de invazia celulelor Etapele protezare sunt
epiteliale sau protetice de eliminare numeroase. Un
conjunctive care ar a ele- mentelor examen clinic bine
periclita formarea neadaptate §i de condus, asociat cu
osului nou acolo unde pozitionare a protezei examenul radiografic,
se dore§te. Dupa caz tranzitorii, nu trebuie permite stabilirea
se folosesc sa fie intre- prinse indicator acestor
membrane inainte ca parodontiul tehnici fara a face
rezorbabile sau sa fie pregatit pentru tratament supli-
nerezorbabile, ce a suporta aceste mentar. Absenja
trebuiesc ulterior inde- tratamente. terapeutica ar putea
Fig. 6.21. Aspect final - partate. In aceea§i compromite garanjia
reabilitare camp protetic masura cu pregatirea perenita|ii protezei.
maxilar post sinus lift Examenul clinic
pa- rodontiului pentru Din motive pur
§i cel paraclinic sunt
Astfel rezulta protezare este administrative, se
indispensable pentru
acum un spafiu intre importanta §i Tntampla ca predarea
estimarea starii de
osul alveolar §i adaptarea etapelor Parodontologiei §i cea
sanatate buco-
membrana sinusala protetice la situatia a Protezarii fixe sa fie
dentara. Ele trebuie
ce va fi umplut cu os parodontala a fiecarui separate. Demersul
sa faci- liteze
propriu §i I sau os caz. Astazi este po- autorilor vizeaza sa
stabilirea unui
mineral, §i se vor sibil §i necesar sa se reaminteasca faptul
diagnostic §i a unui
insera, dupa tehnica faca astfel meat la un ca este inoportun ca
plan de tratament
deja descrisa, parodonfiu fragil sa aceste discipline sa
global. Practicianul
implanturile. in existe gesturi nu fie sistematic
T§i moduleaza §i
anumite situa|ii clinice protetice deosebit de asociate §i ca, Tn
adapteaza proiectul §i
este necesara §i respectuoase, atat particular calitatea §i
gesture terapeutice.
lajirea crestei pentru situ- atiile perenitatea
Astfel el trebuie sa
alveolare. Pentru limitelor prepararii cat rezultatelor protezei
§tie di- nainte daca

268
fixe (Tn ceea ce nu anterior aplicarii distribuirea uniforma a disfunctionale
reprezinta tehnica aparatului puncte- lor de contact evidence clinic §i
pura de laborator) gnatoprotetic Tn relate centrica §i paraclinic (cre§terea
sunt condi|ionate Tn conjunct, echilibrarea intercuspidare mobilitatii, migrarea
mod direct de “dez- echilibrelor maxima, refacerea dintilor, impactul
respectarea gestiunii locale” (Imbert). echilibru- lui alimentar vertical,
(esuturilor Astfel, supra- morfologic al dintilor, durere, spasm
parodontale. structura protetica va o ocluzie dinamica, muscular, tulburari ale
Acest demers fi aplicata pe un su- netraumatizanta care dinamicii articulare §i
este tot atat de funda- port dentoparodontal sa permita glisarea mandibulare,
mental ca cel care sanatos §i Tn contex- libera a mandibulei de abraziune, tulburari
asociaza strans ts unei homeostazii la relatia centrica la masticatorii, fonetice,
Protezarea Fixa §i locale §i loco- intercuspidarea fizionomice,
Gnatologia. Medicina regionale. maxima precum §i Tn
stomatologica de In contextul protruzie §i
restaurare, pe care nu edenta|iei partiale, lateralitate, o function
ne-o mai putem toate aceste al itate articulara §i
imagina mediocra sau manifestari musculara optima.
inestetica, cere ca §i (complicatii) sunt con- Echilibrarea
Parodontologia sa fie secinta perturbarii ocluzala este indicata
plasata Tn centrul determinantului numai Tn prezenja
reflectarii Tn materie ocluzal: continuitatea semnelor clinice §i
de plan de tratament. arcadei dento- para- clinice ale
In cadrul alveolare este traumatismului
schemei de tratament, Tntrerupta. ocluzal. Orice
pentru edentate vechi tentativa de “rupere a
§i netratate, apar Tn Reechilibrarea sigiliului ocluzal”
timp, pe langa ocluzala §i (Ramfjord) trebuie
complicatiile locale §i repozifi- bine justificata §i
com- plicafii loco- onarea cranio- argu- mentata prin
regionale, cu mandibulara examene clinice §i
afectarea celorlal- te Urmare§te paraclinice
elemente constituente crearea unui relief amanuntite. Indicatia
ale sistemului ocluzal armonios, echilibrarilor ocluzale
stomatognat: mu§chi, care sa permita este justificata Tn
ATM. deblocarea mi§- dizarmoniile primare
Etapa carilor mandibulare, §i secundare ale
preprotetica de transmiterea fortelor reliefului ocluzal, Tn
tratament vizeaza, de ocluzie, prezenja tulburarilor

269
 semne
ocluzala proteze
face apel la tehnici diferite,parfiale
Tn sau
radiografice ale
totale mobile cu relief
traumatismului ocluzal,
semne electromiografice ocluzal
etc.). necorespunzator,
Tratamentul de
tratament ortodontic
echilibrare ocluzala
(fig. 6.22).
se poate efectua prin
mai multe metode,
mai mult sau mai pu|
Fig. 6.22. Migrari
in conservatoare. Indi- verticale §i orizontale ale unitaiilor odonto-parodontale ce impun corectarea
§lefuirea racteristici care
ferent de metoda de
selectiva: Se sugereaza
echilibrare aplicata,
adreseaza unor apartenenta la un
un fapt esen|ial
tulbur^iri morfologice concept al ocluziei
trebuie avut Tn
reduse ale reliefului ideale sau la altul.
vedere §i anu- me:
ocluzal, dar care pot Astfel, §lefuirea
orice act de ajustare
avea un mare rasunet selectiva, pe care o
ocluzala prost orientat
asupra sistemului propun diver§i autori
§i rau condus este un
stomatognat prin pentru echilibrarea
“act criminal”
declan§area unor ocluzala a protezelor
(Gourion).
fenomene clinice de totale, se bazeaza Tn
Metodologia de
disfunctionalizare. totalitate pe principiile
echilibrare funcjie de
Indepartarea conceptului ocluziei
forma clinica a
punctelor premature bilateral echilibrate,
tulburarilor dis-
prin §lefuiri selective care preconizeaza
functionale: §lefuiri
se poate face prin mai contacte multiple §i
selective, rezectii
multe metode: metoda stabilitate centrica,
coro- nare mai mult
Jankelson, metoda contacte frontale §i
sau mai pu|in inalte,
Schuyler, metoda distale Tn protruzie,
extrac- tia,
Shore, metoda contacte de echilibru
remodelarea reliefului
Ramfjord, metoda pe partea activa §i
ocluzal protetic al
Barelle etc. inactiva Tn mi§carea
unor restaurari
Multitudinea de lateralitate.
protetice defectuoase,
metodelor de §lefuire Metodele
in- departarea
selectiva nu inseamna propuse de Flamfjord,
lucrarilor protetice
Tntotdeauna tot Dawson etc.
care nu pot fi
atatea posibilitati recomanda §lefuirea
corectate prin
terapeutice. Fiecare selectiva Tn ocluzie
remodelare, dintre aces- te metode centrica §i
reechilibrarea de §lefuire prezinta intercuspidare maxi-
ocluzala a unor anumite ca- ma a dentifiei

270
naturale. Autorii intercuspidarea Tn maxim 2-3 zile. §lefui- rea contactelor
elibereaza mi§carile maxima (Point In prima etapa premature ce
de lateralitate, Centric), prin §lefuirea se realizeaza analiza intereseazS ocluzia
protruzie, astfel ca Tn selectiva se va urmari clinica a ocluziei. terminala de inchidere
mi§carea de protruzie stabili- zarea ocluziei In a doua etapa in relate centrica §i in
contactele sa se centrice prin contacte se realizeaza analiza intercuspidare
efectueze numai in cuspid-foseta cat mai ocluziei pe model, cu maxima.
zona frontala, neadmi- reduse in suprafata, localizarea punctelor In a treia §edin(a
Jand nici un contact asigurandu-se funcjia de contact in pozijie se cauta §i se supri-
protruziv in zona grup sau functia ca- centrica sau excentri- ma contactele
distala. Mi$carile de nina, precum §i ca-se pastreaza premature in
lateralitate se produc protectia mutuala. contactele dento- lateralitate dreapta §i
numai prin glisare pe Metoda de dentare inscrise pe stangS, in pozi|ie test
partea activa, in timp §lefuire Jankelson, ocluzograma sau pe o §i in milcare test,
ce pe partea inactiva deose- bit de utila in folie de ceara pentru a §lefuind mai intai
contactele lipsesc cu parodontopatiile verifica efectele contactele premature
desavar§ire. In urma marginale, cunoa§te o ulterioare ale §lefuirii de partea inactiva,
§lefuirii selective prin oarecare extindere, selective. apoi contactele
aceste metode, datorita simplitatii sale Dupa ce s-a premature ce
rezulta o toleranfa §i u§urin|ei de facut bilantul ocluzal impiedicS conducfia
ocluzala §i contacte aplicare Tn se trece la ca- nina sau functia
cuspid-ambrazura comparafie cu desfa§urarea §lefuirii grup.
specifice §colii celelalte metode. A§a selective pe §edin|e. In urmatoarea
ocluziei functionale cum se sublinia mai Cand dimensiunea §edin(a se
(Pankey-Mann- sus, metoda nu poate verticals este corecta, controleaza
Schuyler). Metodele fi aplicata in cazurile se stabilizeazS mai contactele in
amintite se vor aplica in care s-a pierdut intai direcfia curbelor protruzie, mi§care test
bolnavilor cu relafii mor- fologia ocluzala sagitale §i §i pozi- tie test. Se
mandibulo-craniene primara prin transversale §i se ar- §lefuiesc mai intai
caracterizate prin abraziune, lucrari monizeazS planul de contactele premature
necorespondenfa protetice defectuos ocluzie. din zona distala, apoi
relafiei centrice cu modelate. Metoda In prima cele ante- rioare care
intercuspidarea ofera in final ocluzie §edin(a se impiedica ghidajul
maxima, cu toleranta blocata. armonizeazS ar- anterior. Re-
ocluzala §i relafii $coala ie§eana cadele in doua evaluarea rezultatelor
cuspid- ambrazura. propune urmatoarea sensuri: vestibulo-oral §lefuirii selective se
Pentru bolnavii etapizare: §i in sens vertical. face la o saptamanS
care prezinta o cores- Echilibrarea In a doua dupa ultima §edinta,
pondent a relafiei ocluzala este spajiata §edinfa se realizeaza verificand echilibrul
centrice cu

271
ocluzal. disfuncfiilor sistemului mobila pentru vor face adaugiri
stomatognat. edentati. treptate, realizand
R Tratamentul de Gutierele §i inaltari succesive
e repozifionare §inele proteza mobila ale ocluziei.
p mandibularS face sunt indicate mai ales - In caz de
o parte integrants din atunci cand pozi{ia laterodeviatie si
z schema terapeuticS mandibulo-craniana malrelatiile prin
if generals a objinuta prin interven| translafia
i disfunctiilor, i- ile §i medica|ia anterioara sau
o neputandu-se separa aplicata nu au realizat posterioa- ra.
n de aceasta. o repozitionare realizarea de
a Repozitionarea corecta a mandibulei planuri inclinate §i
r mandibulo-craniana in (fig. 6.23). re- pere de
e pozitie centrica se repozitionare
a poate ob|ine prin: corecta conduc in
c - terapie de final la o revenire
r suprimare a la pozitia normala.
a durerii (pozitie - Pentru malrelatiile
n antalgica), mandibulo-
i - terapie de relaxare craniene prin
o musculara (spasm basculare, cu
- muscular), situarea condililor
m - §lefuire selectiva Tn pozitie Tnalta
a (contact deflectiv). §i posterioara,
n Terapia de redresarea
d repozitionare mandibulara se
i mandibulara este obtine prin
b aplicata treptat, Fig. 6.23. Reechilibrare plasarea unor
u ocluzala prin gutiere
concomitent sau dupa pinteni (pivoti) pe
Utilizand unul
l regularizarea planului fata ocluzala a
din cele doua
a de ocluzie §i relaxa- gutierei sau §inei
elemente amintite, se
r rea musculara. Cand mobile, cat mai
poate ajunge la o
a planul de ocluzie nu distal in zona
relate mandibulo-
: asigura o ocluzie molara. Mu§chii
craniana corecta prin
Terapia de stabila, se trece la elevatori vor
metode aditive sau
repozifionare reface- rea unui plan asigura treptat
substractive:
mandibulo- cranianS de ocluzie provizoriu, bascularea
- In cazul unei
corecta constituie unul utili- zand gutiera mandibulei Tn
subdimensionari a
din scopu- rile majore acrilica pentru dentati
etajului inferior se jurul celor doi
ale tratamentului sau §i- na proteza

272
 pivoti §i medicamentoase, mobila, dintii restanti chi- rurgicale §i
repozitionarea fizio- terapice, ramanand in momentul amprentarii
mandibulo- chinetoterapice. In inocluzie. Dupa ce s-a functionale trebuie sa
craniana corecta. unele cazuri ajuns la o relate existe o perioada de
stimularea electrica intermaxilara corecta, 2-6 saptamani
bilaterala prin se va trece la necesara vindecarii.
miomonitorizare poate protezarea fixa sau
oferi rezultate satis- mobila a spatiilor
facatoare. edentate, coroane de INTERVENTII
Dupa realizarea inveli§ sau inlay-uri ASUPRA DINTILOR
unei relatii mandibu- pentru restul dintilor al STALPI
lo-craniene optime §i caror relief ocluzal Dintii stalpi sunt
Fig. 6.24.
Testul a unui plan de ocluzie trebuie substantial acei dinti restanti pe
Gerber provizoriu, dar modificat. care vor fi aplicare
In cazul unor echilibrat, gutiera sau In functie de mijloacele de
malrelatii prin §ina proteza mobila simptomele mentine- re, sprijin §i
basculare in jurul unui este purtata o disfunctiei, stabilizare (EMMSS).
ax anteroposterior, perioada de timp tratamentul se va axa
repozitionarea suficienta (uneori 2-3 fie pe masuri de Pregatirea
mandibulara se va luni, alteori 1-3 ani, balneofizioterapie, dintilor stalpi care
face prin inalta- rea dupa gravitatea kinetoterapie, nu necesita
unilaterala a ocluziei cazului §i reactia electrote- rapie etc, microproteze:
de partea mai ri- bolnavulu) pentru a ne mijloace In aceasta
dicata. Pentru asigura de stabilita- medicamentoase categorie sunt inclu§i
bascularea in jurul tea §i corectitudinea §i/sau interventii de dintii restanti care au
unui ax oblic, se relafiei centrice, de modelare-echilibrare a smaltul gros, nu
aplica testul §i dispari|ia simptomelor para- metrilor ocluziei prezinta leziuni
procedeul Gerber, disfunctionale. statice §i dinamice. carioase §i au o
inaltand ocluzia catre implantare conve-
In cazul unei Se recomanda
zona diagonal opusa nabila. Secventa
edenta|ii, gutiera sau ca toate interventiile
condilului ie§it din prepararii DS
proteza §ina mobila dintr-o anumita
glena. presupune
poate fi pastrata ca regiune sa fie
A§a cum urmatoarele etape:
proteza de tranzi|ie efectuate intr-o
aminteam mai sus, a) Realizarea
pana la §edinta pentru a evita
repoziti- onarea planurilor de qhidai:
confectionarea unei anestezii multiple §i a
mandibulo-craniana Planurile de
proteze definitive. Nu scurta timpul de
prin gutiere, proteze ghidaj sunt situate pe
se admite nicio- data vindecare.
etc. va trebui suprafetele proximale
inaltarea ocluziei Intre momentul
sustinuta prin toate ale dintilor stalpi ve-
numai prin proteza realizarii interventiilor
celelalte mijloace: cine edentatiei. In

273
momentul in care aceste suprafete unei amprente cu edentatiei vor determi-
aceste planuri sunt trebuie sa fie paralele alginate §i apoi noul na viitoarea axa de
realizate corect permit cu axa de inserjie a model se va analiza la inserjie, iar planurile
insertia §i dezinsertia protezei. Acest para- lelograf cu de ghidaj situate pe
facila a protezei, fara paralelism poate ajutorul tijei de fetele opuse celor pe
a transmite forte exista Tn mod natural, reperaj, ulterior care se va aplica
nefiziologice asupra el fiind apreci- at pe realizandu-se §i bratul retentiv al
dintilor stalpi §i fara ca modele de studiu corectiile intraorale, cro§etelor tur- nate
elementele de montate la parale- daca se dovedesc vor asigura functia de
mentinere sa sufere lograf §i folosind tija necesare. reciprocitate.
deformari (fig. 6.25, de reperaj.
6.26). La pregatirea
planurilor de ghidare
se va asigura o zona
dentara care sa
menaje- ze
parodonfiul marginal.
Prepararea aces- tor
elemente este, Tn Fig. 6.27. Utilizarea Fig. 6.28. Sacrificiu minim
modelului de studiu de substanja dentard
general, oarecum im-
Fig. 6.25. Planuri pentru stabilirea
precisa, folosindu-se Planurile de
de ghidaj planurilor de ghidaj
acuitatea vizuala a ghidaj paralele Tntre
practicianului. Pozifia Un plan de ele §i cu axa de
Tn care piesa trebuie ghidaj trebuie realizat insertie sunt necesare
tinuta pentru a prin Tndepartarea mai ales Tn
prepara suprafetele unei cantitSti minime edentatiile intercalate.
necesare se va stabili de sub- stanfa In edentatiile
mai Tntai pe modelul dentara (smalt), de la terminate nu sunt
de studiu pentru a nivelul conve- xitatii necesare planuri de
putea aprecia maxime a dintelui, Tn ghi- dare. In aceste
cantitatea de general nu mai mult situatii trebuie sa fie
substanta dentara de 0,5 mm (fig. 6.28). pastra- ta o u§oara
care trebuie Pozitionarea convexitate a fetei
Tndepartata (fig. planurilor de ghidaj distale a DS care sa
Fig. 6.26. Realizarea 6.27). este dependents de permita bascularea
planurilor de ghidaj
Dupa functia acestora. prin Tnfundare a
Pentru a-§i prepararea planurilor Planurile de ghidaj §eilor fara
Tndeplini obiectivul de de ghidaj pe modelul pozitionate pe fejele suprasolicitarea din|
ghi- dare a protezei la de studiu, acesta se proximale ale dintilor ilor stalpi.
insertfe §i dezinsertie va duplica cu ajutorul stalpi vecine Planurile de

274
ghidaj asigura de ase-
menea §i indeplinirea Tabelul C. Avantajele
planurilor de ghidaj:
corecta a functiei de
RECIPROCITATE MAI BUNA pentru cro§etele cu actiune proximala
IGIENIZAREA MULT MAI FACILA desfiintarea zonelor retentive proxima
corpul cro§etului poate fi aplicat mai
EFECT FIZIONOMIC MAI BUN
pe de colet
STABILITATEA ORIZONTALA
Tn direcfie mezio-distala

prin frictiunea dintre conectorul secun

UN ANUMIT GRAD DE RETENJIEI
planurile de ghidaj ale dintilor stalpi

Fig. 6.29. Asigurarea b) Remodelare treimea medie a fetei

corecta a functiei de
a dintilor stalpi: opuse celei pe care
reciprocitate
Ele permit • Reducerea se aplica bratul
bratului opozant al convexitatilor retentiv sau chiar mai
cro§etu- lui sa aiba un vestibulo- orale aproape de colet.
contact permanent cu exagerate: • Reducerea
dintele Tn timpul Aceasta retentivita^ilor
inserjiei §i dezinsertiei procedura este datorate migrarilor
protezei. Astfel, bratul indicata pen- tru fa|a orizontale ale dintilor
elastic este nevoit sa vestibulara pentru a stalpi:
se de- formeze in timp putea cobori bratul Zonele care vor
ce se deplaseaza retentiv al cro§etelor, trebui §lefuite se sta-
spre co- ronar. Tmbunatatind astfel bilesc cu ajutorul
In edentatiile fizionomia, iar pe fata paralelografului §i se
frontale nu se orala pentru marcheaza cu
realizeaza planuri de realizarea creionul ro§u pe
ghidaj deoarece prin reciprocitatii. modelul de studiu. Se
§lefuire se modifica Astfel portiunea vor reduce doar
forma dintilor cu initiala a bratului re- retentivitatile mici,
afectarea functiei lor tentiv al cro§etului va care necesita §lefuiri
estetice. trebui plasata Tn cele minime, Tn toate
doua treimi celelalte cazuri dintii
Realizarea supraecuatoriale ale stalpi vor fi acoperiti
planurilor de ghidaj pe dintelui, iar portiunea
care aluneca terminala flexibila Tn
conectorii secundari treimea gingivala.
prezinta mai multe Bratul opozant va
avantaje (Tabelul C). putea fi plasat Tn

275
276
cu microproteze. Se poate astfel interveni pe (Tabelul D):

Tabelul D.
FETELE LINGUALE ALE DINJILOR INFERI- impiedica aplicarea corecta a bratului opozant
ORI LINGUALIZAJI sau chiar a conectorului principal
FETELE VESTIBULARE ALE DINJILOR LA- pentru a facilita aplicarea bratelor retentive ale
TERALI SUPERIORI VESTIBULARIZAJI cro§etelor
FEJELE DISTALE ALE CANINILOR SUPER-
IORI INCLINAJI CATRE EDENTAJIA POS-
TERIOARA
FEJELE MEZIALE ALE MOLARILOR MAN-
DIBULARI INCLINAJI CATRE MEZIAL
FEJELE PROXIMALE ALE DINJILOR AN-
pentru a permite aplicarea corecta a dintilor
TERIORI, PE PARTEA DINSPRE
EDENTAJIA FRONTALA, artificial!

9 Reducerea unor zone care de obi- cei

interfera cu bra^ele cro§etului:
- marginea mezio-linguala la premola- rii
§i molarii inferiori;
- marginea disto-vestibulara la premo-
larii superiori;
- marginea mezio-vestibularS la mo- lari
superiori. Fig. 6.30. Crearea de retentivity artificiale prin §lefuire
• Remodelarea dintilor laterali abra- za[i
la care ecuatorul protetic se afla in apropierea In regiunea in care se aplica brajele
fe|ei ocluzale. In aceste situa|ii se vor §lefui: retentive ale cro§etelor smaltul este de cele mai

- muchiile ocluzo-laterale pentru a realiza multe ori foarte subtire astfel incat po- sibilitatile

convexitati favorabile aplicarii brafe- lor de creare a acestor retentivitati fara a ajunge la

retentive ale cro§etelor; dentina sunt limitate.

- fe|ele proximale, care sa realizeze In cazul in care retentive naturale ale

planuri de ghidare; dintilor nu sunt suficiente este bine sa se creeze

- fata ocluzala in vederea cre§terii efi- aceste zone in mod artificial prin aplicarea pe
DS a unor coroane de inveli§ modelate
cientei masticatorii.
corespunzator.
9 Crearea de retentivity artificiale pentru
Zone retentive pot fi create, de ase-
brajele elastice ale cro§etelor (fig. 6.30):
menea, prin utilizarea restaurarilor cu ra§ini
compozite (fig. 6.31).
 - previne apari^ia contactelor premature
§i a interferentelor;
- pintenii devin mai pu|in sesizabili tactil
de catre pacient.
Un pinten aplicat pe o suprafata incli-
nata va avea tendinta sa alunece sub acti- unea
fortelor ocluzale. Fortele orizontale rezultate pot
determina migrarea dintelui suport sau chiar
Fig. 6.31. Crearea de retentivity artificiale cu ajutorul
ra§inilor compozite pierderea acestuia prin suprasolicitare.
Pregatirea laca§elor pentru pinteni va conduce
In aceste situafii este necesara o su-
la o solicitare a dintelui Tn axul de implantare,
prafata larga de adeziune Tntre smalt §i
va asigura un suport dento-parodontal mai
restaurarea compozita pentru a reduce riscul
eficient §i va preveni migrarea dentara (fig.
desprinderii acesteia §i a putea crea un contur
convenabil pentru retenjia cro$e- tului. Rasinile 6.32).

compozite de generate mai veche nu se pretau In plus un pinten aplicat pe o suprafata

la astfel de proceduri din cauza cantitajilor dentara nepreparata va fi in relief deter- minand
reduse de particule de siliciu, ceea ce interferente, retentia alimentelor §i dificultati de
determina o abrazie ra- pida produsa de bratul adaptare din partea pacientu-
cro§etului cu pierde- rea consecutiva a
retentivita|ii. Utilizarea compozitelor moderne cu
microumplutura, precum §i a compozitelor
hibride duce la o abrazie reciproca minima
Tntre restaurare §i cro§et, astfel incat aceasta
tehnica este durabila, eficienta §i biologica in
acela§i timp prin conservarea tesuturilor
dentare.

c) Prepararea lacaselor pentru pinteni a. Efect disortodontic b. Solicitare fiziologica

Fig. 6.32. Prepararea laca§elor pentru pinteni
externi:
supracingulari
Aceasta preparare trebuie sa urmeze §i
Pregatirea unui laca§ pentru pinten va
nu sa preceada remodelarile menfionate mai
determina plasarea acestuia Tn interiorul
sus.
conturului dintelui, fiind mai greu sesizabil de
Prepararea laca§elor pentru pinteni este
necesara deoarece: catre pacient, fara a produce interferente

- se asigura o suprafata optima pentru ocluzale sau contacte premature.

aplicarea elementelor de suport dento-
parodontal;
 ametrul mezio-distal al dintelui, iar adanci- mea
la nivelul crestei marginale de 1,5 mm.

Fig. 6.33. Plasarea pintenilor supracingulari in interiorul copyright ■ Karsus IDEA © 2006
conturului dintelui
Unghi ascu(it intre

• Laca§ele pentru pinteni laterali:

Vor fi realizate pe fejele ocluzale ale
molarilor §i premolarilor in fosetele meziale sau
distale. Au forma aproximativ triunghiu- lara, cu
varful rotunjit, apropiat cat se poate de mult de
centrul fejei ocluzale, cu fundul concav ca o
lingura. Fig. 6.34. Unghiul de intalnire dintre pinten §i
Prepararea laca§elor pentru pintenii conectorul secundar

plasaji pe dintii laterali va determina o re- Este important ca adancimea laca§u- lui
ducere a inaltimii crestei marginale cores- sa nu ajunga la dentina, dar in acela§i timp sa
punzatoare in vederea obtinerii spafiului asigure o grosime suficienta pintenului, pentru o
necesar pentru a asigura o cantitate sufici- enta
buna rezisten|a mecanica (fig. 6.35).
de material la imbinarea dinte pinten §i
conectorul sau secundar.
In plan orizontal laca§ul va fi astfel
realizat incat pintenul sa faca cu conectorul sau
secundar un unghi drept sau ceva mai mic de
90° (fig.6.34).
Un unghi obtuz favorizeaza aluneca- rea
protezei pe dintele stalp sau declan- §eaza for|e
disortodontice ca urmare a ac- Jiunii pintenului
pe un plan inclinat. Laca?ul ar trebui realizat Fig. 6.35. Adancimea I3ca§elor pentru pinteni ocluzali
(Karsus IDEA, 2006)
numai in smalt Forma concava a laca§ului este
necesara mai ales in edentate terminale, astfel
incat pintenul sa se mi§te asemanator unei arti-
culatii, mai ales in timpul bascularii prin
infundare a §eilor.

Lajimea laca§ului trebuie sa fie 1/3 din la|

imea vestibulo-orala, lungimea 1/4 din di-
 Aceasta grosime se verifies cu ajuto- rul
unei folii de ceara pe care pacientul inchide
gura in ocluzie centrica (fig. 6.36).
Lipsa de adancime a laca§ului datora- ta
abraziunii dintelui poate fi compensate prin
cre§terea la(imii acestuia.
Daca in urma prepararii laca§ului se
ajunge in dentina este necesar sa se aplice o
obturate de amalgam, o incrustafie sau o
microproteza pentru a evita apari(ia cariilor.

Fig. 6.37. Plasarea pinteni lor ocluzali in foseta meziala

Adancimea laca§elor trebuie verifica- ta in

pozitiile diagnostice ale mandibulei, precum §i
in mi§carile de lateralitate §i pro- pulsie. Un
pinten plasat intr-un laca§ ocluzal insuficient
preparat poate genera contacte premature (fig.
6.38).

Fig. 6.36. Verificarea adancimii laca§elor pentru pinteni

ocluzali

Locul de plasare a laca§elor in eden-

tafiile laterale intercalate este de obicei in
fosetele marginale de langa edentafie, iar Tn
edentatiile terminale in foseta meziala a din|ilor
Fig. 6.38. Adancimea corecta a laca§elor pentru pinteni
stalpi (fig. 6.37).
ocluzali (Karsus IDEA, 2006)
Laca§urile realizate pe dintii abrazaji vor

In cazul din|ilor rotafi laca§ele pot fi

realizate in fosetele marginale sau in orica- re
alta zona a fe|ei ocluzale in func{ie de spa(iu §i
cerin(e fizionomice.
Laca§ele realizate pe dinfii stalpi indirect
vor avea acelea§i caracteristici ca §i cele de pe
din|ii stalpi direct cu precizarea ca pintenii vor
trebui amplasati cat mai de- parte de linia de
rotate a protezei, de obicei in foseta meziala a
primului premolar.
fi mai late §i mai putin adanci. De§i in cazul
dinfilor abraza{i se indica de cele mai multe ori
acoperirea cu microproteze, se considera ca
abraziunea apare la varste cand carioactivitatea
este scazuta, iar den- tina este dura §i
rezistenta la atacul acid.
Laca§urile la dintii Tnclinati se aplica in
fosetele opuse directiei de Tnclinare pentru a
nu accentua §i mai mult versia dintelui.
Laca$urile interdentare se prepara pe
hemiarcade integre unde se aplica cro§ete de
tip Bonwill. Laca§ele pentru pinteni vor fi facute
numai dupa ce s-au creat spajiile necesare
pentru bratele cro§etului care pleaca din pinten.
• Laca§urile pe dintii anteriori: Fig. 6.40. Prepararea laca§elor pentru pinteni incizali
Dintii anteriori nu sunt apti sa asigure (Karsus IDEA, 2006)
aplicarea unui pinten, datorita morfologiei lor,
totu§i, in unele cazuri, pot fi utilizati pentru 9 Laca§urile pe dinfii care prezinta
sprijinul protezei. procese carioase:
Se realizeaza Tn obturate de amalgam
sau incrustatiile care au fost realizate dupa
prepararea cavitatilor carioase.

Acoperirea dinfilor stalpi cu micro-

proteze
a) Indicatii
- pacient cu boala carioasa, cu nivel de

Fig. 6.39. Prepararea laca§elor pentru pinteni afectare mediu sau crescut;
supracingulari - igiena orala deficitara;
- dintii nu prezinta retentivitati naturale;
Laca§ele supracingulare se aplica pe - remodelarea fetelor laterale necesita
dinfi cu cingulum bine reprezentat §i sunt, de sacrificii mari de substanta;
fapt, ni§te trepte supracingulare, realizate cel - realizarea laca§elor ocluzale implica
mai adesea pe caninii superior! (fig. 6.39).
sacrificiu mare de substanta;
Laca§ele incizale pot fi realizate pe orice
- nivelarea planului de ocluzie presu-
dinte frontal cu condifia ca pintenul sau gheru|a
pune §lefuiri importante;
incizala sa nu jeneze rapoarte- le ocluzale
functionale (fig. 6.40).
 - din|ii restanji prezinta mobilitate pa- - Convexitate vestibulara adecvata ti-
tologica §i necesita imobilizare; pului de cro§et, dar nu mai mare de 1 mm, in
- exista microproteze vechi, necores- general plasata spre mezial sau distal;
punzatoare; - Planurile de ghidare pe fe|ele proximale
- din|ii prezinta abrazie accentuate; se realizeaza in functie de axa de insertie a
- este necesara realizarea unor ra- viitorului aparat gnatoprotetic;
poarte ocluzale normale; - Fa|a orala se modeleaza perfect plana,
- viitoarea proteza va fi prevazuta cu sau prevazuta cu un prag situat la 1 mm de
mijloace speciale de MSS. parodontiul marginal, paralela cu axa de insertie
b) Caracteristici: (fig. 6.41).
- Laca§ele pentru pintenii ocluzali se Toate aceste elemente vor fi modelate cu
prepara cu o adancime mai mare decat pe dinjii ajutorul paralelografului §i al spatulelor speciale
naturali; de ceara.

Fig. 6.41. Modelarea plana §i cu prag cervical a fe(ei orale

Aplicarea de dispozitive radiculare protezei asigurand un sprijin parodontal
Dispozitivele radiculare sunt aplicate pe
radacini preparate pana la nivelul paro-
dontiului marginal atat vestibular cat §i oral.
Aceste dispozitive vor fi acoperite de §eile
excelent, stabilitate §i uneori reten|ie prin
aplicarea unui sistem de capse (fig. 6.42, 6.43).

Fig. 6.44. Model de proteza over-lay

Fig. 6.42. Prepararea lojei radiculare

Fig. 6.45.
a) Capse pentru retentfa matricii
b) Sistem metalic ce gazduie§te capsele de retentfe
Fig. 6.43. Aplicarea dispozitivelor de retenfie anco-
rate radicular
radiculare atunci cand (fig. 6.44, 6.45): adaptate cu cle§tele, pot fi sterilizate §i utilizate
- raportul corona - radacina este mo- Tn repetate randuri.
dificat in favoarea coroanei; Se descriu urmatoarele tipuri de port-
- din|ii prezinta mobilitate patologica; amprente standard:
- se impun masuri de ancorare fizio- - port-amprenta standard metalica
nomice ale protezei. S.
Dupa adaptarea provizorie a micro- S. Witte, Tn seturi de trei marimi pentru ma-
protezelor acestea se cimenteaza definitiv xilar §i trei pentru mandibula.
inaintea amprentei functionale. Numai - port-amprenta ortomorfa Devin, con-
microprotezele care prezinta mijloace spe- ciale fectionata din folii de aluminiu, care se mo-
de MSS nu vor fi cimentate definitiv, deoarece deleaza u§or Tn functie de varietatea clinica a
acestea trebuie repuse in am- prenta campurilor protetice. Uneori prin resorbtii
functionala §i apoi pe modelul de lucru in neuniforme, campul protetic capata forme
vederea realizarii protezei. particulare greu Tncadrabile Tn seriile de port-
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PRO- amprente standard. Aceste portamprente
TEZE PARJIALE MOBILIZABILE ortomorfe rezolva tocmai pro- blema aceasta,
SCHELETATE: AMPRENTAREA incadrandu-se formelor particulare de arcada
alveolara reziduala.
Amprentarea preliminary - port-amprenta Schrainemakers pre-
Clasificarea §i adaptarea port-am- zinta o trusa formata dintr-o serie de port-
prentelor amprente Tn §ase marimi pentru maxilar §i
Ca suport pentru materialele de am- §apte pentru mandibula, Tmpreuna cu un
prenta, sunt necesare portamprente, care pot fi compas care masoara deschiderea distala a
clasificate Tn portamprente prelimina- re §i campului protetic Tn vederea alegerii port-
portamprente functionale. amprentei.
Port-amprenta reprezinta suportul rigid - port-amprenta metalica cu dispozitiv de
necesar manipularii materialului de ampren- ta. retentfe, este utilizata Tn cazul amprentarii de
In func|ie de modalitatea de realizare a materiale elastice. Retentive sunt sub forma de
obiectivelor amprentarii, port-amprentele se pot perfora|ii la 2 mm distant sau sub forma unei
clasifica in port-amprente standard, port- sarme ce urmeaza conturul port-amprentei.
amprente semifunctionale §i portamprente - port-amprenta cu dispozitiv de iriga- re
individuale functionale. cu apa, este utilizata Tn cazul amprentarii cu
Port-amprentele standard, de serie sau hidrocoloizi reversibili. Este formata dintr-o port-
universale, sunt confectionate in seturi de o amprenta obi§nuita care Tnsa este circumscrisa
mare varietate de forme §i marimi pentru de o conducta de apa, cu doua deviatii pentru
maxilarul superior §i mandibula, din metal apa calda §i rece.
cromat sau nichelat, din aluminiu sau materiale - port-amprenta din material plastic are
plastice. Cele metalice au avan- tajul ca nu se avantajul ca se poate adapta u§or, prin retu§, la
deformeaza Tn timpul amprentarii, pot fi varietatea mare a campurilor protetice. Au
dezavantajul ca nu se pot sterili- za avand o
Tntrebuin|are unica.
- port-amprenta globala (S. R. Ivotray)
este alcatuita din doua port-amprente cate una
pentru fiecare maxilar, solidarizate re- glabil
Tntre ele.
Alegerea port-amprentei se face Tn func|
ie de tehnica de amprentare adoptata din seriile
de port-amprente standard dis- ponibile. Se va
alege separat pentru maxilar §i pentru
mandibula pe baza examenu- lui clinic amanun|
it sau masurarea cu com- pasul.
 Adaptarea Tn cavitatea orala are rolul de termoplastica pe versantul intern al marginii
a dezinhiba bolnavul care poate fi §ocat de port-amprentei pe tot conturul acestuia, cu
dimensiunile port-amprentei §i Tn acela§i timp scopul de a realiza o compresiune la nivelul
de a orienta practicianul Tn tehnica ce va urma zonei de mucoasa pasiv- mobila. S-ar crea Tn
(centrare, compresiune dezinser- |ie). acest fel o structura prin care un material fluid
Adaptarea se va face Tn sens: transversal, utilizat ulterior, ar putea realiza mai u§or
sagital §i vertical. succiunea
In plan transversal marginile port- Daca se trece la utilizarea unui material
amprentei trebuie sa fie la 4-5 mm distant de alginic, port-amprenta trebuie pregatita prin
campul protetic, asigurand spajiul nece- sar realizarea unor reten|ii suplimentare necesare
pentru realizarea unei grosimi optime §i stabilitatii materialului pe suport rigid.
uniforme a materialului cat §i a unei presi- uni Amprenta preliminary
moderate. In sens sagital port- amprenta Amprenta preliminary, ca prima etapa Tn
trebuie sa fie la 4 mm de versan- tul vestibular algoritmul clinico-tehnologic de realizare a
al crestei alveolare Tn zona frontala, iar distal protezelor mobilizabile, trebuie sa {ina seama
sa depa§easca cu 2 mm §an|urile de particularitatile campului protetic edentat
retrotuberozitare §i cu 4 mm foveele palatine partial care este un camp protetic retentiv,
pana Tn zona de reflexie a valului palatin precum §i de alternanta celor doua suporturi,
moale. In sens vertical, port- amprenta trebuie muco-osos §i dento-parodontal.
sa fie la o distanfa de 4 mm de bolta palatina, In vederea Tnregistrarii amprentei pre-
iar marginile port- amprentei la 2 mm sub liminare, se va proceda mai Tntai la alege- rea
nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile. portamprentei care trebuie sa fie sufici- ent de
Adaptarea port-amprentei la nivelul rigida, sa nu jeneze jocul formatiuni- lor mobile,
marginilor se face prin Tndoirea acestora cu sa cuprinda Tn totalitate campul protetic, sa
ajutorul unui crampon, sau cand marginile port- asigure o grosime suficienta materialului de
amprentei sunt scurte prin completa- din masa amprenta, iar marginile
rea acestora cu masa termoplastica. Exista acestuia sa se opreasca la 2-3 mm de linia
autori care recomanda aplicarea unui rulou ghirlandata.

Fig. 6.46. Adaptarea portamprentei standard cu mase termoplastice

Se va verifica portamprenta astfel aleasa, Tn cavitatea orala, iar Tn cazul Tn care

conditiile de mai sus nu sunt Tndeplini- te, se de tratament.
va realiza adaptarea portamprentei prin Amprenta preliminara asigura conditiile
completare cu mase termoplastice (fig. 6.46). de stabilitate prin Tnregistrarea suprafete- lor
Prin definite, amprenta preliminara verticale §i retentive ale campului protetic, dar
reprezinta negativul campului protetic edentat datorita fidelitatii relative a materialului de
Tnregistrat cu un material specific de amprenta este incompleta, fiind defini- tivata Tn
amprentare Tntr-o port-amprenta standard Tn cursul amprentarii functionale.
condi(iile mobilizarii periferiei de catre medic. Amprenta preliminara asigura partial
conditiile de sprijin prin Tnregistrarea tuturor
Obiectivele amprentarii sunt realiza- te suprafejelor de sprijin, dar nu poate realiza
parcelar Tn cursul fazei de amprentare compresiuni selective §i uneori nu poate sa se
preliminara. extinda Tn zone periferice ale campului protetic
Obiectivele mecanice: (ni§a retromolara, parafrenulare, etc.).
Amprenta preliminara va trebui sa Obiectivele functionale: nu pot fi
asigure conditiile necesare mentinerii apa- realizate de catre amprenta preliminara.
ratului gnatoprotetic prin utilizarea mijloa- celor Obiectivele biologice sunt realizate
obi§nuite de mentinere, sprijin §i sta- bilizare. insuficient de amprenta preliminara din cauza
Se realizeaza o buna adeziune, amprenta parametrilor aproximativi ai amprentarii.
preliminara reu§ind sa surprinda toate Toate obiectivele realizate Tn aceasta
suprafetele plane §i orizontale ale campului faza de amprentare constituie conditii pen- tru
protetic, de§i nu are fidelitatea necesara amprentarea functionala optima §i tre- buie
datorita materialului mai putin fidel pe care-l stocate prin intermediul modelului pre- liminar
utilizam. Amprenta preliminara nu reu§e§te sa pe care se vor realiza corecturile ulterioare
redea conditiile realizarii unei succiuni optime. necesare Tn vederea completarii obiectivelor
Succiunea care se obtine este tranzitorie §i urmarite.
externa datorita port-amprentei voluminoase §i
a materialului mai vascos §i cu fidelitate mai Materiale de amprentare preliminara:
redusa utilizat. Chiar daca se obtine un In funcfie de conditiile clinice §i de
simulacru de succiune acesta se pierde obiectivele urmarite se va prefera unul din
deoarece port-amprenta nu se cofreaza la urmatoarele materiale: gips, mase alginice,
turnare. Ocolirea formatiunilor mobile de la mase termoplastice, siliconi. Tehnica va fi
periferia campului protetic se realizeaza partial diferita Tn functie de materialul ales. Prepa-
din cauza materialului mai vascos, port- rarea materialelor trebuie sa se faca conform
amprentei voluminoase ce jeneaza mobili- prescriptiilor de utilizare, objinand in functie de
zarea functionala a periferiei §i a mi§carilor necesitafile clinice, o varia|ie a gradului de
nefunctionale care se practica Tn aceasta faza. vascozitate a materialului utili- zand
Tonicitatea musculara nu se Tnregis- treaza pe amelioratori de priza.
amprenta preliminara, iar echili- brul neuro-
muscular nu se poate obtine Tn aceasta etapa
 Mi§carile realizate in timpul am- Tehnici de amprentare preliminary
prentarii inaintea fazei de amprentare propriu- zisa
Realizarea functionalizarii periferiei se procedeaza la o serie de pregatiri in vederea
campului protetic precizeaza limita §i gro- realizarii amprentarii.
simea marginilor viitorei restaurari mobili- Se va pregati instrumentul necesar
zabile, influentand men^inerea §i stabilita- tea (instrumente de consultatie, doua tavite renale,
acestuia. compas, creion chimic, spatula, fuloar), se
Schematizand posibilitatfle de pregate§te materialul necesar pentru
funcfionalizare ale periferiei campului protetic, prepararea materialului de amprenta §i se va
putem descrie trei tipuri principale de mi§cari face o pregatire a bolnavului.
care se pot realiza in cursul am- prentarii. Au ca In urmatoarea etapa vom proceda la
scop func{ionalizarea peri- ferica fara a realiza pregatirea psihica, medicamentoasa §i fizi- ca a
condole din cadrul amprentarii functionale. bolnavului, Tn vederea amprentarii. Pregatirea
Aceste mi§cari tre- buie sa fie cu atat mai fizica a bolnavului presupune a§ezarea in
energice cu cat material de amprenta este mai pozifle corecta a acestuia, pro- tectia
vascos. vestimentara cu halate, babete, §or- turi, tavija
Mi§carile nefunctfonale: sunt efec- renala pentru colectarea salivei §i a surplusului
tuate de catre medic §i au scopul de a mo- dela de material de amprenta. O atenjie deosebita o
corespunzator marginile amprentei. Se vom acorda pregatirii campului protetic in
realizeaza mobilizarea nodulului corni- sural sensul indepartarii mucusului salivar §i al
care modeleaza to|i mu§chii orofaciali ce realizarii unei vaso- constrictii a mucoasei, prin
interfere cu marginea aparatului. Se executa du§uri bucale reci. De asemeni, vom realiza
masaje prin intermediul obrajilor pe toata deretentivizarea campului protetic, prin in-
periferia vestibulara a amprentei, tracfiuni §i troducerea la nivelul zonelor retentive create de
rotafii ale nodului comisural care modeleaza dintii restan|i sau restaurarile fixe , a unor
astfel toy mu§chii orofaciali ce interfera periferia materiale de obturate provizorie ca plastobtur,
campului protetic. Pentru mandibula se cavidur, provimat.
utilizeaza §i deplasari ale limbii lateral, In caz de reflex de voma accentuat se
balansarea mandibulei §i con- tractia poate desensibiliza valul palatin prin utiliza-
orbicularului buzelor.
Mi§carile functionale neautomati-
zate:sunt mi§c£ri recomandate de medic
bolnavului sub forma de teste care sinteti-
zeaza tipurile de mi§cari posibile in cursul
exercitarii functiilor.
Mi§carile functionale automatizate:
sunt mi§cari care utilizeaza toata gama de
mi§cari capabile sa le execute sistemul
stomatognat materializate prin: fonatie, mimica,
masticate, degluti|ie.
 rea anestezicelor de contact prin badijona- re materialelor alginice (fig. 6.47) este cea mai
sau prin spray. frecventa, datorita proprietatilor privind aspectul
Avand Tn vedere particularitatfle cam-
§i gustul placut, vascozitatea me- die §i in mod
pului protetic edentat partial Tntins, utiliza- rea
deosebit elasticitatea.

Fig. 6.47. Amprentarea preliminara cu material alginic

In timpul amprentarii vor fi realizate o Amprentele functionale mucostatice se
serie de mi§cari de catre medic, masaje, Tnregistreaza cu ajutorul port-am- prentelor
tractiuni, rotatii ale buzelor §i obrazului Tn individuale cu margini scurte pentru a nu
scopul obtinerii unei amprente preliminare cat influenta periferia campului protetic, utilizand
mai exacte. Dupa priza materialului, dezinsertia material de amprentare de mare fluiditate
amprentei se va face printr-o mi§care unica, (mucoseal). Prin amprentarea mucostatica se
pentru evitarea tensiunilor interne. Amprenta se obtin amprente de adeziune care nu utilizeaza
va spala pentru Tn- depSrtarea mucusului, §i nu pun Tn valoare succiunea, tonicitatea
salivei sau sangelui, se va examina atent, dupa musculara etc. Marginile amprentei sunt subtiri,
care se expedi- aza laboratorului pentru Tnalte §i necesita retu§area ulterioara a
turnarea imediata a modelului. margini- lor protezelor. Au o utilizare extrem de
re- dusa datorita dezavantajelor amintite.
Amprentarea functionala Amprentele functionale muco-dina- mice
Clasificarea amprentelor functionale se Tnregistreaza cu port-amprente individuale
Numarul foarte mare §i varietatea functionalizate pe baza functionalizarii periferiei
tehnicilor de amprentare functionala fac mobile prin teste. Aceste teste se utilizeaza Tn
aproape imposibila o clasificare unitara. De etapa de amprentare propriu-zisa. Intensitatea
aceea, de cele mai multe ori se utilizeaza o mobiliza- rii periferiei este direct proportionala
grupare a amprentelor functionale. cu gradul de vascozitate al materialului utilizat.
In raport de gradul de mobilizare al Datorita mobilizarii corespunzatoare se pot
periferiei campului protetic, amprentele obfine amprente cu margini bine delimitate, ce
functionale se clasifica Tn amprente functionale ocolesc formatiunile mobile, periferice,
mucostatice §i amprente functionale asigurand o buna mentinere printr-o succiune
mucodinamice. de efect. Sunt criticate din cauza variatiilor de
presiune ce se pot realiza printr-o compresiune compresiune selectiva.
neglijenta de catre un operator neatent §i mai Amprentele functionale compresive se
putin versat. adreseaza campurilor dure, utilizand port-
Dupa pozifia mandibulei in timpul amprente rezistente §i materiale cu vascozitate
amprentarii, amprentele functionale se impart ridicata.
in amprente cu gura deschisa, amprente cu Amprentele functionale decompresive
gura inchisa §i amprente combinate. sunt rezervate campurilor protetice moi.
Amprentele functionale cu gura deschisa Utilizeaza port-amprente la distant §i materiale
sunt cele mai frecvent utilizate datorita u§urintei fluide.
de inregistrare §i posibilitatilor de mobilizare a De cea mai larga utilizare se bucura
periferiei prin teste. amprentele functionale cu compresiune
Amprentele functionale cu gura inchisa selectiva. Obtinerea compresiunii selective
sunt de regula amprente inregistrate sub deriva din utilizarea materialului in raport cu
presiune ocluzala. In scopul inregistra- rii rezilienta campului protetic, distanjarea port-
amprentelor cu gura inchisa sunt nece- sare amprentei prin foliere sau radiere,
port-amprente rezistente prevazute cu valuri de despovararea selectiva cu ajutorul orificiilor
ocluzie. Se mai pot utiliza in ace- la§i scop practicate in baza port-amprentei individuate.
protezele vechi. In raport de functia stimulate in de-
Se mai descrie §i o tehnica mixta care clan§area testelor automatizate, amprentele
debuteaza intr-o prima etapa cu o am- prentare functionate pot fi: fonetice (Harve, Devin), de
cu gura inchisa completata cu o amprentare cu masticafie (Max Speng), de deglutifie
gura deschisa pentru modelarea periferiei (Hromatke).
mobile, port-amprenta fiind mentinuta in Dupa inregistrarea separata sau
aceasta etapa prin com- presiuni digitale. concomitenta a celor doua campuri protetice,
Dupa numarul de materiale utilizate, amprenta functionala poate fi unimaxilara sau
amprentele functionale se pot clasifica in maxilara, globala.
amprente functionale simple §i amprente Dupa zona campului protetic
functionale compozite. amprentata, amprentele functionate pot fi
Amprentele functionale simple utilizeaza amprente functionale care Tnregistreaza in
in cursul procedurii de amprentare un singur totalitate campul protetic sau amprente
material, in timp ce amprentele functionale parcelare care se adreseaza numai anu- mitor
compozite utilizeaza cel putin doua materiale zone ale campului protetic.
diferite. Cel mai frecvent se utilizeaza am-
Tehnicile moderne sunt de obicei tehnici prentarea periferica in scopul objinerii succiunii
compozite, fiecare material avand consistent §i §i a modelarii marginale §i am- prenta
fluiditate diferita, urmarind objective diferite. centrala. Menfionam ca in ampren- tarile
Dupa gradul de compresiune, am- parcelare, tehnicile succesive se completeaza
prentele functionale se impart in amprente reciproc Tn scopul obtinerii unei amprentari
functionale compresive, amprente functionale corecte.
decompresive §i amprente functionale cu
 Se mai descriu tehnici de autor cu in- amprentei trebuie sa fie Tngro§a- te, rotunjite,
dicate §i utilizari restranse. iar raportul cu linia ghirlandata sa corespunda
conceptiei de amprentare. Manerul trebuie sa
Port-amprenta individuals fie plasat Tn zona incisivilor centrali avand
Port-amprentele individuale sunt variate forma s?i directia lor.
ca forma §i conceptie. Ele se confec- tioneaza
din placa de baza sau acrilate auto sau Mi$cari efectuate in amprentarea
termopolimerizabile (mai ales pentru functionala
mandibula). Mi§carile efectuate Tn cursul amprentarii
In raport de conceptia ce sta la baza functionale pot fi efectuate de medic sau de

amprentarii, se cunosc mai multe metode de pacient (teste automatizate sau

confectionare a port-amprentelor. Astfel sunt semifunctionale).

Mi§carile efectuate de medic sunt putin
descrise: port-amprente Tn contact complet,
permise Tn amprentarea functionala. Se admit
port-amprente complet distantate, port-
u§oare compresiuni §i trac{iuni la periferia
amprente cu contact marginal §i port-
campului protetic cand materialul de amprenta
amprente distantate parcelar.
este vascos (stents, silicon vas- cos), cand
Port-amprentele complet distantate se
pacientii nu pot efectua mi§carile necesare
utilizeaza cand urmeaza a fi folosite materia- le
datorita unor paralizii, hipotomii musculare, Tn
vascoase (mase termoplastice, siliconi) ca §i
imposibilitatea coordonarii unor grupe
Tn amprentele decompresive, situate Tn care,
musculare la pacientii Tn varsta.
Tn dreptul incisivilor laterali §i al molari- lor de 6
Mi§carile efectuate de pacient §i
ani pe fata mucozala a port- amprentei se sugerate, comandate, dirijate de medic sunt
plaseaza butoni de distantare. cele mai uzuale. Sunt mi§cari selecta- te din
Port-amprentele cu contact marginal sunt mi§carile efectuate Tn timpul exerci- tarii
port-amprente individuale care pas- treaza functiilor selectate din stomatognat §i
contactul port-amprentei cu c^mpul protetic pe
o distant de 3 mm de la perife- ria acestuia. In
rest port-amprenta este distantata de camp. Se
obtine Tn felul acesta o compresiune mai mare
la perife- rie (mucoasa pasiv-mobila) ce are
drept consecinta obtinerea unei succiuni margi-
nale optime.
Port-amprentele parcelelor distantate
sunt utilizate Tn amprentele cu compresiune
selectiva. Sunt confectionate la distan{a de
zonele sensibile sau cu rezilienta mare.
Indiferent de modalitatea de con- strucjie
a port-amprentei individuale, mar- ginile port-
 sunt efectuate atat in timpul adaptarii port- tensiune periferia campului protetic la nive- lul
amprentei individuale cat §i in timpul am- prentarii
premolarului 2 §i al molarului 1;
functionale periferice §i centrale.
Franz Herbert a tost cel care a siste- - deschiderea larga a gurii realizeaza
matizat cel mai bine aceste teste functionale, modelarea la nivelul pungii Eisenring, prin
precizand §i zona pe care o mode- leaza punerea in tensiune a ligamentului pterigo-
fiecare, separat pentru maxilar §i pentru mandibular;
mandibulS. Autorul atrage atentia asupra - suras fortat, realizeaza modelarea la
faptului ca este necesar ca mi§cari- le sa se nivelul zonei vestibulare laterale; acela§i test
efectueze lent, cu amplitudine normala §i in realizeaza o tractiune posterioara plicii alveolo-
succesiunea data. Ele ince- teaza in momentul jugale;
inceperii prizei materia- lului. Pentru a asigura - sugere, suflat, fluierat, sarut, mode-
cooperarea corecta a bolnavului este necesar leaza marginile port-amprentei in zona
ca inainte de amprentare, acesta sa fie instruit vestibulara frontala; se realizeaza o tractiune
prin repetarea testelor (fig. 6.48). spre interior a plicii alveolo-jugale;
Testele lui Franz Herbst pentru maxilar - mobilizarea periferiei campului protetic
sunt urmatoarele: in zona distala prin probe Valsalva, tuse, test
- deschiderea u§oara a gurii, pune in fonetic: „a”, „ah”.

DESCHIDEREA
LARGA A GURU
SUGERE, SUFLAT,^
FLIERAT^ •VX
X 1
1
r-JbEGLUTITIE
V UMEZIREA
ROSULU1
-BUZELOR 3
e
SURAS

ISOARA i A
GURU

LARGA A TUSE,
GURU 5
SUGERE,
FLUERAT

Fig. 6.48. Mi§carile func^ionale efectuate in timpul amprentarii functionale

Aceste teste trebuie completate cu zona distala a pungii Fisch, versantul vestibular
balansarea mandibulei dreapta-stanga ce- ea al tuberculului piriform prin con- tractia marginii
ce realizeaza modelarea zonei distale a pungii anterioare a maseterului; se pune in tensiune
Eisenring prin intermediul apofizelor coronoide. ligamentul pterigo- mandibular;
Testele F. Herbst pentru mandibula - umezirea ro§ului buzelor (de la o
sunt urmatoarele: comisura la alte), modeleaza zona milo-
- deschiderea larga a gurii, modelea- za hioidiana in dreptul molarilor;
 - varful limbii intr-un obraz §i in cela- lalt Urmarind obtinerea unei proteze man- dibulare
modeleaza aceea§i zona milohioidiana intre extinse in special in zona linguala, Hromatka
canin-premolar; propune amprenta de degluti- tie.
- limba catre nas pune in tensiune zona Mi§carile combinate utilizate in am-
Slack in portiunea sa anterior de canin, prentarea functionala se adreseaza cazuri- lor
modeland mai cu seama zona genioglosului; cu materiale vascoase sau in cazuri in care
- sugere, fluierat, modeleaza zona colaborarea bolnavului nu este posibi- la
vestibulara centrala; (hipotonii, paralizii, etc.). Se refera la
- deglutitie, modeleaza zona pungii Neill combinarea mi§carilor efectuate de medic cu
§i Bowen. mi§carile automatizate practicate de bolnav. Se
Mi§carile automatizate efectuate de mai pot realiza combinatii de mi§cari
pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor functionale (semiautomatizate) cu mi§c3ri
fonetice, testelor de masticate §i testelor de automatizate.
deglutitie. Aplicarea testelor functionale Materiale utilizate in amprentarea
automatizate in amprentarea functionala functionala
necesita port-amprente cu o buna mentinere §i In scopul amprentarii functionale a
stabilitate datorita faptu- lui ca aceste amprente campului protetic edentat partial intins se
sunt de durata. Pentru inregistrarea lor se utilizeaza materiale de amprenta din toate
folosesc cerurile buco-plastice §i materialele cu categoriile descrise de Poggioli: materiale
priza retard. Exista autori care considers ca o rigide (gips, acrilat, mucoseal), semirigide
mi§care functionala nu poate fi perfects daca (eugenat de zinc, ceruri, mase termoplastice),
port- amprenta este noua pentru bolnav. De§i elastice (siliconi, thiocauciucuri, materiale cu
testul este realizat intr-o singura §edinta, priza retard). In raport de tehnica pentru care
mi§carea nu poate fi armonica caci bolna- vul optam vom alege materiale cu propriety fizico-
prin prezenja port-amprentei are o noua chimice (fluiditate, timp de priza, toxicitate,
configurate a cavitatii orale la care el nu s-a elasticitate) potrivite.
adaptat. Cele mai bune rezultate in practicarea Tehnica amprentarii functionate
acestor tipuri de mi§cari pentru modelarea Dupa alegerea tehnicii de amprentare
periferiei se obtin cu ajutorul port-amprentelor functionala se trece la pregatirea generala §i
ce i se dau acasa sau cu ajutorul unor proteze locals a bolnavului in vederea developa- rii fara
tranzitorii sau vechi §i material cu priza retard. riscuri a tehnicii pentru care s-a op- tat. Se
Testele fonetice Devin §i Herve sunt pregatesc materialele §i instrumen- tarul
diferentiate pentru maxilar §i mandi- bula §i necesar dupa care se procedeaza la verificarea
determina modelarea periferiei mobile urmand §i adaptarea port-amprentei individuale.
o tehnica asemanatoare testelor Herbst.
Mi$carile masticatorii se vor realiza cu Verificarea §i adaptarea port-am-
ajutorul unor port-amprente individuale prentei individuale
rezistente prevazute cu valuri de ocluzie, cu Verificarea §i adaptarea port- amprentei
ajutorul unor proteze vechi sau tranzitorii. individuale se realizeaza mai intai Tntr-o faza
extraorala §i apoi intraoral. aproape in aproape, pentru fiecare zona in
In cadrul verificarii extraorale se parte, urmarind mobilitatea elementelor peri-
examineaza portamprenta din punctul de ferice ale campului protetic. Este deosebit de
vedere al corectitudinii execu|iei §i al res- important sa se realizeze atat adaptarea statica
pectarii indicatiilor date in prealabil tehnici- cat §i una dinamica, utilizand testele Herbst
anului privind materialul utilizat, distantarea specifice topografiei zonei edentate.
totala sau partiala, plasarea butonilor, pla- Exista o mare varietate de tehnici de
samentul manerului etc. amprentare functionala, in cele ce urmea- za
Se controleaza cu atentie §i se inde- oprindu-ne asupra acelora care prezinta
parteaza eventualele neregularitati de la nivelul importanta clinica §i practica.
bazei, marginilor, etc., urmarind de asemenea
raportul marginilor cu linie ghir- landata §i Amprenta finals prin tehnica du- blului
stabilitatea portamprentei nece- sare unei bune amestec (wash technique)
amprentari. Acest tip de amprenta se realizeaza cu
Verificarea intraorala urmare§te ajutorul unei portamprente preliminare §i a
acelea§i objective ca §i verificarea extraorala, doua materiale de consistent diferita, unul
precum §i modul in care ele se realizeaza la vascos (silicon sau masa termoplasti- ca) §i
nivelul cavitatii orale. Se practica o verificare altul mai fluid.
statica §i una dinamica, urmarind mai ales In cazul utilizarii materialului siliconic
rapoartele marginilor port- amprentei cu zona (optosil, dentaflex), se vor realiza retentii la
de mucoasa pasiv- mobila. nivelul portamprentei, se va pregati materialul
t?i in amprentarea functionala va tre- bui siliconic prin malaxare manuals §i se va
sa tinem seama de particularitatile campului introduce in portamprenta. Se pozitio-
protetic edentat partial, privind prezenta
retentivitatilor, a alternantei su- portului muco-
osos §i dento-parodontal, iar in cazul
protezarilor composite, de existen- ta
concomitenta a unor aparate gnatopro- tetice
conjuncte ?i a unor bre§e edentate.
Exista autori care considers ca Tntin-
derea §eilor aparatului gnatoprotetic pe
intreaga suprafata oferita de campul protetic
edentat partial nu ar fi necesara in cazul
realizarii aparatelor gnatoprotetice amovi- bile
scheletizate. Clinica de Protetica din la§i nu
este de acord cu acest punct de vedere,
recomandand utilizarea in intregi- me a
campului protetic.
Adaptarea §i verificarea portamprentei
trebuie sa se realizeze cu multa grija, din
 neaza centric portamprenta pe campul pro- teia prin suprimarea unor portiuni din mar-
tetic §i sub presiune digitala se va funcjionaliza ginile prea groase, scurtarea cu 2 mm a
amprenta de catre medic. inalfimii marginilor sau indepartarea unor
Dupa priza materialului §i dezinserjia am- fragmente patrunse interdentar.
prentei se va proceda la prelucrarea aces-

Fig. 6.49. Amprentarea prin tehnica de spSlare -primul timp, de amprentare cu material siliconic solid, scurtarea
marginilor §i realizarea §an(urilor de descSrcare; timpul doi, de amprentare cu material siliconic de
consistent^ fluida (Mini SG System)
In vederea realizarii celui de al doilea singur timp (fig. 6.50), care utilizeaza
timp al amprentarii, se va aplica in portamprenta individuals din placa de baza (in
portamprenta astfel pregatita, material fluid edenta|ia subtotals) sau din acrilat. Aceste
(xantopren, dentaflex pasta), inregistrandu- se portamprente acopera in totalitate campul
o amprenta de spalare, care reda cu exactitate protetic §i dinfii restanti §i sunt pre- vazute cu
§i periferia campului protetic (fig. 6.49). perforafii la nivelul dinjilor. In continuare se
Utilizarea masei termoplastice in locul realizeaza adaptarea statica §i dinamica a
siliconului vascos presupune plastifierea portamprentei, iar pentru in- registrarea
acesteia intr-o baie termostat, introducerea in amprentei se va utiliza material elastic de tip
portamprenta §i pozi|ionarea pe campul protetic siliconic. De§i unii autori re- comanda §i
sub presiune digitala. alginatul ca material de amprenta in aceasta
Dezinsertia amprentei se va realiza tehnica, Clinica de Prote- tica din la§i il
inaintea fluidificarii complete a materialului contraindica datorita defor- mabilitatii sale in
termoplastic, in vederea evitarii unor acci- dente strat subtire.
provocate de material, care dupa priza devine
rigid §i deci greu de indepartat de pe campul
protetic edentat partial, retentiv.
Amprenta se examineaza, se corec-
teaza prin incalzire in zonele unde este necesar
acest lucru, dupa care se va trece la realizarea
amprentei de spalare, prin introducerea in
portamprenta a unui material fluid (silicon).

Amprenta finala cu portamprenta

individuals completa
Este o metoda de amprentare intr-un
 Fig. 6.50. Amprenta finala cu portamprenta individuals completS

AMPRENTA FINALA CU portamprentei, se trece la amprentare, uti-

PORTAMPRENTA DECUPATA lizand ca material de amprenta siliconii, masele
VESTIBULAR termoplastice sau pastele de zinc- oxid-
A fost inifiata de Gyssi §i reluata de eugenol, daca retentivitatea campului protetic
Osborne §i Lammie. Aceasta tehnica (fig. 6.51) nu este prea accentuata. In etapa urmatoare se
utilizeaza o portamprenta care aco- pera in realizeaza o cheie vestibulara cu gips, silicon
intregime crestele edentate, fata orala §i vascos sau masa termo- plastica. Indepartarea
marginea incizala a din|ilor restanti, lasand amprentei se face pe fragmente, mai Tntai
libera fata vestibulara a acestora. cheia vestibulara, apoi
Dupa verificarea statica §i dinamica a restul.

Fig. 6.51. Amprenta finals cu portamprents decupatS vestibular

Amprenta finals cu portamprenta adaptata Tn prealabil, static §i dinamic, utili-
decupata dentar zand ca material de amprenta zinc-oxid-
Este o tehnica de amprentare Tn doi timpi eugenolul sau alt material. In timpul al doi- lea
introdusa de Hindel, care utilizeaza doua se Tnregistreaza o amprenta cu alginat utilizand
portamprente (fig. 6.52). Prima este o portamprenta standard, care va fi pozitionata
portamprenta functionala decupata Tn drep- tul peste prima, astfel Tncat grupul dentar sa fie
dintilor, eliberandu-le fata vestibulara §i orala §i complet acoperit, iar butonii de presiune sa
prevazuta cu butoni de presiune la nivelul patrundS prin orificiile Speciale create de
crestei edentate. Cea de a doua portamprenta portamprenta standard. Este o amprenta de
este standard, prevazuta cu doua orificii Tn compresiune la nivelul spafiului edentat.
dreptul butonilor de presiune ai primei
portamprente. Prima amprenta se
Tnregistreaza cu portamprenta functionala
 Fig. 6.52. Amprenta functionala cu portamprenta decupata dentar

Amprenta functionala cu etc. Aceste tehnici se adreseazS edentatiilor

portamprenta decupata incizal terminale, iar interesul pentru diversificarea
Amprenta functionala cu portamprenta acestui tip de amprenta rezidS in dorinfa de a
decupata incizal, afost propusS de Rapuano. se inregistra in relate functionala suportul muco-
DupS adaptarea portamprentei individuale §i osos in raport cu suportul dento- parodontal. In
amprentarea crestelor edentate cu zinc-oxid- acest scop, se exercitS presi- uni funcfionale
eugenol, cu ajutorul unei seringi, se introduce ocluzale sau prin presiune digitalS pe §eile
materialul alginic prin deschiderea incizalS, terminale, in prealabil tape- tate cu material de
care sS acopere spa- tiul peridentar. amprents. Se obtine in felul acesta o
Amprenta functionala cu portamprenta compresiune functionals a muco-periostului de
decupata incizal,varianta descrisa de la nivelul crestelor edentate, cu o solicitare mult
Greenfield: AceastS metodS este mai redusS a supor- tului dento-parodontal in
asemSnStoare cu tehnica precedents numai cS momentul procedure, ceea ce face ca in
alginatul se aplica pe toatS su- prafa|a ocIuzalS momentul aplicSrii aparatului gnatoprotetic
a portamprentei, in scopul inregistrSrii amovibil, presiunile sS fie distribuite judicios
concomitente a relafiei de oclu- zie. La nivelul asupra dintilor §i asupra suportului muco-osos.
materialului alginic, se pla- seazS un fir metalic, DupS inregistrarea unei amprente finale
pentru a u§ura inde- pSrtarea amprentei. prin tehnica dublului amestec sau eventual a
Tehnicile de amprentare descrise mai sus unei amprente secundare, utili-
sunt cu model obi§nuit, in timp ce tehnicile mai
evoluate folosesc modelul corec- tat.
Tehnicile de amprenta cu model
corectat (sectionat)
In ultima vreme sunt utilizate din ce mai
mult tehnicile de amprenta cu model corectat
(sectionat), introduse de Applegate, Holmes,
 zand portamprente complete §i amprenta-
rea intr-un singur timp, se objine un model de
lucru, pe care se realizeaza un schelet prevazut
cu §ei acrilice la nivelul zonelor edentate
terminal. In continuare se sec|io- neazS modelul
la nivelul crestelor edentate terminale, la 1-2
mm distal de dinfii re- stanji, creandu-se
totodata, reten^ii in modelul restant. Scheletul
cu §eile acrilice se realizeaza pe langa o
extensie maxima a §eilor §i o oarecare succiune,
urmata de amprentarea functionala cu zinc-oxid-
eugenol sau ceruri buco-plastice, plasate la
nivelul §eilor. Scheletul este menfinut prin
presiune digitala pe bordurile de ocluzie sau pe
butonii de presiune. Urmeaza pozi- tionarea
scheletului §i turnarea modelului functional, la
nivel terminal. Gipsul turnat
adapteaza static §i dinamic in cavitatea va face corp comun cu modelul de lucru
bucala. Se inregistreaza apoi o amprenta prin intermediul retenjiilor create la acest
marginala cu ceara termoplastica, care nivel (fig. 6.53, 6.54).

Fig. 6.53. Amprenta cu model sectionat - etape clinice: scheletul metalic cu portamprenta individuals din
placa de baza sau acrilat; adaptare cu ceara termoplasticS; orificii de descarcare; amprentare functionaid cu
silicon fluid

Fig. 6.54. Amprenta functionaid cu model sectionat - etape de laborator: decuparea modelului cu realizarea de
retentii; fixarea scheletului metalic cu amprenta functionala la modelul sectionat; realizarea conformatoru- lui;
modelul final §i scheletul metalic adaptat
Tehnica modelului corectat cu portamprenta funcfionalizata a fost introdu-
sa de Boucher §i Renner. Dupa ce s-a amprentare in§urubat in implant ramane la locul
amprentat in maniera prezentata anterior §i sa lui, pe campul protetic in momentul indepartarii
turnat modelul de gips, cofrat, se indepar- teaza amprentei.
masa de amprenta, iar in spajiul ramas se
introduce acrilat elastic. Se dezinsera scheletul Amprenta se poate realiza cu o
cu portamprenta astfel func|ionalizata §i se portamprenta standard sau cu o portamprenta
inregistreaza o noua amprenta, care reprezinta individuals confectionata pe modelul de studiu
forma finala, urmarindu-se extensia maxima a sau preliminar. Materials de amprenta trebuie
§eilor prote- tice. sa fie obligatoriu elastic: silicon, polieter sau
Amprenta functionala se inregistreaza hidrocoloid (reversal sau ireversibil)
dupa ce toate pregatirile proprotetice au fost Avantajele tehnicii indirecte sunt:
realizate (laca§uri, re§apari coronare, etc.). 1. Este asemanatoare tehnicilor de am-
In protezarile compozite, amprenta prentare clasica (deoarece stalpul im-
functionala se inregistreaza cu protezarea plantului, in cazul capelor §i dispozitivul de
adaptata pe campul protetic. Tehnica moderns transfer raman pe loc);
insa, utilizeaza amprentarea globala, cu ajutorul 2. Prezinta posibilitatea verificarii la vede- re a
careia se inregistreaza substructure organice repozitionarii ansamblului dispozitiv de
preparate precum §i bre§ele edentate. Astfel transfer indirect §i stalpul analog.
tehnicianul va obtine un singur model de lucru, Dezavantajele tehnicii indirecte sunt:
care, a§ezat in relate cu antagonists, ii va 1. Tehnica nu se aplica in cazul implante- lor
permite confectionarea protezarii fixe, dupa cu diferen|e de paralelism mari;
care in mod firesc va trece la realizarea 2. Poate apare posibilitatea deformarii
protezarii mobile scheletate. Aceasta tehnica materialului de amprenta la dezinser|ia
face economie de materiale §i de timp, este mai lingurii de pe campul protetic;
corecta decat confectionarea pe modele 3. Exista dificultati la repozitionarea an-
separate a protezei fixe §i mobile, dar cere un samblului dispozitiv indirect de transfer-
nivel ri- dicat de profesionalism, atat din partea stalp analog.
me- dicului cat §i din partea tehnicianului. Tehnica directa de amprentare se uti-
lizeaza la ora actuals numai pentru am-
prentarea finala. Necesita dispozitive de
TEHNICI DE AMPRENTARE RE- transfer directe. Portamprenata va fi perforata
COMANDATE IN REABILITAREA la nivelul §uruburilor de fixare a dispo- zitivului.
IMPLANTO-PROTETICA A EDENTAJIEI §uruburile trebuie sa depa§easca lingura.
PARTIALE Materialele folosite in amprentare trebuie sa fie
Tehnica de amprentare indirecta ne- de tipul siliconilor de consistent chitoasa (cu
cesita dispozitive de transfer indirecte de tipul reacfie de aditie sau de policondensare) sau a
capelor metalice sau plastice care se polieterilor.
adapteaza pe stalpul implantului. Caracte- ristic Dupa priza materialului de amprentare se
metodei indirecte este faptul ca dis- pozitivul de de§urubeaza §uruburile de fixare a
dispozitivelor. Astfel, desinser|ia amprentei se
va face simultan cu dispozitivele de transfer
direct. Pe aceste dispozitive fixate
Tn amprenta se fixeaza stalpii analogi prin
intermediul §uruburilor de fixare.
Avantajele tehnicii directe sunt:
1. Rise scazut de deformare a amprentei dupa
indepartarea din cavitatea bucala;
2. Tehnica se poate aplica §i Tn cazul im-
plantelor cu diferenfe de paralelism;
3. Obtinerea unui model de lucru mai facil.
Dezavantajele acestei tehnici sunt re-
prezentate de:
1. Posibilitatea de deformare la montarea
stalpilor analogi;
2. Procesul este greu de executat Tn regi-
unile laterale, mai ales daca pacientul
prezinta o amplitudine de deschidere
Pentru Tnregistrarea amprentei functi-
onale la nivelul portamprentei individuale se
realizeaza orificii corespunzatoare cu locul Tn
care sunt plasate implanturile, orificii Tn care
vor fi plasate bonturile de transfer, cu ajutorul
carora se vor transmite Tn laborator toate
detaliile necesare Tn legatu- ra cu pozitionarea
§i orientarea implanturi- lor Tn cavitatea orala.
In laborator ca §i corespondent ale implanturilor
se vor monta la nivelul modelului de lucru
analoage ale implanturilor astfel Tncat
suprastructura protetica sa fie realizata corect
pentru o adaptabilitate perfecta Tn cavitatea
orala a pacientei (fig. 6.55).
 mica a cavitajii orale.

Fig. 6.55. Aspecte ale amprentarii pe implante - portamprenta deschisa

(Cazuistica Dr. N. Forna)
Tnregistrarea amprentei functionale se SCHELETATE: INREGISTRAREA
realizeaza cu ajutorul unui sistem modern de RELAJIEIINTERMAXILARE (MAN
amprentare §i utilizand un material de amprenta DIBULO-CRANIENE)
de ultima generate din clasa polieterilor. Noul Dupa amprentarea functionala §i ob-
material Impregum Soft pentru amestecare tinerea modelului functional, urmatoarea etapa
manuala a fost folosit pentru tehnica de clinica in tratamentul edentatiei partiale o
amprentare Tntr-un sin- gur timp, acest material reprezinta inregistrarea principalelor relajii
avand doua tipuri de vascozitate, alegerea unui mandibulo-craniene.
sau altuia depinzand de particularitatea cazului Din multimea pozitiilor mandibulo-
clinic §i solu|ia terapeutica aleasa. craniene, inregistrarea rapoartelor funda-
Materialul de amprenta penta este mentale, relatia de postura §i relatfa centrica,
asociat cu echipamentul de malaxare automata are o importanta primordiala in evaluarea starii
pentamix TM, ceea ce permite amestecarea §i de normalitate precum §i a gradului de afectare
dozarea omogena a mate- rialului de amprenta. a morfologiei §i functii- lor sistemului
Acest material de amprenta a fost folosit stomatognat.
preponderant Tn cazul protezarii pe implante. In In cazul in care cele doua arcade dentare
cazul utilizarii Pentamixului, procedura de lucru sunt mutilate prin edentate par£ia- la,
este rela- tiv simpla, se introduc rezervele de restaurarea relatiei de postura §i a rela- tiei
material in cartu§, se introduce cartu§ul in centrice reprezinta problema fundamentala a
Pentamix, se aplica varful de amestecare, se protezarii, deoarece in acest mod se va realiza
fixeaza varful d amestecare §i cartu§ul in o pozitionare corecta a mandibulei fata de
Pentamix, se dozeaza materialul in lin- gura de craniu ce va permite reluarea corecta a functor
amprentare. perturbate ale sistemului stomatognat.
Tulburarea relatii- lor, de postura §i centrica, in
edentatia partiala, cunoa§te diverse cauze,
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PRO- incepand cu pierderea stopurilor ocluzale
TEZE PARTIAL MOBILIZABILE
centrice, con- tinuand cu destramarea reflexelor terapie adecvata. Relaxarea musculara §i
paro- donto-musculare §i incheind cu necoordo- indepartarea durerii, a spas- melor §i contractiei
narea activitatii musculare, care poate altera prin antrenament, miogimnastica, medicare,
chiar reflexele innascute de postura. Exista §i inhibitor! de ocluzie, sunt condi|ii importante ale
posibilitatea ca relajiile mandibulo-craniene sa pozitionarii corecte mandibulo-craniene. Nu
nu fie modificate, atat datori- ta pastrarii unui este lipsit de interes sa amintim utilizarea in
numar suficient de stopuri ocluzale centrice, cat acelea§i scopuri a balneofizioterapiei. Aplicarea
§i posibilitatii bolna- vului de pozitionare a unor proteze tranzitorii constituie un alt mijloc
mandibulei pe baza altor reflexe periferice, cu deosebit de valoros in objinerea unor relatii
punct de piecare articular, muscular sau mandibulare corecte.
gingivo-parodontal. Dupa revenirea la relatia mandibulo-
In scopul unei determinari cat mai exacte craniana corecta §i consolidarea acestei situafii,
a acestor relatii sunt necesare une- le masuri se poate trece la inregistrarea rela- tiei de
din partea medicului ce trebuie sa urmareasca postura §i a rela|iei centrice, prin diverse
crearea unor conditii de contort clinic §i psihic tehnici.
pentru bolnav, care trebuie informat despre Astfel, unele metode utilizeaza sche- letul
importanta acestei etape in cadrul tratamentului protezei mobile, montand la nivelul §eilor
complex §i complet al maladiei de care sufera,
acestuia, borduri de ocluzie. Aceasta tehnica da
reali- zandu-se o atmosfera de incredere reci-
rezultate bune, insa de cele mai multe ori
proca intre pacient §i medic.
necesita doua inregistrari, una inaintea realizarii
In situatia existen^ei unor malrelat,ii
scheletului datorita faptu- lui ca la nivelul
mandibulo-craniene este necesara depista- rea
campului protetic exista elemente care
cauzelor §i instituirea unui tratament adecvat,
interfereaza ocluzia §i o a doua inregistrare,
care sa faciliteze repozitionarea corecta a
dupa construct scheletului, in vederea montarii
mandibulei §i consolidarea unor relatii corecte.
dintilor artificial. Este o tehnica mai laborioasa,
Astfel, in cazul existentei unor contac- te
fiind nece- sare mai multe faze clinice §i de
deflective sau a unor interferente la nivel
laborator.
ocluzal care blocheaza mi§carile mandibu- lare,
Din motivele expuse mai sus noi pre-
se va proceda la reechilibrarea ocluziei prin
feram inregistrarea rela^iei de postura §i a
§lefuiri selective, re§apari coronare,
remodelarea reliefului ocluzal protetic al relatfei centrice, cu ajutorul machetelor de

restaurarilor gnatoprotetice defectuoase. Un ocluzie, deoarece se inregistreaza o singu- ra

aspect deosebit de important in determinarea data, modelele se monteaza de la ince- put in

relatiilor mandibulo-craniene il reprezinta articulator, iar pe aceste modele se vor realiza
indepartarea oricarei actiuni reflexe cu punct de in continuare fazele ulterioare. De asemenea,
piecare articular sau muscular, care ar putea metoda reabilitarii totale a cavitatii orate
influenta pozitionarea mandi- bulara. De aici §i necesita o singura inregistrare a rela|iei
necesitatea tratamentului afectiunilor centrice, deoarece dupa o singura amprenta §i
articulatiilor temporo-mandibu- lare printr-o pe un singur model, din motive ergonomice §i
economice, se pot realiza atat aparatele
gnatoprotetice con- juncte cat §i cele adjuncte,
dupa cum in cazul protezarii fixe pot fi rezolvate
toate cele patru cadrane.
Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene
urmare§te sa repozitioneze mandibu- la in
relate centrica corecta, cu respectarea reperelor
articular, muscular, osos, dentar, labial §i
lingual, astfel incat sa se permita musculaturii
sa realizeze o relate de postura
corespunzatoare. In cadrul in- registrarii
relatiilor mandibulo-craniene vom avea in
vedere §i prefigurarea unor para- metri ai
ocluziei centrice ca nivelul §i orien- tarea
planului de ocluzie, rapoartele interarcadice,
conservarea clearance-ului ocluzal (free way
space). Comparand clearance-ul ocluzal
existent cu clearance- ul normal, se poate
stabili masura in care exista o abatere de la
morfologia §i functia normala, precum §i
orientarea privind ne- cesitatea inaltarii planului Fig. 6.56. Aspecte ale machetelor de ocluzie in
de ocluzie. edentatia partial intinsS (Cazuistica Clinica de Pro-
teticd Dentara la§i)
In practica, in §edinta de inregistrare a
relatiilor mandibulo-craniene putem in- talni
Cele doua machete de ocluzie se vor
diverse situatii care necesita adopta- rea unei
solidariza astfel in relafie centrica corecta, iar in
conduite adecvate.
cazul cand acestea nu vin Tn contact pe
Astfel, in cazul in care pe unul din
suprafete suficient de intinse pentru a putea fi
maxilare vom realizao protezare partial mobila,
solidarizate, pe suprafafa ocluzala a bordurii de
iar celalalt va fi protezat prinproteza totala,
ocluzie a maxilarului edentat total se vor crea
pentru inregistrarea relatiilor mandibulo-
retentii dupa care se va aplica o pasta de zinc-
craniene vom utiliza ma- chetele de ocluzie. In
oxid-eugenol, care va conserva pozifia corecta
determinarea nivelu- lui §i orientarii planului de
a celor doua machete de ocluzie (fig. 6.57).
ocluzie ne vom orienta dupa cel pe care il
O alta situate clinica este oferita de cazul
imprima grupul dintilor restanti, avand grija
cand pe un maxilar se va realiza o proteza
aprecierii co-
mobila, iar celalalt va fi protezat fix,
recte a clearace-ului ocluzal §i a Tnregistra- rii
astfel Tncat rapoartele interarcadice sunt
unei relafii centrice normale (fig. 6.56).
suficient de stabile.
 asociate, iar pe maxilarul antagonist vom
realizao proteza mobila, caz Tn care
seasociaza §i o instabilitate mandibulo-
craniana, se Tnregistreaza amprentele pen- tru
maxilar §i mandibula, Tn aceea§i §edin- ta.
Dupa confectionarea machetelor de ocluzie, se
vor stabili nivelul §i orientarea planului de
ocluzie pentru zonele edentate, servindu-ne de
Fig. 6.57. Aspecte ale solidarizarii machetelor de
criteriile antropometrice gnatoprotetice
ocluzie (Cazuistica Clinica de Protetica Dentara
la§i) cunoscute, precum §i de nivelul §i orientarea
planului de ocluzie pe care o imprima grupul
In acest caz Tnregistrarea relajiilor de
dentar restant. In continuare se va proceda la
ocluzie se va realiza fie cu ajutorul unei folii de
Tnregistrarea clearance-ului ocluzal §i a relatiei
ceara decupata dupa forma arcadei, fie cu
centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello,
pasta de zinc-oxid-eugenol, plasata pa un cadru
metoda deglutitiei, metoda compresiunii pe
de sarma cu suport textil, utili- zand metode
maseteri), urmata de solidarizarea machetelor.
simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle,
§i Tn acest caz, pe acela§i model de lucru, se
metoda deglutijiei, metoda compresiunii pe
vor realiza toate fazele tehnologi- ce pana la
maseteri. Krogh- Poulsen recomanda ca la
finalizarea protezelor.
aceste cazuri in care se pastreaza suficiente
Atunci cand situafia clinica se prezinta ca
stopuri centrice, relafia centrica sa se realizeze
cea descrisa anterior, dar cu stabilitate
prin pozitionarea de catre medic a celor doua
mandibulo-orala, Tnregistrarea relatiilor man-
modele in relafie centrica (fara a mai fi
dibulo-craniene se poate realiza dupa metoda
necesara o inregistrare intraorala), prin metoda
Krogh-Poulsen sau prin metode simple,
discriminarii tactile. Desigur, aceasta
descrise anterior, cu interpunerea Tntre arcade
inregistrare nu permite montarea modelelor
a unei folii de ceara sau a unui strat de zinc-
decat Tntr-un simulator de tipul ocluzorului,
oxid-eugenol pe cadru de sarma cu su- port
urmand ca echilibrarea ocluzala sa se realizeze
textil. §i Tn acest caz utilizarea machetelor de
de catre practician Tn cavitatea orala. In cazul
ocluzie ofera mai multa siguranta.
Tn care atat proteza fixa cat §i proteza mobila
Uneori, arcada antagonists poate
se vor realiza concomitent, se va amprenta Tn
fidentata sau edentata partial sau total §i
aceea§i §edin|a atat maxilarul cu substructurile
rezolvata corespunzator, prinproteze fixe sau
organice preparate, cat §i cel ce va primi pro-
mobile. Inregistrarea relatiilor mandibu- lo-
teza mobila. Se va Tnregistra rela(ia centrica,
craniene poate fi realizata fie prin metoda
modelele se vor monta Tn articulator, dupa care
Krogh-Pou I sen, fie cu ajutorul machetelor de
se vor realiza atat protezele fixe cat §i cele
ocluzie, cu bordura de ocluzie ramo- lita, pe
mobile, care vor fi livrate cabinetului Tn acela§i
care se vor imprima prin mi§carea arcadei
timp.
antagoniste, traiectoriile functionale ale
Cand unul din maxilare este protezat prin
acesteia, Tn scopul functionalizSrii relie- fului
proteza mobila cu sau fare proteze fixe
ocluzal.
 Determinarea relatiei centrice §i Tnre- Exista numeroase forme de determi- nare
gistrarea sa este o manopera dificila, exis- tand a relafiei centrice, numarul acestora fiind direct
uneori §i insuccese, datorita nume- roaselor proportional cu varietatea de pareri §i principii
influente anatomice functionale §i clinice, ce pot ce interfera in acest capital controversat (fig.
interfere pozitionarea corecta a mandibulei Tn 6.58, 6.59).
report cu craniul.
In cazul construirii protezelor mobile
maxilo-mandibulare, cauzele insucceselor ASPECTE MODERNE:
TnregistrSrii corecte a relatiilor mandibulo- Principiile de inregistrare cu arcul
craniene ar fi dupa Saunsbury, cele care tin de facial §i transferul pe simulator
cavitatea orala. Astfel, daca se for- teaza Principalul obiectiv al reabilitarii orale il
Tnchiderea gurii, machetele se de- formeaza, constituie refacerea rapoartelor ocluzale statice
iar daca bordurile sunt realizate din ceara §i dinamice. Arcul facial permite Tnregistrarea
moale, acestea au o anumita elasticitate. tridimensionala a mi§carilor fundamentale la
Uneori, Tn ocluziile adanci sau Tn subiecti dentati, edentati partial sau edentati
supraextensia bazei machetei, dintii anterior! total, urmarind raporta- rea corecta a modelului
mandibulari fac contact cu baza machetei maxilar la axa de Tnchidere/deschidere a
maxilare, sau alteori bordura maxilare simulatorului. In acest scop, arcul facial trebuie
contacteaza §i deformeaza mucoasa ales in a§a fel incat sa fie compatibil cu
tuberculului mandibular, astfel Tncat poziti- simulatorul. Inregistrarea cu arcul facial permite
onarea modelelor nu se mai poate realiza. De practi- cianului transferul pozijiei corecte a
asemeni, tot ca o cauza a insuccesului Tn modelului maxilar in simulator. Arcul facial nu
Tnregistrarea relatiei centrice, este con- siderat permite doar pozitionarea adecvata a modelului
§i excesul de gips posterior, care Tmpiedica maxilar in simulator, ci §i plasarea corecta a
a§ezarea modelelor Tn machete. acestuia fata de palnul orizontal. Astfel, medicul
In cazul edentafiei totale bimaxilare, §i tehnicianul au posibilita- tea de a vizualiza
pozitionarea corecta mandibulo-craniana nu arcada maxilara a§a cum apare ea in cavitatea
mai este posibila pentru ca lipsesc mij- loacele orala a pacientului, ceea ce va spori efectul
de pozitionare centrica. Reflexele din perioada estetic obtinut. Pentru raportarea corecta a
dentata, care participau la pozitionarea centrica, modelului maxilar la planul orizontal, se va
reman sub forma unor reflexe vestigiale pe care utiliza un punct de referinta situat anterior fata
cautam sa le stimulam Tn timpul ^edinfelor de de cei doi condili. Punctul cel mai des utilizat
deter- minare a relafiei centrice la edentatul este Orbitale, reprezentat de portiunea cea mai
total. inferioara a marginii osoase a orbitei. Tragusul,
Factorii care participa la realizarea relabel care corespunde punctului condilian,
centrice sunt factori anatomici repre- zenta|i de delimiteaza impreuna cu orbitale planul
arcadele dentare §i factori functional! neuro- orizontal Frankfurt. Cu ajutorul arcu- lui facial,
musculari reprezentati de re- flexele de raportul modelului maxilar fata de planul
pozifionare centrica. orizontal va fi transferat pe simulator. Un arc
facial este compus in general dintr-un cadru pentru localizarea cine- matice a acesteia.
metalic cu o parte intraorala §i una extraorala. Bratul lateral al arcului se plaseaza astfel incat
Partea intraorala consta dintr-o portamprenta varful arcului sa coincia cu presupusul punct de
sau o furculita ocluzala metalica, care, in cazul emergen|a al axei balama, la 12 mm inaintea
unui eden- tat partial se va ata§a pe valul de tragusului, pe linia care une§te tragusul cu
ocluzie al §ablonului. Partea intraorala se unghiul extern al ochiului. La acest nivel se
prelunge§- te in plan sagital printr-o tija pe care fixeaza un dreptunghi de hartie milimetrica, pe
se va fixa componenta extraorala. care se va efectua inregistrarea. Axa balama va
Arcul facial propriu-zis are forma de ”U” fi localizata cu exactitate prin mi§cari de
iar extremitatile sale se vor plasa in dreptul inchidere-deschidere de ampli- tudine redusa.
punctelor de emergenta ale axei balama Pe parcursul mi§carii, dis- tanja interincizala nu
terminale. Indicatorul se va plasa la nivelul unui va depafi amplitudi- nea de 20 mm, pentru a
reper cranian fix, iar sprijinul nazal se va fixa in garanta realizarea unor mi§cari pure de rotate
timpul inregistrarilor §i se va mentine in jurul axei balama. La o distance interincizala
nemodificat pe tot parcursul utilizarii pentru a mai mare, condilii parasesc pozi^ia stabile de
mentine fixa pozitia acestuia. Pentru a fi relate centrica, coborand pe panta posterioara a
montate corect pe pacient, arcurile faciale tuberculului articular. Centrul mi§carilor de
utilizeaza drept reper cranian fix planul de la rotate reprezinta punctul de emergen|a al axei
Frankfurt (Orbitale- Porion) sau planul Camper balama. Cu ajutorul unei lupe se va fixa la acest
(spina nazala anterioara-meatul auditiv extern). nivel varful acului de inregistrare. Dupe
Pentru ca montarea modelelor in simulator sa indepartarea hartiei mi- limetrice, varful acului
fie corecta, distanta simfizo-condiliana a bolna- de inregistrare va marca pe tegument punctul
vului va coincide cu distanta corespunza- toare real de emer- gen|a al axei balama.
de pe simulator. Daca modelele sunt montate la Determinarea §i inregisrtarea individuals
o distanta prea mare de axul bicondilian, adica a axei balama nu reprezinta un avan- taj
prea anterior, in cavitatea orala vor stabili terapeutic deosebit in situate obi$nuite de
contacte ocluzale doar dinfii posteriori. restaurare cu proteze partial mobile. Pentru
Dimpotriva, daca modelele sunt montate prea objinerea unor contacte ocluzale stabile ale
aproape de punctele condiliene, Tn cavitatea protezei este suficienta realizarea unei
orala apare inocluzie la nivelul dinfilor laterali. O inregistrari pe baza axei balama arbitrare §i
ocluzie incorecta se ob|ine §i dace modelele se montarea modelului maxilar in simulator
vor monta mai sus sau mai jos decat este co- conform acesteia. In acest scop se utilizeaza un
rect. Planul de ocluzie al simulatorului tre- buie arc facial anatomic care se fixeaza la nivelul
sa corespunda cu planul de ocluzie al punctelor de emergent ale axei balama alese
pacientului. In vederea inregistrarii pozi{iei arbitrar. De obicei se aleg punctele plasate la
maxilarului fa|a de baza craniului se poate folosi 12mm de tragus, pe linia imaginara ce une§te
o axa balama determinate individual sau o axa marginea posterioara a tragusului cu unghiul
balama aleasa arbitrar. Axa balama se poate extern al ochiului. Se considera ca o eroare de
determina pe pacient folo- sind un arc facial 5mm in loclizarea axei balama produce o
eroare de pozitionare a modelului in simulator in
sens antero-posterior de 0,2 mm.
Articulatorul reprezinta un dispozitiv cu
balama care permite pozitionarea modelului
superior §i inferior intr-o anumita relate unul cu
celalalt. Design-ul lor este variat, majoritatea lor
fiind capabile sa reproduce unele mi§cari
mandibulare.
Articulatorul reprezinta un dispozitiv cu
balama care permite pozitionarea modelului
superior §i inferior intr-o anumita relate unul cu
celalalt. Design-ul lor este variat, majoritatea lor
fiind capabile sa reproduce unele mi§ceri
mandibulare.
Existe mai multe tipuri de articulatoa- re:
Articulatoare simple in care modelele
sunt a§ezate in pozifle de intercuspidare. Acest
tip de articulator are numeroase limited,
permijand contact ocluzal doar in rela- |ia
statice amprentate. Acest dispozitiv este
recomandat a fi utilizat doar in cazurile in
 care sunt pastrate contactele ocluzale sta- CONdyle) au un element condilian pe partea
bile pe din|i naturali. inferioara care permite alunecarea pe un plan
Articulatoare cu mi§cari limitate
adaptabil de pe componenta maxi- lara a
(descrise de Monson, Bonwill §i Gysi) con-
articulatorului.
struite pe baza masuratorilor anatomice §i care
2. Tip Non-Arcon. Sfera condiliana
influenjeaz^ mi§carile mandibulei. Acesta are la
este componenta a partii super- ioare a
baza cele trei puncte care formeaza triunghiul
articulatorului §i este continuta intr- o incinta
lui Bonwill. Modelul maxilar se monteaza in
adaptabila a stalpului vertical al partii inferioare.
pozi|ia sa corecta fata de axa condiliana prin
Articulatoare adaptabile. Sunt arti-
intermediul unui ac incizal sau in unele cazuri
culatoare sofisticate cu un sistem cuprinza- tor
cu ajutorul arcului facial. Aceste mi§cari
de adaptare care le ofera o acuratete sporita in
articulatorii arbitrare sunt foarte des folosite in
reproducerea mi§carilor manibulare. Pentru
practica, dar au limitari clare in posibilitatea de
programarea acestor dispozitive au fost
reproduce mi§carile mandibulare.
Articulatoare semi-adaptabile. Pen- tru dezoltate diverse meto- de, cum ar fi obtinerea

a reproduce mi§carile mandibulare individuate inregistrarii mi§carii mandibulare in cele trei

cu oarecare grad de acuratete, ar- ticulatoarele planuri cu ajutorul unui instrument numit
trebuie sa fie adaptabile pen- tru a se conforma pantograph, §i apoi transferal acestei
particularitatilor anatomice cum ar fi ghidajul Tnregistrari pe rticulator. Folosirea lor necesita
incizal sau ghidajul condilian, care influenjeaza un grad ridicat de pregatire a personalului
aceste mi§cari §i iau in considerare mi§carea medical §i de laborator, iar procedurile clinice
corporeala a mandibulei in lateralitate necesita timp
(mi§carea Bennet).
Exista doua tipuri de articulatoare semi-
adaptabile:
1. Tip Arcon (mandibulAR
mai indelungat.

Fig. 6.58. Inregistrarea relatjilor mandibulo-craniene cu ajutorul unui arc facial

 Articulatoarele nu redau fidel majori- tatea
mi§carilor mandibulare in dinamica aparatului
dento-maxilar. Dupa Sandhaus, in acest sens
nu este important sa ne axam pe urmarirea
mi§carilor condiliene in A.T.M., ci sa urmarim

Fig. 6.59. inregistrarea §i transferul pe simulator al retailor mandibulo-craniene in protezarea compozita

captarea efecte- lor la nivelul arcadelor dentare,

lucru po- sibil de facut cu sistemul N.O.R.(New
Oral Relator), care realizeaza inregistrari ale
dimensiunii verticale de ocluzie reale, care se
transfera pe articulator fara rise de eroare prin
intermediul stiletelor arcului facial §i a cheii
monobloc de ocluzie in pozijie de intercuspidare
maxima.
Sistemul N.O.R. este format din doua
componente:
- dispozitivul clinic numit Clini-Nor format din Fig. 6.60. Clini-pantograful superior §i suportul nazal

doua clini-pantografe cu cei trei

stilefi §i cele trei cuple de inregistrare ale lor, un
suport nazal §i un mandifix
- dispozitivul de laborator numit Labo- Nor
alcatuit dintr-un atriculator, doua labo- Fig. 6.61. Clini-pantograful inferior §i mandifix-ul
pantografe cu cei trei stileti §i cu cei trei cilindri
de cupla ai lor, doi conectori de model §i un
pozijioner de model.
 Asigurarea conditiilor de determinate a
rela|iilor mandibulo-craniene
Condifiile obiective de determinare a
relatiilor fundamentale mandibulo-craniene au
fost postulate de Lejoyeux.
Fig. 6.62. Sistemul N.O.R. Legea I - Jnaintea oricarei incercari de
determinare §i de inregistrare a relatiei centrice,
Rela(ia de ocluzie se define§te ca fi- ind
bolnavul trebuie sa fie plasat in conditii ideale
contactul static sau dinamic intre cele doua
de echilibru fiziologic §i psi- hic. ”
arcade dentare. Ocluzia centrica se define§te
Legea a ll-a - „Determinarea dimen- siunii
ca fiind contactul dintre arcadele dentare atunci
verticale a ocluziei corecte constituie elementul
cand mandibula se afla in relate centric^.
prealabil indispensabil pentru determinarea
Reperele ocluziei centrice sunt stabili- te
relatiei centrice. Oricarei po- zitii a mandibulei in
de profesorul Costa dupa cum urmeaza: Ele
plan frontal ii cores- punde o pozitie in plan
includ repere osoase, articulare, mus- culare,
orizontal, in functie de anatomia suprafetelor
care asigura rela|ia centrica mandi- bulo-
mandibulo- temporale §i de fiziologia mu§chilor
craniana §i repere dentare reprezen- tate de:
pterigoidieni externi."
linii mediane corespondente, cir- cumscrierea
Legea a lll-a - „Stabilizarea bazei
arcadei mandibulare de catre arcada maxilara,
§abloanelor de ocluzie pe modelul provenit
devansarea cu jumatate de cuspid a dinfilor
dintr-o amprenta secundara este conditia
mandibulari fafa de cei maxilari, contactul
necesara §i suficientS pentru ca in stadiul
tripodal, cuspid mezio- vestibular al primului
determinarii relatiei centrice tesuturile su-
molar maxilar plasat intre cuspidul mezio-
prafetei de sprijin sa se regaseasca intr-o stare
vestibular §i medio- vestibular al primului molar
identica cu cea care le caracterizeaza in
mandibular, fejele distale ale ultimilor molari
momentul amprentarii. ”
maxilari §i mandibulari plasate in acela§i plan
Legea a IV-a - „Presiunea exercitata pe
frontal.
bazele §abloanelor in momentul determinarii §i
La edentatul total prin disparijia arcade-
inregistrarii relatiei centrice trebuie sa
lor dentare §i in plus resorbtia apofizei alveo-
corespunda celei exercitate in momentul
lare, mandibula nu se mai poate pozifiona
amprentarii. ”
corect fa|a de maxilar.
Considerand ca legile Lejoyeux sinte-
Relate centrice reprezinta rela|ii de re-
tizeaza complexitatea conditiilor necesare
ferinta in marele refaceri ale sistemului
evaluarii relatiilor mandibulo-craniene, ne
stomatognat datorita faptului ca ele sunt rela- tiv
abjinem de la Tncercarea de a dezvolta Tn
constante in timp §i repozitionarea man- dibulo-
continuare postulatele enuntate, detalierea lor
craniana se va face intotdeauna in functie de
reprezentand de fapt o problematica ce rezulta
acestea.
din organizarea stagiului practic.
 Verificarea machetelor de ocluzie tu§irea intraorala a acestora cu materiale
Machetele de ocluzie reprezinta piese adezive sau alte materiale.
intermediare protetice care prin volum §i forma Se va verifica apoi bordura de ocluzie
prefigureaza viitoarele protezari. Ele au rolul de care prin volum §i pozitie trebuie sa redea
a crea suportul material necesar stabilizarii plenitudinea obrajilor §i a buzelor. Daca este
celor doua oase maxilare Tn po- zi|ii necesar, Tn acest scop se va proceda la
fundamentale, de referinta §i ulterior a corectia bordurii de ocluzie prin radiere de
transferului acestor date pe un simulator al material sau adaugare de material. Dupa
sistemului stomatognat pe care se va con- strui terminarea etapei de verificare a machetelor de
aparatul protetic definitiv. O macheta de ocluzie ocluzie se poate trece la urma- toarea etapa
este alcatuita dintr-o baza con- fectionata din cea de adaptare §i individua- lizare a
material termoplastic (placa de baza) sau acrilat machetelor.
§i o bordura de ocluzie confectionata din ceara
sau alt material termoplastic. Forma bordurii de ADAPTAREA §1 INDIVIDUALIZAREA
ocluzie va fi asemanatoare cu forma viitoarei MACHETELOR DE OCLUZIE
arcade dentare artificiale. Adaptarea §i individualizarea machetelor
Etapa clinica de verificare a machetelor constau Tntr-o succesiune de etape care au ca
de ocluzie se realizeaza Tn doua sec- venfe: scop: determinarea nivelului §i a planului de
verificarea extraorala §i verificarea intraorala. ocluzie, determinarea relatiei de postura §i
a. Verificarea extraorala se executa cu asigurarea reperelor pentru determinarea
machete pe model functional §i se adre- seaza: relatiei centrice. Metodologia clinica de
modalitatii de execute a bazei, marginilor §i determinare a obiectivelor mai sus amintite,
bordurii de ocluzie. Se urma- re§te ca: baza sa cuprinde mai multe proceduri care se suprapun
fie rigida, nedeformabila §i bine adaptata pe Tn realizarea scopului propus.
modelul functional in- cluzand Tn Tntregime a. Determinarea nivelului planului de
toata suprafata de sprijin a campului protetic. ocluzie se va realiza pe bordura de ocluzie a
Marginile trebuie sa fie rotunjite, machetei maxilare sau mandibu- lare, Tn
netraumatizante, plasate exact la nivelul liniei functie de tipul edentatiei, ghidandu-ne dupa
ghirlandate. reperele odontale res- tante. Se va face
Bordura de ocluzie prin forma, volum §i diferentiat pentru zona frontala a arcadei §i
pozitie trebuie sa aiba valorile medii ale unei pentru zona laterals.
arcade dento-alveolare normale. Nivelul planului de ocluzie Tn zona
b. Verificarea intraorala se va prac- tica frontala, Tn func|ie de particularitatile con-
dupa dezinfectia prealabila a machetelor de stitutionale ale bolnavului, va fi situat la 1.5 - 2
ocluzie §i va urmari Tn primul rand modalitatea mm sub marginea inferioara a buzei superioare.
de insertie pe camp §i gradul de adaptare Tntre La edentatul subtotal varstnic, luand Tn
baza machetei §i campul protetic. considerare hipotonia generaliza- ta, marginea
In cazul Tn care apar basculari este bordurii de ocluzie Tn zona frontala va putea fi
necesara stabilizarea machetelor prin cap- plasata §i mai sus de reperul amintit. Acela§i
lucru apare necesar §i Tn cazul unor bolnavi la normal §i va avea paralelism perfect Tntre
care trebuie redata morfologia secundara planul de ocluzie §i planul lui Camper;
dentara pe care ace§tia o prezentau anterior - profilul convex cu mentonul retras, la
edentarii. Bol- navii cu pareze §i paralizii vor bolnavii care au avut ocluzie clasa a ll-a Angle,
necesita de asemenea corecfii ale nivelului va avea planul ocluzal convergent cu planul
planului de ocluzie urmarind obtinerea unui Camper;
efect cat mai fizionomic. - profilul concav, la bolnavii ce au fost
Pentru zonele laterale, nivelul planului de posesorii unor ocluzii de clasa a lll-a Angle, va
ocluzie se va fixa la mijlocul distanfei dintre cele avea planul de ocluzie divergent fata de planul
doua creste edentate. In cazul atrofiei §i Camper, sau descendent distal.
resortyiei exagerate la nivelul unui maxilar, Stabilirea nivelului §i a orientarii planului
planul de ocluzie se va apro- pia de campul de ocluzie se poate realiza §i prin me- toda
protetic deficitar. disocierii analitice Lejoyeux, pe baza unei
b. Orientarea planului de ocluzie se teleradiografii de profil. Portiunea anterioara a
face diferentiat la nivel frontal §i la nivel lateral. planului de ocluzie va trece dintrun punct plasat
In zona frontala, planul de ocluzie are o la 2 mm sub marginea inferioara a buzei
orientare paralela cu linia bipupilara considerate superioare, materializat pe teleradiografie ca o
Tn condifii de paralelism linia solu- lui. u§oara opacitate. Por- tiune posterioara a
In zonele laterale, orientarea se reali- planului de ocluzie trece printr-un punct X situat
zeaza raportandu-se la planul lui Camper, plan la intersectia punctelor mediene ale laturilor
realizat prin unirea punctelor cranio- metrice: formate de marginile ramului ascendent
subnazale-porion. Se poate prelua la nivelul mandibular.
tegumentelor prin unirea marginii inferioare a Adaptarea machetei de ocluzie man-
aripii nasului cu tragusul. Pentru u^urinfa Tn dibulare se realizeazS din punctul de vede- re
determinare se poate utiliza pla- cu|a Fox. al nivelului §i orientSrii planului de oclu- zie
Placuta Fox este reprezentata de o folie de plecand de la datele obtinute prin adap- tarea
plastic care permite verificarea concomitenta Tn machetei maxilare. Din necesitatea cooptSrii
zona anterioara §i Tn zonele laterale a orient&rii perfecte a celor douS borduri de ocluzie,
planului de ocluzie. orientarea planului de ocluzie pe macheta
Exista situa|ii de exceptie Tn care ori- mandibulara se face Tn raport de determinarea
entarea planului de ocluzie nu se mai face anterior realizatS.
paralei cu planul Camper §i anume Tn dismorfii Nivelul planului de ocluzie pe macheta
grave, malrelatii mandibulo- craniene, mandibulara este hotSrat pe baza de- terminSrii
accentuate Tn sens anteroposterior, decelarea (asigurSrii) dimensiunii verticale a etajului
facandu-se Tn funcfie de profilul bolnavului. inferior, TndepSrtand sau adSugand cearS pe
Exista o anumita par- ticularitate antropologica bordura mandibulara pans cand dimensiunea
privind orientarea planului de ocluzie Tn zonele verticals corecta este asigu- ratS.
laterale §i anume: c. Determinarea dimensiunii verticale
- profilul drept reprezinta prototipul in relafie centrica $i in relafie de postura
 Dimensiunea verticals a etajului inferior sSu static sau dinamic. In scopul valorificS- rii
se ob{ine prin mSsurarea distan|ei din- tre un acestui reflex, Walchoff plaseazS o bobi- tS de
reper fix maxilar (subnazal) §i un reper mobil cearS pe bolta palatinS a bazei machetei
mandibular (gnation) §i compa- rarea acestei superioare cat mai posterior pe linia medians.
distanfe cu un segment etalon. Dimensiunea Bolnavul va Tnchide gura cu var- ful limbii pe
verticals reprezintS unul din reperele comune bobitS. DatoritS homotropismului, mandibula va
relatiei centrice §i relatiei de posturS. urma limba §i va cSpS- ta o pozitie apropiatS
Trebuie de la inceput subliniat cS di- de relatia centricS.
mensiunea verticals a etajului inferior Tn relate - Metoda compresiunii pe menton
centricS este unicS §i trebuie repro- dusS cu constS Tn dirijarea mandibulei Tn pozitia sa
exactitate. Diferenja dintre dimensiunea centricS prin compresiunea postero - su-
verticals Tn posturS §i cea Tn relate centricS perioarS a mentonului (metodS derivatS din
este de aproximativ 2 - 4 mm, re- prezentand metoda Lauritzan - Barrelle). AceastS metodS
spatiul de inocluzie fiziologicS. este riscantS deoarece conduce mandibula
Metodele de determinare a dimensiunii Tntr-o pozitie incorectS mult mai retrudatS
verticale a etajului inferior diferS dupS decat relatia centricS.
metodologie §i scop. Ele pot fi grupate Tn douS - Metoda deglutifiei se utilizeazS da-
mari categorii: metode antropometri- ce §i torita faptului cunoscut ca acest reflex se
metode functionale. produce cu mandibula centrata. Utilizam
DETERMINAREA RELAJIEI aceasta metoda prin invitarea bolnavului sa
CENTRICE mimeze Tn gol degluti|ia sau chiar sa Tnghi- ta
Etapa clinicS impropriu denumitS „de o lingurita de apa cu pastrarea pozi^iei ob|inute.
determinare a relatiei centrice” reprezintS o Machetele sunt solidarizate cu adezivi care nu
etapS complexS de determinare a relatiei de risca sa modifice cu nimic rapoartele ocluzale
posturS, a relatiei centrice §i a relatiei de centrice create.
ocluzie (vezi determinarea nivelului §i a - Metoda flexiei for|ate a capului
orientSrii planului de ocluzie). latS de ce am urmare§te prin compresiunea realizata de par|
intitulat capitolul de fats „Evaluarea clinicS a ile moi prevertebrale asupra mandibu- lei,
relatiilor mandibulo-craniene fundamentale §i conducerea acesteia Tn rela^ia centrica.
restaurarea acestora”, rezer- vand determinSrii - Metoda extensiei fortate urmare§te ca
relatiei centrice propriu- zise spatiul ce i se prin trac|iunea catre posterior exercitata de
cuvenea Tn finalul prele- gerii. mu§chii subhioidieni sa se determine o pozi|ie a
mandibulei cat mai apropiata de relatia centrica.
Metode simple de determinare a re- Ambele metode sunt doar facultative §i
latiei centrice: nu pot fi utilizate singular ci numai Tn
- Metoda “homotropismului lingo- combinatie cu alte metode pentru verificare.
mandibular” se bazeazS pe reflexul - Manevra condiliala urmare§te obti-
homotropismului lingo-mandibular, conform nerea pozi|iei corecte a rela|iei centrica prin
cSruia mandibula urmeazS limba Tn periplul u§oara presiune exercitata Tn timpul mi§carii
de deschidere - inchidere de am- plitudine mica Solidarizarea machetelor de ocluzie
(pentru a se obtine axa de rotate pura) Solidarizarea celor doua machete de
practicata cu indexul Tn con- ductul auditiv ocluzie Tn relatia centrica se poate realiza prin
intern §i policele pretragian. S-ar putea verifica mai multe procedee:
astfel simetric pozitia centrica a condililor. - Utilizarea unor anse de sarma Tn forma
- Manevra maseterina Gysi consta Tn de „U” care, Tncalzite Tn prealabil, sunt
compresiunea maseterului bilateral, Tn timp ce introduse Tn masa de ceara a ambelor machete
bolnavul realizeaza Tnchiderea gurii cu scopul solidarizandu-le;
obtinerii de contractii echilibrate. - Practicarea unor laca§e sau ancone Tn
- Manevra temporala Green are ace- cele doua valuri la nivelul primilor premolar. Cu
la§i scop, obtinerea de contractii musculare ajutorul unei mase termoplastice plastifiate §i
simetrice §i se realizeaza prin compresiunea apoi racita, introdusa in anco- §a se
fascicolului posterior al temporalului cu stabilizeaza machetele;
palparea Tn paralei a condilililor mandibu- lari. - Folosirea de §tifturi de interpozitio- nare
- Stimularea reflexului de ocluzie Tntre cele doua machete;
molara reprezinta o metoda simpla prin care - Utilizarea de material tip Repin sau
cautam rede§teptarea vechilor reflexe ceara topita;
parodonto-musculare de pozitionare centrica. In - Practicarea unor linii oblice intersec-
acest scop a§ezam pulpa de- getelor pe tate la nivelul zonelor laterale Tn ceara bor-
bordurile de ocluzie Tn dreptul molarilor §i durilor de ocluzie.
invitam bolnavul sa Tnchida gu- ra. Pulpa Indiferent de modalitatea de solidari- zare
degetului Tndepline§te rolul unui resort elastic utilizata, trebuie sa nu pierdem din vedere
ce va stimula reflexele vestigeale de pozitionare scopul esential: solidarizarea sa se faca Tn
centrica. pozi|ie corecta de relajie centrica §i sa fie
- Metoda Patterson utilizeaza Tn scopul perfecta, fara a exista joc Tntre cele doua
stimularii reflexelor vestigeale de pozitionare machete, ceea ce antreneaza erori in montarea
centrica, machete de ocluzie special pregatite. Tn ocluzor.
Astfel fiecare bordura de ocluzie, maxilara §i Inainte de a transmite laboratorului
mandibulara, se scurteaza cu 2 mm, dupa care machetele solidarizate, mai este necesara
Tn grosimea acestora se sapa un §ant retentiv stabilirea anumitor repere necesare Tn ale-
care se umple cu material abraziv (corindor). gerea dintilor artificiali.
Bolnavul va executa mi§cari test de propulsie §i
lateralitate dreapta - stanga. Se va produce Stabilirea reperelor pentru alegerea §i
abrazia celor doua suprafete, ce Tnles- ne§te montarea dinfilor artificiali
pozi{ionarea centrica spontana a mandibulei. Volumul, forma §i pozi|ia bordurii ma-
Metoda are un mare dezavan- taj: daca chetei de ocluzie au fost de a§a maniera
bordurile nu sunt bine individuali- zate §i adaptate §i individualizate incat sa repre- zinte
fasonate din etapa anterioara, se obtin relatii volumul, forma §i pozi|ia arcadei den- tare
excentrice prin derapaj Devin. artificiale. Astfel marginile incizale ale dintilor
frontali vor fi la nivelul planului de ocluzie Verificarea clinica a scheletului §i a
frontal, fe|ele lor vestibulare vor descrie o curba machetei cu din$i
identica cu cea descrisa de bordura de ocluzie Verificarea clinica a scheletului este o
ce va reda plenitudinea obrajilor §i buzelor §i va etapa deosebit de importanta Tn tratamen- tul
compensa eventu- alele resorb|ii osoase edentatiei partiale prinproteze mobile , de care
asimetrice. Mai ra- mane sa indicam depinde reu§ita etapelor care ur- meaza. Se
tehnicianului lungimea §i lafimea dintilor urmare§te modul de respectare a indicatiilor
artificiali, indicatii pe care le vom aprecia in terapeutice, a calitatilor tehno- logice §i a
func|ie de o serie de repere. corectitudinii fazelor de trata- ment anterioare
Principalele repere necesare alegerii (tratament preprotetic, proprotetic, amprentare,
dintilor artificiali sunt urmatoarele: etc.). Verificarea se va efectua extraoral (pe
- linia mediana: va reprezenta planul modelul de lu- cru §i in afara modelului) §i
medio-sagital al fefei, apreciindu-se in funcjie intraoral.
de frenurile buzelor superioara §i inferioara, La verificarea extraorala pe model se
filtru piramida nazala; urmare§te daca tehnicianul a respectat toate
- linia caninilor: mate rial izeaza fata indicatiile date din cabinet, daca toate
distala a caninilor, iar spafiul rezultat Tntre linia elementele componente ale scheletului
mediana §i linia craniului reprezinta latimea corespund cu proiectul desenat adaptandu- se
celor trei dinji frontali-superiori. Fata distala a perfect la model. In momentul inserfiei pe model
caninului corespunde la majori- tatea pacientilor scheletul nu trebuie sa intre forfat §i sa
cu nivelul comisural buca- le sau cu intersectia abrazeze unele por|iuni ale dintilor de pe model.
perpendicularei coborate din pupila cu planul de Se va verifica daca butonii de distantare de la
ocluzie. Varful cuspidului caninului se afla pe nivelul §eilor pastreaza un spatiii suficient
bisectoarea unghiului format de aripa nasului cu pentru componenta acrilica. La controlul
§antul labio-genial, acolo unde bisectoarea scheletului in afara modelului se apreciaza
inter- secteaza planul de ocluzie. rigiditatea conectorului principal, prezenta unor
- linia surasului: reprezinta limita de plusuri, porozitafi sau lipsuri mai importante la
maxima vizibilitate a grupului frontal superior, nivelul elementelor de mentinere §i stabilizare,
fiind totodata nivelul la care se plasea- za linia etc. (din cauza unor defecte de turnare,
coletelor dentare. Pentru trasarea acestui reper ambalare).
se poate lua conturul buzei superioare §i
inferioare Tn timpul surasului.
In finalul §edintei, Tn urma trasarii re-
perelor necesare alegerii dintilor artificiali, se va
practica Tndepartarea cu grija din cavitatea
orala a celor doua machete de ocluzie, facand
§i o ultima evaluare a de- terminarii anterioare
pe modelele de lucru.
 examen atent al campului protetic §i scheletului
se stabilesc modificari minore se pot face re-
tu§uri ale scheletului Tn cabinet. In cazul unor
defectiuni mai importante. scheletul se va
reface (fig. 6.64).
Verificarea scheletului Tn cavitatea orala
urmSre§te Tn principal doua aspecte: mecanic
§i biologic. Prin presiuni u§oare exercitate Tn
axul de insertie se va urmari daca s-a realizat o
angajare Tn pozifie corecta a tuturor
Fig. 6.63. Verificarea extraorala a scheletului meta- lic elementelor scheletului. Se verifica stabilitatea
(Cazuistica Clinica de Proteticd Dentara la§i) statica §i dinamica a scheletului pe camp prin
presiuni alternative executate pe diferite parti
Modul de execute tehnologica a di- componente.
verselor elemente componente (§ei, conec- tori,
bare, culise, cro§ete) se apreciaza de catre un
specialist printr-un examen defectoscopic de
macro §i microstructura Tntr-un laborator
special amenajat. Se verifica daca exista muchii
taioase care se vor corecta rotunjindu-se, daca
exista zone de minima rezistenfa la nivelul unirii
§eilor cu conectorul principal, conectorul
secundar, daca exista o descre§tere uniforma
in gro- sime a bratelor retentive ale cro§etului §i
daca scheletul metalic a fost corect prelu- crat
§i lustruit.
Examenul intraoral al scheletului se
realizeaza dupa o igienizare perfecta a dintilor
restanfi §i a zonelor de amplasare a
elementelor de mentinere §i stabilizare §i o
igienizare perfecta a scheletului. Se va stabili
mai Tntai prin tatonari axul de insertie al Fig. 6.64. Verificarea stabilitaiii scheletului metalic (Mini
scheletului dupa cel stabilit la paralelograf. SG System)
Exista cazuri cand un schelet se adapteaza
Bascularile latero-laterale sau antero-
perfect pe model Tnsa nu se adapteaza perfect
posterioare necesita depistarea cauzelor §i
Tn cavitatea orala din cauza unor incorectitudini
remedierea lor. Se verifica, de asemeni, daca
din etapele clini- ce sau tehnice anterioare,
pintenul ocluzal patrunde perfect in laca§ul
producand greu- ta{i Tn insertia scheletului sau
realizat, avand grosimea smaltului §lefuit, daca
chiar imposi- bilitatea insertiei. Daca dupa un
bratele active §i opozante ale cro§etelor sunt
corect plasate exercitandu- §i func|ia lor de principal maxilar (placa palatina) este distantat
mentinere a scheletului pe camp. Elementele corespunzator de dintii restanti §i de mucoasa
de mentinere §i stabili- zare nu trebuie sa se mai ales atunci cand exista torus spre a evita
opuna dezinserfiei voluntare ci sa se opuna decubitusurile. Se verifica daca au fost ocolite
numai deplasari- lor spontane involuntare. Se sau despovara- te de presiuni §i alte zone ale
urmare§te daca se realizeaza o frictiune campului protetic (papila bunoida, sutura inter-
eficienta la nivelul elementelor speciale de maxilara, rugile palatine, zonele Schroder,
mentinere §i stabilizare (bare, culise, frenul lingual, linia milohioidiana). Se evita
telescoape, etc.). Se apreciaza rapoartele contactul prea intim cu zona "Ah" ca §i gro-
ocluzale Tn special la nivelul pintenilor ocluzali simea prea mare a conectorului principal ce ar
§i a elementelor speciale de mentinere §i putea crea senzafii de greata. Se vor avea Tn
stabilizare care ar putea modifica rapoartele de vedere Tn permanenta asigurarea condiyilor
ocluzie. Verificarea ocluziei se face in necesare mentinerii cat mai mult pe arcada a
intercuspidare maxima, relate centrica, dinfilor restan|i Tn condiyi functionale.
lateralitate dreapta §i stanga, propulsie cand nu Scheletul astfel verificat se trimite Tn
trebuie sa existe contacte premature, laborator unde se va realiza macheta com-
interferente ocluzale ce ar putea determina ponentei acrilice a §eilor §i se vor monta dinyi
limitari ale mi§carilor mandibulare in lateralitate artificiali.
sau inalfari ale dimensiunii verticale a etajului
inferior. Cand modificarile ocluzale sunt minime
ele se pot corecta prin §lefuiri avand grija sa nu
se distruga relieful ocluzal al dintilor restanti sau
antagoni§ti §i sa nu fie periclitata rezis- tenta
elementelor de mentinere §i stabilizare. Cand
modificarile ocluzale sunt impor- tante apare
necesitatea realizarii unui nou schelet.
Adaptarea biologica a scheletului tine in
principal de raportul existent intre elementele
scheletului §i elementele campului protetic. In
momentul insertiei scheletului se va urmari cu
atenfie daca nu apar lezi- uni sau dureri la
nivelul parfilor moi §i al dintilor restanti (daca
scheletul nu exercita o actiune secanta asupra
acestora) §i se fac corecturile necesare. Se
apreciaza to- todata daca s-a pastrat spatiul
suficient pentru componenta acrilica a §eilor,
daca la mandibula conectorul principal (bara)
este distantata corespunzator de parodon- tiul
dintilor restanti, de plan^eu, de versan- tul
lingual al procesului alveolar, daca conectorul
 statice §i dinamice (fig. 6.66).
Machetele se deta$eaza apoi de pe
model cu atentie pentru a nu le deforma §i se
apreciaza daca marginile §eilor sunt corect
conformate, uniforme §i rotunjite. DupS ce au
fost spalate ?i racite, machetele se angajeaza
pe campul protetic Tn axul de insertie stabilit §i
se verifica daca satis- fac din punct de vedere
mecanic, avand o buna stabilitate statica §i
dinamica. Stabili- tatea dinamica se verifica prin
teste de basculare sagitala §i transversala ca §i
la edentatul total. O basculare latero-laterala
poate aparea atunci cand dinyi sunt mon- tay
Tn afara crestei, iar bascularea antero-
posterioara se poate datora incorectitudinii
realizarii machetei §eilor terminale. Mode- lajul
incorect al falsei gingii ar putea deter- mina
interferenta musculo-ligamentara ce
deplaseaza macheta de pe camp. Se con-
troleaza daca au fost realizati parametrii
sistemului stomatognat: rapoartele ocluzale
statice §i dinamice, relatia centrica, relafia de
postura. Se verifica daca contactele

Fig. 6.65. Verificarea extraorala a machetei in ceara cu

din# (cazuisticci Clinica de Protetica Dentara la§i)

Verificarea clinica a machetei cu din|i va

urmari Tn general acelea§i obiective ca §i la
edentatul total efectuandu-se Tn doua etape:
extraoral (pe model cu simulatorul deschis, cu
simulatorul Tnchis §i deta§ata de pe model) §i
intraoral.
Verificarea extraorala cu simulatorul
deschis va urmari daca au fost respectate toate
indicayile de alegere §i montare a dinfilor dupa
regulile generale §i individuale de montare,
(inandu-se seama de morfolo- gia §i pozijia
dinyior restanti, Tntinderea §i topografia
spatiului protetic potential. Examinarea cu
simulatorul Tnchis ne permite sa apreciem
corectitudinea realizarii ra- poartelor ocluzale
 ocluzale sunt multiple, stabile f£ra interfe- clinica macheta este trimisa Tn laborator pentru
ren{a atat pe din|ii naturali cat §i pe cei arti- transformare Tn proteza finita.
ficial!. In pozifiile test §i mi§carile test se
ADAPTAREA PROTEZEI PARTIAL
urmare§te daca a fost respectat conceptul
ocluzal indicat in realizarea arcadelor artifi- MOBILE
ciale. Adaptarea protezei partial mobilizabi- le
Din punct de vedere functional se poate
este o etapa la fel de importanta ca §i celelalte
aprecia daca macheta satisface functia

Fig. 6.66. Verificarea §i adaptarea machetei cu din^i in articulator §i intraoral - ocluzie, adaptare marginala
etc. (Mini SG System)

fizionomica, Tn principal. Dupa veri- ficarea

etape ale tratamentului gnato- protetic in cadrul microorga- nisme, etc. La nivelul §eilor se va
careia bolnavul este la primul contact cu verifica trecerea de la portiunea metalica la
proteze in faza finita. De precizia §i de calitatea portiu- nea acrilica care trebuie sa fie fara
etapelor clinice va depinde adaptarea rapida §i denive- lari, in acela§i plan, de asemeni butonul
succesul res- taurarii protetice. de distantare de pe fata mucosala sa fie inclus
Adaptarea protezei mobile parcurge in masa acrilica. Marginile bazei trebuie sa fie
obligatoriu acelea§i sensuri ca §i la edenta- tul rotunjite §i nu ascutite pentru a nu avea actiune
total: adaptarea protezei la pacient §i adaptarea secanta asupra tesuturilor de veci- natate. Se
pacientului la proteza, acestea realizandu-se in verifica de asemenea dintii arti- ficiali daca sunt
etape ce se intrica §i se completeaza bine implantati in masa acrilica a §eilor, fara
(adaptarea imediata, primara, secundara, fisuri, deplasari §i daca s-au respectat indicatiile
tardiva). In cadrul fiecarei etape se va urmari de alegere §i montare a dintilor. Se verifica
daca au tost realizate princi- palele objective ale elementele de mentinere §i stabilizare, daca nu
tratamentului: mecani- ce, functionale, s-au deteriorat in momentul §tupuirii acrilatului,
biologice, psihice. daca exista surplusuri de acrilat in §anturile de
Adaptarea imediata are loc la primul retentie destinate barelor de frictiune, la nivelul
contact al pacientului cu proteza finita. Daca la culiselor (matricei), balamalelor, etc. Acrilatul
verificarea clinica a scheletului §i ma- chetei cu patruns in cro§etele turnate §i dinti va fi
dinti, acestea corespund din toate punctele de indepartat prin §lefuire, de asemeni se vor
vedere, nu vor exista probleme deosebite in degaja cro§etele atunci cand patrund prea
adaptarea protezei. Verificarea intraorala este adanc in masa acrilica. Orice retu§are va fi
precedata de o exami- nare atenta extraorala, urmata de o lustruire perfecta.
urmarindu-se daca au fost respectate toate Pentru verificarea intraorala protezele vor
indicatiile transmi- se laboratorului. fi spalate §i degresate in fata pacientului,
Verificarea extraorala se va efectua realizandu-se totodata toaleta campului protetic
inainte de venirea pacientului, apreciindu- se pentru indepartarea resturilor alimentare
corectitudinea executiei tehnice a bazei retentionate §i a tartrului. Conco- mitent se vor
(componenta metalica §i acrilica), arcade- lor da indicate bolnavului privind insertia §i
artificiale, elementele de mentinere §i dezinsertia aparatului, averti- zandu-l totodata
stabilizare, prelucrarea, lustruirea, modela- jul asupra senzatiilor curioa- se pe care le va avea
fetelor externe (rugi, papile, false gingii, etc.). in momentul inserti- ei. Insertia aparatului
Grosimea bazei trebuie sa fie uniforma, gnatoprotetic se va realiza in functie de axul de
evitandu-se astfel zonele de minima rezistenta. inserjie stabilit la paralelograf, aplicand o
Se examineaza fata externa §i mucosala care u§oara presiune pe arcadele artificiale p£na la
nu trebuie sa prezinte dete- riorari, porozitati, corecta a§e- zare pe campul protetic §i se
surplusuri ca urmare a nerespectarii unui regim verifica daca au fost satisfacute principiile
termic de polime- rizare corect. Porii reduc adaptarii me- canice, biologice, functionale,
rezistenta meca- nica a acrilatului §i constituie psihice.
locurile retentive pentru resturile alimentare,
 Adaptarea mecanica consta in ar- basculare, executand presiuni pe diferite
monizarea protezei la structurile campului portiuni ale protezei alternativ (arcade, §ei,
protetic. Ea incepe odata cu introducerea pinteni, etc.). Bascularea antero-poste- rioara
protezei pe campul protetic. Cand exista sau transversala poate fi datorata montarii unor
dificultati de inserfie cauzate de unele spine dinti laterali in afara crestei sau cu dimensiuni §i
iritative ce nu au fost decalate §i rebate la relief ocluzal necon- cordant cu dimensiunile
examenul extraoral, se pot realiza u§oare crestei, contactului incorect al conectorului
retu§uri la nivelul marginilor ascuti- te, bazei, principal cu torusul palatin, frenul lingual,
etc. In unele cazuri insertia pro- tezelor, in procesul alveolar, fie datorita unor gre§eli in
special acrilice, nu se poate realiza corect din realizarea §eilor cand nu s-a pastrat spafiul
cauza unor deficienfe de realizare (lipsa suficient pentru componenta acrilica.
deretentivizarii unor zone din vecinatatea Stabilitatea statica §i dinamica va fi objinuta §i
dinfilor limitrofi edentajiei) fiind necesara o prin realizarea unui contact intim intre
§lefuire importanta, cu ris- cul pierderii elementele de mentinere §i stabilizare §i dintii
contactului dintre §a §i dintii restanfi. Contactul restanfi, de aceea vom verifica cu atenjie daca
cu arcada restanta va fi refacut ulterior avandu- ele sunt active ale cro§etelor elastice sau unele
se in vedere faptul ca unul din principalele componente ale elementelor speciale. Re-
objective ale trata- mentului este refacerea activarea cro§etelor turnate este contrain-
continuitatii arca- dei. Din acest motiv §eile vor dicata din cauza pericolului de fracturare.
fi intotdeauna incastrate in bre§ele edentate O alta sursa de instabilitate mecanica o
avand contact intim cu dinfii limitrofi. reprezinta rapoartele ocluzale disarmoni- ce,
Adaptarea mecanica a protezei sche- nefunctionale care se reduc prin §lefuiri
letate este mai u§or de realizat daca s-au selective. Se admite pastrarea unei u§oare
efectuat toate remedierile la proba schele- tului inaltari ocluzale in prima §edinta, de apro-
in cavitatea orala. Proteza scheletata nu mai ximativ 1 mm. Aceasta inalfare se justified prin
utilizeaza pentru mentinere §i stabi- lizare aceea ca imediat dupa aplicarea pro- tezelor
adeziunea, succiunea (decat in mica masura) ci are loc o rezorbfie mai mare a su- portului
mijloace auxiliare de legatura cu dintii restanti. muco-osos, ce se stabilizeaza cam la o luna
Se va verifica plasarea corecta a elementelor dupa protezare cand se produce §i o tasare a
de sprijin §i stabilizare (pinten, brat activ, mucoasei. Aceasta Tnalfare a ocluziei poate fi
elemente speciale). Bra- tele cro§etelor nu mai redusa Tn raport de rezilienfa mucoasei.
trebuie sa fie active Tn repaos ci atunci cand
apare o forta care tinde sa disloce proteza de Adaptarea biologica se refera la re-
pe camp. Daca observam ca aparatul ceptarea protezelor de catre organism in
gnatoprotetic nu are stabilitate in repaos, vom general §i de catre {esuturile sistemului
urmari §i remedia cauzele instabilitafii: forta stomatognat Tn special. Rezolvarea pro-
gravitationala in cazul protezei maxilare, blemelor de ordin mecanic §i biologic tre- buie
interferentele musculo-ligamentale in cazul unor sa asigure posibilitatea integrarii corticate §i
margini prea lungi, modelajul exagerat al bazei, subcorticale, fara de care procesul de integrare
etc. Stabilitatea se verifica prin teste de biologica a protezei nu are loc sau ramane
instabil §i capabil de noi tulbu- rari patologice. prea intim cu parodonfiul marginal. Se va
In edentafiile partiale protezate mobil pot verifica de asemeni daca s-a respectat
apare uneori probleme de biocompa- tibilitate la integritatea parodontiului marginal printr-o
primul contact cu aparatul gnatoprotetic, care decoletare sistematica sau printr-o distanfare
venind Tn contact cu o mare varietate de corespunzatoare a tutu- ror elementelor
fesuturi provoaca uneori pe langa durere §i protetice.
compresiune senzatii neobi§nuite Integrarea biologica depinde §i de
(hipersalivafie, senzatii de vo- ma, intolerante, stabilitatea materialului Tn mediul bucal §i de
etc.) ce fac dificila adaptarea biologica. S-ar marimea suprafetei de contact dintre proteza §i
parea ca una din princi- palele condifii ale fesuturile cele mai reactive ale cavitafii orale,
integrarii biologice o con- stituie stabilitatea §i parodonfiul §i mucoasa. Daca exista
precizia executiei teh- nice a protezei. incompatibilitate Tntre aliaje pot apare
Instabilitatea protezei partiale Tn general §i fenomene de galvanism imediat sau la cateva
scheletate Tn special poate fi sursa unor zile dupa inserfie, dupa alterarea stratului
insatisfacfii imediate la ni- velul parfilor moi omogen realizat prin lustruire.
(dureri, ulcerafii, compre- siuni) sau la nivelul Printr-o colaborare con§tienta a paci-
suportului dento- parodontal restant. entului la reu§ita receptarii, adaptarea biologica
Durerea tnsofita frecvent de lezarea se va realiza Tn scurt timp.
parfilor moi face imposibila aplicarea aces- tuia Adaptarea functionala se refers la
pe campul protetic, fiind necesara co- rectarea restaurarea functiilor fizionomice, fonetice,
defectelor existente. Ea poate fi datorata unor masticatorii.
defecte ale scheletului nede- celate la Edentata, fie ea partiala sau totala,
verificarea clinica a acestuia prin acfiunea unor afecteaza Tn masura diferita functiile siste-
elemente metalice ale protezei, cum ar fi mului stomatognat prin disparifia organului
conectorii secundari cu traseu mucosal (cro§ete dentar - principal efector implicat direct in
pentru conectori cu brat prelungit, pentru producerea principalelor func|ii. In mod obi§nuit
conector Tn "T", etc.) conectori principali plasa|i exista o stransa relate Tntre topo- grafia,
pe bolta palatina prevazuta cu torus, conectori amploarea edentatiei §i tulburarea functiilor
ce nu respec- ta frenul lingual sau Tnclinarea amintite.
versantului lingual, etc. §eile protetice pot cauza Tratamentul edentatiei partiale fiind Tn
§i ele dureri §i leziuni de decubit. Durerea poate Tntregime protetic, problema reluarii functiilor
fi localizata §i la dinfii stalpi fortafi Tn momenta sistemului stomatognat se pune cu o deosebita
inserfiei protezei sau la sfar§itul inserfiei §i la acuitate Tnca din faza de conce- pere a planului
nivelul tuberozitafilor, crestei zigomato- de tratament prin crearea conditiilor de fond
alveolare, liniei milohioidiene, tuberculului utile exercitarii principalelor functii. De aceea,
piriform, proeminentele osoa- se, etc. De Tn aceasta etapa se va verifica daca au fost
asemeni poate fi localizata la nivelul realizate rapoartele mandibulo-craniene statice
parodontiului marginal, cand brafele active ale §i dinamice normale, daca au fost asigurate
cro§etelor sunt plasate defectuos Tn contact contract musculare manducatoare echilibrate, o
echilibrare a tonusului postural §i o echili- brare fizionomica a elementelor de mentinere §i
ocluzo-articulara. In aceasta §edinta stabilizare care sa fie cat mai pufin vizibile Tn
recuperarea functionala prin mijloace specific timpul fonatiei §i rasului astfel Tncat sa nu
protetice se va face cu oarecare u§u- rinta cand tradeze restaurarea pro- tetica. Exista uneori
au fost respectate principiile biologice §i cazuri cand objinerea unor restaurari estetice
mecanice. In edentatiile partiale Tntinse sau satisfacatoare an- treneaza compromisuri de
terminale prin utilizarea ele- mentelor partiale ordin mecanic sau biologic.
mobile recuperarea functionala Tn prima Fizionomia nerestaurata protetic co-
§edinta T§i are problemele ei din cauza respunzator, este problema care poate genera
volumului mare al protezei, a campului protetic bolnavului cele mai multe conflicte de ordin
receptor Tntins, etc. §i se va face cu unele psihic contribuind prin aceasta la adaptarea
amendamente. biologica a protezelor.
Functia fizionomica nu satisface pe deplin Functia fonetica nu este complet re-
prima etapa de§i s-a refacut morfo- logia cuperata Tn aceasta prima §edinta. In mo-
arcadelor edentate, s-a creat suportul material mentul insertiei in cavitatea orala, prin mo-
pentru partile moi periorale, Tn scopul refacerii dificarea rezonatorului bucal se produce o
arhitecturii faciale, a redi- mensionarii etajului modificare tn functia fonetica. De aceea, unii
inferior, a reproducerii profilului. Contractia pacienfi acuza tulburari fonatorii mai ales atunci
reflexa a mu§chilor faciali determinate de cand ei s-au prezentat pentru refacerea in
prezenja protezei da bolnavului uneori un principal a acestei functii. Bol- navul va fi
aspect caracteristic cu rigiditatea tesuturilor avertizat ca functia fonetica nu se realizeaza
fetei urmand ca Tn etapele urmatoare sa se imediat ci dupa o activitate recuperatorie,
produca o relaxa- re musculara. realizata tn urmatoarele zile prin exercitii de
In zona frontala se va urmari daca s-a fonajie.
respectat forma, dimensiunea, culoarea dintilor Protezele partial mobile se pot integra
Tn armonie cu dintii restanti folositi ca elemente fonetic daca se urmare§te indeplinirea unor
de comparatie sau Tn raport cu criteriile deziderate: simetrizarea elementelor prote- tice
generate ale aspectului fizio- nomic Tncat sa se prin ocuparea unui volum cat mai re- dus din
Tnscrie Tn armonia facia- la. Se verifica daca cavitatea orala, cu pastrarea spati- ului
dintii artificiali restau- reaza simetria arcadei, corespunzator pentru limba, prin pozi- tionarea
curbura vestibulara a arcadei frontale §i a corecta a dintilor frontali artificiali cat mai
marginii incizale, vizibilitatea corespunzatoare a aproape de pozi|ia dintilor naturali, prin ocolirea
dintilor Tn timpul fonatiei §i al surasului, daca zonelor fonetice (plasarea conectorului principal
modelarea versantului vestibular este corect tn apropierea axei de simetrie, tn afara zonelor
reali- zata Tn zona frontala asigurand suport de functionalitate maxima, tntr-un loc unde nu
pentru buza. Se urmare§te de asemeni daca este perceput de varful limbii).
nivelul marginii gingivale a dintilor artificiali este Functia masticatorie tn edentatia partiala
plasat Tn functie de nivelul festonului gingival al se asigura tn principal prin refacerea
dintilor restanti. Se va aprecia calitatea morfologiei arcadelor, fiind conditional §i de alte
aspecte: stabilitatea statica §i di- namica a proportie mai redusa. Refacerea functiei
protezelor pe camp, sprijinul pe care tl masticatorii poate merge de la valori foarte
realizeaza (dento-parodontal, muco- osos, apropiate de cele obi§nuite in edentatiile
mixt), de modul de realizare a arcadelor reduse, pa- na la o recuperare ce se apropie de
artificiale, a relatiei de ocluzie, a relatiei valoarea edentatului total Tn edentatia subtotals
centrice, relatiei de postura, tn armonie cu realizand astfel trepte variate de eficienta
mu§chii §i articulatia temporo-mandi- bulara. masticatorie tntre 1/3 - 1/20 din eficienta
Dintii artificiali trebuie sa fie montati conform masticatorie.
stereotipului de masticatie tn armonie cu dintii Pentru realizarea functionala a deglu-
restanti vecini. De asemeni se verifica ca planul titiei este necesara realizarea unui calaj perfect
de ocluzie sa fie corect orientat §i la un nivel interarcade, a unui plan de ocluzie plasat
corespunzator plasat §i dimensiunea verticala a corect, a unei relatii centrice corecte cu
etajului inferior daca este corecta, pentru a realizarea unui etaj inferior perfect di-
permite limbii sa respinga tn momentul optim mensionat §i a unei contract musculare
alimentele intre arcade tn vederea unei triturari echilibrate. Avand Tn vedere numarul mare de
efici- ente. Orice modificare a conditiilor degluti|ii §i faptul ca forta musculara declan§ata
spatiului vital al limbii creeaza o perturbare a de deglutitie este mai mare decat cea de
refle- xelor cu toate consecintele ei. masticafie, se va verifica ca aceasta forta sa fie
Introducerea protezelor poate rede§- cat mai uniform disper- sata la nivelul campului
tepta la unii bolnavi reflexe de functionalitate protetic evitand suprasolicitarile.
normala (in functie de topografia edentatiei, In mecanismul adaptarii psihice a pro-
tntinderea ei, valoarea campului protetic, tezei partial mobile intervine sistemul ner- vos
calitatea protezei) §i recuperarea s-au putea care prin stimulii exteroceptorilor cre- eaza
obtine imediat. La altii se pot elabora noi reflexe integrarea corticala.
conditionate de toleran- ta aparatului tn timp In adaptarea psihica trebuie sa se tine
mai scurt sau mai lung. Bolnavului i se cere cont de faptul ca edentatia partiala in- tinsa
rabdare, i se dau indicatii privind etapele poate produce o rupture dramatica in viata
ulterioare de adap- tare, recomandandu-i-se sociala, viata afectiva, viata intima profunda a
exercitii de ree- ducare functionala. bolnavului. De aceea, intot- deauna se vor avea
Restaurarea protetica nu atinge niciodata in vedere rafiunile care l-au determinat sa ne
eficacitatea masticatorie a arcadei integre §i solicite ajutorul: este- tice, fonetice, afective,
chiar in multe cazuri tn mod deliberat se sociale sau numai tulburarile masticatorii §i in
urmare§te reducerea fortelor masticatorii prin aceasta prime etape ne vom axa pe
tngustarea oro- vestibulara §i decuspidarea satisfacerea functiei care este pe primul plan.
dintilor artificiali pentru a preveni deplasarea Pacientul care nu sesizeaza dureri in
protezelor §i a despovara tesuturile de sprijin. masticaiie sau instabilitatea protezei §i prin
Utilizarea elementelor partiale mobile reduce receptorii auditivi inregistreaza stimuli cu care
randa- mentul functional al protezarii prin este obi§nuit, iar fizionomia faciala este
recuperarea functiilor masticatorii intr-o corespunzatoare schemei corporale, poate
beneficia de o integrare psihica complete. igieniza protezele §i cavitatea orala dupa
Bolnavului i se vor explica toate aspectele fiecare masa. Protezele vor fi bine spalate cu
pozitive §i negative ale protezarii mobilizabile peria §i pasta de dinti evitandu-se pulberile
ca §i faptul ca recuperarea functionala nu este abrazive §i sub- stantele chimice care le-ar
totala ci partiala. El va fi totdeauna abordat putea deteriora, insistandu-se cu periajul
impreuna cu elementele pozitive din familie asupra zonelor mai retentive de la nivelul
care il incurajeaza in receptarea protezelor §i va arcadelor artifici- ale, elementelor de mentinere
fi izolat de cei ce prezinta aversiune fata de §i stabiliza- re. Periodic se pot utiliza solufii
protezele adjuncte. Consolidarea integrarii antiseptice pentru igienizarea protezelor §i
psihice §i prevenirea recorticalizarii existentei solutii slabe de acid acetic cu rol in indepartarea
protezei se asigura prin individualizarea reliefu- tartru- lui. Se va insista la igienizarea spafiilor
lui ocluzal ce se va realiza pe simulator in interdentare, a ISca§urilor ocluzale pentru
laborator §i se va perfecta in cavitatea ora- la. pinteni sau a altor zone de contact intim cu
Orice proteza va putea fi lasata in cavitatea elementele protetice unde depunerea placii §i
orala numai dupe ce au fost indepar- tate tartrului este mai frecventa. Suportul muco-osos
zonele care provocau dureri ca §i contacted va fi periat zilnic cu o perie moale spre a
premature, interferenfele ocluzale. favoriza keratinizarea. Se vor utiliza ape de
Starea psihica a bolnavului, mai mult gura cu efect antiseptic, dez- odorizant §i
decat oricare alt factor, poate fi o garanfie keratinizant. Bolnavul va fi in- struit de asemeni
solida a succesului protezarii. asupra modului §i regi- mului de utilizare a
Pentru ca perioada de adaptare a protezelor. Protezele partiale indeplinesc toate
protezelor sa se desfa§oare in conditii optime, condole ca sa fie purtate continuu ziua §i
bolnavului i se vor da o serie de indicate privind noaptea, excep- tand cazurile de intoleran|a la
modul de utilizare §i intretinere a tesuturilor unele mate- riale de construct sau Tn cazul
dure §i moi, a protezelor privind igienizarea, unor parafunctii (bruxism). Ele vor fi indepartate
insertia §i dezinsertia, recuperarea functionala, in momentul igienizarii, masajului gingival §i al
indicate privind ne- cesitatea relatiilor stranse retu§urilor.
cu medicul in aceasta perioada. Bolnavul va Colaborarea bolnavului are un rol ho-
primi indicate precise referitoare la modul de tarator in receptarea protezei §i pentru a o ob|
inserfie §i dezinserfie a protezei dupa un anumit ine acesta va fi prevenit asupra unor deficien|e
ax, manopera pe care trebuie sa o execute in tranzitorii: senzatfi de disconfort pe care le va
fata oglinzii cu multa rabdare solicitandu-i avea la primul contact cu pro- teza din cauza
atenjia §i indemanarea. volumului mare, hipersali- vatie, senzafie de
Este un moment de cumpana pentru voma, modificari gustati- ve, dureri, senza|ii ce
psihicul pacientului care nu trebuie sa piece din dispar dupa primele zile de purtare aprotezelor.
cabinet fara sa stapaneasca perfect tehnica Va fi de asemeni informat asupra tulburarilor
respective spre a nu produce de- formari sau functionale, inerente la contactul cu proteza §i
deteriorari ale aparatelor ma- nuite incorect. I se care dispar in §edintele urmatoare. Vom instrui
vor da indicatii precise asupra modului de a bolnavul sa nu-§i creeze obiceiul vicios de a
palpa cu limba elementele protetice §i sa le fologiei ocluzale. In pozitia statica, cu ajuto-
ignore. Fonafia se va recupera prin exercitii de
dic|ie in zilele care urmeaza, iar masticatia va fi
initial cu alimente de consistent redusa,
crescand treptat consis- tenta lor §i evitand pe
cat posibil alimentele lipicioase. Se recomanda
ca masticatia sa se efectueze pe ambele
hemiarcade. In unele cazuri se indica
pacientilor exercitii de miogimnastica, de
relaxare a unor gru- pe musculare in scopul
adaptarii muscula- turii la noua situate creata.
Bolnavul va fi de asemeni informat
asupra posibilitatilor de imbolnavire care ar
putea surveni (dentare, parodontale, muco-
osoase) ca §i asupra modificarilor perma- nente
de la nivelul tesuturilor sistemului stomatognat. I
se va explica ca procesul de adaptare se va
face treptat §i ca in final, dupa inlaturarea
deficientelor se va putea obtine o eficienta
functionala optima §i ca el nu trebuie sa
fntrerupa legatura cu me- dicul sau curant ci sa
se prezinte periodic la control pentru
mentinerea in conditii optime a tesuturilor
sistemului stomatognat §i a protezelor.
Adaptarea primara se realizeaza in
prima saptamana dupa insertia protezei. Prima
§edinta are loc a doua zi deoarece apar
tulburari chiar in cazurile in care bolnavul se
simte bine la adaptarea imediata. Se vor urmari
cu atentie in continuare tul- burarile de adaptare
mecanica, biologica, functionala, psihica (fig.
6.67).
Neadaptarea mecanica poate fi cau- zata
in principal de rapoartele ocluzale dizarmonice,
neechilibrate suficient, de aceea in aceasta
§edinta trebuie sa obti- nem o buna stabilitate a
aparatului gnatoprotetic pe camp. Vom verifica
cu atentie rapoartele ocluzale statice §i dina-
mice, daca au fost realizati parametrii mor-
rul indicatorilor ocluzali se va verifica multi- lor, realizarea unitatilor masticatorii. tudinea
contactelor ocluzale, stabilitatea

Fig. 6.67. Adaptarea imediatd §i primara - verificarea stabilitaiii a adaptSrii marginale (Mini
SG System)
Proba spatulei pozitiva ar putea sa ne planuri. O dimensiune verticals Tn exces ar
dea indicatii ca §i la edentafia totala asupra putea produce imposibilitatea purtarii protezei,
unor deficiente in montarea dintilor sau in oboseala musculara, du- reri, etc. Se verifica de
realizarea ?eilor. Se verifica de asemeni asemeni retentia oferita de elementele de
rapoartele ocluzale dinamice Tn lateralitate mentinere §i stabi- lizare daca este suficienta
dreapta, lateralitate stanga, protruzie, ur- sau nu, existand posibilitatea reactivarii unor
marind daca exista alunecari armonioase Tntre dintre ele. In aceasta etapa bolnavul poate
suprafejele cuspidiene, daca a fost respectat Tnca prezen- ta o neadaptare biologica din
principiul de baza indicat Tn realizarea cauza dureri- lor ce pot apare la nivelul parjilor
arcadelor artificiale (ocluzie unilateral moi, la nivelul dintilor sau parodontiului,
echilibrata, ocluzie bilateral echilibrata, protectie datorate incompletei retu§ari, contactelor
canina, func|ie grup, point-centric, long-centric, premature, instabilitatii care nu a fost
etc.). Orice contact prematur sau interferenta remediata.
(lucratoare, nelucratoare) se vor remedia prin Proteza, pe masura ce se a§eaza, se
una din metodele de- scrise la edentajie totala, Tnfunda, marginile pot deveni secante §i
obfinandu-se ast- fel libertatea mi§carii acjioneaza asupra tesuturilor de la periferie Tn
mandibulare Tn cele trei planuri. §lefuirile raport de mobilitatea §i rezilienta parlor moi.
selective se vor exe- cuta dupa principii similare Elementele protetice situate Tn vecina- tatea
celor descrise la nivelul denti|iei naturale, avand coletului, terminandu-se pe mucoasa, Tn
grija sa respectam principiile conceptului momentul mi§carilor de Tnfundare pot irita
ocluzal care a stat la baza realizarii arcadelor parodontiul marginal. Bolnavul Tnsu§i va urmari
artificiale. In final din|ii vor fi astfel armonizati pe baza indicatiilor medicului starea tesuturilor,
prin §lefuire Tncat forta musculara sa nu tinda precizandu-se sediul le- ziunilor. Uneori
sa deplaseze proteza Tn timpul utiliza- rii depistarea zonelor de sen- sibilitate la presiune
conservand la maximum dimensiunea verticals. §i localizarea lor prin palpare nu da indicatii
Se va verifica Tn continuare daca relate decat vagi, fiind indispensable utilizarea
mandibulo-craniene sunt corecte §i daca pastelor revelatoare, evitandu-se astfel
mandibula este corect repozitionata Tn cele trei reducerile aberante care anuleazS definitiv
stabilitatea protezei fSrS a remedia de mi§care mandibularS. Schimbarea
neajunsurile. DupS retu§urile efectuate se vor stereotipului masticator prin realizarea §i
indica spSISturi bucale cu solufii antiseptice remodelarea inadecvatS a arcadelor artificiale
u§oare cu efect cicatri- zant §i calmant. poate constitui un impediment in reluarea cat
Probleme deosebite in adaptarea biologies le mai aproape de normal a principalelor functii
creeazS §i persistent senza|iei de vomS datoritS crearii unui cadru morfologic ce nu
cauzatS de o pro- tezS prea voluminoasS sau respects pa- rametrii functional ai sistemului
instabilS. Dure- rea §i hipersalivatia pot §i ele stomato- gnat.
provoca sen- za|ii de greats la pacientii Bolnavul va fi instruit in continuare asupra
hipersensibili §i vor fi inISturate. modului cum sa realizeze o deglutitie
Adaptarea biologica ar trebui sS fie fiziologicS, astfel ca la sfar§itul acestei perioade
rezolvatS in 1-2 zile, fiind dependents in mare sa se realizeze cu u§urinta.
parte de reactivitatea psihosomaticS a DacS recuperarea mecanicS, biologica §i
bolnavului §i de capacitatea proteticianu- lui de functionala nu au fost complet realiza- te nu se
a conduce tratamentul. va putea obfine o adaptare psihicS
Adaptarea functionala trebuie sa fie corespunzStoare. Se considers cS proteza este
rezolvata practic in decursul primei sSptS- receptatS din punct de vedere psihic atunci
mani, timp in care bolnavul trebuie sS-§i cand bolnavul uitS de prezenja ei in cavitatea
realizeze tipare de mimicS, fonatie, masti- catie, bucalS.
deglutitie, consolidandu-le in perioa- da
secundarS. Functia fizionomicS este Adaptarea secundara dureazS 30 de
recuperatS treptat prin relaxarea tesuturilor fe|ei zile dupS inserfia protezei, perioadS in care se
§i corectSrile efectuate. Functia foneti- cS va fi va consolida tot ceea ce s-a realizat in etapele
§i ea recuperata in cateva zile prin exercitii anterioare. Se mai pot intalni in aceastS etapS
fonetice de repetare cu glas tare a unor cuvinte fenomene de neadaptare mecanicS, biologies,
ce contin foneme mai greu de pronun|at. In functionals, psihicS in cazurile in care nu s-au
cazul in care in urma exercitii- lor §i corecturilor remediat complet deficienfele existente. Va fi
efectuate se pSstreazS incS tulburSri de necesar ca bolnavul sS se prezinte la control
fonatie, se indica interven- tia logopedului. sSptSmanal sau mai freevent atunci cand este
Functia masticatorie trebuie dirijatS cu nevoie pentru a putea mentine in conditii optime
rSbdare in aceastS etapS §i se va restaura proteza §i Jesuturile orale. In aceasta etapa se
treptat. Bolnavul t§i reface stereotipul de realizeaza o faza de echilibru intre proteza §i
masticatie destrSmat prin edentate, sau, in campul protetic. De felul cum se realizeaza
cazul edentatiei intinse i§i transforma ve- chiul adaptarea elementelor protezei in contextul bio-
stereotip de masticatie (frecStor, tocS- tor, functional al sistemului stomatognat §i al
intermediar) in reflexe cu predominanfa organismului va depinde rapiditatea §i calitatea
mi§cSrilor verticale. Pentru aceasta de mul- te integrarii biologice §i functionale. Se vor efectua
ori este necesarS o terapie kinetics de reluare a retu§urile pro- tezelor la nivelul zonelor de
unor tipare dinamice mai vechi, anterioare compresiune §i se va continua reechilibrarea
edentatiei sau de reeducare a unor noi modele ocluzala daca s-au depistat contacte premature.
 Fonafia §i fizionomia ar trebui sa fie sau de cate ori este nevoie bolnavul se va
complet recuperate. Daca adaptarea pri- mara prezenta la control. Este bine sa prevenim
depinde in principal de corectitudinea executiei totdeauna bolnavul de caracterul tranzitoriu al
protezei, adaptarea secundara este variabila ca restaurarii prote- tice, de necesitatea de a-i
durata §i problematica depinzand in principal de verifica calitafile mecanice, biologice,
caracterul esen- tial al mobilitatii protezei. functionale la anumite intervale de timp. La
Functia masticatorie fiind dirijata, cu aceste controale se va urmari starea
rabdare se reia treptat, ajungandu-se la o protezelor , eventualele deteriorari aparute la
masticafie normala. Se va urmari ca resta- nivelul bazei (fracturi, fisuri, modificari de

urarea functiei masticatorii sa se faca cu culoare sau structura), §eilor, arcadelor

respectarea integritatii tisulare fara a su- artificiale, elementelor de mentinere §i

stabilizare (fracturi, largiri) §i se vor remedia.
praincarca tesuturile de sprijin. Deglutijia se
Se va urmari stabilitatea protezelor pe
efectueaza cu u§urinta. Se va insista in
camp. Instabilitatea constatata survine frecvent
continuare pe reconditionarea tesuturilor
din cauza modificarii tesuturilor de sprijin. De
purtatoare de proteze cu ocazia controale- lor la
aceea nu trebuie de pierdut din vedere nici un
care se prezinta bolnavul. Vizitele la medic se
vor distanfa in aceasta perioada §i ele pot avea moment factorul biologic, care impune in

influente psihologice determinants asupra continuare conservarea la maximum a

bolnavului care nu se sim- te abandonat §i este integritatii tesuturilor ce vin in contact cu

convins ca adaptarea este indispensabila §i ca proteza. Datorita deplasarii §i instabilitatii

ea trebuie supra- vegheata. Nu vor exista protezelor, stimulii functionali pot deveni

probleme in ac- ceptarea psihica a protezelor nefiziologici depa§ind gradul de compensare a

daca acestea sunt functionale. tesuturilor §i dau na§tere la procese patologice

la nivelul suportului dento-parodontal (leziuni

Adaptarea tardiva (tertiara) are loc dupa carioase, uzura, modificari de pozifie, mobilitate
30 de zile cand bolnavul trebuie sa fie perfect dentara, inflamatie parodontala, pungi,
adaptat la proteza §i proteza la tesuturile recesiune), parlor moi (leziuni de decubit, solutii
cavitatii orale. Aceasta perioada este de continuitate la nivelul limbii, buzelor, obraji-
conditionata de modificarile rapoarte- lor lor), suportului osos (sindromul de resorbtie §i
proteza - camp protetic ce apar in timp, ca atrofie).
urmare a deteriorarii constructiei proteti- ce pe Ori de cate ori se folose§te sprijin mixt
de o parte §i a modificarilor inevitabi- le ale sau muco-osos se poate constata o tending de
campului protetic pe de alta parte. Deoarece infundare a §eii sub presiune ocluzala, ceea ce
utilizarea protezelor inseamna insertia unor va impune rebazarea lor periodica spre a
materiale nebiologice in struc- turi biologice elimina posibilita(ile de basculare §i
avand grade diferite de de- preciere, suprasolicitare a dinfilor re- stanji. Cand sprijinul
tratamentul protetic nu se va consider incheiat este muco-osos, pro- tezele se Tnfunda mai
§i va fi urmat de o dispen- sarizare activa repede prin resorb|ia mai accelerata de la
condusa cu aceea§i exigents ca §i etapele nivelul crestelor, pu- tand apare uneori un
anterioare. Periodic, la o data fixata in comun
spajiu de inocluzie Tntre arcadele dentare
artificiale §i dinfii antagonist!. leziunilor inflamatorii ale mu- coasei §i cu rol de
Modificarile rapoartelor ocluzale pot apare keratinizare. Alt mijloc fizioterapic este masajul
ca o consecinta a sindromului de resorbtie §i muco-osos reali- zat manual cu pulpa degetului
atrofie, a migrarilor dentare, a abraziunii din|ilor sau mecanic cu instrumentar adecvat, avand rol
artificial! sau restanti §i se vor corecta. In timp deose- bit de important Tn reactivarea
pot apare modificari ale rapoartelor mandibulo- circulatiei tesuturilor de sprijin, cu consecinte
craniene (subdimensionarea etajului inferior, favora- bile asupra nutritiei §i echilibrarii
mezializarea sau distalizarea mandibulei, metabolismului local.
latero-deviatii) cu modificari ale pozitiei centrice Recuperarea postprotetica se adre-
a condililor Tnsofite uneori de fenomene de seaza §i grupelor musculare disfunctionali- zate
restructura- re cu tulburari ale echilibrului neuro- §i articulatiei temporo-mandibulare, ca urmare a
muscular, necesitand corectarea lor. Se vor tulburarilor morfologice consecutive edentatiei.
urmari prin mi§cari test §i examene pa- raclinice Dupa realizarea substratului morfologic
eventualele modificari de dinami- ca corespunzator al sistemului stomatognat, Tn
mandibulara survenite prin modificarea cursul tratamentului post- protetic se continua §i
rapoartelor ocluzale, a contactelor ocluzale se consolideaza rea-
dezechilibrate. Toate modificarile survenite in
timp la nivelul protezelor §i al tesuturilor de
sprijin pot cauza tulburari functionale importante
care nu vor putea §i remediate decat dupa
reoptimizarile acestora §i reconditionarea
tesuturilor de sprijin. Bolna- vul trebuie convins
de necesitatea prezen- tarii imediate la cabinet
ori de cate ori ob- serva aparitia unei modificari,
chiar daca aceasta s-a produs Tnainte de data
fixata de medic pentru control.
Tratamentul de reactivare a tesuturilor de
sprijin continua §i consolideaza o serie de
rezultate obtinute Tn etapele ante- rioare.
Pentru punerea Tn conditie a suportului muco-
osos se utilizeaza mijloace balneo-fizioterapice
(du?uri bucale) ce se realizeaza cu apa simpla
alternand din punct de vedere al temperaturii
(cald, rece) Tn scopul reactivarii circulatiei §i
echilibrarii metabolismului celular ce asigura o
reor- ganizare treptata a structurii osoase §i o
rezistenta marita la presiunile ocluzale. Se pot
introduce de asemeni substante active: gaze
(bioxid de carbon, oxigen), solufii antiseptice,
solutii deodorante cu rol Tn grabi- rea vindecarii
 lizarea unor tipare functionale musculare, vidualizat fiecarui caz clinic Tn toate etapele
articulare, de dinamica mandibulare normala. In tratamentului gnatoprotetic. Dupa realizarea
acest scop se vor realiza exercitii de kinoterapie
suportului morfologic al sistemului stomatognat
periodic in cabinetui de re- cuperare functionala
§i de catre bolnav la domiciliu, Tn scopul §i punerea Tn conditii functionale a tesuturilor
refacerii unei dinamici mandibulare corecte. se poate trece la realizarea reeducarii functiilor
Kinetoterapiei i se pot asocia o serie de
globale ale sistemului stomatognat. Pentru
proceduri fizioterapice cum ar fi electroterapia
§i sonoterapia. Aceste proceduri vor fi aplicate aceasta se va stabili deficitul pentru fiecare
Tn scopul pregatirii grupelor musculare Tn functie tulbu- rata §i se va acorda asistenta
vederea realizarii unei kinetoterapii Tn conditii
recuperatorie Tn vederea corectarii acestor
optime de functionare musculare. Aceste pro-
ceduri pot fi aplicate §i pentru tratarea unor deficite.
afectiuni articulare sau musculare de nature Asistenta recuperatorie se realizeaza
inflamatorie sau degenerative ce Tmpie- dica
individualizat fiecarui caz clinic Tn report de
realizarea unei dinamici mandibulare normale.
Protectia dintilor restanti §i a dintilor deficitul constatat pentru fiecare functie,
suporti de cro§ete va fi realizata Tn conti- nuare realizandu-se proceduri ce vor Tncerca sa
prin proceduri de fluorizare locala. recupereze Tntr-un grad cat mai Tnalt funcjii- le
Toate aceste proceduri se aplica indi- globale ale Tntregului sistem stomatognat.

Fig. 6.68. Incongruen^a dintre structurile muco-osoase §i aparatul gnatoprotetic aparutS la ca(iva ani
dupa instituirea tratamentului

Fig. 6.69. Etapa de dispensarizare - inlocuirea insertului unei culise extracoronare §i

activarea acesteia (Mini SG System)
 CAPITOLUL 7

SOLUJIITERAPEUTICE
IN EDENTAJIA PARTIAL fl INTI NSfl
In alegerea solu|iei terapeutice un rol aparitia noii clasificari (dupa Forna) Tn contexts
deosebit de important este delimit de coexistentei edentatiei partiale Tn- tinse cu sau
particularitatile fiecarei clase de edentate, fara modificari cu edentatia totala sunt
comportament guvernat prevalent de principal reprezentate de topografia edentatiei, aspectele
biomecanic, de topografia edentatiei §i de biomecanice, dublate de gradul de resorbtie §i
clasificarea claselor de edentate Tn acord cu atrofie osoasa (Tabelul A).
gradul de resorbtie §i atrofie la nivel frontal, In elaborarea solutiilor terapeutice tinem
respectiv lateral (apartinand Prof. Norina Forna). cont de principiile de tratament (profi- lactic,
Criterii definitorii ce pot influen|a curativ, biomecanic).

Lateral
CLASA SUBCLASA Frontal
Dr Stg

1 + +

2 - -

1 + -

B 1
—A

2 - +
32
0
 Tabelul A. Clasificare Norina Forna
Criterii ce stau la baza clasificarii (dupa Forna: inaltimea suportului muco-osos; gradul de resortyie; simetria
sau asimetria la nivelul unui maxilar sau la nivelul ambelor maxilare). Sectorializarea realizata este dictata de
prezen^a dintylor sau in absen^a lor de prezen{a unei zone retentive
Legenda:
Clasele A, B, C, D reunesc maxilarul neresorbit, cu diferite forme de resorbjie localizata la nivel mandibular
Clasele E, F, G reunesc fenomene resorbtive atat la maxilar cat §i la mandibula
Clasa de edentate creioneazS comportamentul biomecanic al respectivului tip de edentate, oferind traiectorii precise
de intervene a terapiei specifice §i a solujiei finale de tratament.

327
 EDENTAJIA DE CLASA I - diagrama dinamica: inversare a vec-
KENNEDY torului RP datorita plasarii rezistentei in zona
Aceste cazuri de edentatii posterioare anterioara (fig.7.1).
bilaterale sunt relativ frecvente §i deosebit de
dificil de rezolvat, in special pe mandibula, unde
se inregistreaza cel mai mare procentaj de
e§ecuri.
Caracteristici:
Morfologic - Absenta unitafilor odonto-
parodontale din portiunea terminala a ambelor
hemiarcade
Functional - Tulburari ale functiilor:
- masticatia: numai pentru cazurile in care
edentatia este ampla §i cuprinde un numar mare
de dinji din zona laterala
- deglutifia: alterata prin prelungirea
timpului de degluti|ie datorita lipsei de sta- bilitate
a mandibulei care tapoteaza in cau- tarea
sprijinului centric
- fizionomia: faciesul, de§i simetric de cele
mai multe ori, este modificat prin
subdimensionarea etajului inferior
-fona|ia: perturbata prin modificarea Fig. 7.1. Diagramele statice §i dinamice

rezonatorului bucal
Aria de sustentajie care determina zona de
Clinic - tulburari morfologice §i functionale
preluare a fortelor de catre schele- tul protezei
ale sistemului stomatognat
este delimitate de:
- tulburari ale relatiilor mandibulo-
- o linie meziala care trece prin fata celui
craniene statice §i dinamice (colaps condi- lian
mai anterior dintre dintii restanti;
posterior sau basculare anterioara a mandibulei)
- o linie distala care trece prin spatele
- punct de piecare in sindromul dis-
celui mai posterior dintre dintii restanti;
functional al sistemului stomatognat
- lateral, liniile crestelor (fig. 7.3).
Biomecanic - necorespondenta poligonului de
Orice presiune exercitata in afara acestei
sprijin parodontal cu a celui de sprijin muco-osos
suprafete antreneaza o mi§care de destabilizare
(tendinta permanenta la basculare);
a protezei.
- regula polinomului se poate inversa
atunci cand edentatia este intinsa;
-diagrama statica: existenta edenta- tiilor
simetrice dar fara posibilitatea de echi- librare
prin sprijin §i retentie;

328
 Pentru clasele I, presiunile care se pot evitat cat mai des posibil.
exercita in afara ariei de sustenta|ie se In acest tip de edentate, axul principal de
datoreaza unei montari prea vestibulare a din|ilor rotate a protezei trece invariabil prin punc- tele
protetici in raport cu axul crestelor. Acest tip de de sprijin dentare cele mai distale sau, altfel
montare, care antreneaza o mi§care de spus, prin punctele de sprijin dentare care
dezinserjie a protezei in partea opusa, trebuie marginesc edentajia (fig. 7.4).

Fig. 7.2. Edentajie maxilard Fig. 7.3. Axul de rotate la Fig. 7.4. Determinarea
Clasa I Kennedy: mestecarea alimentelor tari brajului de incarcdtura
determinarea ariei de trece prin punctele de sprijin maximal LC
sustentajie ocluzale de pe dinjii care
mdrginesc edentatia
In timpul masticarii alimentelor tari, bratul cro§etelor. In acest caz, axul principal de rotate
de incarcare maximal este determi- nat de distan| nu mai trece prin punctele de sprijin ocluzale ca
a LC care separa: mai inainte, ci prin punctele de reten(ie care
- mezial, axul principal de rotafie; marginesc edentatia (fig. 7.4).
- distal, din(ii protetici cei mai posteriori Acest ax de rotate care face legatura dintre
(fig. 7.5). extremitajile elastice ale brajelor retentive ale
Astfel, pentru integrarea unui astfel de tip cro§etelor, este foarte apropiat de axul descris
de proteza, for|a dezvoltata de masticarea anterior, care leaga punctele de sprijin dentare.
alimentelor tari trebuie sa fie perfect echilibrata Totu§i, ele sunt doua axe distincte care se
de for|a transmisa inapoi de fibromucoasa confunda mult prea des, ele intrand in joc in
comprimata, de unde necesi- tatea: situatii functionale total dife- rite (masticarea de
- utilizarii tehnicilor adaptate de alimente lipicioase pentru unul din ele,
inregistrare a sprijinului fibro-osteo-mucos; mestecarea de alimente tari pentru celalalt — fig.
- extensiei maximale a §eilor prote- tice; 7.6.
- minimalizarii, atunci cand ocluzia permite
acest lucru, a numarului de dinti protetici;
- verificarii regulate a coaptarii §eilor §i,
mai ales, a rebazarii lor, daca este cazul.
In timpul masticarii alimentelor lipi- cioase,
se intampla adesea ca §eile unei proteze cu §ei
distale sa se ridice. Proteza are tending de a
pivota in jurul extremitatilor bra(elor retentive ale

329
 Fig. 7.5. Axul de rotate in timpul Fig. 7.6. Suprapunerea celor
mastica^iei alimentelor lipiciose, trece prin punc- doua axe de rotate
tele de retentfe de pe dintii care marginesc
edenta^ia

Desprinderea protezei mobilizabile trebuie roteasca proteza. Astfel, retenjia §i punctele de

prevenita prin adaugarea unui element de sprijin indirecte sunt strans legate. Punctele de
stabilizare anterior, numit in mod obi§nuit sprijin indirecte, pentru a preveni Tn mod eficace
element de sprijin indirect. Acest element este deplasarea protezei, trebuie sa poata conta pe o
Tntotdeauna o parte rigida sub forma unui retenjie directa eficace a cro§etelor.
element de sprijin dentar izolat (fig. 7.7) sau a In acest fel, principiul parghiilor pune Tn
unui element de sprijin dentar continuu (bara aplicare o forja de destabilizare, un ax de rotate
cingulara) - fig. 7.7. Acesta devine astfel noul §i un punct de retentie care contrabalanseaza
centru de rotate Tn jurul caruia tinde sa se forja aplicata.

Fig. 7.7. Mijloace de combatere a deplasarii

Nu se poate interveni decat asupra lungimii bra|elor de parghie pentru a Tncer- ca pastrarea

330
celui mai favorabil raport de for^a, pentru parghiei

stabilizarea protezei. Regulile sunt Tntotdeauna

Trebuie totu§i precizat ca eficacitatea
acelea§i:
elementelor de sprijin indirecte depinde in
- minimalizarea brajului de parghie;
intregime de numarul de dinti restanti §i, mai
- optimizarea brafului de stabilizare.
ales, de forma crestelor. Daca tofi dintii rama§i
Un brat de parghie maximal se determina
sunt aliniafi, eficacitatea sprijinului indirect este in
prin forta de destabilizare datorata aplicarii unui
mare parte compromisa.
aliment lipicios pe dintele protetic cel mai distal,
Edentatia de clasa I Kennedy reune§-
adica pe din- tele protetic cel mai Tndepartat de
menjinerea celei mai mari distance posibile intre
axul de rotate principal.
extremitatea brafului retentiv a cro§etului §i
Apoi se determina un braf de stabili- zare,
sprijinul indirect. In acest scop, nu se recomanda
daca este posibil, cel pufin echivalent cu braful
suprapunerea sprijinului direct cu cel indirect,
parghiei, pentru a stabiliza siste- mul. Aceasta
astfel bratul de stabilizare fiind mult redus.
forfa de stabilizare trebuie, deci, aplicata cat mai
Tot pentru a mari bratul de stabilizare, ar fi
departe posibil in mezial, perpendicular pe axul
de dorit sa se deplaseze la maximum in distal
de rotate.
punctele de retentie de pe dintii care marginesc
In cazul unei clase I, punctul de apli- care
edentatia, utilizand, de exemplu, cro§ete in L.
cel mai eficace ar fi, teoretic, punctul interincisiv.
Astfel se asigura retentia prin partea distala a
Din motive de interferenfa cu zona fonetica §i de
cro§etului, ceea ce permite cre§terea brafului de
fragilitate a incisivilor de sprijin, se prefers
stabilizare. In acela§i mod, utilizarea unui cro§et
adesea sprijinul mezial canin.
continuu ca element de retentie indirecta asigura
Se pot lua in considerare §i alte doua
un raport de forte mai favorabil, crescand
modalitafi de restabilire a unui raport optim intre
considerabil distanta pentru bratul de stabilizare.
braful de stabilizare §i braful parghiei.
Totu§i, aglomerarea acestui dispozitiv este
- prin modificarea punctului de apli- care
preferabil rezervata dinfilor cu sprijin parodontal
a forfei parghiei'. pentru acest lucru este suficient
slabit, ceea ce permite repartizarea fortelor
sa nu se monteze al doilea molar sau sa se
exercitate pe mai multi dinti.
aleaga din^i protetici mai ingu§ti, de fiecare data
cand ocluzia per- mite acest lucru (fig. 7.8 a, b);
- cre§terea distan^ei dintre axul de rotate
§i punctul de sprijin: obiectivul este

Fig. 7.8 b. Cre§terea distan^ei dintre axul de

rotate §i punctul de sprijin

te edentafiile biterminale reduse, pentru absenta

Fig. 7.8 a. Modificarea punctului de aplicare a forjei biterminalS pana in 3 unitafi odon- to-parodontale

331
§i edentafiile biterminale intinse pentru absenta a forte), fie solidarizarea prin microproteze a dintilor
mai mult de 4 dinfi biterminal. stalpi. Plasarea distala a pintenilor ocluzali
1. Lipsa moiarilor de minte §i a mo- favorizeaza concentrarea presiunilor de
larilor de 12 ani se protezeaza destul de rar cu masticate la extremitatea distala a §eilor.
proteze mobile, deoarece pacien|ii nu solicits Cand pintenul care asigura sprijinul
tratament protetic sau nu accepta solufia de parodontal se plaseaza in foseta distala,
tratament mobil. conectorul lui secundar se termina in §ea, iar
2. Cand lipsesc §i molarii de 6 ani, cand pintenul este plasat in foseta meziala,
tratamentul protetic este obligatoriu. conectorul secundar va fi plasat interdentar.
Sprijinul protezei va fi intotdeauna mixt. Cand exista numai grupul dintilor frontali,
Prin pintenii ocluzali sau sisteme Speciale, §eile sprijinul parodontal va fi realizat la maxilar prin
se sprijina mezial pe dinti, iar distal pe crestele conectorul principal care se sprijina pe trepte
alveolare. supracingulare, realizate prin prepararea fetelor
► Sprijinul mixt rigid se caracteri- zeaza orale, supracingular pe canini, iar la mandibula
prin legatura rigida dintre elementele de sprijin prin pinteni inci- zali aplicati numai pe canin, intr-
parodontal (pintenii ocluzali) §i §ei. Aceasta un laca§ realizat pe marginea incizala spre
legatura se face de obicei printr-un conector mezial sau intre canin §i lateral.
secundar scurt care este rigid. ► Sprijinul mixt foarte rigid este
Pintenul ocluzal trebuie plasat in fo- seta realizat de catre sistemele speciale gen culise
meziala a ultimului dinte stalp. Aceasta plasare sau coroane telescop care sunt folo- site in locul
are avantajul transmiterii presiunilor de masticate cro§etelor din motive fiziono- mice, mai ales la
prin §ei mai uniform crestelor alveolare §i in maxilar. Este obligatorie in aceste cazuri
acela§i timp evita torsiunea §i efectul de parghie solidarizarea a cel putin doi dinti mergand pana
asupra dintelui stalp, in timpul bascularii prin in- la solidarizarea tu- turor dintilor restanti. In aceste
fundare a §eilor. Pintenul ocluzal plasat in foseta cazuri conectorul principal va fi mai lat pentru a
meziala a dintelui stalp are §i avantajul distribuirii mari suprafaja de sprijin mucozal.
mai uniforme a presiunilor de masticate. ► Sprijinul mixt elastic, preconizat
Conectorul secundar rigid este plasat la de Bonwill, Kennedy §i Elbrecht, prin reali- zarea
mandibula interdentar. Pintenii de pe canini de conectori secundari sau principali elastici,
reprezinta opritorii de basculare. care sa echilibreze diferenja dintre rezilienta
La maxilar, pintenul poate fi situat in foseta parodontala §i mucozala, evitand efectele
distala deoarece posibilita^ile de basculare prin nefiziologice ale bascularii prin infundare asupra
infundare sunt mai reduse la maxilar (rezilienfa dintilor stalpi, nu a trecut proba timpului. Ace§ti
mai mica a mucoasei), precum §i a sprijinului conectori flexibili nu mai sunt utilizati datorita
stabil al conectorului principal pe bolta palatina. u§urintei cu care se fractureaza, a apari#ei unor
Daca din diferite motive, la mandibula, forte de tor- siune asupra dintilor stalpi greu de
pintenul ocluzal se plaseaza in foseta distala a contracarat, a deformarilor, precum §i a
dintelui stalp, este necesara utili- zarea fie a imposibilitatii de apreciere §tiintifica a gra- dului
sistemelor articulare (ruptori sau amortizori de de flexibilitate a conectorilor secunda- ri.

332
 E§ecul conexiunilor elastice a dus la coletul dintelui, cel mai indicat cro§et este cel
crearea unor dispozitive speciale cu ajuto- rul circular cu brat intors sau „agrafa de par".
carora se realizeaza un alt tip de sprijin mixt al In unele situatii clinice in care fizio- nomia
protezelor §i anume: primeaza, pentru men|inere se pot folosi sisteme
► Sprijinul mixt articulat este reali- zat speciale gen culise, capse, coroane telescop,
de catre dispozitive speciale, de obicei unele tipuri de sisteme articulate §i chiar sisteme
prefabricate, numite curent ruptori de forte §i magnetice.
amortizori de forte. Rolul lor este de a asigura un Daca din|ii stalpi nu prezinta retenti- vita|i
grad de mobilitate a §eilor (permit bascularea favorabile pentru aplicarea cro§etelor, este
prin Tnfundare), astfel ca presiunile sa se necesar sa se realizeze microproteze cu
distribuie mai mult cres- telor edentate §i mai retentivita# modelate in zonele amintite mai sus,
putin dintilor suport. in functie de cro§etul cel mai indicat cazului
respectiv.
MIJLOACE DE MENJINERE Mentinerea indirecta este indispensa- bila
DIRECTA §1 INDIRECTA acestei edentatii. Elementele de mentinere
Menjinerea directa este asigurata cel mai indirecta (contrabasculante) trebuiesc plasate
frecvent de catre cro§ete. Pentru a evita sau bilateral. Caninii §i primii premolari sunt cei mai
diminua efectele nefiziologice ale infundarii indicati din# pentru a suporta aceste elemente
portiunii terminate a §eilor asupra dintilor stalpi, importante.
bratele retentive ale cro$etelor trebuiesc alese Stabilizarea protezei este realizata de
astfel incat sa nu actioneze asupra dintelui in elementele componente ale cro§etelor, cro§etul
timp ce proteza basculeaza sau sa aiba o mare continuu, conectorii principali den- tomucozali
flexibilitate, fara insa sa compromita mentinerea etc. Efortul de stabilizare ori- zontala trebuie
protezei. distribuit pe mai multi din#, mai ales daca
Cro§etele se aleg in functie de topo- grafia implantarea acestora este afectata.
zonei retentive subecuatoriale: Pianurile de ghidaj de pe fetele distale
- daca retentivitatea favorabila se afla ale din#lor stalpi:
plasata vestibulo-mezial, singurul cro§et indicat O mica convexitate este indicat sa ramana
este cel mixt care, datorita flexibili- ta#i sale, are pentru a favoriza producerea bascularii prin
un efect de parghie mai re- dus asupra dintelui Tnfundare a protezei, fara a solicita prea mult
stalp; dintele stalp.
- daca retentivitatea favorabila se afla
vestibulo-distal, sunt indicate cro§etul divizat in Cand exista §i bre§e frontale:
„T" sau cro§etul circular Ackers deschis edental; Inchiderea breselor frontale cu punti mai
- daca retentivitatea favorabila se afla ales cand aceste bre§e sunt reduse. Aceasta
plasata in mijlocul fetei laterale se in- dica un solute se impune atunci cand dintii restanti au un
cro§et divizat in "I”; grad de mobilitate sau se realizeaza o proteza
- daca retentivitatea favorabila se afla care va fi mentinuta cu sisteme speciale gen
vestibulo-distal, dar este plasata aproape de culise;

333
 Conceperea protezei cu una sau mai multe scheletul metalic este integru, bine adaptat, iar
sei frontale cand: §eile sunt corecte privind extinderea §i
- exista atrofie osoasa marcata frontala; modelarea marginala.
- avem pierdere de substanja osoasa Rebazarea se face dupa un timp mai lung
frontala; de purtare al protezei care a dus la o atrofie
- bre§a frontala este foarte lunga; medie a crestelor. Este necesara o readaptare a
- pacientul solicita o serie de artificii in §eilor la creste, dar §i marginal, metoda indirecta
montarea dintilor; de rebazare fiind cea mai indicata.
- pacientul refuza prepararea dintilor Pentru a fi posibila captu§irea sau re-
restanti. bazarea, fata mucozala a §eilor trebuie sa fie din
acrilat.
Cand exista in acela^i timp bre§e
frontale §i laterale: EDENTAJII BITERMINALE REDUSE
Atitudinea va fi confectionarea unei punti 1. Protezarea provizorie (fig.7.9).
care sa cuprinda toti dintii restanti §i apoi Proteza partiala mobilizabila este alcatuita
realizarea unei proteze termino- terminale din doua §ei acrilice ce acopera Tn totalitate
ancorata cu cro§ete sau cu sisteme speciale. suprafata de sprijin §i sustin dintii artificiali
Realizarea unei proteze cu mai multe §ei anatomorfi. Conectorul principal acrilic palatinal
este o solutie mai putin fericita privind sau lingual va fi ame- liorat pentru sporirea
longevitatea dintilor stalpi, fizionomia §i confortului bolnavu- lui. Elementele de mentinere,
problemele de insertie. sprijin §i sta-

Necesitatea captu§irilor §i rebaza- rilor:

Captu§irile sunt necesare la protezele noi,
mai ales mandibulare, cand se constata ca testul
de rotate sagitala al protezei este pozitiv. Acest
test nu trebuie considerat ca o defectiune a
protezei, el datorandu-se unei reziliente mari a
mu- coasei crestelor alveolare. Se va face
captu§irea Tn §edinta de aplicare a protezei noi,
prin metoda directa.
Captu§irile sunt de asemenea necesare la
protezele purtate o anumita perioada de timp,
mai ales daca acestea au fost aplicate dupa
extract recente. Pentru a constata necesitatea
captu§irii, pacientul trebuie sa se prezinte la
control periodic. Daca testul de rotate sagitala al
protezei este pozitiv, iar gradul de atrofie al
crestelor este mic, se poate trece la captu§ire
prin metoda directa sau indirecta, numai daca

334
 bilizare sunt reprezentate de cro§ete simple - Doua §ei mixte terminale unite prin
cu deschidere edentala care sa se opuna eficient conector principal;

tendin|elor de basculare. - Conectorul principal va fi sub forma de

placuta palatina sau bara linguala;
- Elementele de menfinere, sprijin §i
stabilizare pot fi reprezentate de cro§ete turnate
din sistemul Ney sau Roach. Se mai indica
utilizarea cro§etelor R.P.I., Nally-Martinet,
Thompson;
- In cazul protezarii hibride se utili- zeaza
elemente speciale gen culisa extra- sau
intracoronara sau coroane telescop plasate
Fig. 7.9. Proteza par[iala mobilizabila bilateral obligatoriu pe ultimii doi dinfi.
Cu efect foarte bun antibasculant se poate
2. Proteza partiala mobilizabila utiliza cro§etul continuu, completat cu gherufe
scheletata (fig. 7.10): incizale.
Acest tip de protezare reune§te:

Fig. 7.10. Proteze scheletate

Alternativele terapeutice cel mai frec- vent Alegerea elementelor la nivelul carora
Tntalnite in practica la acest tip de edentate sunt se plaseaza sistemele speciale trebuie sa fie Tn
reprezentate de culisele ex- tracoronare, insofite deplin acord cu arcul de stabilizare §i designul
de bra|ul antibasculant, ce are ca scop conectorului principal.
contracararea tendin|ei de basculare distala a
construcfiei protetice hibride. Solufii practice clinice grefate pe

335
 particularitatea cazurilor clinice in clasa
I Kennedy
1. Protezarea partial acrilica flexibila
Pacienta V. M, 62 ani, diagnosticata cu
edentafie clasa I Kennedy maxilar §i mandibular,
la care indicii muco-oso$i §i odonto-parodontali Fig. 7.13. Clasa de edentate (dupa Forna)
negativi au pledat pen- tru alegerea variantei
terapeutice flexibile, diagnostic grefat pe Parcurgand treptele reabilitarii orale
sechelele postpolio- melita ale pacientei ce au complexe, indicii clinico-biologici odonto-
afectat manuali- tatea (fig 7.11, fig. 7.12). parodontali au fost optimizati, varianta
terapeutica finala, reunind protezarea fixa cu cea
maxilara flexibila, iar mandibular, ulterior refacerii
integritatii structurilor odon- tale prin tratament
specific teritoriului odon- toterapiei a urmat
protezarea flexibila (fig. 7.14).
Protezarea hibrida moderna ce utili- zeaza
elementele speciale de mentinere, sprijin §i
stabilizare constituie o alternativa terapeutica
ancorata Tntr-un teritoriu de mare precizie a
execu(iei tehnologice, con- ducand la o finalitate
clinica de succes, alegerea acestei solutii
terapeutice fiind Tn deplin acord cu un
caleidoscop factorial, fiecare fafeta surprinzand
detalii legate de particularitatea cazului, de
Fig. 7.11. Aspect initial caz clinic
execufia tehno- logica, de rigoarea clinica.
Cazul face reprezentarea acelea§i va-
riante acrilice ca forma inifiala de tratament,
utilizata ca solute de tranzi(ie Tn ve- derea
corectiilor la nivelul campului protetic existent la
care protezele anterioare nu mai corespundeau
din punct de vedere functional.

Fig. 7.12. Modele caz clinic

Incadrata Tn clasa E, subclasa 1 datorita
resorbjiei accentuate Tn cadranul I §i III, ten-
dintele de basculare pe care campul protetic le
genereaza vor fi contracarate de alegerea
solufiei terapeutice, Tn cadrul protezarii flexibile,
zona frontala fiind pozitiva datorita pre- zentei
dinjilor (fig. 7.13).

336
 Fig. 7.14. Aspectul final al reabilitarii cazului clinic

Semnele unei evolufii negative a su-

portului parodontal se reflecta la nivelul grupului
dentar fontal protezat acrilic, un factor negativ
fiind reprezentat §i de pozifia cro§etelor de
sarma, alese ca elemente de menfinere, sprijin §i
stabilizare Tn cadrul protezarii acrilice (fig. 7.15).
Acest tip de edentafie se regase§te Tn
clasa F din punct de vedere al edentatiei, avand
zonele de resorbtie plasate Tn ca- dranul I §i II,
In rezolvarea acestui caz clinic am optat
Tn acela§i timp la mandibula fiind interesata
pentru realizarea unei protezari hibri- de utilizand
zona frontala (fig. 7.16).
toate unitatile odonto-paro- dontale restante)
Protezarea provizorie a avut un rol esenfial
pentru a satisface echili- brul static §i dinamic al
Tn algoritmul terapeutic de reabili- tare orala, la
viitoarei protezari amovibile.
nivelul unitafilor odonto- parodontale utilizandu-
Exigen|a terapeutica, biomecanica §i
se masca Scutan, iar la nivelul zonei edentate
estetica a reunit protezarea metalo-cera- mica la
menfinandu-se vechea proteza acrilica.
nivelul 13, 12, 11, 21,22, 23, pre- vazute cu
culise extracoronare 13, 23 cu prag pentru bratul
de ghidaj, element ce contracareaza tending de
basculare a construct protetice mobilizabile,
coroana metalica la nivel 28 cu protezarea sche-
letata formata din doua §ei mixte metalo- acrilice

337
purtatoare de 4 respectiv 3 din|i acrilici Fig. 7.18. Aspecte ale probei scheletului metalic al

anatomorfi medio-cuspidati care respecta legea protezei par^iale mobilizabile scheletate

celor 3 H a lui Ackerman; conector principal

Fizionomia nerestaurata protetic tot-
palatin cu un design ameliorat §i ESMSS - culise deauna corespunzator, este problema care
extracoronare (matricea) la nivelul 13, 23, 28 (fig. poate genera pacien|ilor cele mai multe conflicte
7.17). de ordin psihic Tn primele zile ale purtarii
protezei, contribuind prin aceasta la prejudicierea
adaptarii biologice a constructiei protetice
amovibile. Prezenfa lezi- unilor de decubit daca
nu sunt remediate imediat pot Tntrefine sau
agrava o stomatita de proteza traumatica
conducand la croni- cizarea acesteia §i aparifia
complicafiilor.
Restaurarea estetica trebuie sa para
naturala, sa existe o armonie dento- dentara,
dento-faciala, care de cele mai multe ori nu se
traduce printr-o simetrie perfecta §i tinere|e
dentara.
Remarcam trecerea armonioasa de la
protezarea fixa la cea mobila prin interme- diul
elementelor speciale, armonia coloris- tica dintre
din|ii artificial! ai protezei scheletate, protezarea
fixa metalo-cera- mica atingand valen|e de
Fig. 7.17. Aspecte ale verificarii adaptarii infrastruc- turii armonie estetica (fig. 7.19).
metalice

In zona frontala am urmarit respectarea

formei, a dimensiunilor, a culorii dinfilor Tn acord
cu criteriile generale ale aspectului fizionomic,
astfel Tncat sa se Tnscrie Tn ar- moniafaciala
(fig. 7.18).
In cadrul etapei de adaptare imediata am
verificat daca dinfii artificiali restaurea- za
simetria arcadei, curbura vestibulara a arcadei
frontale §i a marginii incizale, vizibi- litatea
corespunzatoare a dinfilor Tn timpul fona|iei §i a
✓ \
surasului.

z* *

338
 Fig. 7.19. Finalitatea clinica a cazului (Cazuistica Prof.
Foma)

2. Aspecte ale solutionarii clasei I

Kennedy cu modificari:
In situatiile clinice in care apar modifi-
carile (fig. 7.20), rezultate optime din punct de
vedere al echilibrului biomecanic se ob- fin prin
combinarea elementelor speciale in acord cu
amplitudinea edenta|iei de la ni- velul spa|iului
edentat ce reprezinta modifi- carea. Astfel
culisele extracoronare pot fi combinate cu un
anumit tip de bara.
Prezenja brafului antibasculant la ni- velul Fig. 7.22. Aspecte finale ale protezei parfiale
mobilizabile scheletate
pragului frezat contracareaza tendin- tele de
Respectarea principiului biomecanic prin
deplasare spre distal pe care culisele
amplasarea corecta a celei de-a doua §ei la
extracoronare le indue (fig. 7.21).
nivelul spatiului edentat de pe hemiarcada opusa
conduce la distribuirea echilibrata a fortelor (fig.
7.22).

3. Protezare pe implante
O alternative terapeutica actuala este
reprezentata de solu|ia implantara.

Fig. 7.20. (Cazuistica Clinica §i Terapia EPI - Iasi)

Fig. 7.23. Clasificare (dupa Forna)

Acest caz clinic este grefat pe clasa F1

ii
i ’■ r (dupa Foma), zonele de resorb|ie inte- resand
l maxilarul §i mandibula, aceasta Tncadrare
oferind deja date despre defici- enjele func|ionale
ale cazului clinic (fig.7.23, fig. 7.24).
Fig. 7.21. Aspecte ale structurii restaurarii fixe §i barei,
ca element special de menfinere, sprijin §i stabilizare

339
 Fig. 7.24. Examen paraclinic initial

Implantele utilizate au fost repre-

zentate de:
MISS LANCE STANDARD 14: 3,75 X 13;
15:4,20X13;
MISS LANCE WIDE 16: 5 X 10
Fig. 7.26. Aspecte clinice §i paraclinice
MISS BIO COM 23: 3,30 X 13; 24: 3,75 X 8 postimplantare

Gradul de resorbfie §i atrofie a crestei

edentate a presupus realizarea manoperei de
sinus-lift in cadrul pregatirii specifice (fig. 7.26).
Finalizarea acestui caz clinic (fig. 7.27), la
momentul actual este ancorata in sfera sociala,
insa protezarea partial mobila de la nivel
mandibular asigura o transmitere redusa a
Fig. 7.25. Aspecte ale protocolului implantar (Cazuistica
Dr. N. Forna) fortelor, ceea ce confera stabilitatea situa(iei
clinice pana la reabilitarea f inala.
In acord cu arhitectura campului pro- tetic
in cadranul I au fost aplicate 3 implante, in cel
de-al ll-lea cadran, 2 implante (fig.7.25, fig. 7.26).

Fig. 7.27. Aspect final al cazului clinic

EDENTAJIA DE CLASA A ll-A

340
 KENNEDY extruzia antagoni§tilor cu limitarea verticals a
Rezolvarea acestor edenta|ii uniterminale spatiului protetic potential; migrari den- tare prin
unilateral este foarte apropiata de cea a claselor distalizarea grupului dentar ce limiteaza
I. edentatia, cu instalarea maloclu- ziei Tnsotita de
Caracteristici: malrelatie cranio-mandibu- lara in plan orizontal;
Morfologic: -absenfa unitafilor odon- to- bascularea mandibulei Tn plan frontal, cu intruzia
parodontale in zona terminala a arcadei de o condilului; tulburari de echilibru neuro-muscular
singura parte a acesteia, constituind ceea ce mai §i solicitare neuro-musculara inegala. Edentatia
numim §i edentate uniterminala. Ea poate poate fi Tnsotita de leziuni odontale,
cuprinde dinfii laterali §i se poate extinde §i spre parodontopatii marginale, sindrom de atro- fie
zona anterioara a arcadei. alveolara care duce la desfiintarea re- bordului
Functional: alveolar. Tuberculul piriform §i tu- berozitatea
Edentata molara uniterminala (1-3 din(i) nu maxilara se pot atrofia §i §terge. Edentatia
se manifesto functional prin tulburari majore uniterminala este cel mai greu de echilibrat §i
masticatorii, fizionomice, de degluti|ie sau agraveaza prognostics unei viitoare protezari.
fonetice, pentru ca organis- mul compenseaza Caracteristicile biomecanice ale
functia prin intermediul arcadei restante. edentatiei partiale clasa a ll-a trebuie legate Tn
In cazul unei edenta|ii extinse, tulbu- rarile principal de plasarea fortei de solicitare Tn afara
functionale devin mai evidente. Masticatia este poligonului de sustinere parodontala datorita
unilateral^, dificila, fonatia perturbata prin existentei de organe odonto-parodontale limitrofe
modificarea rezonatorului bucal, fizionomia doar mezial (fig 7.28). Posibilita|ile terapeutice
alterata prin asimetriza- rea figurii, iar deglutijia repre- zentate de mijloace adjuncte trebuie core-
modificata prin pre- lungirea timpului de deglutitie late cu modalitatea de realizare a sprijinu- lui:
datorita lipsei de stabilitate a mandibulei care mixt sau muco-periostic. Oricum va exista
tapoteaza in cautarea sprijinului centric. Prin tending de basculare a §eilor distale prin
modificarea tiparelor de dinamica mandibulara §i infundare datorita rezilientei mucoasei,
prin tulburarile morfologice articulare pro- duse, accelerand sindromul de resorbfie §i atrofie
edentatia terminala constituie unul din punctele alveolara. Reoptimizarea protezei prin capture
de piecare in sindromul dis- functional al nu rezolva problema definitiv pentru ca resorbjia
sistemului stomatognat. continua datorita solicitarii mecanice. Are
Clinic importanfa bra|ul de parghie care este mai mare
Din punct de vedere clinic, edentatia de cu cat edentatia este mai Tntinsa, de aceea este
clasa a ll-a Kennedy se manifesta ca o absenja a absolut necesara respectarea legilor Ackermann,
unitatilor odonto-parodontale din zona terminala Connod etc. Datorita posibilitatilor dificile de
a unei singure hemiarcade §i este Tnsotita sau contracarare a tendin(elor de infundare §i
nu de tulburari disfunctionale. In aceea§i desprindere distala a §eilor terminate, se va
categorie clinica se Tns- crie ?i problema proceda Tntotdeauna la o echilibrare prin
aparitiei complicatiilor. prelungi- rea sprijinului pana pe hemiarcada
De regula, absenja dintilor determina: opusa.

341
 edentatia este mai Tntinsa, cu atat obli- citatea
axului de rotate este mai importanta, iar natura
forfelor produse de mi§carea de rotafie este mai
nociva pentru fesuturile de sprijin, adica pentru
dintele care margine§te edentatia (fig. 7.30).

Fig. 7.30. Determinarea parghiei de mcarcatura LC

In cazul masticarii alimentelor lipi- cioase,
se determina bratul de parghie maximal prin

Fig. 7.28. Caracteristicile biomecanice ale edentatiei

distanja dintre axul principal de rotate §i dintele
partiale clasa a ll-a protetic cel mai indepartat de acest ax. Pentru a
Aria de sustentafie este delimitata de: obfine bratul de stabilizare optimal se cauta
- o linie meziala care trece prin fata celui punc- tul de sprijin cel mai indepartat, din punct
mai anterior dintre dintii protetici; de vedere mezial §i perpendicular, de axul de
- o linie distala care trece prin sprijinul rotate.
dentar cel mai posterior din partea cu din|i. Ca §i in cazul claselor I, se poate:
Axul principal de rotafie trece prin sprijinul - diminua bratul parghiei, reducand
dentar care margine§te edentatia §i sprijinul numarul de dinji protetici, de fiecare data cand
dentar controlateral cel mai posterior (fig.7.29). ocluzia o permite;
-diminua bratul parghiei, deplasand in
distal punctul de retentie de pe dintele care
margine§te edentatia
Atunci cand o indicate de proteza fixate
este plasata pe din|ii care marginesc edentatia,
elementele speciale ofera avan- taje estetice
considerable, mai ales in re- zolvarea acestor
clase II.
Pe planul retentiei indirecte, dispoziti- vele
intracoronare, impunand un ax de insertie foarte

Fig. 7.29. Edentate maxilara de clasa a ll-a: aria de precis, lasa, in general, foarte putine posibilitati
sustentatie §i axul principal de rotate de deplasare a scheletului. In acela$i timp,
anumite dispo- zitive extracoronare au
Atunci proteza are tendin|a de a se roti in mecanisme care le permit sa evite deplasarea.
jurul acestui ax diagonal. In plus, cu cat

342
Totu§i, elementele speciale nu pot in nici un caz contrabasculant reprezentat de pintenul ocluzal
sa asi- gure singure o retentie indirecta eficace. §i conectorul sau secundar mai are §i rolul de a
Utilizarea lor nu-l poate autoriza pe medic sa se mentine conectorul principal Tntr-o pozijie fixa,
lipseasca de elementele scheletului, concepute Tmpiedicandu-i deplasarea catre tesuturi.
special pentru a asigura retentia indirecta Stabilizarea orizontala se asigura prin
(elemente de sprijin ocluzale se- cundare sau elemente cunoscute la care se adauga §i
elemente de sprijin corono- cingulare) cro§etul Bonwill.
Caracteristici:
Planul de ghidaj se va realiza ca pentru
- extinderea bazei protezei §i in zona
edentatia de clasa I.
hemiarcadei integre;
- elementul de mentinere indirecta
Atitudinea fata de bre$ele secun- dare:
(contrabasculant) este unilateral §i se pla- seaza
Una sau mai multe bre§e frontale:
pe partea opusa edentatiei;
- punte frontala §i o proteze uniterminala;
- pe partea hemiarcadei integre, pentru
- proteza cu doua sau mai multe §ei.
mentinerea directa, sprijin §i stabilizare se aplica
Bre§ele laterale: creeaza o situate clinica
un cro§et Bonwill.
favorabila realizarii unei proteze cu doua §ei.
Sprijinul protezei va fi mixt rigid in
Mentinerea, sprijinul §i stabiliza- rea se pot
majoritatea cazurilor. La mandibula, cand
realiza mult mai u§or §i mai efi- cient.
rezilienta mucoasei crestei terminale este mare,
- o §ea laterale sprijinita la ambele capete
se poate utiliza sprijinul mixt articulat.
pe din# prin pinteni plasafi langa edentafie §i
mentinuta cu doua cro§ete;
MIJLOACELE DE MENflNERE
- o §ea laterala sprijinita pe o bare care
DI RECTA §1 INDIRECTA
solidarizeaza dinfii stalpi acoperi|i cu
Mentinerea directa pe partea edentatiei
microproteze.
terminale se face cu unul dintre cro§etele
Inchiderea bre§ei laterale cu o punte are
amintite la protezele de clasa I. Pe partea
dezavantajul de a crea conditii bune de
hemiarcadei integre, intre mola- rii I §i II se aplica
masticate pe partea respective, ceea ce
un cro§et turnat circular Bonwill al carui conector determine pacientul se nu mai poarte proteza
secundar se termina in conectorul principal. care i se pare inconfortabila §i nejustificate.
Mentinerea indirecta se aplica pe he- Nepurtarea protezei, realizate pentru edentatia
miarcada integra, opus edentatiei. In functie de terminaie, atrage dupe sine migrarea verticaie a
intinderea edentatiei, elementul contrabasculant antagoni§tilor cu consecinfele cunoscute.
este reprezentat de:
- pinten ocluzal plasat in foseta meziala a Bre§ele frontale §i laterale:
primului premolar, cand edentatia este molara; Edentata de clasa a ll-a complicate cu
- cro§et in "U" cand lipse§te tot grupul de bre§e frontale §i laterale poate beneficia de mai
dinti laterali; multe variante de tratament prote- tic, mergand
- conectorii principal dento-mucozali. de la realizarea uneia sau mai multor pun#,
In edentatia clasa a ll-a, elementul pentru inchiderea mai ales a bre§elor mici,

343
solidarizarea din#lor limitan# prin bare peste 7.31).
care se aplice §eile.
§eile care se aplice peste bare sunt
prevezute pe fata mucozaie cu un ceieret sau o
clame metalice care realizeaze sprijinul
parodontal, o excelente stabilizare orizontaie o
protezei §i mentinere directe prin frictiunea dintre
bare §i ceieret-

Necesitatea rebazarilor:
§eile laterale trebuie ceptu§ite cand
proteza s-a realizat la scurt interval dupe
extractii. De§i au sprijin parodontal, §eile laterale
trebuie se vine in contact intim, cu creasta pentru
a impiedica acumularea de resturi alimentare
sub ea.
Cand o proteze prezinte o §ea terminaie §i
una laterala este indicat se se face ceptu§irea
sau rebazarea ambelor §ei odate.
Pentru edentatia uniterminaie reduse sunt
urmatoarele variante terapeutice:
a. Protezarea acrilica de urgenfa:
Fig. 7.31. Solutfi provizorii acrilice
proteza Kemmeny uniterminala alcatuite sub
forma unei §ei terminaie prelungita pe versantele c. Proteza cu miniconector metalic se
vestibulare §i orale ale arcadei alveolare. indica atunci cand suportul muco-osos este bine
Elementele de mentinere §i stabilizare reprezentat, cu tuberculi piriformi §i tuberozitafi
utilizate in acest caz sunt cro§ete simple acrilice, proeminente, unitati odonto- parodontale cu o
acrilo-metalice sau metalice care prin insertia lor buna stabilitate biomeca- nica, fiind alcatuita din
pe prelungirile vestibulare §i orale ale §eii capete urmatoarele ele- mente:
o elasticitate deosebite §i pot permite utilizarea • §ea protetica mixta ce susjine dintii
retenti- vite#ilor dentare §i alveolare de pe artificiali anatomorfi §i care trebuie sa fie cat mai
ambele versante ale arcadei alveolo-dentare. extinsa, acoperind versanfii crestei edentate
b. Protezarea parfiala mobilizabila pana in zona de reflexie. Extinde- rea maxima a
acrilica: Prin volumul mare, precum §i prin sprijinului este necesara datorita posibilita|ilor de
imposibilitatea utilizarii unor mijloace de torsiune ale apara- tului Tn jurul §eii dar §i prin
mentinere eficiente, aceaste solute terapeutice Tnfundare distala. Aceste inconveniente
are doar caracter social, dar devine de electie in biomecanice dicteaza cuprinderea Tn totalitate
asocierea edentatiei cu parodontopatie in stadiul sub §eaua protezei a zonelor biostatice repre-
avansat, pregatind o protezare imediata (fig. zentate de tuberculul piriform §i tubero- zitafile

344
maxilare. Dintii artificiali vor avea acelea§i
caracteristici ca §i Tn proteza Kemmeny
respectand Tn configuratia mon- tarii legile
Ackermann, Chays, Connod.
♦ miniconectorul uniterminal este re-
prezentat de un conector principal metalic sub
forma de placufa mucozala. Acesta se poate
extinde spre anterior cu o prelungire metalica
sub forma de placuta cu aspect de aripioara
palatina sau linguala cu rol antibasculant §i de
sprijin. Pe de alta parte prelungirea anterioara a
miniconectorului terminal are §i rolul de a oferi
insertie ele- mentelor de mentinere, sprijin §i
stabilizare extinse cat mai anterior Tn scopul
maririi arcului de mentinere §i stabilizare.
• elementele de mentinere, sprijin §i
stabilizare utilizate pentru rezolvarea aces- tui tip
de edentate sunt reprezentate de cro§etele
turnate cu brate active plasate pe versantele
meziale §i distale ale fetelor vestibulare ale
premolarilor, cu elasticitate suficienta pentru a se
evita efectul de torsiune ce apare datorita unui
ancoraj prea rigid (§eua rigida se Tnfunda distal,
iar un cro§et prea rigid pe dintele limitrof are
actiune scoliodontica cu suprasolicitare §i
Tnclinare distala).
De electie se utilizeaza cro§etul flash §i
cro§etul Bonyhard, proteza fiind preva- zuta cu
contracro§et oral la nivelul premo- larului prim §i
secund sustinut de un conector secundar. Mai
pot fi utilizate: cro§etul R.P.I. (Kroll), cro§etul Tn
“T”, Tn “Y”, Tn “I”, agrafa, §i alte tipuri de cro§ete
turnate. In utilizarea tuturor acestor tipuri de
cro§ete se urmare§te Tnca din faza de
concepere

345
ca pintenul ocluzal sa se plaseze Tn foseta 7.32a). meziala
a premolarului prim §i secund (fig.
 Fig. 7.32a. Soluiii protetice reprezentate de proteze scheletate §i hibride cu miniconector metalic

Fig. 7.32.b. Proteze scheletate cu sprijin pe hemiarcada integra

In acela§i scop pot fi utilizate §i ele- necesitand preparatfa substructurilor organice

mente speciale de menjinere, sprijin §i sta- §i acoperirea lor cu elemente de Tnveli§
bilizare reprezentate de: coroane telesco- pate metalice sau semifizionomice. Au indicajii
sau culise, combinandu-se culisa extracoronara precise cand cei doi premolari au leziuni
cu culisa intracoronara (culisa extracoronara Tn odontale constitute, altfel aplicarea lor este
por^iunea distala a premolarului al doilea, iar nebiologicS. Este cert cS sunt ne- cesare §i ate
cea intracoronara Tn zona interpremolara conditii reprezentate de di- mensiunea dentarS
sustfnuta prin bra( de ghidaj). Avantajul utilizarii suficientS, din|ii nanici pu|in volumino§i §i
unor astfel de elemente este ca ele sunt insuficient de inal|i nu vor permite utilizarea
discrete, au un efect bun antibasculant, se opun acestei solu(ii tera- peutice. Utilizarea
eficient fortelor orizontale, ofera posibilitatea elementelor speciale de mentinere, sprijin §i
solidarizarii din|ilor de sprijin. Dezavantajul este stabilizare cunoa§te Tn ultimul timp o largS
reprezentat de sacrificiul biologic mare, extindere.
 Proteza par^iala mobilizabila scheleta- ta lizand blocajul extruziei antagoni§tilor;
are §eua construitS dupS acelea§i prin- cipii • arcada antagonists edentatS cu
descrise anterior §i arcada artificials respectand conditia aplicSrii §i la acest nivel a aceleia§i
configurajia crestei dupa legile deja menjionate. solujii;
Conectorul principal are rolul de a pre- • arcadS antagonists rezolvatS prin
lungi arcul de stabilizare pe hemiarcada protezare mobilS;
simetrica a§a cum de fapt indicS diagrama • leziuni odontale coronare pe dinti
statics Tn cazul edentatiei terminale. limitrofi;
In raport de intensitatea fortei ce • creastS edentatS resorbitS cu lipsa
actioneaza asupra aparatului, cro§etele vor fi conditiilor de stabilizare necesare unei pro- teze
aplicate numai pe din|ii limitrofi ai arcului de adjuncte;
stabilizare indicat de diagrama statica sau vor • dinti cu parodontiu integru;
cuprinde Tntregul grup dentar situat Tntre cele • ocluzia normals;
douS puncte. In acest scop din conectorul • absenta parafunctiilor.
principal se vor desprinde con- ectori secundari Bre§ele suplimentare plasate la distantS
care vor sustine cro§ete turnate aplicate pe de edentatia terminals, protezabile fix se vor
premolarul prim §i secund ca §i pe ultimul Tnchide prin punji independente atunci cand
molar. solutia terapeuticS uniterminalS este rezervatS
Se mai practicS §i stabilizarea protezei edentatiei terminale. Bre§ele vor rSmane
prin cro§ete Bonwill cu §ase bra|e cu con- deschise atunci cand se alege solutia
exiunea Tntre premolarul 2 §i molarul 1 (fig. scheletatS sau acrilicS cu conector simetric. In
7.32 b). O solufie mutilantS a constituit-o la un cazul asocierii unei bre§e reduse pe aceea§i
moment dat realizarea unei modificSri prin hemiarcadS se prefers o construct plurals care
extracjia molarului de §ase ani Tn sco- pul sS rezolve concomi- tent bre§a Tn cauzS §i
aplicarii la acest nivel a unei §ei stabili- zatoare extensia distalS. Aso- cierea cu bre§e tntinse
§i a unor elemente de mentinere mai active. impune de la Tnceput solutia mobilS unicS ce
De§i condamnabilS, aceastS solu|ie mai este va rezolva §i edentatia terminals. §i Tn acest
Tntalnita, spre surprinderea noastrS, Tn caz se
practica.
In cazul prezen(ei unor leziuni odontale
pe hemiarcada opusS Tn zona arcului de
stabilizare ca §i pe din|ii limitrofi edentatiei
terminale, se indica utilizarea elementelor
speciale de mentinere, sprijin §i stabilizare
plasate pe microproteze de aco- perire care au
§i rolul refacerii coronare.
d. Solufia de protezare fixa are
urmStoarele indicate
• arcada antagonists protezatS rea-
 prefera Tnchiderea bre§elor frontale proteza- Solu|ia terapeutica fixa poate include in
bile fix prin pun# fixe. In acest ultim caz pro- tezarea structura sa o extensie de dimensiunea unui
mobila scheletata va rezolva numai bre§a intinsa premolar, Tn contextul unei protezari mobile pe
lateral §i edenta|ia terminala. celalalt maxilar (fig. 7.33).

Fig. 7.33 Solutfi de protezare fixa

Solutii terapeutice Tn edenta(iile Asocierea acestui tip de edentate cu
uniterminale intinse: bre§e Tn zona laterals opusa reprezinta o
1. Protezarea de urgen|a prin proteza cu situate avantajoasS din punctul de vedere al
conector acrilic complet trebuie avuta Tn vedere stabilizSrii protezei partiale mobilizabile prin §ei
p£na la realizarea solu|iei definitive incastrate in arcada dentara rezi- dualS,
reprezentate de o protezare mobila prin proteza stabilizarea acestui tip de proteza fScandu-se
parfiala mobilizabila scheletata cu conector de la caz la caz ca §i Tn exem- plul oferit
metalic extins §i la hemiarcada opusa urmarind anterior.
asigurarea conexiunilor secundare pentru arcul Tnchiderea bre§elor prin restaurari fixe
de stabilizare. este recomandabila numai in cazul bre§elor
In cazul Tn care arcada dentara rezi- frontale, caz Tn care se poate extinde sprijinul
duala este com pacta dar afectata de o pa- restaurSrii fixe §i la ultimii doi dinji ce limiteazS
rodontopatie marginala cronica profunda de mezial edentajia terminals pe care se vor putea
gravitate u§oara sau medie, se reco- manda aplica ele- mente speciale de mentinere, sprijin
utilizarea cro§etului continuu ce ofera insertii §i stabilizare.
anterioare pentru gherujele incizale §i se
asociaza Tn zonele laterale cu cro§ete ce
traverseaza arcada.
 Edentata uniterminala cuprinzand Tn regim de urgent, precum §i protezarea cu
Tntregime grupul molar §i premolar contraindice miniconector metalic (fig. 7.34).
cu desavar§ire proteza Kem- meny chiar §i Tn

Exemple clinice: Schmorl), discuri pensate.

1. Aplicajii clinice ale
miniconectorului elastic:
Cazul clinic ales se Tncadreaza pe li- nia
particularitatilor §i exigenjelor pe care le ridica
terapia la pacien|ii tineri este repre- zentat de
pacienta de 34 ani, diagnosticate cu Boala
Scheuermann-Mau (cifoza ju- venila)
asociata cu fenomene artrozice la nivelul
membrelor superioare.
Radiologic se constate neregularitatf ale
platourilor vertebrale, hernii intraspongioase,
tasarea corpilor vertebrali in jumatatea
anterioara cu instalarea unei cifoze. Spajiile
discale sunt Tngustate. Nucleii epifizei de la
nivelul unghiurilor an- terioare a corpilor
vertebrali sunt absenji. Uneori boala nu este
decelate in faza evolutive, Tncat diagnosticul se Fig. 7.35. Aspecte radiologice ale bolii Scheuermann
stabile§te retrospects pe baza modificerilor Mau
radiologice constatate la varsta adulte: vertebre
de aspect cuneiform, neregularitefi ale platou-
rilor vertebrale, hernii intraspongioase (no- duli
 in egala masura se constata modifi- cari Reabilitarea orala complexa a cazului s-a
osoase la nivelul membrelor superioa- re (fig. produs prin reunirea protezarii conjuncte la nivel
7.35). maxilar §i mandibular cu o protezare limitata
Aceasta pacienta prezinta edentate amovibila a spatiului edentat cu miniconector
partiala intinsa maxilara.respectiv mandibu- elastic la nivel mandibular, solute de tranzitie
lara, clasa I Kennedy cu 3 modificari, §i clasa a pana la restabilirea parame- trilor ocluziei
ll-A Kennedy de etiologie mixta, ce antre- neaza statice §i dinamice precum §i a parametrilor
tulburari func|ionale masticatorii, fizi- onomice, articulari.
de deglutitie, evoluand lent, dand complicatii
locale ca resobjia §i atrofia crestei edentate §i
disfuncfie articulara, avand prognostic favorabil
in caz de tratament, Tn pre- zent nefiind tratata.

Fig. 7.38. Miniconector elastic - solutia terapeutica

mobilizabila pentru cadranul IV

Solutia terapeutica finala a tost de-

pendents de starea locala, astfel etapele de
reabilitare la nivelul fiecarui parametru afectat s-
au derulat in ordinea lor fireasca ,accente
Fig. 7.36. Aspectul initial al cazului clinic
importante imbracand restabilirea planului de
ocluzie corect, consecinta fireasca a
complicajiilor locale generate de edentajia
netratata §i de migrarile in plan vertical,
respectiv orizontal.

2. Protezare pe implante
Urmatorul caz clinic este ancorat in clasa
G1 (dupa Forna), resorbfia regasin- du-se Tn
cadranele 2 §i 4 (fig. 7.39).
Solutia terapeutica a fost reprezen- tata
de amplasarea a 3 implante TBR OCY IN SYST
24: 3,5 X 10,5; 26: 3,5 X 10,5 ; 27: 3,5 X 10,5.
Asociata cu sinus-lift, urmata de pro-
tezare metalo-ceramica (fig. 7.40, fig. 7.41).

Fig. 7.37. Aspectul final al cazului clinic - restaurare

fixa
Fig. 7.39. Aspecte clinice §i paracl inice
inhale (Cazuistica Dr. N. Forna)

Fig. 7.41. Cazuistica Prof. Forna

Aspecte finale ale reabilitSrii implanto-protetice

Fig. 7.40. Aspecte intraoperatorii ale

pregatirii specif ice prin sinus lift
 EDENTATA DE CLASA A lll-A
KENNEDY
Edentata de clasa a lll-a Kennedy se
caracterizeaza morfologic prin absenfa unitatilor
odonto-parodontale in zonele tri- turante ale
arcadelor, bre§a edentata fiind limitata mezial §i
distal de dinfi.
Functional edenta|ia nu produce tulburari
ansamblu.
functionale cand amplitudinea este redusS, dar
Complicatiile sunt multiple §i se refers la
determina impotent mas- ticatorie, desfiintarea
migrarea dentarS cu distrugerea arhitec- turii
ghidajului de grup, tulburari de deglutitie, fonatie
parodontale, blocarea ocluziei, aparitia
§i fizionomie relative atunci cand bre§a este
punctelor de contact prematur, instalarea
extinsS.
parodontopatiilor marginale prin suprasoli-
Clinic: Aspectele clinice sunt date de
citare §i traumatism. Se produc modificarea
absenja unitat;ilor odonto-parodontale, de
relatiilor mandibulo-craniene §i instalarea
numSrul din|ilor absentf, de pozitfa lor, de
sindromului disfunctional al sistemului sto-
starea functionala a sistemului stomatognat in
matognat §i a tulburarilor generale declan§ate dainuie Tn literature de specialitate. Astfel
de acesta. exists conceptia greets cS absenta unui singur
Biomecanic situajia este mai favorabilS dinte Tn zona laterals nu se trateazS, ori
decat in cazurile de edentate expuse anterior, cuno$tintele actuate aratS cS absenja acestuia
datoritS prezenjei din|ilor §i in zona distala a produce tulburSri majore ate ocluziei §i legate
bre§ei, in acest fel bre§a fiind circumscrisS unui de acestea, tulburari complexe care pot §i tre-
poligon de sustinere parodontalS. Orice buie sS fie evitate prin tratament de urgenJS §i
absents dentara, chiar §i a unui singur dinte cu caracter profilactic.
determina modificSri ocluzale adeseori
ireversibile. Pierderea punctelor de contact cu 1. Protezarea flexibila
mal- pozi|ii dentare izolate §i de grup determina Acest tip de edentatie de clasa a lll-a,
modificari atat la arcada afectata de edentatie datoritS coroborSrii parametrilor negativi ce
cat §i la cea antagonists, modificSrile mergand caracterizeazS suportul muco-osos §i den- to-
“Tn pats de ulei” de-a lungul arcadelor alveolo- parodontal a beneficiat de protezare elastics,
dentare §i deter- minSnd tulburari ireversibile alcStuitS din conector principal sub forms de
ale parodontiu- lui de sustinere. Consecinfele plScutS palatinS, douS §ei acrilice §i cro§ete
unei singure pierderi dentare sunt grave, acrilice plasate la nivelul structurilor dentare
generand aparitia unui dezechilibru local §i limitrofe spa|iului eden- tat (fig. 7.42).
loco- regional care odatS instalat declan§eazS
tot cortegiul tulburarilor ulterioare. Aceste
tulburari locale perturbs §i homeostazia
sistemului prin ruperea mecanismelor de
reglare soldate cu declan§area sindromului
disfunctional al sistemului stomatognat.
Refacerea vechiului echilibru morfologic §i
functional este uneori extrem de dificila.
Avand Tn vedere tulburarile majore pe
care orice absents dentarS le determinS trebuie
bine implementat Tn con§tiinta profe- sionalS a
fiecSrui specialist ca edentatia intercalatS
redusS, ca §i celelalte tipuri de edentatie,
reprezinta o urgenJS terapeuticS atat din punct
de vedere profilactic cat §i din punct de vedere
curativ. De aceea se im- pune inchiderea de
urgenJS a bre§ei edentate fie prin protezare
mobilS provizorie, fie fixS provizorie, pans la
rezolvarea definitivS. Acest aspect terapeutic
este valabil pentru orice tip de edentatie §i
impune revizuirea conceptiilor eronate care
 4,70X11,5; 37: 4,70X 10

Fig. 7.43. Aspecte inhale ale cazului clinic

Reabilitarea finala a constat in doua

restaurari fixe metalo-ceramice (fig. 7.44).
In acest caz, scheletul protetic se inscrie
perfect in interiorul ariei de sustentatie. Bratele
de parghie §i bratele de stabilizare se
echilibreaza reciproc. Deoarece to|i din|ii
inlocuiti se afla in interiorul poligonului de
sustentatie, stabilitatea protetica este maximala
Fig. 7.42. Aspectul final al protezarii mixte
§i de aceea, in acest caz anume, adaugarea de

2. Protezarea pe implante elemente de sprijin indirecte prezinta pu^in

Abordarea moderns a edentajiei de clasa interes).

a lll-a consta in aplicarea de implante, urmata Adaugarea unui element de retentie

de restaurarea fixa pe implante. indirect poate, totu§i, in unele cazuri cli- nice, sa

Un caz elocvent este cel al pacientu- lui permits realizarea unor schelete evolutive,

GC, 36 ani (fig. 7.43), la care solu|ia protetica a atunci cand pierderea unuia sau a mai multor

fost reprezentata de solu£ia implantara ce a elemente de sprijin dentare posterioare este

reunit cate 3 implante pe fiecare cadran edentat previzibila, aceasta pier- dere transforms clasa

redus: a lll-a, in clasa I sau in clasa a ll-a.

MIS BIO COM STANDARD: 47-1: 4,20 X 13; Edentata de clasa a lll-a se trateaza, de
47-2: 4,20 X 13; 46: 4,20 X 13 obicei, cu ajutorul punfilor. Exista insa
MIS BIO COM WITE: 35: 4,70 X 13; 36: posibilitatea ca aceste edenta|ii sa fie tra- tate §i
cu proteze partiale mobilizabile scheletate
unilaterale mai ales cand edenta|ia nu
depa§e§te doi dinfi. (Fig. 7.45). Cand edentafia
este mai lunga sau se urmare§te ob|inerea unei
mai bune stabilizari proteza se va extinde §i pe
he- miarcada integra unde se aplica un cro§et
circular de tip Bonwill.

Fig .7.45. Solutie terapeutica mobilizabile utilizand

atachementurile

In mod obi§nuit insa, cu proteze partiale

mobilizabile scheletate se trateaza edentafia de
clasa a lll-a complicata cu o bre§a suplimentara
pe hemiarcada opusa.
Sprijinul acestor proteze va fi intot-
deauna parodontal. Pintenii ocluzali vor fi
plasati in fosetele de langa edentafie. Daca se
prevede ca unul dintre din|ii stalpi distali se va
pierde intr-un viitor destul de apropiat, sprijinul
pe stalpul mezial se va face in foseta meziala,
astfel ca dupa extracfie proteza sa poata fi
recondifio- nata, iar sprijinul parodontal sa
acfioneze ca in edentajia terminala.
Fig. 7.44. Cazuisticd Profesor Forna. Aspect final caz Edentata de clasa a lll-a este favorabila
clinic post implantar
utilizarii pentru sprijin §i menjinere a sistemelor
speciale gen cu- lise, coroane telescop sau
capse.
In condifiile unor dinfi stalpi cu va- loare
parodontala diminuata este indicat ca ace§tia
sa fie solidarizati prin bare. $eile protezei se vor
sprijini pe aceste bare, care in acela§i timp
servesc §i la menfinerea §i stabilizarea
protezei.
 MIJLOACELE DE MENJINERE Daca edentatia de clasa a lll-a se
DIRECTA §1 INDIRECTA complies cu o bre§a frontala mai mare se
Mentinerea directa se poate face prin realizeaza o proteza de clasa III prevSzutS §i
orice tip de cro§et, insa acestea se aleg in cu o §ea frontala.
functie de condole specifice situafiei cli- nice. Necesitatea captu§irilor:
Spre deosebire de edentafiile terminate, in In mod obi§nuit protezele din aceastS
edentate de clasa a lll-a ne intereseaza numai edentajie nu trebuie capture deoarece au sprijin
gradul de flexibilitate al bra|elor retentive in plan parodontal. DatoritS acestui motiv unii autori
orizontal. Se vor utiliza patru cro§ete aplicate la recomandS ca §eile sa aibS fata mucozalS
extre- mitafile §eilor. Zonele retentive ale dintilor metalicS.

stalpi nu trebuie sa depa§easca 0,25 mm. Cand protezele insa sunt aplicate dupS
extract recente, cSptu§irea este necesara. De§i
Pentru mentinere pot fi utilizate in bune
§eile nu se sprijinS pe mucoasS ele trebuie sa
conditii sistemele Speciale gen cu- lise,
aiba contact intim cu crestele pentru a evita
telescoape, bare cu calareti.
retentive alimentare.
Mentinerea indirecta nu este necesa- ra,
Tipul de amprenta indicata:
deoarece protezele ce rezolva edenta- |ia de
Pentru realizarea acestor proteze este
clasa a lll-a nu determine bascula- rea prin
indicata portamprentS cu portamprentS
desprindere. Singura rotafie pe care o pot face
individuals §i un material din grupa elasto-
aceste proteze este rotafia laterals, care se
merilor de sintezS, de consistent medie. Poate
datoreaza unei gre§eli de plasare a dintilor
fi utilizatS §i o amprenta functionala de spSlare,
artificiali in afara liniei de sprijin parodontal.
dar numai pentru realizarea unor proteze
Stabilizarea protezei este asiguratS
maxilare.
perfect de cStre elementele rigide ale cro§etelor
sau de catre sistemele speciale. Din acest EDENTAJIA DE CLASA A IV-A
punct de vedere, proteza ce protezeazS o KENNEDY
edentate de clasa a-lll-a are cea mai buna Aceasta clasa coniine edentatiile in-
stabilitate. tercalate anterioare, repartizate de o parte §i de
Planurile de ghidaj sunt indicate §i vor fi alta a axului median al arcadei.
realizate prin §lefuire pe fetele proxi- male ale Din punct de vedere morfologic, edentatia
dintilor stalpi, vecine edentatiei. de clasa a IV-a Kennedy se caracteri- zeazS
Atitudinea fata de bre§ele supli- prin absenja unitStilor odonto- parodontale din
mentare: zona frontala a arcadei alveolo-dentare.
In functie de situafia clinica se indicS ca Absenta unitatilor odon- tale din zona frontala a
bre§ele suplimentare sa fie inchise cu punti. arcadei, determinS functional tulburSri majore
DacS bre§ele suplimentare sunt nu- fizionomice, fo- natorii §i de incizie a
meroase, cea mai indicatS solute ar fi puntea alimentelor.
totals sau o proteza cu mai multe §ei. Clinic se caracterizeazS prin semne
subjective §i objective legate de aspectul
morfologic §i functional expus anterior, intens
acuzate de bolnav §i determinand intotdeauna
prezentarea la medic. Tulbu- rarile fizionomice
domina tabloul edenta- tiei, deoarece func|ia de acest tip de edentate impune o Tnmultire a
incizie poate fi supleata, iar fonatia se bratelor de retentie din cauza fortelor
restabile§te prin feed-back auditiv in timp relativ importante dezvoltate Tn pozitii instabile, Tn
scurt de la edentare. Cu cat amplitudinea timpul masticatiei alimentelor tari §i a
edenta|iei este mai mare cu atat semnele clinice importantei bratului de parghie Tn timpul
sunt mai evidente, aparand Tn plus §i tulburari masticatiei alimentelor lipicioase.
de dinamica mandibulara prin desfiintarea Bratul maximal de Tncarcatura este
ghidajului anterior §i tulburarea functiei canine. determinat de distanja dintre:
Apar astfel tulburari Tn ghidajul mi§carilor cu - punctul interincisiv;
contact dento-dentar de pro- pulsie §i - axul principal de rotate a protezei care
lateralitate, urmate de aparitia tulburarilor trece prin punctele de sprijin ocluzale cele mai
musculare §i articulare. meziale.
Caracteristicile biomecanice ale eden- ta| Pentru a reduce acest brat de
iei de clasa a IV-a Klennedy sunt dominate de Tncarcatura, punctele de sprijin ocluzale trebuie
plasarea poligonului de susfinere Tn afara plasate la marginea edentatiei. Pentru a
poligonului de sustentafie parodon- tala datorita optimiza bratul de stabilizare care va contra
situSrii edentajiei Tn zona de curbura a arcadei. bratul de Tncarcare, se alege punctul de
In plus, to|i din$ii din zona frontala, datorita aplicare cel mai Tndepartat po- sibil de axul de
faptului ca sunt mono- radiculari cu o suprafata rotate, adica punctul de aplicare cel mai
redusa paro- dontala au coeficienti masticatori posterior posibil. Din acest motiv, Tn acest tip
inferiori (exceptie de la aceasta regula o face de edentate, se recomanda sistematic
cani- nul care datorita radacinii sale pozitionarea punctelor de retentie cele mai
voluminoase §i lungi poseda un coeficient 5). distale cu putinta.
Gradul de supraocluzie frontala favorizeaza Oricare ar fi tipul de edentate luat Tn
receptionarea fortelor de solicitare de o maniera considerare, suprafetele de ghidare sunt
dezavantajoasa biomecanic, com- plicand §i Tntotdeauna mijloace de lupta eficace Tmpo-
mai mult problematica rezolvarii terapeutice. triva rotatiei §eilor Tn directia ocluzala. Chiar
Sunt edentatii care nu intra Tn cadrul daca Tmbunatate§te retentia prin frictiune,
clasic al elaborarii unei proteze partiale utilizarea lor este totu§i limitata la cazurile
mobilizabile, Tn masura Tn care dintii prote- tici clinice Tn care axul de insertie al protezei este
sunt Tn mod sistematic Tn afara ariei de strict perpendicular pe planul ocluziei.
sustentatie a protezei. De fapt, din cauza In ultima instanta, daca sageata
curburii crestei pe un plan orizontal, dintii anterioara descrisa de curbura arcadei este
protetici se gasesc Tn afara punctelor de sprijin, importanta, conservarea radacinilor dentare
§eaua Tndeplinind functiile unei parghii. situate in fata axului de rotate poate ajuta la
Particularitatea clasei a IV-a tine de faptul asigurarea reten|iei indirecte a protezei, marind
ca retentia indirecta trebuie sa con- considerabil suprafata poligonului de
trabalanseze fortele de destabilizare generate sustentafie §i reducand, ast- fel, pozifiile
Tn timpul mestecarii de alimente lipi- cioase (ca instabile.
§i Tn cazul celorlalte clase), dar §i Tn timpul
mestecarii §i, mai ales, Tn timpul inciziei EDENTAJIA DE CLASA A IV-A
alimentelor. Stabilizarea scheletului pentru
 REDUSA plasarea acestora in fosetele marginale vecine
Sprijinul protezei este dento-paro- edentatiei sau Tn fosetele centrale ale primilor
dontal, fiind realizat prin conectori dentari ce se premolari. Pintenii sunt utilizati c^nd este posibil
sprijina pe trepte supracingulare, pinteni §i indicat sa se realizeze o inocluzie sagitala
supracingulari sau gherute incizale. frontala. Cand dintii artificiali au contact cu
Pentru motive fizionomice, dintii artificial! antagoni§tii, pintenii se plaseaza Tn fosele
se monteaza dupa o linie curba situata in afara distale ale primilor premolari, pentru a evita
liniei de sprijin parodontal, ceea ce face ca in efectul de parghie asupra lor Tn timpul inci- ziei,
incizie §eaua sa aiba tendin|a sa basculeze. de§i mai ales Tn aceste situatii se recomanda
Mijloacele de menfinere directa §i indi pacienfilor sa nu utilizeze Tn masticate dintii
recta: frontali. In plasarea meziala sau distala a
Men|inerea directa se face cu ajutorul a pintenilor, un rol are §i rezilienta mucoasei
doua cro§ete Bonwill plasate bilateral, la nivelul crestelor.
premolarilor. Sprijinul muco-osos este realizat de o §a
Bascularea prin desprinderea §eii, lunga, pe care din motive fizionomice sunt
datorita alimentelor lipicioase, este contra- plasati dinti artificiali montati dupa o linie curba
carata de pintenii cei mai distali, precum §i de §i uneori mult Tn afara mijlocului crestei, ceea
brafele meziale ale cro§etelor Bonwill. ce favorizeaza bascularea prin Tnfundare a
Bascularea prin infundare, favorizata de protezei.
montarea pe o linie curba a dinfilor fron- tali,
MENJINEREA DIRECTA §1
este contracarata de elementul de sprijin de pe
INDIRECTA:
canini, precum §i de cele mai distale bra|e ale
Mentinerea directa este realizata de 4
cro§etelor Bonwill.
cro§ete. La nivelul molarilor se aplica cate un
Bascularile mentionate sunt numai
cro§et Bonwill, iar pe dintii limitanti bre§ei se
tendinte de deplasare, fiind oprite de ele-
aplica cate un cro§et mixt, Tn funcfie de
mentele protetice mentionate.
necesitatile fizionomice, care Tnsa nu
Stabilizarea protezei se realizeaza prin
Tntotdeauna pot fi respectate cu succes,
bratele cro§etelor Bonwill §i conectorii lor
cro§etele fiind mai mult sau mai putin vizibile,
secundari interdentari, conectorii dentari de pe
mai ales la maxilar (fig. 46).
canini, conectorii secundari proximali §i §ea.
Planurile de ghidaj trebuie realizate, dar
Cand pintenii ce asigura sprijinul pa-
numai atunci cand prin §lefuire nu se modifica
rodontal sunt plasati Tn foseta distala a primilor
forma dintelui, ceea ce ar putea afecta premolari este posibil ca pentru menfinere sa fie
fizionomia. aplicate pe premolari cro§ete Bonwill.
Pentru a se asigura o menjinere
EDENTAJIA DE CLASA A IV-A fizionomica a protezei pot fi utilizate culise,
iNTINSA capse sau cro§ete speciale, cum este cro§etul
Sprijinul protezei va fi mixt cand sunt cu pinten intern §i brat retentiv plasat oral.
utilizate pentru mentinere §i sprijin cro§etele §i Menjinerea indirecta se realizeaza prin
foarte rigid cand sunt folosite sistemele speciale elementele contrabasculante reprezentate de
gen culise. Sprijinul parodontal realizat prin cei mai distali pinteni ai cro§etelor Bonwill de la
intermediul pintenilor ocluzali se face prin
nivelul molarilor ca §i de bratele meziale ale elimine spatiul ines- tetic dintre din|ii artificial! §i
cro§etelor, aplicate pe primii premolari. Se creasta.
poate neutraliza astfel bascularea prin de- Amprenta functionala se va Tnregis- tra
sprinderea §eii frontale, datorita ac|iunii ali- asemanator ca pentru edentatiile de clasa a IV-
mentelor adezive. a redusa.

Exemple clinice pentru edentatia de

clasa a IV-a partiala redusa
Astfel, pentru o pacienta tanara cu
agenezie de lateral, la care spatiul protetic
potential a suferit modificari Tn sensul
diminuarii dimensiunii mezio-distale a aces-
tuia, oportunitatea unei terapii ortodontice fixe a
conferit spatiul optim aplicarii implan- telor,
manopera urmata de perioada de contentie,
absolut indispensabila mentinerii rezultatelor
(fig. 7.47).
Pana la execufia finala a protezarii defi-
nitive, rolul mentinatoarelor de spafiu este
exercitat prin dintii artificiali ce au ocupat locul
spatiului protetic potential (fig. 7.47).
Fig. 7.46. Aspecte ale terapiei Clasei a IV-a Kennedy In conditiile Tn care nu s-ar fi recurs la
prin protezare mobilizabila tratamentul ortodontic ce a redat spatiul aplicarii
implantelor, ne-am fi confruntat cu un real e§ec
Stabilizarea protezei se realizeaza estetic sau s-ar fi impus sacri- ficii mult prea
perfect de catre bratele cro§etelor, conec- torii mari de substanja amelo- dentinara, care
secundari interdentari §i proximali, precum §i de tradeaza Tncalcarea princi- piului biologic, care
§ei. ca pentru orice lege Tncalcata reprezinta o
Planuri de ghidaj: grava abatere.

Conectorii secundari care se aplica pe

aceste suprafete, realizate prin prepa- rare,
contribuie prin frictiunea cu dinte stalpi §i la
menfinerea protezei.
Bre§ele suplimentare:
Nici aceasta forma de edentate nu poate
avea bre§e suplimentare deoarece se schimba
clasa de edentate.
Captu§irile §i rebazarile:
In unele situatii, din motive fiziono- mice,
§eaua frontala nu are versant vestibular (buza
superioara ar fi prea mult reliefata). Mai ales in
aceste cazuri se im- pun captu§irile care sa
 Imaginea finala reprezinta un optim te-
rapeutic, redand pacientei zambetul specific
varstei, in deplin acord cu funcfionalitatea
variantei terapeutice alese (fig. 7.48).

EDENTATIA SUBTOTALA
Aceasta clasa reune§te edentajiile in-
tercalate unilateral, la care dintele anterior care
margine§te edentajia (incisiv central sau lateral)
nu poate servi drept sprijin. Caninul este, deci,
intotdeauna absent, ceea ce ingreuneaza §i mai
mult asigurarea stabilitajii protetice. Acest tip de
edentajie este comparabil cu clasele IV, care
impun o stabilitate Tn timpul mestecarii de
alimente lipicioase, dar §i tari.
Ca §i pentru clasele IV, din|ii protetici sunt
Tn general montaji in afara ariei de sustentafie
a protezei. De fapt, exista ade- sea o distanfa
care nu trebuie neglijata intre linia de
Fig. 7.47. Aspecte inhale ale cazului clinic cu
sustentafie care leaga punc- tele de sprijin
edentate Clasa a IV-a redusa precum §i din timpul
terapiei ortodontice (Caz clinic Dr. N.Forna)
ocluzale care marginesc edentajia §i curbura
arcadei. Braful maximal de incarcare este
determinat de pozijia dintelui protetic cel mai
extern in raport cu axul de rotate care trece prin
punctele de sprijin dentare care marginesc
edentajia (fig. 7.49).
Brajul maximal de incarcare se poate
reduce printr-o montare de din# protetici mai

1
>

Fig. 7.49. Edentate de clasa a V-a: ax principal de

Fig. 7.48. Aspecte finale ale reabilitarii rotate §i arie de sustentafie
implanto-protetice
apropia|i de linia crestei (montare din capat in frezate cu suprafete de ghidare, se elimina axul
capat). Brazil de stabilizare tre- buie sa fie cat principal de rotate al protezei (fig. 7.50).
mai departe cu putinta de perpendiculara pe
axul principal de rotate. Altfel spus, este <?>
esenjiala conceperea scheletului pozijionand
punctele de retenjie cele mai posterioare cu
putinta (mesteca- rea de alimente tari: se aleg
punctele de retent;ie cele mai posterioare cu
putinta).

Caz particular
Daca mai exista doar foarte pu#ni din# pe
arcada, pozi#a relativa a acestora determina
necesitatea aplicarii sau nu a unui sprijin
dentar.
Pot exista doua situa# complet diferite:
- dinfii protetici se gasesc to{i pe
aceea§i parte a axului de rotafie: se recomanda
sprijin dentar.
Este cel mai intalnit caz cand pe arcada
nu mai raman decat molarii doi. In aceasta
situate se recomanda sprijinul dentar distal,
asociat cu utilizarea de cro§ete circulare pentru
a avea punctele de reten(ie cele mai anterioare
cu putinta. In timpul mestecarii de alimente
lipicioase, proteza incepe sa se ridice §i se
Fig. 7.50. Aspecte ale plasarii dintilor tn edentatia
rote§te in jurul sprijinului distal; bra#jl cro§etului
subtotals (concept biomecanic)
se deplaseaza spre linia de ghidare §i asigura
astfel retenfia. De# edenta|ia de clasa a IV-a trebuie
- dinjii protetici se afIS de o parte §i de tratata cu ajutorul pun#or, sunt situa# in care
alta a axului de rotate: sprijinul dentar trebuie proteza mobila este totu# indicata.
exclus. Atitudinea fata de din# restanti vizeaza
Exemplul cel mai frecvent este cel al trei direc# terapeutice clare:
arcadelor pe care nu se mai gasesc decat cei 1. Mentinerea din#or pe arcada in acord
doi canini. Punctele de sprijin clasice, precum cu stabilitatea biomecanica, aceasta
cele ocluzale pe din# rama§i, implica o situa#e clinica atrage pro- tezarea
deplasare reciproca. Daca incarcatura ii revine mixta sau hibrida;
§eii anterioare, proteza se deplaseaza spre 2. Mentinerea din#or restanti pe arcadS,
inainte. Daca incarcatura ii revine §eii urmatS de tratamentul endodontic
posterioare, proteza se deplaseaza spre inapoi. corespunzStor, solatia terapeuticS
Suprimand punctele de sprijin ocluzale clasice aleasa, cantonandu- se in sfera
§i preferand pentru din# de sprijin coroane socials, fiind materia- lizatS de
 overlay; reducerea pTrghiei extraalveolare am obtinut o
3. Extrac|ia din^ilor restanti de pe arcada reducere a mobilitStii dentare.
in urma evaluSrii clinice §i paraclinice, Loja radicularS a fost preparatS pe 1 -3
coroborate cu principiul biomecanic, din lungimea rSdacinii, in manierS ovalarS, in
solujia terapeutica ideals in acest caz scopul unei retentii suficiente (fig.7.52).
de edentate subtotal^ fiind
reprezentatS de implantarea
interforaminalS.

Exemple clinice:
Pacienta V.G. in varstS de 60 de ani
diagnosticatS cu edentate subtotals clasa a Vl-a
Appelgate-Lejoyeux §i edentate partial intinsS Fig. 7.52. Aspectul substructurilor preparate fn vederea
mandibularS clasa I Kennedy s-a prezentat in amprentarii

Baza Clinics de InvStS- mant a FacultStii Substructurile restante au fost preparate

Dentare la§i cu o prote- zare mixtS la nivel specific astfel incat sS se obtinS o structurS de
maxilar, mobilitate gra- dul 2 la nivelul unitStilor unghi diedru cu versantii preparati cat mai obtuz
restante, restaurarea proteticS fixS in vederea acoperi- rii prin intermediul capelor
decimentandu-se repetat. Analizand situatfa ancorate cu pivot radicular la nivelul canalelor
clinics prezentS, s-a considerat oportunS radiculare (fig. 7.53).
mentinerea unitStilor odonto-parodontale
restante in scopul pre- venirii procesului de
resorbtie §i atrofie, pSstrand o inSItime
corspunzStoare a cres- tei alveolare,
contribuind astfel la stabilita- tea protezei over-
lay.
UnitStile odontale restante sunt repre-
zentate de 1.3,1.1 §i 2.3 (fig. 7.51).

Fig. 7.53. Aspecte ale prepararii segmentuiui coronar

Fig. 7.51. Aspecte inhale ale cazului clinic Capele metalice au rolul lor protectiv bine
definit Tn ce prive§te remanenta substructure
Ulterior amputSrii elementelor dento-
organice, suprafata acestora a tost realizata de
parodontale restante, manoperS clinics ce a forma rotunjita, neretenti- va. Unirea dintre
succedat tratamentul corect endodontic, prin dispozitivul radicular §i capa metalica s-a
realizat sub marginea libera a parodontiului protezele acrilice clasice, care pot crea oricand
asigurand o inte- grarte foarte buna in armonia surprize neplacute Tn timpul fonatiei sau
sistemului stomatognat a dispozitivelor corono- masticatiei reprezinta o imagine terifianta ce
radi- culare de protectie. provoaca aversiune Tn conduita acestuia.
Peste capele de acoperire etapele de Bolta palatina caracterizata de para- metri
realizare a protezei over-lay s-au derulat Tn nesatisfacatori din punct de vedere al
maniera clasica, regasind pe fata interna a morfologiei, prin terapia impanto-protetica, ce
protezei laca§urile necesare capelor (fig. 7.54). utilizeaza protezarea mobila confera valente de
certa superioritate in ce prive§te confortul, a
viitoarei construct protetice (fig. 7.55).

Fig. 7.54. Aspecte finale ale protezarii over-lay

Bre§ele suplimentare:
Edentata de clasa a IV-a nu are bre§e Fig. 7.55. Aspecte postimplantare §i ale sistemului de
suplimentare. Orice edentate adau- gata, bare
transforma edentatia de clasa a IV-a Tntr-o alta
clasa de edentate. Dupa verificarea §i adaptarea structu- rii
Captu§irile sunt necesare daca pro- teza scheletice metalice Tn cavitatea orala a
a fost aplicata dupa extract recente. pacientei, constructia protetica mobilizabila a
Amprentarea functionala: beneficiat de valente sporite de contort §i
Pentru mandibula este obligatorie stabilitate, sa poata disipa fortele, nesupra-
portamprenta individuals, iar ca material un solicitand implantele existente intr-un numar
elastomer de consistent medie. La max- ilar mai restrains §i av£nd un capital osos mai
poate fi utilizata §i amprentarea functionala prin limitat in inaltime.
tehnica „de spalare", Tn cazurile Tn care Pentru a finaliza terapia implanto-
versantul vestibular al §eii nu trebuie sau nu protetica pe care am inifiat-o trebuie sa
poate sa ajunga pana la fundul de sac realizam §i piesa protetica propriu-zisa, §i
vestibular. Edentata totala (postextactional anume, proteza totala care va fi sustinuta de
resturilor irecuperabile) aceasta entitate clinica structura metalica de bare care solidari- zeaza
mutilanta, pe care pacientul o asociaza cu cele 4 implanturi (fig. 7.56). Acest final va fi
atins dupa parcurgerea etapelor clinico- acestor informa|ii au fost stabilite trei category
tehnologice obligatorii. mari de parametri de evaluare:
Rigoarea etapelor clinico-tehnologice - socio-economici, ce au menirea de a
constituie o condifie sine-qua-non de reu?ita cuantifica aspectele legate de nivelul de
terapeutica.
calitate a vietii pe care il prezinta pacientul
Orice caz clinic reprezinta o entitate
(fig. 7.57);
clinica ce trebuie abordata individual, indife-
- psiho-comportamentali, ce
rent de clasa, orice solu(ie terapeutica poate
evalueaza modul in care se raporteaza
antrena un cost redus la un pacient cu un scor
pacientul la medicul dentist §i la aria de
ridicat, confruntandu-ne cu reversul situafiei
clinice la pacientul cu scor initial redus. Cazurile probleme specifice acestei discipline;
complexe ce antreneaza inca- drarea in - clinico-biologici, care sunt destinafi
clasificari riguroase sunt generate de neglijenta inregistrarii situa|iei de fapt a cazului.
sau malpraxis.
SCORLIL Si (evaluarea ini(iala a
pacientului) va fi exprimat ca valoare reala
cuprinsa intre 0 §i 1, cu interpretarile descrise in
Tabelul B.
Pe baza acestei cuantificari se
contureaza o tentativa de proiect terapeutic
(TPT), in raport de care se vor realiza eta- pele
de pregatire specified §i specified in vederea
imbunatatirii parametrilor deficitari. Dupa
parcurgerea acestor etape se procedeaza la o
noua evaluare a parametrilor dupa algoritmul
descris mai sus pentru a obtine scorul Si
raportat la evaluarea secundara a pacientului,
respectiv S/. Daca Si' este mai mare decat Si,
atunci

Fig. 7.56. Aspect final caz clinic (Dr. N. Foma)

ELABORAREA SCORULUI PA-
CIENTULUI MARKER AL
PREDICTIBILITATII SOLUTIEI TERA-
PEUTICE ABORDATE :
Prezentul concept inovativ are la baza
elaborarea unui scor clinic ce reune?te datele
de evaluare clinica §i pa- raclinica, cu solutia
terapeutica aleasa §i algoritmul terapeutic ales
(Foma, 2008).
Din motive de reprezentare didactic? a
inseamna ca etapele de pregatire specified §i
nespecifica au reu§it sa amelioreze situatia
pacientului, acesta fiind acum apt

INDICATORUL SOCIO-ECONOMIC

I MEDIUL ACCESUL NIVELUL DE

STATUT NIVELUL
VARSTA I DE LA SERVICII SCOLARIZARE
PROFESIONAL VENITULUI
■ I PROVENIENTA MEDICALE

INTERPRETA
RE
■ Status socio-economic scizut
■ Status socio-economic mediu
■ Status socio-economic bun
= Status socio-economic foarte
bun

Fig. 7.57. Structura indicatorului socio-economic

de a primi o solute terapeutica cu un pro gnostic mult mai bun.

Tabelul B. Interpretarea scorului S1 :

SCOR St COD Interpretare
0,66 -1,00 A Situatie favorabila, pozitiva
0,33 - 0,66 B Situatie medie
0,00 - 0,33 C Situatie nefavorabila, negativa

Cea de-a doua components a scorului aceasta solute de tratament ideala, din cauza
final al pacientului - SCORUL S2 este 0 unor decizii arbitrare ale pacientului,
components ce depinde de tentativa de project clinicianului sau din lipsa unor dotari teh- nice
(TPT) §i de planul de tratament (PT). Pentru a corespunzatoare la nivelul cabinetului medical
putea realiza 0 prelucrare computationala a sau al laboratorului de tehnica dentara. Prin
acestui scor a fost necesara o cuantificare a urmare vom avea de-a face cu 0 solute
solutiilor terapeu- tice, dupa cum urmeaza: terapeutica aplicata (STa).
Pe baza scorului de evaluare al pa- In acest caz se poate calcula un scor S 2,
cientului respectiv S/ se recomanda 0 solu|ie de prognostic terapeutic, ca raportul Tntre
terapeutica de electie (STe), solute terapeutica solutia terapeutica de electie §i solutia
ce reprezinta rezolvarea ideala a cazului clinic terapeutica aplicata, respectiv:
dat cu probabilitatea cea mai mare de aplicare
§i prognosticul de evolutie cel mai favorabil. In
practica curenta nu Tntotdeauna se va aplica
 Prin combinarea celor doua evaluari (Si si cu o probabdrtate de apiicare de 0,7
§i S2) vom ob|ine un scor final al pa- cientului Pe baza infbrmatiilor de mai sus s-au cakulat urmatoarele

pe baza caruia se poate stabili un prognostic de protezare scheletata cu

evolujie attachment

psiho-comportamentali
suport odontal
A
SCORUL FINAL SF = S, + S2 respec- tiv: suport mucos
oduzie Prin urmare scorul terapeutic initial al pacientului STi« S1 + PI este 1,46
Ca interpretare putem spune ca: ■V

- aplicarea unei solutii terapeutice de

electie (a) la nivelul unei situatii clinice fa-
vorabile sau medii (A sau B) va conduce la un
rezultat final cu un prognostic de evolutie
favorabil (pacient cu scor final 1);
- o solutie terapeutica de electie (a) sau
intermediara (b) aplicata pe o situate clinica
nefavorabila (C) sau o solutie terapeutica
intermediara (b) aplicata unui caz clinic
favorabil (A) sau mediu (B) va genera un
rezultat final cu prognostic me- diu;
- o solutie terapeutica nefavorabila (c)
aplicata in orice tip de situate clinica (A, B
C) va genera un rezultat final cu prognostic
nefavorabil.

CAZURI CLIN ICE:

CAZ CLINIC 1 (fig. 7.58):
ProDent - Plan de tntament - EVALUAREINTTIALA PAOENT

IN URMA EVALUARIIPARAMETR1L0R DIN FOC S-

AU OBT1NUT URMATOARELE REZULTATE

1. Indicatorul socio-economic (ISE)

2. Indicatorul
0,75
psiho-
comportamental 0,60
(IPC)

3. Indicatorul
clinico-biologic (ICB)

£ONT1NUAR INCHIDERE
E APUCATIE

Scorul initial - SI = 0,6 SSOC a general solatia terapeutica

2
cu un prognostic terapeutic P1

Fig. 7.58. Scorul clinic initial - fn acord cu predictibilitatea aspectelor evolutive ale cazului

367
 In ce prive§te situatia primului caz Indicii clinico-biologici pozitivi sunt
clinic analizat, aceasta ne confrunta cu reprezenta|i de:
aspecte medii ale indicilor clinico- biologici - prezenta unita|ilor odonto-
pozitivi, balanfa Tnclinandu-se spre partea parodontale, distribuite echilibrat, cu po-
negativa, ceea ce ne ancoreaza Tntr-o clasa sibilitatea mentinerii pe arcada;
C (fig. 7.59, 7.60). - inaltimea medie a crestei edentate;
- bolta de adancime medie;
- zona AH cu inserfie orizontala a
valului palatin;
- tuberozitafi neretentive, plici al-
veolo-jugale, fren labial cu insert medii fa{a
de muchia crestei, ceea ce nu implica
interventii corective in scopul optimizarii
condi|iilor de mentinere, sprijin §i stabilizare.
Datorita absentei unui numar mare de
Fig. 7.59. Aspecte inhale ale cazului unitati odonto-parodontale, indicii ce
caracterizeaza ocluzia au valoarea 3,
ramanand intr-un teritoriu predominant
negativ, ca §i indicele ce caracterizeaza
relafiile mandibulo-craniene
La scorul C al indicilor clinico-biologici
s-a optat pentru alegerea solu{iei terapeutice
acceptate de pacienta, res- pectiv protezare
mixta, ce reune§te o restaurare fixa la nivelul
unitatilor restante, §i protezare scheletata
(fig. 7.61, 7.62).
Fig. 7.60. Aspecte ale etapelor de tratament
Indicii clinico- - Numar
biologici negativi relativ redus de
reunesc urmatoarele unitati odonto-
elemente: parodontale restante

368
 - Leziuni muco-oso§i, sunt
odontale coronare cu caracteriza|i de valori
afectarea morfologiei negative, Tnsa
- Creasta solujia de elecfie
edentata neregulata, confera un
retentiva- maxilar prognostic bun evolu|
- Tuberozitatil iei cazului.
e, zone de sprijin dis- Pacienta
tal au relief atenuat prezinta edentate
Fig. 7.62. maxilara Clasa I
Aspectul final al
cazului Kennedy cu 3
modificSri §i
Prin realizarea edentate
unui echilibru optim mandibulara clasa I
biomecanic, Kennedy (fig. 7.64,
coroborat cu solu|ia 7.65).
terapeutica §i zonele Coroborarea
biostatice bine
re- imaginilor maxilare
prezentate, pacienta clinice §i paraclinice
se incadreaza intr- ofera radiografia unui
un scor 2 final ce camp protetic maxilar
ofera practic un prog- deficitar, elementele
nostic bun cazului odonto-parodontale
clinic. restante fiind
O alta ilustrare caracterizate de
ne ofera imaginea indici clinico- biologici
unui caz clinic la care negativi, gradul de
indicii clinico- resorbfie osoasa,
biologici, atat dento- stand la baza etapei
parodontali cat §i de

Fig. 7.63 a. Scorul clinic initial - in acord cu predictibilitatea aspectelor evolutive ale cazului
Fig. 7.61. Aspecte ale etapelor de tratament

369
 CAZ CLINIC 2 conferi acel optim
(fig. 7.63 a, b): arhitecturii patului
pregatire
implantar.
proprotetica, ce va

ProDent - Plan de tratament - EVALUARE MT1ALA PAOENT

IN URMA EVALUARH PARAMETRILOR DIN FOC S-AU

OBTINUT URMATOARELE REZULTATE

°
1. Indicatorul socio-economic (ISE)

2. Indicatorul psiho-comportamental
(IPC)

3 1 Indice suport odontal (ISOO)

3 2 Indice suport parodontal (ISP)

3.3 Indice suport osos (ISOS)

34 Indice suport mucos (ISM)

3.5 Indice ocluzire (IOC)

3.6 Indice relatu mandibulo-craniene (RMC)

0,62

3. Indicatorul clinico-biologic (ICB)

Pe baza informatiilor de mai sus s-au calculat

urmatoarele:

Scorul Initial - SI - 0,69 SSDC a generat solutia terapeutica PC.SSM protezare compozita cu
cu un prognostic terapeutic Pt 0,66 sisteme spedale de mentinera

si cu o probabrlrtate de aplicare de adica 82,1 %

Prin urmare scorul terapeutic initial al pacientului STI ” SI ♦ P1 este 1.35

Pentru etapa de pregatire specifics se recomanda psino-comportamentali *

intenientii la nivelul urmatorilor indicaton suport odontal suportmucos

oduzie
•

Fig. 7.63 a. Scorul clinic initial - in acord cu predictibilitatea aspectelor evolutive ale cazului

370
 ProDent - Plan de tratament - EV AL HARE NTIALA PACIENT

IN URMA ETAPELOR DE PREGATIRE SPECIFICA S-AU OBTINUT URMATOARELE REZULTATE

1.Indicatorul socio-economic (ISE)
2. Indicatorul psiho-
compoitamental (IPC)
3 Indicatorul clinico-biologic (ICB)

3.1 Indice suport odontal (1SOO)

3 2 Indice suport parodontal (ISP)
3.3 Indice suport osos (ISOS)
3.4 Indice suport mucos (ISM)
3.5 Indice ockizire (IOC)
INCHIDEfiE APUCATIE |
3 6 Indice relatii mandibulo-
craniene

Pe baza informatiilor de mar sus s-au calculat urmatoarele

Scorul final - S2 0,81 SSDC a generat solutia IPS sistem implanto-protelic
- terapeutica
0,74
cu un prognostic terapeutic P2 si
0,80
cu o probatxlitate de apbcare de adica 80.5 %
5
Prin urmare scorul tarapeutic final al pacientului STI- S2 ♦ P2 este
1,55

Pentru pacientul analizat scorul terapeubc maxim dupa etapa de pregatxe specifics este 1,85 in consecita

Scorul de Reabilitare Orala - SRO = 0,8274 adica 82,74

Fig. 7.63 b. Scorul clinic final - in acord cu predictibilitatea aspectelor evolutive ale cazului

371
 Fig. 7.64. Aspecte radiologice ale cazului

Fig. 7.65. Aspect clinic initial

Un aspect important tn reu§ita cazului

a tost reprezentat de augmentarea crestei in
zona frontala cu ajutorul Bio- Oss-ului §i
membranei din Titan, manopera realizata in
acela§i timp cu implantarea, intervenfie ce
pledeaza in avantajul limitarii timpilor
chirurgicali.
Pregatirea specifica de augmen- tare a
crestei edentate a condus la pozi- tivarea
indicilor clinico-biologici muco- oso§i,
conducand la o solute terapeutica de electie
ce confera un foarte bun echilibru
biomecanic (fig. 7.66, 7.67).

372
 Fig. 7.68. Aspecte ale etapelor de tratament
Fig. 7.66. Aspecte radiologice ale cazului
(Cazuistica Dr. N.Forna)

Fig. 7.67. Aspecte ale etapelor de tratament

(Cazuistica Dr. N.Forna)

Bio-Oss-ul este un substituent osos adapta viitorului volum al crestei (fig. 7.68,
natural, osteoinductiv, ce conduce la 7.69).
cre§terea osoasa controlata la nivelul
campurilor protetice caracterizate de
afectare parodontala sau pierderi de
substan^a la nivel osos. Aceasta alegere
terapeutica s-a bazat pe inducerea cre§terii
osoase la nivelul situsului unde a tost grefat,
decizie corelata cu aplica- rea membranei
metalice care va fi un conformator ce se va

373
 Protezarea imediata a fost o etapa
importanta post implanto-augmentare,
protezarea finala redand armonia faciala §i
Tncrederea pacientei in ea insa§i (fig. 7.70).
Acest caz clinic poate fi considerat
emblematic in ce prive§te modificarea
scorului negativ ce rezulta din cuantifica- rea
ce caracterizeaza parametrii fiecarui suport
in parte, conferind cazului clinic un
prognostic favorabil.
Un alt caz clinic ne va indica in ce
masura o solute terapeutica ce confera un
prognostic mediu modifica scorul in- dicilor
clinico-biologici ancorafi in terito- riul pozitiv
al cuantificarii.

Fig. 7.69. Aspecte ale etapelor de tratament

(Cazuistica Dr. N.Forna)

Fig. 7.70. Aspectul final al cazului

374
 Bibliografie CAP. 1-7

1. Abu Jamra NF, Stavridakis MM, Miller RB. Evaluation of interarch space for implant restorations in
edentulous patients: A laboratory technique. J Prosthodont 9:102-6, 2000.
2. Agagnou-Varelzides A, Komboli M, Tsami A, et. al. Pattern of tooth loss in a selected population in Greece.
Community Dent Oral Epidemiol. 1986 Dec;14(6):349-52.
3. Anusavice KJ. Phillip's Science of Dental Materials, editor. Philadelphia, W.B. Saunders Company, 1996.
4. Applegate DC. The rationale of partial denture choice. J Prosthet Dent 1960;10:891-907.
5. Applegate OC. Essentials of removable partial denture prosthesis. 1st ed. Philadelphia (PA): W. B. Saunders
Co.; 1954.
6. Axell T, Owall B. Prevalences of removable dentures and edentulousness in an adult Swedish population.
Swed Dent J. 1979;3(4):129-37.
7. Barry H. Radiologic Anatomy of the Jaws, 1982 Edition, Univ of Penn Press.
8. Basker RM, Harrison A, Darenport JC, et. al. Partial denture design in general dental practice—10 years on.
Br Dent J. 1988 Oct 8;165(7):245-9. No abstract available.
9. Bassey IE. The prosthetic requirement of partially edentulous patients as seen in Lagos University Teaching
Hospital. Nig Quart J Hosp Med.
10. Becker CM, Kaiser DA, Goldfogel MH. Evolution of removable partial denture design. J Prosthodont. 1994
Sep;3(3): 158-66.
11. Bergendal T, Enquist B. Implant-supported overdentures. A longitudinal prospective study. Int J Oral
Maxillofac Implants 13:253-62, 1998.
12. Bergman B, Hugosson, A & Olsson C-O. Caries, periodontal and prosthetic conditions in patients fitted with
removable Partial dentures. A 10-year longitudinal study. J Prosthet Dent. 1982, 48:506-514.
13. Bergman B. Avtagbar partiell plattprotes. Kliniskt kompendium. Avdelningen for protetik, Umea univer- sitet,
1981,3:e ed.
14. Bissada N F, Ibrahim S I & Barsoum W M. Gingival response to various types of removable partial dentures.
J Periodont 1974, 45:651-659.
15. Bjorn AL, Owall B. Partial edentulism and its prosthetic treatment. A frequency study within a Swedish
population. Swed Dent J. 1979;3(1):15-25. No abstract available.
16. Brill N, Tryde G, Stoltze K & El Ghamrawry E A. Ecologic changes in the oral cavity caused by removable
partial dentures. J Prosthet Dent. 1977, 38:138-148.
17. Britt N. 1957: Prominensanalysatoren og dens anvendelse. Tand laegebladet 61:215-229.
18. Britt N. 1957: Prominensanalyse TandlaegebladetQI .94-1,07.
19. Brudvik JS, Chigurupatik. The milled implant bar: an alternative to spark erosion. J Can Dent Assoc
68(8):485-8, 2002.
20. Burlui V., Forna N., Ifteni G.. Clinica §i terapia edentafieiparfiale intercalate reduse, Editura Apollonia, 2001
21. Burlui V., Forna N. Clinica §i terapia edenta^ieiparfiale fntinse, Editura Apollonia , 2004
22. Carlsson G E, Ragnarsson N & Astrand P. Changes in height of the alveolar process in edentulous
segments 0. Svensk Tandlakartidning 1969, 62:125-136.
23. Carranza FA and Newman MG. Clinical Periodontology, 8th edition, WB Saunders Co., 1996.
24. Cazacu M., Antohe M., Racles C., Vlad A., Forna N. Silicone-Based Composite for Lining of Removable
Dental Prosthesis, Journal of Composite Materials, 2009.
25. Clark S. Combination fixed/removable implant prosthesis using spark erosion technology. Implant Society
2:15-16, 1991.
26. Craciunescu A., Forna N. Inteligenfa artificiala in reabilitarea orala, Editura Performantica, 2009,
27. Cottone, Terezhalmy, and Molinari. Practical Infection Control in Dentistry, 2nd edition, Williams & Wilkins,
1996.
28. Curtis DA, Curtis TA, Wagnild GW, Finzen FC. Incidence of various classes of removable partial dentures. J
Prosthet Dent. 1992 May;67(5):664-7. Review.
29. Davenport J.C., Basker R.M., Heath J.R., Ralph J.P., Glantz P.O. Clasp design, British Dental Journal, vol.
190, 2001
30. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O., Hammond P. Connectors, British
Dental Journal, vol. 190, 2001
31. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O., Hammond P. Initial prosthetic
treatment, British Dental Journal, vol. 190, 2001
32. Davenport J. C., Basker R. M„ Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O., Hammond P. Indirect retention, British
Dental Journal, vol. 190, 2001
33. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P., Glantz P. O., Hammond P. Tooth preparation,
British Dental Journal, vol. 190, 2001
34. Davenport J. C., Basker R. M., Heath J. R., Ralph J. P„ Glantz P. O., Hammond P. Bracing and reci-
procation, British Dental Journal, vol. 190, 2001
35. Davis DM. The role of implants in the treatment of edentulous patients. Int J Prosthodont 3:42-50,1990.
36. Davodi A, Nishimura R, Beumer J. An implant-supported fixed-removable prosthesis with a milled tissue bar
and Hader clip retention as a restorative option for the edentulous maxilla. J Prosthet Dent 78:212-17, 1997.
37. Denes PB. The Speech Chain: The Physics and Biology of Spoken Language, EN Pinson, 2nd Edition. WH
Freeman and Company, NY.
38. Dentistry, Dental Practice and the Community, BA Burk, SA Eklund, 5th Edition, WB Saunders Co.,
1999.
39. Devlin H. Integrating posterior crowns with partial dentures, British Dental Journal, vol 191,2001
40. Drago C. Implant Pestauration, Blackwell Munksgaard, 2007
41. Ekenback J. Avtagbar partiell plattprotetik. Kliniskt kompendium. Institutionen for protetik, Karolinska
institutet, Huddinge, 1981.
42. Ekfeldt A, Christiansson U. et al. A retrospective analysis of factors associated with multiple implant failures
in maxillae. Clin Oral Implants Res 12(5):462-7, 2001.
43. Farman Allan G., Nortje Christoffel J., Wood Robert E. Oral and Maxillofacial Diagnostic Imagig, Mosby,
1993
44. Frank RP. Controlling pressures during complete denture impressions. DCNA 1970,3:453-461.
45. Frantz WR. Variability in dentists’ designs of a removable maxillary partial denture. J Prosthet Dent. 1973
Feb;29(21):172-82. No abstract available.
46. Frantz WR. Variations in a removable maxillary partial denture design by dentists. J Prosthet Dent. 1975
Dec;34(6):625-33.
47. Foma N. Telescoparea in tratamentul edenta(ieipartiale intinse , Editura "Apollonia" la§i, 2001,
48. Foma N., Oral Rehabilitation between Reality and Paradigm, Revista medico-chirurgicala, 2008 (Aprilie-
lunie) Vol 112, Nr.2
49. Forna N., V. Burlui. Clinica §i Terapia Edentafiei §i a Pierderii de Substan[a Maxilo-Faciala, Ed. Apollonia,
la§i,1998
50. Forna N., V. Burlui. Clinical Guide - Lines and Principles in the Therapy of Partial Extended Edentation -
Cursbook for English Language Students,2001
51. Forna N. Evaluarea Starii de Sanatate Afectate prin Edentate, Editura Demiurg, 2007
52. Forna N. Tratatde Protetica Dentara, Editura “Gr.T.Popa”, 2008.
53. Forna N., Antohe M. Reabilitarea Pierderilor de Substanta, Editura Demiurg, 2007, ISBN 978-973-152- 035-
3.
54. Fuller JL and Denehy GE. Concise Dental Anatomy and Morphology, 3rd edition, CV Mosby; 1999.
55. Gartner P. Essentials of Oral Histology and Embroylogy, 3rd edition, Jen House Publishing, Baltimore, 1999.
56. Glantz P-0 & Stafford G D. The effect of some components on the rigidity of mandibular bilateral free and
saddle dentures. Oral Rehabil. 1980, 7:423-433.
57. G. Graber. Removable Partial Dentures. Color Atlas of Dental Medicine. Thieme Verlag 1993
58. Haisch L, Hansen C. Dentinal exposure resulting from ball rest seat preparations on mandibular canines. J
Prosthodont 1993; 2:70-2.
59. Hansen CA, Jaarda MJ. Treatment alternatives for a modified combination syndrome. Gen Den
1990,38:132-137.

60. Harvey WL, Hoffman W Jr. Ten-year study of trends in removable prosthodontic service. J Prosthet Dent.
1989 Dec;62(6):644-6.
61. Hedeg&rd B & Gimnell 0. Dental laboratorieteknik. Tandlakarforlaget, Stockholm. 1981, 6:246-255.
62. Henderson & Steffel. McCracken's Removable Partial Prosthodontics. Mosby 1989
63. Hindels GW. Load distribution in extension saddle partial dentures. J Prosthet Dent 2:92-100, 1952.
64. Idowu AT, Al-Shamrani SM. Pattern of tooth loss in a selected population at King Saud University, College of
Dentistry, Riyadh KSA The Saudi Dental Journal 1995;7:135-9.
65. Imai Y, Sato T, Mori S, Okamoto M. A histomorphometric analysis of bone dynamics in denture supporting
tissue under continuous pressure. J Oral Rehab, 2002; 29: 72-79.
66. Jemt T, Book K, et al. Failures and complications in 92 consecutively inserted overdentures supported be
Brdnemark implants in severely resorbed edentulous maxillae: A study from prosthetic treatment to first
annual check-up. Int J Oral Maxillofac Implants 7:162-7, 1992.
67. Jemt T, Carlsson L. et al. In vivo load measurements on osseointegrated implants supporting fixed or
removable prosthesis: a comparative pilot study. Int J Oral Maxillofac Implants 6:413-7, 1991.
68. Jemt T, Chai J. et al. A 5-year prospective multicenter follow-up report on overdentures supported by
osseointegrated implants. Int J Oral Maxillofac Implants 11:291 -8, 1996.
69. Jemt T, Lekholm U. Implant treatment in edentulous maxillae: A 5 year follow-up report on patients with
different degrees of jaw resorption. Int J Oral Maxillofac Implants 10:303-11, 1995.
70. K Anusavice. Phillip's Science of Dental Materials, 10th edition, W.B. Saunders Co., 1996.
71. Kaaber S. Alveolar changes in relation to removable partial dentures. Int J Oral Surg. 1977, 6:353-354.
72. Karlsen K. Avtagbare partielle plateproteser. Nordisk Klinisk Odontologi, Band V, kap. 21-LV. 1978, Almquist
& Wiksell, Stockholm.
73. Keller EE, Tolman DE, Eckert SE. Maxillary antral-nasal inlay autogenous bone graft reconstruction of a
compromised maxilla: A 12-year retrospective study. Int J Oral Maxillofac Implants 14:707-21, 1999.
74. Keller EE, Tolman DE, Eckert SE. Surgical prosthetic reconstruction of advanced maxillary bone com-
promised with autogenous onlay block bone grafts and osseointegrated endosseous implants: A 12- year
study of 32 consecutive patients. Int J Oral Maxillofac Implants 14:197-209,1999.
75. Kelly E. Changes caused by a mandibular removable partial denture opposing a maxillary complete denture.
J Prosthet Dent 1972, 27:140-150.
76. Kennedy E. Partial denture construction. Brooklyn: Dental Items of Interest Publishing Co. 1928; 3- 8.10.
198; 3:47-51.
77. Kennedy E. Partial denture construction. 1st ed. Brooklyn (NY): Dental Items of Interest; 1928.
78. Kennedy E. Partial denture construction. 2nd ed. Brooklyn (NY): Dental Items of Interest; 1942.
79. Klaus H., Rateitschak E.M., Wolf H.F., Hassel M. Thomas. Periodontology - Color Atlas of Dental Medicine,
2nd edition, Thieme Medical Publishers, Inc. new York, 1989
80. Kordass B, Gaertner Ch. The virtual articulator—concept and development of VR-tools to analyse the
dysfunction of dental occlusion. In: Lemke HU, Vannier MV, Inamura K, Farman AG, Doi K, editors.
Computer Assisted Radiology and Surgery: Proceedings of the 15th International Congress and Exhibition
CARS 2001. Amsterdam, The Netherlands: Elsevier Science B.V., 2001 ;649-653.
81. Krol AJ, Jacobson TE, Finzen FC. Removable partial denture design outline syllabus. Indent, San Rafael,
California, 1990.
82. Krol, Jacobson and Finzen. Removable Partial Denture Design, 7th Edition, Indent, 1999.
83. Langer Y, Laufer BZ, Cardash HS. Modalities of treatment for the combination syndrome. J Pros 1995,4:76-
81.
84. Larsen WJ. Human Embryology, 3rd Edition, Churchill Livingston, Inc., 2001.
85. Latta G. A technique for preparation of lingual rest seats in light-cured composite. J Prosthet Dent 1988;
60:127.
86. Lechner SK, Thomas GA. Removable partial denture design: importance of clinical variables. Eur J
Prosthodont Restor Dent. 1994 Mar;2(3):127-9.
87. Lewis S, Sharma A, Nishimura R. Treatment of edentulous maxillae with osseointegrated implants. J
Prosthet Dent 68:503-8, 1992.
88. Liebgott, The Anatomical Basis of Dentistry, 2nd Edition, B.C. Decker, 2000.
89. Likeman P, Juszczyk A. An examination of cingulum rest seats in incisor and canine teeth. Eur J Prosthodont
Restor Dent 1993; 1:165-71.
90. Lindhe, Karring, and Lang. Clinical Periodontology and Implant Dentistry, 3rd Edition,; Munksgaard, 1998.
91. Lyon HE. Resin-bonded etched-metal rest seats. J Prosthet Dent 1985; 53:366-8.
92. M Kasle. An Atlas of Dental Radiographic Anatomy, 4th Edition, WB Saunders Co., 1994.
93. Mac Gregor A R, Miller T P G & Farah J W. Stress analysis of partial dentures. J Dent. 1978, 6:125-132.
94. Matsumoto M & Goto T. Lateral force distribution in partial denture design. J Dent Res. 1970, 49:359-364.
95. McArthur D. Canines as removable partial denture abutments. Part 1: Tooth rank and canine incidence. J
Prosthet Dent 1986; 56:197-9.
96. McCracken WL. Partial denture construction. 1st ed. St. Louis (MO): C.V. Mosby Co.; 1960.
97. Mericske-Stern R, Oelterli M, et al. A follow-up study of maxillary implants supporting an overdenture:
Clinical and radiographic results. Int J Oral Maxillofac Implants 17:678-86, 2002.
98. Mericske-Stern R., Taylor TD, Belser U. Management of the edentulous patient. Clin Oral Impl Res 11
(Suppl):108-25, 2000.
99. Meskin LH, Brown LJ. Prevalence and patterns of tooth loss in U.S. employed adult and senior popu lations,
1985-86. J Dent Educ. 1988 Dec;52(12):686-91. No abstract available.
100. Naert I, Gizani S, van Steenberghe D. Rigidly splinted implants in the resorbed maxilla to retain a hinging
overdenture: A series of clinical reports for up to 4 years. J Prosthet Dent 79:156-64, 1998.
101. Narhi TO, Hevinga M, et al. Maxillary overdentures retained by splinted and unsplinted implants: A
retrospective study. Int J Oral Maxillofac Implants 16:259-66, 2001.
102. Netter FH. Atlas of Human Anatomy, 1st or 2nd Edition, Novartis, 1997.
103. Niswonger ME. Rest position of mandible and centric relation. J Am Dent Assoc 21:1572-82, 1934.
104. Okeson JP. Management of Temporomandibular Disorders and Occlusion, 3rd Edition. Mosby- Yearbook,
1993.
105. Owall B, Budtz-Jorgensen E. et al. Removable partial denture design: A need to focus on hygienic
principles? Int J Prosthodont 15:371-78, 2002.
106. Owall BE, Taylor RL. A survey of dentitions and removable partial dentures constructed for patients in North
America. J Prosthet Dent. 1989 Apr;61(4):465-70.
107. Papavasiliou G, Kamposiora, P, Bayne, SC, Felton, DA. Three-dimensional finite element analysis of stress-
distribution around single tooth implants as a function of bony support, prosthetic type, and loading during
function. J Prosth Dent 1996; 76: 633-640.
108. Patel MB, Bencharit S. A treatment protocol for restoring occlusal vertical dimension using an overlay
removable partial denture as an alternative to extensive fixed restorations: a clinical report, Open Dent J.
2009 Oct 30;3:213-8.PMID: 19915723 [PubMed - in process]
109. Pellecchia M, Pellecchia R, Emtiaz S. Distal extension mandibular removable partial denture connected to
anterior fixed implant supported prosthesis. A clinical report. J Prosthet Dent 83:607-12, 2000.
110. Peterson LJ, et al. Contemporary Oral & Maxillofacial Surgery, 3rd Edition, 1993.
111. Petridis H, Hempton TJ. Periodontal considerations in removable partial denture treatment: A review of
literature. Int J Prosthodont 14:164-72, 2001.
112. Pound E. Esthetic dentures and their phonetic values. J Prosthet Dent 1:98-111,1951.
113. Ranged B, Jemt T, Jorneus L. Forces and moments on Branemark implants. Int J Oral Maxillofac Implants
4:241-7, 1989.
114. Rateitschak KH and EM. HF Wolf and TM Hassell. Color Atlas of Dental Medicine 1, Periodontology, 2nd
edition, Thieme Inc., 1989 (available on reserve in the HSC Library).
115. Salinas TS, Finger IM. et al. Spark erosion implant-supported overdentures: Clinical and laboratory
techniques. Implant Dent 1:246-51, 1992.
116. Satoh Y, Matsuzu M, Yashiro J. et. al. Statistical observations of removable partial dental prostheses. J
Nihon Univ Sch Dent. 1982 Jun;24(2):95-101. No abstract available.
117. Saunders RH Jr., Solomon ES, Handelman SL. Relationship of age to tooth loss in a chronic care facility.
Spec Care Dentist. 1982 Jan-Feb;2(1):25-30. No abstract available.
118. Saunders TR, Gillis RE, Desjardins RP. The maxillary complete denture opposing the mandibular bilateral
distal extension partial denture: Treatment considerations. J Prosthet Dent 1979,41:124-128.
119. Schmitt SM. Combination syndrome: A treatment approach. J Prosthet Dent 1985,54:664-671.
120. Schwartz RS. Fundamentals of Operative Dentistry-A Contemporary Approach, 2nd Edition, et al;
Quintessence Publishing Co., 2000.
121. Schwartz RS et al. Fundamentals of Operative Dentistry - A Contemporary Approach, 2nd edition,
Quintessence, 2002.
122. Schweikert E.O. Bridges avec extensions miltiples - Solution de remplesement aux implants den- taires, Les
cahiers de prothese, no. 89, mars, 1995
123. Shen K, Goggloff RK. Prevalence of the combination syndrome among denture patients. J Prosthet Dent
1989;62:642-644.
124. Shillingburg HT Jr, Grace CS. Thickness of enamel and dentin. J South Calif Dent Assoc 1973; 41:33- 6,
passim.
125. Shillingburg HT, Jr., S Hobo, LD Whitsett, R Jacobi, SE Brackett. Fundamentals of Fixed Prosthodon- tics,
Chicago: Quintessence, 1997.
126. Shillington GB. Handbook of the fundamentals of partial denture planning. Ottawa (ON): Queen’s Printer;
1957.
127. Soams J.V., Southan J.C. Oral Pathology - second edition, Mosby, 1993
128. Starr NL. The distal extension case: An alternative restorative design for implant prosthetics. Int J Pe-
riodontics Restorative Dent 21:61 -7, 2001.
129. Stedman's Concise Medical Dictionary, Illustrated, 24th Edition; Williams and Wilkins Co
130. Stipho H D K, Murphy W M & Adams D. Effect of oral prosthesis on plaque accumulation. Brit Dent J 1978,
145:47-50.
131. Stratton RJ, Wiebelt FJ. An atlas of removable partial denture design. Quintessence Publishing Co., Inc.,
Chicago, Illinois, 1988.
132. Sturdevant CM. The Art and Science of Operative Dentistry, 3rd edition, CV Mosby Co., 1985.
133. Swenson M, Terklo L. Partial denture. 1st ed. St. Louis (MO): C.V. Mosby Co.; 1955.
134. Sykora O, Calikkocaoglu S. Maxillary removable partial denture designs by commercial dental laboratories. J
Prosthet Dent. 1970 Jun;23(6):633-40. No abstract available.
135. TenCate A. Oral Histology, Development, Structure and Function, 5th edition, Mosby, 1998.
136. Timoshenko SP, Goodier JN. Theory of Elasticity, 3rd edition, McGraw Hill, London, 1970.
137. Tipton PA. The milled bar-retained removable implant-supported prosthesis: a treatment alternative for the
edentulous maxilla. J Esthet Restor Dent 14(4):208-16, 2002.
138. Tryde G & Brantenberg F. Den sublinguale barre. Tandlaegebladet 1965, 69:873-885.
139. Van Roekel NB. The fixed-removable implant prosthesis. A practical alternative. Quintessence Dent Tech 49-
61, 1995.
140. Vermeulen AHBM, Keltjens HMAM et al. Ten-year evaluation of removable partial dentures: Survival rates
based on retreatment, not wearing and replacement. J Prosthet Dent 76:267-72,1996.
141. Wagner A G & Traweek F C. Comparison of major connectors for removable partial dentures. J Prosthet
Dent. 1982, 47:242-245.
142. Weber JC. Shearer's Manual of Human Dissection,, 8th Edition, McGraw-Hill, 1999.
143. White and Pharoah. Oral Radiology - Principles and Interpretation, 4th Edition, CV Mosby Company,
2000.
144. Wills D J & Manderson R D. Biomechanical aspects of the support of partial dentures. J Dent Res 1977,
5:310-318.
145. Zarb GA, et al. Boucher's Prosthodontic Treatment for Edentulous Patients, 11th Edition, CV Mosby, 1997
146. Zitzmann NU, Marinello CP. Treatment outcomes if fixed or removable implant-supported prostheses in the
edentulous maxilla. Part I: Patients' assessments. J Prosthet Dent 83:424-33, 2000.
147. Zitzmann NU, Marinello CP. Treatment outcomes of fixed or removable implant-supported prostheses in the
edentulous maxilla. Part II: Clinical findings. J Prosthet Dent 83:424-33, 2000.
148. Zlateric DK, Celebic A, Valentic-Peruzivic M. The effect of removable partial dentures on periodontal health
of abutment teeth and non-abutment teeth. J Periodontal 73:137-44, 2002.
PROTEZA TOTALA
 CAPITOLUL 8

DATE DE ANATOMIE CLINICA §1FIZIOLOGIE ORALA

LA EDENTATUL TOTAL
Reu§ita terapiei de restaurare proteti- ca deteriorarea acesto- ra. De altfel, valoarea unui
a edentatiilor totale este legata de o cu- protetician con- sta in a §ti mereu cand §i unde
noa§tere amanuntita a componentelor §i sa intervi- na: pe tesuturi sau pe proteze, fiindca
structurilor ce alcatuiesc campul protetic. mari- le probleme ale edentatului total incep du-
Acesta cuprinde totalitatea formatiunilor pa inserarea protezelor §i tin pana la sfar§i- tul
anatomice care vin in contact direct sau indirect vietii lui.
cu piesele protetice §i care contri- buie la Campul protetic edentat total prezinta
mentinerea, sprijinul §i stabilitatea lor. zone de sprijin §i zone de inchidere marginala.
Calitatea §i particularitatile individuate ale Zona de sprijin este formats dintr-o
tesuturilor campului protetic trebuie evaluate components dura (osoasS), acoperitS de o
corect de la inceput, deoarece majoritatea fibromucoasS fixa, de multe ori aderentS la
nereu§itelor Tn domeniu sunt consecinta unei substratul osos. AceastS zona se nume§te de
examinari insuficiente §i superficiale a sprijin, deoarece preia majoritatea pre- siunilor
pacientului. Cu timpul, rutina include din cursul functiilor §i parafunctiilor sistemului
diagnosticul §i desfa§urarea rapida a stomatognat.
procedurilor clinice devine aproape un act Intreaga zona de sprijin suportS solici-
reflex. tSri verticale, orizontale §i de forfecare, avand o
Pentru ca „citirea campului protetic” sa se capacitate de receptie cu mult mai redusS decat
faca fara dificultate §i ?ntr-un timp cat mai suprafata ligamentarS a peri- odontiului din
redus, este necesar sa facem o incur- siune in perioada de dentat.
cateva discipline de baza ca: ana- tomia, Indiferent de calitatea unei proteze totale,
fiziologia, fizica §i biodinamica. ea are un grad de mobilitate fata de campul
Unele nofiuni aparjin de anatomia de- protetic. Denumirea de protezS mobilS vine de
scriptive (inserjii, traiecte); nu vom insista la faptul ca poate fi inseratS §i dezinseratS de
asupra lor decat in masura stabilirii unor pe camp (de cStre purtS- torul ei), dar probabil
interrelate. Vom descrie insa detaliat acele §i de la mobilitatea perpetuS a acesteia.
formatiuni care participa la armonia unui
ansamblu intre proteze §i tesuturile vii.
In cursul terapiei de restaurare prote- tica
a unui edentat total, practicianul va trebui sa
actioneze alternativ, cand asupra tesuturilor vii,
cand asupra protezei, in func|ie de uzura §i/sau

379
 Suprafata zonelor de sprijin la maxilar I. CAMPUL PROTETIC MAXILAR
este aproape de doua ori mai mare decat la Campul protetic maxilar este alcatuit din
mandibula. Este lesne de inteles ca, in cursul Jesuturi dure §i moi, care vin in contact cu
functiilor §i parafunctiilor, fortele re- cepjionate proteza totala maxilara: crestele reziduale,
de mandibula sunt duble pe uni- tatea de tuberozitatile maxilare, bolta palatina §i
suprafata fata de cele primite de maxilar. §tiind fibromucoasa orala.
acest lucru ne putem explica mai u§or atrofiile
dramatice, care apar la campurile protetice A. ZONA DE SPRIJIN
mandibulare edentate total. Zona de sprijin la maxilar are in me- die o
Zona de inchidere marginala este si- suprafata de 25 cm2, iar cand, din diferite
tuata la periferia zonei de sprijin, fiind alca- tuita cauze, scade sub 10-15 cm2, ea poate fi
de mucoasa care captu§e§te fundurile de sac augmentata prin diverse procedee. Presiunile
vestibulare (la mandibula §i lingual) precum §i pe care le suporta sunt de apro- ximativ 1,6
dintr-o parte a mucoasei mobile a obrajilor, kg/cm2.
limbii §i buzelor ce vin in contact cu suprafejele
externe ale protezelor. De subliniat existen|a SUBSTRATUL OSOS
unei „benzi” de mucoasa situata la granita dintre Substratul osos al zonei de sprijin este
mucoasa fixa ce acopera crestele reziduale §i alcatuit dintr-o serie de formatiuni ale osului
cea mobila a fundurilor de sac, care poarta maxilar. Procesul alveolar, denumit de Beltrami
numele de mucoasa pasiv mobila. La maxilar „os dentar” (deoarece se dez- volta §i dispare
trebuie remarcata zona de trecere de la palatul odata cu din|ii), se transforms in creasta
dur la palatul moale, cu o valoare decisiva pen- reziduala prin pierderea dintilor, cand alveolele
tru inchiderea marginala a protezelor totale raman goale (fig. 8.1). De aceea, in literatura de
superioare. specialitate, se mai apeleaza §i la termenul de
De la amprentare §i pana la macheta- rea creasta alveolara reziduala sau creasta
protezelor totale medicul trebuie sa urmareasca edenta- ta.
trei objective fundamentale: La maxilar, datorita diferentei dintre
a. transmiterea cat mai selectiva a fortelor circumferinta corpului maxilarelor §i cea a
exercitate de bazele protezelor pe zo- nele arcadei alveolare, procesul de resorbtie al
de sprijin; crestei alveolare reziduale este centripet
b. conformarea marginilor protezei in ar- (fig.8.2).
monie cu forma|iunile §i tesuturile de la Odata ajuns edentat total, fiecare pa-
periferia campului protetic (zona de in- cient prezinta o creasta edentata cu o mor-
chidere marginala) cu implicatii in men- fologie individuals, in functie de cronologia §i
tinerea protezei; etiologia pierderii dintilor. Modul in care s-au
c. obtinerea unui aspect estetic final al facut extrac|iile i§i pune §i el pecetea asupra
individului protezat, cat mai placut §i morfologiei crestei edentate. De obicei, imediat
natural, printr-o montare corespunza- toare dupa extrac|ie, inaltimea crestelor alveolare
a dintilor §i o DVO corecta. este mare iar ulterior, datorita atrofiei, inaltimea
lor se diminuea- za. Deosebim creste Tnalte

380
(13-15 mm), medii (6-12 mm) §i reduse (sub 6
mm). Creasta alveolara reziduala are o muchie
(sau coama), un versant intern (oral) §i un
versant extern (vestibular).

Fig. 8.2. Atrofia centripeta a crestei alveolare rezi-

duale la maxilar (schema)

Versantul extern al crestei edentate poate

fi neutru, retentiv sau neretentiv. La maxilar,
spre deosebire de mandibula, creasta imbraca
rar aspectul de „muchie de cujit”, de obicei, pe
sec|iune avand forma ovala, triunghiulara sau
patrata rotunjita.
Cele mai apreciate creste edentate, in
practica, sunt cele inalte, late §i neutre, fara
denivelari §i exostoze. Extractive care mena-
Fig. 8.1. Componentele dure aie campului edentat total jeaza Jesuturile din vecinatatea dintelui, con-
la maxilarul superior: A. camp protetic recent edentat :a servand pere(ii alveolei §i septul interradicular,
- gaura incisiva; b - alveole dentare; c - os incisiv; d -
procesul palatin al osului maxilar; e - sutura palatina asocierea implantelor de adi- tie, ca §i suturile
mediana; f-sutura palatina transversa; g - lama
partilor moi, contribuie la obtinerea unor creste
orizontala a osului palatin; h - gaura palatina
posterioara (mare); i - spina nazala posterioara. B. favorabile protezarii.
componentele dure (schema): a - gaura incisiva; b -
torusul palatin; c - creasta zigomato-alveolara; d - Resorb|ia §i atrofia crestelor edentate la
tuberozitatea maxilara; e - gaura palatina posterioara; maxilar avanseaza in timp, fiind mai len- ta la
f- carligul apofizei pterigoidiene (76)
nivelul frenului labial superior §i la cel al
frenurilor bucale. Ca §i arcadele natura- le, §i
crestele edentate maxilare pot avea forme
diferite (fig. 8.3): pentagon, „U”, „V”, asimetrice
etc. Morfologia diferita a crestelor alveolare
reziduale (fig. 8.4) influentea- za retentivitatea
campului protetic maxilar.

381
 Fig. 8.3. Diferite forme de creste alveolare reziduale: a - pentagon; b - in forma de „U"; c - semielipsa; d - in
forms de „V”; e - asimetrics.

def

Fig. 8.4. Variante de creste reziduale, privind InSItimea §i IS^imea (schemS): a - inalta; b - medie; c -
redusS; d - lata; e - medie; f - ingustS.

caudal (inferior). Atat pentru amprentare, cat §i

pentru inserarea §i dezinserarea protezelor
totale, mai importanfi sunt polii distali §i vestibu-
lari, care daca sunt retentivi, pot crea difi-
culta(i, impunandu-se corectarea chirurgi- cala
a acestora. Polul inferior poate fi, une- ori,
In prelungirea crestelor edentate se afla foarte apropiat de creasta edentata
cate o proeminenfa (stanga §i dreapta) bine mandibulara, astfel incat, la o DVO corecta,
conturata, denumita tuberozitate ma- xilara. spafiul protetic sa devina insuficient. §i Tn
Aceasta este mai pufin palpabila cand molarul aceasta situafie, se apeleaza la o corectie
trei superior este prezent (fig. 8.5.A), devenind chirurgicala, astfel incat sa obfinem un spafiu
mult mai evidenta daca acesta lipse§te sau a protetic minim de 4 mm.
tost extras. Din punct de vedere protetic, fiecare Tuberozitatile maxilare trebuie acope- rite
tuberozitate are trei poli: vestibular, distal §i integral de baza protezelor totale. O

382
tuberozitate resorbita sau partial distrusa sau tehnician, fiind un reper important in realizarea
distrusa in totalitate, in urma extractiei inchiderii marginale perituberozitare §i distale a
laborioase a molarului doi §i/sau trei superior, pro- tezei totale.
este lipsita de valoare protetica. Importanta dispunerii §i morfologiei
crestelor reziduale, inclusiv a tuberozitatilor
maxilare pentru retentia protezelor totale
superioare este ilustrata in fig. 8.6.

Fig. 8.6. Retenfia unei proteze totale la maxilar este

data de direc(ia §i configura(ia crestelor §i
tuberozitatilor maxilare (schema): a - sectjune in plan

Fig. 8.5. Maxilarul superior: a. vedere laterals (schema) frontal: T-T distanta dintre proeminentele ma- xime ale

1. fata orbitara; 2. canalul infraorbitar; 3. procesul tuberozitatilor maxilare; Z-M distanta dintre zonele

zigomatic; 4. orificiile alveolare; 5. creasta zigomato- marginale ale campului protetic. b - sectiu- ne in plan

alveolara; 6. tuberozitatea maxilara; 7. procesele sagital: T-l distanta dintre proeminenta maxima a

alveolare; 8. juga alveolaria; 9. spina nazala anterioara; tuberozitatii §i punctul de retentivitate maxima a crestei

10. fosa canina; 11. incizura nazala; 12. gaura reziduale in zona frontala; Z-M distanta dintre zonele

suborbitalS; 13. marginea suborbitara; 14. procesul marginale ale campului protetic.

frontal, b. maxilar superior stang (76)

O alta componenta a zonei de sprijin, la
In general, tuberozitatile maxilare nu maxilar, este bolta palatina, considerate §i ea,
sufera procese de atrofie §i resorbtie atat de alaturi de tuberozitatile maxilare, ca fiind o zona
marcante, comparativ cu crestele rezi- duale, de de sprijin biostatica. Palatul
aceea multi autori le considera zone biostatice
de sprijin. Distal de tubero- zitati, este situat
carligul apofizei pterigoide (hamulus
pterygoideus). Intre acesta §i polul posterior al
tuberozitatii se afla §antul pterigomaxilar, care
trebuie inregistrat de medic §i perceput de

383
 dur, suportul osos al bol|ii palatine, este este fig. 8.7.
format din palatul primar §i cel secundar. Palatul
primar, la randul sau, este format din oasele incisive,
iar palatul secundar din procesele palatine ale
oaselor maxilare §i lamele orizontale ale oaselor
palatine.
In alcatuirea palatului dur sunt cuprinse:
- doua oase incisive;
- doua procese palatine ale oaselor
maxilare;
- doua lame orizontale ale oaselor pa-
latine.
Prin unirea oaselor incisive cu procesele
palatine ale maxilarelor, se formeaza sutura
incisiva, care este o sutura transversala, situata
in treimea anterioara a palatului dur din dreptul
incisivilor laterali, din stanga §i dreapta.
Unirea dintre procesele palatine maxilare
§i lamele orizontale ale oaselor palatine
formeaza sutura palatina transversala, care
este pozitionata in dreptul fetelor distale ale
molarilor secunzi superiori. Posterior de aceasta
sutura transversala, este situata gaura palatina
posterioara sau gau- ra palatina mare (foramen
palatinum major), la baza proceselor alveolare.
Prin gaura palatina mare tree nervii palatini
anteriori §i pachetul vascular aferent.
Localizarea gaurii palatine mari este medial de
pozifia pe arcada a molarului trei, la 0,5 cm
anterior de marginea posterioara a bol|ii
palatine. In aceasta zona, baza protezei nu
trebuie sa exercite presiuni asupra campului
prote- tic nefiind importanta din punct de vedere
protetic. Elocventa pentru cele descrise anterior

spina

EjM i
' Jfj '7 j
yx1

384

procesul palatin
 sutura lamelor de forma §i pozitie
palatind
transver orizontale ale oaselor variata, pe care
sa
n palatine (de forma Landa (49) le-a
a
z concava §i pe care se sistematizat in functie
a
l insera apone- vroza de extinderea §i
a
palatina). topografia lor (fig.
p Palatul dur este
o 8.8). Sunt lipsite de
s traversat median, pe
t semnificatie
e toata intinderea sa (in patologica.
r
i plan sagital), de su- Prezen|a unui
o
a tura palatina mediana torus palatin determi-
r
a (sutura medio- na, Tn cazul acoperirii
sagitala). Aceasta se sale de catre o pro-
continua, superior §i teza totala, leziuni de
anterior, cu sutura decubit §i basculari
intermaxilara, iar ale protezei. Daca
posterior cu creasta torusul are dimensiuni
inferioara a reduse, folierea
vomerului. modelului poate
Procesele rezolva problema,
o alveolare devin alteori este necesara
sulincisiv sutura palatina ascenden- te fata de corectia chirurgicala,
mediand bolta palatina, cu riscul aparitiei
Distal de nazala posterioara, o
observandu-se la recidivelor. O foliere
creasta reziduala pro- eminenja osoasa
Tmbinarea cu palatul exagerata reduce
frontala se afla gaura formata prin unirea pe
dur o angulatie mode- intinderea zonei de
incisiva. Aceasta linia mediana a
rata. sprijin. Se
zona trebuie marginilor posterioare
De-a lungul acumuleaza, astfel,
menajata de presiuni, ale
suturii medio-sagitale, sub baza protezei, un
fiind protejata prin
adeseori, se poate strat prea gros de
folierea modelului. In
evidentia prezenfa saliva, iar mentinerea
resorb|iile accentuate
unui torus palatin. protezei pe campul
ale crestelor
Torusurile sunt protetic edentat total
edentate, gaura
proeminente osoase, devine deficitara (67).
incisiva poate ajunge
aproape sau chiar pe
muchia crestei.
Pe marginea
posterioara a palatului
dur se afla spina

385
 masa radioopaca ce mai mare dec^t la o
se suprapune peste bolta palatina ogivala.
imaginea dintilor Forma adanca
§i/sau a sinusurilor (ogivala) apartine pa-
maxilare. cientilor care au avut
Torusurile sunt anomalii dento-
mai frecvente la maxilare, dublate de
unele populatii. De obiceiuri vicioase sau
exemplu, aproape tulburari functionale,
Fig. 8.8. Torus palatin (variate forme toate feme- ile din Tn perioada de
descrise de Landa): a - forma §i pozifia frecventa; b - populajia eschimosa dentat.
posterior, de forms rotunjita; c - posterior extins, de
prezinta torus. La aceasta categorie
forma alungita; d - antero-median, de forma elipsoi-
dala voluminos §i proeminent; e - anterior, de forma Bolta palatina de pacienti, adeseori
alungita, relativ ingust; f - antero-posterior, extins. create suprafaja de apar dificultati Tn
Geneza §i mari peste 5 mm. sprijin a protezei, amprentare. Bolta
torusurilor palatine nu Dupa numar pot fi receptionand o serie ogivala nu duce la
este, nici in prezent, unice sau multiple. de presiuni ocluzale. imbunatatirea
clarificata. Sunt luaji Mucoasa care le Ea permite realizarea retentiei protezei,
in dis- cutie factori acopera este frecvent unei adeziuni mai cum s-ar putea
genetici, perioade de subtire §i ischemiata, bune a protezelor presupune (datorita
hiperacti- vitate a mai ales daca totale maxilare fata adan- cimii sale),
centrilor de osificare modelele nu au fost de cele mandibulare, datorita faptului ca la
ai suturii medio- foliate. Cicatricizarea unde suprafaja de mi§carile de basculare
sagitale, factori ei se face mai greu sprijin este net a protezei inchiderea
mecanici (presiuni ca Tn alte zone. inferioara (adeziunea marginate vestibulara
mas- ticatorii) etc. Cu Histologic, torusurilor este direct §i perituberozitara
cat torusul este mai palatine li se poate proportionate cu devine defici- tara. In
distal §i mai ales descrie o marimea suprafetelor prezenta boltilor
cand intersecteaza componenta aflate in contact). ogivale, apar difi-
linia de re- flexie a corticate, care . Sunt descrise cultati de Tnchidere
valului palatin, acopera un centru trei forme clinice de marginate distala a
dificultajile de reali- spongios. In general, bolta palatina: protezei, datorita unui
zare a Tnchiderii pe o sectiune adanca (ogivala), istm buco-faringian
marginale ale transversala, se pot medie §i plata (fig. de clasa a treia.
protezei sunt mai observa doua straturi 8.9), adancimea
mari. corticale (nazal §i medie fiind de 15-17
Torusurile sunt bucal), care mm La o bolta
mici cand diametrul delimiteaza un strat palatina plata, con-
spongios. Radiologic tinutul de tesut Fig. 8.9. Reprezentare
lor nu depa§e§te 3
schematics a formei
mm, mijlocii (3-5 mm) apare, de obicei, ca o adipos este de obicei
bolfii palatine: a - bolta

386
adanca; b - bolta medie; mentinerea protezei E. tero- - unghiul antero-
c - bolta plata. totale, pe campul pro- posterior, transversal §i posterior-UAP;

Forma medie a tetic, prin fenomenul vertical, §i au indicat lajimea Tn zona

boltii palatine (inter- de adeziune. unele determinari ale medie a palatului

mediate, Tn „U”) este D. L Tnclinatiei ver- santului -LZMP); lajimea Tn

considerate cea mai Johnson. §i colab. oral al crestei reziduale zona posterioara a

benefica protezarii, (38) au efectu- at frontale. Parametrii palatului - LZPP

deoarece opune masuratori ale boltii utilizafi de autori Tn adancimea din zona
rezis- tenta optima palatine Tn sens an- masuratori (fig. 8.10) medie a bolfii pala-
au fost: tine, pe sectiune
fortelor verticale §i
orizontale, dislocante - linia medio- frontala - AZMP;
ale protezei. sagitala - LMS adancimea din zona
In urma (evaluata intre posterioara a bol(ii
resorbtiei accentuate papila incisiva - palatine, pe sec|iune
a cres- telor PI §i linia frontala - AZPP;
edentate, se modifica interhamulara - unghiul dintre linia
§i forma boltii LIH, pentru mediana §i creasta
palatine, care poate lungimea reziduala Tn zona
deveni plate. Aceasta palatului); mediana - UMCM;
este tipica - adancimea unghiul dintre linia
persoanelor care au antero- mediana §i creasta
pierdut de mult posterioara - reziduala Tn zona
unitetile dento- AAP; posterioara - UMCP.
parodontale §i/sau au
purtat proteze
necorespunzatoare
(genera- toare de
atrofii marcate). Alta
cauza ce sta la baza
aparitiei boltilor plate
este repre- zentata
Fig. 8.10. Diagrama masuratorilor lui Johnson: a - In plan sagital; b - in plan frontal. (38)
de afectarea
Rezultatele pot medie a palatului este
parodon{iului margi-
fi sintetizate astfel: de 1,2 cm;
nal, mai ales la
- lungimea
pacientii carora li s-
medie a bolfii palatine
au facut extract ca
este de 4,8 cm (de la
urmare a parodontitei
papila incisiva la linia
marginale cronice
interhamulara);
profunde. Bolta plate
- adancimea
contribuie la

387
 - unghiul de chiderea marginala inervat. Stratul - un strat conjunctiv,
submucos este
Tnclina(ie antero- Tn aceasta zona! care adera la
raspunzator de
posterioara a vascularizatia §i inerva| periost sau este
versantului oral al SUBSTRATUL ia mucoasei, stabilind §i separat de acesta
legatura acesteia cu
crestei reziduale cu MUCOS periostul. prin Jesut
palatul dur este de Mucoasa Epiteliul submucos lax in
20,5°; bucala tapeteaza o pavimentos stratificat celelalte zone.
- latimea multitu- dine de prezinta: Mucoasa orala
palatului dur, Tn tesuturi §i formatiuni - strat bazal fixa (care acopera zo-
treimea mij- locie anatomice dure §i/sau (germinativ), cu celule na de sprijin) este
(delimitata de crestele moi (fig. 8.11). Ea turtite §i nuclei mari; rezilienta. Rezilienta
reziduale), se cifreaza este de cu- loare roz - corpul mucos este proprietatea de a
la o valoare medie de (diferite nuante), fiind al lui Malpighi, alcatuit ceda la presiuni
4,1 cm, iar la|imea la alcatuita dintr-un din straturi multiple de exerci- tate asupra
nivel intertuberozitar epiteliu pavimentos celule poliedrice; campului protetic, in
este de circa 4,5 cm. pluristratificat, - un strat sens vertical. In
Crestele captu§it de un tesut superficial, cu celule clinica, rezilienta se
zigomato-alveolare, conjunctiv (lamina aplati- zate. poate aprecia cu un
nu inter- fereaza cu propria §i corion), cu Corionul fuloar, ea variind in
structurile campului multe variabile: lax, prezinta: functie de grosi- mea
protetic decat Tn grasos, glandular, - strat reticulo- §i consistenja
unele faze de evolutie bogat vascularizat §i papilar, cu prelungiri Jesutului conjunctiv
a acestuia (atrofii Tn submucos.
marcate). In anumite epiteliu;

situatii clinice de
atrofie accelerata a
crestelor reziduale,
crestele zigomato-
alveolare se situeaza
aproape de muchia
crestelor edentate§i
Tmpiedica o buna
protezare. Mucoasa
ora- la, Tn aceasta
zona, nu este
captu§ita de tesut
submucos bine
reprezentat, astfel
Tncat se recomanda,
o mare atenfie la Tn-

388
 Frenul buzei superioare

Papila incisivri
Frenul bucal
Rugile palatine
mucoasa activ-

Torusul palatin
mobila;

Creasta alveolara
d. mucoasa
Nervul palatin mare bucala propriu-
Foveele palatine zisa, care
Tuberozitatea maxilara tapeteaza pere|ii
Muschiul constrictor superior al
faringelui " cavitatii bucale
Lu eta —- Muschiul palatofaringian
§i care vine in
— Trigonul retromolar —

Vfirful limbii — raport cu

suprafaja
Frenul lingual — externa a
protezei totale.
Gaura mentonierS--
Fibromucoasa
Frenul buzei inferioare care tapeteaza
. Muschiul buccinator
baza vii- toarei creste- le reziduale,
Glande salivare accesorii palatinale

proteze; bolta palatina §i

... Spina nazaia posterioarS
Spa^ul paratuberozitar b. mucoasa tuberozita|ile este in
Cfirligul procesului pterigoidian

Rafeul pterigomandibular neutra, pasiv mod normal puternic

Muschiul constrictor superior al faringelui
mobila, cu o aderenta de periost §i
— Amigdala palatinS
— Muschiul maseter consistent mai este lipsita de insertii
— Spafiul retromilohioidian

Muschiul buccinator laxa, situata la musculare

Zona de presiune maxima

Spafiul paralingual
trece- rea dintre subiacente. Aspectul
Ductul salivar
mucoasa fixa §i ei, la nivelul crestelor
Spajiul sublingual
Frenul bucal
mobila; ea vine reziduale, se modifies
in contact cu in func|ie de timpul
Fig. 8.11. Structurile dure §i moi cantonate in marginile derulat de la ultimele
cavitatea
protezei §i extractii, adica de
bucala §i istmul
buco-faringian, detine un rol vindecarea gingivo-
acoperite de major in osoasa. Pe
mucoasa realizarea inchi- fibromucoasa
bucala la derii marginale; crestelor reziduale §i
edentatul total.
c. mucoasa mobila cea a boltii palatine, la
Campului grad de
de la periferia i edentatii total
protetic maxilar i se rezilienta redus
med i at a a neprotezati, cat §i la
disting mai multe (bolta palatina,
campului protezatii mai vechi
categorii de mucoasa creste edentate,
protetic, care procesul de
bucala: tuberozitati). Ea
acopera frenurile cheratinizare este
a. fibromucoasa sta- bile§te un
§i bridele. Este o evident. Fenomenul
aderenta, cu un contact direct cu

389
se datoreaza prea subtire poate fi formatiuni, pot apare La nivelul
impactului alimentar u§or lezata, freevent reac- tii fibromucoasei care
(la cei neprotezati) §i dispunand de o inflamatorii. Constant, acopera bolta
presiunilor, rezilienta scazuta §i apar resorbtii osoase palatina, se disting
concomitente cu necesitand tehnici de reprezentative in cateva formafiuni
procesul de frecare amprentare speciale. zonele din dreptul importante in
dintre proteza §i cam- Dupa un numar crestelor balante, protezarea totala (fig.
pul protetic (la cei de ani, la unii purta- freeventa lor fiind mai 8.14).
protezati). tori de proteze mobile, mare la femei iar de
Rezilienta fibromucoasa care multe ori evoluand
mucoasei este acopera crestele asimptomatic.
diferita. Osborn (69) reziduale se subfiaza
denume§te simbolic §i se mobilizeaza, sau
aceasta rezilienta dimpotriva devine
„drumul de rezerva” al hiperplazica,
bazei protezei pierzandu-§i aderenta
inserate pe camp. la components osteo-
Rezilienta este periostala. Prin
dependents de aparitia hiperplaziilor
grosimea §i digitate §i hipertrofiilor
Fig. 8.14. Elemente
tesutului con- junctiv mucoase, zona de anatomice eviden(iabile
submucos cat §i de sprijin devine pe substratul mucos al
Fig. 8.12. Sectiune
grosimea epiteliu- lui. deficitara, iar proteza campului protetic edentat
frontala prin cavitatea
La un edentat total, la maxilarul
in- stabila. Aspectul bucala a edentatului total,
superior: a - frenul buzei
mai vechi, fibromu- este cunoscut sub in care se observa
superioare; b - papila
coasa normala este numele de „creasta raporturile anatomice ale
incisivS; c - rugile
neteda, aderenta, cu acesteia.
balanta” (fig. 8.12) §i palatine; d - bridele; e -
rezilienta redusa, de apare, mai freevent, tuberozitatea maxilara; f -

culoare roz §i cu tex- §an(ul pterigomaxilar,

in zona frontala.
plica pterigomandibulara;
ture normala. Crestele g - foveele palatine
Rezilienta medie balante apar, de
normala a regula, la cei care au Pe linia
fibromucoasei purtat timp indelungat mediana se situeaza
crestelor alveolare proteze instabile §i se papila in- cisiva, care
este de aproximativ pot evidentia fata de
Fig. 8.13. Creasta protejeaza gaura
0,2 mm. Desigur ca, crestele reziduale (fig. incisiva, §i for-
balanta (schema): a -
pe langa aspectul 8.13), de care reman creasta balanta in mafiunile care o
normal, pot apare §i legate printr-un regiunea frontala; b -
parasesc. Adeseori,
variante, normale sau instrument ce per- mite
pedicul sau „talpa”. La zona papilei incisive
evidenfierea ei.
patologice. Mucoasa nivelul acestor trebuie foliata pe

390
model, de- oarece major in fonatie. aceasta zona este
presiunile pe care o Uneori, se impune foarte mult solicitata,
proteza le exerci- ta, transpunerea §i in sensul ca
timp indelungat, pot redarea lor pe fafa receptioneaza
provoca durere, sen- lustruita a bazei presiuni mari. De
zafie de tensiune, protezelor totale, cu aceea, cand unui
arsura,sau chiar precadere la anumite astfel de pacient tre-
pareste- zie. Rafeul profesii. Exista folii de buie sa i se
palatin este o banda ceara cu rugi confectioneze o
de fibromucoasa care standard impregnate, proteza totala noua,
acopera sutura din care se inainte de
medio- sagitala. De macheteaza baza amprentarea finala,
obicei, fibromucoasa protezelor la maxilar. este recomandabil ca
care acopera Rezultatele nu sunt protezele vechi sa nu
torusurile palatine cele a§teptate, fie
este mai subtire, fiind deoarece exista
indicata o foliere particularity
selectiva la acest morfologice
nivel. Tot median, dar individuale, limba
spre distal, la limita neadapt^ndu-se intot-
dintre palatul dur §i deauna la rugile
moale, se afla cele standardizate. Atunci
doua fovee palatine, cand rugile trebuie
care se prezinta ca
transpuse pe fafa
doua mici depresiuni,
externa a bazelor
nesemnificative
protezelor, ele vor fi
pentru incepatori. Ele
inregistrate prin
au, insa, un rol foarte
amprentare,
important in
caracterul de
delimitarea dintre
individualita- te fiind
palatul dur §i cel
respectat.
moale.
Rugile palatine
Paramedian, in
au un rol important §i
treimea anterioara a
in montarea dinjilor
palatului dur, se afla
artificiali. Zona rugilor
rugile (plicile)
prezinta o rezilienja
palatine, foarte
redusa, de
evidente la nou
aproximativ 0,1 - 0,2
nascut. Aceste for-
mm. La purtatorii
matiuni au un rol
vechi de prote- ze,

391
purtate cateva zile Exista §i excepfii care palatului, la nivelul
(eventual sa fie apar cu precadere zonelor lui Schroder,
folosite doar Tn timpul dupa pur- tarea rezilien{a este
meselor) sau sa se Tndelungata a unor crescuta datorita
utilizeze materiale de proteze cu baze stratului submucos
conditionare tisulara. necorespunzatoare §i bine reprezentat. In
Zona de sprijin pe versantele pa- grosimea mucoasei
a campului protetic latinale. In treimea exista o multime de
maxilar este acoperita anterioara a boltii glande salivare.
de o fibromucoasa cu palatine, mucoasa Zimmerman §i
rezilien|e diferite (fig. adera bine la periost, Oesterlund au identi-
8.15). Astfel, dar tesutul submucos ficat circa 250 de
fibromucoasa este slab reprezentat, orificii de deschidere
crestelor reziduale avand o grosime ale unor glande
(muchia crestei relativ uniforma, fiind salivare mici, care
edentate §i versantele bo- gat Tn celule secreta preponderant
vestibulare) este de adipoase, motiv mucina, fiind benefic
cele mai multe ori, pentru care zona este Tn protezarea totala,
groasa, bine cunoscuta §i sub deoarece mucina
vascularizata, numele de „zo- na favori- zeaza
aderenta la periost. grasoasa”. adeziunea protezei la
camp.
Redam mai jos
cateva scheme ale
unor sectiuni
histologice (fig. 8.16,
8.17, 8.18, 8.19) din
diferite zone
topografice ale boltii
palatine §i de la
nivelul
Fig. 8.15. A., B. Zona de sprijin tapetata de o mucoasa bucala crestelordiferita:
cu rezilien(a rezi- a. Fibromucoasa crestelor
reziduale; b. Fibromucoasa rafeului median; c. Zona rugilorduale
palatine; d. Zona(12).
maxilare glandulara a lui Schroder; e. Papila
incisiva; f. depresiunea gaurii palatine posterioare. C. Zona glandelor palatine se mtinde de la palatul moale (unde
are o grosime de 4-6 mm), spre molarul prim permanent (unde grosimea este de 2-3 mm), sub forma de varf de
munte (41).
Zona fibroasa zone este minima (0,1
este situata pe rafeul mm). Cand este
median §i pe sensibila la palpa- re,
versantul palatinal al folierea modelului
crestelor reziduale. este obligatorie. In
Rezilienja acestei treimea distala a

392
 INCHIDERE MARGI- prote- tic.

Os
Os compact
Periost

Submucoasa

Tesut adipos

Submucoasa

Mucoasa
Mucoasa

Fig. 8.16. Structura histologies a mucoasei de pe Fig.8. 17. Structura histologies a mucoasei
muchia crestei reziduale maxilare (12) bucaie din zona rugilor palatine (12)

Os
Os compact
compact

Nervul si
vasele nazo-
Submucoas
a palatine

Submucoasa

Mucoas
a
Mucoasa

Fig. 8.18. Aspect histologic al mucoasei ce acopera Fig. 8.19. Structura histologies a zonei din vecinSta-
sutura mediana a palatului (12) tea papilei incisive (12)

NALA Succiunea*
Pentru ca o protezei (termen
restaurare protetica contro-
totala sa fie reu§ita,
nu este suficient doar ' Succiune, s.f./succion
[lat.suctus, de la sugere = a
un pa- ralelism riguros suge] - 1. Contactul strans ?i
rezistent la separare intre douS
intre baza protezei §i corpuri, objinut prin crearea unui
spafiu vid sau care confine aer
zona de sprijin. La rarefiat intre corpurile
respective. Ex.: s. pentru
mentinerea §i objinerea stabilitatii

stabilitatea protezei versat) este legata de

participa direct o serie zona de mucoasa
de structuri pasiv-mobila, situata
anatomice, de la la limita dintre mu-
periferia campului coasa fixa §i cea

393
mobila. Mucoasa bular §i mucoasa zonele de mucoasa
pasiv- mobila, la obrazului) realizeaza mobila (din fundul
maxilar, se situeaza succiunea externa §anturilor vestibu-
pe tot re- bordul (fig. 8.20). Printr-o lare) ci vor ocoli
vestibular al crestei am- prentare constant insertiile liga-
reziduale, mai corespunzatoare, mentare §i musculare.
aproape de fundul de miodinamica, se Cand se procedea- za
sac vestibular, avand poate ob|ine o Fig. 8.20. Inchiderea de astfel, rolul mucoasei
ventil (interna §i externa),
o lajime de 1 - 3 mm Tnchidere de ventil mobile Tn asigura-
descrisa de Kantorowitz.
§i o aderen|a slaba la (succiune) eficienta, rea succiunii externe
(43)
periost, putand fi Kantorowicz fiind unul este asigurat.
mobilizata de catre din autorii care au Daca
medic sau pacient, descris acest Tnregistrarea corecta
atunci cand executa fenomen (43). a zonei de sprijin, de
mi§cari functionale. Aprecierea cele mai multe ori, nu
Exista situafii cand dimensionala corecta ridica difi- cultati, Tn
banda de mucoasa a zonei neutre este de schimb Tnregistrarea
pasiv-mobila poate fi importanta capitala periferiei campului
evidenfiata pentru obtinerea unei protetic, Tn special a
Fig. 8.21. Delimitarea
protezelor dentare mobile. 2. diferente de presiune mucoasei pasiv-mobile la zonelor functionale,
Acjiunea de a aspira un lichid maxilar.
aflat in gura inchisa. (din Valeriu la interfafa dintre este o problema Tn
Rusu - Dicfionar Medical, Ed.
Medicala, 2001). marginile protezelor §i care anatomia clinica
prin diferenja de campul protetic (fig. In cadrul zonei se Tmbina cu
culoare (mucoasa 8.21). Inchiderea de de Tnchidere tehnicile de amprenta-
mobila fiind mai bine ventil intern a marginala, trebuie re §i cu tehnologia
vascularizata). protezelor este amintit §i rolul pe protezelor totale. Vom
Mucoasa mobila este posibila, de- oarece care-l joacS, Tn descrie zonele
colorata intens, cea banda de mucoasa cadrul efectului de topografice de la
fixa fiind mai palida. pasiv-mobila are o succiune, mucoasa periferia campului
Intre ea §i periost mobilitate proprie mobila, care protetic maxilar, Tn
exista un Jesut redusa (datorita tapeteaza buzele §i care este im- plicat
conjunctiv lax, care-i tesutului lax care o obrajii. Ea este substratul mucos (fig.
permite o mobilizare captu§e§te), ea mobilizata Tn toate 8.22).
fa|a de planul osos. nefiind supusa sensurile de catre
Mucoasa pasiv- tractiunii musculaturii formatiunile musculo-
mobila realizeaza periprotetice, in cursul tendinoase subiacen-
succiunea interna, iar desfa§urarii diferitelor te. De aceea,
cea activ-mobila (care functii. marginile protezelor
tapeteaza parte din totale nu se vor
fundul de sac vesti- extinde niciodata Tn

394
 sac, iar proteza sa fie in concordanta cu mi§carilor procesului
inlocuiasca defectul tonusul orbicularului co- ronoidian.
de os resorbit, refa- buzelor. Punga lui
cand conturul relaxat Zona Eisenring (spafiul
al buzei superioare, vestibulara laterala retro- zigomatic)
fara a modifica incepe in dreptul reprezinta spafiul
funcfionalitatea tuberozitafilor (§anful dintre apofi- za
acesteia (fig. 8.22 c). pterigo- maxilar) §i se zigomato-alveolarS §i
Fig. 8.22. Zoneie De obicei, termina la nivelul §anful pterigo-
func^ionale ale campului frenul buzei frenurilor bucale (fig. maxilar. In acest loc,
protetic maxilar: a§i b- superioare nu confine 8. 22 a,b). Peretele de obicei, fundul §an-
punga lui Eisenring §i
fibre musculare, intern este delimitat tului vestibular este
spa{iul vestibular lateral;
neavand o acfiune de versantul extern al mai larg decat in
c - zona vestibulara
central^; d - zona distala proprie. Frenul crestei rezi- duale spafi- ul vestibular
coboara §i se insera (mucoasa fixa §i lateral. Aceasta zona
pe versantul pasiv-mobila), iar cel ampu- lara se na§te,
ZONA
vestibular al crestei. extern de mucoasa pe de-o parte, datorita
VESTIBULARA
Uneori este hipertrofic jugala, care acope- ra incru- ci§arii fibrelor
CENTRALA,
§i se insera aproape mu§chiul buccinator. musculare ale
LATERALA §1
de papila incisiva, caz La nivelul crestei maseterului cu cele
PUNGA LUI
in care este necesara zigomato-alveolare, ale buccinatorului §i,
EISENRING
corecfia sa mucoasa este foarte pe de alta parte,
Zona
chirurgicala. Proteza subtire, inchiderea datorita inclinarii
vestibulara centrala
trebuie sa aiba in marginala fiind greu crestei alveolare
este am- plasata de o
aceasta zona o de realizat. Marginea reziduale. Lafimea
parte §i de alta a
incizura protezei va ocoli acestui spafiu create
frenului bu- zei
corespunzatoare frenul bucal lateral, pe masu- ra ce
superioare, Tntre cele
frenului, dar, care trebuie creasta reziduala se
doua frenuri bu- cale.
concomitent, sa inregistrat de resoarbe. Punga lui
Spafiul se poate
realizeze, de o parte amprenta finala. Eisenring este o zona
evidenfia prin tracfi-
§i de alta a sa, o buna Grosimea statica in aparen- ta.
unea moderata a
inchidere marginala. versantului vestibular In realitate, este intr-o
buzei superioare.
Nu trebuie omis al protezei, la acest permanenta di-
Inregis- trarea acestei
faptul ca buza super- nivel, este influenfata namica, datorita
zone prin amprentare
ioara se sprijina pe de resorbfia crestei contractiilor celor doi
trebuie sa |ina cont de
fata externa reziduale, contracfia mu§chi (maseter §i
cateva obiective:
vestibulara a protezei buc- cinatorului §i buccinator), precum §i
marginea vestibulara
§i pe dinfii frontali. maseterului, pozifia a excursiilor
a amprentei
Grosimea vestibulara mandibu- lei §i procesului coronoid.
preliminare trebuie sa
a protezei trebuie sa amplitudinea Punga lui
reproduca fundul de

395
Eisenring se recesul pe partea indigui- rea cazul de fata, se
examineaza relativ externa. Astfel, posterioara, realizeaza doar o
greu, datorita situarii tehnicia- nul va avea cunoscuta de clasici inchidere marginala
sale distale. Inaltimea o orientare clara sub numele de interna (43). Ca
sa reala se poate asupra grosi- mii „postdam”. Greene a puncte de reper, atat
evidenjia cu gura ampulei, §i va putea fost primul autor care clinic, cat §i pe model,
deschisa §i mandibula da o grosime reala a introdus termenul se pot evidentia
deplasata spre partea lingurii individuale de §anturile pterigo-
examinata, iar lafimea (care mai poate fi ,,posteriordamming maxilare §i foveele
sa, tot cu gura adap- tata ulterior). . Zona situata la gra- palatine.
deschisa, dar cu Este o gre§eala sa nita dintre palatul dur Foveele
mandibula deplasata confectio- nam §i cel moale, nu este palatine, repere
de partea opusa proteze totale ale de obicei o linie, ci o paramediane, sunt
examinarii. caror margini sa aiba banda, care incepe doua depresiuni din
Spa|iul grosimi egale pe toate intr-unul dintre zona palatului moale,
retrozigomatic poate fi zonele. De §anturile situate de o parte §i
repro- dus destul de asemenea, este pterigomaxilare, trece alta a rafeului median,
greu prin amprentare. inadmisibil ca medicul prin foveele palatine care rezulta din coa-
Cheia succesului sa inregistreze §i ajunge in ce- lalalt lescenta unor ducte
reproducerii acestei diferen|iat grosimea §ant pterigomaxilar. glandulare din mucoa-
zone este zonelor in discutie, iar Anglosaxonii fo- sa (88). Acestea
amprentarea tehnicianul in cursul losesc termenii de trebuie incluse sub
preliminary, cand in prelu- craririi finale sa „inchidere palatinala baza protezei. In 75%
afara materialului de le uniformizeze. posterioara”, din cazuri, sunt
amprenta din ZONA DISTALA „inchiderea marginii plasate anterior de
portamprenta, se (ZONA AH) poste- rioare a linia de vibrate §i doar
depune separat, cu Zona protezei”, „inchidere in 25% chiar la nivelul
aratatorul, cate o functionala distala postpalatinala” sau ei (16). Hickey §i Zarb
cantitate de alginat in reprezinta li- mita chiar „inchidere (cita|i de 73)
ampula, dupa care se posterioara a palatinala”. In considera ca cele
aplica portamprenta campului protetic literatura franceza am doua fovee pot folosi
cu material pe camp. maxi- lar §i are o gasit §i termenul de doar ca orientare
Pe perioada cat importanta „inchidere velo- generala pentru
materialul de am- covar§itoare in res- palatinala”. localizarea marginii
prenta este in stare taurarea edentatiei Spre deosebire posterioare a
plastica, pacientul va totale, deoarece aici de celelalte zone de protezei. Boucher (11)
deschide §i inchide se realizeaza inchidere marginala, susfine ca linia de
gura de cateva ori, inchiderea marginala la care etan§eizarea vibrate se situeaza pe
pentru ca procesul posterioara a piesei protezei se face atat linia foveelor, inaintea
coronoid sa modeleze protetice maxilare sau intern, cat §i extern, in sau ina-

396
 poia lor. pterigomaxilare sunt
Winland §i Young repe- re laterale limita
afirmS cS, in
ale inchiderii
majoritatea
facultStilor marginale
americane, „posteri- posterioare. Neill
or damming”-ul se
traseazS inapoia aratS ca rezilien|a
foveelor palatine. M. acesto- ra este
Fig. 8.23. Sectiune sagitala prin peretele superior
Chen (16) a fost unul variabilS pentru al cavitafii bucale, la un edentat total (dupa 61)
dintre cei care au Rezilien|a marginea protezei,
fiecare §an| in parte,
oferit date statistice fibromucoasei bolfii insertiile lor trebuie
mai aproapiate de putand atinge 3 mm palatine in zona evi- tate. VSIul palatin
realitate . Din 104 intr-unul, §i 4 - 5 mm
pacien|i, la 75%, linia marginala distalS este coboarS in mi§carea
in celalalt. Se
de vibrate se situeazS cifrata la doar 0,2 - de
posterior de cele doua localizeazS prin
0,3 mm.
fovee, la 18 pacien|i palpare cu un
linia trecea prin Palatul moale
instrument in „T”,
fovee,la 8 dintre ei sau vSlul palatin, for-
foveele nu erau dupS Swenson §i
mat din mu§chii
decelabile, iar restul Boucher sau cu un
palato-faringian §i
pacientilor pre- zentau
damograph (oglindS palato- glos, tensorul
anomalii de pozi^ie §i
de numSr a foveelor. specials) dupa Neill. §i ridicStorul palatului
Pentru Chen, doar la Prezenfa in aceastS
moale §i, partial de
25% din cazuri,
zona a ligamentului mu§chiul uvulei, se
foveele coincid cu
linia de vibrate, ceea pterigomaxilar poate insera pe lamele
ce inseamna ca ele au disloca proteza orizontale ale oaselor
doar o valoare superioara, datoritS
orientativa. Problema palatine, sub forma
a fost ulterior reluatS mobili- tSJii sale la unor fibre
§i de al(i autori: Davis deschiderea gurii. aponevrotice. Pozitia
(19), Keng (45) §i la Ligamentul trebuie de echilibru a vSlului
noi in Jara Mihaela
PSuna (73), care fac ocolit de marginea este menjinuta de un
diverse afirmatii pe protezei totale. grup muscular, cu
baza cercetSrilor lor: Inchiderea insertie cranialS
distanta dintre fovee
§i zona de inchidere palatinalS posterioarS (peristafilinii interni §i
variazS de la cajiva trebuie sS treacS prin externi), care sus-
mm la 1 cm; linia de centrul §antului, deoa- pends valul §i de doi
vibrafie se situeaza cu
cafiva mm anterior de rece, la acest nivel, mu§chi cu insertie
fovee; se pot stabili nu exists mu§chi sau caudalS (faringo-
corela|ii intre pozifia formatiuni ligamentare stafilini §i gloso-
foveelor §i diferite
stafilini), care coboarS
tipuri de contururi ale care ar putea disloca
palatului moale. piesa proteticS (fig. valul. Deoarece ace§ti
§ant;urile 8.23) mu§chi au o directie
perpendiculars pe

397
 flectare a forma palatului. depa§i pe o distanta inchidere palatinalS
capului. El are o In literatura de variabila. posterioara. DupS
mobilitate deo- sebita, specialitate, se vor- Totu§i, pentru a Jude (41) §i Hupfauf

participand la be§te chiar de doua putea individualiza (33), se pot distinge

linii de vibrate (ante- aceasta zona trei variante: prima -
deglutitie, fonatie,
rioara §i posterioara), strategics de sub forma de linie
respira|ie, cascat §i
intre care exista o inchidere marginala, dreaptS; a doua - cu
voma. De aceea, valul
suprafa|a care trebuie sa acceptSm concavitatea distalS;
este o formatiune
„vibreaza pe loc”, existenta mai multor a treia - o variants de
anatomica importanta
variabila ca forma §i forme anatomice de dublu arc, cu
in restaurarea intindere, unde concavity distale
protetica a edentatului Silvermann
total maxilar, care Daca linia de
trebuie atent vibrate marcheaza
cuantificata. limi- ta cea mai
Am amintit posterioara a
anterior, de mai multe protezei, o alta linie,
ori, despre linia de cea de expiratie,
vibrate („the vibrating situata mai anterior,
line"). Ce este marcheaza joncjiunea
aceasta linie? Este o dintre palatul dur §i
linie imagina- ra, care moale. Ea poate fi
delimiteaza palatul evidential punand pa-
dur de cel moale, cientul sa execute
..identificabila cand manevra Valsalva.
valul se mi§ca” (71). Lasand la o
Linia de vibrate se parte aspectele
localizeaza pe palatul teoretice §i
moale, care intorcandu-ne in
marcheaza clinica, o proteza
delimitarea, dar nu totala maxilara se va
jonctiunea cu cel dur. termina distal de locul
Linia este o unde se sfar§e§te
notiune pre a exacta, palatul dur, fara sa
de aceea Swenson lezeze palatul
(88) propune termenul moalesau proteza
de arie de maxilara se va ex-
vibratie(83). Directia tinde distal, cel pu|in
ariei de vibra- tie in zona de vibrajie,
variaza in functie de frecvent putandu-o

398
executS inchiderea velo- (fig. 8.24).
palatinS (86).

Fig. 8.24. Diferite design-uri de inchidere marginala distala: a - dreapta; b - arc convex anterior; c -
dublu arc cu convexita# anterioare. (33)

399
 Fig. 8.25. Posibilita(i de jonctiune intre palatul dur §i moale. Seciiune medio-sagitala (schema): A. Prezentarea
jonc^iunii in sens sagital §i adancimea reten[iei: a - limita de trecere de la palatul dur la cel moale, in sens sagital;
b - adancimea reten(iei produse in zona Ah. B. Delimitarea schematics a palatului dur de vylulpalatin §i tendinfele
de extindere ale protezei totale pe aceasta zona: a - palatplat, cu valul orizon- tal, care permite prelungirea
protezei cu 5- 12 mm; b - zona de trecere intermediary permite prelungirea distala a protezei totale cu 3-5 mm; c -
zona de trecere abrupty (ca o cortina), netd, permite prelungirea distala cu maximum 3 mm.

Secretul (codul) obtinerii unei bune clasificari, conceputa prin 1920 §i publicata cu
Tnchideri palatinale posterioare nu poate fi 38 de ani mai tarziu, apartine lui House citat de
descifrat fara cunoa§terea in detaliu a vari- (73). Ea a ra- mas de referinta (fig. 8.27).
antelor morfologice de jonctiune intre palatul Clasa I House - este considerate ca fiind
dur §i moale (fig. 8.24, 8.25). cea mai favorabila situate. Curba palatului
moale, in pozi|ie de repaus este destul de line.
Tesuturile fixe au o intindere relativ mare. Se
identifice u§or; palatul dur pare a se continua cu
cel moale. Tesuturile mobile, la nivelul cerora
se poate realiza inchiderea marginale distala,
reprezinte o bande mai late de 5 mm. Marginile
Fig. 8.26. Zona de inchidere palatinala posterioara posterioare ale protezelor vor fi de 1-2 mm gro-
(postdam) in sec(iune frontala: grosimea maxi my se sime, ceea ce poate oferi pacientflor un
afla la o treime de limita ei posterioara §i la jumata- tea
oarecare contort.
distan^ei dintre Unia medio-sagitala §i §an{urile
Clasa a ll-a House - curba palatului
pterigo-maxilare, avand valoarea de aproximativ 1,5
mm. Aceasta grosime se mic§oreaza gradat spre moale este mai mare decat la clasa I, bol- ta
anterior, posterior §i lateral, ajungand la 1 mm pe Unia palatine „pare” mai adance. Tesuturile
medio-sagitala §i la 0,5 mm in §an^urile pterigo- disponibile, in vederea realizarii Tnchiderii
maxilare (31).

Joncjiunea dintre palatul dur §i moale

descrie o curba: forma istm-ului buco- farinian,
sistematizata de diver§i autori (11, 60, 61, 93,
97, 88, 91 etc). Clasificarile seamana mult intre
ele, prezentend doar unele deosebiri
nesemnificative. Una dintre cele mai vechi
 marginale, sunt mai slab reprezenta- buna protezei. Margi- nea distala a protezei
te,fiind reprezentate de o banda cu lafime de 3 - totale poate fi mai groasa decat la clasa I, dar
5 mm. De§i mai pufin favorabila decat clasa I, mai subtire decat la clasa a lll-a.
configuratia este normala §i asigura o retenfie

in ii i b

Fig. 8.27. Ilustrarea schematics a celor trei modalita# de jonctfune dintre palatul dur §i moale, care influen[eaza
decisiv inchiderea palatinala posteri-oara: a - schema dupa Nagle §i Sears; b - clasele House (dupa 71).
Clasa a lll-a House - palatul moale cade nefast pe care-l poate juca ligamentul pterigo-
aproape ca o cortina, lasand o zona redusa mandibular. Atunci cand intra in tensiune (la
(aproximativ 1 mm) pentru inchide- rea distala. deschiderea gurii), poate disloca proteza, daca
In general, bolta este adanca §i tuberozitafile aceasta depa- §e§te centrul §an|ului pterigo-
sunt reduse. Este clasa cea mai nefavorabila maxilar.
protezarii, iar retentia protezei este cea mai Pentru elucidarea tuturor necunoscu-
slaba, marginea protezei putandu-se face mai telor din cursul realizarii inchiderii marginale
groasa (3-5 mm). distale, a curs multa cernealS. Un profe- sionist
Landa (49) a descris trei variante ale cu experienta poate infelege u§or acest lucru,
valului palatinjn pozi|ie de repaus: rememorand unele e§ecuri din practica sa.
a) orizontala, Tn prelungirea palatului dur; Tn Un protetician tanar trebuie sa §tie ca in
aceasta situafie, zona Ah are o latime de 2- aceasta zona se hotara§te stabilitatea,
5 mm §i o rezilienfa buna pentru o inchidere mentinerea §i sprijinul unei proteze totale
marginala optima, foveele palatine sunt maxilare.Mentinerea se obtine prin succiune,
cuprinse in aceasta zona; atat in statica, cat §i in dinamica, stabilitatea
b) inclinata abrupt, cand palatul moale cade palatinala posterioara se opune forjelor de
ca o perdea; in aceasta situate, limita basculare, iar sprijinul se obtine printr-o
posterioara a campului se reduce la o linie extindere maxima adecvata.
simpla, foveele palatine rama- nand Pe langa obiectivele enun|ate, pentru
posterior de ea; inchiderea marginala se pacient, o inchidere distala buna opre§te
delimiteaza greu, rezultatele fi- ind incerte; infiltrarea aerului §i alimentelor sub prote- za,
c) inclinata mediu, situafie intermediara intre diminua reflexul de voma, §i face ca tranzitia
primele doua. dintre proteza §i palatul moale sa fie cat mai pu|
Nu putem incheia descrierea zonei distale in sesizata de limba.
de inchidere marginala, fara sa amintim de rolul In practica, la maxilar, exista o multi-
tudine de metode eficiente pentru realiza- rea - delimitarea exacta a zonei distale de
inchiderii marginale distale. In afara metodei inchidere marginala.
clasice, exista unele tehnici de autor: Saizar, b) zonele unde este necesara redu-
Schreinemakers, Lejoyeux, Silvermann etc. cerea protezei totale sunt:
- frenul labial superior;
C. MUCOASA MOBILA DE LA PE- - bridele;
RIFERIA CAMPULUI PROTETIC - plica pterigo-mandibulara §i la nive- lul
Mucoasa bucala mobila (labiala §i liniei Ah (delimitare sub forma de linie).
jugala), care captu§e§te fundul de sac ves- c) folierea sau distantarea protezei de
tibular superior §i coboara pana la ro$ul camp apare, uneori, ca o necesitate pe:
buzelor, prezinta un epiteliu subtire nekera- - linia mediana a palatului;
tinizat. Corionul este reprezentativ, fiind alcatuit - papila incisiva;
din Jesut conjunctiv lax §i multe fibre elastice, - torusul palatin.
fiind bine vascularizat §i iner- vat. Mobilitatea ei
II. CAMPUL PROTETIC MANDIBULAR
mare face ca materialele de amprenta, in
Spre deosebire de campul protetic ma-
suporturi rigide supradi- mensionate, sa se
xilar edentat total, cel mandibular este redus §i
extinda mult, putand depa§i limitele adecvate
dificil de protezat. Suprafata lui este ex- trem de
ale fundurilor de sac vestibulare.
scazuta, aproximativ 15 cm2.
Modelarea marginilor amprentei prin
Ceea ce influen|eaza mult prognostics
mi§cari ale mucoasei mobile, care sa urme- ze
protezei totale la mandibula este limba, mai ales
activitatea musculara naturala, contribuie la
in situate crestelor resorbite sau in edenta|iile
armonizarea viitoarelor versante externe ale
vechi, cand ea se hipertrofia- za, etalandu-se
protezei cu la|imea §antului vestibular. Mucoasa
pana aproape de mucoasa jugala.
mobila este „intrerupta”, din loc Tn loc, de bride
Spre deosebire de maxilar, mandibula
§i frenuri, forma|iuni care trebuie ocolite. Ele pot
deveni, la un moment dat, indicatori ai gradului prezinta un suport dur mult diminuat, con- stituit

de atrofie §i resorbtie a crestelor alveolare doar din crestele alveolare reziduale §i tuberculi

reziduale, prin apropierea inserjiei lor de muchia piriformi. Este cunoscut faptul ca mandibula

crestei. edentata se atrofiaza centri- fug §i mai rapid

A§adar, „citirea” corecta a unui camp decat maxilarul.

protetic maxilar, la un edentat total, presu- pune Atrofia’ §i resorbtia** mai marcate (de

evidenfierea a trei zone: de extindere a protezei aproximativ patru ori mai rapide ca la maxilar) la

totale, de reducere §i ocolire,§i de foliere. mandibula, sunt puse pe seama pierderii mai

a) posibilitafile de extindere a protezei precoce a din|ilor decat la maxilar, dar §i a unei

totale la maxilar sunt legate de: troficita|i §i vasculari- zafii mai reduse. La

- aprecierea adancimii corecte a fun- edentatul total, vasele parodontale, pulpare §i

durilor de sac; alveolare dispar.

- utilizarea pungii (recesului) lui Bradley sugereaza ca, o data cu var- sta,
Eisenring; artera alveolara inferioara se obstru- eaza
- cuprinderea §i circumscrierea (blocheaza), ceea ce determina o schimbare in
tuberozitatilor maxilare; circuitele patului vascular, care alimenteaza
mandibula prin ramuri faciale, bucale §i se transforms in creasta reziduala.
linguale. Creasta edentata mandibulara, sub forma
Resorb|ia §i atrofia mandibulara se fac in de arc, se intinde de la un trigon retromolar la
special pe seama versantului intern al crestelor altul §i face parte din corpul mandibulei, os
reziduale, ceea ce duce la proeminarea impar §i mobil.
mentonului, determinand a§a zisa „progenie Suprafata de sprijin mai redusa a
patognomonica a edentatu- lui total” (fig. 8.28). campului edentat total §i prezenfa limbii ridica
probleme deosebite in stabilizarea §i men|
inerea protezelor totale mandibulare.

SUBSTRATUL OSOS
Pe fa(a externa a mandibulei, de la nivelul
eminentei mentoniere, porne§te, de

'atrofie - diminuarea volumului unor (esuturi sau organe (tn cazul

nostru al crestelor alveolare), drept rezultat al unei involufii, prin
modificSri trofice ?i tncetarea unor funcfii, datoritS varstei tnaintate
sau de ordin patologic.
"resorbtie (osoasa a maxilarelor) - se manifests prin re- ducerea
{esutului osos, prin diminuarea mineralizarii (modificarea schimburilor
cationice) ?i activarea osteoclastelor. Este un fenomen progresiv,
ireversibil, care merge pana la disparijia aproape completa a crestei
alveolare reziduale, fiind determinat de factori locali ?i generali.

Fig. 8.28. Mandibule edentate: a - mandibula edentata

total, cu fenomene minime de resorbtie §i atrofie; b -
mandibula edentata total, cu atrofie §i resorbtie
marcata; se observa adancimea maxima a concavitatii
in dreptul fostei alveole a molarului priminferior
(intocmai ca §i adancimea curbei lui von Spee) (41).

Cu toate ca suprafafa de sprijin la

mandibula este mult mai redusa decat la
maxilar, periferia campului protetic este mai
mare ca a maxilarului. De men(ionat ca, de-a
lungul acestei periferii, cu preca- dere lingual,
exista mu§chi care se insera perpendicular pe
camp, ceea ce influen- (eaza pozijia fundului de
sac §i, in ultima instanta, stabilitatea protezei.

A. ZONA DE SPRIJIN
Prin pierderea dinjilor, procesul alveolar
 o parte §i de alta, cate o creasta rotunjita - Uneori creasta se resoarbe complet,
linia oblica externa, care ajunge la margini- le devenind negativa, linia oblica interna
anterioare ale ramurilor, cu care se con- tinua. apropiindu-se de muchie, iar plan§eul bu- cal
Deasupra liniei oblice externe, Tn dreptul herniind peste aceasta. In aceste situa- tii,
alveolelor celor trei molari, se insera mu§chiul sprijinul protezei este preluat de versan- tul
buccinator (fig. 8.29). La fel cu zona similara de extern al crestei, unde exista o corticala
la maxilar, insertiile bucci- natorului determina acoperita de o mucoasa destul de subfira.
formarea unui fund de sac, cunoscut ca punga
landa sublinguala
lui Fish (28). Creasta reziduala, Tn aceasta zona,
Mu^chiul Milohioidian
este, de obicei, slab reprezentata §i atunci se
pune problema extinderii protezei pe corti- cala
vestibulara, Tnsa doar pana la insertiile
buccinatorului (26).De-a lungul anilor, re-
sorbfia centrifuga a crestei edentate man-
dibulare progreseaza pana la nivelul liniei oblice
externe, situate Tn care insertiile mu§chilor Mu^chiul
buccinator
incisiv inferior §i mentonier ajung din pozi^ie
laterala intr-una superioara, ce- ea ce duce la
instabilitatea protezelor tota- le, Tn situajia cand
Maxila
marginile lor se extind dincolo de aceste limite. r
Cand resorbjia este accentuata, gaura
mentoniera se apropie tot mai mult de muchia
crestei, manunchiul vasculo-nervos mentonier
ajungand uneori sa fie strivit de §aua protezei.
Folierea acestei zone nu rezolva me- reu situajia,
fiind uneori nevoie de o corectie chirurgicala a
pozi|iei orificiului mentonier.
Mandibul
Creasta reziduala mandibulara se Tn- a
scrie Tntr-o parabola, cu axa scurta de 55 - 60 Fig. 8.29. Sectiune frontala (partiala) prin cele doua
mm §i Tnaltimea de 48 - 52 mm. Ea poate oase maxilare, la nivelul molarilor; sageata indica
prezenta forme diferite(fig. 8.30). insertia mu§chiului buccinator pe versantul vestibular
al crestei reziduale mandibulare §i a mu§chiului
Creasta edentata se caracterizeaza prin
milohioidian pe linia oblica interna.
Tnaltime, latime, forma pe sectiune §i aspect al
versantilor.
Resorbtia crestei mandibulare edentate
este centrifuga (fig. 8.31), preponderant Tn
zona frontala §i la mijlocul celei late- rale (de
obicei ca urmare a extractor vechi neprotezate).
 Fig. 8.30. Forma crestei reziduale mandibulare: a - in forma de „U”; b - trapez; c - parabola; d - in
forma de „ V”; e - asimetrica

Fig. 8.31. Resorbfia crestei edentate mandibulare: a. resorbiie centrifuga; b. resorbfia crestei In timp.

Pe fata interna a mandibulei, median, se impreuna cu marginea anterioara a ramurii

afla patru preeminence (cate doua de fiecare ascendente doua laturi ale trigonului retromolar.
parte) care poarta numele de apofize genii, §i Anterior, linia oblica interna serve§te drept
formeaza impreuna spina mentoniera (spina insertfe pentru mu^chiul milohioidian, iar
mentalis). De la apofizele genii porne§te, de o posterior pentru fasciculul milohioidian al
parte §i de alta, cate o creasta relativ rotunjita - constrictorului superior al faringelui §i, partial,
linia milohioidiana sau oblica interna (fig. 8.32), ligamentului pterigo-mandibular. Multi autori,
cu traiect ascendent, care se termina pierdut la sustin ca aripile linguale ale protezelor
nivelul ultimului molar. Aceasta linie formeaza mandibulare pot depa§i linia milohioidiana,
deoarece fibrele acestui mu§chi au, la o
contractie maxima, o insertie oblica orientata
inferior §i nu o insertie orizontala. Noi suntem
mai circumspect cu privire la depa§irea crestei
 milohioidiene cu marginea linguala a 8.33.
protezei, dar ori de cate ori se poate, procedeul e).Pe cele doua apofize genii superioare se
trebuie incercat. De asemenea, trebuie tatonata insera mu§chiul genioglos, iar pe cele inferioare

realizarea aripioarelor sublinguale in regiunea geniohioidianul. Cu cat resorbtia crestei se

premolara in spatiul dintre limba §i plan§eu (fig. accentueaza, cu atat mai mult cele doua
apofize genii superioare se apropie de creasta.

Fig. 8.32. Fa(a interna a mandibulei §i elementele morfologice care influen(eaza stabilitatea unei proteze
mandibulare:a. zona anterioara §i lateral^: A. apofizele genii; B. Unia oblica interna; C. glanda sublingualS; D.
Unia de inser^ie a plan§eului. b.linia oblica interns are o multitudine de dispozfyi, pe care le-a descris Hans Dieter
Jude: 1. cea mai frecventa dispozi(ie; 2. trigonul retromolar; 3. aripioara retromilohioidiana (30)

b
Fig. 8.33. Posibilita(ile de extindere ale protezei totale mandibulare, in func(ie de topografia §i dispozifia unor
elemente morfologice: a ■ creasta reziduala in zona frontala §i fundul de sac permit uneori extensii; b, e - aripioare
sublinguale; c - aripioara corespunzatoare fosei retromilohioidiene; d - extinderea versantului lingual este limitata
de inser^ia limbii (30)
Mu§chii genioglo§i prezinta trei pozitii de inhalea- za fumul. In fig. 8.34b se pot vedea
baza in cursul exercitarii func|iilor (79): pozitia a cele doua pozitii extreme I §i III ale genio-
lll-a de repaus, cand limba are o localizare glo§ilor (de protractie linguala). Pozitia I-
posterioara, se aplica pe plan- §eu §i pierde corespunde contractiei maxime a mu§- chiului,
contactul cu incisivii; pozitia a ll-a de repaus, care antreneaza o concentrare maxima de forta
dar cu limba in contact cu fa|a orala a incisivilor; musculara la nivelul apo-
fortele care se concentreaza in mu§chii
genioglo§i §i ten- doanele lor, in pozitia a ll-a,
sunt nule sau minime (este o pozitie
intermediara); pozitia a lll-a poate fi provocata la
pronunjarea sunetului „ho” sau cand fumatorii
 fizelor genii §i care determina mobilizarea masuri de precau- fie. Bineinfeles ca acfiunea
maxima a plan§eului bucal. Este lesne de infeles genioglo§ilor va fi cu atat mai „dislocanta”, cu
ca aripa linguala a protezei, in zona centrala, va cat creas- ta este mai resorbita §i apofizele genii
fi dislocata de ace§ti mu§chi, daca nu se iau sunt mai aproape de muchia crestei rezi- duale.

Fig.8.34. Cele doua pozi^ii extreme ale tendoanelor mu§chilor genioglo§i: a - pozifia III de repaus §i b - pozi-
(ia I de protrac^ie a limbii care poate ridica proteza de pe camp (79)
Cele trei pozi^ii enumerate, precum §i acoperite de o mucoa- sa subfire. In funcfie de
Tntregul mecanism de dislocare a protezei marimea, pozifia §i atrofia crestei edentate
mandibulare §i prevenirea aparifiei aceste- ia, mandibulare, se va adopta o anumita atitudine
au fost magistral descrise de J. Schreinemakers fafa de aceste formafiuni: ocolire, foliere,
in lucrarea „Logica in protezarea totala”(79). corecfie chirur- gicala.
Pentru a contrabalansa forfa mare Torusurile mandibulare pot fi unice sau
dezvoltata de ace§ti mu§chi, marginea linguala multiple. Spre deosebire de cele palatinale pot fi
a protezei se ingroa§a pe o lungime de 1,5 cm depistate §i prin radiografii retroalveolare sau
de o parte §i de alta a liniei me- diane. Astfel se ocluzale, cand apar ca zone de opacitate
vor realiza, concomitent, doua lucruri: dispersia intensa, bine circumscri- se. Chiar daca nu au o
forfelor pe o supra- fafa mai mare §i obfinerea semnificafie patolo- gica, este bine ca printr-un
unei inchideri marginale mai bune. examen clinic §i radiologic sa se faca
Ene §i Popovici (27) discuta „rafiona- diagnosticul diferenfial cu unele formafiuni
mentul” lui Schreinemakers §i afirma ca benigne sau maligne, abcese sau afecfiuni ale
mi§carea de protracfie maxima a limbii se face glandelor salivare.
extrem de rar in cursul func|iilor §i ca aceasta Resorbfia §i atrofia crestelor alveolare
mi§care nu trebuie reprodusa in timpul reziduale la mandibula poate ajunge pana la
amprentarilor, cand „mi§carile de avansare a linia oblica interna, respectiv externa, cand, in
limbii se pot executa maximum pana la loc de creste, apare o suprafata plata, pe
mimarea umezirii ro§ului buzelor §i chiar mai alocuri concava, impunandu-se corec|ii
pufin”. chirurgicale. Kohler descrie un tip de resorbtie
Linia oblica interna, care are un tra- iect preponderant^ in zona frontala.
ascendent, la extremitatea sa poste- rioara Tuberculii piriformi sunt zone biostatice
formeaza cu marginea anterioara a ramului capabile sa suporte presiuni transmise de
ascendent trigonul retromolar. De- asupra liniei protezele mobile mandibula- re, la nivelul lor
oblice interne, in dreptul pre- molarilor, pot fi realizandu-se inchiderea marginala distala a
prezente torusurile mandibulare, prezenfe acestora, intocmai ca zona Ah de la maxilar.
osoase inconstante de marimi diferite; sunt Dificultatile de protezare ale campului
edentat total mandibular fac necesara des- rezuma la o banda de cativa milimetri. De cele
coperirea oricarei posibilitaji de extindere a mai multe ori, paralel sau oblic cu creasta, se
protezei. pot vedea o serie de bride mobile plicaturate,
Este mai greu de crezut, dar totu§i care pun probleme la amprentarea campului.
posibil, ca o proteza totala mandibulara sa aiba Exista autori (27) care sustin ca aceste pliuri
o retenjie la fel de buna ca una maxi- lara. trebuie Tntinse §i im- pinse la periferia campului
Acest deziderat poate fi atins daca se cunoa§te protetic in timpul amprentarii, pentru a nu fi
„in amanunt” anatomia clinica a campului inregistrate, manopera care nu este intotdeauna
protetic mandibular §i in cursul amprentarii se posibila. Mai mult, la campurile cu atrofie
exploateaza toate posibilita- |ile §i marcata, herniaza glandele sublinguale, riscand
particularitatile individuate ale cazu- lui. adeseori sa fie prinse §i inregistrate de material
de amprenta dispus intr-o lingura
SUBSTRATUL MUCOS necorespunzatoare §i cu o tehnica inadec- vata.
Mucoasa care acopera substratul osos la In economia zonei de sprijin §i de in-
mandibula (muchia crestelor rezi- duale §i cele chidere marginala la campul protetic man-
doua versante extern §i intern) este fixa §i are dibular, zona tuberculului piriform joaca un rol
rezilien|a diferita, mai redusa pe muchia principal. O serie de autori trateaza aceasta
crestelor, augmentandu- se pe versantul zona intr-un subcapitol denumit „zone
vestibular, pe masura ce ne apropiem de functionale” ale campului protetic, altii in cadrul
mucoasa pasiv mobila. „structurilor anatomice de la
Zona de trecere de la mucoasa fixa la
cea pasiv mobila se delimiteaza mai greu la
mandibula decat la maxilar. Exista situa- |ii mai
rare insa, cand fibromucoasa crestelor edentate
la mandibula are o aderenta buna la periost. La
majoritatea campurilor protetice, odata cu
evolu|ia procesului de resorbtie §i atrofie,
mucoasa devine glisan- ta, pierzand aderenta la
periost. Zona grasoasa sau glandulara lipse§te
la mandibula. De aceea, amortizarea presiunilor
mari nu are loc la fel ca la campul maxilar.
Problemele apar cand mucoasa care
acopera zona de sprijin la mandibula este
subtire, i§i pierde elasticitatea, fiind palida,
datorita unei slabevascularizari.
De§i mai rar, cand mucoasa nu urma-
re§te resorbtia suportului osos, poate apare §i
la mandibula aspectul de creasta balanta.
La campurile mandibulara cu atrofii
marcate, cand creasta edentata abia depa-
§e§te plan§eul bucal, mucoasa aderenta se
 periferia campului protetic”.
Pentru noi, tuberculul piriform este o zona
strategic^ a suprafefei de sprijin §i fiindca
practicianul Tl vede §i palpeazS prin intermediul
substratului mucos vom vorbi despre el aici.
Ce este tuberculul piriform? Cand §i cum
apare? Denumirile lui sinonime sunt: tubercul
alveolar al mandibulei §i tubercul mandibular.
Zona tuberculului piriform reprezintS o
combina|ie de aspecte morfologice §i func-
tionale.
Din punct de vedere morfologic, este
constituit din: ligamentul pterigo-mandibu- lar
(care influenteazS cu precSdere treimea lui
posterioarS), fibre tendinoase ale mu§- chiului
temporal, fibre ale buccinatorului,
milohioidianului §i constrictorului superior al
faringelui, formatiuni glandulare, fesut con-
junctiv fibros, periost.
Exista tubercul piriform doar la eden- tat
§i nu trebuie confundat cu papila retro- molarS
distalS a molarului trei (sau doi, cand molarul
trei nu exists) de la dentat (79).
La dentat, distal de ultimul molar, se afIS
papila retromolarS (fig. 8.35), apoi, mai spre
distal, o arie de mucoasS sub care se gSse§te
zona glandularS retromolarS (fig. 8.35a).
DupS pierderea ultimului molar, pere- tele
distal al alveolei, se resoarbe mai pufin decat
peretele mezial, datoritS ..armSrii” pe care o
prime§te de la marginea anterioarS a ramului
mandibular §i de la inserjiile musculo-
ligamentare amintite anterior. Ca urmare a
acestei denivelSri, ia na§tere tuberculul
piriform. Initial, are un substrat osos, care
treptat se resoarbe cSpStand o consistenfS
fibroasS §i o directie aproape verticals, in timp
ce inser(ia ligamentului pterigo-mandibular
avanseazS. Pe mSsurS ce creasta se atrofiazS,
pozitia tuberculului piriform devine tot mai
verticals, iar insertia ligamentului avanseaza
spre anterior (26).

b
Fig. 8.35. Zona retromolara mandibulara: a-la dentat, papila retomolara are structura tipica de tesut gingi-
val; b-la edentat, tuberculul piriform este o zona complexa cu inser(ii multiple §i glande retromolare (84).
Vestibular de tuberculul piriform pot apare sunt comparati cu tuberozita|ile maxila- re. La
fibre musculare ale maseterului, pe- riculoase nivelul lor, procesele de resorbfie §i atrofie se
pentru stabilitatea protezei. De aceea, in desfa§oara mai lent decat la nivelul crestelor
aceastS zonS, piesa proteticS va prezenta o reziduale. Tuberculii piriformi prezinta
incizurS (o depresiune), care sS evite consistente zonale diferite. Prima treime
interferentele cu acest mu§chi, atunci cand este (anterioara), acoperita de o fibro- mucoasa fixa,
cazul. cu o rezilienja buna §i o dis- pozi|ie orizontala,
poate fi folosita Tn mod curent Tn protezarea
totala. In treimea mij- locie Tncepe schimbarea
direcfiei forma{iu- nii. Aceasta treime trebuie
examinata atent, decizia de includere a ei in
zona de sprijin trebuie luata cu discernamant,
deoarece la jonctiunea treimii medii cu cea
posterioara Tncepe insertia ligamentului
pterigo- mandibular. Daca insertia acestuia este
depa§ita, la mi§carea de deschidere a gu- rii,
Fig.8.36. Design-ul unghiului disto-vestibular al marginii proteza va fi dislocata. A§adar, zona de sprijin
vestibulare la proteza totala mandibulara, in functie de
distala a unui camp edentat total mandibular
activitatea §i/sau prezen^a fibrelor ma- seterului: a.
fibre de maseter la distant de trigon. b. maseter
poate cuprinde cel mult cele doua treimi
hiperactiv cu inserfie de fibre dispersate, aproape de anterioare ale tuberculului piriform.
trigon. Lejoyeux (1973) distinge patru tipuri de
tuberculi piriformi, din punctul de vedere al
Prin mi§cari de inchidere, presand lingura
valorii lor protetice (51):
individuals (care la periferie se completeaza cu
- Clasa I favorabili, fermi, aderenti la
masa termoplastica ramo- lita), se va descifra
planul profund, convec§i, acoperiti de o
activitatea mu§chiului maseter. Acesta va
mucoasa relativ groasa;
decide forma zonei unghiului disto-vestibular al
- Clasa a ll-a mai pu|in favorabili, u§or
terminatiei pro- tezei mandibulare (fig. 8.36).
convec§i, mai mobili §i mai compri- mabili, dar
Tuberculii piriformi, ca zone biostatice,
Tnca apti de a fi utiliza|i;
 - Clasa a lll-a de valoare scazuta,
datorita calita£ii deficitare a tesutului submucos,
a unei insert joase §i anterioare a ligamentului
pterigomandibular sau purtarii Tndelungate a
unei proteze totale;
- Clasa a IV-a fara valoare, aproape
inexistenti, deci inutilizabili pentru sprijinul §i
stabilitatea protezelor.
Zona de sprijin a protezei totale man-
dibulare se va termina Tn dreptul insertiei
ligamentului pterigomandibular, care imprima o
directie ascendents tuberculului (treimea
distala).
Pe fata linguala a corpului mandibular, Tn
zona tuberculului piriform, se afla ni§a linguala
retromolara (foveea retromolaris), singurul loc
unanim admis pentru extensii suplimentare ale
protezelor la mandibula, Tn scopul Tmbunatatirii
menti- nerii §i stabilitatii. Cunoscuta §i ca zona
retromilohioidiana, morfologia ei este indi-
vidualizata de constrictorul superior al fa-
ringelui, palatoglos §i limba. Constrictorul
superior al faringelui este alcatuit din fasci-
cule milohioidiene, buco-faringiene §i gio- tive ca volum §i u§or deplasabile (fig. 8.37). so-
faringiene. Ele sunt relativ nesemnifica-

Fig. 8.37. Zona de sprijin a campului protetic edentat total mandibular §i forma^iunile anatomice de la periferia
acestuia: 1 - rafeul (plica) pterigo-mandibular; 2 - tuberculul piriform; 3 - inseriiile maseterului din vecinStatea
tuberculului; 4 - punga lui Fish; 5 - plica sublinguala; 6 - carunculele sublinguale; 7 - brida; 8 - frenul buzei
inferioare; 9 - frenul lingual; 10 - regiunea sublinguala; 11 - regiunea paralinguala; 12 - Unia oblica interna
(milohioidiana); 13-zona retromilohioidiana; 14-plica miloglosa.
B. ZONA DE INCHIDERE MARGINALA centuat decat la maxilar;
Acest subcapitol ar fi trebuit, poate, 1. 5. evidentierea mai dificila a trecerii de la
intitulat „Obtinerea succiunii la protezele totale - mucoasa fixa la cea mobila, care es- te mai
Tntre vis §i realitate”, cu toate ca Fournet §i greu de definit la mandibula.
Tuller (cita|i de 92) au afirmat §i demonstrat, Mucoasa pasiv-mobila (de succiune) la
Tnca Tn 1936, ca „o proteza mandibulara poate mandibula este mai greu de evidenjiat.
avea aceea§i reten|ie ca §i una maxilara”. In Lejoyeux (51) o denume§te §i „zona de
practica, demonstra- fia lui Fournet §i Tuller nu reflexie”, iar pentru Schreinemakers (79)
a avut ecoul scontat, stabilitatea §i mai ales aceasta constituie Jimita de acjiune” pentru
succiunea la mandibula, fiind §i astazi mai mult inchiderea marginala a protezei totale. Ea se
o do- rinta, pentru majoritatea practicienilor. De poate prezenta sub forma de banda lata de 1 -
ce? 3 mm sau de linie, avand importanta Tn
Cauzele sunt multiple §i, am putea spune etan§eizarea protezelor.
ca sunt §i cunoscute: La mandibula, doar pe versantul ves-
1. suprafafa redusa a campului; tibular al crestei edentate se poate pune Tn
2. „anatomia” complicata §i amalgamate a evidenta mucoasa pasiv-mobila, pe versantul
zonei; lingual manevra fiind ambigua.
3. prezen|a limbii; Dificultatile de topografie §i structure, ca
4. ritmul de atrofie §i resorb|ie mai ac- §i multiplele interpretari ale clinicienilor I-
au facut pe H.E. Schroeder (80) sa studie- bucala, care tapeteaza campul protetic al ze histologic
anumite zone de mucoasa edentatului total (fig. 8.38).

c
o a>
□ ■u
oi •o fibromucoas
ic„
a aderenta

mucoasa
pasiv-
mobilS ?i
fund de
sac epiteliu □
lingual fibre elastice Bi
fibre colagen

85 pm - grosimea epiteliuiui
160 pm-inaltimea
papilelor dermice

Fig. 8. 38. Reprezentarea schematics a topografiei §i structurii mucoasei bucale la edentatul total (80).
Astfel, fibromucoasa aderenta a zonei de §i de mucoasa vestibulara. Densitatea papilelor
sprijin se caracterizeaza printr-un epiteliu gros, dermice este diminuata la o §eptime din
cheratinizat, care se Tntrepatrunde intim cu aceea§i densitate a fibromucoasei fixe
submucoasa. Aceasta din urma poseda o retea aderente. Aceste particularitati explica de ce
densa de fibre de colagen, care penetreaza mucoasa subtire de pe versantul lingual are o
periostul crestei alveolare reziduale. La nivelul capacitate redusa de amortizare a presiunilor
mucoasei pasiv- mobile predomina fibrele transmise de proteza. De aceea, recepta- rea §i
elastice (fig. 8. 39). Morfologia epiteliuiui §i a amortizarea presiunilor este preluata de muchia
limitei epite- liu/submucoasa este crestei §i partial de versantul vestibular, ceea
asemanatoare la mucoasa fixa din zona ce explica atrofia §i resorb- tia mai accentuate
vestibulara, fiind sem- nificativ diferita Tn §i rapide a acestor zone.
regiunea fundului de sac lingual. La acest nivel, Redam Tn tabelul A cateva date inte-
cheratinizarea lip- se§te, grosimea epiteliuiui resante despre grosimea epiteliuiui, inalti- mea
este redusa la un sfert, adancimea §i densitatea papilelor dermice la nivelul
Tntrepatrunderii epiteli- ului cu submucoasa campului protetic edentat total la mandi- bula
este de o §esime fata de mucoasa fixa a crestei (61).
 Tabelul A.
Date de morfometrie histologica ale mucoasei bucale la nivelul campului protetic
edentat total mandibular.
Grosimea Inaltimea papi- Densitatea papile-
Zone topografice epiteliului lelor dermice lor dermice
(pm) (pm) (nr/mm)
Versant lingual §i fund de sac lingual 86 30 16
Fibromucoasa fixa (crestala) 255 170 119
Fund de sac vestibular 260 165 46
Versant vestibular §i mucoasa mobi-
480 340 73
la vestibulara

Fig. 8.39. Zonele functionale (A) §i delimitarea ariei de succiune la edentatul total mandibular (B) (schema): a.
zona tuberculului piriform; b. zona vestibulara laterala; c. zona vestibulara centrala; d. zona linguala laterals; e.
zona lingual centrala.
ZONA VESTIBULARA CENTRALA un impediment serios, deoarece buzele (prin
(LABIALA) orbicularul lor) exercita for|e de presare asupra
Aceasta zona se Tntinde Tntre cele doua protezei, etan§eizand-o extern. Modelarea
frenuri bucale. Fundul de sac (Tngust) pretinde amprentei Tn aceasta zona se va face astfel
grosimi adecvate ale lingurii individuate. Zona incat marginea protezei sa fie mai groasa,
se afla sub influenza unor mu§chi, dintre care devenind, Tn acest mod, un suport mai bun
orbicularul buzelor care are fibre orizontale, pentru buze §i obraji (fig. 8.40). Lungimea
ajuta la stabilizarea protezei §i la acjiunea de marginii protezei se realizeaza Tn funcfie de
ventil extern. Pa- tratul barbiei §i mu§chiul adancimea fundului de sac vestibular, iar
mentonier se insera perpendicular pe periferia grosimea sa Tn funcfie de tonicitatea
campului protetic, influenfand mobilitatea orbicularului §i de considerentele fizionomice.
fundului de sac. Interventia acestor mu§chi este Frenul labial inferior, prezent doar la 50%
cu atat mai insemnata, cu cat atrofia crestei din pacienji, nu are mobilitatea celui superior. El
este mai accentuata, inserfia lor apropiindu-se trebuie totu§i ocolit, adaptarea
de creasta. Pentru a evita acjiunea lor de-
stabilizatoare, practicienii scurteaza mult
marginile protezei. Astfel, succiunea nu se mai
poate realiza Tn aceste situafii, ceea ce nu este
 marginilor protezei facandu-se atent, pen- poate face dupa aplicarea protezei, aceasta
tru a pastra „urmele de succiune”. Uneori, el jucand rol de conformator in dirija- rea
trebuie sectionat. De multe ori, manopera se cicatrizarii.

Fig. 8.40. Dispozitia mucoasei campului protetic depinde de relieful osos §i actiunea mu§chilor subiacenfi: a -
mu§chiul mentonier in pozifia relaxata a buzei §i o creasta reziduala bine reprezentata; b - mu§chiul mentonier la
o creasta resorbita (negative); c - mu§chiul mentonier in dinamica; d - punga lui Fish este re- zultatul dispozifiei
mu§chiului buccinator in regiunea distala a fundului de sac vestibular mandibular.
ZONA VESTIBULARA LATERALA protezei sa oco- leasca frenurile bucale (uneori
Zona vestibulara laterala, de o parte §i de pronuntate).
alta, se Tntinde de la frenurile bucale la
tuberculii piriformi §i de la muchia crestei pana ZONA LINGUALA CENTRALA
la linia oblica externa. Mucoasa care acopera Aceasta zona este una dificila, datorita
versantul extern al crestelor §i chiar din fundul prezentei mu§chilor genioglo§i, a frenului
de sac este groasa, avand papile dermice lingual §i, uneori, a portiunii anterioare a
inalte. Aceasa zona se afla sub domina|ia glandelor sublinguale, toate fiind acoperite de o
mu§chiului buccinator, care permite, spre distal, mucoasa subtire (86 pm), care prezin- ta papile
formarea „pungii (recesului) lui Fish”- un fund de dermice reduse ca inaltime §i cu cea mai mica
sac vestibular mai larg (fig. 8.40.d). densitate pe mm (aproxima- tiv 16). Daca
Extinderea marginii protezei se face pana delimitarea ariei de succiune vestibulara se
la linia oblica externa. Actiunea interna de ventil poate realiza relativ u§or, nu acela§i lucru se
se obtine destul de greu, in schimb actiunea poate spune despre zonele
externa de ventil este asi- gurata de aplicarea
obrazului pe marginea §i fata externa a
protezei, datorita, in mare parte, dispozitiei
buccinatorului. Practicia- nul va avea grija in
cursul amprentarii ca marginea vestibulara a
 pasiv-mobile linguale §i datorita faptului Versantul lingual al crestei o de- limiteaza
ca acestea prezinta o mobilitate mare. extern, spre interior se afla fata externa a limbii
Zona linguala centrala, dupa §i, uneori, glanda sublingu- ala, iar inferior linia
Schreinemakers (79), se Tntinde pe 3 cm: 1,5 oblica interna, plan§eul bucal cu glanda
cm la dreapta §i 1,5 cm la stanga frenului sublinguala, sub care se afla mu§chiul
lingual ea fiind modificata de mi§- carile milohioidian.
functionale ale limbii. Protractia sau retractia Mucoasa pasiv-mobila se delimiteaza
limbii creeaza conditii diferite de etan§eizare a anevoios. De aceea, lungimea protezei nu este
protezei totale, in funcfie de inserfia anterioara, dictata de linia de reflexie a mucoasei pasiv-
intermediary sau poste- rioara a limbii. Esenja mobile, ci de linia oblica interna. Ji- nand cont
inchiderii marginale in aceasta zona cheierezida de directia ascendenta spre distal a acesteia,
din faptul ca marginea protezei trebuie sa aiba Tn zona premolarilor se pot realiza uneori
contact cu plan§eul bucal, atat in repaus, cat §i aripioare sublinguale.
in protractia limbii §i sa fie conformata ca un Clasicii §i inca multi autori moderni
rulou de o anumita grosime. considera ca marginile protezelor nu trebuie sa
Pentru asigurarea unei etan§eitati ex- depa§easca linia milohioidiana. Anu- mite
terne, se realizeaza Tngro§area marginii conformatii ale liniei oblice interne, ca §i directia
protezei in aceasta zona, care se realizeaza §i oblica a insertiilor mu§chiului milohioidian (fig.
in vederea obtinerii unui contact cu plan§eul 8.41 .a) permit exinderea marginilor linguale cu
bucal in repaus §i functionalitate. Practicianul se cafiva mm (4-6 mm) sub linia oblica interna (fig.
va orienta asupra pozitiilor pe care le prezinta 8.41). Iwao Hayakawa descrie amanun{it
limba (anterioara sau posterioara). aceasta posibilitate, sugerSnd chiar realizarea
unei Tnchideri bune marginale Tn aceste situatii
ZONA LINGUALA LATERALA (31).
Zona linguala laterala este o arie pe- Pe langa mobilitatea mare a plan§eu- lui,
reche. Ea poate fi delimitate de linii imagi- nare, practicianul va observa, in aprecierea limitei
care tree prin limita anterioara a tu- berculului protezei in aceasta zona, prezenta limbii §i
piriform §i spafiul dintre canin §i premolar. rapoartele acesteia cu crestele re- ziduale.

Fig. 8.41. Marginea linguala a protezei poate fi astfel conformata meat sa depa§easca cu cafiva mm creasta
milohioidian^, datorita direetjei descendente a fibrelor mu§chiului milohioidian (a). Se impune conformarea
concava a versantuiui lingual al protezei pentru a oferi sprijin limbii. (b)
 ZONA TUBERCULULUI PIRIFORM
Tuberculul piriform de§i apartine zo- nei
de sprijin este §i o zona cheie in asigu- rarea
inchiderii marginale a protezelor tota- le
mandibulare (zona biostatica a lui Bandettini).
La edentatul total recent, el are o poziye
aproape orizontala. Este acoperit, in aceasta
perioada, de o mucoasa relativ fixa, aderenta la
periost, cu o rezilien(a buna. La limita dintre
cele doua treimi ante- rioare §i treimea distala
se poate realiza inchiderea marginala. In timp,
tuberculul sufera modificari, luand o pozitfe
oblica sau verticals. Concomitent insa, Fig. 8. 42. O parte din conglomeratui de forma[iuni din
avanseaza spre mezial inserfia ligamentului zona retromilohioidiana: 1. - carligul aripii interne a
pterigo- mandibular, cuprinzand treimea mijlocie apofizei pterigoide, 2 - mu§chiul palatoglos; 3 -

a tuberculului (uneori chiar treimea anterioa- mu§chiul buccinator, 4 - mu§chiul constrictor superior
al faringelui, 5 - fasciculul lingual constrictor al
ra). In aceasta situate clinica, inchiderea
faringelui, 6 - mu§chiul stiloglos, 7 - mu§chiul hioglos, 8
marginala se realizeaza mai greu.
- mu§chiul milohioidian (schema dupa un desen
Tuberculul piriform, la edentatul total realizat de Fish E. W., dupa 38).
vechi, este acoperit de un epiteliu subtire,
necheratinizat. Submucoasa prezinta un tesut Secretul aripioarelor retromilohioidiene
glandular, conjunctiv lax, numeroase fibre consta in realizarea unor margini subtiri (2-3
musculare (buccinator, constrictor superior al mm), rotunjite §i lustruite, pentru a nu perturba
faringelui) §i fibre ligamentare (ligamentul mu§chiul palatoglos. Multi pa- cienti nu suporta
pterigo-mandibular §i terminate ale tendonului aceste aripioare, care, in primele zile, reprezinta
mu§chiului temporal), (fig. 8.42) spine iritative, fiind, atat ca §i conceptie, cat §i
Zona retromilohioidiana
ca situare „impo- triva naturii”. Pacientii se plang
Zona se afla situata sub linia oblica
ca nu pot inghiti, ca au ceva „in plus in gat”. Unii
interna §i nu tine de tuberculul piriform. Contine
dintre ei, cu timpul, se pot obi§nui, ca§tigul fiind
un conglomerat de mu§chi (per- deaua
enorm.
retromilohioidiana), acoperiti de o mucoasa
in concluzie, inchiderea marginala a
relativ subtire §i destul de mobila.
protezelor totale mandibulare nu intrune§te
Aripioarele retromilohioidiene cresc supra- fata
unei proteze totale mandibulare, dar in timp,
prin conformarea mucoasei pe aceste aripioare
§i prin acomodarea mu§chilor cu aceste
prelungiri, aria poate contribui chiar la obtinerea
inchiderii marginale.
 condole morfo-clinice de la maxilar. Am In figurile 8.43, 8.44, 8.45, 8.46 redam
putea spune ca ne aflam Tntr-o zona cu multe schematic structura histologica a unor zone de

structuri mobile, dominata de multi mu§chi §i mucoasa orala, ce intra in compo- nenta

de limba, in care mucoasa pa- siv-mobila se campului protetic mandibular (12).

evidentiaza mai greu, uneori chiar foarte greu.

Mucoasa
Mucoasa

Submucoasa

Submucoasa

Muschiul
buccinator

Os spongios Os compact

Fig. 8. 43. Structura histologica a muchiei crestei reziduale mandibulare (12)

VESTIBULAR —♦
Os compact
Mucoasa

Muschiul
pterigoidian medial

Submucoasa
Muschiul constrictor
superior

Mu?chiul
buccinator
Submucoasa
Tendonul mu?
chiului temporal

Os compact

Fig 8. 44. Structura histologic^ a fundului Fig. 8.45. Structura histologica

de sac vestibular inferior (12) a zonei retromilohioidiene (12)
 IMPORTANTA MUSCULATURII §l A oboseala.

Fig. 8.46. Structura histologica a zonei posterioare a trigonului retromolar (12)

SISTEMULUI STOMATOGNAT IN
Mu§chii striati ai sistemului stomato- gnat
PROTEZAREA TOTALA
sunt alcatuiti din fibre musculare striate de
Stabilitatea structurii functionale a SS
forma cilindrica, cu diametrul de 10 - 200
depinde de factori interni, externi §i de me- diu.
microni §i lungimea de 1 - 300 mm, care la
Sub influenfa lor, SS integru are o sta- bilitate
extremitati se continua cu fibre ten- dinoase,
relativa, Tn care elementul constant este
care se insera pe suprafefele osoase.
reprezentat detendinfa la modificare, Tn sensul
Alta categorie de mu§chi periprotetici sunt
adaptarii permanente la diferite situa|ii normale
inserafi pe tegumente, pe o aponevro- za, un
sau patologice. Dintre cele patologice comune,
rafeu sau au interferente cu alti mu§chi, cum ar
poate cea mai mutilan- ta este edentafia totala.
fi orbicularul buzelor „sfinc- terul oral”, care nu
La edentafii total, musculatura, ca §i
are nici origine, nici in- serfie osoasa, definand
componenta dinamica a SS, sufera o serie de
o mobilitate repre- zentativa. A§adar, cand
modificari, totodata ea influenfand deci- siv
terapia prin protezare totala. De exem- plu, insertia musculara nu este fixa (osoasa), se

cand modelam machetele §i montam dintii, creeaza o mobilitate §i flexibilitate crescuta a

trebuie sa Jinem seama de situarea §i forta acestor grupe musculare, a caror acfiune la

modiolus-ului, iar Tn cursul amprenta- rilor nu edentatul total este legata Tn special de pozifia

vom omite configurafia §i forta orbi- cularului, dinfi- lor artificial §i de grosimea bazelor prote-

buccinatorului, genioglo§ilor etc., pe care zelor totale.

trebuie sa le cunoa§tem, sa le ex- ploatam sau Presiunile dezvoltate de forfele de Tn-

sa le evitam. fundare ale protezei pe unitatea de supra- fafa

Mu§chii striafi ai sistemului stomato- gnat lustruita sunt de circa 20 - 30 N. Su- prafafa

sunt specializafi, dupa culoare, Tn mu§chi albi lustruita a protezei totale mandibu- lare este de

§i ro§ii. Cei albi, cum ar fi ma- seterul §i aproximativ 2096 mm2 §i a ce- lei mucozale de
temporalul, prezinta o mi§care fazica rapida, 1770 mm2. La maxilar, suprafa|a externa a
caracteristica, unde oboseala musculara se protezei totale este de 3644 mm2. Putem, astfel,
instaleaza rapid. Mu§chii ro- §ii sunt implicati Tn presupune §i chiar calcula eficien(a actiunii
contractile tonice, posturale fiind rezistenji la chingilor musculare periprotetice care men|in §i
sta- bilizeaza o piesa protetica. Dintre mu§chii stabilizator amintim
In protezarea totala este implicate orbicularul buzelor §i buccinatorul. Mai rar, sunt
musculatura striata a sistemului stomatognat, amintiti maseterul, longitudinalul, vertical^ §i
care, dupa modul de actiune, se diferen|iaza in transversul limbii (32).
doua categorii: Afectarea sistemului muscular are loc in
- musculatura care disloca proteza totala cursul unor maladii ce vizeaza integrita- tea
de pe campul protetic; fibrei musculare, nivelul transmiterii influxului
- musculatura stabilizatoare. nervos sau cel de transfer membranar celular.
In general, mu§chii ale caror fibre sunt Dintre acestea amintim miopatiile (congenitale
dispuse paralel cu periferia campului protetic §i mitocondriale), canalopatiile (afectiunile
favorizeaza etan§eizarea protezei, pe cand cei miotonice, boala Steinert, paraliziile periodice
cu inserjie perpendiculara au o actiune familiale), mi- astenia gravis, distrofiile
destabilizatoare. Musculatura stabilizatoarea musculare etc. In aceste situatii, nu putem
acfioneaza permanent asupra protezei, pe cand a§tepta o adapta- re a musculaturii din zona la
cea destabilizatoare doar in cursul unor funcfii situatia de edentat total protezat, mai mult ,
ale sistemului stomatognat. uneori, pacientii neputand protezati.
La maxilarul superior protezele totale sunt Vom trece, foarte pe scurt, Tn revista
destabilizate (mobilizate) de o parte a cateva date de anatomie clinica a celor mai
musculaturii valului palatin: ridicatorii, co- importanti mu§chi implicati Tn protezarea totala.
boratorii §i tensorii valului palatin. Uneori, pot
avea efecte destabilizatoare §i ridicato- rul MU§CHII OROFACIALI
comun al buzei superioare §i aripii na- sului, Mu§chii orofaciali sunt cunoscuti §i sub
mu§chiul canin, mu§chiul zigomatic mare §i numele de mu§chi pielo§i sau ai mimi- cii,
mic, mu§chiul rizorius. pentru ca participa la fizionomie §i au
Ac|iune stabilizatoare prezinta orbi- importanta Tn stabilizarea/destabilizarea
cularul buzelor §i buccinatorul. protezelor totale (fig. 8.47, 8.48).
La mandibula, foarte multi mu§chi Atat suportul dentar natural, cat §i cel
exercita o actiune de dislocare a protezei, dintre artificial (arcadele dentare artificiale) influ-
care amintim: enfeaza tonicitatea normala a mu§chilor
a) in zona vestibulara: orofaciali. Multe din insertiile lor sunt apro-
- mu§chii mentonului sau ai barbiei;
- coboratorul buzei inferioare;
- coboratorul comisurii bucale;
- uneori, pielosul gatului (platisma).
b) in zona linguala:
- mu§chiul milohioidian;
- mu§chiul genioglos;
- mu§chiul palatoglos;
- constrictorul superior al faringelui.
 piate de marginile protezelor, motiv Starea de edentat total provoaca, ade-
pentru care ele trebuie evitate. Uneori, marginile seori, scurtarea unor fibre musculare, ree-

protezelor trebuie sa evite o serie de inser- tii valuarea DVO necesitand o redimensiona- re a

mobile, iar, pe de alta parte, suprafefele externe acestora. Mu§chii orofaciali participa la
refacerea fizionomiei edentatului total, cu
ale protezelor vor fi conformate astfel incat
precadere la nivelul etajului inferior §i mij- lociu
contracfia unor mu§chi sa favo- rizeze
al figurii.
stabilitatea lor.
M. orbicularul buzelor
Modiolu ^,1 M. ridicStor al buzei sup. * M. maseter
s M.
milohioidian
M. rizorius M.
M. ridicStor al comisurii buccinator
bucale
M.
M.
zigomatid
M. rizorius
M. Modiolu gemoglos M. coborator
buccinator s al comisurii
bucale
M. tensor al valului M. coborator
palatin al buzei
inferioare
M. ridicator al valului M orttalaml buzelor
palatin M. palatoglos
M. palatofaringian
Fig. 8.47 Interrelafiile dintre anumifi mu§chi§i proteza totala :A.Direc(ia de ac(iune a mu§chilor mimicii §i a
nodurilor comisurale: 1 - orbicularul buzelor; 2 - nod comisural; 3 - buccinatorul; 4 - zigomaticul mare; 5 -
ridicatorul comisurii bucale; 6 - ridicatorul buzei superioare; 7 - coboratorul buzei inferioare; 8 - coboratorul
comisurii bucale; 9 - rizorius (inconstant). B. Importanta modiolusului in conformarea machetei §i montarea
dinfilor: a.+b - directfa de ac(iune a mu§chiului orbicular al buzelor; c.+d - direcfia de acfiune a mu§chilor
ridicatori §i coboratori ai comisurii; e - mu§chiul zigomatic mare trage, fmpreunS cu buccinatorul, comisura
supero-posterior (g.); f - mu§chiul rizorius, impreuna cu buccinatorul, trage comisura posterior^.); g - buccinatorul;
mu$chiul maseter, care inchide spa(iul dintre obraz, tuberozitate §i spatful retromolar.

Fig. 8.48. Mu§chii orofaciali implica(i in protezarea totals (dupa, 27, 37, 74): 1 - m. ridicator comun al buzei
superioare §i al aripii nasului; 2 - m. zigomatic mare; 3 - m. zigomatic mic; 4 - m. ridicator al comisurii bucale;
5 - m. incisiv superior; 6 - m. buccinator; 7 - m. coborator al comisurii bucale; 8 - m. coborator al buzei infe-
rioare; 9 - m. incisiv inferior; 10 - m.mentonier; 11 - m. orbicularul buzelor; 12 - m. rizorius; 13 - m. maseter.
 La nivelul nodului comisural (modiolus) fantei labiale dicteaza pozifia dinfilor artificiali pe
are loc o concentrare de fibre a mu§chilor arcada.
periorali, care se intersecteaza Tn principal cu Buza superioara se sprijina pe cei §ase
fibre ale orbicularului buze- lor. Adeseori, la frontali superiori §i, Tn mod normal, nu pe
acest nivel, versantul vestibular al protezei versantul vestibular al protezei. Frontalii su-
trebuie subfiat, pentru ca spafiul dintre versant periori depa§esc cu 1 - 2 mm limita inferioa- ra
§i obraj sa nu fie re- stricfionat. Daca grosimea a buzei superioare la pacienfii mai tineri §i cu
versantului vestibular al protezei este prea 0,5 mm sau deloc la varstnici (33, 69).
mare, mu§chii care participa la alcatuirea Marginea incizala a frontalilor inferiori se
modiolus-ului vor fi tensionafi constant pe situeaza la nivelul marginii superioare a buzei
parcursul pur- tarii protezelor. Fiecare mu§chi inferioare. Cand dinfii sunt Tn contact, marginea
cu inserfie Tn submucoasa orala este influenfat superioara a buzei inferioare se sprijina pe
de po- zifia dinfilor artificiali, de grosimea treimea incizala a frontalilor superiori. Daca
margini- lor protezei §i a versantului sau ace§ti dinfi sunt protrudafi, buza inferioara va
vestibular. Fac excepfie de la regula situafiile de proemina Tn timpul con- tactului ocluzal.
atro- fie marcata a crestelor reziduale din zona Versantul vestibular al protezei maxi- lare
vestibulara centrala, cand deficitul osos trebuie trebuie sa asigure sprijin buzei superioare,
compensat de proteza. astfel Tncat conturul acesteia sa fie relaxat, fara
Mu§chii orofaciali lucreaza Tn grupe sa creeze interferenfe cu di- namica normala a
antagoniste sau sincrone, cele mai impor- tante buzei.
fiind cele antagonice. Primul grup antagonist Tonusul mu§chiului orbicular va fi influ-
este constituit din orbicularul buzelor §i enfat §i de sprijinul oferit de grosimea
buccinator, iar al doilea grup din ridicatorul versantuluii vestibular al protezei la maxilarul
comisurii bucale (levator anguli oris) §i superior. Fasciculele musculare orizontale se
coboratorul comisurii bucale (de- presor anguli Tncruci§eaza, la nivelul modiolus-ului cu buc-
oris). cinatorul (fig. 8.49), de obicei amandoi contri-
Orbicularul buzelor reprezinta sfincte- rul buind la stabilizarea protezei totale. Orbicula-
muscular al fantei orale, fiind alcatuit din fibre rul contribuie hotarator la etan§eizarea externa
concentrice, dispuse Tn doua straturi: unul Tn (succiunel externa) a protezelor totale. O
grosimea buzelor §i altul periferic. Inserfia margine mai groasa a acestora va crea tot-
fibrelor lui se face tegumentar, muscular §i deauna o Tnchidere mai buna, dar, atenfie,
mucos. Are o structura compu- sa (fibre proprii aceasta dispozifie se va adopta mai ales la
intrinseci ?i fibre extrinseci cu inserfii pe alfi creste frontale cu atrofie, deoarece, la o creasta
mu§chi), neavand Tnsa inserfii directe pe pozitiva §i retentiva, marginile prea groase pot
structuri osoase, ci doar prin intermediul altor provoca deservicii estetice.
mu§chi. Dispozifia lui complexa Tl face sa aiba
o activitate variata §i o mare libertate de
mi§care.
La edentatul total, pozifia §i deschide- rea
 ridicatorul profund al ridicatorul comun al buzei
buzei superioare superioare $i aripii nasului

cobor&torul comisurii bucale

Fig. 8.49. Schema orbicularului buzelor, dupa Rouviere

Buccinatorul este un mu§chi lat, in atcit in cursul amprentarii, cat §i ulterior, in

grosimea obrajilor, pe care-i traverseaza in diferite etape tehnologice, poate contribui
dreptul fetelor vestibulare ale din|ilor cuspida|i decisiv la reu§ita protezarii totale mandibulare
mandibulari §i maxilari, de la mo- larul trei la (fig.8. 50).
comisura. La nivelul inserjiei pe rafeul sau liga- mentul
Mu§chiul buccinator reprezinta supor- tul pterigo-mandibular, se realizeaza joncjiunea
tesuturilor care alcatuiesc obrazul, caru- ia Ti dintre buccinator §i constrictorul superior al
imprima mobilitatea. I se mai spune practician, faringelui. Insertfa sa pe liga-
mu§chiul trompeti§tilor. Exploatarea maxi ment determina doua situajii, care au lega-
ma a dispozijiei acestui mu§chi de catre tura cu protezele totale.

Fig. 8.50. Buccinatorul §i proteza totala mandibulara :a - directfa orizontala a fibrelor sale, care se incruci- §eaza
cu orbicularul buzelor §i favorizeaza stabilitatea protezei totale; b - daca marginea distala vestibulara a protezei
mandibulare este infraconturata, punga lui Fish rdmane neocupata §i mu§chiul nu poate contribui la stabilizarea
protezei, mai mult, la acest nivel se pot acumula detritusuri alimentare; c - in atrofii accentuate ale crestei
alveolare reziduale mandibulare, extinderea marginii vestibulare a protezei poate acoperi fascicu le musculare din
buccinator, care se insera pe Unia oblica externa. (31)

Cand gura este deschisa, mu§chiul in care buccinatorul nu ne mai poate fi de folos
buccinator se deschide ca o perdea (34), iar prea mult in terapia edenta|iei totale. Un alt rol
cand se inchide cavitatea orala, mucoa- sa care major al acestui mu§chi (cand are tonus
tapeteaza mu§chiul se pliaza, for- mand punga normal) este de a impinge inapoi alimente- le
lui Eisenring §i punga lui Fish, care favorizeaza intre arcadele dentare, cand o limba hipertona
extinderea protezelor to- tale. le dirijeaza spre vestibular.
Impreuna cu orbicularul buzelor, for- Intocmai ca §i mu§chiul temporal,
meaza a§a-zisa chinga buccinato-orbi- culara, buccinatorul este format din trei fascicule cu
§i are rolul de a stabiliza proteza totala, prin inervatie separata. Cel mai puternic este
adevarate „paturi musculare” (37, 76). fasciculul mijlociu, in relate directa cu orbi-
Buccinatorul intersecteaza distal fi- brele cularul, in timp ce celelalte doua (superior §i
perpendiculare ale mu§chiului mase- ter. Cand inferior) sunt mai putin active. In acest sens, de
maseterul se contracts, impinge mezial multe ori fasciculul inferior poate fi acoperit de
buccinatorul spre marginea prote- zei, in zona baza protezei (fig. 8.50.C).
tuberculului piriform. Maseterul are o forja Mu§chiul mentonier (mentalis) are o
dislocanta remarcabila. Margini- le protezelor inser|ie pe mandibula, pe creasta, in drep- tul
trebuie sa ocoleasca aceasta mica zona de incisivilor §i o alta in tegumentul barbiei, el fiind
interferenta, prin realizarea unei incizuri Tn un elevator al tegumentului din zona
treimea distala a aripii ves- tibulare a protezei mentoniera, rasturnand buza inferioara in afara.
mandibulare (fig. 8.50). La unii pacienti varstnici Mu§chiul apropie mentonul de buza superioara
§i debilitati, la care tonusul muscular este in timpul plansului. Pentru ca inserjia sa se
diminuat mult sau la cei cu paralizii faciale, extinde la un nivel mai inalt (superior) decat
apare un adevarat „colaps” al obrazului, situate fornixul vestibular, contrac- tia mu§chiului va
ridica fundul de sac vestibular. Mu§chiul
mentonier este un mu§chi dislocant al protezei
in zona vestibulara labiala, mai ales cand
creasta reziduala are dimensiuni reduse la
nivelul fundului de sac frontal vestibular. La
edentatul cu re- sorb|ie marcata a componentei
dure, inser- (ia sa se apropie de creasta,
diminuand zona de inchidere marginala
vestibulara frontala inferioara. Deci, mu§chiul
dicteaza gradul de extindere a marginii
vestibulare frontale a §eii protezei. Se poate
repozijio- na, uneori, pe cale chirurgicala.
Mu§chiul coborator al buzei infe-
Fig. 8. 51. Suprapunerea unor§anfuri §i piiuri ale
rioare (patratul barbiei) se insera la nivelul liniei
tegumentelor etajului inferior peste mu§chii orofaciali: a
oblice externe §i pe fafa profunda a - labiomentonier; b - §an{ comisural; c - §an{ nazo-
tegumentelor buzei inferioare, avand rol de labial; d - §an{ genian; e - §an{ submentonier; f -
coborator al buzei inferioare. §an{ genian accesoriu; g - §ant submentonier

Mu§chiul coborator al comisurii bucale accesoriu.

(triunghiularul buzelor) este antagonist al

Mu^chii incisivi superior §i inferior se
ridicatorilor comisurii. Are inser|ie pe linia oblica
insera pe procesele alveolare la dentat, §i pe
externa a mandibulei §i pe nodulul comisural.
creasta reziduala la edentat (bosa canina), Tn
Este situat pu|in mai jos decat mu^chiul patratul
grosimea buzelor §i la nivelul comisurii bucale,
barbiei §i trage in jos comisura, pe care se
avand trasee oblice spre zona laterala. Actiunea
insera. Este mu§- chiul triste|ii §i al dispre|ului.
lor pe fornixul vestibular este similara
Mu§chiul tri- unghiular are o inserjie situata la
mu§chiului mentonier. Avand o inserjie la nivelul
distant de campul protetic §i face posibila
mucoasei, ace§ti mu§chi pot pune probleme de
extinderea suprafe|ei de sprijin a protezei totale.
extindere §i de retentie ale protezei totale. Sunt
In cazul atrofiilor marcante ale crestei rezi-
mu§chi dislocantiai protezelor totale, prin
duale, la deschiderea gurii, Tngusteaza
actiunea lor asupra fundurilor de sac
vestibulul bucal. (fig. 8.51)
vestibulare, dar fiind de dimensiuni reduse,
actiunea lor in acest sens este mai putin
pregnanta. Con- tribuie, prin contractia lor, la
apropierea comisurilor Tn timpul fluieratului sau
fuma- tului. A§adar ,de ei trebuie tinut cont mai
ales la fumatori.

Pe langa cele descrise anterior, men-

tionam ca toti mu$chii orofaciali, la edenta- tul
total, contribuie la mentinerea expresiei faciale
§i la refacerea plenitudinii etajului inferior,
brazdat de §anturi naturale §i piiuri mult prea
adanci (fig.8. 51). Chiar printr-o terapie protetica
corecta a edentatiei totale, §anturile §i unele
piiuri nu pot dispare com- plet, devenind doar
mai putin evidente.

Mu§chii valului palatin

Valul palatin (palatul moale) este o
formatiune musculo-aponevrotica, care
prelunge§te distal bolta palatina §i separa caile
aeriene (nazale) de cavitatea orala §i faringe.
Are forma patrulatera §i masoara aproximativ 4
cm lungime §i 1 cm Tn grosi- me. Latimea sa pe
fata orala poate atinge 5 cm. Prezinta doua fete
§i patru margini:
- fata antero-inferioara este concava §i
pe ea se prelunge§te rafeul median al boltii
palatine;
- fata postero-superioara se continua cu
plan§eul foselor nazale;
- marginea anterioara se continua cu
bolta palatina §i se confunda cu marginea
posterioara a acesteia din urma;
- Marginile laterale sunt unite Tn partea
inferioara cu aponevroza pterigoida, inserata pe
carligul aripii interne a pterigoidului, con-
formand peretii laterali ai faringelui;
- Marginea posterioara prezinta:
o median, o prelungire cilindro-co- nica
de 10 - 15 mm lungime - lueta sau
uvula;
 o paramedian, doua perechi de pliuri delimitarea distala a campului protetic maxilar.
arcuite de mucoasa, una anterioara Sunt pereche, Tn numar de zece, cinci de
§i alta posterioara - pilierii palatului. fiecare parte. Ei se clasifica, din punct de
Mu§chii palatului moale au rol pri- vedere functional, Tn ridicatorii, tensorii §i
mordial Tn degluti(ie, fonafie, Tn actele re- flexe coboratorii valului palatin (fig. 8.52).
de voma. Importanta lor este deosebi- ta Tn
 cdrtigul procesului artera carotida interna tesut
fibres si membrana tubara
pterigoidian tensorul
trompa lui Eustachio m.
vSlului ridicatorul
peristafilin intern m.
valului m
peristafilin extern
palatostafilin m
m. palatostafilin
palatofaringian
m. constrictor superior cariigul
uvula
procesului pterigoidian
m palatoglos
m. constrictor superior
aponevroza palatina

m. glosostafilin

m. faringostafilin

palatul dur prin

aponevroza
palatina, care
este formata din
Mu§chii ridicatori §iFig. 8.52. Mu§chii valului palatin (scheme) ten- doanele
tensori ai valului palatin sunt trei perechi: mu§chilor tensori ai valului palatin. Piesa
- mu§chii peristafilini interni (ridicatori ai protetica se va termina distal de bolta palatina,
palatului moale); dar Tn a§a fel incat sa nu interfere- ze cu
- mu§chii peristafilini externi (tensori ai activitatea mu§chilor valului palatin.
palatului moale); Joncfiunea dintre palatul dur §i cel moa-
- mu§chii palatostafilini (azigos ai luetei); le nu trebuie confundata cu linia de vibrate a
Mu§chii coboratori ai valului palatin sunt mucoasei valului palatin. Aceasta linie vibratorie
doua perechi: este o linie imaginara, care mar- cheaza debutul
- mu§chii glosostafilini (palatoglo§i); mi§carii palatului moale la pronuntarea fonemei
- mu§chii faringostafilini „Ah” (67) §i se Tntinde intre §an(urile pterigo-
(palatofaringieni). maxilare §i la 2 mm posterior de foveele
Majoritatea lor se insera perpendicular pe palatine. Portiunea distala a protezei superioare
periferia campului protetic maxilar, acesta trebuie sa se extinda cel pufin pana in zona
modificandu-se prin contractia lor. vibratorie, dar cel mai bine este sa fie
Palatul moale este ridicat de mu§chii amplasata posterior de aceasta. La bol$ile
ridicatori ai valului palatin, iar Tn diferite mi§- palatine adanci, linia vibratorie este abrupta §i
cari mai ample, sunt antrenafi mu§chii palato- situata mai anterior.
glos §i palato-faringian (cu rol Tn mi§- carile
uvulei). Dinspre lateral, radiaza spre valul MU$CHII FARINGELUI
palatin mu§chii tensori ai acestuia. Tractioneaza Dintre mu§chii faringelui, intereseaza cu
orizontal valul palatin, §i sunt inseraji pe cariigul precadere constrictorul superior al faringelui, cu
apofizei pterigoide. Pen- tru pozifionarea cele patru fascicule ale sale: pterigoidian,
marginii posterioare a pro- tezelor este foarte pterigo-maxilar, faringoglos §i milohioidian.
importanta delimitarea marginii distale a Acest ultim fascicul vine in contact cu aripa
campului protetic. Palatul moale se prinde de disto-linguala a protezei totale mandibulare,
deoarece se insera pe portiunea distala a liniei a fasciculului superficial are implicate tn terapia
milohioidiene. Se recomanda atentie la edentatiei totale, datorita inserarii unora dintre
conceperea aripioa- relor retromilohioidiene, fibrele sale tn zona vestibulara a tuberculului
deoarece fascicu- lul milohioidian poate sa le piriform. Ea va determina acea incizura
disloce. A§adar, limita posterioara a protezei vestibulara tn proteza man- dibulara. Cand
mandibulare este data de palatoglos §i mu§chiul este puternic, marginea protezei va
constrictorul superior al faringelui. Clinicianul prezenta o incizura, iar cand actiunea sa este
trebuie sa „tatoneze” zona retromilohioidiana cu mai redusa, marginea protezei poate fi convexa.
o oglinda dentara, invitand pacientul sa mi§te Cand, in timpul examenului exobucal al
u§or limba. Niciodata, marginea distala a unui pacient, observam fasciculatii ale fibrelor
aripioarelor retromilohioidiene nu va depa§i 2-3 musculare maseterine, §tim sigur ca avem de-a
mm grosime. Ele vor fi bine rotunjite §i lustruite. face cu un bruxoman.
Cu toate acestea, de multe ori, cand pacientii In general, ridicatorii mandibulei au un rol major
nu le tolereaza, suntem obligati sa renunfam la in masticatie, in determinarea relatii-
ele, cu toate ca sunt foarte utile pentru
mentinerea §i stabiliza- rea protezei totale
mandibulare.

MU§CHII MOBILIZATORI Al MAN*

DIBULEI
A. Ridicatorii mandibulei
Cu exceptia maseterului, ace§ti mu§chi
sunt situati mai la distant de campul protetic.
Actiunea lor este una sinergica atunci cand se
realizeaza o contractie bila- terala simetrica.
Legea lui Weber - Frick, (forta de contractie
fiziologica este direct proportionala cu suprafa{a
de sectiune a fibrelor musculare) nu este
riguros aplicabi- la la ace§ti mu§chi, fapt
confirmat prin dife- rite masuratori. Ca atare,
forta musculara cea mai mare o declan§eaza
maseterul, urmat de temporal §i apoi de
pterigoidianul medial. Daca se depa§e§te
pragul de contractie musculara fiziologica,
apare senza- tia dureroasa la nivelul aparatului
de susfi- nere la dentat §i pe fibromucoasa la
eden- tat, ceea ce duce la intreruperea
contractiei musculare prin mecanism reflex.
Maseterul are doua fascicule, unul
superficial, altul profund. Marginea ante- rioara
lor intermaxilare, activitatea lor fiind remar- cabila in parafunc|ii. (fig. 8.53)

Fig. 8.53. Mu^chii mobilizatori ai mandibulei (dupa 30):

A.a - mu§chiul maseter; b - mu§chiul temporal; f- mu§chiul pterigoidian medial.
B. Sectiune medio-sagitala prin mandibula: a - mu§chiul genioglos; b - pantecele anterior al mu§chiului
digastric; c - mu§chiul miiohioidian; d - pantecele posterior al mu§chiului digastric; e - osul hioid; f-mu§chiul
pterigoidian medial; g - mu§chiul pterigoidian extern; h- mu§chiul temporal.

B. Coboratorii mandibulei
Dintre coboratorii mandibulei, in protezarea
totala, ne intereseaza cu predi- lec|ie mu§chii
suprahioidieni. Denumi|i §i mu§chii plan§eului
bucal, ei sunt Tn numar de trei: digastricul,
stilohioidianul §i milohioidianul.
 Milohioidianul este mu§chiul care decide adeseori stabilitatea unei proteze
totale mandibulare.
Mu§chiul miiohioidian este un mu§chi pereche, simetric (fig. 8.54) care, alaturi
de mu§chii genioglo§i, formeaza musculatura plan§eului bucal. Are forma
trapezoidala §i define o inserfie fixa §i doua mobile:
- fibrele anterioare pe lina oblica interna a corpului mandibular;
- fibrele posterioare pe fa|a anterioara a
- rafeul aponevrotic - median, pe linia alba suprahioidiana.
unesc pe linia mediana printr-un rafeu, milohioidian fn repaus; c2~ dispozitia

de§i pozi|ia fasciculelor (drepte §i stangi) mu§chiului milohioidian fn con- tractie maxima;
d1 - mu§chiul hioglos fn repaus; d2 - mu§chiul
este oblica §i formeaza diafragma orala
hioglos fn contracfie maxima; e - mandibula; f1
(limita plan§eului bucal). Dispozitia - pozitia inferioara a hioidului (fn repaus); f2-
fasciculelor sale descrie un „V”, cu pozitia superioara a hioidului, corespunzd-
deschiderea spre anterior (fig. 8.55). toare unei tensiuni maxime a milohioidianului;
g - mucoasa bucala; t - limba (78).
Cand se contracts, ridica osul
hioid, iar fasciculele lui tind sa se
orizontalizeze.
Cand ia punct fix pe osul hioid,
milohioidianul participa la deschiderea
ca- vitafii bucale §i devine astfel un
coborator al mandibulei. Cand ia punct
fix pe mandibula, ridica osul hioid §i
plan§eul bucal, fapt ce se petrece in
Fig. 8.55. Mu§chiul milohioidian.
timpul deglutitiei, la care mai contribuie
§i unii mu§chi ai limbii. Ac|i- oneaza
sinergic cu mu§chii limbii implicati in
protractia acesteia. In repaus,
fasciculele musculare posterioare sunt
oblice sau aproape verticale spre
inferior, in zona de inser|ie mandibulara,
permijand astfel de multe ori, depa§irea
liniei milohioidiene la amprentare. Cand
mu§chiul milohioidian se contracts,
fibrele musculare se indepartea- za de
fata interna a corpului mandibular,
avand o pozitie aproape orizontala (fig.
Fig. 8.56. Sec(iune frontala la nivelul molarului 8.56). Intre contrac|ia mu§chilor milohioi-
de minte,: a - $an( lingual; b - cateva fibre ale dieni §i geniohioidieni exista un
buccina- torului; Cr dispozitia mu§chiului sincronism.
 In literatura de specialitate, opiniile milohioidiana este determinate de
cu privire la inchiderea marginala in aria activitatea mu§chiului milo- hioidian in
de actiune a milohioidianului difera. timpul functiei, dar nu §i al funcfii- lor
Clasicii, §i in special Schreinemakers, extreme (67). Aceasta ne face sa cre-
sustin ca linia oblica interna, pe care se dem ca in cursul funcfiilor extreme,
insera milohioidianul, nu poate fi proteza va fi totu§i dislocata de pe camp
depa§ita, deoarece, in cursul contractiei §i, deci, ar trebui se-i recomandem
mu§chiului, directia fibre- lor sale se pacientului evitarea unor asemenea
apropie de planul orizontal, pro- teza circumstante.
fiind „ridicata” de pe camp (76). Adeptii depe§irii liniei oblice
Odata cu resorbfia crestei interne sustin ca, in situatia cand
edentate, linia oblica interna se apropie aceasta este bine reprezentate,
tot mai mult de muchia crestei, fibrele grosimea marginilor trebu- ie se fie de 2
musculare ale mu§chiului milohioidian - 3 mm, iar dace este aplatizate,
devenind tot mai perpendiculare pe marginile pot fi mai groase, adica de 4-5
marginea campului pro- tetic. Ac|iunea mm.
dislocanta asupra protezei este, astfel, Situatia este mult mai complexe,
tot mai pregnanta. deoa- rece trebuie se tinem cont de
Schreinemakers (79), protetician inserjia mu§- chiului milohioidian in
cele- bru, sustine ca, datorita pozifiei diferite regiuni ale mandibulei (fig. 8.57),
oblice a mu§chiului in repaus, el este §i precum §i de insertia (pozifia) limbii.
permite portamprentei §i materialului de Este instructiv sa-l citem, in aceaste
amprente sa-l impinge in jos, depa§ind probleme, pe Carl O. Boucher (12), pe
relativ u§or linia milohioidiana. In care G. A. Zarb il considera un profesor
schimb, in cursul acti- vitatii sale, respectat §i un clinician superb:
mu§chiul ridica proteza de pe camp. „Extensia linguaie a amprentei
Multi autori (11, 31,33, 95 ) susfin mandibulare a fost cea mai neinfeleasa
ca nu toate liniile oblice interne au §i mai abuzate zone in protezarea totala
aceea§i conformajie (unele sunt mai la mandibuie”. Aceasta se datoreaze
§terse, altele mai aplatizate, iar altele particularitetilor tesuturilor din aceaste
bine reprezentate). Drept urmare, in zone, care manifeste o rezistenje directe
cursul contractiei maxime a mu§chiului, mai scezute decat zonele vestibulare §i
fibrele din apropierea inserfiei de pe linia care nu tolereaze supraextensia
oblice interna nu au o directie orizontala marginilor linguaie.
(perpendiculara pe ea), ci una oblica,
astfel incat a aperut conceptia depa- §irii
crestei milohioidiene cu cativa mm, care
are deja multi adepti. Conformarea
aripioa- relor paralinguale in zona
 Fig. 8.57. Insertia mu§chiului milohioidian pe
linia oblica interna, in diferite regiuni ale
mandibulei: a. zona canina; b. zona
premolarilor; c. zona molarS; d. zona molarului
de minte (97).

Mobilitatea mare a plan§eului face

amprentarea dificiie, datorite
distorsiunilor care se pot produce. O
extensie a protezei pe termen lung
genereaze durere §i duce la dislocarea
protezei, datorite mi§cerilor limbii.
Marginea linguaie a amprentei
mandibulare trece u§or de linia oblica
interne, deoarece mu§chiul milohioidian,
in stare de repaus, nu opune rezistente
amprenterii. Oricum, exten- sia linguaie
a protezei sub linia milohioidiane nu
poate fi tolerate in cursul perioadei de
activitate a mu§chiului milohioidian,
fiindce acesta va mobiliza proteza,
provocand durere §i limitare functionale.
Extensia linguala a protezei va putea fi
tolerata doar daca marginea ei este
paraleie cu insertia mu§chiului
contractat.
 Extensia marginii linguale a protezei gustativa (fig. 8.59). lipsind arcadele
totale mandibulare dincolo de marginea Limba este implicate dentare, limba se
palpabila a liniei oblice interne, dar nu de- in supt §i mastica|ie hipertrofiaza, latindu-
desubtul ei, prezinta insa unele avantaje. Unul (prehensiunea se. Ea acopera
dintre acestea este reprezentat de ab- senta alimentelor, triturare crestele edentate,
presiunii directe asupra acestei margin! ascu|ite, etc.), in deglutitie §i uneori ajung^nd in
eliminand astfel discomfortul. Daca marginile fona|ie. De contact cu mucoasa
protezei se opresc la nivelul liniei oblice interne, asemenea, aici se jugala. Libertatea de
for^ele verticale de compresiune vor genera percep senzafii mi§care intr-un peri-
durere. gustative, tactile, metru mai mare ii
Schreinemakers (79), dupa masuratori termice §i dureroase. ofera o hipermotilitate,
exacte §i o experienta clinica considerabila, a Limba participa la ceea ce genereaza
schimbat conceptul de elaborare a linguri- lor de autocuratire, prin dificultati de
amprenta §i a lansat propriul set de vehicularea sali- vei in amprenta- re §i de
portamprente „Clan - Tray”, folosite in toata cavitatea bucala. adaptare la proteza
lumea de catre adeptii conceptiei sale. La dentat, limba totala. Un alt aspect
beneficiaza de un interesant, pe care
„spatiu” delimitat de practicienii tre- buie
arcadele dentare sa-l cunoasca, este
natural, plan§eu §i acela ca limba poseda
palat, pe care-l ocupa un simt tactil
partial sau total (fig. extraordinar de dez-
8.60) Limba exercita,
in interiorul arcadelor
dentare,total
Fig. 8.58. Linguri de amprenta pentru campurile edentate forte dirijate a - traditionale; b -
la mandibula:
tip Clan - Tray.
spre(79) exterior.
Examinand fig. LIMBA Dimpotriva, mu§chii
58, se constata ca lin- Limba este un orofaciali exercita
gurile Clan - Tray au organ musculo- presiuni dinspre
un design invers ce- tendinos, ovalar, exterior spre interior.
lor traditionale, fiind impar, situat in Astfel, arcadele
elaborate conform da- cavitatea orala pro- dentare reflecta echili-
telor de anatomie priu-zisa, care are in brul sau dezechilibrul
clinica cu privire la componenta 17 celor doua chingi
direc- |ia liniei oblice mu§chi striati (opt musculare
interne §i la insertiile pereche §i unul antagoniste, fiind
mu§- chiului nepereche) §i este situate in a§a- zisul
milohioidian (fig. 8.57 acoperita cu o culoar dentar.
§i 8.58). mucoasa senzitiva §i La edentatul
senzoria- la, tactila §i total neprotezat,

435
 voltat. Astfel, Este lesne de m. milohioidian
Ca atare, odata
propor^iile reale sunt Tnjeles faptul ca o
cu protezarea totala,
amplifi- cate mult. limba hipertrofiata, la
limba trebuie
Este cunoscut un edentat total, este
rea§ezata Tn spafiul
faptul ca limba perce- jngradita” de noua
ei vital, asemanator
pe o dehiscenta pro- teza totala. Daca
cu cel din perioada
marginala Tntre o suprafa|a linguala nu
dentata. Asemanator,
obturajie sau este concava, atat Tn
dar nu identic. Unul
incrustatie §i plan orizontal, cat §i
dintre principle
Jesuturile dure frontal, tolerarea
elementare de
dentare ca pe o acesteia de catre
stabilizare ale
adevarata „prapastie”. limba devine
protezei
imposibila.

pantecele anterior al
mu$chiului digastric
Fig. 8.59. Sectiune transversals prin limba si plan§eu (schema).
m. genioglos
— m. lingual
superior
m. palatoglos $i
amigdaloglos

m. hioglos
m. stiloglos
m. lingual inferior

artera linguala

m. faringoglos

m. geniohioidian

436
totale mandibulare Un parametru mu§- chii limbii §i se
este conformarea utilizat in protetica va spori stabilitatea
cores- punzatoare a este ecuatorul limbii- protezei.
versantelor externe zona de separate La examenul
linguale §i vestibulare, dintre fa|a ventrala §i intraoral, cu limba Tn
astfel Tncat echilibrul cea dorsala a limbii, repaus, se poate
dintre cele doua care se va situa, in constata ca aceasta
chingi musculare protezarea totala acope- ra plan§eul
oponente sa fie res- mandibulara, la bucal, ocupand
pectat, cel pu|in nivelul suprafetelor curbura inter- ioara a
partial. (fig. 8.59) cuspidate ale din|ilor arcadelor. La dentat,
laterali artificiali. Prin varful ei stabi- le§te
aceasta dispozifie, se un contact lejer cu fa|
va obtine un laca§ a linguala a frontalilor
confortabil pentru inferiori.

Fig. 8.61. Raporturile limbii fata de aspectul crestelor edentate: a - limbd asociata unor creste Inalte; b - limba
lafita peste creste atrofiate.

Fig. 8.62. Conformarea suprafetelor linguale ale protezelor to tale mandibulare.

Fig. 60. Limba la dentat (a) §i edentat (b).

437
 Fig. 8.63. Pozifia (inser^ia) limbii: a - anterioara; b - posterioara.
In general, la re- trasa, distalizata. In cursul La ace§ti subiec|i,
edentat distingem Fundul de sac lingual functiilor, fundul de inchiderea externa de
doua pozitii ale limbii este mai adanc §i mai sac lingual se ventil se face mult mai
in repaus. (fig. 8.63). lat in sens antero- modifica continuu. In bine, deoarece
In pozi|ia anterioara, posterior. Aceasta timpul protractiei plan§eul se afla intr-
marginile limbii se dispozitie face mai limbii, la indivizii cu un raport de contact
situ- eaza deasupra greu de realizat
insertie anterioara, cu versantul lingual al
crestelor reziduale, iar inchiderea marginala,
fundul de sac lingual protezei, printr-o plica
varful acopera favori- zand
se modifica mai putin, de mucoasa
versantul lingual al patrunderea aerului
in timp ce la cei cu proeminenta,
crestei din regiunea sub proteza, in
insertie posterioara, denumita de catre
frontala. Fundul de special in pozitia de
acesta se modifica Devin „franj
sac lingual este repaus.
mai mult. In cursul sublingual” §i care nu
redus. Aceasta pozi|ie
amprentarii campului este altceva decat
anterioara este ideala
protetic mandibular, terminatia glandei
pentru realizarea unei
trebuie evitata sublinguale, care
inchideri marginale
mi§carea de protrac| proemina in
externe in zonS,
ie maxima. La cei cu submucoasa §i
marind retentia pro-
insertie posterioara, caruncula
tezei.
este suficient ca in sublinguala.
Pozi|ia
timpul amprentarii sa Revenind la
posterioara se
se mimeze umectarea mu§chii limbii, este
caracterizeaza printr-
ro§ului buze- lor, iar la ne- cesar sa ne oprim
o limba retrudata
cei cu insertie asupra genioglosului,
(aproximativ 25% din
anterioara, ampli- un mu§chi care
cazuri). Plan§eul
tudinea mi§carilor de constituie o buna
bucal devine vizibil pe
avansare a limbii parte a ma- sei
o distanta antero-
poate create, musculare linguale §i
posterioara de 1.5-2
deoarece nu se care se insera pe
cm. Marginile limbii se
modifica esen|ial apofizele genii
afla in interiorul
forma fundului de sac superioare. Tntre
crestelor, varful
din pozi^ia de repaus. milohioi- dian §i
ocupand o pozifie mai

438
genioglos exista o protezelor tota- le (aproximativ 3 clinice nefavora- bile,
diferen|a mare. mandibulare. cm, 1,5 cm de fiecare cand creasta edentata
In timp ce parte a liniei mediane) din regiunea frontala
contract sa se ingroa§e este foarte atrofiata,
milohioidianului, un iar apofizele genii
marginea linguala a
mu§chi mare §i activ, superioare sunt dure,
protezei (aproximativ
dezvolta forte care se hipertrofiate,
3 mm), pentru ca
repartizeaza de-a acoperite de o
fortele exercitate de
lungul Tntregii linii mucoasa sub|ire §i
catre genio- glo§i sa
oblice interne, aproape de muchia
contracfia fie repartizate pe o crestei. In aceste
genioglosului dezvolta suprafa|a cat mai cazuri, indife- rent de
forte importante pe o mare. Aceasta insertia limbii,
zona restransa. Fig. 8.64. Mu§chiul margine mai groasa marginea protezei se
genioglos: inser^iile §i
Majoritatea fibrelor realizeaza, de cele mai poate sprijini pe
orientareafibrelor sale la
sale se raspandesc in multe ori §i o inchi- apofizelor genii
nivelul limbii.
evantai, in gro- simea dere marginala mai superioare,
limbii, dar uneori Pentru aceasta, influenjand
buna. (fig. 8.65).
exista cateva fascicu- Schreinemakers (79) nefavorabil inchiderea
Exista insa §i situatii
le ce se insera chiar recomanda ca pe marginala.
pe osul hioid (fig. zona centrala linguala
8.64). Unele dintre
fasciculele sale ajung
pana la 1 cm de varful
limbii, de o parte §i de
alta a liniei mediane,
sub mucoasa
suprafetei dorsale a
acestui organ.
Genioglosul este
singurul mu§chi al
limbii care are o
insertie osoasa atat
de anterioara. Drept
urmare, are o acfiu-
Fig. 8.65.
ne Zona de ac^iune
putemica de destabilizatoare a mu$chiului genioglos §i remediul propus de Schreinemakers: a -
conformare incorecta a margin ii linguale; b - conformare corectd; c - fntre punctele A-A, grosimea marginii protezei
protrac|ie a limbii,
va fi de 3 mm; d - masa termoplast/ca dispusa m zona linguala centrala (3 cm lungime §i 3 mm gro-
fiind impli- cat
sime) a portamprentei individuate (dupa 79)
adeseori in
Din punct de vedere al
destabilizarea

439
sincronismului succesului era undeva musculaturii obrajilor zonele de inchidere
tensiunilor ascun- sa. Locul se §i buzelor. marginala §i mucoasa
genioglosului §i nume§te „zona O. Hue §i colab. jugala pentru a ob|ine
milohioidianului, neutrala sau neutra” (34) propune ca no- o diminua- re
scurtarea ascendenta §i intereseaza ..spafiul tiunile de „spatiu semnificativa (cu
spre distal a margini- protetic” (23) §i, legat pasiv” sau „spatiu aproximativ 50%) a
lor linguale in de acesta, volumul neutru pasiv util” sa reten|iei.
regiunea liniei oblice protezelor. fie inlocuite cu cele de In vederea
interne, elimina Zona neutra „spatiu dinamic evidentierii §i
influen|a contractiilor sau neutrala este exploatabil”, deoarece reproducerii spatiului
milohioidianului, cu spafiul liber dintre el se adap- teaza la protetic, ca §i a
influen|e benefice obraji §i limba, totf stimulii intra- sau elaborarii unei proteze
asupra stabilita- fii rezultat dupa extraorali. cu volum
protezei mandibulare. pierderea dinjilor In 1931, E.W. individualizat
naturali. A§a cum Fish (29) vorbe§te de- corespun- zator, s-au
ZONA arcadele dentare spre „echilibrul de dezvoltat tehnici
NEUTRALA naturale se afla repaus”, iar J. H. Lee piezografice de
(SPAJIUL PRO- situate in culoarul §i A. L. Martone de amprentare. Termenul
TETIC) dentar, delimitat oral „echilibrul in are la origine doua
Foarte mult de limba §i vestibular functiune”. Ulterior, in cuvinte grece§ti:
timp, clinica §i de chingile labio- literature apar o serie pizein - a comprima §i
tehnologia geniene, tot a§a, de denu- miri §i graphein - a sculpta,
protezelor totale au protezele totale (doua concepte de autor, adica o sculpture prin
fost dominate de exa- arcade artificiale fixate care vizeaza, propriu- forte, luliana Sabadu§
minarea suprafetelor pe doua placi mobile) zis, acela§i lucru (29, o define§te astfel:
mucozale §i ocluzale trebuie sa respecte 50, 55). „rezultatul modelarilor
ale acestora. Cu toate acela$i tunel muscular O mare parte a cu ajutorul limbii §i
eforturile de optimi- labio-genio-lingual, mu§chilor sistemului chingii buccinato-
zare Tn aceasta modificat insa prin stomatognat este labiale (prin fonafie
directie, campurile pierderea dinjilor §i a implicate atat activ, sau deglutitie) pe
proteti- ce deficitare unei bune parti din cat §i pasiv in retenfia materiale plasate in
au continuat sa ridice procesul alveolar. §i stabilitatea stare plastica in
proble- me Zona neutrala a protezelor totale. cavitatea orala, care
terapeutice deosebite edentatului total este Pentru a se intaresc sau
(in special de spatiul potential demonstra contribufia polimerizeaza intr-un
stabilitate), foarte protetic, unde mu§- chilor tn interval de timp scurf”
multi pacienti presiunile linguale mentinerea protezelor (78).
nefolosin- du-§i centrifuge sunt (retenfia musculara Tehnicile
protezele. neutralizate prin activa), este suficient piezografice (zeci) se
Cheia opozitia centripeta a sa anes- teziem indi- ca, mai ales in

440
situatiaunor campuri musculare. Morfologia totale, nu este nici in parodonfiului, apoi de-
dificile, cu resorbfii acestora se modifica prezent pe deplin a lungul traveelor
accentuate, cu limba in conformitate cu cunoscuta. Cu trabeculare pe liniile
volumi- noasa, la functiile pe care siguran|a osul este de rezisten|a ale
pacienti rama§i mult trebuie sa le supus permanent re- oaselor maxilare. In
timp nepro- tezafi etc. indeplineasca atat in modelarii, fiind unul con- tinuare solicitarile
Metoda urma pierderii dintilor dintre cele mai se descompun pe
piezografica cat §i in cazul instabile tesuturi ale direc- fia stalpilor de
urmare§te: receptarii fortelor organismului. Acest rezistenja ai bazei
- plasarea transmise de lucru este valabil §i Tn craniului. Odata cu
arcadelor dentare artif protezele total e. cazul proceselor transmiterea forjelor,
iciale in zona de Scopul acestui alveola- re, care in oasele maxilare
echilbru dintre cele subcapital nu este urma pierderii dintilor primesc stimuli
doua grupuri acela de a prezenta sufera modificari fiziologici care intrefin
musculare detaliat fiziologia unor structurale majore circulatia §i menjin
antagoniste; componente ale transforman- du-se in troficitatea proceselor

- respectarea sistemului creste reziduale alveolare.

unui volum vestibulo- stomatognat. Totu§i (edentate). Inse- rarea In absenta

oral adecvat, consideram ca, pe unor proteze in dintilor acest

determinat functional langa notiunile clinice cavitatea orala con- mecanism este

pentru fiecare caz; §i tehnice prezentate, tribuie la evolufia perturbat, rezultatul

- conservarea este necesara §i proceselor de fiind transformarea

insu§irea unor remodelare osoasa, proceselor alveolare
reliefului suprafetelor
elemente de fiziologie protezele avand de in creste edentate
lustruite obfinute prin
ce vizeaza starea de multe ori o acfiune care i§i reduc
piezografie.
edentate totala. patogena asupra progresiv inaltimea.
osului. Purtarea unei proteze
ELEMENTE DE
FIZIOLOGIE Crestele totale, mai ales daca
FIZIOLOGIE
OSOASA reziduale sunt ea nu se adapteaza
OSOASA §1
Cu toate ca s- structurile osoase cele corect la campul
NEUROMUSCU
au facut multe studii mai afectate de protetic, gra- be§te §i
LARA
cu privire la purtarea protezelor mai mult procesul
Procesul de
modificarile oaselor totale. Procesul ireversibil de atrofie.
adaptare al SS la
maxilare dupa alveolar reprezinta Fiziologia
starea de edentatie
pierderea dintilor, suportul natural crestelor edentate
totala se realizeaza
fiziologia crestelor pentru dinfi, fortele trebuie in(eleasa inca
pe seama
rezi- duale care ocluzale fiind din momentul
modificarilor
recepfioneaza transmise de la nivelul extracfiei dintilor,
functionale ale
presiuni ocluzale prin acestora ca- tre os vindecarea procesului
componentelor dure,
intermediul protezelor prin intermediul alveolar poate fi
moi, §i neuro-

441
comparata cu cea aproximativ 35 de zile, osoasa este un solicitarile mecanice
osoasa consecutiva cand volumul alveolei proces continuu, care la care este supus.
fracturilor §i parcurge s-a redus la o treime, se desfa§oara pe Conform legii lui Wolf
urmatoarele etape: con- tinutul ei este Tntreg parcursul vie|ii orice modificare a
1. Formarea treptat inlocuit cu §i cuprinde doua functiei atrage dupa
cheagului primar in al- tesut fibros §i fenomene sine modificari
veola invadata de continua proliferarea antagoniste: apozitia structurale.
singe. de tesut osos imatur osoasa realizata pe In cazul
2. Consolidarea in interiorul alveolei. seama osteoblastelor crestelor edentate
cheagului §i prolifera- 5. In §i resorbtia, data de mecanis- mul de
rea de fibrobla§ti §i urmatoarele §ase luni actiunea receptionare §i
celule endoteliale, are loc o remaniere osteoclastelor. transmitere a forte- lor
care vor realiza secundara a osului De§i procesul ocluzale duce atat la
reteaua capilarelor de alveolar §i o reducere este continuu, el nu modificari ale mor-
neoformatie, ducand progresiva a Tnaltimii este constant. In fologiei externe cat §i
la instalarea circulatiei crestei edentate, care timpul perioadelor de la perturbari ale arhi-
in interiorul cheagului ajunge la 1/3 din credere, rata de tecturii interne a
(ziua 2 - 3). Pana Tn a lungimea radacinii formare o depa§e§te oaselor maxilare. J.O.
§aptea zi acesta este dintelui extras. pe cea de distructie. Neufeld (66) a
inlocuit de tesut de Vindecarea in cursul vie|ii adulte, constatat o modificare
granulate ?i Tncepe o osoasa cele doua procese se a retelei trabeculare
intensa activitate postextractionala echilibreaza, pentru osoase Tn urma
osteoclastica la poate fi influen|ata de ca la seni- ori sa aplicarii presiunilor
marginea alveolei proteza imediata sau predomine atrofia ocluzale pe crestele
care va initia procesul precoce, care va avea osoasa. reziduale prin
de resorbfie a o ac|iune modelanta Structura intermediul protezelor
crestelor reziduale. asupra crestei osoasa este Tn totale. Dispune- rea
3. Inlocuirea edentate. Unii autori continua trabeculelor se
tesutului de granulate insa, recomanda transformare, §i Tn realizeaza astfel
cu tesut conjunctiv amanarea stransa relate cu Tncat sa ofere
imatur. Apar primele tratamentului prote- tic solici- tarile la care rezistenta maxima
trabecule de os imatur cu 6 - 8 saptamani de este supus osul. osului §i sa transmita
pe fundul alveolei, in la extractie, ar- Atunci cand dintii fortele ocluzale cat
timp ce la marginile gumentand ca naturali sunt Tnlocuiti mai eficient. De
alveolei continua procesul de proliferare de protezele totale asemenea muchia
procesul de resorbtie osoasa intraalveolara raspunsul substratului crestei edentate su-
osteoclazica, cu re- nu trebuie perturbat osos pe care se fera modificari
ducerea in inalfime a de inserarea unei sprijina noua structurale, la nivelul
crestei. proteze precoce. restaurare protetica, cortica- lei externe
4. Dupa Remodelarea este proportional cu constatandu-se

442
absenja osului varstei (2). poate fi de mai multe parafunctii asociate
lamelar. Vascularizatia tipuri. O presiune purtarii de proteze
Rata de atrofie osului alveolar se rea- continua, sufi- cient totale s-a constatat o
osoasa este influenta- lizeaza pe cale dubla, de puternica aplicata rata §i mai mare de
ta Tn mare masura de derivand Tn principal timp Tndelungat resorbtie a crestelor
sex, rasa §i mai ales din anastomoze ale induce fenomene de edentate, ajungandu-
de bolile sistemice. vaselor medulare resorbtie osoasa. So- se Tn unele situafii la
De aceea este dificil intraosoase cu cele licitarile exercitate pe atrofii impresionante
de stabilit un ale plexului vascular tesuturile de sprijin de ale oaselor maxilare
prognostic cu privire periostal. Arterele catre o proteza mobila Tn special la
la viteza de evolutie a medulare trimit va contribui la mandibula.
atrofiei osoase. Cu colatera- le catre procesul de resorbtie Fortele de
toate aces- tea, s-a organul pulpar §i a crestelor edentate. tractiune au
constatat ca, la spatiul periodontal. La Faptul a fost constatat proprietatea de a
indivizii care pre- zinta edentatii total aceste cu predilectie la stimula formarea de
o rata accelerate de colaterale sunt mandibula, unde forta os la locul aplica- rii
resorbtie imediat pierdute, mai mult, gravitationala are o lor. Astfel de forte
postextractional §i Bradley (citat de 8) actiune de intensitate sunt exercitate de fi-
atrofia indusa de sus- tine ca odata cu redusa, dar continua. brele periodontale §i
purta- rea protezelor Tnaintarea Tn varsta La aceasta se adauga de musculatura
va fi mai accentuate artera alveolara presiunea discontinue periorala cu inserfie
Tn com- para(ie cu inferioara se dar de intensitate mult osoasa. Odata cu
pacientii la care rata obstrueaza. Aceasta mai mare dez- voltata pierderea dintilor §i a
de resorbtie osoasa duce la transformarea Tn timpul functiilor §i fibrelor periodontale
consecutive extractiei circulafiei de tip cen- parafunctiilor SS. actiunea stimulatoare
este mai di- minuata. trifug Tn una de tip Acest tip de forte pot a acestora este anu-

Constatand ca centripet prin perturba circula- tia lata, reprezentand un

la unii pacienti atrofia mandibula. Cu alte sanguina periostala alt factor care duce la

osoasa depa§e§te cuvinte fluxul sanguin conducand la tulbu- atrofia crestelor

procesele alveolare §i mandibular este rari trofice ale osului reziduale.

observand varia|ii asigurat preponderant rezultatul fiind atrofia Intr-o oarecare

largi ale ratei de pe calea artere- lor osoasa. Este unul masura, fortele de

resorbtie alveolara, faciale, bucale §i dintre motivele pentru tractiune produse de

Atwood sustine ca linguale §i nu prin care se recomanda musculatura periorala

atrofia crestelor artera alveolara Tndepartarea de pe §i masticatorie se

reziduale ar trebui inferioara. camp a protezelor pastreaza la edentatul

considerate mai In funcfie de totale cel putin 8 ore total. Ele sunt

tipul for^elor aplicate din 24. exercitate cu

degraba un proces
pe suportul osos, In cazul predilectie asupra
patologic decat unul
raspunsul tisular pacientilor cu mentonului,
fiziologic asociat

443
gonionului §i liniei FIZIOLOGIE in care contractia se mobilizatoare a
obli- ce externe, NEUROMUSCULAR realizeazS pe baza mandibulei este de tip
neavand actiune A im- pulsurilor venite antagonist. Cand
stimulatoare asupra Musculatura de la nivel central. mu§chii ridicatori ai
crestelor edentate. orofaciala este OdatS activat, mandibulei se
Jesutul osos capabila sa se mu§chiul T§i modifies contracts, anta-
raspunde §i la adapteze schimbarilor brusc proprietatile: goni§tii coboratori se
tulburari metabolice §i care apar odata cu devine dur, tensionat alungesc. Alungirea
endocrine survenite pierderea dintilor sau §i T§i modifica forma. se face Tntre anumite
Tn pe- rioada inserarii Tn cavi- tatea El poate efectua lucru limite care dacS sunt
senectutii. Rezultatele bucalS a unei proteze mecanic la o tensiune depS§ite apare
sunt modifi- cari totale. constanta, prin scur- durerea musculara.
calitative §i cantitative La baza tarea axului lung al Cu cat solicitarea este
ale structurilor activitatii musculare fibrelor, ac|iunea fiind mai mare cu atat §i
osoase, care uneori sta proprietatea denumitS contractie alungirea mu§chiului
se traduc prin osteo- mu§chiului de a-§i izotonicS. Contractia este mai importanta.
malacie sau, de cele scurta fibrele Tn urma musculara fSrS Cand stimulul
mai multe ori, prin stimularii de catre modificarea lungimii TnceteazS mu§chiul
osteoporoza. impulsurile mo- torii fibrelor se nume§te revine la forma sa
Menopauzaeste una venite de la nivel contractie izometricS. initials.
dintre cauzele care central. Controlul ac- Acest tip de contractie Cat timp exists
duce la o pierdere o tivitatii contractile a de§i nu dezvoltS lucru din# naturali, sistemul
generali- zata de mu§chilor masticatori mecanic, este nervos prime§te o
substanja osoasa, se realizeaza Tn mod consumatoare de abundenJS de
afectand §i crestele con§tient, cu toate ca energie. Majori- tatea impulsuri de la
edentate. in cazul parafuntiilor actiunilor musculare receptorii parodontali,
A§adar se exists posibilitatea sunt TnsS o mentinandu-se un
poate constata ca activSrii incon§tiente combinajie Tntre cele echilibru Tntre
fenome- nele de a mu§chiului. douS tipuri de con- solicitSrile la care este
resorbtie osoasa sunt RSspunsul tractie. Contractia supus complexul
constante §i domina musculaturii la un mu§chilor ridicStori ai dentoparodontal §i
fiziologia crestelor stimul propagat pe mandibulei panS in forta de contractie
reziduale Tn ca- drul calea: organ receptor, momentul realizSrii muscularS. In absenta
edentatiei totale, chiar cale aferenta (nerv contactelor dintilor ace§ti
daca pacientii sunt senzitiv), cale interdentare este de receptori sunt pierdu#,
protezati sau nu. eferentS (nerv motor) tip izotonic. DupS ce sistemul nervos fiind
este denumit arc din^ii au ajuns in privat de aferente
reflex, spre deo- contact, mu§chii se importante de la nivel
sebire de ac|iunea contracts izometric. endooral. Rezultatul
muscularS voluntarS Musculatura este o diminuare a

444
fluxului de impulsuri tip de mecanism. la nivelul neuronului exis- ta posibilitatea
cStre organele Pentru motor la fibra alungirii fibrelor
efectoare, ceea ce pSstrarea unei functii musculara se musculare la pacienfi
duce §i la perturbarea musculare optime realizeaza prin care receptioneaza
activitStii neuro- dupS protezare este intermediul placii proteze totale
musculare Tn cazul obligatorie mentinerea motorii. Fiecare fibra bimaxilare Tn lipsa
edenta- tilor total. spa#ului de inocluzie este inervata de unui spatiu protetic cu
La edentatii fiziologicS Tntre cele obicei sepa- rat prin dimensiune verticals
total protezati douS proteze totale intermediul jonc|iunii adecvata. Astfel mu§-
contactele dento- Tn repaus muscular In neuromuscu- lare chii T§i vor adapta
dentare sunt lipsa acestui spajiu localizata aproximativ dimensiunea la noua
receptionate printr-un activitatea muscularS la nivelul treimii medii relafie intermaxilara §i
mecanism indirect de devine nefiziologicS, a fibrei. Daca stimulul T§i vor modifica for|a
cStre sistemul nervos. mu§chii ridicStori fiind depa§e§te va- loarea de contractie pentru a
Acesta percepe o mentinuti Tn pozi#e prag de excitatie, de-a dezvolta forte oclu-
senzajie tactilS sau de alungitS. lungul fibrei se zale optime, in cazul
presiune, avand punct Spre deosebire propaga un potential suprasolicitarii prin
de pornire mu- coasa de musculatura mas- de actiune care va Tntindere, forta
oralS §i ATM. ticatorie, mu§chii determina scurtarea musculara initial va
Reglarea fortei de limbii, mimicii, ei. dimi- nua, dar dupa o
presiune ocIuzalS se suprahioid- ieni, ai Un aspect de perioada de adaptare
realizeazS pe seama palatului moale §i care trebuie sa Jinem mu§chii T§i vor alungi
impulsurilor date de faringelui nu au seama Tn tratamentul fibrele §i vor dezvolta
presiunea exercitatS ambele inser#i pe os. edentatiei totale este forte fiziologice de
prin baza protezelor In protezarea totals proprietatea contractie.
asupra fibromucoasei ace§ti mu§chi sunt mu§chiului de a-§i Adaptarea

bucale. Cum senzajia implica# Tn principal modifica dimensiunea mu§chiului prin

de presiune nu este Tn determinarea fibrei Tn func|ie de scurtarea fibrelor se

individualizatS pentru limitei de extindere a solicitarile la care este realizeaza in anumite

fiecare dinte Tn parte, bazelor protetice §i Tn supus. Un exemplu in limite, din- colo de

rezultatul va fi o conformarea acest sens Tl care capacitatea sa

perceptie difuzS pe o conturului marginal al reprezinta este depa§ita.

su- prafatS mare de protezelor totale. posibilitatea scurtarii Suprasolicitarea

fibromucoasS. Trebuie luate ma- suri fi- brelor la pacientii mu§chiului va duce la

Controlul contractiei de precau|ie ca in edentaji total di- minuarea fortei de

musculaturii timpul amprentarii neprotezafi, cand contractie §i la

masticatorii la ace§ti mu§chi sa nu DVO se reduce Tn oboseala musculara

urma „prabu§irii” care pe termen lung
edentatii total fie pu§i Tn tensiune.
etajului inferior al prezinta riscul aparitiei
protezati se Transmiterea
fefei. De asemenea, disfunctiilor.
realizeazS prin acest impulsului nervos, de

445
 Mu§chii a capacitatii data renunja la articulafia temporo-
pastreaza un anumit contractile, Tn proteze. mandi- bulara este
tonus §i Tn timpul conditiile in care in determinarea necesar in vederea
starii necontractile, conductivita- tea RC prin metodele de cunoa§terii in condifii
care nu este constant neuro-musculara §i de ghidare manuala a fiziologice, dar §i
§i depinde de membrana rama- ne mandibulei, patologice, a
activitatea SNC. Im- nemodificata. Daca diminuarea forfei de particularitafilor fafa
pulsurile nervoase mu§chiul nu se poate contracfie a de alte articulafii ale
motorii de la nivel relaxa §i oboseala musculaturii organismului uman.
central sunt devine extrema, protruzive se face prin Conform opiniei noas-
coordonate cu exista posibilitatea menfinerea unei tre (13) aceste
informative primite de blocarii mu§chiului Tn protruzii maxime timp trasaturi specifice pot
la fusul contractie. Acest lucru de cateva minute. fi formulate astfel:
neuromuscular. se Tntampla in Dupa aceasta 1) Este singura
Blocarea impulsurilor absenja unui potential manevra se obfine articulate dubla mobi-
eferente duce la de actiune, atunci relaxarea mu§chiului la a craniului care
scaderea tonusului, cand mu§chiul T§i pterigoidian lateral, stabile$te legatura
mu§- chiul devenind epuizeaza Tntreaga care nu va opune intre baza acestuia §i
flasc. In cazul sa rezerva de energie. rezistenfa in timpul mandibula,fiind
determinarii relatiilor Ne mai avand rezerve ghidarii mandibulei de inclavata §i
intermaxilare acest de energie pentru a catre medic. Trebuie suspendata in blocul
lucru poate fi uneori se relaxa, mu§chiul procedat insa cu osos al extremitafii
benefic, objinandu-se ramane contractat precaufie, sa nu finem cefalice prin mijloace
prin administra- rea pentru o perioada de pacientul prea mult ligamentare proprii de
de miorelaxante. mai multe minute, timp cu mandibula in fixare §i prin mu§chii
Totu§i recurgerea la dupa care, odata cu protruzie, pentru a nu ridicatori
acest tip de medicare disparitia oboselii §i se instala oboseala 2) Este o
este limitata deoarece refacerea rezervelor extrema cu blocarea articulate unicata
nu poate fi de ATP, treptat mu^chiului in deoarece define
administrate selectiv, mu§chiul se rela- contractie. propria inserfie
rezultatul fiind xeaza. In perioada de musculara pe disc.
relaxarea intregii adaptare la protezele ARTICULAJIA 3) Reprezinta
musculaturi totale, mai ales daca TEMPORO-MANDI- determinantul
scheletale. s-au produs erori Tn BULARA anatomic posterior al
Contractia determinarea DVO, Studiul ocluziei, fiind o
puternica §i prelungita pot apare astfel de morfologic articulafie pere- che
duce la oboseala con- tracturi. Aceste macroscopic §i cranio-bicondilo-
musculara. Aceasta situafii stau la baza biomecanic al ocluzala, fiecare
se manifes- ta prin discon- fortului componentelor dure §i avand doua
diminuarea progresiva pacientului care nu o moi care alcatuiesc compartimente cu

446
sinoviale separate devine astfel o unitate lateropulsie (diducfie).
disco-temporal §i functional (fig. 8.66). Mi§ca- rile se produc
condilo-discal. In Structura sincron, fiind
aceste condifii, atat fibroasa particulara a coordonate, respectiv
constitutional, cat §i discului asigura o reglate de catre centrii
biodinamic ATM poate adaptare constanta nervo§i superiori, care
fi considerate cea mai intre su- prafefele integreaza mesajele
evoluata dintre toate osoase ale ATM, fiind senziti- vo-senzoriale
articulafiile, cu solidarizata cu ale receptorilor
mobilitate dubla, in capsula, deplasarile periferici §i
doua etaje, fiind lui fiind corelate cu
solicitataindeosebi in cele ale condilului in
ghidajul mi§carilor decursul dinamicii
mandibulei in decursul functionale a
proceselor de mas- mandibulei. Capsula
ticafie, deglutifie §i in articula- ra de o mare
fonafie. laxitate este
4) Morfologia inconjurata de
particulara a ligamente care pe de
suprafefelor articulare o parte o intaresc
opozante §i prezenfa asigurand menfinerea
discului imprima raporturilor anatomice
caracterul ginglimo- normale, iar pe de alta
artroidal, permifand parte constituie un
realizarea in ATM a frau pentru
doua tipuri musculatura periferica
fundamentale de in timpul mobilitafii
mi§cari: rotatie mandibulare.
(specific ginglimoid de 5) Cele doua
§ar- niera) - la nivelul categorii de mobilitafi
compartimentului prin asociere vor
infradiscal - §i realiza o cinematica
translate (artroidal) in mandibulara
compartimentul combinata, de
supradiscal pe coborare §i ridicare a
pantele tuberculilor mandibulei (necesara
articulari, ce deschiderii §i
presupune deplasarea inchiderii cavitafii
intregului ansamblu orale), de propulsie-
condilo-discal, care retropulsie §i

447
 6) dau comenzi dinamica este racterizata prin planurile spa|iale, sub
ierarhizate pentru a specified articulatiei capacitatea deplasarii ac{iunea mu§chilor
satisface procesele de de tip diartroza
an- samblului condilo- mobiliza- tori ai
masticate, degluti|ie §i pluriaxiala, ca-
fona|ie. O astfel de discal in toate mandibulei.
Ligamentul capsular

i
Ligamentul stilomandibular

Fig. 8.66. Componenteie dure §i moi ale ATM.

9 12

Fig. 8.67. Structura schematica a A.T.M:

1 - compartimentul articular superior temporo-discal; 2 - compartimentul inferior condilo-discal; 3 - discul articular;
4 - fasciculul superior (discal) al mu§chiului pterigoidian lateral; 5 - fasciculul inferior al mu§chiului pterigoidian
lateral; 6 - partea posterioara a capsulei articulare; 7 - conductul auditiv extern; 8 - osul timpanic 9 - tuberculul
zigomatic posterior; 10- tuberculul articular anterior; 11 - capul condilului mandubular; 12 - ligamentul discal
posterior (lamina elastica).

448
 6) Dinamica cine- tica ansamblului articular, precum §i sa asigure mandibu-
ansamblului condilo- condilo-discal sau prin capacitatea ei de lei (care este un os
discal este limitata de invers, anumite a retine apa singular §i mobil) tra-
contactele interden- afectiuni ale ATM sunt extracelulara cu see normale.
tare la Tnchiderea Tn stare sa genereze ajutorul fortelor Odata cu
cavitatii orale, dezechilibre ocluzale. osmotice, se pierderea dintilor
raporturile ocluzale 8) Spre realizeaza un efect de naturali, montarea pe
conditionand deosebire de celelalte amortizare a §aua protezei a
solicitarile transmise articu- latii sinoviale solicitarilor dintilor artifi- ciali
componentelor (cu exceptia celei biomecanice de determina modificari
articulare ce tind sa sterno- claviculare) compresiune. biomecanice im-
fie reciproc adaptate ale caror suprafete Ocluzia Tn portante. Dintii
la volumul ATM, care articulare sunt general §i cu artificiali, aparent fic§i,
este proportional cu tapetate cu cartilagiu precadere modificarile sunt de fapt ata§ati
dimensiunile hialin mai putin campului ocluzal unor baze protetice
scheletului uman. rezistent Tndeosebi (uzura denta- ra, mobile (deplasabile),
7) Articulafia fata de actiunea edentatiile, efectele ceea ce imprima
temporo-mandibulara fortelor de forfecare, bruxismului), modi- ansamblului un
este supusa la ATM existenta fica permanent atat caracter instabil.
permanent modelarii {esutului conjunctiv morfologia componen- Gradul de mobilitate a
sub ac- tiunea dens fibros, dispus Tn telor ATM, cat §i protezelor totale este
variatiilor morfologice patru stra- turi comportamentul lor, la diferit Tn toate planu-
§i functionale de la succesive, asigura trei acest nivel existand rile.
nivelul celorlalte calitafi importan- te: Tnsa posibilitati multi- Atat la dentat,
componente ale sis- - rezistenfa la ple de remodelare. cat §i la edentatul to-
temului stomatognat. solicitarile de Integritatea tal, componentele
Atunci cand aceste forfecare; componentelor ATM ATM au un rol aparte
solicitari adaptative - susceptibilitat este esentiala pentru Tn ghidajul
depa§esc posibilitatile e mai redusa la feno- function al itatea mandibulei, Tn
proprii de adaptare §i menul de sistemului excursiile sale cu sau
autoaparare ale arti- Tmbatranire; stomatognat. Fiecare fara contact dentar
culatiei, se poate - posibilitate componenta poate fi (35). Acestea su-
instala disfunctia. De mai mare de comparata cu un porta o serie de
asemenea , Tn vindecare Tn anumite instrument dintr-o solicitari normale sau
acelea§i conditii afectiuni articulare. orchestra. O pato- logice, avand o
mentionate mai sus, 9) Ca urmare a articulatie temporo- mare capacitate adap-
existenta unor repartizarii spatiale a mandibulara in- tegra tativa. In plus, ofera
anomalii dento- retelei de din punct de vedere un reper de baza, cu-
maxilare poate mucopolizaharide- morfologic §i antificabil toata viata,
determina tulburari Tn colagen Tn discul functional are menirea care este pozitia de

449
RC a condililor Tn la sine Tnteles ca relatiilor intermaxilare datorita absen- tei
fosele mandibulare. dinamica mandibulara exists douS posibilitSti „tamponului ocluzal”.
Acest reper nu este devine un factor tehnologice: pe In aceste conditii,
conditionat de prezen- esential pentru ocluzor §i pe dinamica mandibulara
ta unitatilor dento- homeosta- zia ATM. articulator. MultS este practic deter-
parodontale, fiind Important pentru vreme, s-a spus ca Tn minatS de ATM §i
nece- sar oricSrei reabilitarea ora- IS a restaurarea proteticS sistemul neuro-
reabilitari orale §i, cu edentatului total este a edentatului total muscular.
atat mai mult, in ca mobilitatea este suficient Prezenta
edentatia totals. articularS sa nu ocluzorul, deoarece discului articular
Ghidajul prezinte alterSri acesta executS predi- permite rotatia §i
articular, cel dento- majore. Prin lect mi§cSri verticale, translajia condilului Tn
dentar §i functional aprecierea unor de deschidere- fosa mandibulara. In
muscular sunt Tn parametri determina- Tnchidere. compartimentul
interdependen- ta bili pe unele categorii Procedeele de inferior se produce
totala, modificandu-se ale componentelor inregistrare §i transfer rotatia, iar Tn cel
Tn timp, initial articulare, se pot face (pe articulator) a superior translatia
functional §i ulterior evaluSri protetice Tn relatiilor intermaxilare ansamblului condilo-
morfologic. La edenta- domeniul relatiilor au ca§tigat teren Tn discal pe suprafata
tul total, modificSrile intermaxilare, Tn restaurarea edentatiei articulara a fosei
articulatiei nu sunt Tn- absenta unitatilor totale §i generate noi mandibulare.
totdeauna decelabile dento-parodontale. de practicieni, din tara Rotatia
clinic, tulburarile func- Cuantificarea noastrS, trebuie sa le condilului se poate
tionale fiind traseelor de deplasare cunoascS. produce dupS trei
dominante. De§i se a mandibulei este Prin pierderea axe: verticals,
remaniazS Tn timp, esentiala pentru dintilor, pozijia de pos- transversals §i sa-
ATM suferS mai refacerea corecta a turS a mandibulei este gitalS. Toate axele vor
degrabS modificSri arca- delor artificiale. adeseori mai apro- trece prin mijlocul
adapative la o serie Datele culese din piata de maxilarul condilului mandibular.
de transformSri ale mi§cSrile de superior decat la Pentru rotatia efec-
componentelor SS. deschidere, propulsie, dentat. tuatS dupS un centru
Ca la orice lateropulsie (de parte de rotate vertical sau
articulate, funcjia sa activS §i inactivS) §i ASPECTE ALE sagital, axa de rotate
de baza este legatS Tnchidere Tn RC, se DINAMICII MANDI- va trece doar printrun
de mobilizarea pot transpune pe BULARE LA singur condil, cel
componentelor simulatoare, facilitand EDENTATUL TOTAL contralateral fiind su-
osoase. Aici TnsS, astfel imitarea cat mai La edentatul pus translatiei. Rotatia
dispunem de o apropiatS a normalu- total, mandibula Tn plan transversal
suprafata osoasS fixa lui. Din punct de prezintS o mare trece obligatoriu prin
§i alta mobilS, fiind de vedere al reproducerii libertate de mi§care ambii condili, deter-

450
minand o deplasare
aproape simetricS a
acestora. Linia
imaginarS de unire a
mijlo- cului celor doi
condili poartS
denumirea de axS
balama (hinge axis).
(fig. 8.68)
Mi§carea purS
de rotate - pe axa ba-

451
lama, are loc intre discul articular §i condil, in compartimentul inferior.

axa sagilala de rotate

Fig. 8.68. Reprezentarea schematics a mi§carilor de rotate a condililor mandibulari: a - rotatia condili- lor in
plan sagital, in jurul axei balama; b - mi^carea condiluiui dupS centrul sagital de rotate; c. - rotatia condilului
conform unui centru vertical de rotate.
Deplasarea condilului in compartimentul Modificarile articulare la edentatul total
superior al articulatiei reprezinta, in primul rand, neprotezat sunt determinate de lipsa
o mi§care de alunecare, in care condilul §i obstacolului dentar §i de tendin|a de propulsie
discul se deplaseaza ca o unitate functionala. §i lateralitate orizontala. Contacted premature la
Alunecarea ansamblu- lui condilo-discal pe protezatul total depind de o serie de factori,
panta articulara reali- zeaza mi§carea de incluzand extinderea pro- tezei respectiv
translate sau translatorie. Aceste excursii sunt dispozifia tesuturilor de spri- jin, precum §i
caracte- ristice deschiderii cavitafii bucale intruzia condilului pe discul articular. Dupa
§i/sau inchiderii ei, dar au implicate §i in restul Rahn §i Boswell (76), aceasta intruzie
deplasarilor mandibulare. In majoritatea reprezinta rezultatul con- tactelor continue
mi§carilor mandibulare, cele doua compo- determinate muscular. Forja musculara va
nente nu se pot diferen|ia sau izola. invinge forta de rezis- tenfa. Daca
Datorita complexitatii celor doua ATM, disponibilitatea tesuturilor moi din cavitatea
mandibula executa deplasari in toate cele trei orala (fibromucoasa) la presi- une este mai
planuri spatiale: inchidere-deschi- dere, mare decat intruzia condilului in disc, pe partea
lateralitate, propulsie-retropulsie. inactiva, contactul prematur va imprima o
In cazul mi§carii de propulsie, la care presiune mai mare. In masticatfe, consistenta
predomina componenta anterioara de gli- sare bolului alimentar va avea o influenta importanta
a condilului pe panta articulara, foarte in direc|ia §i magnitudinea mi§carilor
importanta este evaluarea inclinafiei aces- tei mandibulare (76).
pante. Ea este un reper de baza la edentatul Morfologia ATMdemonstreaza ca, la
total, care poate fi inregistrat (evaluat) §i utilizat acest nivel, exista o oarecare libertate a
prin transpunere pe simulator. Parametrul deplasarii, dar nu totala. Articulara are o mare
devine edificator in evaluarea stereotipului capacitate adaptativa, care este Tnsa
masticator §i se coreleaza cu inclinatia pantei individualizata. Mi§carile componentelor
retroincisive a din|ilor artificiali frontali sau cu articulare difera de la un individ la altul §i ca o
angulatia cuspidiana tn zona laterala. variabila a factorului muscular. Unele mi§cari
sunt apanajul starii de stres §i nu sunt cefalee, ameteli, trismus. Algiile articulare sunt
compatibile cu cele din perioada de relaxare. mai rar bilatera- le, fiind surde, profunde, mai
Modificarile articulare ale proteza- tului total pot accentuate dimineat- Ele se accentueaza dupa
fi favorizate §i de contactele ocluzale deficitare. prime- le mi§cari ale mandibulei §i se
Mi§carile mandibulare pot fi clasificate in exacerbea- za la masticatie.
deplasari masticatorii §i nemasticatorii. Cele In SUA, 75% din populajia adulta a avut
masticatorii sunt necesare pentru in- cel pufin un simptom de suferint ATM (76).
troducerea, prehensiunea, incizia §i farami- Disfunctiile temporo-mandibulare sunt prezente
tarea alimentelor. Consistent bolului ali- mentar §i la edentatul total. Ele pot fi motivate de o
va avea o influent majora asupra direc|iei §i dereglare prezenta inca din perioada de dentat,
amplitudinii deplasarii mandibu- lei (76). In dar pot apare §i ca enti- tafi morfo-clinice dupa
masticafie, mi§carile au drept reper principal pierderea dintilor. Merck §i Cohen aratau ca
axa balama, la deschidere §i inchidere. exista aproape intotdeauna o etiologie
Deplasarile nemasticatorii in- clud mi§carile plurifactoriala, care determina disfunctiile ATM.
mandibulei din timpul fonatiei, respiratiei, dar §i Disconfortul nu este intotdeauna diagnosticat
pe cele anormale din bruxism sau alte sau relatat de pacient. Disfunctiile sunt
parafunctii. Timpul afectat mi§carilor din afara observate la examenul clinic al sistemului
masticafiei este net superior celui dedicat stomatognat sub forma unei limitari a
mi§carilor masticatorii. Daca analizam deschiderii gurii, insofita sau nu de durere.
comportamentul protezelor totale, cand se Aceste tulburari reflecta perturbari Tn
interpune intre arcadele artificial, in zona cinematica mandibula- ra, mai precis in
laterala, un obiect rezistent, constatam aparijia deplasarile condilului in fosa mandibulara sau,
unei presiuni pe fibromucoasa, dar §i pe discul mai ales, alterari ale functionalitatii ansamblului
articular. Distant interocluzala va fi mai mare, condilo-discal.
deoarece, pe langa rezistent obiec- tului, apare Cercetarile de biomecanica, fiziolo- gie
§i intruzia bazelor protetice, datorita rezilientei neuro-musculara §i reumatologie referi- toare la
fibromucoasei. mecanismele durerii §i la patologia musculara
§i scheletica, au aratat ca disfunctiile ATM sunt
TULBURARILE FUNCJIONALE §1 de natura musculo- scheletala, similar cu
ORGANICE ALE ARTICULAJIEI celecorespunzatoare altor articulajii.
TEMPORO-MANDIBULARE Componentele esenjiale ale ATM se
Tulburarile functionale §i/sau organice ale modifies, de obicei, prin presiuni exercitate
articulafiei temporo-mandibulare se traduc asupra lor. Prin fenomene adaptative inde-
frecvent prin durere, limitarea mi§- carilor sau lungate, ce derivS din solicitarile aplicate pe
mobilitatea asimetrica a mandibulei, cu devieri discul strivit intre douS suprafete dure osoase,
spre partea afectata, blo- caje articulare, se ajunge, uneori, la un fenomen de sub|iere
anomalii de ocluzie dentara §i zgomote treptatS §i chiar la perforarea acestuia (36).
articulare. Durerea este locali- zata Tn jurul Cele mai frecvente modificari articula- re
oaselor maxilare, ATM §i a mu§chilor fefei, apar la nivelul discului articular. Acestea fac
capului sau gatului, fiind frecvent asociata cu parte din a§a numitele remodelSri agre- sive ale
ATM. Pe langS fenomenele bucale §i coborarii mandibulei, datoritS de-
atrofice(caracteristice persoanelor varstni- ce), plasarii discului Tnaintea condilului;
discul mai prezintS §i o mobilizare anormala, la b) la sfar§itul coborarii mandibulei §i la
care se adaugS §i traumatiza- rea permanents inceputul ridicSrii acesteia; discul nu se
(fig. 8. 69). deplaseazS anterior odatS cu condilul, iar
acesta din urma trece peste marginea an-
terioara a discului; primul zgomot este cel de
trecere peste disc, iar al doilea de revenire;
c) la mijlocul deschiderii §i, eventual, la
sfar§itul inchiderii cavitatii bucale; discul
articular se deplaseaza primul inainte, fiind
urmat, apoi, de condil; primul zgomot este dat
de trecerea peste marginea posterioarS a
Fig. 8.69.
discului, la revenire, zgomotul nefiind

Afectarile discului articular sunt ade- seori obligatoriu, dacS translafla discului se face

precedate in perioada de dentat, de o ocluzie odata cu condilul; situafia cand apar zgomote la
traumatogenS, care poate fi conti- nuatS §i la mijlocul deschiderii, la sfar§itul coborarii
edentatul total protezat. Sunt cunoscute doua mandibulei §i in cursul inchiderii gurii este tipicS
mari forme de dislocare discala (36): celor cu laxitate ligamentarS.
- anterioarS cu reducerea discului (cea Alta components articularS afectata
mai frecventa) se produce la inchide- rea gurii, relativ frecvent, dar fara manifestSri clinice
cand discul este trac|ionat anterior de condil. evidente ca §i cele ale discului articular, este
Acesta din urmS i§i reia pozi- tia normala pe suprafata articulara a condilului man
disc (reducerea dislocarii) la deschiderea gurii,
cand se percepe un cracment insotit de
devierea mandibulei spre partea afectatS.
Dislocarea este favo- rizatS de elongafia
ata§amentului posterior al discului (36);
- dislocarea anterioara fSrS reducere
discala (cu blocarea discului anterior de
condil), apare ca o limitare bruscS a des-
chiderii gurii.
Crepitatiile §i cracmentele (zgomote
articulare) sunt expresia disfunc|iei articula- re.
Dawson susfine ca ele se produc mai ales in
diduc|ie, de partea condilului orbitant, asociate
unui ghidaj canin abrupt.
Ele pot aparea:
a) la inceputul deschiderii cavitS|ii
 dibular. Modificarea acesteia poate fi evi- (insofite aproape constant de cracmente) due la
dential atat radiologic la bolnavi, cat §i pe cadavre. devierea traseelor normale mandi- bulare, care
La nivelul condilului (fig. 8.70) pot aparea devin sinuoase sau „in baione- ta”. Cel mai
dupa leremia (36): freevent, ele se datoreaza asincronismului de
- aplatizare pe ambele pante (mediala §i contractie a fasciculelor mu§chiului pterigoidian
laterala); extern, care da o asimetrie a dinamicii condililor
- aplatizare pe o singura panta; §i fac posibi- le salturile articulare.
- aplatizare pe o suprafaja extinsa; O categorie aparte din cadrul diskine-
- aplatizarea cu subfiere; ziilor, cu precadere la edentatul total, este
- aspect de flacara pe partea laterala. aparifia unei laxitafi ligamentare exagerate, care
determina freevent aparitia subluxafii- lor.
Caracteristica este deplasarea exage- rata prin
translate anterioara a unuia sau ambilor condili
impreuna cu discul articular, peste tuberculul
articular. Este mai eviden- ta la edentatul total,
datorita laxitafii liga- mentelor §i capsulei
articulare, precum §i absenfei obstacolului
dentar. Luxafia este condijionata de spasmul
mu§chiului pterigoidian lateral §i, cand este
unilateral^, va determina hipomobilitatea
condilului de partea dureroasa §i
hipermobilitatea lui de partea opusa luxata.
Bruxismul din perioada de dentat se
continua §i la edentatul total protezat, cu efecte
de autodistrugere §i mai evidente la nivelul
campului protetic. Fenomenele de limitare a
deschiderii cavitatii bucale apar cu precadere in
bruxismul nocturn. Com- plexul de modificari
Fig. 8.70. Diferite forme de adaptare ale suprafe(e- lor
structural §i functionale poate duce, in final, la
articulare ale condilului mandibular.
aparitia unui sin- drom algo-disfunctional uni-
Imaginea radiografica tipica pentru
sau bilateral.
rezorbtia osoasa anterioara (marcata) a
Alte patologii articulare asociate
suprafefei articulare a condilului mandibular,
edentatiei totale §i care se inscriu in cate- goria
este cea de „mu§tiuc de flaut”.
celor organice sunt: traumatismele, afecjiunile
§i fosa mandibulara sufera in timp o
degenerative (osteoartritele) §i anchiloza
aplatizare §i o modificare a inclinari pantei
temporo-mandibulara (imobilita- tea sau
tuberculului articular, ca fenomen adaptativ la
fuziunea componentelor articulare), care fac
stereotipul masticator §i la starea de edentafie
obiectul studiului altor discipline. Limitarea
veche neprotezata.
deschiderii cavitatii bucale este o problems
Diskineziile sau salturile articulare deosebitS pentru medicul stoma- tolog, atat in
parcurgerea etapelor clinice de restaurare - mobilitatea componentelor ATM este
proteticS (cum ar fi amprentarea), cat §i pentru dependents de factorul muscular, iar Tn
adaptarea pacien|ilor purtStori de proteze mSsura Tn care acesta se readapteazS unei
totale. DVO corespunzStoare recent, suferintele ATM
O specificate deosebita merits artrita vor fi minime;
reumatoidS, care afecteazS ATM, la apro- - disfunctia temporo-mandibularS poate fi
ximativ 50 % dintre pacien|ii cu aceastS prezentS §i la edentatul total.
afectiune. Ea debuteazS la adult intre 20 §i 40
de ani, dupS un traumatism sau sindrom GLANDELE SALIVARE §1 SALIVA
dureros prelungit. Este caracterizatS prin Saliva este o secretie glandularS care
limitarea mi§cSrilor mandibulei, artralgie umecteazS permanent mucoasa oralS. Ea
unilateral^, redoare articularS §i crepitatii. reprezintS rezultatul secretiei glandelor sa-
Exists §i o patologie genetics, care se livare mari (parotids, submaxilarS, sublin-
refers la agenezia condilului mandibular, gualS) §i a celor mici.
hipoplazia condilianS, care dacS sunt unila- Prezenta salivei este vitals pentru
terale genereazS asimetrie facials marcatS. mentinerea stSrii de sSnState a cavitatii bucale.
Afectarea articulara apare frecvent §i in Reducerea severs a cantitStii §i calitatii salivei
bolile difuze ale {esutului conjunctiv, Tn duce la deteriorarea componentelor campului
inflamatii, infec{ii osoase, guts, tumori, re- protetic edentat total. Pacientii cu asialie au
umatism non-articular, tulburSri de nutri|ie. dificultSti in formarea bolului alimentar, in
Din cele expuse se desprind cateva deglutitie, Tn fonatie §i prezintS alterarea
concluzii: gustului, placS bacteria- nS mai
- atat la dentat, dar mai ales la eden- aderentS§iigienS bucalS deficitarS. La
tatul total, unde determinantul dentar lip- se§te, edentatul total cu hiposialie, microtrau-
iar functia neuromuscularS este stigmatizatS de matismele cronice provocate de protezele totale
absenta reflexelor modula- toare cu punct de determina frecvent eroziuni, ulceratii, senzatii
piecare parodontal, componentele ATM detin de arsurS, infectii microbiene §i candidoze.
un rol principal Tn mi§cSrile mandibulei; Polipragmazia duce §i ea la reducerea
- pierderea dintilor naturali §i Tnlocui- rea fluxului salivar. O serie de afectiuni me- tabolice
lor cu douS placi mobile prevSzute cu dinfi sau debilitante, specifice varstei a
artificiali determinS instalarea unor modificSri
biomecanice importante, cSrora ATM le face fa|
a datoritS unei capacity adaptative deosebite;
- orice components a ATM poate su- feri
modificari Tn tranzitarea perioadei spre starea
de edentat total §i ulterior, dar preponderant
este afectat discul articular (le- ziuni propriu-
zise, dar §i mobilizSri anormale);
- patologia ATM este predominant
functionala §i mai rar organicS;
Ill-a, cauzeaza adeseori xerostomie irever- salivei. Astfel, sublingualele secreta 2 - 4% din
sibila. Ne intereseaza o serie de date de saliva totala de repaus, parotidele 20 - 25%, iar
morfologie, fiziologie §i fiziopatologie a submandibularele 50 - 70%.
glandelor salivare, deoarece saliva este Oesterlund a evaluat cantitatea de saliva
implicata atat Tn reten|ia §i stabilitatea pro- secretata Tn func|ie de sex §i a ajuns la
tezelor totale, cat §i in menfinerea homeos- concluzia ca femeile secreta mai multa saliva
taziei cavita|ii bucale Tn general, §i cu atat mai decat barbafii (proportia fiind de 3/2 Tntre 20 §i
mult la edenta|ii total varstnici. 50 de ani §i 3/1 Tntre 60 §i 80 de ani).
Glandele salivare sunt formate dintr-o
DATE DE ANATOMIE $/ HISTOLO- stroma (conjunctivo-vasculo-nervoasa), Tn care
GIE A GLANDELOR SALIVARE este inclus parenchimul alcatuit din acini
Glandele salivare mari sunt situate Tn secretori - grupari de celule ce repre- zinta
afara cavitatii bucale, iar cele mici Tn inter- iorul unitatea functionala a tesutului glandular
acesteia. Glandele salivare mici (la- biale, salivar. Un acin grupeaza celule de forma
jugale, palatine, linguale) secreta aproximativ piramidala, fie seroase, fie mucoase, fie o
400 ml de saliva. combinatie a acestora, care secreta Tn
Glandele salivare mari (parotidele, canaliculul intercalar Boll - continuare a
submandibularele §i sublingualele - glande lumenului acinului (fig. 8.71).
pereche) au o contribute inegala la formarea Din unirea mai multor canaliculi inter-

Fig. 8.71. Schema uneiglande salivare (dupa 76): a - acin seros, seciiune orizontala; a'- acin seros,
seciiune transversala; b - semilune seroase (Gianuzzi), seciiune orizontala; b' - semilune seroase, seciiune
transversala; c - acin mucos, seciiune orizontala; c'-acin mucos, seciiune transversala; d - duct intercalar Boll,
seciiune orizontala; d' - duct intercalarBoll, seciiune transversal^; e - duct striat, seciiune orizontala; e' - duct striat,
seciiune transversala; f-duct excretor terminal.
calari se formeaza un canal mai larg - canal bazal. La microscopul electronic, se ob- serva
excretor-secretor (striat Pfluger). Prin in interiorul celulei numeroase vezi- cule de
confluarea canalelor Pfluger, se formeaza mucus. Celulele mucoase au un continut scazut
canale situate in Jesutul conjunctiv interlobular, de proteine §i crescut de glucide §i secreta un
numite canale interlobulare. Acestea din urma produs numit mucina. Cand mucina se
fuzioneaza §i formeaza canalele interlobare, amesteca cu fluidele orale apoase, devine
care dau na§tere ca- nalului colector principal, mucoasa, determinand o saliva groasa §i
prin care se eli- mina saliva in cavitatea orala. O vascoasa.
astfel de structure excretoare complexa este Al treilea tip de acini (mic§ti), prezenji in
valabi- la doar pentru glandele salivare mari, in glandele mixte, contin celule mucoase de-a
cazul glandelor salivare mici eliminarea lungul canalului terminal, acoperite cu un strat
produsului facandu-se la nivelul canalelor de celule seroase, ce formeaza semilunele
excretoare. Gianuzzi. Ace§ti acini se nu- mesc sero-
Baza celulelor piramidale ce participa la muco§i §i sunt responsabili atat de secretia
formarea unei unita|i secretorii (acinul) este mucoasa, cat §i de cea seroasa.
inconjurata de {esut conjunctiv, iar fiecare acin Glandele buzelor, obrajilor §i plan§eu- lui
secretor in parte, este inconju- rat partial de bucal produc un amestec lichid de secretie
celule mioepiteliale - celule cu proiectii seroasa §i mucoasa, in timp ce glandele
filamentare lungi, care, atunci cand se posterioare de la nivelul palatului, fa- ringelui §i
contracts, provoaca excreta salivare. La nivelul limbii secreta o saliva mucoasa, vascoasa, care
acinilor se afla trei tipuri de celule: seroase, protejeaza mucoasa in aceste regiuni, avand un
mucoase §i sero-mu- coase. rol deosebit in retentia protezelor totale pe
Atat glandele salivare mari, cat §i cele campul prote- tic.
mici sunt alcatuite din mai multi acini. La nivelul Parotida, cea mai mare glanda saliva- re,
glandelor salivare mari, mai multi acini are o structure tubulo-acinoasa §i secreta o
formeaza lobuli, care, la randul lor, sunt grupati saliva de tip seros, submaxilara este glanda
in lobi. mixta sero-mucoasa(in care predomina acinii
Acinii sero§i au un lumen foarte ingust, sero§i), iar sublinguala este tot o glanda mixta,
celulele au forma piramidala iar nu- cleul insa predominant mucoasa.
rotundeste situat la baza. Aceste celule au un Glanda sublinguala, de§i contine 15 - 30
continut crescut de proteine §i scazut de acini §i are doar 30 g, are uneori dimen- siuni
glucide, ele secretand o cantitate mai mare de mari, depa§ind dimensiunea crestei reziduale
proteine §i o cantitate mai mica de glucide. mandibulare. Daca alginatul din portamprenta
Secretia contine §i vezicu- le de zimogen, este mai moale, iar glandele sublinguale mai
precursorul amilazei salivare, cu rol in digestia mari, ele se imprima in amprenta. De aceea,
glucidelor, avand o consistent apoasa. glandele sublinguale, care sunt moi §i u§or
Acinii muco§i au o structure tubulara, cu deplasabile, trebuie evitate, insinuand
un lumen foarte larg, sunt ovalari §i mai portamprenta cu mate- rialul de amprenta intre
volumino§i decat cei sero§i. Nucleul celulelor versantul lingual al crestei §i mucoasa care
mucoase apare plat, fiind situat la polul lor acopera glandele.
 Glandele salivare mici secreta o saliva 24 ore poate ajunge la o cantitate de 1000 -
mixta, iar cele palatinale §i tonsilare o saliva pur 1200 ml saliva. Volumul salivei se- cretate zilnic
mucoasa. depinde de ritmul circadian §i este dificil de
Zimmermann §i Oesterlund (cita|i de determinat, existand perioade de stimulare sau
61) considera ca pe bolta palatina se afla repaus. Astfel, Jenkins §i Schneyer ofera
aproximativ 250 de acini glandulari §i apro- urmatoarele date: 500 - 600 ml/24 ore (16 ore
ximativ 100 pe palatul moale, care dever- seaza de veghe, din care 2,5 ore de alimentare, cu un
o saliva pur mucoasa. Aceste glan- de mici debit de 2 ml/min §i 13,5 ore de repaus
secreta aproape 400 ml de saliva mucoasa, alimentar, cu un debit de 0,5 ml/min, plus 8 ore
care create considerabil reten|ia protezei totale de somn, cu un debit de 0,05 ml/min). Dupa
la maxi Iar. Saliva secretata de aceste glande Cole A.
mici este una vascoasa, capabila sa induca S. §i Eastoe J. E. (1994), fluxul salivar me- diu
fenomenul de adeziune a protezei la mucoasa este de circa 0,5 ml/min, putand varia intre 0,05
campului protetic maxilar. Este cunoscuta - 1,8 ml/min. Loty §i Hue (53) sustin ca volumul
prezen^a orificiilor de deschidere ale glandelor total de saliva emis in 24 de ore, de un pacient
salivare mici la nivelul zonei distale a palatului. sanatos, este de aproximativ 500 - 600 ml.
Chiar foveele palatine, care se acopera finand cont de aceste date §i de faptul ca, in
obligators cu proteza totala, reprezinta tot orificii timpul som- nului, secretia este neglijabila,
de deschidere ale unor glande salivare mici. In cantitatea de saliva produsa zilnic se poate
1932, Brinch a studiat comporta- mentul estima la 700 - 800 ml (52).
{esutului glandular palatin de sub protezele Saliva este un lichid incolor, filant,
totale §i partiale. Studiul sau histologic, pe opalescent, care contine 99,5% apa §i 0,5%
subiecti intre 25 §i 55 de ani, a evidentiat faptul reziduu uscat (substante organice 60% §i restul
ca glandele palatine au prezentat, la cei minerale). Dintre componen- tele organice, cele
protezaji o degenerescen- ta grasoasa, fapt pus mai importante sunt pro- teinele §i
pe seama factorilor mecanici iritativi care au glicoproteinele, ureea §i urmele de amoniu,
traumatizat epite- liul §i l-au modificat in acidul uric, glucoza §i lipidele.
profunzime, alaturi de fermentatiile chimico- Saliva contine mai putine proteine decat
toxice aparute in mediul cald §i izolat de sub sangele, dintre care majoritara este amila- za.
proteza. Ea este prezenta in glanda parotida §i in
propose mult mai redusa in glanda
SALIVA submandibulara (20%). Nu este prezenta in
In saliva se intalnesc doua tipuri majore glanda sublinguala §i nici in cele salivare
de secretii proteice: una seroasa, conjinand minore. Saliva contine §i proteine lizozomale §i
ptialina (o alfa-amilaza), care este o enzima ce albuminice. Vascozitatea sa- livei se datoreaza
digera amidonul §i alta mucoasa, conti- nand prezentei mucinei, care este un amestec de
mucine cu rol de lubrifiere. Saliva are un pH glicoproteine. Compo- nentele anorganice mai
cuprins intre 6,0 §i 7,4, domeniu favo- rabil importante sunt potasiul, calciul, magneziul,
actiunii digestive a ptialinei. fosforul, cloru- ra de sodiu §i bicarbonatul de
Secretia salivara a unui adult normal Tn sodiu (89).
 Tabelul B. Caracteristicile salivei in func^ie de glanda care o secreta.
Componente anorganice (mmol/ml)
volum proteine
Glanda pH
(ml/min) (mg/ml)
Na K Ca Cl PO4
Parotida 0,230 7,2 1,7 17,0 25,0 0,9 24,6 3,6
Sublinguala 0,006 7,3 1,8 7,5 12,8 1,8 10,0 3,7
Submandibulara 0,230 6,8 1,3 10,0 23,0 1,5 27,0 6,0
Palatine 0,210 7,4 2,1 16,0 25,0 0,5 25,5 4,7

Odata cu inaintarea in varsta, saliva matiuni cantonate in cavitatea bucala:

devine mai vascoasa. La edentafii total - NGF - asigura dezvoltarea normala a
protezati saliva lubrefiaza suprafata prote- zelor tesutului nervos; favorizeaza eruptia din-
totale, permitand jocul parjilor moi de la periferia tilor;
campului protetic. Este intere- sant ca un obiect - favorizeaza eruptia dinjilor;
lucios (de exemplu o bi- la), introdus in - EGF - favorizeaza eruptia dintilor;
cavitatea orala, determina cre§terea secre|iei - faciliteaza vindecarea plagilor din
salivare, in timp ce unul rugos o diminua. De cavitatea bucala;
aceea este foarte important ca suprafefele - IGFs - rol mitogen pentru fibroblaste,
externe ale proteze- lor sa fie prelucrate
stimuleaza fibrele §i cicatrizeaza plagile.
corespunzator.
La edentatul total ne intereseaza in mod
Mucusul aglutineaza particulele ali-
special IGFs.
mentare, care aluneca mai u§or pe supra-
In timpul masticatiei, evacuarea sa-
fefele mucoase. Mucusul este mai rezistent in
cursul digestiei, fiind capabil sa neutralizeze
cantitafi reduse de acizi §i ba- ze (capacitate
tampon).
Saliva coniine celule epiteliale, leu-
cocite din gingia cervicala §i limfocite din
amigdale. Ultimele doua sunt cunoscute ca §i
corpusculi salivari. Lizozimul este o pro- teina
bazica prezenta in secretia salivara, nazala,
conjunctivala §i in granulajiile gra- nulocitelor §i
macrofagelor. Rolul sau este de a distruge
complexele mucopeptidice din peretele
bacterian, realizand liza aces- tora.
Lactoferinafixeaza fierul din mediul bucal,
impiedicand multiplicarea bacteriilor
ferodependente.
Factorii de cre§tere din saliva asigura
menjinerea troficita|ii normale a unor for-
 livei este predominant unilaterala, pe par tea de germeni/ml (fig. 8.72).
activa. In timpul deglutitiei, evacuarea are loc prin contracjia La edentatii total, nu doar calitatea, ci §i
bilaterala, maxima §i simetrica a mu§chilor periglandulari. In cantitatea de saliva are o importanta co-
var§itoare. Inspectia macroscopica a sali- vei
condi|ii normale, in cavitatea orala exista are caractere relevante, mai ales Tn hipo- §i
aproximativ 1 ml de saliva. Cantitatea minima de asialie. Ea apare mai vascoasa, mai
opalescenta, pe langa cantitatea insu- ficienta.
saliva care declan§eaza degluti|ia este de 1,1 ml. Factorii care afecteaza compozitia sa-
Dupa epuizarea deglutitiei, raman in cavitatea orala livei sunt:
0,8 ml, deci prin deglutitie se elimina 0,3 ml de - natura stimulului (compozitie calita- tiva
saliva. Saliva parotidiana este o saliva de masticate, §i cantitativa, consistenta);
clara, apoasa, iar cea submandibulara §i sublinguala - regimul alimentar;
este mai vascoasa, mai bogata Tn mucina §i se - durata stimulului;
nume§te saliva de deglutitie. Exista o saliva pura - ritmul circadian;
parotidiana, submandibulara §i sublinguala. Saliva - hormonii (parathormonul, hormonii
mixta totala este un amestec al tuturor secretiilor locali - physalaemina sau eledoisina). anhidraza
glandelor salivare mari §i mici. Trebuie fa- cuta carbonic^,

deosebirea Tntre notiunile de saliva mixta totala Proteinele salivare au actiune

(amestecul tuturor secretiilor glandelor salivare mari antimicrobiana, lubrifianta, funcfii digestive, rol
§i mici) §i mediul amilaze, cistatine, in modularea colonizarii microbiene, de bariera
bucal(fluidul oral), care, pe langa saliva mixta pentru toxine, substance carcinoge- ne §i rol Tn
totala, mai confine: fluidul crevicular (sulcular), echilibrul calciului §i fosfatilor. Ele participa la
leucocite, resturi alimentare, imunoglobuline §i formarea unei pelicule pe mucoasa, care devine
aproximativ 750 milioane protectoare §i neu- tralizeaza pH-ul acid. Astfel,

amilaze,
mucine

cistatine,
histamine,
proteine bogate
tn prolina
staterine

Fig. 8.72. Caracteristicile multifunctionale ale principalelor componente salivare (51)

contribuie la conservarea eutroficitatii mucoasei §ezand), expunerea la lumi- na (scade cu 30 -
bucale, situata la zona de impact cu diferifi 40% la intuneric), greu- tatea corpului, ritmul
agenfi iritanti externi. Filmul creat de mucine are circadian, ritmul anu- al, medicamentele, starile
in structure multe proteine globulare serice. In psihice (legate de alimentatie, stresul mental),
cazul mucinelor, se pare ca moleculele au o gradul de funcfionalitate a glandelor.
tendinfa de a fi asimetrice, cu o des- chidere Saliva stimulata este determinate de
libera (constand intr-o polipeptida de baza cu procesul masticator, de stimularea senzafii- lor
un lan| de carbohidrati). Aceas- ta se termina cu gustative, de activarea unor centri ner- vo§i (al
o grupare negativa, ca acidul sialic §i leaga vomei, de exemplu). Factorii care afecteaza
sulfatii, care fac ca mucina sa adere de bacterii. fluxul salivar sunt: mecanici (protezele totale in
Astfel de molecule sunt hidrofile. Ele rezista primele zile), gustativi, prehensiunea
deshidrata- rii §i continua lubrefierea §i alimentului, voma, durerea (legata de o leziune
menfinerea normala a suprafetelor de mucoasa de mucoasa), fumatul, varsta, situarea glandei,
orala prin aderenfa la aceasta. Mucinele au mirosul, stari fizio- logice (sarcina).
patru func|ii de baza: Prin sialometrie se poate masura rata
- lubrifiere; fluxului salivar. Inhibifia secretiei salivare, data
- agregare a celulelor bacteriene; de medicamente, este unanim recu- noscuta.
- formarea unui film protector care
impiedica aderarea bacteriilor la mucoasa PATOLOGIA SECREJIEI SALIVARE
bucala; Asialia (absenfa salivei) sau hipo- sialia
- secretie de imunoglobuline. (o cantitate mai mica de saliva decat este
Fluxul salivar are o rata diferita diurna §i normal) sunt entita^i patologice de care trebuie
nocturna, mai mare primavara decat toamna. sa {inem seama §i in protezarea totala.
Valorile normale ale fluxului salivar sunt de 0,3 Xerostomia (senzatia de uscaciune a
ml/min la saliva nestimulata §i de 1,5 - 2 ml/min
la cea stimulate. Pe zi se poate ajunge la o
secretie de aproxima- tiv 1 - 1,5 I de saliva, din
care 25 % provine de la glanda submaxilara §i
66 % de la parotida. Pe perioada de somn, rata
fluxului salivar este neglijabila.
Fluxul salivareste stimulat de alimen- te,
senzatii olfactive, senzatia de corp strain creat
de insertia protezelor totale noi,sau de diferite
stari psihice. Multe medicamente utilizate curent
sunt capabile sa reduca fluxul salivar, pe cand
altele il stimuleaza.
Factorii care influenfeaza fluxul salivar
normal, nestimulat, sunt: gradul de hi- dratare a
organismului, varsta, glanda pusa in discutie,
pozitfa corpului (mai mare or- tostatic decat
 gurii datorita unei secrefii salivare insufici- tratamentele medicamentoase de lunga durata,
ente mai mica de 0,1 ml/min) este prezenta la circa
maladiile sistemice, radioterapia pentru tumorile
10% din populate §i devine preg- nanta o data cu
fenomenele de Tmbatrani- re. Cauzele care din sfera cervico-faciala, afectiunile endocrine
genereaza xerostomiile sunt multiple §i adeseori se (tabelul C).
intrica. In litera- tura de specialitate, se apreciaza ca
exista Exista doua forme clinice de manifes-
Xerostomiile pot fi de mai multe tipuri: tare: primara §i secundara.
tranzitorii, permanente sau cronice. Prima categorie - cea primara - de-

Tabelul C.
Factori care pot determina diminuarea secretfei §i fluxului salivar
Pierderi de apa §i Afectiuni ale glandelor Interferente §i/sau blocaje pe caile
metabolifi salivare de transmitere nervoasS
Deshidratari: - Iradierea terapeutica a - Medicatie/droguri;
- ingestie de apa Tn zonei cervicale §i a - Neuropatii ganglionare;
can- tit^ti insuficiente; extremitatii cefalice; - Afectiuni SNC (boala
- pierderi de ap§ prin - Afectiunile autoimune Alzheimer);
piele (febra, sudoratie); (sindrom Sjogren, - Afectiuni psihice (depresie,
- hemoragie; lupus eritematos anxietate);
- voma; sistemic, artrita - Traumatisme;
- diaree; reumatoida); - TulburSri masticatorii.
- afecfiuni renale: poliu- - Infecfia cu HIV.
rie (diabet insipid) sau
diurezS osmotica
(diabet mellitus).

Xerostomiile tranzitorii se pot datora fuma- tului numita sica, detine ca simptome de baza
sau efectelor secundare ale unor me- xerostomia §i xeroftalmia. Este mai frec- venta
dicamente (tabelul D.). Xerostomiile per- la femei decat la barbati, raportul fiind de 9:1,
manente sunt consecinfa ablajiei chirurgi- cale predominand Tn 90 % din si- tuatii xerostomia.
a glandelor salivare, a radioterapiei in sfera oro- Cea de a doua forms - secundara - se
faciala sau a degenerescentei glandulare senile caracterizeaza prin faptul ca simptomele
cu pierderea funcfiei se- cretorii. Xerostomiile precedente sunt Tnsotite uneori de o cola-
cronice sunt asociate in principal sindromului genoza, definand o frecventa mai mare decat
Sjogren-Howers- Gougerot, maladie autoimuna, cea primara (2/3 fata de 1/3). Entita- tea
caracteriza- ta prin infiltratia limfocitara a morbida este adeseori asociata cu artri- ta
glandelor salivare §i lacrimale. reumatoida. Aproape jumatate dintre pacienfii
Aceasta afectiune se caracterizeaza prin care sufera de acest sindrom au xerostomie.
triada: xerostomie, keratoconjunctivita uscata §i Afectiuni ca: lupusul eritema- tos, sclerodermia,
poliartrita cronica evolutiva. boala lui Raynaud pot fi de asemenea asociate
mai multi factori incrimina{i Tn apari|ia cu forma secundara a sindromului Gougerot-
xerostomiilor, care se asociaza frecvent cu Houwers-Sjogren (ele fiind colagenoze majore).
candidozele. Ace§tia sunt reprezentati de Pe langa bolile amintite, s-a constatat ca
„uscaciunea gurii” se poate asocia cu o calitativ;
patologie asociata: ciroza biliara primara, - mastica|ie dificila, cu frecvente lezi- uni
gastrita atrofica, insuficienja pancreatica §i traumatice ale mucoasei bucale, evita- rea
starea de hiperproteinemie, anxietatea de lunga alimentelor acide;
durata. Principala modificare histopa- tologica a - disfagie §i modificari ale gustului da-
glandelor salivare este leziunea limfoepiteliala torate lipsei de umectare a mucoasei bucale;
(37). - constipate frecventa;
In fazele ini|iale apar procese de pro- - oboseala, pierderi Tn greutate, de-
liferare celulara limfocitara, metaplazii vasculare presie;
§i hiperplazii. In etapele avansate predomina - dureri articulare;
obliterarea vaselor sanguine, degenerarea - candidoze bucale frecvente;
acinilor glandulari cu atrofia lor. Aceste - dificultafi Tn mentinerea protezelor
metamorfoze sunt in esenja ireversibile §i totale.
constituie cauza reducerii salivajiei. Aproximativ 40% dintre varstnici pre-
In exocrinopatii generalizate pe langa zinta „gura uscata”, fara sa reclame acest
xerostomie exista modificari §i la nivelul simptom. Putem spune lini§tifi ca, cel pu{in 40
glandelor lacrimale, interesand de asemenea % dintre stomatologi ignora xerostomii- le, care
cele din mucoasa arborelui respirator, inclusiv trebuie evidenjiate §i diagnosticate Tn cursul
din segmentul gastrointestinal. Alterable acestor anamnezei edenta|ilor total.
glande exocrine conduce la uscarea in condijiile edenta|iei totale bimaxi- lare,
conjunctivei oculare, a mucoasei nazale §i chiar la seniorii proteza|i sau neprotezaji, pentru a
a celei vaginate. putea valida existenja xerostomiei Tn scopul
In sindromul Gougerot-Houwers- Sjogren elucidarii factorilor de rise etiolo- gici §i al
glandele salivare secundare pre- zinta adoptarii unor masuri de acordare a unei terapii
metamorfozari asemanatoare cu cele din corespunzatoare prin colabo- rare cu medicul
formele clinice primare, biopsia consti- tuind de medicina generala, noi am elaborat un
unul din indicatorii cei mai buni ai prezen(ei sau chestionar combinat cu final inchis §i deschis
absenjei sindromului. de validare a acestei stari morbide. intrebarile
in practica este necesar sa cunoa§- tem sunt urmatoarele:
cele mai importante simptome asociate
xerostomiei la edentatul total:
- tegumente uscate;
- buze uscate, uneori fisurate, cu scuame
(cheilita);
- senza|ie de uscaciune permanenta a
„gatului”, mucoasei nazale, cu formarea de
cruste §i diminuarea acuita|ii olfactive;
- glosodinie §i glosopirozis, senza|ii de
arsura dureroasa a mucoasei bucale;
- saliva mai vascoasa §i mai diminua- ta
 1 Simtiti ca vi se usuca gura in permanenta ? NU DA
Va treziti noaptea sa beti apa ? NU DA
2
3 Aveti probleme la inghijirea alimentelor ? NU DA

4 Aveti tulburari de vorbire ? NU DA

5 Evitati sa mancati alimente dure pentru ca nu aveti saliva suficienta

NU DA
necesara inmuierii lor ?

6 Aveti dureri sau senzajie de arsura in limba ? NU DA

7 Aveti dificultati legate de mi§carile limbii ? NU DA

8 Aveti tulburari in perceperea gustului alimentelor? NU DA

9 Suferiti de una sau mai multe boli ?(enumerati-le)

NU DA

1 Luati medicamente in mod regulat? (enumerati-le)

0
NU DA

Men|iune:
La ultimele doua intrebari enumerafi afecjiunile de care suferiji, confirmate de catre speciali§-
tii care va trateaza, precizaji §i medicafia afe rents fiecarei boli Tn parte.

Aproape to|i varstnicii sunt mari con- - levuri: 84% la bolnavi, fata de 46% la
sumatori de medicamente, indicate sau ne- martori;
indicate. Este etatea la care se ingera o me- Asociatia psihotrope - diuretice agra-
dicare aproape standard, adaptata la o pato- veaza considerabil xerostomia §i apare in
logie specified, intr-o societate stresanta. special la pacientii cu spitalizari indelungate -
Psihotropele §i analgezicele sunt gru- 19 % din pacienti (38). Intensitatea xerostomiei
pele folosite cu predilectie. Laufer spune ca este corelata cel mai frecvent cu efectul
psihotropele sunt „cei mai veritabili produ- catori anticolinergic, mai ales ganglioplegic.
de guri uscate”. Parametrii orali la consumatorii In practica suntem, adeseori, confrun- tati
de psihotrope sunt: cu edentati total ce prezinta neoplazii. Ace§ti
- debit salivar de repaus: 0,37 ml/min la bolnavi urmeaza diferite scheme terapeutice.
bolnavi, fata de 1 ml/min la martori; Chimioterapia este unul dintre procedeele
- proteinele totale: 2,08 mg/ml la bolnavi, terapeutice, care poate influen- ta terapia
fata de 1,3 mg/ml la martori; edentatiei totale, prin efectele ei: leucopenii,
- IgA: 11,3 mg/100 ml la bolnavi, fata de neutropenii cu anemie tranzito- rie §i reducerea
11,183 mg/100 ml la martori; concentratiei salivare a
- pH: 6,22 ±0,63 la bolnavi,fata de 6,65
±0,43 la martori;
IgA, cu diminuarea consecutiva a puterii anemie (cu paloarea mucoasei).
tampon a salivei. Principalele complicatii orale In tabelul D. redam o serie de medica-
ale chimioterapiei sunt: mente care pot provoca hipo- sau asialie. Este
- citotoxicitatea prin ac|iune antimito- tica bine ca Tn cursul anamnezei sa intre- bam
(atingerea celulelor cu dezvoltare rapi- da, cu pacientii daca li s-a administrat unul dintre
ciclu mitotic scurt); medicamentele enumerate mai jos.
- lezarea celulelor epiteliale ale glan- Tratamentele cu doze antitumorale pot
delor salivare are drept urmare hiposialia §i, duce la atrofia degenerative ireversibila a
consecutiv, xerostomia; parenchimului glandelor salivare.
- lezarea epiteliilor mucoasei orale duce Daca pacientul urmeaza a fi protezat
la atrofia lor, cu apari|ia ulcera£iilor §i inainte de Tnceperea curelor de chimiote- rapie,
stomatitelor repetate, datorita multiplicarii momentul protezarii se amana. Daca pacientul
germenilor in absenja ac|iunii protectoare a care urmeaza sa efectueze o chimioterapie este
salivei; purtator de proteze tota- le, el va fi atentionat
- atingerea celulelor su§e hematopo- asupra instalarii hiposialiei secundare §i a
ietice este urmata de trombopenie (hemo- posibilelor leziuni ale mucoasei orale. Ace§ti
ragie), leucolimfopenie (imunodepresie, cu bolnavi trebuie dispensarizafi.
multiplicarea secundara a agen|ilor pato- geni), Nu trebuie sa uitam ca bolnavii cu neo-

Tabelul D.
Cateva clase de medicamente care pot provoca hipo- sau asialie
Analgezice: Antihistaminice:
Ibuprofen Etanolamine
Morphina Etilendiamine
Codeina Antihipertensive:
Anorexice: Captopril
Amfetamine Reserpine
Non-amfetamine Propranolol

Antlartritice Antihipertensive §i diuretice:

Piroxicam Propranolol HCI + hidrochlorotiazide

Anticolinergice, antispastice ale tractului Antiparkinsoniene:

urinar: Benztropine mesilate

Flavoxate HCI Biperiden HCI

Oxibutinin HCI Diuretice:

Anticolinergice, antispastice ale tractului Furosemid

gastro-intestinal: Psihotrope:
Atropine Diazepam
Scopolamine Antipsihotice:
Antidiareice: Promazine

Loperamide Haloperidol
Antiemetice Agenti antimaniacali
plazii suporta adeseori §edin|e de radiotera- pie apa, ceaiuri, solutii saline etc. Diabeticii edentati
in sfera cervico-faciala. Radiomucozita, factor total vor alege alimente care con- tin
agravant major, este un handicap al pacientilor preponderent acid citric.
supu§i terapiei cu radia|ii. Marirea semnificativa In cazul hiposialiilor agravate trebuie
a numarului de colonii candidozice pe suprafata inceput un tratament medicamentos menit sa
limbii, in saliva to- tala §i pe baza protezei totale stimuleze activitatea salivara. Cele mai
explica dezvol- tarea candidozelor orale la raspandite sunt substantele sialogoge de tipul
ace§ti pacien|i. In Fran|a, sunt depistate 10.000 pilocarpinei. S-au objinut rezultate bune, la
de cazuri noi pe an de cancere bucofaringiene pacientii iradiati, cu administarea de pilocarpina
care sunt supuse radioterapiei. (solute 2,5 - 3 %, cate 6-8 picaturi, de trei ori pe
Probleme mari din punct de vedere al zi).
debitului §i calita|ii salivei ridica §i pacientii cu Recent, a fost testat un spray cu acid
diabet zaharat, cu sindrom Gougerot- Houwers- citric in concentrate de 2,5 %, care este saturat
Sjogren (xerostomie, xeroftalmie, artralgii), cu fosfat de calciu §i care are urma- toarele
sindrom Heertfordt §i sarcoidoza. denumiri comerciale: ProFlow, ProFlow Corp;
Amitryville, NY; Optimoist, Colgate Co.
TRATAMENTUL XEROSTOMIILOR Exista §i dispozitive electronice de
LA EDENTATUL TOTAL stimulare a glandelor salivare. Au fost reali-
Purtatorii de proteze totale cu xerostomie zate aparate, care aplicate pe limba §i palat,
se prezinta adeseori la medic pentru a fi ajutati. stimuleaza fluxul salivar la pacientii cu sindrom
In func|ie de etiologia xerostomiei, terapia este Sjogren. Unul dintre acestea este Salitron
diferita. De cele mai multe ori tratamentul este (Bionics Inc. Philadelphia, PA). El stimuleaza
simptomatic §i se bazeaza pe stimularea saliva| fluxul salivar prin marirea fluxului salivar
iei prin stimuli chimici, produse fiziologic normal. Aceste aparate nu sunt
medicamentoase sau aparatura electronica. utilizate inca pe scara larga.
Se impun metode profilactice de sti- Institutul National de Cercetare din SUA
mulare a secre|iei salivare inca de la apari- |ia are in vedere o terapie a xerostomiilor care
primelor semne de hiposialie. In acest scop vizeaza controlul proliferarii acinilor salivari §i
pacientii sunt sfatuiti sa consume ali- mente ingineria genetica.
consistentesau uscate, care stimuleaza secrejia Nu in ultimul rand trebuie amintita §i
salivara. La mese, vor con- suma alimente cu acupunctura ca metoda de stimulare a debitului
mai multe calorii, iar in- tre mese, alimente salivar (4, 10).
sarace in calorii (mor- covi). Se vor asocia In xerostomiile ireversibile grave se mai
frecvent citricele, chiar guma de mestecat fara apeleaza §i la:
zahar, pentru stimularea salivatiei. Din pacate - ingestia repetata de apa, similar ci-
unele dintre acestea sunt contraindicate pentru cli§tilor;
purtatorii de proteze totale. Concomitent, - umidificarea Tncaperilor;
pacientii pot face bai bucale alcaline. Unii autori - utilizarea de saliva artificiala cu apa,
re- comanda consumul repetat de lichide, care electroli|i cu adaos de micro- §i macromolecule;
sa mentina umectarea mucoaselor, cum ar fi: - folosirea de pansamente gastrice de
genul Sucralphat, pentru lavaje orale, de 4 - 5 Un astfel de tratament trebuie corelat cu
ori pe zi. gravitatea xerostomiei, cooperarea pa-
Prognosticul secrejiei salivare la bol- navii cientului, igiena bucala riguroasa fiind esentiala.
cu xerostomie secundara radioterapiei variaza. Pentru a fi eficienti, substituent salivari trebuie
La valori de 50 Gy/s1 §i sub aceas- ta valoare, sa aiba proprietati de umectabilitate §i
hiposialia este reversibila §i prognosticul capacitatea de a forma un biofilm, care sa se
favorabil. Pana la 70 Gy/s, prognosticul este men|ina un timp cat mai indelungat la nivelul
incert, hiposialia fiind practic ireversibila, dar cu mucoaselor. De ase- menea, trebuie sa fie
o oarecare capacitate functionala restanta. biocompatibili, sa prezinte proprietati biologice
Peste 70 Gy/s, diag- nosticul este de cat mai apro- piate de cele ale salivei §i sa
xerostomie ireversibila, prognosticul fiind reduca la maximum simptomele clinice ale
complet defavorabil. xerostomiei, Tn special senzatia de uscaciune a
gurii.
SUBSTITUENJI SALIVARI, SALIVA Indicatiile substituentilor salivari
ARTIFICIALA vizeaza hipo- §i asialiile secundare:
Daca s-a instalat perturbarea ireversibila - senescentei;
a functiei salivare, cu alterarea orga- nica a - sindromului Gougerot-Houwers-
glandelor, tratamentele medicamen- toase sunt Sjogren;
ineficiente §i trebuie sa ne ori- entam catre - ablatiei chirurgicale a glandelor sali-
terapia locala prin substituent salivari sau saliva vare;
artificiala. - radioterapiei din sfera oro-faciala;
Aparitia substituentilor salivari §i a sa- - tratamentului medicamentos antide-
livei artificiale a schimbat viziunea asupra presiv indelungat.
tratamentului xerostomiilor. Ace§tia au ofe- rit o Compozitia substituentilor salivari
alternative viabila multor pacienti care se Cel mai simplu substituent salivar poate fi
adreseaza cu disperare medicului. realizat dintr-o solute de bicarbo- nat de sodiu
§i/sau clorura de sodiu, dar are dezavantajul
necesitatii aplicarilor repe- tate. Unii practicieni
recomanda bai orale cu solutii de glicerina
diluata Tn apa, sau aplicatiile de unt sau
margarina pe mucoa- se.
Soluble mai complexe tind sa se apropie
cat mai mult de compozitia §i pro- prietatile
salivei naturale. Ele au un pH ne- utru §i contin
Tn principal o substanfa vas- coasa, un corector
de gust, electron, un conservant §i apa. (tabelul
E.)

1 Gy/s = gray/secunda - unitate de masura pentru doza de ra- diajii

absorbita.
 Tabelul E.
Principalele componente ale substituen{ilor salivari §i rolul lor
Compozitie Rol
ioni anorganici:
- Na+ -K+ -PO4'
mineralizare tampon
- Mg+
proprietati ionice

substanje vascoase:
lubrifiant
- polimeri
hidratant
- mucine
protectfe
- glicoproteine
corectori de aroma gust hidratant pentru
- Sorbitol mucoase
- Xylitol

Modul de utilizarepoate fi sub forma de mucozale a protezei (fig. 8.73). Porji- unea
bai bucalee, atomizoare intraorale, pulberi, centraie a intradosului protezei se realizeaze
tablete sau proteze cu rezervor de saliva. dintr-o place metalice de Cr - Co sau titan care
In func|ie de componenta principala poate fi deta§ate pentru a se putea igieniza
substituent salivari potfi: rezervorul.
- pe baza de polimeri (celuloza); La nivelul zonei centraie a suprafejei
- pe baza de mucine; lustruite se gese§te o membrane de cauciuc, in
- pe baza de glicoproteine. care se realizeaze un orificiu, care ac(io- neaze
ca un ventil §i permite eliberarea de salive, prin
PROTEZA TOTALA CU REZERVOR DE succiune cu ajutorul limbii. Rezervorul poate
SALIVA ARTIFICIALA stoca aproximativ 8 -10 ml de salive §i are o
Indiferent de compozitia §i proprietaji- le autonomie de func(ionare de 3 - 4 ore, dupe
Tnlocuitorilor de saliva, dezavantajul acestora care trebuie reincercat.
ramSne necesitatea aplicarilor repetate la
nivelul mucoaselor. Din aceste considerente a
fost conceputa o proteza totala prevazuta cu un
rezervorcare sa sto- cheze §i sa elibereze
saliva, ori de cate ori pacientul dore§te. Prin
acest concept se prelunge§te durata de
lubrifiere a mucoaselor printr-o metoda cat se
poate de practice §i simpla.
In interiorul bazei acrilice a protezei
maxilare se realizeaze o cavitate in care se
introduce, cu ajutorul unei seringi, saliva
artificiaie, printr-un orificiu situat la nivelul fejei
 placa din cobalt-crom sail titan

Fig. 8.73. Schema unei proteze totale maxilare cu rezervorde saliva (94).

Marele dezavantaj al sistemului il re- unei pompe legate la rezervor. Astfel debitul
prezinta gabaritul mai mare al restaurarii salivar poate fi precis dozat prin acfiunea
protetice, care nu poate fi inserat la orice mecanica a edentatului total, care propulseaza
pacient §i la care se adapteaza mai greu. catre cavitatea ora- la, saliva depozitata la
nivelul rezervorului. In functie de capacitatea
GLANDELE SALIVARE ARTIFICIA- LE acestuia (10 - 100 ml) autonomia de funcfionare
Un alt remediu terapeutic al xero- stomiei a sistemului poate varia intre 8 ore §i 4 zile
este posibilitatea prelungirii timpului de actiune pana la o noua incarcare.
al salivei artificiale asupra mu- coaselor. Dezavantajul sistemului este volumul §i
Sistemul este compus dintr-un rezervor complexitatea sa, motiv pentru care nu se
extracorporal conectat la cavitatea bucala utilizeaza in mod curent ci doar Tn cazuri
printr-un cateter subcutanat (87). Saliva se extreme, la pacien{ii cu xerostomii severe
elibereaza prin ac(ionarea de catre pacient a secundare radioterapiei.
 CAPITOLUL 9

ETAPE CLINICO-TEHNICE IN
PROTEZAREA EDENTATIEITOTALE
Practicienii care restaureazS protetic incruci§ate, care are trei componente:
edenta|i total se confruntS de obicei cu trei a) interfata cabinet/laboratorul de
categorii de pacienti: tehnicS dentarS;
1. vechi purtStori de proteze totale care b) materialele de amprentS;
solicita o nouS protezare; c) contaminarea materialelor din stoc.
2. purtatori vechi ale cSror proteze §i- au
pierdut stabilitatea, trebuie optimizate, reparate Interfata cabinet/laborator
sau inlocuite cu proteze pe im- plante; Tehnicianul dentar face parte integrants
3. edentaji total de data recentS care din echipS, iar laboratorul de tehnica dentara
solicita proteze. este parte a Jnstitutiei” in care se desfS§oarS
Calitatea actului medical de restaura- re asistenja de specialitate. De aceea, prevenirea
proteticS a pacienjilor edentati total de- pinde infecfiilor incruci§ate trebuie inteleasS de
mult de valoarea echipei me- dic/tehnician §i ambele parti (9).
mai ales de comunicarea dintre ace§tia, Cheia impiedicSrii transmiterii infectii- lor
respectiv de perceperea mutuals egala a incruci§ate intre cele douS arii de inte- res este
obiectivelor concrete pen- tru fiecare etapS reprezentatS de o „barierS” dezin- fectantS, pe
clinico-tehnicS. care trebuie sa o treacS toate materialele §i
Basker (2) atrage aten|ia asupra co- dispozitivele implicate. Se recomandS, in
municarii dintre medici §i tehnicienii den- tari, general, ca dezinfecjia sa fie executatS mai
care lasS deseori de dorit. Un studiu efectuat degrabS de cel care trimite materialul sau
de Barsby (1) demonstreazS cS indicative dispozitivul, decat de ace- la care il
medicilor nu sunt receptionate corect de cStre receptioneazS.
tehnicieni: de exemplu din 101 cazuri de Infectiile incruci§ate pot constitui o
precizSri asupra pozi|iei in- chiderii marginale in problems §i Tn laboratorul de tehnicS den- tarS.
zona Ah, doar 65 au tost respectate. S-a decelat o prevalent ridicatS a infectiilor
Kippax (7) analizand calitatea prote- zelor oculare la tehnicienii dentari, da- toritS utilizSrii
duplicat sugereazS ca obiectivele acestui pietrei ponce contaminate. Din aceste motive,
procedeu nu sunt corect percepute nici de catre se recomandS mSsuri de protectie specifice, cu
medici §i nici de tehnicieni, ceea ce are drept utilizarea dezin-
rezultat ni§te „copii” mo- deste, procedeul fiind
rar utilizat.
Un alt aspect asupra cSruia merits sS ne
oprim este controlul transmiterii infectii- lor
 fectantelor corespunzatoare. Contaminarea materialelor din stoc
Manipularea materialelor §i dispoziti-
Materialele de amprenta velor stomatologice necesita dezvoltarea unor
Medicul stomatolog trebuie sa aleaga o protocoale, care sa evite contaminarea
combinaiie material de amprenta - dezinfec- stocurilor sau risipa. Ideala ar fi o pla- nificare
tant, care sa fie eficienta, dar sa nu afecteze minutioasa a fiecarei §edin|e de tratament,
stabilitatea dimensionala §i acuratefea su- astfel Tncat toate materialele §i dispozitivele
perficiala a amprentei (9). necesare sa fie adunate Tna- inte de
Utilizarea materialelor de amprenta Tnceperea procedurilor la pacientul respectiv,
termoplastice §i a unor hidrocoloizi reversibili pentru a evita contaminarea stocurilor prin
ridica Tnca probleme datorita contaminarii prelevarea ulterioara de ma- teriale adi|ionale.
bailor termostatate Tn momentul introducerii Totu§i, este foarte dificil sa se prevada profilul
amprentelor respective pentru corecturi. exact al fiecarei §e- dinfe de tratament, condi|ii
Dezinfectarea acestor dispozitive este ane- cand de multe ori sunt necesare materiale §i
voioasa §i incomoda, de aceea este mai po- dispozitive adijionale, care se folosesec Tn
trivita utilizarea unor boluri umplute cu apa cursul tra- tamentelor.
fierbinte, care ulterior sunt autoclavate.
Tabelul A. Etape clinico-tehnice de realizare a protezelor totale cu ajutorul machetelor de ocluzie §i
ocluzoarelor
ETAPE CLINICE ETAPE DE LABORATOR
1. Anamneza, examinarea pacientului §i evaluarea
costuri- lor. Eventuate tratamente preprotetice
2. Amprenta preliminary

3. Modelul preliminar
4. Confectionarea portamprentei individuate
5. Verificarea, adaptarea ?i modelarea marginals a
portamprentei individuate.
6. Amprenta finals
7. Modelul final
8. Confectionarea §abloanelor de ocluzie
9. Determinarea rela|iilor intermaxilare cu ajutorul §abloa-
nelor de ocluzie
10. Macheta protezei totale
11. Proba machetei cu din{i
12. Realizarea tiparelor
13. Prepararea, inserarea, presarea §i polimerizarea
rS§inilor acrilice pentru realizarea bazelor protezelor
14. Prelucrarea §i lustruirea protezelor totale
15. Inserfia $i adaptarea protezelor totale in cavitatea
bucate.

Tabelul B. Etape clinico-tehnice de realizare a protezelor totale pe un articulator programabil individual

(partial programabil, dupS Korber)
ETAPE CLINICE ETAPE DE LABORATOR
1. Anamneza, examinarea pacientului §i evaluarea costu-
rilor. Tratamente preprotetice
2. Amprenta preliminary
3. Realizarea modelului preliminar
4. Confectionarea portamprentei individuate
5. Verificarea, adaptarea §i modelarea marginals a
portamprentei individuate
6. Amprenta finals
7. Realizarea modelului final

8. Confectionarea §abloanelor de ocluzie

9. Determinarea DVO §i a reperelor pentru montarea
dintilor artificiali; alegerea dintflor artificiali (forms, dimen-
siune, culoare).
10. inregistrarea graficS intraorals a RC
11. Determinarea ?i inregistrarea axei balama arbitrare cu
un arc facial
12. Montarea modelului maxilar in articulator pe baza
inregistrSrii cu arc facial
13. Montarea modelului inferior pe baza inregistrSrii
grafice intraorale a RC
14. Determinarea §i inregistrarea graficS intraoralS a pozi-
tiilor excentrice de protruzie §i lateralitate
15. Programarea articulatorului reglabil individual
16. Montarea dintilor
17. Verificarea statics §i dinamicS in articulator a mon-
tSrii dintilor
18.Verificarea intraoralS a machetelor cu din{i: forms,
culoare, mSrime §i pozitie
19.Verificarea §i inregistrarea cu ajutorul unor chei de
cearS a RC §i a pozijiilor excentrice de protruzie §i
lateralitate
20. Definitivarea tehnicS a protezelor
21. Remontarea protezelor finite in articulator
22. Echilibrarea ocIuzalS a protezelor in articulator, prin
§lefuiri selective
23. Inserarea protezelor finite in cavitatea bucalS
24. Verificarea RC §i a ocluziei cu balans general a prote-
zelor
25. Controlul funcfionalitStii protezelor dupS cSteva zile

Tabelul C. Etape clinico-tehnice de realizare a protezelor totale conform principiului biofunc^ional protetic Ivociar
(dupS Buchel)
ETAPE CLINICE ETAPE DE LABORATOR

1. Analiza campului protetic

2. Amprenta preliminary

3. Determinarea §i inregistrarea arbitrarS a DVO

4. Realizarea modelului preliminar
5. Montarea modelelor preliminare intr-un simulator
simplu (ocluzor)
6. Confectionarea lingurilor individuate cu bordurS de
ocluzie (lingurS-§ablon)
7. Verificarea, adaptarea $i modelarea marginals a
portamprentelor individuate
8. Determinarea reala a DVO
 9. Amprenta finals
10. Realizarea modelului final
11. inregistrarea grafica reala a RC
12. Determinarea $i inregistrarea axei balama arbitrare cu
un arc facial
13. Montarea modelului maxilar in articulator pe baza
inregistrarii cu arc facial
14. Montarea modelului inferior pe baza inregistrarii RC
15. Determinarea ?i inregistrarea graficS a ghidajelor
condiliene (protruzie §i lateralitate) §i a reperelor pentru
montarea din{ilor artificiali; alegerea din(ilor (forma, di-
mensiune, culoare)
16. Programarea articulatorului reglabil individual
17. Montarea din(ilor
18. Verificarea static^ ?i dinamica in articulator a mon-
t£rii din|ilor
19.Verificarea intraorala a macheteior cu dinfi: forma,
culoare, mSrime §i pozijie
2O.Verificarea §i inregistrarea cu ajutorul unor chei de
ceara a RC §i a pozitiilor excentrice de protruzie §i
lateralitate
21. Definitivarea tehnicS a protezelor
22. Remontarea protezelor finite in articulator
23. Echilibrarea ocluzaia a protezelor in articulator, prin
§lefuiri selective
24. Inserarea protezelor finite in cavitatea bucalS
25. Verificarea RC §i a ocluziei cu balans general a pro-
tezelor
26. Controlul funcfionalitatii protezelor dupS cateva zile

Din ratiuni economice, este importan- ta care se reproduc pe articulatoare programabile.

limitarea risipei. Prelevarea de materiale ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PRO-
consumabile in cantita|i cat mai potrivite pentru TEZE TOTALE: AMPRENTAREA §1
necesitatile specifice unei singure utilizari MODELUL
determina reducerea de§eurilor §i limitarea Conform dictionarului englez Oxford o
pierderilor. amprenta reprezinta inregistrarea prin pre-
Protezarea totala se realizeaza printr- o siune cu un material in stare plastica a unui
succesiune de etape clinico-tehnice, care se obiect sau suprafete.
desfa§oara Tntr-o colaborare profesiona- la Dupa etapele de diagnostic §i
dintre medicul stomatolog §i tehnicianul dentar. preprotetice urmeaza etapa amprentarii
A§a cum reiese din tabelele A, B, C, campului protetic.
etapele clinico-tehnice de restaurare a unei Amprenta nu se ia ci se executa
edentajii totale difera §i in func|ie de modul in (^impressions are made, not taken”), spune Me
care se inregistreaza §i reproduc relajiile Cord §i Grant (86).
intermaxilare. De cele mai multe ori, ele se Amprentarea campului protetic eden- tat
inregistreaza prin intermediul §abloanelor de total se realizeaza cu o portamprenta §i un
ocluzie, dar pot fi inregistrate §i grafic, situate in material in stare plastica, care urmeaza sa se
intareasca. Se amprenteaza zona de sprijin §i
Jesuturile de la periferia campului protetic.
 Scopul esen|ial al amprentarii este Pentru a realiza cu succes amprentarea
realizarea unei proteze cu o baza cat mai campului protetic edentat total este nevoie de
extinsa, in limitele funcfionalitatii formafiu- nilor cel pu|in doua etape ale amprentarii: amprenta
de la periferia campului protetic. preliminary §i amprenta fi- nala. Cele doua faze
Amprentarea campului edentat total a sunt distincte atat Tn ceea ce prive§te
urmat in timp mai multe etape: initial ea a redat obiectivele urmarite cat §i tehnicile de realizare
doar suprafata de sprijin, ulterior §i zonele (86).
periferice §i Tn sfar§it chiar §i volu- mul protezei Amprenta preliminary are drept scop
§i dimensiunile vestibulo-orale ale dintilor realizarea modelului preliminar §i a
artificiali, Tncadrate Tn spafiul neutral. portamprentei individuale. Amprenta finala este
Primul obiectiv al unei amprente a necesara obtinerii modelului final, pe care se va
campului protetic edentat total este realizarea realiza proteza (fig. 9.1).
unei baze protetice care va fi stabila, retentiva, Amprentarea campurilor edentate total a
confortabila, estetica §i care va respecta suscitat §i suscita inca multe contro- verse
tesuturile restante. legate de lingurile (portamprentele) §i

Fig. 9.1. Amprenta unui camp protetic edentat total implica de regula doua etape distincte: amprenta mucostaticd
(a) care permite obtinerea unui model preliminar (b), pe care se va confec^iona o portamprentd individuals (c).
Zona Ah §i celelalte zone funciionale vor fi modelate la nivelul lingurii individuale §i apoi reproduse cu exactitate de
catre amprenta finala - O amprenta corecta permite confectionarea unei baze stabile a protezei, dar oricat de
stabilS ar fi aceasta, daca relatiile intermaxilare sunt necorespunzatoare, in scurt timp stabilitatea protezei se
pierde. Atentia clinicianului trebuie directional spre obtinerea unei amprente corecte §i din considerentul cd pe
modelele rezultate din amprente necorespunzatoare, instabilita- tea §abloanelor de ocluzie face imposibila o
determinare corecta a relatiilor intermaxilare (11, 45, 52).
materialele de amprentare, presiunea care se de men|inere este succiunea.
exercita pe tesuturi in timpul amprenta- rii, inregistrarea efectului diferitelor func- Jii
gradul de fidelitate a reproducerii detalii- lor ale SS asupra campului protetic edentat total
Tnregistrate etc. Daca tn protezarea fixa prin intermediul protezelor a inspirat diver§i
elementele ce compun campul protetic sunt autori, care au conceput diferite ti- puri de
fixe, in protezarea totala, aceste ele- mente amprente functionale. Astfel, Spreng (126) a
prezinta un grad de mobilitate varia- bil de la o lansat amprenta mastica- torie (Kauabformung),
zona la alta. De aceea, daca pacientul este un Hromatka (51) - amprenta de degluti#e, iar
purtator vechi de proteze, inainte de o noua Devin (27) - amprenta fonetica.
amprentare se recoman- da ca cel putin cateva Amprentele de despovarare apeleazS la
ore sa nu poarte protezele vechi (105). folosirea unor presiuni minime care sa nu
Problema amprentarii campului protetic deplaseze tesuturile. Argumentul major al
edentat total ramane aceea a Tnregistra- rii lui adeptilor acestor tehnici este acela ca protezele
Tntr-o singura pozi|ie - aceea din mo- mentul se gSsesc sub presiune ocluzala doar cateva
amprentarii. Amprentarea campului protetic la ore pe zi. In rest, ele se spriji- nS pe tesuturi
edentatul total se deosebe§te de amprentarea relaxate.
din cadrul protezarilor fixe prin aceea ca Opusul acestui tip de amprente sunt
mucoasa bucala este mobila §i rezilienta. amprentele compresive (presiunea manuals a
Pornind de la ideea cuprinderii unei zone operatorului sau inchiderea gurii de cStre
cat mai intinse din suprafaja de sprijin §i a pacient). Ideea de presiune selectivS rezidS din
Tnregistrarii unui echilibru intre tonusul tisular in faptul ca mucoasa nu poate fi comprimatS
repaus §i consistenja materialului de amprenta vertical fara a se deforma Tn sens orizontal.
au aparut amprentele muco- statice. Autorii Presiunea crescutS exerci- tata de protezele
acestui tip de amprente ur- mareau ca nu realizate prin acest tip de amprentare a fost
cumva campul protetic sa se modifice in cursul incriminata in resorb#i osoase rapide ?i uneori
amprentarii. Amprenta se menjine pe camp fara iritatii tisulare.
nici o presiune, inregistrarea limitei de reflexie a Conceptele de amprentare compresi- vS,
mucoasei depinde de materialul de amprenta. necompresivS §i selectiv compresivS au fost
Protezele finite realizate prin acest tip de am- descrise ca entitati separate, dar e difi- cil
prente trebuie mult retu§ate, deoarece, de cele pentru un clinician sa realizeze o amprenta care
mai multe ori prezinta margini supraextinse sa nu aibS cate ceva din fieca- re (52).
(96). Dorinta de a rezolva cat mai multe
Al# autori nu accepts amprentele probleme a determinat autorii sa elaboreze
mucostatice, care neglijeaza rolul de ventil amprentele unimaxilare §i cele ale ambelor
extern al musculaturii §i au propus amprentele maxilare inregistrate simultan, amprente
mucodinamice care inregistreaza mobi- litatea simple §i amprente compuse (majoritatea).
Jesuturilor de la periferia campului. Cu aceste Amprentarea campurilor protetice
amprente se ob|in proteze al cS- ror principal edentate total beneficiaza de o gama varia- ta
de materiale, care se preteaza la diferite studii consulta mai multe lucrari i§i pune firesc cateva
clinice in cadrul anumitor procedee de intrebari:
amprentare. Astfel, cu toate ca este considerat - Ce portamprenta §i ce material de
depart §i astazi, gipsul de amprenta este amprenta sa folosesc?
preferat de multi specialist! cu experienta. - Cat de importanta sa fie presiunea pe
Pastele ZOE §i materialele elastice ireversibile care trebuie sa o exercit asupra portamprentei?
(siliconi, polieteri etc.) au ca§tigat mult teren. - Amprenta se va executa cu gura in-
Alginatele §i materialele termoplastice (Kerr, chisa sau deschisa?
Stent, 3N, etc.) sunt preferate pentru anumite - Cum este mai bine? Pacientul sa-§i
campuri. modeleze marginile protezei, medicul sa faca
In 1948, Slack folose§te Mucoseal-ul, iar acest lucru sau delimitarea sa se faca arbitrar?
in 1956 Franz Herbst (48), cu ocazia unei Societatea Britanica de Protetica a
manifestari §tiin|ifice la Strasbourg, aduce mari recomandat recent cateva linii directoare cu
speranfe clinicienilor, lansand Adheseal-ul, fiind privire la amprentarea campului protetic edentat
o ceara bucoplastica. Produsul deschide o era total (86):
noua Tn amprentare. El nu are gust §i nu - Obiectivul de baza al amprentarii
provoaca arsuri sau iritatii la nivelul mucoasei preliminare este inregistrarea zonei de sprijin.
bucale. Zonele marginale se pot retu§a la Al doilea obiectiv este acela de a obtine un
nesfar§it, in ori- ce moment al amprentarii (72). model preliminar pe care se va confectiona
Materialele bucoplastice s-au diver- lingura individuala.
sificat mult §i au dat o noua orientare teh- nicilor - Se recomanda utilizarea unor linguri
de amprentare. (portamprente) rigide, de forme §i dimensi- uni
Dintr-o multitudine de tehnici, materiale §i adecvate, modificate daca este cazul pentru a
procedee, clinicianul trebuie sa aleaga cel mai se adapta design-ului zonei de sprijin.
potrivit sistem. Un sistem de amprentare consta -Trebuie evitate lingurile prea mari, pentru
dintr-un anumit gen de amprenta preliminary §i a reduce disconfortul pacientului §i a evita
un material corespunzator, o anumita Tncorporarea pliurilor de fesut in acest stadiu.
portamprenta individuals §i materialul care se Lingurile standard subextinse vor crea
preteaza la tehnica aleasa in funcjie de tehnicianului probleme la confectionarea
particulari- tafile campului protetic, facilitand lingurilor individuale pe un model
executia §i confortul pacientului.
Deplasarea mucoasei bucale §i grosi-
mea corionului care variaza topografic, pe de o
parte, dar §i forfa aplicata de operator, pe de
alta parte, fac ca amprentarea campului protetic
edentat total sa fie o problema controversata.
Este un domeniu in care opiniile se mai infrunta,
parerile se contra- zic. Un incepator care
preliminar subdimensionat. rea edenta|iei totale. Aceste materiale dife-
- Cu privire la alegerea materialului ra Tn ceea ce prive§te capacitatea de a dede amprenta
in tabelul D sunt prezentate plasa tesuturile.
principalele materiale utilizate Tn amprenta-

Tabelul D.
Materiale de amprenta utilizate in amprentarea edentatfei totale
Consistent Tipul de portamprenta Tip de amprenta pre-
Material de amprenta vascoa- medie fluids recomandat liminara(1), secunda-
sa
material termoplastic metalicS sau din mase 1 (superior §i inferior)
X X plastice, individuals din
ra§inS
hidrocoloid ireversibil X X standard sau individuals 1, 2 Tn special superior
hidrocoloid modificat metalica sau din mase 1 superior §i inferior
X X
(sistem bifazic) plastice
polivinil xiloxan standard pentru materiale 1 dacS e chitos,
X X chitoase, individuals 2 pentru mediu §i fluid
pentru fluide sau medii
polieter X individuals 2
polisulfuri X X individuals 2
gips X individuals 2 (superior)
pasta de ZOE X individuals 2 (Tn special inferior)

Au tost omi§i hidrocoloizii reversibili din tehnici- anul la confectionarea lingurii

motive de evitare a riscului infectiilor individuale.
Tncruci§ate (86). Exista situatii Tn care pacientul solicita o
Exista o multitudine de tehnici de am- proteza duplicat sau medicul dore§te o copie a
prentare preliminara. atat conventionale cat §i suprafefei lustruite a vechii proteze, pentru a
moderne. ajuta pacientul sa se acomodeze mai u§or cu
Dintre ultimele tehnici.amintim o teh- nica noua proteza. Materialul Tn care se ambaleaza
de amprentare preliminara propusa recent de proteza poate fi hidrocoloid ireversibil sau
Hayakawa (46), ce utilizeaza lin- guri de silicon chitos. Dupa indepartarea protezei, se
aluminiu care se adapteaza la campul protetic toarna ra- §ina autopolimerizabila Tn tiparul
prin secfionare cu foarfeca, material de Tnchis pentru a umple baza protezei §i se
amprenta folosit fiind alginatul. realizea- za duplicatul protezei Tnainte de
O alta tehnica folose§te un hidro- coloid amprenta finala.
bifazic (Acudent Research and Development). Amprenta finala trebuie sa Tnregistre- ze
Gelul fazei mai fluide se aplica cu seringa la intreaga zona de sprijin, pentru a asigu- ra
nivelul fundului de sac, iar hidrocoloidul cu maximum de suport, retenfie §i stabilita- te
vascozitate mai mare este aplicat in lingura. In viitoarei proteze in timpul funcfiilor.
ambele cazuri, zona de spijin se delimiteaza cu Scopul primordial al amprentei finale este
un marker la nivelul amprentei, pentru a ajuta de a inregistra cu acuratete tesuturile zonei de
sprijin, precum §i adancimea func- fionala a mucoasei deplasabile din zona distala
fundurilor de sac. Este necesar ca medicul sa mandibulara sau a unei creste mandibulare
decida asupra tipului de amprenta adecvat acoperite cu o mucoasa atrofica este necesar
pentru fiecare pacient. Cali- tatea fesuturilor de sa se utilizeze tehnici cu presiune selectiva.
sprijin §i a celor periprotetice influenteaza Exsita trei situatii clinice care necesita
alegerea tehnicii de amprenta. amprentare prin tehnici de presiune selectiva:
§i in cadrul amprentarii finale exista 1. creasta balanta anterioara;
tehnici conventionale §i tehnici moderne. 2. creasta mandibulara posterioara fi-
Toate tehnicile presupun adaptarea broasa nefavorabila;
lingurii individuale §i modelarea marginala. 3. creasta mandibulara aplatizata,
Daca lingura prezinta o reten|ie buna, va fi o acoperita cu mucoasa atrofica.
dovada de incredere in plus atat pentru medic, Amprentele pentru tehnicile de capture §i
cat §i pentru pacient. rebazare folosesc siliconi cu reacfie de aditie,
In functie de prezenja, numarul §i po- zi|ia polieteri sau polisulfuri.
retentivitatilor, medicul trebuie sa decida cat Amprenta campului protetic edentat total
spafiu este necesar intre lingura §i modelul este o etapa importanta, care poate contribui la
preliminar (de exemplu, cand sunt prezente o reu^ita, dar in acela§i timp poate compromite
retentivity mari §i amprenta se ia cu hidrocoloizi restaurarea.
ireversibili este necesar un spafiu de circa
3mm). AMPRENTA PRELIMINARA
Majoritatea clinicienilor lasa in seama Amprenta prelminara este copia negativa
tehnicianului alegerea materialului pentru a campului protetic, inregistrat cu un material
confectionarea lingurii individuale, ceea ce nu Tntr-o portamprenta standard, cu mi§cari
este intotdeauna indicat. Nu se vor per- fora efectuate de medic §i pacient, reproducand cu
lingurile Tnainte de a realiza inchiderea fidelitate elementele din zona de sprijin §i
marginala, iar manerul nu trebuie sa distor- conturand cu aproximatie marginile acestuia.
sioneze buzele (47). Scopul amprentei preliminare este de
Dupa finalizarea adaptarii marginale, se realizarea modelului preliminar §i de
poate trece la perforarea lingurii(atat pentru confecfionarea lingurii (portamprentei) indi-
cre§terea reten|iei materialului de amprenta, cat viduale. Pentru realizarea unei linguri indi-
§i pentru evitarea incorpora- rii bulelor de aer, viduale, cat mai bine adaptata campului
prezente la nivelul palatu- lui). protetic, amprenta preliminara trebuie sa
In functie de particularity^ campului Tndeplineasca anumite objective, care se
protetic §i de preferintele medicului, pot fi alese desprind din cadrul obiectivelor generale ale
diverse materiale. Dupa parerea noastra, este amprentarii.
importanta asigurarea unei inchideri marginale
optime, asigurarea unui spafiu necesar Obiectivele amprentei preliminare
materialului de amprenta, alegerea acestuia Principalele objective pe care trebuie sa
fiind mai pufin importanta. le Tndeplineasca o amprenta Tn protezarea
In cazul crestelor balante, a fibro-
edentatiei totale sunt asigura- rea sprijinului, aceasta Tnchidere, marginile protezei
stabilitatii, retentiei, mentine- rii crestei reziduale trebuie sa se extinda corect, fara sa
§i otyinerea unei este- tici corespunzatoare. distorsioneze tesuturile periferice mobile.
B. Adeziunea la edentatul total se obtine
♦ Sprijinul gratie peliculei de saliva dintre proteza §i
Prin asigurarea sprijinului se Tnjelege camp.
acoperirea maxima de catre amprenta C. Coeziunea se realizeaza prin atractia
(respectiv proteza) a Tntregii suprafete a moleculelor de saliva Tntre ele.
campului protetic, ceea ce va determina D. Retentivitatile anatomice creeaza uneori
distributia forjelor pe o zona cat mai Tntin- sa. dificultati la insertia/dezinsertia protezei §i
Acest fapt are relevanta asupra menti- nerii de multe ori nu pot fi tolerate de pacienti.
crestei reziduale, a stabilitatii §i retentiei Jesuturile moi sunt adeseori traumatizate
protezei. Tn timpul introduces §i Tndepartarii
protezei de pe campul protetic.
♦ Stabilitatea E. Musculatura periferica, precum §i to-
Stabilitatea reprezinta rezistenta la leranta pacientului au de foarte multe ori o
deplasari orizontale, care scade odata cu importanta covar§itoare. Prote- zele au
pierderea Tnaltimii crestei reziduale sau cu adesea o retentie buna §i sunt
cre§terea gradului de mobilitate a mucoa- sei. satisfacatoare nu numai datorita acuratetii
O adaptare intima la nivelul unei mu- coase conformarii bazei protezei, ci §i datorita
nedistorsionate este foarte importanta. adaptability mu§chilor buzelor, limbii §i
Rezolvarea problemelor de stabilitate prin obrajilor, respectiv tolerantei pacientului.
amprentare presupune utilizarea la maximum a In absenta unei conformatii cores-
tuturor retentivitatilor anatomice. Deoarece la punzatoare a marginilor §i a suprafetelor
stabilitatea unei proteze concurs §i alji factori exterioare ale protezei, tonicitatea muscu- lara
(tipul dintilor artificiali, montarea lor, relate nu poate contribui eficient la mentine- rea
intermaxilare), o buna amprenta poate rezolva protezei.
doar partial problemele de stabilitate.
♦ Menfinerea crestei reziduale
♦ Retenfia Odata cu pierderea stimulilor paro-
De foarte multe ori acestui parametru i se dontali in urma extracjiei din|ilor, creasta
da o importanta prea mare. Daca cele- lalte reziduala incepe sa sufere un proces de
objective sunt Tndeplinite §i retentia va fi resorbtie §i atrofie. Acest proces variaza
adecvata. Retentia este influentata de individual. El poate fi Tncetinit sau accelerat de
presiunea atmosferica, de adeziune, coe- ziune, factori locali. Pe langa factorii extrem de
retentivitati anatomice, musculatura periferica §i importanti cum ar fi DVO, RC tn armonie cu IM,
toleranta pacientului. clinicianul trebuie sa fie consent de consecinfa
A. Presiunea atmosferica depinde de pe care o au tehnica §i materia- lul de amprenta
Tnchiderea marginala. Pentru a asigu- ra asupra bazei protezei §i de efectul pe care baza
protezei il va avea asupra sanatatii tesuturilor - marginile amprentei trebuie sa fie cat
dure §i moi, din cadrul zonelor de sprijin. mai fidele ca inaltime §i grosime, in armonie cu
Presiunea exerci- tata in amprentare se reflecta limitele anatomice §i fiziologice ale structurilor
asupra bazei protezei §i poate determina orale.
lezarea tesuturilor moi §i resorb|ia osoasa. Cu Amprenta preliminary trebuie sa re- zolve
toate teh- nicile §i materialele cele mai integral problema sprijinului corect §i partial
performante nu s-a putut objine o transmitere problemele de stabilitate ale protezei. Zona de
judicioasa §i uniforma a presiunilor asupra sprijin §i retentivitatile anatomice trebuie redate
Tntregii suprafete de sprijin, datorita rezilientei integral, iar materialul §i tehnica folosita nu
variate a mucoasei care acopera campul pro- trebuie sa deformeze campul protetic. Orice
tetic (80). deformare aparuta in aceasta faza va fi preluata
O amprenta corecta va trebui sa per- mita §i perpetuata in fazele urmatoare, ceea ce va
realizarea unei proteze care sa nu exercite duce la confectionarea unei proteze ce va
presiuni nocive in anumite zone ale campului transmite presiuni nefiziologice asupra osului §i
protetic. Presiunile prea mari ar avea drept mucoasei.
consecinta leziuni ale mucoasei, resorbtii §i Amprenta preliminary va rezolva doar
atrofii accelerate ale osului (65). unele probleme legate de mentinerea protezei,
neputand solutiona aspecte privind fizionomia §i
♦ Estetica fonatia.
Rezolvarea problemelor de estetica
incepe din faza de amprentare §i continua cu Obiectivul final al fazei de amprenta- re
alegerea, montarea dinfilor §i confor- marea preliminary este furnizarea datelor ne- cesare
corecta a fetelor vestibulare ale protezei. pentru confectionarea unei linguri individual
Grosimea marginilor amprentei, respectiv ale care sa permita realizarea in bune conditii a
protezei, este in conformitate cu gradul de amprentei finale, §i conse- cutiv a unui model
atrofie al crestei reziduale. Pentru a restaura pe care tehnicianul sa poata construi o proteza
conturul facial, fundul de sac vestibular nu stabila, cu o buna mentinere, §i care sa refaca
trebuie supra- sau infraconturat. funcfiile siste- mului stomatognat.
Marginile amprentei, respectiv ale Amprentele se realizeaza cu diferite
protezei, nu trebuie sa fie supraextinse ci corect materiale §i tehnici. Unele sunt mai fluide,
conformate la nivelul vestibulului bucal, pentru a avand proprietatea de a deplasa in mai mica
satisface principiul estetic. Se poate aprecia ca masura tesuturile moi. Varietatea proprietatilor
amprenta trebuie §i chiar poate rezolva partial de manipulare a acestor materiale a dus la
§i unele aspecte legate de fizionomie. aparitia multor tehnici care pot controla pozi|ia
Amprenta preliminary va trebui sa §i forma tesuturilor ora- le. Alegerea tehnicii
satisfaca urmatoarele cerinte: depinde de medic, in functie de situafia clinica
- sa inregistreze intreaga zona de sprijin individuals.
a protezei, pentru a se putea confec- tiona De corectitudinea amprentei prelimi- nare
lingura (portamprenta) individuala; depinde timpul necesar adaptarii lin- gurii
individuate (111). inaltimii crestei edentate §i sa existe un spatiu
Sub aspect tehnic, amprenta preliminary de 2 - 3 mm pentru materialul de amprenta;
implies alegerea lingurii, a materialului §i a - manerul lingurii sa nu jeneze pozitia
tehnicii de amprentare. normala a buzei §i contractia orbicularilor;
-in regiunea linguala centrala sa permita
Portamprentele contractia genioglosului;
In protezarea totala se folosesc diverse - in regiunea linguala laterala sa nu
portamprente (linguri de amprenta), de diferite jeneze contractia milohioidianului.
forme §i dimensiuni. Exista linguri pentru Comparand modulele de elasticitate ale
maxilar, pentru mandibula §i unele care pot diferitelor materiale din care se confec- tioneaza
inregistra concomitent campurile protetice ale lingurile, se obtin urmatoarele va- lori: ofel
ambelor maxilare. inoxidabil/alama/materiale plastice = 70/35/1.
Amprenta preliminary se practica de Portamprentele din anumite mase
obicei cu o lingura standard, care in mod ideal plastice prezinta o deformabilitate crescuta,
trebuie sa prezinte urmatoarele ca- racteristici: peretii lor se destind in timpul exercitarii
- sa fie rigida;
- sa poata fi modificata u§or la nevoie in
functie de particularitatile campului pro- tetic;
- sa asigure o grosime cat mai uniforma a
materialului de amprenta pe care sa il
retentioneze;
- sa aiba o compatibilitate cu materia- lul
de amprenta §i cu mediul bucal;
- sa fie prevazuta cu maner, stopuri §i
puncte de reper necesare unei centrari co-
recte;
- sa poata fi sterilizata pentru a putea fi
refolosita (cu exceptia celor de unica fo-
losinta).
Alegerea portamprentei universale este
dictata de relieful osos, de forma §i inaltimea
crestei edentate. Exista o mare varietate de
portamprente. Criteriile de se- lectare a unei
linguri standard adeevate sunt:
-forma jgheabului portamprentei sa
corespunda formei, marimii crestei §i bolfii
palatine; sa cuprinda tuberozitatile §i res- pectiv
tuberculul piriform;
- inaltimea jgheabului sa corespunda
 presiunilor din cursul amprentarii §i revin la b) se confectioneaza din mase plastice, o|el
dimensiunile normale dupa dezinserjie. inoxidabil, alama cromata, din aluminiu sau
Portamprentele standard (fig. 9.2 a §i aluminiu placat cu ra§ini epoxidice.

Fig. 9.2. Linguri <: maxilare (a) §i mandibulare - b (128)

Fig. 9.3. Alegerea linguriicu ajutorulcompasuiui: a-la maxilar, b-ia mandibula (128).

Alegerea portamprentei standard se face

obligatoriu cu ajutorul unui compas (fig. 9.3 a ?i
b). Este total contraindicat pro- cedeul de a
incerca in cavitatea bucala mai multe linguri
(pana cand se gase§te cea potrivita) §i de a le
returna in trusa.
La maxilar se masoara distan|a dintre
polii externi ai celor doua tuberozitafi maxilare
Fig. 9.4. MSsurarea distan(ei dintre polii externi ai
(fig. 9.4). celor doua tuberozita)i maxilare (128).
 Portamprenta standard trebuie sa fie u§or genioglosului.
supradimensionata fa|a de campul protetic ce
urmeaza sa fie amprentat cu aproximativ 3 mm,
pentru a asigura spafiul necesar materialului de
amprenta, iar mar- ginile ei nu trebuie sa
interfere cu frenurile bucale, labiale §i/sau
linguale.
Portamprenta superioara trebuie sa se
extinda posterior pentru a acoperi tuberozitajile Fig. 9.6. Lingura mandibulara vazuta dinspre vesti-
maxilare pana in §anturile pterigomaxilare, in bular. Se vede distinct cre§terea marginii linguale la
nivelul glandei sublinguale.
timp ce in zona frontala este men|inuta in pozi|
ie corecta fa|a de creasta alveolara reziduala Din multitudinea seturilor de port-
(fig. 9.5). amprente, o atenjie deosebita merita sorti-
mentul imaginat de catre Schreinemakers,
comercializat sub denumirea de Clan-Tray (fig.
9.7). Aceste linguri au un versant lingual care
descre§te ca inaltime spre distal, corespunzator
traiectului ascendent spre distal al liniei oblice
interne (119).
Fig. 9.5. Relay a ideala a unei linguri standard fata
Cu ajutorul compasului, inclus in tru- sa,
de fundurile de sac §i mucoasa din zona de sprijin
(120). se alege Iportamprenta adecvata ca marime.
In scopul verificarii portamprentei
Pentru amprentarea preliminara, port-
standard se controleaza in primul rand
amprentele pot fi modificate fie prin adauga- re
dimensiunea portamprentei in sens ante- ro-
de material termoplastic sau ceara, fie prin
posterior. Portamprenta |inuta de ma- ner cu
scurtare (unele portamprente din aluminiu).
mana dreapta se introduce in cavi- tatea
Cele mai multe seturi de portamprente
bucala, impingand u§or comisura stanga. Apoi
mandibulare sunt incorect con- fec|ionate in
cu ajutorul oglinzii se tracjio- neaza comisura
regiunea linguala laterala, unde prezinta o
dreapta a pacientului, introducandu-se §i
cre§tere progresiva a inaltimii versantului
cealalta jumatate a portamprentei. Odata
lingual spre distal (a§a numitele aripioare), in
inserata in cavitatea bucala se apreciaza
loc ca adancimea jgheabului lingurii sa
corespondent portamprentei cu forma §i
descreasca treptat, a§a cum o cere direc|ia
marimea crestei. Se aplica marginea
liniei oblice interne (fig. 9.6).
posterioara a portamprentei dincolo de
Aceasta constituie in marea majorita- te a
tuberozitafi §i de linia Ah §i apoi se pozijioneaza
cazurilor limita periferiei campului protetic. Ea
anterior, astfel incat sa fie cuprinsa creasta
are un traiect ascendent spre distal, deci
frontala aproape
versantul lingual al port- amprentei trebuie sa
urmareasca acest reper pentru a permite
contrac|ia milohioi- dianului §i implicit a
de fundul de sac vestibular.

Fig. 9.7. Setul de linguri Clan-Tray-Schreinemakers

In sens transversal portamprenta tre- Pentru situate in care nu o gasim in setul

buie sa cuprinda crestele reziduale, astfel incat de portamprente disponibil pe cea
intre perefii sai §i versantul crestelor sa existe corespunzatoare, se inregistreaza o amprenta
un spa|iu de 3 - 5 mm. preliminara, se confecfioneaza o portamprenta
La mandibula, se verifica daca port- in laborator §i cu aceasta se executa o noua
amprenta acopera in sens antero-posterior tot amprenta preliminara. Cu rezultate bune, in
campul §i cele doua treimi anterioare ale locul portamprentei standard se poate folosi §i
tuberculului piriform. In sens transversal se vechea proteza a pacientului, cu toate ca
verifica daca lingura corespunde cu direcfia procedeul nu este acceptat de multi autori.
crestelor reziduale care trebuie sa se situe- ze Pentru amprenta cu material termo-
in mijlocul jgheabului portamprentei. Uneori plastic se pot utiliza portamprente de di-
portamprenta poate cuprinde mu- coasa jugala, mensiuni mai reduse §i cu un profil mai putin
limba sau glanda sublinguala herniata, ceea ce evidenfiat (fig. 9.8). Acestea vor per- mite
demonstreaza fie o di- mensiune prea mare a realizarea Tn acela§i timp a unor veri- tabile
lingurii, fie faptul ca angulajia celor doua ramuri portamprente individuale. Materialul de
nu corespunde formei crestei mandibulare. In amprenta utilizat trebuie sa aiba plastici- tate §i
regiunea lin- guala centrala portamprenta nu ulterior o rigiditate corespunzatoare pentru a nu
trebuie sa jeneze contracfia genioglosului, iar se deforma dupa priza. In tre-
posterior sa nu depa§easca in sens vertical
inser|ia milohioidianului.
 cut, cel mai indicat (dupa cum sustinea Jahn intermaxilare. Descriem setul de portamprente
Tn 1966) era cel preconizat de Herbst §i Meist, Tn SR-lvotray al firmei Ivoclar.
anii 50, fiind compus din ra§ina §i ceara. Este vorba Se masoara cu compasul distanja dintre
de materialul termo- plastic „HM”, care prezinta tuberozita|i la maxilar, respectiv tu- berculul
excelente pro- prieta|i de fluiditate §i de plasticitate piriform la mandibula. Pe baza acestor
la temperatura cavitatii bucale (72). masuratori se aleg portamprentele pentru
Exista seturi de portamprente care pot maxilar, respectiv la mandibula §i se verifica
Tnregistra concomitent atat campul pro- tetic adaptarea lor Tn cavitatea buca- la.
maxilar, cat §i cel mandibular precum §i relatiile

Fig. 9.8. a- portamprente speciale reg labile pentru material termoplastic de tip Meist: sus - pentru
creste foarte plate §i Inguste, la stanga - pentru creste medii, la dreapta - pentru creste bine profilate, in forma de
rulou; b - comparable intre portamprenta pentru alginat §i portamprenta pentru material termoplastic „HM". Profilul
portamprentei pentru alginat (tip Schreinemakers) destinat cazurilor „normale”, nu este adaptat formei unora
dintre creste (44).
Portamprentele SR-lvotray selectate DVO se utilizeaza relatia dintre punctele
pentru cele doua arcade se potrivesc §i se antropometrice pogonion-subnazale §i
asambleaza cu ajutorul inelelor de cauciuc. subnazale-nasion. Se marcheaza cele trei
Relatiile intermaxilare sunt considerate co- puncte pe fata pacientului §i se efectueaza
recte atunci cand tijei prezente pe fata infe- masuratorile corespunzatoare. Dimensiu- nea
rioara a portamprentei maxilare Ti cores- punde verticala de ocluzie poate fi determinate §i prin
sanful din mijlocul fetei superioare a alte metode. In timpul amprentarii nu trebuie
portamprentei mandibulare (fig. 9.9 a). depa§ita aceasta dimensiune.
Portamprentele astfel asamblate se
introduc Tn cavitatea bucala. Se pozitio- neaza
ansamblul format din cele doua portamprente
pe mandibula, limba fiind Tn pozitie relaxata §i
se cere pacientului sa Tnchida gura pana cand
buzele ating rela- xate manerul portamprentei
(fig. 9.9 b).
Pentru determinarea §i Tnregistrarea
 Fig. 9.9. Sistemul SR-ivotray - Ivoclar: a - cele doua linguri selectfonate pentru maxilar§i mandibula
unite cu ajutorul inelelor de cauciuc, b - ansamblul celor doua linguri introduse in cavitatea bucald a pacien- tului;
buzele ating relax ate manerul lingurilor, c - ansamblul celor douS amprente (13).

Se prepara materialul de amprenta, reproduse, de tehnica utilizata §i de scopul

alginat de consistenta mai crescuta §i se pentru care se efectueaza amprenta.
Tncarca ambele portamprente, se Un material se alege pentru proprieta- |ile
premodeleaza cu degetele, dupa care se sale Tn situa(ii specifice §i pentru ca se
introduc in cavitatea bucala §i pacientul inchide manipuleaza mai u§or ca altele. Interrelate
lent gura pana la atingerea DVO. Dupa priza, dintre viitoarea baza protetica §i tesuturile de
se mdeparteaza ansamblul de portamprente din sprijin precum §i gradul de rezilienja a
cavitatea bucala fara a modifica raporturile {esuturilor moi sunt alte ele- mente de care
dintre ele (fig. 9.9.c). trebuie sa finem cont.
Nu Tntotdeauna mucoasa ce acopera
ALEGEREA MATERIALULUI DE campul protetic este ata§ata term de tesuturile
AMPRENTA dure. Zone de mucoasa instabila pot fi
Alegerea materialului de amprenta este deplasate de materialul de amprenta §i
dictata de caracteristicile §i dispozi^ia Tnregistrate ca atare. Acest lucru nu este de
elementelor campului protetic ce trebuie dorit.
 Utilizarea unui material de amprenta mai sinereza (prin pierderea apei), pot afecta
fluid, care curge, va permite fesuturilor sa i§i duritatea de suprafaja a gipsului. Pentru a
regaseasca pozi|ia nedeplasata (ne- contracara acest inconvenient, amprentele se
distorsionata) inainte de priza materialului. pot imersa intr-o solu|ie de sulfat de potasiu 2%
Dupa timpul de priza, materialul trebuie sa timp de 15 minute (tot mai rar in condijiile
ramana stabil dimensional pana la turnarea materialelor moderne).
modelului.
Mucoasa ce acopera palatul moale §i GIPSUL
fornixul vestibular are o submucoasa ata- §ata Gipsul de Paris, utilizat in trecut in
pu|in aderenta. Cand aceasta mucoasa este amprentarea campurilor protetice edentate
deplasata, prin tehnici de presiune selectiva, total, §i-a pierdut astazi din popularitate. Gipsul
solicitarile nu se transmit (esutu- lui osos de ramane materialul care deformeaza cel mai
sprijin. pu{in suprafa{a campului protetic, reproducand-
Astazi in amprentarea preliminary a o cu maxim de fidelitate. Se indica la
campurilor protetice edentate total se folo- sesc amprentarea campurilor protetice moi, cu
cu precadere hidrocoloizii ireversibili (alginatele) reliefuri anatomice bine reprezenta- te, dar
§i mai rar gipsurile. Materialele termoplastice au neretentive. In amprentarea preliminary gipsul
pierdut teren, iar elasto- merii de sinteza sunt se folose§te in tehnica de spa- lare, in asociere
prea scumpi pentru acest gen de amprentare. cu un material de ampren- ta termoplastic.
Avantajele utilizarii gipsului sunt: dis-
HIDROCOLOIZII IREVERSIBILI torsionarea minima a tesuturilor, redarea cu
Alginatele se prezinta sub forma de acurateje a detaliilor, absorb|ia secre|ii- lor
pulbere cu un puternic caracter hidrofil, care se palatinale in timpul prizei, manevrare rapida,
amesteca in apa, rezultand un sol ce se aplica proprietatea de a curge.
in portamprenta. Transformarea solului in gel Dezavantajele sunt: posibilitatea de a
(reac|ia de priza) este rezultatul unei reac|ii curge spre palatul moale (daca e utilizat intr-o
chimice. Ulterior, materialul nu mai poate fi lingura ce nu permite gipsului sa se extinda in
readus in stare de sol. Gelificarea are loc in zonele marginale), este casant, nepermitand
cursul contactului cu tesuturile. Tipul I de reinserarea in cavitatea bu- cala pentru a
alginate sunt cu gelificare rapida, iar tipul II cu verifica amprenta. Saliva poate spala materialul
gelificare normala (10). §i poate distorsio- na suprafa|a prin
Avantajele amprentarii cu alginat sunt: deshidratarea {esuturi- lor. Separarea
simplitatea echipamentului necesar, pretul de amprentei de model este dificila §i indelungata
cost scazut, u§urin|a in manipula- re, confortul §i nu se pot am- prenta campurile retentive
pacientului, timpul de priza scurt §i deoarece am- prenta se fractureaza in
reproducerea cu acurate|e a zone- lor retentive. momentul dezin- sertiei din cavitatea bucala.
Dezavantajele sunt: detaliile nu sunt fidel Tehnica am- prentarii cu gips necesita
inregistrate, alginatele se deterioreaza rapid la experienta.
temperaturi ridicate, sunt supuse procesului de
 MATERIALE TERMOPLASTICE materiale: dupa o incalzire prelungita, ele devin
(COMPOUND-URI, STENTS) casante §i exista posibilitatea ca in timpul
Exista doua tipuri de materiale termo- manipularii materialului sa se incor- poreze o
plastice, pentru portamprenta, sub forma de cantitate de apa, ceea ce ar de- termina
placi §i pentru modelare marginala, sub forma cre§terea capacitatii de curgere.
de batoane. Specifica(ia ADA consi- dera Avantajele sunt: posibilitatea de a face
necesar un procent de curgere de 6% in timpul corecturi ale suprafe|ei (prin ramolire §i
amprentarii pentru materialul de modelare reaplicare in cavitatea bucala), cofrarea este
marginala §i de 2% pentru cel pentru u§oara, iar batoanele de material ter- moplastic
portamprenta. sunt u§or de manevrat §i vor reproduce cu
Dupa Skinner §i Phillips (124) „fluajul sau acuratefe marginile.
curgerea maselor termoplastice poate fi un
avantaj sau o sursa de eroare. Dupa ce s-a TEHNICA AMPRENTARII PRELIMI-
ramolit §i in timp ce materialul este presat NARE
asupra fesuturilor, acesta trebuie sa prezinte o Dupa alegerea lingurii §i a materialului de
capacitate crescuta de fluaj, pentru a putea amprenta, se opteaza pentru o tehnica de
inregistra detaliile campului protetic. Dupa ce s- amprentare. Diferitele concepte ce vizeaza
a racit, chiar §i cea mai mica deformare amprentarea tesuturilor de sprijin, ca §i dorinja
ulterioara trebuie sa fie complet elastica, pentru de a folosi o tehnica mai u§oa- ra, rapida §i
ca amprenta sa se poata dezinsera fara sa se ieftina stau la baza majoritatii procedeelor.
deformeze. De fapt materialele temoplastice nu „Citirea” campului protetic va ajuta
prezinta aceasta proprietate de deformare operatorul sa-§i traseze suficiente repere care
elastica, iar daca amprenta nu s-a racit complet sa permita inregistrarea limitelor co- recte ale
§i uniform pot apare deformari in momentul acestuia.
dezinsertiei, in special la nivelul zonelor Daca creasta reziduala este considerate
retentive. adecvata ca lafime §i inaltme pentru a putea da
Masele termoplastice sunt materiale stabilitate §i retenjie bazei prote- zei, originea
supuse distorsiunii in timpul §i dupa aplica- rea mu§chilor oro-faciali prezinta rareori o problema
in cavitatea bucala. Pentru a diminua eroarea in cazul extinderii mar- ginilor. Odata cu
produsa prin absenfa stability dimensionale, pierderea dintilor, ace§tia devin mai intim
turnarea modelului trebuie sa se execute cel implicati in pozitionarea marginilor.
tarziu dupa o ora (137). Insertia mu§chilor mimicii distal de
Materialul trebuie ramolit prin caldura marginile comisurii, la nivelul modiolusului §i
uscata. Cand se folose§te flacara (proce- deu pozitia §i actiunea orbicularului au o influenza
considerat incorect de unii practicieni), este deosebita in amprentare. Pacientul trebuie
nevoie de multa precaujie pentru a nu instruit sa deschida gura §i sa rela- xeze buzele
supraincalzi materialul, ceea ce ar duce la §i obrajii pentru a evita tensionarea lor. Daca
modificari ale proprietafilor prin pierderea unor buzele sunt tensionate, va apare distorsionarea
constituent important. comisurilor bucale sau a materialului de
Exista cateva dezavantaje ale acestor amprenta.
 Buccinatorul intalne§te constrictorul unei proteze maxilare.
superior al faringelui la nivelul rafeului , distal de 7. Foveele palatine, de obicei doua la numar,
tuberculul prirform. Vestibular de acesta zona, se gasesc cate una de fiecare parte a liniei
prin actiunea maseterului se impinge mediane, u§or distal fata de jonc|iunea
buccinatorul spre tuberculul piriform. Amprenta dintre palatul dur §i cel moale.
va inregistra o depresiune, incizura maseterina. 8. Suture palatina mediana este zona ce se
Daca aripa disto-vestibulara a bazei extinde de la papila incisiva spre capatul
mandibulare nu este conturata pentru a permite distal al palatului dur.
libertate de acljiune marginii ante- rioare a 9. Rugile sunt arii de tesut conjunctiv dens ce
maseterului, atunci proteza se va mobiliza. pleaca de la nivelul suturii mediane in
Exista o mare varietate de campuri treimea anterioara a palatului.
protetice, practic nu sunt doua identice. De 10. Papila incisiva este o zona de tesut con-
aceea, reperele anatomice nu au acela§i aspect junctiv fibres ce acopera orificiul canalului
atunci cand se compare doua amprente la doua nazo-palatin.
campuri protetice diferite.
La nivelul campului protetic mandi-
La nivelul campului protetic maxi- lar bular distingem urmatoarele repere ana-
avem urmatoarele repere anatomice: tomice:
1. Frenul labial, unic sau multiplu, apare ca un 1. Frenul labial este un pliu de membrana
pliu de membrana mucoasa ce se extinde mucoasa, similar din punct de vedere
de la buza superioara pana la creasta histologic §i functional celui maxilar.
reziduala in zona vestibulara. 2. Zona vestibulara labiala este spatiul
2. Vestibulul labial se extinde pe ambele parti existent intre frenul labial §i cel bucal.
de la frenul labial la frenul bucal.
3. Frenul bucal este un pliu unic sail multiplu
3. Frenul bucal este un pliu de membrana
de membrana mucoasa, care se extinde
mucoasa care variaza ca marime §i pozitie
distal de bosa canina.
§i se extinde de la zona de re- flexie
4. Zona vestibulara laterala este margini- ta
vestibulara, pana la muchia creastei
vestibular de linia oblica externa §i lingual
reziduale.
de creasta alveolara reziduala.
4. Zona vestibulara laterala §i spatiul
5. Linia oblica externa este o creasta de os
retrozigomatic sunt situate distal de
dens, care se extinde aproape de gaura
fren. Ea este marginita extern de obraji §i
mentoniera, continuandu-se posterior cu
intern de creasta reziduala. La capa- tul
marginea anterioara a ramului ascendent
distal al crestei reziduale se afla tu-
mandibular.
berozitatea maxilara.
6. Tuberculul piriform este o depresiune ce
5. Ligamentul pterigo-maxilar este situat
con|ine {esut glandular, |esut con- junctiv
distal de tuberozitate.
dens, marginea inferioara a rafeului
6. Zona palatinala distala, sau zona Ah, este
pterigo-mandibular, fibre ale buccinatorului
zona de inchidere marginala pos- terioara a
§i constrictorului superior al faringelui,
 Tmpreuna cu fibre ale tendonului prentarii.
temporalului. Frenul lingual se pune Tn Inainte de amprentare pacientul este
evidenja cand se ridica var- ful limbii, fiind solicitat sa-§i clateasca gura cu apa sau cu o
un pliu de membrana mucoasa ce se solutie astringenta pentru a reduce vas-
suprapune peste mu§- chiul genioglos. cozitatea salivei. Tesuturile labiale §i buca- le
7. Pliul sublingual se Tntinde de la limba spre umede permit o modelare marginala prin
creasta reziduala. manipulari manuale. Daca acestea sunt uscate,
8. Mu§chiul milohioidian formeaza plan- §eul alginatul adera la mucoase §i ma- nipularea
bucal. devine dificila.
9. Spatiul retromilohioidian este situat spre
capatul distal al §an{ului alveolo- lingual. Tehnica amprentarii preliminare
mandibulare
Echipamentul necesar amprentarii 1. Se alege o lingura de amprenta standard
preliminare potrivita. Daca este cazul, lingura se va
Pentru amprentarea preliminary sunt prelungi §i se va adapta posterior, utilizand
necesare:linguri de amprenta, ceara, cro- o ceara conformatoare (fig. 9.10 a).
nometru, alginat, apa la 24 °C; dispozitive de 2. Hayakawa (46) propune utilizarea unor
dozare a apei §i pulberii, bol de cauciuc, linguri din aluminiu, care datorita faptu- lui
spatula. ca sunt flexibile, se pot conforma Tn
Pregatirea pacientului Tn vederea
amprentarii
Pacientul trebuie sa stea Tntr-o pozitie
confortabila, cu occiputul sprijinit pe tetiera, cat
mai aproape de verticala. Gravitajia
influenteaza pozijia tesuturilor. Deoarece, Tn
majoritatea timpului pacientul purtator de
proteze totale se afla Tn pozitie verticala,
tesuturile ar trebui Tnregistrate Tn aceasta
pozitie.
Cand se executa amprenta inferioara,
cavitatea bucala a pacientului se va situa la
nivelul umerilor medicului. Medicul va sta Tn fa|
a §i Tn dreapta pacientului. La amprenta
superioara, cavitatea bucala va fi la nivelul
cotului medicului, iar scaunul Tncli- nat putin Tn
spate. Practicianul va adopta o pozitie Tn
spatele §i Tn dreapta pacientului.
Pentru a-§i asigura colaborarea bol-
navului, medicul trebuie sa Ti explice §i sa
exerseze toate manoperele din cursul am-
 func|ie de situa|ia clinics individuals §i - o u§oarS mi§care de rotate. Ma- nerul
dacS este necesar - se pot rSscroi cu trebuie sa fie pozi|ionat pe linia mediana a
ajutorul unuifoarfece (fig. 9.10 b). Se va fe|ei. Exprimarea materialu- lui de
malaxa alginatul conform instrucjiu- nilor amprentS in exces se face la marginile
fabricantului. In acest timp operator, vestibulare ale lingurii. Se vi- breazS u§or
temperatura apei §i cantitatea de pulbere lingura pentru ca materialul sS se aplice pe
sunt critice. toate zonele de re- flexie vestibulare.
3. inainte de amprentare, pacientul va clati inainte ca alginatul sS se gelifice,
gura cu apS sau o solute astringents. pacientului i se solicits sS scoatS u§or
4. Se incarcS lingura cu material de am- limba §i sS umecteze buza inferioarS dintr-
prentS, depS§ind pu|in marginile. o parte in cealaltS. AceastS mi§care ajutS
5. Utilizand oglinda, se aplicS o cantitate mica la impingerea alginatului care s-a colectat
de material de amprenta in stan- ga §i in afara §antului lingual §i la conformarea
dreapta, la nivelul spa|iului co- rectS a marginii linguale (fig. 9.11 b).
retromilohioidian. 8. Marginile vestibulare se vor modela de
6. Se aplica lingura cu materialul de amprenta cStre medic (fig. 9.11 c). Pentru a avea
pe campul protetic. Se instruie§teinstruieste timpul necesar, mai ales in cazul incepS-
pacientul sS i§i ri- dice limba §i sa o lase sa torilor, se recomandS utilizarea apei reci,
alunece u$or Tnainte, pentru ca aceasta sa care intarzie priza alginatului.
se insere in zona retromilohioidianS (fig.
9.11 a)
7. Lingura se aplica in zona anterioarS printr-

Fig. 9.10. Posibilitatf de modificare a lingurilor standard: a - portamprenta perforate care necesita mo-
dificari; la nivelul marginilor s-a aplicat ceara ce permite mdepartarea obrajilor§i curgerea materialului de
amprentS in zona de interferen^a maseterina §i in spatjul retromilohioidian. b - daca marginea lingurii din
aluminiu este prea lungS se va scurta cu o foarfeca, apoi marginea sectjonata se va netezi cu o pila sau o piatra
montata la piesa dreapta (46).
 Fig. 9.11. Tehnica amprentarii: a-se introduce lingura in cavitatea bucala a pacientului §i se solicits ridica- rea
limbii; b - manerul lingurii trebuie sS fie pozifionat pe linia mediant a fefei; pacientul va scoate u§or limba §io va
deplasa de la un obraz la celalalt; c-modelarea marginals a zonelor labiate §ibucale sa va face de catre medic, prin
mi§cari u§oare; d - marcarea pe amprenta a reperelor anatomice cu ajutorul unui creion chimic (46).

9. Se mentine lingura in pozi|ie timp de trei traiectul liniilor oblice interne §i externe,
minute. Se indeparteaza din gura, se ocole§te bridele, frenurile buzei §i limbii.
clate§te cu apa§i se dezinfecteaza cu Cu cat delimitarea este mai precisa, cu
solutii specifice. Apoi, pe amprenta se atat timpul necesar ulterior adaptarii lingurii
traseaza cu ajutorul creionului cu anilina va fi mai scurt.
reperele anatomice (fig. 9.11 Dupa Schreinemakers (119), delimitarea
d) . Procedeul este esen|ial pentru a marginilor viitoarei linguri individuale pe
furniza tehnicianului informa|ii asupra zonei amprenta preliminara a campului protetic
de sprijin. Fara trasarea acestor limite, mandibular se face astfel:
tehnicianul nu poate confecfio- na corect - se marcheaza pe amprenta linia medi- ana
lingura individual^. Trasarea limitelor se va in zona linguala centrala;
face din aproape in aproape. Medicul tine - se traseaza marginea linguala de o par-
amprenta in mana §i examineaza pe zone te §i de alta a liniei mediane, pe o distant de
restran- se limita mucoasei fixe urmarind cate 1,5 cm, plimband creionul cu anilina pe
dis- tanfa de la mijlocul crestei pana la aceasta margine. Limita va fi gravata ulterior
fundul de sac. Conturul trasat cu cre- ionul pe model cu un es- cavator, chiureta sau o
include tuberculii piriformi, se suprapune cu freza globulara mare, pentru ca lingura
 individuala sa fie mai groasa la acest nivel; Modelarea labia- la se va realiza fie de catre
- se marcheaza mijlocul crestei tn regiu- nile medic, fie prin mi§cari ale buzelor executate de
laterale, finand creionul inclinat la 45° catre pacient.
vestibular; Este foarte important ca amprenta sa
- pe marginea linguala se traseaza o linie acopere intreaga zona de sprijin (fig. 9.12).
paralela cu mijlocul crestei, linie ce co- Tn conformitate cu reperele anatomice,
respunde aproximativ liniei oblice interne. zonele supraextinse se vor secjiona cu un cufit
Se continua trasarea pana ce ajunge in Ulterior, toate marginile se vor scurta cu 2 - 3
dreptul tuberculului piriform, pe care il mm. Apoi, din intreaga su- prafata mucozala se
intersecteaza la unirea treimii mijlocii cu cea va indeparta un strat de 1 - 2 mm grosime,
posterioara. pentru a crea spatiu suficient materialului de
Tn cazuri de resob|ie osoasa severa, este amprenta (alginatului). Astfel, masa
dificil sa adaptam lingura standard, uneori chiar termoplastica a fost transformata intr-o Jingura”
imposibil. In aceste situa|ii vom utiliza o cu o adaptare mult imbunatatita.
metoda, care de§i pare mai compli- cata, fiind
cronofaga, poate rezolva aceasta problema. Tn
principiu, metoda consta in modelarea unui strat
de material termoplas- tic, care se va interpune
intre lingura metali- ca §i alginat.
Materialul termoplastic (de tip Stent) se
va ramoli in baie termostatica, se va modela
sub forma de cilindru §i se va aplica in lingura.
El trebuie sa se extinda lingual pana la creasta
Fig. 9.12. Amprenta cu material termoplastic va acoperi
milohioidiana, iar vestibular pana la linia oblica Intreaga zonS de sprijin (45).
externa. Apoi, se va incalzi la flacara, pentru a
Se prepare apoi alginat de consisten- fa
se ramoli pe intreaga suprafafa, iar inainte de a
mai fluida ?i se aplica pe intreaga supra- fa|a a
se introduce in cavitatea bucala se va tempera
Jingurii”, tehnica inserarii §i a mode- larii fiind
in apa calda.
similara cu cea descrisa anterior.
Pacientul este solicitat sa ridice limba, iar
lingura astfel pregatita se introduce, prin mi§cari
de rotate, in cavitatea bucala. Apoi se
centreaza, manerul fiind pe linia media- na a fe|
ei, §i se aplica bland pe campul protetic.
Portamprenta trebuie men|inuta in pozitfe
cu ajutorul indexului de la ambele maini, iar cu
ajutorul policelui se sprijina mandibula.
Pacientul este instruit sa i§i deplaseze limba in
Fig. 9.13. Amprenta preliminary cu alginat efectuata cu
stanga §i in dreapta, pentru impingerea
lingura modificatS cu material termoplastic (45).
materialului colectat lingual in afara sulcusului.
Daca nu se aplica pe suprafata Jingu- rii”
din material termoplastic un adeziv pen- tru cle§te crampon sau se va secti- ona cu
alginat, dezinserjia amprentei se va face cu ajutorul (fig. 9.15 a). Lingurile Clan Tray au
precautie, pentru ca materialul sa nu se disloce. indiguiri posterioare.
Buzele §i obrajii se vor indepar- ta astfel incat 3. Se recomanda indiguirea marginii pos-
sa se intrerupa inchiderea marginala uneori terioare a lingurii cu ceara periferica (fig.
necesara introducerea unui jet de apa-aer cu 9.15 b). Daca bolta este adanca, se indica
sonda. utilizarea cerii periferice, pentru a preveni
Amprenta astfel finalizata (fig. 9.13) se refluarea posterioara a alginatului. Axa de
spala, se dezinfecteaza, se traseaza marginile inser|ie §i dezinser- fie a lingurii trebuie sa
§i apoi se trimite in laborator pentru a fi turnata fie aceea§i in timpul manoperelor de
modelare.
Tehnica amprentarii preliminare 4. Se malaxeaza alginatul cu apa la tem-
maxilare peratura de 22 <1. Recomandam folo- sirea
1. Se palpeaza cu oglinda §an|ul unei cantita|i de apa cu 10% mai mica fafa
pterigomaxilar §i se marcheaza aceas- ta de recomandarile fabricantu- lui.
zona cu un creion cu anilina (fig. 5. Se incarca portamprenta in maximum un
9.14). Se cere pacientului sa spuna „Ah” §i minut.
se noteaza zona vibratorie. Pentru a facilita 6. Daca palatul este adanc, se aplica pu- Jin
acest marcaj, se usuca mucoasa cu o alginat in centrul lui cu ajutorul in- dexului
compresa. Trebuie sa finem cont de faptul (fig. 9.16 a). La fel se proce- deaza §i daca
ca linia vibratorie nu coincide cu joncfiunea tuberozitafile sunt mari
dintre palatul dur §i moale, cu excepfia
zonei Ah de clasa a lll-a House.

Fig. 9.14. Trasarea liniei Ah cu ajutorul unui creion

chimic (45).

2. Se alege o lingura potrivita, care depa-

§e§te linia vibratorie §i permite un spa- |iu
de 5 mm intre lingura §i tesuturi. Es- te de
preferat sa se utilizeze o lingura din
aluminiu, care poate fi conformata cu un
 §i Tnalte, introducandu-se cu degetul aratator o ga lui Eisenring.
cantitate de material in pun-

Fig. 9.15. Portamprente standard din aluminiu: a - zonele lingurii din aluminiu care sunt prea lungi se pot
scurta cu ajutorul unei foarfeci; b - Indiguirea posterioard a lingurii cu ceara; aplicarea cerii pe marginea
posterioara a lingurii va ac^iona ca un stoper ce permite pozijionarea corecta a lingurii pe campul protetic (45).

Fig. 9.16 a- aplicarea alginatului cu ajutorul degetelor la nivelul unei boltj palatine adanci; b - introdu- cerea
rotata a lingurii in cavitatea bucala; c- lingura se centreaza §i se aplicd intjal distal, apoi se ridicd u§or In fata
astfel incat alginatul sa curga anterior. O alternative de pozfyonare este initial distal §i apoi anterior.
Daca procedura se realizeaza prea repede, exista riscul inglobarii de aer in materialul de amprenta(45).

498
7. Se insera lingura cu materialul de amprenta 9. Se Tntrerupe Tnchiderea marginala prin
Tn cavitatea bucala (fig. 9.16 b). Dupa ridicarea buzei sau actionarea unui jet de
efectuarea mi§carii de rotate a acesteia, apa -aer la limita dintre amprenta §i fundul
portamprenta se centreaza §i se aplica de sac. Apoi se Tndeparteaza amprenta
initial distal (fig. 9.16 c). Apoi lingura se fara a trac|iona inferior buza. Se
aplica cu o u§oara presiune §i pe zona inspecteaza Tn special pentru identi-
anterioara a campului, astfel Tncat ficarea reperelor anatomice §i corecta- rea
majoritatea excesului de alginat sa „curga” extensiilor.
spre vestibular Se opre§te manopera de
presiune Tn momentul Tn care se vede
alginatul de-a lungul marginii distale (fig.
9.17 a). Daca lingura a tost supraTncarcata
cu material de amprenta, se poate Tncerca
Tnde- partarea u§oara a excesului de
materi-
prin masajul rotativ al obrajilor §i buze- lor
(fig. 9.17 b). Aceste manevre se re- peta
pana la priza alginatului.

5
.

499
10. Se traseaza liniile de demarcare a lin- gurii
individuale cu ajutorul unui marker (fig. 9.17
c). Acestea sunt plasate la 1 - 2 mm fa|a de
ad^ncimea fundului de

al cu ajutorul indexului sau al oglinzii. sac vestibular §i la 1mm distal de linia

8. Amprenta se modeleaza marginal, du- vibratorie ?i insertia ligamentului
pa aproximativ un minut de la aplicare, pterigomandibular.

Fig. 9.17 a- aplicarea de presiune se stopeaza atunci cand se observa alginat de-a lungul intregii margini
posterioare; lingura se menfjne nemi§cata pana la completa gelificare; b - marginile vestibulare vor fi modelate de
catre medic; c - trasarea limitelor viitoarei linguri individuale, in funcjie de reperele anatomice cu ajutorul
unui creion cu anilind (45).

500
posterioare a lingurii, realizand o indi- guire ce lingura cu alginat initial in zona posterioara, cu
nu va permite refluarea mate- rialului de fermitate, pentru ca materialul sa nu reflueze in
amprenta spre distal. aceasta directie. Se insera apoi lingura anterior
Se utilizeaza apa pufin mai calda pentru ca §i se ridica buza pentru ca alginatul sa reflueze
alginatul sa faca priza mai repe- de. Se aplica anterior in vestibul. Daca to- tu§i materialul
Trasarea se face urmarind distanfa de la
mijlocul crestei pana la fundul de sac, ocolind bridele
laterale §i frenurile. Apoi se traseaza conturul ce
cuprinde tuberozitafile 2. §i care trece la 1 - 2 mm
posterior de linia Ah.
Schreinemakers (120) recomanda ca pe model
delimitarea lingurii individuale sa se faca in felul
urmator:
- se marcheaza cu creionul chimic pozifia
foveelor palatine;
- se ocolesc cu o linie tuberozitafile maxilare;
- se unesc reperele de mai sus cu
doua arcuri de cere deschise posterior; 3.
- cu ajutorul unui escavator se gravea- za
limita distala, pentru ca lingura individuals sa
prezinte o nervura care sa comprime zona Ah.
Pentru delimitarea exacta a liniei Ah, ea se
poate trasa cu un creion cu anilina pe camp
(fovee, §anfuri pterigomaxilare), dupa care se
va reintroduce amprenta in cavitatea bucala.
Conturul respectiv va apare transfe- rat pe
amprenta §i ulterior pe model.
Dupa trasarea pe amprenta a limitelor viitoarei
linguri individuale, ea se trimite in 4. laborator pentru
a fi turnata imediat.
Amprentele vor fi insofite de instruefiuni privind
confectionarea lingurii individuale:
- materialul din care se va confecfiona;
- realizarea sa in contact direct cu modelul sau
la distan(a;
- confectionarea lingurii cu maner §i/sau butoni
de presiune §i pozifionarea acestora.

5
.
Pentru evitarea reflexului de voma
1. Se aplica ceara de-a lungul marginii

501
reflueaza spre distal, el se va indeparta cu pleaca de la o realitate clinica potrivit care- ia
ajutorul indexului sau al unei oglinzi. amprenta preliminara cu alginat ofera de cele
Reflexul de voma determina o salivatie mai multe ori un model cu funduri de sac adanci
excesiva, a§adar trebuie sa pozitionam capul §i late, ce conduce la confecbio- narea unei
pacientului cat mai vertical §i pu- tin inainte. Se linguri individuate cu margini supraextinse sau
utilizeaza aspiratorul de saliva §i se inexacte. Aceasta implica §edinbe prelungite de
indeparteaza toate urmele de saliva ce ar putea adaptare a ei. Autorul a conceput nu numai
sa se prelinga spre istmul buco-faringian. In tehnica de lucru, dar §i materialele siliconice (S
cazul unui reflex de voma exagerat se a§ea- za 1-90, S-4, Function, Mandisil, Perfect) §i
cateva cristale de sare de bucatarie pe varful instrumenta- rul ajutator.
limbii, chiar inainte de a insera lingura in Materialul S1-90 se incarca Tntr-o
cavitatea bucala. lingura Tn strat de 1 - 1,5 mm grosime. Peste
De mare ajutor este distragerea atenfi- ei acesta se aplica o §ina metalica , iar deasupra
pacientului, vorbindu-i constant pana in un nou strat de silicon. Dupa pri- za se
momentul prizei finale a alginatului. Se cere indeparteaza amprenta din gura, se schibeaza
pacientului sa respire ritmic, adanc §i rar pe limitele campului protetic §i lingura metalica se
nas, astfel centrul respirator, situat aproape de deta§eaza. Amprenta rama- sa fara lingura este
centrul vo- mei il va inhiba pe acesta din urma susbinuta se catre §ina metalica devenita
prin mecanism competitiv. De multe ori, la auzul armatura. Excesul de material se indeparteaza
acestor cuvinte se poate initia reflexul. cu un bisturiu fin sau cu o freza de acrilat. Astfel
Amprenta se va indeparta la 1 minut de la rascroita, amprenta se verifica in cavitatea
gelificare (nu se mai a§teapta trei minute). bucala, se fac mi§cari moderate ale varfului
Manevrarea amprentei dupa inde- limbii peste buza inferioara §i spre cei doi obraji.
partarea din cavitatea bucala Marginile amprentei se modeleaza cu un silicon
1. Amprenta se spala cu apa, fara a folosi special (Function), dupa care are loc
temperaturi extreme (prea rece, prea amprentarea de corectura cu alt material

calda) pentru a evita modificarile di- (Mandisil). Aceasta amprenta prefuncbionala

mensionale. serve§te tehnicianului la confecbionarea unui

2. Daca mucina este prezenta pe suprafaba model pe care se va realiza cea mai exacta

amprentei ea se indeparteaza cu o solutie lingura individuals

de gips §i apa.
3. Se indeparteaza orice exces de alginat
nesustinut cu un cubit ascubit sau cu o Procedeul all - oral Hofmann

foarfeca. Hofmann

4. Amprenta se va turna in maxim 15 minute. Profesorul Hofmann din Erlangen-

Pana in momentul turnarii se pastreaza Germania a conceput o desfa§urare dina- mica,

acoperita cu o compresa umezita. rapida §i eficienta a terapiei edenta- tului total

bimaxilar. Amprentarea prefuncbionala nu este

Amprentarea prin tehnica Ludwig realizata ca o etapa de sine statatoare, ci

In elaborarea acestei metode autorul incadrata altor mano- pere: determinarea

502
provizorie a relabiiilor intermaxilare, stabilirea preliminary maxilara unde alginatul incepe
planului de ocluzie, alegerea formei, se apreciaza de obi- cei sa se
dimensiunii, culorii §i tipu- lui dinbilor artificiali inregistrarea: incovoaie, „sa cada”
(9). - crestelor in §anturile
Se alege o portamprenta mandibulara reziduale; pterigomaxilare.
(prevazuta cu §ablon palatinal) §i se stabi- le§te - zonei Marginea amprentei
DVO, ca §i in cazul amprentarii cu gura inchisa. vibratorii §i a va prezenta incizura
Ansamblul portamprenta- §ablon se verifica in §anturilor pte- rafeului pterigo-
cavitatea bucala. Apoi portamprenta se rigomaxilare; mandibular. Foveele
deta§eaza de §ablonul palatinal, se prepara - vestibulului palatine trebuie sa fie
alginat §i se amprenteaza campul protetic bucal §i labial. incluse in amprenta
mandibular. Dupa priza alginatului, se In zona preliminary.
indeparteaza excesul de material §i se retrozigomatica
reintroduce amprenta la care s-a anexat inaltimea §i latimea Controlul
§ablonul palatinal in care s-a aplicat material de marginilor amprentei amprentei
amprenta vor fi aproxi- mativ preliminare
egale cu cele ale mandibulare
(silicon sau alginat). §i axa balama in fundului de sac. Este La amprenta
Pacientul inchide gura articulator. zona cea mai inalta a preliminary
pana la atingerea amprentei. Amprenta mandibulara se
DVO §i se a§teapta Controlul trebuie sa redea jocul apreciaza daca au
pri- za. S-a realizat amprentei procesului coronoid. fost inregistrate:
a§a numita preliminare In zona - §an|ul format
determinare Dupa vestibulara laterala, de creasta oblica in-
provizorie a relafiilor indepartarea marginile amprentei terna;
intermaxilare. amprentei din ca- sunt mai groase decat - depresiunea
Amprentarea vitatea bucala se va in zona labiala. Se creata de mu$chiul
maxilara urmare§te efectua un control mi- apreciaza adancimea milohioidian
concomitent §i nutios, pentru a incizurii lasate de contractat;.
orientarea acesteia in verifca daca este frenul bucal. - tuberculul
raport cu axa balama corecta §i poate fi Marginea piriform;
§i un plan asemanator trimisa in laborator amprentei are o - incizura
pla- nului Camper. De pentru reali- zarea grosime de 2-3 mm in linguala, labiala §i
aceea lingura este modelului preliminar. zona labiala. Se bucala pentru frenuri;
pre- vazuta cu un observa adancimea - zona
sistem de conectare Controlul incizurii frenului buzei retromilohioidiana.
la un arc facial, care amprentei superioare. Incizura
permite §i transferul preliminare Distal, maseterina realizeaza
pozi|iei maxilarului maxilare amprenta trebuie sa un unghi de circa 45°
fata de planul Camper La amprenta redea zona vibratorie,
5
.

503
cu marginea mandibular. gurii: s-a folosit o de amprenta a fost
vestibulara laterala a In zona presiune excesiva la insuficient sau s-a
amprentei in zona milohioidiana, am- prentare, lingura gelificat prea
disto-vestibu- lara a marginea am- prentei este prea mare sau devreme.
tuberculului piriform. va depa§i creasta prea mica; porii - deficien(e in
Marginea milohioidiana §i va prezen(i in zona regiunea retrozigoma-
vestibulara laterala a ajunge Tn fundul de linguala eviden- Jiaza tica; la amprentare,
amprentei se gase§te sac lingual. faptul ca limba a fost cavitatea bucala a
in zona liniei oblice In zona linguala prinsa sub marginea fost prea deschisa.
externe. Marginea centrala §i cea a linguala a lingurii Procesul coronoid a
este paralela cu frenului lingual pentru ca nu a fost avan- sat,
creasta reziduala §i marginea amprentei ridicata in momentul impiedicand
prezinta incizura trebuie sa fie cat mai introducerii port- patrunderea
frenului bucal. lunga §i mai groasa. amprentei in cavitatea materialului in fundul
Marginea bucala. de sac.
vestibulara labiala va 3. Porozitaji - deficient in
avea o grosime de 2 - DEFICIENJE IN multiple la nivelul vestibulul labial. Buza
3 mm §i prezinta AMPRENTARE algina- tului, din nu a fost ridicata
incizura frenului labial. A cauza incorectei inainte de inserarea
La nivelul zonei PRELIMINARA malaxari a aces- tuia. lingurii. Gura a fost
retromilohioidiene §i a Daca in urma 4. Aspect prea deschisa ?i buza
tuberculului piriform controlului amprentei granulat al amprentei: s-a lipit de creasta
preliminare se nu s- a amestecat
putem eviden|ia: reziduala frontala.
constata unele erori suficient materialul de
1. Marginea dinspre
inac- ceptabile, amprenta, raportul
perdeaua Deficient in
amprenta se va apa-pulbere a fost
palatoglosului, amprentarea
repeta. incorect, apa a fost
care porne§te in preliminara
Exista patru prea calda.
linie dreapta mandibulara
categorii de defecte Deficienfe in
dinspre zona Urmatoarele
ale amprentei (86): amprentarea
distala a tubercu- gre§eli impun
1. Acoperirea preliminary
lului piriform. repetarea fazei de
incompleta a campului maxilara
amprentare
2. Grosimea protetic: lingura este Urmatoarele
preliminara mandibu-
marginilor este prea mica, lingura nu erori impun repetarea lara:
de aproxima- tiv a fost corectata cu fa- zei de amprentare - Exces de material
3 mm. ceara sau nu s-a preliminara maxilara in zona linguala,
3. Limita distala a utilizat suficient (86): care limiteaza
tuberculului alginat. - inregistrarea mi§carile limbii.
piriform, marcata 2. Zone in care insuficienta a - Extindere
de rafeul pterigo- transpare metalul lin- palatului; materialul

504
 insuficienta in MODELUL in simulator, inca din
zona linguala, PRELIMINAR acesta faza de lucru.
deoarece: Turnarea Scopul
- pacientul nu a modelului preliminar confectionarii
ridicat limba la este o etapa de modelului preliminar
inserarea laborator. In anumite este reproducerea
lingurii; conditii, se poate insa pozitiva a campul
- materialul de realiza §i in cabinet, protetic maxilar §i/sau
amprentare a fiind o faza tehnica mandibular, in vede-
fost insuficient simpla care nu rea realizarii
sau incorect necesita cuno§tin|e portamprentei
aplicat in lin- sau dotare speciala. (lingurii) individuate,
gura; utilizata pentru
- lingura aleasa Definite. amprentarea finala.
a fost prea Objective
Elementele
scurta; Turnarea
componenteal
- extindere modelului preliminar
e modelului
insuficienta in este operajiunea de
preliminar
vestibulul labial. transpunere a
Modelul turnat
Buza a fost prea negativului campului
este compus din: mo-
rigida deoarece protetic (objinut prin
del propriu-zis §i soclu
pacientul nu a amprentare) in
(fig. 9.18).
inchis gura; pozitivul acestuia.
Modelul
- prinderea obrajilor Modelul este
preliminar este bine
sub amprenta. copia fidela pozitiva a
sa se toarne din gips,
reliefului campului
de regula dur sau de
protetic. Aceasta
clasa a lll-a (alfa-
repro- ducere este ob|
semihidratat), pentru
inuta prin turnarea in
ca acest tip de
am- prenta
material rigid
inregistrata in
indepline§te condifiile
prealabil, a unui ma-
necesare activity de
terial in stare plastica,
precizie in laborator §i
care dupa ce face
are de cele mai multe
priza devine rigid §i
ori propriety fizi- co-
reda morfologia cam-
chimice §i mecanice
pului protetic. Modelul
compatibile cu ma-
poate fi utilizat ca
terialul amprentei
atare sau poate fi
preliminare.
asamblat §i pozi|ionat
5
.

505
 Dupa Newman Instrumente, presu- pune ca prima ca ace§tia necesita o
§i William modelele aparatura §i faza pregatiri turnare imediata a
vor indeplini unele materiale amprentei, dupa cum modelului;
condi|ii esentiale, cum necesare urmeaza: - aspectul
ar fi: turnarii - examinarea amprentei in zonele
- exactitate modelului calitatii §i integrita|ii nesus- tinute de
tridimensionala; Pentru turnarea amprentei preliminare lingura standard, mai
- capacitate de modelului (55, 64, in laborator (mai ales ales zona distala
reproducere fidela a 108, 140) sunt la cele din gips, cand mandibulara;
detaliilor; necesare un bol curat este necesara - reconstituirea
- rezisten(a la de cauciuc, o spatula asamblarea amprentelor (in cazul
rupere §i la abrazie; din metal inoxidabil fragmentelor); celor din gips) se
- criterii utile sau din material - evaluarea executa totdeauna pe
de folosinta, ce plastic, gips, apa §i eventualelor lingura standard,
constau in: catalizatori, un posibilitaji de fragmentele fiind
- manipulare vacuum-malaxor deformare a perfect asamblate §i

u§oara; mecanic, o masa vi- amprentei (la lipite cu ceara;

- confectionare bratoare §i un transport) in si- tua|ia - reconstituirea

rapida a modelului; soclator. realizarii ei din amprentei in zone cu

- compatibilitat materiale termoplasti- lipsa de substanja,

e chimica §i fizica cu Tehnologia ce; care se poate realiza

materialele de turnarii - aprecierea cu ceara, daca lipsesc

modelului timpului scurs de la zone reduse, Tn arii
amprentare.
pre- liminar am- prentare, Tn de sprijin neesen|iale;
A. PREGATIR cazul utilizarii cand apar deficiente
EA AMPRENTEI: materialelor de tipul mai mari, este
Tehnologia hidrocoloizilor necesara reluarea

Fig. 9.18. Model preliminar propriu-zis (a) §i soclul modelului (b) la maxilar $i la mandibula (45).

turnarii modelului ireversibili, §tiut fiind amprentei;

506
 - conturarea Cand amprenta vor spala cu apa unui vacu- um-
marginilor campului preliminara a fost curata Tnainte de malaxor mecanic
pro- tetic cu creionul executata cu gips turnarea modelului, confera o calitate su-
chimic. (situate mai rar pen- tru indepartarea perioara materialului
De multe ori, in intalnita azi) izolarea substanfelor depuse printr-o omogenizare
practica, acest contur este o operatiune in exces, care ar optima, fara incluziuni
nu este realizat de obligatorie, deoarece putea influenza de aer.
catre medic in materialul din care se negativ fide- litatea Initial se va
cabinet, ci se face de confec{io- neaza modelului. acoperi toata
tehnician in laborator. modelul este similar suprafata mucozala a
In aceasta situate, cu cel al amprentei §i C. REALIZAR amprentei cu un strat
tehnicianul va trebui prezinta porozitafi, EA uniform de gips de cel
sa „citeasca" modelul care impiedi- ca MODELULUI putin 0,5-1 cm
de gips §i sa separarea modelului PRELIMINAR grosime. Apoi se
contureze marginile de amprenta. Confectionarea incarca mai mult gips
astfel incat acestea sa Izolarea modelului preliminar §i se a§teap- ta priza
nu depa- §easca amprentei din gips se are loc prin turnarea acestuia. Pe masa de
limitele reale. Pozitia poate realiza cu: in amprenta a unei lucru se de- poziteaza
creionului va fi oblica, -apa (10 minute paste de gips de o movila din pasta de
indreptata spre pana la saturarea consistenta gips, care va deveni
interiorul amprentei gipsului); smantanoasa soclul modelului §i
fundului de sac -apa saponatS (rezultata din peste care, cat inca
vestibular, pentru a (15 minute) care pa- malaxarea gipsului este in stare plastica,
reproduce cored trunde in porii gipsului circa 20 de secunde), se va depu- ne
acest reper. §i formeaza o com- care se vibreaza amprenta cu stratul
ponents chimica continuu de catre de gips orientat in jos.
B. IZOLAREA insolubila care inchide tehnician (prin loviri In situafia cand se
AMPRENTEI porii gipsului; u§oare ale am- folosesc conforma-
Izolarea - solu(ie de prentei de masa, toare din cauciuc
amprentei preliminare carbonat de calciu (15 aceasta din urma fiind pentru obtinerea
consti- tuie o faza minute) care sustinuta de manerul socluri- lor, pasta de
tehnica ajutatoare, cristalizeaza in porii lingurii standard) sau gips se va depune in
care permite gipsului; prin plasarea interiorul acestora.
separarea facila a - silicat de sodiu amprentei pe o masa D. SOCLAREA
amprentei de pe 2 %, dupa saturare cu vibra- toare. Scopul Soclul (cand nu
model fara apa. vibrarii este de a s-a apelat la confor-
modificarea sau Amprentele obtine un model matoare) se poate
deteriorarea acestuia izolate cu apa compact, fara lipsa de fasona manual sau
(10, 11, 22, 55, 56, saponata sau substanta, deci fara mecanic cu ajutorul
71, 108). carbonat de calciu se bule de aer. Utilizarea soclatorului. Acesta
5
.

507
va avea cel putin 2 §i modelul (cu 60 de minute dupa modelului realizat pe
cm grosime §i va coeficient redus de turnarea lui (in nici un amprente din
cuprinde in interiorul dilatare liniara de caz inainte de 30 materiale
sau tot ansamblul priza). In situatii limita, minute), deci dupa termoplastice con- sta
lingura standard - soclul modelului priza complete a in introducerea in apa
material de amprenta preliminar se poate gipsului. Procedeul de calda a ansam- blului
- model pro- priu-zis. obtine §i dintr-un gips demulare se execute model-amprenta (70 -
Conturul marginal al de clasa inferioara, cu cea mai mare 80 °C) pana la
soclului are forma dupa realizarea unor precautie, pentru a nu plastifierea
pentagonala la retentii. In aceste deteriora modelul materialului
maxilar §i trapezoida- situatii, soclul se propriu-zis, fapt ce termoplastic, urma- ta
la la mandibula. toarna la 20 de mi- poate duce la o de deta§area
Distanta soclu - linie nute dupa turnarea repetare a amprentei prin
de contur este de modelului propriu-zis amprentarii. tractiunea manerului
circa 3-4 mm, iar (dupa priza gipsului In general, lingurii standard
grosimea modelului din modelul propriu- amprenta se simultan cu ma- sa de
va avea circa 16 mm, zis). Finisarea soclului deterioreaza amprenta. Se poate
cu margini se executa cu ireversibil in aceasta proceda §i in sensul
perpendiculare pe aparatul de soclat §i faza. separarii initiate a
baza (63, 71, 107). La cu spatula de ceara, 1. Demularea lingurii standard §i
ora actual^, pentru pentru indepartarea modelului realizat pe apoi a amprentei
soclare se folosesc di- eventualelor amprente din alginat: propriu-zise. In acest
verse conformatoare surplusuri rezultate este o operatiune caz, se indeparteaza
prefabricate. Acestea dintr-o turnare simpla, objinandu-se cu un instrument mai
permit chiar realizarea defectuoasa. prin degajarea margi- intai marginile
unui soclu primar §i a nilor amprentei §i amprentei plastifiate

unui soclu secundar, E. DEMULAR simpla tracfiune a §i ulterior se

de control, atat de EA mane- rului indeparteaza restul

necesare pentru Demularea este portamprentei materialului de

montarea modelelor procedeul de separa- standard. Este reco- amprentare. Important

in simulatoare, dar re a amprentei de mandabil ca aceasta este ca ansamblul

mai ales pentru model. Momentul §i operatiune sa se rea- model - amprenta sa

desprin- derea lor teh- nica demularii lizeze imediat dupa fie in prealabil umezit

facila. depind de priza priza gipsului, pentru circa 5 minute.

De regula, completa a ca este mai u§or de 3. Demularea

pentru a evita materialului din care executat §i nu prejudi- modelului confectio-

deformarea modelului este confecfionat mo- ciaza calitatile gipsului nat pe amprente din
delul. Amprenta se prin fenomenul de gipsconsta in indepar-
initial, soclul se toarna
poate desprinde de imbibijie. tarea initiate a lingurii
din acela§i material
pe model la circa 30 - 2. Demularea standard, urmata de
din care este realizat

508
lovirea u$oara a 1. Deformarea 3. vei §i/sau incluziuni de aer la
suprafetei amprentei modelului, care apare apei, printr-o vibrare turnarea modelului.
cu un ciocan de corn in cazul unei demulari insuficienta. 7. Obtinerea
§i dezlipirea precipitate, inainte de 4. Suprafata unui model fragil
marginilor acesteia cu termen, situate in care aspra, rugoasa a mo- provine din
ajutorul spatulei de materialul de delului apare in nerespectarea
ceara sau a unui alt amprenta este situafia nerespectarii proportiei pulbere/apa
instrument, realizand desprins de pe Tn prepararea
pro- por|iei
astfel un efect de portamprenta gipsului.
pulbere/apa la
parghie §i eliberand universala, amprenta Remediile
alginate, prezenja
modelul din amprenta. mobilizandu-se de pe pentru situate de mai
apei in amprenta,
Daca gipsul de model inainte de priza sus sunt legate de
utilizarea unui
amprentare este gipsului. O alta respectarea
material expirat sau
diferit coIorat de cel variants eronata ar fi principiilor de turnare
daca amestecul
de pe model operatiu- turnarea modelului §i a modelelor, iar in caz
pulberii de gips cu
nea este mult a soclului in acela§i de e§ecuri este bine
apa nu a respectat
u§urata. timp, cu rasturnarea sa se reia faza de
rapoartele cerute.
Odata modelul defectuoasa a an- amprentare §i de
5. Suprafata
obtinut, se vor aprecia samblului amprenta- turnare a modelului
modelului moale, cre-
limitele campului lingura standard. De preliminar.
toasa se datoreaza
protetic, care apar multe ori amprentele
prezentei apei sau
trans- puse pe model efectuate cu Fixarea
sali- vei in amprenta,
§i care trebuie hidrocoloizi ireversibili modelelor
incompatibilitatii
accentuate pentru a se prelucreaza in preliminare in
alginat/gips,
putea confectiona cabinet. Daca nu se articulator -
consistentei
lingura individuate, in a§teapta priza mate- aprecierea
necorespunzatoa- re
etapa urmatoare de rialului de model (§i
a gipsului, turnarii §i relatjilor
laborator. doar ulterior sa se
demularii tardive. intermaxilare
con- fectioneze soclul)
6. Plusurile pe
riscam aparitia unor
suprafata modelului
ERORI §l de- formari ate
deriva dintr-o secretie
DEFICIENJE CE POT modelului.
abundenta de saliva
APARE PE 2. Suprafata
in zona glandulara a
MODELUL modelului prezinta go-
boltii palatine, incluzi-
PRELIMINAR luri, care rezulta in
uni de aer la
Deficientele ce urma malaxarii
malaxarea alginatului,
pot apare prin turna- manuale a gipsului,
dintr-o vibrare
rea modelului §i din prezenta pe
insuficienta a gipsului
demularea amprentei amprenta a sali-
§i aparijia unor
sunt:

5
.

509
 Cand prezente pe fata a mo- delelor trebuie turnarea §i fixarea in
amprentarea ambelor inferioara a lingurii sa se mentina cu articulator a modelului
campuri edentate total maxilare Ti aten|ie re- la|ia dintre maxilar. In aceasta
se realizeaza cu corespunde §an|ul din lingura mandibulara §i etapa se transfers pe
linguri SR- Ivotray mijlocul fetei maxilara. articulator §i DVO a
simultan cu superioare a lingurii Se toarna carei valoare trebuie
determinarea relajiilor mandibu- lare. modelul mandibular §i sa ramana
intermaxilare, Pacientul inchide se fixeaza, de nemodificata.
modelele preliminare gura, dupa inserarea exemplu, in Raportul dintre
obfinute pot fi montate in cavitatea bucala a articulatorul Biokop. cele doua modele
in articulator (fig. lingurilor incarcate cu Tija de orientare montate in articulator
9.19). material de amprenta anterioara a arti- va corespunde relafi-
Relate pana, cand buzele culatorului Biokop ei de postura.
intermaxilare ating relaxate manerul trebuie sa treaca prin
Tnregistrate cu portamprentelor. orificiul existent in Portamprenta
ajutorul lingurilor sunt manerul lingurilor SR- sau lingura
considerate fiziologice In cadrul Ivotray individuals
atunci cand tijei procedurii de turnare Urmeaza Portamprenta

Fig. 9.19. Montarea modelelor In articulator In cursul procedeului de amprentare preiiminara cu linguri SR-lvotray:
a - turnarea modelului mandibular §i fixarea la braful inferior al simulatorului; b - turnarea modelului maxilar §i
fixarea la braful superior al articulatorului. c - modelele montate in articulator.

510
individuals, cunoscuta Elementele ansamblului lingura -
§i sub numele de componente material de amprenta,
lingura individuals, ale centrarii, pozi|iona- rii,
este un suport rigid portamprentel menfinerii §i aplicarii
individualizat, de or individuale de presiuni Tn timpul
unica folo- sinta, Lingura amprentarii (pe
utilizat pentru individuals se poate perioada Tn care
amprentarea finals a realiza din diferite materialul de
campului protetic materiale, care amprenta face priza).
edentat total. Aceasta influen|eaza la randul Alt rol, deloc de
se confectioneaza pe lor de confectionare. neglijat, pe care-l au
modelul preliminar §i Intotdeauna, insa, accesoriile este cel de
este adaptata pe elementele sale sporire a rezistenjei
toata suprafaja de componente principal mecanice a lingurii.
sprijin a viitoarei (fig. 9.20) sunt Accesoriile
proteze. acelea§i §i anume: portamprentei
Confectionarea - baza; individuale sunt:
lingurii individual este - accesoriile. manerul, butonii de
considerate o etapa Baza lingurii presiune, Tntaritu- rile
tehni- ca de laborator, individuale se §i bordurile de ocluzie
dar se poate executa muleaza, acopera (Tn funcjie de tehnica
§i in cabinetui dentar. suprafaja de sprijin a de amprentare finals).
Scopulconfecfio campului protetic §i
narii lingurii individual urmare§te conturul
este acela de a avea marginal marcat pe
un suport pentru modelul preliminar,
materialul de ocolind for- matiunile
amprentare finala§i mobile de mucoasa
de a realiza de la perife- ria
modelarea marginala campului protetic. Are
optima pentru o grosime de
obtinerea inchiderii aproximativ 1,5-2 mm,
marginale §i ade- care Ti confers re-
ziunii viitoarei proteze zistenta mecanica.
totale pe campul Accesoriile
protetic. portamprentei
individuale sunt
necesare manevrarii
lingurii in timpul
insertiei §i dezinser|iei

5
.

511
 • Manerul optimiza centrarea §i spre vestibular cand • Butonii de
lingurii este aplicat mani- pularea lingurii aceasta este resorbita presiune reprezinta
atat la portamprentele individuate, cu ocazia (fig. 9.21). blo- curi
maxilare cat §i la cele am- prentarii finale, Similar, la paralelipipedice,
mandibulare. El va fara a interacfiona cu maxilar Tnclinatia dispuse in zona
avea forma, mar- ginile acesteia. manerului variaza de premolara a
dimensiuni- le §i Lejoyeux (77) la 0 la 15°, in functie portamprentei
pozitia unei perechi mentioneaza de profilul fetei §i mandibulare, care au
de incisivi centrali§i importanta tnclinatiei gradul de resorbtie rolul de a permite
va fi solidarizat de vestibulo-orale a ma- osoasa. aplicarea de presiuni
fata externa a bazei nerului lingurii. Acesta digitale uniform pe
lingurii, pe linia este pozitionat per- materialul de
mediana, respectand pendicular pe creasta amprentare (in cursul
libertatea de mi§care reziduala mandibula- prizei), prin interme-
a musculaturii Rolul ra, cand Tnaltimea ei diul lingurii
sau este de a este mare §i oblic individuale. De

Fig. 9.20. Portamprente individuale: a - la maxilar; b - la mandibula

Fig. 9.21. Pozitia manerului portamprentei individuale in functie de gradul de atrofie a crestei reziduale
mandibulare: a - maner drept = creasta inalta; b - maner oblic = creasta resorbitS.

• Ranforsarile din sarma se utilizea- za, de regula, la portamprentele individuale

512
asemenea, ei permit aceasta Tntaritura §i o dentare. ro- tunjite §i
modelarea marginala bucla adifionala Caracteristicile rascroite in
corecta a ma- mediana, cu rol de generale ale dreptul
terialului de amprenta, maner. In ca- zul portamprentei formatiuni- lor
fara a exista riscul confectionarii lingurii individuale mobile (bride §i
deformarii acestuia individuale din RA, Despre frenuri) de la
prin distantarea dege- intaritura se poate confectionarea perife- ria
telor medicului de realiza din acela§i portampren- telor campului protetic
marginile material, sub forma individuale s-a scris (fig. 9.22);
portamprentei unei nervuri dispuse destul de mult. (8, 12, 4. Tn majoritarea
individuale. pe fata externa a 17, 34, 53, 56, 94, tehnicilor de
mandibulare bazei - la nivelul 108) amprentare
confectionate din muchiei crestei sau Portamprentele lingurile vor avea
placa de baza, care oral (28, 55, 56). individuale trebuie sa un contact intim
au dimensiuni • Bordurile de intruneasca o serie de cu suprafata
vestibulo-orale redu- ocluzie se utilizeaza in criterii generale : campului protetic;
se (datorita resorbjiei tehnicile de 1. se 5. distantarea de
§i atrofiei crestelor amprentare sub confectioneaza camp se
reziduale) §i, ca atare, presiune ocluzala §i in pe modelul recomanda Tn
au o rezistenta me- cele piezografice (3, prelimi- nar dupa zonele de camp
canica scazuta. 8, 34, 53, 77, 105, trasarea in acoperite de
Utilizarea unor 112, 115, 139). Ele se prealabil a limite- mucoasa subtire
materiale de pot fi confectionate lor; §i sensibila prin
amprentare mai din materiale diferite 2. indiferent de folierea mode-
consistente impune de baza material RA, lului (se poate
de asemenea portamprentei (ceara, RDC, eventual practica §i
prezenta unor Stent), fiind ata§ate placa de baza, perforarea pentru
armaturi. Sporirea dupa conformarea trebuie sa fie despovarare);
rezistenfei mecanice bazei, sau pot fi rigida, pentru ca 6. sa nu interfereaze
a lingurii se realizeaza realiza- te dintr-un amprenta finala cu traiectele
prin insertia unei material asemanator sa nu se de- proce- sului
sarme (1 - 1,5 mm cu cel din care este formeze; coronoid Tn
diame- tru §i 8 - 10 realizata baza 3. grosimea cursul mi§carilor
cm lungime) cudate portamprentei (RA cu marginilor trebuie mandibulei;
dupa cur- bura inijiere chimica, RA sa fie influ- 7. sa nu lase
crestei, pe suprafaja fotopolimerizabile). Se entata de materialul de
externa linguala a aplica pe fafa externa dimensiunea amprenta ne-
bazei portamprentei. a bazei portamprentei fundurilor de sac sustinut Tn
Unii tehnicieni dentari individuale, imitand vestibulare, iar zonele marginale
realizeaza din aspectul arcadelor marginile sa fie §i acesta sa
5
.

513
 adere la lingura a fost corect Evaluarea formatiunile mobile de

Fig. 9.22. Limitele marginale ale portamprentei individuate la maxilar §i mandibula (dupa Gerber):
tuberozitafile maxilare; tuberculii piriformi; linia Ah; plica pterigo-mandibulara; bride; frenuri labiale; fren lingual;
Unia milohioidiand; tuberculul piriform.
(fizic §i/sau efectuata. (139) stabilitatii la perife- ria campului
chimic) portamprentei protetic in momentul
8. manerul sa nu individuate pe model aplicarii in pozijie
interfereze cu se poate face §i prin finala §i nu va
actiunea aplicarea de presiuni provoca dureri pa-
orbicularului digitate alternative pe cientului, la insertie
buzei sau cu fafa externa a bazei, sau dezinserfie.
mu§chii lim- bii, in zona premolara, in
iar portamprenta dreptul muchiei CLASIFICARE
mandibulara sa crestei edentate. A PORTAMPRENTE-
prezinte butoni Daca lin- gura LOR
de presiune; individuala are INDIVIDUALE
Verificarea mentinere §i Portamprentele
calitatilor stabilitate optima pe individuate pot fi cla-
portamprentei model, atunci §i in sificate in functie de
individuale Tncepe de cavitatea bu- cala materialul din care
la examinarea aces- exista premizele unei sunt confectionate (3,
teia pe model §i adaptari optime, fare 10, 137 etc.), dupa
consta Tn rasturnarea prea multe corecturi. procedeul de execute
mo- delului cu In concluzie, o (tehnologie) §i con-
portamprenta plasata portamprenta tactul cu modelul
pe el, iar individuala corecta va preliminar:
portamprenta nu fi stabila pe camp, nu
a) Dupa
trebuie sa cada, daca va interfere cu
materialul din care

514
sunt confectionate - in contact fidelitate, atat secundare sunt
portamprentele total cu modelul suprafafa de sprijin neaparat finale.
individuale, acestea (adaptare intima - cat §i jocul Dificultatea
pot fi: cazuri obi§nuite); formatiunilor de la amprentarii campului
- RA auto §i - cu distanfari periferia campului protetic edentat total
/sau partiale, pe anumite protetic . consta Tn faptul ca
termopolimerizabile zone sau perforatii Termenul de mucoasa bucala este
- placa de (zone ce trebuie amprenta finala suge- rezilienta §i de multe
baza, Stents, ebonita, despo- varate, fie cu reaza completarea, ori depla- sabila.
po- listiren (materiale mucoasa prea subtire finalizand rezultatele Gradul de deplasare
care la ora actuala se §i ade- renta, fie amprentei variaza in func- tie de
utilizeaza doar din ra| mucoasa cu rezilienfa preliminare, pana la grosimea tesuturilor,
iuni economice); prea mare); atingerea obiectivelor zona topografica §i
- poliesteri, - distantate in impuse. forta care se aplica pe
copoliesteri; totalitate fata de Termenul de portamprenta. A§a-
- RDC model (in caz de functionala i s-a dar, cu toate ca se

(fotopolimerizabile); utilizare a materialelor atribuit deoarece in exercita acelea§i forte

- metale. de am- prentare cursul amprentarii pe toata suprafata

b) Dupa termoplastice sau in trebuie in- registrate campului protetic,

procedeul de execute: situajia cres- telor dinamic mi§carile raspunsul tisular

- polimerizare exagerat de retentive functionale ale variaza de la o zona

(auto-, termo sau foto- sau a celor cu formatiunilor de la la alta.

mucoasa balanta); periferia campului Fortele
fotopolimerizare)
- cu contact protetic. transmise tesuturilor
- termoformare
marginal (varianta a Termenul de de sprijin pot fi
- plastifiere
celor distantate total, secundara precizeaza determinate de:
- turnare
cand se urmare§te un faptul ca in ordine vascozitatea §i fluajul
Metodele de
efect marit de ventil cronologica ea este materialelor de
lucru cele mai utilizate
intern). pre- cedata de amprenta, tipul de
in laborator sunt cele
amprenta preliminara. portamprenta, §i nu
simple §i rapide.
AMPRENTA Termenul de Tn ultimul rand de
c) In functie de
FINALA functionala §i insa§i presiunea
contactul cu modelul
Amprenta secundara nu sunt exercitata de
preliminar, se disting
finala, functionala, potri- vifi, fiindca nu operator.
urmatoarele tipuri de
definitive, secundara toate amprentele
portamprente
sau de precizie este o finale se obfin prin Obiectivele
individuale:
etapa clinica a mobilizare functionala amprentei finale
protezarii totale care (vezi teh- nicile Inca din anul
se Tnregis- treaza cu mucostatice) §i nu 1910, fra|ii Green au
materiale de inalta toate amprentele formulat principalele

5
.

515
obiective pe care tre- presiunilor opreasca exact in acestor suprafete se
buie sa le masticatorii, fiziono- zona de mucoasa realizeaza prin
Tndeplineasca o mie §i fonatie. pasiv mobilacapabila amprentarea finala. In
amprenta edentatia sa asigure o buna afara de modelarea
1. Mentinerea
totala, acestea fiind inchidere marginala marginilor este nece-
A. Adeziunea
urmatoarele: interna a protezei; a sar sa se conformeze
trebuie realizata inte-
- obtinerea unei doua este ca adecvat versantele
gral in aceasta faza a
Tnaltimi corecte a grosimea marginilor externe ale protezei,
terapiei. Eficienta
marginilor §i o amprentei sa fie pe care pacientul le
adeziunii este
extindere maxima a perfect compatibila cu automodeleaza in
determinate de
bazei protezei; design-ul fundului de cursul amprentarii.
precizia am- prentarii
- repartizarea sac vestibular, astfel Daca acestea se
suprafejei de sprijin,
de presiuni egale asu- incat sa permita realizeaza in mod
respectiv de
pra partilor moi §i etan§eizarea externa arbitrar, nu vor
asigurarea unui
dure; a protezei. Daca constitui un suport
contact intim intre
- respectarea aceste doua conditii adecvat, iar tonicita-
baza pro- tezei §i
libertafii contractiilor sunt indeplinite, tea musculara nu
mucoasa fixa §i de
musculare §i succiunea va fi poate contribui
extinderea maxima a
realizarea Tnchiderii puternica, prin efectul eficient la mentinerea
suprafejelor orizontale
marginale a protezei. ei de ventil §i proteza protezei. Rolul
cu care vine Tn
Amprenta finala se va mentine cand tonicitatii mus- culare
contact. In felul
completeaza sau asupra ei vor actiona trebuie sa fie cu atat
acesta se creeaza
perfecteaza unele forte de dislocare. mai important cu cat
premise pentru apari|
dintre obiectivele am- C. Tonicitatea crestele sunt mai
ia tuturor factorilor
prentei preliminare, musculara este cel resorbite. Tonicitatea
fizici care contribuie la
Tn scopul realizarii de-al treilea factor musculara contribuie
realizarea mentinerii.
unei baze definitive care contribuie la nu numai la men-
B. Succiunea
cat mai intim adaptata menti- nerea tinerea protezei ci §i
se rezolva de aseme-
pe campul protetic. protezelor. Rolul ei la stabilitatea ei.
nea integral in
Obiectivele este deosebit de 2. Stabilitatea
aceasta faza. Pentru
generale ale important §i create Contracararea
aceasta, modelajul
amprentarii finale sunt treptat odata cu purta- deplasarilor protezei
marginilor amprentei
rezolvarea rea protezelor. incepe inca din faza
este decisiv. Marginile
problemelor de: Mentinerea se de amprentare.
unei amprente
mentinere realizeaza in egala Aceasta se realizeaza
corespun- zatoare
(adeziunea, masura prin calitatea prin cuprinderea in
trebuie sa prezinte
succiunea, tonicita- tonicitatii mus- culare amprenta a tuturor
doua calita|i: prima retentivitatilor
tea musculara), §i prin conformarea
este ca fata interna a anatomice (creste,
stabilitate, transmitere fetelor lustruite ale
marginilor sa se tuberozitati, bolta
ju- dicioasa a protezelor. Modelajul

516
palatina, tu- berculi cerinta ar fi posibila mucoasa §i prin Concepti
piriformi), care prin daca s-ar putea despovararea comune ale
conturul lor abrupt, realiza un paralelism anumitor zone. tehnicilor de
oblic sau chiar intre baza §i relieful 4. Rezolvarea amprentare
vertical, se opun osos al campului problemelor de fizio- finala
alunecarii bazei protetic. Deoarece nomie Tncepe deja Exista o mare
protezei. In absenta mucoasa fixa prezinta din faza de varietate de tehnici §i
acestor obstacole, diferite grade de amprentare. procedee de
tendinta de glisare a rezilienta, in func- tie Amprenta trebuie sa amprentare.
placii create, fiind de zone, se produc realizeze o astfel de Conceptele care
necesara interventia deformari ale mu- grosime a marginilor vizeaza pozijia
muscula- turii coasei. Dace se Tncat sa contribuie la fesuturilor de sprijin
periprotetice, care sa incearca amprente ameliorarea armoniei din cursul amprentarii,
limiteze deplasa- rile com- presive cu faciale, printr-o pozi- ca §i dorin|a de a
orizontale. materiale de Jionare corecta a bene- ficia de o
Intrucat vascozitate crescu- ta buzelor §i obrajilor. metoda u§oara §i
deplasarile orizontale pe un camp protetic Reda- rea armoniei
rapida stau la baza
se pro- duc mai ales moale se ob|ine o faciale devine
majoritafii tehnicilor.
Tn timpul contactelor deformare a mucoasei hotaratoare Tn fazele
In toata
dento- dentare, in sens orizontal (nu o ulterioare ale
diversitatea metodelor
factorul hotarator in comprimare a sa). protezarii totale.
de amprentare
asigurarea stabilitatii Daca nu este posibila 5. In cursul
folosite exista anumite
protezelor il constituie comprimarea amprentarii finale,
etape comune care
montarea dintilor §i mucoasei, trebuie rezolvarea
sunt valabile oricarei
corespondenta OC cu luate ma- suri pentru problemelor fonetice
tehnici de
IM. realizarea unei se realizeaza doar
amprentare:
3. Transmitere proteze care sa nu partial, mai ales prin
-folosirea unei
a judicioasa a presi- exercite presiuni asigurarea unei
portamprente indivi-
unilor masticatorii nocive Tn anumite lungimi §i grosimi
duate;
asupra campului zone ale campului corecte a marginilor
- adaptarea
prote- tic este o protetic. Cerinfa de am- prentei, care sa
portamprentei
problema transmite- re uniforma nu interfere cu
individuate;
controversata. a presiunilor s-a formatiunile
- executarea
O teorie mai transformat Tn aceea anatomice angrenate
veche sustinea ca ar de transmitere Tn fonajie. anumitor mi§cari de

fi de dorit ca suprafaja judicioasa a presiuni- mo- delare marginala

mucozala a bazei pro- lor asupra zonei de §i exercitarea de

tetice sa transmits sprijin. Aceasta se presiuni Tn timpul
uniform presiunile pe poa- te realiza printr-o amprentarii;
toata suprafata de amprentare care sa - utilizarea
sprijin osos. Aceasta nu deformeze unuia sau mai multor

5
.

517
materiale de exercita in timpul portamprentei pe grupe: mi§cari
amprentare. amprentarii depind campul protetic), dupa executate de medic,
1. Folosirea de tehnica. care se exercita pana mi§cari comandate de
unei portamprente Presiunea la terminarea mi§ca- medic, mi§- cari
individuate drept aplicata Tn timpul rilor functionale. Este functionale
portamprente este amprentarii are rolul important ca presiu- involuntare
obliga- torie. de a reproduce cat nea sa inceteze (automatizate).
2. Adaptarea mai fidel suprafa^a de Tnaintea Tnceperii Din prima
portamprentei sprijin, fara a deforma prizei materialului de categorie de mi§cari,
individuate este faza mucoasa fixe. amprenta, pentru a da cele executate de
clinica de perfectare a Pentru po- sibilitatea medic fac parte:
marginilor acesteia Tn realizarea acestor mucoasei deformate masaje rota- torii prin
cavitatea bucala, cerinte, presiunea pe sa revina la starea intemediul obrazului
pane la realizarea care o exercitem initials (presiunea pe toata peri- feria
unei concordanfe trebuie se fie foarte exagerata impinge vestibulara a campului
depli- ne Tntre bine dozate ca lichidele tisulare din protetic; trac|i- uni §i
margini §i periferia intensitate §i timp. mucoasa la perife- ria rotafii ale
campului protetic. Intensitatea depinde campului protetic). modiolusului.
Adaptarea marginilor de consistenja mate- Presiunea ce se Mi§carile executate
trebuie Tnjeleasa Tn rialului de amprenta §i exercita Tn timpul de medic trebuie
dublu sens: adaptarea de calitatea mucoa- amprentarii completate cu alte
lungimii §i grosi- mii sei fixe. Aplicarea influenfeaza direct mi§cari efectuate de
lor. Lungimea unei presiuni prea calitatea amprentei de pacient, pentru
marginilor va fi puter- nice provoaca la nivelul suprafefei modelarea regiunii
delimitate Tn func|ie deformari ale de sprijin. In functie linguale. In general,
de conceptia tehnicii mucoasei. Ast- fel, de tehnica folosita, prima categorie de
de amprentare, fiind apar zone in care presiunea se va mi§cari este recoman-
de obicei situate pana portamprenta va ra- exercita de catre data Tn cazul unor
Tn zona de mucoasa mane total medic sau de muscu- pacienti cu care nu se
pasiv moblie §i nu va neacoperita de latura ridicatoare a poate coopera sau
depa$i, Tn nici un materialul de mandibulei cand se utilizeaza
caz, zona inserjiilor amprenta. pacientului, prin materials cu
musculare, ten- Timpul necesar intermediul unor vascozitate mare.
dinoase §i a frenurilor. aplicarii presiunii tre- borduri de ocluzie cu Mi§cari
Grosimea marginilor buie de asemenea care sunt prevazute comandate de medic
depinde de marimea bine dozat. Presiunea portamprentele indivi- care vor fi executate
fundului de sac. se exercita continuu duals. de pacient, dupa ce
3. Mi§carile de Tn prima faza a am- Mi§carile de Tn prealabil a fost
modelare marginala prentarii (centrarea §i modelare marginala instruit. Ele pot fi
§i presiunile ce se Jnfundarea” se Tmpart Tn trei sistemati- zate astfel:

518
gura semideschisa, rol esential Tn 4. Utilizarea cat mai fidela a
gura larg deschisa, mentinerea §i unuia sau mai suprafetei de sprijin
balansarea stabilitatea protezei multor materiale de (vezi tehnica
mandibulei la dreap- mandibu- lare exista o amprenta amprentarii cu
ta §i la stanga, tehnica de Alegerea Xantopren function).
zambetul, protracjia amprentare care materialului de
limbii, mobilizarea urmare§te plasarea amprenta se face in Clasificarea
limbii. Herbst, cel care dintilor artificial Tn func|ie de calitatea tehnicilor de
a siste- matizat zona neutrala mucoasei fixe. Sunt amprentare
aceste mi§cari, a (metoda piezografica). tehnici de amprentare finala
indicat §i zona precisa Tot Tn aceasta care folosesc un Diferentele
care se modeleaza Tn categorie de mi§cari singur material, cu majore intre tehnicile
urma mi§ca- rii se Tnscriu §i cele condifia ca lingura de amprentare finala
respective. realizate prin tehnica individuals sa fie se refera la faptul ca
Mi§carile de amprentare cu foarte bine adaptata unele inregistreaza
functionale materiale de pe campul protetic tesuturile campului in
automatizate se vascozitate lent respectiv. Cele mai pozitie functionala,
refera la acele progresiva. Metoda multe tehnici dinamica iar altele le
mi§carile uzuale pe urmare§te modelarea recomanda utilizarea reproduc intr-o pozitie
care le face orice lenta a amprentei (48, mai multor materiale statica, de repaus.
individ zilnic Tn timpul 72 de ore) cu ajutorul de amprenta, cu In functie de
functiilor, cu mi§carilor functionale scopul de a re- zolva conceptia care sta la
precadere Tn timpul automatizate cat mai multe sau baza tehnicilor de
fonafiei, c^nd sunt efectuate de pacient. toate obiectivele amprentare ele se pot
antrenate toate forma| In acela§i timp se amprentei finale. In cla- sifica in
iunilei de la periferia urmare§te §i principiu, materialul urmatoarele categorii
campului protetic. Tmpingerea mai consistent se de amprente:
Astfel s-au imaginat tesuturilor de la folose§te in prima - mucostatice;
am- prentele fonetice. periferia campului faza a amprentarii - mucodinamice;
La nivelul protetic pana la pentru a realiza - cu gura deschisa;
mandibulei, culoarul pozi^ia pe care au inchiderea marginala, - cu gura inchisa;
neutral se Tnscrie Tn ocupat-o initial §i prin iar materialul mai fluid - compresive;
zona de echilibru aceasta, extinderea se utili- zeaza in final, - de despovarare;
functional in- tre suprafetei de sprijin a pentru amprentarea - simple §i
musculatura limbii, campului protetic compuse.
respectiv a obrajilor §i (proteza de extensie).
Tabelul E.
musculatura buzelor.
Tipuri
Pornind de la ideea de
ca tonicitatea conce
pte
musculara joaca un
5
.

519
 protetic. Din acest de reflexie a
Amprente Amp rente Amprente cu Amprente cu gura
motiv, aceasta mucoasei mobile,
mucostatice mucodinamice gura deschisa inchisa
tehnica nu s-a impus. dupa anumite criterii
Green-Supplee-
Granger, Pedro Saizar, In general, metoda anatomo-functionale
Schreinemakers Clap, Max
Page, Slack Herbst, este mai dificila §i (119) sau prin mi§cari
Herbst Spreng, Fripp,
Peutsch Hromatka
genereaza
Schreinemakers amprente test (48). Ele
extinse, rezul- tatul urmaresc reproduce-
Amprente cite vreo presiune sau
depinzand mult de rea jocului
mucostatice se vor practica orifi- cii
consistenta materia- formatiunilor mobile
Tehnicile de de degajare
lului de amprenta. de la periferia
amprentare (despovarare) la
Dupa Landa (73), o campului protetic,
mucostatice, descrise nivelul lin- gurii
omi- siune importanta pentru rezolvarea
de Page (96) §i individuale (in zona
Tn tehnica succiunii.
Peutsch sunt greu de torusului, liniei oblice
mucostatica este In timpul
definit, parerile externe, exostozelor).
neglijarea aportului amprentarii finale se
autorilor fiind diferite. Lingura
mu§chilor la repeta mi§carile
In general, se individuals se
stabilitatea §i utilizate pentru
urmare§te atingerea scurteaza mult §i
mentinerea delimitarea
unui echi- libru intre inregistrarea limitei de
protezelor. portamprentei
tonusul tisular de reflexie a mucoa- sei
Protezele individuale. Se indica
repaus §i con- se face de catre
confectionate dupa mate- riale cu doua
sistenta materialului materialul de ampren-
aceasta conceptie au consistente (Adheseal
de amprenta. Mucoa- ta, care este foarte
margini scurte, sub|iri, ro§u - Subrofix,
sa ce acopera fluid.
pe care mu§chii nu Permlastic light
crestele reziduale §i Amprenta se
pot gasi sprijinul bodied - Permlastic
palatul dur nu are o mentine pe camp fara
necesar pentru a regular bodied, kerr -
grosime uniforma. nici o presiune,
actiona, iar baza pasta de ZOE).
Obiectivul major al tesuturile sunt Tn
redusa a prote- zei Materialul mai dur
acestor tehnici este repaus complet, iar
traumatizeaza este utilizat pentru
acela de nu deforma pacientul §i medicul
suprafata de sprijin. realizarea Tnchiderii
deloc campul protetic nu execute de obicei,
marginale Tn anumite
in timpul amprentarii, nici o mi§care de
Amprente zone ale campului
care se realizeaza modelare.
mucodinamice protetic, iar materialul
fara presiu- ne §i fara Protezele
Amprentele mai fluid completeaza
efectuarea mi§carilor confectionate dupa
mucodinamice se amprenta. Avantajul
functionale. In acest astfel de amprente se
efectu- eaza cu o acestor metode este
scop, pe modelul retu§eaza mult
portamprenta ca solicitarile ocluzale
preliminar se vor folia marginal, pentru a se
individuals adapta- ta sunt mai eficient
zonele pe care nu adapta cat mai bine la
cu grija, Tn dispersate asupra
trebuie sa se exer- periferia campu- lui
conformitate cu limita Jesutu- rilor, Tn

520
schimb reten|ia solicitarile ocluzale,
viitoarei proteze poate ducand la leziuni ale
fi mai scazuta decat mucoasei §i discon-
cea obtinuta cu fort. In aceste situatii,
ajutorul tehnicilor este de preferat sa se
mucostatice (fig. Tnregistreze mucoasa
9.23). Tn stare deplasata
Intrebarea ce prin utilizarea unui
se pune firesc este material cu
cum trebuie sa vascozitate crescuta,
Tnregistram forta aplicata fiind cea
mucoasa, Tn pozitie corespun- zatoare
de repaus sau solicitarilor
distorsionata? In functionale. O tehnica
marea ma- joritate a ce Tndepline§te
cazurilor este bine sa aceste deziderate
Tnregistram tesuturile este tehnica
in stare de repaus, amprentarii
deci sa utili- zam functionale.
tehnici mucostatice,
sa reducem la minim
presiunea aplicata
asupra tesuturilor §i
sa folosim materiale
cu vascozitate cat mai
redusa: gipsul, pasta
de ZOE, alginate
fluide. La anumiti
pacienti, exista o
variate moderata a
rezilientei mucoasei,
iar amprentele
mucostatice, Tn
special Tn cazul
campului protetic
mandibular, vor duce
la confectionarea unor
proteze care nu vor
distribui
corespunzator
5
.

521
 __ Forma
mucoasei in stare
de repaus
___Forma mucoasei
distorsionata

— Baza
protezei

Fig. 9.23. Tehnici de amprentare mucodinamice: a - diferenfa de forms a suprafe(ei mucozale reproduse prin
tehnici mucostatice (Unia punctata) §i mucodinamice(linia continue); b - suprafa(a de amprentare, obtfnutS prin
tehnica mucodinamica, se adapteaza intim pe mucoasa daca proteza se afla sub ac(iunea fortelor ocluzale: c -
daca nu se mai aflS sub actfunea solicitarilor ocluzale, mucoasa revine la forma de repaus iar proteza nu se va
mai adapta perfect.
in cavi- tatea bucala nivelul acestor
§i o serie de mi§cari retentivitati anatomice
executate de pacient prezinta §i dezavan-
sau de catre medic in taje: la inserjia §i
scopul modelarii dezinserjia protezei
marginale. pot apare leziuni ale
Aceste tehnici mucoasei.
implica extinderea De multe ori
marginilor retenfia protezelor
portamprentei la fiind exagerata,
Amprente cu printre care Pedro
nivelul retenti- vitatilor diferite acte
gura deschisa Saizar (116), Herbst
treimii disto-linguale a masticatorii (mu§-
Tehnicile de (48), Hromatka (51),
campului protetic carea unui mar,
amprentare cu gura presupun prezen|a
mandibular §i disto- consumul alimentelor
deschisa, descrise de degete- lor medicului
vestibulare a celui lipi- cioase) pot
mai multi autori, care men|in amprenta
maxilar. Extinderea la determina adeseori

522
afectarea fesuturilor presiunile ocluzale din de aparatorii acestei distribuie egal asupra
moi ale zonei de timpul amprentarii metode sunt valabile, substratu- lui osos.
sprijin. sunt acelea§i cu cele dar ca o mare parte Aceasta idee are
Criticile ce se masticatorii de dupa din func|ii presupun o astazi tot mai pu|ini
aduc acestei metode inser|ia protezei Tn deschidere mai mare adepti, deoarece s-a
sunt legate de faptul cavitatea bucala. sau mai mica a gurii. dovedit ca mucoasa
ca presiunea exercita- Aces- te metode nu Este cazul, Tn special nu poate fi
ta de catre degetele sunt indicate la al urma- toarelor ac| comprimata vertical
operatorului nu poate pacientii vechi iuni curente: fara a atrage
fi uniforma §i continua purtatori de proteze introducerea unui deformari Tn sens
pe ambele hemi- care prezinta aliment Tn cavitatea orizontal cu al- terarea
arcade. Cu toate dizarmonii ocluzale, bucala, vorbitul, consecutiva a
acestea, tehnicile de deoarece reflexele canta- tul etc. suprafetei de sprijin.
amprentare cu gura patologice dobandite, Amprentele cu gura Materialele
deschisa au o larga care au dus la trau- Tnchisa au margini ..compresive” (Stent
ras- pandire, matizarea suprafetei ceva mai lungi, care §i unii elastomeri de
deoarece permit o de sprijin vor continua Tn timpul func- tiilor sinteza) folosite Tn
buna modelare sa ac|ioneze daca amintite provoaca aceste tehnici trebuie
functionala a amprenta se va instabilitatea prote- rezervate doar pentru
amprentei. efectua sub presiune zelor.” cam- purile protetice
Amprenta cu masticatorie. Daca se Schreinemaker dure, la care mucoasa
gura inchisa evita purtarea s combina amprenta fiind aderenta de
Tehnicile de protezelor vechi timp cu gura Tnchisa cu periost §i pu|in
amprentare cu gura de cateva zile, manevre de rezilienta, peri- colul
inchisa descrise de reflexele respective se deschidere larga a de deformare al
Green, Spreng, pot suprima, gurii §i mi§cari de suprafetei este mult
Schreinemakers, musculatura se protractie a limbii, Tn diminuat. Presiunea
necesita decontracta, tehnica timpul carora crescuta ar duce la
portamprente putandu-se Tncerca. operatorul mentine cu compresiuni tisulare
individuale prevazute Dezavantajele de- getele amprentele peste limita de tole-
cu borduri de ocluzie acestor tehnici se Tn pozitie corecta rant biologica, ceea
§i o determinare refe- ra la faptul ca (119). ce are ca rezultat iri-
prealabila a DVO. pacientul nu poate tatia tisulara §i
Presiu- nea Tn timpul face decat mi§cari Amprente resorbtia osoasa mai
amprentarii este moderate ale limbii §i compresive rapi- da.
exercitata de pacient, de des- chidere a Mult timp s-a
care Tnchide gura Tn gurii. Pedro Saizar considerat ca acest Amprente de
OC. (116) afirma: „este Tn| gen de amprente despovarare
Autorii acestor elept sa ne gandim ca comprima mucoasa, Daca actiunea
tehnici considera ca argumentele propuse iar presiunile se de comprimare selec-
5
.

523
tive a suprafetei de Pedro Saizar mai multor objective. un material fluid
sprijin este aproape (116) recomanda ca Lejoyeux (77) pentru reprodu- cerea
imposibila §i chiar toata portamprenta recomanda ca detaliilor de finefe .
daunatoare, Tn (cu excepfia unor amprentarea sa Analizand
schimb despovararea punc- te de sprijin) sa decurga Tn tot atatea amprentele simple §i
anumitor zone ale fie confecfionata la etape §i cu tot atatea compuse prin prisma
campului protetic este distant de campul materiale cate pro- numarului de
posibila §i foarte utila. protetic deoarece bleme are de rezolvat, materiale de
Pendelton (99) materialul de a§a cum se proce- amprenta §i a
practice un orificiu de amprentare, fiind Tntr- deaza cand se categoriilor de tehnici
2 mm diametru Tn un strat mai gros, urmare§te obtinerea de amprentare
centrul lingurii atenueaza presiunile urma- toarelor utilizate, astazi putem
individuale superioare transmise zonei de deziderate: spune ca practic nu
pentru ca materialul sprijin. amprentarea mai exista amprente
de amprenta sa poate suprafejei de spijin, finale simple. Chiar
reflua cu u§urinta, iar Amprente succiunea, fonafia, daca se utilizeaza un
suprafata de sprijin sa simple §i compuse fizionomia. singur material de
fie cat mai putin Aproape toate Fiecare material amprenta, fiecare
comprimata §i metodele de ampren- trebuie sa corespun- tehnica de autor
deformata. tare folosite Tn da etapei §i scopului utilizeaza doua sau
Costa (23) prezent sunt urmarit. De exemplu, mai multe etape de
recomanda ca aceste compuse, deoarece functionalizarea amprentare.
ori- ficii sa se practice apeleaza la diferite marginala a
selectiv Tn dreptul materiale sau la portamprentei TEHNICI DE
zone- lor ce trebuie sa acela§i tip de material individuate se AUTOR
beneficieze de o elaborat Tn consis- realizeaza cu un MuIJi autori, pe
presiune mai redusa. tenfe diferite. material de baza experien|ei lor
Lejoyeux (75) §i In literatura de vascozitate crescuta clinice, din dorinta de
Page (96) sunt de specialitate, (Kerr verde) iar supra- a contribui la reu§ita
parere ca zonele Tncepand cu secolul fa{a mucozala a unei protezari totale,
incapabile de a al XlX-lea, sunt portamprentei se au imaginat sau com-
suporta presiuni sa fie descrise o serie de acopera cu Adheseal pletat o tehnica. Astfel
foliate pe modelul principii §i tehnici de sau pasta ZOE. Un alt au aparut o multitu-
preliminar, deoarece amprentare, multe din exemplu este metoda dine de procedee.
portamprenta ele fiind aplicate §i amprentei de spalare, Vom reda cateva, cu
individuate fiind la astazi cu succes. cand se practica ajutorul carora noi am
distanfa la acest nivel, Principala amprentarea objinut frecvent suc-
va asigura o presiune caracteristica a unei campului protetic cu cese.
mai mica Tn timpul amprente compuse o un material vascos,

amprentarii. constituie prezenfa peste care se aplica

524
 METODA J. va Tngro§a in §i se Tnlatura riscul
SCHREINEMAKERS regiunea linguala apari|iei unor zone de
Dupa centrala, pentru a se decubit (fig. 9.24).
amprentarea
asigura o cat mai buna Portamprentele
preliminara cu alginat,
etan§ei- tate protezei. individuale sunt
Tn portamprentele
In acela§i timp, prevazute cu borduri
standard imagi- nate
forfele exerci- tate de de ocluzie care impun
de autor (Clan Tray),
se trece la con-
genioglos se vor stabilirea DVO
fectionarea lingurilor dispersa pe o su- Tnainte de
individuate, pe baza prafafa cat mai mare amprentare.
principiului ca limita
linguala a lingurii ur-
mare§te traseul
ascendent spre distal
al liniei milohioidiene.
Delimitarea lingurii va
tine cont de
morfologia §i
funcfionalitatea
mu§chilor mobilizatori
Fig. 9.24. Modelul
ai mandibulei §i de preiiminar §i portamprenta (lingura) individuala confec[ionata conform metodei lui
Schreinemakers (120).
mu§chii orofaciali.
Lingura mandibulara Se controleaza portamprentei sa fie

se adaptarea port- sime- trice. Amprenta

amprentei finala se inregistreaza
mandibulare. Se cu silicon cu
verifies daca vascozitate medie,
marginea linguala nu initial la nive- lul
depa§e§te linia arcadei inferioare.
milohioidiana §i daca Portamprenta maxila-
in zona linguala cen- ra prevazuta cu
trala portamprenta bordura de ocluzie,
vine in contact cu dar fara material de
plan- §eul §i Tn amprenta este
repaus §i Tn introdusa Tn cavitatea
mi§carea de orala §i pacientul este
protraefie a limbii. Se invitat sa inchida
urmare§te ca versan- gura, iar daca
tele linguale ale raporturile

5
.

525
intermaxilare sunt exe- cutarea mi§carii fonatiei (52). §i se aplica la acest
corecte, este rugat sa de protractie maxima Portamprentel nivel un strat de ceara
stranga moderat §i sa a limbii (Tn varianta e individuale sunt pre- bucoplastica. Printr-
contracte orbicularii originala) duce la vazute cu borduri de un ma- saj corect al
buzelor; Tn al doilea modelarea unui ocluzie, iar DVO §i buzelor §i obrajilor se
timp, deschide gura §i versant lingual al RC trebuie cauta restabilirea
face mi§cari de amprentei mai scurt, inregistrate in aspectului estetic al
protrac|ie a limbii. Se cu posibilitatea prealabil. pacientului, dupa care
Tnde- parteaza afectarii succiunii A. La maxilar se repeta mi§carile
amprenta din gura, se protezei mandibulare amprentarea decurge anterioare, insistandu-
retu§eaza eventualele Tn repaus. Este in patru timpi. se asupra balansarii
zone de supraapreciat rolul Timpul I. Se mandibulei stanga -
suprapresiune §i se materialului de verifica exactitatea dreapta.
acopera din nou amprenta, adaptarea marginilor §i se Timpul IV.
Tntreaga suprafafa a portamprentei etan§eizeaza Pacientul este invitat
am- prentei cu silicon nefacandu-se pana la portamprenta. sa citeasca un text
fluid, repetandu-se limita de reflexie a In acest scop sau sa poarte o
mi§ca- rile descrise. mucoasei inainte de se aplica pe marginile conversa- tie cu
Amprenta amprentare, iar portamprentei pasta medicul, urmarindu-se
inferioara se lasa Tn delimitarea ZOE §i se fac urma- o relaxare totala, care
cavitatea bucala §i portamprentei toarele mi§cari: gura sa determine §i un ras
portamprenta individuale se face pe larg deschisa, balan- spontan.
superioara este exclusiv baza datelor sarea mandibulei In cazul
acoperita cu silicon furnizate de amprenta (stanga - dreapta), portamprentei
fluid. Pacientul este preliminara. ma- nevra Valsalva, mandibulare se
invitat sa stranga fluierat, sugere, suras. modeleaza bordura
moderat §i sa TEHNICA Timpul II. Se de ocluzie in regiu-
tuguieze buzele. Se LEJOYEUX amprenteaza nea frontala §i a
controleaza, §i daca Autorul suprafa(a de sprijin cu premolarilor, pentru a
este cazul, se adauga recomanda ca pasta ZOE, pacientul nu jena contractia
un al doilea strat de amprentarea sa inchide intai gura, orbicularului §i a
Permlastic Jight decurga in cinci etape dupa care repeta modiolu- sului,
bodieef’. distincte: verifica- rea testele prece- dente. utilizand diferite teste
Pe langa §i adaptarea Timpul III. Se fonetice. Apoi se
numeroasele merite portamprentei rezolva problemele aplica testele Herbst
care au impus-o Tn individuale, verificarea es- tetice §i dinamice. pentru verificarea
timp, metoda marginilor, Se indeparteaza marginilor
amprentarea supra- pasta ZOE de pe portamprentei
Schreinemakers are
fejei de sprijin, marginile §i fe(ele individuale.
§i o serie de
refacerea esteticii §i a anterioare ale lingurii Cu ajutorul
neajunsuri, cum ar fi:

526
materialelor mm §i se aplica marit obtinerea unei cat mai fluids, dar
termoplastice de tip materiale proteze mandibulare care se va aplica Tn
Kerr, se va extinde bucoplastice, extinse in mod cavitatea bucalS a
port\mprenta in zona practicandu- se deosebit Tn zona pacientului numai
vestibulara anterioara, masaje ale obrajilor §i lingualS. Astfel, atunci cand nu mai
vestibulara laterala buzei inferioare, dupa proteza va avea o curge din port-
(punga lui Fish), zona care pacientul va baza mai largS, care amprenta. Pacientul
sublinguala, zona executa urmatoare- le permite musculaturii inchide gura pans
milohioidiana §i cea a mi§cari: deschiderea un sprijin mai bun, cand degetele
tuberculului piriform. medie §i apoi larga a pentru a-i imbunStSti medicului care men|in
B. gurii, deglutitii stabilitatea §i portam- prenta vin in
Amprentarea repetate, umezirea mentinerea. contact cu maxilarul
campului protetic buzei, sugere §i Metoda nu superior §i executS 2-
mandibular decurge fluierat. poate fi utilizatS Tn 3 deglutitii, apoi
tot in patru timpi. Timpul IV. orice situate clinicS. umeze§te buza
Timpul I. Problemele fonetice In prealabil, se inferioarS cu o
Verificarea marginilor se solutioneaza prin confecfionea- zS mi§care de la dreapta
se realizeaza cu teste fonetice proteza superioarS. la stan- ga. In a doua
pasta ZOE repetandu- adecvate. Pacientul cu gura etapS, se fac mi§cSri
se ur- matoarele Aceasta tehnica deschisS trebuie sa de des- chidere a gurii
mi§cari: gura larg de amprentare ducS varful limbii la §i mi§cSri moderate
deschisa, de- glutitie, mucodinamica, fata palatinalS a din| ale limbii. Nu
umezirea buzei, gura combina metodele de ilor frontali superiori. intotdeauna timpul de
inchisa pana la priza amprentare cu gura DacS Tn aceastS prizS al gipsului
pastei. deschisa, cu gura pozi|ie a limbii apare permite efectuarea
Timpul II. inchisa §i pe cele un §an| Tntre creastS tuturor mi§cSrilor.
Pentru amprentarea fonetice, fiind inrudita §i limbs, este posibilS La modelarea
supra- fetei de sprijin cu cea a lui Herbst, realizarea unei machetei se va
se fac acelea§i de la care a preluat proteze extinse. Daca urmSri ca versantul
mi§cari, insa in final, testele de verificare a glan- dele sublinguale sSu lingual sa
pana la intarirea portamprentei se ridica peste nivelul coboare aproa- pe
pastei, varful limbii se mandibulare §i crestelor, nu se poate vertical in prelungirea
aplica pe bordura de materialul bucoplastic. realiza o amprenta de fetelor orale ale
ocluzie. degluti|ie. dintilor, pana atinge
Timpul III. AMPRENTA DupS plan§eul, dupa care
Pentru rezolvarea DE adaptarea se insinueazS intre
proble- melor estetice DEGLUTIJIE portamprentei indivi- fata verticals a limbii
§i dinamice se HROMATKA duate mandibulare, se §i plan§eu in unghi de
scurteaza marginile Prin tehnica sa, umple Tn exces cu 90°cu planul orizontal.
portamprentei cu 1,5 Hromatka (51) a ur- gips de consistent^
5
.

527
 TEHNICA pentru maxilar (fig. 3. piriform, 5. varful limbii
FRANZ HERBST 9.26). unde se insera cauta sa atinga varful
ligamentul
Herbst (in 1956) Nu trebuie nasului; daca este
pterigomandibular;
este cel care a inlo- confundate testele 4. umezirea cazul, lingura se
cuit ceara functionale ale lui buzelor, daca e reduce la nivelul zonei
bucoplasticS Muco- Herbst, care permit nevoie linguale centrale,
seal a lui Slack cu adaptarea se reduce respectiv al frenului
Adheseal, care portamprentei portamprenta la lingual;
rSmane plastic cat individuate cu nivelul fundului de sac
6. mimarea
timp dore§te medicul amprenta cu lingual posterior; fluieratului;
§i permite astfel inre- Adheseal, lansatS de modeleaza
5. aplicarea zona vestibulara
gistrarea amplS a Franz Herbst in 1956 alternative a varfului labiala incisivo-canina;
tuturor mi§cSrilor la Strasbourg (35).
perife- riei campului Mi§cSrile test
protetic (35). pentru mandibula sunt
Meritul lui urmatoarele:
Herbst este acela ca 1. deschiderea
a reu- §it nu numai medie a gurii; mobi-
controlul lungimii lizarea portamprentei
marginilor amprentei, reflects o margine
ci §i modelarea lor prea lungS la nivelul
functionala. pungii lui Fish (mai
Portamprentele ales portiunea
individuate, realizate mezialS);
din plSci de baza 2. deschiderea
speciale, sunt intim largS a gurii - dacS
adaptate pe model portamprenta se
pana la limita de deplaseazS, ea se va
reflexie a mu- coasei, scurta in regiunea
marcatS de medic. distalS a tuberculului
Controlul
adaptSrii
portamprentelor
individuate se face cu
ajutorul unor mi§cSri
functionale
schematizate in §ase
mi§cSri test pentru
mandibulS (fig. 9.25)
§i patru mi§cSri test

528
limbii pe mucoasa timpul amprentarii, ca
jugala inapoia mi§care pentru mo-
comisuri- lor; la delarea marginala a
nevoie, portamprenta regiunii retromilohioi-

1. deschidere medie umezirea buzelor limba tn obraz

2. deschidere larga

protruzia limbii

1. deschidere medie umezirea buzelor limba tn obraz

2. deschidere larga

protruzia limbii
Fig. 9.25. Schema adaptarii lingurii individuate mandibulare dupa Herbst (32).

se va reduce la nivelul diene.

glandelor sublinguale
(portiunea anterioara
a zonei linguale
laterale);
7. deglutitia,
are valoare numai in

5
.

529
 a portamprentelor 4 mm.

d e

Fig. 9.26. Schema adaptarii portamprentei individuate maxilare dupa Herbst (32).
individuale. Pentru
Mi§carile test premolarilor (zona Amprenta finala
portamprenta
pentru maxilar sunt: vestibulara laterals); se Tnregistreaza cu
mandibulara se ada-
1. §i 2. 4. mimarea Adheseal 15 verde §i
uga un rulou
deschiderea lenta a fluieratului, sugerea; ro§u.
semilunar de ceara
gurii pa- na la re- tu§urile se practica Tehnica Herbst
bucoplastica, de
maximum; daca in zona vestibulara la- are doua mari calitati:
exemplu Subrofix, pe
portamprenta cade, bials incisivo-canina; cele datorate
marginea
se retu§eaza zona 5. pacientul materialului Adheseal
portamprentei Tn
vestibulara de la al tu§e§te; daca portam- §i fap- tul ca
regiunea frenului
doi- lea molar la prenta cade, se sintetizeaza mi§carile
lingual, pacientul
tuberozitate (spajiul corecteaza la nivelul functionale cheie,
facand mi§carea de
retrozigomatic) §i/sau zonei Ah. care determina
protracjie anterioara a
marginea distala din Autorul modelarea periferiei
limbii §i de lateralitate,
dreptul ligamentelor recomanda ca aceste campului protetic.
stanga §i dreapta.
pterigo-mandibulare; teste sa se execute TEHNICA
Pentru portamprenta
3. mimarea Tn ordinea descrisa, FONETICA DEVIN
maxilara ceara
surasului format cu lent §i Tn mod Devin (27) a
bucoplastica se
inten- |ia de a repetat. prezentat in 1961 la
adauga in regiunea
tractiona comisurile Inainte de a Lyon o metoda
Tnchiderii posterioa-
Tnapoi; cade- rea trece la amprentarea fonetica de
re, pe fa(a mucozala
portamprentei implica propriu-zisa, se amprentare. Autorul a
a portamprentei, pe o
retu§uri la nivelul perfecteaza eviden|iat valoarea
la(ime de aproximativ
molarului prim §i al adaptarea marginala fona|iei in modelarea

530
marginala a frenului lingual). prafetei, modelarea menfinuta in cavitatea
amprentelor. O simpla Restul suprafetei materialului bucala timp de 3
conversatie prelungita amprentei se acopera realizandu- se prin minute, in care
poate fi utili- zata cu Adheseal ro§u. Se teste fonetice. Dupa bolnavul executa zece
pentru modelarea aplica pe camp §i modelare, se degluti{ii rapide. In
marginala, prin in- dupa ce materialul perfecteaza continua- re, se trece
trarea in ac|iune a devine suficient de inchiderea distala, la aplicarea testelor
tuturor grupelor plastic, iar pacientul a adaugandu- se fonetice. Modelul
muscu- lare interesate executat cateva Adheseal verde §i inferior se toarna
in fona|ie. Pe baza mi§cari de deglutijie, rugand pacientul sa rapid §i se monteaza
studiilor fonetice, se practica testele pronunje fonemele A in articulator cu o
Devin a redus ulterior fonetice, prin §i O. cheie de gips, care sa
conversafia la pronunfarea unor redea pozitfa bordurii
emiterea unor vocale §i consoane, Amprentarea de ocluzie super-
foneme, care trebuie sau a unor cuvinte fonetica semi-inte- ioare. Portamprenta
pro- nun(ate term §i special alese, care sa grala presupune mandibulara, de pe
cu claritate. Exista confina toate utilizarea unor care s-a indepartat
doua metode de fonemele cu important portamprente materialul
amprentare fonetica: in modelarea individuate din acrilat termoplastic, este
integrals §i marginala. prevazute cu borduri captu§ita pe model cu
semiintegrala. Modelul inferior de ocluzie. Se pasta ZOE. Se trece
se monteaza in arti- determina o DVO apoi la amprentarea
Amprentarea culator impreuna cu corecta §i se campului protetic
fonetica integrals es- macheta superioara §i controleaza cu maxilar.
te recomandata dupa retu§urile ajutorul unei paste de Menfinerea
pentru captu^irea montarii din|ilor se amprentare daca protezelor
unor proteze a caror confec- tioneaza baza portamprentei confectionate dupa o
stabilitate §i proteza inferioara. nu exercita presiuni amprenta fonetica se
menfinere sunt Numai dupa ce exagerate in anumite imbunata(e§- te
deficitare. proteza inferioara a zone. Portamprentele continuu, pacientul
Se incepe cu fost terminata §i adap- vor fi cu 2 mm mai descriind inca din
amprenta inferioara; tata in cavitatea scurte decat limita de primele momente o
pe portamprenta se bucala, se poate trece reflexie a mucoasei. senzatie de contort.
aplica un strat de la amprentarea Amprentarea
Adheseal 15 verde in campului protetic finala incepe la
zonele pasive Opotow maxilar. Se utilizeaza mandi- bula la fel ca
(fundurile de sac Adheseal verde in §i la tehnica integrala.
jugale §i regiunea fundurile de sac Portamprenta pe care
sublinguala, jugale §i Adheseal s-a aplicat Adheseal
exceptand zona ro§u pe restul su- ro§u §i verde este

5
.

531
 Amprenta procedeele de su- perioare §i atinge varful
fonetica Herve conditionare §i degluti|ia pentru nasului cu limba,
seamana cu tehnica reoptimizare, cand in zona pentru regiunea
Devin (27). Este locul portamprentei se retromilohioidiana linguala centrala
indicate in ca- zul utilizeaza protezele. (fig. 9.27 b); (fig. 9.27 d);
protezelor vechi, la Dupa plastifiere, care - aplicarea varfului - mimarea
care mentinerea a are loc Tn aproximativ limbii pe mucoasa fluieratului sau
devenit 10 minute, se obrazului imediat sugerea mane-
nesatisfacatoare. pensuleaza Tn Tnapoia rului unei oglinzi
totalitate suprafa(a comisurilor, pentru zona
METODA EX- portamprentei pentru regiunea vestibula- ra
3N adaptate. linguala laterala labiate (fig. 9.27
Tehnica Ex-3N Portamprentele (fig. 9.27 c); e).
a fost propusa de individuate au o - Tncercarea de a
Meist, pe baza grosime de 2 - 3 mm
principiilor lui §i nu necesita
Tracksdorf. Este o modelare marginala
metoda de prealabila cu Kerr ver-
amprentare muco- de sau ro§u. Lingura
dinamica cu gura de amprenta trebuie
deschisa care adaptata, astfel Tncat
folose§te placi de sa permita jocul for-
baza speciale groase matiunilor moi de la
de 3 mm §i un periferia campului pro-
material Fig. 9.27. de
tetic; trebuie scurtate
Schema adaptarii lingurii individuate mandibulare dupa tehnica Ex-3N (32).
amprentare acele zone ate mar- Daca portamprenta se pensulele livrate de
bucoplastic EX- 3N. ginii lingurii (sau mobilizeaza la unul firma producatoare se
acopera Tntreaga
Acesta se prepara protezei) care din teste, scurtarea suprafafa a lingurii
prin Tncalzirea cutiei Tmpiedica aceasta marginilor ei se va §i/sau a protezei,
inclusiv 3-4 mm de pe
in care este livrat pe libertate de mi§cari. face conform schemei supra- fefele externe
Adaptarea alaturate. ale acestora.
un radiator special
Cutia de metal Tn Portamprenta
construit. Cu un flacon lingurii mandibulare
care se livreaza ma- incarcata cu material
de diluant se poate se controleaza prin terialul se incalze§te se aplica pe camp,
cinci teste: pe un radiator electric exercitandu-se o
modifica vascozitatea
special. Acesta presiune timp de
materialului. Metoda - deschiderea §i prezinta un sistem de aproxi- mativ 60
EX-3N se folose§te reglare termica, care secunde. Apoi se
Tnchiderea gurii
previne Tncepe modelarea
atat in amprentarea (fig. 9.27 a); supraincalzirea marginala, ce poate
finala (in asociere cu materialului, ce poate dura circa 10 minute.
- umezirea ro§ului Daca in cursul
avea loc cand in local
portamprenta indivi- buzei inferioare §i radiatorului se amprentarii apar su-
duals), cat §i in folose§te flacara. Cu prafete ale

532
portamprentei sau ale intr-un vas cu apa binata. limbii §i de ridicare
protezei neacoperite
rece §i se va turna 1. Amprenta spre bolta palatina.
de material, ele se
retu§eaza (scurteaza) imediat modelul. Un functionala cu Stent 2. Amprenta
§i se acopera cu un deficit major al acestei urmare§te sa extinda cu pasta ZOE este tot
nou strat de EX-3N.
Portamprenta se tehnici consta in riscul suprafaja de sprijin. o amprenta cu gura
reaplica pe camp. deformarii marginilor Portamprenta deschisa,
Pacientul este rugat
sa execute mi§carile in momentul individual^ se recomandata de autor
functionale cunoscute Indepartarii amprentei confectionea- za la Tn situafiile cand
cu buzele §i limba.
din cavitatea bucala. distanja de campul mucoasa nu tre- buie
In zonele unde
Metoda EX-3N protetic, cu excep- tia deformata.
materialul prezinta ne-
este indicata §i in ca- zonei care asigura Portamprenta
regularitati, inseamna
zuri dificile de campuri inchiderea marginala. individuala din acrilat
ca nu s-a realizat o
protetice cu atrofii §i Dupa adaptarea se confecfioneaza Tn
modelare
resorbtii intinse, cand portamprentei se contact intim cu
corespunzatoare, sau
dupa confectionarea aplica un strat uniform modelul. Dupa
materialul a fost prea
protezelor se de Stent bine ramolit adaptarea ei Tn ca-
rece. Dupa efectuarea
recomanda pe toata suprafata vitatea bucala se
corectu- rilor,
reoptimizari §i portamprentei, care aplica marginal masa
amprenta se race§te
readaptari ocluzale pe se introduce in termoplastica §i se
§i modelul se toarna
articulator. In astfel de cavitatea bucala efectueaza acelea§i
imediat.
cazuri, amprenta se urmarindu-se ca mi§cari de modelare
La maxilar se
executa sub presiune amprenta sa fie cored menfionate la am-
poate completa inchi-
ocluzala, pacientul centrata, sa se prenta functionala cu
derea marginala
putand efectua chi- ar infunde uniform §i sa Stent. Se aplica apoi
distala cu o ceara cu
cicluri masticatorii. Se inregistreze detaliile pasta ZOE Tn
ada- os de aluminiu.
recomanda in mucoasei. portamprenta, care se
Prentru controlul
prealabil In a doua faza, cen- treaza §i dupa un
amprentei superioare
despovararea se indeparteaza ex- minut medicul repeta
se recomanda
anumitor zone. cesul de Stent §i se mobilizarea obrajilor
urmatoarele teste:
incalze§te pe zone §i buzelor. Dupa priza
deschiderea §i
TEHNICA pentru modelarea completa a pastei, se
fnchiderea gurii,
PEDRO SAIZAR marginala. Medicul va reduc grosimile exa-
mi§cari de mimica,
Autorul descrie mobiliza obrajii in jos gerate §i prelungirile
sugere §i deglutitie.
trei tehnici de am- §i in afara pentru posterioare cu un cufit
Inainte de a
prentare functionala amprenta maxilara §i bine ascutit.
indeparta amprenta
cu gura deschisa §i cu in sus §i in afara pen- 3. Amprenta
din cavitatea bucala,
mi§cari de modelare tru amprenta functionala
aceasta se race§te cu
marginala executate mandibulara. Pentru combinata este
spray-ul de apa. Se
de medic: cu Stent, cu aceasta se executa §i indicata cand
va trimite in laborator
pasta ZOE §i com- mi§cari de protractfe a amprenta cu Stent nu
5
.

533
are o retentie culoare); dispozitive de denumirea SR-lvotray.
suficienta. Se Etapa a ll-a: - Tnregistrare a Pe modelele
scurteaza Tn bizou Controlul bazei relatiilor intermaxilare preliminare se vor
marginile amprentei §i mache- telor de McGrane. con- fectiona machete
se aplica pes- te toata ocluzie privind de ocluzie de tip
amprenta un strat de stabilitatea §i extin- clasic sau
pasta ZOE. derea marginilor; SISTEMUL portamprente
- Verificarea BIOFUNCTIONAL individuate cu bordura
TEHNICA montarii dintilor PRO de ocluzie scurtata.
„ALL-ORAL” frontali; TETIC - Acestea se confectio-
Aceasta tehnica - Determinarea IVOCLAR neaza din SR-lvolen,
descrisa de Hofmann §i Tnregistrarea Acest sistem o ra§ina acrilica
(49) este o metoda de defini- tiva a relatiilor este practicat de autopolimerizabila.
amprentare combi- intermaxilare cu un Buchel, Frick, Cand polimerizarea
nata (cu gura Tnchisa sistem de Tnregistrare Heinenberg (13) ra- §inii inca nu este
§i deschisa), intraorala McGrane; cercetatori ai firmei complete, pe bordurile
mucodinamica, care Etapa a lll-a: - Ivoclar. Metoda se de ocluzie se
prezinta urmatoarele Controlul machetei bazeaza pe sisteme ata§eaza
etape clinico-tehnice: cu dinti; de amprentare „Gnathometer M”, o
Etapa I:- - Amprenta bimaxilare, un piesa a sistemului SR-
Amprenta preliminara finala se executa articulator ergonomic, lvoclar necesara
(pe care Hofmann o folosind bazele complex, capabil sa determinarii relatiilor
denume§te „prefunc| machetelor ca satisfaca atat intermaxilare prin sis-
io- nala”) superioara portamprente, sub „amatorii”, cat §i teme de inregistrare
§i inferioara se presiune ocluzala §i profesioni§tii. grafica intraorala.
executa utilizand realizand mi§cari Amprenta Bordurile cu
portamprente functionale de preliminara se obfine sistemul de
Speciale „Si-Plast” modelare marginala; cu portamprente inregistrare trebuie sa
(Detax); portamprenta se amprenteaza Tntai universale speciale asigure o presiune
superioara poate fi un camp protetic, apoi bimaxilare, glisabile constanta pe
conectata la un arc celalalt; printr-o §arniera, care suprafata de sprijin a
facial, iar cea Etapa a IV-a: - prezinta un maner campului protetic §i sa
inferioara la un §ablon Inserarea protezelor anterior, median, existe un contact
palatinal, care permite finite in cavitatea astfel conformat Tncat ocluzal uniform. Inain-
determinarea bucala. sa nu stanjeneasca te §i dupa
povizorie a relatiilor Aceasta tehnica orbicu- larul buzelor. amprentarea finala
intermaxilare; necesita trusa AllOral Lingurile sunt propriu-zisa se
- Alegerea (Dentax), care realizate din RA realizeaza
dinfilor artificiali (tip, confine: portamprente sterilizabile prin determinarea relatiilor
forma, dimensiune, Si-Plast, arc facial §i autoclavare §i poarta

534
intermaxilare: DVO Verificarea §i marginile sunt amprentare cu gura
relativa, verificata an- adaptarea rotunjite §i groase (~ in-
tropometric, RC prin portamprentel 2 mm) §i nu ating
inscrierea arcului gotic or individuate fundul de sac
§i ulterior fixarea Portamprentele vestibular;
stiletului inscriptor. individuate se reali- - marginile sa
Amprenta finala zeaza in laboratorul se opreasca de-a lun-
se realizeaza cu gura de tehnica dentara gul conturului
inchisa, cu un material prin procedee §i din insemnat cu creionul
siliconic SR- Ivoseal. materiale diferite. Re- chimic pe model, care
tentia §i stabilitatea corespunde zonei de
Initial se va realiza
amprentei finale mu- coasa pasiv
Tnchiderea marginala
depin- de in mare mobila;
cu materialul cu
masura §i de calitatea - la mandibula,
consistenta crescuta,
§i adaptarea in zona centrala lin-
iar ulterior
portamprentei guala, portamprenta
amprentarea suprafe-
individuate, procedeu va avea o grosime de
tei de sprijin cu
pe care-l vom descrie 3 mm, care va scadea
acela§i material, de
separat la maxilar §i inspre canini p£na la
consistenta fluida.
mandibula. 1,5 mm;
Dupa
Prima etapa - manerul situat
obtinerea amprentei
consta in verificarea pe linia mediana sa
finale a fiecarui
corectitudinii de corespunda
maxilar, verificata in
realizare a gabaritului §i pozitiei
condole unor relatii
portamprentei in celor doi incisivi
intermaxilare
laborator. centrali (10 mm
prestabilite, se injec-
Medicul va inaltime §i 10 - 18 mm
teaza in vestibul gips
urmari pe model: latime), pentru a lasa
fluid, care reflueaza
-cuprinderea libertate de milcare
printre buzele
intregii zone de sprijin partilor moi intocmai
pacientului, conturand
§i adaptarea intima la ca §i in cavitatea
orbi- cularul buzelor §i
aceasta (fac exceptie bucala (fig. 9.28);
fanta labiala (in timpul zonele retentive, cele - butonii de
acestei proceduri, care vor fi despova- presiune (aplicati pe
cele doua amprente rate, cand lingura se portamprenta
so- lidarizate se situeaza la distant de mandibulara in zona
gasesc pe campurile acestea); cea mai decliva) nu
protetice, pacientul - daca frenurile vor depa§i latimea
av^nd gura inchisa). §i bridele sunt ocolite; crestei, iar pentru
- daca tehnicile de
5
.

535
chisa bordurile de ocluzie se vor realiza asemanator cu cele de la machete.

Fig. 9.28. Pozifionarea manerului portamprentei individuate: a - verticals la creste cu resorbtje medie; b -
inclinatS spre vestibular, la creste cu resorbfie accentuate (77).
Verificarea §i adaptarea intraorala a viitoarei proteze are impact asupra fizionomiei
portamprentelor individuale §i a inchiderii marginale. Se verifica grosimea
Verificarea intraorala a portamprentei atat Tn zonele vestibulare centrale, cat §i Tn
presupune parcurgerea catorva timpi, dupa cum cele laterale. Un camp cu atrofie accentuata a
urmeaza: crestelor necesita margini mai groase.
A. Verificarea sprijinului, stabilitatii §i D. Verificarea accesoriilor (anexe- lor)
adeziunii consta Tn examinarea cuprin- derii portamprentei
de catre portamprenta a intregii zone de sprijin Se apreciaza corectitudinea realizarii
a campului protetic. Exercitarea de presiuni acestor elemente §i adaptarea lor la parti-
asupra lingurii trebuie sa fie ne- dureroasa. De cularitatile cazului clinic. Daca butonii sunt prea
asemenea, se va urmari da- ca portamprenta lafi §i interfera cu jocul musculaturii obrazului,
basculeaza prin aplicarea de presiuni se va reduce din grosimea lor. Un maner corect
alternative stanga-dreapta. Urmeaza verificarea modelat trebuie sa ia contact cu relieful convex
adeziunii prin aplicarea portamprentei pe camp, al buzelor.
urmata de tractiuni verticale exercitate pe E. Realizarea inchiderii marginale
maner. Verificarea adeziunii se poate face insa interne (a succiunii)
§i dupa realiza- rea inchiderii marginale interne. Realizarea Tnchiderii marginale trebuie
B. Verificarea lungimii portamprentei Tnceputa Tn faza de verificare a lingurii. Pe
individuale se executa Tn func|ie de tehnica de langa succiune, Tnchiderea marginala interna
amprentare. In tehnicile muco- dinamice (cu va diminua „fuga lichidelor” spre exterior,
gura deschisa), portamprenta va ajunge pana evitand astfel deformarea mucoasei ce poate
Tn dreptul mucoasei pasiv mobile; dimpotriva, apare Tn cursul exercitarii pre- siunilor asupra
Tn tehnicile cu gura Tn- chisa, marginile portamprentei. Orificiile de despovarare, din
portamprentei vor fi situate la 1,5-2 mm sub baza portamprentei se realizeazS doar dupS
limita mucoasei pasiv mobile. verificarea Tnchiderii marginale.
C. Verificarea grosimii portamprentei Zonele cheie de Tnchidere marginala
este importanta deoarece grosimea marginilor diferS la maxilar (zona palatinalS posterioa- rS)
fata de mandibulS (zona lingualS cen- trala,
tuberculul piriform, zona vestibularS labials).
Vom descrie Tn continuare separat
pentru mandibula §i maxilar adaptarea
portamprentelor individuate §i modelarea
marginala.

Adaptarea portamprentei individuate la

mandibula Fig. 9.29 .Testarea portamprentei in cavitatea buca- IS.
Zonele unde portamprenta individuals Zonele supraextinse se vor reduce cu ajutorul unei
mandibularS necesitS adaptSri sunt: freze de acrilat (45).

Incizura maseterina reflects contrac- tia

Zonele retromilohioidiene §i milo-
mu§chiului maseter. De obicei, ea for- meazS
hioidiene. Pacientul va executa o protruzie
un unghi de 45°cu zona vestibularS laterals.
maxims a limbii Tn timp ce clinicianul men- tine
Forma va fi u§or concavS §i rotun- jitS §i va
lingura pe camp. Se adapteazS zona
permite jocul mu§chiului masester la acest
retromilohioidianS panS cand fortele de
nivel.
dislocare par sS fie ceva mai slabe Tn aceastS
Zona distala. portamprenta va aco- peri
zonS decat Tn regiunea milo- hioidianS. Se
jumState pans la douS treimi anterioa- re, pe
plaseazS degetele arStStoare Tn aceste regiuni
cat posibil porfiunea fixS din suprafa- |a
pentru a simti tensiunea plan§eului bucal.
tuberculului piriform.
Tn zona retromilohioidianS, proteza va fi
Zona vestibulara laterals. Marginea
subtire §i conturatS astfel Tncat sS permits
portamprentei va fi paralelS cu creasta al-
mi§carea liberS a limbii. Pacientul va fi instruit
veolarS rezidualS la distanfS de 2 - 3 mm de
sS mi§te limba Tn vestibulul opus, ca §i cand ar
linia oblicS externS. Testarea raporturi- lor se
TndepSrta resturile alimentare de la acest nivel.
face digital, palpand simultan marginea
Este o mi§care pe care protezatul total o
portamprentei §i linia oblicS externS (fig. 9.29).
executS zilnic Tn timpul mesei.
DacS lingura este supraextinsS trebu- ie
Suprafata externS a portamprentei va
scurtatS cu ajutorul unei freze de acrilat. Se
creeazS astfel spa|iu §i pentru jocul liber al
frenului bucal.
Zona vestibulara labiala. Marginea
portamprentei va fi adaptatS astfel incat sS nu
existe interferente musculare sau mucozale. Ea
va fi plasatS la o distanJS de 2 mm de fundul
de sac cand buza este u§or rSsfrantS. Se
creeazS incizura pentru frenul buzei la o
manipulare manuals Tn directie functionals.
 fi concava Tn ambele regiuni, pentru a marginile sa fie cu circa 2mm mai scur- te, in
per- mite limbii in repaus sa stabilizeze port- raport cu fundul de sac. Bizotarea marginii va
amprenta in timpul amprentarii.
Scurtarea marginii linguale poate fi permite aplicarea ruloului de material

necesara dupa aplicarea masei termoplastice in termoplastic incSIzit. Adaptarea se va face pe

cursul modelarii marginale. Extinde- rea prea zone.

mare a portamprentei in aceste zone devine Zona de inchidere marginala dis- tala.

evidenta prin vizualizarea marginilor prin masa Portamprenta individuals se va extinde pana la

termoplastica. „zona vibratorie”, linia imaginarS care indicS

Zona linguala centrala. Pacientul es- te inceputul zonei mobile palatului moale.

invitat sa aplice u§or varfiil limbii pe ma- nerul Marcarea se va face cu un creion special in

portamprentei, care reprezinta pozi|ia marginilor momentul pronuntSrii fonemei „Ah” (fig. 9.30).

incizale ale din|ilor frontali. Se continuS linia in §anturile pterigo-

Se adapteaza portamprenta pana cand maxilare de fiecare parte.

marginea ei se va gasi la 1 mm de plan§eu in Zona retrozigomatica. Marginea

condole in care limba este menfinuta in pozijia portamprentei va avea grosimea cea mai mare,
descrisa anterior. in functie de gabaritul pungii Eisenring,
Frenul lingual se vizualizeaza cu oglinda deoarece masa termoplastica trebuie sa fie
bucala cand pacientul executa protracjia limbii modelatS nu numai in inSItime, ci §i in IStime.
§i face mi§cari de lateralitate. Portamprenta va La confectionarea portamprentei individuale
fi adaptata la aceste mi§cari functionale ale adesea se omite acest aspect.
limbii. Multe portamprente individuale maxi- lare
sunt confectionate cu margini subtiri, care nu
Adaptarea portamprentei individuate la vor putea mentine §i sustine mate- rialul de
maxilar amprentare marginala.
In tehnicile mucodinamice, portam Profunzimea fundului de sac se
prenta individuals este astfel adaptata incat apreciaza palpator cu varful indexului, cu gura

Fig. 9.30. a - atunci cand se insera portamprenta, linia Ah marcata in cavitatea bucala se va imprima pe
suprafata interna a portamprenteii indicandu-se cat trebuie sa o scurtam; b - marginea posterioarS a
portamprentei se reduce pana la aproximativ 2 mm distal de linia vibratorie (45).
inchisa, procesul coronoid fiind situat posterior. elaborare a protezelor totale nu pot fi transpuse
Marginea lingurii va fi cu 1 - 2 mm mai scurta in realitate fara o inchidere marginala corecta,
decat fundul de sac. bazata pe cuno§tintele de anatomie functionala
Zona procesului coronoid. Adaptarea a zonei periferice.
portamprentei se va face astfel incat sa ofere Pentru realizarea inchiderii marginale se
suficient spa|iu procesului coronoid cand folosesc diverse materiale §i tehnici. Cele mai
mandibula executa mi§cari de lateralitate. folosite materiale sunt: mase termoplastice;
Zona vestibulara laterals. Marginea polimeri acrilici; elastomeri de sinteza; ceruri.
portamprentei va fi mai subtire decat in zona
retrozigomatica §i va fi scurtata cu 2 - 3 mm in • Masele termoplastice
raport cu fundul de sac. Vizualiza- rea marginii Masele termoplastice de amprentare au
portamprentei in aceasta zona se face prin fost introduse in practica stomatologies de fratii
indepartarea obrazului. Green (1910). Folosirea lor a fost recomandata
Zona vestibulara labiala. Marginile de proteticieni, printre care Boucher (6),
portamprentei vor fi mai subjiri decat cele din Schreinemakers (119), Hayakawa (46) etc.
zonele precedente, fara a fi insa ascuti- te. Batoanele de masa termoplastica sunt
Marginea va fi rotunjita, avand o grosi- me avantajoase deoarece se ramolesc cu u$u-
medie de 2 mm. rinta §i devin dure la temperatura camerei sau a
Prin deflectarea buzei se vizualizeaza cavitafii bucale. Astfel, modelarea marginilor
raportul marginilor portamprentei cu fundul de periferiei se poate face pe etape, fara a produce
sac. Prin palparea externa a buzei se apreciaza distorsionarea zonelor mode- late in prealabil.
daca lungimea §i grosimea nu sunt exagerate. Aceasta proprietate repre- zinta un avantaj §i in
Marginile groase afecteaza aspectul estetic, timpul amprentarii finale, cofrarii §i turnarii
prin proeminarea tesuturi- lor moi. modelului.
Se creeaza incizura care permite mobi- Timpul de lucru §i consistenta pot fi
litatea frenului labial la manipulari manuale. variate folosind diverse tipuri de materiale.
Corecturile §i adaugirile se fac cu u§urinta.
Modelarea marginala Batoanele termoplastice ale firmei Kerr
Modelarea marginala consta in contu- (SUA) se prezinta, tn functie de temperatura de
rarea zonelor periferice ale unei portamprente ramolire, in mai multe culori. Batonul ma- ro are
cu material de amprenta, prin manevre cea mai mare temperatura de lucru (55,5 - 56,1
functionale sau manuale ale |esu- turilor °C), este mai rigid la temperature camerei §i
adiacente marginilor, pentru a reproduce este indicat pentru prelungirea marginilor lingurii
conturul §i forma vestibulului care delimiteaza individuate. Batonul verde are cea mai scSzutS
creasta alveolara reziduala. temperature de lucru (50 - 51,5 C), se scurge
Modelarea marginala a portamprentei u§or §i se manipu- leaza cu u§urin|S. Este cel
individual este un pas important in am- mai folosit §i agreat dintre batoanele
prentare. De§i este adesea considerate o termoplastice de modelare marginala.
manopera care dureaza prea mult timp §i care Hayakawa, de exem- plu, prefers batonul maro
poate fi omisa, nici unul din concepte- le de (33).
 • Polimerii acrilici sunt relativ costisitoare.
DacS portamprenta individuals este Adaptarea portamprentei trebuie sS se
confectionatS din acrilat, materialul preferat efectuzez cu grijS, pentru a nu se produce
pentru adaptarea ei este polimetacrilatul de distorsionSri ale tesuturilor periferice.
metil (ex. Duralay). In cadrul edentatfei to- tale
prezintS un interes mai mare reunite acrilice cu • Materialele bucoplastice
vascozitate lent progresivS. Acestea se prezinta Aceste materiale incSIzite la 37 - 40 °C
sub forma unui sistem bicomponent, pulbere §i devin o pasts omogenS, care se poate pensula
lichid, in care pul- berea este un copolimer al pe partea mucozalS a marginilor portamprentei.
metacrilatului de metil cu metacrilat de etil §i Nu se recomandS incSIzirea lor panS la punctul
particule cu greutate moleculara ridicata, iar de topire, care este in- tre 50 - 60 °C.
lichidul este un ester de acid carboxilic, cu un Modelarea marginals se poate realiza pe
plas- tifiant §i alcool etilic. Acest material are regiuni, similar modelSrii cu mase ter-
proprietatea de a rSmane mult timp (72 de ore) moplastice. Posibilitatea reaplicarii am- prentei
in stare plastics, in final constistenta fiind pe camp ori de cate ori este nevoie permite
remitentS, avand un grad de elasticita- te care realizarea tuturor dezideratelor functionale.
dureazS 2-3 sSptSmani. Portamprenta individuals trebuie sa fie
rigidS §i cat mai corect adaptatS marginal,
• Elastomerii de sinteza deoarece cerurile nu se mentin in gro- simi mai
Elastomerii de sinteza se livreazS la mari de 2 mm.
vascozitati diferite, scSzute (fluide), medii §i Inainte de a fi TndepSrtatS din cavita- tea
mari. bucalS, amprenta trebuie sS fie bine rScitS,
Elastomerii cu vascozitate mare pot fi deoarece contactul cu buzele sau obrajii poate
folositi pentru realizarea modelSrii marginale, sS determine deformarea ei.
deoarece consistenta lor le permite rula- rea §i Unele ceruri bucoplastice (Adheseal,
adaptarea la marginea portam- prentei. Adaptol-Jelenko) prezinta temperaturi dife- rite
Amprenta finals se executS cu elas- de ramolire, u§urand astfel pensularea unui
tomerul cu vascozitate mica, de consistenta strat nou, fara a-l deforma pe cel preexistent.
fluida.
Smith §i Toolson (125) au descris o Tehnica modelarii marginale cu
tehnicS de modelare marginala simultanS cu Kerr verde sail ro§u
gume polieterice pe toata periferia Se incepe cu incalzirea batonului de Kerr
portamprentei. deasupra flacarii unui bee Bunsen. Apoi acesta
Materialul, dupS prizS, poate fi corec- tat se ruleaza intre degete §i cand apare un luciu,
cu ajutorul unui cu|it sau al frezei. Este posibilS se indeparteaza din dreptul flacarii timp de 30
§i corectarea cu ajutorul cerii sau al maselor de secunde, pentru a transfera caldura din
termoplastice. exterior spre interior.
Folosirea acestor materiale impune o Manevra se repeta pana cand batonul se
anumitS dexteritate, pentru a evita margini- le indoaie. Kerr-ul se aplica pe marginea uscata a
supraextinse. In plus, materialele polieterice
portamprentei individuale §i se modeleaza cu va asigura acoperirea tubercu- lului piriform
un deget umed. Apoi marginea portamprentei pana in zona mobila, care se gase§te distal. Se
pe care s-a aplicat Kerr- ul se incalze§te §i se asigura astfel sprijin maxim §i o inchidere
tempereaza in apa caldufa. marginala (fig. 9.31).
Ordinea conformarii marginilor difera de Se aplica masa termoplastica ramoli- ta in
la o §coala la alta. Esenfial este ca ma- sa zona incizurii maseterine, pe o singu- ra parte §i
termoplastica sa inregistreze fidel spa{ii- le §i se introduce portamprenta in cavitatea bucala.
formatiunile anatomice de la periferia campului Se menfine cu o mana, in timp ce cu cealalta se
protetic. In acela§i timp se obfine o u§oara trage obrazul in sus §i excesul de Kerr se
compresiune, pentru a perfecta efectul de aduna pe fafa externa a portamprentei. Astfel
„ventil intern”, componenta a inchiderii se manipuleaza fesutul adipos jugal, care se va
marginale. sprijini pe suprafafa externa a marginii protezei.
La inchiderea for^ata a gurii impotriva
Modelarea marginala la mandibula unei rezistenfe opuse de degetele clinicia- nului
1. Zonele distala §i maseterina. Du- pa §i manerul portamprentei, mu§chiul maseter se
aplicarea batonului de Kerr ramolit pe contracts §i impinge buccinato- rul medial spre
portamprenta in aceste zone, aceasta este fesuturile moi §i masa termoplastica ramolita.
menfinuta cu degetele de catre medic pe Astfel se asigura inchiderea marginala §i
campul protetic. Pacientul va efectua o mi§care stabilizarea protezei.
de deschide larga a gurii urmata de mi^carea Daca marginea portamprentei (res- pectiv
de inchidere for|ata. a viitoarei proteze) este subextinsa in aceasta
zona, va apare un spafiu intre aceasta §i
fasciculul inferior al buccinatoru- lui, rezultand
acumularea de mancare in punga lui Fish.

2. Zona vestibulara laterals §i a

frenului bucal. Modelarea marginala se face
prin masarea obrazului cu o u§oara presiune
manuals, antero-posterioara.
Prin mi§carile de masaj fibrele bucci-
natorului §i fesuturile jugale sunt orientate astfel
Fig. 9.31. Materialul termoplastic (batonul de Kerr) in directia lor functionala.
trebuie aplicat continuu pe tuberculul pirirform pana in
Vizual se verifies daca relieful obrazului
zona vestibulara distala. Va trebui sd se extinda
nu este modificat §i daca fesuturile se sprijina
putin peste Unia oblica externd, neregularitd(iie
modelandu-se cu degetele (45). neforfat pe suprafafa externa a portamprentei
individual.
Deschiderea larga activeaza mu§chii
Digital se verifies raporturile dintre
rafeului pterigo-mandibular, care se va Tn-
marginea portamprentei §i creasta oblica
tinde, imprimandu-se in masa termoplastica §i
externa. Aceasta din urma nu va fi departs, cu
delimitand zona distala a amprentei. Modelarea
excepfia cazurilor de atrofii accentuate ale Se reincalze§te masa termoplastica §i
crestelor reziduale, cand marginea vestibulara a pacientul va atinge cu limba obrazul din dreapta
protezei poate acoperi fasciculele musculare §i din stanga. Aceste mi§cari pre- supun
din buccinator, care se insera pe linia oblica contracfia mu§chilor constrictor superior al
externa. faringelui §i palatoglos, iar tesuturile
Jocul frenului bucal se imprima prin supradiacente se imprima in masa ter-
ridicarea acestuia §i traefiunea antero- moplastica ramolita.
posterioara a obrazului. In masa termoplastica Mi§carile limbii modeleaza Kerr-ul de pe
Tncalzita se imprima incizura nece- sara. In marginile portamprentei. Viitoarea pro- teza nu
acela§i timp, se menfine inchide- rea marginala. se va mobiliza la mi§carile functionale ale limbii.

3. Zona vestibulara centrala §i a 5. Zona milohioidiana. Daca marginea

frenului labial. Portamprenta se menfine cu o protezei este scurta la nivelul crestei
mana in cavitatea bucala a pacientu- lui, iar cu milohioidiene, ea va presa pe aceasta mu- chie
al
cealalta se maseaza buza de la un colt gurii la osoasa §i va genera durere (fig. 9.32).
celalalt. Astfel, va fi mobi- lizat mu§chiul Se aplica o cantitate de masa termo-
orbicular al buzei, precum §i mu§chii asociati ai
mimicii.

Marginea §i versantul portamprentei

peste care s-a aplicat masa termoplastica va
atinge mucoasa fundului de sac vestibular §i va
avea suficienta grosime pentru a restaura
pozifia estetica a buzei inferioare.
Pacientul poate fi instruit sa rasfranga
buza inferioara sau sa o umecteze cu lim- ba. In
acest fel se activeaza mu§chiul mentonier §i
mu§chii buzei inferioare.
Pentru frenul buzei inferioare imprimarea
se face prin ridicarea buzei §i masarea ei de la
un capat la altul. Se asigura astfel o libertate de
mi§care frenului §i mentinerea contactului
functional al margi- nilor portamprentei cu
tesuturile adiacente.

4. Zona retromilohioidiana. In
aceasta zona, masa termoplastica ramolita se
aplica bilateral. Cu portamprenta poziti- onata in
gura §i menfinuta bilateral, pacientul este invitat
sa atinga cu varful limbii manerul portamprentei.
 plastica (Kerr) ramolita pe marginea ridicarea plan§eului bucal.
portamprentei. Portamprenta se mentine in Gradul de deplasare a plan§eului poate fi
pozijie cu ambele maini. Pacientul va pozi- mai mare in cursul mi§carilor limbii decat in
tiona varful limbii in vestibulul bucal superior §i
timpul deglutitiei. Deglutitia va permite ca
inferior, de ambele parti.
Kerr-ul se reincalze§te bilateral §i pa- proteza sa se extinda in profun- zimea
cientul va face deglutitie de doua-trei ori in plan§eului, in vederea realizarii in- chiderii
succesiune rapida. Mi§carile limbii, prin contract marginale. De aceea ea trebuie executata
muschiului milohioidian, atrag repetitiv.

Fig. 9.32. a-o linie milohioidiana ascu(ita necesita despovararea zonei; b - modelarea marginaid in zona
milohioidiana va depa§icu4-5 mm creasta milohioidiana, in acordcu functfonalitatea mu§chiului (45).
Aripioara milohioidiana va fi conturata Daca marginea portamprentei individuals
astfel incat sa treaca sub limba, inferior §i este prea scurta in zona milohioidiana, iar
medial de creasta milohioidiana. Limba va lungimea materialului termo- plastic este
imbunatati stabilitatea protezei daca se sprijina crescuta, Kerr-ul va deveni prea subtire datorita
pe aripa §i marginea ei. presiunii exercitate de limba (fig. 9.34 a). O
margine subtire se va ingro§a prin adaugarea
unui nou strat de Kerr (fig. 9.34 b). Tn caz
contrar pot apare distorsiuni in timpul
indepartarii portamprentei.
Extinderea marginilor protezei sub li- nia
milohioidiana ajuta la tmbunatafirea reten|iei §i
stabilitafii acesteia, respectiv posibila in unele
situa^ii clinice. Nu totf pa- cien|ii tolereaza insa
aceasta extindere in zona milohioidiana,
Fig. 9.33. Daca mu§chiul milohioidian se deplasea- zd
antero-inferior, chiar dacd se contracts maxim, va facandu-ne uneori sa renuntam la aceste
permite extensia marginilor protezei peste creasta extensii, chiar in situatii clinice functionale care
milohioidiana (45). le permit.
 6. Zona sublinguala §i frenul lingual umecta buzele. Aceste mi§cari functionale au
Portamprenta realizata din masa ter- menirea sa produca o u§oa- ra contractie a
moplastica aplicata in exces, in zona sub- mu§chiului genioglos, care impinge tesuturile
linguala, §i Tncalzita se introduce in cavita- tea supradiacente. Prelungi- rea din zona linguala
bucala cu fermitate. Medicul va impinge se va reduce treptat pana cand se ob|ine nivelul
materialul cu degetele, iar pacientul va atinge cel mai favora- bil, atat pentru inchiderea
manerul portamprentei cu varful lim- bii §i va marginala, cat §i pentru mi§carile limbii.

Fig. 9.34. a - verificarea marginii In regiunea milohiodiana; daca marginea portamprentei este prea scurta, Kerr-ul
se va subiia datorita presiunilor exercitate de limba, fiind necesar sa se adauge un nou strat de Kerr; b - aplicarea
batonului de Kerr ramolit fn zona sublinguala; daca se executa mi§cdri exagerate ale limbii, marginile vor fi
subextinse (45).
In aceasta zona, prelungirea poate fi inchiderea marginala in zona sublinguala
unori scurta, cu compromiterea inchiderii este hotaratoare pentru mentinerea intregii
marginale in repaus datorita acestor mi§cari proteze. Pozitia limbii are importanta pentru
functionale. In principiu, trebuie asigurat un conformarea anatomica a acestei regiuni.
contact maxim cu tesuturile moi fara sa pre- Un rol deosebit in mentinere il are §i
judiciem mi§carile limbii §i confortul pacien- pozitia tesutului adipos de la nivelul obraji- lor §i
tului. In acela§i timp, trebuie avut in vedere ca inchiderea marginala ce o realizeaza pe
orice scurtare exagerata poate compromite suprafata externa a protezei, in zona
inchiderea marginala §i retentia. maseterina.
Retentia portamprentei se verifica prin
mobilizarea limbii in toate directive, in limite
functionale, §i prin solicitarea mane- rului.
Daca lingura nu este retentiva, se verifica
zonele respective §i se completeaza modelarea
marginala.
Marginea portamprentei trebuie extin- sa
peste apofizele genii, in timpul modelarii
marginale trebuie inregistrata contractia
genioglosului §i deplasarea frenului lingual.
 Fig. 9.35. a - daca marginea portamprenteii este scurtS pentru a ocoli glanda sublinguala, va apare un spa- (iu
intre marginea acesteia §i mucoasa in timp ce mu§chiul milohioidian este in repaus, iar inchiderea marginala se
va pierde; b - glanda sublinguala are rol de perna de spijin, nu ridica proteza, nici nu determina tra- umatizarea
mucoasei de catre proteza (45).

Dupa finalizarea modelarii marginale, termoplastice §i aplicarea ei pe marginea

portamprenta individual^ mandibulara tre- buie portamprentei, se introduce portamprenta Tn
sa prezinte margini netede §i rotunjite (fig. apa calda, la temperatura de ramolire a masei
9.36). Depresiunile pentru frenuri tre- buie sa fie termoplastice. Este o faza care se repeta dupa
bine evidenfiate. Daca modelarea marginala fiecare Tncalzire cu flacara, pentru a evita
este corect realizata, va apa- rea o zona in care traumatizarea termica a mucoasei.
se poate observa schimbarea de directie Tn Portamprenta se introduce Tn cavita-
marginea din materialul termoplastic Tntre zona tea bucala (gura fiind semi-Tnchisa), pentru ca
milohiodiana §i zona sublinguala. Prezenja materialul de amprenta sa poata pa- trunde Tn
acesteia este un indicator al calita|ii modelarii spatiul potential fara a fi impiedi- cat de
marginale din zonele linguale. procesele coronoide.
Deoarece Tn aceasta zona adeseori
marginile bazei protezei sunt scurte, medi- cul
va Tmpinge cu indexul masa de am- prentare in
fundul de sac Tnainte de mane- vrele de
modelare marginala. Extinderea functionala Tn
aceasta zona are importanta deosebita pentru
retenfia protezei.
Ca prima manevra de modelare mar-
ginala, pacientul va deschide cavitatea bucala
la maximum, apoi clinicianul va trac|i- ona
Fig. 9.36. Aspectul unei portamprente individuale
mandibulare dupa finalizarea modeldrii marginale obrazul antero-posterior.
(45).
Modelarea marginala la maxilar
1. Zona retrozigomatica §i a proce-
sului coronoid. Dupa ramolirea masei
 mi§carea de protruzie a mandibulei pentru a
amprenta rafeul pterigomandibular §i marginea
anterioara a ramului ascendent.
Se localizeaza §i se marcheaza „zona
vibratorie”, invitand pacientul sa pronunte „Ah”.
Apoi se adauga materialul termoplastic incalzit,
se tempereaza in apa calda §i se introduce
Fig. 9.37. Daca modelarea marginala in zona
retrozigomatica este inadecvata, proteza va pierde portamprenta in cavitatea bucala, mobilizand
inchiderea marginala deoarece va intra aer sub baza ei zona vibratorie (prin pro- nuntarea fonemei „Ah”
atunci cand pacientul deschide gura larg (ras, cascat). sau prin manevra Valsalva).
Prin mi§carea de lateralitate a mandi- In caz de prognostic favorabil, condi-
bulei, cu gura intredeschisa, se Tnregis- treaza tionat de pozitia palatului moale, portamprenta
activitatea proceselor coronoide §i se va avea mentinere §i stabilitate buna.
modeleaza grosimea aripii vestibulare a Mentinerea poate fi imbunatatita prin adaosul
portamprentei (fig. 9.37). unui nou strat de masa termoplastica in zona de
inchidere marginala posterioara.
2. Zona vestibulara laterals §i a
frenului bucal. Dupa inserjia portamprentei Dupa modelarea marginala, portamprenta
individuale in cavitatea bucala se maseaza individuals maxilara trebuie sa prezinte margini
manual obrazul in directie antero- posterioara netede §i rotunjite (fig. 9.38 b). Daca
cu u§oare presiuni digitale exercitate pe Kerr-ul portamprenta nu prezinta mentinere
ramolit. corespunzatoare, nu se va trece la amprentarea
Se incalze§te masa termoplastica in zona finala.
frenului bucal pe o parte. Se mobili- zeaza
obrazul initial in jos, apoi in directie antero-
posterioara. Se repeta manevra de partea
opusa. Daca materialul termoplastic este corect
modelat in contact cu tesuturi- le, va avea o
suprafata mata.

3. Zona labiala §i a frenului labial.

Modelarea marginala se realizeaza prin
masarea buzei §i exercitarea concomitenta de
presiuni digitale pentru a controla grosimea
marginilor. Se ridica buza superioara §i se
mobilizeaza frenul in directie verticals modeland
materialul ramolit (fig. 9.38 a).

4. Zona palatinala posterioara. Pa-

cientul va deschide larg gura §i va face
 Fig. 9.38 a- aspectul modelSrii marginale In zona frenului; b - lingura individuals maxilara dupa
finalizarea modelarii marginale (45).

Tehnica modelarii marginale cu portamprentei individuate se face cu ajutorul

XANTOPREN function unui adeziv special pentru sili- coni.
Pentru a depa§i dificultatea de a realiza Pentru modelarea marginala se
modelarea marginala cu elasto- meri care au efectueaza unele manevre comandate de
timp scurt de polimerizare s- au creat materiale medic §i altele executate de acesta.
cu vascozitate mare §i interval de priza Portamprenta individuala se confec-
prelungit. Un astfel de material este Xantopren tioneaza astfel incat sa fie in contact intim cu
function. suprafafa mucozala a campului prote- tic.
XANTOPREN FUNCTION (Bayer Dental, Marginile trebuie adaptate astfel incat sa
Leverkusen) este un produs siliconic pentru mentina materialul folosit in amprenta- re, dar
modelarea marginala functionala. Faza de sa nu impiedice mi§carile functionale de la
plasticitate in cavita- tea bucala depinde de tipul periferia campului protetic (fig. 9.39).
activatorului §i proporfiile de dozare. Consistenta, plasticitatea §i timpul de lucru
Uzual se folose§te activatorul Optosil relativ lung permit modelarea marginala intr-un
Xantopren cand modelarea marginala func- singur timp.
tionala se face cu gura deschisa. Timpul de
priza este de 5 minute §i jumatate, din care
4 minute in cavitatea bucala.

Retentia materialului la nivelul mar- ginii

 Fig. 9.39. Modelarea marginala cu Xantopren Function §i amprenta finala cu silicon la maxilar: a - modelul
preliminar; b -portamprenta individuals intim adaptata din ra§ina acrilica; c - aplicarea ruloului de material siliconic
(Xantopren Function) la nivelul marginilor portamprentei; d - dupa finalizarea polimerizarii materialu- lui de
modelare marginaid se aplicd materialul fluid la nivelul suprafe(ei mucozale a bazei; e - amprenta finala cu silicon
(71).

Avantajele sunt evidente: reducerea u§or vascos, de aceea mi§carile de modelare

timpului clinic, disconfort redus pentru pa- cient, marginala trebuie executate cu blandeje, dar cu
§i efort redus din partea medicului. fermitate.
Inainte de folosire, tubul de Adaptol este
Tehnica modelarii marginale cu ce- ruri mentinut in baie de apa incalzita timp de 10
bucoplastice minute pentru a obfine o ramolire uniforma.
In ultimul timp au aparut materiale Adaptarea prealabila a portamprentei
bucoplastice pentru realizarea inchiderii individuate se face in maniera obi§nuita. Daca
marginale care se aplica Tntr-o fa§ie unica la portamprenta are marginile prea lungi se
periferia portamprentei §i se modeleaza in scurteaza cu o freza de acrilat, daca este prea
cavitatea bucala prin mi§cari functionale. scurta se adauga masa termoplastica.
Un astfel de material pentru modelare Modelarea marginala se poate face de
marginala simultana pe toata suprafa|a catre medic sau de catre pacient cu mi§cari
portamprentei, a fost prezentat de Knap (1979). comandate de medic. Unii autori considera ca
Este produsul Adaptol al firmei J.F.Jelenko et mi§carile de modelare executate de medic sunt
Co. mai eficiente. Pacientul trebuie solicitat sa
Ceara pentru inchidere marginala Adaptol execute mi§cari functionate pentru modelarea
este fabricate sub doua forme: bastona§e §i marginii portamprentei §i pentru degajarea
tuburi. Manipularea se face diferit, in functie de zonei din dreptul frenului lingual.
forma de prezentare. Ceara din tuburi este de Modelarea marginala cu material
culoare galben deschis §i se ramole$te la bucoplastic Ex-3N a fost descrisa in cadrul
temperatura de 46,1 °C. Aplicarea uniforma pe tehnicilor de autor.
marginea portamprentei individuate se face cu Verificarea portamprentei individuate
u§u- rinta. dupa modelarea marginala
Controlul temperaturii este critic. Daca Dupa adaptarea §i modelarea marginala
temperatura depa§e§te doar cu cateva grade se trece la verificarea portamprentei indiviuale,
temperatura optima, ceara devine prea moale, la maxilar §i la mandibula.
dificil de manevrat. Adaptolul este un material
 Verificarea portamprentei individuate verifica zona de depresiu- ne a
maxilare maseterului. La acest nivel se va reduce
1. Cu portamprenta corect pozi(ionata Tn lingura pentru a asigura un spatiu de 2 - 3
cavitatea bucala, se cere pacientului sa mm pentru acjiunea mu§chiului maseter.
deschida gura larg. Daca la aceasta 2. Se verifica marginile vestibulare pentru a
mi§care portamprena se va deplasa vedea daca sunt situate la nivelul liniei
Tnseamna ca e supraextinsa Tn zona li- oblice externe. Daca marginea externa a
gamentului pterigo-mandibular. portamprentei se va ridica atunci cand
2. Cu gura deschisa, se solicita pacientului sa degetul se deplaseaza u§or de la marginea
execute mi§carea de protruzie §i inferioara Tn sus, acesta este un semn al
lateralitate. Daca la aceste mi§cari supraextinderii marginilor.
portamprenta se desprinde Tnseamna ca 3. Se solicita pacientului sa T§i plaseze limba
apare o interferenta intre grosimea Tn vestibulul bucal drept. Disloca- rea
portamprentei la nivel distal de tubero- lingurii va indica margini prea lungi
zitatea maxilara §i muchia anterioara a Tn regiunea linguala stanga (Tn treimea
ramurii ascendente mandibulare. Des- posterioara). Se repeta manevra §i de
prinderea portamprentei la mi§carea de cealalta parte.
lateralitate indica o grosime prea mare a 4. Pacientul plaseaza limba Tn palat §i la
versantului vestibular al portamprentei Tn nivelul obrajilor pentru a verifica marginile
spafiul retrozigomatic, care interfere cu la nivelul celor doua treimi ante- rioare ale
mobilitatea procesului coronoid. zonei linguale.
3. Prin inspecjia vestibulului bucal se poate 5. Se solicita pacientului sa deschida gura §i
evidenjia daca portamprenta es- te situata sa plaseze limba pe marginea buzei
la 2 - 3 mm de linia de refle- xie muco- superioare. Se verifica astfel lingura la
gingivala. nivelul insertiei frenului lingual.
4. Se tracjioneaza u§or obrazul antero- 6. Cu buza inferioara relaxata se trac(io-
posterior pentru a observa raportul lin- gurii neaza u§or buza catre Tnainte (cu in- dexul
cu inser^ia frenurilor bucale. §i cu degetul mare). Aceasta manevra
5. Prin Tndepartarea buzei superioare (trac| verifica inser|ia frenului labial
iune Tnainte), se observa raportul lingurii §i marginile la nivelul vestibulului labial.
cu frenul buzei superioare. 7. Se va trac|iona u§or obrazul anteroposterior
Marginile vestibulare labiale trebuie sa pentru a observa incizura pentru frenurile
fie situate cu 2 - 3 mm inferior de re- flexia bucale.
membranei mucozale.

Materiale folosite la amprentarea finala

Verificarea portamprentei mandibulare Din 1756, timp de un secol (pana cand
1. Cu lingura corect pozijionata se solicita Ch. Stent a realizat materialul ce Ti poarta
pacientului sa deschida larg gura. Cand numele) au tost folosite ceara de albine,
pacientul va Tnchide gura se va exercita o gutaperca §i gipsul ca materiale de amprentare
presiune u§oara Tn jos pe lingura §i se finala.
 Raspandirea materialelor termoplastice stabilitate dimensionala dupa priza.
se datoreaza firmei S.S.White §i fra^ilor Green. Se utilizeaza ca material de spalare Tn
Rupert Hall perfecfioneaza materiale- le combinatie cu alte materiale.
termoplastice pentru realizarea portam- Dezavantajele pastelor pe baza de
prentelor individuale. Ulterior au aparut ZOEsunt: timpul de priza ce depinde de
hidrocoloizii, pastele ZOE §i elastomerii de temperature §i umiditate §i nu poate fi co- rect
sinteza. controlat de un practician fare experi- en|a; nu
In amprentarea finala, de la caz la caz se absorb secre|iile din palat (iar da- ca acestea
folosesc urmatoarele materiale: sunt abundente, pot apare dis- torsiuni ale
- pastele ZOE; amprentei). Sunt greu de ma- nevrat, amprenta
- elastomerii de sinteza; se poate deforma cand se Tndeparteaza de la
- materiale cu vascozitate lent pro- nivelul retentivitajilor campului.
gresiva;
- ceruri bucoplastice. B. Elastomeri de sinteza
Exista trei categorii de materiale din
A. Pasta de zinc oxid eugenol. aceasta clasa: polisulfurile, siliconii §i polieterii.
Compozitia de baza este reprezenta- ta Siliconii se clasifica Tn funcjie de reac-
de oxid de zinc §i eugenol, la care se adauga fia chimica de polimerizare Tn siliconi cu re-
agen|i de plastifiere, material de umplutura §i actie de de condensare, respectiv de aditfe.
alii aditivi pentru a modifica anumite proprietati. Siliconii cu reacfie de condensare de
Pastele ZOE se indica: consistent chitoasa se indica la amprentarea
- Tn edentatia totala pentru finisarea preliminary sau la modelarea marginala a
amprentelor luate cu materiale ter- portamprentei individuate. Cei cu vas- cozitate
moplastice (tehnica de spalare) §i ca crescuta se indica la adaptarea lingurii
material unic Tn amprenta finala Tn individuate, cei cu vascozitate me- die la
linguri individuale bine adaptate; amprentarea finala a campurilor normale, iar cei
- Tn toate tehnicile de amprentare cu vascozitate redusa la amprentarea finala a
mucostatica; campurilor „moi” sau in amprente de spalare.
- amprente pentru rebazari ale prote- Aceste materiale reproduc cu acura- tefe
zelor totale; tesuturile dure, prezentand stabilitate
- pentru stabilizarea bazelor §abloa- nelor dimensionala timp de o ora, neafectand
Tn etapa de Tnregistrare a rela- fiilor duritatea de suprafa|a a gipsului §i fiind u§or de
intermaxilare. manevrat. Prezinta culoare, miros §i gust
Avantajele utilizarii acestor materiale placut.
sunt reprezentate de fluiditate (ce permite Un dezavantaj este reprezentat de faptul
Tnregistrarea cu acurateje a detaliilor), dis- ca portamprenta trebuie mentinuta fixa timp de
torsionare minima a fesuturilor (prin faptul ca Tn 8-12 minute pana la priza finala. Daca mixarea
momentul aplicarii unei presiuni mi- nime curg), nu este corecta, am- prenta se va distorsiona.
rapiditate Tn manipulare, u§u- rin|a Tn In cazul cand nu se pastreaza un raport
turnare/cofrare/demularea ampren- tei §i adecvat baza- catalizator, proprietatile
mecanice se pot modifica. Amprenta trebuie infectii. O alta indicate este „conditionarea”
turnata dupa cel tarziu o ora de la indepartarea campului protetic edentat total in vederea
din cavi- tatea bucala. adaptarii cu o proteza imediata sau captu§irea
Siliconii cu reac(ie de aditfe prezinta temporara a protezelor instabile §i netolerate de
acelea§i indica{ii ca §i cei cu reac^ie de paci- ent. Unii autori le indica pentru amprenta-
condensare, dar au proprietati mai avanta- rea in vederea rebazarii protezelor totale. Dintre
joase (precizie, stabilitate dimensionala). cele mai cunoscute produse amin- tim: Coe
Polisulfurile, pe langa mirosul nepla- cut, Comfort (Coe), Fitt (Kerr), ViscoGel (De Trey),
prezinta §i dezavantajul unei manipu- lari mai Hidro Cast (Kay See Dental), Ivoseal.
dificile. Ca avantaje putem enume- ra: timpul de
lucru mai indelungat, ce per- mite modelarea D. Materiale bucoplastice
marginala, stabilitatea dimensionala §i precizie Sunt livrate in tuburi sau recipiente
in redarea detaliilor. metalice, in diferite variante de duritate: foarte
Consistenfa medie §i cea fluida se uti- dure, dure, moi §i foarte moi. Denu- miri
lizeaza in edentajia totala la amprenta finala in comerciale: Dentiplast (Spofa), Adheseal ro§u
tehnica Schreinemakers. La mandibu- la se §i verde (Robert Lachner),
aplica in lingura individuate Permlastic „regula?'
§i apoi Jight bodiecf’, iar la maxilar doar Kerr Korecta Wax (Carmenyl), Ex-3N Gold
Permlastic Jight bodied'. (Meist). Cele de consisten(S foarte dura se
Polieterii s-au impus ca materiale in indicS la extinderea §i modelarea margini- lor
amprentarea finala, avand o fidelitate deo- lingurii individuale, inaintea aplicSrii ma-
sebita §i stabilitate dimensionala buna. Spre terialului ceros fluid pe toatS suprafaja lingurii.
deosebire de polisulfuri §i majoritatea siliconilor, Pentru rebazare se indica materiale dure.
polieterii sunt materiale hidrofile. Pentru corectSri minore ale lingurii individuale
Cei cu vascozitate medie se folosesc §i pentru cSptu§iri in vederea stabilizSrii
pentru corectari marginate ate lingurii indi- acesteia se folosesc materiale moi. Cerurile
viduate, iar polieterii cu vascozitate scazuta la foarte moi se utilizeazS la amprentarea finals, in
amprente finale. Acestea trebuie pastrate foarte strat subtire de 2 mm intr-o portamprents
bine uscate pana la turnare datori- ta hidrofiliei individuals acrilica bine adaptatS, spa|iatS doar
lor, la fel ca §i cele cu siliconi cu reactie de cu 0,6 mm spa|iu fa|a de camp.
condensare hidrofili.
Amprenta finala cu materiale pe baza
C. Materiale cu vascozitate lent de zinc-oxid eugenol
progresiva Amprentarea finala, indiferent de teh-
Aceste materiale se indica drept mij- loc nicS trebuie sS respecte anumite principii
de ..condifionare tisulara” a tesuturilor campului generale.
protetic, atunci cand mucoasa este dezinserata Echipamentul necesar amprentSrii finale
§i mobila spre muchia crestei, asociata cu se compune din:
mic§orarea adancimii fundurilor de sac sau - baie de apa cu vas de cearS ata§at;
cand mucoasa este lezata prin traumatisme sau - flacSrS (spirtierS, bee Bunsen);
 - creion pentru marcaje pe mucoase; amprentarea zonei din dreptul frenului lingual.
- placS de sticIS; Aceste manevre contracareazS curgerea
- portamprenta individuals; materialului de amprentS spre plan§eu. Cu
- batoane de Kerr (material termo- toate acestea, cand se examineazS amprenta
plastic) verde §i gri, pentru modelarea finals mandibularS, adeseori se observS
marginals; supraexten- sii la nivelul marginilor.
- cutit pentru reducerea marginilor; La nivelul portamprentei individuale
- ogindS, spatulS; maxilare, pe langS crearea spatiului pentru
- apS rece (cu gheafS); materialul de amprentS, se vor realiza trei
- pastS ZOE;
orificii de refluare, unul localizat in portiu- nea
- cearS bucoplasticS;
anterioarS a rugilor palatine §i douS in zona
- vaselinS.
posterioarS, inainte de zona de inchidere
In continuare, se presupune cS mode-
marginals distalS. Aceste orificii impiedicS
larea marginals s-a efectuat deja.
pStrunderea aerului la nivelul
Se incepe intotdeauna cu amprenta
mandibularS. DupS ce marginile au fost
modelate, suprafata mucozalS a portam-
prentei se va prelucra cu o frezS de acrilat la o
adancime aproximativ egalS cu gradul de
mobilitate tisularS.
Se aplicS vaselinS pe buzele pacien-
tului, deoarece materialul de amprents este
aderent §i greu de indepSrtat. Se amestecS
materialul conform instructiunilor fabrican- tului
§i apoi se incarcS portamprenta §i marginile ei
la o grosime uniforms.
Se inserS portamprenta incSrcatS in
cavitatea bucalS a pacientului §i se exercitS o
u§oarS presiune pans cand materialul de
amprentS reflueazS la nivelul marginilor.
Pacientul va fi instruit sS scoatS u§or limba §i
sS respire pe nas. Apoi nu se va mai exercita
nici o presiune. Medicul va execu- ta mi§cSri
u§oare de masare la nivelul bu- zelor §i
obrajilor. in momentul in care pasta de ZOE
incepe sS se intSreascS pacientul va fi instruit
sS i§i deplaseze limba stanga - dreapta, apoi
mi§carea de protractie u§oa- rS a limbii pentru
 bol|ii palatine. latine posterioare se impart Tn trei mari grupe:
In cazul existentei unor secret mu- coase, - tehnici de gravare a modelului;
e necesar ca Tnainte de amprentare sa se - tehnici funcfionale;
§tearga cu comprese bolta palatina, iar daca - tehnici mixte.
secretiile sunt foarte abundente se va lua Tehnicile de Tnregistrare func|ionala au
amprenta cu gips. aparut datorita empirismului tehnicii de gravare
Dupa ce materialul de amprenta a facut a modelului, care are consecin|e nedorite
priza, se Tndeparteaza amprenta din cavitatea (comprimare excesivS a mucoa- sei, leziuni de
bucala, se spala, se usuca (fig. 9.40). Daca decubit, afectarea circulajiei capilare cu pierderi
este necesar, amprenta poate fi repozitionata hidrice la nivelul mu- coasei §i dispari|ia
pe camp §i se tes- teaza mentinerea §i efectului de succiune). Autorii Tncearca o
stabilitatea. In situa- |ia cand Tn 1/3 posterioara Tnregistrare a pozi|iei Tnalte sau joase a valului
a boltii palatine pe amprenta persista o pelicula prin modificarea amprentei finale Tnainte de
groa- sa §i aderenta de saliva mucoasa, se turnarea modelului final.
depune cu o pensula o cantitate de pul- bere de Tehnicile sunt similare, difera insa
gips, care ulterior se va Tndepar- materialele utilizate.
Tehnicile de realizare a Tnchiderii pa- A. Tehnici care utilizeaza paste ZOE
ta prin spalare.

Fig. 9.40. a - Amprenta finals mandibulara cu paste ZOE; b - IncSrcarea portamprentei individuate maxilare cu
paste ZOE, evitand excesul care ar genera margini prea groase; c - Amprenta finala maxi late. Cu ajutorul unui
marker se accentueaza Unia,Ah’’ care s-a transferat in timpul amprentarii (45)
- amprenta finala se executa cu pasta ZOE, tractiuni oro- vestibulare exercitate pe manerul
dupa care se marcheaza in cavi- tatea orala lingurii. Amprenta finala se executa cu ZOE
linia anterioara de vibrafie §i se transfera pe fluid sau cu elastomer de sinteza. Se reduc gro-
amprenta; simea §i latimea marginilor §i se aplica la acest
- se depune pasta ZOE in cavitatea orala in nivel material bucoplastic sau RA cu
zona inchiderii palatine posterioare §i se vascozitate lent progresiva. Se reinsera
a§teapta sa atinga stadiul de plastici- tate amprenta pe camp §i se modeleaza functional
dorit; zona de inchidere marginala.
- se reinsera amprenta pe maxilar §i se Begin (1982) adapteaza lingura indivi-
mentine fara presiune; capul pacientului dualci in zona posterioara cu Kerr verde §i
este inclinat cu 30° fata de bust, iar lim- ba inregistreaza amprenta finala cu silicon de
preseaza zona retroincisiva a mane- rului. consistent medie, Thiocol fluid sau pasta ZOE.
- In cazul unui v§l lung §i orizontal se In cavitatea orala se marcheaza cu un creion
pastreazS Tnchiderea larga objinuta, in linia de vibrate anterioarS §i posterioara iar
cazul unui val scurt §i vertical se taie amprenta se reinsera pe camp pentru ca
depa§irile liniei Ah §i se poate grava marcajele sa fie transferate pe amprenta. Pe
aceasta linie la adancimea de 1 - 2 mm. amprenta, intre aceste linii, se pensuleaza
B. Tehnici care utilizeaza mase Adheseal ro§u, se reinsera amprenta pe camp
bucoplastice sau termoplastice §i pacientul duce varful lim- bii pe fata orala a
Meist (1963) folose§te amprentarea finala manerului lingurii. Amprenta se race§te cu apa,
cu Ex 3N Gold cu agent de inmuiere. In zona se dezinsera, se transporta intr-un vas cu apa
inchiderii distale pe 1 cm la(ime pensuleaza pe §i gheata §i nu se cofreaza posterior.
fata mucozala a amprentei acela§i material fara In 1982, Dhir §i Joneja au studiat efici-
agent de inmuiere §i reinsera amprenta pe en(a inchiderii distale obtinute prin ampren- tare
camp, efectuand manevra Valsalva. functionala comparativ cu cea objinuta prin
Lejoyeux (1963) amprenteaza static gravarea modelului. Concluzia a fost cea a
campul protetic cu ZOE, reduce grosimea §i superiority! metodei functionale dato- rita
la(imea marginilor cu 1 mm §i aplica pe toata adaptarii exacte a materialului pe zona
periferia amprentei material buco- plastic de inchidere palatinala posterioara.
(Carmenyl, Adheseal, Ex 3N Gold). Amprenta
se reinsera pe camp, iar zona de inchidere 3. Tehnicile mixte (Begin, 1982)
marginala este modelata functional. presupun:
Lejoyeux (1976) folose?te Kerr verde pe - amprenta preliminary cu gips;
fa|a interioara a zonei de inchidere palatinala - lingura individual^ din RA cu bordura din
posterioara a lingurii individuale, cu grosime Stent adaptata functional prin mi§- carile lui
minima in centru §i la extremity. Se aplica Herbst;
puternic lingura pe campul protetic, iar pacientul - inchidere marginala cu Kerr verde;
executa mi§cari de deschidere ampla a gurii. - amprenta finala;
Se verifica valoa- rea inchiderii distale prin - trasarea in cavitatea orala a liniilor de
vibrate anterioara §i posterioara §i transferul
 lor pe amprenta prin reinsera- rea acesteia progresiva (reziliente temporare) ofera §i
pe camp; posibilitatea unor amprente „ambu- latorii”.
- eliminarea materialului de amprenta care Amprenta finala „ambulatorie” folo-
depa§e§te linia de vibrate posterioara; se§te proteza veche a pacientului ca
- determinarea rezilienfei mucoasei in zona portamprenta pentru materialul rezilient
inchiderii palatine posterioare; temporar. Tehnica de lucru este asemana-
- alegerea unui material de inregistrare a toare cu cea descrisa la conditionarea tisu- lara.
zonei de inchidere palatina posterioara Amprentarea se considera incheiata la 24 h de
compatibil cu materialul de amprenta §i cu la finalizarea gelificarii, moment cand materialul
rezilien(a mucoasei (rezilien|a cres- cuta - are o elasticitate suficienta pentru a nu se
material mai fluid, rezilienja re- dusa- deforma la dezinsertia sa din cavitatea bucala.
material mai vascos): In schimb, in acest interval de timp se evapora
o amprenta cu ZOE: Adheseal ro- §u, alcoolul etilic din compozitia materialului. Pentru
Ex 3N Gold; o amprenta cu Thiocol a com- pensa modificarile dimensionale
fluid: Thiocol mediu, Adheseal ro§u, Ex consecutive, majoritatea practicienilor iau o
3N Gold; o amprenta cu siliconi cu amprenta de „spalare” cu un silicon sau o guma
reactfe de adifie: silicon de consistent polisulfidica de consistenta fluida, in strat
crescuta, Adheseal ro§u, Ex 3N Gold; subtire, peste materialul rezilient inainte de
- se depune materialul ales pe amprenta intre
cele doua linii de vibrafie, grosi- mea sa fiind
aleasa in func|ie de rezili- en(a mucoasei;
- amprenta se reinsera pe camp, pacien- tul
aduce varful limbii pe fata orala a manerului
lingurii;
- se cofreaza amprenta §i se toarna mo- delul
de lucru, se realizeaza §ablonul de ocluzie
superior;
- se verifica eficacitatea inchiderii palatinale
posterioare prin presiune oro- vestibulara
exercitata pe §ablonul de ocluzie superior
§i prin pronunfia unui Ah prelungit;
- in cazul inchiderii palatinale posterioare
deficitare se recurge la gravarea mode-
lului de lucru in zona Ah.
Amprenta finala cu materiale cu vas-
cozitate lent progresiva §i tehnica zonei
neutrale
Tehnicile de amprentare descrise mai
sus sunt „neambulatorii”, adica se executa la
scaunul dentar. Materialele cu vascozita- te lent
a trimite amprenta „ambulatorie” in laborator modelului se va confecfiona o portamprenta
(fig. 9.41). individual^ speciala din ra§i- na acrilica, fara
Amprenta finala „neambulatorie” cu maner, prevazuta cu pin- teni de sarma cu rol
aceste materiale necesita o portamprenta de reten|ie a materia- lului de amprenta.
realizata dintr-un material care nu se de- Superior se confectioneaza un gabion
formeaza la temperatura cavita|ii bucale. de ocluzie cu borduri din ceara. La nivelul
Amprenta finala cu materiale reziliente lingurii inferioare se aplica material termoplastic
temporare ofera §i indicafii privind conformarea (Kerr verde) care are rolul de a stabili DVO.
corecta a suprafejei lustruite a protezei, care Apoi se prepara material cu vascozitate
intervine in estetica, fonatie §i stabilizarea lent progresiva (Visco-Gel), care se aplica pe
protezei realizata de musculatura. fa|a mucozala §i de jur Tmprejurul lingurii in-
In cazul campurilor protetice defici- tare ferioare, distal §i mezial de stalpii ocluzali din
se folose§te, cu precadere tehnica zonei material termoplastic. Pacientul este rugat sa
neutrale. Zona neutrala este aria Tn care apare vorbeasca, sa Tnghita, sa bea apa. Dupa 5 - 10
un echilibru Tntre for|ele exerci- tate de buze §i minute amprenta se va Tndeparta din cavitatea
obraji, pe de o parte, res- pectiv limba, pe de bucala §i se va examina.
alta parte. Aceasta este zona Tn care trebuie sa
se pozi|ioneze dinjii artificiali. Pentru localizarea
ei se folose§te tehnica zonei neutrale.
Dupa amprentarea preliminary §i turnarea

Fig. 9.41. Proteza mandibular^ veche este utiiizatS ca §i portamprenta (a) pentru amprenta finala „ambulato- rie”
cu material rezilient temporar de tip Hydrocast - b (76)
 Fig. 9.42. Materialul rezilient temporar aplicat u§or in exces pe fata mucozala a protezei maxilare vechi per- mite
modelarea marginala §i cea a versantului protetic extern In timpul func(iilor SS (76)

Citirea reperelor anatomice pe am- amprentei.

prenta finala 8. La jonctiunea palatului dur cu palatul
LA MAXILAR (fig. 9.43 A) moale, amprenta apare de obicei ne- teda
1. Frenurile apar ca ni§te depresiuni (a). (h). Oricum, in aceasta zona amprenta
2. Reflexia membranei mucoase (b) in zona evidenjiaza influen(a glan- delor palatine.
vestibulara labiala §i laterala de- pinde de Suprafa{a nu va fi ne- teda ci neregulata,
felul in care amprenta este conformata la iar secretiile glan- dulare vor adera de
exterior de obraji, buze §i limba. Reflexiile materialul de amprenta.
sunt netede. 9. Sutura mediana formeaza o depresiune
3. Creasta reziduala formeaza ni§a alveo- lara neregulata antero-posterioara, aproape de
(c). mijlocul valului palatin (i).
4. Tuberozitatea maxilara produce o de- 10. Rugile apar ca mici depresiuni ce plea- ca
presiune (d) la capatul distal al crestei lateral dintr-una centrala, ca §i ra- murile
reziduale. unui copac (j).
5. Daca se executa o deschidere larga a gurii 11. Papila incisiva apare ca o depresiune mica
in timpul amprentarii, ligamentul pterigo- §i rotunda (k).
madibular va forma o ni§a ante- ro-
posterioara (e), distal de tuberozitatea
maxilara.
6. Daca pacientul va deschide larg gura, va
efectua o mi§care de protruzie §i mi§cari
de lateralitate, marginea disto-
vestibulara a amprentei va fi conturata de
marginea anterioara a procesului coronoid
(f).
7. Foveea palatina (g) formeaza de obicei
doua reliefuri punctiforme la nivelul
 Fig. 9.43 A - amprenta finala maxilara: depresiunea frenului (a); reflexia membranei mucoase (b); de-
presiunea alveolar^ (c); depresiunea tuberozitafii (d); depresiunea reflexiei ligamentuiui pterigo-mandibuiar (e);
conturul aripii disto-vestibulare (f); foveea palatina (g); joncfiunea palatului dur cu cel moale (h); sutura mediana
(i); rugile palatine (j); papila incisiva (k);
B - amprenta finala mandibulara: incizurile reflexiei frenului (a); zona vestibulara laterala (b); depresiunea
maseterina (c); depresiunea tuberculului piriform (d); reflexia pliului sublingual (e); zona mu§chiului milohioidian
(f); eminent^ in spafiul retromilohioidian (g).

LA MANDIBULA (fig. 9.43 B) uniforme §i netede.

1. Tn amprenta mandibulara, frenurile sunt 8. Zona inserfiei milohioidiene formeaza o
inregistrate ca depresiuni (a), creasta re- depresiune, langa care se situeaza o
ziduala formand depresiunea alveolara. retentivitate (f).
2. Reflexia membranei mucoase in vesti- bul 9. Spatiul retromilohioidian apare ca o
este mai activa decat in cazul celei de la eminenta (g).
maxilar, aparand mici linii in ma- terialul de
amprenta. Controlul amprentei finale
3. Linia oblica externa apare ca un §an| u§or Controlul amprentei Tncepe inainte de
evidential indepartarea ei din cavitatea bucala. Se va
4. Zona vestibulara laterala este aplatiza- ta §i controla daca aspectul fizionomic este re- facut,
larga, extinzandu-se de la linia oblica daca marginile sunt de grosime adecvata.
externa pana la muchia crestei reziduale Dupa indepartarea amprentei din ca-
(b). vitatea bucala vom urmari daca marginile sunt
5. Zona disto-vestibulara a amprentei apare modelate Tn conformitate cu modelajul
adancita sau pliata spre exterior; aici se portamprentei, fara incluziuni de aer sau cute §i
situeaza depresiunea maseterina, daca grosimea marginii este Tn concordanta cu
rezultatul contractiei mu§chiului maseter largimea fundului de sac. Daca marginile
catre buccinator (c). portamprentei apar neacoperite de material,
6. Tuberculul piriform va aparea ca o de- Tnseamna ca adaptarea portamprentei nu s-a
presiune la capatul distal al depresiunii realizat corect. Este necesar sa se retu§eze
alveolare (d). zonele care sunt prea lungi §i sa se refaca
7. Pliul sublingual apare similar reflexiei amprenta.
membranei mucoase (e). Reflexiile sunt Dupa verificarea marginilor se va
examina zona de sprijin. Orice neregulari- tate
de la acest nivel va fi confruntata cu
corespondentul ei din cavitatea bucala, pentru a
Fig. 9.44. Pregatirea amprentei finale superioare pentru
aprecia daca relieful respectiv es- te cel real turnarea modelului functional:
sau este o eroare. Micile incluzi- uni de aer (2-3 a - indiguirea;
mm Tn diametru) pot fi retu§ate. Daca sunt mai b - cofrarea.

mari se impune repetarea amprentei.

a) Indiguirea
Daca amprenta este corecta, se spa- la,
Consta in adaptarea pe marginea
se dezinfecteaza §i se trimite in laborator.
amprentei a unui rulou de ceara care are doua
In concluzie, trebuie sa subliniem ca
roluri:
amprentarea contribuie la realizarea inte- grala
- dirijeaza turnarea ghipsului dur;
a bazei protezei. A§adar, de calitatea ei
- constituie un indicator precis al limitelor
depinde cea a bazei protezei. O amprenta
corecta trebuie sa urmareasca realizarea pana la care va fi redus soclul modelului.

tuturor obiectivelor specifice. Indiferent de Indiguirea amprentei superioare:

metoda de lucru folosita, respectiv de tehnica - se ramole§te la flacara o placa de ceara

aplicata, se impune parcurgerea cu roz, pe toata lungimea ei, din care se

minutiozitate §i con§tiinciozitate a tuturor confectioneaza un rulou cu o grosime de 3-

fazelor. 4 mm;
- se usuca amprenta;
- ruloul se incalze§te u§or la flacara pentru a
TURNAREA MODELULUI deveni plastic §i se fixeaza cu un capat la
FUNCTIONAL exteriorul amprentei la limita distala, in
Pregatirea amprentei in vederea dreptul tuberozitatii;
turnarii modelului - ruloul urmare§te un traseu paralei cu
Pentru ca modelul functional sa re- marginea amprentei la o distanta de 3 -
produce foarte exact zona de succiune 4 mm de ea pana la cealalta tuberozita- te;
amprenta trebuie in prealabil pregatita prin doua
- ruloul se lipe§te de amprenta trecand cu
manopere: Tndiguire §i cofrare (fig. 9.44)
spatula fierbinte de-a lungul parfii lui
Aceste manopere sunt obligatorii in cazul in
inferioare (opusa marginii amprentei);
care laboratorul nu dispune de conformatoare
- la limita distala indiguirea se face lipind de
pentru turnarea modelelor.
lingura individuals o banda de ceara roz
care depa§e§te limita distala a amprentei
cu aproximativ 3-4 mm (fig. 9.45).
 Amprentele luate cu paste ZOE pot fi
indiguite §i cofrate.
Pentru amprentele cu elatomeri de
sinteza este indicata folosirea unui conformator.

Izoiarea amprentei
Pentru pastele ZOE §i elatomerii de
sinteza este suficienta, dar absolut obliga- torie,
spalarea amprentei cu apa rece.

Turnarea modelului functional

Modelul functional se obtine din ghips dur
de tip Moldano®-Heraeus Kulzer prepa- rat cu
ajutorul vacuum malaxorului sau manual.
Ghipsul Moldano® se aplica in amprenta
in cantitafi mici, din aprope in aproape. La
maxilar aplicarea Tncepe la nivelul bol|ii
Fig. 9.45. palatine, iar la mandibula de la nivelul
tuberculilor piriformi.
Indiguirea amprentei inferioare: In tot timpul aplicarii ghipsului se face
- ruloul va inconjura amprenta Tn intregi- me, vibrare continua de preferinta pe masuta
atat vestibular cat §i lingual; vibratorie.
- scobitura din dreptul plan§eului se Dupa umplerea completa a amprentei se
completeaza cu o placa de ceara roz. a§teapta inceperea prizei, moment cand incep
sa fie realizate retentiile pentru soclul modelului
b) Cofrarea sub forma unor §anturi longitudi- nale §i
Consta in adaptarea §i fixarea la ex- transversale sau sub forma unor mici “moturi”.
teriorul ruloului de indiguire a unei benzi de Dupa 30-45 minute se toarna soclul din
ceara roz orientata vertical, a carei inaltime ghips obi§nuit.
trebuie sa depa§easca cu 15 mm punctul cel
mai inalt al amprentei. Banda de ceara va Demularea
inconjura amprenta de jur imprejur rea- lizand Presupune desprinderea lingurii indi-
un conformator (o cutie al carei fund este viduale §i a materialului de amprenta func-
reprezentat de amprenta) tionala pentru a degaja modelul functional.
Cofrarea are doua roluri: Demularea se face la o ora dupa turnarea
- permite o vibrare energica fara riscul soclului modelului functional, dupa priza
prelingerii ghipsului peste pere|ii exteri- ori completa a ghipsului.
ai amprentei; Tehnica demularii este specifica pentru
- permite objinerea unui model gata fa- sonat fiecare material de amprentare.
§i corect dimensionat. a) Demularea amprentelor luate cu
paste ZOE Folierea modelului final
- se scoate placa de cofrare §i ruloul de Dupa demularea amprentei rezulta
indiguire. modelul final realizat din gips dur care insa
- se introduce complexul model-lingura in apa nu reda rezilienfa mucoasei bucale. De
rece timp de 10-15 minute. Modelul este aceea se va efectua din nou o exami- nare.
astfel izolat. Este bine sa se examineze concomi- tent
- se introduce complexul model-lingura in apa campul protetic cu modelul pe masa. Trebuie
5
calda la 50 C timp de 5-10 minute. Pasta luate masuri speciale de echivala- re a situafiei
ZOE se inmoaie. campului cu cea de pe model. Constatarile
- se tractioneaza u$or de manerul lingurii §i depind atat de materialul cat §i de tehnica de
lingura cu materialul de amprenta se amprentare folosita. Cum tehnica de
desprind de model. amprentare utilizata pe scara larga in practica
- eventualele fragmente de pasta ZOE care este cea necompresiva, anumite zone necesita
raman pe model se indeparteaza prin foliere. Folierea modelului (55, 56) este o
reincalzire. procedure de despovarare a unor zone ale
b) Demularea amprentelor luate cu campului protetic realizata prin distantarea lor
elastomeri de sinteza de viitoarea proteza. Folierea va fi executata
- se scoate placa de cofrare §i ruloul de selectiv in functie de gradul de rezilienfa al
indiguire. fibromucoasei. Prin foliere se evita aparijia
- se tractioneaza de maner tatonand axul de leziunilor, presiunilor dureroase pe anumite
dezinsertie al lingurii.
- fragmentele retinute de model se scot fara
dificultate.
c) Demularea amprentelor luate cu
materiale bucoplastice
- se introduce complexul model-lingura in apa
rece timp de 10-15 minute. Modelul este
astfel izolat.
- se introduce complexul model-lingura in apa
calda la 40e C timp de 5-6 minute.
Materialul bucuplastic se inmoaie.
- se tractioneaza u§or de manerul lingurii §i
lingura cu materialul de amprenta se
desprind de model.
- eventualele fragmente care raman pe model
se indeparteaza prin reintroduce- rea in apa
calda sau cu ajutorul unui fragment mai
mare de material bucoplastic care se
’’agata” aceste fragmente.
 zone ale campului protetic §i se imbunata- c) se marcheaza linia de flexie a valului (pe
te§te stabilitatea protezei, inlaturand posi- bilitatea macheta) care prin inserarea machetei se
aparitiei bascularilor. imprima pe fata mucozala §i ulterior pe model;
Gravarea zonei Ah, care permite in- d) linia a doua variaza in functie de pozitia
chiderea palatinala posterioara este o problems valului:
care a fost mult dezbatuta in literatu- ra de - orizontala - la 3 - 4 mm de linia de flexie a
specialitate. Dificultatea Tn alegerea unei valului; se recomanda o gravare mai putin
tehnici (gravarea modelului, tehnici functionale profunda;
§i mixte) consta in aprecierea reala a rezilien|ei - verticals (perdea) - la 0 - 1 mm de linia de
tesuturilor, inconvenientul fiind eliminat doar de flexie a valului; se recomanda o gravare mai
catre tehnicile functionale (98). adanca.
Deoarece o buna parte din tehnicieni - intermediary - la 1 - 3 mm de linia de flexie
folosesc gravarea modelului de lucru, vom trece a valului; pentru pozitia intermediara
pe scurt in revista aici tehnicile de gravare, de§i profunzimea gravarii va avea:
manopera se face de multe ori inaintea o1 mm la fovee;
machetarii protezei.
o 1,5 mm in dreptul zonelor Schroder;
o 0,5 mm in dreptul ligamentelor
A. Tehnica clasica
pterigomandibulare (fig. 9.46);
a) se repereaza §anturile pterigomaxilare §i
foveele palatine; B. Tehnica inchiderii palatinate
posterioare geometrice
b) se marcheaza prima linie dintre palatul dur Are un caracter arbitrar, este veche §i din
§i palatul moale; pacate folosita Tnca des. Tehnica pre- supune

1. Omm 1.5mm
adancime
Fig. 9.46. Gravarea clasica a zonei Ah pentru un val cu pozitje intermediary
latjmea variaza intre 1 §i 5 mm, iar adancimea variaza intre 0,5 §i 1,5 mm (45)
trasarea pe model a trei repere §i doua linii: care se modeleaza pe zona gravata, verificand
- punct situat posterior de tuberozitatea Tn cavitatea orala men- tinerea placii.
stanga;
- punct situat posterior de tuberozitatea D. Tehnici de autor
dreapta; 1. Tehnica Saizar
- foveele palatine. Limita posterioara se traseaza Tn ca-
Liniile sunt situate la circa 2 mm vitatea orala cu creionul chimic, se imprima pe
paratuberozitar §i la aproximativ 1,5 mm baza §ablonului de ocluzie §i apoi pe model.
anterior §i posterior de fovee. Gravarea se Limita anterioara se traseaza pe model
executa la o adancime de 1,5 mm Tn drep- tul Tn functie de rezilienta tesuturilor.
foveelor §i descre§te spre tuberozitafl pana la Pe model se traseaza apoi o linie in-
disparitie. termediara, situata la 1,5 mm anterior de linia
posterioara. La nivelul acesteia se graveaza un
C. Tehnica clasica modificata §an| de 1 mm adancime care se va continua lin
Procedeul necesita ca Tn timpul am- spre limita anterioara §i cea posterioara.
prentarii functionale sa se realizeze Tnchi- Inaintea limitei anterioare se poate grava
derea posterioara cu material termoplastic. Se un §an( suplimentar.
executa Tn cursul determinarii relatiilor 2. Tehnica Schreinemakers
intermaxilare de catre medic, care graveaza Se verifica Tn cavitatea orala cu un fuloar
modelul folosind baza §ablonului stabili- zata Tn zona de Tnfundare a mucoasei (la 2- 3 mm Tn
prealabil cu ZOE. spatele foveelor palatine §i lateral Tn spatele
Dupa marcarea §anfurilor pterigomaxilare tuberozitafilor). Amprenta preliminary transmite
se contureaza Tn cavitatea orala limita aceasta zona pe modelul preliminar. Gravarea
posterioara prin pronuntari repe- tate a fonemei se face pe modelul preliminar cu un escavator
„Ah”. §ablonul se insera pe camp, pacientul cu diametrul partii active de 2-2,5 mm.
scoate limba, iar linia trasa- ta anterior se Lingura individuals va fi realizata pe
imprima pe §ablon. Se scur- teaza baza modelul preliminar in contact cu zona gra- vata,
§ablonului pana la linie, se re- pune §ablonul pe reten|ia ei in cavitatea orala verifi- cand
model §i se graveaza cu un instrument potrivit corectitudinea gravarii. Amprenta finals se ia cu
modelul conform limi- tei §ablonului. un elastomer de sinteza.
3. Tehnica Lejoyeux
Limita anterioara se traseaza pe mu-
Gravarea se face pe zona de 2 - 5 mm
coasa palatina conform rezilienfei tesuturi- lor §i
dintre linia de flexiune a valului §i pala- tul dur:
Tnclinafiei valului.
- in cazul unui palat moale orizontal limita
Largimea suprafejei de gravaj este de
distala a protezei poate ajunge la 4 mm
circa 2 mm la nivelul foveelor si §anturilor
distal de foveele palatine. Gravarea se face
pterigomaxilare §i de 5-6 mm la nivelul zo- nelor
pe o suprafafa ingusta median (1
Schroder.
mm), mai lata lateral (3 mm) §i ingustata din
Testarea eficien|ei gravajului se poate
nou in zona §anturilor pterigomaxilare (1-2
face Tncalzind treimea posterioara a sablonului
mm) la o profun- zime de 1mm;
- in cazul unui palat moale vertical (in perdea) - se scurteaza §ablonul pana la limita trasata
gravarea se face strict pe linia de flexie a §i se verifies in cavitatea orala;
palatului; - se traseaza pe model limita distala a §a-
- in cazurile intermediare limita distala a blonului §i se graveaza corespunzator
protezei poate ajunge la maxim 3 mm distal aceasta limita.
de foveele palatine. Alta modalitate de obtinere a inchide- rii
Suprafa|a comprimata nu trebuie sa fie palatinale posterioare a protezei recurge la
mai lata de 3 mm in zona sa cea mai larga. tehnici functionale de amprentare ?i la tehnici
4. Tehnica Silverman mixte.
La amprentarea finala se utilizeaza In cazul Tn care modelul de lucru pre-
manevra Nelson (pacientul apleaca anterior zinta zone retentive care vor Tmpiedica in-
capul pentru ca pozi|ia valului sa fie joa- sa). In serarea pe camp a bazei §ablonului de ocluzie,
cavitatea orala se traseaza cu cre- ionul chimic tehnicianul va obtura cu ceara pe model aceste
^anjurile pterigomaxilare, linia de vibrate zone inainte de confectionarea §abloanelor de
anterioara §i linia de vibrate posterioara. ocluzie.
Amprenta finala se reinsera pe c^mp §i prin ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PRO-
intermediul ei liniile trasate se vor transmite pe TEZE TOTALE: DETERMINAREA
model. RELAJIILOR INTERMAXILARE
La jumatatea distanfei dintre linia de Proba machetelor este prima etapa de
vibrate anterioara §i cea posterioara se tratament in care pacientul ia act de
traseaza o linie intermediary. materializarea datelor culese in etapele
Gravarea se face astfel: anterioare, iar medicul poate controla co-
- linia intermediary: 2 mm pentru dispozi- tia rectitudinea manoperelor §i a executiei de
verticals a valului vertical, 1 mm pentru cea laborator.
orizontala; Este totodata o etapa in care se pot
- linia posterioara: 1 mm dispozi^ia verticals a remedia gre§elile fazelor anterioare, daca sunt
valului vertical, 0,5 mm cea ori- zontala; depistate in acest moment.
- linia anterioary este foarte pufin grava- ta; Tehnicianul va trimite in cabinet ma-
- unirea celor trei linii se face prin doua curbe. chetele a§ezate pe modelele functionale.
5. Tehnica Naylor-Stephens
Recurge la transferul liniei Ah prin in- CONTROLUL EXTRAORAL AL
termediul bazei §ablonului de ocluzie reali- zat MACHETELOR DE OCLUZIE
in zona distala din RA transparenta: Se face Tn absenta pacientului, pentru a
- se traseaza cu creionul chimic in cavitatea verifica corectitudinea realizarii Tn laborator a
orala limita distala a campului prote- tic; machetelor, conform indica|iilor date prin
- se insera §ablonul de ocluzie §i se co- piaza §abloane §i prin fi§a de laborator.
aceasta limita pe fata externa a bazei sale Adaptarea §i individualizarea machetelor
transparente prin retrasare cu creionul; constau intr-o succesiune de etape care au ca
- se verifies trasarea liniei; scop: determinarea nivelului §i a planului de
ocluzie, determinarea relatiei de postura §i va putea fi plasata §i mai sus de reperul amintit.
asigurarea reperelor pentru determinarea Acela§i lucru apare necesar §i Tn cazul unor
relatiei centrice. Metodologia clinica de bolnavi la care trebuie redata morfologia
determinare a obiectivelor mai sus amintite, secundara dentara pe care ace§tia o prezentau
cuprinde mai multe proceduri care se suprapun anterior edentarii. Bol- navii cu pareze §i
in realizarea scopului propus. paralizii vor necesita de asemenea corectii ale
nivelului planului de ocluzie urmarind obtinerea
Determinarea nivelului planului de unui efect cat mai fizionomic.
ocluzie se va realiza pe bordura de ocluzie a Pentru zonele laterale, nivelul planului de
machetei maxilare sau mandibulare Se va face ocluzie se va fixa la mijlocul distantei dintre cele
diferentiat pentru zona frontala a arcadei §i doua creste edentate. In cazul atrofiei §i
pentru zona laterala (fig. 9.47). resorbtiei exagerate la nivelul unui maxilar,
Nivelul planului de ocluzie in zona planul de ocluzie se va apro- pia de campul
frontala, Tn functie de particularitatile con- protetic deficitar.
stitutionale ale bolnavului va fi situat la 1, 5-2
mm sub marginea inferioara a buzei superioare. Orientarea planului de ocluzie se face
diferentiat la nivel frontal §i la nivel lateral.
In zona frontala, planul de ocluzie are o
orientare paralela cu linia bipupilara considerate
in condi|ii de paralelism linia solu- lui (fig. 9.48).

Fig. 9.48.

In zonele laterale, orientarea se reali-

zeaza raportandu-se la planul lui Camper, plan
Fig. 9.47. Etape ale adapts rii machetei maxilare
realizat prin unirea punctelor cranio- metrice:
Aspecte ale adaptarii machetei subnazale-porion. Se poate prelua la nivelul
maxilare tegumentelor prin unirea marginii inferioare a
La pacientii cu hipotonie generaliza- ta, aripii nasului cu tragusul (fig. 9.49).
marginea bordurii de ocluzie Tn zona frontala Pentru u§urinta in determinare se poate
utiliza placuta Fox (fig. 9.50). Placuta Fox este grave, malrelatii mandibulo- craniene,
reprezentata de o folie de plastic care permite accentuate in sen anteroposterior, decelarea
verificarea concomitenta in zona anterioara §i in facandu-se in func{ie de profiled bolnavului.
zonele laterale a ori- entarii planului de ocluzie. Exists o anumita par- ticularitate antropologica
privind orientarea planului de ocluzie Tn zonele
laterale §i anume (fig. 9.51):
- profilul drept reprezinta prototipul normal §i
va avea paralelism perfect Tntre planiil de
ocluzie §i planul lui Camper;
- profilul convex cu mentonul retras, la
bolnavii care au avut ocluzie clasa a ll-a
Angle, vor avea planul ocluzal convergent
cu planul Camper;
- profilul concav, la bolnavii ce au fost
posesorii unor ocluzii de clasa a lll-a Angle,
vor avea planul de ocluzie divergent fafa de
planul Camper, sau descendent distal.

Fig. 9.49.

Fig. 9.50. Placuta Fox

Exista situatii de exceptie in care ori-

entarea planului de ocluzie nu se mai face
paralel cu planul Camper §i anume in dismorfii Fig. 9.51. Utilizarea placutei Fox
 Stabilirea nivelului §i a orientarii planului Ion. Dimensiunea verticals (fig. 9.52) re-
de ocluzie se poate realiza §i prin me- toda prezinta unul din reperele comune relafiei
disocierii analitice Lejoyeux, pe baza unei centrice §i relafiei de postura.
teleradiografii de profil. Porfiunea an- terioara a
planului de ocluzie va trece dintrun punct plasat
la 2 mm sub marginea infe- rioara a buzei
superioare, materializat pe teleradiografie ca o
u§oara opacitate. Por- tiune posterioara a
planului de ocluzie trece printr-un punct X situat
la interseejia punctelor mediene ale laturilor
formate de marginile ramului ascendent
mandibular.

Adaptarea machetei de ocluzie man-

dibulare se realizeaza din punctul de vede- re al
nivelului §i orientarii planului de ocluzie plecand
de la datele obfinute prin adaptarea machetei
maxilare. Din necesitatea cooptarii perfecte a
celor doua borduri de ocluzie, orientarea
planului de ocluzie pe macheta mandibulara se
face Tn raport de determinarea anterior
realizata.
Nivelul planului de ocluzie pe macheta
mandibulara este hotarat pe baza de- terminarii
Fig. 9.52. inregistrarea DVO- caz clinic
(asigurarii) dimensiunii verticale a etajului
inferior, Tndepartand sau adaugand ceara pe Trebuie de la Tnceput subliniat ca di-
bordura mandibulara pana cand dimensiunea mensiunea verticals a etajului inferior in relafie
verticals corecta este asigu- rata. centrica este unica §i trebuie repro- dusa
exactitate. Diferenfa dintre dimensiunea
verticals in postura §i cea in relate centrica este
Determinarea dimensiunii verticale in
de aproximativ 2-4 mm, reprezintand spa|iul de
relafie centrica §i in relafie de postura
inocluzie fiziologica.
Dimensiunea verticals a etajului inferior
se obtine prin masurarea distantei din- tre un
Se cunosc nenumarate metode de
reper fix maxilar (subnazal) §i un reper mobil
determinare a relafiei centrice la edentatul total,
mandibular (gnafion) §i compa- rarea acestei
incepand cu cele mai simple §i teminand cu
distanfe cu un segment eta-
cele mai complicate. In totali- tatea lor,
metodele de determinare a relafi- ei centrice la
edentatul total utilizeaza diverse mijloace de
simulare a ocluziei prin machetele de ocluzie cu edentatul total,rapoartele dentare lipsesc, ele
borduri sau cu ajutorul diverselor mijloace fiind simultate cu ajutorul machetelor de ocluzie.
mecanice. Metodele de determinare a dimensiu- nii

Modificarile permanente ale ocluziei, verticale a etajului inferior difera dupa

pozitiei de repaus §i distanfei interocluzale, ca metodologie §i scop. Ele pot fi grupate in doua

de altfel §i lipsa punctelor de referin|a mari categorii: metode antropometri- ce §i

determinate clinic cu precizie conduc dupa metode functionale.

pierderea din|ilor la determinarea cu dificul- tate

a distanfei verticale a maxilarelor la pacientul
Metode antropometrice
edentat. Din acest motiv ratarile sunt frecvente
In func|ie de prezenja sau absenta
§i pot conduce la e§ecuri ale tratamentului
reperelor preextractionale, metodele antro-
protetic.
pometrice pot fi clasificate in: metode an-
Edentatul total neprotezat depune eforturi
tropometrice cu repere preextractionale §i
in gasirea unor stereotipuri masti- catorii care
metode antropometrice fara repere
sa-i ofere posibilitatea unei masticajii pe
preextractionale.
crestele reziduale. Aceste mi§cari reprezinta
combinafii particulare de ridicare-coborare,
/. Metode antropometrice cu repere
propulsie-retropulsie §i lateralitate cu o
preextractionale:
coordonare §i precizie amendate de absenja
- preluarea dimensiunii verticale a etajului
receptorilor parodon- tali, dar §i a unor proteze
inferior din fi$a bolnavului completata
prin care sa se valorifice mai bine reflexele de
in perioada dentata, in care dimensiunea
modulare a mi§carilor cu punct de piecare
verticala a etajului inferior a fost notata
mucozal. Fragmentarea alimentelor Tntre in milimetri;
crestele edentate se realizeaza la o dimensiune - masurarea etajului inferior pe o sarma
verticals nefiziologica pentru funcfionalita- tea de contur ce a fost confor- mata
musculara, cu eficienfa redusa §i din acest urmarind profilul bolnavului cand nu
punct de vedere. Dimensiunea verticals la intervenise starea de edentate totala.
edentatul total bimaxilar este mult diminuata Similar acestei metode este utilizarea
datorita pierderii stopurilor ocluzale, a rezorb{iei profilometrului Sears.
crestei sau a uzurii dinfilor artificiali. - masurarea exacta a etajului inferior pe
La edentatul total disparifia radiografii cefalometrice practi- cate
proprioceptorilor din parodon|iu duce la dispari| anterior, in perioada dentata;
ia stimulilor de control ai pozifiei de relafie Dimensiunea verticala a etajului inferior in
centrica. Pe baza reflexelor proprioceptive acest caz, se masoara pe radiografie intre
remanente precum §i a im- pulsurilor cu punct puncte cefalometrice (subnazale-gnation) §i
de piecare din ATM, se ajunge la situatia se transfers pe machetele de ocluzie
protezarii, la formarea unor noi reflexe de urmand a se verifica corectitudinea determi-
pozijionare cu punct de piecare in parodonfiul narii prin una din metodele functionale.
de susfinere sau in mucoasa gingivala. La
- Swenson recomanda utilizarea unor ma§ti preextractionale sunt urmatoarele:
faciale din polistiren sau celu- loid - Metoda Leonardo Da Vinci compare
transparent, care aplicate pe fa- ciesul dimensiunea etalon masurata nasion-
bolnavului materializeaza fos- ta dimensiune subnazale cu dimensiunea modificata
verticala a etajului inferior; subnazale-gnation: intre aceste
dimensiuni trebuie sa existe egalitate
- Silvermann recomanda metoda ta- tuarii in perfecta.
perioada dentata a tuturor pacientilor la
nivelul unor repere fixe (intre incisivul lateral - Metoda Leonardo Da Vinci modificata
§i canin pe mucoasa fixa) situate la nivel adauga la dimensiunea etalon un
maxi- lar §i mandibular, urmata de notarea centimetru, sau impune masura- rea de
in fi§a a acestei dimensiuni. Cand pacientul la ofrion la subnazale;
revine, edentat partial intins, cu pierderea
reperelor ocluzale, se masoara distanta - Metoda Boianov considera segments
dintre punctele tatuate. Metoda are un etalon reprezentat de distan- ta
anumit grad de relativitate intrejinut de intercomisurala care se raportea- za la
resorbtia ce apare la nivelul oaselor distanta masurata intre punctul plasat la
alveolare. intersectia liniei mediane cu linia
cutaneomucoasa a ro§ului buzelor §i
- metoda Wright utilizeaza fotografii din gnation. Datorita modifica- rilor survenite
perioada dentata pe care se masoara prin edentate extinsa, materializate prin
urmatoarele dimensiuni: distanta diminuarea ro§ului buzelor, invaginarea
interpupilara (dj §i distanta ofrion-gnation acestora, rela- xarea fantei in ansamblu,
(d2). Raportand dis- tantele di §i d2 masurate
care toate
pe fotogra- fie cu Dj mSsurata intre acelea§i
puncte pe pacient, putem afla D2 dupa
fac ca metoda Boianov sa devina
formula:
impracticabila, in Clinica de Proteti- ca
din la§i utilizam metoda Boianov
D>Di modificata in cadrul careia reperul etalon
comisura-comisura a fost in- locuit cu
II. Metode antropometrice fara re-
distanta interpupilara.
pere preextractionale
Metodele antropometrice fara repere
- Metoda Willis considera segmentul
preextractionale reprezinta eventualitatea cea
etalon ca fiind distanta intre fanta labiala
mai frecventa de determinare a dimen- siunii
§i unghiul extern al ochiului. Acest
verticale a etajului inferior, bolnavul
segment etalon se compare cu
prezentandu-se la medic pentru prima oara in
segmentul variabil reprezentat de
faza de edentat, cand nu mai exista sto- puri
distanta gnation-subnazale utilizand un
coluzale. Cele mai frecvente metode
instrument special, ocluzometrul Willis.
antropometrice, fara repere
 - Metoda planului de la Frankfurt etajului inferior care, dupa acest autor,
(metoda Landa) urmare§te egalita- tea reprezinta 3/5 din distanta subnazale-
perfecta intre segmentul superior gnation masurata cand bolnavul tine
masurat din vertex la planul lui Frankfurt gura des- chisa.
§i segmentul inferior masurat de la
planul lui Frankfurt la planul bazilar Metodele antropometrice se cer com-
mandibular; pletate totdeauna prin metode functionale. In
cazul in care metodele antropologice nu se
- Metoda compasului de aur Appenrodt verifica prin metode functionale se ia drept
utilizeaza un compas special construit criteriu de referinta metoda functionala sau se
care materializeaza distanta optima a realizeaza un compromis intre

cele doua determinari. p&na la obtinerea liniei izoelectrice.

III. Metodele functionale metoda electromiografica care ofera criterii

Metodele functionale de determinare a objective privind obtinerea relatiei posturale
dimensiunii verticale fac apel la relajia de prin Tnregistrarea liniei izoelectrice (de repaus
postura. Mai Tntai se induce rela{ia de pos- muscular) caracteristice relatiei de postura. In
tura prin relaxarea corespunzatoare a bol- utilizarea metodei electromiografice se poate
navului §i se verifica apoi reperele relatiei de aplica §i metoda bio-feed-back-ului in cadrul
posture (osos, articulat, muscular, labial §i caruia bolnavul i§i controleaza singur starea de
Donders). Dintre reperele relatiei de posture se relaxare
retin ca semnificative pentru tehni- ce Alte metode utilizate Tn cadrul meto-
determinarii relatiei centrice §i a relatiei de delor functionale substituie relatia de posture
ocluzie., dimensiunea verticals de posture cu relatii mandibulo - craniene de di- namica
(subnazale-gnation) care este Tn mod normal functionala fonetica. In acest caz nu se mai
mai mare cu 2-4 mm fata de dimensiunea Tnregistreaza spatiul de inocluzie fiziologica ci
verticala de relate centrica (cu borduri ocluzale cu ajutorul unor teste fonetice se inregistreaza
in contact). Se verifica de asemenea marimea spatiul minim de vorbire.
spatiului de inocluzie creeat in postura Tntre
fetele ocluzale ale celor doua borduri care - Metoda Wild utilizeaza pentru de-
trebuie sa fie egal cu diferenta Tntre terminarea spatiului minim de articu-
dimensiunea verticala de postura §i lare fonetica fonema „me”, prin pro-
dimensiunea verticala centrica (2-4 mm). nunjia unor cuvinte de tipul: „mama",
In report de situate clinica se poate tolera „ema”, „ohaio; deoarece la sfar§itul
la bolnavii in varsta, datorita hipoto- niei pronuntarilor Tntre arcade apar spatii
musculare un spafiu u§or marit, dar nici intr-un minim de articulare fonetica. Daca
caz nu se tolereaza diminuarea dimensiunii bordurile de ocluzie sunt prea Tnalte,
spatiului de inocluzie. buzele se unesc cu dificultate, fibre- le
In scopul determinarii dimensiunii ver- musculare se contracts deci vom face
ticale prin metode functionale se poate uti- liza
 diminuarile necesare relaxarii §i ocluzie.
pozitionarii corecte. Daca dimensiunea
In faza de adaptare §i individualizare a
verticala este diminuata sunetui T§i
machetelor de ocluzie am realizat pe rand:
pierde claritatea, caz Tn care se
stabilirea nivelului §i a orientarii pla- nului de
procedeaza la completarea necesa- ra
ocluzie la nivel maxilar §i Tn functie de acesta,
la nivelul bordurii.
la nivel mandibular; determinarea dimensiunii
verticale al etajului inferior Tn relatia centrica §i
- Metoda Silvermann utilizeaza teste
de postura.
fonetice ce contin fonema „esse”,
In etapa imediat urmatoare se proce-
terminala Tn cuvinte cum sunt.
deaza la stabilizarea mandibulei Tn plan
„tendresse”, „caresse”, Jiesse”, etc.
orizontal §i Tn plan medio-sagital prin pla-
- Metoda Robinson utilizeaza pentru sarea acesteia astfel Tncat linia sa mediana sa
determinarea spatiului minim de ar- corespunda cu linia medio- sagitala a fejei, iar
ticulare fonetica: „fe”, ”ve”, plasate la condilii sa fie central Tn cavitajile glenoide.
sfar§itul cuvintelor. Aceste ultime repere completea- za procedurile
anterioare de determinare a nivelului, orientarii
In practica utilizam toate aceste metode planului de ocluzie pre- cum §i a dimensiunii
Tn succesiunea Wild- Silvermann, de- oarece verticale (reper osos anterior al relatiei
prima metoda obfine o coborare mai mare a centrice). In scopul de- terminarii acestor ultime
mandibulei dar §i o relaxare musculara repere, trebuie asigurate condole necesare
corespunzatoare Tn timp ce a doua metoda acestei etape prin Tndepartarea posibilitatilor
aduce mandibula la o dimen- siune verticala de derapare ce pot apare Tntre cele doua
functionala convenabila. borduri de ocluzie, care trebuie sa permita
In mod facultativ utilizarea Tn practica a stabilizarea mandibulei Tn relatia centrica.
acestor metode se poate realiza numai dupa
Derapajul este definit ca o alunecare a
verificarea antropometrica (dimensiu- nea
suprafetei ocluzale ale unei borduri pe
verticala centrica) §i functionala (posturala sau
suprafata ocluzala a celeilalte §i poate fi
fonetica) a determinarilor realizate. Esenjiala
favorizat de aparijia unor neconcordante Tntre
pentru determinarea dimensiunii verticale §i a
cele doua suprafete. Deraparea poate avea loc
spa|iului functional ocluzal, este utilizarea mai
spre interior sau posterior, Tn aceste cazuri
Tntai a me- todelor antropometrice §i mai apoi
existand contacte premature simetrice opuse
a meto- dei posturale sau a celei fonetice.
directiei de glisaj numita §i derapare simetrica.
Derapajul asimetric rezulta din existenja unui
contact prematur pe o hemiarcada §i se
Determinarea relatiei centrice
materializeaza prin neconcordanta liniilor
Etapa clinica impropriu denumita „de mediane.
determinare a relatiei centrice” reprezinta o Indepartarea posibilitatilor de derapare
etapa complexa de determinare a relatiei de
constituie o conditie obligatorie caci astfel nu
postura, a relatiei centrice §i a relatiei de
se va mai Tnregistra relatia centrica corecta. relatia centrica.
Se vor indeparta contactele premature cu
nivelarea perfecta a bordurilor de ocluzie, - Metoda compresiunii pe menton
contacte premature care tot- deauna trebuie consta in dirijarea mandibulei in po- zitia
cautate pe directia opusa glisarii. sa centrica prin compresiunea postero -
superioara a mentonului (metoda
Determinarea propriu-zisa a relatiei
derivata din metoda Lauritzan -
centrice reprezinta etapa finala spre care
Barrelle). Aceasta metoda este riscanta
converg toate pregatirile anterioare, ma-
deoarece conduce mandibula intr-o
chetele de ocluzie fiind deci adaptate §i
pozitie incorecta mult mai retrudata
individualizate Tncat cu ajutorul lor mandibula
decat relatia
se poata fi condusa Tn relatia centrica.

Datorita hiperlaxita{ii ligamentare, uzurii

centrica.
osoase articulare, §tergerii reflexelor de
pozifionare centrica, la edentatul total se - Metoda deglutijiei se utilizeaza datorita
Tnregistreaza o instabilitate marcata a faptului cunoscut ca acest reflex se produce
mandibulei ceea ce face dificila determinarea cu mandibula cen- trata. Utilizam aceasta
relatiei centrice. Este absolut necesara metoda prin invitarea bolnavului sa mimeze
verificarea relatiei centrice objinuta pe baza Tn gol deglutitia. Machetele sunt solida-
mai multor metode de determinare §i daca rizate cu adezivi care nu risca sa modifice
acestea coincid, determinarea este co recta. cu nimic rapoartele oclu- zale centrice
Exista doua grupe mari de metode de create.
determinare a relatiei centrice: metode simple
- Metoda flexiei forfate a capului urmare§te
§i metode complexe.
prin compresiunea reali- zata de partile moi
prevertebrale asupra mandibulei,
Metode simple de determinare a re-
conducerea acesteia Tn relatia centrica.
latiei centrice:
- Metoda ‘‘homotropismului lingo- - Metoda extensiei forfate urmare§te ca prin
mandibular” se bazeaza pe reflexul tractiunea catre posterior exercitata de
homotropismului lingo-mandibular, mu§chii subhioidieni sa se determine o
conform careia mandibula urmeaza pozitie a mandibulei cat mai apropiata de
limba in periplul sau static sau di- relatia centrica.
namic. In scopul valorificarii acestui Ambele metode sunt doar facultative §i nu pot
reflex, Walchoff plaseaza o bobija de fi utilizate singular ci numai Tn com- binatie cu alte
ceara pe bolta palatina a bazei metode pentru verificare.
machetei superioare cat mai posterior
pe linia medians. Bolnavul va Tnchide - Manevra condiliala urmare§te obti- nerea
gura cu varful limbii pe bobi- ta. Datorita pozitfei corecte a relatiei centrica prin
homotropismului, mandibula va urma u§oara presiune exercitata Tn timpul
limba §i va capata o pozitie apropiata de
mi§carii de deschidere - Tnchidere de material abraziv (corindor). Bolavul va
amplitudine mica (pentru a se ob{ine axa executa mi§cari test de propulsie §i
de rotate pura) practicata cu indexul Tn lateralitate dreapta - stanga. Se va
conducts auditiv intern §i policele produce abrazia celor doua suprafete,
pretragian. S-ar putea verifies astfel ce inlesne§te pozi- tionarea centrica
simetric pozitia centrica a condililor. spontana a mandi- bulei. Metoda are un
mare dezavan- taj: daca bordurile nu
Manevra maseterina Gysi consta in
sunt bine indi- vidualizate §i fasonate
compresiunea maseterului bilateral, in
etapa din etapa anterioara, se obtin
timp ce bolnavul realizeaza inchiderea
relatii ex- centrice prin derapaj Devin.
gurii cu scopul obtinerii de contractii
echilibrate.

Manevra temporala Green are ace- Metode complexe de determinare a

la§i scop, obtinerea de contractii relatiei centrice
musculare simetrice §i se realizeaza Metodele complexe de determinare a
prin compresiunea fascicolului posterior relatiei centrice necesita o aparatura special
al temporalului cu palparea in paralel a construita destinata acestui scop, aceste
condilililor mandibulari. metode de determinare a relatiei centrice sunt
diferite ca principii §i metodo- logie practica de
Stimularea reflexului de ocluzie realizare.
molara reprezinta o metoda simpla prin
Metoda inscrierii grafice consta in in-
care cautam rede§teptarea vechi- lor
registrarea traiectoriilor de mi§care mandi-
reflexe parodonto -musculare de
bulara in mi§cari test de propulsie - protruzie §i
pozitionare centrica. In acest scop
lateralitate dreapta - stanga. Inregistrarea unor
a§ezam pulpa degetelor pe bordurile de
placute de inscriere acoperite cu negru de fum
ocluzie in dreptul molarilor §i invi- tam
sau cu ceara de inlay, in dreptul carora sunt
bolnavul sa inchida gura. Pulpa
fixate pe cea- lalta macheta de ocluzie ace
degetului indepline§te rolul unui resort
inscriitoare astfel ca acestea sa vina in contact
elastic ce va stimula reflexele
cu placute le.
vestigeale de pozitionare centrica.
In raport de fixarea sistemelor de in-
Metoda Patterson utilizeaza in scopul registrare, inscrierea grafica poate fi extraorala
stimularii reflexelor vestigeale de sau intraorala. Aspectul inregis- trarii va fi diferit
pozitionare centrica, machete de dupa cum sunt plasate sis- temele de
ocluzie special pregatite. Astfel fie- care inregistrare, respectiv placuta pe maxilar §i
bordura de ocluzie, maxilara §i acul pe mandibula sau invers. Cel mai frecvent
mandibulara, se scurteaza cu 2 mm, mod de inregistrare este de fixarea a placutei
dupa care in grosimea acestora se pe mandibula §i a acului pe maxilar. Pacientul
sapa un §ant retentiv care se umple cu va executa mi§cari de propulsie urmate de
retropulsii maxime. In acest caz, extremitatea motiv, mai logica ni s-a parut utilizarea unor
cea mai anterioara a segmentului (retropulsie din|i anatomorfi cu un cuspidaj corespunzator
maxima) este reprezentata de relatia centrica. celor trei stereotipe de masticate, in aceasta
faza de determinare.
Pentru cazurile simple este suficienta aceasta
inregistrare.

De cele mai multe ori insa se inregis- Urmeaza, in continuarea determinarii,

treaza doua trasee prin mi§carile de lateralitate introducerea machetelor in cavitatea orala.
dreapta §i stanga. Noile linii tra- sate prin Cand rela|ia centrica corespunde cu reflexul de
mi§cari de lateralitate vor porni din punctul de ocluzie molara, arcadele se vor pozi- fiona
relate centrica §i vor delimi- ta Tntre ele un corect, iar varful inscritor va coincide cu varful
unghi de 120° numit §i arc gotic, varful arcului arcului gotic.
gotic fiind corespondent cu rela|ia centrica.
In cazul in care apare o necorespon-
den|a intre aceste doua elemente, cu aju- torul

Memoria ocluzala Lejoyeaux repre- unei pastile de ceara vom stabiliza cele doua

zinta o metoda complexa de inregistrare a machete de ocluzie in pozifia rezultata prin

relajiei centrale folosind metoda inscrierii stimularea reflexului de ocluzie molara chiar

grafice §i verificand in aceea§i §edin$a rela- tia daca nu coincide cu in- scrierea grafica

centrica obtinuta prin stimularea reflexe- lor practicata anterior.

vestigeale paradonto-musculare de po-

zijionare centrica.
Autoocluzorul Lende se bazeaza pe un
Machetele de ocluzie vor fi astfel pre- principiu original de determinare a rela- tiei
gatite ca in trei puncte, doua laterale §i unul centrice. Lende considera ca orice ob- stacol
frontal, sa fie plasate trei platouri acoperite cu a§ezat pe traectoria de inchidere mandibulara,
ceara inlay pe mandibula §i trei ace in- determine glisarea mandibu- lei spre o pozitie
scriitoare fixate pe §ablonul maxilar. Se va excentrica.
practica in continuare o Tnscriere grafica
Dispozitivul de inregistrare este format
intraorala a mi§carilor test mandibulare ce vor
din doua placute: una mandibulara fixata pe
stabiliza in trei puncte diferite relatfa centrica
baza machetei de ocluzie (fara bordura de
obtinuta. In scopul stimularii refle- xelor de
ocluzie) §i una maxilara, ce sunt unite printrun
pozi|ionare centrica Lejoyeaux, monteaza
dispozitiv vertical cu pozitie retroincisiva ce are
langa placutele de inregistrare molare, planuri
posibilitatea de a fi inaltat sau cobo- rat dupa
geometrice de trei forme: plate, medii, inalte,
dimensiunea verticals a pacientu- lui. Placuta
prin inclinari diferite ale pantelor. Cu aceste
maxilara se articuleaza cu tija verticals, ceea
forme geometrice se va cauta reflexul vestigeal
ce-i ofera posibilitatea de a bascula in jurui axei
disparut.
verticale. Sistemul poa- te fi fixat intr-o anumita
Utilizarea unui plan geometric strict in pozitie care coincide cu dimensiunea verticals
acest scop, limiteaza posibilitajile prin sla- ba optima.
asemanare cu relieful ocluzal natural. Din acest
 Determinarea se realizeaza in felul platou plasat anterior §i incarcat cu ceara de
urmator: in primul rand se monteaza pe inlay. Cele doua varfuri laterale vor fi plasate in
bordura mandibulara placuta mandibulara: se laca§e ce se ga- sesc Tn placuta mandibulara.
elibereaza articulatia §i se introduc cele doua In zonele laterale ale placutei mandibulare,
baze in cavitatea orala a bolnavului avand aparatul prezinta sisteme de fixare ale unor
prestabilita o dimensiune verticala corecta pe resorturi elastice (jumatate de sfera pe un arc
tija. Machetele in acest caz ser- vesc doar la elastic fixat pe placa). Platoul orizontal se poa-
nivelarea planului §i practic nu au bordura. te prelungi anterior sau posterior in raport de
Pacientul este rugat sa inchida gura. In acest situatii extreme.
moment, placuta maxilara care este basculanta In scopul realizarii determinarii se
se muleaza perfect pe maxilar la dimensiunea procedeaza la montarea placutei mandibulare,
verticala deter- minata anterior. Se transcrie apoi a celei maxilare §i se indeparteaza piesa
conturul pla- cu|ei pe bordura maxilara, se intermediary. Machetele de ocluzie astfel
blocheaza articulable §i se indeparteaza pregatite sunt apoi introduse in cavitatea orala.
dispozitivele din cavitatea orala. Cele doua Se trece la inregistrarea unei inscrieri grafice,
baze se vor solidariza cu ceara topita. dupa care se monteaza resorturile elastice,
Urmeaza monta- rea in simulator. care sunt fabricate in trei sorturi in raport de
Metoda este foarte precisa §i de regu- la forta masticatorie a bolnavului. In contactul cu
se practica in paralei cu metoda de in- scriere aceste resorturi, se declan§eaza reflexul de
grafica, verificandu-se reciproc foarte bine. inchidere distala. Pozitionarea celor doua
Datorita neutilizarii bordurilor de ocluzie, placute in zona anterioary se face similar
metoda are dezavantajul ca nu poate transmite metodei Lande dupa un plan bascu- lant.
laboratorului reperele pen- tru alegerea dintilor Daca relatia centrica se verifica in urma
artificiali (linia mediana, linia surasului, linia aplicarii resorturilor cu cea inregistra- ta grafic,
caninului) §i nivelul §i orientarea planului de vom aplica masa termoplastica sau ceara intre
ocluzie, date nece- sare realizarii unei ocluzii cele doua varfuri distale pentru a stabiliza
corecte. pozitfa obtinuta.

Noi am modificat aparatul Optow prin

Centrocordul Optow este reprezentat aplicarea unui platou glisant in zona ante-

de un sistem de inregistrare format din doua rioara, de inscriere grafica care permite

placute: una maxilara §i una mandibulara. adaptarea sistemului la diverse linii

interalveolare.
Intre cele doua placute se mai utili-
zeaza §i o a treia placuta, ca intermediar
ajutand la fixare.

Placuta maxilara poseda un varf de

inscriere grafica plasat anterior §i doua varfuri
de stabilizare plasate in zonele late- rale. Varful
inscriitor din zona frontala se fixeaza pe un
 Metoda stimularii electrice bilatera- le machetelor de ocluzie.
Jenkelson se bazeaza pe aplicarea unor - Utilizarea unor anse de sarma in forma de
stimuli electrici preauricular vizand emergenta „U” care, incalzite Tn prea- labil sunt
trigemenului din cutia craniana. introduse in masa de ceara a ambelor
machete solidarizandu- le;
Stimulul Tntalne§te ramul motor al
acestui nerv §i determina stimularea refle- xelor - Practicarea unor laca§e sau anco§e tn cele
de pozi|ionare centrica. Stimulii utili- zafi pot fi doua valuri la nivelul primilor premolar. Cu
unici sau sub forma de trenuri de impulsuri. ajutorul unei mase termoplastice plastifiate
Rezultatul este contract mus- culara echilibrata §i apoi raci- ta, introdusa Tn anco§a se
§i simetrica §i objinerea relatiei centrice. stabili- zeaza machetele;

Dupa inregistrarea relatiei centrice prin - Folosirea de §tifturi de interpozitionare

una din metodele de mai sus se pro- cedeaza Tntre cele doua machete;
la verificarea relatiei objinute, prin verificarea
- Utilizarea de material tip Repin sau ceara
reperelor relatiei centrice. Se urmare§te astfel
topita;
daca s-a obfinut: pozi|ia centrica a conditiilor,
contractile musculare echilibrate, liniile - Practicarea unor linii oblice intersec- tate la
mediene corespondente, dimensiunea verticala nivelul zonelor laterale tn ceara bordurilor
optima, contact intim ocluzal pe toata suprafafa de ocluzie.
Dificultatea determinarii relatiei centrice la tn ocluzor.
edentatul total rezulta din pier- derea
determinantului anterior §i prin lipsa reperelor Inainte de a transmite laboratorului
preextractionale la majoritatea cazurilor. In machetele solidarizate, mai este necesara
schimb, ramane determinantul posterior, cu stabilirea anumitor repere necesare Tn ale-
ajutorul careia se poate determina relatia gerea din|ilor artificiali.
centrica, singurul raport mandibulo-maxilar
relativ constant §i re- productibil in timpul vietii.
Indiferent de modalitatea de solidari- zare
utilizata, trebuie sa nu pierdem din vedere
scopul esential: solidarizarea sa se faca Tn

Solidarizarea machetelor de ocluzie

Solidarizarea celor doua machete de
ocluzie Tn relatia centrica se poate realiza prin
mai multe procedee (fig. 9.53):

pozijie corecta de relate centrica §i sa fie

perfecta, fara a exista joc Tntre cele doua
machete, ceea ce antreneaza erori in montarea
 medio-sagital al fe|ei, apreciindu-se in
func|ie de frenurile buzelor superioara
§i in- ferioara, filtru piramida nazala;

- linia caninilor materializeaza fata

distala a caninilor, iar spa^iul rezul- tat
intre linia mediana §i linia cra- niului
reprezinta latimea celor trei din^i
frontali-superiori. Fata distala a
caninului corespunde la majori- tatea
pacienjilor cu nivelul comisu- ral
bucale sau cu intersect per-
pendicularei coborate din pupila cu
planul de ocluzie. Varful cuspidului
caninului se afla pe bi- sectoarea
unghiului format de ari- pa nasului cu
§an|ul labio-genial, acolo unde
Fig. 9.53. Solidarizarea machetelor de ocluzie
bisectoarea intersec- teaza planul de
ocluzie.

Stabilirea reperelor pentru alegerea §i - linia surasului reprezinta limita de

montarea dinfilor artificial! maxima vizibilitate a grupului frontal
Volumul, forma §i pozifia bordurii ma- superior, fiind totodata nivelul la care
chetei de ocluzie au fost de a§a maniera se plaseaza linia coletelor dentare.
adaptate §i individualizate incat sa repre- zinte Pentru trasarea acestui reper se
volumul, forma §i pozi|ia arcadei den- tare poate lua conturul buzei superioare §i
artificiale. Astfel marginile incizale ale dinfilor inferioare in timpul surasului.
frontali vor fi la nivelul planului de ocluzie
frontal, fe|ele lor vestibulare vor descrie o curba In finalul §edintei, in urma trasarii re-
identica cu cea descrisa de bordura de ocluzie perelor necesare alegerii din|ilor artificiali, se va
ce va reda plenitudinea obrajilor §i buzelor §i va practica indepartarea cu grija din cavitatea orala
compensa eventua- lele resorbtii osoase ale celor doua machete de ocluzie, facand §i o
asemitrice. Mai ramane sa indicam tehnicianului ultima evaluare a de- terminarii anterioare pe
lungimea §i lafimea din|ilor artificiali, indicafii pe modelele de lucru.
care le vom aprecia in funcfie de o serie de Principalele inconveniente ale deter-
repere. minarii relajiei centrice la edentatul total deriva
din mobilitatea mandibulei in toate directive
Principalele repere necesare alegeriii spajiului, §tergerea reflexelor, schimbarea
dinfilor artificiali sunt urmatoarele: continua a starii de tonicitate a mu§chilor
mobilizatori ai mandibulei §i im- bibitia tisulara
- linia mediana, va reprezenta pla- nul postedentatie. Relaxarea musculara §i
Tndepartarea durerii, a spas- melor §i sectionarea imaginara transversals a mijlocului
contractiei reprezentat o condi- tie sine-qua-non papilei, vom putea afla pozijia marginilor orale
Tn determinarea relajiei centrice mandibulo- ale coletelor incisivilor centrali superiori. Ace§-
craniene. tia se vor situa tangent la transversala papilei
de o parte §i de alta a liniei mediane. Odata cu
atrofia crestelor alveolare, di- mensiunile
ANALIZA MODELULUI DUPA SIS- vestibulo-orale ale coletelor incisivilor §i
TEMUL BIOFUNCJIONAL PROTE- caninilor superiori scad Tn paralei cu
TIC IN VEDEREA MONTARII DINJI- dimensiunile crestelor §i anume: de la 7 mm la
LOR FRONTALI 6 mm pentru incisivul central §i de la 9 mm la
Analiza modelelor poate Tncepe Tnca de 7,5 mm pentru canin. Varfuri- le caninilor se
pe modelele preliminare. Analiza modelelor pozitioneaza pe intersectia transversalei papilei
finale se face separat pentru modelul maxilar §i incisive cu prelungirea muchiei crestelor
pentru cel mandibular. Modelele pot fi montate reziduale laterale (fig. 9.55).
ulterior Tn simulator §i examinate astfel din fafa
§i profil.
Reperele de analiza a modelelor ma-
xilare sunt:

Fig. 9.55. Amplasarea frontalilor superiori In funcfie de

Fig. 9.54. Analiza modelului maxilar §i modificarea reperele de analiza ale modelului: a - transversala
atroficd a crestelor, secjiune comparata la dentat (a) papilei incisive; b - reperul varfului caninului; c— prima
fata de edentat - b (13). ruga palatind; d - Unia mediosagitala; e- tuberozitatea
maxilara; f-mijlocul crestei alveolare maxilare (50).
Papila incisiva este un reper important
din punct de vedere topografic pentru montarea Sutura medio-palatina stabile§te
din^ilor frontali superiori. Apare la maxilarul mijlocul modelului §i constituie o axa de
edentat Tntr-o pozijie anterioara, progresand Tn simetrie a arcului vestibular frontal, Tn plan
aceasta directie odata cu atrofia crestei. Ea medio-sagital. Pe aceasta axa se gase§te de
poate ajunge frecvent chiar pe mijlocul crestei. regula frenul buzei superioare in zona
Din analiza com- parativa a modelelor de vestibulara §i foveele palatine la limita distala a
pacien|i dentaji §i edentati s-a putut releva campului protetic. Papila incisiva va fi
mic§orarea pe sectiune sagitala a crestei sectionata imaginar §i de acest reper se tine
reziduale fata de procesul alveolar (fig. 9.54), seama la pozi|ionarea celor doi in- cisivi
odata cu re- sorbjia (esutului osos. Prin centrali. Inalfimea incisivilor centrali se
considera a fi 1/4 din lungimea suturii medio-
palatine, masurata Tn linie dreapta de la
mijlocul papilei incisive la foveele palatine.
Prima pereche de rugi palatine se
identifies §i se contureaza pe model. Ele se
folosesc drept reper pentru pozitionarea
marginii coletului oral al caninilor maxilari.
Aceasta amplasare se face la o distant de circa
2 mm de marginea libera a primei rugi palatine.
Fig. 9.56. Unghiul format de directia rugii palatine cu
Exista situatii in care pozifia rugi- lor palatine nu Unia mediosagitala: a - transversala papilei incisive; b -
este simetrica, fapt care de- termina o montare direc{ia primei rugi palatine; c - unghiul format fntre
asimetrica a caninilor, ob|inandu-se astfel o prima ruga palatina §i Unia mediosagitala; d. Unia
mediosagitala (50).
individualizare a res- pectivelor cazuri clinice.
Cunoscand aceste repere este clar ca
montarea frontalilor su- periori va urma un tipic Tuberozitatea maxilara este conti-
§i anume: primul dinte montat este incisivul nuarea posterioara a crestei reziduale care,
central, al doilea este caninul, spa|iul frontal fiind zona biostatica, nu se atrofiaza Tn acela§i
restant fiind ocupat de incisivul lateral. ritm cu crestele. Aceasta se marcheaza prin
Unghiul format de directia primei rugi Tncercuire, fiind folosita doar la confecfionarea
palatine cu planul medio-sagital este alt reper bazei protezei §i este ocoli- ta de montarea
care ne indica sistemul de montare al frontalilor dinfilor artificial.
superiori adeevat formei arca- dei §i
stereotipului masticator. In functie de unghiul Liniile statice de analiza a modelului
creat intre aceste linii, se monteaza dinfii Tn maxilar sunt urmatoarele:
linie dreapta, Tn forma de „V” sau de arc Forma crestelor reziduale. Clasic, la
(normal) §i se vor realiza treme, diastema sau maxilar este o semielipsa, dar poate lua forme
Tnghesuiri frontale (fig. 9.56). pentagonale in atrofiile marcate. Exista multiple
Mijlocul crestei reziduale maxilare se
forme ale crestelor edentate care au aspect de
marcheaza de catre clasici in zonele laterale ale
litere: M, V, Q, dictate de anomaliile pe care
crestelor edentate. Anterior este delimitat de
pacientul edentat le-a de|inut in perioada
punctele de pozi|ionare a varfurilor caninilor §i
dentata (§i care se pot perpetua in montarea
posterior se continua cu marcajul mijlocului
dinjilor, daca §i pacientul este de acord).
tuberozitatii. Acest reper se prelunge§te de
Tangenta premolara la maxilar (fig.
obicei §i pe soclu, permitand tehnicianului
9.57) constituie reperul pozi|ionarii suprafe-
dentar sa monteze corect din|ii laterali pe
felor vestibulare ale premolarilor intre pro-
mijlocul crestei reziduale.
eminen|a vestibulara canina §i cuspidul
meziovestibular al molarului. Aceasta linie
delimiteaza vestibular plasarea premolarilor
superiori in armonie cu restul arcadei. Motivafia
este pur estetica pentru ca sa se evite aspectul situeaza acolo unde se deceleaza trecerea de
de „gura plina cu dinfi” (culoarul dentar sa fie la zona frontala de curbura a arcadei, la cea
estetic). laterala, aproximativ liniara. La edenta- tul mai
vechi se poate identifica u§or datori- ta
modificarilor formei arcadei in trapez. Unind
linia caninilor in zona vestibulara obtinem
mijlocul crestei edentate in spajiul vestibular
frontal (fig. 9.58).

Fig. 9.57. Tangenta premolara la maxilar (50).

Reperele de analiza mandibulare ale

modelului edentat sunt urmatoarele:
Tuberculul piriform este o zona
biostatica importanta, care se utilizeaza ca Fig. 9.58. Repere de analizS ale modelului mandibular:
reper pe model pentru interferenfa unor linii a - pozfya caninilor; b - mijloculcrestei alveo- lare; c -
statice §i anume: tuberculul piriform (50).

- o linie statica marcand sec|iunea sagitala

Liniile statice la mandibula
simetrica a tuberculului piriform, ce se con-
Forma obi§nuita a arcadei mandibulare
tinua cu marcajul mijlocului crestei rezidua- le §i
este cea de parabola sau potcoava, iar
se prelunge§te pe soclu;
- o linie rezultata din sectionarea la juma- tate
a tuberculului piriform (Tn plan vertical) cu
planul de orientare ocluzala. Ob|inem inal|imea
aproximativa (reperul ocluzal) la care se pozi|
ioneaza dinjii laterali inferiori. Aceasta secjiune
transversala se situeaza la mijlocul distanjei
intermaxilare.
Punctul simfizar este situat la mijlocul
crestei reziduale in plan mediosagital §i
determina situarea punctului interincisiv. Unind
punctul simfizar cu mijlocul spatiului retromolar
bilateral se formeaza un triunghi care serve§te
ca reper tehnicianului pentru pozitionarea
corecta a modelelor.
Punctele canine ale mandibulei se
Tn atrofii devine trapezoidala. sectionarea sagitala a tuberculului piriform.
Tangents premolara la mandibula Mijlocul crestei rezidua- le mandibulare
realizeaza dupa Bonwill unitatea dintilor fron- corespunde Tn zona laterals cu §an|ul mezio-
tali cu primii premolari. Aceasta se objine dintr- distal al molarilor §i premo- larilor inferiori.
un cere, care cuprinde marginile incizale ale Este de remarcat §i faptul ca Tn zona
frontalilor inferiori, cuspidul canin §i cuspidul molarului de 6 ani apare o depresiune a
vestibular al primului premolar. Tangenta la mandibulei, care va corespunde la montarea
acest cere aflata la nivelul primului premolar, dintilor, cu realizarea unei curbe de compensate
trece prin cuspizii vestibulari ai dintilor laterali §i sagitala (curba lui von Spee). Aceasta zona
sectioneaza marginea vestibulara a tuberculului decliva a profilului crestei reziduale este folosita
piriform (fig. 9.59). Tn fixarea unor date la unele simulatoare.
Prelungind acesta tangenta distal pu- tem Linia §anturilor mezio-distale este si-
determina mijlocul condilului articular. tuata corespunzator mijlocului crestelor
Pozi|ionarea din|ilor laterali este lega- ta reziduale ale mandibulei.
de urmatoarele linii ajutatoare. Curbura sagitala a crestei reziduale
Mijlocul crestei rezidualeeste un reper mandibularedin zona laterals se marchea- za §i
important pentru montarea corecta a dinti- lor ea pe soclu prin linii paralele cu mu- chia
artificial! laterali, pe care ace§tia trebuie sa se crestelor, oferind date pentru obfine- rea curbei
plaseze. Limita anterioara a acestui marcaj este de compensate sagitala.
data de punctele canine §i cea posterioara de

Fig. 9.59. Amplasarea dintilor cuspidatf in func^ie de cercul Bonwill §i tangenta premolara mandibulara: a - mijlocul
crestei mandibulare coincide cu §anjurile mezio-distale ale dintilor cuspidate b - cuspidul vestibular al premolarului
prim dicteaza pozitionarea cuspizilor vestibulari ai dintilor cuspidate c - limita orala a suprafe- telor ocluzale -
regula lui Pound (50).
Liniile lui Pound sunt: milohioidiana, care nu va fi depa§ita de catre
- una care une§te fata meziala a ca- suprafa(a orala a dinfilor laterali.
ninului cu limita linguala a tuberculului piriform
§i care nu se depa§e§te la montarea dintilor Analiza modelelor asamblate
laterali spre oral (pentru obtinerea stabilitatii
Dupa ce modelele au fost analizate
protezei inferioare);
separat, ele se apreciaza in ansamblu, montate
- verticala ridicata de pe linia
in simulator. verifica corectitudinea realizarii in laborator a
Analiza in norma frontala §i din profit va machetelor, conform indicator date prin
permite decelarea urmatoarelor repere: §abloane §i prin fi§a de laborator (fig. 9.60).
Vestibulul oral (fornix vestibuli) este un
reper important atat la maxilar cat §i la
mandibula pentru zona frontala, deoarece fe(ele
vestibulare ale incisivilor sunt situate pe arcul
frontal vestibular.
Punctele fixe din vestibulul bucal, in zona
frontala, necesare realizarii arcului frontal
vestibular sunt plasate de o parte §i de alta a
frenului buzei superioare §i infe- rioare, unde
vestibulul are adancimea cea mai mare. Aceste
puncte unite permit obti- nerea unei linii
interalveolare, care ne ofera date despre
aspectul normal, progen sau prognat al
Fig. 9.60.
pacientului §i profilul frontalilor. Coarda acestei
linii maxilo-mandibulare frontale poarta Controlul ocluzorului §i al modelelor:
denumirea de arcul frontal vestibular, in - ocluzorul sa nu aiba nici un fel de joc in
interiorul acestuia se pozitio- neaza din|ii frontali balama;
superiori, oferindu-li-se inclinarea vestibulo- - contrapiulita sa fie fixata;
orala corecta. Arcul frontal vestibular este - planul median al celor doua modele sa
distanjat in directie sagitala de papila incisiva cu coincida cu planul median al ocluzorului;
aproximativ 7 mm. In situajia modelului maxilar, - pe modele sa fie trasate urmatoarele linii de
inaltimea ansamblului bazei plus dinjii artificial referinfa:
este masurata de la punctul cel mai inalt al ves-
tibulului paramedian, langa frenul buzei * linia mediana
superioare, pana la fanta labiala §i este in * linia caninilor
medie de 20-22 mm. ■ linia planului de ocluzie
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PRO- * linia surasului
TEZE TOTALE. PROBA MACHETE- ■ mijlocul crestelor
LOR * curbura sagitala a crestei edentate
Este bine sa fie facuta in prezenfa mandibulare
tehnicianului §i, daca este cazul, in prezen- (a Se scot machetele de pe modele §i se
unei persoane din anturajul pacientului. repun §abloanele (machetele de ocluzie) pentru
a verifica daca datele transmise prin §abloane
au tost respectate.
CONTROLUL EXTRAORAL AL
MACHETELOR
Se face in absen{a pacientului, pentru a Controlul propriu-zis al machete- lor:
a) Controlul arcadelor artificiale:
- dintii trebuie sa respecte culoarea §i forma
notate in fi§a;
- cuspidarea dintilor laterali sa respecte
indicatia din fi§a de laborator;
- linia mediana interincisiva trebuie sa
corespunda cu cea de pe model;
- cei 6 dinji frontali trebuie sa ocupe spa- tiul
dintre cele doua linii ale caninilor;
- curbura vestibulara realizata de cei 6 frontali
trebuie sa fie simetrica;
- Tnaltimea frontalilor trebuie sa se inca-
dreze intre planul de ocluzie §i linia su-
rasului;
- curbura incizala trebuie sa respecte
indicatia data in fi§a (cu convexitatea in jos
sau dreapta)
- supraocluzia frontala §i inocluzia sagitala sa
respecte indicate date pe fi§a de laborator; Fig. 9.61.
b) Controlul bazelor din ceara:
- dintii trebuie sa realizeze unita|i masti-
- sa respecte limitele functionale ale campului
catorii de cate trei din|i (din ra|iuni este- tice,
protetic:
nu mecanice);
■ sa intre pana Tn fundurile de sac ale
- dintii laterali sa nu fie montati pe tube-
modelelor functionale;
rozitate sau tuberculul piriform; distal fi-
• sa acopere 2/3 anterioare ale tu-
ecare macheta trebuie sa aiba o portiu- ne
berculului piriform;
de minimum 1 cm neacoperita de din|i;
* sa cuprinda §anturile
- dintii laterali trebuie sa fie montati pe
pterigomaxilare §i restul zonei de
mijlocul crestei - linia imaginara care trece
inchidere palatinala posterioara.
mezio-distal prin mijlocul fetelor ocluzale ale
- papilele interdentare sa fie modelate
dintilor laterali trebuie sa se continue cu linia
convex;
ce reprezinta mijlocul crestelor trasata pe
- versantele vestibulare ale machetelor sa fie
soclul modelelor;
modelate convex;
- dintii laterali inferiori sa respecte regula lui
- versantul lingual al machetei inferioare sa fie
POUND;
modelat concav.
- directia curburii sagitale sa fie paralela cu
muchia crestei mandibulare;
Ceara este bine sa aiba o culoare cat mai
- in regiunea laterala montarea dintilor
apropiata de culoarea naturala a gingi- ei,
(normala sau inversa) sa respecte axul
pentru a crea pacientului o impresie fa- vorabila
interalveolar (fig. 9.61).
§i pentru a nu denatura unele ob- servatii care
se vor face la controlul intrabucal al machetelor. probei machetelor vor fi mult ingreunate de
Daca se considera ca sunt necesare tendinta de dislocare a machetei su-
modificari ale machetelor, acestea vor fi facute perioare.
Tnainte de venirea pacientului pentru a nu-i - stabilitatea machetei superioare se veri- fica
crea suspiciuni cu privire la corecti- tudinea prin apasari alternative cudegetele
tratamentului. aratatoare dreapta - stanga pe fejele
ocluzale ale premolarilor §i molarilor. Daca
apar tendinte de basculare, in- seamna ca
CONTROLUL INTRAORAL AL MA- dintii laterali au fost montati in afara crestei,
CHETELOR deci vor fi remontati.
Avand multiple objective de atins,
presupune mai multe etape care trebuie b) Controlul machetei inferioare
parcurse in mod obligatoriu. - controlul extinderii bazei machetei
Pentru a evita deformarea machetelor se mandibulare se face cu gura intredes-
vor lua unele precautii. Machetele a§eza- te pe chisa, pentru a nu pune in tensiune
modele se racesc cu un jet de apa. Pacientul musculatura de la periferie. Dupe ce
clate§te gura cu apa rece. Controlul se va face macheta este a§ezata pe camp, se con-
minutios, dar la fiecare 2 minute machetele troleaza lungimea marginilor prin in- spec|ie
spalate de saliva §i repuse pe modele vor fi §i palpare.
racite din nou, iar pacientul se va clati din nou Dace se banuie§te o supraextensie pe o
cu apa rece. Pacientul este instruit sa nu faca anumita zona, se poate folosi pentru verificare
mi§cari bru§te §i sa urma- reasca cu atentie testul lui HERBST pentru zona respective. Daca
indicate primite. macheta este mobilizata, se va radia din ceara
atat cat se considera necesar.
Controlul extinderii, mentinerii §i - mentinerea machetei mandibulare este mai
stabilitatii greu de verificat, in aceaste faze rolul
a) Controlul machetei superioare principal jucandu-l gravitafia. To- tu§i,
- baza machetei superioare trebuie sa aiba o pozi{ia anterioara a limbii poate avea o
lungime §i o grosime concordan- te cu cele contribute semnificativa in men- finere.
ale fundurilor de sac §i trebuie sa ocoleasca - stabilitatea se verifica prin presiuni al-
frenul buzei superioare §i bridele. La ternative cu degetele aratatoare la nive- lul
mi§carile functionale ale buzelor §i obrajilor, premolarilor inferiori. Daca apare
baza machetei nu trebuie sa fie dislocata; bascularea, dinfii laterali vor fi remon- tati.
- baza machetei superioare trebuie sa se Cand pacientul are limba in pozifie
extinda posterior, cuprinzand Tntreaga zona posterioara, se poate face reeducarea
de inchidere palatina posterioara; functionala a acestuia. O metoda extrem de
- macheta trebuie sa aiba o mentinere mi- simpla §i de eficiente este adeugarea unei
nima: sa stea pe camp atunci cand paci- emisfere de ceare cu diametrul de 3-4 mm pe
entul deschide gura. Daca acest dezide- rat linia mediane, lingual, la nivelul co- letului
nu este Tndeplinit, fazele ulterioare ale incisivilor centrali inferiori. Aceaste emisfere va
aperea dupe polimerizare pe proteza finite §i va Dace in relate centrice buzele sunt
obliga pacientul se tine limba Tntr-o pozitie resfrante §i proeminente sau ro$ul buzelor este
anterioare, favorabiie mentinerii. Dupe cateva diminuat, inseamne ce D.V.O. este prea mice.
septemani, plusul de acrilat se indeperteaze Dace buzele nu se ating, inseamne ce
prin frezare §i proteza este relustruite. D.V.O. este prea mare.
Atunci cend mentinerea machetei su-
perioare este deficitara, este bine ca la ur- Examinarea pacientului din profil:
metoarele faze ale controlului, care presu- pun Raportul buzelor este in funcfie de
prezenta ambelor machete in gure, se se tehnica de montare a dintilor in regiunea
introduce intai macheta mandibulare §i apoi cea frontala, adica:
maxilara. Dace se procedeaze invers, existe - buza superioarS trebuie sa fie ceva mai
riscul ca in timp ce medicul insere macheta proeminenta decat buza inferioara, la
mandibulare, macheta ma- xilara aflate deja in pacienfii la care in regiunea frontala s-a
gure se cade, ceea ce produce o impresie realizat montarea cu supraocluzie frontala
negative pacientului, chiar dace i se explice (cel mai des folosita).
faptul ce in aceaste faze mentinerea nu este - buzele trebuie sa fie in acela§i plan daca
optime. montarea s-a facut cap la cap.
- tn mod exceptional, buza inferioara este mai
Controlul estetic: proeminenta cand situa|ia clinica a impus o
In acest scop cele doue machete sunt montare frontala inversa (prognatie
inserate in cavitatea bucala §i se observe mandibulara).
aspectul facial al pacientului din fate §i din Marginea vestibulara a machetei su-
profil. Examinarea se face cu gura inchise §i cu perioare sa nu bombeze prea mult sub pra- gul
gura semi-deschise. narinar realizand o treapta, ceea ce con- fera
un aspect neplacut buzei superioare.
Examinarea pacientului cu gura in- Daca ceara este suficient de groasa, se
chisa - se face din fata §i din profil §i se au in va radia pana la obtinerea efectului do- rit. Daca
vedere urmetoarele aspecte: ceara ar ramane exagerat de subfire, este
Examinarea pacientului din fata: preferabil ca modificarea sa se faca pe proteza
Se controleaze dace machetele ofere un finita. In acest scop se va indica pe fi§a
suport corespunzetor buzelor §i obraji- lor, tehnicianului sa subfieze por- fiunea vestibulara
adice: a protezei in limitele re- zistenfei acrilatului.
- §anturile nazo-labiale §i paralabiale tre- Daca nici in aceste condifii nu se es-
buie se prezinte adancituri mai §terse decat timeaza ca s-ar obfine un aspect fizionomic
inainte, dar corespunzetoare var- stei acceptabil, inseamna ca situafia clinica (creasta
pacientului. vestibulara proeminenta) ar fi impus o corecfie
- buza superioare trebuie se fie simetrice in chirurgicala inainte de ince- perea tratamentului
ceea ce prive§te plenitudinea ei. protetic.
- ro§ul buzelor se aibe un aspect accep- tabil.
 Protezarea totala trebuie sa redea Un alt principiu promovat de cerceta- torul
expresia naturala a faciesului pacientului, francez este reprezentat de faptul ca piesele
creand iluzia unei danturi naturale, redandu-i protetice total amovibile nu trebuie sa fie
pacientului individualitatea. introduse in cavitatea orala a pacien- tului decat
Estetica, acest teritoriu complex, nu poate in momentul in care practicianul este pe deplin
ramane numai in sfera §tiinfei exacte, reunind satisfacut de aspectul final al acestora.
nofiunile “de filozofie a frumosu- lui” cu Este important de realizat §i de discu- tat
principiile artei. cu pacientul in timpul probei machetei in ceara
Rezultatul final este determinat de li- nii, cu din|i. Aceasta faza terapeutica nu trebuie
culori, forme, proporfii. Este imposibil de definit efectuata niciodata in viteza de- oarece este
reguli stride, ^tiinfifice de alegere a dintilor fundamentala pentru atingerea succesului final.
artificiali. Pacientul trebuie sa aiba timp suficient pentru a
Dinfii artificial! se realizeaza de culoa- aprecia diferenfa dintre piesele protetice vechi
rea, forma §i volumul dorit. Se pot realiza §i noile substitute protetice la care impresia de
anomalii pentru redarea aspectului de na- natura- lefe este esentiala.
turalete. Falsa gingie completeaza §i com- Un ultim aspect abordat ca traiectorie
penseaza fizionomic asimetriile de resorb- fie certa in refacerea esteticii dento-faciale la
osoasa, constituind in acela§i timp un suport pacientul edentat total de catre Palla este
eficient pentru partile moi periorale. reprezentat de artificiile ce sunt necesare a fi
Refacerea funcfiei fizionomice este efectuate in scopul obtinerii iluziei natura- lului.
guvernata de 4 principii esenfiale, de importanta In acest sens, marginile incizale pot Simula
egala in obfinerea rezultatelor es- tetice abrazia naturala fiziologica odata cu innaintarea
individualizate (Palla, 1999). in varsta, disimuland artificiul.
Autorul recomanda privirea in an- samblu Forma §i conturul dinfilor trebuie sa fie in
a faciesului pacientului §i nu evalu- area deplin acord cu aspectele conturului gingival.
singulara a dintilor. Montarea dintilor poate fi In vederea obtinerii unor bune rezul- tate
apreciata ca mulfumitoare daca atenfia este estetice, practicianul i§i va concentra atenfia
focalizata la nivelul cavitafii orale, insa integrate asupra aspectului buzelor. La o prima impresie,
in ansamblul facial este posibil sa conduca la daca un pacient este edentat sau daca aspectul
rezultate dezas- truoase. Este foarte importanta arcadelor artificiale nu este corect, ne putem da
vizibilitatea arcadelor maxilare §i mandibulare, seama dupa aspectul buzelor (fig. 9.62).
nivelul marginilor incizale ale dintilor anteriori, Un rol esential in conturarea aspectului
fara a eluda armonia inalfirnii §i orientarii planu- final al refacerilor dentare la pacien|ii purtatori
lui de referinfa ocluzal la planul frontal §i sagital, de construe^ protetice totale il are alegerea
alegandu-se cu multa atenfie cu- loarea gingiei formei §i aspectului din|ilor (Sergl, 1994). Astfel,
artificiale. forma incisivilor centrali trebuie sa reflecte
Palla considera deosebit de importanta conturul chipului pacientu- lui, sa fie in armonie
analiza faciesului pacientului in picioare in cu sexul pacientului, selectarea acestora tinand
timpul unei conversafii purtate, ce permi- te cont de perso- nalitate, de varsta, elemente ce
aprecierea armoniei dento-faciale.
influienfeaza alegerea finala §i stau la baza
crearii iluziei de natural.

Fig. 9.63. Dupa Palla (1999)

Industria dentara are ca obiectiv principal

furnizarea de garnituri de din^i ce tre- buie sa
permits inlocuirea realists a sub- structurilor
pierdute. Un fapt demn de re- marcat este ca
cea mai mare parte a din|i- lor artificiali au
dimensiuni mult mai reduse §i tenta mult prea
clara comparativ cu din{ii naturali.
Fig. 9.62. Dupa Palla (1999) Din nefericire efortul estetic este limi- tat
la nivelul dintilor anteriori maxilari Tn
Feminitatea sau personalitatea deli- cata
majoritatea cazurilor, in timp ce aspectul dintilor
trebuie sa fie caracterizata de forma rotunda,
mandibulari este la fel de important in
lina, conturand aspectul fluid al danturii ce
conturarea rezultatului final (Palla, 1997).
prezinta aceste atribute. Pe de alta parte,
O eroare grosiera, frecvent intalnita in
pentru conturarea forfei masculine se aleg dinfi
practica stomatologies este simetria extrem de
frontali cu linii clare, vigu- roase, cu unghiuri
riguroasa intalnita la nivelul incisivilor inferiori.
bine conturate. Percep- tia vizuala este
Aspectul estetic poate fi ameliorat prin artificiile
rezultatul artificiilor de mon- tare in armonie cu
de culoare ce pot fi realizate la nivelul dinjilor
forma generala a facie- sului pacientului. Talia
frontali, precum §i prin modificarile intalnite la
din|ilor anteriori este uneori mai importanta
nivelul marginilor incisivilor. Un rol extrem de
decat forma, condu- cand in anumite cazuri la
important il are inclinarea axelor dintilor, oferind
aspectul de ar- cada foarte larga, conturand
aspectul de ocluzie habituala.
imaginea de coridor oral inestetic.
Influents modelajului gingival asupra
Diferenfa intre lafimea faciala §i cea a
expresiei faciale finale este hotaratoare in
arcadei dentare produce intotdeauna impresia
realizarea armoniei cu varsta pacientului, factor
absentei naturalului §i certitudinea protezarii
determinant in alegerea detaliilor de contur.
(fig. 9.63).
Accentuarea aspectului de tinerete este
posibila prin modelajul alungit al papile- lor
gingivale cu acoperirea coletelor denta- re in
deplin acord cu aspectul scurt, plat §i neutru al “sa nu atarne”);
dintilor. - garnitura de din# aleasa sa se potri- veasca
Pentru varsta de mijloc acoperirea co- din punct de vedere al formei, marimii §i
letului dentar de catre gingie trebuie sa se culorii cu fa(a pacientului (armonie dento-
opreascS la limita coronara a smaltului. Forma faciala), cat §i cu aspects somatic general
dintilor in aceasta situate imbraca forme lungi §i (armonie dento- somato-faciala).
cu volum accentuat. Dupa ce medicul examineaza toate
La pacientii de varsta a lll-a modelajul aceste aspecte, este randul pacientului sa- §i
gingival va oferi imagines coletelor dentare exprime opinia. In acest scop va fi folosi- ta o
denudate, aspect caracteristic retractiei oglinda suficient de mare pentru ca pacientul sa
fiziologice in teritoriul geriatric (fig. 9.64). se poata studia.
Examinarea pacientului cu gura in- Ideal este ca in acest moment medicul sa
tredeschisa - trebuie luate in considerare stea in spatele pacientului pentru a vedea
urmatoarele aspecte: amandoi in oglinda acela§i lucru §i pentru
- linia mediana interincisiva superioara evitarea neintelegerilor.
trebuie sa se suprapuna pe planul me- dio- Trebuie sa se tina seama de toate
sagital al fetei; observable juste ale pacientului, pentru a ob|ine
- latimea celor 6 frontali superior! sa se un efect estetic cat mai bun, ceea ce va
incadreze intre cele doua comisuri bu- cale; contribui substantial la integrarea prote- zei de
- curbura vestibular^ sa fie simetrica; catre pacient.
- curbura incizala sa se incadreze in ar- DacS in laborator s-a realizat, la cere- rea
monia fetei §i sa fie aproximativ parale- la pacientului, o montare individualizata in urma
cu marginea libera a buzei inferioare; unor indicatii clare (fotografii, modele de studiu
- in suras, vizibilitatea din|ilor frontali sa fie in din faza de dentat), in aceasta faza se fac doar
raport cu varsta; mici modificari de pozi#i.
- intre fetele vestibulare ale premolarilor §i Daca tehnicianul a realizat o montare
obraji sa existe un spa|iu - coridorul bucal; standard, in cabinet pot fi facute modificari.
- fata ocluzala a dintilor lateral! superior! nu Aceasta operatie nu este deloc simpla §i poate
trebuie sa fie prea vizibila (planul de ocluzie fi facuta numai de un medic cu multa experienta

Fig. 9.64. Sistemul protetic Ivoclar, IvoclarAG (Buchel, Frick, 1990)

sau de catre tehnician. protetic, poate fi utilizat testul lui SILVERMAN,
folosind cuvinte care con|in litera “S”, de
exemplu “Mississippi”. Dintii trebuie sa se
Controlul ocluziei apropie fara sa se ciocneas- ca intre ei.
Cel mai important moment al contro- lului - daca intre din# ramane un spatfu mare, este
intraoral al machetelor este verificarea ocluziei. posibil ca D.V.O. sa fie mica, daca §i
Se recomanda pacientului sa inchida aspectul estetic inclina spre aceasta
incet gura oprindu-se la primul contact §i fara a constatare.
exercita presiuni mari. In acest timp operatorul - daca intre din# ramane un spa|iu mare dar
conduce pacientul de barbie apasand efectul estetic este corespunzator, este
mandibula spre posterior. posibil ca pacientul sa fi avut spa- #u minim
Prezenta degetelor in cavitatea buca- la de vorbire mai mare §i in pe- rioada de
in acest moment este utila pentru menti- nerea dentat.
machetelor in pozitie corecta, dar poate - daca dinfii se ating intre ei, D.V.O. este prea
provoca uneori devieri ale mandibu- lei, mare.
deoarece pacientul este influentat de existenta Se poate folosi §i testul BUCHMAN-
degetelor la nivelul comisurilor. Dupa inchiderea ISMAIL, adaptat acestei faze. Pe suprafaja
gurii cele doua machete vor fi examinate cu ocluzala a din#lor laterali inferiori se picura
multa atentie indepar- tand buzele pentru a ceara moale §i pacientul este invitat sa ci-

vedea daca rapoarte- le sunt identice cu cele teasca un text scurt care il obliga sa faca cateva

din ocluzor. degluti#i normale. In urma testului pot aparea 3

situa#i:

a) Controlul componentei verticale a - ceara nu poarta urmele din#lor antagonist!,

ocluziei ceea ce semnifica existenja unui spajiu de

inocluzie prea mare §i implicit o D.V.O. prea
Pentru controlul D.V.O. la proba ma-
mica;
chetei pot fi utilizate toate metodele descri- se
- ceara poarta vizibil semne de imprimare a
la determinarea relatiilor intermaxilare. La proba
cuspizilor antagoni§tilor, ceea ce semnifica
machetelor prima corelajie trebu- ie facuta cu
o D.V.O. corecta;
aspectul fizionomic.
- ceara a fost indepartata de la nivelul
Daca D.V.O. este mic§orata:
contactelor cu antagonists, ceea ce in-
- aspectul fetei este Tmbatranit;
seamna ca spa#ul de inocluzie este prea
- §an|urile peribucale sunt accentuate;
mic si D.V.O. prea mare.
- ro§ul buzelor este diminuat.
Daca D.V.O. este marita:
- pacientul are un facies crispat;
CORECTAREA GRE§ELILOR
- buzele nu intra Tn contact sau intra in
D. V.O. prea mica se poate corecta
contact cu efort;
in felul urmator: se lipesc doua benzi de ceara
- dintii sunt prea vizibili.
mai groase decat diferenta de inaltime pe fetele
Daca machetele se men|in pe campul
ocluzale ale premolarilor si mola- rilor machetei
inferioare. Ceara este inmu- iata cu spatula machetelor examinate in ocluzor I articulator.
calda. Se introduc machetele in cavitatea Daca acest deziderat este indeplinit, inseamna
bucala si se determina din nou rela#a ca angrenajul arcadelor este cored, cu I.M. in
intermaxilara. Dupa indeparta- rea machetelor R.C.
solidarizate prin fasia de ceara, macheta Acest angrenaj poate fi real (atunci c^nd
inferioara este repusa pe model. Modelul bazele sunt bine aplicate pe suprafe- tele de
superior este scos din ocluzor prin ciocanire pe sprijin) sau fals (cand bazele sunt la distant de
bratul superior in vederea reghipsarii lui Tn suprafetele de sprijin).
noua pozitie. Dupa reghipsarea modelului Pentru a diferen|ia aceste doua situate se
superior, fasia de ceara este indepartata si se folose§te proba spatulei: se incearca
remonteaza dintii la noua dimensiune verticals introducerea unei spatule intre dintii din zonele
de oclu- zie. laterale, intai pe o parte, apoi pe cealalta.
Ceara de corectare se lipeste numai in De obicei spatula nu poate intra intre
regiunea molara si premolara spre a permite cuspizii molarilor - “proba spatulei negati- va” -
vizibilitatea in regiunea din#lor frontali a ceea ce inseamna ca angrenajul din- tre dintii
modificarilor necesare, altfel eroa- rea inifiala laterali este real §i corect.
poate fi repetata. Uneori pacientul relaxeaza musculature
D. V.O. prea mare ridica probleme ridicatoare §i spatula poate patrunde provocand
mai dificile deoarece trebuie scosi din ceara departarea celor doua machete, de aceea
dintii machetei inferioare care se inlocuiesc cu pacientul va fi din nou atentionat sa mentina
un val de ceara. Urmeaza determinarea dintii in contact: “tine dintii tn
D. V.O. corecte folosind tehnica uzuala. In
contact dar fare sa strangi foarte tare".
laborator modelele se ghipseaza in noua pozijie
In cazul in care spatula poate fi intro-
§i se remonteaza dintii in raportul intermaxilar
dusa - “proba spatulei pozitiva” - inseamna ca
cored.
relatiile intermaxilare nu au fost corect
Cand D.V.O. este prea mare se re-
determinate, deci angrenajul este fals §i trebuie
comanda de asemenea reluarea fazei de
refacut.
determinate a relatiilor intermaxilare cu ajutorul
Cand proba spatulei este pozitiva uni-
machetelor de ocluzie.
lateral, spatiul dintre arcade poate fi amprentat
cu o pana de ceara moale. Mo- delul superior
b) Controlul componentei orizontale a
este desprins din ocluzor (in vederea reghipsarii
ocluziei
in noua relate) §i an- samblul ocluzor - modele -
Ambele machete fiind inserate Tn ca-
machete - pana de ceara este trimis in laborator
vitatea bucala, pacientul este instruit sa inchida
Tn vederea remontarii.
gura cu dintii laterali in contact §i mandibula in
Cand proba spatulei este pozitiva bi-
pozitie retrudata.
lateral, cea mai realista solujie este
In aceasta pozitie se observa angre- najul
redeterminarea relatiilor intermaxilare cu
dintilor laterali. Dintii trebuie sa fie in
ajutorul §abloanelor de ocluzie. Modelul
intercuspidare maxima, identica cu cea a
superior este desprins din ocluzor §i an-
samblul ocluzor - modele - §abloane este trimis rede§teapta “memoria ocluzala”) §i pacientul
in laborator in vederea remontarii. este ca- pabil sa inchida intr-o pozitie corecta,
In privin|a rapoartelor mandibulo- distala. In acest moment se poate constata o
maxilare in planul orizontal, de regula pot inocluzie sagitala frontala care poate va- ria de
aparea 3 situatii: la 2 mm la 6-7 mm.
Acest lucru este alarmant in situatiile in
1) Situatia ideala - coincidenja intre care s-a solicitat laboratorului o montare cu
pozitia de I.M. §i R.C. Pacientul inchide gura inocluzie sagitala standard de 1-1,5 mm, nu §i
singur sau este dirijat catre pozitia retrudata a in situatiile in care o inocluzie sagitala mare a
mandibulei, moment in care dintii laterali vin fost solicitata in mod ex- pres (de exemplu: in
simultan in contact ferm. cazurile de propulsie mare a mandibulei in
fonajie sau de asoci- ere cu o supraocuzie
2) Nu exista o coincidenta perfecta, frontala mare).
diferenja fiind in jur de 1 mm. In aceasta situate Se repeta de cateva ori manevra de
se poate opta pentru una din urma- toarele inchidere §i deschidere pentru a constata daca
solutii: noua pozitie este cea reala, daca nu cumva
- perfectarea relatiilor ocluzale se poate face macheta mandibulara s-a deplasat de pe
pe protezele finite; campul protetic (mai ales in cazul unor campuri
- perfectarea relatiilor ocluzale se face la protetice foarte atrofiate) sau daca pacientul nu
machete prin §lefuiri selective dupa ce prezinta o laxitate pato- logica a A.T.M. care
obstacolele au fost identificate cu hartie de permite o distalizare fortata a mandibulei. In
articulate sau ceara de ocluzie; acest din urma caz se retrage mana de pe
- machetele pot fi tinute in gura un timp ceva menton §i se cere pacientului sa inchida singur,
mai indelungat §i prin inmuierea cerii au loc observandu- se raportul frontal de ocluzie. Daca
mici repozitionari ale dintilor, discrepantele totu§i se constata persistenta inocluziei sagitale
dintre pozitia del.M. §i R.C. fiind corectate. frontale de cel putin 2 mm, se trece la co-
Este o metoda des- tul de riscanta, pe care rectare.
nu o recoman- dam. Tehnica este identica cu cea din cazul
unei dimensiuni verticale de ocluzie
3) Tntre I.M. §i R.C. diferenta este fla- subevaluate, lipindu-se ceara pe fetele ocluzale
granta. Se impune o noua determinare a ale dintilor mandibulari, dupa care pacientul
relatiilor intermaxilare. este ajutat sa inchida in pozitia corecta.
Cea mai frecventa gre§eala in deter- De multe ori pozitionarea mandibulei mai
minarea relatiilor intermaxilare este inregis- spre posterior provoaca un contact prematur a
trarea unei pozitii cu mandibula in propul- sie. cuspizilor molarilor care duce la marirea
Aceasta gre§eala devine evidenta in momentul dimensiunii verticale. Din aceasta cauza este
in care i se cere pacientului sa inchida gura necesar sa se demonteze mo- larii, premolarii §i
avand machetele inserate in cavitatea bucala, uneori chiar caninii. Dintii mandibulari se
in timp ce operatorul il conduce cu mana pe inlocuiesc cu un val de ocluzie din ceara moale
barbie. Existen{a dintilor provoaca un reflex (se §i se reinregistreaza noua pozitie.
 Ori de cate ori se solicita remontare decat suprafaja neteda a machetei de ocluzie.
modelul superior se scoate din ocluzor in Aceasta metoda are inconvenientul
cabinet pentru a obliga tehnicianul sa il lungirii tratamentului prin apari{ia unor faze
reghipseze in pozitia corectata. suplimentare atat Tn cabinet cat §i Tn laborator.
In situatiile foarte dificile in care pacientul Controlul fonetic
nu colaboreaza sau persista incerti- tudini cu Controlul fonetic poate fi facut numai Tn
privire la corectitudinea angrenarii dintilor conditiile Tn care machetele protezelor se men|
artificiali se va proceda in felul ur- mator: in pe campul protetic.
- proteza maxilara (daca se considera ca ar
Trebuie controlat daca se respecta li-
corespunde tuturor exigentelor fizio-
bertatea mandibulei Tn timpul fonatiei.
nomice) este terminate.
Pacientul numara de la 55 la 65. Daca la
- cu proteza totala superioara inserata in
montarea dintilor supraocluzia frontala §i
cavitatea bucala §i cu macheta de oclu- zie
inocluzia sagitala au fost corelate co-
inferiors se redetermina rela^iile mandibulo-
respunzator:
maxilare Tn condijii mult mai sigure
- din(ii frontali inferiori nu trebuie sa atin- ga
deoarece:
fata palatinala a frontalilor superiori.
J mentinerea protezei superioare e
- muchiile incizale ale incisivilor inferiori
mult mai buna fafa de cea a §ablonului
trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu
superior;
muchiile incizale ale incisivilor superiori.
J suprafejelor ocluzale ale din|i- lor
La controlul fonetic pot aparea urma-
maxilari prin relieful lor ofera repere mai sigure
toarele situatii:

Fonema Problems Explicafia

S emisiune §uieratS intre varful limbii §i regiunea retroincisivS
exists un spa|iu prea mare:
■ frontalii superiori sunt prea
vestibularizati sau
■ frontalii inferiori prea lingualizaji
S emisiune ca un zazait intre varful limbii §i regiunea retroincisiva
este un spajiu prea mic:
■ frontali superiori oralizati
V seamSnS cu F ■ dintii superiori sunt prea scurji
F seaman^ cu V ■ dintii superiori sunt prea lungi
T se aude ca D • din{ii superiori oralizati
D se aude ca T ■ dinti superiori vestibularizati sau proteza
este prea groasa in zona rugilor palatine

K se aude modificat macheta superioarS este prea extinsS sau

prea groasS Tn regiunea posterioarS

Modalitatea cea mai buna de prevenire, de control al valorii fonetice a restaurarii

protetice se face Tn cursul probei machetei Tn
ceara. In acest stadiu al tratamentului se vor
face testele fonetice, Tn acela§i timp cu
evaluarea estetica (Mariani, 1997). Foneti- ca §i
estetica sunt testate simultan (Devin, 1958).
Modificarile ce intervin Tn corectarea uneia din
aceste functii o pot afecta pe cealalta. Arcadele
superioare foarte largi altereaza emisia palato-
lingualelor, de aceea corelafia stability Tntre
forma - contur - montare este foarte stransa, cu
impact asupra refacerii func|iei fizionomice §i
Fig. 9.65. Dupa Makzoume (1998)
fone- tice. Prin adaugare sau eliminare de ceara
O modalitate de control fonetic este suprafata externa a machetei este modela- ta
aceea de a-i da pacientului un text spre a fi citit, pana Tn momentul revelarii unei palato- grame
invitandu-l pe acesta sa paraseasca fotoliul identice cu cea ob|inuta la nivelul vechilor
dentar Tn favoarea unui birou sau a salii de proteze, bineTnteles Tn cazul Tn care aceasta
a§teptare, ambient mai pu|in stre- sant, stabilind este corecta. In cazul absen- tei vechilor
cu acesta un dialog despre probleme diverse. proteze, practicianul se refera la o palatograma
In fata unei reabilitari fonetice aprox- teoretica a carei configu- ra|ie ne ofera o fonatie
imative este necesara realizarea unei pala- corecta.
tograme a fonemelor Tn cauza. In acest scop Din nefericire, solu|ii specifice universale
suprafafa externa a machetei max- ilare este pentru rezolvarea tulburarilor fonetice sunt
pudrata cu talc, pacientul este rugat sa emita imposibil de recomandat, fiecare caz fiind
fonema dorita (fig. 9.65) (Makzoume, 1998). abordat Tn mod individual.
Contactul limbii cu suprafaja externa a In timpul probei machetei pot fi nece- sare
protezei deseneaza o imagine caracteris- tica unele modificari minore, care pot fi facute Tn
fiecarei foneme care este comparata cu cabinet de catre medic sau cu concursul
palatograma aceleia§i foneme realizata pe tehnicianului.
vechile proteze ale pacientului.
Atunci cand sunt necesare modificari
importante, machetele vor fi returnate labo-
ratorului pentru remontare cu indica{ii precise
pe fi§a sau/§i Tnsemnate pe model.

DATE TRANSMISE LABORATORU- LUI

PENTRU REALIZAREA PRO- TEZELOR
FINITE
Date transmise pe model:
 a) forma §i profunzimea zonei de Tn- - profunzimea este mai mare pentru valu- rile
chidere palatinala posterioara; verticale
b) zonele de despovarare; - medie pentru valurile intermediare
c) zonele retentive care pot crea pro- - mai mica pentru valurile orizontale.
bleme la inserjia protezei. Profunzimea maxima se situeaza la
nivelul limitei posterioare palatinale pentru a
a) Pentru realizarea mchiderii palatinate scadea progresiv pana la dispari|ie la nivelul
posterioare, se realizeaza gravarea modelului. limitei anterioare.
Gravarea va fi facuta de medic Tn Gravarea se face cu ajutorul unui bisturiu
prezenfa pacientului. Nici intr-un caz nu va fi mic sau cu un excavator bine ascu- Jit, radiind
lasata la latitudinea tehnicianului. din ghipsul modelului functional.
§an|urile pterigo-maxilare sunt repe- rate Cu cat ceara machetei are culoare mai
in cavitatea orala §i marcate cu creion de deschisa sau transparent mai mare, cu atat
anilina. Pacientul este pus sa pronunje “AH-uri” manoperele sunt mai u§or de reali- zat.
clare §i prelungite (SILVERMAN) pentru a
determina §i marca limita posterioara care va fi b) Zonele de despovarare sunt zonele
unita cu §an{urile pterigo- maxilare. unde baza protezei nu trebuie sa vina in contact
Macheta este aplicata pe bolta palati- na, intim cu mucoasa. Aceste zone de regula sunt:
pacientul face mi§carea de protracfie a limbii - sutura intermaxilara;
(valul este atunci in pozifie joasa) §i linia trasata - torusul palatin;
anterior cu creionul de anilina este reprodusa - torusul mandibular;
pe fata interna a machetei. Se scurteaza ceara - papila incisiva;
la aceasta linie, se re- pune macheta pe model - exostozele;
§i cu ajutorul unei spatule se graveaza limita - gaura mentoniera;
posterioara pe ghipsul modelului. - crestele milohioidiene ascufite (cand situatia
clinica impune ca acestea sa fie acoperite
Se determina limita anterioara care
de proteza).
corespunde liniei de flexie a valului, invi- tand
Medicul trebuie sa stabileasca locali-
pacientul sa sufle pe nas cu narile pensate sau
zarea §i grosimea zonei de despovarare, care
sa pronunfe scurf §i viguros “AH”. Aceasta
poate varia de la 0,25 mm la 1 mm.
limita este materializata cu creionul cu anilina,
apoi in acela§i fel ca §i limita posterioara este Localizarea va fi stabilita prin desenarea
trasata pe model cu ajutorul bazei machetei. zonei respective pe model.

Forma Tnchiderii fiind trasata pe model, Grosimea poate fi transmisa laborato-

trebuie stabilita profunzimea sa. rului prin ha$urare pe model (existand o
convenfie Tntre medic §i tehnician) sau prin
Profunzimea gravarii trebuie sa fie egala
notarea pe fi§a de laborator.
cu 2/3 din depresibilitatea {esuturilor.
Gradul de foliere al torusului palatin
Profunzimea gravarii variaza §i in funcjie
trebuie corelat cu diferenfa dintre rezilienta
de inclinarea valului:
mucoasei de pe crestele edentate §i rezilienta pana in fundul de sac.
mucoasei care acopera torusul, in a§a tel ca 3) Marginile protezei care depa§esc
sub presiunile functionale proteza sa se infunde retentivitatile vor fi realizate din material
uniform dreapta-stanga. Daca folierea pe torus rezilient.
este mica §i rezilienta pe creste mare, proteza Nici una din cele 3 solutii nu da rezul-
basculeaza. tatul ideal.

c) Zonele retentive care pot crea pro- Date transmise prin fi§a de laborator:
bleme la insertia protezei. A) Materialul din care se va realiza baza
Modelul superior §i cel inferior trebuie protezei.
examinate pentru a decela zonele retentive care - acrilat termopolimerizabil roz sau
pot Tmpiedica insertia protezelor. Cand se transparent sau o combinatie a lor;
constata prezenta retentivitajilor, trebuie - acrilat termopolimerizabil Tn combinatie
apreciat intraoral daca sunt implicate tesuturi cu materiale reziliente;
moi sau dure (osoase). - acrilat termopolimerizabil Tn combinatie

Cand por|iunile retentive sunt Tn veci- cu fibre de sticla, fibra de carbon, plasa

natatea tesuturilor moi, acestea de cele mai metalica.

multe ori permit prin depresibilitatea lor insertia B) Detalii asupra localizarii §i grosimii

protezei. zonelor de foliere, care completeaza dese- nul

de pe model.
Probleme speciale la insertie apar atunci
cand retentivitatea are substrat osos. Cand C) Anumite modificari ale suprafe^elor

retentivitatea este unilaterala (de exemplu lustruite ale protezei. De exemplu, marirea
tuberozitatea dreapta retenti- va vestibular grosimii bazei Tn unele zone unde se pre-
asociata cu tuberozitatea stanga neretentiva supune ca Tn momentul insertiei va fi nece- sar
vestibular), axul de insertie al protezei poate fi sa se reduca din suprafata interna a protezei
tatonat. pentru a depa§i zonele de maxima retentivitate.
Prin aceasta reducere ar exis- ta riscul ca
In situatia in care retentivitatile osoase
proteza sa devina prea subtire la acel nivel
sunt bilaterale sau multiple §i depa§esc 1 mm,
daca nu ar exista o grosime suplimentara.
GRANT §i JOHNSON propun urma- toarele
solufii:

1) Din retentivitatea existenta se va

pastra doar 1 mm pentru a ajuta mentine- rea
protezei, restul retentivitatii fiind desfiin- tat pe
model prin adaugare de ghips. Mar- ginea
protezei se va termina Tn fundul de sac.

2) Marginea protezei va fi extinsa numai

pana la limita unde retentivitatea este de 1 mm
pe o parte, pe cealalta parte extinderea fiind
 VERIFICAREA §1 ADAPTAREA - zona de Inchidere marginala posterioa- ra
PROTEZELOR MOBILE (cand gravarea a creat o nervura as- cutita
Proceduri clinice: sau gravarea a fost facuta prea accentuat
Primul control este indicat sa se faca la depa§ind compresibilitatea mucoasei);
24 ore dupa inserarea protezelor. Evi- dentierea - vestibular, la nivelul tuberozita|ilor maxi- lare
leziunilor se poate face doar daca protezele au sau crestei edentate retentive;
fost purtate permanent Tn acest interval de - la nivelul frenului buzei superioare sau al
timp. frenurilor laterale.
Daca, din diferite motive, pacientul nu La mandibula leziunile apar Tn special la
poate fi rechemat la 24 ore ci abia la cate- va nivelul urmatoarelor zone:
zile, acesta va fi instruit sa Tndeparteze - torusul mandibular (acoperit cu mucoasa
protezele daca disconfortul este foarte mare §i subtire, sensibila);
sa le tina Tntr-un recipient cu apa, dar sa le - tuberculul piriform (acoperit cu mucoasa
poarte cel pu|in 6 - 8 ore inainte de a veni la rezilienta, deplasabila);
control. - zonele retentive ale crestelor edentate;
Retu§area protezelor se face respec- - bridele vestibulare laterale.
tand urmatoarele reguli: Mu§carea obrazului este cauzata de
- se identifies zonele de disconfort, hi- montarea incorecta, cap-la-cap a dintilor Tn
peremie sau ulcerate; regiunea laterala (fig. 9.66).
- se marcheaza zonele lezate cu creion
Se recomanda marirea treptei dintre
chimic sau dermatograf;
fetele vestibulare ale dintilor laterali prin
- proteza este aplicata Tn cavitate bucala §i
urma creionului este transferata pe baza
protezei;
Se recomanda marcarea zonei perile-
zionale §i nu a leziunii Tn sine, precum §i
Tndepartarea riguroasa de pe mucoasa a
urmelor de anilina cu o buleta umectata cu
alcool odata retu§ul terminat.
- retu§ul se face cu freze sau pietre de
marimi corespunzatoare la piesa dreapta;
Fig. 9.66. Montare Fig. 9.67. Corectare prin
- daca retu§ul afecteaza numai fata interna a
incorectei, cap-la-cap, §lefuirea fetei vestibulare
protezei nu este necesara relustruirea; a dintelui inferior
a dintilor laterali
- daca retu§ul intereseaza §i fe|ele externe
proteza este netezita cu gume spe- ciale
sau este trimisa Tn laborator pen- tru
§lefuirea fetei vestibulare pozitionate mai oral -
relustruire.
a dintelui inferior Tn montarea norma
La maxilarul superior leziunile de de
cubit apar Tn special Tn urmatoarele zone:
 la (fig. 9.67) sau a dintelui superior Tn mon- pensarizati. Controalele obligatorii se fac la 3
tarea laterals inversa.
luni de la aplicarea unor proteze noi, apoi o data
Se verifica din nou rela|iile de ocluzie.
la 6 luni.
Se recomanda pacientului revenirea la
control pentru mici retu§uri.
Pacienfii edenta|i protezati vor fi dis-

ATITUDINEA FAJA DE PROBLEMELE CARE APAR IN PRIMELE ZILE

DUPA APLICAREA PROTEZELOR
Problems Cauza posibila Tratament
Ulceratia sau in- Zone unde proteza preseaza Se utilizeaza pasta indicatoare,
flamatia fesuturilor excesiv se identified zona §i se retu§ea-
subiacente za
Contact prematur Echilibrare ocluzaia
Supraextensia marginilor Reducerea lungimii+lustruire
Imperfectiuni ale bazei prote- Marcare cu creion chi- mi
zei c+retu§are
Corp strain sub proteza Spalarea protezei+instruirea
pacientului
DVO prea mare Echilibrare ocluzala sau remon-
tarea din|ilor sau refacerea pro-
tezei
Ulcerafia sau in- Ticuri Educarea pacientului §i ingrijire
flamatia tesuturilor medicala
subiacente Igiena orala deficitara Educarea pacientului
Alimentafie deficitara §i avi- Educarea pacientului §i ingrijire
taminoze medicala
Boli sistemice Consult medical
Reacjii alergice Consult medical
Perturbari endocrine Consult medical
Lipsa mentinerii Inchidere periferica inadecva- Tatonarea cu Impression com-
ta pound® - Kerr verde Captu§ire
marginala
I.P.P. inadecvata Tatonarea cu kerr verde
Captu§ire marginala
Supraextinderea marginilor Reducerea lungimii §i/sau gro-
protezei simii+lustruire
Baza perforata Reparatie prin adSugare de
acri- lat
 Problems Cauza posibild Tratament
Lipsa stabllltSfli Margini prea scurte Tatonare cu Impression compo-
und® - Kerr verde CSptu§ire
marginals
DVO prea mare Echilibrare ocluzala sau remon-
tarea dinfilor sau refacerea pro-
tezei
DVO prea mica Remontarea dinfilor sau reface-
rea protezei.
Plasarea incorectS a planului Refacerea protezei
de ocluzie

CONTROLUL EXTRAORAL AL
PROTEZELOR
Inainte de sosirea pacientului se rea-
lizeaza verificarea extraorala a protezelor
pentru a verifica daca (fig. 9.68):
- din|ii sunt pozitiona|i corect §i bine
retenfionati in baza protezei;
- fafa externa a protezei este corect §i
uniform lustruita, fara imperfectiuni; Fig. 9.68.
- fa|a interna a protezei nu prezinta urme de
ghips sau plumb de la zonele foliate; In cazul Tn care se constata margini
- fafa interna a proteze nu prezinta plu- suri ascutite, asperitati sau plusuri (fig. 9.69),
sau asperitati; acestea se §lefuiesc cu freze sau pietre
- marginile protezei sunt rotunjite, fara muchii adecvate.
ascutite; Se angreneaza cele doua proteze Tn
- limita posterioara a protezei maxilare se mana medicului §i se examineaza corecti-
termina pierdut Tn grosime; tudinea intercuspidarii.
- protezele sunt curate.

Fig. 9.69. Imperfectiuni ale bazei protezei: 1. margini

ascutite; 2. asperitati; 3.plusuri de material
Protezele se spala §i se tin intr-un vas cu
apa pana la aplicarea Tn cavitatea bucala.
 APLICAREA §1 CONTROLUL B) CONTROLUL STABILITAJU PROTEZEI
INTRAORAL AL PROTEZELOR - se verifica absenja bascularii trans-
Inainte de aplicare, protezele sunt spalate versale a protezei prin presiuni digitale al-
cu peria §i cu sapun Tn fa|a pacien- tului care ternative pe fejele ocluzale ale premolari- lor.
cu aceasta ocazie este instruit Tn legatura cu Cauzele bascularii transversale pot fi:
Tntretinerea igienei pieselor protetice. - montarea dinfilor laterali Tn afara
crestei;
Aplicarea protezei mandibulare - atrofii accentuate ale osului alveolar;
Se Tncepe cu proteza mandibulara care - rezilienfa crescuta a mucoasei fixe.
este mai bine tolerata, riscul apari|iei reflexului - se controleaza extinderea corecta a
de voma find mai mic. protezei pe tuberculul piriform, pe cele 2/3
Proteza se umeze§te §i se introduce Tn anterioare ale acestuia, pana la limita in- sertiei
cavitatea bucala. ligamentului pterigomandibular. Acoperirea
corecta a tubercului piriform contribuie la
A) CORECTAREA PORTIUNILOR CARE Tmpiedicarea deplasarii spre distal a protezei
PRODUC DISCONFORT LA APLICAREA PROTEZEI mandibulare.
Daca pacientul acuzS zone dureroa- se, - se verifica dispunerea arcadelor arti-
la nivelul campului protetic, se identified aceste ficiale Tn culoarul neutral, de echilibru mus-
zone §i se marcheaza pe mucoasa cu creionul cular.
chimic §i se insera proteza Tn cavitatea bucala.
Dupa Tndepartarea ei ra- man marcate pe C) CONTROLUL MENJINERII PROTEZEI
proteza porfiunile care trebuie retu§ate. Acestea - se verifica Tn primul rand mentinerea
se adapteaza cu freze sau pietre de marimi protezei Tn pozitia de repaus. Daca apare
potrivite. ridicarea ei de pe campul protetic, atunci se
Zonele de suprapresiune se pot iden- controleaza prin inspeefie §i palpare lungimea
tifica cu ajutorul unui silicon de control (Fitt- §i grosimea marginilor, precum §i degajarea
cheker®- GC) sau a unei paste indicatoare de frenurilor bucale §i lingual.
presiune procedand Tn felul urmator: Marginile prea lungi sau prea groase vor
- pe fafa interna a protezei se aplica fi retu§ate cu freze de acrilat de marimi potrivite.
pasta indicatoare; Frenurile vor fi degajate cu freze
- proteza este inserata Tn gura §i se
exercita o presiune moderata;
- se indeparteaza proteza din gura §i se
examineaza fata interna. Zonele de su-
prapresiune apar ca zone de acrilat de pe care
pasta indicatoare s-a §ters Tn totalita- te;
- se Tndeparteaza o cantitate foarte mica
de acrilat din aceste zone cu pietre de marimi
potrivite.
 cilindro-conice. Daca va fi necesar pe dintii frontali inferiori. Aceas- ta pozitie are o
proteza va fi relustruita la finalul §edinfei de contributie importanta Tn menjinere.
aplica- re a protezelor;
- se verifica mentinerea protezei in timpul D) CONTROLUL FIZIONOMIEI
diferitelor mi§cari functionale. In acest scop se - se observa conturul buzei inferioare,
cere pacientului sa zam- beasca, sa vorbeasca, forma, culoarea §i pozifla dinfilor inferiori.
sa rada, sa inghita §i se urmare§te daca Dupa Tncheierea acestui control se
proteza se mobilizea- za. Pentru identificarea scoate proteza inferioara §i se aplica cea
zonelor supraextinse se pot utiliza testele lui superioara.
Herbst, apoi se §lefuiesc aceste zone;
- se aplica testele de succiune: Aplicarea protezei maxilare
> Trac|iune oro-vestibulara pe fa|a Se umeze§te proteza §i se introduce Tn
linguala a incisivilor cen- trali cavitatea bucala.
(controlul inchiderii la nive- lul In cazul existentei unor zone retentive
tuberculilor piriformi); (tuberozitatea maxilara, versantul vestibular al
> Presiune vestibulo-orala pe fata creastei edentate) proteza se va aplica Tntai pe
vestibulara a incisivilor infe- riori aceste zone §i apoi pe celelalte - se va tatona
(controlul Tnchiderii Tn zona axul de insertie.
linguala centrala); Daca insertia este imposibila se iden-
> Tractiune Tn sens vertical cu o tifica zonele-problema §i se reduce din fata
sonda care agata spatiul de sub interna a protezei strictul necesar (fig. 9.70 a §i
punctele de contact dintre incisivii b).
centrali (se apreciaza Tnchiderea
totala). A) CORECTAREA PORJIUNILOR CARE
Se instruie§te pacientul sa pastreze o PRODUC DISCONFORT LA APLICAREA
pozitie anterioara a limbii, cu varful ei spri- jinit PROTEZEI

Fig. 9.70. Identificarea por^iunilor care impiedicS insertia protezei superioare

fara presiune pe partea interioara a protezei §i - se realizeaza mici retu§uri, dupa

identificarea zonelor dureroase §i Tnsemna- rea - se degajeaza frenul buzei superioa- re
lor cu creionul chimic; §i/sau frenurile laterale cu freze cilindro- conice;
- se identifica §i se desfiinteaza zone- le - se subfiaza §i/sau scurteaza margi- nile
de suprapresiune; la nivelul zonelor lui Eisenring;
- pentru diminuarea senzatiei de vo- ma La deschiderea maxima a gurii, des-
se recomanda lasarea fortata Tn jos a umerilor prinderea protezei poate fi provocata de
sail tragerea genunchiului flectat cu amandoua punerea Tn tensiune a ligamentului
mainile catre piept. Daca aceste manevre nu pterigomaxilar §i de modificarea fundului de sac
sunt eficiente se poate folosi un anestezic de vestibular Tn zonele laterale. Corec- tarea se
contact aplicat pe bolta palatina. face prin degajarea ligamentelor, subtierea
§i/sau scurtare a marginilor;
B) CONTROLUL STABILITAJII PROTEZEI
Se controleaza adeziunea prin pensa- rea
Se verifica absen|a bascularii trans-
protezei Tntre police §i index la nivelul fetelor
versale a protezei prin presiuni digitale pe fa|a
vestibulare ale premolarilor §i exer- citarea unei
ocluzala a premolarului. Cauzele bascularii
tracjiuni verticale.Cauzele ab- sen|ei adeziunii
transversale pot fi:
pot fi:
- montarea dinjilor lateral! Tn afara
- xerostomia,
crestei;
- necorespondenja Tntre suprafaja
- erori de amprentare;
campului protetic §i fafa interna a protezei.
- atrofia exagerata a crestei alveolare;
Pentru tratamentul xerostomiei se poate
- rezilien|a crescuta a mucoasei fixe de
pe creste; administra urmatorul preparat, care are efect
- nefolierea sau folierea insuficienta a lubrifiant §i u§or stimulativ : 50 ml apa + 45 ml
torusului palatin. glicerol + 5 ml sue de lamaie. De asemenea se
In cazul Tn care nefolierea torusului indica medicamente sialogoge de tipul
palatin reprezinta cauza bascularii transversale pilocarpinei (tinctura de jaborandi 2,5 - 3%, 80 -
a protezei, se poate proceda Tn felul urmator: 100 picSturi de 3 - 4 ori pe zi) sau coleretice de
- se coloreaza suprafaja torusului cu tipul sulfarenului. In cazurile grave se poate
creionul chimic; administra saliva artificiala.
- se aplica proteza Tn cavitatea bucala §i Daca necorespondenta Tntre suprafa- fa
se fac presiuni digitale alternative pe fafa campului protetic §i fafa interna a protezei este
ocluzala a premolarului; creionul chimic trece pe cauza desprinderii protezei §i toti ceilalfi
fa|a interna a protezei; parametri sunt satisfacatori, se poa- te realiza o
- se §lefuie§te din baza protezei cu o capture totala.
piatra de marime corespunzatoare; Se verifica mentinerea protezei in timpul
- opera|iunea se repeta pana cand diferitelor mi§cari functionale. Se cere
bascularea dispare. pacientului sa zambeasca, sa vor- beasca, sa
rada §i sa mimeze fluieratul. In cazul in care
C) CONTROLUL MENJINERII PROTEZEI
proteza se desprinde, se fac retu§urile
Se verifica mentinerea la deschiderea
necesare;
u§oara a gurii. Daca desprinderea se dato-
Succiunea se controleaza in felul ur-
reaza interferen|ei marginilor cu partile moi
mator:
periprotetice:
 - Tnchiderea distala se verifica exerci- zibili) se pot ajusta marginile incizale, fi- nand
tand presiuni oro-vestibulare cu indexul aplicat cont §i de dorinfele pacientului, dar este bine sa
pe treimea incizala a fefei palatinale a incisivilor; se amane aceste retu§uri o saptamana,
- Tnchiderea marginala vestibulara se moment cand crisparea mus- culaturii diminua
verifica prin tractiuni cu pulpa indexului din sau dispare.
aproape Tn aproape, pe marginea vestibulara a Se examineaza aspectul santurilor
protezei. periorale §i conturul buzei superioare. Daca
Desprinderea cu u§urinta la aceste §anturile periorale sunt prea Tntinse ?i buza
manevre arata locul unde proteza nu are o superioara proemina din cauza mar- ginilor prea
inchidere marginala buna. Corectarea se poate groase ale protezei Tn aceasta zona, se poate
realiza prin captu§iri marginale cu acrilat reduce grosimea acestor margini Tn limita
autopolimerizabil. rezistentei acrilatului;
Se efectueaza primele probe fonetice.
D) CONTROLUL FIZIONOMIEI §1 FONAJIEI
Se observa forma, culoarea, pozi(ia §i
vizibilitatea frontalilor superiori, respectarea Controlul simultan al celor doua
criteriilor estetice §i Tncadrarea Tn armonia proteze
faciala a pacientului (fig. 9.71 a, b). A) CONTROLUL COMPONENTEI VERTICA-
LE A RELAJIILOR INTERMAXILARE
Se verifica daca DVO este corecta
observand aspectul fizionomic §i utilizand testul
lui Silvermann.
- Tn cazul subevaluarii DVO se poate
Tncerca o redimensionare prin capture
indirecta, realizandu-se o Tnaltare de oclu- zie
de maxim 1,5 mm. Peste aceasta va- loare se
indica refacerea protezei;
- Tn cazul supraevaluarii DVO cu maxim
1,5 mm se poate incerca o remodelare morfo-
functionala a suprafetelor ocluzale ale dintilor
laterali pana la obtinerea DVO corecte. Pentru o
diferenfa mai mare de 1,5 mm este necesara
refacerea protezei.

B) CONTROLUL COMPONENTEI ORIZON-

TALE A RELAJIILOR INTERMAX1LARE
Operatorul conduce mandibula in RC §i
verifica aparitia contactelor multiple, si- metrice,
simultane §i stabile intre arcadele artificiale;
Pacientul nu trebuie sa inchida gura
Fig. 9.71 a, b
singur existand riscul sa nu inchida Tn R.C., ci
Daca frontalii sunt prea lungi (prea vi- in pozitia in care protezele se angreneaza cel
mai bine, atunci cand rela|ia mandibulo- artificiali. Pacientii trebuie preveniti ca aspectul
maxilara a fost determinate incorect §i acest fizionomic este influ- entat de crisparea maxima
lucru nu a fost sesizat la proba machetelor. a musculaturii, in momentul aplicarii protezei §i
In cazul in care la conducerea man- ca aprecie- rea fizionomiei este bine sa se faca
dibulei Tn R.C. apar contacte premature care la aproximativ o saptamana dupa aplicare,
impiedica I.M., pacientul este rugat sa spuna pe atunci cand crisparea dispare.
ce parte le simte. Apoi contactele premature pot
fi decelate cu hartie de arti- culatie sau cu ceruri D) CONTROLUL FONETIC
indicatoare. Se verifica existenta spatiului minim de
Corectarea relatiilor ocluzale se face prin vorbire. Cand pacientul pronunja Mississippi”
indepartarea din aproape in aproape, de pe dintii superiori §i inferiori nu trebuie sa se
suprafetele pe care se observa contacte ciocneasca intre ei.
premature, folosind pietre de mici dimensiuni. Se verifica daca se respecta liberta- tea
- in montarea laterala normala cuspizii de mandibulei la propulsia in fonatie. Pacientul
ordinul I sunt cuspizii palatinali superiori; numara de la 55 la 65 - dintii frontali inferiori nu
- in montarea laterala inversa cuspizii de trebuie sa atinga fata palatinala a frontalilor
ordinul I sunt cuspizii linguali inferiori. superiori.
Corectiile ocluzale se fac repetat pana la Se verifica pronuntia siflantelor:
obtinerea unei intercuspidari corecte a dintilor - daca fonema "S" are o emisiune §u-
laterali. ierata inseamna ca frontalii superiori sunt prea
Daca dintii au fost montati dupa teh- nica vestibularizati sau frontalii inferiori prea
Gysi intre dintii frontali nu trebuie sa existe lingualizati.
contacte (inocluzie sagitala).
Daca se folose§te hartie de articulatie „in - daca fonema "S" are o emisiune ca un
potcoava” pot apare pete de culoare §i pe dintii "zazait", frontalii superior! sunt prea oraliza|i. In
frontali care sunt artefacte (apar din cauza acest caz se pot realiza retu§uri ale fefelor
indoirii hcirtiei la acel nivel). Pentru a nu palatinale ale din$ilor frontali su- periori.
indeparta inutil din dintii frontali se reco- manda Dupa retu§urile realizate in cadrul etapei
utilizarea hartiei de articulatie pentru fiecare de adaptare mecanica a protezelor, suprafefele
hemiarcada, hartia fiind introdusa numai intre prelucrate trebuie netezite, iar suprafefele
dintii laterali. Rapoartele dintre frontali trebuie externe ale protezei trebuie din nou lustruite.
controlate §i prin inspectie.
Intrucat se urmare§te o echilibrare in
centric totdeauna hartia de articulatie se pune RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA
simultan pe ambele parti. Daca hartia se pune PROTEZELOR §1IGIENIZAREA
pe o singura parte pacientul va fi tentat sa duca Se avertizeaza pacientul ca tratamen- tul
mandibula de partea res- pectiva. nu se incheie o data cu aplicarea protezelor.
Medicul instruie§te pacientul in privin- ta
C) CONTROLUL FIZIONOMIC utilizarii protezelor. Avand in vedere ca
Se realizeaza controlul fizionomic al instrucfiunile sunt numeroase §i edentafii totali
ambelor proteze. Pacientii constata astfel mult sunt de regula persoane in varsta este
mai u§or eventualele modificari ale conturului recomandabil ca la sfar§itul §edin|ei de aplicare
facial, culoarea, forma §i aran- jamentul dintilor a protezelor pacientului sa ii fie inmanat un set
de sfaturi scrise pe care le poate consulta la Vorbirea cu noile proteze:
domiciliu ori de cate ori este nevoie. - dureaza sa va obi§nuiti - citifi cu voce
Pacientul trebuie sa foloseasca pro- tare pentru a scurta aceasta perioada;
tezele, sa tolereze eventualele dureri §i sa se - repetati cuvintele pe care le pronun- tati
prezinte la control dupa 24 - 48 ore de la cu dificultate.
aplicarea protezelor.
Igiena cavitafii orale §i a gurii
- curatati §i masati zilnic gingiile cu o
INDICATII PENTRU PURTATORII DE periufa moale;
PROTEZA - frecafi protezele cu o perie moale §i cu
sapun obi§nuit;
In etapa de adaptare imediata:
- nu folosifi niciodata pasta de dinti
- nu scoate|i protezele din gura in primele
pentru a curafa proteza, deoarece este prea
24 ore, deoarece medicul stomato- log va va
abraziva;
programa in ziua imediat urma- toare celei in
- este bine ca in timpul igienizarii proteza
care au tost gata protezele;
sa fie tinuta deasupra unui recipient cu apa.
- senzatia de “gura plina” §i cre$terea
Daca proteza aluneca, apa va amortiza
salivafiei vor trece cu timpul;
caderea;
- lasafi protezele peste noapte in una din
- senzatia de voma poate dispare daca urmatoarele solutii:
sugefi o bomboana (gen drops); o solu|ie de cura|at protezele din
- in timpul acestei perioade pot apare
corner^;
puncte dureroase in gura;
oo lingurija de o|et la un pahar de apa o
- daca avefi senzatia ca mancarea nu
data pe saptamana.
are gust consumati mancaruri sau bauturi calde,
cu aroma §i miros mai u§or sesizabi- le (mai
Ce putefi face §i ce nu puteji face: nu
condimentate).
purta|i protezele in timpul nop|ii daca medicul va
recomanda expres acest lucru;
Cum trebuie sa manca# cu proteza: folositi substanfe adezive (Corega® -
- taiafi mancarea in bucati mici, cu Block Drug Company, Fixodent® - Procter &
ajutorul cutitului; Gamble) numai la sfatul medicului sto- matolog;
-incercati sa mestecati in ambele parti in *=> cand tu§ifi sau stranutafi protezele se
acela§i timp; pot desprinde, ceea ce poate crea o situatie
- daca mu§cati cu dintii din fata, prote- jenanta, care poate fi evitata prin acoperirea
zele se vor mi§ca §i vor fi afectate §i gingiile; gurii cu o batista sau cu mana, nu incercaji
- evitaji mancarurile lipicioase; niciodata sa adaptaji sau sa reparati singuri
- dureaza un timp sa invatafi sa man- protezele;
cafi cu protezele. Niciodata nu o sa fie la fel de ■=> prezentaji-va regulat la medic pen-
bine ca atunci cand aveati dinti natural i ! Avefi tru un control de rutina (cel pu|in de doua ori pe
multa rabdare; an).
- mu§chii trebuie reeducafi, astfel ca in
final vor “tine” §i ei proteza; Protezele nu sunt eterne. La nivelul
- limba i§i va gasi pana la urma locul ei. oaselor §i mucoasei continua sa se product
modificari. Daca ave|i una din urmatoarele □ mucoasa crestei edentate ro§ie §i
probleme: inflamata;
□ masticatie dificila ; □ disconfort produs de purtarea pro-
□ mu§care repetata a obrazului; tezelor;
□ dificultati in vorbire; □ fisuri la nivelul comisurilor.
 CAPITOLUL10

STOMATOPATIILE PROTETICE
LA EDENTATUL TOTAL
Starea de sanatate a mucoasei in relatia adaptare.
proteza - camp protetic reprezinta o problema
care depinde in principal de doi factori: Factorii locali care ar putea contribui la
1. Pe de o parte, proteza care stabile§te aparita unei stomatopatii includ:
un contact de lunga durata §i acopera - Autocuratirea, care diminua atat prin
zone intinse de mucoasa prin acoperirea campului protetic, cat §i prin
intermediul carora se transmit presiuni scaderea fluxului salivar, datorita atrofiei
fafa de care mucoasa nu este adaptata glandelor salivare:
filogenetic; - Cre§terea temperaturii locale sub placa
2. Pe de alta parte, particularitatle acrilica;
terenului adiacent protezei. - Microporozitatile acrilatului care ofera
Din interferenfa acestor doi factori pot conditii optime de dezvoltare a germenilor;
rezulta afectiuni ale mucoasei bucale, care - Igiena necorespunzatoare a piesei
pentru a fi etichetate drept stomatopatii protetice;
protetice trebuie sa poata il puse tn legatura - Imperfecfiunile de execute a protezei;
cauzala cu proteza §i eventual chiar - Purtarea timp indelungat a unor proteze
demonstrata legatura de la cauza la efect. necorespunzatoare;
- Cauzele ocluzale care pot interveni printr-un
ETIOLOGIA STOMATOPATIILOR mecanism de instabilizare a protezei
PROTETICE (microtraumatisme) sau prin
Pot fi incriminat atat factori generali, cat §i suprasolicitarea campului protetic
factori locali. subjacent, datorita for|elor
Factorii generali care trebuie luat in necorespunzatoare ca marime, direct® sau
considerate sunt: durata.
- Bolile generale care ar crea premise pentru
aparita unor stomatopatii sunt: diabetul
zaharat, arterioscleroza. bolile vasculare,
hemopatiile, insuficienfa renala cronica etc.

- Inaintarea in varsta diminua atat reactivitatea

generala cat §i cea locala. ceea ce duce la
scaderea posibilitafilor de aparare §i

606
TEORII ETIOPATOGENICE sustine ca mucoasa bucala raspunde uneori
Modul de interdependent dintre factorii printr-o reac{ie de hipersensibilitate fata de
generali §i locali poate fi extrem de diferit, motiv componentele acrilatului (monomer,
pentru care nu exista un consens in privin|a colorant).
etiopatogeniei stomatopatiilor protetice. Referitor la aceasta, NYQUIST subliniaza
EREMIA §i colab. (1981) citeaza mai multe ca, data fiind complexitatea reactiilor
teorii, dintre care mentionam urmatoarele: mucozale ce pot avea legatura cu
- Teoria mecano-traumatica, conform careia tratamentul protetic, este greu sa se faca
inflamajia cronica a mucoasei purtatorilor de diferenta intre o iritafie locala mecanica §i o
proteze s-ar datora traumelor provocate de reactie alergica, chiar daca s-au facut teste
protezele prelucrate §i adaptate de alergie (teste de contact). El nu a gasit
necorespunzator. decat un singur caz de alergie veritabila la
- Teoria bacteriotoxica, care susjine ca acrilat in cele 248 de cazuri pe care le-a
stomatopatiile sunt declan§ate de studiat.
dezechilibrul intervenit in microbiocenoza - Teoria fragilitafii capilare incrimineaza
bucala la purtatorii de proteze acrilice; factorul vascular modificat sub actiunea
majoritatea autorilor coreleaza acest factorilor locali §i generali.
dezechilibru cu existen(a porozita|ilor din Teoria interdependentei §i
acri lat care ofera conditii optime de interconditionarii factorilor (EREMIA,
dezvoltare pentru germeni, mai ales cand 1981) argumenteaza ca patogenia
se produce §i degradarea acrilatului. stomatopatiilor protetice se poate datora
WALKER §i colab. (1982) accentueaza rolul mai multor factori ce acfioneaza
patogen al Candidei albicans in etiologia concomitent §i ca atare este deosebit de
stomatopatiilor protetice. complexa.
Numarul de colonii crescut al acestor levuri,
titrul ridicat al anticorpilor seriei anti-
Candida albicans, cat §i raspunsul favorabil FORMELE CLINICE
la terapia specifics anti-Candida sunt dovezi Formele clinice ale stomatopatiilor
clare ale acestei etiologii in unele cazuri. protetice fiind extrem de variate, s-au incercat
- Teoria chimicotoxica considers ca anumite diferite criterii in vederea sistematizarii lor.
elemente chimice sau substante din In Clinica de Protetica Dentara din
materialul acrilic ar avea un rol toxic asupra Bucure§ti ENE L., IONIJA S. §i colab. au
structurilor cavitatii bucale. in primul rand propus inca din 1973 o clasificare a
este incriminat monomerul acrilic, apoi stomatopatiilor protetice care tine seama de un
coloran^i etc., ansamblu de factori determinant §i favorizanti
dar aceste aspecte nu sunt inca suficient ce pot duce la aparitia unei astfel de afectari §i
elucidate. iau in considerate atat aspectul anatomoclinic al
- Teoria alergica. Destul de disputatS in leziunii cat §i momentul aparitei in raport cu
literatura de specialitate, aceasta teorie durata purtarii protezei.
In primul rand stomatopatiile au tost

607
clasificate in functie de momentul aparitei consecinta a gre§elilor de amprentare sau a
semnelor clinice fata de momentul aplicarii unei. tehnologii necorespunzatoare Tn
protezei. Din acest punct de vedere, al laborator. Clinic ele se prezinta ca zone
debutului manifestarilor clinice, se poate vorbi congestive limitate Tnsotite sau nu de ulceratii.
de reactii imediate §i respectiv tardive. Durerea variaza de la jena pana la durere
In al doilea rand clasificarea t'ne seama de violenta Tn functie de profunzimea §i
topografia leziunilor, respectiv daca acestea Tntinderea leziunii, dar mai ales Tn functie de
sunt localizate la periferie, in interiorul bazei sau pragul de perceptie a durerii §i de tipul de
pe Tntreaga suprafafa a teritoriului de sub activitate neuro-vegetativa a pacientului.
proteza. Aplicarea acestui al doilea criteriu a Durerea este Tnsofita de tulburari functionale
condus la o subdivizare a reactiilor mucoasei in masticatorii, fonatorii, de deglutitie §i uneori de
marginale, bazale §i totale. sialoree. Adenopatia poate fi prezenta cand
Jinand seama totodata de agentul leziunea se suprainfecteaza.
generator sau favorizant §i mecanismul de Eroziunile pot aparea Tn orice zona de la
actiune precum §i de tipul de regiune clinica marginea protezei, dar mai frecvent cu
afectata, a rezultat urmatoarea sistematizare: urmatoarele localizari:
1. Reac{ii imediate: - linia oblica interna, mai ales Tn zona ei
- marginale: - eroziuni in situ; posterioara, datorita dificultatilor de
- eroziuni la insertia delimitare exacta a limitei campului protetic
protezei; la acest nivel;
- bazale: - eroziuni in situ; - Tn dreptul trenurilor §i bridelor nedegajate;
- totale: - alergice §i - Tn dreptul crestei zigomato-alveolare;
chimicotoxice. - la zona Ah datorita gravarii exagerate.
2. Reactii tardive:
- marginale: - ulceratii de decubit; Tratamentul consta Tn depistarea
- hiperplazii; leziunilor, contrareperarea lor topografica pe
- bazale: - leziuni eritemato-congestive; proteza §i reducerea din proteza la acel nivel,
- ulceratii bazale tardive; urmata de lustruire (daca este cazul).
- hipertrofii §i hiperplazii; - Aceasta tehnicS este departe de a fi
totale: ce reflecta boli generale; perfecta in sensul ca reducerea din acrilat nu se
- iritafii chimicotoxice; face cu destula precizie, datorita faptului ca
- iritafii traumatice; ulcerafia este insotita §i de fenomene
- alergii: congestive perilezionale, ceea ce uneori il
- tulburari vasculare. determina pe practician sa reduca din marginea
protezei mai mult decat este necesar. Mai
Reactiile imediate trebuie spus ca utilizarea creionului de anilina
Marginale: pentru reperarea leziunilor nu este lipsita de
Eroziunile in situ sunt provocate de nocivitate: anilina fiind un toxic celular
conformarea improprie a marginilor protezei, ingreuneaza vindecarea. De aceea se
recomanda marcarea zonei perilezionale §i nu

608
a ulcera|iei Tn sine, cat §i Tndepartarea generala se pot administra antihistaminice daca
riguroasa a urmelor de anilina de pe mucoasa, se banuie§te o reactie alergica, tranchilizante,
odata retu§ul terminat. Proteza se lustruie§te vitaminoterapie etc. In prin- cipiu se vor evita
apoi perfect. Se asociaza §i un tratament captu§irile directe §i in consecinta se va prefera
antiinflamator (aplicare de Plak-out Gel - metoda indirecta.
clorhexidina digluconat 0.2%).
Reactiile tardive
Bazale: Marginale:
Reactiile imediate bazale sunt Ulceratiile de decubit se datoresc atrofiei
consecutive unei realizari inadecvate a fe|ei campului protetic §i tnfundarii consecutive a
interne a protezei (porozitajii, rugozitaji protezelor purtate timp tndelungat. Se
tran§ante la limita zonelor de foliere etc.) sau manifesta clinic prin ulceratii insotite sau nu de
configura|iei neregulate a campului protetic edem, care se pot suprainfecta, moment in care
(exostoze). Se manifesto clinic prin eroziuni cu poate apSrea §i adenopatia. Spre deosebire de
caracter traumatic ale mucoasei de sub baza cele imediate, ulceratiile marginale tardive pot fi
protezei. Tratamentul este identic cu cel al acoperite de false membrane. Este necesar sa
leziunilor marginale. se faca un diagnostic diferential cu leziunile
maligne care pot aparea la nivelul mucoasei
Totale: bucale.
Se declan§eaza datorita structurii chimice
BURKET a alcatuit un tablou comparativ
a protezelor. Se pare ca aceasta reac|ie este
al semnelor clinice prin care se diferenfiaza cele
mai putin §i in mod exceptional un raspuns
doua tipuri de leziuni:
alergic, §i mai degraba un raspuns la agentul
care acjioneaza direct chimico-toxic. Apar mai
Leziuni de decubit:
ales dupa captu§irea protezelor cu acrilat
- Tumefacfia tinde sa fie edematoasa sail
autopolimerizabil prin metoda directa §i sunt
ferma cand este mai veche.
incriminati in special doi factori: pe de o parte
- Mai frecvent Tn zona canina la maxilar §i Tn
excesul de monomer liber §i pe de alta parte
regiunea anterioara la mandibula.
temperatura degajata in timpul reactiei
- Fara miros fetid.
exoterme de priza a acrilatului. Clinic se
- Flora microbiana moderata.
manifesta prin hiperemia intregului camp
- Adenopatie moderata §i inconstanta.
protetic, uneori §i a mucoasei jugale, labiale §i
- Absenfa diskeratozei.
chiar a comisurilor. Pacientii se plang de dureri
vii de tip arsura. Exceptional manifestable de tip
Leziuni maligne:
alergic pot imbraca un tablou de veritabil §oc
- Consistent dura, marginile indurate.
anafilactic. Tratamentul consta tn suprimarea
- Localizare la orice nivel.
imediata a protezei. Local se recomanda
- Halena fetida prezenta.
spalaturi cu solutii antiseptice slabe (cloramina
3°/00, permanganat de potasiu 1%, colutorii cu - Flora microbiana abundenta.

fenergan 100 mg §i glicerina 30 g). Pe cale - Adenopatie relativ constanta, chiar

609
 dura. - avitaminoze, mai ales Tn cele din grupa
- Frecvent diskeratoza. B;
In cazul Tn care prin examen clinic exista - anemii;
suspiciunea unei leziuni maligne, este imperios - diabet;
necesar sa se recurga la examene - afecfiuni hepatice (hepatita cronicS §i ciroza
complementare (citodiagnostic, biopsie etc.). hepatica):
Hiperplaziile marginale se datoresc - afecjiuni renale cronice.
actiunii iritative Tn timp a marginilor protezei. Se Leziunile tardive chimico-toxice pot fi
manifesta prin forme anatomopatologice datorate detergenfilor folosi|i pentru igienizarea
diferite: papiloame, epulide sau chiar protezei, utilizarii cronice a adezivilor Tn
epitelioame. Semnele objective Tn general vederea ameliorarii mentinerii protezei etc.
lipsesc. La examenul obiectiv al fundurilor de Tabloul clinic nu este alarmant, dar are un
sac se observa formatiuni tumorale alungite Tn caracter trenant.
forma de burelet cu localizare variata. Stomatopatiile protetice tardive cu
Tratamentul consta Tn excizia formafiunii caracter alergic sunt greu de diagnosticat.
tumorale urmata de biopsie §i modificarea
Se considers ca diagnosticul este pozitiv cand
protezei Tn zona respective (scurtarea
apar §i leziuni de vecinatate sau cutanate, cand
marginilor prea lungi sau tran§ante §i
testul de contact este pozitiv §i eozinofilia
captu§irea partiala).
prezenta.
Stomatopatiile tardive traumatice se
Bazale:
datoreaza dispersarii nerationale a forfelor pe
Leziunile eritemato-congestive se
campul protetic, ca o consecinta a
datoreaza porozitafilor protezei §i igienei
imperfectiunilor bazale, dar mai ales a celor de
necorespunzatoare, cat §i imperfecfiunilor de
natura ocluzala care conduc la traumatisme de
ordin ocluzal. Pacientul va 11 instruit cum sa
mica intensitate dar cronice ce determina
Tntrefina igiena corecta a protezei. iar relafiile
fricjiuni Tntre fata mucozala a protezei §i
ocluzale vor fi perfectate.
campul protetic: leziunile apar de regula la
UIcerafiile bazale tardive se datoreaza
distant de sediul contactului prematur §i la
mai ales unor dizarmonii ocluzale sau margini
prima vedere par inexplicable. Echilibrarea
iritante rezultate din folieri, linii americane sau
ocluzala corecta - mai ales realizarea
camera de vid.
coincidentei Tntre I.M. §i R.C. - face sa dispara
Hipertrofiile §i hiperplaziile bazale tardive
leziunile.
cele mai frecvente sunt hiperplaziile papilare ale
In cazul tuturor situatiilor cand se face o
palatului, datorate aspira|iei provocate de o
protezare mobilizabila pe un teren deficitar, In
camera cu vid. Aceste leziuni Tmbraca uneori
afara de conceperea §i executarea irepro§abila
forme clinice ce pretind intervene chirurgicale.
a protezei este indicat sa se instituie un
tratament profilactic care consta Tn: tratamentul
Totale:
afecjiunilor generale, vitaminoterapie (A. B. C),
Reacfiile tardive totale datorate bolilor
eliminarea alimentelor picante, iritante,
generate apar Tn general Tn:

610
stabilirea indicator privind igiena sistem- atica a balanta datorata actiunii iritative prelungite a
protezei, convingerea pacientului ca este protezelor totale cu stabilitate precara care, prin
necesar sa se prezinte periodic la control. mi§carile verticale §i orizontale exagerate, dar
Din punct de vedere clinic, leziunile §i prin repartizarea inegala a presiunilor
elementare sunt de la eritem la vezicule §i provoaca, pe de o parte, resorbtia crestei
ulceratii. Mucoasa de sub proteza mobila edentate §i, pe de alta parte, proliferarea
devine ro§ie, tumefiata, cu aspect neted sau epitelio-conjunctiva.
granular §i dureroasa. Ro§ea|a mucoasei este Examenul anatomo-patologic al
intensa §i localizata strict la nivelul contactului hiperplaziei epitelio-conjunctive arata ca nu
cu proteza (fig. 10.1). exista modificari la nivelul componentei osoase.
Fig. 10.1. Alergia la monomerul rezidual Tratamentul hiperplaziei inflamatorii
consta in excizia chirurgicala, dupa care
Tratamentul primar al acestor leziuni
constructs protetica este refacuta conform noii
trebuie bine directionat pe eliminarea
situafii clinice sau vechea lucrare protetica este
materialului agresor.
rebazata pentru a se obfine o retentie §i o
In cazurile simple, leziunile se vindeca Tn
stabilitate adecvata.
aproximativ 7-14 zile.
Daca proteza totala este refacuta sau
reconditionata, leziunea nu mai recidiveaza.
Hiperplazia epitelio-conjunctiva:
Regresia completa apare intotdeauna
Hiperplaziile epitelio-conjunctive sunt
dupa constructs unei alte lucrari protetice,
rezultatul reactional fata de iritatiile cronice
reacta inflamatorie scade in intensitate
exercitate de marginile neregulate, largi, uneori
imbunatatind astfel situata clinica.
taioase, ale unor proteze vechi, neechilibrate,
In concluzie, tnancl seama de potentials de
iritative. Apar sub forma de franjuri, pot fi
malignizare, examenul histologic se impune de
hiperplazii unice, bifide sau multiple, situate la
fiecare data.
nivel mandibular, la nivelul fe|ei vestibulare, §i
exceptional lingual, iar la nivel maxilar apar Tn
Candidoza cronica atrofica (stomatita de
dreptul vestibulului (fig. 10.2).
proteza)
Candidoza orala este o infec|ie produsa
de levuri din genul Candida, al carui principal
reprezentant este Candida albicans.
Candida albicans se gase^te la nivelul
cavitafii orale in stare saprofita la aproximativ
50% din populate.
Candidoza orala este o afectiune rara,
aparita ei fiind intotdeauna legata de prezenta

Fig. 10.2. Hiperplazie epitelioconjunctiva datorata unor factori locali sau generali preexistent care
marginilor neadaptarii marginale a protezei totale favorizeaza dezvoltarea microorganismului, §i
O forma particulars de hiperplazie anume:
epitelio-conjunctiva este creasta gingivala - igiena orala deficitara;

611
- iritatii locale cronice datorate protezelor
mobile incorect adaptate;
- modificari importante ale florei microbiene
orale dupa administrarea de antibiotice (in
special a celor cu spectru larg de actiune);
- varsta (nou nascut, varstnici);
- tulburari endocrine (diabet zaharat,
hipoparatiroidism, maladia Addison);
- displazii orale epiteliale (congenitale sau
dobandite);
- deficiente imunologice congenitale
(candidoza muco-cutanata cronica familiala,
sindromul endocrinopatie - candidoza);
- deficiente imunologice dobandite (leucemii,
limfoame, chimioterapie, transplante de
maduva osoasa, sindromul SIDA).
Din punct de vedere clinic manifestable
sunt variate, Tntalnindu-se forme acute §i
cronice cu diferite grade de severitate.
O clasificare a candidozelor orale este:
1. Candidoza acuta:
a. pseudomembranoasa;
b. atrofica.
2. Candidoza cronica:
a. atrofica;
b. hipertrofica/hiperplazica.
3. Forme muco-cutanate:

612
a. localizate (oral, fata, scalp, Candidoza cronica atrofica (stomatita de
unghii);
b. familiala;
c. sindroame - asociate.

Fig. 10.3. Stomatita de proteza asociata cu depozite

de Candida albicans [www.hivdent.org.

Fig. 10.4. Cultura de Candida albicans

[www.botit.botany.wisc.edu]

613
 Candidoza cronica atrofica (stomatita de
proteza) apare la vechii purtatori de proteze
mobile totale. Caracteristic pentru aceasta
forma clinica este predilectia pentru mucoasa
palatina. O posibila explicatie este aceea ca,
presiunea negativa creata sub proteza maxilara
exclude anticorpii salivari, de altfel prezenti in
aceasta regiune, fapt care favorizeaza
inmulfirea §i cre§terea microorganismului (fig.
10.3, 10.4).
Simptomele subjective reprezentate de
durere §i senzafii de arsura sunt intalnite mai
ales in timpul perioadelor de exacerbare, dar
zonele eritematoase pot sa persiste pe toata
durata purtarii protezei.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza
testelor clasice §i a examenului prin
imunofluorescenta.
Tratamentul afec|iunii consta Tn:
- refacerea lucrarii protetice;
- mentinerea igienei orale riguroase;
- clatiri orale cu solufie de Clorhexidina;
- toaleta riguroasa a protezei;
- Tndepartarea protezelor Tn timpul nop|ii.
In concluzie, stomatitele sunt procese
inflamatorii ale mucoasei cavitatii orale putand fi
provocate de foarte multe cauze (infectioase,
toxice, iritative, alergice, nutritionale). In
stomatite, leziunile anatomo-patologice se
manifests Tn mai multe stadii, afectiunea
putand sa se opreascS la unul din ele, Tn
funcfie de gravitate §i de tratament. Primul
stadiu este cel eritematos, caracterizat de
hiperemie; apoi apare stadiul exudativ cu
degenerescenja epitelialS, exsudatie cu false
membrane sau cu membrane adevSrate; un
stadiu mai avansat este cel ulcerativ, Tn care
apar leziunile de necrozS tisularS; Tn unele
cazuri se ajunge la distractji profunde de

614
tesuturi, cu fenomene gangrenoase.
Tratamentul afectiunilor generale care
predispun ia stomatopatii protetice este de
competenta medicului de medicinS generals.
In cazul unei stomatopatii protetice,
medicul stomatolog va trebui sa actioneze
etiologic Tn funcfie de formele anatomoclinice
descrise pentru a elimina to|i factorii iritativi,
traumatici etc., ce sunt imputabili executiei
protezelor §i modificSrilor survenite Tn timp,
atat la nivelul bazei protezelor. marginilor lor,
cat §i ia nivel ocluzal. De o deosebitS
important^ Tn succesul terapeutic - dupS
Tndepartarea factorilor cauzali - este
rigurozitatea §i ritmicitatea igienei protezei
(altfel existand riscul reinfectSrii mucoasei via
protezS, datoritS supraviejuirii
microorganismelor in porii rS§inii), alternarea
unor pauze Tn purtarea protezelor §i uneori §i
un tratament medicamentos stabilit Tn
colaborare cu medicul dermatolog, mai ales
pentru cauzele rebele la tratament.

615
 CAPITOLUL 11

ABORBARITERAPEUTICE MOBERNE
IN EDENTATIA TOTALA
SUPRAPROTEZAREA PE DINJI „prothese composite" §i „prothese amovible
NATURALI IN CADRUL EDENTAJIEI complete" (Tn literatura franceza).
SUBTOTALE GENERALITAJI §1 A§adar, ca definite, supraprotezarea
TERMINOLOGY reprezinta un procedeu de restaurare pro- tetica
Supraprotezarea este o metoda de a edentatiei subtotale sau totale care consta Tn
tratament specified edentatiei subtotale sau realizarea unei restaurari protetice care pe fata
totale, caracterizata prin confectionarea unei mucozala Tncastreaza o parte a din#lor naturali
proteze totale, cu sprijin pe creasta §i dintii sau a implantelor. Prin supraprotezare se obtine
restanti sau pe implante prin diferite sisteme. o restaurare protetica mobila de cele mai multe
Astfel dintii restanti (sau implante- le) care ori pre- vazuta cu sisteme speciale pe dintii
retentioneaza proteza pot fi utilizati izolati restanti sau pe implante, astfel Tmbunatatindu-
(sisteme cu capse, magne|i sau te- lescoape) se sprijinul, stabilitatea §i retenjia protezei.
sau solidarizaji (bare cu cala- reti). Prin Supraprotezarea ca plan de tratament
supraprotezare se ob|in restau- rari protetice cu reune§te manopere specifice parodontale,
mentinere §i stabilitate mult superioara unei endodontice si protetice. Daca dintii restanti nu
proteze totale traditionale. sunt suficien# ca numar, pozi#e sau stabilitate
In supraprotezarea pe dinji naturali se pentru a oferi suport eficient unei RPF sau
pastreaza cu precadere radacinile dentare iar RPM, se poate opta pentru supraprotezare.
coroanele lor se reduc epigingival, pen- tru ca Acest lucru nu inseamna ca orice dinte restant
bratul de rezistenja sa fie mai mare decat cel de poate fi pastrat Tn vederea supraprotezarii.
forta. Fiecare dinte va trebui evaluat cu atentie, tratat
Supraprotezarea (overdenture) defi- cored endodontic §i paradontal, apoi preparat
ne§te de cele mai multe ori o proteza cu sprijin Tn vederea supraprotezarii.
mixt muco-osos §i dento-parodontal sau muco- Supraprotezarea se poate realiza pe
osos §i implantar. Exista situatii (cand se stalpi naturali acoperiti sau nu cu cape metalice
realizeaza a§a zisele bare lungi, pe mai multi (prevazute sau nu cu sisteme speciale) sau pe
din#, dispu§i favorabil) cand sprijinul devine implante.
exclusiv dento-parodontal sau pur implantar.
Termenii care mai pot fi intalniti Tn literatura de
specialitate sunt „overlay denture" §i
^superimposed prothesis" (Tn literatura de
limba engleza), „deck prothesen” §i
,,coverdenture" (Tn literatura germana),

616
 Supraprotezarea pe implante este in- mai repede §i u§or la supraprotezele
dicate la pacienfii a caror proteza totale nu a dat mandibulare stabilizate cu doue implante.
rezultatele scontate (a prezentat un disconfort In concluzie supraprotezarea repre- zinte
persistent §i mai ales o stabilita- te §i mentinere o alternative de tratament eficiente a edentatiei
indoielnica). subtotale sau totale cu rezultate multumitoare
Rata de succes a implantelor mandi- pentru pacient, avand ca obi- ectiv mentinerea
bulare este Tntre 90 si 95 %. Reu§ita lor este unor parametri functional majori (reducerea
influentata Tn mod negativ de calitatea resorbtiei osoase, mentinerea rezervei osoase
necorespunzatoare a rezervei osoase, de existente, mentinerea §i stabilitatea restaurarii
fumat, de antagoni§ti reprezentand RPF sau protetice §i pestrarea unui coeficient ridicat de
RPFI. Ratele de e§ec sunt semnificativ mai mari eficiente masticatorie). Supraprotezarea este o
la nivelul maxilarului decat la mandibula. solu- tie de restaurare protetice care trebuie ex-
Realizarea unei RPFI necesita 6-8 tinse datorite confortului psihic §i masticator
implante. Ca alternative, se poate realiza §i o optim pe care-l ofere seniorilor, cerora le
supraprotezare (mobilizabiie) pe 2-4 implante spore§te calitatea viejii.
cu bile §i capse sau bare §i ceiareti.
Supraprotezarea pe implante ofere o AVANTAJELE SUPRAPROTEZARII
solufie problemelor „tradifionale” ale eden- Supraprotezarea pe dinti naturali pre-
tatului total, dar la ora actuaie nu poate fi zinte o serie de avantaje atat pentru pacient cat
considerate un tratament de rutine datorite §i pentru medic. Conceptele actuaie de
costurilor mari. Tratamentul conventional de restaurare protetice presupun pestrarea ultimilor
bune calitate continue se aibe un procent mare dinti sau redecini tratabile spre a fi utilizate ca
de reunite. sprijin al unei viitoare proteze mobile. Aceste
Implantologia a schimbat optiunile de concepte au generat noi posibiliteti de
tratament Tn cazul edenta|iei totale. Astfel sute reabilitare oraie a edentajiilor subtotale prin
de mii de edentati total §i-au Tmbune- tetit intermediul supraprotezerii.
calitatea viefii, scepand de co§marul instabilitetii Superioritatea acestui procedeu fate de
protezelor totale. protezarea conventionale poate fi sis-
In trecut lipsa de adaptare la o prote- ze tematizate prin:
totale era atribuite doar factorilor morfo- logici - prevenirea resorbtiei accentuate §i continue
(campuri protetice deficitare). Astezi o serie de a crestelor reziduale prin pestrarea unor
cerceteri au confirmat faptul ce adaptarea §i dinti sau redecini restante care vor Tntarzia
acceptarea protezelor totale se datoreaze Tn procesul de atrofie;
egaie mesura factorilor psihologici. - pestrarea propioceptiei parodontale a
Majoritatea pacienfilor edentati partial dintilor restanti, care controleaze prin
solicite restaurari protetice fixe §i doar dupe
intermediul unor mecanisme reflexe exercitarea
discutii §i explicate multiple accepte soluble
func|iilor esen|iale ale SS: masticatie, degluti|ie,
mobilizabiie. De§i majoritatea pacien- tilor
fonatie, inclusiv cele nervoase de stereognozie
edentati total la ambele maxilare Tn- tampine
§i topognozie;
dificulteti de adaptare cu precede- re la
dintii mentinuti ca stalpi pentru supraprotezare
protezele mandibulare ei se adaptea- ze mult
constituie stopuri verti- cale pentru baza

617
protezei; zona frontala este de 9-10 mm, Tn timp ce la
prin cre§terea stabilita|ii §i sprijinului maxilar este de doar 2,5 - 3 mm. Aceste studii
supraprotezei se reduc solicitarile ocluzale sunt Tn consens cu cer- cetari mai vechi, care
(verticale) asupra suportului muco-osos au evidentiat ca dupa 7 ani rata de resorbtie
subjacent; alveolara la maxilar- mandibula este de 1:4.
fortele orizontale §i de torsiune sunt mult A§adar osul mandibular este mult mai
diminuate; susceptibil la atrofie. Alte cercetari au fost
conditii mai favorabile pentru determinarea §i efectuate pe doua grupuri de barbati, care mai
inregistrarea relatiilor intermaxilare, cu aveau dinji naturali Tnainte de efectuarea
menflnerea DVO dupa supraprotezare; tratamentului protetic. Primul grup a beneficiat
frecven|a mai scazuta a leziunilor de decubit ; de protezare maxilara totala §i supraprotezare
eficienfa masticatorie a supraprotezelor este net mandibulara. Pacientii celui de-al doilea grup au
superioara protezelor totale traditionale datorita: primit proteze totale atat la maxilar, cat §i la
o transmiterii mixte a forjelor de masticatie mandibula. Radiografiile cefalome- trice
(dento-parodontale §i muco-osoase); efectuate dupa cinci ani au evidentiat gradul de
o mentinerii §i stabilitafii superioare a resorbtie osoasa in plan vertical.
restaurarilor protetice; acomodare psiho- La cei supraprotezati, resorbtia osoasa
corticala mai u§oara datorita sprijinului mixt; mandibulara a crestei alveolare era de numai
avantajul psiho- logic este subtil §i real 0,6 mm din Tnaltimea verticala in zona frontala,
(pierderea tutu- ror dintilor este o experienta in timp ce la grupul cu protezare totala resorbtia
traumatica, chiar §i un singur dinte restant la a fost de aproxi- mativ 5,2 mm. Pierderea
mandibula poate determina un prognostic psihic osoasa la maxilar a fost similara la ambele
mai favorabil); grupuri. Acest studiu evidentiaza ca radacinile
sprijinul mixt reduce solicitarea tesuturi- lor moi dentare restante intarzie procesul de atrofie al
subiacente protezei; cres-
supraprotezarea reprezinta o solute mai
acceptata, atat din punct de vedere medical, cat
§i din partea pacienjilor
varstnici, carora le ofera o perioada de
trecere la protezarea totala;
- transformarea supraprotezelor in prote- ze
totale este u§oara, oferind astfel avantajele
similare unei proteze totale imediate.

MENJINEREA OSULUI ALVEOLAR

Osul este permanent modelat prin
procese de resorbtie §i apozifie osoasa.
Numeroase studii au evidentiat ca pierderea
dintilor, Tn special la mandibula accele- reaza
dramatic procesul resorbfiei osoase. Astfel,
dupa 25 ani, reducerea osului mandibular in

618
 telor, nu numai in stricta lor vecinatate, ci este rela- tiv comuna, in practica aproximativ
§i in zonele adiacente (fig. 11.1 a, b). Mai mult, 30% din pacienfii edenta|i total la maxilar mai
azi se §tie ca implantele se comporta ca §i dinfii,
poseda din# frontali mandibulari, cu sau fara o
prezenja lor intarziind, la fel, resorb|ia crestelor
alveolare. PPM.
S-a sugerat ca sensibilitatea De-a lungul anilor, mai multi autori au
propus diverse metode de menjinere a crestelor
reziduale: utilizarea din|ilor neanatoformi,
controlul dietei, tehnici Speciale de amprentare.
Cu toate acestea, fenomenele ce apar dupa
pierderea ultimi- lor dinti nu pot fi contracarate
decat pe termen scurt.

Se §tie ca osul alveolar este mentinut

daca sunt pastrafi dinti sau radacini sana- toase
(fig. 11.2). Exista numeroase cazuri cu resorbtie
osoasa accentuata in zona laterals prin

Fig. 11.2. Reprezentarea schematics a pierderii

osoase frontale in inSl^ime la mandibula edentata
subtotal (a) sau total (b).

Fig. 11.1. Resortyie dramatics a crestei alveolare

edentate §i mentfnerea InSliimii procesului alveolar de edentatii vechi, spre deosebire de zona frontala,
catre doua rSdScini unde mai persists dinti §i unde creasta este
neresorbitS. Prezen(a acestor dinti, viitori stalpi
proprioceptiva din spajiul periodontal ac(io- pentru o supraprotezare permite transmiterea
neaza ca un semnal impotriva suprasolici- tarii mixta a fortelor ocluzale (dento-osoasS §i
fiziologice, reducand astfel remanie- rea muco- osoasS), ei mentinand o forma adecvatS
osoasa. a crestei reziduale (o inSIfime §i un volum mai
Dificultafile de adaptare la protezele mare).
mandibulare sunt mult mai mari decat la cele Mentinerea osului alveolar in jurul rS-
maxilare, ele accentuandu-se cu var- sta. La dScinilor restante este dependents insS de
mandibula, creasta reziduala trebu- ie pastrata sanatatea tesuturilor parodontale §i a rada-
pentru a asigura men^inerea §i stabilitatea cinilor Tn sine.
protezelor la varste inaintate. Creasta alveolara
maxilara este susceptibi- la la atrofie marcata PASTRAREA FEEDBACK-ULUI
daca antagoni§tii pro- tezei totale superioare SENZORIAL
sunt dinti naturali. Tesuturile de sprijin vor fi Pe langa pastrarea osului alveolar,
inlocuite de o creasta fibroasa. Aceasta situate radacinile restante pastreaza §i receptorii

619
parodontali. Succesul sau e§ecul unei pro- teze diferente minore Tntre canini §i inci- sivi.
totale este dependent de integrarea feedback- Diferite studii au aratat ca dintii fron- tali
ului senzorial §i de raspunsul motor la pot detecta sarcini de 1 g, Tn timp ce la nivelul
desfa§urarea stereotipului masticator, in functie lateralilor sarcina minima trebuie sa fie de 8-10
de informatii de la receptorii din ATM, mu§chi, g. Alte cercetari au evidentiat ca minimul de
ligamente, mucoasa, din|i §i parodontiu. greutate detectat de un pur- tator de proteza
Extracjia dintilor va de- termina pierderea totala este de aproximativ 125 g (la nivelul
proprioceptorilor parodontali, iar creasta primului premolar).
edentata nu va putea oferi acela§i feedback Sensibilitatea la solicitarile laterale este
senzorial. de 2- 5 ori mai mare decat la cele axi- ale, de§i
Ideea ca intensitatea aferentelor de la unele studii nu au putut evidenjia o diferenta
nivelul ligamentului parodontal este mai mare semnificativa Tntre fortele axiale §i cele laterale.
decat cea a aferentelor pulpare este sus|inuta Dupa Ogata §i colab. evita- rea actiunii
de cercetarile pe animale, la care s-a extirpat daunatoare a fortelor laterale (mai ales Tn
pulpa §i nu s-a observat vreo schimbare a supraprotezare) este esentiala pentru a preveni
raspunsului nervos. S-a evidentiat ca atat din|ii suprasolicitarea parodon- tala a dintilor stalpi.
vitali, cat si cei devitali sunt capabili in aceea§i Receptorii individual!' sunt mai sensi- bili
masura sa detec- teze solicitari minime. la fortele laterale decat la cele axiale, ceea ce
Cele mai frecvente feedback-uri sen- Tnseamna ca exista un mecanism de protectie
zoriale dentare constau Tn: fata de fortele nocive, care previne pana la un
- controlul fortelor masticatorii; anumit punct afectarea tesuturilor parodontale.
- recunoa§terea mSrimii §i texturii obiec- telor Astfel intensitatea raspunsului acestor receptori
plasate interdentar; este dependents de directia de aplicare a
- con§tientizarea tridimensionala a man- stimulilor.
dibulei fata de maxilar in timpul mi§cari- lor Purtatorii de proteze totale au un prag
excentrice. crescut de sensibilitate. Prezenta dintilor
Feedback-ul senzorial determina Tn timp restanti (stalpi), ofera o capacitate discri-
apari|ia a doua fenomene distincte: minatorie Tn timpul masticatiei mai mare chiar
- recunoa§terea pragului minim de solici- la forte mici. Dupa supraprotezare chiar §i
tare; coordonarea la forte mari este su- perioara.
- recunoa§terea §i diferentierea marimii Pentru a determina abilitatea subiecti- lor
particulelor plasate interdentar. in detectarea diferentelor de grosime a unor
Receptorii de la nivelul ligamentului particule aplicate intre dintii natural! sau
parodontal au o mare capacitate discrimi- artificial!, s-au folosit sarme fine sau folii
natorie legata de solicitari. Cercetari pe animale metalice. La purtatorii de proteze totale
au evidentiat ca ligamentele parodontale ale capacitatea discriminatorie in detectarea
caninilor prezinta cei mai multi particulelor foarte mici a fost de §ase ori mai
mecanoreceptori, deci ace§ti din# sunt cei mai redusa fata de cei cu dinti naturali. Dar au
activi la stimuli mecanici. La om, s-a evidentiat existat §i studii in care nu s-au semnalat
ca, Tn ceea ce prive§te abilitatea de a diferenje semnificative intre cele doua gru- puri,
discrimina diferite grade de solicitari, exista argumentandu-se ca pierderea recep- torilor

620
parodontali nu a avut o importanta cruciala in
abilitatea discriminatorie sugerandu-se ca
mu§chii sunt cei care joa- ca un rol major in
abilitatea de discrimina- re.
Comparativ cu dentatii, purtatorii de
proteze pot detecta mai greu particulele fine §i
modificarile din textura alimentelor masticate.
Instabilitatea protezelor reduce §i mai mult
aceasta capacitate discriminatorie. Se pare ca
la supraprotezaji capaci- tata discriminatorie
este mai mare datorita stabilitatii protezei.

CRE§TEREA EFICIENJEI MASTI-

CATORII
Pastrarea feedback-ului senzorial, la
pacientii supraprotezati, ofera §i avantajul unei Fig. 11.3. Leziuni de decubit mai putine deoarece
eficiente masticatorii crescute fata de purtatorii marginile protezei nu trebuie extinse pans in zona de
de proteze totale conventionale (ligamentul mucoasa pasiv-mobila: a) proteza totals traditionala, b)
supraproteza
parodontal reprezentand doar una dintre verigile
feed-back-ului senzorial).
Daca dintii sunt mentinuti pentru o REDUCEREA TRAUMEI PSIHOLO-

viitoare supraprotezare, proteza va avea o GICE

stabilitate crescuta, iar prin transmiterea dento- Legat de factorii psihici, pierderea ul-
parodontala a fortelor, se va imbuna- tati timilor dinti restanti poate fi o experienta
sensibilitatea tactila §i performanta neu- emotionala devastatoare pentru unii paci- enti.
romusculara (pacientul va fi capabil sa exercite Astfel unii pacientii i§i exprima dorinta de a
forte mai mari in timpul masticatiei §i va avea un pastra ultimii dinti restanti chiar daca din punct
control mai precis al acesto- ra). de vedere protetic ace§tia nu prezinta valoare.
De asemenea deoarece marginile Oricum pierderea ultimilor dinti repre-
protezei nu trebuiesc extinse pana in fun- durile zinta o trauma psihologica. Foarte multi pacien{i
de sac vor apare mai putine leziuni de decubit nu accepts tratamentul cu proteze totale. Faptul
(fig. 11.3). ca se pastreaza unii dinti, chiar daca ace§tia vor
fi acoperiti de o pro- teza, diminua stresul §i
permite o accepta- re mai u§oara a planului de
tratament iar mai apoi a protezei.
In concluzie, mentinerea unor dinti sau
radacini sanatoase din punct de vede- re
parodontal §i endodontal pastreaza osul
alveolar, create feedback-ul senzorial, im-
bunatafe§te eficienta masticatorie §i ajuta
pacientul sa accepte mai u§or noile proteze.

621
 Supraproteza are o stabilitate §i re- tenfie trebuie confec- tionate astfel meat sa reziste la
mai buna, transmite mai bine solicita- rile la forte mari, avand grosimi reduse.
nivelul {esuturilor de sprijin, realizand un control
imbunatatit al functiilor SS. DIN TRECUTUL
SUPRAPROTEZARILOR
DEZAVANTAJELE Primele date clinice cat §i conceptul de
SUPRAPROTEZARII supraprotezare au fost prezentate in 1861 la
In cazul supraprotezarii avantajele Congresul Mondial al Denti§tilor de catre Butler,
predomina fata de dezavantaje, care sunt Robert §i Hayes care au pre- zentat un studiu
legate de pre|ul de cost §i procedeele de clinic pe 12 ani.
realizare mai laborioase ale pieselor prote- tice. Inca din 1896 americanul Parr §i mai
Metoda este cronofaga, mai scumpa, tarziu in 1906 Goslee §i Gilmore au elabo- rat §i
necesita o serie de manopere aditionale §i perfectionat ideea realizarii unei protezari
reprezinta o contraindicate pentru anumiti mobilizabile cu mijloace Speciale de mentinere,
pacienti. sprijin §i stabilizare rigida, plasand intr-o bre§a
Controlul placii §i igiena buna sunt edentata o bare meta- lica (la inceput
esentiale deoarece supraprotezele acopera in patrulatera apoi cilindrica pe sectiune), avand
totalitate radacinile restante, gingia §i SSMSS, drept scop unirea prin lipire la extremitatile ei
unele dintre acestea fiind adeva- rate depozite proximale a elemen- telor de agregare de tipul
de placa (sistemele de bara cu calareti) mai coroanelor de inveli? de asemenea metalice.
ales daca sunt confectiona- te incorect. Din Peste aceasta patrice au aplicat §eile protezei
pacate pacien|ii Candida# la supraprotezare nu mobilizabile in care se aflau a§a zi§ii cava- leri,
exceleaza Tn igiena bu- cala, de aceea este executati din sarma elastica sub forma de
necesara o explicare atenta a continutului bucla, ulterior utilizandu-se matrici Speciale ce
procedeului. prindeau bara conjunctoare, asigu- rand astfel
Costul acestor piese protetice este destul retenjia ansamblului protetic. E. Dolder,
de ridicat (fata de o proteza totala) datorita profesor de protetica din Zurich (reputat
manoperelor endodontale, paro- dontale §i a specialist in sisteme de menjinere §i sprijin),
prepararii relativ laborioase a radacinilor, care Tnsu§i a demonstrat dezavantaje- le acestei
trebuie sa aiba un prognostic bun pentru a metode, aratand ca restaurarea functioneaza ca
justifica investi#a materials necesara. o parghie de gradul 2, pe- riclitand dintii stalpi
Cu toate ca supraprotezele apar mai mai ales daca parodon- tiul lor este deja afectat,
voluminoase in cavitatea bucala decat pro- motiv pentru care a sustinut necesitatea
tezele totale, sunt mult mai fragile, o mare parte amputarii coroane- lor. Astfel s-a nascut
din volum fiind ocupata de sistemele de sistemul Dolder de ancorare rigida (bara
mentinere a acestora. In plus, pacientul tinde sa Dolder), compus dintr-o bara ovoida fixata pe
foloseasca forte masticatorii cres- cute datorita doua dispozi- tive radiculare de obicei pe doi
pastrarii feedback-ului senzorial §i a sprijinului canini man- dibulari.
§i stabilita#i crescute a acestor restaurari. Astfel In 1902 Peeso a prezentat §i descris
supraprotezele sunt mult mai susceptibile la pentru prima data sistemul telescopic in
fractura decat protezele totale §i de aceea America. In Europa acest gen de protezare

622
mobilizabila a fost introdus abia in 1927 de scurta durata. Pe de alta parte, pacientii tineri
catre Haupl. care necesita restaurarea unor defecte
Peste 100 de ani, prin anii '60 congenitale sau dobandite ale structurilor
supraprotezarea a inceput sa fie privita ca o maxilare §i la care masurile de prevenire a
modalitate viabila de tratament. In 1969 Morrow pierderii altor dinti sunt necesare, repre- zinta
§i colab. publica articole care fun- damenteaza deseori candida{i la restaurari prin
principii, concepte §i tehnici specifice acestui supraprotezare.
procedeu, iar in 1970 la intalnirea anuala a ADA Varstnicii trebuie urmariti daca sunt
dr. Charles Bolender prezinta modalitatile de suficient de abili §i cooperanti in mentinerea
tratament prin supraprotezare. unei igiene orodentare §i daca situajia clinica se
In prezent supraprotezarea este un preteaza unei supraprotezari.
procedeu terapeutic intens utilizat in farile Starea generala
industrializate datorita avantajelor pe care le Supraprotezarile nu sunt indicate la pa-
confera, dar din pacate in Romania con- ceptul cienti cu afectiuni debilitante, unde tratamen- tui
terapeutic nu prea este folosit din diferite medical se intinde pe o lunga perioada de timp,
motive, preferandu-se PPM cu cro- §ete care nu iar cooperarea pacientului este nesigu- ra.
sunt mult mai convenabile ca pret §i nici mai Handicapul mental este de asemenea o
bune. contraindicatie. Handicapul fizic nu este intot-
SELECTAREA PACIENJILOR deauna o contraindicatie, daca se mentine
De§i tratamentul prin supraprotezare controlul placii bacteriene, iar supraprotezarea
prezinta avantaje aproape pentru toti pacientii, poate sa ofere o solute te- rapeutica stabila.
trebuie sa tinem cont ca purtarea unei Avand in vedere ca in majoritatea cazu-
supraproteze implica mentinerea unei igie- ne rilor se impune tratamentul endodontic, trebu- ie
orale corespunzatoare mai ales in ceea ce evitate cazurile in care acesta nu este rea-
prive$te supraproteza in sine, dintii stalpi §i lizabil datorita diferitelor afectiuni generale.
mucoasa de sprijin. Daca igiena este Istoricul tratamentelor anterioare
necorespunzatoare dintii stalpi vor ceda, Se refera atat la calitatea restaurarilor
procedeul fiind astfel compromis. protetice anterioare, cat §i la capacitatea pa-
Reabilitarea SS prin supraprotezare cientilor de a mentine standardul de igiena.
impune anumite cerinte pacientului, referi- toare E§ecul repetat de realizare al unor restaurari pe
la ingrijirea protezelor, a dintilor stalpi, a termen lung, in antecedente, reprezinta un
tesuturilor gingivale §i a mucoasei adiacente. semnal de alarma.
Factorii relevant in selectia pacien|i- lor Nu trebuie realizate supraprotezari cu
sunt: sisteme speciale decat dupa ce ne-am convins
Varsta de reu§ita tratamentelor endodontice §i
Pacientii tineri ce prezinta edentajii parodontale anterioare.
datorita cariilor sau parodontopatiilor ne- Atitudinea fata de actul terapeutic
controlate, pot beneficia de supraprotezari, Pacientul trebuie con§tientizat asupra
daca pot fi recuperati un numar minim de din|i. rolului sau in reu§ita tratamentului, care in acest
Ace§ti pacienti prezinta totu§i un rise crescut caz necesita vizite repetate §i cheltu- ieli in plus.
daca igiena lor lasa de dorit, beneficiile vor fi de Necooperarea pacientului trebuie privita cu

623
precautie in cazul deciziei pentru o Indicate supraprotezarii:
supraprotezare. - edentatie subtotals cu 2-3 dinti restanti pe
In concluzie vom avea in vedere: arcada (fig. 11.1);
- acordul pacientului; - dinti restanti cu valoare parodontala
- cu cat pacientii sunt mai tineri cu atat mica, deficit parodontal, eventual u§or
rezultatele sunt mai bune; mobili dar care nu prezinta insuficienta
- standardul adecvat al igienei orale; parodontala majora
- succesul terapiei endodontice §i paro-
- cu cat pacientul este mai tanar cu atat
dontale;
rezultatele sunt mai bune;
- topografia dintilor restanti.
- edentajii Tntinse, subtotale;
INDICATILE §1
- defecte congenitale (palato-schizis) sau
CONTRAINDICAJILE
dobandite (status post extirpare de tu- mori,
SUPRAPROTEZARILOR
traumatisme, plagi Tmpu§cate);
Pastrarea unor dinti cu potential de a fi
- hipodontii (fig. 11.4 a);
folositi ca stalpi in cadrul supraprotezarii trebuie
- uzuri dentare;
avuta in calcul de fiecare data cand se ia
- distrofii primare evolutive, active sau
decizia de a extrage dintii restanti si confectiona
progresive (dentinogeneza imperfecta,
o proteza totala. Astfel supraprotezarea va
hipoplazie de smalt;
reprezenta o tranzitie buna spre edentatia
- la varstnici cu dificultafi de adaptare neuro-
totala. Pe langa aces- te indicatii generale
musculara.
exista o serie de situa- tii clinice specifice in
Cand campul protetic (atat compo- nenta
care conceptul supraprotezarii are o valoare
dura cat §i moale) nu corespunde unei protezari
aparte.
partiale mobilizabile optime sau cand dintii
prezenti nu sunt dispu§i convenabil topografic
Proteza totala unimaxilara
pentru o RPF putem Tncerca o supraprotezare.
Daca pacientul este de exemplu edentat
Este preferabil sa avem creste edentate Tnalte,
total maxilar, iar la mandibula mai are cativa
late, rotun- jite, orizontale cu resorbtie redusa,
dinti, care se mentin ca atare (sau sunt acoperiti
bolta palatina medie cu absenfa torusurilor,
de RPF) ace§tia vor transmite forte masticatorii
zone biostatice cu conformatie fireasca, mucoa-
prea puternice protezei totale maxilare,
sa sanatoasa, rezistenta cu rezilienta normala
destabilizand-o §i generand sindromul
§i o limba Tn pozi|ie intermediary cu aspect
combinat. S-au obser- vat de asemenea atrofii
obi§nuit.
mari §i rapide pe creasta edentata a maxilarului
Supraprotezarea este indicata frec- vent
in dreptul acestor dinti.
la mandibula unde campurile protetice sunt
Complicatiile amintite pot fi evitate prin
deficitare prin excelenta §i rareori pot fi realizate
coronoplastia acestor dinti §i confectionarea
proteze totale cu o stabilitate convenabila (fig.
unei supraproteze. Aceasta va du- ce la o
11.1 a, b).
atrofie mai redusa a crestei edentate, la o
Se recomanda supraprotezarea Tn
presiune masticatorie in limite acceptable
anumite defecte congenitale, ca de exem- plu
asupra crestei §i la o distribute mai omogena a
palatoschizis-ul, dupa extirparea unor tumori de
fortelor.
mezostructura sau de plan§eu bucal cu pierderi

624
osoase masive ce necesi- ta realizarea de Contraindicatii generate:
epiteze, dupa traumatisme sau plagi - afectiuni sistemice grave ca§ectizante;
Tmpu§cate. - boli metabolice;
In anumite situatii defectul osos poate fi - entita{i morbide degenerative;
atat de mare, sau morfologia (esuturilor atat de - anumite disendocrinii severe;
nefavorabila, Tncat nu se pot realiza solutii - unele afectiuni ale SNC (boala
terapeutice satisfacatoare prin pro- cedeele Alzheimer); accidente vasculare cu he-
conventionale. miplegii sau paraplegie;
Se poate apela la supraprotezare Tn - boli grave cardiovasculare;
hipodontii, Tn cazuri clinice cu uzura denta- ra - varstnici care nu accepts nici un fel de
accentuata (prin eroziune, atritie sau abrazie), protezare, practicianul neputand colabora
Tn distrofii primare (amelogeneza §i cu ei.
dentinogeneza imperfecta). Contraindicafii parodontale:
Prin supraprotezare se evita §ocul psihic - mobilitatea dentarS de gradul 3;
pe care l-ar putea determina proteza totala sau - defecte osoase §i/sau ale fesuturilor moi
dificultatile de adaptare datorate unui reflex de care nu pot fi corectate prin proce- dee
voma exagerat. chirurgicale;
Supraprotezarea este indicata pentru - pacienti care nu mentin o igienS bucalS
prevenirea „sindromului combinat”, carac- corespunzStoare.
terizat prin atrofia crestei osoase anterioare Contraindicafii endodontice:
maxilare datorita presiunilor exagerate - fractura verticals a rSdScinilor;
exercitate la acest nivel cu aparitia creste- lor - perforarea mecanicS a radacinilor;
balante, hiperplazia papilara inflamatorie, - resorbjia interna (granulom Palazzi);
extruzia dintilor frontali man- dibulari. - ace rupte in canal;
Se utilizeaza cand se dore§te con- - fracturi radiculare orizontale mult sub nivelul
servarea crestelor alveolare, fiind dovedit faptul crestei osoase.
ca la pacientii cu supraprotezare atrofia crestei
alveolare este de 8 ori mai mica fata de cei ALEGEREA DINJILOR STALPI
protezaji cu proteze conventionale. Orice dinte restant poate fi utilizat ca stalp
La varstnici care au o stare generala al unei supraproteze, dacS indepli- ne§te trei
alterata §i nu ne permit efectuarea unor §edinte conditii importante:
de tratament lungi, este indicata - sS nu aibS carii intinse de colet sau
supraprotezarea direct pe resturile radicu- lare subgingivale;
tratate endodontic §i/sau pe dintii devi- talizati - pe cat posibil sa nu prezinte insuficientS
restanti amputati coronar. In aceas- ta situatie parodontalS;
dintii au doar rol de sprijin §i de menjinere a - sa nu prezinte mobilitate patologicS
crestei osoase. avansatS (maximum gradul II).
Contraindicatiile supraprotezarii pot fi Se poate opta pentru pSstrarea unei parti
generale sau specifice (parodontale sau din coroanele dintilor cand spajiul pro- tetic este

endodontale): extins. Daca acesta este redus, se mentin doar

rSdScinile.

625
 Resturile radiculare se prepara astfel Pozifia dintelui pe arcada
meat sa se obtina o suprafatS ocIuzalS a Daca este posibil se opteaza pentru stalpi
stalpului Tn forma de dom cu o porjiune central^ simetrici bilateral, care asigura paci- entului
plana situatS la 2 mm peste nivelul gingiei. contort marit §i eficienja masticatorie iar
Marginile gingivale ale prepara|iei trebuie protezei maximum de sta- bilitate §i rezisten{a
rotunjite §i situate la nivelul sau pu- tin la fractura.
deasupra nivelului gingival. Este de dorit sa existe o bre§a de minim
Rolul principal al stalpilor este de a un dinte Tntre stalpi pentru a facilita igiena. Dar
asigura sprijinul protezei. Daca se dore§te daca stalpii prezinta pierderi pronun|ate de
retentie suplimentarS prepararea stalpilor se substanja se pot folosi §i in grupuri continue
modifica m vederea receptSrii de SSMSS. pentru cre§terea reten{iei.
Alegerea stalpilor este dictatS de nu- Caninii sunt ideali ca dinji stalpi pentru
mSrul §i pozi|ia dintilor restanti. Din punct de supraprotezare deoarece sunt printre ultimii dint
vedere al prognosticului dentar, caninii §i ce se pierd pe arcada §i au o radacina lunga §i
premolarii primi mandibulari, caninii §i incisivii voluminoasa de forma ovoida pe sec|iune
maxilari au cea mai mare valoare proteticS. transversala. Daca apar probleme legate de o
Alegerea dintilor stalpi trebuie sS aibS in inserare dificila a piesei protetice peste bosele
vedere: statusurile parodontal §i endodontic, canine proemi- nente, se pot reduce §eile la
pozi{ia dintelui pe arcadS, inte- gritatea aceste nivele fara a se periclita retenjia
structurilor, modalitatea retentionSrii protezei §i restaurarii.
costurile. De§i molarii ofera un suport optim,
tratamentul endodontic este mai laborios §i
Statusul parodontal cronofag. Ocazional Tnsa se poate sec{iona un
Stalpul trebuie sS aibS o implantare molar §i pastra o singura radacina ca stalp.
acceptabilS §i un parodonjiu sSnStos dacS se In general incisivii centrali superiori sunt
opteazS pentru pSstrarea portiunii coro- nare. ale§i Tn comparatie cu cei laterali, incisivii
In acest caz solicitSrile axiale vor fi inferiori se folosesc doar daca sunt ultimii din{i
considerable. restanfi pe arcada (neutilizarea lor ar duce la
DacS dintele prezintS o mobilitate re- realizarea unei proteze tota- le) iar premolarii
dusS se practicS coronoplastia in vederea secunzi sunt selecta|i fata de primii daca se
cre§terii raportului rSdScinS/coroanS §i implicit indica tratamentul endodontic. De asemenea
a scurtSrii bratului de forts. De§i nu este o daca exista §i canini ca stalpi se va putea
1
regulS generals, se considers cS dacS /2 din pastra o igiena mai buna prin folosirea
rSdScinS este implantatS in os §i pungile premolarilor secunzi in locul primilor, objinandu-
parodontale au fost tratate corect dintele poate se astfel §i o distribute mai buna a fortelor
fi folosit ca stalp Tn supraprotezare. De mastica- torii.
asemenea orice afec- tare gingivalS sau
parodontalS (pungS pa- rodontala mai mare de Integritatea structurii dentare
3 mm) trebuie trata- ta anterior prepararii Daca un dinte va fi folosit ca stalp trebuie
stalpului. sa fie indemn la carie sau sa fie corect
restaurat. Orice obturafie necores- punzatoare

626
trebuie reconsiderata. Daca din cauza lipsei de
substanja nu se poate ob|i- ne forma ideala de
dom cu marginile rotun- jite situate supra sau
epigingival, dintele se va acoperi cu o capa
metalica pentru a-l proteja de carie §i a facilita
igiena. Daca este necesar se executa
gingivectomia stalpului pentru a plasa gingia
marginala la un nivel optim pentru igienizare.
Din|ii cu carii radiculare sau cu pierderi de
substanta ce nu pot fi corectate prin tehnicile
descrise mai sus nu vor fi folosit ca stalpi.

Tratamentul endodontic
Majoritatea din|ilor stalpi necesita tra-
tament endodontic. Astfel trebuie luat Tn
considerare factorii ce pot compromite reu- §ita
tratamentului (tratamente anterioare
necorespunzatoare, procese carioase ce au dus
la obliterarea canalelor radiculare, afectari
periapicale).
La pacienti Tn varsta restaurarile co-
ronare anterioare, abrazia Tmpreuna cu
procesul fiziologic de Tmbatranire pulpara due
la reducerea considerabila a volumului
sistemului canalar. Daca apozi{ia de denti- na
secundara duce la obliterarea camerei pulpare
§i prepararea formei de dom nu provoaca
sensibilitate sau expunerea pulpara atunci
indicata pentru terapie endodontica dispare.
Totu§i stalpii rama§i vitali trebuie monitorizati,
iar la aparijia pri-

627
 melor simptome se va efectua tratamentul seniorilor cu venituri
canalar. medii sau mici, astfel
ca in majoritatea
Prezenja proeminentelor osoase asocia- te
cazurilor designul
dintelui aceste situa|ii se reduce din §eaua
protezei devine un
cores- punzatoare acestor zone sau se renunta
compromis intre
la stalpul respectiv, se extrage dintele §i se
indicate diferitelor
remodeleaza creasta (daca astfel se ob|ine o
sisteme §i tehnici §i
situate mai favorabila protezarii).
costurile materiale.
Hiperostozele sau bosele canine pot interfera
Totodata in
cu insertia protezei (fig. 11.4 d). Tn
alegerea stalpilor
trebuie sa tinem cont
de antagoni§ti. In
func|ie de acest
aspect planul de
tratament va avea
mici particularitati.
Clinica de
Protetica Dentara din
Tar- gu-Mure§ a
elaborat un algoritm
care u§u- reaza
evaluarea dinfilor
restanfi candida|i
pentru stalpi in
vederea
supraprotezarii.

Fig. 11.4. a, b, c) Numarui §i poztya pe creasta a dinfilor sau a radacinilor restante ce vor fi tratate endodontic;
d) . Este necesara analiza retentivita^ilor osoase prezente, inaintea alegerii stalpilor§i design-ul supraprotezei.
Analiza retentivita^ilor osoase §i a designului protezei in functfe de acestea.
Motive bonturi, ceea ce
economice create prejul
Cu cat sunt restaurarii. De
folosi|i mai multi dinji asemenea §i SSMSS
stalpi, trebuie cresc considera- bil
efectuate mai multe costul tratamentului.
trata- mente Terapia prin
endodontice §i supraprotezare se
probabil refaceri de adre- seaza mai ales

628
Acest ghid de puncte in cazul sunt §i al|i dinfi §i cvadripodal, n =
evaluare ia in mola- rilor); doar 30% daca 44
considerare 6 situatia clinicS a sunt prezen|i §i al|i - edentate terminals
parametrii: unitStilor dento din|i pe arcada; unilateral - sprijin
- numarul §i pozi^ia parodontale; Caninii se tripodal, n = 20
pe creasta statusul radiologic al considers a fi in zona - edentatii
rezidualS a dintilor §i parodon 1, premolarii in zona biterminale -
dintilor restanti tiului; 2, incisivii in zona 3, §i sprijin bipodal, n =
(se acordS 10 gradul de mobilitate molarii in zona 4 (cu 36
puncte pentru dentarS; punctajele amintite
incisivi, 50 pentru caracterul mai sus).
canini, 20 pen- antagoni§tilor; Cele mai bune
tru premolari §i 5 DVO. situatii sunt in ordinea
descrescStoare (fig.
11.6):
- 4 din|i in zonele 1
§i 2 (2 de o parte
2 de alta);
- 3 dinti in zonele 1
§i 2 (2 de o parte
§i 1 de cealaltS);
- 2 din|i in zona 1
(canini);
Fig. 11.5. Zonele de repartizare a din{ilor restanti: A) la maxilar; B) la mandibulS
In funcfie de procese carioase - 2-3 incisivi in zona
situatia clinico- sau obturajii 3;
radiologica: cervicale care pot - 2 din|i in zone
- se scade 50% duce la fractura indepSrtate
pentru migrarea din- telui; (zonele 3 §i
dentara verticals - se scade 25% 4)-
sau orizontalS, daca doar pe Exists §i alte
pentru mobilitate radiografie se clasificSri §i impSrtiri
dentara de gradul observS spatiul ale campului edentat,
II, dacS arcada periodontal ISrgit; dintre acestea putand
dentara - se scade 40% in fi amintitS cea
antagonists cazul resturilor realizatS de Korber in
integrS sau radicu- lare cu functie de repartitia pe
protezatS produce implantare zone a dintilor stalpi
efecte de versiune nefavorabilS, dar cu punctajul aferent:
a dintilor urmate tra- tabile - bre§e intercalate
de o mobilizare a endodontic in cu sprijin bilateral
aces- tora, situatia cand nu terminal - sprijin

629
- stalpi unici sau grup de stalpi - sprijin unipodal, n = 10.

40p. 20p.

100p. 100p.

A B

E F

Fig. 11.6. Diferite situatfi de edenta{ii cu punctajele aferente dupa (10) a) 140 puncte, b) 120 puncte, c)
100 puncte, d) 30 puncte, e) 15 puncte, f) 55 puncte

sau de radacinile un plus de stabilitate

acestora. Daca se §i menfinere
folosesc SSMSS supraprotezei.
aces- tea vor face
legatura Tntre BONTURILE
infrastructura (din|i RADICULARE
sau radacinile
Ideea utilizarii
acestora) §i supra-
radacinilor dintilor re-
structura (proteza Tn
stanti pe arcada
sine).
partial edentata ca
Daca dintii sau
suport al
radacinile lor nu sustin
supraprotezei a
SSMSS sau sunt doar
aparut dupa studiile
acoperiti de cape
lui Dolder, care a
metalice nu se poate
CONEXIUNIINT supraprotezarii pe aratat ca amputarea
vorbi despre o cone-
RE INFRA §l SU- dinji natu- rali coroa- nelor clinice §i
xiune infrastructura-
PRASTRUCTU infrastructura este folosirea ca suport
suprastructura in sine,
RA reprezentata de parti doar a radacinilor
acestea oferind doar
In cazul din coroanele dentare mic§oreaza bratul de

630
forta care actioneaza Cea mai simpla apelam la acest gingivala;
asupra structurii §i cea mai ieftina me- procedeu noi - ca solutie
dentare res- tante, toda de impregnam bonturile interimara in
longevitatea in timp a supraprotezare este cu azotat de argint §i supraprotezarea
restaurarii fiind astfel folosirea ra- dacinilor hidrochinona. imediata (pana la
asigurata. Acest dentare ca atare, stabilizarea
concept, dezvoltat de tratate endodontic §i Conceptul se crestelor
Dolder in cazul a doi obturate la nivelul contraindica daca: edentate);
canini mandibulari cavitatii de acces cu o - antagonists sunt - daca DV a
restanti a fost extins §i obturate de lunga din# naturali, spa(iului protetic
este folosit la ora durata. Se pot folosi in deoarece riscul nu permite alta
actuala in cazul acest scop amalgamul de fractura construct-
oricaror dinji restanti de ar- gint, CIS sau verticals al
pe arcada, contrar RDC (fig. 11.7). bonturilor
conceptului terapeutic neacoperite este CAPELE
vechi, care crescut; METALICE
presupunea Pentru a proteja
acoperirea dintilor - cand nu se poate
bonturile dentare sau
restanti cu coroane de obtine o suprafata
radiculare restante §i
inveli§ §i protezarea perfect lustruita;
a oferi un plus de
cu o proteza partiala - din|ii stalpi
stabilitate protezei se
acrilica cu cro$ete de prezinta carii
pot folosi cape meta-
sarmS, concept cu radiculare im-
Fig. 11.7. Bonturi lice de acoperire.
multi adepti in tara portante;
radiculare restante Daca fnaltimea
noastra §i la ora obturate la nivelul cavit^i - pacientul este
bontului restant este
actuala. de acces cu amalgam de bruxoman.
insuficienta pentru a
Bonturile argint, folosite ca suport Apelam la aceasta
oferi retenjie capei de
in supraprotezare metoda cand:
radiculare tratate acoperire se poate
endodontic corect §i - se dore§te
Pe langa folosi §i agregarea
cu un sistem parodon- evaluarea unor
simplitate acest intraradiculara a capei
tal integru sau care au din^i stalpi cu
concept are §i cu un dispozitiv tur-
tost recuperate pa- probleme;
dezavantaje: dentina nat (fig. 11.8 a,b,c).
rodontal pot fi folosite - situajia financiara
coronara sau Vom acoperi
ca atare in a pacientului este
radiculara restanta bonturile cu cape in
supraprotezare, pot fi nefavorabila;
fiind expusa direct pre- zenta cariilor
acoperite cu cape - se a§teapta
me- diului bucal se radiculare sau cand
metalice sau pot servi stabilirea ata?
poate caria §i/sau nu putem prepara
ca suport pentru di- amentului gingival
fractura, chiar in cazul dinjii stalpi sub forma
verse SSMSS, cu in urma
intrefinerii de catre de cupola.
avantajele care deriva manoperelor de
pacient a unei igiene Daca pacientul
din folosirea lor. chirur- gie muco- prezinta pe arcada
bucale corecte. Cand

631
antagonists din#
naturali sau daca este
bruxoman se indica
utilizarea capelor pen-
tru a asigura
longevitatea
restaurarii. In aceste
cazuri datorita fortelor
masticatorii
considerabile din#i
neacoperiti nu vor
rezis-

632
ta in timp, se vor uza, fisura sau chiar frac- tura.

Fig. 11.8. Variante de agregare a capelor: a,b,c) cu agregare radiculara; d) cu agregare strict coronary.
Se observe cd de§i lungimea pivotului radicular nu trebuie sa fie prea mare, folosirea sistemelor
antirota^ionale este recomandabilci (chiar §i pentru pozi(ionarea in vederea cimentdrii)

In cazul folosirii capelor metalice cu uneori prematura a componentei retentive, ceea

agregare radiculara(tip cupola, fig. 11.8 a,b,c) ce implica costuri de intrefinere crescute,
tratamentul endodontic este absolut necesar. dificultatea igienizarii corecte §i faptul ca
Capele diminua riscul de fractura radiculara. inlocuirea in caz de nevoie a patricei (care de
Daca sunt bine lustruite ele diminua riscul cele mai multe ori face corp comun cu
acumularii de placa. Inalfimea capei nu trebuie dispozitivul de agregare radicular) este dificila
sa depa§easca 2mm pes- te gingia adiacenta. sau chiar imposibila.
Rolul major al capelor metalice tip cupola Sistemele BREDENT §i RHEIN 83 sunt
este de a proteja creasta edentata de fortele cele mai folosite in Clinica de Proteti- ca
verticale transmise prin interme- diul bazei Dentara Timi§oara. Capsele Bredent sunt
protezei. disponibile in doua diametre, 1,7 res- pectiv 2,2
Daca se folosesc cape metalice cu mm iar RHEIN 83 produce doua diametre ale
agregare coronara (tip degetar, fig 11.8 d) bilei de retenfie, 1,8 §i 2,5 mm. Se prefera de
create considerabil retenfla §i stabilitatea obicei diametrele infe- rioare pentru ca cele
protezei iar tratamentul endodontic nu este mari necesita un spa- fiu protetic crescut in plan
Tntotdeauna necesar (mai ales cand terapia se vertical.
impune la persoane in varsta). Daca capele vor
acoperi bonturi coronare relativ inalte, exista
pericolul perturbarii montarii dintilor artificiali ai
protezei (mai ales cand DVO este redusa).
CAPSELE
Sistemele de capse sunt la ora actuals
cele mai accesibile §i mai simple SSMSS
folosite in supraprotezare. In cazul respectarii
stride a etapelor clinico-tehnice de realizare,
aceste sisteme ofera succes pe termen mediu
§i lung, dezavantajele folosirii lor fiind uzura
 Fig. 11.9. Supraproteze mandibulare pe douS SSMSS tip capsa: a) Supraproteza far& schelet metalic; b)
Inglobarea unui schelet metalic in baza protezei previne fractura acesteia, de§i cre§te costul§i timpul
tratamentului datoritd etapelor tehnice necesare realizarii sale.

Firma BREDENT oferS trei nivele de surse de erori. Pentru simplificarea procedeului
reten|ie pentru sistemele de capse: galben - exists dispozitive radiculare cu bilS de reten|ie
retentie normala (medie), verde - reten|ie prefabricate. Unui din sistemele disponibile este
redusS, ro§u - retenjie crescutS. RHEIN 83 RHEIN 83 TITANIUM PIVOT BLOCK, la care
ofera §ase nivele de reten|ie: alb- retenjie dispozi- tivele radiculare sunt fabricate din titan,
standard, roz - reten|ie scSzutS, galben - foarte iar matricea este similara sistemelor mai sus
pu|in retentiv, verde - reten|ie elasti- cS, auriu - amintite. Dispozitivele radiculare sunt livra- te in
rezilientS, argintiu - extra rezilienta. trei variante de lungime (7, 9 §i 10 mm), iar
Ca un aspect practic al supraprotezelor sistemul presupune prepararea bontului
pe capse §i in general al supraprotezelor pe radicular restant cu o frezS calibra- tS la
SSMSS se recomandS inglobarea in baza dimensiunea dispozitivelor (MOOSE BUR).
protezei a unui schelet metalic de ranforsare DupS elaborarea supraprotezei, in §edin|a de
care previne fractura bazei protezei, mai ales in inserare a acesteia se fixeazS dispozitivele la
dreptul matricei SSMSS. bonturile radiculare §i ulterior matricele in
Varianta etalon de realizare a unei protezS cu RA autopolimerizabilS. Procedeul
supraproteze pe capse este edentajia subtotala este simplu §i reduce costurile §i mai ales
mandibulara cu cei doi canini restanti pe durata tratamentului (fig. 11.10, 11.11).
arcadS. DacS procedeele istori- ce de O problems in cursul planului de tra-
protezare presupuneau acoperirea caninilor cu tament prin supraprotezS este cate SSMSS se
douS coroane de inveli§ §i fo- losirea unei vor folosi §i cate ar trebui folosite de fapt atunci
PPMA cu cro§ete de sarmS ca §i tratament cand pe arcadS sunt restan|i mai mult de doi
protetic, astSzi se considers cS terapia indicatS dinji. Selec|ia este valabilS in cazul oricSror
este aceea prin supraprotezS. Aceasta oferS SSMSS, nu doar in cazul sistemelor de capse.
multiple avan- taje, biomecanice, functionale §i Preiskel considers cS
estetice.
Folosirea SSMSS de tip capsS pre-
supune multiple etape clinico-tehnice, cu multe
 un SSMSS pe fiecare parte a arcadei este multor SSMSS nu imbunata|e§te retenjia ci doar
de ajuns. Alte radacini restante existente se slabe§te suprastructura §i face ca igiena §i intre|
acopera doar cu cape metalice. Folosi- rea mai inerea protezei sa fie mai dificila.

Fig. 11.10. 55ani. Edentate totals maxilara §i subtotals mandibulara: a) edentate subtotals mandi-
bularS cu 3.3 §i 4.3 restart pe arcadS; b) campul protetic edentat total la maxilar; c) dintji restantj dupS tra-
tament endodontic §i prepararea specifics pentru acoperire cu supraprotezS; d) sistemul RHEIN 83 TITANIUM
PIVOT BLOCK: freza calibratS la dimensiunea dispozitivelor, dispozitive din titan cu lungime de 10 mm,
elementele de reten^ie din material plastic roz (retentje scSzutS pentru a nu suprasolicita rSdScinile restante) §i
matricele metalice de mglobat in baza protezei; e) prepararea radicularS cu freza calibratS; f) verificarea
adaptsrii dispozitivelor.fColectia Clinicii de Protetica Timi§oara)
 '
nil »»
i?

b " _
a

£
#? '

c d
’

• -1" 4 .• ]
*jf •

f
•J
e
Fig. 11.11. M.I., $, 55 ani continuare: a) por^iunea intraradiculara a dispozitivelor se sableaza §i se creeazd
§anfuri de reten^ie cu un instrument diamantat pentru turbind, pentru cre§terea reten^iei dispozitivelor; b)
amprenta finala cu lingura individuals perforata In dreptul dispozitivelor; c) proteza finalizata cu ISca§e in
dreptul dintflor restanti; d) dispozitivele fixate , matricele de retentfe pregatite pentru fixare cu ra In baza pro-
tezei §i protec^ia bonturilor cu discuri din material plastic care previn blocarea protezei pe camp; e) matricele
fixate in baza protezei; f) status clinic final cu restaurarile protetice pe camp.
 Fig. 11.12: Edentate subtotals mandibulard cu cei doi canini restart: a) Varianta istoricS de
protezare, cu acoperirea caninilor cu coroane de inveli§ (una descimentatS); b) Acoperirea bonturilor radicu- lare
restante cu doua cape prevazute cu stSIp cu bild, cu agregare radiculara.
BARELE CU CALAREJI TELESCOAPE
Barele cu calarefi au tost cele mai fo- Dintre sistemele de telescopare noi
losite SSMSS in supraprotezarea pe din# apreciem cel mai mult telescoapele
naturali in secolul XX, atunci cand pe arca- da galvanoformate. De# sistemele galvanoformate
dentara mai existau doi.trei sau patru din# presupun multiple etape clinico-tehnice # au un
restanfi. De obicei bara se solidari- zeaza la pre( de cost crescut ofera numeroase avantaje.
capele metalice (cu agregare radiculara) de pe Stabilitatea si reten{ia suprastructurilor pe
din#i stalpi, ceea ce necesi- ta un ax comun de elemente galvanoformate sunt excelente,
inser#e, sau se poate folosi un sistem de confortul pacientului este crescut, necesita
in§urubare atunci cand nu se poate gasi un ax interven- (ii minime pentru optimizare,
comun de inserjie. igienizarea este facila, iar asocierea designului
Avantajele folosirii sistemelor de bare de supraproteza in regiunile edentate ale ar-
constau in faptul ca solidarizeaza din#i re- cadei cu designul de proteza fixa in dreptul
stan(i, iar retenjia # stabilitatea protezelor sunt din#or restanfi ofera avantaje estetice.
cele mai mari dintre toate SSMSS. De# din Folosirea sistemelor galvanoformate
punct de vedere mecanic solidari- zarea presupune prepararea din#lor restanfi in
structurilor dentare restante §i redu- cerea chanfrein sau cu prag rotunjit la nivelul zo- nei
mobilita#i lor este indiscutabila, din punct de terminale # acoperirea lor cu cape pri- mare din
vedere biologic sistemele de bare nu sunt cele aliaje nobile sau nenobile sau cu cape primare
mai inofensive SSMSS deoa- rece solicita din oxid de zirconiu.
uneori din#i in afara axului lor de inser|ie.
Complicatiile folosirii barelor se refera la MAGNEJI
necesitatea unui spafiu protetic crescut in plan
vertical, ceea ce face uneori impo- sibila
proiectarea lor §i la acumularea ma- siva de
placa bacteriana, cea mai importanta dintre
toate SSMSS. De asemenea optimizarea
suprastructurilor pe bara # repara#ile sunt
relativ dificile §i uneori im- posibile.
 Sistemele magnetice ofera o reten|ie mai
slaba §i sunt cel mai pu{in folosite in tara
noastra. Singurele avantaje ale aces- tora sunt
solicitarea redusa a dintilor stalpi §i u§urin|a in
inserjia §i dezinsertia prote- zei. De aceea in
cazul unor din|i cu valoare parodontala redusa
se poate recurge la folosirea magnetflor pentru
Fig. 11.14. Folosirea de capse tip bi IS: a) dintele
a nu-i supraso- licita. Colectivul clinicii noastre nepreparat, b) dispozitivul coronoradicular, c) inse-
nu are ex- perien|a necesara in acest domeniu. rarea protezei.
Dintii care se men|in pentru
supraprotezare trebuie sa fie intact corect
restaura|i. Se indeparteaza toate procesele
carioase §i se inlocuiesc toate restaurarile vechi
deficitare. Prepararea ideala se face cu
marginile preparafiei supragingival, sub forma
de cupola (la resturile radiculare la unde nu se
utilizeaza sisteme Speciale) sau sub forma de
a be
degetar (cand se dore§te mentinerea coroanei)
Fig. 11.15. Dispozitive radiculare cu capac: a) bon- tul
cu suprafe|ele cat mai netede. radicular nepreparat, b) bontul radicular obturat pe
Trebuie indepartate toate pungile pa- canal, c) insertia dipozitivului radicular cu capac.
rodontale mai mari de 3 mm. Tratamentul
parodontaltrebuie finalizat rapid pentru a putea Se va avea grija ca proteza sa nu se

aprecia succesul inaintea efectuarii preparation extinda pe procesul alveolar al caninului §i sa

nu acopere bridele §i frenurile. De ase- menea
nu se vor monta dinfi la nivelul tu- berozitat
maxilare §i pe tuberculul piriform.
Dint pot fi utiliza|i izolat acoperiti sau
neacoperit Se pot confectiona DCR cu capac,
de sine statatoare sau solidariza- te cu bare (de
ex. bara Dolder). Pe ace§ti dinfi prepara|i se pot
ata§a diferite SSMSS (capse, telescoape,
magnefi etc.).
Dupa fixarea elementelor din faza an-
terioara se confec|ioneaza proteza totala
conform normelor traditionale (fig. 11.16). De
Fig. 11.13. Folosirea telescoapelor pe din[ii stalpi: a)
dintele nepreparat, b) dintele acoperit cu capa
cele mai multe ori aceste elemente se
primara, c) inserarea protezei. cimenteaza abia in momentul inserarii protezei
pentru ca aceasta sa i§i mentina pozi- tia fa|a
de elementele de ancorare de pe model. In caz
contrar putem avea surpriza
 ca proteza sa nu mai poata fi inserata co- acestea se fixeaza doar in momen- tul inserarii
red pe camp cored (de exemplu in cazul barelor protezei).

a b c d e
Fig. 11.16. Etape ale confec^ionSrii unei proteze ancorata pe capse: a) campul eden tat partial, b) amprenta cu
lingura individuals, c) fnregistrarea relatiilor intermaxilare cu §ablonul de ocluzie, d) proba machetei protezei, e)
restaurarea finals.
Etapele ce trebuiesc parcurse in cazul in cadrul trusei;
unei supraproteze sunt: - se toarna modelul de lucru pe care se va
- examinarea, stabilirea diagnosticului §i a confecfiona §ablonul de ocluzie, iar cu
planului de tratament; acesta se vor inregistra relafiile
- tratamentul parodontal al din|ilor; intermaxilare. Bordura se va modela astfel
- tratamentul endodontic; incat sa se incadreze armonios in cavitatea
- prepararea dintilor stalpi: reducerea bucala (fara sa se supracontureze prea
suprafetelor ocluzale §i a fetelor axiale. Din| mult);
ii se prepara sub forma de cupola cu zona - in continuare tehnicianul va realiza ma-
lor centrala la o distanja de 2 mm de cheta protezei care va fi verificata in
marginea gingivala; daca nu se acopera cu cabinet, urmand ca pe baza ei sa se
cape se vor obtura cu amalgam, CIS sau confecfioneze proteza finals;
RDC .
- amprentare:, De obicei se utilizeaza silicon, Exista §i alte tehnici in cazul
alginat sau hidrocoloizi reversi- bili. Uneori supraprotezarii imediate sau pentru trans-
campurile neretentive se pot amprenta cu formarea unei proteze partiale in supraproteza.
ZOE. Vascozitatea mate- rialului de In cazul protezelor imediate etapele au
amprenta asigura comprimarea mucoasei urmatoarea succesiune:
(compensand rezilienfa acesteia); - tratament endodontic §i parodontal;
- se toarna modelul de studiu §i se con- - amprentarea, importanta pentru inregis-
fectioneaza portamprenta individuals ; cu ea trarea cu precizie a §anfului vestibular
se va lua amprenta finals. Daca este ce determina realizarea corecta a ver-
necesar lingura individuals se va adapta in santului vestibular al protezei;
cavitatea bucala cu ajutorul unor materiale - inregistrarea ocluziei §i a relatiilor
termo- sau bucoplastice. Aceasta procedura intermaxilare;
este utils mai ales in cazul unui camp pe - stabilirea culorii dintilor;
care supraprotezarea se realizeaza fara sis- - sunt utile radiografiile preextractionale
teme speciale de men|inere §i stabiliza- re pentru estimarea corecta a cantitatii de os
(pe bonturi radiculare de exemplu), prin din jurul dintilor §i deci a felului in care se
aceasta obtinandu-se succiunea §i o buna prepara modelul de gips;
inchidere marginala. Pentru SSMSS se pot - analiza situatiei dintilor care se mentin; ei
utiliza diferite dispozitive de transfer livrate
 pot fi migrati, egresati (pozitia lor nu trebuie situatia clinica §i doleantele pacientului;
neaparat redata de dintii artifici- ali). - cu cat se mentine o cantitate mai mare de
Observatiile trebuiesc transmise tesuturi in zona stalpilor, cu atat pro- teza
tehnicianului dentar; va fi mai subtire §i se indica folosi- rea de
- este utila realizarea unei chei vestibula- re ra§ini mai rezistente thighimpact’) sau
care sa ghideze montarea dintilor artificial; armarea lor (de exemplu cu plase din fibra
- pe model se sectioneaza dintii ce ur- meaza de sticla).
sa fie extra§i §i se reduce din inaltimea Transformarea unei proteze partiale in
crestei osoase atat cat se es- timeaza ca va supraproteza se poate realiza atat prin metoda
fi ea in urma extractor; directa, cat §i prin cea indirecta. Metoda directa
- dintii care raman se modeleaza la forma §i presupune urmatoarele etape:
marimea dorita, ce va trebui copi- ata §i la - amprenta cu proteza partiala in situ §i care
nivelul cavitatii bucale; va ramane in amprenta,
- se prepara intraoral dintii care se mentin, se - se prepara din|ii,
obtureaza coronar §i se trece la efectuarea - se exprima acrilat alb in amprenta la nivelul
extractiilor; depresiunii lasate de dinte §i se a§teapta
- ideal este ca a doua zi pacientul sa se polimerizarea, iar apoi se de- pune §i acrilat
prezinte pentru adaptarea protezei cu ra§ini ro§u in amprenta §i se insera pe campul
acrilice. Pentru aceasta se pot efectua protetic pentru ca fata mucozala a protezei
orificii pe versantul lingual ce vor permite sa urmeze forma crestei §i a dintilor stalpi.
refluarea acrilatului; se izo- leaza cu - se adapteaza §i se insera proteza in
vaselina dintii artificiali §i mu- coasa cavitatea bucala.
pacientului. Se indeparteaza ex- cesul de
ra§ina de la margini §i din §an- turile
gingivale §i se verifica ocluzia.
De$i acestea sunt etapele de realiza- re
ale unei supraproteze provizorii, se pot face
urmatoarele mentiuni:
- daca §aua protezei nu va acoperi o zona
maximala, daca ocluzia nu este co- rect
balansata, sau dintii nu sunt plasati in zona
neutrala, mobilitatea protezei va irita
tesuturile §i suprasolicitarea stalpi- lor va
duce la pierderea lor;
- uneori este posibila objinerea unui ver- sant
vestibular, mai lung sau mai scurt, fara
modificarea conturului crestei rezi- duale, in
special la mandibula, dar §i la maxilar daca
osul alveolar prezinta retentivitati
vestibulare;
- uneori medicul poate realiza singur ma-
cheta cu dintii anteriori in concordanta cu
 Metoda indirecta presupune: realizarea protezei in laborator.
- amprenta cu proteza in situ,
- amprenta arcadei antagoniste, Schematizat succesiunea etapelor
- Inregistrarea ocluziei, terapeutice cuprinde:

Etape clinice Etape de laborator

- Examen clinic §i functional
- Diagnostic radiologic
- Amprentarea maxilarS §i mandibular^ pentru
modele de studiu §i Inregistrarea rela|iilor
intermaxilare
- Instruirea pacientului in vederea intrettinerii
igienei orale
- Tratament preprotetic
- Confectionarea modelelor de studiu §i a mo-
delelor duplicat
- Montarea modelelor In simulator
- Reexaminare
- Protezare provizorie
- Planificarea designului restaurarii protetice,
precizarea numarului §i pozitiei dintilor stalpi
- Prepararea §i amprentarea tuturor dintilor
stalpi
- Determinarea relatiilor intermaxilare
- Model cu bonturi mobile
- Montarea modelelor In simulator
- Realizarea capelor de acoperire sau a
SSMSS dupa caz
- Lingura individual^
- §abloane de ocluzie
- Verificarea adaptarii capelor sau a SSMSS pe
dintii stalpi
- Inregistrarea relatiilor intermaxilare
- Supraamprenta peste capele primare sau
SSMSS
- Montarea modelelor In simulator
- Scheletul metalic al supraprotezei
- Verificarea adaptarii capelor/SSMSS §i a
scheletului metalic
- inregistrarea relatiilor intermaxilare cu ajutorul
scheletului metalic
- Montarea modelelor In simulator
- Realizarea machetei cu dinti
- Verificarea machetei cu dinti
- Finalizarea PPM
- Inserarea §i adaptarea PPM
- Fixarea capelor/SSMSS
- Inserarea suprastructurii
- Instructiuni privind igienizarea
- Control periodic
 EVALDAREA CLINICA A In concluzie exista doua probleme majore
SUPRAPROTEZELOR asociate purtatorilor de supraproteze: prima se
Cel mai important factor de mentinere pe refera la afectarea parodontala, care include
termen lung al rezultatelor obtinute prin hiperplazia gingi- vala sau retractia acestui
supraprotezare este pastrarea unei igiene Jesut, Tmpreuna cu pierderea suportului osos
corespunzatoare. Daca nu se asigura nu bun (datorita instability protezei), iar a doua vizeaza
control al placii apare boala parodontala §i pro- cesele carioase ce pot afecta dintii stalpi.
cariile dintilor stalpi. Acestea sunt cele doua
mari probleme ale purtatorilor de supraproteze.
Posibilitatea de afectare parodontala este MASURI PROFILACTICE LA PUR-
legata de igiena deficitara §i/sau designul TATORII DE SUPRAPROTEZE
inadecvat al restaurarii pro- tetice. Astfel un Daca se dore§te un succes al terapiei
studiu efectuat pe o pe- rioada de 47 luni pe un prin supraprotezare (sub aspectul eficacita- tii
lot de 50 pacien|i restaura|i prin supraproteze a functionale, a asimilarii psiho-corticale precum
indicat o prevalent de 30% a bolii parodontale §i a tolerantei biologice) atunci tre- buie
iar 8 dinfi au prezentat leziuni carioase. Majori- neaparat luate cateva masuri:
tatea dintilor stalpi folositi in supraprotezare se - realizarea de intervene terapeutice
pierd datorita afectarii parodontale consecutive conservative §i/sau chirurgicale asupra
unei igiene defici- tare. Afectarea parodontala componentei parodontale de inveli§;
este mult mai grava cand se folosesc SSMSS - conservarea osului alveolar;
(adevarate rezervoare de placa). Oricum - consolidarea dintilor restanti;
retractia gin- givala este prezenta in toate - realizarea unor preparatii dentare co-
cazurile ce depa§esc 3 ani de supraprotezare. recte adaptate metodei de supraprotezare;
Alt studiu efectuat pe 17 pacien|i ara- ta - respectarea fazelor de laborator;
prevalen|a cariei la doar 5% la pacien£ii tratati - fata mucozala a supraprotezei sa nu
cu gel florurat §i de 20% la cei fara aplicare de traumatizeze infrastructura dento-
fluor. De asemenea se §tie ca afectarea mucozala;
carioasa apare la scurt timp de la inserarea - indicatii Tn vederea unei igiene riguroa- se
protezelor, ceea ce implica o igiena deficitara §i a efectuarii unor controale periodice.
sau un design incorect al piesei protetice. in cele ce urmeaza vom detalia aces- te
O alta problema a supraprotezelor este aspecte.
susceptibilitatea lor la fractura. Fractura bazei
protezei este mai frecventa in supraprotezarea Realizarea de interventii terapeuti- ce
pe sisteme speciale §i in situate in care datorita conservative §i/sau chirurgicale asu- pra
atrofiei osoase distale marcate, proteza i§i parodontiului.
pierde adapta- rea pe camp. In aceste cazuri In general aceste interventii se refera la
apare §i su- prasolicitarea dintilor stalpi, cu tratamentul gingivitelor §i parodontitelor
mobilizarea lor consecutiva §i a mucoasei prezente in momentul prezentarii la trata- ment.
crestei edentate (cu hiperplazia sau retractia ei De cele mai multe ori sunt suficiente efectuarea
consecutiva). Este astfel imperativ controlul detartrajelor supra §i subgingivale (eliminarea
periodic §i captu§irea repetata a bazei protezei factorilor de microiritatie), chiuretarea tesutului
pentru a evita complicatiile. de granulate de la nivelul pungilor parodontale
cu sau fara efectuarea unui lambou (in func|ie Respectarea fazelor de laborator
de situa|ia clinica)§i indepartarea sau inlo- Realizarea tehnica trebuie sa respecte
cuirea restaurarilor incorecte. toate fazele pornind de la turnarea mo- delelor,
realizarea §abloanelor de ocluzie, a machetelor,
Conservarea osului alveolar ambalarea acestora, alege- rea aliajelor §i
Pornind de la ideea ca osul alveolar se materialelor sintetice, turnarea componentelor
na§te, traie§te §i moare odata cu din- tii, metalice precum §i a diferitelor particularitati ale
principalul scop este conservarea dinfi- lor in sistemelor Speciale. Erori survenite in timpul
sine. Astfel prima masura luata este efectuarea etapelor cli- nico-tehnice pot duce la e§ecul
unor radiografii ale dinfilor pe care sa se poata Tntregii pro- ceduri terapeutice.
evalua nivelul §i calitatea osului. finand cont de
varsta medie a pa- cientilor care se preteaza la Realizarea unui report netraumatic
acest trata- ment §i de atrofia senila fiziologica, intre fata mucozala a restaurarii §i sub-
liza osoasa care afecteaza treimea cervicala a stratul dentar §i muco-osos al crestelor
radacinii se considera a fi normala. Desi- gur, Pentru menajarea componentei paro-
afectarea osoasa poate fi corelata §i cu dontale §i a gingiei marginale se pot efec- tua
afecfiuni generale de tipul osteoporozei §i despovarari cu ajutorul unei freze, sau
diabetului, scopul fiind indepartarea sau eventuale completari cu acrilat acolo unde este
corectarea factorilor locali ce au favorizat liza spafiu Tn exces. Zonele Tn care transpare
osoasa. acrilatul protezei dupa despovarare §i adaugare
de acrilat alb, sunt zone de pre- siune care
Consolidarea dintilor restanfi trebuiesc Tndepartate. Dupa fiecare retu§ baza
Pentru bonturile preparate, inaljimea protezei trebuie lustruita. De asemenea sunt
optima este de 2 mm deasupra crestei al- necesare retu§ari periodice din cauza
veolare, diminuand din mobilitatea unui dinte modificarilor osteomucoase fiziologice continue.
care a fost supus mult timp fortelor laterale.
Recuperarea resturilor radiculare pentru Indicatii in vederea unei igiene ri-
extinderea sprijinului mixt al supraprotezei, va guroase §i a efectuarii unor controale
limita infundarea bazei protezei §i deci va periodice de rutina
preveni §i rezorbtia osoasa consecutiva. Igiena §i controlul placii bacteriene sunt
factori cheie de mentinere a stalpilor unei
Realizarea unor preparatii corecte supraproteze, deoarece acestea pre- vin apari|
adaptate metodei de supraprotezare ia bolii parodontale. De aceea pacientul trebuie
Toate preparajiile trebuie realizate astfel sa fie consent de necesi- tatea efectuarii unui
incat sa respecte particularitatile fie- carui periaj corect al dinjilor restanti, al restaurarii
sistem in parte, fortele sa fie transmi- se in mod protetice, care peste noapte va fi depusa Tn
fiziologic in axul dintelui, sa nu favorizeze solufii dezinfectante specifice acestui scop.
retentia de placa §i sa permita igienizarea Pacientul trebuie sa revina periodic la vizite de
u§oara ulterioara. Orice com- promis va duce control, pentru evidenfierea precoce a
ulterior la scurtarea duratei de viafa a stalpilor §i eventualelor pro- bleme. Deseori destabilizarea
la e§ecul consecutiv al restaurarii protetice. protezei, neobservata la timp, poate sa duca la
fe- nomene de hiperplazie tisulara.
 Exemplificari ciinice: Posibilitafi de
protezare overlay utilizand
ramforsarea cu plasa me- talica
Optimizarea bazelor protezelor totale T§i
regase§te oportunitatea §i Tn cadrul protezarii
overlay, alternative terapeutica de succes in
teritoriul preven|iei fenomene- lor de resorbfie §i
atrofie, inerente evolufiei campurilor protetice
edentate.

Pacientul AD, Tn varsta de 54 ani di-

agnosticat cu edentate subtotals, clasa a V-a
Kennedy maxilara §i clasa a Vl-a Kennedy
mandibulara, s-a prezentat Tn Clinica noastra
cu doua protezari mixte, necorespunzatoare din
punct de vedere al realizarii tehnologice,
precum §i din punct de vedere al stabilitafii §i a
capacita|ii de refacere a func|iilor sistemului Fig. 11.17. Aspectul aplicarii capelor de protectie la
stomatognat. nivelul maxilarului §i a protezarii conjuncte la nivel
Pacientul prezinta un camp protetic mandibular (Cazuistica Clinica de Protetica Dentara
la§i)
deficitar, cu resorb|ie neuniforma la nivelul
crestei maxilare din cadranul II, cu tubero- zitati
Unitatile restante ce au fost men|inute pe
ce prezinta un relief §ters.
arcada au fost reprezentate de 1.3,1.5 §i 1.6.
(fig. 11.17). S-a efectuat tratamentul cored
endodontic, s-au preparat por|iunile coronare
specific, urmand prepararea lojelor radiculare In
vederea ancorarii cape- lor de acoperire.
La nivel mandibular s-a recurs la o
protezare mixta ce a reunit solidarizarea
conjuncta a elementelor restante cu protezarea
amovibila.
Este necesar de menfionat hipertoni-
citatea musculara Tntalnita la nivelul mu§-
chilor ridicatori, aspect clinic important, care
corelat cu faptul ca maxilarul antagonist este
protezat mixt, exercitand o forja masticatorie
mult mai mare, a pledat pentru realizarea unei
protezari acrilice ramforsate prin intermediul
plasei metalice (fig. 11.18).
 Fig. 11.18. Adaptarea plasei pe modelul functional; Fig. 11.19. Machetele in ceara, cu dinti
modelul functional al maxilarului antagonist
Dupa realizarea tiparului, in etapa de
Un rol foarte important Tl detine adap- introducere a acrilatului, plasa metalica este
tarea judicioasa a plasei metalice la nivelul pregatita, interpunandu-se Tntre doua straturi
modelului functional, cea mai mare parte a de acrilat.
e§ecurilor asociindu-se cu elementul de In acest caz clinic digitajiile pe care le-a
basculare ce survine ulterior, avand drept prezentat plasa metalica datorita pre- zentei
finalitate clinica e§ecul. capelor metalice au contribuit la sta- bilitatea
Algoritmul clinico-tehnologic §i-a ur- mat acesteia Tn timpul inserarii acrilatului, stabilitate
succesiunea fireasca, machetele in cazul celor mentinuta de altfel §i Tn timpul exercitarii forfei
doua protezari au fost modelate corespunzator, presei (fig. 11.20).
la nivel maxilar redand cu multa fidelitate zonele
de articulare fonetica (fig. 11.19).
 Aspectul final al protezei reface in mod

Fig. 11.21. Aspectul final al protezei totale (din ca-

Fig. 11.20. Pregatirea tiparului fn vederea introdu-
drul solutfei overlay annate cu plasa metalica
ced! acrilatului

armonios fizionomia pacientului, versantul

vestibular al protezei constituind un suport
eficient al parfilor moi, pacientul suportand cu
20 de ani in urma o chistectomie in zona
frontala, a carei cicatrizare a tost anevo- ioasa,
pentru ca pacientul nu a fost cooperant in ce
prive§te purtarea obturatorului (fig. 11.21).
Pacientul, persoana publica activa, a fost
mulfumit de refacerea finala, in timpul perioadei
de dispensarizare, a fost eviden- ta recuperarea
functiilor intr-o propose destul de mare (fig.
11.22).

Fig. 11.22. Aspectul final al protezarii overlay la

pacientul A. D.
 Posibilitati de optimizare utilizand Ulterior amputarii coronare, prin redu-
elementele speciale de menjinere, cerea parghiei extraalveolare s-a objinut o
sprijin §i stabilizare reducere considerabila a mobilitatii. Dupa
Pacientul I.Z., in varsta de 54 de ani, s-a corelarea varstei pacientului cu starea ge-
prezentat acuzand perturbari ale func- tiilor nerala buna, fara a eluda comportamentul
sistemului stomatognat. A fost diag- nosticat cu neuropsihic al acestuia conform caruia Tn-
edentafie subtotala maxilara, clasa a Vl-a departarea ultimilor din{i de pe arcada maxilara
Kennedy §i edentate partial redusa ar Tnsemna o grava mutilare, un semn clar de
mandibulara. batranete §i inutilitate, a fost aleasa pentru
La nivelul campului protetic maxilar a fost maxilar solutia protetica de protezare overlay.
identificat gradul I, respectiv III la nivelul In aceasta situate clinica am utilizat ele- mente
unitatilor odonto-parodontale restante, speciale de menfinere, sprijin §i sta- bilizare,
reprezentate de 1.3, 2.2 §i 2.3 (fig. 11.23). reprezentate de capse (fig. 11.24).
Fig. 11.23. Situa^ia clinica ini^iala (Cazuistica Clinica Au fost preparate lojele radiculare §i
de Protetica Dentard la§i) segmentele coronare in mod specific, un accent
important a fost pus pe prepararea paralela a
lojelor celor doi canini restan|i.

</

Gradul III de mobilitate de la nivelul 2.2

asociat cu resorbtia verticals a suportu- lui osos Fig. 11.24. Aspectul substructurilor preparate, res-
pectiv al aplicarii dispozitivelor corono-radiculare
a avut drept consecinta extrac|ia acestuia. Au
fost realizate tratamentele conservatoare la 1.3
La nivel mandibular solutia protetica a fost
respectiv 2.3 de gan- grena, urmate de
reprezentata de protezarea conjuncta.
tratamente endodontice corecte, acest aspect
fiind verificat prin intermediul radiografiilor de
control retro- dento-alveolare. Dupa realizarea dispozitivelor corono-
radiculare algoritmul clinico-tehnologic de
realizare a protezei totale a urmarit etapele deja
cunoscute cu men^iunea ca Tn am- prenta
functionala au fost pastrate dispozi- tivele
metalice corono-radiculare, aspect absolut
esential atingerii exigenjei acestui tip de
protezare (fig. 11.25).

Fig. 11.25. Aspecte ale componentelor protezSrii

Fig. 11.26. Aspecte finale ale protezarii overlay cu
overlay
sisteme speciale de menjinere, sprijin §i stabilizare in
cazul pacientului I.Z.
Spre deosebire de cazurile prezenta- te
SUPRAPROTEZARE PE IMPLANTE
anterior Tn care la nivelul fefei interne a
Experienta clinica ne arata ca o serie de
protezei totale corespunzator capelor de
edentati total nu-§i folosesc protezele. Un astfel
acoperire erau plasate laca§ele specifice, Tn
de e§ec nu poate fi pus mereu pe seama
acest caz remarcam elementele compo- nente
medicului §i uneori nici chiar pe seama
structurii de bone attachement.
pacientului. Calitatea vie{ii pacien{i- lor care nu
Sistemul de protezare overlay la acest
se pot adapta situa{iei de protezat total este
caz clinic conduce nu numai la pre- venirea
profund afectata. Rezol- varea lor necesita
sindromului de resorbfie §i atrofie ci §i Tn cadrul
eforturi importante, atat din punct de vedere
augmentarii, mentinerii spriji- nului §i stabilitatii
tehnic cat §i psiho- emotional. De multe ori,
(fig. 11.26).
ace§ti pacienji sunt respin§i, fiind clasificaji
drept „imposi- bil de tratat” Faptul ca ei nu pot fi
rezolva{i reprezinta o frustrare atat pentru
medic, cat §i pentru bolnav. implanto-purtata, cand ei nu au o rezerva
In trecut, lipsa de adaptare la protezarea osoasa suficienta sau prezinta contraindicatii
totala era atribuita doar factori- lor morfologici generale absolute.
(campuri protetice deficita- re); astazi, o serie Protezele cu sprijin implantar reclama
de cercetari au confirmat faptul ca un astfel de o serie de intervenfii traumatice, Tn urma carora
comportament se datoreaza §i factorilor se insera Tn organism corpi straini care pot fi
morfologici, respectiv psihologici. sau nu accepta|i de catre acesta. Medicul va
Implantologia a influen(at mult terapia trebui sa explice pacientului ca acest gen de
edentajiei totale. Sute de mii de edentafi total terapie este de durata mai lunga, ca solicita
§i-au imbunatajit calitatea vie{ii, sca- pand de mult rabdarea §i ca exista §i riscul unor
co§marul instability protezelor totale. Vom cauta nereu§ite.
ca pe parcursul acestui capitol sa descriem pe Inserarea de implante nu este o terapie
scurf ce trebuie sa §tie un practician, oriunde ar suportata de casele de asigurari Tn multe (ari
profesa, de- spre protezarea cu sprijin implantar dezvoltate. Drept urmare §i aspecte- le
a edentatului total. financiare trebuie discutate Tn mod realist. Cu
Pacientii care nu pot suporta protezele alte cuvinte, o decizie pozitiva se ia mult mai
mobile sau se adapteaza foarte greu la aceasta greu decat atunci c£nd se practi-
terapie, prezinta una sau mai multe dintre
urmatoarele particularity (45):
- campuri protetice deficitare;
- coordonare insuficienta a musculaturii
sistem stomatognat;
- toleran|a scazuta a tesuturilor moi;
- parafunctii ce due la instabilitatea pro-
tezelor;
- aprecierea nerealista a condijiei de edentat
total protezat;
- reflexe de voma exagerate in contact cu
piesele protetice;
- intoleranja psihologica a protezelor, chiar
daca acestea au o stabilitate ac- ceptabila.
De obicei, astfel de pacien|i solicita
inserarea de implante §i ulterior proteze cu
sprijin implantar.
Indica(ia de inserare a implantelor
dentare la edenta|ii total trebuie stability cu
mult discernamant §i atenfie, deoare- ce se
adreseaza de obicei unor varstnici care prezinta
adeseori o patologie asociata (boli cardio-
vasculare, osteoporoza, labili- tate psihica etc.).
Nu este corect sa sadim Tn sufletul acestor
bolnavi speran{a unei reunite prin protezare
 ca reabilitari protetice traditionale. Multi pacienti edentati total solicita in-
Edentatia totala se poate restaura protetic prin serare de implante la ambele maxilare, dar
mai multe tipuri de proteze cu sprijin implantar:
majoritatea intampina dificultati de adapta- re cu
proteze partiale fixe, proteze partiale mobilizate
de catre pacient (sau doar de catre medic), protezele totale la mandibula, (in anul 1990 in
proteze mobile (supraproteze mentinute §i Germania s-au inserat aproximativ 74.000
stabilizate prin butoni sau pe mezostructuri gen
implante; 10% dintre acestea au fost situate
bare). Ma- joritatea pacientilor solicita restaurari
protetice fixe §i doar dupa discutii §i explicate interforaminal la mandibula pentru stabilizarea
multiple accepta §i celelalte rezolvari. protezelor totale).

Tabelul A.
Contraindica^ii sistemice absolute ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante
Rise asupra stSrii
generale de Severitatea compli- Prognostic pe
Starea sanatafii
sanatate catiilor imediate termen lung

1. Infarct miocardic recent ++++ + ++

2. Proteza valvulara ++++ + ++
3. Tulburari grave ale ++++ ++++ 0
functiei renale
4. Diabet sever +++ ++++ 0
5. Osteoporoza secundara ++ ++++ +
generalizata
6. Alcoolism cronic / sever +++ ++++ 0
7. Osteomalacie avansata + +++ +
8. Radioterapie +++ ++++ 0
9. Tulburari hormonale im- +++ ++++ +
portante
10. Dependents de droguri ++ ++ +
11. Tabagism cronic sever ++ ++ +

Tabelul B.
Contraindica^ii sistemice relative ale tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante
Prognostic pe termen
Rise asupra lung in absenfa unui Prognostic pe
Starea sanatafii starii generale diagnostic §i termen lung
de sanatate tratament corect

1. SIDA ++++ 0 0
2. Corticoterapie indelungatS +++ ++ +++
3. Tulburari ale metabolismului +++ ++ +++
P-Ca
 Numarul de + reprezinta severitatea dintre implant §i os, prin inserarea mai multor
4. Boli hematopoetice +++ + +++
5. Tumori bucofaringiene +++ ++ ++++
6. Chimioterapie +++ 0 +++
7. Tulburari u§oare ale funcfiei + 0 +++
renale
8. Boli hepato-pancreatice +++ 0 +++
9. TulburSri endocrine +++ 0 +++
10. Boli psihice + 0 +++
11. Stil de viafa nesanatos ++ + +++
12. Tabagism ++ + +++
13. Lipsa motivafiei 0 + ++
14. Plan de tratament incorect 0 0 ++

complicatiilor asociate tratamentului prin im- implante.

plante: de la mai pujin grav (+), la cel mai grav C. Oferta osoasa existenta face posi- bila
(++++), 0 = prognostic incert. inserarea la mandibula, in zona frontala, a unor
Contraindicatiile generale care vi- implante radacina de dimensiuni scSzute. La
zeaza inserarea de implante la edenta{ii total nu maxilar nu este posibila inserarea de implante
difera de contraindicatiile generale ale endoosoase.
domeniului (13, 19, 24 etc.). O mentiu- ne D. Situatia clinica este contraindicata
speciala este cea pentru fumatori, care in inserarii implantelor. Ele se pot totu§i insera,
anumite $ari nu beneficiaza de aceasta terapie doar in asocia|ie cu interventii de adi|ie osoasa.
prin legislate. Desigur exista con- traindicatii Valoarea §i raspandirea implantelor
absolute - tabel A. (bolnavii cu hipertensiune endoosoase este unanim recunoscuta, dar
grava, cardiopatii decompensate, diabeticii exista studii care arata ca acestea nu pot fi
insulinodependenti, bolnavii cu neoplasme care inserate la edentatii total din clasa D sau pot fi
sunt iradiati sau supu§i unor cure de greu inserate, in aceste conditii. Se mai poate
chimioterapie etc.) dar §i contraindicatii relative apela la implantele subperiostale, intracorticale
§i temporare (tabel B). sau transosoa- se, de care clasificarea mai sus
Daca investigative clinice §i paraclini- ce amintita nu fine cont.
ne ofera o baza de discutii, vom trece la o
examinare a statusului clinic §i radiologic local.
Pentru Mish §i Judy (29) edentajii total
pot fi impartiti in patru clase (fig. 11.27):
A. Rezerva osoasa, atat la maxilar cat §i
la mandibula, se preteaza pentru inserarea
oricarui tip de implant.
B. La ambele maxilare pot fi inserate
implante intraosoase de tip radacina cu
dimensiuni mai reduse, prognosticul fiind mai
rezervat decat in cazul diviziunii A. Autorii
recomanda cre§terea suprafetei de contact
 Fig. 11.27. Cele patru clase de rezerva osoasd care se preteazd la inserarea de implante endoosoase -
dupS Mish (29).

Edentatii total sunt un grup de paci- enti Spiekermann (36) men|ioneaza ca 30% din
mai aparte din punct de vedere al re- zervei edentatii total care se prezinta §i solicita
osoase. Atrofia §i resorbjia constanta a inserarea de implante prezinta o rezerva
crestelor reziduale i§i pune pregnant amprenta osoasa slaba, 50% vin cu o situate acceptabila
pe tipul de implant potrivit pentru restaurarea §i doar 20% detin o rezerva osoasa
protetica a unui edentat total. Astfel H. corespunzatoare pentru aceasta terapie, care
nu pune probleme deosebite (fig. 11.28).

Fig. 11.28. Procentul de pacien)i edentati total cu

diferite tipuri de rezerva osoasa interforaminara
verticala (48).

Pacientului cu edentate totala i se pot

insera practic orice tip de implante dentare in
functie de situatia clinica. Astfel putem apela
atat la implante endoosoase (implante radacina
§i/sau lame, de stadiul I sau II), implante
submucoase, subperiostale etc. In ceea ce
prive§te implantele endoosoase, ele se
preteaza a fi inserate cu precadere
 in regiunile frontale ale ambelor maxilare, mandibula datorita proceselor de atrofie §i
aceasta deoarece la maxilar, odata cu pierderea resorbtie, nervul dentar inferior ajunge sa aiba
dintilor din zona de sprijin, plan- §eul sinusului rapoarte de vecinatate cu coama crestei edentate
maxilar se apropie mult de coama crestei, iar la mandibulare.

Fig. 11.29. Diferite stadii de atrofie §i resortyie a creste/or reziduale la mandibula (21).
In situatiile cand implantele endo’ osoase Protezele partiale fixe se vor intinde de
nu mai pot fi inserate, se poate apela la obicei pana in regiunea primului premolar §i pot
implantele subperiostale sau submucoase (fig. fi prevazute cu extensii distale. Daca rezerva
11.29.C). osoasa ne permite sau pacien|ii accepts o
Atunci cand situafia clinica o permite (fig. interventie de sinus lift se vor putea insera
11.29 a,b) vom prefera sa apelam la implante implante §i in zonele laterale, supra- structurile
endoosoase, atat la maxilar cat §i la mandibula. extinzandu-se in aceste regiuni. De obicei insa,
Aprecierea exacta a rezervei osoase pe o in restaurarea protetica a edentatiilor totale, se
ortopantomografie se poate face confec|ionand prefera supraprotezarea pe doua sau patru
un §ablon dintr-o masa plastica transparenta, implante
care sa includa doua bile metalice (fig. 11.30).
Acest procedeu ne ajuta sa apreciem mai exact
rezerva osoasa §i sa stabilim cu precizie locul
de inserare a implantelor.
In funcfie de situafia clinica, atunci cand
apelam la restaurari protetice cu aju- torul
implantelor endoosoase, suprastructu- rile
protetice pot fi proteze fixe sau mobile.
In situatia cand pacientul solicita ne-
condifionat o rezolvare fixa se poate apela la
inserarea a 4-6 implante in zona frontala
maxilara §i interforaminala la mandibula.
 la ambele maxilare. Cel mai folosit fra- §i suprastructura. Mai ales la mandibula,
sistem de ancorare este bara de conjuncfie aceste mezostructuri trebuie sa respecte cateva

(mezostructura) care face legatura Tntre in deziderate (fig. 11.31).

Fig. 11.30. Aprecierea ofertei osoase: a - §ablon radiotransparent ce include bilele metalice, pe model; b -
imaginea radiografica.

Fig. 11.31. Inserarea a doua implante radacina In spa^iul interforaminal la mandibula: A. Linia care une§te
cele doua implante extreme sa nu fie dispusa in afara arcului crestei (c este cea mai nefavorabila); B. Bara sS fie
cat mai fntinsS, adica Intre cele douS implante extreme sa fie o distant cat mai mare (binemfeles atat cat ne
permite situarea topografica a celor doua orificii mentoniere, situa^ia b fiind mai favorabila decat a); C. Bara de
stabilizare trebuie sa fie perpendiculara pe bisectoarea unghiului format de prelungirea celor doua creste reziduale
§i sa aib& o lungime de minimum 20 mm (42).
 TIPURI DE IMPLANTE UTILIZATE jN
TERAPIA EDENTAJIEI TOTALE
In terapia edentatiei totale putem ape- la
la mai multe feluri de implante: intramucoase,
subperiostale, intracorticale, intraosoase §i
transosoase (fig. 11.32).
Implante intramucoase
Implantele intramucoase sunt butoni cu
baza inclusa in proteze §i cu partea ac- tiva
situata intramucos (fig. 11.33). Aceasta din
urma este situata intr-o cavitate intramucoasa
captu§ita de un epiteliu normal.

Fig. 11.32. Reprezentare schematics a unor implante ce pot fi utilizate in edentafia totals: a - subperiostale; b -
endoosoase; c - transosoase.

Fig. 11.33. Implant intramucos: a - schema implantului, b - fata mucozala a unei proteze maxilare cu sprijin pe
implante intramucozale (17).
Se pot folosi atat la maxilar cat §i la totale cu proteze implanto- purtate. Indicatia lor
mandibula. Aceste dispozitive realizeaza o majora §i prioritara vizeaza edentatiile totale la
oarecare stabilitate a protezelor. Se pot dispune mandibula, dar se pot practica §i la maxilar.
mai multe astfel de implante, exis- tand cazuri Inserarea implantelor subperiostale se
publicate cu peste douazeci de asemenea executa de obicei in doi timpi: amprentarea
dispozitive substratului osos (tehnica descrisa pentru
prima data de catre Berman) urmata in alta
Implante subperiostale §edinfa de inserarea implantului (3).
Introduse de Goldberg §i Gershkoff (16), Implantele subperiostale au avut o
Tn 1949, in SUA, au reprezentat multi ani perioada de glorie (1955 - 1965), dupa
modalitatea de electie in terapia edentatiilor
care au fost oarecum pe nedrept abando- nate Initial, implantele s-au turnat din
datorita prejudiciilor pe care le adu- ceau Vitalium, apoi din Vitalium cu stalpi din titan
patului osos (Tn principal osteoliza). Azi, cu §i ulterior din titan. Au fost Tmbunata- tite
precadere Tn marile centre de im- plantologie tehnicile de amprentare a patului osos receptor,
americane, ca §i Tn Anglia au fost reluate procedeele de determinare a RC pentru ca de
studiile asupra acestui gen de implante, la Tnceput sa se poata plasa stalpii viitoarei
modificate conform rezultatelor recente ale suprastructuri Tn pozifii optime §i mai ales la
cercetarilor din domeniul fiziolo- giei osoase §i Tnaltimi potrivite cu spa- tiul protetic existent.
al biomaterialelor. Relansarea implantelor Stalpii initial! pot fi confectionati din material
subperiostale a devenit oportuna §i datorita plastic sau din metal; dupa adaptare §i
limitarii selective a implantelor endoosooase. paralelizare se pot turna din aur, din titan cu
Tn principal a fost modificat designul lor tinand diferite angulatii (care se fixeaza prin
cont de atrofia, diferita la maxilar (centripeta) in§urubare) sau se utilizeaza a§a-zi§ii stalpi pe
fata de mandibula (cen- trifuga). Conectorii care bila prin Tn§u- rubare, pentru ancorarea
se prezentau Tn tre- cut sub forma de bare supraprotezelor.
semirotunde sunt la ora actuala sub forma de Datorita progreselor din domeniul im-
bare plate. plantelor endoosoase §i a „osteointegrarii”, cele
A. Schroder §i E. Popa citeaza ca- zuri subperiostale au pierdut teren. Tn ulti- mul timp
de edenta(ii rezolvate cu implante subperiostale se observa o relansare a acesto- ra, ele
care au rezistat timp de pes- te 25 de ani (31, prezentandu-se cu design modificat (fig. 11.34).
34).

Fig. 11.34. Implante subperiostale: a - design vechi (26); b - design mai nou (32).
Indicatfi (14): (unde anumite tipuri de implante endoosoase
- campuri protetice deficitare, cu atrofie §i perforeaza Tn loja sublinguala).
resorbtii importante (rezerva osoasa cu Contraindicatii:
Tnaltime de 8- 13 mm); - contraindicatii generale (diabet, tulbu- rari
- grosimea vestibulo-orala a crestelor endocrine etc.).
reziduale mult redusa; - Tnaltimea osoasa sub 8 mm.
- oriunde implantele endoosoase nu pot fi Avantaje:
inserate; - restaurarea protetica se realizeaza rela- tiv
ori de cate ori pacientul refuza grefe de aditie u§or;
osoasa prin interventii laborioase; rezerva - se evita de cele mai multe ori elemente- le
osoasa Tn regiunea frontala puternic angulata auxiliare, deoarece se folosesc bare-
 le, care se toarna odata cu implantul; Pe termen lung, Bodine (4), evaluand
- costuri medii (comparativ cu implantele rezultatele unor implante subperiostale (1952 -
endoosoase); 1971), relateaza ca 22 % reprezinta e§ecuri
- implantele subperiostale se pot incarca mai dupa 10 ani. Yanase §i colab. (44) au
devreme (6-8 saptamani) decat implantele evidentiat o rata de succese de 79% dupa 10
endoosoase (4-6 luni). ani §i de 60% dupa 15 ani pe implantele
Cercetarile din ultimele decenii mentio- subperiostale inserate intre 1971 §i 1984.
neaza necesitatea extinderii la maximum a Studii mai recente pe implante cu design
implantelor subperiostale, care trebuie sa se modern arata o stabilitate mai buna pe termen
sprijine pe suprafefe cat mai mari. lung Benjamin (1992) a raportat o rata de
James a subliniat importanta extinderii succes de 98% in 782 cazuri (2). Mish (1999)
bazelor implantelor subperiostale pana la raporteaza succese in 95% din cazuri (29).
nivelul liniei oblice externe. Bodine §i Wakay
(4) au insistat asupra pozijionarii barelor care Implante intracorticale
sustin extremitatile implantelor in zona canina Denumirea lor mai corecta ar putea fi de
§i molara. Cranin (11) folo- sea bare de implante subcorticale. Dupa ridicarea
intindere mare, de la molar la molar. Mish a corticalei se amprenteaza suprafata osoasa
extins designul barelor pana aproape de descoperita.
ramurile ascendente, cu 6 - 9 st al pi Implantul se confectioneaza in laborator
perimucozali, Tn ideea obfinerii unei dispersari din titan §i se insera intr-un alt timp. Corticala
a fortelor. se reface §i acopera implantul (fig. 11.35 b)

care a publicat
AA
date
Fig. 11.35. Implant subperiostal (a) §i intracortical (b)
In tara noastra, E. Popa a fost primul
despre implantele
intracorticale (31).
Implante intraosoase
Implantele intraosoase sunt cele mai
des utilizate in protezarea cu sprijin implantar a tingem implante sub forma de radacina (root
edentatiei totale. Aceste implante se insera in form implants)-. §uruburi, cilindri, hibrizi
grosimea oaselor maxilare, res- pectiv a crestei (Tntre cele doua forme) §i lame. Toa- te
alveolare reziduale. Suprafa- ta lor poate fi implantele endoosoase pot fi de stadiul 1 sau
neteda, prevazuta cu depresi- uni, orificii sau de stadiul 2. La ora actuala, se comer-
sablata, tratata cu plasma ori acoperita cu cializeaza zeci de sisteme, fiecare avand truse
diferite materiale (HA, TCP etc.). chirurgicale proprii iar cele de stadiul 2 sisteme
Din punct de vedere al designului, dis- protetice proprii care includ dispozi- tive de
transfer §i stalpi. Nu detaliem nici un sistem, (implantar §i muco-osos) sau exclusiv
deoarece scopul prezentului subcapital este implantar.
doar de a informa practicienii asu- pra
posibilitajii de inserare a implantelor la edentatii Implante transosoase (implantul
total pentru a rezolva unele cazuri dificile unde transmandibular)
protezele totale traditionale nu dau satisfactie. O metoda care se recomanda a fi
Desigur ca fiecare caz pre- zinta particularitatile practicata doar de catre chirurgii maxilofaciali
sale clinice, schemele unice de tratament nu se este §i cea a implantelor transmandibulare.
recomanda. Cu toate acestea, Spiekerman (38) Procedeul a fost lansat in 1976, Tn situa|ii de
a enunjat opt concepte de tratament a atrofii marcate. Autorii au tinut cont de faptul ca
edentafiilor totale prin proteze cu sprijin implantele de adi- |ie §i Tn general
implantar: patru la maxilar §i patru la augmentarile submucoase nu sunt adaptate
mandibula. pentru receptarea unor forte mari. In acest
Conceptele au in vedere cafiva pa- sens, a fost dezvoltat procedeul Tn discutie,
rametri constant §i anume: care are urmatoarele indicatii:
a) condole morfologice specifice la - atrofie accentuata a crestei reziduale la
maxilar §i la mandibula; mandibula, clasa D Mish - Judy;
b) numarul de implante inserate; - osteoporoza, asociata cu creasta rezi- duala
c) sprijinul mixt al protezei atrofica la mandibula;
- mandibula cu atrofie §i fracturi asociate;
’ termen validat de catre Academia American^ de - dupa e§ecuri cu diferite tipuri de implan
Implantologie tn anul 1988. te.
Procedeul se desfa§oara sub aneste- zie
generala sau locala, dupa o prealabila sedare
i.v. Se practica o incizie eliptica Tn regiunea
mentoniera, de-a lungul marginii bazilare (2,5 -
3,5 cm) urmata de hemosta- za §i disectia
regiunii pana cand se evidenji- aza marginea
inferioara a corpului mandibu- lei psTna Tn
regiunea premolara. Scheletul perforat, dintr-un
aliaj special se fixeaza cu un §urub central,
care va ajuta §i la orienta- rea acestuia. Se
insera §uruburile transcorticale de fixare (7, 10,
13 mm), apoi implantele transosoase.
Acestea fixeaza o bara de conjunctie
(mezostructura) peste care se realizeaza
proteza mobila prevazuta cu sisteme de
 menfinere §i stabilizare (fig. 11.36).
Sistemul TMI (Transmandibular Implant)
descris de R.l. Fonseca este realizat din
Implantor, un aliaj de Au - 70%, Ag - 12,8%,
Cu - 12,2% §i Pt - 5%. Are o structure
microcristalina cu o biocompatibilitate verificata,
susfinuta de rezultate clinice (14).

Fig. 11.36. Sistemul transosos: a -schema §ib - imagine radiografica (14)

Sistemul TMI poate fi practicat cu succes
§i la pacien|ii supu§i radioterapiei (35), precum
§i ca mijloc de imobilizare §i conten|ie in fracturi
de mandibula asociate.

CONCEPTELE SUPRAPROTEZE-
LOR CU SPRIJIN IMPLANTAR LA
MANDIBULA
Conceptele lui Spikermann se refera la
rezolvarea edentatiilor totale cu implante
endoosoase. La mandibula sunt descrise patru
concepte, dintre care conceptul I pare astazi
depart.
CONCEPTUL I (fig. 11.37)
Fig. 11.37. Conceptul I Spiekermann la mandibula (38):
- se indica la pacien|ii cu resorbfie medie sau
infrastructure -2 implante raddcina, mezostructura -
mare a crestelor reziduale (inal|i- mea
bara fixata cu §uruburi; calareful se include in proteza
crestelor edentate de maximum 10 mm); mobila.
- se insera doua implante endoosoase
pozifionate interforaminal, de regula in zona
- tehnic se realizeaza o supraprotezare (cu
canina;
calare|i in baza protezei) cu extin- dere
- acestea se solidarizeaza printr-o bare
maxima pe componentele campu- lui
rotunda sau ovalara dispusa perpendicular
protetic, astfel incat sprijinul protezei sa fie
pe axul de inser|ie al implantelor, distan|ata
mixt, muco-osos cu ancorare pe
convenabil de creasta rezi-
duala (2 mm) pentru igienizare;
implante;
proteza poate suferi o rotate in jurul axului
constituit de bara care solidari- zeaza
implantele;
conditiile de igienizare sunt foarte bune, prin
mobilizarea piesei protetice; necesita un numar
redus de interventii chirurgicale, este simplu,
relativ ieftin §i imbunatate§te evident
menfinerea §i stabilitatea protezei; se impune o
dispensare activa §i reoptimizari repetate
datorita sprijinului mixt.

CONCEPTUL II (fig. 11.38) se indica pe

creste reziduale mai Tngus- te, arciforme, cu
atrofie medie; presupune inserarea a 3 - 5
implante interforaminal;
Fig. 11.38. Conceptul II Spikermann la mandibula (38)
solidarizarea implantelor se realizeaza cu o
bara de secfiune rotunda, ovalara sau
CONCEPTUL III (fig. 11.39)
dreptunghiulara, care acopera implantele §i
se poate aplica pacientilor ce prezinta campuri
bre§ele interimplantare; mezostructura este
protetice cu oferte osoase bune interforaminal §i
reprezentata de bara §i de mai multi calareti
creste atrofiate Tn zonele de sprijin; de obicei
inclu§i in proteza mobila;
bolnavii opineaza din start pentru proteze cu
supraproteza are o mentinere §i stabili- zare
sprijin implantar;
buna §i nu basculeaza;
se insera 4-6 implante endoosoase
sprijinul este mixt, extinderea protezei pe
interforaminal;
crestele edentate ramane la latitudi- nea
implantele se solidarizeaza Tntre ele cu o bara
medicului; ea poate fi mai redusa; conditiile de
care prezinta de o parte §i de al- ta cate o
igiena sunt foarte bune; necesita dispensarizare
extensie distala; bara se fi- xeaza la implante cu
datorita sprijinului mixt.
§uruburi; daca implantele sunt de stadiul I bara
infrastructura - 4 implante radacina;
se poate confectiona Tn laborator §i ulterior lipi
mezostructura - bara fixata cu §uruburi; trei
cu un CIS la stalpii implantelor;
calareti fixati in proteza mobila.
se confectioneaza ulterior o supraproteza cu
sprijin implantar sau o proteza partiala fixa
mobilizabila de catre pacient. In ca- drul acestei
rezolvari, transmiterea forte- lor se face exclusiv
pe implante. Supraproteza este prevazuta cu
butoni, calarefi sau magneti, are o stabilitate bu-
na, nu basculeaza §i nici nu sufera rotafii.
infrastructura este formata din 4 - 6 implante;
mezostructura - bara cu extensii distale fixata la
implante;
cinci calare(i fixafi in proteza mobila.
 Fig. 11.39. Conceptul III Spiekermann la mandibulci
Fig. 11.40. Conceptul IV Spiekemann
(38).
la mandibula (38).

CONCEPTUL IV (fig. 11.40) acest gen de proteza partiala fixa este

se poate aplica la campuri protetice cu oferta cunoscut in literatura anglo-saxona §i sub
osoasa buna §i relajii intermaxilare acceptabile; numele de „punte dupa model scandinav”
se insera 4-6 implante endoosoase (vom reveni ulterior asupra ei); piesa protetica
interforaminal; se realizeaza astfel la dorinta neconditionata a
implantele se solidarizeaza cu o bara; se pacienfilor, care solicits caracterul de fixitate al
realizeaza o proteza partiala fixa cu extensii
pro- tezei;
distale, fixata la implante prin in§urubare
acest gen de proteza este mai greu de igienizat
(demontabila de catre medic);
(se impune dispensarizare §i §edin{e de
igienizare profesionala); infrastructura formata
din 4 - 6 implante;
proteza par|iala fixa demontabila (fixata la
implante prin in§urubare);
forfele se transmit exclusiv implantar.
CONCEPTELE SUPRAPROTEZE-
LOR CU SPRIJIN IMPLANTAR LA
MAXILAR
Fata de mandibula, realizarea prote- zelor
cu sprijin implantar la maxilarul eden- tat total
este mai dificila datorita unei rezer- ve osoase
deficitare, atat calitativ cat §i cantitativ.
Continutul mineral al oaselor - BMC (bone
mineral content) este mai scazut la femei decat
la barbati. Modificari importan- te au loc mai
ales in primii cinci ani de la menopauza. La cimentare;
maxilar (fata de mandibula) apare o diminuare a
trabecularii sponginoasei, iar la nivelul
compactei po- rozitati §i diminuari de volum.
A§adar, pacientii trebuie informati co- rect
asupra §anselor diminuate de inserare a unor
implante la maxilar fata de mandibula. Datorita
atrofiei centripete, la maxilar apar, in cadrul
protezarii pe implante, o serie de dificultati
estetice, fonetice §i igie- nice. De multe ori, se
poate intampla (daca pacientul solicits neaparat
realizarea unei proteze partiale fixe §i nu o
supraprotezare) ca o serie de vicii estetice sa
poata fi camuflate doar de o epiteza gingivala.
Nu trebuie omisa proximitatea foselor
nazale §i a sinusurilor maxilare pneu- matizate,
care adeseori limiteaza gabarite- le implantelor,
Fig. 11.41. Conceptul I Spiekermann la maxilar (38).
cu urmari biomecanice consecutive. Plastiile de
rezolvarea protetica este reprezentata de o
adijie osoasa §i inter- ventiile gen sinus lift cer
supraproteza cu extindere pe toata suprafa(a
eforturi atat din partea medicului cat §i a
de sprijin a campului edentatul total maxilar;
pacientului, nefi- ind intotdeauna acceptate.
proteza mobila va fi prevazuta cu unul sau doi
Ca §i la mandibula vom descrie cele patru
calarefi care faciliteaza men|i- nerea ei, dar care
concepte ale lui H. Spiekermann, de care
nu se vor putea opu- ne unor mi§cari de
trebuie sa tinem cont in protezarea cu sprijin
basculare §i rotate Tn jurul unui ax frontal, de
implantar a maxilarului superior.
aceea acest concept a pierdut astazi teren Tn
favoa- rea celorlalte;
CONCEPTUL I (fig. 11.41)
pacientii rezolva|i astfel necesita o dis-
- se recomanda a fi aplicat in cazuri de atrofii
pensarizare riguroasa, igienizarea fiind dificila.
marcate ale suportului osos maxilar, cand
retentia unei proteze totale traditionale este
CONCEPTUL II (fig. 11.42)
total compromisa, iar tehnicile de
Tn zona frontala pana Tn dreptul premo- larului
augmentare osoasa refuza- te; prim, Tn funcjie de situajia topo- grafica a
- se insera doua implante, de obicei in sinusurilor maxilare, se vor insera 3-4 implante
regiunea canina unde, de cele mai multe ori radacina; de obicei lungimea celor doua
exista un segment vertical optim de os (intre implante care se insera de o parte §i de alta a
fosele nazale §i sinus); spinei na- zale anterioare poate fi de 9, 10, 11
- pe cele doua implante se confectionea- za o mm iar a celorlalte de 11 - 13 mm; Ace§ti
bara cu profil dreptunghiular, ovalar sau pacien|i au o rezerva osoasa corespun- zatoare
rotund, care se solidarizeaza prin unei atrofii medii;
in§urubare la cele doua implante de stadiul implantele se solidarizeaza prin bare care la
II. Daca se folosesc implante de stadiul I, randul lor se fixeaza prin Tn§u- rubare la
bara se va fixa la stalpi prin lipire sau implantele de stadiul II §i prin cimentare sau
lipire la stalpii implantelor de stadiul I;
suprastructura este o supraproteza Tn care se
fixeaza calarefii ce contribuie la imbunatatirea
menfinerii §i stability; proteza are un sprijin mixt
§i poate fi fenestrata;
dispensarizarea este obligatorie.

Fig. 11.42. Conceptul II Spiekermann la maxilar (38).

CONCEPTUL III (fig. 11.43)

se insera 4-6 implante Tn zona frontala pana Tn
dreptul premolarului prim, Tn funcfie de oferta
osoasa;
implantele se solidarizeaza prin bare prevazute
cu doua extensii distale de 6 - 10 mm Tn
regiunea premolarului doi; supraproteza are
sprijin pur implantar fiind rascroita complet; are
o stabilitate mare §i poate fi igienizata cored
fiind mobilizabila de catre pacient; sistemul de
men|inere este realizat de calarejii inclu§i Tn
proteze.
 Fig. 11.43. Conceptul III Spiekermann la
maxilar (38).

CONCEPTUL IV (fig. 11.44) intr-un prim timp, Infrastructura este reprezentata de

se insera 6 - 8 im- plante endoosoase implantele endoosoase, care se afla incluse Tn
(infrastructura); dupa osteointegrarea grosimea oaselor maxilare. De-a lun- gul
implantelor §i demontarea §uruburilor osteoacceptarii, implantele de stadiul II poarta
permucozale, se confectioneaza o proteza §urubul de acoperire. Implantele de stadiul I
parfiala fi- xa demontabila; (deschise), pot fi prevazute cu un §urub sau
suprastructura este reprezentata de o proteza prezinta stSIpul confectionat dintr-o bucata cu
partiala fixa (de obicei model scandinav) care se implantul. ?urubul de acoperire se Tnlocuie§te
fixeaza cu §uruburi la implante; ulterior cu extensia permucozala (exostructura)
suprastructura transmite forte exclusiv sau direct (mai rar) cu stalpul implantului.
implantar, avand o stabilitate maxima; acest tip
de suprastructura se realizea- za Tn functie de
rezerva osoasa §i dorin- ta necondifionata a
pacientului, care re- fuza supraprotezarea;
igienizarea profesionala se efectueaza periodic
de catre medic.
CONEXIUNI INTRE INFRASTRUC
TURA, MEZOSTRUCTURA §1 SU-
PRASTRUCTURA
Pentru facilitarea Tntelegerii posibilita-
tilor de conexiune Tntre infrastructura,
mezostructura §i suprastructura trebuie
enuntate cateva consideratii.
 Mezostructura in protetica fixa este Suprastructura este restaurarea protetica
constituita din stalpii implantelor. In protezarea propriu-zisa: o supraproteza, o proteza partiala
totala hibrida, stalpii sunt soli- dariza|i cu o bara, fixa, mobila sau mobilizabila.
care §i ea face parte din mezostructura (fig. Intre implantele izolate sau solidari- zate
11.45). Aceasta bara este o piesa de legatura prin mezostructura §i suprastructura se pot
cu doua funcfii: pe de o parte solidarizeaza realiza diverse tipuri de conexi- uni: butonii de
implantele, iar pe de alta parte, contribuie la presiune, calare$ii, mag- nejii, coroanele
conectarea su- prastructurii de infrastructure. telescopate.

(extensie
permucozala,
§urub de
vindecare)
gingie

infrastructure

cortical^ osoasd

Fig. 11.45. Infra-, mezo-

§i suprastructura: a -
schema componentelor
unui implant endoosos; b
- buton de
presiune ca modalitate de conexiune Intre implant §i proteza hibrida (17).

Barele pot fi pe secfiune ovoide sau ata§amente unitare de presiune. De obicei,

rotunde. Calare(ii prezinta o diversitate mare, patricea este in§uru- bata la implant (fig. 11.45
fiind confectionafi din metal sau ma- se plastice b), iar matricea se include in proteza. Patricea
speciale. In ultimul timp, s-au impus sistemele trebuie situ- ata supragingival, pentru facilitarea
Bredent (Senden) cu dife- rite grade de igienei. Exista §i sisteme cu o conformatie
frictiune, corespunzator rezili- enfei mucoasei inversa: patricea este inclusa in proteza §i
ce acopera crestele edentate (in situafia matricea se situeaza in implant (sub forma unei
sprijinului mixt). Barele pot uni doua sau mai ca- vitati).
multe implante. Uneori, ele se pot elabora §i Sistemele telescopate ofera o reten- tie
sub forma de extensii distale. imbunatajita §i se folosesc cand barele nu pot fi
Butonii de presiune sunt elemente de realizate, de obicei cand implante- le raman
conexiune la care se apeleaza frecvent, mai solitare.
ales cand se realizeaza conexiuni pe implante Nu avem experienta cu ata§amentele
izolate. Ei mai sunt cunoscu|i §i sub numele de magnetice, care sunt folosite cu predilectie in
fixarea epitezelor. sprijin pentru buze §i obraji;
Protezele cu sprijin implantar trebuie 8. supraprotezele maxilare pot fi rascroite
igienizate riguros. Prognosticul lor este fa- palatinal.
vorabil, mai ales la mandibula. In timpul nopfii
ele trebuie indepartate din cavitatea bucala. Protezele partiale fixe (puntile) cu sprijin
Pacien|ii purtatori de supraproteze cu sprijin pur implantar sunt restaurari proteti- ce dificile,
mixt trebuie dispensarizaji atent, deoarece uneori greu de realizat la edentatul total. Ele se
riscul de supraincarcare a im- plantelor poate deosebesc radical de protezele partiale fixe
create in timp, datorita atro- fiei crestelor agregate pe stalpi natu- rali.
reziduale. In tratamentul maxilarului edentat prin
RPF pe implante, pot apare cateva pro- bleme
care pot fi evitate la supraprotezarile pe
SUPRAPROTEZARE PE IMPLANTE implante. Dintre acestea cele mai intal- nite
SAU RESTAURARE PROTETICA Fl- XA sunt:
CU SPRIJIN IMPLANTAR? 1. divergenta axelor implantelor §i Tnclinari
Majoritatea suprastructurilor cu sprijin spre vestibular;
implantar le edentatul total sunt de tip 2. efectul de dinte alungit;
supraprotezare. Exista insa multi pacien(i care 3. spatii interdentare largi;
solicita proteze partiale fixe. 4. incongruenta Tntre pozitia implantului §i
Criteriile in urma carora se va lua de- pozitia dintilor artificiali (32).
cizia alegerii uneia dintre cele doua metode de Este suficient sa abordam divergente- le
tratament trebuie sa ia in considerare de opinii privind extensiile distale ale protezelor
urmatoarele: cu sprijin pur implantar pentru a Tntelege
evolutia conceptelor de elaborare a acestui gen
1. numarul minim de implante sa fie de de restaurare. Se §tie ca in edentatiile totale se
preferinfa patru; insera in spatiul interforaminal (la mandibula) §i
intersinusal
2. distributia implantelor de-a lungul cres- tei
sa se realizeze uniform;
3. pacientii mai tineri prefera RPF pe implante
in comparatie cu supraprotezarile pe
implante;
4. nu exista un protocol chirurgical standard
de inserare a implantelor, datorita variatiilor
individuale ale rapoartelor si- nusului
maxilar cu creasta edentata
5. pentru supraprotezarea pe implante
calitatea osului poate fi mai; slaba decat
pentru RPF pe implante;
6. supraprotezarea restaureaza mai efici- ent
estetica §i fonafia;
7. versantul vestibular al supraprotezei ofera
 (la maxilar), un numar de 6 - 8 implante,
peste care se realizeaza o proteza partiala fixa
prevazuta la cele doua capete cu una - doua extensii
distale. In peninsula Scan- dinavica, extensiile
distale au Tnceput sa fie practicate Tn anii 1960 ca
metoda standard Tn edentafiile totale la mandibula.
In zona de influenza germana §i anglo-americana,
acest concept a fost acceptat abia prin anii 1980 din
rafiuni biomecanice, estetice §i ale rezervei osoase.
De§i Carlsson §i colab. (1989), Lindhe §i colab.
(1989), pre- cum §i Owall §i colab. (1992) au
argumen- tat aceste construe^ protetice pana prin
2000, ele au fost privite cu rezerve §i dato- rita
rezultatelor lui Randow publicate Tn 1986 (33).
Rezultatele lui Strub (40) publicate Tn 1989 au
readus optimismul Tn aceasta directie. Una dintre
concluziile unanim acceptate a fost lungimea mai re-
dusa a extensiilor la maxilar (10 - 12 mm) fata de
mandibula, unde se accepta din ra(iuni ale calitatii
rezervei osoase, extensii chiar de 12 - 15 mm. Date
interesante vi- zeaza §i aprecierea presiunilor care se
exercita asupra acestor extensii. Astfel, daca atat la
maxilar, cat §i la mandibula, restaurarile sunt
proteze partiale fixe cu extensii (cu sprijin pur
implantar), acestea pot recepta presiuni de la 42 la
412 N cu valori medii de 143 N.

Fig. 11.46. Tratamentul edenta^iei totale maxilare printr-o supraprotezd cu sprijin pe patru implante so-
lidarizate printr-o bara §i al edentajiei totale mandibulare prin RPF cu sprijin implantar. De remarcat designul §i
estetica mai apropiate de natural a supraprotezei maxilare (28).
Conturarea favorabila a tesuturilor moi S-a constatat ca, Tn unele situatii, ba-
periimplantare de-a lungul Tntregului camp zele supraprotezelor pot Tmbunatati fonatia.
edentat poate fi o sarcina dificil de realizat Tn Astfel, ele prezinta un avantaj faja de RPF pe
cazul RPF cu sprijin implantar. In special Tn implante, care uneori s-au dovedit a perturba
cazul crestelor deficitare exista riscul aparitiei vorbirea.
ambrazurilor cervicale Tntunecate §i a efectului Un inconvenient al supraprotezelor pe
de dinte alungit. In aceste situatii, din implante este riscul apari|iei hiperpla- ziilor
considerente estetice, este de preferat o gingivale sub bazele protezelor, mai ales in
supraprotezare, al carei versant vestibular cazul celor maxilare (22, 25).
Tnlatura inconvenientele amintite §i ofera sprijin Conform unor autori (24, 30, 38, 43) rata
adeevat pentru partile moi - fig 11.46 (22). de e§ec a supraprotezelor maxilare este
surprinzator de mare (aproximativ 20 % din 5. Igienizarea se poate efectua mai
cazuri). Acest lucru a fost pus pe seama eficient in cazul supraprotezarii prin sistemul
pozitionarii incorecte a implantelor atunci cand bara §i calareti.
oferta osoasa era insuficienta. Altminteri, s-a 6. Jesuturile periimplantre nu ras- pund
observat ca daca implantele sunt corect la actiunea placii bacteriene in ace- la§i mod in
pozijionate, tesutul osos periimplantar rezista la care il fac Jesutunle periodontale. Nu s-au gasit
presiunile aplicate de supraproteza, chiar in corelatii intre modificarile tesuturilor moi
cazul unor re- sorb|ii severe ale crestelor periimplantare §i osteointegrare. S-a constatat
reziduale (27). ca, la mai multi ani de la inserarea implantelor,
In cazul folosirii unor supraproteze nu exista corelatii intre e§ecul implantului §i
mandibulare pe doua implante inserate in zona indicele de placa, cel de sangerare gingivala
interforaminala, s-a constatat o re- sorbjie sau un alt indice de afectare parodontala.
osoasa mai accentuata in zona posterioara a 7. Calitatea osului periimplantar pare
crestelor edentate (19). sa fie asemanatoare in cele doua situa|ii de
Daca o proteza totala maxilara are tratament.
contact ocluzal cu o supraproteza mandi- 8. Un pacient cu rezerva osoasa sufi-
bulara, impactul negativ al transmiterii for- telor cient de buna pentru a i se putea insera
catre osul maxilar (resorb{ie osoasa) va fi mai implante in vederea unei RPF cu sprijin
redu spre deosebire de situatia in care la implantar, ar putea fi candidat fara proble- me
mandibula exista o RPF cu sprijin implantar la un tratament prin supraproteze cu sprijin
(20). implantar. In aceste situatii, decizia de
Concluziile unui studiu, realizat de Schmitt tratament se ia in functie de preferinjele
§i Zarb, publicate recent, pe tema alternativelor pacientului, calitatea igienei, cerinte de ordin
de tratament in cadrul protezarii pe implante a estetic §i psihic, disponibilitati financia- re.
edenta|iei totale, au fost urmatoarele: 9. Sunt de preferat tratamentele mai
putin invazive, mai ieftine, mai pu|in complexe
1. Supraprotezarile pe implante i§i §i tot atat de eficiente.
dovedesc eficienfa §i unele avantaje fata de Particularitati de realizare a scheletului
RPF cu sprijin implantar. metalic la o proteza partiala fixa
2. Sistemul de bara §i calareti s-a (demontabila)pe implante in edenta(ia totala
dovedit a create stabilitatea la forjele dis- Pentru confectionarea scheletului metalic
locante verticale §i orizontale. §i a componentei fizionomice, Tn laborator
3. Datorita cre§terii stabilitatii exista mai multe tehnici.
pro* tezei in zona anterioara, segmentul pos- - turnare dintr-o bucata;
terior al protezei a fost capabil sa reziste la o
- lipirea conventionala sail sudarea (eventual
incarcare sporita cu 30%.
cu laser) componentelor (elemente de
4. Investit;ia in timp §i bani este mai
agregare §i intermediary;
redusa in cazul tratamentului complicatiilor
- sisteme CAD/CAM (frezaj computeri-
aparute in urma supraprotezarii decat in cazul
zat);
RPF cu sprijin implantar (aceste ob- servajii
- electroeroziune;
difera de cele susjinute de Davis §i Watson,
- combinarea metodelor CAD/CAM cu cele
Walton §i McEntee). de electroeroziune.
 Cu toate posibilitatile oferite de pro- excepjii Tn ceea ce prive§te designul
cedeele moderne, tehnica standard ra- mane scheletului metalic §i realizarea acestuia. La
§i la ora actuala turnarea scheletului dintr-o refuzul pacientului Tn ceea ce prive§te
bucata sau mai multe bu- ca|i;toate metodele supraprotezarea sau o proteza fixa mobili-
moderne au fost dez- voltate din dorinfa zabila, la care din motive fizionomice trebuie
obtinerii unei adaptari pasive a scheletului ata§ata o epiteza gingivala, exista posi- bilitatea
metalic, ceea ce la procedeul de turnare realizarii unei RPF demontabile, ancorata prin
dintr-o bucata este mai dificil de realizat. §uruburi la infrastructure. Toata proteza partiala
Adaptarea scheletului trebuie sa fie fixa este suspendata pe Tntreaga Tntindere §i
pasiva (passive fit). Nu este permisa nici o la verificarea ei trebuie respectata ordinea de
imperfectiune determinata de modificari strangere a §uruburilor „Tn cruce”, dupa planul
volumetrice sau vreo basculare a scheletului. propus de Branemark, cu valabilitate pentru
Pentru controlul adaptarii se pot utiliza chiar toate implantele.
§uruburi din aliaje nobile. Procedeul de Dupa verificarea adaptarii pasive pe
verificare a adaptarii pasive, cunoscut §i sub model, se evalueaza scheletul Tn cavitatea
denumirea de testul Sheffield se execute la bucala, repetand testul Sheffield. §uruburile se
Tnceput cu un singur §urub. Se strange prima strang pana se simte o anumita rezisten- ta,
data §urubul cel mai distal pe o parte §i se realizand o adaptare optima a scheletu- lui,
verifica adaptarea RPF de partea opusa, iar dupa care nu mai este posibila strange- rea mai
apoi pe restul implantelor. Daca, dupa mult de un sfert sau o jumatate de rotate. Daca
strangerea §urubului, pe unul din implante se adaptarea scheletului nu este satisfacatoare,
observa vreo distant tntre schelet §i stalpul acesta se segmenteaza. Segmented vor fi
analog de partea opusa, sau la nivelul altui fixate cu §uruburi pe im- plante in pozi|ia finala
implant, Tnseamna ca adaptarea nu este §i apoi vor fi asam- blate intre ele cu ajutorul
pasiva §i necesita segmentarea scheletului §i unei paste din po- limeri auto- sau
sudarea lui ulte- rioara. fotopolimerizabili pentru confectionarea
Operatiunea se repeta strangand §uru- machetelor (Palavit G - Kulzer). Dupa reactia
bul celeilalte parji §i verificSnd partea opusa, de priza a polimerului se vor desface §uruburile
urmand o alta verificare Tn urma montarii de fixare §i sche- letul va fi trimis in laborator
§urubului pe fiecare implant. Dupa adaptarea pentru lipire sau sudare, dupa care se repeta
corespunzatoare a scheletului, se poate trace la verificarea cli- nica. Pasul urmStor este
montarea tuturor §uruburilor. Cu toate ca o reprezentat de aplicarea dintilor prefabrica|i cu
astfel de §edin|a de lucru este cronofaga, ajutorul che- ii vestibulare, sau placarea cu
trebuie parcursa. diferite mate- riale, putandu-se eventual verifica
In mod normal, procesul tehnologic al din nou exactitatea. In continuare se finalizeaza
protezelor partiale fixe cu sprijin implantar Tn lu- crarea in laborator (8).
edentatia totala nu difera mult de tehnologia
ordinea de strangere pentru 5 implante este:
acelora§i restaurari fixe traditionale. 0
Pacienfii cu creste atrofiate §i cu po- 020
01 1 0
sibilitafi de insertie a implantelor doar Tn
3 3
regiunile frontale (interforaminala la mandi- bula 1-1-2-3-3
§i intersinusala la maxilar) pot prezen- ta ordinea de strangere pentru
 6 implante este: ce §tie §i sa-§i cunoasca limitele!
00
04 2 0
In concluzie, terapia edentatiei totale prin
01 3 0
5 proteze cu sprijin implantar trebuie sa tina cont
6
1-2-3-4-5-6 de urmatoarele:

La RPF dupa„modelul suedez” placa- jul - aprecierea corecta §i realista a starii

ceramic va trebui sa restaureze §i defici- tul generale a pacientului;
muco-osos (fig. 11.47). - ..citirea” §i masurarea corecta (dace se
poate tridimensionala) a rezervei osoa- se;
- posesia unei tehnici chirurgicale bune §i
alegerea implantului potrivit pentru fie- care
caz;
- pacientul trebuie sa aiba rabdare, deoa-
rece acest gen de terapie este de lunga
du rata;
- alegerea celui mai potrivit concept tera-
peutic pentru fiecare pacient;
- putem asculta dorinjele imperioase ale
Fig. 11.47. Vedere vestibularS a unui schelet meta- lic pacientului (deoarece el plate§te) dar nu
ce urmeaza sa fie placat cu ceramica (RPF model
trebuie sa ne lasam condu§i §i do- minati
suedez). Se observa lipsa de substanfS muco- osoasd
de pacientii cu pretenfii exagerate, fara
care trebuie refacuta.
acoperire din partea noastra.
- intrejinerea unei igiene orale corecte §i a
Inainte de arderea glazurii se impune o
protezei implanto-purtate este decisive
noua verificare pe campul protetic, fixandu-se
pentru longevitatea restaurarii.
§uruburile.
Dupa corelarile de rigoare, se definiti-
veaza placajul ceramic prin arderea glazurii §i
Optiuni de tratament prin
se lustruiesc partile metalice neplacate.
supraprotezare in cazul tratamen- tului
La montarea suprastructurii pe infras-
edentatiei totale mandibulare
tructura se respecta ordinea de strangere a
§uruburilor descrisa anterior.
Supraprotezarea de tip 1 (OD-1)
Din aceasta prezentare sumara facu- ta
Aceasta optiune este indicate cand costul
se poate lesne intelege gradul ridicat de
reprezinte factorul cel mai important din punct
complexitate a RPF cu sprijin pur implantar. De
de vedere al pacientului. In acest caz inse,
aceea, nu trebuie sa ne mire anumite costuri,
doleanfele pacientului trebuie se fie minime, iar
care de foarte multe ori sunt motivate. Desigur
volumul osos se se incadre- ze in diviziunea A
ca reu§itele in protezarea fixa cu sprijin
sau B.
implantar a eden- tatului total sunt remarcabile,
In aceste condi|ii se pot insera doue
contribuind la faima practicianului. Dar sa nu
implante Tn pozijiile B §i D. Implantele reman
uitam ca §i e$ecurile sunt rasunatoare §i de ele
independente unul fate de celeieialt nefiind
trebuie sa ne ferim, adica fiecare din noi sa faca
conectate printr-o suprastructure. Cel mai
utilizat sistem special utilizat intr- un astfel de
caz este O-ringul ce permite infundarea distaie
a protezei.
Pentru ca o astfel de restaurare se poate
fi inserate §i se funcfioneze in mod ideal, cele
doue implante trebuie se aibe axele de insertie
paralele intre ele, perpendicular pe planul de
ocluzie, se fie pozi|i- onate la acela§i nivel fate
Fig. 11.48. (dupa Misch, 2007)
de planul de ocluzie §i la aceea§i distanta fate
de linia mediane. Dace angulatia este severe, Supraprotezarea de tip 2 (OD-2)
este posibil ca una din matricile protezei se nu A doua optiune pentru o supraprotezare
angreneze in patricea sistemului special. De mandibulara pe implante este mai frecvent
asemenea, este indicat ca axul implan- telor se utilizata decat OD-1. Im- plantele sunt inserate
fie perpendicular pe planul de ocluzie, astfel in pozitiile B §i D §i conectate prin intermediul
incat se permite infundarea §eilor distale, iar unei suprastruc- turi fara extensie distala.
bratul fortei se fie perpendicular pe axul Fortele transmise tesutului osos in acest caz
implantelor. In plus, deoarece cele doue sunt mai mici decat atunci cand implantele sunt
implante susjin fortele ocluzale, este indicate indepen- dente. Pozitionarea implantelor se
pozitionarea lor perpendicular pe planul de face dupa acelea§i reguli ca §i in cazul
ocluzie pentru a minimiza transmiterea fortelor supraprotezarii de tip 1. Cele doua implante nu
la nivel osos. trebuie sa se afle in pozitiile A §i E, datorita
Optiunea 1 de tratament: doua implante modului de transmitere a fortelor Tntr-un astfel
individuale, pe care se monteaza doi stalpi cu de caz §i datorita flexibilitatii crescute a
bila (fig. 11.48). suprastructurii datorate unei lungimi excesive.
Pozitionarea ideala a implantelor, in sens
mezio-distal, este de 14-16 mm distant Tntre
ele (pozitiile B §i D).
Selec|ia pacienfilor pentru o
supraprotezare de tip 2 se face dupa urma- torii
factori:
- condole anatomice sunt bune pentru a purta
o proteza mobila clasica;
- forma crestelor distale este de "U" inters §i
ofera stabilitate laterala §i un su- port
excelent;

- doleantele pacientilor sunt minime §i sunt

legate Tn principal de retenjie;
(dupa Misch, 2007) - pacientul dore§te o proteza noua § i este
dispus sa investeasca mai mult decat in
cazul unei supraprotezari de tip
 1. acestora, iar pe cel din pozifia C pe fafa
linguala. Ca rezultat, se poate modela o
bara perpendiculara pe direc|ia de rotate.
Totu§i alegera O-ringurilor ca sistem
special de menflnere §i stabilizare ofera o
mai mare flexibilitate in realizarea de-
signului barei §i pozitionarea ei.
- Bara de conectare trebuie modelata paralei
cu planul de ocluzie iar sisteme- le speciale
trebuie situate la aceea§i inaltime. O astfel
de pozi|ionare permite rotatia protezei in
jurul lor. in cazul acestui tip de
supraprotezare nu este admisa folosirea
extensiilor distale. To- tu§i, daca
dimensiunea verticals de ocluzie nu permite
pozitionarea siste- melor speciale pe bara,
acestea pot fi conectate pe fata distala a
stalpilor din pozitiile A §i E.

Fig. 11.49. (dupS Misch, 2007)

Supraprotezarea de tip 3
In acest caz, trei implante sunt inserate
Tn pozitiile A, C §i E. O suprastructura
conecteaza cele trei implante, fara a avea
extensii distale. Inserarea celui de-al treilea
implant mare§te rigiditatea barei de 6 ori.

Proteza realizata pe o astfel de suprastruc- tura

nu trebuie sa angreneze unghiurile
suprastructurii, deoarece va rezulta un an- Fig. 11.50. (dupa Misch, 2007)

samblu mult prea rigid.

- Daca se dore§te folosirea unui sistem
Supraprotezarea de tip 4 (OD-4)
special de tipul unei bare cu calaref, ba- ra
In cazul celui de-al patrulea tip de
poate conecta cele doua implante din
supraprotezare sunt necesare 4 implante in
pozifiile A §i E pe fafa vestibulara a
pozitiile A, B, D, E. Avantajul primar al unei
astfel de solujii este reprezentat de posibilitatea supraprotezare se incadreaza in clasa RP-4,
de a realiza o extensie distala de pana la 10 deoarece proteza poate crea o ex- tensie
mm de fiecare parte, daca factorii de stress distala de pana la 2.5 ori dimensiu- nea
sunt minimi. anteroposterioara, acest lucru fiind un deziderat
O extensie "ascunsa" este prezenta in cazul in care se dore§te redu- cerea pierderii
deseori in restaurarile prin supraprotezare. de tesut osos in zona poste- rioara
Adevarata extensie este determinate din mandibulara.
punctul de infundare al protezei §i nu de Este permisa realizarea unei astfel de
extensia barei. Acest punct se afla la cativa extensii distale din trei motive. Implantul din
milimetri distal de extensie §i reprezinta pozi|ia C mare§te suprafafa de contac- te
extensia "ascunsa". De fapt, daca ata§a- implanto-osoase, permite adaugarea unui
mentele sunt prea rigide sau sunt plasate element retentiv §i reduce riscul de§u- rubarii
incorect, proteza poate fi rigida iar extensia se bonturilor §i create dimensiunea an- tero-
intinde pana in dreptul trigonului retromolar. posterioara a angrenajului.
Pentru a reduce aceasta extensie, In mod normal, 4-6 elemente retentive
ansamblul bara - proteza mobila trebuie sa sunt incluse in designul barii. Sistemele
permita infundarea distala a protezei. De speciale utilizate in mod obi§nuit in astfel de
aceea, pozi|ia §i tipul de sisteme speciale cazuri sunt O-ringurile §i barele tip Hader.
folosite sunt de maxima importanta. Cel mai Datorita numarului lor precum §i al distributiei,
utilizat sistem special este O-ringul deoarece sistemele speciale ofera retentie §i se opun
datorita formei §i pozifiei sale asigura cel mai mi§carilor protezei mobile. De obicei, 4 O-
mare grad de libertate. Pozitiile ideale pentru O- ringuri sunt distribute uniform (doua anterior §i
ringuri, intr-un astfel de caz sunt pe fata distala doua posterior, distal de ultimii stalpi). Cate o
a ultimului stalp §i intre pozi|iile A-B §i D-E. O bara Hader poate fi plasata distal de ultimul O-
alta solute este de a pozijiona O-ringul in ring, pe fiecare extensie. in §edin{a in care se
dreptul pozi- tiei C, deoarece in acest caz nu insera proteza in cavitatea bucala, se pot folosi
exista nici un implant in acest loc. Cele doua O- doar O-ringurile. Bara Hader poate fi folosita ca
ringuri distale permit infundarea protezei, pe o solutie de rezerva, pentru cazurile in care
cand O-ringul anterior permite rotirea restaurarii stalpul O-ringului cedeaza sau dimensiunea
inspre incizal. Bara de conexiune ofera suport verticals nu permite folosirea unor O- ringuri de
implantar incepand din zona premolara spre profil mare §i astfel exista riscul fracturilor
mezial §i stabilitate in sens lateral. O-ringurile repetate ale supraprotezei.
ofera retentie adecvata. Cand sunt folosite Trebuie tinut cont de faptul ca, prote- zele
douS O-ringuri anterioa- re, acestea vor fi fie mobilizabile sunt solicitate permanent de forte
mai mici ca dimensiu- ne, fie cu o retentie variabile ca intensitate si directie care tind sa le
scazuta. disloce de pe campul prote- tic.
Astfel supraprotezarea variaza de la
aplicarea unui numar de minim 2 implante pina
Supraprotezarea de tip 5 la 4-6 implante, numarul frecvent re- comandat
Supraprotezarea de tip 5 (OD-5) pre- (fig. 11.51).
supune unirea a 5 implante pozijionate pe
locurile A, B, C, D, E. Designul acestui tip de Indicii cei mai utilizafi in aprecierea starii
de sanatate a tesu1:ur'lor periimplantare sunt:
- determinarea adancimii §antului gingival;
- nivelul clinic al insertiei gingivale;
- nivelul de sangerare;
- sangerarea provocata la examinare;
- indicele de placa dentara.
Mobilitatea implantului este cel mai
important factor de control al mentinerii
sanatatii tisulare periimplantare. Implantul
dentar nu prezinta mobilitate fiziologica §i este
clinic imperceptibill. La implantele dentare cat §i
la dintii naturali, centrul de
 rotafie al mi§carilor este localizat la 2-3 mm Verificarea relatiei fesut gingival-
sub creasta alveolara. Acest punct urmea- za o implant
mi§care de tranzijie in sens apical, cu pierdere Este metoda cea mai precisa pentru a
osoasa deoarece rasucirea apica- la creeaza o determina distrucfia periimplantar. Aceasta
distribute inversa a solicitarii. examinare se utilizeaza doar atunci cand se

Fig. 11.51.
Aspecte ale supraprotezarii pe implante

obiectiveaza:
Implantele sanatoase sunt imobile chiar §i in
- modificari ale gingiei din jurul implantu- lui
prezen|a pierderii osoase (radiografic) daca o
(inflamafie),
cantitate suficienta de os sus|ine implantul.
- pierderi osoase importante (radiologic),
- mobilitatea implantului, implante. Pacientii care beneficiaza de acest tip
- durere, deoarece acest procedeu folosit de de protezare, care este complexa, incluzand
rutina poate compromite legatura slaba atat costuri cat §i intervene chirurgicale
dintre implant §i gingie favorizand o cale suplimentare fata de protezarea conventionala,
deschisa a florei microbiene de-a lungul trebuie sa fie corect informati asupra beneficiilor
implantului in os. dar §i asupra problemelor pe care le ridica
Adancimea §an|ului periimplantar din acest tip de tratament. De asemenea, apa- re
jurul unui implant sanatos este in medie de 1,3 necesitatea informarii pacientului asupra
-3,8 mm. Modificari in timp ale valorilor de mai aplicarii implantelor, tratament nou introdus in
sus pot indica o activitate patologi- ca. practica stomatologies §i de care se lea- ga tot
felul de „mituri” referitoare la respin- gerea lor.
Sangerarea: sangerarea poate fi de- Tot in cadrul informarii pacientului sunt
clan§ata mecanic §i la examinarea (esuturi- lor mentionate aspectele legate de dispensarizarea
sanatoase sau poate fi simptomul principal al §i igienizarea pacientului, care trebuiesc aduse
unei inflama(ii gingivale §i se poate produce la cuno§tin|a acestu- ia.
inainte de instalarea semnelor histologice de Implantele sunt de mai multe tipuri ca
inflamatie. design §i dimensiuni, cu indicajii §i tehnici
Sangerarea la examinare este sem- nul adeevate. Cele mai utilizate implante la ora
unei resorb(ii osoase sau a unui §anf actuals sunt cele tip §urub, corespunzStoa- re
periimplantar adanc, sangerarea spontana se radacinii dentare. Utilizarea cea mai freeventa a
produce in faze avansate ale pierderii implantelor pentru supraprotezarea totals este
implantului. la mandibula, cu aplicarea a 2 sau 4 implante la
Parametrii radiologici de evaluare pot nivelul crestei din zona frontala, Tntre cele doua
evalua succesul sau insuccesul terapeutic. gauri mentoniere.
Radiografiile sunt utilizate pentru a determina Adeseori suntem pu§i Tn situatia Tn care,
inaltimea §i densitatea osoasa a cres- tei ca profesioni§ti, alegem cea mai buna solufie
alveolare, obiectivarea relatiei functionale dintre din punct de vedere §tiinfific, printr-o indicate
implant, bont §i suprastructura protetica. competenta a tratamentu- lui pentru pacient.
O pierdere medie de 1,5 mm din Din punctul nostru de vedere, ac|ionam Tn
marginea osoasa se produce in primul an dupa beneficiul acestuia. Pe de alta parte, nu
aplicarea suprastructurii protetice, urmata de o producem un beneficiu real pacientului,
pierdere osoasa verticals medie de 0,2 mm/an, Tntrucat prescriem un tra- tament pe care
dupa primul an. Pierderi osoase progresive acesta nu Tl poate urma.
care depa§esc aceste limite pot indica o Unul din cele mai comune „mituri” es- te
viitoare pierdere a implantului. cel legat de faptul ca respingerea implantului de
Radiotransparenta din jurul im- plantelor catre organism este similara §i are consecinjele
dentare poate obiectiva o infecfie sau e§ecul respingerii unui organ transplantat. Acesta
osteointegrarii. ramane un mit, Tntrucat trebuie precizat faptul
Supraprotezarea pe implante repre- zinta ca un organ transplantat conjine destul de
o alternative de tratament Tn terapia edentatiei multa informatie antigenica ce poate determina
totale sau partiale, fiind o protezare mobila cu respingerea imunologica, fafa de implantul
mijloace suplimentare de retentie, respectiv dentar §i Tn plus, organul transplantat trebuie
sa func|ioneze normal, similar unui organ natural.
propriu, Tn timp ce pentru implantul dentar, Totodata, Schroeder §i colab. (citafi de
functionarea se rezuma la a sta pe locul sau Mish) au observat faptul, ca la nivelul unui
§i/sau la a sus|ine o lucrare prote- tica. implant dentar inserat Tntr-o zona cu mucoasa
Eventualul e§ec este datorat, cel mai frecvent, cheratinizata, exista un semn de adeziune a
nu respingerii organismului ci igi- enei bucale celulelor epiteliale, la o suprafa- fa de titan.
deficitare, Tncarcarii protetice gresite, etc. Astfel, rata de supravie|uire a implan-
Un al doilea mit este legat de proce- deul turilor dentare osteointegrate, pe o perioa- da
implantului ca fiind unui extrem de dureros. de timp cuprinsa Tntre 5 §i 12 ani, pentru
Trebuie precizat faptul ca inter- venfia maxilar este de aproximativ 84%, iar pentru
chirurgicala se desfa§oara sub anestezie mandibula de aproximativ 93%.
locala, disconfortul I durerea moderat putand Totodatci, acelagi Wennstrom este de
sa apara postinterventie la aproximativ 2-3 ore, parere ca, prezenta mucoasei cheratiniza- te,
dar se poate combate cu antiinflamatorii §i de§i este de dorit, nu este neaparat esenjiala
antalgice. Impactul estetic al unui zambet poate pentru pastrarea etangeizarii perimucozale.
fi sursa accep- tarii / non-acceptarii persoanei, Studii recente demonstreaza faptul, ca
a stigmati- zarii sau chiar a discriminarii, fata principalul factor etiologic al pierderii din|ilor (in
fiind adesea privita ca o veritabila imagine a cazul parodontopatiilor marginale), dar §i al
unei „carti de vizita” a individului. De multe ori, implanturilor dentare (in cazul periimplantitelor),
pacienfii chiar cer acest implant dentar tocmai este placa microbiana dentara.
datorita avantajelor estetice pe care le poate Ca §i in cazul parodontopatiilor mar-
oferi prin naturalefe. Pe de alta parte §i ginale, semnele periimplantitelor sunt de- scrise
prejudiciile unor eventuate gre§eli pot avea astfel:
consecinfe extrem de importante. - inflamatie gingivala marcata;
Deoarece Tn cazul implanturilor den- tare - pungi periimplantare adanci, cu atrofia §i
nu exista cement sau insertie a fibrelor pierderea progresiva a osului alveolar
epiteliale la nivelul implantului endoosos, (Lindquist gi colab.)
etan§eizarea perimucozala este extrem de Smith §i Zarb propun urmatoarele cri-
importanta. Daca aceasta etan§eizare se terii, pentru succesul unui implant dentar
pierde, pungile periimplantare se extind catre osteointegrat:
structurile osoase. De aceea, se pu- ne o 1. lipsa mobilitatii implantului la testarea
Tntrebare extrem de pertinenta, §i anume „este clinica;
posibila sigilarea perimucozala, Tn cazul 2. lipsa unei radiotransparenfe periimplantare
implantului dentar endoosos?" Dac3 aceasta apreciata pe o radiogra-
„sigilare“ nu este posibila, singura bariera, care fie, executata in incident corecta;
comple- teaza invaginarea epiteliului gingival 3. o pierdere verticals a osului mai mica de 0.2
langa osul crestal, va fi reprezentata de tonusul mm pe an, dupa primul an de functionalitate
tesutului gingival, prin fibrele circulare ale a implantului dentar;
tesuturilor moi supracrestale. Astfel, Gould §i 4. lipsa durerii persistente, a disconfortu- lui
colab. insista asupra faptului, ca celulele sau a procesului infec|ios, datorate sau
epiteliale „se ata§eaza“ de suprafaja titanu- lui legate de prezenta implantului dentar;
implantar, la tel cum se ata§eaza §i de dintele 5. design-ul implantului sa nu impiedice
 realizarea unei restaurari protetice fixe sau
mobile satisfacatoare, din punct de vedere
al fizionomiei, atat pentru patient, cat §i
pentru medic;
6. rata de succes de 85% dupa 5 ani de la
incarcarea protetica a implantului dentar §i
de 80% dupa 10 ani de la aceeagi
incarcare protetica.
Aceste criterii sunt mult mai drastice,
comparativ cu cele enunjate in anul 1978
(Conferinta de la Harvard: Implanturile Dentare:
Beneficiu §i Rise - Schnitman §i Schulman),
respectiv:
- rata de succes este de 75% dupa 5 ani;
- mai pu|in de o treime de os pierduta in jurul
implantului dentar;
- mobilitate de 1 mm sau mai putin in orice
directie a implantului dentar;
- lipsa unei infectii evidente in jurul im-
plantului dentar.
S-a demonstrat ca inflamatia este mai
evidenta §i mai rapida in jurul unui implant
dentar, comparativ cu din|ii naturali. Implanturile
dentare prezinta o bariera de te- suturi naturale
mai putin eficienta, comparativ cu din|ii naturali
§i de aceea opun re- zisten|a redusa apari|iei
infectiilor.

Exemplificari clinice:
1. Pacienta M.E. diagnosticata cu
edentate partial redusa maxilara clasa I
Kennedy, cu 2 modificari §i edentate totala
mandibulara, de etiologie plurifactoriala, cu
tulburari functionale, evolute lenta, compli- catii
locale, loco-regionale §i generale, prognostic
favorabil prin tratament, netratat (fig. 11.52).
Bolta palatina este ogivala, simetrica in
plan transversal §i verical, cu 4 perechi de rugi
palatine.
Vestibulul oral mandibular este liber,
suplu, fara formatiuni patologice.
 Se observa plici alveole jugale §i fren Arcada dento-alveolara mandibulara este
labial superior subtiri, cu insertie joasa in raport edentata total, creasta edentata resorbita (clasa
cu coletul dintilor, unica. V Atwood), clasa B Mitch.

Fig. 11.52. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Examenul ocluziei statice §i dinamice (clasa a C Mieth, clasa a VI Atwood).
arata o grava alterare a parametrilor ocluzali Examenul computer- tomografic (fig.
determinate de absen|a unita|ilor odonto- 11.54) permite aprecierea ofertei osoase
parodontale. necesare implantarii: mandibula resorbita, cu
Examene paraclinice: trabeculatii subtiri, discontinui, creasta
Prin intermediul ortopantomografiei se edentata, resorbita, subtiata.
observa (fig. 11.53):
- Resorbjie osoasa alveolara maxilara clasa II-
III (2/3 din lungimea radacinii);

Fig. 11.53. (Cazuistica Dr. N.Forna)

- Sinus maxilar in raport cu structurile

dentare de vecinatate;
- Creasta edentata mandibulara resorbita
 ■ fl..

Fig. 11.54. (Cazuistica Dr. N.Forna)

In ceea ce prive§te elaborarea planu- lui cu care va veni Tn contact direct viitoatea
de tratament, s-a avut in vedere atat principiul restauratie implanto-protetica, asigurarea unui
profilactic, cat §i principiul curativ. metabolism;
Aplicarea principiului profilactic a ur- nespecifica: care a avut ca §i objective
marit atat profilaxia generala (vitamino- terapie, Tndepartarea spinelor iritative de la nivel local,
psihoterapie: explicarea tehnicii de implantare educate sanitara cu explicarea §i Tnsu§irea
§i pregatirea pacientului Tn ve- derea acceptarii unei tehnici corecte de periaj, detartraj §i periaj,
intervenfiei de implantare), cat §i o profilaxie tratament antiinflama- tor, recomandarea unei
locala: ape de gura cu efect antiinflamator (pe baza de
- specified: asigurarea starii de sanatate clorhexidrina 0,1%).
odonto-parodontala la nivelul tesuturilor Principiul curativ a avut ca §i obiectiv
restabilirea parametrilor optimi functionali pentru nervul bucal. S-a utilizat Ubistezin forte,
(refacerea funcjionalitatii sistemului cu adrenalina, care sa potenjezeefectzul
stamotognat: masticate, deglutifie, anestezicului §i sa dimunueze sangerarea
fona(ie), dar §i restabilirea relatiilor ocluzale 2. Incizia §i decolarea
afectate de edentajie la un nivel optim prin mucoperiostala: incizia, Tntr-o singura ma-
alegerea corecta a solu|iei de tartament. nevra pana la os, s-a efectuat Tn mucoasa fixa,
Ca prim pas Tn elaborarea planului de pornind de la nivelul premolarului 34, papilar
tratament, pacientei i s-a amprentat campul interdentar, intrasulcular, pe muchia crestei,
protetic, amprenta pe baza careia s-a reali- zat ajungang pana la nivel distal de molarul 44, la
modelul de studiu §i s-a stabilit pozifia corecta nivelul papilei interdentare. Se asociaza §i 2
a viitorului implant (la egala distan- (a de din|ii incizii de „descarcare” pe versantul vestibular §i
vecini, fiind cunoscut faptul ca, implantul lingual, de aproxiamtiv 2-3 mm. Cu decolatorul
trebuie amplasat pe mijlocul cres- tei, la 2 mm se de- coleaza spre vestibular §i spre oral, din
de din|ii vecini, §i la 3 mm de implantul vecin). aproape Tn aproape, lamboul muco- periostic,
Pe modelul de studiu s-a realizat macheta fara a sfacela sau delabra muco- periostul. Se
radiologica, care permite vizualizarea pe fixeaza apoi lamboul astfel decolat cu fir de
ortopantomografie §i com- puter-tomografie a sutura, pentru a eviden{ia cat mai bine
pozi|iei impalntului, §i totodata, contribuie la suprafaja osoasa (fig. 11.55).
determinarea corecta a dimensiunilor acestuia.
Un urmator pas a tost reprezentat de
realizarea machetei chirurgicale, macheta ce
va juca un rol deosebit Tn etapa implantara
propriu-zisa.
S-a trecut apoi la pregatirea
preimplantara, pregatire ce a constat Tn
detartraj §i periaj profesional, refacerea
obturator incorect realizate, Tndepartarea
lucrarilor protetice fixe incorect adaptate.
Dupa asanarea cavita|ii orale se trece la Fig. 11.55. (Cazuistica Dr. N.Forna)
3. Se verifica din|ii vecini §i creasta
etapa de pregatire proimplantara. Pe
alveolara: se Tndeparteaza tartrul
ortopantomografie se determina, cu ajuto- rul
subgingival de pe fejele aproximale ale dintilor
riglei speciale dimensiunile viitorului implant
vecini; de asemeni, se controleaza daca nu
(§tiut fiind faptul ca, marirea pe 1/10 in valoarea
exista semne de afectare paro- dontala la
reala a dintelui). Aceea§i determinare se
nivelul acestora. Se regularizea- za creasta cu
efectueaza §i pe computer- tomografie (cu
ajutorul frezelor de acrilat (fig. 11.56).
deosebirea ca, pe CT se determina
dimensiunea reala a implantu- lui).
Protocolul operator a presupus par-
curgerea urmatorilor pa§i:
1. Anestezia: Jinandu-se cont de zona
Tn care se va interveni, s-a efectuat anestezia
la spina Spix, asociata cu apunc|ia vestibulara
 Fig. 11.57. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Se trece apoi la utilizarea frezelor cu

dimensiuni din ce in ce mai mari, pana se
atinge diametrul §i adancimea dorita, §tiut fiind
faptul ca, diametrul frezei trebuie sa fie egal cu
diametrul implantului.
5. Tarodarea §i montarea implantului: se
alege tarodul cu dimensiunea spirelor identica
cu cea a viitorului implant, se introduce prin
Fig. 11.56. (Cazuistica Dr. N.Forna) in§urubare in canalul creat. Se introduce
impalntul (tip implant: ALPHA BIO, SPI 3,75 x
4. Crearea spa|iului pentru viitorul im-
11,5 mm), se spala cu ser fiziologic pentru a
plant corespunzatoare dintelui 33 : etapa
indeparta sfacelele osoase.
debuteaza cu verificarea adaptarii mache- tei
6. Se efectueaza radio-viziografie de
chirurgicale, dupa care se trepaneaza osul in
control, care evidentiaza inserarea implantului
locul determinat cu ajutorul ghidului chirugical,
la distanta de elementele anatomice de
sub irigarea continua, pentru a asigura continua
vecinatate (corticala dintilor vecini, pa- chet
racire a osului cu necroza secundara (fig.
vasculo-nervos mentonier, canal mandibular) -
11.57).
fig. 11.58.
Se incepe cu freza de trepanat corti-
7. Se aplica obturatorul (opercul de
cala, sferica, dupa care se folose§te freza
vindecare) care trebuie sa fie pozitionat la
subtire de ghidaj, care creaza traiectul initial al
nivelul corticalei osoase superioare.
viitorului spajiu pentru implant. Odata ajunsa in
8. Se reaplica lamboul muco-periostic §i
tesutul osos spongios freza avanseaza cu
se sutureaza in pozitie normala.
u§urinta, oprindu-se in mo- mentul contactului
cu osul cortical bazal.
Pozitia, §i mai ales, directia frezajului in
os se va face tinandu-se cont de pozitia
viitoarei construe^ protetice. Pozitionarea
traiectului pentru viitorul implant trebuie sa
respecte , de asemeni, planul mezio-distal.
 9. Se prescriu antibiotice §i antiinfla- clasifica patul oso ca fiind de clasa D - MITCH
matorii pe o perioada de 5-7 zile. §i JUDY (fig. 11.59).
lare a gaurilor mentoniere; astfel putem

Fig. 11.59. (CazuisticS Dr. N.Forna)

Fig. 11.58. (CazuisticS Dr. N.Forna)

Caz clinic 2 cu ace- ea$i eficacitate §i u§urinta Tn
Atrofia §i resorbtia osoasa marcata atat la comparajie cu perioada dentata.
nivelul cadranului doi cat §i la nivel mandibular Ca urmare a acestui fapt, necesitatea
determina o instabilitate marita aprotezarilor instituirii unui tratament corect protetic trebuie
mobile, acesta fiind motivul principal care ne-a sa fie de o importanta deosebita pentru pacient,
facut sa ne Tndreptam aten|ia spre o care trebuie sa fie convins de faptul ca numai
supraprotezare pe implan- turi, terapie care va prin terapie protetica se pot restabili §i reabilita
face ca viitoarea con- struc|ie protetica, de§i va functiile atat de impor- tante ale sistemului oro-
fi tot o protezare amovibila totala, sa fie de o dentar.
calitate net superioara, deoarece unul dintre Oricare ar fi solutia aleasa de catre
parametri cei mai imporatanji, §i anume, medicul stomatolog, in cazul nostru terapia
stabilitatea protezei pe camp, va fi ridicata la implanto-protetica, aceasta trebuie sa fie bine
standar- de superioare prin aplicarea unui justificata §i argumentata Tn fata paci- entului
numar de patru implante Tn zona pentru o colaborare cat mai buna cu acesta.
interforaminala, im- plante care vor men|ine Pregatirea generala:
proteza pe camp facand posibila realizarea cu Cuprinde doua etape, ambele de o
u§urin|a a functiilor sistemului stomatognat. importanta deosebita pentru buna desfa§u- rare
Tn urma analizei ortopantomografiei se ulterioara a tratamentului protetic.
poate observa atat la nivelul cadranului doi cat Avand in vedere ca una din etapele
§i la nivelul crestei mandibulare su- portul osos terapeutice consta in interventii chirurgicale
deficitar, distanja mica intre plan§eul sinusului destul de ample, pacinetul trebuie sa fie
maxilar §i muchia crestei, apropierea de muchia analizat §i din punct de vedere psihic, pentru a
crestei mandibu evita eventualele probleme de ordin psihologic.
Unul din obiectivele educa|iei sanitare Tl Psihoterapia poate fii realizata prin di-
reprezinta con§tientizarea bolnavului in legatura ferite metode fie ele medicamentoase sau doar
cu starea de sanatate generala §i mai ales verbale.
locala. Pacientul trebuie sa fie consent de faptul In ceea ce prive§te starea generala a
ca edenta|ia este motivul pentru care func|iile organismului trebuie sa mentionam faptul ca
sistemului stomatognat nu mai pot fi realizate
nici o interventie chirurgicala de ambulator nu reprezinta aplicarea acestuia pe o substructure
se va realiza decat daca din punct de vedere de tip implantar.
general pacientul este echilibrat. Decizia urmatoare a fost de aplicare a
Cu referire stricta la cazul prezentat, de§i patru implante interforaminale care vor re-
a existat in antecedente un accident ischemic la prezenta un suport extrem de eficient pentru
nivel celebral, pacienta se afla Tntr-o situatie viitoarea constructie protetica.
generala stabilizata astfel incat nu exista nici un Interventia chirurgicala de aplicare a unui
obstacol Tn calea realizarii interventiilor de implant implica succesiunea unor etape clinice
augmentare a campului protetic sau a realizarii foarte bine stabilite. In urma efectuarii
terapiei implantare. examenelor clinice §i paraclinice s-a ales
pozitionarea §i dimensiunile celor patru
Pregatirea locala: Pregatirea implanturi ce urmeaza sa fie aplicate.
nespecifica Interventia chirurgicala de inserare a unui
Pregatirea specifica: S-a realizat o implant are loc sub anestezie locala. Exista
interventie chirurgicala de augmentare a insa §i cazuri de intereventii mai ample care
suportului osos mandibular; pentru a imbu- sunt precedate de o anestezie generala.
natati stabilizarea protezei mobile s-a intervene Dupa anestezie incizia este primul timp
pentru regularizarea crestei oblice interne operator. El consta in incizia propriu- zisa a
bilaterale. Incercarea de a mari stabilitatea (esuturilor muco-periostale, care este de
protezei totale nu a fost un suc- ces, deoarece preferat a se realiza la distant de locul de
chiar daca a fost indepartata una din cauzele implantare, atat mezial, cat §i distal, astfel incat
instabilitatii protezei totale prin interventia dupa decolarea mucoperiostului sa permita o
remodelanta la nivelul cres- telor oblice interne, expunere a osului cat mai favorabila prepararii
atrofia marcata de la nivelul crestei alveolare neoalveolelor §i inserjiei ulterioare a im-
mandibulare face imposibila purtarea unei planturilor (fig. 11.60).
construe^ proteti- ce amovibile deoarece
aceasta nu poate reface decat morfologic
arcada dentara, funotionalitatea fiind greu de
atins datorita lipsei de stabilitate a protezei.
Situatia clinica a pacientei nu a putut fi
rezolvata printr-o terapie simpla protetica
datorita lipsei de suport osos astfel incat s- a
realizat o reevaluare a cazului clinic pentru
gasirea unei alte variante terapeutice.
Singurul neajuns in ceea ce prive§te
terapia protetica era reprezentat de lipsa
stabilitatii protezei totale mandibulare In urma
reaanalizarii criteriilor de intocmire a planului de
tratament s-a enuntat un nou plan de tratament
care are la baza terapia implanto-protetica. O
varianta viabila §i foarte eficienta de
imbunatatire a stabilitatii unei proteze totalel il
 Este recomandabil ca decolarea
mucoperiostului sa se realizeze cu blande- (e
fara a traumatiza {esuturile moi. In timpul
decolarii trebuie sa firn atenji ca decolatorul sa
ramana tot timpul in contact cu osul sub periost.
Urmatoarea etapa este marcarea,
aceasta avand rol de ghidare a instrumen- tului
de frezaj in etapele ulterioare. Forarea se va
executa cu o freza sferica numita freza pilot (fig.
11.61).

Fig. 11.60. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Se recomanda ca incizia sa fie continue!,

in acela§i timp, secjionandu-se atat
gingivomucoasa cat §i periostul. Pentru aceasta
varful bisturiului va fi in contact direct cu osul.
Uneori incizia orizontala este completata de una
cu doua incizii verticale, de obicei vestibulare,
care faciliteaza ex- punerea campului pe care
se va interveni.
Fig. 11.61. (Cazuistica Dr. N.Forna)
Accesul adecvat este foarte important
pentru inserarea implanturilor. Pentru a asigura Dupa punctare se va realiza operatia de
acest aspect incizia va fi mai lunga in sens forare primara a tesutului osos, operati- une ce
mezio-distal decat lungimea osului receptor. se va realiza cu un burghiu eliciodal cu
Acest lucru permite ca decolarea diametrul de 1,5 mm.
mucoperiostului sa se faca mai u§or, fara Dupa execufia forarii primare va fi ve-
traumatism excesiv. rificat partalelismul cu un cui de paralelism
Deoarece sursele vasculare sunt dis- relizat din o|el inoxidabil. Paralelismul se
puse in sens mezio-distal de-a lungul liniei de verifica introducand cuiul in orificiul frezat
incizie relativ pu|ine vase vor fi sectio- nate in anterior, axul cuiului fiind comparat cu axul
timpul realizarii inciziei iar sangera- rea in plaga dintilor vecini sau cu axul unui implant deja
va fi u§or de controlat.
inserat.
Dupa verificarea paralelismului se
procedeaza la largirea neoalveolei primare
operate ce se va realiza cu ajutorul bur- ghiului
elicoidal, dar cu un diamtreu a par^ii active mai
mare decat anteriorul.
Alezarea se realizeaza cu un burghiu
special de forma unei spade, prevazut cu racire
interna §i alcatuit din 2 segmente: partea activa
cu diametru de 2 mm §i coa- da adaptabila la
piesa unghi.
Ta rod area reprezinta operatiunea
executata anterior montarii efective a im-
plantului §i consta in realizarea filetului in
tesutul osos. Tarodul prezinta la partea activa
de forma unui surun trei canale lon- gitudinale
necesare pentru formarea dintilor a§chietori §i
la evacuarea eschilelor osoase. Tarodarea se
poate realiza atat manual cat §i mecanic. Este
recomandabil ca pentru o mai mare siguranta
tarodarea sa se faca manual, lent §i cu racire X
1
externa. Pentru tarodarea manuala in regiunea B

I
frontala maxilara se folose§te cheia tubula- ra.
In celelalte regiuni se folose§te cheia clichet f T
(fig. 11.62 a, b,c). i
1 i

3.25 3,75 4.75 5,f

Fig. 11.62.
 Montarea implantului Dupa infiletarea primelor spire ale im-
Inainte de montarea implantului alveola plantului se indeparteaza cheia de fixare din
trebuie spalata cu jet sub presiune pentru material plastic §i se insera complet implantul
antrenarea §i eliminarea tuturor es- chilelor folosind cheia clichet sau piesa unghi.
osoase rezulatate in urma tarodarii.
Dupa indepartarea adaptatorului, da- ca
Dat fiind faptul ca implantul este steril; in implantul va fi incarcat imediat se mon- teaza
momentul fixarii, mainile medicului nu tre- buie §urubul de cicatrizare. In cazul nos- tru insa,
avand in vedere ca incarcarea protetica este
sa vina in contact cu suprafafa implantului foarte solicitanta, urmand aplicarea unei
deoarece prin contaminarea sa se pot aduce proteze totale, s-a decis la a temporiza
aplicarea tratamentului protetic, astfel incat la
prejudicii mari osteointegrarii ulterioare (fig. nivelul implantului s-a montat §urubul de
11.63). cicatrizare urmand ca neoalveola cu implantul
sa fie inchise prin realizarea unei suturi
mucoperiostale cu fire separate atraumatice in
scopul proteja- rii implantului, care nu trebuie sa
comunice cu mediul bucal pe tot parcursul
procesului de osteointegrare.

Fig. 11.63. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Fig. 11.64
 Fig. 11.65

Data fiind situatia clinica a pacientei locul in care a tost aplicat implantul §i
noastre, s-au inserat patru implante de tip descoperirea acestuia in cavitatea orala.
ALPHA_BIO SPI, implante ce reprezinta Ulterior acestei operafiunii mai exista o pe-
corespondentele unita|ilor odonto- parodontale rioada de repaos necesara pentru a se pu- tea
3.2, 3.3, 4.1, 4.2, §i a caror dimensiuni au tost: realiza o cicatrizare corecta a Jesuturi- lor
diametrul de 3,75 mm §i lungime de 13 mm. De periimplantare. Acest lucru este ghidat §i de
asemenea dupa inserarea celor patru implanturi aplicarea unor cape de cicatrizare la nivelul por|
a tost ne- cesar augmentarea suportului osos iunii intraorale a implantelor, cape de cicatrizare
prin aplicarea unei grefe de BIO-OSS cu granu- care vor fi menjinute timp de doua saptamani.
lafii de 0,25-1 mm. Dupa ce epiteliul periimplantar s-a ci-
Urmeaza o perioada de repaos, timp in catrizat creeandu-se o structure asemanatoare
care pacienta se prezinta la medic pen- tru gingiei, se vor aplica bonturile protetice
verificari ale situajiei clinice pentru a evita orice corespunzatoare fiecarui implant in parte.
complicatie. Urmeaza etapa de amprentare preli-
Dupa cele §ase luni de repaos urmeaza minary a campului protetic in vederea rea- lizarii
etapa protetica propriu-zisa, etapa care protezei totale.lnregistrarea ampren- tei
cuprinde o serie de subetape specifi- ce unei prelimina se face cu o portamprenta standard
terapii protetice efective. urmand ca in laborator, in func|ie de datele
Procesul complex de osteointegrare are clinice, sa se confectioneze un model preliminar
loc pe parcursul celor §ase luni de repaos. Dupa modelul ce a fost confectionat in
Etapa protetica nu poate incepe decat dupa ce, urma amprentei preliminare se va realiza o
prin intermediul unei radiogra- fii panoramice, portamprenta individuals care dupa ce va fi
nu se verifica integrarea piesei implantare in verificata §i adaptata in cavitatea orala a
patul osos restant. Da- ca acest lucru a avut loc pacientei va realiza o inregistrare mult mai
§i stabilitatea im- plantului la nivelul suportului fidela a componentelor campului protetic in
osos este rea- lizata se poate trece fare doar §i vederea transmiterii acestor informafii de o
poate la realizarea etapelor protetice. importanta covar§itoare in realizarea structure
O prima etapa a terapiei protetice cu protetice Tn laboratorul de tehinca den- tara.
suport implantar este procedeul de
decapisonare, acesta constand intr-o inci- zie la
 Fig. 11.66. (CazuisticS Dr. N.Forna) In cazul utilizarii Pentamixului, procedura de
lucru este rela- tiv simpla, se introduc rezervele
Pentru Tnregistrarea amprentei functi-
de material in cartu§, se introduce cartu§ul in
onale la nivelul portamprentei individuale se
Pentamix, se aplica varful de amestecare, se
realizeaza orificii corespunzatoare cu locul in
fixeaza varful d amestecare §i cartu§ul in
care sunt plasate implanturile. Orificii in care vor
Pentamix, se dozeaza materialul in lin- gura de
fi plasate bonturile de transfer, cu ajutorul
amprentare.
carora se vor transmite in laborator toate
detaliile necesare in legatu- ra cu pozitionarea
§i orientarea implanturi- lor Tn cavitatea orala.
In laborator ca §i co- respondente ale
implanturilor se vor monta la nivelul modelului
de lucru analoage ale implanturilor astfel incat
suprastructura protetica sa fie realizata corect
pentru o adaptabilitate perfecta in cavitatea
orala a pacientei.

Fig. 11.67. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Inregistrarea amprentei functionale se

realizeaza cu ajutorul unui sistem modern de
amprentare §i utilizand un material de amprenta
de ultima generate din clasa polieterilor. Noul
material Impregum Soft pentru amestecare
manuala a fost folosit pentru tehnica de Fig. 11.68.

amprentare intr-un sin- gur timp, acest material

avand doua tipuri de vascozitate, alegerea unui
Aspecte ale Aparatului de malaxare
sau altuia depinzand de particularitatea cazului
automata Pentamix §i a materialu- lui
clinic §i solutia terapeutica aleasa.
Impregnum Penta Soft (fig. 11.68)
Materialul de amprenta penta este
Compozitia materialului impregnum penta
asociat cu echipamentul de malaxare automata
soft include sulfat de aluminiu, cu rol de agent
pentamix TM, ceea ce permite amestecarea §i
de retrace (indicat in preparari de Tnalta
dozarea omogena a mate- rialului de amprenta.
exigen(a).
Acest material de amprenta a fost folosit
Un aspect deosebit de important este
preponderent in ca- zul protezarii pe implante.
reprezentat de faptul ca dozarea §i malaxa- rea
pot fi controlate prin intermediul pentamix-ului,
ce conduce la amprentari cu
Tnalt grad de fidelitate. Malaxarea se reali-
zeaza la o temperature de 23. Proprietafile
tixotropice determina o mare u§urin|a Tn
folosire. Stabilitatea amprentelor este pana la
14 zile, ceea ce poate permite colaborarea cu
laboratoare de tehnica dentara afla- te la distan|
a de cabinet. Materialul este hidrofil, se accepta
un camp protetic u§or umed.

In cazul utilizarii Pentamixului au fost

utilizate atat tehnica directa cat §i cea indi-
recta aloritmul clinic capatand valence de
particularitate deoarece solufia finala a fost
reprezentata de terapia implanto-protetica,
etapele clinice §i de laborator solicitand o mare
precizie.

Pentru inregistrarea cat mai corecta §i

fidela a amprentei se aplica material de Fig. 11.69. (Cazuistica Dr. N.Forna)
amprenta cu ajutorul seringii Bayard care este
Tncarcata cu material polieteric. Materialul de Dupa verificarea §i adaptarea structu- rii
amprenta este aplicat atat Tn portamprenta scheletice metalice Tn cavitatea orala a
individuals cat §i la nivelul campului protetic Tn pacientei putem concluziona ca unul dintre
special Tn vecinatatea implantelor §i la nivelul dezideratele cele mai stringente a tost rea- lizat
tuturor laca§urilor existente. deoarece cu ajutorul acestui sistem metalic
ancorat eficient la nivelul implantu- rilor a tost
Amprenta Tnregistrata astfel se trimite Tn
indeplinita una din condi|iile ne- cesare ca
laborator unde Tn func(ie de acesta se va
viitoarea proteza totala sa fie Tn acord cu
realiza un model functional pe care se vor
necesitajile pacientului §i cand spunem acest
modela atat scheletul metalic al structurii
lucru ne referim de fapt la stabilitatea mult
protetice cat §i viitoarea piesa protetica total
Tmbunatatita cu ajutorul acestui
amovibila (fig. 11.69).
“artificiu”protetic.
Pentru a finaliza terapia implanto-
protetica pe care am initiat-o trebuie sa
realizam §i piesa protetica propriu-zisa, §i
anume, proteza totala care va fi sustinuta de
structura metalica de bare care solidari- zeaza
cele patru implanturi. Pentru a face acest lucru
trebuie sa urmarim pa§ii fire§ti §i cunoscu|i
pentru realizarea unei proteze totale.
Debutam cu o reamprentare prelimi- nara
a campului protetic edentat total mandibular pe
care avem fixat structura metalica, cu ajutorul
unei portamprente standard Tn vederea
confectionarii Tn laborator a modelului de lucru
pe care se va modela ulterior o portamprenta
individuals care sa Tnregistreze cu fidelitate
toate detaliile campului protetic, Tn zona
interforaminala §i Tn zonele distale unde nu s-a
intervenit prin terapie implantara astfel Tncat
orice detaliu este foarte important pentru
cre§te- rea stabilitatii primare a viitoarei
proteze.
Cu ajutorul portamprentei individule se va
inregistra o amprenta functionala, dupa care se
va turna un model de lucru cu ajutorul caruia se
vor confectiona ulterior machetele de ocluzie
necesare Tnregistrarii relatiilor mandibulo-
craniene §i a detaliilor Tn ceea ce prive§te
montarea din|ilor. Tot modelul functional va fi
utilizat pentru creearea machetei Tn ceara a
viitoarei proteze totale mandibulare.
 Macheta in ceara a viitoarei construc- tii
protetice va fi verificata in cavitatea orala a
pacientei §i orice neregularitate in ceea ce
prive§te adaptabilitatea se va corecta din timp,
inainte ca sa se realizeze proteza finita (fig.
11.70).

3. Pacientul A.I., 65 ani:

Urmatorul caz clinic este ancorat in sfera
edentajiei partial intinse maxilare §i a edentatiei
Fig. 11.70. (Cazuistica Dr. N.Forna)
totale mandibulare (fig. 11.71).

Fig. 11.71. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Campul protetic mandibular este ca-
 racterizat de indici putut conduce la un
clinico-biologici contort al pacien- tului
negativi, oferind un in situa|ia unei
aspect neregulat §i protezari totale
diferite grade ar fi clasice (fig. 11.72).
de resorbtie §i atrofie, situate clinica ce nu

Fig. 11.72. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Protocolul ire de ghidaj, creindu-
operator urmare§te se astfel traiectul
etapele deja initial al viitorului
cunoscute, in spafiu pentru implant
succesiunea lor (fig. 11.73).
logica. Se are in
Se incepe cu vedere respectarea
freza de trepanat pozi|iei viitoarei
corti- cala, sferica, construe^ protetice §i
urmata de freza sub| a planului mezio-
distal in vederea biomecanice ce
pozifionarii traiec- guverneaza terapia
tului pentru viitorul implanto-protetica au
implant. creat premisele
Respectarea succesului terapeutic,
succesiunii tipului de transformand
freza, coroborata cu edentatia totala in
principiile edentate subtotals.
Fig. 11.73. (Cazuistica Dr. N.Forna)
 42 - 3,75 xl0; 41 - 4,20 x 10; 31 - 4,20 x 10; 32 - 4,20 x 10

Fig. 11.74. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Solufia terapeutica a fost reprezentata de
aplicarea unui implant avand dimensiu- nile
3,75 x 10 la nivel 42, pentru 41 dimen- siunile
dictate de arhitectura campului pro- tetic au fost
reprezentate de 4,20 x 10, ca-
re s-au utilizat §i pentru 31, respectiv 32 (fig. 11.74).

Fig. 11.75. (Cazuistica Dr. N.Forna)

Etapele clinico-tehnologice urmatoare

respecta algoritmul cunoscut, tipul de am-
prentare utilizat a fost reprezentat de
portamprenta deschisa, iar materialul de
amprenta utilizat a fost de tip polieteric (fig.
11.75); inregistrarea relafiilor mandibulo-
craniene s-a realizat prin intermediul bor-
durilor de ocluzie.
Protezarea finala a reunit ca elemen- te
de mentinere, sprijin §i stabilizare, patru
atachementuri tip capsa (fig. 11.76), aplica- te
atat la nivelul celor patru structuri im- plantare,
cat §i la nivelul constructiei mobile.
Fig. 11. 76. Aspectul clinic final (Cazuistica Dr. N.Foma)

Reabilitarea implanto-protetica prin

supraprotezarea pe cele patru elemente
implantare a condus in mod cert la objine- rea
gradului de contort al pacientului, in-
dispensabil unui mod de via|a sanogen, prin
materializarea criteriilor biologice, biomecanice
§i estetice ce au stat la baza deciziei
terapeutice (fig. 11.76).

4) Pacienta T.V., 55 ani:

Pacienta a tost diagnosticata cu edentate
totala bimaxilara (fig. 11.77), cla- sa I Sangiolo
la nivel maxilar §i clasa a ll-a
Sangiolo, alternand cu caracteristicile cla- sei a
lll-a Sangiolo la nivel mandibular.
Campul protetic maxilar este caracte-
rizat de indici clinico-biologici pozitivi la nivelul
suportului mucoosos, ce ofera con- di|iile
biologice §i biomecanice optime pen- tru o
protezare totala clasica.
Campul protetic mandibular se re- marca
prin prezen(a parametrilor clinico- biologici
negativi, reprezenta|i de zonele de resorbfie §i
atrofie, markeri ai instabilita|ii protezarii totale
clasice.

•”**

**•
 Fig. 11.77. Aspecte clinico-radiologice inhale (Cazuistica Dr. N.Forna)
In cadrul protocolului clinic a fost utili- zat zonei frontale, caracterizata de indici clinico-
ghidul chirurgical, secvenflalitatea eta- pelor biologici cu valori Tn sfera pozitiva, comparativ
operatorii fiind respectata Tn totalitate, cu zonele laterale, caracteriza- te de resorbtie
asigurandu-se paralelismul riguros la nive- lul §i atrofie accentuate (fig. 11.78, 11.79, 11.80).
celor cinci implanturi amplasate la nive- lul

Fig. 11.78. Cazuistica Dr. N.Forna

Fig. 11.79. Cazuistica Dr. N.Forna
 32 - 3,30 x 11,5; 33 - 3,75 x 13; 34 - 4,20 x 11,5

Fig. 11.80. Cazuistica Dr. N.Forna

Au fost aplicate un numar de 5 im- dimensiuni 3,75 x 13, iar la nivel 34 un implant
planturi, dimensiunile acestora fiind dictate de de dimensiune 4,20 x 11,5 (fig. 11.80).
parametrii ce caracterizeaza creasta edentata
evalua{i clinic §i radiologic. Astfel, la nivel 32 a
fost aplicat un implant de di- mensiuni 3,30 x
11,5, la nivel 33 a fost aplicat un implant de
 42 - 4,20 x 13 Seven 32 - 3,30 x 11,5 Biocom
43 - 3,75 x 13 Seven 33 - 3,75 x 13 Seven
34 - 4,20 x 11,5 Seven
Fig. 11.81. Aspecte radiologice finale (Cazuistica Dr. N.Forna)

Etapele clinico-tehnologice sunt gre- fate acord cu principiile de tra- tament din cadrul
pe algoritmul deja cunoscut, derulandu-se in reabilitarii implanto protetice (fig. 11.82).
 Fig. 11.82. CazuisticS Dr. N.Forna

Solidarizarea celor 5 elemente im- avand un plus de contort prin transpunerea

plantare prin intermediul barei ofera un plus de practica a principiilor de tratament (fig. 11.82).
stabilitate protezarii, pacientul
 Fig. 11.83. Cazuistica Dr. N.Forna
Reabilitarea edentatiei totale s-a rea- lizat
prin intermediul unei protezari clasice la nivel
maxilar si supraprotezare pe im- plante la nivel
mandibular, redimensionandu-se etajul inferior
si realizandu-se repozi|ionarea cranio-
mandibulara (fig. 11.83).
Trebuie |inut cont de faptul ca, prote- zele
mobilizabile sunt solicitate permanent de for|e
variabile ca intensitate §i directie care tind sa le
disloce de pe campul prote- tic.

5) Pacientul A.I., 63 ani:

Fig. 11.85. Cazuistica Dr. N.Forna

Fig. 11.84. Cazuistica Dr. N.Forna

Pacientul se prezinta la cabinetui
stomatologic deoarece din punct de vedere
Pacientul este diagnosticat cu edentate
functional aparatele protetice pe care le purta
totala maxilara, clasa a lll-a Sangiuolo, de
etiologie mixta, care a determinat tulburari erau nesatisfacatoare. Dupa analize clinice §i

functionale severe, evolu- tie lenta in timp, ce paraclinice pentru a enunta un plan de

prezinta complicatii locale §i loco-regionale. tratament s-au avut in vedere atat criteriul
biologic (indicii clinico-biologici) cat §i criteriul
socio-economic.
 in etapa de tratament proprotetic s-a Acest lucru a fost posibil printr-o intervenfie
incercat pozitivizarea indicilor clinico- biologici laborioasa de adancire a §anturilor vestibu-
cat de mult posibil prin augmentarea campului lare, pentru a mari pe cat posibil inaltimea §i la|
protetic edentat total maxilar. imea crestei alveolare restante.

Fig. 11.86. Cazuistica Dr. N.Forna

Pentru a realiza un sprijin eficient pentru foarte mica (8-10 mm) deoarce supor- tul osos
viitoarea construct protetica, s-au aplicat 4 restant este diminuat, stabilitatea primara fiind
implanturi de tip MIS BIOCOM, care vor inlocui asigurata in zona primara de spina nazala
unita|ile odonto- parodontale 1.1, 1.3, 2.2, 2.3 anterioara, condensare osoa- sa a carei
(fig. 11.86). Diametrul implanturilor a fost mai prezenja a facut posibila aplica- rea implantelor
mare in zona caninilor (4,20) §i mai mic in zona la acest nivel.
frontala unde s-au aplicat implanturi cu di- Jinand cont de faptul ca atrofia §i re-
ametru de 3,75;3,50. Lungimea acestora va fi sorbtia crestei alveolare restante era mult
marita, datorita pierderii cu mult timp in urma a Supraprotezarile cu sprijin mixt permit o
unita$ilor odonto-parodontale §i a purtarii unei igienizare mult mai buna fata de RPF §i orice
proteze incorect adaptate, du- pa ce a fost complicatie la nivelul stalpilor lasa loc unor
realizata aplicarea implantelor, in zona frontala intervene §i reoptimizari.
(1.1, 1.2. 2.2) a fost nece- sara aplicarea de Orice senior cu o pensie medie poate sa-
BIO-OSS cu granule de 0,25- 1 mm, grefa ce §i permita inserarea a 1-2 implante, dar
va reu§i la randu-i sa mareasca patul osos ce niciodata in urmatorul deceniu la noi, nu va
va sustine ulterior cele patru implante inserate. avea puterea financiara pentru inserarea a 6-8
implante.
Hug §i colab. au aratat ca sprijinul mixt in
IMPLANTURI §1 PROTEZE MOBILI- primii doi ani nu prezinta diferente fata de
ZABILE IN EDENTAJIILE SUBTOTALE sprijinul pur implantar sau exclusiv dentar din
Conceptul de sprijin mixt (dento- supraprotezarile pe stalpi cu bila.
implantar) al PPM sau supraprotezelor este Sonnenschein §i colab. recomanda
astazi o realitate clinica (Hopp, Lehman, neacoperirea, pe cat posibil, a zonelor
Mengel, Richter, Wenz , etc). peridentare §i periimplantare cu RPM, pentru a
Suplimentarea stalpilor naturali cu preintampina inmultirea anaerobilor.
implante are urmatoarele objective: Luzzi §i colab. au relatat ca restaura- rile
- transformarea unui sprijin punctiform in mobilizabile prin conexiuni telescopate, la
sprijin liniar frontal, al unuia liniar tangential pacientii cu boala paradontala (inflamatorie) au
intr-un sprijin triunghiular sau poligonal; generat o pierdere mai
- reducerea solicitarii din|ilor stalpi re- stanji restransa osoasa §i de ata§ament decat RPF.
§i a crestelor edentate; Intr-un studiu retrospectiv pe 27 PP
- optimizarea retenjiei protezei; telescopate, autorii mai sus mentionati,
- prelungirea termenului de supravietuire pe relateaza ca din 78 din^i §i 71 implante, Tntr-un
arcada al stalpilor naturali; interval de 6-93 luni, a tost pierdut un singur
- am^narea instalarii starii de edentate totala. dinte.
La toate acestea trebuie adaugata Suplimentarea stalpilor naturali cu
sensibilitatea tactila a stalpilor naturali fata de implante in edentatiile protetice Tntinse §i
implante §i ascendentul psihologic asu- pra utilizarea lor intr-o reabilitare protetica
pacientului care nu devine edentat total. mobilizabila telescopata este o optiune te-
Coroanele telescopate se preteaza bine rapeutica promitatoare §i de succes, sus|in
la terapia cu sprijin mixt (dento- implantar) recent (2007) Sonnenschein A., Wenz H.J. §i
deoarece solicitarile unui implant corect osteo- Lehmann K.M.
integrat este comparabila cu cea a unui dinte
sanatos.
Pasivarea suprastructurilor prin cape EVOLUJIA RESORBJIEI CRESTE-
secundare galvanoformate (§i cape prima- re LOR REZIDUALE LA PACIENJII CU
metalice sau ceramice) se preteaza cel mai IMPLANTE §l PPMS
bine in conceptul de suplimentare cu implante a Este dovedita resorbtia accelerate a
stalpilor naturali. crestelor reziduale la pacien^ii protezati cu
PPMS. Afirmatia este sus|inuta de mai multe Aditia de grefe autogene la nivelul
studii care atesta diferente mari Tntre atrofia marginii alveolare mandibulare
crestelor reziduale a purtatoilor de PPM fa(a de Este indicate Tn cazurile de edentate
cei neproteza|i. Noi am ob- servat ca resorbtia totala, caracterizate de resorbtie accentuate a
osoasa este mai redusa §i la pacing protezati, mandibulei §i atunci cand exista riscul fracturarii
care nu-§i folosesc protezele. Cercetari acesteia.
experimentale pe animate arata ca presiunea Dezavantajele tehnicii sunt determinate
continue exercita- ta de proteze experimentale de urmatoarele elemente:
determine re- sorb|ii evidente, cand fortele - necesitatea realize™ a 2 situsuri opera-
depa§esc un anumit nivel, §i ca osul resorbit nu torii;
se re- modeleaza clinic chiar dace protezele au - nepurtarea protezelor timp de 6-8 luni, pane
tost indepartate. la vindecare;
Sennerby a remarcat ca resorbtia di- - posibilitatea resorbtiei grefei.
minua in zonele laterale la pacientii eden- tafi Intre beneficiile tehnicii enumeram:
total protezati cu supraproteze pe doua - cre§terea rezistentei mandibulei;
implante interforaminale.
In 2003 Kordatzis a demonstrat dife- - cre§terea Tnaltimii crestei §i a contu- rului
rente intre resorbtia crestelor la edentatii totali mandibulei.
mandibulari fata de cei supraprotezati pe Aceste beneficii justified utilizarea tehnicii in
implante (resorbtia este mai mica la ul- timii de- cazul mandibulei foarte atrofiate.
a lungul a 5 ani cu aproximativ 1 mm).
In 2005 Mirijitski face o observatie in-
teresanta: dintii naturali restanti alaturi de
implante strategice pot suporta o PPM cu linie
fulcrum mult mai favorabila §i cu mai putine
elemente contrabasculante. De asemenea
proteza nu mai necesita captu- §iri repetate.
Adell §i colab. §i Schierano §i colab. afirma ca
Tn edentate de Tntindere mare, Tneijimea
crestelor edentate se pas- treaza mult timp,
chiar se remodeleaza in jurul implantelor
osteointegrate.
In cazul resorbtiei accentuate este
necesar sa subliniem aportul pregatirii spe-
cifice, materializate prin diferitele tipuri de grefe
utilizate Tn vederea redimensionarii crestei
edentate, prevalent mandibulare (G. Khouri,
2009).
Fig. 11.87. Aspecte ale prelevarii grefelor osoase de la
nivelul situsurilor extraorale (Cazuistica Dr. Georges
Khoury)
 Supraprotezarea pe implante Tn ca- drul
edentatiei totale ofera cadrul optim de
reabilitare prin refacerea func|iilor pierdute Tn al
caror areal estetica §i funcjionalitatea joaca un
rol deosebit de important, cu profund impact
asupra psihicului pacientului (Jean Paul Louis,
2008).
Este cunoscut conceptul ado pt at de
majoritatea implantologilor de vaza conform
caruia dinfii naturali §i implante- le fac parte
din lumi diferite. Tocmai de aceea conexiunile
dento-implantare (mai ales cele rigide) nu sunt
acceptate, mai mult sunt condamnate.
Conform adeptilor acestui curent, cei
catfva dinfi prezen|i pe arcade (chiar daca
implantarea lor nu este compromisa ci doar
afectata) trebuiesc extra§i deoarece aparfin de
trecutul dentar al pacientului, Tn locul lor se
vor insera implante, care re- prezinta prezentul
§i viitorul pacientului respectiv. Chiar daca nu
sunt extra§i ei nu vor fi inclu§i Tn cadrul
restaurarii pe implante.
Punctual, acest concept nu se potri-
ve§te tuturor pacientilor deoarece:
- nu to{i accepta Tndepartarea ultimilor din|i
naturali cu implantare buna pe ca- re-i
socotesc propriul patrimoniu;
- costurile unei restaurari protetice cu sprijin
pur implantar sunt Tnca mari, chiar §i Tn
tarile bogate (asisten|a protetica pentru
majoritate sau pentru minorita- te);
- Tn practica, la varstnici (§i nu numai) func|
ioneaza o ecuafie Tn care efortul, costul §i
beneficiul pe termen limitat trebuiesc
corect evaluate;
- Tntr-o edentate subtotals cu dispunere
punctiforma sau liniara a stalpilor re- stanti,
scopul principal al planului de tratament
este refacerea sprijinului tripodal
diagonal, sau liniar frontal prin inserarea
de implante.
 CAPITOLUL 12

REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE

Protezele partial mobile care au pier- dut - pentru profilaxia tesuturilor sensibile la presiuni
adaptarea pe campul protetic datorita atrofiei masticatorii la care despovara- rea se face
osoase sau au suferit accidente (fracturi, fisuri, cu materiale reziliente.
ruperea cro§etelor, desprin- derea unor dinfi),
pot fi refacute functional prin interventii protetice
denumite “recondi- tionari”.
Reconditionarile se realizeaza prin doua
metode:
- captu§irea protezelor partiale;
- reparatia protezelor partiale.
Fig. 12.1. Infundarea protezei

CAPTU§IREA PROTEZELOR PAR

TIALE ACRILICE CU MATERIALE Contra indicatii:

RIGIDE - migrari ale dintilor stalpi catre spatiile

Prin captu§ire se Tntelege aplicarea pe edentate cu pierderea punctelor de contact;

fata mucozala a protezei §i pe marginile ei a - inflamajia parodontala avansata cu mo-

unui material acrilic in stare plastica prin care se bilitatea dintilor restanti;

obtine o readaptare intima a bazei la campul - dezechilibru ocluzal care nu poate fi

protetic. corectat;
- dintii laterali montafi Tn afara crestei;

Indicatii: - DVO supraevaluata;

- atrofia avansata a zonei de sprijin osteo- - proteze cu reparatii multiple §i dinti de-

mucoase produsa Tntr-un timp mai gradati anatomic §i cromatic (este pre-
Tndelungat de la aplicarea protezei; proteza ferabil sa se faca o proteza noua).
sufera o Tnfundare (fig. 12.1);
- pentru ameliorarea mentinerii la o proteza Obiectivele captu§irii protezelor partial

subextinsa; acrilice:

- in caz de instabilitate cu basculare pe un - Tmbunatatirea mentinerii protezei prin

torus proeminent; cre§terea adeziunii §i folosirea

- Tn cazul protezarilor imediate urmate de

resorbtii rapide a proceselor alveolare; retentivitatilor;
- Tn deficientele clinice (amprentare func - obtinerea unui sprijin echilibrat pe din|ii
tionala gre§ita) sau de laborator (deteri- restan|i §i suportul muco-osos;
orarea modelului functional); - stabilizarea protezei prin franarea de-
plasarilor orizontale;
- profilaxia dento-parodontala prin redis- acoperirea dintilor artificiali §i a versan- telor
tribuirea echilibrata a fortelor de presiu- ne §eilor cu o banda de leucoplast; indepartarea
masticatorie pe dintii restanti. prin frezare a unui strat de 0,5-1 mm de pe fafa
interna a §eilor acrilice §i de pe marginile §eilor;
Tehnici de captu§ire badijonarea cu monomer a suprafejei frezate;
Captu$irea PPA se realizeaza prin doua aplicarea pe zona de lucru, a unui strat de
metode: directa §i indirecta. acrilat autopolimerizabil, cand aces- ta ”se trage
In ambele cazuri materialul utilizat es- te in fire”; grosimea materialu- lui trebuie sa fie
acrilatul autopolimerizabil: Duracryl® - Spofa, ceva mai mare decat a materialului indepartat;
Paladur®- Heraeus Kulzer. introducerea protezei in cavitatea orala §i
Firma GC recomanda produsul sau GC aplicarea pe campul protetic, dupa care se

Reline, un acrilat cu formula chimica modifi- exercita presiuni digitale u§oare pe porjiunea

cata, numai pentru captu§irea in cabinet. supracingulara a protezei. Pacientul nu inchide

gura (metoda de captu§ire “cu gura deschisa”);
urmeaza mi§carile de modelare a mar- ginilor
Captu$irea directa a protezei in cavi-
protezei ca la amprenta functionala;
tatea orala se face in cabinet de catre me- dicul
Proteza va fi mobilizata inainte de priza
dentist ajutat de asistenta medicala. Avantaje:
completa a materialului, profitand de starea de
- se efectueaza direct pe mucoasa fara
plasticitate a acestuia pentru a evita
folosirea unui model;
retentionarea fortata a protezei la nivelul dintilor.
- rapiditate - se realizeaza intr-o singura faza
Ca masura de precaujie, spatiile interdentare
clinica;
(retentive) trebuie obstruate in prealabil. dupa
- economie - se consuma numai mate- riale
terminarea polimerizarii §i scoate- rea din
din cabinet.
cavitatea orala, proteza captu§i- ta se pastreaza
cateva minute intr-un vas cu apa calda, pentru a
Dezavantaje:
definitiva po- limerizarea.
- exista riscul de iritatii pe mucoasa orala
- dupa priza completa a acrilatului, mar- ginile
datorita monomerului din acrilatul
protezei se prelucreaza prin fre- zare,
autopolimerizabil §i a reactiei exoterme.
§lefuire §i lustruire provizorie.
Acrilatele autopolimerizabile de ultima
- se introducerea proteza in cavitatea orala;
generate (GC Reline) prin modificarea
- readaptarea ocluzala a protezei com- porta
compozitiei chimice, scad acest rise;
trei timpi de lucru:
- daca dezinserjia protezei nu se face la timp,
- inchiderea gurii in RC;
acrilatul polimerizeaza in spatiile
- indepartarea eventualelor puncte de contact
interdentare care n-au fost obstruate in
prematur;
prealabil.
- restabilirea IM §i implicit reechilibrarea
Timpi operatori:
ocluziei.
igienizarea campului protetic; vaselinarea din|
- in final, proteza se trimite in laborator pentru
ilor artificiali pentru a-l proteja impotriva aejiunii
lustruire.
chimice a acri- latului, in timpul polimerizarii;
 Captu^irea indirecta a protezei se face dupa aplicarea corecta se inchide in IM;
cu ajutorul laboratorului de tehnica dentara. - timp de 5 minute se fac mi§cari de mo-
Avantaje: delare de catre medic §i pacient;
- dupa captu§ire materialul este omogen, fara - indepartarea protezei cu amprenta in ceara
porozita|i; se face numai dupa racire cu apa, apoi se
- nu exista rise de intake pentru mucoasa trimite in laborator;
bucala; In loc de materiale bucoplastice pot fi
- faza clinica (amprenta) se poate repeta in utiliza|i §i elastomeri de sinteza (siliconi de
caz de nereu§ita. consistent medie).

Dezavantaje: Faza de laborator

- dureaza mai mult prin solicitarea labo- Pentru evitarea fracturarii protezei,
ratorului de tehnica dentara; ambalarea in chiuveta este inlocuita cu folosirea
- pacientul ramane disfunc|ionat cat dureaza unei “prese de capture”.
fazele de laborator; Timpi de lucru:
- consum mai mare de materiale. - turnarea de gips dur in amprenta; dupa priza
gipsului se toarna soclul modelu- lui; apoi se
Captu§irea protezelor care restau- fac reten|ii pe baza soclului;
reaza edentatii termino-terminale (clasa - aplicarea de gips moale in jumatatea
I Kennedy) inferioara a presei de capture, peste care se
Timpi operatori in metoda “cu gura a§eaza modelul cu proteza avand soclul
inchisa” (lonescu, 1999) modelului in sus, astfel ca dinjii artificial! sa
Faza clinica se acopere cu gips cam 1/3. Dupa priza,
- se constata necesitatea captu§irii cand soclul modelului se gipseaza
testul de rotate al protezei este pozitiv; la braful superior al presei §i se Strang
- se indeparteaza un strat de 1 mm acri- lat §uruburile;
de pe fafa mucozala a protezei; desfacerea celor doua jumatati ale presei dupa
- se aplica in zona distala un strat de Stent’s priza gipsului; intr-o parte va fi cheia ocluzala,
sau Kerr, care se ramole§te, proteza se iar in cealalta - modelul cu proteza. Se
introduce in gura §i se a§ea- za pe campul indeparteaza proteza de pe model cu atenfie
protetic, unde se men^ine cu o u§oara pentru a nu fractura modelul;
presiune executand mi§ca- rile ca pentru se indeparteaza de pe proteza materia- lul de
amprenta func|ionala. Dupa priza amprenta §i resturile de gips. Da- ca medicul nu
materialului termoplastic, testul de rotafie a indepartat un strat de 1 mm din acrilatul §eilor,
trebuie sa fie negativ. operafia va fi fa- cuta in acest moment de catre
- se indeparteaza dizarmoniile ocluzale; technician;
- pentru amprentare se aplica prin pensu- lare a§ezarea protezei in cheia ocluzala §i fixarea ei
pe fa|a radiata a protezei, un strat de ceara in pozifie corecta cu ceara de lipit;
bucoplastica. se introduce proteza in gura §i se izoleaza crestele modelului cu un material de
izolat; Materialele folosite au o vascozitate lent
se prepara pasta de acrilat autopolimerizabil; progresiva. Se prezinta in forma bicomponenta:
suprafaja mucozala a protezei se pensuleaza cu pulbere §i lichid.
monomer dupa care se aplica pasta de acrilat Denumiri comerciale: Hydrocast, Coe
atat pe supafafa mucozala cat §i pe model; se Comfort, GC Soft Liner, Viscogel.
practica asamblarea celor doua jumatati ale Tehnica: metoda de captu§ire directa.
presei de captu§it §i se strang §uruburile. Durata: 1-2 saptamani dupS care material
Surplusul de acrilat se indeparteaza; i§i pierde elasticitatea §i devine granulos.
introducerea presei intr-un aparat de Daca se intenfioneaza inlocuirea acestui
polimerizare la temperatura de 39° C timp de 30 material cu acrilat autopolimerizabil, acest lucru
minute, la presiunea de 15- 25 psi; trebuie facut inainte ca materialul provizoriu sa-
desfacerea celor doua jumatati ale presei dupa §i fi pierdut proprie- tajile.
polimerizarea acrilatului; se scoate proteza, se Efecte: proprietafile vasco-elastice ale
prelucreaza §i se lustruie§te; materialului refac fesuturile traumatiza- te, le
in cabinet, proteza va fi echilibrata ocluzal. relaxeaza §i le modeleaza, permitand astfel o
Folosirea presei de captu§ire elimina faza noua captu§ire cu materiale de du- rata.
de ambalare Tn chiuveta, deci proce- deul e mai
rapid. Captu§irea definitive
Fata de metoda directa de captu§ire, La acest tip de captu§ire se apeleaza
polimerizarea acrilatului autopolimerizabil se cand indicate aratate anterior sunt ace- lea§i,
face fara porozitati, fara monomer rezi- dual §i dar cu semne clinice foarte severe.
fara consecintele reactiei exoterme de Tehnica de captu§ire poate fi:
polimerizare. - directa, in care se folosesc materiale ca
Simpa® (Kettenbach) sau Mollosil® (Detax)
CAPTU§IREA CU MATERIALE sau
REZILIENTE - indirecta, folosind materiale siliconate gen
Indicatii: Molloplast-B® (Detax), etc.
- substratul muco-osos sensibil la Consistenta elastica a acestor materiale
presiuni masticatorii; amortizeaza presiunile asupra campu- lui
- leziuni de decubit; protetic, permitand o buna masticate.
- inflamafia dureroasa §i mobilitate a Totu§i, materialele reziliente au §i de-
mucoasei ce acopera crestele alveolare; fecte, ca rezistenja mecanica scazuta §i un grad
- masticate dificila. crescut de porozitate, fiind expuse la infiltrafii
Captu§irea cu materiale reziliente poate microbiene.
fi: temporara sau definitiva. Numai o igiena bucala riguroasa asi- gura
o utilizare mai fndelungata a captu§iri- lor
Captu§irea temporara descrise la acest capitol.
Se recomanda pentru conditionarea
tesuturilor din zona de sprijin muco-osos. REPARAJIA PROTEZELOR PAR
 TIALE ACRILICE Infundarea protezelor partiale datorita
Protezele partial acrilice pot suferi ac- atrofiei crestelor alveolare determina apari- tia
cidente §i deteriorari care necesita recondi- unei ocluzii neechilibrate. Prezenta unui dinte
tionari prin diferite moduri de reparatii. care depa§e§te planul de ocluzie sta- bile§te un
contact prematur in momentul masticafiei. Forta
Cauzele care determina deteriorari ale de masticate fiind puter- nica, apare cu timpul o
PPA care impun necesitatea reparafiei fisurare urmata de fracturarea protezei.
Principalele cauze care due la necon- Deficientele de laborator
cordante intre protezele partial acrilice §i Deficientele de laborator se refera la
campul protetic sau la deteriorari ale prote- unele gre§eli in timpul executiei tehnice a
zelor care necesita repararea protezelor sunt: protezelor care de scad rezisten|a protezei §i
- modificarile in timp ale campului protetic consecutiv se produce fracturarea aces- teia.
datorate purtarii prea Tndelungate a
protezelor; Deficiente ale bazelor protezelor:
- deficientele de laborator care scad re- - folierea necorespunzatoare a torusului
zistenja protezelor; palatin sau a diferitelor zone proemi- nente
- diferite accidente. ale campului protetic. Lipsa totala a folierii
sau o foliere necorespunzatoare ca plasare
Modificarile morfologice ale campului sau grosime, fac ca pro- teza sa basculeze
protetic in jurul acestor punc- te nefoliate,
Modificarile morfologice ale campului fracturandu-se in timpul masticafiei, la
protetic sunt reprezentate de schimbarile de presiuni mari;

volum §i forma ale substratului osteo- mucos pe - grosimea neuniforma a bazei protezei.

care se sprijina proteza, schim- bari datorate Uneori, in timpul confectionarii mache- tei

atrofiei osoase. din ceara a bazei protezei, nu se ve- rifica

grosimea machetei. Zonele de trecere de la
In edentatia partiala, modificarile campului
o grosime mai mare la o grosime mai mica
protetic dupa aplicarea PPA con- stau in
sunt por|iunile unde apar fisurile sau
pierderea intr-un timp relativ scurt (1-2 ani) a
fracturile. De aseme- nea, insuficienta
dintilor pe care s-au aplicat cro- §etele sau a
ingro§are in dreptul dintilor restanji sau
unor din# care prezentau in momentul protezarii
rascroirea exagera- ta a bazei protezei, pot
mobilitate de grd. II. Repararea implica in acest
fi cauza fractu- rarii protezelor;
caz inlocuirea pe proteza a dintilor extra§i §i
- deficientele de preparare, indesarea §i
aplicarea unor cro§ete noi pe din#i care
polimerizarea acrilatului slabesc rezis- tenja
limiteaza bre§a edentata.
bazei protezei §i provoaca fracturarea
Rezilienta neuniforma a campului protetic, acesteia.
asociata adesea cu un torus proeminent care - indepartarea neglijenta a protezelor din
joaca rolul de punct de bascula- re, determina tipare dupa polimerizare poate duce la
fracturarea protezelor pe linia mediana. fracturarea bazei protezei, necesitand
 repararea ei inainte de a fi aplicata in Tehnici de reparare a protezei partial
cavitatea bucala. acrilice
Protezele mobile pot fi reparate atat in
Deficiente privind montarea dintilor laborator cat §i in cabinet, inlocuirea unui dinte
artificial i: sau a unui cro§et fiind o operatie
- montarea in afara crestelor, in special a
dintilor laterali (premolari, molari), fac sa ce se poate executa §i de catre medic.
apara bascularea protezelor sub efectul In laborator, indiferent de tipul de re-
fortelor masticatorii ce se exerci- ta in afara paratie care se executa, prima operatie este
poligonului de sustinere. Fracturarea apare dezinfectarea protezei. Foarte adesea protezele
de obicei in zonele de minima rezistenta, vechi, purtate multi ani, sunt impregnate cu
unde baza protezei este mai subtire sau resturi alimentare, cu tartru, infiltratii microbiene
unde ocole§te dintii naturali restanti; etc., ceea ce pe langa aspectul inestetic,
reprezinta §i surse de infecfie.
Deficientele tehnice referitoare la Reparable protezei partial acrilice se pot
cro§etele de sarma due la deformarea, grupa astfel:
ruperea sau aplicarea lor in alta parte a dintelui - repararea bazei protezei fracturate sau
decat cea destinata prin specificul cro§etului. fisurate;
Astfel: - reparatie pentru inlocuirea unor dinti;
- in timpul confectionarii cro§etului se - reparatie pentru inlocuirea cro§etelor de
efectueaza mai mult de 1-2 indoituri in ace- la§i sarma;
loc, ceea ce poate produce ruperea acestora - completarea unuia sau a mai multor dinti;
chiar in timpul executarii sau in timpul purtarii de - completarea bazei in cazul extractiei dintilor
catre pacient; distali.
-in timpul dezambalarii, cand nu se
executa o degajare corecta a cro§etelor din Reparatia placii protezei partial acrilice
tipar, se produce deformarea sau chiar ruperea Aceasta reparatie se poate executa atat in
lor impreuna cu portiuni din acrilatul invecinat. cabinet cu ajutorul ra§inilor acrilice
autopolimerizabile (de ex: Rapid Repair® -
Accidentele DeTrey), cat §i in laborator cu ajutorul ra§i- nilor
- fractura in timpul igienizarii; autopolimerizabile, sub presiune.
- eforturile masticatorii nejustificate
(spargerea nucilor, roaderea oaselor); Reparatia unei fracturi simple cu doua
- oboseala cro§etelor de sarma prin func- fragmente
tionarea indelungata, mai ales pe dintii cu Tehnica reparatiei la o PPA este ur-
convexitati accentuate, determina ruperea matoarea:
acestora prin pierderea elasticity i. - cele doua fragmente de proteza, bine
uscate, se coapteaza cu multa atenfie de-a
lungul liniei de fractura, astfel incat
 suprafefele fracturate sa vina in contact §lefui- rea fragmentelor se mai face §i cu
intim fara sa apara denivelari sau spafiu scopul de a realiza o grosime sufici- enta a
intre ele; acrilatului, asigurand in felul acesta
- se solidarizeaza fragmentele prin lipire rezistenja protezei;
provizorie cu cianoacrilati. Solidarizarea se pe zonele subtiate ale fragmentelor se
poate face §i prin picurare de ceara de lipit de-a creaza cu ajutorul unei freze o fisu- ra retentiva
lungul liniei de fractura §i solidarizarea in forma de coada de randunica, de Y, T, etc.
fragmentelor prin aplica- rea §i lipirea de bete Uneori reten- tiile trebuie create chiar sub dintii
de chibrit peste dintii artificiali ai ambelor arti- ficiali. In aceste cazuri se va evita de-
fragmente. Aceste precautii sunt necesare teriorarea din|ilor §i schimbarea for- mei
deoare- ce orice deficienfa tn cooptarea frag- acestora. Cu toate ca solidariza- rea acrilatului
mentelor compromite total reparatia sau chiar nou cu vechea proteza se face chimic, retentive
proteza; sunt necesa- re pentru a mari suprafata de
tn interiorul protezei se toarna pasta de gips, contact §i a creea condi|ii de intrepatrundere,
realizand astfel un model care va menfine tn asigurand in felul acesta o mai mare rezistenja
pozifie corecta fragmentele pe toata durata protezei reparate. modelul se izoleaza cu o
operator urmatoare. dupa priza gipsului, substanja alginica (Pectizol, Isodent);
fragmentele de proteza se indeparteaza de pe fragmented astfel pregatite se rea§eaza pe
model cu multa atentie pentru a nu deteriora model cu grija. Intre ele exista acum un spafiu
mo- delul; care ar putea sa deruteze la aplicarea corecta a
fragmentele indepartate de pe model se fragmentelor pe model;
pregatesc in vederea retenfiei acrilatu- lui, se umecteaza cu monomer suprafetele care se
astfel: vor lipi;
cu ajutorul unei pietre montate la piesa de intr-un godeu se prepara acrilat
mana a motorului suspen- dat sau cu o autopolimerizabil (roz sau transparent) in
freza de acrilat se cre- eaza intre cantitate suficienta §i in momentul cand a ajuns
fragmentele protezei un spatiu de 2-3 mm, in stadiul de plasticitate optima se introduce in
indepartand cianoacrilatul sau ceara; spatiul dintre fragmente, cu un u§or exces. Se
dupa ce acest lucru a fost verificat pe pre- seaza cu degetele pentru a completa tot
model, se reduce din grosimea fragmentelor spa|iul, modeland in acela§i timp astfel incat
de proteza o zona de 5 -7 mm paralei cu pasta de acrilat sa fie la acela§i nivel cu
linia de fractura. Aceasta subfiere trebuie suprafata protezei. Pre- siunea aceasta se
facuta la ambele fragmente sau daca sunt mentine continuu pana in momentul intaririi
mai multe, la fiecare fragment in parte in complete a acrilatului autopolimerizabil. Unii
dreptul zonei de fractura. Spafiile acestea autori
se creeaza pentru desfiinfarea zonei recomanda ca dupa intarirea acrilatului
lucioase a acrila- tului ce s-ar putea opune proteza sa fie tinuta in apa calda intr-o oala
unei reacfii de polimerizare eficienta a sub presiune 10-20 minute pentru a
acrilatului cu care se executa reparatia. definitiva polimerizarea §i a mari re- zistenja
 acrilatului; - se prepara acrilat autopolimerizabil roz sau
- zona unde s-a efectuat reparatia se de culoarea dintelui §i se introduce in zonele
prelucreaza §i se lustruie§te, dupa ce de reten|ie create;
proteza a tost indepartata de pe model. - dintele este pozitionat corect; se pre- seaza
cu degetele pana Tn momentul polimerizarii
Reparatia unei proteze cu fracturi complete, modeland con- comitent excesul
multiple de ra§ina cu un instrument umectat in
Daca exista fragmente multiple (3-4 monomer;
fragmente) §i separate, reconstituirea lor se - se prelucreaza §i se lustruie§te zona
face in acela§i mod, dar operatia este mai afectata de reparatie.
dificila. Operafia fiind foarte simpla, se poate
executa §i in cabinet.
Reparatia unei proteze la care unul din
fragmentele fracturate s-a pier- dut b. dintele s-a pierdut sau este dete-
Daca fragmentul este de dimensiuni mici, riorat
se executa o amprenta cu materiale elastice - daca dintele lipsa este in imediata veci-
peste proteza aplicata in gura. natate a unui dinte natural existent sau daca
Dupa turnarea modelului, fragmentul lipsa este vorba de un premolar sau molar unde
se completeaza cu acrilat autopolimerizabil pe realizarea contactului cu antagoni§tii trebuie
model. realizata obligatoriu, este necesara
amprentarea cu un silicon chitos (Zeta®
Reparatia unei proteze fisurate este plus - Zhermack, Optosil® - Heraeus Kulzer,
asemanatoare unei proteze fracturate, cu Silaplast® - Detax, Dentaflex® solid - Spofa)
exceptia fazei de coaptare fragmentelor care nu peste proteza aplicata in gura (pentru relatia
mai este necesara. cu vecinii) in ocluzie (pentru relatia cu
antagoni§tii);
Reparatia pentru inlocuirea unor dinti - amprenta, solidara cu proteza, se ume-
Repunerea unui dinte pe proteza este ze§te §i se toarna un model in doua etape.
necesara in doua situatii: In prima etapa se introduce pasta de gips in
a. dintele este numai deta§at de baza interiorul protezei §i se realizeaza un soclu
protezei, dar intact ca forma Tehnica: cu o prelungire distala, unde se creaza o
- dintele se repune in laca§ul sau pentru a-i cheie de an- grenaj. Dupa priza gipsului, se
verifica pozitia; izoleaza din nou §i se toarna gips in
amprenta
- se tndeparteaza dintele, se creaza re- ten|ii antagoni§tilor, prelungit peste cheia de
tn placa §i pe fata orala a dintelui (daca este angrenaj. Prin demulare se obtine un model
din acrilat); solidar cu proteza §i modelul an-
- se umecteaza zonele de placa §i de dinte ce tagoni§tilor;
urmeaza a fi solidarizate; - in locul unde lipse§te dintele se va adapta
 prin §lefuire un dinte de acrilat existent in - solidarizarea cro§etului cu proteza se face
laborator sau confectionat special dupa aplicand in §an|ul in care s-a pla- sat coada
forma, marimea §i culoarea cro§etului a pastei de acrilat
corespunzatoare. Adaptarea se va face in autopolimerizabil ce se preseaza cu
raport cu dintii vecini §i antago- ni§ti. degetele in momentul intaririi;
Operable urmatoare sunt identice cu cele - prelucrarea §i lustruirea zonei respective se
descrise la reparatia unui dinte existent. fac obi§nuit.

Reparatia pentru inlocuirea unui cro§et Completarea unuia sau a mai mul- tor
de sarma dinti la o proteza partial acrilica
- se ia o amprenta cu silicon chitos (Zeta® In acest caz este vorba de o reparatie
plus - Zhermack, Optosil® - Heraeus Kulzer, unde s-au extras unul sau mai multi dinti §i care
Silaplast® - Detax, Dentaflex® solid - trebuie inlocuiti.
Spofa), care va reda cu fidelitate forma Tehnica:
anatomica a dintelui pe care trebuie realizat - imediat dupa extracfie sau dupa cateva zile,
cro§etul de sarma (mai ales fata sa medicul va lua o amprenta cu proteza
vestibulara), precum §i procesul alveolar §i partiala in gura, care sa cuprinda dintii vecini
fundul de sac vestibular din zona vecina daca exista, creasta alveo- lara proaspat
dintelui, unde se va implanta coada edentata, fundul de sac vestibular §i
cro§etului. Amprenta se ia peste proteza antagoni§tii. Amprenta se ia cu materiale
partiala aplicata in gura. Amprenta astfel elastice (siliconi). In timpul amprentarii se va
obfinu- ta este solidara cu proteza; avea grija ca proteza sa fie aplicata exact pe
- modelul se toarna din gips obi§nuit §i se campul protetic, iar materialul sa nu
demuleaza avand grija sa nu se fractu- reze patrunda intre mucoasa §i proteza pe toata
dintele pe care se va executa cro- §etul; su- prafata interna a protezei;
- proteza se tndeparteaza de pe model, iar in - modelul se toarna in doua faze. Prima parte
locul unde coada cro§etului va pa- trunde in a modelului va cuprine partea in
placa protetica se creeaza cu o freza un
terna a protezei §i campul protetic proaspat
§an{ de 4-5 mm. De obicei coada vechiului
edentat, iar a doua parte antagoni§tii.
cro§et determina exact locul unde trebuie
Modelul se realizeaza cu cheie de an-
facut §anful;
grenaj;
- dintr-o sarma de wipla elastica de gro-
- proteza se scoate de pe model §i i se
sime adecvata situa|iei clinice (0,6 - 0,8 creeaza retentii in dreptul dintior extra§i ca
mm) se realizeaza prin indoire cro§etul, la orice reparatie;
adaptat intim pe dinte. Coada va fi pla- sata - se aleg sau se confectioneaza dintii de
in §an|ul creat special in acest scop. Pentru acrilat §i se probeaza in spatiul ramas liber
a-i asigura o pozi|ie corecta pe model in dupa extractie, fixandu-se cu ceara.
timpul aplicarii acrilatu- lui, cro§etul se Montarea dintilor se face t'n^nd seama de
lipe§te cu ceara pe din- tele de gips; cerintele fizionomice §i de angrenarea cu
 antagoni§tii;
- se realizeaza o cheie vestibulo-ocluzala din
gips, care va asigura pozijia corecta a
dintilor §i modelarea corespunzatoare a
portiunii vestibulare a §eii in momentul
indesarii acrilatului;
- se izoleaza modelul §i cheia vestibulo-
ocluzala;
- se prepara pasta de acrilat §i se aplica in
portiunea dintre dinti (pozitionati in cheie) §i
model, in dreptul extractiei re- cente; se
preseaza cheia de model;
- dupa polimerizare, proteza se prelu- creaza
§i se lustruie§te.

Completarea bazei in cazul extractiei

dintilor distali
Daca este necesara extractia unui dinte
distal §i/sau edentatia devine din lateral^
terminala, placa protetica rezultata in urma
reparafiei trebuie sa acopere corect
tuberozitatea sau tuberculul piriform in formare
(fig. 12.2).
27. Bratu D., Stancu Gh. Nervul facial. Editura Pixel, Tinu§oara,1992.
28. Bratu D. Notiuni de implantologie orala §i restaurari protetice pe implante. Curs UMFT, 1996.
29. Bratu D., Fetzer W., Bratu EM., Rominu M. Puntea pe implante, Ed. Helicon Timi§oara,1996.
30. Bratu D., Fabricky M. Sisteme integral ceramice. Ed. Helicon.Timisoara 1998.
31. Bratu D. §i colab. Materiale dentare, vol. I, II, III, Edi^ia I, Ed.Helicon, Timi§oara. 1995, 1300 pg, lucrare
distinsa cu Premiul Academiei Romane „Gheorghe Marinescu”.
32. Bratu D., ColojoarS Carmen, Leretter M., Ciosescu Diana, Rominu M., Uram - Tuculescu S. Materiale
dentare in laboratory de tehnica dentara. Ed. Helicon, Timisoara, 1994.
33. Bratu D., leremia L., Uram-Tuculescu S., Bazele clinice t?i tehnice ale protezarii edentatiei totale, Editura
Medicala, 2005.
34. Bratu D., leremia L, Uram-Tuculescu S. Determinants functional! ai sistemului stomatognat. In manuscris
2003
35. Bratu D., Nussbaum R. Bazele clinice §i tehnice ale protezarii fixe, Editura Medicalci, 2006.
36. Breustedt A., Lenz E, Musil R., Staegemann G., Taege F., Weiskopf J. Protetische Stomatologie. Ed. Johann
Ambrosius Barth, Leipzig, 1981.
37. Breustedt A., Lenz E. Stomatologische Werkstoffkunde. Johann Ambrosius Barth, 1978.
38. British Dental Association - Infection control in dentistry. Advise sheet A12. BDA London, 2000.
39. Buckley G.A. Diagnostic factors in the choice of impression material and methods. J Prosth.Dent., 1955, 5:
145.
40. Buchel R., Frick H., Heinenberg B.J., Scheiblich-Raschke R., Schleilh H. Ivoclar prothetik system. Ivoclar
AG, Schaan/Lichtenstein, 1990.
41. Burlui V §i colab. Protetica Dentard. curs Lito UMF la§i, 1988, 319 - 610.
42. Caesar H.H. Die Ausbildung zum Zahntechniker, Band 5 Totalprothesen, Verlag Neuer Merkur, Munchen,
1993.
43. Campbell R. L. A comparative study of the resorption of the alveolar ridges in denture wearers and non-
denture wearers. JADA, 1960; 60: 143.
44. Carlile E.F. Functional adaptation of lower denture bases. J. Prosth. Dent., 1951,1: 662.
45. Charlsson B„ Charlsson G.E. Prosthodontic complications in osseointegrated dental implant treatment. Int J
Oral Maxillofac Implants 1994; 9: 90.
46. Chen M. Reliability of the fovea palatini for determining the posterior border of the maxillary denture. The
Journal of Prosthet. Dent., 1980, 43: 133.
47. Chen M. Reliability of the fovea palatini in complete denture prosthodontics. J Prosthet Dent. 1975; 33: 504.
48. Clark R.J., Philips R.W. Flow studies of certain dental impression materials. The Journal of Prosthet. Dent.,
1957, 7:259.
49. Coca I., Spring D., Coca V. Protezarea dentara totala. Ed. Cerma, Bucure§ti, 1996.
50. Collet H.A. Complete denture impressions. J. Prosth. Dent., 1965, 15 603.
51. Combe E.C. Notes on dental materials. Fifth edition. 1986.
52. Costa E., Ene L., Dumitrescu St. Protetica dentara. Ed. Medicals, Bucure§ti, 1975.
53. Costen J.B. Neuralgies and ear symptoms associated with disturbated functions of the T.M.J., JADA 1936;
107: 252.
54. Cranin N.A. Atlas of Oral Implantology, second edition, Mosby, St. Louis, 1999.
55. Cranin N.A. The Brooksdale bar subperiosteal implant. Trans Soc Biomater 1978; 2, 35-37.
56. Cranin N.A., CRANIN S.L. The intramucosal insert: a method of maxillary denture stabilization. Oral
Implantology. Charles C. Thomas, Springfield, 1970.
57. Cutright D.E., Brudvik J.S., Gay W.D., Selting W.J. Tissue pressure under complete maxillary dentures. The
Journal of Prosthet. Dent. 1976; 35: 160.
58. Davis D. J. The Critical Importance of the Posterior Palatal Seal Area. J New Jersey Dent Ass, summer
1982; 64-69.
59. Denen HE. Impressions for full dentures. J. Prosth. Dent., 1952, 3 : 734.
60. Desjardins R.P., TOLMAN D.E. Etiology and management of hypermobile mucosa overlying the residual
ridge. J Prosthet Dent, 1974, 32: 619.
61. Devin R. Introduction a la methode phonetique. Actualites OS, 1963, 62: 101.
62. Devin R. La conception artistique du montage des dents anterieurs. R.F.D'Odonto Stomat, 1963.
63. Devin R. Reeducation phonetique et estetique. Act Odonto Stomat, 1963; 62.
64. Devin R. Senescence et prothese dentaire totale. Act Odonto-Stomat, 1973; 103.
65. Devin R., Klein P. Psychisme et piezografie. Act. Odont-Stomat, 1974.
66. Donciu V., David D., Patra§cu I., Serb H., Irina Donciu - Proteza totala. Ed. Didactica §i Pedagogica R.A.,
Bucure§ti, 1994.
67. Dubrul E. L. Sicher and DuBrul's Oral Anatomy, 8th Ed., St. Louis, Ishiyaku EuroAmerica, Inc., 1988.
68. Duncan J., Taylor T. Teaching an abbreviated impression technique for complete dentures in an un-
dergraduate dental curriculum. The Journal of Prosth. Dent., vol.85, No.12, 2001: 121.
69. Edwards L.F. The edentulous mandible. The Journal of Prosthet. Dent.1954; 4: 222.
70. Edwards L.F., Boucher C.O. Anatomy of the mouth in relation to complete dentures. JADA, 1942: 29: 331.
71. El-Khodary N.M. Effect of complete denture impression technique on the oral mucosa. J Prosthet Dent. ,
1985, 53: 543.
72. Ellinger C.W. Minimizing problems in making a complete lower impressions. J Prosth.Dent., 1973, 30: 553.
73. Ene L. Amprenta tn edentatia totala. Ed. Medicala, Bucure§ti, 1970.
74. Ene L., Popovici C. Edentatia totala. Clinica §i tratament. Curs I.M.F. Bucure§ti, 1982.
75. Ene L., Popovici C. Edentatia totala - clinica §i tratament. Curs pentru studenti. Litografia I.M.F., Bu- cure§ti,
1988
76. Fish E.W. Principles of full denture prosthesis (ed.4): Staples Press Co, Philadelphia, 1979.
77. Fish W. An analysis of the stabilizing factors in full denture construction. Brit Dent J, 1931; 10: 259.
78. Fish W. Principles of Full Denture Prosthesis, 6th Ed., Staples Press, London, 1964.
79. Fisher R.D. Fundamental rules for making full denture impressions. The Journal of Prosthet. Dent., 1951,
1:135.
80. Fleece L., Linton P., Dudley R.N. Rapid elimination of a hyperactive gag reflex.The Journal of Prosthet.
Dent., 1988, 60: 415.
81. Fonseca R.J. Oral and Maxillofacial Surgery, vol.7, pg. 126, W.B. Saunders - Philadelphia, London, etc.
2000.
82. Fonseca R.J. Reconstructive and Implant Surgery. W.B. Sanders Company, Philadelphia, 2000.
83. Forna N., V. Burlui. Clinica §i Terapia Edentatiei §i a Pierderii de Substanta Maxilo-Faciala, Ed. Apol- lonia,
la§i,1998.
84. Forna N., V. Burlui. Clinical Guide - Lines and Principles in the Therapy of Partial Extended Edentation -
Cursbook for English Language Students, 2001.
85. Forna N. Evaluarea St&rii de Sanitate Afectate prin Edentatie. Editura Demiurg, la§i, 2007.
86. Forna N., Antohe M. Reabilitarea Pierderilor de Substanta. Editura Demiurg, la§i, 2007.
87. Forna N. Tratat de Protetica Dentara, Editura “Gr.T.Popa”, 2008.
88. Forna N. Oral Rehabilitation between Reality and Paradigm, Revista Medico-Chirurgicala, 2008 (Aprilie-
lunie) Vol 112, Nr.2.
89. Fowler J., Tamura K. Essentials of Dental Tehnology, Cuintessence Publ. Co. Inc., Chicago, London, Berlin,
1987.
90. Frank R.P. Analysis of pressures produced during maxillary edentolous impression procedures. The Journal
of Prosthet. Dent., 1968, 22:400.
91. Frank R.P. Controlling pressures during complete denture inpressions. DCNA, 1970, 14:453.
92. Frankewicz C.A, Boles G.G. An impression procedure. J Prosth.Dent., 1968, 22: 400.
93. Freeman S.P. Impressions for complete dentures. JADA, 1970, 80:1173.
94. Friedman S. Edentolous impression procedures for maximum retention and stability. J. Prosth. Dent, 1957, 7:
14.
95. Gering H.A., Kundert M. Atlas de medicine dentaire - Prothese totale adjointe totale et composite,
Flammarion, 1997.
96. Goldberg N.I., Gershkoff A. The implant lower denture. Dent Dig. 1949; 55; 490.
97. Haupl K. Lehrbuch der Zahnheilkunde, Bd.2, 2. Aufl., Urban & Schwarzenberg, Wien - Munchen - Berlin,
 1953.
98. Hayakawa I. Principles and practices of complete dentures. Quintessence Publishing Co. Ltd. Tokyo, 2001
99. Hearthwell C.M. Comparison of impressions made in perforated and nonperforated rimlock trays.
J.Prosth.Dent, 1972,27: 494.
100. Herbst F. Die Herstellung von Extensionsprothesen unter Verwendung von Adheseal als Abdruckmaterial. In
Schriften zur praxis des Zahnarztes, Bd.2,3 Aufl. Banaschewski, Munchen- Grafelfing, 1964.
101. Hofmann M. Totale Prohtesen nach dem All-Oral Verfahren. 3 Aufl. Hanser, Munchen-Wien, 1981.
102. Hohmann A., Hielsher W. Lehrbuch der Zahntechnick.. vol.II, ed.4, Quintessenz Verlags-GmbH Berlin, 2001.
103. Hromatka A. Die Oberflachengestaltung totaler Prothesen.Dtsch. Zahnartzekalender Carl Hanser Verlag,
Munchen, 1960.
104. Hue O., Berteretche M.V. Les extrados prothetiques en prothese adjointe totale. Role et realisation cliniques.
Act. Odonto-Stomat, 1992; 177: 179-201.
105. Hupfauf L. Die protetische Behandlung des alten Menschen. In : Schon, F. (Hrsg.): Protetiche Auslese, 3.
Aufl. Huthig, Heidelberg, 1973.
106. Hupfauf L. (Hrsg). Totalprothesen. 3 Auflage. urban und Schwarzenberg, Munchen, 1991.
107. Hutu E., Pauna Mihaela, Bodnar V., Constantinescu M.V. Edentatia totala. Aspecte clinice §i trata- ment. Ed.
Didactica §i Pedagogic^ RA, Bucure§ti, 1996.
108. leremia L., Bratu D., Negrutiu Meda. Metodologia de examinare in protetica dentara. Ed. Signata, Timisoara,
2000.
109. leremia L., Chirila M.B. Gerontoprotetica, Univ. Press., Tg. Mure§, 1999.
110. Ispirescu M., Leucutia I. Tehnica executSriiprotezelor mobile. Ed. Didactica, Bucure§ti, 1969.
111. Ispirescu M., Perja I., Leucutia I. Tehnica executarii protezelor mobile. Ed. Didactica, Bucure§ti, 1973.
112. Ivanhoe J.R. Simple method of boxing a final impression. The Journal of Prosthet. Dent., 2000, 84: 111.
113. Izharul Haque Ansari. A one appointment impression and centric relation record technique for compromised
complete denture patients. The Journal of Prosthet. Dent., vol.78, No3, 1997: 320.
114. Izharul Haque Ansari. Establishing the posterior palatal seal during the final impression stage. The Journal of
Prosthet. Dent., vol.78, No3, 1997, 320.
115. Jacobs R., Schotte A., van Steenberge D., Quirynen M., Naert I. Posterior jaw bone resorption in os-
seointegrated implant-supportes overdentures. Clin Oral Implants Res 1992; 3: 63.
116. Jacobs R., van Steenberghe D., Nys M., Neart I. Maxillary bone resorption in patients with mandibular
implant-supported overdentures or fixed prostheses. The Journal of Prosthet. Dent., 1993; 70: 135.
117. Jacobson T., Krol A. A contemporary review of the factors involved in complete denture retention, stability
and support. Part I. Retention. The Journal of Prosthet. Dent., 1983, 49: 5.
118. Jacobson T., Krol A. A contemporary review of the factors involved in complete denture retention, stability
and support. Part II. Stability. The Journal of Prosthet. Dent., 1983, 49: 165.
119. Jacobson T., Krol A. A contemporary review of the factors involved in complete denture retention, stability
and support. Part III. Support, The Journal of Prosthet. Dent., 1983, 49:306.
120. Jagger D., Harrison A. Complete Dentures Problem Solving. BDJ Books, 1999.
121. James R.A. Subperiosteal implant design based on peri-implant tissue behavior. NY J Dent 1983; 53; 407.
122. Jamieson Ch. A complete denture impression technique. The Journal of Prosthet. Dent., 1954, 4: 17.
123. Jemt T. Failures and complications in 391 consecutivley inserted fixed prostheses suported by Branemark
implants in edentulos jaws: a study of treatment from the time of prostheses placement to the first annual
ceckup. Int J Oral Maxillofac Implants 1991; 6: 270.
124. Jemt T. Fixed implant-supported prostheses in the edentulos maxilla. A five-year folow-up report. Clin Oral
Implantes Res 1994; 5: 142.
125. Jemt T. Implant treatment in resorbed edentulos upper jaws. Clin Oral Implants Res 1993; 4:187.
126. Jemt T., Carlsson L., Boss A., Jorneus L. In vivo load measurements on osseointegrated implants supporting
fixed or removable prostheses: a comparative pilot study. Int J Oral Maxillofac Implants 1991; 6: 413.
127. Johnson D.L., Holt R.A., Duncanson J.R.M. Contours of the edentulous palate. JADA 1986; 113:, 35.
128. Johnson D.L., Stratton R.J. Grundlagen des herausnehmbaren Prothesen: Zahnarztes. Quintessenz Verlags-
GmbH, Berlin, Chicago, London, Rio de Janeiro, Tokio, 1983.
129. Jude H.D. Anatomische Untersuchungen uber Extensionsmoglichkeiten unterer Totalprothesen im
retromolaren Raum DZZ 1973: 28: 486.
130. Jude H.D. Die Gestaltung retromolarer Flugel am unteren totalen Zahnersatz. Hanser, Munchen - Wien,
1975.
131. Jude H.D., Kuhl W., Rossbach A. Einfuhrung in die Zahnarztliche Protetik. 3. Aufl. Deutscher Artze- Verlag,
Koln, 1985.
132. Kamijo Y. Oral Anatomy. 5 Anatom Co. Tokyo, 1969.
133. Kantorowitz, A. Innen- und Aussenventil. DZZ, 1956; 11: 784.
134. Kemeny I. Die klinischen Grundlagen der totalen Prothese. 2. Aufl. Barth, Leipzig, 1965.
135. Keng S.B. The Significance of the Posterior Palatal Seal in Complete Dentures, Sing Dent J 1982; 8, 1: 21.
136. Keng S.B., Ow R. The relation of the vibrating line to the fovea palatini and soft palate contour in edentulous
patients, Aust Dent Journal 1983; 28, 3,: 166.
137. Khan Z., Jaggers J., Shay J. Impressions of unsupported movable tissues. JADA, 1981,103: 590.
138. Khoury, Georges. Reconstitution maxillaire par blocs osseux allogeniques et implants transitoires. Le Fil
Dentaire, Jul. 2010
139. Kippax A., Warson C.J., Basker R.M., Pentland J.E. How well are complete dentures copied? British Dent J
1998, 185, 129-133.
140. Klein I.E. Complete denture inpression technique. J Prosth. Dent, 1955, 5: 739.
141. Klein I.E. Physiologic determinants of primary impressions for complete dentures. The Journal of Prosthet.
Dent., 1984, 51: 611.
142. Knight J.S. Fabrication of a stable record base for severe tissue undercuts in the edentulous patient, J. of
Prost. Dent, 1999, 82: 485.
143. Kolb H. R. Variable denture-limiting structures of the edentulous mouth. Part I, Maxillary border areas J
Prosthet Dent, 1966; 16; 194.
144. Koran A - Impression materials for recording the denture -bearing mucosa. DCNA, 1980, 24:97.
145. Korber K. Zahnarztliche Prothetik. G. ThiemeVerlag Stuttgart-New York, 1995.
146. Kusler D.L., Rambur B.A. Treatment for iradiation induced xerostomia. An innovativ remedy. Cancer nursing
1992; 12: 191.
147. Lallich B., ALLEGRE P. Points particulariers de I'empreinte secondaire au maxillaire inferieur. Annates OS,
1969, 26: 139.
148. Landa J. S. Practical Full Denture Prosthesis. 2th Ed. Brooklyn, NY, 1954.
149. Landa J.S. Practical full denture prostheses. London, Dental items of interrest Kimpton, 1954.
150. Lee J.H. The form of denture surface. Dent Pract, 1957; 10: 318.
151. Lejoyeaux J. Prothese complete. Tome I: examen clinique, materieux et technique d'empreintes. Paris,
Maloine, 1970.
152. Lejoyeaux J. Resines acrylique a prise retardee. Techniques d'utilisation en protheses amovibles. Paris,
Maloine, 1970.
153. Lejoyeux, J. Proteza totala. Ed. Medical^, Bucure§ti, 1968.
154. Lejoyeux, J. Traitement de Indentation totale, cours de quatrieme anne. Maloine s.a.ed., Paris, 1976.
155. Lerch P. Die totale prothetik. Quintess. Berlin, 1986.
156. Levin B. Current concepts of lingual flange design. The Journal of Prosthet. Dent., 1981,45: 242.
157. Levin B. Impression for complete dentures. Quintessence Publishing Co., Chicago, 1984.
158. Levine M. J. Development of artificial salivas. Crit rev oral biol med; 1993: 4.
159. Linkow L.I., Abele T.H., Barfield D.J., et al. Multitubular bi-sectional interloking maxillary subperiosteal
implants. J Oral Implant 1991, 17: 29.
160. Logan T.E. Principles involved in impression making. The Journal of Prosthet. Dent., 1973, 29: 594.
161. Loty S., Loty C., Hue 0. Les substituts salivaire. Les Cahiers de prothese 1998; 101: 19.
162. Louis, Jean Paul. Les conditions du succes en prothese adjointe complete. Prothese -1999
163. Lundqvist S, Lohmander-Agerkov A., Haraldson T. Speech before and after treatment with bridgeson
 osseointegrated implants in the edentulos upper jaw. Clin Oral Implants Res 1982 ;3: 57.
164. Luthra S.P. Measurement of the area of the maxillary basal seat for dentures. J. Prosth. Dent., 1973, 30: 25.
165. Lye, T.L. The significance of fovea palatini in complete denture prosthodontics. J Prosthet Dent., 1975; 33:
504.
166. Markeiwicz W. Totalprothetik in neuen Dimension. Bisico Gmbh, Bielefeld 2000.
167. Marmour D., Hebertson J.E. The use of swallowing in making complete lower denture impressions. J. Prosth.
Dent., 1968, 19:208.
168. Martone A. L. Clinical aplications of concepts of functional anatomy and speech science to complete denture
prosthodontic. Part VIII. The final phases of denture construction. J Prosthet Dent, 1963; 13: 204.
169. Martone A.L. Anatomy of the mouth and related structures. Part VI. The diagnostic phase. J Prosthet Dent.
1962; 12: 817.
170. Martone A.L. Effects of complete dentures on facial esthetics. J Prosth Dent, 1964; 14: 231.
171. Martone, A. L. Anatomy of facial expression and its prosthodontic significance. J. Prosth. Dent., 12, 1020,
1962.
172. Marxkors R., Meiners T. Taschenbuch der Zahnarztlichen Werkstoffkunde. Ed. Carl Hanser Verlag Munchen
Wein 1988, 33-50.
173. Me Arthur D.R. Management of the mucolabial fold when developing impressions for complete dentures. J
Prosthet Dent, 1985, 53: 62.
174. Me Cord J.F., Grant A. A Clinical Guide to Complete Denture Prosthetics. BDJ Books, 2002.
175. Me Cord J.F., Grant A. Impression making. British Dent. J., vol.188, No.9, 2000.
176. Me Cord J.F., Grant A. Tehnical aspects of complete denture construction, British Dent. J., vol 189, no. 2,
2000: 71.
177. Mericshe - Stern R. Treatment outcomes with implant-supported overdentures: Clinical considerations. The
Journal of Prosthet. Dent.vol 79; 1.
178. Miller T.H. Obtaining the Posterior Palatal Seal. The Journal of Prosthet. Dent.1984; 51: 717.
179. Milligen J.D. Movement of mandibular sulci during normal tongue and mouth movements. J. Prost. Dent,
1972, 27:4.
180. Millsap C.H. The postehor palatal seal area for complete dentures. Dent Clin North Am, 1964;11: 663.
181. Mish C. Contemporary implant dentistry. Moby-year Book, 1993.
182. Mohl N.D., Drinnan A.J. Anatomy and physiology of the edentulous mouth. Essentials of Complete Denture
Prosthodontics, 2lh Ed. S. Winkler, editor Littleton, MA, PSG pub., 1988.
183. Nagle R. J., Sears V. H. Denture prosthetics. Complete dentures, 2th Ed., Saint Louis, the C. V. Mosby
Comp., 1962.
184. Naylor W.P., Rempala J. D. The posterior palatal seal. Its forms and functions 1. Diagnosis. Quintessence of
Dental Technology, 1986;7,10: 417.
185. Naylor W.P., Stephens V.A. Location and Transfer of the Vibrating line; Clinical and Laboratory Techniques-
Quintessence of Dental Technology, 1986, 10, 9: 557.
186. Nealor I, Frank H. The effect of temperature on the flow of alginates. The Journal of Prosthet. Dent., 1953,
3:814.
187. Negucioiu Maria. Edentatia totala - Clinica §i tratament. Curs Lito IMF Cluj-Napoca, 1999.
188. Neufeld J. O. Dentures and their supporting oral tissues. Dent Clin North Am, 1964;11:559.
189. Nussbaum R., Biri§ Ligia, JivSnescu Anca, Marcauteanu Corina, Pricop Nicoleta, Tlrnea M. Edentatia totala
§i tratamentul ei protetic. Ed. Eurobit Timisoara 1999.
190. Olsson H_, Axell T„ Carlsson H., Bogentoft C. Objective and subjective efficacy evaluation of various
polymer-based saliva substitutes. Scand J Dent Res 1993; 101: 37.
191. Osborn J.F. Die Alveolar-Extensions-Plastik (I) Neue Operationsverfahren zum Behandlung des al- veolaren
Koiapses und der gratartigen Alveolarfortsatzatrophie. Quintessenz 1985; 36: 9.
192. Page H.L. Mucostatics - A principle not a techique. Chicago, Harry L., Page, 1946.
193. Palmqvist S., Sondell K., Swartz B. Implant-supported maxillary overdentures: outcome in planned and
emergency cases. Int J Oral Maxillofac Implants 1994; 9: 184.
194. Parkinson C.F. Similarities in resorption patterns of maxillary and mandibular ridges. J Prosthet Dent, 1978;
39: 598.
195. Passamonti Gino. Atlas der Totalprothetik. Quintessenz Verlags-Gmbh, Berlin-Chicago-Tokio, 1980.
196. Pauna Mihaela, lonescu M. Corectitudinea fnchiderii palatinale posterioare in protezarea totala superioara.
Aria Stomatologica, Bucure§ti, 2, 10 - 12, 1996.
197. Pauna Mihaela, Popovici C. Variatii ale limitei distale a campului protetic edentat total maxilar, Comunicare la
a X-a Consfatuire a medicilor stomatologi din M.Ap.N., Timisoara, 29 - 30 sept. 1989.
198. Pendelton E. C. The anatomy of the maxilla from the point of view of full denture prosthesis, JADA 1932; 19:
543.
199. Pendelton E.C. Changes in the denture supporting tissues. JADA, 1951,42, 1:1.
200. Phillips R.W. Skinner's science of dental materials(ed.7). W.B. Saunders Co., Philadelphia, 1973.
201. Pietrokowski J., Massler M. Alveolar ridge resorption following tooth extraction. J Prosthet Dent, 1967; 17:
21.
202. Pleasure M.A. Impression procedures for stability of complete dentures. Dent. Clin. Nort.Am., 1964: 653.
203. Popa E., Urtila E., Marcu N., Vasiluta J„ Popa V., Safta M. Self Evaluation regarding metalic subperiostal
implantations performed by means of an original procedure. Timi§oara Medicala Suppl. 1984: 73.
204. Porter. C.G. Mucostatics- panacea or propaganda. J. Prosth.Dent., 1953, 3: 464.
205. Pound E. Let's be your guide. J. Prosthet. Dent. 1977, 38, 5: 482.
206. Prelipceanu F., Negucioiu Maria, Dajbukat F. Conceptii §i metode biofunctionale in protezarea edenta-
tieitotale. Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1986.
207. Rahn A., Heartwell CH. Jr. Textbook of Complete Dentures. Ed. V. Lea & Febiger - Philadelphia - London
1993.
208. Randow K., Glantz P.O., Zager B. Technical failures and some related clinical complications in extensive
fixed prosthodontincs. An Epidemiologic study of long-therm clinical quality. Acta Odont Scand 1986, 44:
241.
209. Randa§u I. Proteze dentare. Ed. Medicala, Bucure§ti, vol. II. 1994.
210. RSnda§u I. Tehnologia protezelor dentare. Ed. Medicala, Bucure§ti, 1983.
211. Randa§u I., Donciu V. Tehnica executarii protezelor mobilizabile §i mobile. In : Manual pentru liceele de
specialitate, Ed. Didactic^ §i pedagogica, Bucure^ti, 1981.
212. Randa§u I., Donciu V., §erb H., David D., Blanaru D. Materiale folosite in tehnologia protezelor dentare. IMF
Bucure§ti, 1985.
213. Rhoads J.E., Rudd K.D., Morron R.M. Dental Laboratory procedures. Mosby Comp St. Louis, 1986.
214. Roberts A.L. Principles of full denture impression making and their application in practiced. Prosth.Dent.,
1951, 1: 213.
215. Rominu M., Bratu D., Florita Z., Negrutiu Meda, lane§ C., Lakatos S. Materiale dentare: notiuni teoretice §i
aplicatii clinice. Ed. Brumar, Timi§oara, 2003
216. Rominu M., Bratu D., Lakatos S„ Florita Z. Polimerizarea in stomatologie, Ed. Brumar, Timisoara, 2000.
217. Rominu M., Bratu D_, Uram-Tuculescu S., Munteanu M., Fabricky M., ColojoarS Carmen, Negrutiu Meda,
Bratu EM. Aparatul dento-maxilar . Date de morfologie functionala clinica. Ed. Helicon, Timi§oara, 1997.
218. Ro§iu R., GcilStan D. Edentatia totals (clinica §i terapie). Curs pentru studentii Facultatii de stomatolo- gie,
Timisoara, 1966.
219. Rudd K.D., Morrow R.M. Premedication : an aid in obtaining accurate complete denture impressions. The
Journal of Prosthet. Dent., 1967, 18: 86.
220. Saizar P. Traitement de I'edentation totale:elements practiques. Cours, Clichy, Paris, 1964.
221. Sangiuolo R., Mariani P., Michel J.F., Sanchez M. Les edentations totales bimaxilaires. Ed. J. Prelat, Paris,
1980.
222. Sabadu§ luliana. Proteza totals. §tiinta, arts §i tehnicS. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995.
223. Schlosser R.O. Advantages of closed mouth muscle action for certain steps of impression taking. JADA,
1931, 18: 100.
224. Schreinemakers J. Die logik in der Totalprothetik. Quintess., Berlin, 1979.
225. Schreinemakers J. La logique en prothese complete. Ed. G.J. D. Tholen N.V.-Utrecht- Pay-Bas, 1964.
226. Schreinemakers J. La logique en prothese complete. Ed. G. J. &Tholen N. V., Utrecht, 1968.
227. Schroeder A., Suntier F., Krezeler G. Orale Implantologie. Georg Thieme, Stuttgart - New York, 1998.
228. Schroeder, H. E. Diferentiation of Human Oral Stratified Epithelia. Karger, Basel, 1981.
229. Schroeder, H. E. Orale Strukturbiologie.4 Auflage, G. Thieme Verlag, Stuttgart, 1992.
230. Schumacher G. H. Anatomie furZahn-mediciner. 3-Auflage, Hiithig Verlag, Heidelberg, 1977.
231. Sears V. H, - Principles and technics for complete dentures construction. Mosby St. Louis 1949.
232. Shapiro H.H. Anatomic structures which limit the borders of artificial dentures. New York Dent J 1947; 13:
136.
233. Sicher H., Dubrul E.L. Oral Anatomy. 6th Ed. St. Louis, C. V. Mosby, 1975.
234. Silverman S. I. Denture prosthesis and the functional anatomy of the maxilo-facial structures. The Journal of
Prosthet. Dent. 1956; 6: 305.
235. Silverman S. I. Dimensions and displacement patterns of the posterior palatal seal. The Journal of Prosthet.
Dent., 1971, 25, 5: 470.
236. Simmonds C.R., Jones P.M. A variation in complete mandibular impression form related to an anomaly of
the mylohyoid muscle. J. Prosth. Dent., 1975, 34: 384.
237. Sindet - Pedersen S., Bosker H. The transmandibular implant in the irradiated mandible. Oral Surg Diagn
1991; 2, 42.
238. Skinner E.W., Phillips R.W. The science of dental materials. 5th Ed. Philadelphia, W.B. Saunders, 1962.
239. Smatt V., Briere M., Cornebise-Drouet F., Maugey N., Robin M. Approche therapeutique de la xerostomie
post-radique. Prothese reservoir et „Glande salivaire artificielle”. Rev Stomatol Chir. Maxillofac 1989; 90:
325.
240. Smith D.E., Toolson B.L. One step border molding of complete denture impression using a polyether
impression material. J. Prosthet. Dent., 1979, 41: 347.
241. Spiekermann A., lovanovic S.A., Richter E.J. Implant - prosthetic treatment concepts for the edentulous jaw.
In Laney W., Tolman D.E., Tissue Integration in Oral, Orthopedic and Maxilofacial Reconstruction. Quintess
Berlin, 1992.
242. Spiekermann H. Enosale implantate fur unbezahnte Kiefer in Total prothesen der Hupfauf, Urban
Schwarzenberg, Munchen 1987, 257-302.
243. Spierkermann H. Farbatlanten der Zahnmedizin. 10 Georg Thieme Verlag, Stuttgart - New York, 1994.
244. Spreng M. Der Kanabdruck. Praktische Grundlagen der Zahnarztlichen prothetik. 2 Aufl. Urban
Schwarzenburg Berlin-Wien, 1932
245. Starke E.N. A historical review of complete denture impression materials. JADA, 1975, 91: 1037.
246. Stobaugh R.K. Status of the HA-coated unilateral subperiosteal implant using direct bone impressions. Dent
Clin North Am 1992; 36; 67.
247. Strub J. R., Tiirp J. C., Witkowski S., Hurzeler M. B., Kern M. Prothetik Band II, Quintessenz Verlags- GmbH
Berlin Chicago, vol 3, 1994.
248. Strub J.R., Linter H., Marinnello C.P. Rehabilitation of partially edentulous patiens using cantilener bridges. A
retrospective study Int. J Periodontal, 1989; 9: 365.
249. Strub J.R., Witkowski S., Einsele F.T. Endossale orale Implantologie aus protetische Sicht Quintesenz
Verlag GmbH, Berlin, 1996.
250. Swenson M.G. Anatomy in relation to edentoious impressions for full dentures. JADA, 1933, 20:1078.
251. Swenson M.G. Complete Dentures. St. Louis, C. V. Mosby, 1964: 39 - 60, 215 - 270, 399 - 404.
252. Tabak L., Levine M.J., Mandel I.D., Ellison S.A. Role of salivary mucins in protection of the oral cavity. J Oral
Pathol 1982; 11:1.
253. Taieb F., Carpentier P. L'environnement anatomique des protheses completes. Incinence sur la conception
des appareils. Act Odonto-Stomat, 1992; 177: 41.
254. Takamata T„ Setcos J. J. Resin dentures bases: review o accuracy and methods of polymerization. Int J
Prosthod, 1989, 2, 555-561.
255. Tibor F., Imre S., Miklos K. Klinikai Fogpotlastan. Egyetemi Nyomda, Budapest 1990.
256. Trapozzano U.R., Lazzari, J.B. The physiology of the terminal rotational position of the condyles in the TMJ.
J Prosthet Dent, 1965;15: 419.
257. Tuckfield W .J. Review of Immpresion Techniques in Full Denture Prosthesis. Int Dent Journ 1950; 1: 112.
258. Uram-Tuculescu S. Instrumente, dispozitive §i aparate in laboratorul de tehnica dentara. Ed. Helicon,
Timi§oara, 1996.
259. Urinland R. D., Young T. M. Maxilary complete denture posterior palatal seal: variations in size, shape and
location. The Journal of Prosthet. Dent., 1973, 29, 3: 256.
260. De Van M.M. Basic principles of impression making. J. Prothet Dent., 1952, 2: 26.
261. van Scotter D.E., Boucher L.J. The nature of supporting tissues for complete dentures, J Prosthet Dent,
1965; 15: 285.
262. Vieira D.F. Factors affecting the setting of zinc oxid-eugenol impression pastes. J Prosth.Dent., 1959, 9: 7.
263. Vissink A., Huisman M.C., 'S- Gravenmade E.J. Construction of an artificial reservoir in an existing maxillary
denture. J Prosthet Dent, 1986; 56: 70-74.
264. Walsh J.D. Muscle - formed complete mandibular dentures. The Journal of Prosthet. Dent., 1976, 35: 254.
265. Walter J.D. Composite impression procedures. The Journal of Prosthet. Dent., 1973, 30:385.
266. Weber H.P., Monkmeyer V.R. Implantatprothetische Terapieconzepte. Quintees Verlags - GmbH, Berlin
1999.
267. Wilson H.J., Mansfield M.A., Heath J.R., Spence D. Dental Technology and Materials for Students. Ed a 8-a,
Blackwell Scientific Publications Oxford, London, Edinburgh, Boston, PaloAlto, Melbourne, 1987.
268. Winkler S. Essentials of Complete Dentures Prosthodontics. Saunders, Philadelphia - London - Toronto,
1979.
269. Wirz J., Jager K. Magnetverankerungen Implantatgetragener hibridprothesen. Quintees, 1991; 10; 31.
270. Wiskott A. Laboratory procedures and clinical implications in the making of casts. Quintessence 1987,
18:181.
271. Yanase R.T., Bodine R.L., Tom J.F. et al. The mandibular subperiosteal implant denture: A prospective
survival study. The Journal of Prosthet. Dent. 1994; 71: 369.
272. Zarb G. A. The edentulous milieu. The Journal of Prosthet. Dent. 1983; 11: 257.
273. Zarb G.A., Achmitt A. Implant prosthodontic treatment options for the edentulos patient. J Oral Reha- bil
1995; 22: 661.
274. Zarb G.A., Bolender L.C., Gunnar E., Carlsson. Boucher's Prosthodontic Treatment for Edentulous Patients.
Eleventh edition, Mosby a Harcourt Health Sciences Company, St. Louis, Philadelphia, London, Sydney,
Toronto, 1997.
275. Zarb G.A., Schmith A. The edentulous predictment II: The longitudinal effectiveness of implant - supported
overdentures. J Amer Dent Assoc 1996; 127: 66.
276. Zarb G.A., Schmitt A. Osseointegration for ederly patients: the Toronto study. The Journal of Prosthet. Dent.
1994; 72: 559.
277. Zimmer I.D., Sherman H. An analysis of the development of complete denture impression techniques. J.
Prostet.Dent, 1981,46:242.