r

0"," - .,, ,. a,.. a 4

.4 - ....--... ". 4..4 1:.. -. .,,, . r .0 Ilk .6
4.. 4 +6.4 -0 tear.° 4.- to ..+Iwat -0 .

6* triPleftykon."4,11karirIP01101.00WINIPIP! 4 I" :4 4, :11 r * ..4,1.* --, t

- pos, peer :.4+:0t.,:OPAT4,0-0.44-164i**A.:41-1- #0.11110 A04- 111":3."'' '4.4% rjkaNC,Ka.C.A41. 0 .1. -(.9.> ett CT 0 ,41.- s; Q. 0.01i
"..%*A

:= ..11/411011"5"!""104.41.411!.3101.4"P '41.100.4,411";0141.4.00/4e.0411001PO 01.4041.0"8"411.01.e. eS r." ,.*a414i-ellb it* 4..1i VW 01, ..w!, 444-

.
t'it -- --GOGU
- 4.410.4, Alp .4104. 00
NWT r 1004/1114101014101.1.014.400.6r4,46.41...00/ 41/140/"..C...nataM00410".0016 0141.111110/110-
.12; 40 is Iwo ep
a
4. 4.0.6. 41; 4,42,..k. 40 00000.*0 410410m*-4.6.4*4..r.....4. Alp 4.10***.w ---
CONSTANTINESCU -
?Jr:
or -
-.61 41414e,411, o s 46: 6.

04e 0412-4
hdirtio*414010.41041P4IPOW0111SPV' 7 011114,09 eilltwp4.10 eSeif"*.v...7-ta- ..601.100.W.G01.3"V`OMMON $146W1Pwil, 40. .C.P-C 4.`. *0. I.

4,41,,es,
0410.114 IP is
"*.40-'41.141104, 4040400.40P40,40.
egarerip er fr
*
11, O. 4 ' -teirk,Abce....a.t.e.,46,
4:44.4aexl..4.valciro 6.1
olb wow' 4,43...00.0-lo CP VbOP 11, ISM
41.4 4*;
Amitc0
z
e. OP ar.aP
.fliff I
ab".(..4.41*4*-4011**46 4110i.
- -0.0401.rogstv Oro**
qm-*ot
IT
to e017/4240.5,40 A1.00
ritprawircitc, COCO' t.% St CP 064 II ei
.0000.00104. 0.e4. .**042+ 040 404
1***.*11,64041104* 1.0. - 4,4.1.00.0.040,0:44. 4ip 44.

mew isommompipolompippoit4 404044 IP go IWO

, -
de
0_:..._-....
--.!*.42.10 4«-c o 40/4: 4,411.0.111.4;r0 O*110*:0 .0..
lovisc .4.0%.*( Pto-.41
.
oispilm1041101Opf
''.
.E7f" -us*Go-.-: .41
r i ii I
1:00404000i.*, .t*1
.."11111"4.4 ..o. AP 1 el i I 1004004404. 00. 0
04110****410 40.410 14 4i. pi 1- I....L._ 4,4*** 0limil**004 Wow -4 4 40i
. -- 10 .4. 002 600041040440 011,040,0',Cfri.
5410a3400104111040442.111.0

0 weft
reap ow. . _
-, in r 16
L.
,A I 411 II"
.4.401000411040111040401.440.4111044*
* 40 41000111404010****
41104041.0041104,410.0110-0640 ( a* 61)
no 4a,'
't-.W4104181049.4/0410.11/1~4011POP 404011041.WPereCi40404100140 Wont, 900404****m0,60,46.0.41. ftts-**** .1.- cr.
piloedemosmen....0Persesicips04a4)024404kreilassoc.....o.-..0.04~.4.cb..... 10.1

4004164.4 e op, *me« wraraodowavb414 10011*1040.91"0""".41011"""*.40411141)'0' 960V 40 ".'

0404101111001041.4114104114/064/00*** 40. a
41.401104040***Margreibtirgaloort4h-4011011.-Q% Ire ***- wow
temmogoefrot(. Nob veep wow, cre*.g. cm* sipor)..e.41040 tuff ispelOwebolhoweeponws,40.00. go 41*-**.**1
4401.4.41/WMP4.0.1610.1* 14,011146.148064041**0441411.14r04/10)014101100.41Meesce 1.166.44K*t
iimemeopp00****Hipaplitilp.*~010404.04***0-4,4ogpoopfspow.041,004h.4.4.0641.040.411141001reic*QPI*4.1104.011
611110401101111P4,40411010. 4**/*/*4/r4441.060400Crogroott vothlftssaimprp24~/**OP** 40410401410.046004**41p4Sou
***401********804/0404****-**400104100410104000111*00,154*&400.0410110116-1*-**11001114 +100
14010.4041********4404740.4~46**41141400-**V*61000160/0410Ceapadt***10,0--.42.-.:**110+0404*.ortui
iipqmpospii4044*.iip Aisq****41*****41**4~*******4*... -.00-0.4044-1".04"010-0044a,'
L104.0 4f 0411004. somemr-as4,41.0ItV4,04hr.4.44.41026,1141KIN iacs,4"*40-0010410460.40+0^.010.104.41-40+4
'`,11;rst
46401***1044M410*04W1160111:1600.0 4)c4.40-410.4:044,404/400.0.44.40
-.A I tie4i."44; 4)4110044.100 424004
..044011011044*,400 '.1 40
*4414.4"4"t "#.41464P44. 44"!4°.
. 44"-ii!OIA,rs';11,. 010 , - 'we - -44 nor - 444. ,u

EDITIA A DOUA REVIZUITA SI REDACTATA DE: _

Prof. Matei Marinescu

Membru corespondent al Academiei R.S.Rominia
ingiMircea Petcu
IngConstantin Jianu . .
404**4
*Ili 40 gest 00 * 611001111100 411111.40C
* ***. s 40.0 0, f. 1/ 1*-40 404004
44/01* mob
IP 0000 ir
4.
11004 oil Oa* 410 Oh .4 eye 016 .4.0sesisellollIONINOIllie*. Po

,01HilIMMIIPSIMPOINO4/000114, 0 wit fpwrill. oilm601111111111110w0110004004mwearei, 4411

semeibowel000e.e 4.00.000000.40moser st pod
Vsti, omesedwrosom pemeas, speessweesims1.11100401101IP amape
Sea
0041
eaespeo_teepeoe- 101000 411. als
lig
pee apappars a aelberfabla 000.111110.4111111111111111111006 494004.011100 UP. 11404
oroairomeramilanw 0010
11441 ittivezit 40410.41. I

ngliq 11

9001111.11.1001.0410,11
Lis ific 44111.1111 www.dacoromanica.ro
-11.1"1"1111.1"1"1"1111".
TEORIA SOMCITATII

www.dacoromanica.ro
 GOGU CONSTANTIN ESCU
INGINER

TEORIA
SONICITATEI
TRATAT DESPRE TRANSMISIUNEA PUTEREI
PRIN VIBRATIUNI

VOL. I

(TRADUCERE DE ING. D. GERMAND

BUCURESTI
TIPOGRAFIA CULTURA", STR. CAMPINEANU, 15
1922

www.dacoromanica.ro
 GOGU CONSTANTINESCU

TEORIA
SONICITATII
Editia a doua revizuita si redactata de:
prof. MATEI MARINESCU, membru corespondent
al Academiei R.S. Romania
ing. MIRCEA PETCU
ing. CONSTANTIN JIANU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

BUCURE*TI, 1985

www.dacoromanica.ro
 Theory of sonies
Teopan 3BrIIIMOCTif

EDliTURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

R 79717, Ilucuroti, Ca lea Victoriei nr. 125

www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA EDITIA INTII

Prezentul volum este traducerea din limba

englezd a lucrarii D-lui Inginer Gogu Constan-
tinescu, tipdritd pentru prima ova' in 1918 la
Londra, intr-un numdr limitat de exemplare,
declarate secrete de guvernul Britanic, din cau-
za aplicatiilor pe care le avea noua teorie in
domeniul armelor i mijloacelor de razboi.
Terminologia adoptatd este acea intrebuin-
tatd in electricitate, cu care tiinfa sonicitatea
are o mare analogie.
La finele acestui volum, care poartd ni. 1,
intrucit autorul propus a da la iveald §i,
un al doilea asupra apliccitiiior industriale, s-a
ad dogat i textul conferintei tinutd de D-sa la
Academia Romdnd in edinta din 14 Noembrie
1919, relativ la acele apiica,tii, astfel cd volu-
mul de fag se poate considera ca prima publi-
catie a teoriei i ideilor D-lui Inginer Gogu
Constantinescu. D-sa a tinut astfel ca prima
publicare a operei sale sd apard in limba sa
materna.
D. GERMANI

www.dacoromanica.ro
 PREFATA LA EDITIA A DOUA

George (Gogu) Constantinescu a Jost unul dintre cei mai strdluciti oarneni
de #iintcl ai epocii sale, totodatc7 un inginer de mare exceptie. A urinat renu,
mita ,coalii Nationald de Poduri i .5'osele"- din Bucuresti, fie care a tenni-,
nat-o n 1904 ca ef de prornotie; a f hut ucenicie din primii ani de inginerie,
cu narii profesori Anghel Saligny (constructorul marelui pod vnetalic de peste
Durbare de la Cernavodii) i Elie Radu (cunoscut hidrotehnician). El insusi.
avea predilectie fientru matematici, fiz'ic i tehnicd, pentru muzicd .,si litera-
turd. Printr-o muncd f dra preget, documentindu-se necontenit n ceea ce era,
mai nou, invdtind neobosit, el a dobindit de la inceput o pregdtire tiinijica
excefilionala, acesteia addogindu-i-se intu4ia extraordinardin intelegerea feno-
menelor naturii si a tehnicii, in posibilitatea de a asocia fenomene pind atunci
concepute izolat, in a veni cu idei noi in probleme considerate ireductibile. Chiar
in anul termindrii studiilor ingineresti, in 1904, el elaboreazd i i se tipareste
o noua teorie a betonului armat (cave fusese de-abia brevetat), de o ingeniozi-
tate care trezeste i azi admiratia. Si cam tot de atunci incefiuse a fi, preocupat
de ceea ce el va numi sonicitate poate mai de mult, cum spune el, datorita
intre altele muzicii , stiinta fie care o creeazd i o fundamenteaza in intre-
gime, in firioritate absoluta. In 1910 fileacd in Anglia, lard care avea una din-
tre cele mai puternice industrii ale timpului, unde face experiente concludente
si unde inregistreaza un mare succes, fie o cale neastefitata I Intr-adevar,
meste cel mai mare firemiu la concursul fientru reglarea tirului la mitralierele
care trdgeau de fie avioane printre fialele elicei. Aceasta reglare era realizatd
cu ajutorul sonicitatii si a avut o asa mare importanla in firimul rdzboi mon-
dial, incit, cu ocazia unei conferinte a lui George Constantinescu la Politchnica
din Londra (20 mantic 1920), vicemaresalul aerului din Anglia, Sir John
Maiteland, a spus: Se datoreste foarte mutt domnului Constantinescu si in-
ventiei sale privitoare la sincronizarea mitralierelorlaavioane cä noi (englezii
n.n.) am mentinut suprematia asufira germanilor in aer, asa cum am avut-o".
Lucrarea sa fundamentala Theory of Sonics a Jost publicatd in anul
1918 in Anglia i in anul 1922 in Romania. i merita sa remarcdm cd, la o
conferinta pe care a tinut-o la .coala Nationald de Podurisi ,5'osele din Bucu-
resti, a _Mewl, cu emotie, afirmalia cd pregatirea sa stiinlifica de ban? se da-
toreste scolii ronainesti". i sa mai remarcam ca intr-o disculie despre sonici-
tate s-a ref erit la legdturile sonicitatii cu muzica: In one way it could be said
fairly, that Sonics is the daughter of musical Harmony, because it is in that
way it came into being".
Desi a trait multi ani in Anglia, George Constantinescu nu si-a uitat nici-
odata copilaria, scoala, profesorii, muzica, pe care a iubit-o alit, si totdeauna
si-a amintit cu respect ,si pro/Janda dragoste de lam lui. ;Si lava l-a apreciat tot-
deauna: l-a in,vitat de multe ovi in lard, l-a ales membru al Academiei R.S.
7.

www.dacoromanica.ro
Romania, i s-a acordat titlul stiintific de doctor honoris cauza", de cdtre In-
stituted politehnic din Bucuresti, a lost sdrbeltorit de cdtre Acadenzie la implinirea
virstei de 80 de ani.
Azi, Academia ii tipdreste o noud editie a celebrei carti Teoria
revalutd in vederea actualizarii unor expresii i introducerii unor pagini pro-
puse de auto' de multi ani, completatel cu unele aplicatii initiate ca urmare a
ideilor din editiile anterioare. Trebuie sd multumim regretatului prof esor Matei
Marinescu, ing. Mircea Petcu si ing. Constantin Jianu pentru eforturile de-
puse pentru realizarea acestei noi editii intr-o forma atit de reusita.
Parcurgind lucrarea esti impresionat de prospetimea si noutatea ideilor
lui Gogu Constantinescu nu numai incercind sd vezi lucrarea cu ochii de a-
tunci", ci fudecind-o cu ochii de azi". Totul este fluent, clay demonstrat,
bine documentat, bogat in idei noi. Deosebit de interesante sint si asociatiile pe
rare le face autorul cu electricitatea i cu alte tiine i tehnologii, sugestiile de
cercetare fie care le cla. Si credincios principiului sau cd este un pericol stiinta
jarä exPerienta", George Constantinescu preiintei numeroase aplicc4ii i su-
gestii experimentale pentru a explica teoria i ingenioasele utilizdri practice
fie care le propune si din care multe nu au Jost duse incd pind la cap& ,si nieritd
sei fie duse. Acestora li se adaugd sugestiile din capitolul Afilicatiile sonici-
tdlii", atit de diverse si de interesante, multe atit de actuale si de posibile, ex-
puse convingator de ucenicii lui George Constantinescu. Noi nu mai insistdm
asupra continutului, fiind convinsi ca o mare parte din el e binecunoscut si
meritd sa fie incd aprofundat.
Este o carte care se citeste nu numai cu mare interes, dar i cu pasiune
pentru a intelege problemele i cu admiratie mereu crescindd fata de autor. De
altfel, aceastd admiratie s-a ardtat fata de Gogu Constantinescu.si la implinirea
a 100 de ani de ice ncesterea sa, in cadrul Congresului al XVI-lea al Uniunii
internationale de istorie si filosofie a stiintei Divizia de istoria stiintei, de
la Bucuresti, din anul 1981, cind oameni de stiintd romani, en.glezi i din alte
Idri i-an adus omagii de cel mai inalt nivel.
Academia R.S. Romania tipdreste cu exceptionala pretuire aceasta noud
editie a volumului si doreste sd poatd edita si cel de-al doilea volunz (cu nu-
meroase aplicatii), existent si incd netipdrit.
Prin editarea acestui volum, noi aratam ca Gogu Constantinescu este
vitt in memoria compatriotilor sdi.
Acad. "I'EFAN BALAN

www.dacoromanica.ro
 MAIM NAIXTE

Lucrarea de fata care apare sub ingrijirea unui colectiv format dirt
profesor Matei Marinescu, inginer Mircea Petcu i inginer Constantin Jianu,
cuprinde reeditarea primului volum al operei capitale a lui GEORGE
CONSTANTINESCU, volum care se refera la TEORIA SONICITATII si
care a fost tradus din limba eng1ez5. de profesor Dionisie Germani, tiparit
in 1922 0 completat cu textul Conferintei pe care G. Constantinescu a ti-
nut-o la Academia Româna in 1919, precum §i. -cu manuscrisele pe care le-a
incredintat profesorului Matei Marinescu cu ocazia ultimei sale vizite facuta
In tara in 1963.
Un al 2-lea volum al acestei opere 0 care se refera la aplicatiile SONI-
CITATII, volum care trebuia sa apara sub ingrijirea lui G. Constantinescu,
nu a vazut Inca lumina tiparului, ca urmare a mortii sale in 1964. Actual-
mente, textul acestui al 2-lea volum se gäse§te sub forma de manuscris in
biblioteca locuintei sale din Anglia, la Coniston Lake. Pe de alta parte, dat
fithd ca la Doi in tara au fost realizate, sau sint Inca in curs de realizare,
unele aplicatii ale sonicitatii initiate ca urmare a ideilor cuprinse in volumul 1,
s-a considerat oportun ca pinä la editarea volumului 2, aceste aplicatii s5.
fie cuprinse iD prezenta lucrare. Desi In numar restrins, prin importanta
actualitatea lor, ele vor suscita interesul pentru o cunoa§tere cit mai corn-
pieta a tuturor aplicatiilor sonicitatii.
Colectivul ii propune, ca prin tiparirea prezentei lucrari, s5. faca cu-
noscut oamenilor nWri de §tiinta, inginerilor, cercetatorilor din institute,
studentilor din institutele de invatamint tehnic superior, partea teoretica
a operei capitale a lui George Constantinescu precum 5i sa dezvaluie largul
cimp de aplicatii ale acestei STIINTE care este SONICITATEA. Prin posi-
bilitatea care li se ofera acum de a o studia, cu completarile mentionate,
Ii vor putea da seama ca este vorba de o lucrare UNICA in literatura noas-
tra tiintifica. Sintem pentru prima oara in prezenta unei stiinte care desi
aparuta in 1918, este 0 astazi actuala, ilustrind in mod convingator geniul
creator al poporului nostru. Opera lui G. Constantinescu ocupa in telthica,
locul pe care operele unui Miliai Erninescu, unui George Enescu, unui
Gheorglie Marinescu 11 ocupa in literatura, in muzica, respectiv in tiinta. Citi-
torul va putea urmari de-a lungul filelor ce urmeaza, cum se creeaza o §ti-
intä, intreg drumul pe care geniul uman, poll-4nd de la ideea initiala, il par-
curge pentru a ajunge la rezultatul final, i0 va da seama ca spre deosebire
de Thomas Edison care in necuno4erea metodei matematice era nevoit
a folosi metoda ernpirica in creatiile sale, ceea ce 1-a facut sä spunä ca pen-
tru a face o inventie sau o descoperire este nevoie de 99% transpiratie si
numai 1% inspiratie, George Constantinescu minuiqte cu multa uprinta
0 talent instrumentul maternatic, ceea ce i-a permis ca intr-un timp re-
'9

www.dacoromanica.ro
cord sa ajunga la rezultatul final, verificabil prin experiente, rezultat pre-
vazut teoretic si nu obtinut prin interminabile incercari i tatonari empirice.
Tot limbajul matematic folosit i creat ad-hoc de cllnsul i-a permis s.
stabileasca o analogie intre electricitate i sonicitate, realizincl prin aceasta
motoare sonice dupa modelul analog electric, precum i o intreaga serie de
dispozitive sonice corespunzatoare omologului electric.
G. Constantinescu se gasea, dupa propriile cuvinte, in posesia unui
dictionar de electricitate-sonicitate care-i permitea printr-o simpla permu-
tare de cuvinte sä treaca din domeniul electrotehnicii in domeniul sonicitätii.
Pentru cei care au vocatie i pasiune pentru stiinta, procesul de creatie
folosit de G. Constantinescu poate constitui un model.
Aclresam raultumirile noastre, Prezidiului Academiei R.S. Romania
si Editurii Academiei pentru importanta pe care au acordat-o reeditarii vo-
lumului 1 al operei lui G. Constantinescu, reeditare care umple un gol de
mult resimtit in literatura noastra stiintifica.
Prof. MATEI MARINESCU,

membru corespondent al Academiei R.S. Romania

10

www.dacoromanica.ro
 CUPRINS

NOTA BIOGRAFICA 13

0. STUDIU INTRODUCTIV 23

0.1. Actualitatea i perspectivele sonicitAtii 23

0.2. Ciocane 26
0.3. Motoare rotative 26
0.4. Termosonicitatea 27
0.5. Stocarea energiei 27
0.6. SemnalizAri i cimpuri sonore 28
0.7. Electrosonicitatea 28
0.8. Aplicaldi speciale 28
0.9. Cum a creat George Constantinescu *Uinta sonicitAtii 30

TRATAT DE TRANSMISIE SONICA A ENERGIEI 33

I. Introducere 33
II. Principii fizice elementare 34
III. Curenti sonici in tuburi scurte. Definitii 91
IV. Efectele capacitatii, inertiei, frictiunii i perditantei in curentii sonici 53
V. Curenti in conducte lungi 66
VI. Curenli sonici in conducte lungi, tinind searna de frictiune 87
VII, Teoria deplasamentelor. Motoare 104
VIII. Teoria ciocanelor mecanice 124
IX. Curenti de ina1t1 frecventA. Considerarea liniilor de transmisie cu sectiune vari-
abilA 134
X. Linii incarcate 144
XI Transformatori 153
XII Aplicatiile sonicitatii 156
XII.1. Motoare i generatoare sonice sincrone 156
XII.2. Generator de inalta frecventA 161
XII.3. Motoare sonice asincrone 163
XII.4. Motoare cu colector 168
XII.5. Pompe sonice . . . 169
XII.5.1. Pomp). cu membranA 169
XII.5.2. Pompl volumetricA cu actionare sonicA 171
XII.5.3. Pomp.). fAzä supape 172
XII.5.4. Pomp& volumetric.), cu debit variabil 174
XII.6. Generator sonic pentru sistem de tractiune 176
XII.7. Aparate utilizate in instalatile sonice 177
XII.8. Ciocan sonic 182
XII.9. Sistem sonic de pompare 183
XII.10. Comanda supapelor de admisie i evacuare si a injectiei de combustibil
la motoarele cu ardere internA 183
XII.11. Transmiterea impulsurilor de forlA prin licbide 194
XII.12. Convertorul 198

11

www.dacoromanica.ro
 XII.12.1. Prezentare generala 198
XII.12.2. Constructie i functionare 202
XII.12.3. Tratare matematica elementara 218
XII.13. Rezultate ale aplicarii sonicitatii la arderea combustibililor . 226
XII.14. Despre propagarea curentilor sonici pe linii lungi incarcate i aplicatia
la liniile electrice analoge celor sonice 230
XII.15. Conferinta sustinuta la Academia Roman& in 1919 233

ANEXE 245

CONTENTS 247

COEPIAHIIE 248

12

www.dacoromanica.ro
 NOTA BIOGRAFICA

Inginerul George (Gogu) Constantinescu, unul din marii inventatori

ai lumii cu care se mindreste tara noastra, a fost ales in 1920 membru co-.
respondent, iar in 1963, Membru de Onoare al Academiei R.S. Romania.
El s-a nascut la Craiova in 4 octombrie 1881, ca fiu a lui Gheorghe Constan-
tinescu, originar din Ploiesti, stralucit profesor de matematici la liceul din
Craiova, al. carui director a fost timp de 30 de ani.
Mama sa Ana, nascuta Roy, de origine franceza, plecata din Alsacia
dupa razboiul franco-german din 1870, ajunge printr-o fericit5. providenta
pe meleagurile tarii noastre. Plina de farmec, cinta cu mult talent la pian.
Copil precoce, George Constantinescu stia sä scrie i s5. citeasca inainte
de a se duce la scoala. Liceul il face la Craiova, unde talentul sau pentru
matematici uimeste pe profesori i pe tatal sau care tinea totusi ca fiul sa
aiba o cultura genera15. solida. George Constantinescu devenise matemati-
cianul clasei intrecind i pe profesorii sal prin solutiile elegante i simplificate
pe care le gasea pentru rezolvarea problemelor puse. In afara de matematici
Ii plateau fizica i chimia carora le dedica timpul liber si in cadrul, unui mic
laborator improvizat, acasa, repeta cu mijloace proprii experientele demon-
strative de la scoala i imagina noi variante.
Spiritul sau inventiv il indeamna la constructia a tot felul de dispo-
zitive pentru usurarea muncilor gospodaresti ale familiei. Pentru sora
sa mai mica, refractara la asimilarea primelor cunostinte de matematica,
construieste o ingenioasa masina de calcul care ii permitea sä obtina in mod
.autornat rezultatele operatiilor aritmetice. In afara preocuparilor de ordin
tehnico-stiintific, este atras i de muzica, cintind la pian cu mult talent.
.Gasim in aceasta pasiune a sa, Originea preocuparilor sale de mai tirziu re-
feritoare la elaborarea unei teorii a armoniei muzicale care il va duce prin-
tr-o remarcabila asociatie de idei la acea admirabila opera stiintifica, care
este SONICITATEA, dreatie a geniului sau.
Pierzind pe tatal sau Inca de cind era in dlasa a 5-a, George Constan-
tinescu ii asuma, ca fiu i frate mai mare, sarcina de raspundere de a in-
griji de familia sa. Amintirea anilor petrecuti la liceul din Craiova, Ii va fi
intotdeauna scumpa. Calitatile pedagogice ale profesorilor pe care i-a avut
acolo, cit i atmosfera colegiala dintre profesori i elevi, i-au lasat o pro-
lund5. afectiune pentru acei ani.
Perioada studiilor ingineresti de la Scoala NationaM. de Poduri si So-
sele, da la iveala calitatile sale *deosebite, manifestindu-se printre altele
printr-o mare originalitate i cutezanta in idei. Astfel, desi profesorul de
poduri, care era Anghel Saligny, i-a avertizat pe elevi sa se fereasca de a
construi poduri din beton armat, material nesigur, chiar periculos, G. Con-
stantinescu. proiecteaza in lucrarea sa de diploma, un astfel de pod, ceea ce
13

www.dacoromanica.ro
indispune pe Anghel Saligny, care, reaminteste tinaralui absolvent recal-
citrant, recomandarea facutä elevilor sai, la curs, avertisment la care G.
Constantinescu replica ca aceasta nu-1 va impiedica totu9i de a construi
in cariera sa asemenea poduri. n cei sase ath de la absolvirea Scolii Natio-
nale de Poduri ti $osele atit cit a activat in serviciul Statului, pe linga in-
ginerul Elie Radu, cit si in cadrul intreprinderii particulare de constructii,
in asociatie cu inginerul Tiberiu Eremia, a dat masura geniului sau in do-
meniul constructiilor din beton armat, afirmindu-se ca unul din cei mai
reprezentativi pionien in acest nou domeniu al telmicii. Iata i citeva din
aceste constructii care sint totodata i adevarate opere de arta si care stau
si astazi marturie a marelui sau talent si curaj, intr-o epoca in care betonul
armat era privit cu cea mai mare neincredere de specialisti i autoritati,
atit la noi in tara cit si in strainatate unde a dat loc la numeroase accidente:
podul pe soseaua dinspre Doftana, planseele imobilului Ministenilui Lucia-
rilor Pub lice, cladirea Camerei de Comert i Palatul Bursei (azi Ministerul
Comertului i respectiv Biblioteca Centrala de Stat), podul din Parcul Ex-
pozitiei (azi Parcul Libertatii), pod de o rara frumusete i eleganta arhitec-
tonica, marile poduri de la Adjud, R5.caciuni, Roman si Dolhasca (de pe
Siret), consolidarea prin lucrari de beton armat a Camerei Deputatilor, plan-
seul Turnului Moscheii de la Constanta. Toate aceste constructii au fost
realizate intr-un timp de numai 6 ani.
Cu toate aceste succese obtinute in tara in domeniul constructiilor
de beton armat, George Constantinescu si-a dat seama, ca urmare a greuta-
tilor intimpinate in acest inceput de cariera, ca nu va putea gasi in tara in-
telegerea necesara pentru punerea in valoare a ideilor sale privind transmisia
puterii mecanice prin lichide, idei care 1-au urmarit Inca din timpul anilor
de liceu, cind cauta legile armoniei muzicale. De aceea, in 1910 pleaca in
Anglia, taxa cu industria cea mai avansata la acea epoc a,. in speranta de
a gasi acolo sprijinul i intelegerea de care avea nevoie, in scopul valorifi-
card acestor idei. La Londra reuseste sä convinga un capitalist de a finanta
primele cercetari in domeniul transmisiei puterii mecanice prin lichide. Ast-
fel, ia nastere primul laborator de SONICITATE, instale foarte modest
intr-o sura parasita, pe malurile Tamisei. Aici reuseste sa obtina primele
rezultate concrete, dar care nu au avut Inca darul de a aduce un venit
capitalului investit, urmarea fiind retragerea capitalistului englez din aceasa
afacere, cu atit mai mult cu cit o revarsare a Tamisei inunda laboratorul
improvizat, George Constantinescu neputind salva de la inundatie decit
citeva din piesele mai importante ale instaiatiilor sale.
intre timp, solicitind brevetarea inventiei Transmisia puterii meca-
nice prin lichide", in S.U.A. i se refuza aceasta pe motivul ca este o absur-
ditate. A fost nevoie de garantia, sub prestare de juramint, a unor persona-
litati din lumea tehnica engleza, care au vazut functionind motoare sonice-
in laboratorul de pe malurile Tarnisei, pentru a convinge pe examinatorii
oficiului de 13revete din New York de realitatea inventiei aceluia pe care
acesti examinatori 31 taxau drept un nebun de romAn".
Cu ocazia acestei brevetari, George Constantinescu face in 1913 un
voiaj in S.U.A. unde 11 viziteaza pe Edison. Intilnirea cu ilustrul inventator
Ii prilejuieste un schimb de pareri asupra armoniei muzicale", a sunetelor
consonante i disonante, asupra carora George Constantinescu avea idei
bine precizate, dar care pentru Edison, care tocmai inventase gramofonul,
erau Inca neclare, acest mare inventator fiind complet nestiutor in domeniul

14

www.dacoromanica.ro
matematicii. George Constantinescu nu ne spune daca cu ocazia acestei
latrevederi el a invatat mai mult de la Edison sau acesta mai malt de la
interlocutorul roman.
Revenit la Londra, trebuie sa a§tepte primal razboi mondial pentru
ca SONICITATEA sa se impuna ca o §tiinta i tehnica nou5., cu aplicatii
practice din cele mai importante. George Constantinescu constata cu ama-
raciune ca aplicatiile acestei §tiinte la arme de distrugere, in timp de razboi,
i-au adus succese materiale pe care aplicatiile in scopuri panice nu i le-au
putut aduce. Acest paradox 4i gasWe explicatie prin ace ea ca inventiile in
timp de pace deranjeaza pe cei care au investit capitaluri intr-o industrie,
capitaluri care pentru a fi disponibile pentru noi plasarnente trebuie sä a§-
tepte amortizarea primelor investitii, in industriile deja existente. In timp
de razboi, insä, problema amortizarii capitalului investit nu se pune, astfel
incit inventiile in masura in care dau o superioritate uneia din pärtile beli-
gerante sint intotdeauna aplicate cu operativitate i prioritate. In 1914,
in timp ce armata germana detinea suprernatia aeriana, prin aviatia sa mai
numeroasa §i mai bine pregatita fat5. de cea engleza, Arairalitatea engleza
alarmata de miile de vieti sacrificate in rindurile armatei sale, datorita pu-
terii de distrugere a avioanelor de luptä germane, ia initiativa instituirii unui
concurs pentru gasirea unei solutii de a mari puterea focului de arm5. de pe
avioanele sale, prin realizarea tragerii printre palele elicei avionului, in tim-
pul zborului. La acest concurs se prezinta i Gogu Constantinescu care, cu
mijloacele modeste care i s-au pus la dispozitie de catre Amiralitatea Bri-
tanica, realizeaza in nurnai citeva luni primul dispozitiv sonic de tragere
automata prin elicea avionului. La demonstratia acestui prim model, juriul
concursului constituit din savanti celebri, printre care: Lord Rayleigh §i.
J. J. Thomson, ramine uimit de eficacitatea dispozitivului sonic realizat
de George Constantinescu, de precizia tirului, de eleganta i de simplitatea
solutiei, ca §i de posibilitatile noii tiine SONICE. Este prima aplicatie
de mare anvergura a acestei tiinte i care aduce inventatorului roman in
scurt timp, celebritatea.
Ca urmare a acestui prim succes, guvernul englez ca i Ministerul avia-
tiei al SALA. ii comanda livrarea a 50 000 asemenea dispozitive care apli-
cate avioanelor de lupta, cucere§te pentru ahati suprematia aerului, grabind
astfel sfirsitul razboiului in favoarea acestora. Totodata statul englez ii
pune la dispozitie fondurile necesare pentru infiintarea unui laborator de-
numit : SONIC WORKS, pe care George Constantinescu II inzestreaza cu
instalaile necesare pentru continuarea i dezvoltarea cercetarilor sonice
ale caror prime rezultate sint editate, in lucrarea The Theory of Sonics, de
catre Amiralitatea Britanica intr-un numar restrins de exemplare, i tinute
secret pina in 1918. George Constantinescu este vizitat in laboratorul sau
de ilu§tri oameni de §tiinta, printre care i de catre savantul neurolog
Gheorghe Marinescu care se gasea in acea epoca in Anglia trimis in misiune ofi-
ciala, de care guvernul roman. Gheorghe Marinescu este impresionat de
cele vazute in acest laborator, intr-un domeniu al §tiintei i tehnicii, atit
de nou, creat de George Constantinescu. Intre cei doi oameni de §tiinta se
stabile§te o legatura §tiintifica cu urm5xi pentru mai tirziu. La sfirsitul razboiului
George Constantinescu, in culmea gloriei, dorqte sä puna inventiile sale
in slujba patriei de origine. Astfel, in 1919 vine in tara. Aici este invitat de
catre Academia Romana, la recomandarea profesorului Gheorghe Marinescu,
sä tina o conferinta despre sonicitate, care a avut un mare rasunet i a atras
atentia cercurilor noastre inginere§ti i financiare. Se constituie astfel So-

15

www.dacoromanica.ro
 cietatea SONICA pentru valorificarea in tara a brevetelor de inventie ale
lui George Constantinescu in domeniul Transmisiei puterii mecanice prim
vibratii in lichide". George Constantinescu se reintoarce in Anglia uncle
trebuia sa-si apere interesele fata de Statul Englez, care in baza legii privind
restituirea catre Stat a averilor acelora care s-au imbogatit de pe urma spe-
culatiilor in timpul razboiului, 1-a trecut i pe George Constantinescu in
rindul acestora, pentru sumele care i s-au platit in urma livrarii catre Ami-
ralitatea engleza a celor 50 000 de aparate SONICE pentru tragerea prim
elice, in timpul razboiului. Evident ca era o interpretare abuziva a legii,
ceea ce s-a vazut in urma cistigarii de catre George Constantinescu a pro-
cesului pe care i 1-a intentat statul Englez. Intre timp, in tall, Societatea
SONICA mergea spre faliment datorita incapacitatii Consiliului de Admi-
nistra tie care a crezut ca scopul acestei Societati este simpla incasare de
catre actionari a dividentelor, fara ca nimeni sa se preocupe de partea teh-
nica care cerea competenta i munca efectiva in uzina i pe santiere. George
Constantinescu a restituit Societatii integral capitalul investit. In felul acesta
s-a soldat prima incercare a lui George Constantinescu de a pune in serviciul
tarii fructele creatiei sale tehnice 0 a geniului sau creator.
In Anglia continua cercetarile sale si inventeaza faimosul CONVERTOR
DE CUPLU (torque converter), cu aplicatie la tractiunea auto. Primele
automobile echipate cu acest convertor sint expuse atit la expozitia indus-
trialä a Imperiului Britanic de la Wembley, in 1924, cit i la Salonul auto-
mobilului de la Paris, in 1926, unde standul George Constantinescu face
senzatie. Cu aceasta ocazie, revista engleza The Graphyc", din 10.01.1926,
in articolul Leaders in the March of Progress" (Conducatori in mersul spre
progres) reda figurile a 17 mari inventatori i oameni de stiinta In .

intervalul 1900-1925. Printre acestia, alaturi de Albert Einstein, Gu-

glielmo Marconi, Lord Rayleigh, Thomas Edison, Marie Curie, se afla si
George Constantinescu. In 1933 face o noua tentativä de a pune inventiile
sale 0 capacitatea sa in serviciul tarii, incheind un contract cu Uzinele Ma-
laxa pentru aplicarea Convertorului la locomotivele i automotoarele fabri-
cate de aceste uzine. Primul automotor a fost probat pe linia Bucuresti-01-
tenita, dind rezultate foarte bune. Cu toate acestea, sistemul nu a fost
adoptat, dat fiMd presiunile exercitate de catre firmele straine asupra gu-
vernantilor i oamenilor politici, pentru introducerea automotorului de fa-
bricatie straina. George Constantinescu povesteste cum s-a incercat a se
pune la cale accidentarea provocata a automotorului sau, in cursa Bucuresti.-;
Oltenita, pentru discreditarea aplicatiei convertorului la automotoare, ac-
cident care a fost evitat gratie faptului ca George Constantinescu care cOn-
ducea automotorul a observat din timp amplasarea unei traverse pe linia
ferata cu care se urmarea deraierea automotorului i zadarnicirea pe aceasta
cale a aplicatiei creatiei sale. Revoltat i dezgustat de moravurile politi-
cienilor nostri, George Constantinescu. gaseste totusi o multumire sufle-
teasca in contactul pe care il are cu savantul neurolog Gheorghe Marinescu,
cu care se intretine indelung in probleme legate de aplicarea sonicitatii in
medicina. Gheorghe Marinescu stabileste o analogie intre influxul nervos
curentii sonici, care a dat roade mai tirziu prin aplicarea sonicitatii la
tratamentul diferitelor afectiuni ale organismului uman. Sensibil la munca
de cercetare i realizarile tehnice ale tineretului studios i entuziast, George
Constantinescu rasplateste cu generozitate strädaniile acestora, amintindu-si
si de greutatile prin care a trecut ca final- inventator, in lupta cu ideile pre-
concepute i indiferenta datorità comoditatii acelora care ar avea posibi--

16

www.dacoromanica.ro
 litatea de a incuraja aceasta nobila pasiune. Astfel, rasplateste cu un premiu
de 20 000 lei inventia micro-difuzorului a inginerului Matei Marinescu, fiul
savantului Gheorghe Marinescu, inventie care aplicata mai tirziu la regula-
toarele de circulatie ale C.F.R.-ului, pe linia Bucuresti-Fetesti, au adus ser-
vicii importante in exploatare.
Reintors in Anglia, George Constantinescu lucreaza din nou in serviciul
Amiralitatii Britanice si in 1938, la izbucnirea celui dE-al 2-lea razboi mon-
dial, il gasim contribuind din nou prin aplicatiile inventiilor sale la victoria
armatelor aliate asupra armatelor hitleriste. Dupa razboi, se retrage la
vila sa de pe malurile lacului Coniston la 500 km de Londra. Aici, depart&
de a se odihni, lucreaza febril la noi inventii i descoperiri. Astfel inventeaza
o masina de integrat ecuatii diferentiale, creeaza metoda forajului . sonic
pentru extractia titeiului de la mare adincime i deparafinarea sonica a ti-
teiului. Marind frecventa vibratiilor sonice pina la 20 000+ 100 000 Hz, stu-
diaza efectul acestora in medicina precum i aplicatiile la semnalizari, la
radar ca i la turnarea aliajelor, la defectoscopia prin ultrasunete, la rea-
lizarea telefoniei i telegrafiei submarine prin modularea undelor sonice.
In calitate de membru de onoare al Societatii inginerilor civili din Londra,
cea mai veche societate de ingineri din lume, tine in cadrul acestei Societati
trei Conferinte distinse cu medalia de aur a Societatii. Prima tinuta la 3
octombrie 1948, are ca titlu Scientist Versus Engineer", pune in evidenta
contributia inginerilor la progresele stiintei. A 2-a, la 5 mai 1954 cu ocazia
aniversarii ceritenarului societatii, trateaza despre 100 de ani in dezvoltarea
ingineriei mecanice". In a 3-a Conferinta, tinuta in aprilie 1959, expune
opera sa stiintifica SONICITATEA.
George Constantinescu urmareste cu interes prefacerile care au loc
in tara sa de origine, dupa evenimentele istorice de la 23 August 1944, care
nu puteau sa nu regaseasca un puternic ecou in sufletul sau intotdeauna
legat de pamintul natal. Noul climat creat in tara, il atrage. Ii exprima
dorinta de a veni in tara, fata de emulul sau inginerul Matei Marinescu, care
pregateste prin interventii pe linga forurile superioare de stat, precum si
prin organizarea de conferinte in cadrul ASIT si al Academiei, cunoasterea
operei lui George Constantinescu in rindurile inginerilor i oamenilor nostri
de stiinta. Astfel George Constantinescu este invitat in octombrie 1961 de-
care Academia R.S. Romania sa vina in tara pentru a lua nemijlocit con-
tact cu realizarile noii ordini sociale instituite in tara. Intr-un voiaj pe care
il face parcurgind 3 000 km si vizitind principalele orase ale tarii, este im-
presionat de prefacerile adinci realizate intr-un timp atit de scurt, de trans-
formarea tarii intr-un vast santier al industrializarii. Dupa ce trece i prin
Craiova orasul natal, de care il leaga atitea amintiri, se intoarce la Bucuresti.
Aici, intr-o sedinta solemna a Institutului politehnic, fosta Scoala Nationala
de Poduri i Sosele, Alma mater" de la care a preluat cu ani in urma inva-
tatura de baza a carierei sale, recunoscatoare fata de marile servicii aduse
patriei i lumii prin creatiile sale ingineresti, Ii confera inalta distinctie
DOCTOR HONORIS CAUZA" al Politehnicii din Bucuresti, intr-o at-
mosfera de entuziasm i veneratie de nedescris. Este dupa aceea sarbatorit
cu ocazia implinirii virstei de 80 de ani, de Academie, intr-o sedinta solemna,
in care i se acorda titlul de Membru de onoare" al acestui inalt for stiin-
tific al tarii.
Intr-o sedinta a Sectiei de stiinte tehnice a Academiei, care a urmat,.
sint prezentate referate asupra aplicatiei sonicitatii la noi in tara (forajul
sonic, deparafinarea sonica etc.) la care George Constantinescu face reco-
17
2 c. 229

www.dacoromanica.ro
mandari pretioase pentru a dezvolta in continuare aceste aplicatii si diver-
sificarea lor.
Reintors in Anglia, duce cu el in tara adoptiv 5. mesajul dezvoltärii
impetuoase a stiintei si culturii tarii sale de origine.
In 1963 este din nou invitat de Academie. In cursul acestei a doua
sederi in tara, viziteaza Institutul de energetica al Academiei, Muzeul tehnic
Leonida, Uzina de mecanica fina din Sinaia, Instalatia de foraj sonic de
1 a Ploiesti, dind indrumari privind dezvoltarea acestora precum s i pentru
deparafinarea sondelor, pentru injectia sonica la motoarele Diesel etc. La
Consihul Apelor constata cu placere aplicarea sonicitatii la pompajul sonic,
la alimentarile cu apa de adincime. Dupl o activitate intensa depusa in
slujba realizarii progresului tehnicii sonicitatii in tara, face o scurta escala
de odihna la Constanta unde viziteaza moscheia al carui planseu de beton
armat ii reaminteste de primele sale lucrari in domeniul betonului armat,
ca pionier al acestei tehnici. Inainte de intoarcere a in Anglia, incredinteaza
profesorului Matei Marinescu manuscrisul cuprinzind completarile aduse
tratatului de Teoria sonicitatii" in vederea editarii celei de a doua editii
a acestei opere capitale a sa. Este ultima vizita pe care o face in tara sa de
origine. In 1964 se stinge din viata la vila sa de pe malurile lacului Coniston
unde se gäseste si mormintul.
Cu moartea sa, dispare unul din cei mai sträluciti reprezentanti ai
ingineriei românesti, inventator devenit celebru prin aplicatiile noii stiinte
SONICE pe care a creat-o intr-o epoca in care cercetarea stiintifica in tara
noastra constituia un act de eroism care cerea sacrificii, ca acela pe care 1-a
facut George Constantinescu infruntind. insingurarea strainatatii, pentru a
putea da omenirii fructul geniului sail, aducind prin aceasta un pretios orna-
giu international tarii sale natale, in ale carei institutii de invatarnint a pri-
mit temeinica pregatire profesionala, fara de care nu ar fi putut cladi im-
presionatul edificiu stiintific care este SONICITATEA.
In Jurnalul Societatii inginerilor din Anglia (vol. LVII, ianuarie-mar-
tie 1966, nr. 1), societate a carui membru de onoare a fost G. Constanti-
nescu gasim urmatorul necrolog:
DI. George Constantinescu, despre a carui moarte s-a scris in ultimul
numar al revistei noastre, s-a nascut in Români a in 1881. El a relatat in
revista societatii noastre (1959, p. 70) cum tatal sau, care a fost profesor
de matematica, i-a lasat mostenire o biblioteca cu carti de matematica
foarte bune si cum interesul sau pentru armoniile muzicale I-au determinat
sa le studieze serios si sa acumuleze cunostinte temeinice privind mecanismul
propagarii sunetelor. In aceeasi revista este reamintita pe scurt intilnirea
sa in 1913 cu Edison cel care a inventat inregistrarea sonora in ciuda fap-
tului ca intocmai ca Beethoven era complet surd".
Lucrarea sa Teoria sonicitatii", pe care el a considerat-o meren ca
opera cea mai importanta a sa, a fost publicata de Amiralitate in 1918, dar
chiar si astazi, aproape 50 de ani mai tirziu este putin probabil ca noi sa
o fi inteles cu adevarat mai mult decit am inteles teoria lui Einstein.
Inventia sa cea mai cunoscuta a fost mitraliera sincronizata cu aju-
torul careia pilotii avioanelor de lupta au putut ca in razboiul din 1914-1918
sa tragl printre palele ehcei care se rotea. Aceasta le-a dat o superioritate
coplesitoare in ce privqte puterea de foc si multi din acesti piloti care au
râmas in viata au scris doamnei Constantinescu subliniind aprecierea lor
pentru lucrärile sale.
18

www.dacoromanica.ro
 George Constantinescu a venit in Anglia in 1916 sperind sä gaseasca
sprijin pentru ideile sale, sprijin pe care nu 1-a putut gasi in tam natala
Romania. Ascultind povestirile sale asupra dificultatilor pe care le-a intim-
pinat la omologarea mitralierei sincrone, cineva s-ar putea intreba daca
optimismul sau era justificat. Desigur ca prima comisie oficiala i-a respins
lucrarea, cu toate cä o autoritate tiintifica a descris-o ca flind un meca-
nism excelent, care lucreaza bine, se defecteaza greu i era de fapt cu mult
mai avansat decit alt e dispozitive similare utilizate In primul razboi mon-
dial. Aceasta lucrare a fost o contributie imensa pentru aceasta tara si a
fost modest rasplatita (scazind impozitele !).
Lucrarile sale inginerqti il arata ca pe un om de frunte, neconven-
tional, iar cei care 1-au cunoscut §i-1 reamintesc ca un om bacintator si mo-
dest. Probabil ca nu acestea sint calitatile necesare celor care lucreaza cu
oficialitatile 91 ne intrebam cine va lua in viitor deciziile care vor asigura
ca in caz de nevoie dispozitivele sä fie gata la timp, fie ele mitraliere sin-
crone, Spitfires sau oricare alt echivalent.
Daca profunzimea gindirii sale este aratata in lucrarea Teoria soni-
citatii", multitudinea domeniilor de studiu este aratata in articolele sale
O suta de ani de inginerie mecanica" in Revista centenara (1954, p. 121)
Oamenii de stiinta contra inginerilor" (1949, P. 113). Utilizarea cuvin-
tului contra" in loc de 4" arata, ca un fapt de viata, pozitia sa fata de so-
cietate.
In articolul Sonicitatea", el a prezentat o descriere generala (1949,
p. 69) a stiintei care intr-o anumitä masura constituie opera vietii sale.
El a fost un sustinator permanent al ideilor i idealurilor asociatiei
noastre i deplingem pierderea unui eminent om care a fost atit om de sti-
int5. cit i inginer i care a dat foarte mult tarii pe care a adoptat-o. Pentru
aceasta el nu a avut ceea ce ar fi meritat, dar cel putin noi putem spune Ca
am avut privilegiul sä avem numele lui hiscris in lista membrilor de onoare".
In incheierea acestei succinte note biografice, anexam una din nume-
roasele scrisori adresate de G. Constantinescu savantului neurolog Gheorghe
Marinescu i fiului acestuia prof. Matei Marinescu, scrisori care ilustreaza
din plin caracterul legaturilor pe care ilustrul inventator le-a intretinut atit
cu emulul sail din tara sa de origine cit §i cu savantul neurolog de formatie
profesionala atit de diferita.

Telephone: CONISTON 257

Telegrams: OXNESS BLAWITH
G. CONSTANTINESCO, Hon. F.S.E., OXEN HOUSE.
Consulting Engineer, TORVER,
CONISTON, Lanes.

Your ref. 25-12-57; 21-2-58; 26-3--58;

Our ref. GC/SC
14 Aprilie 1958

Dragei Matei,
Imi pare rau cä am intirziat aa mult cu raspunsul la scrisorile tale
cu datele de mai sus. Iarna foarte grea, lucru mult i oboseala au contribuit
toate laolalta la acest rezultat.
19

www.dacoromanica.ro
 Wi gasi aici, in ordinea cronologica a intrebarilor, i pe cif e- osibil
la acest stagiu, raspunsurile dorite.
1. rad ca. ati planuit sä construiti tin generator de 2 kWpe .prin-
cipiul unui transformator electrosonic cu dubla frecventa. Aceasta insem-
neaza 100 perioade sonice pe secunda, luind curentul de la reteaua normalä
de 50 perioade electrice. Lungimea de unda sonica va fi aproximativ A =
= 15 metri. Deci pentru o conducta sonicà de o lungime 1 M x 7,50 metri
(X/2 = 7,5 m) presiunea sonica va fi in faza sau opozitiune ceea ce cores-
punde cu conditiile cele mai favorabile.
Dar chiar dacl lungimea deviaza de la aceste multiple de lumatati de
unda, sistemul tot functioneaza, cu conditia importanta de a avea o capa-
citate apropiata la generator (vezi fig. 4, p. 10 Teoria Sonicitatii precum
§i fig. 5, p. 11). Dacas ciocanul e construit ca un rezonator i debiteaza cu
cos? = 1, se poate asimila cu o rezistenta simpla, iar undele sonice in con-
ductä vor contine fundamentala harmonica plus harmonicile superioare
devatate. Analiza complecta nu e usoara, insa in mod practic capacitatea
la generator absoarbe curentele devatate, iar curentul fundamental se for-
meaza intr-o unda progresiva pe cind ciocanul lucreaza.
2. Presiunea sonica de amplitudine H poate fi ridicata cit de mult,
relativ la presiunea medic. Cu notatiunile de la pagina 16, T. Sonicitatiei
am gasit convenabil de luat pron = 5-10 k/Cm2, H = 50-100 k/cm2.
Asadar, spre exemplu, daca adoptam H = 50 k/c2 vom lua Pm
D max = 105 k/c2.
55 k/c2, Deci conductele trebuie calculate sa reziste
acestei presiuni maxime, de asemenea i peretii capacitatii etc. De observat
este ca presiunea sonica H este mai inalta cind ciocanul nu lucreaza, deci
capacitatea (un cilindru de otel de pilda) trebuie calculatä la o presiune mai
inalta de 105 k/c2.
Aceasta, bineinteles, se explica cit timp lungimea conductei nu deviaza
prea mult de 1 = M A/2. Altfel situatiuni critice pot sa ia loc ca de exem-
plu in fig. 23 la p. 58-59.
3. Cu privire la conductele flexibile, aceasta e o problema care nu
a fost inca rezolvata complect i sunt Inca necesare cercetari fundamentale.
4. Cu privinta la frecventa loviturilor de ciocan, aceasta va depinde
de cerintele industriale. Frecventa de 100 lovituri/secunda pare interesanta
si e posibil sa dea bune rezultate pentru foraje in piatra. Stiu ca americanii
au incercat sa aplice ciocane cu 900-1000 lovituri/secunda actionate prin
magneto-strictiune electrica. Acestea au fost preconizate pentru adincimi
foarte mari, insa rezultatele au fost nule i proiectul abandonat.
5. Ciocanele sonice construite de mine erau cu 25 si cu 50 lovituri/
secunda i functionau perfect cu eficienta foarte inaltit. Bineinteles, daca
transformatorul electrosonic va reusi bine, frecventa de 100 lovituri la
ciocan nu va prezenta nici o dificultate. Ai mentionat -t) = 75% pentru ge-
nerator ; daca aceasta e posibil, desigur suprimarea partilor rotative va fi
un mare beneficiu. Problema nu este insa prea usoara. Partile oscilante tre-
buie balansate, deci doua generatoare in opozitie vor trebui sa lucreze sin-
cron. Apoi cursa armaturilor va trebui sa fie cuprinsa intre limite bine de-
finite, fie la plina incarcare, fie fail incarcare. N-am locul sa mentionez aici
toate prernisele ; dar desigur ca le-ati luat in considerare. In orice caz, tri-
mite-mi, te rog, planul general ca sa vad daca sinteti pe drumul cel bun pen-
tm a evita greutati ulterioare.
6. Comparatiuni cu ciocanele de aer comprimat au fost facute de
specialisti in trecut i s-a dovedit cit economia de putere mecanidi este

20

www.dacoromanica.ro
foarte importanta. Dupa cazuri, se poate economisi cam 50% pina la 80%
din energia consumata de compresoarele de aer si de ciocanele cu aer com-
primat. Eu am calculat cä eficienta aerului comprimat, lucrind fär. expan-
siune, este cam 5+10%, luind de baza lucrul mecanic livrat de ciocan, di-
vizat cu lucrul furnizat compresorilor. Generatorii sonici (rotativi) au o efi-
cienta de cam 90%, ciocanele cu rezonator cam 90% i ceea ce da. =
--= 0,9 X 0,9 = 0,81 = 81%. Dacä se mai adauga pierderi de 10-20% in con-.
ducte, ramine cel putin 7) total aprox. 60%. Pe aceste baze, cu un sistem
sonic bine chibzuit, economia este enorma, chiar daca motorul electric vi-
brant (Electrosonic) ar mai scade cifra de 60% la 40%. Chiar in acest caz,
de pina la 8 ori mai multa energie percesivä va putea fi livrata la foraj, com-
parat cu aerul comprimat.
7. Teoria Sonicä publicata deja este numai o parte din lucrarea
complecta, dupa cum vei putea vedea din memoriul anexat la aceasta si
intitulat Introduction to Sonics" si Applied Sonics".
Acest mernoriu formeaza programul lucrarilor prezente i viitoare si
dupa cum vei vedea tinerii ingineri ce vor sa se specializeze in Sonica nu
vor avea ocazia sä se plinga ca nu vor avea destul de lucru.
Mi-a facut mare placere sä aflu din scrisoarea ta (21-2-58) ca am fost
ales ca membru de onoare al Academiei R.P.R. Pina in prezent insa nu am
primit instiintarea de la Academie. Mi-a facut placere, de asemenea, sa aud
despre vechiul meu prieten Ion Jianu, doctor profesor Emeritus, si despre
amintirile lui despre mine. Te roc, exprima-i rnultumirile mele calduroase
si dorinta mea de sanatate si voie buna catre dinsul care nu ra-a uitat nici-
odata.
Litre timp am prima vesti si de la ing. Bazgan, care este unul din cei
putini ce au aratat interes in lucrarile mele in domeniul Sonic, si care sint
sigur cä a contribuit la progresul tehnicei de foraj.
Cu privire la tineri ingineri, te rog ia contact cu dl. secretar prim dl.
.acad. prof. St. Milcu de la Academia R.P.R., caruia i-am scris in aceasta
privinta.
Termin aceasta lunga scrisoare, in care am incercat sa ating punctele
principale din scrisorile tale, cu rugamintea de a exprima studentilor In-
stitutului Politehnic cele mai bune urari pentru reusita lucrarilor i pentru
entuziasmul aratat cu privire la aplicarea stiintei Sonice in tara Româneasca.
Sint sigur cä cu perseverenta i cu dragoste pentru progres vor sti cum sa
indrumeze cunostintele teoretice catre aplicari practice, spre folosul tuturor
ce vor sä lucreze cu gindul si cu bratele bor.
Anexat trimit i o copie a tabloului Pioneers in the March of Pro-
gress", dupa cum ai cerut.
Arata, te rog, sotiei i fetitelor tale sentimentele cele mai binevoitoare
pentru sanatate si succes in viitor din partea noastra,
Cu dragoste,
G. CONSTANTINESCO

Prof. M. MARINESCU
Str. Fucik Julius No 27
Rayon 1 Mai
Bucuresti
ROMANIA

www.dacoromanica.ro
 0. STUDIU INTRODUCTIV

O. 1. ACTUALITATEA I PERSPECTIVELEISONICITATII

Studiind lucrarile inventatorului G. Constantinescu se constata ca ele

sint foarte bine fundamentate teoretic, iar realizarile practice sint in con-
cordanta cu teoria i prezinta avantajele prevazute. Ele au fost recunoscute
si atestate de personalitati stiintifice de prestigiu international in lumea
stiintifica ca lord Rayleigh, Sir J. J. Thomson si Sir Charles Parsons, con-
temporani cu G. Constantinescu. Acestia au vizitat laboratoarele sonice de
la Londra si au fost impresionati de realizarile tehnice generatoare si
motoare sonice in care propagarea undelor in lichide era folosita pentru
a transmite puteri considerabile de zeci de kW intre un emitator i un
receptor,
Traducerea cartii Theory of Sonics" in limba romana a fost facuta
nu ca o lucrare comandata ci ca o manifestare a consideratiei omului de
stiinta i specialistului in hidraulica prof. D. Germani fata de ideile ori-
ginale ale autorului.
Recunoasterea valorii lucrarilor lui G. Constantinescu in domeniul
sonicitatii a fost facuta de Amiralitatea Britanica care a finantat laboratorul
de sonicitate in care s-au dezvoltat multe aplicatii in anii 1918-1920.
Utilitatea sistemului de sincronizare a tragerii cu mitraliera prin palele
elicei, aducind aviatiei britanice suprematia in luptele aeriene ale primului
razboi mondial, a creat inventatorului un prestigiu enorm.
In 1926, intr-o revista britanica G. Constantinescu era citat printre
savantii lumii: Marie Curie, Albert Einstein, Thomas Edison, A. G. Bell,
Guglielmo Marconi etc .
in ultimii ani ai vietii, proclamarea sa Doctor Honoris Cauza al In-
stitutului politehnic din Bucuresti i alegerea sa ca Membru de Onoare al
Aca.demiei R.S. Romania, completeaza o sumara enumerare a recunoasterii
din timpul vietii a valorii operei eminentului ing. George Constantinescu.
Aceastä recunoastere a fost consacrata si post mortem pe plan interna-
tional in cadrul celui de-al XVI-lea Congres international de istoria stiintei,
unde memoria eminentului inventator roman a fost omagiata la implinirea
centenaturului nasterii sale de ilustri oaspeti straini din Anglia, America,
Italia.
Daca teoriile care descriu sonicitatea sint corecte, iar aplicatiile
prezinta avantaje tehnico-economice, cum se explica fa ptul Ca ele
nu sint raspindite in lumea larga, in viata practica, asa cum s-a intimplat
cu alte mari inventii? Este adevarat cä injectoarele actuale ale motoarelor
Diesel sint construite dupa un model inventat de G. Constantinescu si au
o raspindire foarte mare, dar aceasta este foarte putin in comparatie cu am-
ploarea i multimea inventiilor valoroase.

23

www.dacoromanica.ro
 Este un lucru general recunoscut ca multe mari inventii importante
aparute au fost un timp neglijate ca apoi sä fie reluate i dezvoltate. Se spune,.
in multe din aceste situatii, Ca inventatorul a gindit i a inventat cu mult
in avans fata de epoca sa §i a dep5§it nivelul de intelegere al contemporanilor.
11fulte inventii au devenit realizabile numai dupa indeplinirea unor
conditii sociale sau materiale.
In conferinta despre sonicitate, tinuta la Scoala National5. de Poduri
si *osele din Bucurqti in 1919, autorul a aratat unele din dificultatile in-
timpinate atunci cind a incercat sa explice unor experti natura inventiilor
sale. George Constantinescu a cheltuit o enorma energie pentru a convinge
lumea cä lichidele sint compresibile cu mult mai mult decit se accepta, iar
aceasta proprietate este esentiala in unele cazuri, ca acela al propagarii Vi-
braiilor prin lichide. Construirea aparatelor demonstrative 1-au condus la
brevetarea unor resorturi hidraulice, acumulatoare hidraulice i chiar a unor
tunuri sonice. Aa cum s-a afirmat chiar de la aparitia ei, sonicitatea este
in corespondent5. cu electricitatea iar transmisiile sonice sint similare cu
transmisiile electrice de curent alternativ.
Considerind analogia cle mai sus adevarata, comprimarea lichidelor
era echivalenta cu demonstrarea acumularilor de sarcini electrice intr-un
condensat or. Daca consideram saltul evolutiv al electrotehnicii de la experien-
tele de electrostatica pina la aparitia teoriei liniilor lungi i a sistemelor tri-
fazate care s-a facut intr-un timp foarte lung, de secole, surprinde rapidi-
tatea cu care inventatorul a parcurs aceasta evolutie in domeniul sonici-
-Mtn. Contemporanii nu I-au putut urmari cu acee4 viteza.
Transmisiile sonice se realizeaza prin vibratii iar la inceputul secolului,
se considera cä energia de vibratie constituie o forma de energie degradata
care nu se mai poate transforma decit in caldura. Era de neconceput cä din-
tr-un sistem de vibratii se poate obtine lucru mecanic cu randament ridicat.
De remarcat Ca primul brevet pentru o transmisie prin coloane de
lichid in mi§care alternativa a fost cerut in februarie 1913 i se referea la
o transmisie trifazata cu generhtor i motor sincron, fara nici o referire la
compresibilitatea fluidului sau la propagarea unor unde in linii, de§i feno-
menul propagarii era studiat i analizat de inventator.
Cererea de brevet pentru stocarea energiei in recipiente cu lichid sub
presiune este depusa in decembrie 1915 i acceptata in februarie 1917.
Acest decalaj de 4 ani fata de primul brevet in care au aparut si
alte inventii in domeniul sonicitatii sugereaza faptul cä ideile esentiale
ale sonicitatii" erau greu intelese de speciali§tii contemporani.
Una din cauzele cele mai importante care au facut ca sonicitatea sä
nu se raspindeasca a fost lipsa de informatii tehnicoltiintifice. Cartea Te-
oria sonicitatii" a fost publicata in limba engleza in timpul primul razboi
mondial in foarte putine exemplare, lucrarea fiMd considerata secreta. Dupa
razboi, lucrarea nu a mai fost secreta, dar nu a fost retiparitä sau difuzata.
S-a facut numai o traducere in limba ronana, intr-un numar foarte mic
de exemplare.
Inginerul Constantinescu a fost un inventator care a lucrat pe cont
propriu i care dorea sa vinda produsul muncii sale inventiile in con-.
ditii cit mai avantajoase, Dupa dezamagirile provocate de preluarea unor
inventii de catre unele intreprinderi industriale fara plata cuvenita, el a
devenit tot mai precaut in comunicarea inventiilor sale, in afara protec-
tiilor acordate de brevete.
24

www.dacoromanica.ro
 In aceste conditii republicarea cartii nu era indicata.
Mai mult, spre sfirsitul activitätii, ing. G. Constantinescu Ii elabora
inventiile si nu le breveta, deoarece sistemul de brevete acorda autorului
un interval de timp relativ scurt in care putea beneficia de drepturile de
a utor. Asistam, astfel, la un fenomen foarte curios in care inventatorul in-
susi contribuie la o cunoastere foarte sumara a realizarilor sale, la o prezen-
tare mai mult comerciala si mai putin tiintificä, facuta cu scopul de a atrage
interesul unor capitalisti care sa investeasca fonduri pentru dezvoltarea
inventiilor.
Considerind cauzele de mai sus ca explicatii pentru neproliferarea
transmisiilor sonice, se pune problema de a evalua actualitatea sonicitatii
prespectivele ei.
In ultimele decenii dezvoltarea tiintei i, tehnicii au facut progrese
loarte mari, i nivelul de cunostinte generale al personalului angrenat in
activitati tehnico-industriale a evoluat spectaculos i probabil intelegerea
sonicitatii nu ar fi frinata de idei eronate ca incompresibilitatea lichidelor".
Aparatul matematic utilizat in mod obisnuit de tehnicienii ultimei
generatii este foarte puternic i permite o intelegere imediata i o abordare
creatoate a sonicitatii. Activitati tehnico-stiintifice contemporane au ajuns
sä abordeze problema oscilatiilor de putere in instalatii hidraulice dintr-un
punct de vedere nou. Activitatea obisnuita a calculului sistemelor automate
-este determinarea stabilitätii sistemului i determinarea regimurilor tran-
zitorii. litilizarea elementelor de executie hidraulice clasice in sisteme
automate a determinat i un mod special de lucru pentru calculul proceselor
tranzitorii. In analiza stabilitatii, sistemul de actiuni se considera deschis
si se alphcä sistemului semnale alternative de frecvente diferite care se pro-
paga prin elementele hidraulice de putere. Analiza precisä a fenomenelor
ne reaminteste de teoriile sonicitatii. Se tine seama de compresibilitatea
fluidului, volumele de lichid care se gilscsc in instalatie, masele corpurilor
in miscare la fel ca in teoria sonicitatii, insa cu alt scop. Mai mult, ingineri
automatisti au introdus ca notiuni noi, pentru calculul sistemelor hidrau-
lice, impedanta hidraulica, capacitatea hidraulica, notiuni cu care sonici-
tatea opereaza in mod obisnuit.
Apropierea intre tehnica actuala de calcul a sistemului hidraulic si
teoriile transmisiei sonice este atit de mare incit se poate afirma cii sonici-
tatea ca transmisie de putere prin oscilatii armonice ale coloanelor de lichid
reprezinta studiul sistemelor hidraulice in regim armonic permanent.
Pentru specialiti, regimul armonic permanent este un caz particular
al regimului tranzitoriu pentru un sistem dat. Lasind aceasta particularizare
la voia intimplirii insearnna a astepta reinventarea" sonicitatii dupa citiva
ani sau zeci de ani.
Din punct de vedere al posibilitatilor tehnice de realizare a dispoziti-
velor sonice pistoane, cilindri, robinete, aparate de masura se stie ca
tehnologiile moderne, masinile unelte sint in prezent cu mult mai produc-
tive si mai putin costisitoare decit la inceputul secolului.
Este adevarat cii productia de masa sau serie mare si tipizarea ele-
mentelor de transmisii conventionale (electrice, hidraulice, pneumatice,
mecanice) sint un impediment pentru utilizarea sistemului concurent, dar
in anumite situatii sistemul hidraulic ar putea deveni sistem sonic. Pentru
un specialist care are de realizat o anumita transmisie, este mult mai lesni-
25

www.dacoromanica.ro
cioasa metoda de a alege echipament tipizat i fabricat in intreprinderi spe-
cializate, decit sa proiecteze ti sa execute o transmisie unicat.
Totusi cu elemente hidraulice comerciale se pot obtine unele trans-
misii sonice cu anumite avantaje, privind eficienta i comportarea dinamica
si stemului.
Dupa ce s-au aratat, unele din motivele pentru care stiinta sonicitatii
nu a dat inca roadele pe care ar putea sä le dea, in numeroase aplicatii in-
dustriale, se tree in revista citeva din aceste aplicatii pentru a se vedea avan-
tajele.

0.2. CIOCANE

Avind in vedere miscarile oscilatorii ale mediului folosit pentru trans-

misia energiei sonice, cea mai evidenta aplicatie este aceea a ciocanelor de
once fel pentru gaurirea rocilor, nituiri, täieri, sfarimari, gauriri i prese cu
actiune rapia. Prototipurile folosind apa ca mediu de transmisie (hidro-
sonicitate) an demonstrat eficiente mult mai man fata de variantele pneu-
ma tice, hidraulice sau electrice.
Ciocanele sonice sint foarte simple si convenabile pentru a lucra sub
apa, in locuri umede, noroi, praf i conditii atmosferice extreme.
Frecventa loviturilor unor asemenea ciocane poate fi de la citeva lo-
vituri pina la sute pe secunda i puterea data de la citiva wati la mai multi
kilowati.
Se constata lipsa oricaror supape de distributie (cum sint la cele pneu-
matice), iar greutatea, costul i intretinerea ciocanelor sonice sint foarte
m ici.
Perforatoarele de roca pot asigura i spalarea cu apa in timpul lucru-
lui, imbunatatind conditiile de lucru i eliminind supraincalzirea. Pentru
lucrari sub ap 1, ciocanele de nituit i cele pentru taiat nu strica vizibilitatea
deoarece nu e formeaza bule de aer ca la sculele pneumatice.

0.3. MOTOARE ROTATIVE

Generatoarele sonice i motoarele au o mare gama de tipuri. In ge-

neral ele sint de tip sincron i asincron. Ele pot fi monofazate sau polifazate.
Motoarele sonice rotative sint convenabile pentru distributia puterii pentru
once fel de scopuri industriale. Mai multe motoare sonice independente pot
fi cuplate i decuplate de la o linie sonica de alimentare care poate fi o sim-
pla teava (monofazat) sau mai multe tevi (polifazat).
Motoarele sonice sincrone sint unice in domeniul mecanicii prin acea
caracteristica de a meritine un sincronism riguros intre cle si generator. Sis-
teme de reductoare pot fi inlocuite prin motoare somcc compacte, iirterco-
nectate prin tevi de diametru mic prin care se trairportii energia sonica.
Aceasta deschide perspectiva unei mari simplificari in proiectarea, fabricarea
si intretinerea unor viitoare combine agricole, masini unelte, masini de ti-
parit etc. Motoarele asincrone sint convenabile pentru aplicatil in cazurile
in care sarcinile au variatii foarte mari, ca la locomotive, tractoare, exca-
vatoate, macarale etc. In contrast cu motoarele electrice, cupluri. extrem
26

www.dacoromanica.ro
de man l. se pot obtine i mentine nedefinit de mult timp cu incalziri negli-
jabile. Motoarele sonice au caracteriStica de a se adapta singure,automat,
la sarcina, astfel incit motorul primar, de exemplu un motor Diesel, sl-§i
mentina cu cuplu constant i turatia neschimbata atunci cind cuplul i tu-
ratia motorului sonic variaza intr-o gama foarte larga. Aceasta este o pro-
prietate valoroasa a transmisiet.de putere pentru motoarele de automobil,
masinile de tractiune, laminoare, pentru industria petroliera etc. Exista
posibilitatea de aplicare a motoarelor sonice in domeniul important al uni-
tatilor de putere Diesel-sonice care sint mai ieftine, mai u§oare O. mai efi-
ciente fata de. tehnica Diesel-electrica i Diesel-hidraulica utilizate astazi.

0.4. TERMOSONICITATEA

0 aplitatie interesanta a sonicitatii este transmisia caldurii la dis-

tanta intr-un mod similar incalzirii electrice. Conducta sonica continind
apa poate transmite energie sonica de la un generator la o rezistenta sonica,
care se poate gasi la mare distanta. Aceastä energie este transformata in
caldura, in timp ce conducta de transport famine rece. Rezistenta genereaza
temperaturi man i se po ce extrage apa fierbinte sau abur de la elernentul
de incalzire. Apa sau fluidul utilizat ca mediu de transmisie in tevi nu cir-
cula iar data se dorete se poate utiliza numai o singura teava (retea sonica
monofazata).
0 aplicatie importanta a acestei tehnici este indicata pentru incalzirea
uleiurilor viscoase in tevi sau in rezervoare in anotimpurile reci. 0 economie
importanta a puterii de pompare se poate obtine astfel in conditii de sigu-
ranta din punct de vedere al pericolului de incendiu in industria petrolului,
la arzatoarele de combustibil greu, la incalzirea spatiilor cu materiale ex-
plozi ve etc.
Metoda poate fi folosita pentru fierberea i distilarea materialelor
inflamabile, elementele de incalzire fiind sigure chiar atunci cind sint corn-
plet irnersate in amestecuri inflamabile sau explozive.
Un domeniu nou de aplicare a ternaosonicitatii este posibilitatea de
a inversa procesul i a genera putere direct dintr-o sursa de caldura.
Experientele efectuate pe prototipuri indreptatesc a afirma ca s-ar
putea ajunge la rezultate ce practic ar conduce la noi solutii ce ar inlocui
turbinele cu gaz.

0.5. STOCAREA ENERGIE!

Acest capitol acopera multe domenii de aplicatii in care se cer efecte
de elasticitate i amortizari. Astfel de resorturi sonice de orice capacitate
pot fi folosite ca o varianta in locul otelului, aerului comprimat sau resor-
turilor de cauciuc.
Mediul elastic folosit in resorturile sonice fiind un lichid ce lucreaza
sub presiune foarte mare, poate prelua §ocuri Violente i variatii de mice
durata. Sint practic eliminate dificultatile inertiei sau a oboselii materia-
menea, foarte reduse. "
lelor de la alte sisterne. Volumul ocapat, greutatea i costul sint, de ase-
.Aceste resorturi pot fi utilizate pentru .sartini foarte man l. ca la loco-
motive, camioane, tampoane, inecanisme ete.

27

www.dacoromanica.ro
 Acumulatorii sonici de presiune se aplica la sculele de percutie, prese
de mare putere, forje, lansari de proiectile, torpile. rachete etc.
Efectul de amortizare al resoartelor sonice reduce sau elimina vibra-
Idle prin absorbirea si transformarea lor in caldura.

0.6. SIMINALIZARI $1 CIMPURI SONORE

Generatoarele sonice pot produce unde sonore de frecvente joase sau
inalte, permitind transmiterea unor semnale puternice pentru comunicatii
subacvatice, prin roci sau prin aer ; fie prin unde directe, fie prin unde re-
flectate sau refractate. Acestea sint indicate pentru detectarea obstacolelor
si prevenirea ciocnirilor in ceata sau intuneric.
In contrast cu metodele electrice, sunetele generate sonic pot fi
eficace pentru distante scurte si sint astfel indicate pentru protectia avioanelor
ce zboara in apropierea solului, la aterizare sau la trecerea peste inaltimi.
Generatoarele infrasonice sau ultrasonice sint usoare si compacte com-
parativ cu cele electrice, sint usor de fabricat, usor de intretinut si nu sint
afectate de apa sau umiditate. Asemenea instalatii sint indicate pentru ex-
plorari geodezice, explorari subterane pentru petrol sau minereuri, ca o va-
rianta inlocuitoare a metodei exploziilor subterane.
Instalatiile sonice pentru generarea impulsurilor pot fi aplicate pentru
semnalizari feroviare, unde chiar trecerea trenului genereaza impulsuri.
Ace stea sint transmise prin tevi la diferite distante unde pot semnaliza,
pr otejind trenul in fata si in spate.
Sistemul sonic nu necesita modificari sau adaugiri la locomotive sau la
calea de rulare si este independent de reteaua electrica sau alte surse de putere.
Acest sistem este aplicabil la probleme similare in care sint necesare
interblocari prin comenzi de la distanta. Semnalele se propag5. cu viteza
sunetului in lichidul folosit ca mediu de transmisie, iar acesta poate fi apa
sau uleiuri ce nu ingheata sau solutii antigel.

0.7. ELECTROSONICITATEA
Aceasta este o noua dezvoltare interesanta in care curentii sonici sint
generati direct de curentul alternativ al retelei de putere. Asemenea transfor-
matori electrosonici ar putea conduce la solutii noi pentru locomotive electrice,
alimentate direct de la firul de cale de tensiune Malta cu frecventa industriala.
Intr-o asemenea schema, singurul echipament electric pe locomotiva
ar fi transformatorul electrosonic, transmisia puterii la roti facindu-se cu
motoare sonice usoare si robuste.
Transformatorul electrosonic este reversibil, el putind genera energie
electric a fiMd alimentat de la reteaua sonica. Asemenea transformatori pot
fi rotativi sau statici (in care nu sint piese in miscare). Cercetarea va decide
care tip este preferabil.

0.8. APLICATII SPECIALE

Sistemul sonic permite generarea presiunilor extrem de mari de or-
dinul rniilor de atmosfere, fie static, fie percusiv, substituind efectul ex-
ploziilor. Aceasta s-ar putea dovedi important in mine datorita disparitiei
riscului de foc, lipsei de gaze otravitoare si a prafului.
28

www.dacoromanica.ro
 Avind in vedere marea simplitate i greutatea mica a ciocanelor so-
nice de inalta frecventa, acestea pot fi utilizate pentru taierea i fasonarea
metalelor, a pietrelor, sticlei etc.
Transmisiile de impulsuri hidrosonice au multe aplicatii posibile si au
fost aplicate cu succes la armele avioanelor britanice in timpul i dupa pri-
miii rázboi mondial.
Alta aplicatie importanta este injectia combustibilului pentru motoa-
rele Diesel de mare viteza la care conducta de alimentare cu combustibil
este folosita ca mediu pentru transmiterea puterii la injectoarele indepen-
dente, de la un generator central de impulsuri.
Un domeniu interesant de aplicatie este dezvoltarea masinilor de cal-
culat sonice capabile sa rezolve rapid probleme dificile legate de rezonantä
oboseala, care altfel necesita luni de calcule migaloase sau chiar nu se pot
solutiona prin metode obisnuite.
0 aplicatie speciala a sonicitatii este aceea a imbunatatirii turnarii
metalelor de orice fel. Experimentele au dovedit ca turnari cu granulatii
foarte fine au fost obtinute cu aceste metode. Nu numai metalele, dar chiar
mortare, betoane i ofice material plastic sau amestecuri pot fi tratate in
timpul procesului de turnare cu energii sonice intense care patrund adinc
si difuzeaza prin material producind i mentinind omogenitatea in timpul
perioadei de solidificare.
Cu acelasi tratament aplicat amestecurilor de aer cu combustibil pul-
verizat, arderea este mult imbunatatita i aplicarea este indicata pentru
turbinele de gaz, cazane etc.
Un domeniu interesant de aplicare a impulsurilor sonice de mare e-
nergie dar de durata scurta este acela al explorarii geologice sau prospectarii
zacamintclor de petrol sau minerale, ca varianta fata de metoda exploziilor.
Se pot construi generatoare compacte pentru a produce unde sonice per-
cusive de mare putere, care sa se propage prin sol 'in toate directiile sau in-
tr-o directie, putind atinge distante foarte mari prin pamint.
Efectele fiziologice produse de generatorii sonici de inalta frecventa
s; c:inzori pot fi folosite pentru scopuri medicale. Asemenea curenti pot
patrunde adinc prin tesuturi i structuri osoase fara pericolul de ardere sau
soc. Acestea in contrast cu efectele curentului electric care actioneaza in-
direct prin sistemul nervos.
Din succinta enumerare a multiplelor aplicatii industriale ale sonici-
tatii se desprind multiplele posibilitäi deschise pentru aplicarea inventiilor
sonicitatii in ingineria moderna i cercetarea tiinificä, fata de metodele
de transmisie a puterii clasice: hidraulice, mecanice, pneumatice sau electrice.
Am vazut din cele de mai sus actualitatea i perspectivele sonicitatii
in domeniul aplicaii1or tehnice, dar studiultratatului" mai ofera citito-
rului, mai ales daca acesta este animat de pasiunea cercetarii si a creatiei
stiintifice, o ocazie rara de a patrunde in mecanismul creatiei stiintifice,
de a urmari in modul cel mai autentic procesul acestei creatii i inspirindu-se
de la ea sa duca mai departe pretiosul patrimoniu stiintific lasat de George
Constantinescu posteritatii. In sensul celor de mai sus, vom aTata acum
ocolurile i obstacolcle intimpinate de-a lungul drumului parcurs de creator
si deschizator de noi orizonturi in stiinta, pentru a ajunge de la ideea ini-
tiala, la rezultatul final.
29

www.dacoromanica.ro
 0.9. CUM A CREAT GEORGE CONSTANTINESCU
STIINTA SONICITATII

Thomas Edison, acest ilustru inventator zicea cu mult umor, dealt-

fel, ca pentru a face o inventie sau o descoperire, este nevoie de numai 1%
inspiratie si 99% transpiratie. Cu siguranta insa cä daca Edison ar fi cu-
noscut matematica, drumul de la inspiratie la rezultatul final ar fi fost par-.
curs mai repede si cu mult mai putina transpiratie, fiind scutit de nenuma-
ratele incercari empirice, necesare atunci cind nu putem incadra obiectul
cercetarii in limbajul matematic.
Spre deosebire de Edison, George Constantinescu minuia analiza ma-
tematicä cu multa maiestrie, ceea ce i-a permis sa parcurga drumul de la
ideea initiala la rezultatul final intr-un timp record. Sa cautam deci sa-1
urmarim pe George Constantinescu de-a lungul acestui drum p1M de inv5.-
taminte, mai ales pentru cei care se dedica cercetarii stiintifice i aspir5.
sa-si aduca contributia la imbogatirea patrimoniului stiintific universal.
Ideea de la care a pornit, sa-i zicem inspiratie, a fost aceea de a considera
propagarea sunetului prin unde, studiat in acustica, ca un caz particular
de transmisie a puterii mecanice prin vibratii de la un capat la celalalt al
unui tub acustic. Puterea astfel transmisä prin tuburi acustice este insä
extrem de mica din cauza marii elasticitäti a aerului. De asemenea, la ampli-
tudini mai marl de vibratii, transmisia puterii este practic limitata de fe-
nomenele calorice care o insotesc, pe linga faptul ca ecuatiile propagarii se
complica considerabil in acest caz, nemaiputind fi rezolvata prin metodele
cunoscute.
Printr-o asociatie de idei, George Constantinescu si-a pus intrebarea
daca nu cumva s-ar putea spori puterea mecanica transmisä prin unde, f o-
losind ca mediu de transmitere in locul aerului, apa, care avind o elastici-
tate mult mai mica decit aceea a aerului, ar putea prelua puteri mecanice
transmise cu mult mai mari. Din mäsuratorile precise ale lui Emile Amagat
asupra elasticitatii apei, George Constantinescu a preluat aceste date cal-
culind cu ele puterea mecanica ce s-ar putea transmite prin vibratii, de o
anumita amplitudine in acest mediu, aceasta nem.aifiind limitata de feno-
menele calorice care o insotesc in cazul transmisiei prin aer. Rezultatul a
fost acela pe care 1-a intuit i anume cä puterea transmisa astfel prin apa,
creste, de la cei citiva microwati transmisi prin aer, la zeci i sute de kW
transmisi prin apa.
George Constantinescu nu s-a multumit insa cu acest rezultat teoretic
atit de surprinzator, dar 1-a supus unei verificari experimentale. Cu mijloace
modeste, improvizate, realizeaza prima instalatie sonicä de transmisie a
puterii mecanice, prin vibratii in apa, punind in joc citiva kW. Instalatia
realizatä in 1912, existenta i astazi, consta dintr-un generator de vibratii
mecanice aplicate la capatul unei conducte de otel umplute cu apa, la capa-
tul celälalt unda sonica produsa in apa, purtatoare de energie vibratorie,
fiind convertita din nou in putere mecanica printr-un motor sonic rotativ.
Desigur ca pentru proiectarea i dezvoltarea unor astfel de instalatii, George
Constantinescu a trebuit sa aplice teoria propagarii sunetului prin tuburi
acustice, inlocuind valoarea parametrilor: elasticitate i densitate ''pentru
aer, cu valorile acelorasi parametri pentru apa, si sa treaca de la presiuni
de ordinul unei fractiuni de atmosfere, la presiuni de ordinul a mii de at-
mosfere. A trebuit, de asemenea, sä ia in considerare fenomenul .undelor
30

www.dacoromanica.ro
 stationare care la presiuni de ordinul a mii de atmosfere i avind in vedere
pierderile mici prin frictiune, devine periculos putind duce la spargerea
conductei. In felul acesta a putut George Constantinescu sä verifice toate
concluziile teoriei Fe instalatia sa exr erimentald, ceea ce i-a dat deplina
siguranta in valabilitatea ipotezei admise si a concluziilor teoretice deduse
pornind de la aceasta. Dar C.. Constantinescu nu s-a oprit la acest prim re-
zultat, totusi atit de important, si intr-o a doua etapa a investigatiilor, ela-
boreaza o noua teorie a transmisiei puterii rrecanice prin vibratii specifica
transmisiei puterii prin lichide, transmisie neafectata de efecte termice care
limiteaza transmisia prin sunet, in aer. Astfel, in loc sä porneasca de la ecua-
tiile generale ale propagarii sunetului pentru a ajunge la diferitele efecte
particulare, folosind metoda lui Rayleigh, in tratatul clasic: Theory of sound,
George Constantinescu urmeaza drumul Myers: porneste de la particular
ca sa ajunga la general. Pornind de la 4 definitii simple si anume: elasti-
citatea, masa, frictiunea i perditanta, dat filnd ca aceste marimi sint pro-
prietati absolute ale materiei, care intervin in orice manifestare a ei, stabi-
leste anumite relatii intre ele, verificate prin experiente, constata cä aceste
relatii sint analoge cu acelea care leaga intre ele capacitatea, inductanta,
rezistenta serie i derivatie, marimi definite in circuite electrice de curent
alternativ.
Daca legile care guverneaza curentii sonici din conducte sint analoge
cu acelea care guverneaza curentii electrici alternativi din circuite electrice,
atunci orice proprietate a acestora din urma Ii gaseste echivalentul in do-
meniul sonic.
George Constantinescu se gasea, astfel, in posesia unui dictionar elec-
trosonic care ii permitea sa traduca automat o proprietate electrica in echi-
valentul sau sonic. Ne gasirn astfel in cazul unei exemplificari stralucite
ale avantajelor metodei analogiilor folosita ca metoda de creatie i inves-
tigatie stiintifica. René Descartes in celebrul sau discurs asupra metodei
a rezumat aceasta spunind cä metoda creeaza rezultatele" i rezultatele
obtinute de George Constantinescu prin folosirea acestei metode au fost
spectaculoase. Astfel, toate motoarele electrice si-au gasit echivalentul sonic.
George Constantinescu a creat motoare sonice sincrone, asincrone, mono-
bi-trifazate, serie, derivatie, cu colector etc., motoarele sonice prezentind
numeroase avantaje fata de cele electrice. Ilustrul fizician englez Lord Ray-
leigh, vazind cu ochii sai aceste motoare in functie, a exclamat, citez: exis-
tenta i functionarea motoarelor D-tale sint de domeniul magiei: nu mi-as
fi putut inchipui niciodata, cu toate ca. rn-am ocupat o viata intreag5. de
sunet, cä aceasta transmisie prin apa sa poata produce asemenea efecte".
Cu drept cuvint George Constantinescu poate fi supranumit vraji-
torul de la Coniston Lake dupa cum Edison a fost supranumit vrajitorul
de la Menlopark.
Obstacolul cel mai greu de invins pentru recunoasterea unanima a
stiintei a fost credinta absoluta a savantilor i inginerilor din acea epoca in
incompresibilitatea lichidelor, si a apei, in particular. In toate calculele
hidraulicienilor, verificate practic prin constructia barajelor, a alirnentarilor
cu apa, a pompelor hidraulice etc., apa era considerata ca incompresibila,
ipoteza este verificata prin nenumarate i importante realizari industriale
si lucrari. edilitare.

31

www.dacoromanica.ro
 Ca urmare a acestor argumente majore, ipoteza lui George Constan-
tinescu era considerat5. ca absurda. Cind George Constantinescu a vrut st-si
breveteze inventiile sonice in America, examinatorul Oficiului de brevete
din Washington a respins cererea de brevetare, declarind cä masinile sonice
nu pot functiona iar autorul a fost caracterizat drept un nebun de roman
(a mad rumanian). A trebuit marturia sub prestare de juramind a unui mem-
bru al Royal Society din Londra, care a declarat ca a vazut cu ochii sai a-
ceste masini functionind, pentru ca examinatorul Oficiului de brevete din
Washington sa acorde brevetul de inventie, solicitantului. In ciuda evidentei
faptelor, George Constantinescu a avut Inca mult de luptat contra prejude-
catii adinc inradacinate a incompresibilitatii apei. Cind Galileo Galli lei,
care descoperise satelitii lui Jupiter gratie lunetei sale, vrind sa convinga
pe unii din cardinali de existenta acestor sateliti, 1-a rugat pe inaltul prelat
sa se uite prin luneta, acesta a refuzat pretextind cä acest lucru ii va da du-
reri de cap. Aceasta numai i numai pentru a nu fi zdruncinata credinta
unanim recunoscut5. conform dogmei religioase a imuabilitatii sistemului
solar. La moartea cardinalului, Galli lei exclama ironic: acum sufletul Car-
dinalului inaltindu-se spre ceruri, va putea vedea cu ochii ceea ce de pe
pamint nu a vrut sa vada uitindu-se prin luneta". Am dat, ca exemplu, acest
episod istoric, pentru a ilustra procedeul atit de antistiintific i prejudicios
pentru progresul stiintei, al contest arii faptelor pentru salvarea dogmelor.
5i totusi acest procedeu ramine operant si astazi si in viitor, in ciuda invä-
tamintelor istoriei.
Un caz similar se petrece sub ochii nostri; ma refer la pilele Karpen
a caror functionare neintrerupta timp de o jumatate de secol, fara modifi-
cari chimice, nu a putut Inca convinge pe oamenii nostri de stiinta, cä ne ga-
sim in fata unui fapt care contrazice parerea unanim acceptata asupra gene-
ralitatii absolute a Principiului al II-lea al terrnodinamicii. In aceasta ati-
tudine conformista mai intervine cea ce se exprima lapidar spunind ca :
nimeni nu este profet in tara lui". Cind vor veni confirmari din afara, con-
firmari care au inceput sa apara (ma refer la pilcle Karpen), se va schimba
si atitudinea noastra de expectativa conformistä, relativ la aceasta pro-
blema. Mi-am permis a face aici, incidental, aceasta diversiune polemica,
pentru a atrage odata mai mult atentia asupra a ceea ce as putea numi,
drama validarii teoriilor stiintifice" careia i-au cazut victime multi dintre
acei care au creat omenirii noi epoci in istoria cunoasterii stiintifice, drama
provocata de reactia naturii fata de cei care caut5. s5.-i smulga secretele.
In incheierea acestui studiu introductiv mai trebuie adus la cunos-
tinta cititorului ca George Constantinescu este acela care a descoperit ca-
vitatia sonica, a carei existenta a fost contestata la inceput ca urmare a
pozitiei lui P. Langevin cu care G. Constantescu a purtat o polemica ter-
minata in avantajul sau.
Tot el este acela care pentru prima oara a realizat taierea cuartului
si a unor materiale dure prin vibratii ultraacustice, fapt pe baza caruia s-a
dezvoltat mai tirziu metoda sonica de prelucrare a metalelor dure.
In sfirsit, G. Constantinescu este si autorul convertorului de suplu"
a carui descriere se gaseste in prezenta lucrare.
Ca om, desi constient de valoarea operei sale, G. Constantinescu era
de o rara modestie. De o probitate stiintifica i inuta moralä exemplara,
incuraja tineretul studios si pe acei tineri saraci, carora le acorda cu multà
generozitate sprijin material, cunoscind din proprie experienta dificultatile
prin care trec acei care se sacrificanobilului tel al creatiei stiintifice i tehnice.

32

www.dacoromanica.ro
 TRATAT
DE TRAXSMISIE SOXICA A ENERGIEI

CAPITOLUL I
INTRODUCERE

Una din problemele fundamentale ale ingineriei mecanice este aceea de a

transmite energia disponibila in natura, dupa o transformare potrivita, la
un punct oarecare unde ea poate fi intrebuintata pentru a produce lucru util.
Metodele pentru a transmite energia, cunoscute i practicate in ingi-
nerie, se pot cuprinde in general in doua clase : (a) metoda mecanica, cuprin-
zind i pe cea hidraulica, pneumatica i prin cabluri; (b) metoda electrica.
Prezentul volum trateaza despre o noua rnetoda prin care problerna
a fost rezolvata de autor.
Toate metodele de transmisie a energiei prin lichide, cunoscute ca metode
hidraulice, care s-au aplicat pina acum, se bazeaza pe transmiterea continua
a presiunii printr-un lichid, astfel ca presiunea produsa la un capät al liniei
este utilizata la celalalt capat. Lichidul din aceastä forma de transmitere
lucreaza pur si sirnplu ca o bara flexibila de transmisie, incompresibild.
Metodele pneurnatice cunoscute presupun un curent in tuburi avind
mereu aceeasi directie, presiunea fiind produsa la un capat al sistemului
si utilizata la celalalt capat ; in acest caz elasticitatea aerului intrebuintat
este citeoclata folosita la receptoare.
in metodele de transmisie prin cabluri de tractiune, generatorul de
putere este pus in legatura cu receptoarele printr-un cablu pe cit posibil
inextensibil; sistemul se bazeaza pe miscarea longitudinala a cablului privit
ca indeformabil in lungirne.
In toate aceste metode cunoscute, care intrebuinteaza mijloace me-
canice pentru transmisia energiei de la un punct la un alt punct departat,
elasticitatea nu are rol direct si in general este evitata sau ignoratä.
Sistemul autorului se bazeaza pe elasticitatea mediului prin care energia
este transmisa. Caracterul esential al sistemului este ca particulele mediului
intrebuintat, fie solid fie lichid sau gazos, sint intr-o stare de vibrcqie de o
parte si de alta a unei pozitii medii.
Dup5. noul sistem, energia se transmite de la un punct la altul., la o
distanta care poate fi considerabila, cu ajutorul imprimarii unor variatii
periodice de compresiune sau tensiune, care produc vibratii longitudinale
in coloane solide, lichide sau gazoase. Energia se transmite prin aceste vi-
vibratii periodice de presiune i volum in directie longitudinala i transmiterea
aceasta poate fi caracterizata ca transmisie de putere prin unde sonore.
Numele de stiinta sonicd sau sonicitate a fost adoptat pentru a denumi
stiinta care trateaza toate aplicatiile proprietatilor elastice ale materiei la
transmiterea energiei. Noua stiinta difera de hidraulicei in sensul ca hidrau-
lica este stiinta care trateaza despre aplicatiile proprietatilor lichidelor, con-
siderate co fiind practic incompresibile.
Metod ic sonice se bazeaza in intregime pe proprietatile elastice ale
materiei, iar elasticitatea aceasta este folosita pentru transmiterea energiei.
33
3 c. 229 40

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II
PRINCIPII FIZICE ELEMENTARE

In natura sint multe exemple de transmitere a energiei prin vibratii

aproape se poate spune ca mirarea prin unde este metocla naturala a trans-
misiei energiei.
Sa consideram citeva fenomene cunoscute de vibratii de particule
materiale.
Transmiterea sunetului prin aer este datorita unei miscari vibratoare
produsa de o s'ursa n aerul inconjurator; fiecare particula de aer in veci-
natatea sursei este pusa intr-o stare de vibratie, de o parte i de alta a unei
poziii medii.
0 metoda coTuna pentru a produce sunete este de a face sa vibreze
o cliafragma elastica., care imprima vibratiile sale aerului inconjurator. Prin
izolarea acruluif caruia i se comunica vibratiile, de exemplu, cu ajutorul
unui tub acustic, sunetul poate fi dirijat i o cantitate de energie vibratoare
produsa poate fi transmisa la distante mari.
Sä consideram ceea ce se petrece in tub cind aerul continut este pus
in m4care printr-o diafragma a$ezata intr-un plan normal pe axa tubului
$i care vibreaza de ambele parti ale unei pozitii mijlocii.
Prima m4care a diafragmei in directia tubului deplaseaza o cantitate
oarecare de aer de-a lungul lui; la aceasta deplasare se opune aerul in repaus
din restul tubului, astfel ca se produce IQ zona de aer comprimat in imediata
yecinatate a diafragmei. In jacela$i timp diafragma iu miscare comunica
viteza particulelor de aer din imediata ei vecinatate ; aceste particule trans-
mit viteza lor la particulele urmatoare si in modul acesta orice perturbatie
produsa odata prin diafragma va inainta de-a lungul tubului. La miscarea
inapoi a diafragmei, aerul comprimat in imediata ei vecinatate, fiind elastic,
se destinde avem atunci o zona de aer rarefiat in contact cu diafragma.
Vibratiile continui ale diafragmei produc zone alternate de inalta $i
joasa presiune i, perturbatiile produse astfel circula de-a lungul tubului
pina cind, in cele din urma, toate particulele de aer din tub se pun in stare
de yibratie; p-a constatat cii. zonele de Inalta i joasa presiune se deplaseaza
de-a lungul tubului cu p anumita viteza, de 330 metri pe secunda.
Intr-un mod analog, energia sunetului se deplaseaza i prin alte medii
elastice.. Viteza prin apa s-a gasit a fi 1 500 metri pe secunda.
In modul intrebuintat pina acum pentru transmisia puterii prin sis-
teme hidraulice i mecanice, legaturile lichide sau solide au fost considerate
ca mi$cindu-se in bloc si ca fiind practic incompresibile i inextensibile. To-
tu$iatit,coloanele lichide cit i cele solide sint elastice, iar aceasta proprie-
tate poate fi folosità la transmiterea energiei prin vibratiile particulelor
materiale din care acele coloane shit construite. Vom tonsidera mai intii
cazul coloanelor lichide.
Sii presupunem cä avem un tub de fier de 150 metri lungime, 2,5 cm
diametm interior $i 0,5cm. grosime de metal, inchis la un capatt i phi). cu
34

www.dacoromanica.ro
apa. Sä presupunem cä un piston ajustat ermetic este impins in tub sub
o presiune constantà de 35 kgf/cm2 (34,3 105Pa).
Daca lichidul ar fi incompresibil, cresterea in volum a tubului sub
aceasta presiune ar permite pistonului sä intre cu apwape,-1,5 cm.
Daca tubul ar fi absolut nedeformabil, presiunea ar comprima apa
intr-un grad care ar permite pistonului sa intre cu aproape 26 cm.
Se vede, prin urmare, cä compresiunea apei intr-un tub de fier cu di-
mensiunile considerate, este factorul principal in schimbarile de volum care
se produc sub presiune i ca dilatarea tubului este aproape neglijabill.
La suprimarea presiunii exercitate asupra pistonului apa se destinde
la volumul ei initial. Intrebuintind alte lichide se pot obtine rezultate simi-
lare. Sä presupunem acum Ca tubul, in loc de a fi inchis in mod rigid la un
capat, este inchis de un piston usor mobil tinut permanent in contact cu
coloana lichida, dar liber de a se misca impreuna cu lichidul; sa presupunem
apoi ca pistonul motor, in loc de a fi impins incet in tub, este legat cu o
manivela care se invirteste repede imprimindu-i o miscare armonica simpla,
pe linga impulsurile pistonului, o presiune permanenta lucreaza asupra
coloanei lichide. Singura rezistenta la miscarea pistonului este inertia co-
loanei de lichid, iar daca coloana este scurta, lichidul se va misca ca o masa
solida. Daca totusi coloana este de a lungime considerabila, la miscarea
straturilor de lichid care se gasesc mai aproape de pistonul motor se opune
inertia straturilor mai indepartate, astfel ca la cursa inainte lichidul va fi
comprimat in imediata vecinatate a pistonului, reducindu-si volumul; re-
zulta cä miscarea straturilor de lichid, indepartate de piston, va fi mai re-
dusil decit aceea a straturilor apropiate.
La orice viteza de rotatie data a manivelei va fi un punct in coloana
lichida, in care, la terminarea cursei inainte a pistonului, nici o miscare de
lichid nu va avea loc. Lichidul dintre acest punct si piston va fi in acel mo-
ment intr-o stare de compresiune care variaza de la un maxim linga piston,
la zero.
In momentul vitezei maxime a pistonului, viteza stratului de lichid
in contact cu el va fi mai mare decit aceea a straturilor mai indepartate ;
iar energia cinetica a straturilor apropiate de piston se va transmite, prin
urmare, inainte de-a lungul coloanei. Energia cheltuitä de piston in cursa
sa inainie, pink la finele cursei, este continuta in coloana lichida, parte sub
orma de energie potentiala datorita reducerii volumului lichidului la corn-
primare si parte ca energia cinetica.
La cursa inapoi a pistonului compresiunea straturilor de lichid in con-
tact cu el descreste, iar expansiunea lichidului are loc intre piston si punctul
coloanei in care presiunea este maxima. Cum punctul presiunii maxime se
departeaza de piston la inceputul cursei inapoi, viteza stratului de lichid in
contact cu pistonul este inversatä, pe cind presiunea acestui strat descreste
pina ce pistonul ajunge la finele cursei inapoi. La finele acestei curse, stra-
tul de lichid in contact cu pistonul se gaseste intr-un repaus instantaneu.
Manivela continuind a se invirti, se imprima coloanei lichide o serie
de impulsuri care transmit o serie de schimbari de presiune ii volum de-a
lungul coloanei, fiecare din particulele lichidului vibrind de ambele parti
ale unei pozitii mijlocii.
Consideratfile expuse mai sus cu privire la Tibratiile din col oane li-
chide se aplica si la solide; aceasta se poate arata prin considerarea cazului
unui lung resort elicoidal, unul din capetele cäruia -este supus la lovituri
periodicein directie longitudinala. La fiecare lovitura capatul resortului se
35

www.dacoromanica.ro
va comprima si se va destinde din nou la incetarea impulsului; efectul im-
pulsului, totusi, va circula de-a lungul resortului in directia loviturii cu o
anumita viteza. Inertia spirelor resortului, indepartate de capat, procura
rezistenta necesará pentru comprimarea primelor spire, dar la incetarea
impulsului destinderea are loc in ambele sensuri, astfel ca unda compresiei
deplasarii circulä de-a lungul resortului.
Un exemplu asupra celor expuse mai sus se iveste in practica in cazul
resoartelor de recul ale artileriei grele, la care s-a constatat ca se produc
pulsatii in miscarile tunului, datoritä zonelor de compresiune din resoartele
de recul, pricinuite de izbitura subita a tirului.
SI consideram acum o sirma de otel foarte lunga, legata de o manivela,
astfel ca extremitatea sä primeasca o miscare armonica simpla in directia
longitudinala; sa presupunem ca tensiunea data de manivela este suprapusa
unei tensiuni permanente in sirma, astfel cä nici o parte a sirmei sa nu
fie vreodata in stare de compresiune longitudinala. In timp ce manivela
se invirteste, extremitatea sirmei va fi supusä la tensiuni alternate, maxi-
me si minime, produse in mod periodic. in anumite conditii sirma, flind
elastica, nu se va misca in bloc, ci variatiile periodice de tensiune vor produ-
ce deplasari periodice in particulele sirmei in directie longitudinala, fie-
care particula vibrind de o parte si de alta a unei pozitii medii, ca i in
cazul coloanelor de fluid examinat mai sus.
La transmiterea sunetului prin aer, am vazut cii o serie de vibratii
sint comunicate particulelor aerului, fortindu-le sa se miste, de ambele parti
ale unei pozitii mijlocii. In modul acesta circula, pornind de la o sursa, o
serie de unde alternate de compresiune i rarefactie. Daca aceste unde cad
peste un receptor sensibil, precum este tirnpanul urechei, receptorul se pune
in vibratie i sunetul este auzit. Acesta este de fapt un exemplu de transmisie
a energiei prin miscare de unde mecanice. in mod similar, sunetul se trans-
mite prin lichide i solide.
Pentru ca un receptor sa poata fi apt de a raspunde vibratiilor cared
lovesc, se cer anumite conditii. Partea receptorului care urmeaza sa fie pusa
in miscare trebuie sa fie apta de a vibra la periodicitatea vibratiilor ce-1
lovesc.
in cazul urechei se gasesc receptoare foarte sensibile care rezoneaza
sau care se pot adapta repede vibratiilor de o periodicitate diferita, in anu-
mite limite de frecventa. Cind totusi revenim la problema de a primi vi-
bratii prin mijloace mecanice, 0 mai ales cind se cere a se transmite putere
in mod economic cu ajutorul acelor vibratii, este necesar ca organul miscat
sa fie intocmit astfel ca sii corespunda periodicitatii speciale de vibratie
prin care puterea este transmisa. Mai este necesar, daca organul miscat are
de executat lucru util, ca lucrul sa fie executat astfel ca aptitudinea recep-
torului de a vibra la unison cu vibratiile imprimate, sa nu fie impiedicata.
Desi in unele cazuri in care energia a fost pina acum transmisii prin
vibratii in materie, precum, de exemplu, cazul unui diapazon facut ca sà
corespunda undelor sonore ale frecventei sale proprii, chestiunea perioadei
de vibratie a receptorului a fost luat5. in seama, totusi, in nici un caz pina in.
prezent receptorul acordat n-a fost adaptat pentru efectuarea de lucru.
Pentru transmiterea puterii prin miscare de unde mecanice, este prin urmare
necesar de a realiza mijloace prin care vibratiile din linia de transmitere sa
poata fi primite i convertite spre folosinta.
Sa considerim acum cazul unei manivele, invirtindu-se repede, care
irnprima o miscare alternativa unui piston la capatul unei tevi lungi pline
36

www.dacoromanica.ro
 cu lichid. Am vazut mai sus ca iau nastere o serie de zone de inalta pre-
siune si de lichid comprimat, alternind cu zone de joasa presiune si de lichid
in expansiune, i ca aceste zone se misca de-a lungul tubului.
in figura 1 sa presupunem cä manivela a se invirteste uniform, silind
pistonul b de a se misca alternativ in teava c, plinä cu lichid. La fiecare
cursä inainte a pistonului se formeaza o zona de inalta presiune iar aceste
zone de Malta presiune (aratate prin umbre) circula de-a lungul tubului,
pornind de la piston; hitre dou5, zone vecine de Malta presiune este o zona
de presiune joasa (aratata hi alb pe figura). Presiunea in orice punct al tevii

Fig. 1. Generarea si pro-

pagarea undelor de presiune
4 lb.
Mir
Alb.
MP/
Al lb,
intr-o conduct& cu lichid a
de lungime infinità. 111.11I III IIIIIIIIMMIMMII111.111 I , III fla um

va trece, prin urniare, printr-o serie de valori de la un maximum la un mi-

nimum i aceste valori se vor repeta in mod periodic. Fie OX linia repre-
zentativa a valorii presiunii mijlocii; la pozitia pistonului aratata in figura,
presiunile instantanee din diferite puncte de-a lungul tevii pot fi reprezen-
tate prin ordonatele curbei sinusoidale efg..,k Cum miscarea de rotatie a
manivelei este uniforma, este evident ca distantele intre punctele succesive
de presiune maxima vor fi egale. Distanta uniforma de-a lungul tevii la care
valorile presiunii se repeta este lungimea de unda a miscarii vibratoare din
lichid.
Daca v este viteza cu care aceste unde circulä de-a lungul tubului si
n este numarul de rotatii in unitatea de timp a manivelei a, se vede imediat
cä lungimea X a undei va fi
S5. presupunem acurn Ca teava are o lungime finitä, fiind inchisa la
punctul 7, la o distanta de pistonul b egala cu un multiplu exact al lungimii
de unda, i sä presupunem ca cursa pistonului este mica in comparatie cu
1
unoimea
6
undei, figura 2.
Unda de compresiune va fi oprita la r i reflectata; iar unda reflec,
tata va circula inapoi de-a lungul tubului. Daca manivela continua rotatia
ei cu o viteza uniforma, lungimea tevii i viteza de rotatie fiind cele consi-
derate, adica distanta de la pistonul b la fundul r fiind un multiplu exact
allungimii de unda, o zona de presiune maxima va porni de la piston exact
in momentul cind zona reflectata de presiune maxima va atinge pistonul;

Fig. 2. Propagarea unde-

lor Intr-o conduct& de bum-
a ., gime finitA, multiplu al
41111.11111111 1111111111,,, I LI 111141.1111111MINIMMilllitimille
lungimii de undA.

in modul acesta vom avea o unda de o amplitudine dubla a celei initiale,

circulind in sens direct de-a lungul tubului. Rotatia urmatoare a manivelei
va spori din nou amplitudinea undei transmise In sens direct si asa mai de-,
parte la rotatiile ulterioare. Rezultatul acestei continue adaugiri de encl.,
gie este ca maximul de presiune creste fara Iimitä pina cind In cele din
urmä teava plesneste.

37

www.dacoromanica.ro
 Trebuie observat cä intr-o unda de mai mare amplitudine, presiunile
maxime sint sporite iar vitezele i deplasarile .maxime ale particulelor osci-
latoare sporesc de asemenea.
Sa presupunem acum ca in loc de a inchide teava in, mod rigid la punc-
tul 7, punem in acel punct un piston m legat cu a manivela n, analoga cu

/
a, precum se arata in figura 3. - .

Sa presupunem ca manivela: n se invirteste cu aceeasi vitezaunghiulara

cu aceeasi faz5. ca i manivela a. Daca coloana lichida az fi continuata

Fig. 3. Propagarea unde-

lor intr-o conthicta inchis5.
,n eu tut 'piston.
I!!I!I I TIIIIIIIINIT11111111I I I VIA IIIIIIIIIIIINIM11111I111,1111

dincolo de pistonul ii, este evident ca miscarca pistonului ar produce in a-

ceasta coloana o serie de unde care ar fi exact similare i o continuare a
undclor dintre b i rn.
Pistonul ni, prin urmare, daca s-ar misca sincron cu b va ti apt de a
absorbi intreaga energie a undelor produse de b i care circula de-a lungul %evil.
Se va vedea, de asemenea, cii pistonul va fi apt de a absorbi i utiliza
intreaga energie a undelor care sosesc pina la dinsul, daca ar fi asezat in
orice punct al tevii, cu conditia ca perioada lui, de miscare alternativa sii
fie aceeasi ca la pistonul b i cu conditia ca faza miscarii lui sa fie astfel ca
sii produca o prelungire, dincolo de el, a undelor care produc impingerea;
cu alte cuvinte cu conditia ca miscarea pistonului sa fie in faza cu miscarea
stratului de lichid in contact cu pistonul.
In transmiterea de putere, din acest exemplu, prin miscarea de unde,
maximul presiunii in teava nu va intrece in nici un punct maximal de pre-
siune din vecinatatea pistonului motor, oricit de lunga ar fi linia de trans-
misie ; el va fi acelasi fie ca linia are lungime de o unda, fie de un multiplu
de unda. De asemenea, celc doua pistoane se pot misca .fie in acelasi sens,
fie in sensuri opuse, iar miscarile lor pot diferi in faza cu orice unghi potrivit
cu relatia care exista intre distanta dintre pistoane i lungimea de unda.
In exemplul discutat mai sus, intreaga energie pusa in coloana lichidii
prin pistonul b poate fi absorbita de pistonul m. Daca se introduce mai multa
energie de pistonul b decit aceea absorbita de pistonul m, presupunind cii
f"--N
Fig. 4. Limitarea pre- d
siunii maxime intr-o con-
ductä (de lungime) multi- ai
plu al lungimii de undii..
...

n-ar exista pierdere prin frecare, este evident ca se vor forma si unde reflec-
tate prin izbirea undelor directe asupra pistonului rn. Rezultatul va fi cii
surplusul de energie va ramine in lichid iar continuarea ratatiei va Aclauga
in continuu energie, sporind maximul de:.presiune in .mod indefinit pina
cind in ccle din urma, ca i in cazul tubuiui infundaLteava va fplesni,.
Sa presupunem ca, in cazul tevii inchise; avind o lungime. de mai multe
uncle, se va aseza, precum se arata in figura 4, in comunicare cu. teava
.38

www.dacoromanica.ro
 in vecinatatea, pistonului, un vas d, cu pereti rigizi, complet plin cu lichid,
de un volum considerabil fata de volumul deplasat la miscarea pistonului b.
La fiecare cursa inainte a pistonului, un curent va lua nastere prin orificiul
vasului i lichidul din vas va fi comprimat, iar la fiecare cursä inapoi a pis-
tonului, lichid.ului din vas se va destinde inapoi. Dupa volumul Vasului,
o cantitate mai mare sau mai mica de lichid va curge inauntru sau in afara
vasului la fiecare rotatie a manivelei. Capacitatea ci va lucra astfel ca un
resort, absorbind energia undeler directe sau reflectate cind presiunea este
mare si restituind-o cind presiunea scade; presiunea medic in Vasill d 0 in
teava va fi acceasi, astfel ca, dupa ce undele reflectate succesiv din teava
vor fi produse i vor atinge oarecare amplitudine echivalenta cu presrunea
medie, pistonul va dezvolta energie pur i simplu pentru a comprima li-
chidul din vasul d la cursa inainte, lichid care lucrind ca un resort, va res-
titui pistonului energia la cursa inapoi. Rezultatul va fi Ca prin prodncetea
undelor reflectate, va lua nastere in interiorul tevii o serie de uncle stationarc
si nu se va mai produce nici o sporire de energie in lichid, iar presiunile din
teava nu vor depasi limita fixata.
Intrebuintind, prin urmare, un vas de felul lui d, teava poate fi in-
chisa complet sau partial. Asadar, va fi posibil de a ascza la capatul ex-
trem, sau la un alt punct intermediar al tevii, aparate pentru utilizarea unei
p5xti a energiei undelor, iar manivela rotativa a va exccuta lucru numai
in masura in care energia este efectiv utilizata.
Sä consideram acum un caz (fig. 5) in care undele sint transmise de
un piston cu misCare alternativa a de-a lungul unei linii eee, prevazuta cu
ramificatii. Sã presupunern cà teava este inchisa in p la o distanta de un
num5r intreg de unde, incepind de la generatorul de unde a, 0 ca .exista
ramificatii bcd la disfante, respectiv, de jumatate, trei sferturi i o ltngime
intreaga de unda. Cunoastem din cazurile discutate mai sus ca, daca robi-
netul fi este incis, iar robinetul d deschis, conducind la un motor I care se
invirteste cu o viteza sincrona, motorul 1 va fi apt de a absorbi intreaga ener-
gie introdusa in lichid de generatorul a.
Cunoastem, de asemenea, ca daca toate robinetcle sint inchise, vor
lua nastere unde stationare in conducta e, avind rnaximul de variatie a pre-
siunii la capatul p i la jumatatea lungimii de unda, b. In aceste puncte cu-
rentul va fi totdeauna zero pe cind presiunea va alterna intre valorile ma-
xime 1i minime determinate de capacitatea J, care consta dintr-un vas in-
chis p1M cu lichid. La distantele de sfert i trei sferturi de unda, in g i c,
respectiv, curentul va alterna intre valorile maxime i minime, dar variatia
de presiune va ramine zero.
In acest caz punctele de presiune si miscare maxima nu circula de-a
lungul tevii ci sint fixe ca pozitie, iar teoretic nici o energie nu curge de
Fig. 5. Legarea mai mul-
0a e e e r
tor consumatori la conducta
de transmisie a undelor.
rar-

b6 r6 d 61
.

la generator. La punctele de miscare maxima nici o variatie de presiune nu

se produce iar la punctele de variatie maxima de presiune, nu se petrece
nici o miscare in lichid.
Este evident, prin urmare, ca dacä robinctul b, care conduce direct
la un motor in este deschis, motorul m invirtindu-se la viteza sincrona, va
fi apt de a absorbi toate energia comunicata liniei. Asadar semiunda sta-
39.

www.dacoromanica.ro
tionara dintre a i b va dispare, fiMd inlocuita de o unclä progresivii pe cita
vreme intre b i p, unda stationara va persista. Daca robinetul c, care con-.
duce la motorul n, aezat la trei sferturi de unda, este deschis, toate cele-
lalte robinete fiind inchise, cum la punctul c variatia de presiune este tot-
deauna zero, nici o energie nu va putea fi absorbita de motor, iar unda sta-
tionara va persista in intreaga lungime a tubului.
Dacl motorul este legat la un punct intermediar, parte din energie
va fi absorbita de motor iar unda stationara va persista, cu o amplitudine
totu§i redusa, intre generatorul a i motor. Starea lichidului intre genera-
torul a i motor poate fi considerata ca rezultanta a doua uncle suprapuse :
o unda stationara O. o unda progresiva sau in mers.
Sä presupunem acum ca motorul I nu este in stare a absorbi toatä
energia care poate fi comunicata liniei prin generatorul a; vom avea atunci
suprapuse in teava un sistem de unde stationare §i. unsistem de unde card-
toare in lungul tubului, astfel ca nu va fi nici un punct in teava la care
variatia presiunii sä fie in permanenta zero; in consecinta un motor legat
la orice punct al tevii va fi in stare sa absoarba i sa utilizeze o portiune din
energia comunicatä liniei.
Vedem, prin urmare, ca daca avem un numar de motoare, toate le-
gate la lithe, fiecare din ele va fi apt de a lua o parte din energie, efec-
tuind un lucru util. Numai cind nici o energie n-ar fi utilizata pot exista
puncte in conducta la care variatia presiunii sa fie permanent nula.
Din cele ce preced se vede ea se pot imprima coloanelor gazoase, li-
chide sau solide variatii periodice de presiune i volum i ca acestea pot fi
facute sä circule de-a lungul acestor coloane, silind diferitele particule sa
vibreze de o parte §i de alta a pozitiilor lor mijlocii.
Este clar, de asemenea, ca, in anumite conditii, energia rnecanica astfel
transmisä poate fi intrebuintata pentru. efectuarea de lucru util.
Consideratiile teoretice pe care se bazeaz5. o asemenea transmisie vor
fi cercetate analitic in capitolele ce urmeaza.

40

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III
CURENTI SONICI iN TURCRI SCUITE. DEFINIT11

Cureqi fluizi alternativi saucureng sonici. Pentru orice mi§care de fluid

in tuburi pline, de hmgime scurta, daca: co este suprafata sectiunii tubului,
in cm2, v viteza fluidului intr-un moment oarecare, In cm/s, I debitul
in cm3/s, avem:
2 6.1*) .

Sä presupunem cä curentul este produs de un piston care se m4ca intr-un

cilindru de LI cm2 sectiune, cu o miscare armonica simpla. Fie: Y lungimea
echivalenta a manivelei motrice, in cm, a viteza imghiulara a manivelei
sau pulsclia, in radiani pe secunda, n numarul de rotatii al manivelei
pe secunda.
Atunci debitul ce trece din cilindru in tub, in fiecare moment va fi
i = I sin (at + W), (1)
unde I = raS2 este debitul alternativ maxim, in cm3/s sau amplitudinea
cmentului sonic, t = timpul, in secunde, unghiul de faza, i dac5 T
.1?

este perioada unei alternante complete egala cu timpul unei rotatii complete
a manivelei, avem: a =27rn, n = 1/T.
Sa definim curentul eficace -fa prin ecuatia
/2
Ief=_j2dt =
1
(2)
TJ 2

iar viteza eficace

Vef = lefiC°
VolUrn.U1 a al cursei pistonului va fi dat de relatia
a = 2112 = 211a.
Aceasta corespunde cu volumul deplasat de piston in cilindru in timpul
unei singure curse, fiind tnasurat in cm3.
In consecinta, cursa J a lichidului in teava, in imediata vecinatate a
pistonului, va fi
j --- 8/6.1 =
*)Autorul a inclus in definitia marimilor si unitatile sle rn:Asura, care nu sint in S.I.
Cititorul obisnuit cu unitatile S.I. poate face conversiile de unitali utilizind tabelul de la sfirsi-.
tul crtii.
Rezultatele calculelor, in cadrul lucrarii, vcr fi convertite si in S.I. pentru a usura
lectura .

41

www.dacoromanica.ro
 Presiuni alternative sau firesiuni sonice. Considerarea presiunilor alter-
native este similar5. cu aceea a curentilor alternativi. Intr-un tub in care
se misca curentul, presiunea p va fi de o forma similara; vom avea
p = Hsin(at + tI)) + P., (3)
unde H este maximul presiunii alternative, in kg/cm2*), 4i unghiul de
faza si pm presiunea medic in tub.
Minimul absolut al presiunii in tub va fi atunci
Pmm = Pm H
si maximul de presiune absoluta va fi
Pm. = Pm + H.
Daca p, este presiunea intr-un punct oarecare al tevii iar p2 presiunea
intr-un alt punct, diferenta
h ==P1 ___ 12 = Hsin(at + (1,) (4)
va fi definita ca presiune sonomotrice instantanee intre doua puncte iar H este
amplitudinea ei.
Presiunea sonomotrice eficace va fi
Her = Ho.
Prictiune. Intr-un curent alternativ de lichid intr-o teava, se produc
frecari la suprafata interna a tevii si in corpul lichidului insusi; vom presu-
pune cä diferenta de presiune sau presiunea sonomotrice necesara pentru a
produCe curentul este proportionala cu curentul").
Relatia intre presiunea sonomotrice i curentul sonic poate fi scris5.
h = Ri, (5)
unde R este coeficientul de frictiune, in kg s/cm5.
Dupa cele mai bune experiente, disponibile in prezent, valoarea lui
R poate fi calculata prin formula
R = eylvef/2g64, (6)
in care y este greutatea specifica a lichidului, in kg/cm3, 1 lungimea
tevii, in cm, g acceleratia gravitatiei,in crri/s2, (,) sectiunea tevii, in
cm2, vet viteza eficace, in cm/s, d diametrul interior al tevii, in cm,
iar pentru apa
e =0,02 + 0,18/11 7):ci ***).
Experiente exacte asupra acestui subiect lipsesc, astfel ca aceasta
formula trebuie considerata numai ca aproximativa.
Din ecuatia (6) substituind pe e, avem
R = (1//gco)[0,Olv/d + (0,09/d)11ver7d],
*)Autoru1 a inclus in definitie unitatea de presiune in sistemul MICfS: 1 kg/cm2
,-- 10 N/cm2 --= 1 dN/cm2.
**)Peatru dezvoltari vezi mai departe Nota asupra legii de frictiune".
***)in sisternul de unit4i S.I. relatia devine e 200 -1- 18/Yverd.
-----

42

www.dacoromanica.ro
sau scriind
100k = vo/d+ (91d)ji vold-.(vald)[1+(91voi)li R = kylkw. (7)
Trebuie observat cä viteze eficace, comparativ mai mari, pot fi Intre-
buintate in tuburi de diametre mai man l. pentru aceeasi valoare a lui k.
Pierderea de putere W datorita frictiunii va fi

W = (1/T) hidt, (8)

punind h = Ri, obtinem

W (I/T)S Ri2dt (RIT)Si2dt = R1212. (9)

0 0

Avem prin urmare

W _-- R1212 .--. H112 = Het lef

Exemfitic

Se cere ,a se transmite putere intro doua puncte. A se gasi gregtaitile

respective de metal, cind transmisia s-ar face prin.una sau n tevi, cu con-
ditia ca, puterea transmisa sa fie aceeasi, presiunea sonomotrica intrebuin-
tata, de asemenea, iar pierderea de putere egala in ambele cazuri.
Sä presupunem ca diametrele d slut destul de man pentru a permite
simplificarea 100k ;.-, nodd.
Fie v. i. ze.1 Rspectiv; .viteza eficace i sectiunea tevii. unic9. 0, pi si col
aceleasi cantitati pentru una din cele /is tevi.
Cum aceeasi putere urmeaza sa. fie transmisa, trebuie sa .avem,
1 = VG) = 11014)1 = m11.
Pentru ca pierderea de putere sa fie aceeasi, trebuie sa' avenT.,41.H.
naR/2, de rmde ,m,R = R.
Dar din relatia (7), cum lungimea fiecarei tevi este aceeasi
R11R = (k1/co1) (co/k),
rezulta ca
kIca/k631 =
De asemenea, avern
v1 d 1 --I- (91 v 1)1411 vld
kilk = 9

<13,
v 1 + (9/v)Vvld dl
prin urmaxe , (v1P) (4)/d1o31) m, dar cum v11v = (01m03a, avem
(o/)2(d/d1) = nt2-
Astfel cä d1d1 = m216.
Greutatile G i G1 ale celor doua sisteme de tevi vor fi aproximativ
In proportia sectiunilor lor, astfel ca
G1/G = md?1d2 = M115.

43

www.dacoromanica.ro
 Teava unica, prin urmare, constituie solutia cea mai economica.
Astfel, daca se intrebuinteaza doua tevi, m = 2 si
GJG = 2115 = 1,15,
incit este mai economic a intrebuinta o singura teaNa.
Exemplu numeric
A se gasi puterea pierduta intr-o teava de 10 km lungime, avind un
diametru interior de 10 cm si in care circulä un curent sonic in apa cu o
viteza eficace de 100 cm/s.
Avem W = R/2ef, Ief = veto risi R = (yllgo))k, unde k = ()MAO +
(0,09/d)l1vef/1, din care W = 13,1 CP = 9,64 kW.
Deplasament sonic. Deplasamentul sonic este reprezentat prin 8 de-
finit de relatia
idt.

El reprezinta volumul fluidului deplasat de curent in intervalul de

timp 4 - t.
Dac-a curentul i este o functie armonica simpla, a ar fi, de asemenea,
o functie armonica simpla. De exemplu, clacri avem i I cos at, obtinem
es

a = z cosat dt = (17a) (sinat2 sinat1).

Amplitudinea deplasamentului sonic ar fi A = Ila.

Prin urmare amplitudinile curentului i deplasamentului sint legate
prin relatia 1 = th.
Am gasit, anterior, I = r42, rezulta 4 = ra.
Observam ca in cazul cind curentul sonic este produs de un piston ce
se misca intr-un cilindru, amplitudinea deplasamentului sonic este egala cu
jumatatea volumului descris de piston.
Capacitigi i condensatoare. 0 capacitate sonica este un rezervor des-
tinat a primi curenti (precum ar fi un vas mare plin cu lichid, o butelie
elastica, o diafragma, un piston usor lucrind intr-un cilindru i tinut de un
*7*,
/11 Fig. 6. Condensatorsonic
cu piston si resorturi.
.11
'141\VONAN.NANIX11 fill ..///
'LLACIL147//
__._. .

\W

dispozitiv cu resort), pus in comunicare cu o teava in care circull tin curent

sonic. Valoarea capacitatii depinde de elasticitate.
Condensatoarele sonice constau deobicei dintr-un corp solid mobil,
care imparte coloana lichida, si este mentinut in mod elastic intr-o pozitie
rnijlocie, astfel Melt sä urmeze miscarile coloanei lichide. Un exemplu de
condensator se vede in figura 6.
44

www.dacoromanica.ro
 Coejicient de capacitate smith'. Coeficientul de capacitate sau mai simplu
capacitatea, C, este definita de relatia C a/h.
Cind un deplasament de lichid se produce cauzat de o schimbare de
piesiune in lichid, de exemplu prin impingerea unui piston contra unui re-
sort, precum se arata in figura 6, in general cresterea deplasamentului este
proportionala cu cresterea presiunii. Constanta de proportionalitate este
-capacitatea sonica C.
In exemplul de mai sus, capacitatea C a unui condensator constind
dintr-un piston de sectiune o, asupra caruia lucreaza presiunea lichidului
si care este tinut intr-o pozitie mijlocie cu ajutorul unor resorturi, este data
kle ecuatia
a = cof = Ch, (10)

-uncle a este variatia de volum a spatiului ocupat de lichid, j variatia ion-

gitudinala a pozitiei pistonului, ci sectiunea pistonului, lz variatia pre-
siunii in lichid.
Daca pistonul este tinut de un resort avern in fiecarc moment J = AF,
unde A este o constantä depinzind de resort si F o forta lucrind asupra re-
.sortului.
Avem mai departe F = wh, in consecinta
= Acult. (11)

Din ecuatiile (10) si (11) obtinem C = 4co2 si

F = jIA = jc62/C.
Pentru resorturi din sirma cu sectiune circulara räsucita in spiralä
avem
B = (2G/a2)Ff, (12)

in care B este volumul de metal al resortului, in cm3, a efortul admisibil

in metal, in kg/cm2, G coeficientul de elasticitate transversala a metalului,
A = 8ND3/d4G pentru resorturi cilindrice.
Aceasta se poate scrie mai simplu
B = niFf, (13)

m fiind o constanta care depinde numai de G xi a. Daca d este diametrul

sirmei resortului i D diametrul mediu al spiralei, in cm, avem
F = 0,4(d3ID)
astfel cä
d --1,3/FD10,4 a,
sau simplu
ci = FD,
se fiind o constanta depinzind numai de a.

45

www.dacoromanica.ro
 Valorile lui /It i n pentru resorturi de otel pentru diferite valori ale
lui a sint date de tabelul ce urmeaza:

a 1 500 1 750 2 000 2 250 2 500 2 750 3 000 3 250 3 500

in 0,67 0,49 0,38 0,30 0,24 0,20 0,17 0,142 0,123

n 0,118 0,113 0,107 0,103 0,100 0,096 0,094 0,091 0,089

4 -000 4 500 5 000 5 500 6 000 6 500 7 000 7 500 8 000 9 000 10 000

0,094 0,074 0,060 0,050 0.042 0,036 0,031 0,027 0,024 0,019 0,015

0.085 0,082 0,079 0.077 0,074 0,073 0,071 0,069 0,068 0,065 0,063

in care a c dat in kg/cm2.

Aceste ecuatii, asadar ne permit sa calculam resorturile necesare unui
condensator de o capacitate anumita, menit a lucra la un efort maxim dat.
Pentru resorturile facute din sirma cu sectiune patrata, daca luam
aceleasi valori pentru C, D, f §i G i daca B' este volumul resortului iar
d' latura patratului sectiunii, avem
13' = 1,4 B

d' = 0,88 d,
B i d fiMd volumul sirmei resortului echivalent cu sectiune circulara.
Sirma cu sectiune patrata va impune prin urmare un resort cu mult
mai greu, care fiind complect comprimat ar fi cu circa 25% mai lung decit
resortul facut din sirma de sectiune circulara.
Totusi, efortul admisibil a pentru resorturi de sectiune patrata, poate
fi luat considerabil mai mare decit pentru resorturi de sectiune rotunda,
si economia de otel pentru resorturi rotunde nu este atit de mare cit pare
la prima impresie, data de formulele de mai sus.
Cazul mai multor resorturi lucrind simultan. Daca mai multe resorturi
lucreaza direct asupra pistonului unui condensator, resorturile exercita
forte date de
= fe.12/C1, F2 = j02/C2, F = f6.121C..
Porta rezultant5.
1
F =EFn = jco2E
Cn
Daca insemnam capacitatea rezultanta cu C, avem
1/C = 1/C1 + 1/C2 + + 1/Cn.
Aceasta ecuatie este generala, fie ca resorturile sint de aceeasi parte a
pistonului, fie ca unele din ele sint de o parte iar altele de cealalt a parte
a pistonului; de asemenea, fie ca se gasesc solicitate de o forta initiala fie
ca nu, cu singura conditie de a fi in contact cu pistonul in tot lungul cursei.
Sii presupunem cii pistonul este solicitat de un nurnar de resorturi sub dife-
46

www.dacoromanica.ro
rite grade de compresiune sau tensiune in momentul in care intervine va-
riatia de forta; vom avea si atunci
EF = 6)2E
C
DacA variem forta
AF = AZF =
C.
dar ji, J2, ..., f variaza toate cu AJ, astfel ca
AE --A- = AJE 1
C1, C
§i
1 1
AF = co2AJE (...)2A/
C C
si
1 1

C C1

Astfel, daca avern nu condensator in care pistonul este tinut de doua

resorturi egale lucrind pe ambele fete, iar C1 este capacitatea unuia din re-
sorturi, capacitatea condensatorului va fi data de relatia
1/C = 1/C1 + 1/C1,
0
C = C112.
Capacitatea coloanelor lichide din tuburi sau butelii. Capacitatea C a
fost definita mai sus prin relatia
c = am,
uncle a este variatia de volum a lichidului sub o variatie de presiune h.
Daca E este coeficientul de elasticitate a lichidului, avem.
h = Esiv,
astfel incit
C =VIE,
V flind volumul lichidului, in cm3.
Pentru apa valoarea lui E este de circa 2 104 kg/cm2, iar pentru ulei
lubrefiant, aproximativ E = 1,4 104 kg/cm2.
Asadar, capacitatea unui volum de lichid V va fi pentru apa C =
= V 20 000, iar pentru ulei lubrefiant, C = V/14 000.
Ar trebui observat ca coeficientul de elesticitate nu este absolut inde-
pendent de presiune si creste odata cu aceasta. Totusi, pentru scopuri prac-
tice, E poate fi privit ca constant intrc anumite limite.
Capacitatea datorita elasticitiltii perctilor tuburilor. Variatiile de volum
ale unei tevi de lungime 1 i de diametrul interior 2r, va fi
dV = 27crldr + it,r2d/.

47

www.dacoromanica.ro
 Capacitatea va fi deci
dV , dr d/
C = = nr-
9

dh dh dh
Daca E1 este coeficientul de elasticitate al metalului tevii, iar a si T
tensiunea pe unitatea de sectiune din pereti, respectiv, in sens circumferen-
tial i longitudinal,
a = Eldylr
Is
T = E,d111,
dar daca e este grosimea peretilor
(ye =ydh = 2-re,
astfel ca
dr = ar/E1 = r2dhlE1e
Os
dl =l-EvE1= rldhl2E1e

C =2,5yrily2lEle =1,25coDllE1e,
unde D este diametrul i co sectiunea tevii.
Capacitatea totala a tubului plin de lichid, tinind seama de compre-
sibilitatea lichidului si de elasticitatea metalului, va fi
C = /co [-1 + 125 ( D 11 .
E E1 e JJ
Pentru tuburile de fier i apa E1 = 100 E aproximativ, astfel c5.

(1 D
E k 80e J
Cum termenul D/80e este in practica mic comparativ cu unitatea,
puten considera teava ca rigidä, scriind C = loVE, si luind pentru E1 valoarea.
D
El= E (1
80e )
inertia. Cum s-a vazut, capacitatea este o caracteristica care depinde-
de elasticitate. Inertia este o proprietate care depinde de masa in miscare.
Sa consideram un corp de masa M tinut in miscare de o presiune care lu-
creaz- asupra tinei suprafete de co cm2, normala pe directia
Dacä h este presiunea sonomotrice la un moment dat, i v viteza masei.
M, vom avea ecuatia,miscarii
hco = MdvIdt,
din care, deoarece curentul i =
h = Mdi
co2dt

48

www.dacoromanica.ro
 Vom defini coeficientul de inertie L cantitatea
L = Mico2 = Plgo.12,
in care P = Mg, g fiind acceleratia gravitatiei.
Obtinem astfel
h = L(di dt).
Ecuatia aceasta dà relatia dintre presiunea sonomotrice care lucreazä
asupra unei mase i curentul i creat de miscare, masa fiind presupusa le-
gata rigid de un piston care se misca intr-un cilindru cu sectiunea co. 0 astfel
de masa si pistonul ei vor fi privite ca o inertie sonica.
Consideratia conventionala a unui piston atasat la o masa are numai
scopul de a da un inteles pozitiv cantitatilor co si i asupra carora se pre--
supune cà lucreaza presiunea sonomotrice. Astfel daca o forta lucreaza direct
asupra unei mase, trebuie sä presupunem ca ea lucreaza printr-un piston
de dimensiuni alese arbitrar, cu scopul de a atribui un inteles curentului 1.
0 coloana de lichid cu lungimea 1 va avea un coeficient de inertie sonica
L = yl/gco,
in care y este densitatea lichidului, in kg/cm3, 1 lungimea coloanei, in cm,
si co sectiunea interioara a tevii, in cm2.
Perolitartgi. Sub denumirea de perditantii vom intelege orice pierdere
sau scurgere de lichid prin mici deschideri sau orice altä pierdere de curent
datorita presiunii.
Curentul care se pierde sub presiune prin mici deschideri este propor-
tional cu diferenta de presiune.
Notind cu S un coeficient pe care-1 vom numi coeficientul de perdi-
tanta, vom avea legea generala
i -= Sh.
Cu unitatile alese, S va fi masurat in cm5/kg-s si se poate vedea ca
dimensiunile sint inversul acelora ale frictiunii.
Fiind vorba de un tub lung ale carui legaturi nu sint perfecte, vom
putea privi pierderea totala de lichid prin scurgeri ca uniform distribuita
de-a lungul tubului ; in acst caz coeficientul de perditanta, datorit scurge-
rilor prin incheieturi poate fi definit pe unitate de lungime a tubului.
EXEMPLUL I
Capacitatea datoritei unei _pact circulare. Sa consideram un condensator
format dintr-o placa circulara elastica fixata la marginile ei precum se arata
in figura 7.
0 diferenta de presiune h = hi - 2 va corespunde cu o deplasare de
lichid IT, reprezentata de volumul deplasat printr-o placa elastica in timpul
deformatiei ei la pozitia indicata prin linia punctata.
Fie 12 suprafata placii, iar forta totalä lucrind asupra plcii F = nh.
Daca j este sageata placii la centru, avem
AF Anh, (14)

49

www.dacoromanica.ro
unde A este o constanta depinzind numai de dimensiunile §i. natura placii
si de modul in care ea este fixata la periferie. Pentru volurnul deplasat avem

a = 27c yxdx = 77,yd(x2),

0

Fig. 7. Condcnsator so-

nic cu membrana elastica..

Fie z = (x/r)2, atunci expresia se simplifica in

a = 7L-r2 ydz = ydz.

Forma suprafetei deformate va fi in general definita de o relatie de

forma
y
Co(z) fiind) o functie:de z, astfel cä

a= cico(z)dz. (15)
0

Prin definitie C = a/h. Daca vom inlocui a §i h prin valorile lor, ob-
tincm

c = An2 4)(z)th.
0

Daca presiunea lucreaza numai pe o portiune a suprafetei placii, linga

centru, precum de exemplu in cazul cind presiunea este aplicata printr-un
piston de o sectiune (0, ecuatia (14) devine
= AF = Acoh,
iar variatia de volum as este volumul descris de pistonul cu sectiune mica co.
Acest volurn este 8 = fc i obtinem
C= a/h = AO. (16)
In acest caz, ap.dar, diafragma lucreaza ca un resort, iar formula (16)
poate fi comparata cu aceea gasita pentru capacitatea unui resort.
Dupa teoria elasticitatii placilor circulare avern in general
A = uOjEs3,
50

www.dacoromanica.ro
 in care u este o constanta depinzind de modul de fixare al placii 0 de dis-
tributia presiunii, E coeficientul de elasticitate al placii i s grosimea placii.
Fie S23. suprafata pistonului care ar produce aceea0 deplasare a ca si
placa circulara pentru aceea0 cursa f; prin definitie avem

a = 121f = c1)(:)d.7,,

0
astfel ca
6.1 = n1/c2 _1 (cliz)th
0
obtinern
C = ACIS.21,

iar in cazul in care presiunile sint aplicate pe plac5. printr-un piston de o

suprafata co in jurul centrului placii, avem C = Aco2.
I II II I IV

li i i
i..----sy
1 IF 1

&
I i 1
At
1

11 1 12.:i
2 2, \ 20
14 A
2a
Fig. 8. Modurile de solicitare si asezarc a pläcilor elastice.
In tabloul urmator valorile constantelor u 0. co = Oda sint date pentru
cele patru cazuri ilustrate in figura 8.

I II III IV
u =---- 0,017 0,07 0,07 0, 17
w =---. 0,33 0,46 0,25 0, 40
k = 0,22 0,28 0, 431g(r/a) 1 2a/3r

Cele patru cazuri sint :

I. Placa incastrata rigid 0 presiune uniform distribuita.
II. Placa asezata liber i presiune uniform distribuita.
III. Placa incastrata rigid 0 presiune concentrata la centru asupra
unui cerc de raza a.
IV. Placa liber asezata i presiune concentrata la centru pe un cerc
de raza a.
Maximul de efort in metal in cele patru cazuri ar fi
F .---) a2 = 0,40
al ---= 0,L,r,
s2
F a = 0,-13-- F
S2
r a4
3
2a F
S2
ig(),
a
(1 3r s2
9

F in fiecare caz fiind presiunea totala asupra placii.

Functia 41)(z) este data prin teoria elasticitatii a placilor circulare 0
avem in cele patru cazuri:
(1:01(z) = (z 1)2, 02(7) --= 1 1,24z + 0,245z2,
03(z) = 1 z + zlgz, (I)4(z) =1 z + 0,4lgz.

51

www.dacoromanica.ro
 EXEMPLUL II
Inertia unei filiici circulare. Fie dM masa unui element al placii la o
distanta x de centru.
Forta datorita inertiei acestei mase ar fi
dF = (d2y/dt2)dM,
dar
dM =1. s.21-cxdx 7snr2 dz _P_ dz,
g g g
unde y este densitatea placii, in kg/cm3, g --- acceleratia datorita gravitatiei,
§i. P = greutatea placii de raza r.
Am gasit insa y =f4:1)(z), astfel ca z este independent de timp
d2y d2f
(I)(z)
dt2 dt2
Astfel obtinem
dF = P d2f (I)(:.)dz
g d_t2

§i
I

F= P d21
.t1)(z)dz
P d2J
= w-
g dt2j g d12
o

Daca insemnam cu P1 greutatea echivalenta presupusä concentrata la

centrul placii, si care ar produce aceeasi forta de incrtie F la cursa f, avem
P1=co P.
Comparind aceasta cu relatia gasita intre Ell si Si, avem
co = P,IP = sz,/n.
Ajungem, prin urmare, la concluzia ca o placa vibratoare poate fi con-
siderata ca un piston de aceeasi grosime si densitate ca si placa de suprafata
Di, data de formula 1/1/0 = col, piston solicitat de un dispozitiv cu resort
fictiv cu o capacitate C .A0.-14, sau C = Aco2, dupa caz.
In analiza data mai sus se presupune ca placa vibreaza in directia
normala suprafetei ei, punctele situate pe cercuri concentrice avind miscari
egale; se mai presupune ca nu exista vibratii in directia radian,.
Pentru frecventele intrebuintate obisnuit, aceasta presupunere este
legitima; dar pentru frecvente foarte ridicate se petrec alte fenomene si alte
vibratii au kc. Pentru scopuri practice, analiza data mai sus este suficient
de riguroasa; iar pentru cazul condensatorilor in care se intrebuinteaza pläci
circulare in kc de resorturi, formulele obtinute sint utile.

EXERCZTH
1. A se gasi capacitatea datorita expansiunii unei sfere de diametru d
si grosime e, coeficientul de elasticitate al metalului din care este facuta
sfera, fiMd El. Solutia: C = 7cd4/8.Ele.
2. A se gasi capacitatea datorita expansiunii unui cilindru de lungime 1
si diametru cl, capetele fiMd inchise de doua emisfere. Solutia: C .
=0,98 (1d31.E1e)(1 + 0,4d/l).

52

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV
EFECTELE CAPACITATII, INERTIEI, FRICTIUMI SI PERDITANTEI
IN CURENTH SOMCI

Re latia intre curent, capacitate 0., presiunea sonomotricci. Daca consi-

derarn un curent care circulà intr-o linie continind o capacitate, de exemplu
un condensator, variatia de volum datorita curentului va fi
a =Sidi,
dar
h = ax,
.astfel incit

4
= +Sidt.
Daca i = Isin(at + (13), avem
h= (I 1 aC) cos(at + (1)) = (II aC) sin(at + (1) - u/2).
Astfel maximul valorii presiunii sonomotrice va fi
H = 1 1 aC
* in fiecare moment vom avea
h = H sin(at + (I) n/2) = H sin(at +
in care = (I) 7c/2.
LP

Vedem, prin urmare, c5. presiunea sonomotrice variaza dupa o lege

sinusoidala, avind aceeai perioada ca §i. curentul din condensator, dar un-
ghiul de faza tl) este mai mic cleat acela al curentului cu Is/2.
Daca deci, in figura 9, luam un vector OA = 1 pentru a reprezenta
curentul, presiunea sonomotrice va fi reprezentata de vectorul 0 B = H
dat inapoi cu unghiul 7c/2. Cei doi vectori se invirtesc ca §i. cum ar fi legati
unul de altul, iar proiectiile lor pe axa OX reprezint5. in fiecare moment va-
lorile lui i i respectiv h.
Deoarece numeric H = Il aC, putem scrie in mod simbolic (H) =
= illaC, j fiind un simbol care indica 6. vectorul H este cu 7c/2 in urma
vectorului I.
Inmultind ambele parti ale ecuatiei simbolice cu jaC, obtinem:
j2/ = jaCH ,
care exprima ca marimea j21 este cu 7c/2 in avans fata de forta sonomo-
trice H.
53

www.dacoromanica.ro
 Am gasit insa cä presiunea sonornotrice H este cu -42 in urma curen-
tului .1, adica curentul .f.este cu 17./2 in avans fata de presiunea sonomotrice
ti. Rezulta prin urmare ca j2 --- 1 §i. j2 1.
Prin urmare, ecuatia gasita poate fi scrisa
(1) jaCH. (1)

Fig. 9. Reprezentarea
.vectorialä a presiunii so-
: nice si a curentului sonic.

Vom intrebuinta ecuatia care leaga curentul cu presiunea sonomotrice

sub aceasta forma.
Defilasamentul sonic este totdeauna in faza cu presiunea sonomotrice
i avem 8 = Ch sau A = CH i mai departe
(I) -=---jaA.
Relatia intre curent, inertie ,si firesiunea sonomotrice. Fie L coeficientul
de inertie; daca curentul este de forma
i = Isin(at + 0),
avern
h = Ldildt = Llacos(at + 0),
h = Llasin(at + (1) + ir/2).
Daca punern H = LIa, avem
h = Hsin(at + (10 + 7c/2).
Se vede, prin urmare, ca presiunea sonomotrice este de forma sinu-
soidala i cu 7C/2 in avans fata de curent; putem deci scrie intrebuintind
notatia simbolica
(H) = jLal, (2)
ceea ce indica ca presiunea sonornotrice este reprezentata prin proiectia
pe OX a vectorului fl egal numeric cu Lai' 0. in avans cu unghiul 7c/2 fata
de vectorul care reprezinta pe I.
Perditantd. Daca curentul este de forma sinusoidala, deoarece avem
i = Sh, unde S este coeficientul de perditanta, rezulta ca It va fi de forma
sinusoidala §i in faza cu presiunea sonornotrice §i. putem scrie
1 = SH. (3)
Frictiune. Pentru frictiune avem, de asemenea,
H = RI, (4)
in faza cu curentul.

54

www.dacoromanica.ro
 Efect cornbinat al frictiunii, capaciatii, inertiei i perditantei intr-o
conductd. Daca avem aFzate in serie intr-o conducta: frictiune, capacitate,
inertie i perditanta, scriem:
ff, = RI, H2 = - jIlaC, H3 = jLed, H4 //S.
Presiunea sonomotrice intre extremitatile tubului va fi
(H)=H1+H2+H3+H4=(R+11S) I + j(La 11Ca)l. (5)

Fig. 10. Diagrama vec- (La-- L)1

Ca
toria1a. a unui circuit sonic.
R 4)1
Se va vedea ca vectorul H este rezultanta unui vector (R + VS)! ,
in faza cu I, i a unui alt vector (La 11Ca)I, in avans fata de I Cll 7C/2.
Trasind diagrarna de vectori, se vede cä valoarea numerica a lui H va fi
(fig.10)
H .111(R + 11S)2 + (La 11Ca)2
ca vectorul H va fi in avans fata de vectorul I cu unghiul 4 dat de ecuatia
La 11Ca
tg t1J --= -
R + 11S
Vedem c. , = 0 cind LCa2 = 1.
Aceasta conditie corespunde cu o stare de rezonanta intre capacitate
inertie.
Cantitatea La 11Ca vom numi-o reactanta; ea are acelea§i dimen-
siuni ca b i coeficientul de frictiune, dar difera de frictiune prin aceea cä
presiunea sonomotrice, datoritä rezistentei de frictiune, este in faza cu turatia,
pe cind presiunea sonomotrice, datoritä unei reactante, diferä in faza cu
90 fatä de curent.
Trebuie notat Ca reactanta poate fi consideratä ca se produce numai
prin inertie, punind L1 = 1/Ca2 1 i considerind capacitatea ca o inertie ne-
gativa. Astfel reactanta totala ar fi mai simplu scrisa considerind numai
inertii (L L1)a.
0 inertie poate fi considerata ca o capacitate negativa data de
C1 = 1/La2.
in ace14 mod putem privi coeficientul de frictiune R ca o inertie sim-
bolica iar perditanta ca o capacitate simbolica ; de exemplu, valoarea inertiei
echivalente pentru o rezistenta R ar fi
(L2) = j Rla.
Efectul de a pune in paralel rezistente, inertii, capacitati i perditante
poate fi gasit in mod analog.
in acest caz, daca insemnarn prin R, S, L, C, diferitele valori la mon-
tajul in paralel (fig. 11) avem
(I) = (S + -1 --) H + (aC
R
1aL)ti
I

55

www.dacoromanica.ro
§i
aC 11aL
tgth
S + 1/R
Daca consideram diferite rezistente, inertii, capacitati i perditante
in serie, avem in general
1
(H) = (ER +E11S)I + j(aEL E VC) 1
a
si conditia de rezonanta va fi
a2EL = El/C.

(GC H Fig. 11. Diagrama vec-

L ) toria1ä a unui circuit sonic
derivatie.

In acelasi mod pentru diferiti curenti concentrati la un punct

= 11 +12 +13 +
I fiind suma geometricä a vectorilor reprezentind /1, 12, 13 etc.
Analog obtinem formula pentru I
(I) = (ES + Ell R)fl + j(aEC (11a)E11L)H . -
Daca curentul sau presiunea sonornotrice sint functii generale, avem
relatiile corespunzatoare
= Ri, h2 = (11C)idt , 7,1/4 = L. di 1cit , 114 = ilS ,

iar presiunea sonomotrice intre extremitatile tevii, care are frictiune, capa-
citate, inertie Si perditant5. in serie, va fi:
Ii = + h2 + 113 + 114,
h = Ri + (11C)idt + L di 1 + 11S

si analog, curentul necesar intr-o teava, in care frictiune, capacitate, inertie

si perditanta sint legate paralel sau intr-un punct comun, este dat de

i = Sh + C dhldt + (11L)Shdt +h1R.

0 reprezentare simpl5. a efectelor undei in linii sonice lungi poate fi

aproximata neglijind pierderile prin frictiune si perditanta, datorati coefi-
cientilor R i S , astfel a functiile generale din capitolul IV se reduc la:
ah
ax
T ai
= L.,
ai
at
,
ah
ax
= ,--2
(....
at

56

www.dacoromanica.ro
L fiind inertia (serie) pentru unitatea de lungime a liniei i C capacitatea
(paralel) pentru unitatea de lungime a liniei.
Aceasta determina ecuatia diferentiala cu derivate partiale
a2h a2h
v2
at2 a x2

Solutia acestei ecuatii, binecunoscuta in acustica, este

h = 511(x vt) (p2(x vt),
in care Pi i 92 sint functii arbitrare si
v = 1/1/LC
este viteza sunetului in mediul continut de linie.
Corespunzator conditiilor la capetele liniei, apar o serie de unde longi-
tudinale, care strabat linia si se reflecta intre capete,la orice perturbatie
produsä intr-un punct oarecare al liniei. Mai multe detalii pentru liniile
lungi sint date in capitolul V.
Lucru inccanic. Lucru mecanic efectuat de un curent sonic se poate
calcula precurn urmeaza:
Fie dx miscarea unei sectiuni transversale de lichidJ intr-o conducta
de suprafata c intr-un interval de timp dt. Lucrul efectuat prin deplasarea
lichidului intre doua puncte sub o presiune sonomotrice Ii, ar fi
dW = luadx = ho(dx/dt)cli,
dar deoarece dx/dt reprezinta viteza instantanee in teava
c. dx/dt =
astfel ca avem:

dW hidt, W
te

Dacia ii i I sint functiuni sinusoidale de forma

h = Hsin(at + 41), I = /sin(at + 4,2),
avem

Vr= 111) sin(at + 4)1)sin(at + 4,2)dt,

ts

luind in consideratie cá
sin(at th)sin(at + 4,2) = (1/2)(cos(44 4)0 cos(2at + LP]. + 4,2)1
obtinem
W = (HZ/2)[(t to)cos(4'1 4'2) (1/2a)(sin(2at 4)1+ 4'2)
sin(2at0 ++ tPi 4I)}],
t si to fiind limitele de timp intre care consideram lucrul efectuat.
57

www.dacoromanica.ro
 Vedem din aceasta formula cä lucrul mediu pe secunda in timpul unei
perioade este
W = (H//2)cos(4)1 ch).
Unghiul 4 4)2 = 0:1) este unghiul dintre vectorii reprezentind pe H
0 1 in figura 12.

Fig. 12. Decalajul intre

vectorii presiunii sonice
curentul sonic.

Deoarece
HI 2 (HO) (I/1/2) = Her ler,
putem scrie
W = Her Ier cos(1).
Astfel lucrul pe sccunda este reprczentat de produsul vectorilor care
reprezinta prcsiunea sonomotrice eficace i curentul eficace, multiplicat cii
cosinusul unghiului dintre accsti doi vectori. Acest cosinus poate fi denumit
factor de putere.
Daca (fig. 13) reprezentam curentul cu I, si presiunea sonomotrice cu.
(H) = H1+ jH, vedem ca
TV (1/2)H/ cos(1) = (1/2)H11.
Astfel, numai componenta H1 produce lucru, cealalta componenta, 112,.
este o componenta fara lucru. In general, putem spune ca lucrul este produs
numai de vectorii H si I, care slut paralcli san in faza.

Fig. 13. Descompunerea vectorului

prcsiune sonic& H Ifi componenta activrt
H1 j reacti-v11 H2.
III

Daca avem:
(H.) =- H1 + jH2, (I),= jL2,

lucrul ar fi suma lucrului corespunzator celor doua perechi de vectori care

sint paraleli intre ei, anume H1 i I i H2 §i /2
W = (112)H1I1 + (1/2)H212.
ACest rezultat se poate obtine.int.r-un alt mod; observind ca, daca
(fig. 14) este un unghi arbitrar i avem:
= Hcos((I) T), H2 = Hsin((1) ± ^(), 1i = I cosy, 12= /siny,
obtinem
cosclo = cosy.Cos(4:1) y), ± sin? sin(4:1) y).

5g

www.dacoromanica.ro
 inmultind aceasta expresie cu (1/2)1//, gasim formula data mai sus
W = (1/2)H111 + (1/2)H212.
A nu se inmulti valorile simbolice ale lui H i I pentru a obtine lucrul
in forma simbolica din cauza cä lucrul nu poate fi exprimat in aceasta forma.
Lucrul mediu pe secunda sau puterea mecanica nu este o functie periodica

Fi4. 14. Calcultd facto-

rului de putere.

a timpului, ci este pur i simplu o valoare aritmetica; o expresie simbolica

pentru lucru ar fi, aadar, fara sens.
Spre a se obtine expresia pentru puterea mecanica sau lucrul pe se-
cunda, din expresiile simbolice ale lui H §i I, trebuie sa luam media produ-
selor componentelor paralele. Ca regula generala componentele lui H i I
care sint paralele efectueaza lucru, iar componentele care sint in cuadratura
(adica care difera in faza cu 900) nu efectueaza lucru.
Astfel, presiunile care rezulta intr-un curent ce strabate inertii sau
capacitati, nu produc lucru sau nu cer nici un lucru pentru a intretine mi--
carea, deoarece aceste presiuni difera in faza cu 90° fata de curent.
Energia potentiald a unci capacitdti. Lucrul inmagazinat intr-o capacitate
C poate fi calculat cu formula
U

clar am gasit ca relatia dintre curent i presiunea sonornotrice este

h=- idt,
CJ
sau
idt = Cdh.
Substituind, obtinem
U = Chdh = Ch2/2 + A,
A fiind o constanta de integrare.
Daca presupunem cä lucrul e4te zero cincl h = 0, obtinem pur i simplu
U = Ch2/2.
Daca h este o functie periodica, ,valoarea maxima a liii U va fi
U = C1:12/2.

59

www.dacoromanica.ro
 Energia cinetith a unei inerii. In acelasi mod obtinem lucrul acumulat
intr-o inertie, prin formula
U = 5hidt.
Dar am gäsit cal
h = L di/dt.
Astfel ca, printr-o metoda similara cu aceea urmata mai sus, obtinein
pentru maximul de valoare a energiei cinetice, inmagazinata intr-o inertie,.
U = LI212.
In cele ce urmeaza dam exemple de aplicare a teoriei la unele cazuri
de curenti sonici in circuite, care contin separat capacitati i inertii.
Exemplul I
A se gasi perioada de rezonanta a unei placi circulare vibratoare.
Coeficientul de inertie al pistonului va fi L = .P,./gS27, iar capacitate&
pläcii C = ACIS21.
Conditia de rezonanta pentru o astfel de placa este LCa2 =1, a fiind
egal cu 27cn, unde n este numarul vibratiilor pe secunda. Astfel avem
P AQQ a2 P1An
1 = LCa2 = a 2.
bace1 gO1
Dar
P1= P11110, APa21g =1,

a = kg1AP = (s1C1)11Eglyu,
unde y este greutatea specifica a placii
Exemplul II
Sä presupunem ca avem un generator a producind un curent sonic
in conductele bc legate intre punctele b §i c printr-un tub continind un con-
densator d a carui capacitate este C.

Fig. 15. Circuit sonic.

Sä presupunem ca circuitul este inchis printr-un aparat cu miscare

alternativa e, al carui coeficient de inertie definit ca mai sus este L. Putem
gasi diferiii curenti i presiunea sonomotrice.
60

www.dacoromanica.ro
 Fie: / curentul in ab, II. curentul in bdc, 12 curentul in bec,
H presiunea sonomotrice intre b 0 c.
Atunci, considerincl circuitele bdc 0 bec separat
(H) = jLaI2 0 (II) = jCaH,
din care
II= LCa2I2, dar I = II+ 12.
Prin urmare
I = 12(1 LCa2),
de unde
12= //(1 LCa2), Ii= LCa2I(1 LCa2)

La
(H) . j /.
1 LCa2
Se vede ca 12 poate fi mai mare ca I 0 ca H si curentii Ii, 12 devin
infiniti daca conditia de rezonanta LCa2 = ly este indeplinita.
Sa presupunem ca exista frictiune R in circuitul bec. Atunci avem
(H) = (R + ga)I2, (II) = jCaH.
Astfel ca
(II) = ( Wa2 + jRCa)I2, (I) = (1 LCa2 + jRCa)I2.
Daca LCa2 =1, conditia pentru rezonanta, avem
(I) = jRCaI2,
adicd
(12) = jIIRCa
0
(H) =[ j(1/Ca) + LIRC]I.
Astfel ca aritmetic
H = (IICa)111 + (LaIR)2.
Cu R suficient de mic si frecventa suficient de inalta pentru a putea
neglija unitatea fata de (LaIR)2, obtinem
H = LIICR = L2a2IIR.
Exemplul III
Fie a (fig. 16) un generator producind curent sonic in conducte legate
prin doua tuburi continind capacitati, inertii si rezistente C1, L1, R1 §i
respectiv C2, L2, R2, tuburile de leg-a:tura fiind in paralel. Acesta corespunde
in practica cu cazul a doua masini motoare asezate in paralel la liniile de
transmisie.
A se gasi curentii /3. si -T2 precum si presiunea sonomotrice H.
Avem ecuatiile
(H) = I1(R1+ jaL') = 1.2.(R2-1- jaL"),
61

www.dacoromanica.ro
unde
L' = L1
1
, L" = L2
1 II R2 + jaL"
.

a2C1 a2C2' 12 R1+ jaL'

dar
(-1.) = (1-1) + (12),
astfel incit
(10 = 1 R2 + jaL" , (1,)
R1+ jaL'
,
R jaL R+ jaL
unde R = R1+ R2, L = L' + L".

C
Fig. 16. Circuit sonic cu
2 elcmente componente.

Astfel gasim
(H) (R1+ jaL')(R2+ op')
R + jaL
§i pentru a gasi valorile numerice ale vectorilor I i .12 avem
if R! + (aL")2 if Rf (aL')2
11 R2 ± a2L2 ' 2
V
R2 + a2L2
9

pentru valoarea numerica a lui H, avem

[R1+ (aL')2][1q+ (aL")2]
H = 111 R2 + a2L2

Exemplul IV

Sä presupunem cä avem, ca in figura 17, un generator a, avind un

singur piston care genereaza un curent sonic intr-o lithe simpla. Un vas
de fier, continind lichid, de capacitate C, este asezat in paralel pe o linie
CA I
WiteltialtaW 11 II c,

C Fig. 17. Circuit sonic cu rezistenta.

aproape de generator. 0 astfel de capacitate poate fi considerata ca un con-.

densator ordinar, mentinut la o presiune constanta egala cu presiunea medie
din conducta principala. Intr-un asemenea caz diferenta de presiune pe
ambele fete ale condensatorului este egala cu variatia presiunii, in conducta
principala, deasupra i dedesubtul presiunii medii. Fie R uh dispozitiv de
frictiune absorbind energie, de exemplu. un tub de diametru mic adapt at
62

www.dacoromanica.ro
pentru a fi incalzit prin curent sonic, i fie C1 o a doua capacitate formata
dintr-un al doilea vas de fier. Sa presupunem ca cunoa$ern curentul I i
viteza unghiulara a a manivelei echivalente. A se gasi presiunea sonomotrice
H i lucrul efectuat de generator §i absorbit pentru incalzirea dispozitivului
de frictiune.
Avem ecuatiile:
(12) = jaCH, (I]) = jaC1H1, H H1= RI1, (I) = + (12),
de unde
jaC1H jaC1H
+ jaCH = ja(C + C1) a2CC1R
(Ii) = 1 + jaC1R
, (I)
1 + jaCiR 1. + jaC1R
H
Aritmetic
I = Ha y(C +1C+ + ( aC C1R)2
, H
IV 1 + (aC1R)2
aC1 R )2 1
= v (C + C1)2 + (aCC1R)2
In notatie simbolica, putem scrie

(I) =
[j(C + C1) aCC1R] [1 jaC1R]
Ha =
1 + (aC1R)2
Ha
[RaCl j(C + C1+ RCa2C1)].
1 + (aO1R)2
Curentul I are o astfel de component5. in faza cu H.,data de
HRa2Cf
I_
1 + (aC1R)2
aa incit puterea mccanica absorbita va fi
W
HI' = H2a2C1R
2 2[1 + (aC1R)2j
Sau inlocuind pe H prin valoarea sa aritmetica in functie de /
w= pm?
2[(C + C1)2 + (aCC1R2]
Valoarea frictiunii pentru care puterea mecanica W este un maximum
este aceea data de
dW/cIR = 0,
adica
R = (C + C1)1aCC1.
Daca R are aceasta valoare, obtinem
12C1

4aC(C + C1)

H= I 11 l +Si 1 ( C112
a(C C1) V C 2 C)
63'

www.dacoromanica.ro
 Exemplu numeric

Sa presupunem ca avem un generator constind dintr-un piston osci-

lator a carui cursä este de 6 cm, sectiunea pistonului de 5 cm2, iar numarul
de rotatii pe minut 955. Sa presupunem ca, capacitatea C este o butelie de
otel cu un volum de 2 000 cm3, lichidul intrebuintat fiind apa, avind un
coeficient de elasticitate de 20 000 kg/cm2; neglijind efectul lichidului in
conducte, avem:
955
a = 2mt = 27. - 100 rad/s,
60
I =raw ---- 3 x 100 x 5 = 1 500 cm3/s = 1,5 10-3 m3/s,
C = VIE = 5 000/20 000 = 0,25 cm6/kg = 0,25 10-a ine/N,
C1 = 2 000/20 000 = 0,1.
Maximul puterii mecanice la generator va corespunde cu o rezistent5.

R = C + C1 0,25 + 0,1
- 0,14 kg s/cm6 = 1,37 10" Ns/m6
aCC1 100 x 0,25 x 0,1
puterea va fi
1 5002x 0,1
W= - 6 440 kg cm = 0,85 CP = 625,3 W.
4 x 100 x 0,25(0,25 + 0,1)
Presiunea sonomotrice H va fi
H 1 500
100(0,25 + 0,1)
111
I
0,1
( 0,25
0,25
1

2
0,1
- 52 kg/cm2 = 5,1 -106 Pa.
Este interesant de a nota Ca produsul HIR = 52 x 1 500/2 = 39 000
kg cm/s da o putere aparenta in cai de 5,1, astfel cä factorul de putere la
generator va fi cos cl) = 0,85/5,1 = 0,167.
Valoarea numerica a lui 11 i 12 se poate g5.si, de asemenea.
Avem:
12 =-- aCH = 100 x 0,25 x 52 = 1 300 cm3/s,
= aCIIIIV1+(aC1R)2 = 100 x 0,1 x 52/V1 + (100 x 0,1 x 0,14)2 =-
= 302 cm3/s.
sa presupunem ca frictiunea este reprezentata de un tub de 0,6 cm
diametru interior; sectiunea Ca va fi
v.) = (n/4) x 0,62 = 0,282 cm2.
Maximul vitezei va fi
v = //o) = 302/0,282 = 1 070 cm/s =--- 10,7 m/s
si viteza eficace va fi
vef = 1070/ff = 756 cm/s = 7,56 mis.

64

www.dacoromanica.ro
 Coeficientul de frictiune, din capitolul III, va fi
756
k = 100d
v" + 9
100d
VT;;F/
100 x 0,6
+ 100
9
x 0,6
11756
0,6
= 17,9.
Astfel incit coeficientul de frictiune
1
= 17,9/
R= k = 0,14kgs/cm6 = 1,37 10" Ns/m6,
co X 106 106 x 0,282
ceea ce ne da
1 = 0,14 x 106 x 0,282 2280 cm = 22,8 m.
17,9
Vedem 6, un astfel de tub este prea lung pentru a se intrebuinta in
practica, astfel ca va fi necesar de a lua un tub de diametru mai mic.
Daca luam un tub de diametru 0,32 cm, obtinem
ca = (7c/4) (0,32)2 = 0,08 cm2.
Viteza v = 300/0,08 = 3 750 cm/s, vet = 2 650 cm/s, k = 105, 1 =
0,14 x 106 x 0,08
= 107 cm = 1,07 m.
105
Este de notat diferenta mare in rezistenta produsa de o mica schim-
bare in diametrul tevii ce formeaza aparatul de frictiune.

65
5 - C. 229

www.dacoromanica.ro
 cAPITOLIIL V
CURENTI IN CONDUCTE LUNGI

Curenti alternativi in cbnducte lungi. In capitolele precedente am dis-

cutat conditiile teoretice care domina scurgerea curentilor alternativi in
circuite continind capacitate, inertie si rezistenta, fara considerarea capa-
citatii si inertiei distribuite ale lichidului din conducte. La transmisiunile
pe marl distante este necesar de a tine seama de efectul capacitatii si incrtiei
lichidului insusi.
Fir R, L, S §i C respectiv: rezistenta, inertia, perditanta si capaci-
tatea pe unitate de lungime a unei conducte lungi si sa consideram o por-
tiune dx a conductei; fie (H), (I), respectiv, valorile simbolice sau vectorial&
ale presiunii sonomotrice si curentului.
Daca d(H) este presiunea sonomotrice care produce miscarea masei
lichide in portiunea dx si d(I) diferenta curentului intre extrernitatile por-
tiunii dx, avem
d(H) = (I)Rdx + ja(1),Ldx, d(I) = (H)Sdx + ja(H)Cdx,.
astfel c5.
d(H)/dx + R(I) = jaL(I), d(I)Idx = S(H) + jaC(H).
Dad. consideram
(L) = L jRla, (C) = C jSla,
aceste ecuatii devin:
d(H)/dx = ja(L) (I), d(I)/dx = ja(C) (H).
Diferentiind aceste ecuatii, obtinem
d2(H)/dx2 = a2(C) (L) (H), d2(/)/dx2 = a2(C) (L) (1).
Daca punem acum p. = a li (L) (C), obtinem
d2(H)/dx2 d-p.2(H) = 0, d2(.7)/dx2 + p.2(1) = 0.
Solutia generala a acestor ecuatii este:
(H) = A sin p.x + /3 cos p.x, (1)
(I) = A1 sin p.x + B1 cos p.x. (2)
Pentru a determina constantele, s5. consideram cap5,tu1 conductei
de la generator si fie (Ho) si (4), respectiv, presiunea sonomotrice si curentul
la acest capat.
Atunci avem pentru x = 0, B = (H)0, i Bj. = (I)0.
66

www.dacoromanica.ro
 Din ecuatiile (1) si (2) obtinem prin diferentierc:
d(H)/dx = ja(L) - (1) = p.(A cos p.x B sin p.x),
d(I)/dx = ja(C) (H) = !.,L(A 1 cos fix B1 sin p.x),
astfel Melt pentru x = 0, A = ja(L) . (I)olp., i A1 = ja(C) (H)0/p..
Dac5, (H) i (1) sint valorile lui (H) si (I) la receptor, lungimea con-
ductei fiMd 1, obtinem:
(11) = (Ho) cos p.1 j(10)11 (LIC) sin p.1,

(1) = (To) cos p.1 j(110) if (C/I4 sin p.1,

sau daca scilimbam forma

(Ho) = (H) cos:// + j (I) Y(L)/(C) sin p./, (3)
(T0) = (1) cos p.1 + j(H) II ( C )1 (L ) sin p./. (4)
Aceste ecuatii sint generale si dau solutia completä a problemei. Can-
titatile (L) i (C) sint simbolice, astfel ca i. = a 11(L) - (C) va fi o cantitate,
de asemenea, simbolica.
Daca R i S sint foarte niici, sau cind. a este foarte mare, valorile lui
(L) i (C) sint practic egale cu L i C, termenii complecsi j - Rla si j - Slot
devenind neglijabili. Sub aceste conditii formulele generale (3) si (4) devin:
(H0) = (H) cos p.l + j(1)11 LIC sin ;V,
(10) = (1) cos 1.t/ + j(H) Y CIL sin p./.
§i vedem c5. mi§carea urmeaz5. o lege sinusoidalä atit fata de, variabila 1 cit
0 fata de timp. Se vede, de asemenea, cä pentru valori ale lui 1 date de:
p./ = 2/erc, (H0) = (H), (10) = (1),
adica (110) i (I 0) sint functii armonice de 1.
Lungimea data de t.f. = 217 este lungimea de undd.
c

Aceste concluzii, totusi, sint exacte numai intrucit Rla sau Sla ar
ii neglijabile fata de L i C.
Formulele generale (3) si (4) pot fi scrise, de asemenea,
(H0) VCC) = (H)11(e) cos .1 + j(I) y(L) sin ill,
(4) (L) = (I)V (L) cos p.1 + j(H) aqsin l.
11

0 punind
h = (H) VT i = (1) iraq, ho = (H0) If cc), io = (10)1g,), = cc,
ecuatiile devin:
hp = h COS 03 + ji sin ca, (5)
10 = i cos cc + jh sin cc, (6)

67

www.dacoromanica.ro
de asemenea
h = ho cos c4 jio sin cc, (7)
i =10 cos cc jho sin a. (8)
Vom numi cantitatile h §i i presiune proportionald §i curent proporti-
onal. Pentru a schimba formulele exprimate in h i i, in formule in (H)
§i. (I) n-avem clecit sa inlocuim h prin (H)V(C) §i i prin (1)11(4.

Se vede ca, neglijind pe R §i. S. presiunea proportionala devine h =

= H irc- §i curentul proportional i = I if L.
Maximul valorii energiei potentiale pe unitatea de lungime a conductei
este H2C/2 si. maximul valorii energiei cinetice este 1242.
Vedem, prin urmare, ea in acest caz presiunea proportionala este ega1ä
cu raclacina patrata a dublului energiei potentiale maxime pe cm, pe cind
curentul proportional este egal cu radacina patrata a dublului energiei ci-
netice maxime pe cm.
Deoarece avem
ho = h cos cc + ji sin cc,
io = i cos cc + jh sin a,
vedem ca, in dazul cind h §i. i sint in faza,
,hs + 4, = h2 cos2 cc + 12 sin2a+ 12 cos2.cc + h2 sin2 cx = h2 + 12
Rezu1t5. ca suma energiilor maxime cinetica i potential5. pe unitate
de lungime este constanta de-a lungul conductei.
Este comod a intrebuinta aceste notiuni de curent si presiune propor-
tionala in cazurile in care aparate, precurn condensatoare si inertii, sint le-
gate pe conducte. Astfel, ecuatiile care dau relatia intre curent si presiunea
sonomotrice, gasite in capitolul IV, anume:
(I) = jaCH , (H) = jaLI,
pot fi scrise
(I)11-(1) = jaCH I 1 (C) if (L)/ (C), (H)if (c) _ jaLnI (411(c)1(L).
Daca notam 4' = if (C)I(L), obtinem:
4ii. = jaCh, (9)
h ..= jaLi.Pi. (10)
Se vede ca acestea sint identice cu formulele ordinare, 1' fiind inlocuit
prin tl)i §i H prin h.
Invers, pentru a transforma formulele exprimate in i §i h im formule
ordinare, este suficient de a inlocui numai h prin tFH §i. i prin I.
Dad. R §i. S sint neglijabile sau daca frecventa este foarte inalta, avem
cp = 117 L.
Pentru unitatea de lungime a ccimiductei, am gasit L =y/gca i... _ .=
C
VIE = co/E, astfel incit tP = co V glyE.

68

www.dacoromanica.ro
 Pentru apa 4s = 76), pentru uleiul mineral 4) = 9o..) §i 4, (1/4)61
pentru otel.
Citeva formule utile. Daca R i S sint neglijabile, am gasit mai sus !IX =
= 2rc, dar cc = p.l i p. = all LC, de asemenea, RTC =11y1gE = constant.
Viteza de unda v este egala.cu lungimea de unda impartita prin peri.
oada unei pulsatii, astfel incit:
v = X/(27r/a) = a/p., v = 1/1/LC =11F p. = alv = 2n/X = 2Ten/v = ce/1.
Viteza de unda variaza pina la un punct oarecare cu presiunea i tem-
peratura; un tablou arätind valorile lui v §i 4, pentru diferite presiuni i tem-
peraturi este dat a sfirqitul crtii. Pentru uleiul mineral, v este circa
125 000 cm/s.

Aplicarea teoriei presiunilor i curentilor proportionali

Exemplul 1
Sa presupunem cä avem o conducta lunga (fig. 18) cu un condensator
la fiecare capat. Fie hi, h2 presiunile proportionale la capetele liniei i 1/, it
curentii proportionali la aceste puncte. Fie Ai hi caderea presiunii pro-
portionale in primul condensator i h2 h din al doilea.
Fig. 18. Conductl lung& hc, h1
h2 I I h
cu condensatoare sonice
la capete. I I.

Fie pj = cc ca mai suS. Avem atunci:

= h2 Cos 03 + ji2 sin cc, = i2 cos a + jh2 sin cc,
dar io =i1 §i 12=1, astfel incit:
hi = h2 cos cc + ji sin oe,' 10 = i COS 03 + jh2 sin cc.
Daca capacitatile condensatoarelor sint C1 Si C2
tIno = j4(ho 1,5), goi jaC2(hz 4
ho = 1i1 j(4)/aC1)10, 11.2 =h j(4)/aC2)i
sau
h, = hz cos cc + ji sin cc j(44c1C1)i0,
ho =h(cosce + (4)/aC1) shim) + ji[(1 4)2/a2C1C2) since (1/C1 + 1/C2) (4)/a) cosce3,
i =1 coscs + j(h j(4)/aC2)i) sinoc =1(coscc + (tWaCa) shim) + jh since.
Daca eapadtatile condensatoarelor sint alese egale, incit C C1 = Ci,
daca mai departe'
4)/aC = (1 cosa)/since = tg(cc/2).
avem
io =rj jh since §i ho = h.

69-

www.dacoromanica.ro
 Conditia admisa dä
C = (4)/a) ctg(oc/2) = (t,t)/a) tg(Tc oc)12. (1)
Dad in loc de (1) avem conditia
4,1aC = (cos cc 0/since = ctg (42) = ctg (n oc/2),

astfel incit
C = (4)/a) tg (rc cc/2), io = i + jh sin a, ho = h. (2)
Dad. conditia (1) este indeplinita, v,eciem ci valoarea capacitatii C
scade la zero dud cc se apropie de it, pe- dud in conditia -(2), tincle spre
infinit cind ce se apropie de cy.
Trebuie reamintit cä conditia cc = n este indeplinita cind 1-, A/2
adica lungimea conductei este o jumatate din lungimea de undà. Rezulta,
prin urmare, ca, dacä cc se apropie de 7C, este de dorit, pentru a putea in-
trebuinta condensatoare mici, de a proiecta condensatoarele astfel ca sii
fie rezonanta In opozitie, adica astfel ca ho = h i io i.
(Apacitatea cea mai mica necesara in practica, cind exista rezonanta
opozitie, va fi aceea corespunzatoare .cu cc = 37c/2 cind avem C = 4)/a.
i,n,
Aceasta este, de asernenea, capacitatta minima necesira cind exist5.
rezonanta directa conform formulei (1) cu cc -= cz/2.
Trebuie notat ca, cu cit capacitatea e mai mica, cu atit este mai mare
volumul resorturilor la un co ndensator.
0 conducta avind doua condensatoare egale, cite unul la fiecare capat,
va fi definita cu o conductdbalansatd, in cazul cind avem ho = h, sau ho = h,
independent de valorile curentului 1, aceste conditii vor fi indeplinite cind
C (4c/a) tg (a/2), cc < a/2.
§i
C= (40) tg (r. a/2), ce > n/2.
In formula gcnerala gasita mai sus
1;0 = h (coscid- (40C1) sina) + ji[(1 ea2C1C2) since
(1/C1 + 1/C2) (4c/a) cos cc].
Daca suprimilm condensatorul C2 facind C2 = 00, avem
hp = h (coscc + (4c/aC1) sin cc) + ji (sin Ce (41/61C1) COS (X)

si punind 4,1aC1=tg3, obtinem

k cosi.) = h cos (ol 13) -17 ji sin (ce (3).

Cu aceasta conditie nu se poate avea .140 = h, astfel cii nu e posibil de

a obtine o balansare completa intrebuintihd un condensator *mai la unul
din capetele conductei.
Dad facem cc= p, obtinem 1;0 -=..h/cos a.
Presiunea la capatul cu generatorul ar fi rnereu mai mare decit la ca-
patul cu receptorul, day tot independent- de curentul 1.
70)

www.dacoromanica.ro
 Exemplul II
Sä presupunem c. avem o conducta lunga cu o inertie la, un punct
oarecare. Sa presupunem mai intii ca inertia este aezat.ä linga capatul din
dreapta, ca in figura 19.
Fig. 19. Conducta lunga h io h
cu o inertie L la capatul o 2
opus generatorului. [51
Fie 1 i io, respectiv, presiunea i curentul proportionale la capatul
din stinga, iar h i i presiunea i curentul proportionale la capatul din dreapta.
Fie L coeficientul de inertie i h2 presiunea proportionala là stinga
iner
Atunci 'avem
h0 = h2 Cosa + ji sin cc, 0 = kips ce + jh2 sin cc,
§i 1/2 h = j4aLi, astfel Incit :
h0 h cos cx + ji (4,aL + sin a),
io = /cos GC + ( h + jcPaLi) sin cx = i(cos cc tlJaL sin cc) + jh since.
Daca inertia se afla la stinga ca in figura 20,
L
io h1 hi Fig. 20. Conducta lunga
cu o inertie L la capatul
spre generator.

hj. cosa + ji sin cc, io i cos oc + jh sin a:, 1h1=jaLI

ho = h coscc + ji since + j (PaL (i cosoc + jh sina) =

= h (cos cc 4,aL since) + ji (sincc + 4aL coscc)
si punind clJaL = tg q), obtinem
ho cos(I) = h cos (a + (1)) + ji sin (a +11)).
Din analogia cu exemplul precedent ajungem la excluzia ca o conducta
poate fi balansata prin inertii In loc 'de condensatoare.
Se vede imediat ca o conducta balansata este o lungime de conductä,
care contine astfel de inertii i capacitati incit sa fie echivalenta in ceea ce
prive§te presiunea sonomotrice i curentul de la capetcle ei, cu o conductä
uniforma de lungime egala cu un niultiphu de lungimi de semiunda a curen-
tului alternativ din conducta uniforina la periodicitatea data.
Sa considerarn acum cazul in care doua inertii sint a§ezate la capetele
conductei (ca in fig. 21).
Fig. 21. Conducta lunga ho
balansata cu inerie la re5 h
capete..

Deoarece o inertie corespunde cu o capacitate negativh, este\ necesar

de a face numai substitutie in ecuatiile obtinute pentru cazul ardoi conden-
71

www.dacoromanica.ro
satori, punind La in loc de 11Ca; obtinem atunci din ecuatia generala,
exemplul 1,
ho = h (cos= ciaLsince) ji [(1 42a2L1L2) sins + (L1 + L2) atibcosa],
io = i (cos a 4geL2 sin cc) jh sin cc.
Conditia de balansare va fi L1 = L2 = L si
cos a i.PaL sin cc = 1, (I)
sau
cosa 4i aLsinac = 1. (2)
fn primul caz ho = h si
cPaL = (coscc tg(a/2) = tg(rc
1)/sinoc = cc/2),
pentru valori de (rc a/2) <7c/2 or > v i < 3/c/2.
In al doilea caz ho = h i 01.1 = ctg (a/2), pentru valorile cc/rc.

Exemplul III

S5. presupunem Ca avem o capacitate C in paralel Cu un generator A

pe o teava inchisä, ca in figura 22.
ho .y
Fig. 22. Generator sonic
ce a1imenteaz1 o linie lungl
inchisl la carat.

Avem:
ho = h cosoc ji Sims,
= i cosa jh sino:,
4d2= jaCho,
astfel incit:
io + = i Cosa jh sina j(aC/4))12,0 =
icosoc jh sina j(aC/4)1a cosa (agtOi sinoc =
=-- i(coss (aC/4,) sine) jh(sina (aCAP) coso+

ho 'io i hi

11 Fig. 23. Montaj sonic

cchivalent cu cel din figu-
C ra 22.

72

www.dacoromanica.ro
 Aceasta ecuatie este, de asemenea, aplicabila la cazul aratat in figura 23,
in care condensatorul C este inlocuit cu o butelie de capacitate C i hi care
conducta este inchisa de un dop sau robinet la capatul opus generatorului.
In acest caz i = 0 §i. obtinem h0 = k coscc,
io = jh (sina + (aWcosoc) = jho (tgcc + aC/4)).
Avem prin urmare
(I0) = jtP.H0 (tgce + aC/4,) = jH0 (4, tgcc + aC),
Ho = 10I(aC + 4) tga),
unde H0 este, prin urmare, infinit daca tga = aC/4)§i. este zero daca cc = n/2.

Exemplul IV
S. presupunem ca avem un generator hi A, figura 24, clind un curent
/0 la capatul generatorului i 1 la un aparat receptor in B, valoarea presiunii
sonomotrice la generator fiind H0.
Fig. 24. Linie lung& intre H, 10 HI
generatorul A 0 consuma- 0
torul B.

Putem gäsi valorile lui H in B 0 puterea disponibila.

Avem:
h0 = h Cosa) + ji since, i0 = I COSCO + jh since.
In cazul special k care aparatul receptor din B nu are nici inertie nici.
capacitate, H 0 1 vor fi totdeauna in faza §i. obtinem aritmetic
If, . (1' coscc)2 + 4)2 (II sincc)2.
Dad. H' este valoarea lui H la oprirea aparatului receptor, I =0,
10 = 4,11' since, H' = AN) since.
Este evident ca H' este totdeauna mai mare decit H; dar dad. .ro este
considerabil mai mare decit 1 cosce, presiunea sonomotrice va varia foarte
putin la generator cind se va opri aparatul receptor.

Exemplu 11141neriC

Fie
1 = 500 cm3, cosa = 0,44, since = 0,9, a = 63°50',
4, = 35, H = 100 kg/cm2,
Avem atunci
/0 = if( 500 x 0,44)3 +(90 x 35)3 = 3 137 cm3/s = 3,157 10-3 m3/s
0.
H' = 3 157/35 x 0,9 = 100 kg/cm2 = 9,81 106 Pa.

73

www.dacoromanica.ro
 Presiunea sonomotrice la generator va fi
Ho = 0,44 X 100 = 44 kg/cm2,
cind. aparatul receptor este deconectat; si
H0 = 11(H cosay + [(I sinoc)/t]2 = 45,6 kg/cm2 = 4,47 106 Pa,
cind aparatul receptor va fi in functiune. Trebuie observat cä presiunea
sonomotrice la receptor este mai malt decit dublul aceleia de la generator.

Metodd graficd pentru calculat curentii in conducte

Prin intrebuinfarea metodei grafice ardtate mai jos, putem ajunge
fara calcule aritmetice la valorile diferitelor cantitati care trebuie deter-
minate in problemele privitoarc la -curentii fluizi in conducte; metoda totusi
este aplicabila numai daca frictiunea i perditanta se pot neglija.
'Fie h 0i io presiunea i curentul proportionale la generator si h, i va-
lor-de -acestbr tantitati la receptor. Vom lua cazul general in care h 1i i
sint defazate.
Putem scrie atunci
s. (h) =ha+ jhz,
fiind componenta lui (h), care este in faza cu i si h2, componenta care
este in cvadratura. Ecuatiile generale care leag a. aceste cantitati sint:
(h)0 = .(h) cosa + ji sina, .(i)0 = I cosa + j(h) sina.
Substituind pentru (h), obtinem:
(h)0 ---- hi cosa + j (i sina + 112 cosa) I
() 0 -7- i cosa h2 sina jli1sincc . (1)

In aceste ecuatii a reprezinta cantitatea 27r//X, 1 fiind lungimea con-

ductei i A lungimea de unda. S. punem:
h2/A = tgp = 4 (La 11Ca), (2)

Fig. 25. Metoda graficl

pentru calculul curentilor
sonici in conducte lungi.

L §i C fiind inertia si capacitatea care produc diferenta de faza in recepior.

Constanta LI) este o cantitate cunoscuta, valoarea ei pentru apa flind data
aproximativ de 4.1) = ¶6.), c fiind aria sectiunii conductei.

741

www.dacoromanica.ro
 S. construina acum diagrarna figurii 25 precum urmeaza.
Se trage dreapta 01 = I facind un unghi a cu orizontala OX. Pe
linia 01 se intercepteaza o portiune OH1 = 11.1. Se trage o clreapta H1H = h2
perpendiculara pe 01.
Se une§te H cu I §i. pe dreapta HI ca cliametru se trage un cerc; deoarece
unghiul HH11 este drept, circumferinta va trece prin punctul H1.
Prin H, se trage orizontala H110 i ordonata H1H0 taind circurnferinta,
respectiv la punctele 10 0 Ho.
Vom avea atunci vectorii (i0) i (h0) dati de:
(i0) = Olo (ho) = OHo.
Pentru a dovedi aceasta sä consideram punctele B, C la care ordo-
natele prin H1 0 /0 taie linia OX 0 fie A punctul de intersectie al ordo,
natei prin C cu circumferinta.
Dreapta H0A este paraded cu OX, astfel ca figura H1A0IH0 este un
dreptuno-hi. Analog, figura HJAH este un dreptunghi.
Avem prin urmare
AI = H111 = h2.
Pe de alta parte, avem in mod simbolic:
(H00) = OB + jB.1/0,
dar
OB.= OH1 cosa Jo, cosa,
B110 01 shut -I- I A cosa = i sincc + 1/2 cosa.
Substituind ace0e valori, obtinem:
(OH0) h1 cosa + j (i sina + h2 cosa),
ccea ce, prin. prima din .formulele (1) stabilite mai sus, da
116 OH0.

in mod analog avem (0/0) = OC + jC/0,

dar
CI 0 = BH1 = OH1 sincc = h1 sin«.

Oa = 01 coscc IA sin« = I cosa h2 since,

astfel cä avem
(OM = ,cosoc 112 sina + j1/1 sina,
ceea ce, prin a doua din formulele (1), cla
io = OH0.
Se unesc punctelé 0 i A.
Unghiul AOI este de importanta, deoarece avem
tg AOI = AII01
Th

www.dacoromanica.ro
 Comparind aceasta cu relatia (2), data Mai sus, vedem ca:
tg AOI = L:2 = 4 (La 1/Ca).. tg13,

astfel ca A01 este unghiul (3 al formulei (2). Vedem, prin urmare, ca in

constructia grafica directia liniilor OX, 01 0 OA depinde numai de con-
stantele conductei i reactanta receptorului, iar nici decura de valorile lui
h, 1, ho i jo.
Cu ajutorul acestei cliagrame, diferitele problethe se pot rezolva in-
tr-un mod foarte simplu, unele din ele vor .fi tratate acum.
Problema I
Sa presupunem cä ne este dat curentul i Ia receptor si cl lucrul de
efectuat da componenta h a presiunii sonomotrice care este in faza cu 1.
Sä presupunem cä cunoastem, de asemenea, reactanta receptorului si un-
ghiul a. Avem de gäsit presiunea sonomotrice la 'receptor, unghiul de faza
pe care aceasta il face cu curentul, precum i presiunea sonomotrice, curentul
unghiul de faza la generator.
Tragem intii lithile OX, OZ i OY deoarece unghiurile a si fi
sint cunoscute.
Apoi, pe linia OZ (fig, 26) se iau segmentele: Or = i i 0111= hi.
Centrul cercului diagramei se va gasi pe perpendiculara dusa pe H1I
in mijlocul acestui segment.
Centrul va fi, se asemenea, mijlocul lui 14A, dar cum nu cunoastem
pozitia punctului A pe linia OV , tr asam locul geometric al mijlocului lui
I/1A pentru diferite pozitii ale lui A. Este evident ca.acest-loc este o dreapta
paralela cu OV trecind prin mijlocul perpendicularei dusa din H1 pe OV.
Intersectia acestei linii cu perpendiculara pe H1I va da centrul S
al cercului.
Trasind cercul cu centrul S i raza SI, punctele 1-4H si 10 se gasesc
imediat i diagrama este completä. Pentru a dêtermina valorile lui h,
ho i io va fi necesar numai de a masura segmentele OH, 0110004
Unghiul HOI este unghiul de faza la receptor iar unghiul 11001 acela
de la generator.

Problema II
Sit presupunem cä ne-am dat cantitätile 10, H, a si p.
Pentru a construi diagrama, cu centrul 0 i raza 010 se descrie o cir-
cumferinta, se trag liniile OX, OZ, OV ca mai sus.
Pe OZ se intercepteaza OH1= h1. Prin H1 se trage o linie paralela
cu OX, taind circumferinta in punctul I.
Prin 10 se duce o perpendicularl pe OX, aceasta va intersecta linia OV
in punctul A.
Cercul cautat al diagramei se traseaza atunci pe H1A ca diametru.
Este evident ca dupa gasirea acestui cerc toate celelalte puncte se
obtin imediat cu usurinta.

76

www.dacoromanica.ro
 Exemplu numeric

Se cere a se actiona o pompa care absoarbe 2,5 CP = 1 900 kg cm/s.

Distanta transmisiei este de 35 m i frecventa curentului sonic de 400 pe
minut, adica 6,7 pe secunda, astfel ca a = 27c x 6,7 = 42.
Presiunea sonomotrice la pompa nu trebuie sa intreaca 50 kg/cm2.
Suprafata sectiunii conductei de transmisie este co = 2,85 cm2, astfel
ca. = 7 x 2,85 = 20.
Lungimea de unda va fi X = 1 430/6,7 = 214 m = 21 400 cm.
Deoarece lungimea conductei 1 =3 500 cm, avem cc = Ircl/X = 360° X
X 3 500/21 400 = 590 .
Daca h1 este componenta lui (h) in faza cu curentul la pompa (care
este receptorul) i i este curentul proportional, avem pentru puterea mecanica
W = H11/2 = 19 000 kg cm/s = 1,86 kW.
SI presupunem. un unghi de faza la receptor de 450 . Avem atunci
Hj = = 50/ 2 = 35 kg/cm2 = 3,43 106 Pa,
din care obtinem
I =-- 2 x 19 000/35 = 1 090 cm3/s = 1,09 10-3 m/s.
Deoarece formulele generale pentru h, i, h i 10 sint omogene in ceea
ce prive§te aceste variabile, putem inlocui h, hi:, peste tot prin valorile kr
corespunzatoare H i Ho i 1, io prin IR) §i 10/4.
In modul acesta putem lua: h1 = 35, h = 50, i =11 090/20 = 54,5.*)
Reactanta in motorul pompei este prevazuta printr-un resort a carui
capacitate este C. Avern atunci tgf3 = hill = (1)1Ca .
Deoarece unghiul de faza este de 450, avem: (h)2 = jh1, h2 = ho,
§i cum p este negativ, avem tgp =
= - 35/54,5 = = Z/
- Capacitatea necesara vaastfel
32°36'.
0,64, cä p

fi
C = a tgf3/4J = 42 x 0,64/20 = 1,35 cm3/kg =
/N
=1,37 X 10-1-1 m5/N.
\ uir.-

Construind diagrama (fig. 26) in modul ,

s lq
indicat in problema I, gasim: ho = Olio = 33,
A \
ci i0 = 010 = 65, cu un unghi de faza
(1) = 29°30'. 1

Din aceasta obtinem:

Ho = 33 kg/cm2,
/0 = 4i o = 20 x 65 =1 300 cm3/s. 10 20 39 40 50 60
Ca mijloc de a varia aceasta cunoWem Scale h ho, io
ca produsul W = (H010/2) cos c1 dá puterea
mecanica. Astfel incit avern W = (33 X Fig. 26. Calculul grafic al trans-
misiei sonice a 1,9 KW intr,o con-
1 300/2) cos 29°30' = 18 600. ducta. de 35 m lungime.
*) In SI valorile vor fi; 7:1= 35 x 0,313 = 10,96, h = 50 x 0,313 = 15,66, i = 54,5 X
X 0,313 = 17,07.

77

www.dacoromanica.ro
 Eroarea este 19 000 18 600 = 400, adica o eroare relativä de 4001
/19 000 = 0,021 sau circa 2%, ceea ce este destul de satisfacator.
S. gasim acum valorile presiunii sonomotrice la generator §i. receptor
si curentul la receptor cind pompa functioneaza fall a produce lucru. Gene-
ratorul produce acela§i. curent .70. In cazul considerat k1 = 0, iar cercul
diagramei (fig. 27) va trece prin punctul 0.
De asemenea, punctele H1, B coincid
cu 0.
Rezulta c daca trasam o orizontala
prin 0 i pe aceasta luam 010 = 10, obtinern
punctul .70 pe circumferinta.
Atunci prin trasarea ordonatei prin
/0, care intilnete OV in A, obtinena
punctul A.
Circurnferinta se poate trage acum
pe OA ca diametru, astfel ca punctele
I, Ho i H se pot obtine imediat.
Gasim astf el i = OI = 66,5, h0 =
= OH0 39, h = OH = 36,5.
Fig. 27. - Calculul grafic al prcsiunilor
curentilor sonici cind receptorul func-
Unghiul de faza la receptor precurn
§i la generator este de 90'; avem mai
tioneaet in goI. departe H0 = 39 kg/cm2, H 36,5 kg/cm2,
1 = 66,5 x 20 = 1 330 cm3/s.
Este de interes a determina limita puterii mecanice disponibile la re-
ceptor. Trebuie s gasim valoarea particulara a lui H1 la care valoarealui
I inceteaza de a fi o cantitate reala. Uitindu-ne pe diagrama, figura 28,
observam ca aceasta corespunde cazului cind punctele H1 i I de pe cir-
cumferinta coincid.
z ,,,
In aceste conditii punctele A §i. lf

i
M.
.1/,____ ____Ao'

- /..
' ..., -/
, .'
' , .... ..-
trebuie s coincida, de asemenea. Cercul
prin urmare va fi astfel ca linia OZ sä
fie tangentä, de asemenea, i orizontala
.A-
1
1

dusa prin punctul comun H1, I va trebui

1

H1 sä taie circumferinta In punctuI I. Con-

r I -....,
17
....-'
structia pentru a gasi cercul este, prin
I /S urmare, urmatoarea:
AH Cu centrul 0 i raza OI = i0 se-
.
\N descrie arcul MI1N; se trag liniile OZ,.
J
I

OV, OX ca in exemplele precedente.

.._.
I

1
L
. J.. __ . ...._. _x Apoi, din orice punct J de pe linia
a c OZ se trage JK perpendicular pe OZ,
-Mind OV in K, Prin K se trage verticala
- Determinarea grafia a puterii KO' taind orizontala prin J in 0'. Se-
Fig. 2R.
maxime ce poate fi transmis 5. pe linie. unWe 00', i fie .1.1. punctul uncle aceastä
linie taie arcul MIIN.
Se trage II orizontal prin .71; apoi punctul de intersectie al acestei
orizontale cu OZ da punctul I, Ho.
Se trap 11C vertical prin II; punctul de intersectie al acestei verti-
cale cu OV d. punctul A, H. .

Se trage circumferiata prin punctele II1H.

78

www.dacoromanica.ro
 Tragind ordonata prin I punctul de intersectie al ei cu circumferinta
da punctul H.
Aceasta rezolva complet problema si avem:
hi = i = OI = 50, ho =--- OH0 = 38, h = OH = 57,5,
sail
H1 = 50 kg/cm2, Ho ----- 38 kg/cm2, H.= 57,5 kg/cm2,
I = 50 x 20 = 1 000 cm3/s.
Valoarea limita a lucrului este prin urmare
W = H11/2 = 50 x 1 000/2 = 25 000 kg cm/s = 3,3 HP.
Vedem din figura ca Ho si /0 sint aproape in fazay astf el Fa cbsol) 1. ,---,

Aceasta se confirma prin regula cunoscuta

W =1-10/0/2 = 38 x 1 300/2 = 24 600 kg cm/s,
care difera numai cu 1,6% de valoare gasita mai sus.
Acest exemplu arata cit de mult se simplifica calculul prin intrebuin-
tarea metodei grafice. Daca se cere a se construi curbele caracteristice pentru
diferitele puteri absorbite de receptor, metoda devine aproape ind,ispensabilä.
Conclude uniform incarcate. Ecuatiile diferentiale pentru o conducta
ordinara, tinind seama de inertia si capacitatea lichidului, au fost gasite a fi:
d(H)/dx = ja(L) (I) , d(/)/dx = ja(C) (H).
Sa consideram acum o conducta. avindun numar de ramificatii uniform
distribuite de-a lungul ei, ramificatii furnizind cure nti egali la un numar oare-
care de receptoare. Variatia curentului I nu se datoreste numai compresi-
bilitatii lichidului ci si unui debit distribuit pe unitatea de lungime. Fie
.acest debit q.
Avem atunci
d(/) = ja(C) . (H) dx + qdx,
d(I)Idx = WC) (H) 4- q,
iar pentru presiunea sonomotrice
d(H)/dx ja(L) (I). (12)

Diferentiind (12) si. substituind din (11), obtinem

d2(1/)/dx2 = ja (L) , d(I)/dx = ja(L) [ja(C) (H) + q] =
= a2 (L) - (C) (H) + jaq(L). (13)
Neglijind frictiunea si pierderile si punind
p. =-- a
d2(H)/dx2 ± p.2 (H) jaqL = b (14)
§i prin diferentierea lui (11) si substituirea d(H)/dx, din (12) obtinem
d2(1)/dx2 + 1.I.2(/) = 0. (15)

79

www.dacoromanica.ro
 Din (14), punind
(H) = Z + jaqL41.2 = Z + jaqL1a2CL = Z +j q1aC,
avem
d2Z/dx2 p.2Z = 0. (16)
Solutia acestei ecuatii este
Z = A cospx + B sin p.x.
Astfel incit avem:
(H) = A cosp.x B sinp.x j q1aC, (17)
(I) = A1 cosp.x B, sinp.x. (18)
Sa luam originea lui x la capatul cu receptorul, atunci pentru x = CP,
H i I sint presiunea sonomotrice §i curentul la acest capat, astfel ca
A = H j . q1aC, A1 = I.
Diferentiind (17) §i (18) §i considerind (17) §i (12), obtinem:
d(H)/dx jaL(I) = p.( A sinpx B cosp.x),
d(I)/dx = jaC (H) + q = i ( A1 sintLx + B1 cosp.x),
punind x = 0, avem:
jaLl = Bp. = Ba irrz,
jaCH + q = By. = Bla 11 LC,
astfel cä
B = jI L1C, B1= jH Kg; + qh,
Substituind in (17) §i (18) aceste valori ale lui A, B, A1, B1, obtinera
pentru presiunea sonomotrice §i curent la capatul cu generatorul, la o dis-
tant5. 1 de receptor
(H0) = H cosp./ + j[./ ILL/C sinp2 (q1aC) (1 cosp./)],

(4) = I cosp./ + (q/p.) sinp./ j Kg. H cospl.

Dad. 11.1 este foarte mic, putem pune sinp./ = p.l i costa = 1 p.212/2

§i avem atunci:
(H0) = H -I- j[I YLIC p..1 + (q1aC) (p.21212)]
(19>
( I a) = I -1- ql + jll CIL Hp.1
sau
(H0) = H + jaLl (I + q .112) . (20)
(4) = I + ql + jaC1H.
Putem, prin urmare, considera debitul total ql al curentului uniform
distribuit ca impartit in doua parti egale, q112 una din jumatati linga gene-
rator §.1 cealalta jumatate scurgindu-se in receptor. Aceasta regula se tine-

80

www.dacoromanica.ro
u§or minte. Atunci curentul din linie va fi curentul receptorului I -I- q112
care va da o presiune sonomotrice in cuadratura, egala cu aLl (I + q112),
iar generatorul va avea de furnizat un curent total egal cu I + q112 + q112
plus curentul in cuadratura aC1H datorit compresiunii lichidului. Aceasta
regula totu§i este riguroasa numai daca linia este foarte scurta fata de lun-
gimea de unda.
Transmisia de unde in resorturi metalice. In diseutia condensatoarelor
din capitolele precedente n-am considerat efectul inertiei resorturilor, ne-
cesare pentru a da elasticitatea, necesara. /n cazurile in care frecventa este
inalta §i in care elasticitatea este data de resorturi metalice, este evident
ca asemenea inertii vor avea un efect material.
Putem considera un resort metalic ca o coloana avind un coeficient
de inertie L 0. o capacitate C date pe unitate lungime.
In coloanele lichide cbeficientul L are valoarea y/62 §i. C valoarea f.V.E,
unde y este greutatea specifica a lichidului i E coeficientul lui de elasticitate.
Dac5. D este diametrul spirelor resortului, a carui greutate pe unitate lun-
gime este q, putem considera resortul ca un tub de acest diametru umplut
cu o materie omogena, avind un coeficient de elasticitate dat de relatia
E . jll = H =-. Fp
qi. o greutate specifica data de
y = en,
unde F este forta totalä aplicata pe resort, j compresiunea resortului in
centimetri, H presiunea pe pistonul legat de resort i presupus a avea
o suprafata de sectiune 0, II = 7c.D2/4, sectiunea tubului fictiv §i. q greu--
tatea resortului pe unitate lungime.
Putem aplica atunci la un astfel de resort toate formulele gasite pentru
transmisii sonica in coloanele lichide din conducte.
Astfel, neglijind frictiunea, o n*care alternativa aplicata la un capat
al resortului circulä in unde avind o vitez5. v = 1/ j/LC, dar cunoatem ca.
j.IF = A.
Rezultä ca
E = 11 AO,
1 hind lungimea resortului, astfel ca

61 E°
LC --- Y .-- qA
gl
-

Pentru un resort de sectiune circulara avem

A --- 8 ND3Id4G,
unde d este diametrul sirmei resortului, G coeficientul de elasticitate
transversala, N numarul spirelor din resort i D diametrul spiralei,.
astfel ca
q .8ND3 4
LC =
gl d4G 702
6 - C. 229 E9 81.

www.dacoromanica.ro
dar greutatea q = 7cD (7cd2N/41) yo, unde yo este densitatea materialului
din care este facut resortul, astfel c5.

LC =
8irD2 N2y0
1/LC
2D N -1/7r2yo
gd212G dl V gG

dl gG
v
2DN -v2,7ryo

Inlocuind G prin valoarea 0,385E, unde E este coeficientul de elasti-

citate longitudinala a materialului resortului, obtinem
v = 0,124 (dlIDN) gE
Noki. Cantitatea *Elm este viteza sunetului in material; pentru otel
.ca este de circa 5 000 m/s.
Astfel, de exemplu, pentru un resort in care d =1 cm, D = 10 cm,
N = 10, 1 = 50 cm, viteza undei va fi v = 0,124 (1 x 50/1 000) 5 000 =
= 31 m/s.
Daca acest resort este supus la o presiune periodica de 50 perioade pe
secunda, lungimea de unda va fi A = 31/50 = 0,62 m.
Ca alt exemplu sa luàm un resort avind D = 3 cm, N11 = 2 i d = 0,4.
Avem
v = 0,124 (0,4/32 2) 5 000 = 3,78 rn/s.
Sä prespunem Ca acest resort este supus unei presiuni alternative de
o frecventa de 50 perioade pe secunda. Lungimea de unda va fi X = 13,78/50=
= 0,275 m, iar lungimea de semiunda 242 =-_ 0,137 m.
Daca resortul are exact aceasta lungime, sau un multiplu al ei exact,
el va fi in rezonanta i se poate rupe sub presiunile inalte care se vor acumula
in el, chiar (lath ar fi supus la o forta alternativä mica.
Capacitatea condensatoarelor, linind second de inertia resorlului. in prac-
-Lica resorturile intrebuintate la condensatoare sint atit de scurtc fata de
lungitnea de unda incit transmisia micarii de-a lungul resorturilor poate fi
privita ca instantanee.

A
Fig. 29. Propagarea undelor in resor-
turi metalice.

Sa consideram efectul inertiei datorit masei metalului resortului insu§i.

Sä presupunem ca resortul (fig. 29) cste fixat in A, i sä considerarn mis-
carea unei sectiuni dx la distanta x de A. De ambele parti ale sectiunci dx
Nom avea o diferenta de presiune dH, data de
d(H) = jaI dL,

.82

www.dacoromanica.ro
dL fiind coeficientul de inertie al sectiunii dx si proportional cu dx, Dar I
este proportional cu miscarea sectiunii dx si putem punc
dil = k (xdx11) Lo,
k fiind o constanta i Lo coeficientul de inertie al resortului, considerat
ca un corp rigid si complect liber.
Sä insemnam prin L coeficientul de inertie al unui resort definit prin
r elati a
H = aIL = k1L,
I fiind curentul la distanta 1, adica la capatul liber al resortului, si H pre-
siunea sonomotrica data de

Avem atunci

H= k L
1
1
xdx = k 1 2
Lo

astfel ca L = L0/2.
Rezulta ca efectul masei resortului este acelasi ca efectul a doua cor-
puri, fiecare avind jumatatea masei concentraiä la ccle doua capete. Aceasta
se aplica la resorturile cilindrice.
Pentru resorturi conice, o analiza analoga cia proportiile de masa ce
trebuie concentrate la capete pentru a calcula coeficientul de inertie. De
regula, pentru resorturile cilindrice ordinare, se poate spune cä inertia da-
torita resorturilor este echivalenta cu o data si jumatate masa resortului
actionind la capatul la care este aplicata forta alternativa.
Astfel, pentru a calcula capacitatea datorita unui i e,ui t greu, in par-
ticular pentru frecvente inalte, putem proceda precum urmeaza. Fie C' Ca-
pacitatea echivalenta care va da aceeasi reactanta ca resortul si a frccventa.
Fie C capacitatea resortului presupus a fi fara greutate si fie L coeficientul
de inertie
La 1/Ca = 11C'a,
apoi
1/C' = 11C. La2 = (11C) (1 a2LC).
Daca B este volumul si yo greutatea specifica metalului resortului,
avem
L = y0B/2gS22,
fiind sectiunea pistonului in contact cu resortul.
Pe de alta parte am gasit in capitolul III
B =Ff=2G
aa
2
GUS2) 2
a2 c,

83

www.dacoromanica.ro
 Atunci
C = 2G(f1)2/a2B.
Avem dupa aceea a2LC = (yolg) (GI a2) (af)2 .
Daca inlocuim af prin 2V, V fiind maximul vitezei oscilatiei. avem
a2LC = 4 (y0G/ga2) V2.
Rezulta ca
1 1
--E, --- .: [1 4 e y0V2G/gcs2].
C' C
Curenfi sonici in conducte cu sectiune neunifonnii. Ecuatiile:
d(H)
= a(L)(I),
j (21)
dx
d(I)
= ja(C)(H). (22)
dx
gasite mai sus sint general aplicabile.
Daca totui este o sectiune variabila de-a lungul ei, cantitatile (L)
qi (C) sint functii de sectiunea conductei qi nu mai sint independente de x,
cum ar fi in cazul unei conducte cu sectiune uniforma.
La o conducta cu sectiune variabila, diferentiind aceste ecuatii i con-
siderind (L) i (C) ca variabile, obtinem prin urmare
1 d(L) d(H)
d2(H) + a2(C)(L)(H)
dx2 (L) dx dx
Pentru simplitate sa presupunem ca frictiunea i perditanta sint
fiecare zero. In acest caz produsul (C) - (L) este independent de x i.. punind
a liCL . [L., ecuatia devine
d2(H) 1 d(L) d(H)
P.2(H) =0,
dx L dx dx
dar L =y1gfl
§i
dL y .
dii
dx 012 dx
astfel ca
dL 1 1 di/
dx L LI dx
qi obtinem
d2(H) 1 d12 d(H)
+ 1-1,2(11) -F O. (23)
dx2 n dx dx

84

www.dacoromanica.ro
 In mod analog, reamintind cä C este proportional cu Q,
d2(/) (I) . df2_ d/ = 0. (24)
dx2 f2 dx dx
Rezolvarea acestor ecuatii este posibil5. in diferite cazuri particulare*'.
Exemplul I
Sa presupunem. ca conducta este de o forma conica. Atunci
Q = Qo(zixo)2
§i obtinem
_ 1

E2
dS2
dx
2 ,
x
astfel c. ecuatiile (23) si (24) devin:
d2H
dx2
d21
x 2
x
2
+HI 9,
P.-12 = 0,

d/ 4.1.0/ = 0.
dx2 ± x dx
Solutia generala a acestor ecuatii este
(H) = (11x) (A cosp.x B sinp,x),
(I) = A1 (sinl.tx !Ix cosp.x) + B1 ( cosp.x tlx sinp,x).

Exemplul II
Fie o conducta conica in forma de trombon (fig. 20) descrisa de ecuatia
r = ro

Fig. 30. Sec#une longitudinal&

intr-o conduct& cu profil expo-
nential.

Avem
13 _ 7172 = 7r4, &mix,

astfel ca
1 di/ 2m.
Q dx

*) Pentru dezvoltAri a se vedea capitolul IX.

85

www.dacoromanica.ro
 Ecuatiile (23) §i (24) devin:
dx2+ 2m dH +11.2H .---
d2H
0,
dx2 dx
d21 d/
0.
dx2 dx +1.(.4
So lutia. acestor ecuatii este:
H = e-niz (A sh-ix Vp.2 m2 + B cosx Vp.2 m2),
I = en" (A1 sin xl4t2 - m2 + B1 cosx m2).

86

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI
CURENTI SONIC! IN CONDUCTE LUNGI, TININD SEAMA
DE FRICTIUNE

In ecuatiile generale gasite anterior, avem

(H0) = Hcospi + j/irCLF)sinpl,
(I0) = Icosp./ + iiii/(C)/(L)sintd,
unde p. = alf(LC), (L) = L j(R1 a), (C) = C j(S I a).
Sa presupunem ca RI a nu este neglijabil i sä punem p- = ce jf3,
avem atunci
10-L
y
(C)) = (1) y(Lq = a(C) aa(C) '

11 (C) C a(C) a(C) a(C)

V (L) (LC) i. pc jf3 co + 132 .1

Daca neglijam perditanta, avem (C) = C1, (L) _-= L j(R1a)

cosil = cos(cc j(3)/ = coscd cosj131 sincd sinjp/
= cosa/ coshf3/ + j sincd sinhf3/,
sinp./ = sin(cc j(3)1 = sincd cosjp/ coscd sinjp/ =
= sincd cosh p1 j coscd sinhp/.
Substituind in ecuatiile (1) si (2), obtinem
Ho = H (coscd coshp/ + j sinal sinh(3l) +
+ j(I aC) (a jf3) (sincd coshp/ jcosa/ sinhf3/).
Termenul al doilea din dreapta este
j(I aC) (a sincd coshf3/ ja cosod sinhp/ jp sinod coshp/
p cosod sinh(3/) = + j(I aC) [a sina/ coshf3/ f3 cosal sinhp/
j (a cosa/ sinhpl + p sincd cosg(3l)],
astfel ca
(H0) = H coscd coshfil + (I aC) (a cosal sinhf3/ + p sincd cosh(3l) +
+ j[(.1 laC) (a sinal coshf3/ p cosx/ sinhf3/) + H sincd sinhP1]. (3)

87

www.dacoromanica.ro
 In mod analog pentru 10, avem
(Is) = / (coscd cosh(31 + j since/ sinhf3/) +
+ jH [aC1(cc2 + (32) (et + j(3) (sincd coshfa j cosocl sinh(3/),
din care
(4) = I cosal coshf3/ + H [aC 1(042 + 132)] (cc coscel sinh(31 p sinalcoshm +
+ j[H [aC/(cc2 + 132)] (cc sincd cosh(31 + (3 coscd sinh(3l) + / sincd sinh3/]. (4)
Aceste formule sint generale. Pentru a determina constantele GC 0 (3 .

avem prin definitie

[1, =a jp a Cnr) = alICA j
din care
ot2 p2 j2ccp = a2CL jaRC,
egalind componentele acestor vectori
ot2 132
= a2CL, 243 = aRC.
Apoi egalind modulele expresiei pentru
co + p2 = a2M2 + R2/a2 aCI a2L2 + R2,
din care obtinem:
cc = 1[(1/2)aC (11a2L2 (3= y(1/2)aC (Va2L2 + R
R2 + aL), aL).
Daca frecventa este inalta, termenul (RI aL)2 este mic fata de unitate
putem pune cu o suficienta rigoare pentru scopuri practice
GC = aKT, p = (R/2)r-ex:
§i
oc2 + p2 a2CL.

Constanta cc este valoarea lui th in presupunerea cä conducta este lip-

sita de frictiune. Aceasta constanta este atunci o functie numai a lungimii
de unda i avem cc = 27c/X.
Constanta (3 va fi coeficientul de amortizare i cum am luat VCIL p.
vom avea: cc = 270,, (3 = (R/2)4).
Aceste formule simple sint suficient de riguroase pentru calculele prac-
tice la conducte lungi in care nu avem perclitante.
Am gasit, in capitolul III, ca R = kL, astfel ca avem
p = (k/2) VC.E
Daca conducta este un multiplu exact al lungimii de unda, avem cosocl=
= 1, sinccl = 0, iar formulele generale (3) 0 (4) devin:
(H0) = H cosh(3/ + (I aC)cc sinhf3/ j(I aC)p sinh(3/,
(4) = I coshr3/ + IaL)ac sinhia + j(HIaL)13 sinh(3/
88

www.dacoromanica.ro
0 punind cc = alICL, (3= (kI2)VCL
(Ho) = H coshg + /1/L/C sinhp/ j/(k/2a)ELIC sinhg, (5)
(4) = I coshg + HK/L sinhg + jH(1e12a)11CIL sinh(g. (6)

Puterea mecanic5. data la generator va fi

Wo = (1/2) [(H coshp/ + i if LIC sinhg) (Icoshf3/ +HVCIL sinhp4)

= (1/2) [HI (cosh2(3/ + sinh2(3/) +

HI (--L2-)sinh2(3/]
4a2

+ (I2 .V.T.X7 + H2VCIT sinh13/ cosh(3l) HI (k sin1-411)]2

2a
Ultimul termen poate fi neglijat pentru frecvente inalte si conducte
de diametru mare, avind in acest caz
Wo = (1/2) [HI cosh2p/ + (1/2) (12i/4C + H2 liCIL sinh2(3l)].
Vedem ca puterea la generator este mai mare decit puterea la receptor
W = HII2. Diferenta fiind energia pierdut5. sub forma de caldura, in con-
ducta.
Daca 1 este suficient de mic, putem pune cosh 2g = 1 si sinh2f3/ = 2p1,
in care caz
[HI
1

2
R1
2
C
L
IL)]
Puterea ceruta pentru ca generatorul sa functioneze cu receptorul
deconectat se obtine punind I = 0 si astfel avem puterea disipata pe linie
T/17; = (H214) tl) sinh 213/ = (4/2) lig tglii3/.
Dacä p este mare, observam crt pirederea de putere este considerabila
0 este prin urmare recomandabil de a se mentine pe (3 cit mai mic posibil.
Am gasit 13,-(k12)VCL, dar liCL este expresia inversa a vitezei su-
netului in lichid, astfel incit avem: (3 = k/2v, (3 = k/287 000.
Pentru calculele practice putem sa intrebuintam urmatoarele formule.
In ecuatiile (5) si (6), neglijind ultimii termeni continind pe j, dcare sint
foarte mici daca frecventa este inalta, avem pentru conductele ale caror
lungime este un multi*. exact al lungimii de unda:
Ho = H coshi3/ + IVL1C sinhg, (7)
10 = I coshg + Illf CIL sinhpi. (8)

Now. Ecuatiile (7) si. (8), introducind marimile proportionale h §i i,

pot fi scrise:
ho = h coshg -1- i sinhg,
io = i cosh(3/ + It sinhg,

89

www.dacoromanica.ro
de asemenea:
h = 110 coshf3/ i0 sinh13/,
i = i0 coshf3/ h0 sinhf3/,
care se pot deduce din (5) i (6) schimbind pe 1 in 1.
Pentru o conducta infinit de lunga avem h = 0, i 7= 0 adica, deoarece
1 = co, coshpl/sinh13/ = 1; trebuie sa avem h0 =10, H0 =101/L/C, astfel
ca intr-o conducta infinit de lunga pierderea de energie prin frictiune este
finita i egala cu
W =1/0/0/2 = (4112)11 L1C = /z/24.
Eficienta s va fi g W/110, uncle TV este lucrul cfcctuat de receptor
W HI 2, astfel ca
1
71 =
cosh 2131 + --2 ( HI VV CL +7 C
L
sinh 2;3/

Aceasta 4i are valoarea maxima cind numitorul este un minim, caz

care are Mc cind (//H)IL/C = 1.
Aceasta relatic arata cä pentru a obtine eficienta maxima in trans-
miterea energiei, trebuie sa avem L12/2 = CH72, adica energia cinctica 5i
energia potentiala la receptor trebuie sa fie egale. Daca acesta este cazul,
in fiecare punct al liniei de transmisie conditia aceasta -este indeplinita.
.Aadar
1
.1)max = cosh2f3/ + sinh2f3/
e-2P1

are aceasta valoare cind IL = Hire, i avem:

H0 = H(coshc3/ + sinhf3/) = Hew,
10 = I (coshf3/ + sin143/) =
sau
H H0ePi, I = Ie_13I,
din care obtinem
Jo. I Ho-- H 1
lo H
Cantitatea = 1 .e-P ar fi panta procentuald a linici i pentra
valori mici a lui pi ea este aproximativ e pt = klp,v.
Vedem prin urmare ca pentru a obtine o eficienta ridicata, p trebuie
sa fie mentinut cit de mic posibil iar receptorul trebuie aranjat astfel ca in.
acel punct presiunea i curcntul proportionale sa fie egale.
Aceasta concluzie este exacta intrucit p n-ar depinde de curentul
dar de fapt p este o functic de viteza cficace mijlocie din conducta i ca atare
depinde de I.
Rezulta ca cu cit presiunea sonomotrice pentru un diarnetru dat al
conductei va fi mai mare -ca atit trebuie sa fie mai mare §i curentul I §i.
90

www.dacoromanica.ro
viteza eficace, pentru a obtine eficienta maxima; in acelasi timp putem men-
-tine pe f3 constant prin sporirea diametrului conductei; conductele mari
transmitind cantitati mari de energie vor da comparativ eficiente mai ri-
dicate,
Exemplu

A se gasi eficienta maxima a unei conducte de 1 km lungime trans-

mitind 25 CP la un receptor, unde valoarea lui H este de 30 kg/cm2.
W = 25 CP = 25 7 600 = 190 000 kg cm = 18 382 W.
Pentru ap a
I = HJL = 76)11,
HI =2W 76)112 7co 302 2 190 000 = 380 000 kg cm.
.

Astfel incit a = 380 000/7 900 = 60,5 cm2.

Asadar, diametrul necesar pentru conducta ar fi d = 8,75 cm.
Maximul de viteza la receptor, spre a obtine eficienta maxima, va fi
V -= 7H =7 30 = 210 cm/s, iar viteza eficace vet = 210/112 = 148 cm/s.
Valoarea lui k va fi (vezi capitolul III)

k
1,48
8,75 +
0,09 -1/T48-
_
8,75
,,
0212 (3
2v
0,212
2- 143 500 '
0,212 100000
2(31 0,148,
143 500
cosh 0,148 = 1,011, sinh 0,148 = 1,150/1,161,
zstfel incit -r, 1/1,161 = 0,86.
Asadar, eficienta ar fi ije 80% i puterea necesara la generator va fi
25/0,86 = 29 CP = 21,336 kW. Pierderea ar fi dcci 29 25 = 4 CP = 2 943W
Puterea risipita pc linie cind receptorul este oprit iar generatorul men-
tinut in functiune tr fi
11,,; = (1/4) 302 x 7 x 60,5 x 0,150 = 14 300 kg cm,
sau
= 1,5 CP = 1 398 W.
Wt;

Efectul schimbarilor jrecvenfei in cwiducte lungi. Daca luam formulele

zencrale (3) i (4) gasite anterior, avem:
(Ho) = H coscd coshcd (IlaC) (a cosal sinhp/ p sincc/ cosh(3l)
+ j[(I jaC)(asinal coshf3/ p coscd sinh(31) Hsinod sinhpl],
(4) = I cospl coshf3/ (HIaL)(a coscd sinhp/ + p sincd cosh(3l) +
+ j[(H jaL) (a since/ coshp/ + (3 cosa/ sinhpl) ± I sinal sinhp/].
Reamintim cä avem a 2 + 13 2 a2CL i tc = alICL = eitu, p. k/2v,
iindc v este viteza sunetului (precum s-a gasit mai sus). Observäm ca in a-
ceste formule numai cantitatea a este o functie a frecventei 11, sau, deoarece
a = 27-cn, a pulsatiei a.
91

www.dacoromanica.ro
 Vom examina acum efectul produs asupra generatorului printr-o schim-
bare a frecventei de la a la a + Aa; Aa fiind o cantitate foarte mica com-
parativ cu a.
Sä consideram mai intii cazul simplu in care nu existä nici o miscare
la capatul liniei unde se aflä receptorul.
In acest caz I = 0 i avern pentru 1/0, To:
(H0) = H (cosal coshP/ + j sinl sinhp/),
(4) = (H1aL)[«. cosal sinhp/ + fi sinal coshf3/ + j(oc sin al coshfil -I-
+ (3cosal sinh(3/)].
Lucrul efectuat de generator ar fi
W = (H212aL)r cc cos2a/ sinhf3/ coshf3/ + p Cosh 231 since/ coscel +
+ a sin2a/ sinhp/ cosi*/ + (3 sin2pl sinal cosal] =
= (H212aL) (co sinhf3l.coshf3/ -I- (f3/2) sin2a/ cosh23o
= (H214aL) (cc sin1i2f3l ± p cosiapa sin2oc/).
Sa presupunem acum ca frecventa se schimba intr-un astfel de mod
ca viteza unghlulara a sa devina a + Aa. Sporul corespunzator al lucrului
W va fi
A W = (H214aL) (sinh2p/ + 243 cosh2(32 cos2cel)Aa.
Dar avem a = alv, astfel cä Aco = Aa/v si in cele din urma
AW = (H214aL) (sinh2(3/ + 23l cosh2p2 cos2ocl)Aa/v.
Daca linia este un multiplu de semiunda, avem cos2cd = 1.
Cantitatea din paranteza in cazul acesta este pozitiva i observam
crt daca frecventa tinde sä creasca, lucrul efectuat de generator creste, avind
de rezultat cä ma§ina motrice care actioneaza generatorul este intirziata,
cu conditia ca puterea acestuia sa nu devina excesiva.
Daca frecventa se micsoreaza, Aa este negativ si A W este, de asemenea,.
negativ i lucrul efectuat de generator descreste rezultind o accelerare a
ma§inii motrice principale. Vedem asadar ea sub aceste conditii functionarea
generatorului i a liniei tinde la stabilitate. Aceasta tenctinta existà pentrii
toate valorile lui a care satisfac conditia.
sinh 23l + 2p1 cosh2f3/ cos2ce1 > 0,
adica tanh 2p
+ cos2od> 0.
21
Se poate trage o concluzie interesantä din aceasta conditie.
Sa presupunem ca conducta are lungime mare; conditia devine cos2cel>
> 0, iar stabilitatea maxima este atinsä cind cos2cc/ este un maxim; adica
.
cos2cd = 1, dind 2cel = 2m, sau al = mn, substituind a =
27o/X, unde X este lungimea de unda, avem I = m (X/2).
= 27rnlv =
De aici rezultä ca frecventa tinde sa se potriveasca astfel ca linia sa
fie impartitä intr-un numar intreg de lungimi de semiunda.
92

www.dacoromanica.ro
 Stabilitatea poate fi masurata prin raportul
Aw
Aa
H2
4a
c
yL (sinh2c3/ -1- 2f31 cosh2[31 cos2cd).

Limita de stabilitate este atinsa cind AW/Aa = 0, adica

cos2cd = tanhp//243/.
In cazul conductelor foarte lungi, aceasta se reduce la cos2cd = 0,
sau al = (2m + 1) rc/ 4 = 2rd/X, care da / = (2m + 1)X/8.
In acest caz echilibrul este indiferent. Cind cosad = 1, obtinem
cazul instabilitatii maxime si instabilitatea persista pentru toate valorile
pentru care
tanh213/
+ cos2cd< 0.
213/

In cazul unei cunducte foarte lungi, conditia maximului de instabi-

litate se reduce la
2m + 1
/ X.
4
Aceasta arata ca nu este posibil de a mentine functionarea cu o fret-
yenta care produce pe linie un numar impar de sferturi de unda.
Aceste consideratii au o mare importanta practica prin aceea ca intr-o
conducta lunga conditiile pentru maximul de stabilitate sint totodata optime
si pentru transmisia energiei, constind anume in aceea ca tele doua capete
ale liniei sint puncte de variatie maxima a presiunii.
Data linia este scurta, putem spune:
tanh2p
213!

si conditia de stabilitate se reduce la

1 + cos2a/ > 0,
ceea ce este exact pentru toate valorile lui ct.
Rezulta, prin urmare, ca pentru linii scurte mice frecventa este corn-
patibila cu echilibrul stabil. Cea mai buna stabilitate, totusi, se obtine atunci
cind raportul AW/Aa este numeric un maximum; adica cos2al = 1.
Data coact/ = 1, avern AW/Aa = 0 si observam ta pe o linie de
o lungime moderata, echilibrul este indiferent atunci cind linia este impar-
tita intr-un numar impar de lungimi de sfert de unda.
La concluzie, este evident ca o linie care este proiectata pentru a fi
aproximativ multiplu al lungimii de semiunda pentru frecventa considerata
este i cea mai favorabila in ceea ce priveste stabilitatea generatorului de
putere.
0 analiza similara poate fi facuta in ipoteza Ca lucrul este efectuat
la capätul de la receptor, dar este inutil a dezvolta chestiunea mai departe.
Cind exista un receptor functionind la capätul extrem al liniei, vorn avea
pe linie un sistem de unde calatoare suprapuse cu un sistem de unde sta-
sionare §i concluziile generale in ceea ce priveste stabilitatea functionarii
tint similare.
93

www.dacoromanica.ro
 Printr-o extindere a analizei se poate arata in general ca- price sistem
care se aflä in stare de rezonanta este si in stare de echilibru de putere. Daca
se intercaleaza rezonatoare pe linie, stabilitatea creste. Aceasta este, de
asemenea, cazul conductelor balansate prin condensatorare sau inertii sau
motoare sincrone mari functionind pe linie.
Pierderile in liniile rezonante. Pierderile de puter e in liniile sonice au
fost considerate in capitolul VI, aratindu-se efectele frictiunii si ale perdi-
tantei, in general. Un caz particular interesant se produce atunci cind linia
este inchis5. la capatul receptor, astfel ca in acest punct curentul I este
nul. Aceasta se produce cind receptorul este oprit, in timp ce generatorul
continua sa functioneze cu aceeasi frecventa.
Pentru a calcula puterea absorbita de linie, in asemenea conditii; se
pot utiliza formulele din capitolul VI punind I = 0. Calculele pot fi simpli-
ficate observind c5. raportul 13/cc este in mod obisnuit un numar mic, astfel
ca se poate neglija i32 fata de cc2. Se obtin astfel relatiile simplificate:
H0 = H(cos) = H(cos Coh + jsin Sih),
10 = j//4)(sin) = H4)(cos Sih + jsin Coh), (9)
in care sin", cos" sint notatii pentru sincd i coscd, iar Sih", Coh" sint
notatii pentru sinhP/ i coshf3/, adica functiile circulare i hiperbolice obisnuite.
Puterca absorbita va fi obtinuta din componentele vectoriale de mai
sus (vezi capitolul IV)
W = ( 4)H2/2) SihCoh,
obtinind, de asemenea, relatiile scalare:
H0 = Hif cos2 Sih2, 10 = 4HI/sin2 + Sih2.
Rezonante eritice. Considerind cazul in care lungimea liniei este un
intreg de sfert de unda, 1 = m A/4, pentru m par se obtine
(coscd)2 = 1 si (sincd)2 = 0,
deoarece cc = 2n/A si 1 = m X/4 iar cd = in n/2.
Pentru in impar, de exemplu = 2k + 1, se obtine
cc/ = (2k + 1) . n/2,
ceea ce cra (cosca)2 = o i (sincd)2 = 1.
Introducind aceste relatii se obtine pentru m par:
Ho = HCoh, 10 = 4JHSih, W1= (WV 2)Tgh, W2 = (a/24))Cotgli.
Pentru in impar, relatiile sint :
H0 = HSih, 10 = tPHCoh, TV3 = (IS/24)Tgh, W4 = (11472)Cotgh.
Este interesant de notat ca pentru liniile foarte lungi puterea absor-
bita la rezonanta nu poate depasi valorile:
A = 4.)1/U2 sau B = /0/24), (10)
din cauza ca in acest caz 131 = co i Tgh = Cotgh = 1.
Totusi, aceasta putere limit5. nu este cea mai mare putere cae poate
fi absorbita de linie. Se observa Ca o putere mult mai mare poate fi pier-
duta in linii relativ scurte pentru care Cotgh ar putea sa fie un'factor mai
94

www.dacoromanica.ro
mare ca imitate. Aceasta se produce atunci chid produsul care exprima amor-
tizarea l este mic. Din cele de mai sus, star-He critice sint reprezentate prin.
W2 i W4, cind puterea absorbita ar putea atinge o asemenea marline incit
sä rezulte ruperea liniei. Aceasta este ilustrata de urmatorui exemplu:

Exemplul 1

0 linie monofazata este alimentata direct de un generator cu un piston

actionat de o maniveIä cu r = 1 cm cu o pulsatie a = 150 radiani/secunda,
ce produce un deplasament cu amplitucline A = 5 cm3 i curentul I = aA =
= 750 cm3/s. Linia are o sectiune interna de co = 1,5 cm'', astfel ca ampli-
tudinea vitezei sonice /0/co = 500 cm/s.
Linia transmute puterea sonica prin apa, cu o viteza a undei de 1 500 me-
tri/secunda i un factor de proportionalitate q = 6,6 la o frecventa de n
= a/2n = 23,9 Hz, dind o lungime de unda X = v0/n 6,3 104cm. Se
determina, de asemenea, LI) = qco = 15,2 §i. cc = 2n/X = 1 10-3.
Daca se ia viteza eficace de 350 cm/s, se obtine din formula (7) (capi-
tolul. III) k = 5,26 i factorul de amortizare p = k/2v = 1,75.10-5/cm.
In aceste conditii se poate calcula puterea absorbitil in linie cind re-
ceptorul este oprit (capatul de linie inchis).
Pentru o linie infinit lunga se obtine o piredere finita (vezi (10))
.8 = 1g/24, = 1,85 104 kgf cm/s,
adica aproape 2,5 CP. Pentru asemenea linii Tgh Cotgh 1 §i. valorile
A i B (10) sint egale astfel incit 10 = 41/0.
Aceasta permite a se estima amplitudinea presiunii H0 la capatul ge-
nerator
H0 = /0/4). = 750/15,2 = 49,3 kgf/cm2.
Pentiti lungimea finitä a liniei, puterea absorbita este
w 120 Sih Coll n Sih Coh
24) I/Coh2 cos2 24, 1/Si112 + sin2

Daca lungimea liniei este un numar par de A/4, pentru care cos2 = 1,
si sin2 = 0, puterea absorbita este
W, = A Tgh,
- W2 = P. Cotgh.
Pe de alta parte, daca lungimea liniei este un numar impar de X/4
puterea< absorbita va fi:
W3 = B Tgh, W4 = A Cotgh.
Valorile pentru A i B au fost date anterior la (10) §i anume:
A = 4)42 i B = 4,124).
Se poate vedea ca atunci cind se produce o stare normala de rezonanta,
aceasta corespunde la W1 = A Tgh sau W3 = B Tgh, astfel ca se produce-
o pierdere_ mica in linine cu factor de amortizare (130 relativ
Presupunind cä linia este de jumatate lungime de unda: 1 = X/2 =
-= 3,15 103cm. Aceasta da: (3/ = 5,5 -10-2, Tgh = 0,055, Cot& = 16;4.

95

www.dacoromanica.ro
 Cum in acest exemplu: D = 1,85 - 104, pierderea de putere este W3 =
= 1,02 103 kg cm/s sau aproximativ 0,145 CR, teea ce este o valoare mica.
Pe de altá parte, pierderea critica,
Tf2 = D Cotgh = 1,85 . 16,4 104 = 3, 1 105 kg. cm/s,
adica aproximativ 40 CP, ceea ce este cu adevarat o pierdere mare in linie.
Se poate spune apriorii ca se vor produce presiuni enorme care, foarte pro-
babil, vor rupe linia inainte de a se absorbi o putere atit de mare.
Pentru a calcula presiunea generata Ho se poate utiliza relatia
Ho 1[Sih2 + cos2
`T) Io 1( Sih2 + sin2

care da pentru cos2 = 1, sin2 = 0 (corespunzator 1 = X/2)

1 750
Ho = 2. Cotgh = 16,4 = 810 kg/cm2.
4) 15,2
De aici rezulta necesitatea de a plasa la capatul generator o capacitate
asa cum se arata in figura 4 din capitolul II. Aceasta va preveni starea cri-
tica de rezonant5. in liniile avind lungimea un multiplu de jumatate lungime
de unda. Fara capacitate, asemenea linii vor fi in conditiile aratate in figura 2
din acelasi capitol.
Examinind puterile absorbite T1'1, W2, 1V3, W4 se observa c5. Wi si
W3 sint pierderi normale, adica pierderi care se micsoreaza cu scurtarea liniei,
aceste pierderi flind proportionale cu Tgh((3/).
in contrast cu acestea W2 §1. 114 sint pierderi critice care cresc cu scur-
tarea liniei proportional cu Cotgh ((3a) factor care este foarte mare, tocmai
atunci cind produsul pa, ce exprim 5. amortizarea este mic.
De notat ca rezonantele de mai sus nu pot avea loc decit daca linia
este un multiplu de jumatate de lungime de unda sau numar impar de sfer-
turi de lungime de unda Astfel, cea mai scurtä linie pentru care rezonantele
critice pot sa apara este cea cu lungimea de un sfert de lungime de unda.
Pentru frecvente de ordinul 25 Hz si o viteza a undei in ap5. de 1500 m/s,
aceasta inseamna o lungime X/4 = 15 in, iar in ulei X/4 = 12,5 m.
Totusi dacä alaturi de frecventa fundamentala existà 0 armonici de
ordin superior, linii mult mai scurte pot produce rezonante critice. Acesta
este cazul cu pompele si motoarele hidrostatice hidraulice.
Se considera cazul unei pompe cu trei cilindri producind curent con-
tinuu redresat, pentru care prima armonica are o frecventa n = 150 Hz,
de 6 ori frecventa fundamentala de 25 Hz. Aceasta inseamna o lungime de
unda X = 1 250/150 = 8,35 m. 0 linie de X/2 = 4,16 m, intre pompa si. motor,
ar putea intra in rezonanta, si acelasi lucru s-ar produce pentru toate lungi-
mile multiplu de X/2.
Cea mai mare pierdere datorata puterii critice W2, W2 = B Cotgh 01)
in care [3 = 1,75.10-5 si 1 = X/2 = 416 cm, determina pa . 1,75.416.10-4 =
= 7,26.10-3 cu o amplitudine *) 0,054 .ro . 40,5 cm3/s 0 D = (40,5)2/(2-
15,2) = 54 care dau pentru pierderea critic5.
W2 = B Cotgh ((3a) B/(3a . 5,4 . 104/7,26
0 in final TV5 = 7,45.103 kg cm/s 0,97 CP, o pierdere importanta.
*) A se vedea Redresarea curentilor polifazati", relatia (8).

96

www.dacoromanica.ro
 S-a presupus, considerind prima armonica, cä rezonanta are loc färä
a fi stinjenita de faptul c pompa cu trei cilindri lucreaz 5. i redreseaza cu-
rentul sonic fundamental de 25 Hz.
Aceasta e justificat deoarece frecventele mai mari ale primei arrnonici
procluc vase reflexii, intr-un ciclu fundamental, intre receptor vi generator,
astfel c efectul este echivalent cu o linie alimentata la un capat cu un curent
sonic cu frecventa mai mare 0 cu capatul celalalt inchis (la receptor) de
pistoane, distribuitoare etc., piese care nu pot urmari in mivcarea lor arrnoni-
cele de inalta frecventa.
In analiza de mai sus s-a presupus de asemenea ca factorul de amorti-
zare pt este constant dealungul liniei. In realitate el variaz5. cu viteza efec-
tiva iar expresiile hiperbolice ca sinh (pl) i cosh (pi) sint, de asemenea, va-
riabile, depinzind de curent, in &care sectiune a liniei. In starile critice co-
respund crevterii automate a curentilor i presiunilor factorul de amorti-
zare crevte cu marirea valorii unghiului l. Aceasta reduce pierderile critice
in anumite sectiuni ale liniei vi le crevte in altele. Acest lucru poate fi ve-
rificat experimental rnasurind temperatura liniei in diferite locuri. Daca
linia cuprinde mai multe lungimi de unda se poate observa o diferentä im-
portantä de temperatura a portiunilor la jum5.tatea distantei clintre noduri,
de presiune maxima, H, care ramin reci, fa tt. de noduri, unde curentul 1 e
maxim vi se produce incalzire.
Crevter ea. presiunilor la starile critice de rezonanta de mai sus este o
consecinta a functionarii supapelor de suctiune ce permit intrarea fluidului
in linie in timpul cavitatiei in ciclul de variatie a presiunii, pfria intr-un anu-
mit moment cind cavitatia inceteaza iar presiunea medie ramine constanta.

Notie asufira legii jrictiunii

In analiza care s-a dat mai sus s-a presupus ca, coeficientul de frictinne
R i coeficientul de perditanta S sint constante, iar legile care leaga pre-
siunea sonomotrice i curentul au fost adnaise a fi:
h Ri, (11)
to
h = Si. (12)

La calcule am considerat o valoare medie pentru R i S, presupuse

constante in timpul perioadei de yibratie. Vora examina acum pina la ce
punct aceastä ipoteza poate fi jusfificata:
Daca avem un curent i variind ca o functiune armonica simplt,
i = I sin at.
S5. presupunern c coeficientul de frictiune R este de forma
R = P1 ±14i.
Relatia (11) &I
h = (Pq = di
astfel incit
h pi/ sin at ± 132/2 sin2at. (13)

97
40

www.dacoromanica.ro
 Ambiguitatea semnuhn ±" este datoritä faptului ca in semipprioadele
succesive in care curentul are sensuri opuse, frictiunea este inversata; adica
coeficientul de frecare ii schimba semnul, nu ins5. i mariatea.
Cind curentul i se schirnba din pozitiv in negativ, ambii termeni ai ex-
presiei pentru presiunea sonomotrice h Ii schimba semnul cu toate cä i2
famine tot pozitiv.
Vom considera separat termenul
± 13212 sin2at = h2.
Sä punem
17,2
= p2py,
functia y fiind astfel incit pentru faze intre Oi n sa avent y = sin2x si pen-
tru faze intre 7D i 2, y = sin2x.
Putem dezvolta atunci pe y in serie Fourier, astfel
y = A0 + Ai sinx + B1cosx + A2 sin2x + B2 cos2x + .

Forma termenilor Am 0 B. fiind data de relatiile :

1 2Tc

Am = (2/27) sinmx dx,

01

27c

B.= (2/2n) y cosmx dx.

Trebuie sä imp5stirn aceste integrale in doua perioade: intre 0 i n,

y are valoarea +sin2x" i intre n i 2n, y are valoarea sin2x".
Avem astfel:
7, 2rc

Am = (1/n) [ sin2x sinmx dx sin2x sinmx dx]

0
rc 22L

B.= (1In)[sin2xcosmxdx sin2x cosmx dd.

0 7f

Facind integrarile, obtinem

A o = 0, B.= 0, A1 = (8/3n)sinx,
Am = (8/n)(m 2)m(m + 2)
si in final
y = (8/n) [sinx/3 sin3x/1 3- 5 sin5x/3. 5 7 sin7x/5 7- 9 . . .].
Aceste serii reprezint5. curba : y = sin2x (pentru valori de x intre 0 si n),
si y = sin2x (pentru valori de x intre v i 2n).
Trebuie notat ca printul termen al seriei este cel mai important si daca
neglijam ceilalti termeni, putem scrie aproximativ
y --t(8/370) Sinx.

98

www.dacoromanica.ro
 Valoarea exacta a presiunii sonomotrice este data de formula (13) de
mai sus, care poate fi scrisa
h = I[Ro sinx .1(8/77) (sin xi 3 sin3x/1 3. 5 . . .)]
i. aproximativ
h (131 +VP2/737-c) sinx.
=+sin2x

--- sin x
3TT

Fig. 31. Reprezentarea graficg,

a functiei y = sin2x.

In figura 31 sint trasate curba exacta pentru y i curba aproximativa

tinind seama numai de primul termen al seriei; la examinarea eurbelor apare
evident ca pentru calculele din practica putern, f5.1.ä mare eroare, neglija
totul afara de prirnul termen al seriei, ca o prima aproximatie.
Chlar in cazul cel mai rau, cind 133. = 0, corespunzind cu scurgerea tur-
bulenta prin orificii, eroarea nu este mare.
Dac5. se cere o rigoare mai mare, se poate lua in consideratie i armo-
Rica a doua j obtinem
y = (8/3n) sinx (8/15n) sin3x = 0,85 sinx 0,17 sin3x.

Energia medie pierduta prin frictiune este, lasind la o parte termenul

in 131 sau Ro,
217 27r
sin2x sinx sin3x
TV = (1/270S hidt = (4P 212 [7v2) S( dx
3.5
dx...)
3
o

Toatepntegralele sint de forma

27r 217

sinx sinmxdx = (1/2) [cos(m 1)xdx cos(m + 1)xdx] ---

= (1/2)[sin(m 1) xl ( rn 4 1 sin(m + 1)x/.(m + 1)] =0.

Aceasta se reduce simplu, tinind seama i de termenul in Ro sau43p.la

W = p(R0 + 813/73n) sin2x dx.

0

kir

www.dacoromanica.ro
 Astfel incit avem
W = (/2/2) (pi + 81321'/37t).
Rezultà, prin urmare, ca daca luana numai prinnil termen al seriei si
neglijäm pe ceilalti, nici o eroare nu se introduce in valoarea obtinuta pen tru
lucrul mediu pe secunda. Pe de alta parte, este prea posibil ca in cazuri spe-
ciale influenta armonicilor superioare din seria lui h sa produca variatii rm-
portante in natura rezultatelor.
In problemele in care se cere mai mare precizie, considerind frictiunea
ca variind du$ legea patratului, avind in veciere ca seriile armonicelor lui
h converg repede, este suficient a lua numai doi termeni, in modul acesta lnind
h = 132/2(0,85 sinx 0,17 sin3x),
pentru x = n/Z.
Avem
hn/2 = 13212 (0,85 + 0,17) = 1,02 1312,
care difera numai cu 2% din valoarea data de 11,12 = [3212 sin2x = 13212.
Analiza cazurilor in care un generator produce curent absorbit de
inertii, capacitati 0 frictiuni de tipul legii patratului, se poate efectua prin
metoda data mai sus. Daca se cere numai o prima aproximatie, putem admite
ca frictiunea urmeaza legea proportionalitalii simple h = Ri i luam pentru
R valoarea R = 0,85132T.
Dad: se cere o precizie mai mare, putem introduce o presiune sono-
motrice suplimentara la capetele organului de frictiune avind o frecventa
de trei ori mai mare si o amplitudine egala cu 0,1713212.
Daca este nevoie a se cerceta o lege a frictiunii diferita, metoda data
poate fi Inca aplicata. Pentru aplicatiile practice totusi, este mai simplu
0 suficient de riguros de a scrie relatia dintre presiunea sonomotrice 0 curent,
sub forma h = Ri i de a lua pentru R o valoare medie de-a lungul unei
perioa de.
In general R ar fi de forma R = OW.
Vom admite pentru R o valoare medie constanta punind pentru i o
valoare rnedie, astfel ca valoarea eficace a lui i
i . ref
dar aceasta metoda trebuie limitatä la cazuri in care nu poate avea loc o
rezonanta cu armonicele superioare ale presiunii sonomotrice. Daca asernenea
efecte de rezonanta sint posibile, problema este diferia si influenta armo-
nicelor de frecventa superioara poate fi considerabila. Pentru a ilustra aceasta,
sa consideram urmatoarea problema.
In figura 32 in G avem un generator producind un curent i = "sin at.
In R este un aparat de frictiune urmind legea patratului 0 anume o
conducts. scurta de diametru rnic fata de acela al liniilor de alimentare A,
B. In D §i E sint doui ramificatii in paralel corrtinind respectiv o inertie L
0 o capacitate C; presiunea sonomotrice este h iar cutentii in cele trei ramuri
iv is, is.
Avem (1) = (Ii) + (1'2) + (13) qi dacä admitem pentru R o valoare
medie, avem
(11) = RI1= 3LaI2 = - j(1/Ca)4.
100

www.dacoromanica.ro
 Asadar
(I) = 11[11R j(Ca 1ILa)].
Astfel obtinem:
I- I = IRIV1 + R2(Ca-111.a)2,
12= IRILall11-R2(Ca 1ILa)2.

Fig. 32. Circuit sonic in

care rezistenta poate genera
armonici importante.

Aceste formule sint obtinute in ipoteza cä pastram numai un termen

din seria lui Fourier pentru h.
Dac5. tinem seama de faptul cä h are .o serie de armonici, este posibil
ca pentrul unul din acestia, sä zicem al mr-lea, s5. avem C L its2 a8 = 1.
Pentru aceastà frecventä, inertia L i capacitatea C sint in rezonant5.
si un curent de o frecventa de 111 ori mai mare se va scurge prin inertie
condensatori; acest curent, dac5. nu e nici o pierdere de energie in circm-
tele inertiei i conclensatorului, poate deveni foarte mare. Astfel dad. 414
este o fractiune foarte mica, aproape intreg curentul va trece prin frictiunea
R i un curent farä lucru, considerabil, de o frecventa de m ori mai mare
ca cea initialä. ise va scurge in rezonatorul format de inertie si capacitate,
pentru aceastà armonic5. superioarä.
Formulele gAsite mai sus pentru 12 §i 13 ar da in acest caz numai cu-
rentul frecventei fundamentale, care poate fi neglijabil; curentul pentru
armonicele superioare in condensator ar fi considerabil mai mare.
Daca totusi avem LCa2> 1, este imposibil ca rezonanta cu armonicele
superioare sä ail35. loc.
Pr oblemii.
A se gasi coeficientul de perditana S printr-o deschidere de sectiunea
co intr-un perete asezat in drumul curentului.
Dac5. presiunea sonomotrice este h si curentul este i, avem prin de-
finiie
i = Sh. (14)

Fie v viteza lichidului prin orificiu i lz diferenta de presiune de ambele

parti ale orificiului; stim din hidrodinamic5. cI
v = p.V2g(hly),
in care y este greutatea specific& a fluidului, p. o constanta, pentru un
orificiu Intr-un perete subtire egalä cu circa 0,62.
Avem astfel
i =--- coV p.o4f 2g (hpr) = 1207412glyh = Sh (15)

101

www.dacoromanica.ro
si deci
S = p.o42g/yh. (16)

Vedem cä S nu este constant ci depinde de h.

Energia medie pierduta pe secunda prin frictiune, daca admitem pen-
tru S o valoare medie, ar fi
W = SH2/2 = 72/2S,
unde H este amplitudinea lui h.
Putem obtine, de asemenea, valoarea bacestei energii din formula
T
W = (1/T)ihdt.
0

Dar am gasit
i = 1..2ws,
din care
h = yi2/21120g
si obtinem
r
W = (d 2 Tg(42(02) 5 i3dt.
o

Dad, i este functia armonica simpla, i = I sin at, avern

T

W = (y/3/2Tgp.20)S sin3atdt.
0

Substituind pe x in locul lui at, obtinem

27t

W.= (y/141.ugt12632,) sin3xdx.

o
Dar
2= 2n
n
sin3x dx = (cos2x 1)d(cosx) = [cos3x/3 cosx] = 0.
0
0 0

Acest rezultat, luind integrala intre 0 si 2n, este inexact deoarece

lucrul fiind totdeauna pozitiv, suma lucrului in timpul unei perioade diferä
de zero. Eroarea provine din faptul c la inversarea curentului presiunea
sonomotrice este, de asemenea, inversata, astfel c. integrala este de semu
opus pentru cele doua semiperioade. Prin urmare este necesar a gasi lucrul
in timpul unei semiperioade T/2 si a-I dubla spre a obtine lucrul efectuat
in timpul unei perioade complete.

102

www.dacoromanica.ro
 In modul acesta, obtinem
TC

W = (ypparg.p.2632) sin3x dx.

0
Dar

sin5x dx = 4/3,

astfel incit obtinem

W = 2.y/3/3ngp.20)2.
Comparind aceasta valoare a lui W cu aceea obtinuta mai sus, anume
W ..12/2S, gasim S = angp,2(02/4y/, i punind I =SH, obtinem S =
= 1.1,0137rg/4yH.
Pentru apa avem
S = 1 540 lic0/1/7T,
in care p. este coeficientul de contractie, care variaza de la 0,5 la 1,1 dupa
forma ajutajului orificiului prin care se face scurgerea.
0 valoare medie pentru apa ar fi
S = 1 200 (0/11H. (17)

Exemplu numeric

A se gasi puterea pierduta intr-un robinet care nu inchide perfect,

marimea orificiului 0.) läsat deschis, fiind o zecime de cm2, iar presiunea
sonomotrice H = 100 kg/cm2.
Energia pierduta pe secunda ar fi
W = SH2/2, S = 1 200 0,1/11100 = 12 cm5/kgs = 1,2 .10-1° m5/Ns,
astfel inch
W = 12.1002/2 = 60 000 kg cm/s,
iar puterea pierduta, in CP, este 7,9 CP.
Este evident, prin urmare, cä o deschidere de scurgere de o supra-
fata comparativ mica provoaca pierderi de putere considerabile. Curentul
prin deschidere este dat de
W -- HIR, I =2W11-1. = 2 -60 000/100 = 1 200 cm3/s.
Amplitudinea vitezei va fi
V = II(.0 =1 20010,1 = 12 000 cm/s.
Aceasta este o viteza foarte mare i efectul apei care se mi§ca in
contact cu metalul, la asemenea viteza, produce repede supraincalzire si
erCizinnea .metaltilui.- Este clar prin urmare ca in asemenea cazuri trebuie
avut ceamai mare grije de a face inchiderile perfect etane pentru a evita
serioase neajunsuri.

103

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII
TEORIA DEPLASAMENTELOR. MOTOARE
Deplasamente

Inainte de a proceda la discutia diferitelor tipuri de motoare rotative,

actionate de curenti sonici, este bine ca sa stabilim unele relatii privitoare
la miscarile comunicate fluidelor de miscarile relative dintre pistoane si
cilindri.
Am definit prin termenul deplasament al unui piston sau al unui curent,
cantitatea a = Sidt, in care i este curentul (fig. 33).

Fig. 33. Piston antrenat

de un mecanism bie167
manivelg.

O a
Reamintind c5.
i = vf/ = Eldr 1 dt ,

in care, v este viteza curentului in momentul t intr-un punct la o distanta

1 de pozitia medie a pistonului, avem
= clr C . (1)

Dacä r este o functie sinusoidal5. si daca luam originea tirnpului in

momentul cind pistonul este la punctul extrem, avem
a = aro cos at . (2)
Din definitia de mai sus obtinem
i = da/dt .
In aplicarea teoriei la motoare, vom avea de considerat doua cazuri:
(1) Deplasamentul ihtr-un cilindru fix prin mi§carea pistonului legat
de o manivela sau un excentric rotativ.
104

www.dacoromanica.ro
 (2) Deplasamentul datorit rotatiei unui cilindru in jurul unei mani-
vele sau unui excentric fix.
Rotatia unei manivele, legata cu un piston printr-o biela lunga, da pisto-
nului o mi§care alternativa sinusoidala in directia axei lui.
Dacä ro este amplitudinea manivelei si a viteza unghiulara, avem
r= ro cos at.
Cantitatea r s-ar numi manivela sau excentricul deplasamentului. Vom
avea de-a face mai tirziu cu manivele rotative §i manivele alternative. In modul
acesta definitia manivelei sau excentricului este extinsa si include o manivela
care este variabila nu numai ca pozitie dar si ca marime.
Relatia intre deplasament si manivrla va fi insa totdeauna a -, ny.
Daca cilindrul se invirteste In locul manivelei, sensul rotatiei fund
acelasi, curentul va avea aceeasi valoare dar va fi de sens opus. Putem
reprezenta un deplasament alternativ printr-un vector a carui valoare este
r0S2, rotindu-se cu aceeasi viteza unghiulara ca si manivela. Putem atunci
intrebuinta notatia simbolica.
Daca deplasamentul este reprezentat printr-o lithe, deoarece avem
i = da/dt si variatia este sinusoidala, curentul va fi reprezentat printr-o
lithe perpendiculara pe prima. Figura 34 arata deplasamentul datorit ro-
tatiei unei manivele, actionind un piston intr-un cilindru fix. Curentul pro-
dus va fi i = da/dt.
Daca 1cilindrul s-ar roti iar manivela ar fi fixa, ajungem la conditia
aratata in figura 35, avind i = da/dt .
In cazul general cind directia miscarii alternative a pistonului diferä
de directia deplasamentului, precum se arata in figura 36, avem pentru
curent i = do cos pvdt.

S
Fig. 34. Deplasamentul 8 Fig. 35, Deplasamentul 8 Fig. 36. Intre deplasa-
cind cilindrul este fix. cind cilindrul este mobil ment si directia miscArii al-
iar manivela este fixA. ternative existA un decalaj.
In modul acesta, daca se da centrului 0 un deplasament a, facind
un unghi p cu axa pistonului, curentul total In cilindru, presupus ea se ro-
te§te cu o viteza unghiulara uniforma a in directia sageti, va fi d(a cos p)/dt,

(
1

Fig. 37. Cazul cilindru-

lui mobil si a deplasa-
mentului centrului de rota-
tie al manivelei.

o 1

astfel ca dad, a = IS/ cos at i deoarece (3 = (tit obtinem mai departe prin
diferentiere
i = (r0/2) [(a1 a) sin (a1 a)t + (a + al) sin (a + al)t]. (3)

105

www.dacoromanica.ro
 Aceasta arata ca, curentul i dat de formula (3) este echivalent cu doi
curenti suprapusi, produsi de manivele rotative de o lungime 7/2 invirtin-
du-se cu vitezele unghiulare a1 a si a1 -I- a, respectiv. In modul acesta
deplasamentul 3 poate fi considerat ca echivalent cu doua deplasamente
rotindu-se in directii opuse cu aceeasi viteza unghiulara a.

MOTOARE

CONSIDERATII GENERALE

In capitolul II am aratat prin principii elementare ca, daca se comu-

nica unei coloane lichide presiuni alternative, trenul de unde produs, care
circula de-a lungul coloanei lichide, poate ceda intreaga lui energie unui
piston situat in orice punct al coloanei lichide, cu conditia ca pistonul sl
se miste cu aceeasi viteza si in faza cu stratul de lichid ce te afla in con-
tact imediat cu el. Aceasta conditie este indeplinita de un receptor cOmpus
dintr-un piston, o biela i o manivela, analoge cu pistonul, biela i manivela
generatorului, cu conditia ca manivelele generatorului i receptorului sa se
invirteasca cu aceeasi viteza unghiulara si la o anumita relatie de faza,
depinzind de relatia distantei dintre pistoane catre lungimea de unda, a
trenului de unde care circula in coloana lichida. Este clar, prin urmare, cä
un receptor sau motor de acest tip poate absorbi energie din trenul de unde
numai daca functioneaza la aceeasi viteza ca generatorul, Un asemenea
motor II vom numi motor sincron.
Este evident ca un motor cu un singur piston, o biela si o manivela,
astfel cum s-a considerat mai sus, va exercita un cuplu care variaza in tim-
pul unei revolutii i daca se cere o rotatie continua contra unei sarcini,
este necesar a se intrebuinta un volant. in afara de cazul, totusi, cind un
astfel de motor ar fi pornit i atins aceeasi viteza ca generatorul, el nu va
fi in stare sa invinga inertia volantului sau sä dezvolte un cuplu. De aceea
este necesar a da unui astfel de motor o viteza unghuilarä foarte aproape
de aceea a generatorului si de a-I prinde (agata) la o faza proprie pentru a
dezvolta putere.
Daca intr-un motor sincron in loc de -an singur piston intrebuintam
trei pistoane, solicitind acelasi arbore i miscindu-se de-a lungul unor axe

rf 4 Fig. 38. Motor sincron

trifazat.
worojA
eim.Y"

defazate la 1200 sub actiunea a trei coloane lichide, in care circula trenuri
de unde defazate la 1200 intre ele, se vede imediat cà la viteza de sincronism
se va dezvolta un cuplu uniform, astfel incit un volant sau o alta inertie
nu sint necesare; cuplul de pornire, totusi, va fi mic i motorul va fi Inca-
pabil de a porni contra unei sarcini. Pentru ca motorul sä poata porni, iner-
tia trebuie sa fie astfel ca acceleratia sa fie suficienta pentru a permite mo-
106

www.dacoromanica.ro
torului.sa atinga viteza sincrona intr-o singura rota*. Un astfel de mo-
tor il vom.numi un motor sincron trifazat.
.Un exemplu simplu de un astfel de motor este ilustrat in figura 88.
La acest motor rotorul constä dintr-un disc inclinat, A, fixat pe un arbore
B care se invirte§te intr-un lagar C. Statorul este format din trei cilindri
dispu0 uniform in jurul discuqui, iar trei tienuri de unde, diferind in faza
cu 120°, lucreaza asupra pistoanelor D in trei cilindri, apasindu-le contra
unei piaci inclinate. Este evident c5. un astfel de motor va lucra precum
s-a descris mai sus, adica va functiona numai la o viteza sincrona cu gene-
ratorul, sau aitfel nu se va invirti deloc; a§adar, nici o variatie de viteza
nu va fi posibila cu un astfel de motor.
Sä presupunem acum Ca in loc de placa A, a carei inclinare pe arbore
este fixa, avem o placa sau un segment T, precum se arata in figura 39, ae.-

N
,

Motor asincron
Fig. 639.
trifazat. kT. rip
<=y-

zata pe un lagar in forma de cupa sferica, fixata pe arborele B in mod si-

metric. S. presupunem ca' nu exista frictiune nici intre pistoanele D i placa
T, nici intre placa T i cupa; fie pistoanele actionate de trei trenuri de unde,
precum s-a descris mai sus in cazul motorului sincron ilustrat in figura 38.
Se vede imediat di in acest caz nu va avea loc o rotatie in jurul axului
orizontal, nici a segmentului T1 pe care il vom numi transmitator, m:ci a
rotorului R. Tot ce se va intimpla este ca transmitatorul T va oscila in cupa,
astfel ca linia de cea mai mare inclinatie a fetei lui plane s5. genereze un con,
iar aceasta lithe se va mi§ca pe suprafata conului cu viteza sincrona.
Daca exista frecare intre transmitatoru T i rotorul R, fara a fi nici
o rezistenta la invirtire, atit transmitatorul cit i rotorul se vor invirti la
viteza sincrona iar combinatia va fi echivalenta cu motorul sincron aratat
in figura 38, transmitatorul mentinind o inclinatie constanta fata de axul
orizontal.
Daca acum la rotatia motorului se opune rezistenta, prin aplicarea
unei sarcini, atit rotorul cit i transmitatorul ii vor incetini mersul in ace-
ea0. masura. Motorul totu0 va continua a dezvolta un cuplu. Se poate vedea
cä m4carea de oscilafie a transmitatorului falä de rotor este proportionala
cu cliferenta dintre viteza unghiulara a rotorului Si viteza sincrona, in care
timp se produce o pierdere de energie datorit5. frictiunii de oscilatie dintre
transmitator 0 rotor. Deoarece motoarele de aceasta categorie au un cuplu
de pornire i sint capabile a dezvolta putere la once viteza, pina la viteza
sincrona, le vom numi motoare polifazate asincrone.

107

www.dacoromanica.ro
 0 altä forma a motorului din aceasta categorie se arata in figura 40.
Motorul cuprinde un inel circular D care formeaza. transmitätorul, suportat
-de pistoanele A, B, C uniform dispuse in jurul circomferintei lui. Un al doile
inel E este prevazut in interiorul inelului D i un lagar cu.bile este dispus
intre cele doua inele. Rotorul constä din trei cilindri prevazuti cu pistoane
A', B', C', apasind asupra inelului E.

C"
Fig. 40. Motor asincron trifazat cu frecare lichid. n rotor.

Cilindrii rotorului sint in comunicatie fntre ei prin mici orificii. Pis-

toanele A, B, C ale statorului lucreaza in cilindri ficsi, in legatura cu trei
conducte continind lichid, supus la presiuni sonice defazate intre ele la 120°.
Aceasta inseamna ca pulsatffle lichidului in cele trei conducte de alimentare
sint produse de un generator format din trei pistoane defazate la 120 . Aran-
jamentul concentric aratat in. figura este pur i simplu diagramatic, iar in
practica statorul i rotorul pot fi asezate aM.turi unul de altul. Inelele D
9i E sint solidare in ceea ce priveste miscarea centrului lor comun 0, dar se
pot invirti independent in jurul acelui centru, lunecarea fund inlesnita
printr-un lagar cu bile asezat intre ele sau mice alt dispozitiv contra fre-
arii, bine lubrifiat. Acest motor este perfect analog in principiu cu acela
aratat in figura 39, rezistenta de frictiune dintre transmitator si rotor flind
inlocuita prin rezistenta la scurgere a lichidului dintre diferitii cilindri ai
rotorului.
Un alt tip de motor este ilustrat in figura 41. La acest motor avem
doua pistoane A, B, producind o presiune alternativa, care lucreaza asupra
inelului D in clirectia XX. Inelul D este concentric cu inelul E, care apasa
si se misca, cu pistonul P al rotorului. Cilindrii, in care pistoanele fi lucreaza,
comunica prin mici orificii precum se arata in figura.
Am vazut cä o manivela alternativa lucrind intr-o anumita directie
ca cea admisa, poate fi inlocuita prin data manivele alternative avind ju-
108

www.dacoromanica.ro
matatea amplitudinei, ai caror vectori s-ar invirti uniform in sensuri opuse,
cu aceeasi viteza unghiulara. Daca avem un rotor potrivit, deplasamentele
rotative rezultate vor tinde sa produca o rotatie. Cunoastem ca efectul iner-
tiei este cu atit mai mare, cu cit este mai inalta frecventa curentilor sonici
din circuitul in care inertia este plasata. Dad., prin urmare, avem conectat
un rotor precum se arata in figura 41 si consideram efectul asupra lui a douä
deplasamente rotative datorite statorului, vedem ca, deoarece prin invir-
y
I

1,

Fig. 41. Motor asincron monofazat.

tirea rotorului vitezele unghiulare ale celor dou5. deplasamente rotative fata
de rotor vor diferi unul de altul, putem prin invirtirea rotorului sa provocam
o oarecare nesimetrie in fortele interioare care actioneaza asupra rotorului,
gratie efectului mai mare al inertiei asupra curentilor sonici de o frecventa
relativ mai mare.
Nesimetria poate fi produsa, de asemenea, prin intercalare de perdi-
tante sau rezistente. In modul acesta se pot construi motoare care dau un
cuplu la toate vitezele. Mtfel de motoare le vom numi motoare asincrone
monofazate. Caracteristica acestor motoare este cã e nevoie de o miscare
relativa intre rotor sti stator, inainte de a se produce cuplul, .si ca cuplul
nu este uniform in timpul revolutiei.
La acest tip de motor, .de asemenea, este evident ca statorul si rotorul
pot fi dispuse alaturi unul de altul in loc de a fi simetric asezate. La motoarele
descrise mai sus cuplul maxim este acela obtinut aproape de viteza sincron5.,
iar cu aceste constructii nu este posibil a se obtine un cuplu mai mare la pornire
Putem acurn proceda la studiul matematic al tipurilor de motoare
descrise mai sus.
Motoare sincrone. Putem considera un motor sincron polifazat ca for-
mat dintr-un numar de motoare sincrone monofazate, cuplate asupra ace-
luiasi arbore la diferite unghiuri de faza. Pentru a gasi cuplul unui astfel
de motor, vom considera cazul unui motor simplu, constind dintr-un simplu

109

www.dacoromanica.ro
piston cu manivela lui i o biell lunga. Asupra pistonului lucreaza 0 presiune
sonica.
h = H sin (at + 0).
Aceastä presiune produce un cuplu instantaneu M = rhi/ sin(a1t + 4)), a1 fiind
viteza unghiulara a mathvelei; apoi vom avea
M = 71/0 sin (alt + LP) sin (at + (1)), dar sin ce sin p = (1p) [cos (ce r3)

cos (oo + 11)1, astfel ca.

M.(rI/S2/2) [cos (al. at + (D) cos (a1 + at -1-4' + O)].
Acest cuplu pulseaza i valoarea lui medie in timpul unei perioade
complete este

Mm ----= (1/ T) M dt,

T fiind durata unei perioade de pulsatie, astfel cä avem

M, = (7110/2T) [sin (a1 at + (I)/ (a1 a) sin (a1 + at +
+ +0 (I))/(a1 + &G.
Vedem cä daca al nu este egal cu a, acest' cuplu este zero, pentru c
ambii termeni sint functii periodice de tiinp.
Cind insa a1 = a, avem = (1:1

M = (rM2/2) [cos(4' ID) cos(2at + + 41))],

expresie a carei valoare medie nu este zero, ci este
data de M. = 11-112/ 2.
Daca avem un numar oarecare de cilindri in
jurul arborelui, cuplul va fi porportional cu acest
numar. Mai mult, dacä cilindrii vor fi wzati in
unghiuri dupa un poligon regulat, cuplul va fi
27c+4J+0
hc. constant, caci suma I cos (2at + + (I)) devine
4,4.0
zero pentru valori ale lui 430 0 4s diferind cu acela§i
unghi, in ipoteza cä fiecare cilindru este prevazui
cu o presiune defazata, fata de aceea a cilindnilui
urmator, cu unghiul dintre axele cilindrilor.
Fig. 42. Piston mani- Deplasamentul a este in fiecare moment
velã i Inca 111'10..
a = r cos(alt + 4)).
Curentul static, va fi
i = da/dt = a1r sin(alt + 4)) .
Lucrul efectuat in fiecare moment = hid.t; i acesta trebuie sa fie
egal cu lucrul rezistent = Maldt; astfel cä avem
M = rhcl sin(alt + 4)).
Aceea0 formula a fost gasita mai sus.
110

www.dacoromanica.ro
 Putem astfel sinfplifica demonstratia pentru cazul curentilor polifazati.
Pentru a gasi cuplul produs de un motor polifazat avem nevoie numai
de a calcula lucrul pe secunda pentru fiecare faza, a lua suma i a o divide
prin viteza rotorului.
Sä presupunem apoi cä avem un motor cu m faze i cä voim a calcula
cuplul constant corespunzator vitezei sincrone, .Fie I curentul maxim din-
tr-o faza i H maximul presiunii sonomotrice. Avem pentru lucrul mecanic
al unei faze
W, = (1/2)111 cos (l),
1) fiind defazarea dintre curent i presiunea sonomotrice. Cuplul motorului
va fi
M .(n212a)HI cos ,
valoarea maxima este
M = (m12a)HI = nirOH12 = (in12)AH ,
in care r este lungimea manivelei, 13 sectiunea fiecaruia din pistoane,
m numarul de faze, A = rtl arnplitudinea deplasamentului intr-un
cilindru.
Daca energia absorbith. de motor este W iar viteza unghiulaia a,
avem, de asemenea, M =WM.
Analog, dacI consideram un generator avind in faze, cuplul care tre-
buie aplicat rotorului pentru. a produce m curenti, defazati cu 27r/m, va fi
M,= mW1/a, unde W1 este energia cheltuita in fiecare faza.
Daca fazele produc lucru intr-un circuit avind o rezistenta R, o iner-
tie L i o capacitate C, energia pierduta va fi W1 = (1/2)R12, unde / este
curentul unei faze.
Inertia L i capacitatea C n-au nici un efect asupra valorii cuplului
intrucit nu provoaca nici o pierdere de energie.

Exemple

A se gasi lunginaea unei naanivele pentru un motor trifazat cu cilindri

de 2,5 cm diametru, destinat a produce 20 cai putere la o viteza de 600 re-
volutii pe pinut, presiunea sonomotrice H fund de 100 kg/cm2.
Cuplul necesar pentru a obtine 20 CP la frecventa de 10 pe secunda,
va fi
M = 20 76 100/27c 10 = 2 420 kg cm
avem 2 420 = (m/2) AH = (3/2) 100 A, astfel ca A = 16,1 cms pentru
fiecare fazà. Daca, prin urnaare, intrebuintam pistoane de 2,5 cm diametru,
lungirnea manivelei r va fi 7 -= 4A/n 2,52 F= 3,28 cm.
Am väzut c. motoarele sincrone pot dezvolta un cuplu numai dacI
viteza lor corespunde exact cu viteza sincrona.
Pentru variatii temporare mici ale vitezei, aceste motoare dezvolta
un cuplu suplimentar pozitiv sau negativ, care tinde sä corecteze varialia
vitezei; daca viteza crqte, acest cuplu tinde s. reduca viteza; ahalog o sca-
dere a vitezei introduce un cuplu care tinde sä accelereze motorul.

111

www.dacoromanica.ro
 Din ceea ce precede este evident ca motoarele sincrone pot primi va-
riatii considerabile de sarcini rasa a schimba viteza. Daca tot4i sarcina
cre§te peste o anumita limita, motorul se opre§te balm
Motoarele sincrone trebuie pornite fara nici o sarcina, deoarece cuplul
lor de pornire este foarte mic, in special daca motorul are multä inertie.
Fie A momentul de inertie al motorului; avem pentru ecuatia de mi§care
Ada Olt = M = rHQ sin(alt + 4,) sin(at + (I)) =
= (rHQ/2) [cos(a1 at + (1) - - cos(a + ait + tP + (I))].
$19

Este clificil a integra aceasta ecuatie, dar o solutie aproximativa se

poate gasi pentru motoarele polifazate. Pentru astfel de motoare
M . (narHS2/2) cos(a1 = A dal/dt.
at + 4) (1))

In momentul t = 0 avem al = 0. Dupa timpul 6 vom avea al = a;

putem atunci pune pentru perioada de pornire, daca aceasta perioada de
timp este foarte scurta, al e- at1O.
Atunci
(ak a)t = a(tIO 1)t .

Motorul va porni daca 6 este destul de mic, dar trebuie sä fie mai mic
decit perioada de timp T.
S5. presupunern conditia indeplinita. Atulaci avem
dajcit = (tnr.T1012A) cos y .
Cantitatea
cos y = cos(a1 at + cli (1))

are o valoare cuprinsa intro zero si unitate. Daca motorul ia prea putin timp
pentru a porni, astfel incit in acest timp sa putern considera aceasta can-
titate ca constanta, punind
k = cos(al at + 4) + (1)),
obtinem simplu al = ktmr11412A, sau daca al = a §i t = 0

a = k0ntrH12/2A.
Constantei h i se poate da orice valoare intre zero i imitate. Conditia
cea mai favorabila pentru pornire va fi k =1.
Fie 6 = TN= 1/sq =27c/aq, k = 1, presupunind c5. qa2 = nmrHa/A.
Pentru ca, prin urmare, sa fie posibil a porni, este necesar ca A sa
fie mai mic sau egal cu
A = mnriEllqa2 .
Cu cit va fi mai mare valoarea lui q, cu atit va fi mai uwr de a porni
motorul, 1/q reprezentind fractiunea de perioad5. a unei revolutii, in care
motorul atinge viteza de sincronism.
Vedem, prin urmare, ca rnomentul de inertie a partilor mobile trebuie
sa fie mai mic decit o anumita limita.
Fie W puterea inecanica a motorului. Avem
W = (m./2)raHQ,

112

www.dacoromanica.ro
astfel incit pentru pornire A trebuie sa fie mai mic sau egal cu
A =2Wnlqa3 .
Daca J este momentul de inertie volumetric al rotorului cu volantul
sau, in jurul axei, exprimat In centimetri, vom avea
A = (y1g)j = 2147n/qa3,
y fiMd greutatea specifica a metalului din care e compus rotorul, astfel cä
este evident eà motorul nu va porni dacä a are o valoare considerabila.

Exemplu

SA luam un motor de 20 CP al carui rotor cintare§te 20 kg. Care va

fi raza de giratie a rotorului pentru ca motorul ä poata porni intr-un sfert
de rotatie (q = 4), viteza de sincronism find a = 100.
Fie x maximul razei de giratie. Atunci
A = 20x2/981 = 2, 20' 7 600 n/4 1003,
din care x = 3,4 cm. Daca a ar fi 50 in loc de 100 am obtine x = 9,7 cm.
Vedem, prin urmare, Ca motoarele sincrone sint greu de pornit contra
inertiei i ar fi imposibil de a porni un astfel de motor contra inertiei unui
volant ckiar de mici dimensiuni. Numai la frecvente foarte joase este posi-
bil de a porni fara dispozitive speciale. La astfel de motoare este recoman-
dabil de a intrebuinta volante foarte u§oare, care trebuie, de preferinta,
sä fie de diametru mic.
Motoare polijazate asincrone. Cu motoarle polifazate asincrone este
posibil a obtine un cuplu de pornire. Sa presupunem ca tn loc de a aplica
tin curent sonic unei manivele sau unui excentric ordinar, construim tin
motor ca cel ilustrat in figura 49, descris mai sus.
Curentii care circula in fiecare moment in cei trei cilindri A, B, C, fie:
= I sin at, i2 = 1' sin (at + 2n/3), ;j3 = I sin (at 2n/3)
componentele unui deplasament a.
La acqti curenti vor corespunde deplasamentele date de:
a, =Sildt = (11a) cos at,

a2 = (11a) cos(at + 2n/3), (Ila)cos(at 2n/3) .

a3

Vedern atunci ca a este ui} vector, de amplitudine A = //a, invirtin-

du-se cu o viteza constanta in jurul unui punct fix.
M4carea punctului 0, prin urmare, se face dupa o circumferinta cu o
viteza ungliiulara constanta, corespunzind vitezei sincrone.
MiFarea centrului inehilui E va produce in cilindrii rotorului curenti
-.1, :72, :28, ale caror valori le voni determina.
Fie al viteza unghiulara a rotorului. Viteza relativa dintre deplasa-
mentul A §i pistoanele rotorului va fi a al.
Lucrurile se vor petrece exact ca i cum am presupune rotorul fix §i
deplasamentul A invirtindu-se cu viteza a

113

www.dacoromanica.ro
 MiFarea.sau manivela reala a punctului 0 este A/SZ; P fiind sectiunea
unui piston al statorului. Rotorul, prin urmaxe, este sub actiunea unei ma-
nivele de lungirne
r A/.0 = 1IaQ ,
rotindu-se cu viteza ungbiulara a al. Sub aceste conditii curentul in fie-
care cilindru al rotorului va fi de forma:
j1 J sin[(a 32 = J sin [(a al)t + 2n/3],
a1)t],
A = J sin[(a al)t 2n/3],
in care J = (./A/S2) (1 aVa), C/i fiind suprafata sectiunii unui piston al
rnotorului.
Fie M cuplul rezistent i H1 presiunea sonornotrice in rotor. Rotorul
este actionat de o manivela fictiva r = A/SI §i Ii punem considera ca un ge-
nerator avind o manivela r care se inv-kte§te cu o viteza a a1 i dezvol-
tind un cuplu M intre mantvell i rezistenta antagonista. Spre a gasi cuplul
necesar pentru a invirti generatorul, este Suficient a cunoate lucrul efectuat
de curentii produ§i.
Fie S coeficientul de perditant5. al curentului dintr-o faz5. a rotorului.
Lucrul inediu efectuat pe secunda in rotor va fi dat de
= 3SH1/2 *),
ar pe de alta parte, cuplul M inmulpt cu viteza unghilitara a1 da Vr1 =
= M(a a1). Sä punem a al .= ce, atunci
M = 3Sill12(a al) = 3SHI/2cc .
Daca J este curentul in rotor i S, C perditanta §i capacitatea in fie
care faza, avem in notatie simbolica:
( J) [S jam] H1, M = 12I(S2 + C2ce2) .
Presiunea rezultanta asupra transmitatorului, primita din partea pis-
toanelor ,statorului la un moment dat, este o forta constanta ca marime.
Aceasta fortä este proportionala cu numarul pistoanelor din stator si cu
amplitudinea presiunii sonomotrice H i sectiunea SA a pistoanelor statorului.
Daca consideram rotorul ca avind acela§i numar de pistoane ca i sta-
torul, reactiunea pistoanelor rotorului asupra transmitatorului da o altä
forta rezultanta, proportionala cu numarul pistoanelor din rotor, presiunea
sonomotrice H, din rotor i sectiunea S/j. a pistoanelor rotorului.
Pentru a se mentine transmitatorul n pluUre, cele doul forte rezul-
tante, datorite actiunii pistoanelor statorului i reactiunii pistoanelor roto-
rului, trebuie sa fie egale, afarà de cazul cind transmitatorul este foarte greu
frecventa Malta. Putem scrie deci Hf = H11, incit H = J2/(S2 C2ce2)
= (1-1S)/S21)2 i M = (3/2) Sji12(S2 C2c42)cc .
De asemenea, avem
= dAi/dt ,
A, fiind deplasamentul din o faza a motorului. Dar 41 este o functie perio-
dica de o pulsatie c = a al; wdar avem in notatie simbolica (A) = faAi,
iar pentru amplitudine J = m41.
*) Energia pe secundä comunicat& motorulni va fi
Mai -1- W, = Mai + M(a as) = Ma.

114

www.dacoromanica.ro
 Expresia lui M ar fi atunci
M = (3/2) SceAMS2 + C2a2).
Valoarea Maxima a lui M pentru o p-ulsatie co este data de relatia S =
= Co3, prin urmare
Mmaz = (3/4) Al/C = (3/2)C.M.= (3/2)C(IMA)2 .
Cuplul de pornire este M0 = (3/2) SHVa , raaximul fund
Max = (3/2) . SHVa ,
incit
Mo/Mrnai = ce/a = 1 ada = s ,
s ffind alunecarea motorului.
Energia cornunicata motorului ffind Ma i energia consumata Map
eficienta 7) este data de
= Mal/Ma =1 (a al)la = 1 s.
Astfel pentru a obtine eficiente inalte, alunecarea s trebuie mentinuta
cit mai mica posibil. De exemplu, daca un motor este destinat a dezvolta
cuplul s4u maxim cu o alunecare de 5%, eficienta maxima posibila este de
95%. Cuplul de pornire ar fi de 5% din cuplul maxim; daca se cere a se
obtine cuplul maxim la pornire, S trebuie sporit intr-un mod oarecare la
valoarea S = aC i imediat c motorul a capatat viteza, perditanta S tre-
buie redusa l.a valoarea S = (a a1)C =sacC, in scop de a obtine cuplul
maxim in .vecinatatea vitezei sincrone.
. Motoare rnonofazate asincrone. La motorul ilustrat in figura 41, fie
a, viteza de rotatie a rotorului §i I curentul maxim din stator.
Deplasamentul a va fi a = (11a) cos at = A cos at, curentul in
stator ffind i = 1 sin at.
Dar deplasamentul alternativ poate fi considerat
ca rezultanta a douà deplasamente de jumatatea am-
plitudinei, fiivirtindu-se in sensuri opuse cu o viteza
unghiulara a.
Valoarea fieck.ei componente va fi (.172a) cos at,
pe cind amplitudinea deplasamentelor relative va fi
//2a i va corespunde cu manivele fictive de o lun-
gime .//2aSI = r.
Curentul J produs in rotor, va fi atunci surna a
doi curenti datorati mi§carii rotorului in raport cu cele
doua deplasamente rotative considerate.
Vitezele rotorului in raport cu acest doua depla-
sarnente, vor fi: cal = a a1, o a + a1. Fig. 43. Descompu-
Am gasit mai sus ca cuplul mediu datorit de- nerea unei mi§cari al-
plasamentului rotativ cu viteza unghiulara a la_ Lun ternative in mi*cari cir-
culare de sensuri opuse.
motor asincron cu trei pistoane este
M = (3/2) . SmANS2 + C2ce2) .
Motorul considerat acum poate fi tratat ca rezultanta a doua motoare
asincrone, unul avind o alunecare relativa a a1 cu un curent J i cela-
lalt o alunecare relativa a + a1 cu un curent J2, ambele motoare niicln-
du-se in sensuri opuse.

115

www.dacoromanica.ro
 Cuplul rezultant ar fi atunci diferenta
M = S 42[ohl(S2 + C2c4) cosi + ocem .
In aceasta formuli am inmultit cu factorul 2 in loe de 3, deoarece
motorul considerat are doua pistoane in loc de 3.
La pornire al = CO = a §i ayem Mo = 0. Rezulta ca motorul nu poate
porni singur ci va cere un impuls pentru a se pune in m4care.
Sä punem cc1 = a al =sa, atunci a2 = a(1 s) + a -, 2a 0 daca
s este mic, avem
M = (aA2IS)[s1(1 + (CasIS)2) 2/(1 + (2CalS)2)].
Cuplul este practic maXim cind S = Cas 0 vedem ca pentru aceastä
valoare termenul al doilea din parantez5. devine
2/(1 + 4/s2) , s2/2 ,
ceea ce este neglijabil.
Cuplul maxim este, a.a.dar, aproximativ
Mmax = as,A212S = ,A2/2C,
ceea ce este analog cu valoarea gasita pentru motoarele in trei faze, avind
factorul 2 in loc de 3 ca multiplicator al cuplului M1 = A2/4C, datorita unei
singure faze din rotor.
Motoare cu colector. Motoarele descriseemai sus dezvolta. un cuplu de
pornire comparativ mic, care poate fi sporit numai prin dispozitive care
implica o pierdere de energie. Asemenea motoare nu sint apte pentru cazuri
in care se cere o viteza. variabil a. fara pierdere de putere. In scopul, asadar,
de a obtine cupluri de pornire mari este necesar a intrebuinta o constructie
diferita.
Träsatura caracteristica. a acestui tip de motor este cä curentii produ0
de pistoanele rotorului gut colectati 0 distribuiti in mod potrivit de catre
un organ fix pe care-1 vom numi colector sau distribuitor. Acestui tip de
motor ii vom da denumirea generica de tnotoare cu colector. Rotorul este
format dintr-un numar de cilindri uniform spatiati purtind pistoane 0 ca-
pabili de a se invirti in jurul colectorului fix sau distribuitorului. Un
organ, pe care 1-am numit mai sus transmitator, este interpus intre pistoa-
nele statorului 0 rotor ca 0 in variatele tipuri de motoare asincrone de-
scrise mai sus.
0 forma de motor cu colector este aratatä in figura 44.
Partile esentiale sint aratate in linii pline. Rotorul R este format din-
tr-un numar de cilindri purtind pistoane P dispuse uniform in jurul unui
cerc; toti cilindrii comunica cu un spatiu cilindric impartit prin o dia-
fragma T in doua. parti egale a, b. Diagrama T este concentricä cu rotorul
0 permite acestuia sa se invirteasca liber astfel ca cilindrii rotorului sa fie
pu0 succesiv in comunicatie cu doul compartimente a, b. Cele doua coin-
partimente a, b, slut prelungite in afara de rotor prin doua tevi de ie0re
fixe pe care le vom desemna, de asemenea, prin literele a, b.
Statorul cuprinde doi cilindri pe axa XX, avind ie0rile A 0 B. In
jurul rotorului se gasete un inel E in contact cu pistoanele P ale rotorului
prin legaturi alunecatoare potrivite. Cu ajutorul inelului E putem imprima
tuturor pistoanelor rotorului un anumit deplasament printr-on al doilea
inel D actionat de pistoanele statorului 0 actionind inelul E printr-un lagar
cu bile sau oricare alt dispozitiv potrivit in contra frecarii.
116

www.dacoromanica.ro
 A

,
Y W

Fig. 44. Motor sonic cu colector.

Daca o mi§care alternativa este comunicata de stator inelului D, a-

ceasta mi§care va avea ca consecintä productia unor curenti in cilindrii ro-
torului §i ace§ti curenti pot fi colectati la ie§irile a §i b, ale rotorului.
Inainte de a trece la studiul teoretic al acestui tip de motor, vom arata
c. rotorul cu un num.r de pistoane, ca in figura, este echivalent cu un rotor
cu douk pistoane de o anumita sectiune C/ ale caror axe se afla. pe linia WW
perpendiculara pe linia ZZ din planul diagragmei T, axa WW raminind
fixa in spatiu in timpul deplasarii inelului E; in acela§i timp rotorul R se
invirte§te in turul centrului diafiagmei
fixe T, care conicide cu centrul sta-
torului, punct de intersectie al linfilor
XX 0. YY.
Sa prespunem ca un deplasament
oarecare a avut loc intr-o directie
anumita prin inelul E. Acest deplasa-
merit va fi rezultanta unui numar de Z
deplasamente elementare in directia
1
diferitelor pistoane ale rotorului. Sa
presupunem cä inelul E, figura 45, se
mi§cä pe o distant5. r in directia WW
§i fie (3 unghiul dintre axa unuia din
pistoane i ZZ.
Componenta mi§carii pistonului
considerat in directia (3 va fi 7 sinp.Fig. 45. Peplasarnentul inelului E in clirec-
Fie co sectiunea pistonului. tia W.

117

www.dacoromanica.ro
 Deplasamentul lichidului prin acest piston va fi
a = cor sin p .

Deplasamentul total al lichidului in spatiul a va fi prin urmare

7T

A = C2r E car sin (3.

o

Reprezentind prin C ectiunea unui piston echivalent, care printr-o

miFare pe -o distanta r in directia WW ar produce acela§i deplasament al
Tr / n
lichidului, trebuie s avem L1 = y 6.) sin p, sau A = 1 cor sin (3.
7 o
Data p este numarul total al pistoanelor din rotor, vom avea pentru
diferitele unghiuri p care intra in aceasta tuma
le=p12
(31=-- 27c/p , (32 = 2 2/ i CZ = co E sin (k 27c/p).
h=1
Luind suma, obtinem CI = ctg co (70) .
Data arcul n/p este foarte mic, putem lua pur i simplu pcopc .
Cu aceasta valoare a lui 0, data inlocuim toate pistoanele de pe o parte
a axei ZZ printr-un singur piston de sectiune fl avind axa sa pe linia WW,
deplasamentul in directia WW va fi acela§i.
Este necesar acum de a arata c. pentru o rotatie instantanee a roto-
rului, cu inelul E deplasat pe o distanta oarecare r, in directia ZZ, deplasa-
mentul lichidului este Inca acelasi in ambele sisteme.
Referindu-ne la figura 46
pentru pistonul a carui axa este
inclinata cu un unghi p fata de
axa ZZ, variatia deplasamentului rIcos1134-£)
datorit rotatiei rotorului va fi
31 = con. [cos p cos (p + en = / q cosp
= eor1 sin p , /
e fiind unghiul instantaneu de z
rotatie.
Vedem atunci cä deplasa-
mentul total al lichidului in acest
caz va fi
n
Ai --= e E cori sinp .
o W
Fig. 46. Deplasamentul pistonului situat la
Data pistonul echivalent are unghi p feta. de axa ZZ.
o arie de sectiune CI, 'Al = ES2r1,
.rc 7T

astfel casflri=sE col sin (3 i SI = E co sin p, aceea0 relatie obtinuta raai

o o
sus.
Putem aeum studia unele cazuri de motoare cu colector, utilizind re-
latiile stabilite in scopul de a simplifica analiza prin inlocuirea unui sistem
oarecare de pistone, cum este acela ilustrat in figura 44, printr-un singur
piston echivalent.
118

www.dacoromanica.ro
 Motor cu colector avind conexiuni in paralel. Un motor cu colector de
tipul aratat in figura 44 poate fi legat cu un generator precum se arata
in figura 47. Pentru simplitate rotorul este reprezentat de pistonul sau echi-
valent; a, b sint jejri1e fixe din colector, care comunica cu rotorul 0 AB
conexiunile statorului. Cele doua tevi, care duc de la stator 0 colector in
A §i b, sint in comunicatie printr-o teava comuna cu unul din polii unui
generator bifazic G, pe cind celelalte ieiri B si a sint legate cu celalalt pol
al generatorului. Generatorul poate consta dintr-un singur piston cu dublu
efect, o fata a caruia este in comunicatie cu A si b, pe cind cealalta fata
este in comunicatie cu B si a.
Sä presupunem Ca inelele transmitatorului sint limitate in miscare prin
ghiduri paralele G, cum se arata in figura 44 in linii punctate, astfel ca nici
un deplasament sa nu poata-avea loc in directia ab sau ba.
Sä presupunem ca aria de sectiune a pistonului statorului este egala
cu -aria de sectiune D a pistonului echivalent al rotorului. Daca curentul
produs de generator este i, acesta se va imparti in doi curenti 1. i2, unul
scurgindu-se in stator si celalalt in rotor, si vom avea in fiecare moment i
=11 + 12.
. Singurul deplasament care poate fi comunicat transmitatorului este
deplasamentul in directia AB. Fie acest deplasament a. Fie a si al vitezele
unghiulare ale generatorului i rotorului respectiv. Din cauza rotatiei, se
va produce in rotor un purent dinamic 12 = a13 .
Daca neglijam pierderile prin perditanta i frecare, curentul i va fi
in cuadratura cu presiunea sonomotrice H; i deoarece curentul i este, de
asemenea, in cvadratura cu deplasamentul 3, urmeaza ca a i H sint in faza.
Deoarece a este o functie periodica de a si
cunoastem Ca 11= damit putem said in
notatie simbolica (1,) = jaA , in care A este
amplitudinea deplasamentului 3.
Avem atunci in notatie simbolica
(I) = (II) + (I2) (/) = jaA alA
gi pentru amplitudinea / a curentului la
generator /2=A2(al a2) , qostfel incit A =
= 1/114 a2 . Lucrul efectuat de rotor este
Mal = 1;12= a13h . Cuplul instantaneu, prin
urmare, este M = ah.
Am gasit mai sus ca a 0 It sint in faza,
astfel ca daca insemnam prin A i H am-
plitudinile acestor doua cantitati, putem
pune
Fig. 47. Schema echivalena pen-
h = H sin at, 3 = A sin at tru motorul sonic cu colector.
§i vom avea
M = HA sin2at .
Cuplul, prin urmare, pulseazä i valoarea lui medie va fi M = HA/2.
Fie C capacitatea din circuit in care se scurge curentul i; avem arit-
metic 1 = aCH = aA, astfel ca A = CH si M = A2/2C.
Substituind lui A valoarea gasita mai sus, obtinem
M =12/2(a2 al)C .

119

www.dacoromanica.ro
 Fie Ao, deplasamentul generatorului; avem aritmetic I = atlo, astfel
incit M = AU2C[1 + (ailla)23 .
Vedem cä cuplul este un maximum cind al = zero, adica la pornire.
Daca alegem pentru viteza normalä al = 2a, adici rotorul functioneaza cu
o viteza dubla acelei sincrone, cuplul de pornire va fi de cinci ori mai mare
ca cuplul normal.
Vedem, asadar, cä acest tip de motor este potrivit pentru scopuri de
tractiune i cazuri in care se cere o autoreglare a puterii.
Putem gasi presiunea sonomotrice precum urmeaza
Az =12/(a2 + di) .
Deoarece I = aA0, avem A = Aol111 + (aila)2 si mai departe H =
= A/C = A0/C111 + (a1/a)2 .
Vedem atunci cä H este, de asemenea, maximum la pornire i descreste
cind viteza creste. Puterea mecanica va fi
W -.= Mal = a1AU2C[1 + (all a)2] ,

care are un maximum pentru valoarea lui a2 la care expresia 1/a1 + aja2
este un minimum. Aceasta se intimpla cind al= a adica la viteza de
sincronism.
Dacà cos (1) reprezinta factorul de putere, avem
(HII2) cos cl) = W
0
cos (1) = 44+ a2 .
Valoarea acestei expresii este zero la pornire i tinde spre unitate cind
al tinde la infinit. Asadar, este avantajos de a face sa functioneze mot orul
la maximum de viteza posibil.
La viteza de sincronism cos (1) = 1/112= 0,71, la o viteza de doua ori
mai mare cos (1) = 2/1/3-= 0,89.
In studiul de mai sus am neglijat perditantele, de care insa nu e deloc
greu, intr-o analiza mai completa, de a tine seawa; este suficient de a urma
un procedeu analog cu acela dat mai sus pentru cazul motoarelor asincrone
fara colectoare.

Redresarea curentilor sonici polifazali

Pentru a obtine curent continuu de la un generator sonic cu P faze,
se monteaza la fiecare faza o supapa de admisie i una de refulare iar in acest
fel, la o variatie sinusoidalä in linia sonica, o anumità cantitate de lichid
va fi descarcata prin supapa de refulare atunci cind fluidul are presiune
mare, urmata de o incarcare cu fluid a liniei in intervalul de suctiune.
Daca toate admisiile i refularile sint legate la un circuit unic cu ad-
misie i retur, atunci se stabileste un debit unidirectional de fluid. Acesta
este principiul unei pompe hidraulice obisnuite. Curgerea nu este continua
ci intermitenta, pentru fiecare rotatie a excentricului pompei se furnizeaz5.
un impuls de presiune i unul de suctiune in circuitul unidirectional de curent
continuu.

120

www.dacoromanica.ro
 0 asemenea pompa poate fi considerata ca un generator sonic mono-
fazat producind un curent sonic i = I sinat [cm3/s], I fiMd amplitudinea,
a viteza unghiulara de rotatie a excentricului sau pulsatia, in radiani/s,
t t imp ul , in secunde.
Daca acest generator este polifazat i fiecare faza are supape de ad-
misie i refulare conectate la un circuit de curent continuu, asa cum s-a de-
scris mai sus, numarul impulsurilor, pentru fiecare rotatie a excentricului
(manivelei), va fi P (numarul de faze).
In mod obisnuit fazele sint egal distribuite in jurul centrului de rotatie
al excentricului astfel ca cele P impulsuri rezultate sint, de asemenea, uni-
form distribuite in timp.
Considerind ca variabila x = at, suma curentilor cumulati injectati
din fiecare faza in circuitul de curent continuu poate fi calculata astfel:
Presupunind cä debitul unei faze urmareste deplasarea pistonului
generatorului, atunci o jumatate din perioada de revolutie a excentricului
supapa de refulare este deschisa, iar in celalalta semiperioada este inchisa.
Curentul in timpul unei rotatii complete poate fi exprimat printr-o curb5.
Fourier discontinua
0 = I f(x) ,
in care
sin x 1 °° cos 2nx 1
1 2 n=j
E (2n)2___ 1
1
2 7t

n fiind numerele intregi de la 1 la infinit.

Daca se adauga P 1 curbe ca cea reprezentata de relatia de mai
sus, si se ia I = 1, curentul rezultat total pompat in circuitul exterior va
fj exprimat de
k_p_t
y= E (x ± ke) , (4)
E=0
in care
e = 2TcfP (5)
este unothiul intre doua faze consecutive.
Din (4) se obtine

Y
1

2
li=1)-1
E sin(x + ke)
k
[P
Tr.
2 X0
k=13-1 cos 2n(x
(2n)2 1
ke)1
j
Se stie ca
a
P-1 sin(Pe/2) P 1
E sin(x ke) = sin [x e (6)
sin(e/2) 2
Valoarea
P-1
sin (Pe/2) = sin 7: = 0 deci E sin(x + ke) = 0
k4:1
Vi se obtine
1
00 Pit cos 2n(x ke)
(6')
.7r I O k=0 (2n) 2 ^ 1 I

www.dacoromanica.ro
 Pentru fiecare armonica de ordinul n se poate scrie
P-1
E cos[2n(x + ke)] - sin 2n(Pe/2)
cos [2n (x +
P 1 elf (7)
k=0 sin 2n(e/2) I 2,

Aceasta expresie este egala cu zero pentru toate' valorile lui fl cu ex-
ceptia acelora pentru care ne = Mrc, M intreg. '
Aceasta determina conditia
n = P/1212 . (8)
Cind aceasta conditie este indeplinità, relatia (7) devine
P-1
E cos [2n(x + ke)]= P cos [2nx + (P 1)Mr.] = P cos PMx ,
k=0
deoarece conform conditiei (8), exista
sin (Pe12) 2n sin MPn 0
sin(e/2) 2n sin MP 0
± p. (9)

Valoarea negativ5. ( P) corespunde unui numar par, iar valoarea

pozitiva P corespunde unui numar impar de faze.
Conditia (8) arata cä n fiind intreg, daca P este un numar par. M ar
putea sa fie mice numar M, = 1, 2, 3, ... Totu§i, daca P este impar, M
trebuie sä fie un numar par, de exemplu M' = 2, 4, 6, ...etc.
Aceasta regula este echivalenta cu a spune c. produsul PM trebuie
sa fie un intreg, a§a cum .s-a aratat in relatia (8).
Cu substitutia de mai sus, curentul total injectat in circuitul de uii-
lizare (c.c.) in timpul unei rotatii a arborelui generatdr poate fi exprimata prin

Yore
PI i cos PMx 1,
(10)
ir (PM)2 1 j
I flind amplitudinea curentului in Una din faze. Factorii M = 1, 2, 3, ...
daca P este par §i. M = 2, 4, 6, .....daca P este impar.
Formula (10) arata ca acest cureni total contine doua piri. una flind
constanta Y1 = PI/7c iar cealalta, o serie de armonici aie curentului cu
amplitudini din ce in ce mai mici cu cit ordinul de multiplicare al frecvehtei
este mai mare.
Dacä a este pulsatIn fundamentala a unei faze, 15illsatiile armonicilor
sint multiplu de PM.
Amplitudinile Ax ale acestor armonici se obtin multiplicind curentul
continuu constant Y1 cu factorul 2/[(PM)2. 1]
Ax = Y1 2/[(PM)2 1] .

De exemplu, armonica cea mai mica pentru o instalatie triazata P =3

corespunde numarului 2, din , cauz cä P = 3 este impar. Multiplul
de frecventa va fi 3M = 6 ori fundamentala i amplitudinea
Ax=2 = V, - (2/35) = 0,065 1. (11)
Pentru o instalafie'cu 4 fze P = 4, cea mai mica armonica corespunde
la M = 1, deoarece P = 4 'este un numar par.
22

www.dacoromanica.ro
 Amplitudinea acestei armonici va fi
) (4177.) (2115) = 0,17 I ,

adica mai mult decit de 3 ori valoarea de la m4na trifazatä.

Multiplul de frecventa a primei armonici a unei ma4ini eu 4 faze va fi
PX = 4 x 1 = 4 ori fundamentala.
Numarul de rang n al armonicilor, care apare in relatiile (6) §i (7), nu
semnifica ca exista oarmonica in acel loc. Singurele locuri in seria de
numere Intregi n = 1, 2, 3, unde asemenea armonici exista, sint determinate
numai de relatia (8)
n = N PMI2 = intreg .
Astfel pentru o m4na trifazata, nu exiSta armonici cu exceptia ran.
gurilor 3, 6, 9 etc:; jai pentru o m4na cu 4 faze, numai pentru n = 2,
4, 6 etc."
Pentru 5 faze, rangurile armonicilor date de conditia (8) sint i = 5,
10, 15 etc.
Formula (10) de posibilitatea de a calcula efectele combinate ale free-
ventelor fundamentale i armonicele datorate redresarii.

123

www.dacoromanica.ro
 CAPITOL III, VIII
TEORIA QOCANELOR MECAMCE

Daca avem o greutate tinuta intre doua resorturi sub influenta unei
forte periodice de-a lungul axei resorturilor, greutatea va incepe sa oscileze
dupa o anumita lege. Daca, aadar, dimensiunile relative ale resorturilor
greutatii sint astfel alese, incit perioada naturalci de vibratie a greutatii (lasata
libera a oscila dupa ce forta periodica a incetat de a lucra) coincide cu
perioada fortei imprimate, sistemul format de greutate i resorturi se numeste
un rezonator.
Teoretic, un astfel de rezonator este capabil de a mari amplitudinea
oscilatiilor lui pina la infinit, daca nu este frecare. Daca exista frecare,
totu0, aceasta limiteaza amplitudinea la o anumità valoare. Sa presupunem
acum ea in loc de a consuma energia in frecare, ea este risipita intr-un
numar de lovituri, precum se intimpla, de exemplu, daca greutatea este
oprita in cursa ei de catre un obstacol la fiecare lovitura, astfel ca ampli-
tudinea miscarii sa fie limitata. In acest caz o descarcare de energie va
avea loc brusc la fiecare percusiune. Se vede imediat ca energia percusiunii
depinde de viteza greutatii in momentul loviturii si este proportionala cu
masa i patratul acestei viteze. Este evident mai departe ca cea mai puter-
nica lovitura va fi obtinuta atunci cind rezonatorul este astfel construit
incit viteza izbirii sa fie maxima.
Se poate arata matematic ca, daca forta periodica care lucreaza
asupra greutatii este datorità unei serii de unde longitudinale, circulind
intr-o conducta i lucrind asupra unui piston legat de o greutate, conditia,
care da maximul percusiunii va fi ca greutatea sa fie in echilibru in contact
cu obstacolul de izbit, sub presiunea exercitata de resorturi i presiunea
medie din conducta.
0 alta conditie necesara pentru maximul de percusiune este aceea ca
resorturile sa fie astfel proiectate, ca sistemul sa fie un rezonator pentru
periodicitatea particulara a liniei. Din aceste doua conditii se poate calcula
imediat marimea relativa a resorturilor rezonatorului. Daca in loc de a realiza
rezonatorul pentru maximul de percusiune, marim amplitudinea miscarii
rezonatorului prin indepartarea obstacolului, tnergia loviturii descreste
continuu pina dispare complet, atunci cind s-a atins amplitudinea, la care
orice marire mai departe este impiedicata de frecarea interioard a rezonato-
rului. Vom defini amplitudinea maxima.a percusiunii ca amplitudine optima'.
Daca vom micsora amplitudinea sub valoarea aceasta, energia percusiunii
se va micsora din nou pina cind va disparea, evident in momentul clixi
amplitudinea va deveni zero, crici greutatea va fi atunci in repaus.
In aplicatiile industriale ale rezonatoarelor, cind se cere ca o unealta
sà dea maximul de. percusie sau de putere percutanta cu un minim de greu-
tate, conditia de mai sus a amplitudinii optime indeplineste aceasta cerinta.

124

www.dacoromanica.ro
 Existä totusi in practica cazuri, cind se cere sa se construiasca, de
exemplu, un ciocan greu de o cursa sau amplitudine foarte mare, dar destinat
a da lovituri usoare. In acest caz rezultatul dorit se poate obtine prin
oprirea masei rezonatorului mai aproape de amplitudinea maxima iar nu la
amplitudinea optima.
Trebuie observat ca dad rezonatorul descarca energia sa prin lovituri
succesive, precum s-a descris mai sus, curba reprezentind viteza sau curentul
la pistonul rezonatorului, nu este o curba continua ci este discontinua,
deoarece in momentul lovirii viteza trece brusc de la o valoare finita la
zero. Aceasta discontinuitate a curentului se poate denumi defortnatia curen-
tului furnizat rezonatorului.
Se poate vedea cä deformatia este mai pronuntata pentru conditiile
amplitudinii optime i dispare cind se atinge amplitudinea maxima. In
ultimul caz, curba vitezei curentului este o curba armonica perfecta. Astfel
termenul dejormage indica abaterea, in forma, a curbei curentului de la
curba armonica perfecta. Vedem cä pentru a obtine o deformatie neglija-
bila a curentului trebuie adoptata in rezonator o amplitudine vecina de ampli-
tudinea maxima.
Efectul formei nearmonice a curentului, data de un ciocan, este de a
introduce armonice superioare in conducta de transmisie. In cazul in care
avem diferite mici unelte actionate printr-o linie de transmisie principalà,
aceste deformatii nu cauzeaza dificultati, dar in cazul rezonatoarelor grele,
precum ciocanele de forje, deformatia curentului poate provoca turburari
in functionarea altor unelte, actionate simultan prin aceiasi linie de trans-
misie. In general uneltele mici cu caracter portativ pot fi proiectate pentru
a da tnaximul de lucru cu mininaul de greutate, lucrind astfel cu amplitudinea
optima. Ciocanele de forjä sau instrumentelt grele similare pot fi proiectate
pentru a da o defornaatie mica' a curentului. Calculele privitoare la descarcarea
energiei in forma de percusiuni sint aplicabile, de asemenea, la cazurile
in care energia se descard in orice alt mod nesimetric, de exemplu in cazul
unei pompe de apa cu simplu efect. in asemenea cazuri se cer alte conditii
decit amplitudinea optima.
Vom studia mai intii cazul in care energia se descarca in lovituri,
ca un caz limita. Celelalte cazuri sint intermediare intre acesta i un al
doilea caz limita in care energia este furnizatä uniform ca intr-un organ de
frictiune ordinar.
Vom vedea ca, chiar in cazul limita al unui ciocan care da percusiuni
puternice, putem simplifica considerabil calculul energiei furnizate in cazul
amplitudinii optime prin ipoteza ca nu se intimpla nici o deformatie i ca
curentul este perfect armonic, avind presiunea sonomotrice i intensitatea
in faza. In cazul ciocanelor de al doilea tip adica cu mica deformatie a
curentului putem aplica, analiza simbolid i cazul corespunde iarasi cu
acela al presiunii sonomotrice in faza cu curentul.
Am vazut ca dad un corp, al carui coeficient de inertie este L i capa-
citatea C, este plasat intr-o coloana lichida, care pulseaza sub o presiune
sonomotrice h, avem
h = Ldi dt + (1 1C)Sidt = Ldi 1 di -1- (01C) y , (1)

in care a este sectiunea pistonului rezonatorului i y distanta parcursa de

piston.

'125

www.dacoromanica.ro
 S5. punem at = x,.atunci avem pentru 0 presiune sonomotrice arthonica
4.= H sin (x + (1)).
Diferentiind relatia (1) in raport cu x, obtinem
i + LCa2(d21/d.x2) = aCdhldt = aCH cos (x + (1))
si deoarece L §i C sint in rezonanta
LCa2 = 1, i + (d2ildx2) = aCH cos (x + 013.). (2)
Daca presupunem. 10 = 0, cind x = 0, solntia ecuatiei este
i = A sin x + Bx sin (x + (1)). (3)
Luind ca origine a timpului momentul in care i = 0 si y = 0,
ecuatia (1) da
110 = L(dildt)0 = La(dildx)0.
Diferentiind relatia (3) i. substituind, obtinem
A ---- (HI2)Ca sin (I), B = HCaI2,
in final
i (112)aCH [sin x sin ilco + x sin (x (10)J, (4)

iar fiindca I1y= (1/a) Sidx, obtinem

y = (CHI2f1) [sin x cos (I) x cos (x + 0)]. (5)
Energia inmagazinata in orice moment va fi
U S hi dt = Li2I2 + (0./C) yi dt,
dar deoarece
Si de = ily,
obtinem
U = Li2I2 C/y/2C + K,
K fiind o constanta.
Sa presupunem ca U este zero cind i = 0 i y = 0, atunci
U = (1/2) (Li2 + (C12 C)y2),
substituind pe i i y, obtinem
U = (1/8)CH2[x2 + sin x 2x sin x cos (x + 2(I))] (6)
a carei valoare este independenta de (1) in orice moment dat de x = kn.
Rezulta ca energia absorbiia de un rezonator este proportionala cu
pbaratul timpului.
Energia medie la un moment dat va fi
U = (1/8) Ca2H212 H212/8L . (7)
Aredep?., pri urmare, ç.ä. un rezon.ator..esteun acumulator de energie
de o eficienta foarte ridicatä.
126

www.dacoromanica.ro
 Puterea mecanica in once moment este data de
dU/dt = H2tI4L . (8)
Daca momentul considerat este la un interval destul de lung de timp
de la inceperea oscilati.ilor rezonatorului, formulele (4) §i (5) pot fi simpli-
ficate prin neglijarea primilor termeni din paranteza, i avem aproximativ
i = (1/2) aCHx sin (x + (I)) , y = (CH/211)x cos (x + 0130)

iar energia inmagazinata este data de

U = (CH2/8)x2. (9)
Daea scriem expresia lui i in forma
i = I sin(x + 49) ,
in care I este amplitudinea lui i la un moment dat, avem
I = (aCH12) x
si substituind in expresia lui U, obtinem U =12/2a2C.
Reamintind cä LCa2 = 1, obtinem
U = LI212 . (10)
Aceasta formula arata ca energia inmagazinata intr-un rezonator este
egala cu maximul energiei cinetice a masei care formeaza rezonatorul. In
analiza de mai sus am neglijat frictiunea in circuit. Daca rezonatorul este
intrebuintat in legatura cu o maina, care efectueaza lucru mecanic, sau
daca exista frictiune in circuit, conditiile difera putin.
Daca, coeficientul de frictiune' este R, presiunea sonomotrice e$te data
de ecuatia
h = Ri + Ldildt + (11C)Sidt . (11)

'Daca h este o functie armonica de forma h I-I sin at, ecuatia d4i prin
diferentiere
Ld2i/d12 + Rdildt + i1C = Ha cos at .
Punind x = at 0. multiplicind cu C, obtinem
LC a2 (d21ldx2) + RC a(di1 dx) + i = CHa cos x .
Daca avem conditia de rezonanta LCa2 = 1, ecuatia devine
d21/dx2 + RCa dildx + i = CHa cos x .
Solutia acestei ecuatii este
i = Ae-ox cos (x + 41) (HIR) sin x
supusa conditiei ca p = RCali= RI2aL sa fie foarte mica fava de unitate,
precum este in general cazul la problemele practice.
Oscikgii Mere, Sä presupu.nem c. presiunea sonomotrice este zero
si O -voim ca reionatorul s. oscileze liber; atunci, daca I este amplitudinfta
curentului in momentul t i 10 amplitudinea curentului cind t = 0, avem
It = 1 exp[ (R/2L)t]. (12)

127

www.dacoromanica.ro
 Vedem cä amplitudinea descreste treptat cu timpul, si formula mai
arata el se surge un timp infinit inainte de a se opri oscilatiile, adica ina-
inte ca It = 0. In practica un rezonator pus in oscilatie se opreste dupa un
timp finit, datoritä faptului ca legea reala a frictiunii difera putin de aceea
presupusa in analiza data mai sus.
Decrement. Variatiunea A/ a amplutidinei I intr-o perioada de timp
At = T este data de
IXI = (1212L)I0 exp((R/241) & = (RT12L)I .
Reamintim ca, n fiind numarul perioadelor pe secunda, avem nT = 1,
obtinem = R12nL .
Aceasta cantitate vom denumi-o decrementul rezonatorului.
El se va insemna cu u, astfel incit avem
u = ROAL .
Asadar, daca masuram timpul prin numarul perioadelor, punind t =
= mT = m/n, putem gasi numarul perioadelor m la care o amplitudine
data este atinsa.
Daca consideram cä amplitudinea este neglijabilä cind I scade la
a suta parte a valorii sale initiale, relatia
log (IA) = (R12L)t ,

da
4,6 = (R12L)t = Rml2nL = um
si avem m = 4,6/8.
De exemplu, daca un rezonator are un decrement 8 = 0,1, numärul
perioadelor inainte de stingerea oscilatiei ar fi rn = 4,6/0,1 = 46 si daca
frecventa este de exemplu 23 pe secunda, timpul scurs ar fi
t = m/n = 46/23 = 2 S.
Cazul oscilagilor continul de amplitudine maxima% Studiul matematic
al rezonatoarelor, tinind seama de frictiune sau perditanta, se poate sim-
plifica prin intrebuintarea notatiei sirnbolice.
Forma simbolica a ecuatiei generale (11) este
H = RI + j(La 11Ca)I .
Daca, asadar, La 11Ca = 0, avem simplu
H = RI . (13)
Energia furnizat5. rezonatorului este intrebuintata mai intii la pornirea
siaccelerarea treptati a miscarii pina cind amplitudinea curentului atinge
valoarea maxima data de ecuatia (13). Presiunea sonomotrice H i curentul
I sint atunci in faza i puterea mecanica furnizata este
TV. = HI12 = RI212.
Daca rezonatorul este legat de o unealtä care efectueaza lucru de o
oarecare valoare medie, putem adauga frictiunii R o frictiune fictivi data
de relatia
R' = 2W1P.

12g

www.dacoromanica.ro
 Ecuatia (13) devine atunci
H = (R + R').1 = RI + 2W II
0 obtinem
RI2 HI + 2W = 0,
din care
I = (H ±li H2 8RW)I2R. (14)
De aici rezulta in mod evident ca valoarea limita ce se poate obtine
pentru lucrul efectuat este W = H2/8R.
In formula pentru I, din semnele pozitiv si negativ trebuie sä luam
numai pozitivul, deoarece pentru W = 0 trebuie sa avem H . RI, precum
se arata prin relatia (14), astfel incit obtinem definitiv
I = HI2R + V (HI2R)2 2W IR. (15)
Vedem ca pentru valoarea limita a lucrului efectuat, amplitudinea este
redusa la jumatatea amplitudinei obtinute atunci cind nu se efectueaza
nici un lucru.
In cazul in care R este neglijabil, avem din (14)
I ,-., 2W IH.
Am gasit ca energia, inmagazinata intr-un rezonator la un moment
dat, este exprimata prin relatia U = L12I2.
Sa presupunem ca lucrul efectuat ia forma unei percusiuni la finele
cursei rezonatorului. Este clar ca in momentul percusiunii se petrece o schim-
bare brusca in energia inmagazinata, iar micsorarea energiei cinetice ar fi
aproximativ
AU = LI A. T, (16)
simbolul A insemnind aici variatia lui U §i I.
Presupunind ca aceasta variatie a energiei este mica in comparatie
cu U , energia mecanica de furnizat rezonatorului in timpul unei perioade T
inaintea percusiunii urmatoare, trebuie s5. fie AU = WT = W/n si prin
urmare din (16), obtinem A./ = W ILIn. Impartind prin I, avem
ui = AI II = W InLI2 = WI2nU = TCW1aU.
Cantitatea /h. vom denumi-o deformatia curentului produsa de rezona-
tor, atunci cind el este legat de o unealta percutanta.
Este util de a reaminti ca deform* §i decrementul sint cantitati simi-
lare si deformatia este identica cu decrementul rezonatorului, daca se admite
ca frictiunea R, care intervine in expresia pentru decrement, este datorita
lucrului mijlociu efectuat de rezonator, in ipoteza ca nu se furnizeaza lucru
rezonatorului pentru a inlocui pierd.erea de enetgie.
Am vazut ca decrementul are valoarea u = RI2nL.
Daca inlocuim pe R prin frictiunea echivalenta R', datorita lucrului
efectuat de rezonator, R' = 2W 112
obtinem
lti = W InLI2, (17)
care este identica cu aceea gasita mai sus. Vom intrebuinta cuvintul decre-
rent pentru a desemna numarul u datorit frictiunii interne din rezonator
129
9 - C. 229

www.dacoromanica.ro
§icuvintul dejormafie pentru a desemna numarul /41 datorit lucrului efectuat
de rezonator.
Deformatia u1 indica schimbarile produse in curent prin unelte percu-
tante sau unelte care lucreaza prin impulsuri la fiecare perioada, precum
sint ciocanele de forja sau pompele.

Afilicarea teoriei

Sa presupunem ca avem un ciocan constind dintr-un corp greu, legat

de un piston care este mentinut intr-o pozipe medie prin resorturi i supus,
pe o fatal, actiunii unui curent sonic, a carui perioada de pulsatie este egaM
cu perioada naturala de vibratie a ciocanului, adica LCa2= 1.
Resorturile condensatorului trebuie sa fie astfel ca presiunea medie
din coloana lichida sa fie balansata. Fie Ho presiunea medie ; aceasta va
produce o deplasare, yo, a pistonului i ecuatia roiscarii va fi
H0 h = Ldildt + (SVC) (y + yo),
h fiind presiunea sonomotrice i i curentul sonic; dar daca presiunea medie
este balansata static Ho = Qyo/C, astfel incit obtinem
h = Ldildt + (S2IC)y,
ceea ce este identic cu ecuatia considerata mai sus si este aplicabil cazului
considerat acum, cu conditia de a lua, ca origine a lui y pozitia pe care
pistonul ciocanului o ocupa sub actiunea presiunii medii.
Pentru a obtine maximul de eject prin lovirea ciocanului, este necesar
ca, in momentul cind ciocanul porneste in sus din pozitia lui de repaus,
presiunea sonombtrice Ii sa fie negativa, pentru ca ciocanul sa poata fi
ridicat prin scaderea presiunii sub valoarea medie.
Acesta este cazul mentionat mai sus, al unui ciocan lucrind cu ampli-
tudinea optima.
In general ecuatiile gasite mai sus dau 4:1) = 7C. Obtinem atunci
1. (112)HCax sin x, y = + (HCI211) ( sin x + x cos x), h = H sin x.
Valorile lui y i i shit raportate in curbe, figura 48. Din aceste curbe
rezulta ca y este un maximum cind x = it i dispare dupa un timp, dat
de tg x = x, adica x = TC + 77° 25' = 4,49.
Valoarea lui i In acest moment, care este momentul izbirii, este 2,2HCa..
Valoarea maxima a lui y va fi j = TcHC/20.
Energia ciocanului in momentul izbirii se obtine punind x = 7C +
+ 77°25' si (I) = it in expresia lui U, i obtinem U = 2,4CH2.
Daca Cele doua resorturi ale rezonatorului au capacitati C1, C2 i sint
dispuse ca in figura 49, avem 1/C1 + 1/C2 = 1/C.
Pe de alta parte resortul C1 trebuie comprimat pe o distanta j sub
o presiune Ho. In practica Ho este foarte aproape de H i putem scrie
HIS = fQ2/C1, din care 1/C1 = HIjo.
Dar am gasit mai sus Q./.(7c12)HC, astfel ca obtinem 1/C1 --= (2/7t) (1/C).
Daca avem un singur resort Hot/ = Q2liC, deci JO = H0C -,(Te/2) HC
§i prin urmare Ho = (n/2)H, deci Ho 1,57 H.

130

www.dacoromanica.ro
 3 TT
21r
270? 33 [40°0

Fig. 48. Diagrarnele presiunii, cursei i curentului sonic pentru

ciocane sonice.

Dad. B1, B2 sint volumele metalului resorturilor B1 C1 = B2C2 = BC,

astfel c5. B1 = (2/n)B = 0,638 B, i deoarece B1+ B2 = B, obtinem
B2 = ( 1 - 2/71) B = 0,362B.
Din formula (13), obtinuta in capitolul III pentru resorturi, avem pentru
otel
B = ot(1/C) (j0)2 = a(n2/4)H2c.
Punind U in loc de 2,4 CH2, obtinem cu destula exactitate pentru
aplicatiile practice
B aU,
aplicabil, de asemenea, pentru un resort.
Aceasta arata cä volumul otelului din resorturi este proportional numai
ou energia furnizata intr-o lovitura i cu efortul admisibil in resorturi, dar
complet independent de alte variabile.
Valoarea lui este data in capitolul III pentru diferite eforturi admi-
sibile in resorturi.
131

www.dacoromanica.ro
 Forta necesara pentru a m4ca pistonul unui
condensator pe o cursa j, este data de
F f112IC:= (n/2)HEI = 1,57Ha
Deoarece avem douä resorturi in rezonator
§i consideram ca fiecare din ele succesiv se des-
tinde complet la o cursa egala cu J, daca insem-
nam cu F1, F2 fortele necesare pentru a compri-
ma fiecare din aceste resorturi cu cantitatea f,
relatia de mai sus arata cä FC = F1C1= F2C2
sau FIB = F,IB = F2 I B2 i deoarece B= B1+
+ B2, rezulta:
F = F1+ F2, F1 = 0,638F = HQ,
F2 = 0,362F = 0,57M-2 .

Pentru cakulul practic al unui ciocan, lu-

crind in conditiile discutate mai sus, adica la
amplitudinea optima, este in general recoman-
dabil de a proceda precum urmeaza.
Avem date cantitatile: Uenergia la fiecare
lovitura, in kg cm; Hpresiunea sonomotrice din
linia de transmisie, in kg/cm2; a pulsatia cu-
rentului, in radiani pe secunda; P greutatea
ciocanului, in kilograme; DI, D2 diametrele
resorturilor.
Din relatia U = 2,4CH2, calculam capaci-
Fig. 49. Ciocan sonic cu
tatea
doul resorturi. C = U/2,4H2.
Apoi din conditia dr rezonant5. LC a2 = 1, obtinem
f2 = (a/31,3)1/FC.
Cursa se obtine atunci din relatia j = (TcHC)/20.
Forta maxima asupra resorturilor va fi
F1= HO, F2 = 0,57HO
§I. volumele resorturilor vor fi
= a Fd, B2 - a F2] .

Diametrele sirmei celor doua resorturi se calculeaza u§or prin formulele

capitolului III
= 4F1D1, d2 = 13iF2D2 .

Astfel toate elementele ciocanului sint determinate.

Now. Sa consideram ca ciocanul este un receptor al carui factor de
putere este unitatea (adica avind presiunea sonica i curentul in faza) i cä
curentul luat este de o forma sinusoidala, avind o valoare maxima I = raD.
132

www.dacoromanica.ro
Puterea absorbitä in acest caz va fi HII2 si lucrul efectuat in timpul unei
singure oscilatii va fi
U = HIRn = nHI,la = 7rHyS2.
Dar am gäsit mai sus
U = 2,4C2 = (4,8/7r)HJSZ ,
astfel ca avem
Y = (4, 8/70)1 ,
sau aproximativ
r ...., j12.
Putem prin urmare trage urmatoarea concluzie: et ectul maxim util
al unui ciocan, avind o cursa data, poate fi calculat simplu prin formula
W HII2, H §i I ffind maximul presiunii sonomotrice si maximul curen-
tului date de ecuatia I =ra CA,ca 0 cum curentul ar fi de o forma sinusoidall
simplä 0 in faza cu H. Acest efect maxim este obtinut numai dad, ciocanul
este construit astfel, ca impreunä cu condensatorul sau, sä fie in rezonanta
cu presiunea sonomotrice imprimatä, si sa fie in echilibru, la punctul cursei
unde se produce ciocnirea, sub actiunea resorturior condensatorului 0 a
presiunii medii a liniei, presupusä ca lucrind static.
Pe de alta parte, aceste conditii ale unui ciocan, lucrind cu amplitu-
dinea optima, produc in acelasi timp cea mai mare deformatie in curent
si asemenea ciocane trebuie sä fie de dimensiuni relativ mici, astfel ca s6
absoarbä un curent relativ mic din linia de transmisie principala.
In cazurile in care se cere o deformatie mica, se pot aplica formulele
date pentru cazul amplitudinii maxime. De exemplu, pentru a calcula un
ciocan de forjä, care in general cere o ridicare destul de sus a unei greutati
si o cantitate relativ mica de energie pe secundä, procedam precum ur-
meaza: pentru a obtine o cursa foarte mare este recomandabil a intrebuinta
un rezonator, constind dintr-o masa de ciocan de o inertie considerabilä,
purtata de doua resorturi sau capacitati. In kc de a incerca a obtine prin
loviturä efectul maxim, impunem conditia ca deformatia curentului care
alimenteaza ciocanul sa aiba o anumita valoare mica. Sal presupunem cl
deformatia u1 si puterea mecanica W de absorbit sint date, si ea presiunea
sonomotrice H, frecventa n si cursa j sint cunoscute; putem determina di-
mensiunile ciocanului.
Avem formulele:
I = 2W/H, u1 = WInLI2 .
Astfel obtinem L = H2/4nu1W.
Dar L = Plgco2 §i
I = jaw/2 = nnjo), P = 100 W/f2n3u1, c,.) = 2,T4717cHnj .

In modul acesta greutatea ciocanului si sectiunea pistonului sint de-

terminate.

133

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IX
CURENT1 DE MALTA FRECVENTA

Considerarea liniilor de transmisie cu sectiune variabild

Luind ecuatiile stabilite in Capitolul V. relativ la conducte cu sectiunea
-variabilk avem
d(H)/dx = ja(L) (I) 1
(14
d(I)Icix = ja(C) (H),J
in care
(L) = L jRla
§i
(C) = C jS
Am gasit pentru R, cind 1 = 1 cm
R = ky1go).
Avem de asemenea L = y/gco, astfel incit daca 1 = 1, avem
(L) = (y/g(o) [1 jkla].
Analog putem scrie S = k1C, cu
C = caliE §i (C) = (colE)[1 jkla],
k i k1 sint constante ale caror valori depind, primul de viscozitatec i ultimul
de histerezisul sau plasticitatea fluidului.
Putem defini viscozitatea unei forme particulare oarecare a materiei
prin coeficientul R sau k, astfel ca energia pierduta prin fortele interne sa
fie de forma
W = R1212 = kLI212,
adica o pierdere de energie cinetied.
Perditanta poate fi definita prin coeficientul S sau k1, astfel ca pierde-
rile de energie corespunzatoare sa fie
Vfr, = SH2/2 = k1 CH2/2,
adica o pierdere de energie potentiald.
Trebuie notat ca k i k1 sint simpli coeficienti numerici, reprezentind
proportii de energie cinetica sau potentiala, care se transforma in caldura
sau o alta forma de energie, disparind astfel din curentul considerat. Ele sint
doua constante, care impreuna cu masa si cu coeficientul de elasticitate,
definesc mice fel de materie.
0 speta de materie este perfect elastica atunci cind S i k1 sint zero
si este perfect fluida cind R i k sint zero.

134

www.dacoromanica.ro
 Pentru materialele othinare nici una din constantele L, C, R, S nu este
zero, si marea varietate de proprietati ale diferitelor materiale este datorita
diferitelor valori ale acestor cantitati. in acele materiale.
Trebuie observat ca, constantele nu sint absolut independente de valo-
rile lui H §i I. De exemplu In cazul unui gaz, capacitatea C descreste cu pre-
siunea, pe chid coeficientul de inertie creste. La lichide, de asemenea, se
intimpla variatii; viscozitatea variaza cu temperatura si cu curentul. Plasti-
citatea sau histerezisul variaza, de asemenea, cu aceste mari i.
0 proprietate de mare importanta, totu0, este &à aceste valori pot fi
considerate ca functii ale valorilor medii a luiH §i I sau a temperaturii, i ea
le putem privi ca constante in tot ciclul miscarii vibratoare, cu conditia ca
frecventa sa fie suficient de inalta i amplitudinea variatiilor lui H si I i a
temperaturii mica, in raport cu valorile kr absolute.
Putem prin urmare include solidele printre diferitele feluri de materii
pe care le studiem, aplicindu-le aceleasi ecuatii. in modul acesta o barä
metalica sau o sirma sub tensiune mare si supusa la vibratii longitudinale
poate fi comparata cu o coloana lichida in vibratie longitudinal, aceleasi
ecuatii fiind aplicabile la ambele cazuri. Vom avea astfel de considerat in
bara variatia tensiunii sau compresiunii pe unitate de suprafata, presupusa
uniforma pe intinderea sectiunii transversale; ea corespunde cu H §i este
masurata in kg/cm2.
Vom avea deci de considerat curentul in bara, adica viteza oricarei
particule, inmultita cu aria sectiiinii transversale.
Din experienta cunoastem cà nici un metal nu este perfect elastic, si
daca supunem o bara de metal la tensiune, i apoi ridicam tensiunea, bara
nu se intoarce exact la aceiasi lungime ca inainte. Aceasta proprietate cores-
punde cu fenomenul perditanlei, plasticitafii sau histerezisului i pierderea de
curent datorita ei este reprezentata prin SH ca intr-o coloana lichida.
Vom da, prin urmare, un sens mai general definitiilor: frictiunea, re-
prezentata de constanta R, va cuprinde orice forta intirzietoare, in faza cu
curentul, datorita miscarii corpului, i perditanta, reprezentat5. prin constanta
S, va include toata pierderea de miscare in faza cu presiunea i datoria aces-
teia.
Cazul general al transmisiei practice de energie prin unde longitudinale
va fi acela in care energia va avea de parcurs o coloana de sectiune variabila.
Sa studiem acest caz mai de aproape.
Am gasit mai sus
(L) = (yl go.))(1 jkl a), (C) = (oVE)(1 jkla),
din care obtinem
(C) (L) = ((/gE)(1 jkla)(1 jkla) = (ylgE)(1 kk1/a2 j(k + kl)/a).
Vedem atunci ca produsul (C) . (L) este independent de aria sectiunii
liniei de transmisie.
Am gasit ecuatia generala
d2(H)/dx2 + a2(C) (L) (H) (1I(L)) (d(L)Idx) (d(H)/dx) = 0
o ecuatie analoga pentru (I)
d2(I)/dx2 a2(c) . (L). (I) (1/C) (d(C)/dx) (d(/)/dx) = 0.

135

www.dacoromanica.ro
 Tinind seama de valorile lui (L) i (C), obtinem:
d2(H)/dx2 + a2(C)(L)(H) + (1/co) (cico/dx) (d(H)I dx) = 0,
d2(1)/dx2 -I- a2(C)(L)(I) (1/co) (dco/dx) - (d(I)1dx) = 0.
Aceste ecuatii sint generale i sint identice cu ecuatiile (23) i (24) (capi-
tolul V), cu diferenta numai cä valoarea
(pl.) = (C) (L)
este simbolica §i ega15. cu
al I CL II 1 kleda2 j(k + k1)I a ,
deoarece 1.c = alfC L, avem atunci
(FLO = 4Ii kk1/a2 j(k -I- k1)Ia.
Pentru frecvente inalte termenul kk11a2 devine foarte mic i putem lua
simplu
ill 141(1 j(k + ki)la .
Expresia se mai poate simplifica Inca in ipoteza cä frecventa este inalta,
luind
[LI p.(1 j(k + k1)/2a).
Sa consideram acum o conducta de forma conica; in acest caz sectiunea
co poate fi exprimata prin relatia c = qx2, unde x este distanta sectiunii de
la virful conului, q fiind o constanta numerica. Relatia da
(1/co) (dco/dx) = 2/x
§i ecuatiile generale devin:
d2(H)/dx2 +1./.1(H) + (2/x) (d(H)I dx) = 0,
d2(/)/dx2 + 1./.1(/) - (2/x) -(d(/)/dx) = 0.
Trebuie notat ca in aceste ecuatii constanta q nu apare. Rezulta de
aici ca, daca un numär de conducte conice sint alimentate de la aceiai sursa,
ele se pot juxtapune iar peretii lor se pot suprima. Rezultatele vor fi acelea§i.
Puteni considera apoi un manunchi elementar sau o raza" vibratoare,
formata de orice conducta conica fictiva, avind unghiul de con cit voim de
mic, iar pentru a studia fenomenele din orice conducta conica, nu avem decit
sa adunam rezultatele obtinute din considerarea tuturor razelor care consti-
tuie conul.
Sä consideram atunci, ce se intimpla intr-o astfel de raza §i sa punem
cc = (11x.
Substituind in ecuatiile (1), obtinem :

d2(H)/doc2 + (2/cc) . (d(H)/dcc) + (H) = 01 (2)

d2(1) doo
(2/m) .(d(/)/doc) + (I) = o I
Solutia generala a acestei ecuatii este
(H). (11 cc) (A cos cc + B sin cc)
(3)
(I) = Alcor cc + B1 Sir cc
in care
Coroc = cosoc + cc sin oc,
Siroc = sin oc cc cos cc.

136

www.dacoromanica.ro
 Functiile Cor oc §i Sir cc au proprietati interesante, unele fiind nrma-.
toarele :
Sir2a + Cor2a = 1+ cc2,
sin ce Cora cos cc Sircc = cc,
cos cc Cora + sin cc Sira = 1.
De asemenea, intre doua variabile cc §i p, avem :
sin cc Cor p + cos cc Sir (3 = sin (cc + (3) p cos (cc + 13),
cos cc Cor (3 sin cc Sir 13 = Cos (cc + (3) + (3 sin (cc + (3),
Cor cc Cor p Sir a Sir p . Cor (a+ (3) cc p cos (cc + (3),
Sir a Cor (3 + Cor a Sir p . Sir (cc + 13) cc l3 sin (cc+ (3).
0 alta serie de proprietati a acestor functii :
Sir (cc). Sir a, Cor (cc) = + Cor a,
(d/da) (Sir cc) = cc sin a, (d/da) (Cora) = a cos cc,
(d2/dcc2) (Sir cc) = Sir cc + 2cc cos cc, (d2/da2) (Cor cc) = Cor a 2cc sin oc.

Cantitatile cc §i p pot fi valori numerice reale sau cantitati complexe.

Substituind oc = plx in ecuatiile (1), obtinem:
d(H)/dcc = j(I) 11-(W5 1.
(4)
d(/)/da = j(H)11(C)1(L)
Avem astfel de considerat cantitatea complexa 11(C)/(L) pe care o vom
insemna cu (4,); vom avea apoi, inlocuind (C) §i. (L) prin valorile lor gasite
mai sus,
(q)) = wilglyE V (1 jk1/a)/(1 jkla),
dar am gasit mai sus ca 4, = co liglyE, astfel el

(q)) = 4' 11(i jk1/a)/(1 jk/a).

Dezvoltind radicalul in puteri ale lui kila §i kla, obtinem in cazul frec-
ventelor inalte, in care aceste functii sint foarte mici,
(P) = tP [1 j(k1 k)/2a] -
Valoarea 1/(0= 14)/(C) , va fi data de
1/(4') = 4) (1 ± j(k1 k)/2a) -

Diferentiind ecuatiile (3), gasim:

d(H)/da = (1 1 oc2) (A Cora + B Sim) ,
d(/)/cicc = cc(A1 cosa + Bi. since) .

137

www.dacoromanica.ro
 Considerind aceste ecuatii impreuna cu ecuatiile (4), avem
(1/a2) (A Cor a + B Sir a) = j(I)/(lid
(5)
a(A1 cos a + B1 sin a) = j(t.P) (H) I

Sä reprezentam prin p valoarea unghiului a in punctul unde este asezat

receptorul, sursa sau generatorul flind la un punct definit de cantitatea a;
vom avea pentru punctul f3
A Cor p + B Sir (3 = j(32(/)/(4)(3) I (6)
A cos (3 B sin (3 = (3(11)
Prima din aceste doua ecuatii este dedusa din ecuatiile (5) si a doua din
ecuatiile (3).
Din ecuatiile (6) obtinem direct:
A = [(H) Sir (3 + jpg)/(4,)) sin p] 1
(7)
B = (H) Cor p + jp ((/)/(4)0)) cos p
(+6) reprezentind valoarea lui (4J) la punctul p, (0 fiind o cantitate varia-
bilá cu x 0, de asemenea, variabila cu p.
Pentru punctul (3 putem scrie de asemenea ecuatiile:
A1 cos a -I- B1 sin f3 = j(4)(3) (H)/8}.
(8)
A1 Cor p -I- B1 Sir (3 = (I)
Din aceste ecuatii, obtinem:
A1 = ((/)/(3) sin f3 jOgs) (H)/(32) Sir p t (9)
= ((/)/(3) cos (3 + j((4)p) (H)/p2) Cor p
Substituind in ecuatia (3) valorile mi A, B, A1, B1 date de ecuatide
(7) 0 (9), avem
(114=((110)/(casin(a)((3)+((3)cos(m)((3)]+i(((3)/(0))-((4)/(4))sin(cc)((3))
(Ieg) =((4)/((3))[ci cos (cc) ((3) sin (cc) ((3)1-1-j((4'0))(14)/(((32) )[Sir(cc) (P)±
+ (cc) ((3) sin (cc) (13)1

(10)
Indicii a si (3 aplicati la valori diferite ale lui (I), (H) i (41) indica va-
lorile acestor cantitäti la punctele definite de unghiurile a 0 (3, respectiv.
Formulele (10) sau solutia problemei.
Daca luam frictiunea i histerezisul egal zero, putem inlocui (H), (I)
(41) in aceste formule prin H, I i 4', respectiv. Daca aceasta nu e cazul,
toate cantitatile a, (3i 4i sint complexe si este necesar a separa termenii con-
tinind pe j spre a ajunge la formule explicite.
Am gasit mai sus ca a este de forma
(a) = x p.x (1 j(k k1)/2a) .

Pentru a scrie formulele sitnplu, far& multe paranteze, s-a rnarcat cu bara, superioar5.
argumentril functiilor trigonometrice. Exemplu: sin (a) (13) sin [(a) (f3)], unde (a) 0
(13) shit märiini complexe (simbolrce).

138

www.dacoromanica.ro
 Sa reprezentam prin a si p fara paranteza valorile numerice ale acestor can-
titati (modulele lor neglijind patratul cantitatii (k + k1)12a fatä de unitate).
Pentru a simplifica demonstratia sä studiem cazul particular in care recep-
toml 0 generatorul sint la o distanta considerabila de virful conului, astfel
incit sa putem retine numai termenii continind pe cc 0 p multiplicind functii.
Formulele (10) se simplifica si devin:
IH. = (PA) [(HO cos (m) (13) + j((4)/ (L1)) ) sill (c() (Pin
(11)
= (cc/13) WO cos (cc) ((3) + j (He) (tp-) sin (cc) ((3)]

Dar cunoa§tem ca daca avem unghiul complex (a) = al + ja2 , re-

zulta relatiile:
sin (cc) = sin al cosh cc2 j cos oc1 sinh cc2 ,
cos (cc) = cos al cosh cc2 + j sin cc1 sinh cc2 ,
sinh 0 cosh fiind functii hiperbolice. Daca punctele cc 0 p sint astfel ca clis-
tanta dintre ele sa fie un numar intreg de lungimi de unda 0 daca punem
(a) ((3) = (cc
obtinem:
(3) (1 -
j(k + k1)12a), 0 daca mai avem oc 13 = 2m7r,
Sill (CO ((3) = - j sinh(cc (3) (k + k1)124 ,
cos (a) - ((3) = cosh (cc (3) (k + 131)124 .
Servindu-ne de aceste relatii, formulele (11) devin:
(H.).(p/a) [(Ha) cosh(a p) (k + k1)12a +
+ ((4)/(q)13)) sinh (cc 13) (k + k1)12a]
(12)
(Ia) = (cc/() go) cosh(oc p) (k + k1)12a +
+ (Ha) (cP0) sinh(cc 13) (k + k1)/2a]
Trebuie notat ca putem inlocui (cPp) prin 4, termenul continind pe j
in expresia pentru (4) fund neglijabil.
Reprezentind numarul de lungimi de unda dintre receptor 0 generator
prin m 0 frecventa prin n, avem in cazul in care Ha 0 4 sint in faza:
H = ((3/cc)[Hp coshy + (./0/4) sinhy]
, (13)
Ice = (ccg(3) [ID coshy + ilia Ha silly ] I
in care y = m(k + ki)12s .
Observind ca na = 1 = clistanta clintre receptor 0 generator 0, mai
departe, ca IA = v = viteza sunetului, avem y = (11v) (k + lei) .
Comparind formulele (13) cu formulele (7), (8) capitolul VI pentru
conductele cilindrice, vedem ca ele difera numai prin fractorii 13/a 0 alf3.
Conclude de a lungime injinitd. Daca in formulele precedente punem
H = zero 0 1 = co , ecuatiile devin nedeterminate. Vom trata acest caz
intr-un mod diferit.
Sa presupunem ca distanta 1 dintre generator 0 receptor este atit de
mare incit sa putem pune
cosh y --, sin y ,.. (1/2) eY,
avem:
H. = ((312%) eY [Ha + .1014], .1,, = (a/2(3) e? [4 -1- 4/13 Ha] .

139

www.dacoromanica.ro
 Din aceste doua ecuatii obtinem:
II =1 p )2.
.r cc )
Sä reprezentam prin V00 amplitudinea vitezei la punctui a i prin coc,
si coo ariile de sectiune a conductei la ace1ea0 doua puncte.
Vom avea: tpa = COO lIgNE §i Vcccoc,. Substituind (14) obtinem
H0, wc, p 2
IlyE
Tic, coo k ) Y g
Dar, pe de alta parte, avem
Cila
=_.
(Oa 132

Obtinem atunci relatia iniportanta

Viz= 1111yElg. (15)
Aceasta relatie arata ca amplitudinea vitezei este pur i simplu pro-
portionall cu presiunea sonomotrice, atunci cind curentul sonic circula la
infinit fax5. piedica sau reflexie spre sursa. Aceasta ecuatie, de asemenea,
ne permite sä calculam energia maxima care poate sä fie ad.misa de o supra-
fata vibratoare. Lasind de o parte indicii a fie H, I presiunea sonomotrice
si curentul intr-un punct din calea unei raze vibratoare conice. Fie co aria
suprafetei vibratoare presupusa asezata la o distanta considerabila de virful
conului 0 de-a curmezisul axei razei.
Energia pe secunda, emisa de aceasta suprafata spre infinit, va fi
W = HI12 =to HVI2
Dar am gasit c.
V =HIITZ-.
Obtinem prin urmare
W = (co/2) H2 ITTETi
care este o cantitate finita.
Exemplui I
Se cere a se gäsi maximul energiei vibratoare care se poate emite
de o suprafata vibratoare de un centimetru patrat arie in apa, presiunea
medie a apei fiind de 1 kilogram/cm2.
Avem pentru apa
ITTETi re, 7 .

Cum presiunea in apa nu trebuie sà devina negativa avem pentru va-

loarea maxima a lui H =1 kg/cm2 astfel ca W = 3,5 kg cm/s.
Rezultä ca o suprafata vibratoare de un metru patrat nu poate trans-
mite in apl mai multä energie decit aceea data de W .3,5 10 kg cm/s =
140

www.dacoromanica.ro
= 4,6 CP. Acest rezultat este independent de frevcenta daca aceasta este
suficient de inalta si este limitat de cavitatia apei.
Exemplul II
In exemplul precedent se cerea a se gasi amplitudinea r a deplasamen-
tului suprafetei vibratoare, atunci cind transmitem maximul posibil de
energie vibratoare, frecventa fiind n = 100 pe secunda.
Avem V =ra = 27crn. Dar V = H YyElg , astfel ca
r = (N27cn) = 7/27c x 100 = 0,011 cm.
Cu o frecventa de 1 000 pe secunda, amplitudinea va fi aproape de
o sutime de milimetru. Vedem, prin urmare, ca este inutil de a produce de-
plasamente mari de suprafete vibratoare sub apa, spre a obtine radiatii
puternice de energie. Pentru a produce sub apa unde sonore de mare energie,
se cere o mare suprafatá radiantd, iar nu o mare amplitudine. In aer fenome-
nul este analog, cu diferenta ca, amplitudinea admisibila pentru a obtine
maximum energiei radiate de la o suprafata vibratoare data, in aer este cu
mult mai mare decit in apa. Pentru aceasta ratiune o sirena poate da in aer
un sunet foarte puternic, dar prea mic in apa i viceversa, o suprafata adap-
tata pentru a radia un sunet puternic in apa poate da un sunet mic in aer.
Daca consideram miscarea in imediata apropiere a sursei unei raze
conice, vedem din formulele stabilite mai sus cä apar oarecare particula-
ritati. Am discutat mai sus cazul conductelor infinite, in care (3 devine in-
finit; discutia completä a ecuatiei (10) ar arata ce se intimpla daca punctul (3
este foarte aproape de sursa, dar aceasta discutie ar ocupa prea mult spatiu
si iese din cadrul prezentei lucrari.
Conclude conice de lungime infinitá cu generatorul n apropiere de virf.
Revenind la ecuatia (3), avem:
(H) = (11a) (A cos a + B sin a)1
(16)
(I) = A1 Cor + B1 Sir a J

In cazul unei conducte de lungime infinita, putem determina constan-

tele A, B, A1, B1 considerind ca daca a = co, avem (H) = 0 i viteza
V= = 0, care este echivalent cu relatia
//a2 = 0. (17)
Sintem indreptatiti a presupune aceste conditii deoarece datorita
dispersiei energiei de-a lungul conductei nu va fi nid o variatie a presiunii
nici o miscare a lichidului la punctul a = co.
Substituind in paranteza (1) valorile exponentiale pentru cos a si
sin a, adica
cos a = (e" -I- e-i1/2, sin a = (ela e-J')/2j = j(eia e-Ja)/2,
ecuatiile devin
(H) = (1/a) (Dek' + Ee-Ja),
./.(A1/2) ja(eia e)] (B1/2) [a(eJ" e-ia) j(ei' e-Ja)]}
(18)
in care D i E sint constante arbitrare.
141

www.dacoromanica.ro
 In ecuatiile (18) punind a = co 0 reamintind relatia (17), obtineut
D= 0.
Expresia lui (I), cind a este infinit, devine
= (1/2)eg[211(1 Bi(a -1- j)].
jcc)

Pentru ca conditia (17) sa fie satisfacuta cinda = oo, trebuielsa avemt

pleja_o, = (ez/2a) [441(1/cc j) B1(1 -I- j/cc)] = 0
sau deoarece eJc`/cc devine infinit cind a este oo, trebuie sã avem rtjA1
B1 = 0, sau A1 = jB1.
Vedem apoi ca, in cazul unei conducte conice infinite, expresiillpentru
(H) i (I), devin:
(H) = (1/cc)Ee-i4 = (1/a)E (cos a j sin cc) I
(19)
(I) = B1 (Sir a + j Cor cc)
Constantele E , B1 vor fi determinate de valorile (H) i (I) de largene-
rator; insemnffid ca (H0), (4), a°, valorile corespunzatoare de.a generator,.
avem pentru un punct definit de cantitatea a
(H) (HO.1
E
cos a j sin a cos cco j sin cc°
(20>
(I)
B1 Sir cc + j Cor cc Sir cco
(I a)
+ j!,Cor oco I.
0 relatie interesanta se poate obtine prin diferentierea ecuatii.14(19)
§i anume
d(H) da = (El cc2) (Cor a j Sir cc) = j(E/a2) (Sir a -1- j Cor cc) =
= j(E/cc2) ((1fl1131).
Dar am gasit mai sus formula
d(H)/da = j(7) (L)I(C),
astfel cä obtinem
E = ccg (L)I(C),
incit din ecuatiile (20) rezulta
(H)/(I) = ccYMI) .(cos cc j sin cc)/(Sir cc + j Cor cc).
Pentru frecvente inalte putem inlocui (L) i (C) prin L i C i obti-
nem
(H)/(I) = cc 11.17-C .(cos cc j sin a)/(Sir cc + j Cor cc), (21)
iar pentru valorile aritmetice
H Il[(Sir cc)2 + (Cor a)2].1a RTC = H - 2-c

a Trebuie notat cà produsul cc2V L C este independent de pozitia punctului

de-a lungul conduct ei, i putem scrie atunci
= y (1 + e)/e.
142

www.dacoromanica.ro
 Vedem prin urmare cä o relatie foarte simpla leaga pe I i H.
Aceasta relatie este importanta i ne permite a calcula maximul ener-
giei, care poate fi radiata de la o sursa intr-o conducta conica.
Relatia dintre vectorii (H) i (I), gasita la (21), se poate scric
(I) = (4,1 cc) H (Sir cc + j Cor cc) (cos cc + j sin cc) = (4)/cc) H[Sir ac cos cc
Cor cc sin a -1-7,E(Cor cc cos cc -I- Sir cc sin cc)] = (4/a) H(j cc).

Dack,(1) este unghiul de faza dintre I i H0, vedem ca

tg (I) = 1/cc, cos (1) = cc/jll + cc2.
Puterea mecanica, dezvoltata la sursa, va fi atunci
W = (HI 12) coses = (4)/2)H2. (23)
Tabloul urmator arata factorii de putere pentru diferitele valori ale
lui cc.

a 0 ni4 n/2 3n/4 n 5n/4 3n12 7n/4 27V

cos a 0 0,62 0,85 0,93 0,95 0,97 0,98 0,99 1,0

Vedem ca acest factor este foarte aproape de limita, chiar pentru

a = 37r/4, aratind ca, in ceea ce prive§te formulele de intrebuintat, un
generator awzat la o distanta de semiunda de virful conului, poate fi consi-
derat ca un generator, a§ezat la o distanta considerabila de virf.
Relatia (22)
1 = 4)12.1/(1/cc2 + 1)
arata ca, chiar pentru valoarea lui cc0 = 7r, vom avea I = 1,0.5tPH, care
difera numai cu 5% de valoarea I = tPH gasita prin considerarea genera-
torului, situat la o foarte mare distanta de virf.
Rezulta ca aproximatia data mai sus va fi aplicata fara eroare apre-
ciabila, daca generatorul sau receptorul este situat la o distanta de virf,
de nu mai putin de o lungime de semiunda.
Daca distanta este mai mica ca aceasta, putem face uz de corectie,
care este relativ simpla.
In analiza facuta mai sus s-a tratat despre conductele conice, deoarece
acestea au cea mai mare importanta practica. Analiza, totu§i poate fi
adaptata la conducte a caror sectiune variaza dup5. o lege diferita. In prac-
ticä este dificil de a obtine o variatie continua a sectiunii, dar rezultatele
obtinute sint practic acelea§i la conductele constituite din portiuni uni-
forme, ale caror diametre cresc sau descresc progresiv in trepte, cu conditia
ca lungimea portiunilor sa fie mica in comparatie cu lungimea de unda.
La simpla inspectie a formulei (23), este interesant de a observa cà
energia sonora, care se poate radia de la o sursa, este limitata strict de
suprafata de radiatie. A§adar este o iluzie a crede ca mari cantitati de ener-
gie pot fi concentrate in surse mici, iar o sursd punctuald nu poate exista
in natura.
143

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL X
LIMI INCARCATE

In capitolele precedente am tratat despre curentii fluizi alternativi

in conducte de sectiune constanta sau variabila, fara intreruperi sau discon-
tinuitati. In prezentul capitol vom considera tipuri speciale de linii de trans-
misie, care nu sint continui, ci intrerupte prin condensatori, inertii sau
clispozitive de perditante, intercalate la intervale. Acesti condensatori,
inertii 0 perditante vor fi privite nu ca pina acum, drept piese sau aparate
izolate, ci ca formind o parte dintr-un sistem unic, care constä dintr-o
linie de conductä cu aceste dispozitive intercalate la intervale regulate,
dupa o lege determinata.
Inainte de a proceda la analiza matematica, putem afirma ca printr-o
anumita distribuire a acestui numar de aparate de-a lungul unei linii de
transmisie, putem obtine o linie de transmisie compusa, de-a lungul careia
curentii de o anumita frecventa vor circula fara intrerupere, intr-un mod
analog curentilor din o linie continua, in care capacitatea, inertia, frictiu-
nea 0 perditanta sint uniform distribuite, cu toate ca de fapt linia este
constituita din capacitati, inertii, frictiuni si dispozitive de perditanp, dis-
continui.
Aceasta nu este evident a priori, iar la prima vedere poate parea
neprobabil. Obiectul analizei ce urmeazä este de a arata ca., daca asemenea
aparate, care se pot privi in general ca discontinuitati", sint intercalate
pe linie, existä un oarecare aranjament sau o clistribuire a acestor disconti-
nuitati, pentru care introducerea kr in linie produce acelasi efect ca o capaci-
tate, o inertie, o frictiune 0 o perditanta, uniform distribuite. Cu alte cuvinte
o link de transmisie, avind o anumita distributie de discontinuitati, este
echivalaneta cu o linie continua, posedind o anumita capacitate, inertie,
frictiune 0 scurgeri pe unitatea de lungime, unifrom distribuite.
Acesta este un fapt de importanta si conduce la consecinte practice de
mare insenmatate. El indica o metoda de a intocmi linii de transmisie, in
care coeficientii C, L. R §-i S pe unitatea de lungime pot avea mice valoare
am dori sd le diim.
Consecintele importante ale acestui fapt sint : ca putem mari sau
micsora iuteala undelor, varia puterea pierduta prin frictiune, obtine orice
luni,in e de uEda doritä pentru o frecventa data si un fluid intrebuintat, si,
in Lei (2;3.1, I, aria constantele unei linii de transmisie.
S-a presupus pina acum ca viteza undelor, care circula de-a lungul
lichidului intr-o conductä, nu poate depasi viteza sunetului in lichid; putem
face ca unde de o frecventa data sa circule la orice viteza printr-o distri-
buiie potrivita a discontinuitatilor pe linie.
Pentru a demonstra aceasta, vom considera o discontinuitate intercalata
'in serie pe conducta, de exemplu o inertie reprezentatä prin (L1). Astfel,
daca avem o inertie L1, un condensator de capacitate C1, o frictiune R1 si
144

www.dacoromanica.ro
o perditanta S1 in serie, scaderea presiunii sonomotrice datoritä discontinui-
tatii (vezi capitolul IV) este
(H) = (121+ 11S1)I + j(Lla 11C1a)I,
punind
(L1) = Li 1/C1a2 j(R1/a + 1/S1a)
obtinem, simplu
(H) = j(Li)aI. (1)
In acela§i mod, daca la discontinuitate avem o capacitate, o inertie,
o frictiune i o perditanta in paralel, scaderea curentului va fi
(I) . j(C2)aH, (2)
insemnind prin (C2) o capacitate simbolica, care incorporeaza toate disconti-
nuitatile in paralel, existente la punctul considerat. Expunerea facuta la
capitolul IV relativ la interpretarea formelor simbolice ale inertiei, este ana-
loga cu cea de mai sus.
Daca adoptam conventia, ca. literele H, L, I, C din formulele (1) O.
(2) reprezinta toate valori simbolice, reamintindu-ne ceea ce s-a spus mai
sus, ne putem dispensa de paranteza O. scrie simplu
H = jLaI, I = jCaH,
ajungind astfel la concluzia ea, daca demonstram propozitia noastra ca
exacta pentru inertiile ordinare in serie, sau capacitatile in paralel, o putem
admite ca exacta §i. pentru o alta forma de discontinuitate.
Sa presupunem ca avem o lithe alcatuitä astfel precum se arata in
figura 50, avind inertii L in serie §i capacitati C in paralel.
Putem scrie urmatoarele ecuatii, care leaga trei elemente consecutive
H._1 H. = jLaI.
(3)
H. H.+1 =
Scazind, avem
1/._i 2H. + H.+1 = jLa(/. (4)

Dar avem, de asemenea,

I. I.+1= jCaH..
Substituind in (4), obtinem
H,1 2H. + H.4.1 = LCa2H.
Punind
al(LC = 2 sin (0/2),
obtinem simplu
H.1 2H. cos 6 + H.1 = 0. (5)
lo Ho 11 ki, 12 1
H P4
-L AL
il
-L iit HP

C 1. C L L C L

Fig. 50. Linie en elemente de conxpensare.

145

www.dacoromanica.ro
 Ecuatia (5) este satisfacuta dac5. punem
H. = A cos (p 7n) 0 + B sin (p m) 0, (6)
A §i B fiind. doua const ante arbitrare, care pot fi determinate precum urmeaza :
Dacä punem m = 0 i m = p, succesiv, in ecuatia (6), obtinem
Ho = A cos p + B sin
Hy = A. (7)

Pe de alta parte, putem scrie succesiv

Ii,o_i =r4 cos (p m + 1) 0 + B sin (p m +
H. = A cos (p m) 0 + B sin (p m) 0.
Din care obtinem
H,_i H.7= A [cos (1 m + - 1) 0 - cos (p in) 0] +
+ B r sin (p m + 1) 0 sin (p m) 0].
In:aceste ecuatiildacaipunem in = p, obtinem
H,_, H, = A (cos 6 1) + B sin 0. (8)
Dar din ecuatia (3), punind m = p, obtinem
H,_1 H, = jLaIy.
Substituind in (8), obtinem
A (cos 0 1) --1- B sin 0 = j.La/,,
din care
B = jIy La /sin 0 + H tg (0/2).
Introducind aceste valori ale lui A i B in ecuatiie (7), obtinens
Ho = Hy( cos p + sin p 0 tg ) j/, siLnao sin p O.
+
Reamintim c5.
2 sin (0/2) = a Y LC,
ecuatia devine
Ho = Hy cos (p - 1/2) 0/cos (0/2) + jI VT sin p 0/cos (0/2). (9)

Aceastä ecuatie leaga pe Ho, Hy, ./; adica presiunea sonomotrice de

la capetele liniei i curentul de la unul din capete, anume acela cu recepto-
ruL
0 ecuatie similara poate fi obtinuta cu privire la legatura dintre 10,
y §i Hy, printr-o analiza similarà, pornind de la ecuatiie echivalente:
Insi 1g = jCaH_1, I. 4+1 = jCaH.,
din care obtinem
/i_i 21, + /,4.1 = jCa(H,_i H.),
146

www.dacoromanica.ro
dar
11.4. II. = jLaI,
si obtinem
I ,_.1 21. cos 0 + /mil. = 0,
care este analoga cu ecuatia (5), singura diferenta flind ca I a inlocuit
pe H, astfel incit obtinem
T
-To ----- ID
cos (p + 1/2) 0 ilipri rr Sin P 0
cos (0/2) V C cos (0/2)
Sa presupunem acum ca consideram o lithe fictiva, pe care o vom
numi linia uniforma echivalenta, avind o lungime 1 §i inertia L' pentru
unitatea de lungime, uniform distribuita si, de asemenea, capacitatea,
frictiunea si perditanta C', R' §i. S' respectiv pe unitatea de lungime, uniform
distribuite. Dad presupunem ca aceasta lithe are aceesi lungime ca si
linia discontinua considerata mai sus, si dad presupunem cä discontinuitatile
de pe linia discontinua sint uniform distribuite, linia echivalenta ar avea
ca inertie si capacitate, frictiune si peditanta pe unitatea de lungime
L' = pz,g, R' = p' R11
(1c9
c . pc11, s' . ps 11
Dar am gasit (vezi capitolul V) ca pe o lithe uniforma avem
Ho = H v cos pl 41- jI2, If L' IC' sin pi # p. =a VL'C'.
Substituind valorile lni L' §i C' din (10), obtinein
Ho = Hy cos IV ± gyiLL/C sin pi (11)
§i
tr, = (ap/l) yLC = 2(pli) sin (0/2).
Pentru ca ecuatiile (9), (10) si (11) sa poata exprima aceleasi relatii,
trebuie sa avem:
cos pi = cos (p 1/2) 0/cos (0/2) = cos (2p sin (6/2)),
sin [a = sin p 0/cos (0/2) = sin (2p sin (0/2)),
care pot fi scrise:
cos (p 1/2) 0/cos (0/2) = cos (2p sin (0/2))
P (12)
sin pO/cos (0/2) = sin (2p sin (0/2))
0 fiind un unghi mai mic ca 27r, relatia (12) nu poate fi satisfacuta riguros,
decit dad. 0 = 0.
Dar trebuie notat ca dad 0 este atit de mic, incit sa putem pune
sin (0/2) = 0/2 si cos (6/2) = 1, conditiie (12) se reduc la
cos (p 1/2) 0 = cos )60, sin p 0 = sin p G.
A doua din aceste conditii este o identitate; prima se reduce la
cos 0 cos (0)2) + sin p 0 sin (0/2) = cos p 0

147

www.dacoromanica.ro
care, dad. 0 este un unghi foarte mic, se reduce la
0 sin p 6 = 0, (13)
sau simplu la
sin p 0 = 0.
Daca frictiunea 0 perclitanta din discontinuitati sint neglijabile, aceasta
se reduce la 0 = ± lor/p. Am gasit mai sus
p./ = 2.p sin (6/2).
Dacl 0 este un unghi foarte mic, aceasta se reduce la
1-Ll = Po. (14)
La capitolul V am gäsit p. = 27r/X, X fiind lungimea de unda a liniei
uniforme echivalente; substituind in (13) obtinem 27d/X = po ± krc, sau
21/A= E k 0 0/2 = n//pX 0 1 = kX/2.
Rezulta prin urmare ca, conditia necesarl pentru ca o linie discon-
tinua, in care frictiunea §i perditanta sint neglijabile, sa poatä fi echiva-
lent5. cu o lithe uniforma, in care inertia 0 capacitatea sint ditribuite uni-
form este, ca unghiul 0/2 sa fie atit de mic, incit sä putem lua sinusul
egal cu unghiul insu0, i ca lungimea conductei sa fie un multiplu exact
de lungime de semiund5. a liniei uniforme echivalenta.
Daca s este numarul discontinuitatilor de pe o lungime de unda, avem:
ks = 2p, 1 = (p1s)x, 0 = (1/2) (2,7c1s).
Conditiile pentru echivalenta, ap.dar, se reduc la urmatoarea regula
practica: daca imaginam un cerc imp-64ft intr-un numar de parti egal cu
numárul discontinuitatilor dintr-o lungime de undl a liniei echivalente
obtinute, atunci, pentru echivalenta, trebuie ca raportul arcului catre
coarda unei subdiviziuni sa fie a pro ximativ egal cu unitatea, iar lungimea
liniei trebuie sa fie un numar exact de semiunde a liniei uniforme echi-
valente.
Ca exemplu, sa presupunem ea avem de calculat o lithe incarcatä,
in care inertiile in paralel 0 condensatoarele in serie sint introduse ca dis-
continuitati intr-un mod, astfel, ca pe linia incarcat5. sa fie C = 0 0 L = 0.
Referindu-ne la formulele (3), (4) capitolul V, obtinem:
HO = H cos p.1 + jI 11 RIS sin pit
(15)
10 = / cos ill + jH VS1 R sin pi f
0 avem pentru acest caz
p. = cc - jp, ct = o, 6 = YRS.
Astfel obtinem:
cos p.1 = cos ( j6) = cosh 6, sin p./ = sin ( jp) = j sinh 6
0
Ho = H cosh pz + I II RIS sinh 61 I
(16)
10 = / cosh 61 + HITSIR sinh 61 i
148

www.dacoromanica.ro
 Puterea mecanica furnizata generatorului ar fi
W0 = H010/2 = (1/2) [HI cosh 2434+ (H2S + 12R)/2 1fRS - sinh 411
Eficienta transmisiei ar fi
71= HIIH0I0= 1/[cosh 2p1 + (1/2) ((HII)11SIR+ (IIII)MRIS) sinh 2(31]. (17)
Maximul de eficienta se obtine atunci cind
R-25y2 =12R12, (18)
adicä pierderile de putere sint egal impartite intre frictiune si perditanp.
In acest caz maximul de eficienta ar fi 1 = e-2131, valoarea lui p fiind
egala cu (3 . YRS.
Vedem de aici ca, daca putem mentine perditanta si frictiunea mici,
eficienta poate fi mentinutä cit voim de ridicata.
Pentru a calcula. o linie incracata, constituitä dintr-o lithe uniforma
obisnuita, in care s-au intercalat discontinuitati potrivite, fie: L,C, R 0 S.
caracteristicile rezultante uniforme ale liniei incarcate; LI, C1, R1 si Si
discontinuitatile in serie concentrate pe linie; L2, C2, R2 0 S2 discontinui-
tatile in fiaralel, concentrate pe linie si L', R', C' §i S' caracteristicile
unifonne ale liniei continui initiale, neincarcate cu discontinuitati; avem
din cele de mai sus urmatoarele relatii:
L = L' +(fill)(L1 1/C1a2) , R = R' + (pll) (R1+ 11S1) ,
C = C' -I- (pm (C2 1/L2a2) , S =S' + (pm (s2 + 11R2) .
Putem calcula linia incarcata exact ca si cum ar fi o simpla lithe uni-
forma, avind caracteristicile L, R, C, S. cu conditia de a urma legea de
distributie data mai sus.
Rezulta ca, dad. se cere a se obtine o linie incarcata, in care viteza
de unda A fie infinita, trebuie sa avem fie L fie C egal zero. In exemplul
dat mai sus, am luat un caz in care L = 0 si C = 0; aceasta s-ar obtine daca
L' = (p11) (1/C1a2 L1) si C' = (No (1/L2a2 C2), adicä trebuie sa
intro ducein ca discontinuitati condensatori in serie, avind capacitate C1
si inertie L1 si inertii in paralel avind inertie L2 si capacitate C2.
Aceste ecuatii determina valoarea capacitatii si inertiilor cerute pentru
discontinuitati.

Exemple

Problema I. Se propune a se transmite 2 000 CP prin o lithe bifazatä

de transmisie de unde prin apa, la o distanta de 10 km, cu o eficienta de
90%. A se gasi presiunea sonomotrice de intrebuintat si sectiunea conductelor
necesitate in cazul liniilor neincarcate obisnuite.
Linia este constituitä din doua conducte paralele, transmitind fiecare
carte 1 000 CP.
La capitolul VI am gasit ca. maximul de eficienta la o lithe de transmisie
este data de relatia
7) =- e-201. (19)

149

www.dacoromanica.ro
 In cazul considerat 1 = 106 cm si aj = 0,9.
Obtinem din (19) 23l lg 1,11 = 0,104. Am gasit pentru apa f3 =
=-- k/287 000, astfel cä avem k = 0,015.
Fie co sectiunea uneia din conductele ce transmit cite 1 000 CP: pu-
terea, la capatul generatorului ar fi W = 11112 si deoarece pentru maximul
de eficienta. avem I = HiCJL = 4,11, obtinem
W = HII2 = tikT/2/2 3,5 co.EI2 .
Daca d este cliametrul interior al conductei, avem mai departe
W = 3,5 (n/4) (Hd)2 . (20)
Fie 7.), viteza efectiva din conducta si V amplitudinea vitezei, avem_
I = 6.)V = = 7coli
din care
V =7H, ve=V1111 = 4,95H .
Substituind in ecuatia (20), obtinem
W = 1 000 x 76 x 100 = 0,112 (ved)2
§i
tied = 8 250 .
Am gäsit anterior 100 k = (odd) (1 + 9/lived) , dind lui k i v.d valo-
rile gasite mai sus, obtinem
;Id = 1,36 . (22)
Din (21) si (22) obtinem Vg = 105,5 cm/s, d = 78 cm, i mai departe
V = v. a = 150 cm/s, H V p = 21,5 kg/cm2 .
Vedem, prin urmare, ca pentru a transmite 2 000 CP la o clistanta
de 10 km cu o pierdere de 10%, cele doua conducte trebuie sä fie de 78cm_
diametru, i trebuie intrebuintata o presiune sonomotrice joasä, de numai
21,5 kg/cm2. 0 asemenea linie ar fi ancombranta i costisitoare.
Problema II. Aceeasi putere urmeaza a se transmite la aceeasi dis-
tantà ca in problema 1 1 cu aceeasi eficienta, dar in loc de o lithe obis-
nuità, urmeaza a se intrebuinta o lithe incarcata, avind inertii in paralel,
distribuite la intervale egale.
Aceastä problema poate fi rezolvata prin incercari succesive, precum
urmeaza.
Avem pentru puterea intr-una din conducte
W = H1/2 = 4,H212 = 1 000 x 76 X 100 kg - cm/s.
Luind o valoare arbitrara pentru H, de exemplu H = 500 1cg/cm2,
obtinem 41. 61.
Apoi avem
I = 4)1- = 61 x 500 = 3 050 cmsys.
Sa presupunem ca alegem o conducta cu un diametru interior d = 10 cm,
atunci
Co = (70)d2 = 78,5 cm2 .

150

www.dacoromanica.ro
 Amplitudinea vitezei ar fi
V = Ilco = 390 cm/s ,
iar viteza eficace
V. = 390/12 = 276 cm/s .
Coeficientul de frictiune R ar fi
R = (ylgcb) [0,01 vild + (0,09/d) If v,,Id]
2f31 = RAP = 0,256 .
Eficienta in acest caz ar fi 1 = e-°'256 = 0,775.
Vedem cä eficienta este prea scazuta; trebuie prin urmare sa intrebuin-
tam un calibru mai mare de conducta sau sä alegem o presiune sonomotrice
mai ridicata.
S5. presupunem ca luam o conducta de diametru interior de 12 cm.
Obtinem
ca = (n/4)122 = 113 cm2 , V = //co = 270 cm/s ,
ve = 270 Ifi = 191 cm/s , 23t . R14, = 0,104 ,
iar eficienta ar fi
= e-o101 = 0,9.
Vedem, prin urmare, c5. cliametrul de 12 cm este bun. Cunoscind dia-
metrul conductei i valoarea lui 4), putem calcula capacitatea necesara in
conducta pentru a obtine eficienta cerutä.
Am gasit + = liCIL= 61. Aceasta da C = 612L = 3721L, dar
L =y/gco = 0,001/981 x 113 = 1/1,1 x 102, astfel ca C = 3,721/981 X
X 113 = 1/3 x 10t.
Capacitatea uniforma pe unitatea de lungime a liniei este
C' = colE = 113/20 000 = 1/177 ,
E fiind coeficientul de elasticitate al apei.
Inertiile L2, cerute a fi intercalate paralel ar fi date de relatia
C . C' fil1L2a2. (23)
Pentru a determina pe p trebuie sa gäsim lungimea de unda a liniei
incarcate.
Viteza undelor ar fi
v = 1/ YLE = 1 820 000 cm/s .
SI presupunem ca. alegem o frecventa de n = 10 cicluri pe secunda :
lungimea de unda ar fi A = 1 820 000/10 = 182 000 cm §i. numarul de lun-
gimi de unda din lungimea totala a liniei incracate ar fi
q =1 000 000/182 000 = 5,5
Curentul ce strabate inertia ar fi
(12) = j1-111,2a2 (24)

151

www.dacoromanica.ro
 §i avem numeric (vezi formula (23))
/2 = H(C` C) iIp .
Sa presupunem ca, in intreaga lungime de 10 km a liniei, punem 200
inertii distribuite la intervale de 50 m; avem atunci p . 200 i punind va-
lorile numerice in formula (24), obtinem
/2 --= 500 (1/177 1/30 000) 106/200 = 14 000 cm3/s .

Pentru a gasi greutatea 0 deplasamentul A2 al inertiei, avem /2 = aL12,

in care a = Inn = 62,8 .
Astfel obtinem A2 = 14 000/62,8 = 223 cm3.
SI presupunem ca alegem, pentru cursa 2r a pistonului de inertie 2r =
= 10 cm, obtinem pentru sectiunea acestui piston S./ = .6,2/r = 44,6 cm2.
Un piston de 7,5 cm diametru ar fi aproximativ potrivit.
Greutatea P a inertiei ar fi data de relatia cunoscuta L2 = P/g1/2 §il
din formula (24) ounoa$em ca L2 = H1a212 = 500/62,82 x 14 000 =
= P/981 x 44,62 astfel ca P = 17 ,7 kg.
Cum avem doua linii, diferind in faza cu 180°, iar inertia se afla inter-
calata in cele doua linii, greutatea pistonului necesar pentru a incarca am-
bele linii ar fi 2 x 17,7 = 35,4 kg.
In modul acesta am determinat toate elementele necesare pentru con-
structia unei linii incarcate. Calculul de mai sus este un caz simplu dat numai
ca exemplu al metodei generale pentru determinarea liniilor lungi de inalta
presiune. Pentru cazuri practice, analiza trebuie sa fie mai completa, tinin-
du-se seama de pierderile prin inertii. Acestea pot fi determinate, daca con-
sideram sarcina inertiei intercalata pe cele doul linii in serie cu o f.rictiune,
incluzind in aceasta frictiune pierderile datorite frecarii pistonului §i. scaderea
energiei cinetice datorita schimbarii bru§te a sectiunii ramificatiilor, la le-
gatura lor cu conductele principade, care ar fi obligatoriu in unghi drept.
Pierderea datorita perditantei prin pistoane trebuie, de asemenea, luata
in consideratie. Analiza completa este putin mai lunga dar nu prezinta vre-o
dificultate speciala.
Rezulta din exemplele date mai sus, ca la liniile lungi trebuie sa intre-
buintam presiuni sonomotrice inalte, cu scopul de a pu,tea intrebuinta marimi
de conducte rationale. Pe de alta parte este dificil a se intrebuinta direct
asemenea presiuni sonomotrice inalte la distribuirea energiei pentru scopuri
practice i sintem prin urmare siliti de a intrebuinta aparate speciale, des-
tinate a reduce presiunea sonomotrice la valori practice, spre a evita presiuni
excesive in distribuirea puterii la punctele de utilizare. Asemenea instru-
mente se numesc transformatori; ele constau in general din pistoane diferen-
tiale; linia de transmitere principala de presiune inalta este legata cu nn
cilindru, in care lichidul lucreaza asupra unui mic piston, ce la rindul hii
actioneaza un piston mai mare, care lucreaza intr-un cilindru de presiune
joasa. Cu acest dispozitiv obtinem simultan o transformare a presiunii §i
a curentului.
In capitolul urmator se discuta teoria acestor instrumente.

152

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XI
TRANSFORMATORI

In capitolele prececlente am studiat condensatorii i ineriile supuse-

actiunii unei aceleasi presiuni sonomotrice pe ambele fete. Vom trata acum
despre aparate destinate de a transforma direct marimea presiunii sonomo-
trice. Asemenea aparate le vom numi in egneral transformatoare. Cea mai
simpla forma de transformator consta dintr-un piston diferential in contact
pe ambele lui fete cu lichidul din linia de transmisie i fiber a oscila de o
parte si de alta a pozitiei lui mijlocii. Pistonul totusi poate fi solicitat de
resorturi precum este ilustrat in figura 51.

H
1,
1
way/mm.0AL .
1 -
12=MIMWIAMILVA
MAIMxm,%1%,WkVa't
'W/W/M, /if/ I I
VI I %/AttelAZIMM/
..
.

)
in H2, 12

.4 1
A
. ,
d i priFgrersossinnri
8
Fig 3 1. -- Transformator sonic.

La acest tip de transformator, lichidul din linia de transmisie B lu-

creaza pe un piston de sectiune nl, legat rigid cu un piston de sectiune 112
care lucreaza asupra lichidului din conducta D. Corpul pistonului este pre-
supus a avea o greutate P i, precum se arata in figura, este suportat de un
dispozitiv cu resorturi sau un condensator, avind o caracteristica A cap III.
Daca luam un instrument exact similar cu cel aratat, cu exceptia ca
diametrele ciindrilor B i D sa fie egale, putem scrie
Hi H = j(L1ct 1/C1a) /1., (1)
in care L1 = PlgW, C1= AO?, si H2' este o presiune sonomotrice echiva-
lenta, aleasa astfel ca in fiece moment sa avem .n21 = HA. Cu alte cu-
vinte, forta exercitata de lichid in cilindrul D asupra pistonului P este egala
la ambele instrumente.
In asemenea conditii miscarile pistoanelor la ambele instrumente sint
identice i rezulta ca, daca substituim pe .11; in ecuatia (1), obtinem ecuatia
miscarii transformatorului ilustrat.
Avem prin urmare
H, H2 (S22/1-21) = j(Pa/g112 1/aiffil) I.
Aceasta se poate scrie
HA H2C12 = j(Pa/gS1102 1/clASIIS12)

153

www.dacoromanica.ro
 si punind
L = P/621122, C = ASIIS22,
deoarece Di si 02 sint proportionale cu Ii, I2 din cei doi cilindri B §i. D, avem
H1I1 H2I2. j(La 11Ca) 1112. (2)
Aceasta ecuatie este generalâ dacä se neglijeaza frictiunea si perditanta
din transformator. L 0. C sint respectiv coeficientul de ineilie mutual #. Ca-
pacitatea transformatorului.
Trebuie notat ca, daca L1, C1 si L2, C2 reprezinta inertia pistonului
si capacitatea resorturilor in relatie cu cilindri respectivi B 0. D, avem pen-
tru coeficientul mutual de inertie si capacitatea mutuala a transformatorului
L = ri-j-2, c .irc1c2.
Aceasta se poate verifica usor, deoarece prin definitie
L1 = Plgat L2 = PAR
si obtinem
Ill-11-2= PlgQ1C22 ----- L,
iar mai departe
C1 = ASg, C2 = AS122, VC1C2 = A12102 =[C.
Curentii .1-1, 12 sint totdeauna in aceeasi faza, caci pistonul transforma-
torului se misca in bloc dintr-o parte in alta astfel ca vitezele trebuie sa fie
egale la ambele capete.
Ecuatia (2) poate fi scrisa
(1/3)/3. = H212-1- j(La 1/Ca) 1112 (3)
si numeric
H1I1. 12012+ (La 11Ca)2.n.

Exemple

Problema I. Un transformator cu un piston de greutatea P 0. cu sec-

tiuni Sli si S22 este plasat pe o ramificatie a unei linii de transmisie primara,
in care presiunea sonomotrice este H1. Nici un resort nu este intrebuintat
in transformator. Linia secundara este legata cu o linie de transmisie inde-
finita, de sectiunea co. A se gasi curentii primar si secundar /2, /2, §i pre-
siunea sonomotrice secundara H2.
La o conducta de o lungime indefinita, avem (cap. VI) /2 = 4)1/2.
Din ecuatia (3)
(H1)I1. H212+ jLaI1l2 (4)
si mai departe avem
11/-iz ---- %A == In,
m fiind raportul de transformare si L = P/gS21S22, din (4) obtinem numeric
H1 = (/-2/41H1 + (Lall)2 ,
din care obtinem
Il =m24).1-1al + (4)maL)2 ,

154

www.dacoromanica.ro
astfel cä
/2 = /dm. = nitPHilifl + (4,maL)2,
H2 = 1.2/41 = 1.1/#14) = MH1/111. -1- (OnaL)2.
Daca L este foarte mic, precum este cazul cind se intrebuinteaza un
piston foarte usor sau daca sectiunile 01. si S/2 sint niari, aceste formule se
reduc la
/3. m2t1)1/1 [1 - (1 /2)(4miaL)2], Hz, mH1[1 (1/2) (cPmaL)2]
§i cu o prima aproximatie
I. In24'H1, H2 r- mH1.
Problema II. Transformatorul din exemplul precedent este legat cu.
un rezonator care nu absoarbe lucru, sau cu o capacitate infinita. A se gasi
curentul primar.
In acest caz avem H2 = 0 iar ecuatia (4) din exemplul precedent da
(H1) = jLaI2= jLaI
avem numeric
Ii = mH11La.
Se vede imediat de aici, cä daca pistonul transformatorului este foarte
usor sau L foarte mic, curentul I absorbit poate deveni foarte mare. De
.aici rezultä ca este recomandabil a prevedea o inertie suficienta in transfor-
mator, pentru a mentine curentul absorbit la o valoare redusa, atunci cind,
de exemplu, sarcina se supriml brusc din linia secundara, presupusa legata
cu un circuit Third reactanta sau frictiune.
Poriectind aparatul cu o inertie sufieicnta L, putem intrebuinta
transformatoare la instalatii de distributie de forta, cu scopul de a limita
curentul furnizat unei masini date la orice valoare voita.
Notd. Un transfortnator cu raportul 01/42 = 1 se reduce la o inertie
.sau capacitate obisnuita, dupa cum inertia sau elasticitatea predomina in
valoarea reactantei totale.

155

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XII
APLICATIILE SONIC] TA i11

XII. 1. MOTOARE SI GENERATOARE SOMCE SINCRONE

Generatorul 0 receptorul sint de constructii similare, iar functionarea

este reversibila.
In figura 52 este prezentata o ma0na sonica sincrona descrisa in doua
sectmni. Pentru tevile de legatura intre generator 0 receptor sint prevazute
orificiile a, b, c. Aceste orificii comunica cu camerele al, IP-, 0-, fiecare fiind
in comunicatie cu trei pistoane fil-, p2. P3 aranj ate radial.
Pistoanele sint in contact cu un excentric d prin intermediul unui
rulment radial. Excentricul este montat pe axul e.
Spatiile ce comunica cu orificiile a, b, c sint umplute cu lichid, iar
pistoanele stau pe excentric impinse de resort. Un fluid convenabil pentru
sistemul de transmisie descris ar fi uleiul mineral, de0 in principiu orice
lichid sau gaz ar putea fi utilizat.
Se observa ca aranjamentul din figura 52 asigura un deplasament
dat de trei pistoane pentru o singura faza. Acest lucru asigura o 'constmctie
mai compacta, presiuni mai mici la suprafata de contact intre rulmentul
excentricului 0 pistoane, deplasament mai mare pentru o faza fata de situa-
tia in care s-ar fi folosit un singur piston pe faza.
Sistemul prezinta analogie cu sistemul electric trifazat. Un important
avantaj fafä de transmisiile electrice este acela ca poate fi utilizat, econo-
mic, pentru viteze de rotatie foarte scazute.
Pentru ma0na din schita prezentata se constata Ca la o rotatie a axu-
lui se produce cite un impuls de presiune in fiecare faza. Intre frecventa
m4carii lichidului f 0 viteza de rotatie a axului n (rot/min) exista relatia
.1 = n/30.
Daca motorul 0 generatorul au constructii identice, vitezele kr vor
fi egale.
Daca viteza de rotatie este mica, sau distanta intre generator i motor
este mica fat5. de lungimea de unda A, A = c/f (c fiind viteza sunetului
in fluid, m/s), atunci fenomenul de propagare a undelor de presiune de la
generator la receptor poate fi asimilat cu o m4care in bloc" a intregului
fluid, iar conceptul de incompresibilitate a lichidelor este potrivit pentru
descrierea fenomenului.
Daca distanta intre generator 0 receptor se marete, in lungul liniei
se gasesc, la un moment dat, zone cu presiune mare 0 zone cu depresiune,
ceea ce arata ca se produce o propagare de unde in mediu elastic. Functio-
narea transmisiei nu este posibila decit in anumite conditii, descrise analitic
in capitolul privind stabilitatea liniilor lungi.
156

www.dacoromanica.ro
 AA
areirmt
..
Ali ,tPWriFi
Mcfrprr.-----.r...04:44,
,a,
......
.A ARNP, Allr /We
IXXVZZZOWNekliiii%
mmaliii. r at% fir MVi
AIN
dlr. 01/ 44 "j
MI
Iii er h\S".1
/.1K
:

//
/
44
Fig. 52. Masin5. sonic& sincrona.

Se pune problema de a construi un sistern de transmisie sonic5. a puterii

cu masini sincrone avind viteze de rotatie diferite. De exemplu, generatorul
functionind la viteza mare se doreste ca motorul sä aiba o viteza de rotatie.
mai mica. Aceasta ar putea favoriza pornirea motorului, daca inertia axului
nu este prea mare.
Un asemenea motor cuprinde trei grupe de pistoane in cilindri, fiecare
grup fiind conectat grin anumite legaturi la trei coloane de lichid, care
transmit oscilatiile date de generatorul trifazat. Rotorul este modelat astfel
incit pistoanele in contact cu el descriu o m4care sinusoidald completa
157

www.dacoromanica.ro
 AA

/r
./111

P IllenlEIVAIMMIUFWErigir
IMEMINNIW:.711.61:17PZMIFINSiliy/
AT"
A4 All t
aiL1104Z7 iter ;14917441.4.
21;;1 me

,
4
574: NIP" .lxig. xx§ e wail
N

\ A41
Ltnfq
z1A
'40 A
wp
0
""
11
...,......g'k-
w
PI
iiill
il J r,.i
rcp.

14 N.,9044 N\

ir.......,:..:1.,.,
RI
, I
_ "Ma '.44' ----oz.---- V
116-gipinto*-
141" ohlk.iiga'
wzit.SX\ s'"'
.IN, z.,7 !Am $0
\\I<N101
\ V ' 01 III,
',pl.,

, .7 O is'
".
.i / 4,...
adir
-gz.
II.
IA
ill
.
/AI
gr,
e,Alk,
Mr/
b)

Fig. 53. Motor sonic sincron: a sectiunea transversahl; b sectiunea AA.

www.dacoromanica.ro
atunci cind se roteste cu o fractiune de cerc. Aceasta se obtine prin modelarea
rotorului, astfel ca pe periferia sa sa existe o suprafata cu profil sinusoidal
cu mai multe perioade complete. Un piston statoric care urmareste suprafata
rotorului va avea in timpul unei rotatii atitea oscilatii cite ii va imprima
profilul rotorului. Daca se considera M acest numar, iar linia este alimen-
tata de la un generator trifazat cu frecventa N, viteza motorului va fi
Raportul de reducere a turatiei va fi 1/M.
Interesant este faptul ca sensul de rotatie pentru un asemenea motor
se poate obtine schimbind doua faze intre ele (cu un robinet special).
In desenele alaturate sint prezentate: figura 53 a este o sectiune trans-
versala a unui motor sincron; figura 53 b o sectiune pe axa AA din figura 53a;
figura 54 arata schema sistemului de transmisie -generator trifazat motor
reversibil cu viteza iedusli 1/5.
Rotorul cuprinde cinci discuri asemanatoare a, montate pe axul b,
fiecare din aceste discuri fiind profilat asa cum se arata in figura 53 b,
astfel ca pentru o revolutie a rotorului punctul de contact al discului cu
una din bilele c din ciindrii d oscileaza radial de cinci ori. Discul in rotatie
determina deplasarea bilelor c intr-o miscare armonica cu frecventa de cinci
ori mai mare decit viteza de rotatie a axului b.
Bile le c in aceasta masina actioneaza ca pistoane i sint perfect asezate
in cupele alunecatoare in cilindrii d. Arcurile sint prevazute pentru com-
pensarea inertiei pistoanelor.
In aceastä constructie bila se poate roti, astfel ca intre bila c i discul a
exista un contact de rostogolire.
Pierderile care se produc pe linga bile sint compensate in linia de
transmisie.
Uleiul pierdut de la pistoane se aduna in masina de unde poate fi
drenat printr-o conductä f.
La motorul prezentat, cilindrii notati 1 (cinci cilindri ai unei faze) comu-
nica cu un canal colector I, cilindrii notati 2 si respectiv 3 comunica cu
canalele II si III. Aceste trei canale comunica cu trei tevi care reprezinta
linia trifazata legata de generator.
In figura 54 sint aratate schematic conexiunile. In aceasta schema
cu g este notat un robinet de inversare a sensului de rotatie a motorului
schimbind conexiunile a doua faze.

Fig. 54. Schema siste-

mului de transmisie gene-
rator trifazat-motor rever-
sibil cu vitez5. redusa. 1/5.

Trei condensatoare sint conectate la linie in h cu scopul de a prelua

socurile de presiune care s-ar produce la inversarea sensului sau la oprirea
motorului prin inchiderea liniei cu robinetul k. Cele trei faze ale liniei de
transmisie pot fi conectate in punctul 1 prin trei conducte cu sectiunea de
trecere foarte mica intr-un punct comun m.
In punctul m nu exista variatii de presiune (punctul neutru al siste-
mului trifazat) i pe aici se poate pompa ulei la presiunea medie de lucru
159

www.dacoromanica.ro
astfel incit sa fie compensate pierderile din instalatie. Un manometru in
punctul it ar indica presiunea medie in conducte. Conductele 1 trebuie sä
fie suficient de lungi i cu diametru ink pentru a nu se produce pierderi
mari in ele (rezistenta sonica sa fie mare) prin incalzire.
A
A-A

XiI V= i r iir
/164,v
Apsit,tt11°.*

a)

oiiipaipdaw,-;04bp
y ... i,
51'41E,OIV,mqyjq
C)
Fig. 55. Motor Allic cu cilindri statorici axiali pe ambele p'arti ale rotorului:
a sectiune i vedere; b sectiunea AA; c detaliu.
Generatorul este reprezentat conectat la linie in punctul o. La o rotatie
a generatorului o, axul motorului a, in miscare sincrona descrie 1/5 de rotatie.
In figurile 55, 56 si 57 se prezinta o forma constructiva de motor cu
raport de demultiplicare 1/6 cu asezare axiala a cilindrilor statorici.
Discul a este modelat de partile laterale ale circumferintei asa cum se
prezinta in detaliul c. Cilindrii 1, 2, 3 se conecteaza la conductele I, II, III
in acelasi mod ca la cealalta varianta constructiva.
In figura 56 se prezinta o forma constructiva cu cilindri statorici axiali
asezati numai pe o parte a rotorului. Efortul mediu de impingere laterala
a motorului este preluat de rulmentul axial r.
Sint posibile multe variante constructive, iar pentru anumite aplicatii
se sugereaza chiar o constructie cu mai multe rotoare montate pe acelasi ax,
fiecare rotor avind o demultiplicare diferitä de a celorlalte, iar conectarea
rotoarelor la linia de transmisie sä se faca astfel ca un singur profil de rotor
sa fie activ la un anumit moment. Se pot obtine astfel cu un singur motor,
citeva viteze sincrone.
Comutarea se poate realiza cu robinete construite special astfel ca sa
realizeze conexiunile dorite.

160

www.dacoromanica.ro
 Motoarele descrise mai sus pot fi utilizate ca generatoare. Daca rotorul
este antrenat de un motor primar, curentul sonic alternativ produs in linia
de transmisie va avea o frecventa mai mare, raportul dintre frecventa curen-
tului i viteza rotorului fiind determinat de numarul ondulatiilor de pe rotor.
r a c 2

Fig. 56. Motor sonic cu

cilindri statorici axiali pe
o parte a rotorului.

Curentii de frecventa mare obtinuti astfel pot fi utilizati pentru a alimenta

motoare similare cu alt raport de reducere a turatiei, incit combinind motoare
ca cele descrise se poate obtine orice raport de reducere sau de ridicare
a turatiei. De exemplu, dac5. generatorul are un rotor prevazut cu doua ondu-
latii pe periferie care da deci doua oscilatii pe rotatie, iar curentii trifazati,
obtinuti comanda miscarea unei masini cu rotorul avind trei ondulatii atunci
raportul transmisiei va fi 3/2, iar motorul se va roti de 1,5 ori mai repede
decit generatorul.
Aplicatia irnportanta posibila a motoarelor descrise este aceea a redu-
cerii turatiei turbinelo r sau motoarelor cu explozie pentru antrenarea lentä
a elicelor de vapor.
Pentru actionarile care au inertii mari, pornirea se recomand5. a se
face prin intermediul unui element cu alunecare intre rotor si arborele de
iesire, ce se blocheaza dupa pornire.
XII.2. GENERATOR DE iNALTA FRECVENTA
Generatorul sonic reprezent at de pistonul antrenat de un excentric are free-
yenta determinata de viteza axului i daca frecventele nu sint prea mari nu
sint dificultati de realizare adispozitivuhui, dar ridicind frecventa apar dificul-
tati din cauza necesitätii de a spori viteza arborelui motorului de antrenare.
Realizarea unui rotor cu perimetrul modulat cu mai multe sinusoide
care s5. actioneze asupra unui numar de pistoane radiale sau axiale astfel
ca la o rotatie fiecare piston sa execute mai multe cicluri de miscare alter-
nativa, constituie o solutie de generare a frecventelor relativ ridicate.
Se descrie un generator sincron de inalta frecventa antrenat de un motor
primar la o viteza de 1 500 rot/min. Rotorul profilat, din otel tratat misca
un numar mare de pistonase usoare care au axa perpendiculara pe profilul
mediu al rotorului.
Capetele de sprijin ale pistonaselor pe suprafata rotorului sint profilate
astfel ca s5. existe un contact care sa permita transmiterea micänii, iar
presiunile locale sa nu elimine pelicula de ulei necesara ungerii. Daca este
necesar, se asigura o ungere cu ulei sub presiune obtinut cu o pompa de
ulei. De asemenea, se pot utiliza contacte cu materiale speciale.
Daca se moduleaza perimetrul rotorului cu o linie sinusoidala avind
20 perioade complete, atunci la o rotatie fiecare piston ce se sprijina pe
rotor va executa 20 de miscari alternative.
161
11 - C. 229

www.dacoromanica.ro
 13.13

c9

tt
0

o-%

CD
0

12i

4o,

f7:

www.dacoromanica.ro

co744,
v*,ttek
A,141
kx\\\\\\\\\\\\\(a
 Daca in jurul acestui rotor se dispun la unghiuri egale 20 de pistoane
de constructie speciala pentru a fi cit se poate de usoare, atunci la fiecare
rotatie fiecare din cele 20 de pistoane va produce 20 de impulsuri cu cursa
de doua ori mai mare ca amplitudinea sinusoidei modulate pe rotor.
Presupunind o cursa de 1 mmsio sectiune de 0,5 cm2, actiunea tuturor pis-
toanelor va determina intr-o conexiune comuna un deplasament de 1 cm3,
care desi este mic, determina un curent sonic mare datorita frecventei mari.
In figura 57 a, b se prezinta un asemenea generator, antrenat la 1 500
rot/min.
Arborele este solidar cu blocul c avind cilindrii d i e asezati radial
in care se misca pistoanele J, g. Doua seturi de 16 pistoane i cilindri slat
egal distribuiti pe periferie. Capetele pistoanelor sint adaptate sa preseze
pe suprafata ondulata h, i fixata de corpul mainii. Profilul permite pistona-
selor o cursa de 0 25 mm.
Axele pistoanelor nu sint exact perpendiculare pe suprafata ondulata
ci usor inclinate astfel cä punctul de contact intre suprafata rotii ondulate
si piston nu cade pe axa pistonului. In timpul lucrului, se produce o rotire
uniforma a pistoanelor in jurul axei proprii. Aceasta asigura suprafete de
lucru rcidate, iar uzura este uniforma.
In desenul alaturat acest efect este obtinut prin curbarea usoara a
profilului cu came fata de planul ce trece prin axul arborelui rotor. Supra-
fata camei nu este paralela cu axul masinii.
In spatiul k circula ulei care raceste i unge suprafetele de contact
intre piston si profil.
Spatiul 1 comunica cu pistoanele j, g si transmite curentul sonic in
linia de transmisie care se gaseste sub o presiune medie de aproximativ
250 atmosfere.
Bosa m este proiectata cu scopul de diminua volumul, respectiv capa-
citatea instalatiei. Linia de transmisie se poate conecta la filetul n.
Formele constructive pot fi foarte variate, bazate pe principiile si
modelul prezent at.
De remarcat ca se pot obtine de la un generator curenti sonici cu
mai multe frecvente, profilind suprafetele h i i cu o curba obtinuta prin
suprapunerea a doua sinusoide. Profilul rezultant desfasurat va fi o curba
obtinuta din suprapunerea a doua sinusoide cu amplitudini caracteristice.
Frecventele obtinute au fost de ordinul 20 ± 30 kHz.
Generatoarele sonice de inalta frecventa au permis realizarea unor scule
speciale pentru prelucrat sticlä, vibrarea metalului topit, aplicarii medicale etc.
XII.3. MOTOARE SONICE ASINCRONE
Motoarele sonice asincrone pot avea constructii diferite in raport cu
puterea i destinatia.
Motorul consta dintr-un stator, un element de transmitere a puterii
catre rotor si rotorul propriu-zis prevazut cu mijloace care sa permita o
alunecare fata de impulsurile de rotatie ale statorului.
Performante optime ale motorului asincron se obtin atunci cind alunecarea
rotorului, respectiv viteza de rotatie si cuplul pot fi schimbate dupa dorinta.
In forma constructiva aratata in figura 58, statorul cuprinde trei
cilindri a, b, c, conectati la o linie trifazata. Transmitatorul este format
dintr-un rulment cu bile al carui inel exterior d este actionat de pistoanele
statorului prin intermediul segmentelor de sfera p (ce permit alunecarea
in piston). Inelul interior e transmite efortul pistoanelor rotorice prin seg-
mentele de sfera q.
163
39

www.dacoromanica.ro
 Rotorul r cuprinde trei cilindri j, g, h, in care pistoanele P, g1, 11,1
sint sustinute de resorturi. Spatiul inchis de pistoanele rotorice este umplut
cu lichid sau un material viscos. Reactanta rotorului este determinata de
resorturile cu care lucreaza pistoanele. Cilindrii f, g, h sint conectati prin
orificiile inguste 1, m, n cu camera o.
Daca cilindrii a, b, c sint conectati la o linie trifazata de curenti sonici
alternativi, centrul inelelor d i e se va deplasa, deplasamentul fund constant
ca amplitudine i rotindu-se fata de centrul statorului.
Cilindrii rotorului au tendinta de rotatie fata de centrul (cilindrii
f, g, h) rotorului in timp ce pistoanele fl, urmaresc miscarea inelului
e al transmitatorului. Miscarea relativa a pistoanelor f 1, ip 1 a in cilindrii
f, g, h vor pompa lichidul din cilindri prin orificiile mici 1, m, n.

Fig. 58. Motor sonic asincron.

S-a aratat matematic Ca rezistenta de frictiune la curgerea lichidului
prin orificiile 1, nt, n, presiunea resorturior i presiunea lichidului in ci4ndrii
rotorului vor da un cuplu constant ca marime i directie. Ca urmare rirto-
rul va porni 0 se va roti cu o viteza unghiulara mai mica decit viteza unghiu-
lara a deplasamentului rotitor al transmitatorului. Rotorul, la rindul sau va
putea exercita un cuplu asupra sarcinii la arbore.
Rotorul se misca deci in aceeasi directie cu deplasamentul rotitor.
Rotorul are totusi o alunecare relativa fata de deplasamentul rotitor dato-
rita efectului de pompare a pistoanelor rotorului prin orificiile 1, m, n in
camera o. Reducind sectiunile orificiior de trecere 1, m, n, alunecarea poate
if redusa oricit de mult, pina cind viteza rotorului se apropie foarte mult de
164

www.dacoromanica.ro
viteza sincrona a cimpului rotitor. In functionare este preferat regimul de
functionare cu alunecari mici. Pe de alta parte, daca sectiunile de trecere 1,
m, n sint foarte mici, cuplul de pornire al motorului va fi mic §i. pentru a
obtine un cuplu de pornire important, trecerile 1, tn, n trebuie sa fie cu
sectiune mai mare.
Acest reglaj al sectiunilor de trecere se poate realiza din exterior cu
un clispozitiv de obturare. In o anumita forma constructiva de la cei trei
cilindri ai rotorului pot fi colectate ie§irile printr-un colector in afara moto-
rului unde un ventil convenabil construit inchide, dupä dorinta, comuni-
catia intre faze ci punctul comun. Aceastä constructie prezinta avantajul
cä puterea disipata la pornire in punctul de strangulatie este transmisa. mai
ucor mediului exterior.
Constructia motorului asincron cu colector permite realizarea unor
montaje mai complexe. Astfel, ie§irile rotorului pot fi conectate la cilindrii
statorici ai unui motor similar, rotorii celor doua macini find cuplati meca-
nic. Un asemenea aranjament a doua macini, permite obtinerea unui cuplu
dublu iar viteza de rotatie jumatate fata de performantele la omacina simpla.
In figura 59, statorul macinii are cite trei pistoane pentru fiecare
faza. Aceste pistoane produc un cimp rotitor de miccari care actioneaza
asupra transmitatorului.
Faze le liniei de transmisie sint legate la racordurile 3, 4, 5, fiecare
comunicind cu trei pistoane statorice prin canalele 6, 7, 8 (fig. 59).
Transmitatorul constä dintr-un rulment g acezat pe suprafetele sferice
10 0.11 ale statorului §i. rotorului. Rotorul 12 este prevazut cu nou'a pistoane
aranj ate in trei grupuri §i sustinut longitudinal de rulmentul 13 contra
piesei 14 a statorului. Rotorul 12 este blocat pe axul 15 iar cilindrii sai
16 comunica cu o gaura in ax prin orificiile 17. Un ventil cu ac 18 este
construit astfel incit poate fi actionat din exterior pentru a obtura mai mult
sau mai putin comunicatia intre cilindrii rotorului.
Pistoanele rotorului sint apasate pe transmitator de resorturile 19.
Ventilul cu ac se manevreaza din exteriorul motorului prin roata de manevra
20. Virful are o asemenea forma incit modifica deschiderile intre cilindri ci
punctul comun, respectiv frictiunile sonice care se opun miKarii libere a
pistoanelor.
0 conexiune este prevazuta la capatul exterior al tijei 18 pentru a fi
cuplata cu o sursa de presiune constanta. Aceasta pompeaza lichid in cilindrii
rotorului la o presiune constanta, astfel ca presiunea medie sa asigure o
umplere permanenta a cilindrilor.
Lichidul necesar pentru acest scop poate fi luat din linia statorului
printr-o teava lungá cu diametrul de trecere mic (rezistenta sonica mare),
pentru a nu se produce pierderi mari de energie.
Pentru macini mari este convenabil a prevedea o pompa pe motor
cu. scopul de a mentine o presiune constanta de ulei in rotor, ceea ce ar
avea efecte favorabile asupra ungerii.
Pornind de la un motor de acest tip, pentru a obtine un cuplu de
pornire mare, cu manivela 20 se deschid orificiile 17 pina la o anumita
dimensiune convenabia ci se cupleaza statorul la reteaua trifazata sonica.
Cind motorul a ajuns la o viteza normala se inchid partial aceleaci
rificii, manevrind manivela 20 cu scopul de a reduce alunecarea la minim
posibil.
De remarcat cä rulmentii cu bile descrici pot fi inlocuiti cu alte supra-
fete cu frecare mica iar pentru a evita frecarea pot fiutilizate alte dispozitive.
165

www.dacoromanica.ro
 '"0 .wavoil.vemm....72% N
,..
".%\ """ w` RiMIM
Eh irt.÷:. &Wm \x aiWillaI 8 1 ip.4"
MIT !W. Milit:.63VA r.'^:l'A.m. ,
J11:N FONN.:
--',
,..
: 4.A
Pm..
ZA114111 A.,,\
...Ir... OA
a'4,..... ,=.,IM.
IT Mr
'wan'
. ir/ --...1 , yd. X
4
% / .2.44
.1:, 1
.AI
I\
1
FrA,
/ .N
, A ,sxw.
.......wirob%%
EI sorillaa oraa4 ,r/v.
sown! Inimr ,I'r. lesour
.,. ..... 1,, - 4 Lvms,.......16...
mai% ,Z.g 4:,
swrj
. .0M% " e

i.M:1

Vedere din B
A-A

17

CC

Fig. 59. Motor sonic asincron trifazat cu cirnp rotativ produs de 9 cilindri statorici (3 pe
faz1).

166

www.dacoromanica.ro
 De preferat a se prevedea o bung ventilatie pentru a disipa energia
pierdutg in rotor atunci cind acesta lucreazg la alunecgri marl. Uleiul de
ungere poate fi eventual circulat cu o pompg printr-un radiator, evacuin-
du-se astfel cgldura rotorului in exterior.
La motoare mart circuitul rotorului poate fi cuplat in exterior prin-
tr-un arbore gaunt 1 cu colector special construit pentru a fi conectat cu
reactante exterioare (condensatoare sonice sau inertii sonice).
In figura 60 se prezintg o forma constructivg simplg in care rotorul
nu mai are pistoane i cilindri. Cele trei faze ale liniei de presiuni sint cuplate
cu statorul 22 care prin trei pistoane determing o mi§care oscilantä a piesei
23 care are un contact sferic cu frecare cu rotorul 24.
Resortul 25 tinde sa menting piesa mobilg pe care se sprijing in pozifie
normalg fatg de axa motorului.
Rotorul este cuplat mecanic (cu pang) pe axul 26.
In acest model constructiv, reactanta este furnizatg de resortul 25.
In acest caz un rulment 27 are rolul de a tine pe acela0 ax piesele 23
§i 28.
Functionarea motorului este urmgtoarea: cimpul rotitor produs de
pulsatiile curentului alternativ trifazat in statorul 22 determing deflectia
planului frontal a piesei 28 care se incling fatg de axul motorului, linia de
maxima' inclinare a acestui plan rotindu-se uniform in jurul axei. Aceastg
inclinare se face impotriva tendintei arcului 25.
22 28 23 24

teV.W!
rl/MMAIWIIirot

atO/Alir
26
xlS7V;, /9 /*
%;.,-
Fig. 60. Motor sonic
asincron al% cilindri roto-
rici.
\\14.10n- WA! impair

&tiik Ala , ,
DvAlloArg,
NY,
=NA.

5 27
Frictiunea intre piesele 23 0 24 are acela0 rol ca frictiunea lichidului
din modelul constructiv descris anterior, rezultatul fund un cuplu actio-
nind asupra piesei 24 0 care determing rotatia axului 26. Frictiunea intre
piesele 23 0 24 trebuie sg fie suficient de mare pentru a preveni alunecgri
mari, nedorite.
Intr-o formg constructivg modificatg, argtatä in figura 61, in locul
resortului care limiteazg inclinarea piesei oscilante se utilizeazg frictiunea
intre transmitätorul 31 0 rotorul 32. Limitarea cursei pistoanelor statorice
33 este realizala de flanp. 34 care se sprijing pe rotor intr-un punct. Freca-

167

www.dacoromanica.ro
rea necesafi rezulti din apäsarea pistoanelor transmisä prin piesa oscilant5.
rotorului 32. Un rulment axial poate fi eventual montat intre pistoanele 33
§i flana. 34.
Conform teoriei, la motoarele descrise mai sus cuplul maxim posibil
se produce la alunecarea zero, iar la pornire nu poate fi obtinut un cuplu
mai mare. De asemenea, nu poate fi obtinuta o viteza mai mare decit viteza
sinc rona.
33 34 32

1111r":y, `Z,
Fig. 61. -- Variant& con-
Nor A .
structiva a motorului sonic
A asincron gr.& cilindri roto-
rici.
4
011/4 X
22 31
Se subliniaza c. cuplul maxim la pornirea motoarelor asincrone este
determinat de rezistenta i capacitatea sonica a rotorului. Daca rezistenta
este mic§orata sub o anumitä limita, cuplul de pornire se miqoreaza in
loc sä creasca.
Constructiile de motoare monofazate, mai simple, au dezavantajul
ca au cuplul de pornire nul.
XII.4. MOTOARE CU COLECTOR
Aceste tipuri de motoare sint din punct de vedere constructiv foarte
asemanatoare cu pompele de debit continuu i cursa variabila. Aceste pompe
pot fi folosite i ca motoare hidraulice, iar sisteme de acest gen sint foarte
utilizate.
Noutatea adusa de sonicitate la aceste sisteme de actionare este urma-
toarea: s-a inlocuit pompa de debit continuu cu un generator de impulsuri
Pi
vil.whwil" I
1

r p
Mc"-- "Tm inh
Emlimii.W1=11=11 fr-,.=0&41
v4 w,? §
Nizar, e
lam! 4,

4§..OMMelk7111.A
2
Fig. 62. Motor cu colector.
alternative de debit si presiune, motorul raminind neschimbat. Deoarece
excentricitatea i debitul prin motorul hidraulic ii schirnba sensul la fiecare
petioada simultan rotorul se va m4ca mereu in aceiasi directie. Asemenea

168

www.dacoromanica.ro
motoare au cupluri maxime la pornire i au caracteristica convenabila pen-
tru tractiune. In figura 62 se prezinta un model constructiv.
Alimentarea motorului se face prin orificiile 1, 2 iar marimea excentri-
cului este s tabilita hidraulic prin actiunea pistonului P cu cremalierâ. Actio-
narea pistonului P este determinata de diferenta presiunilor la orificiile
p. Pistoanele rotorului comunicä cu orificiul 1 sau 2 in timpul rotgiei.
In regim de motor, constructia func+ioneaza atit cu flux continuu cit
si cu curenti de fluid alternativi.
Teoria stabilita pentru modelul constructiv cu pistoane radiale este
valabila §i in acest caz.

XII.5. POMPE SOMCE

XII.5.1. POMPA CU MEMBRANA

Aceasta pompä a fost descrisä in 1913 intr-o cerere de brevet. Autorul

o descria ca o pompa destinata pomparii sau comprimarii oricarui fluid sau
lichid elastic ca de exemplu benzina, benzol, apa etc. Autorul consider5.
aceasta pompa deosebit de utila pentru benzina, deoarece nu se mai produc
pierderile de fluid in exterior, ap, cum se intimpla.' la pompele cu piston
ob4nuite foarte mult utilizate la data inventiei.
Inventia consta in utilizarea unei pompe cu diafragma avind o depla-
sare hmitatä astfel ca eforturile in metalul discului membrana sal nu depa-
§easca in nici un punct limita de elasticitate oricare ar fi presiunea aplicata
de la cilindrul motorului.
Pompa este compusa din diafragma metalica elastica e, fixata la peri-
ferie intre douä placi de metal scobite spre discul elastic c i d. In cavi-
tatea formata de o parte a discului elastic exista o legatura i cu un cilin-
dru al motorului cu combustie interna in timp ce cavitatea cealaltä
este in comunicatie cu conduct de alimentare a §i. de refulare b prin
supapele respective g i .1 (fig. 63).
Sub actiunea presiunii din cilindru se produce o deformare a diafrag-
mei, evacuindu-se continutul de fluid din concavitate prin supapa de eva-
cuare. La disparitia presiunii, sub actiunea elasticitàii, membrana revine
in pozitia initialä absorbind fluid prin supapa de admisie.
Aceasta pompa a fost folosita de autor ca pompa de benzina in auto-
mobilele pe care le-a perfectionat.
Pompele de benzina la automobile au in prezent o constructie foarte
asemanatoare cu cea inventata in 1913. Membrana nu este actionata de presiu-
nea din cilindrul motor ci de o pirghie antrenata de o cama pe axul moto-
rului. De asemenea, o astfel de constructie de pompa cu membrana este
utilizata ca pompa de alimentare cu combustibil la motoarele Diesel de
puteri mai mici. De obicei membrana se confectioneaza din cauciuc rezistent
la produse petroliere.

169

www.dacoromanica.ro
 C.
a

d WAWA.
MA a" Am" .....1101wwwwwm.w. '1" MA,
NXV
2' 4)%
'1Fili\F9N
'ft l
Id A: IA g,

Fig. 63. Pomp5. cu membranä.

170

www.dacoromanica.ro
 XII.5.2. POMPA VOLUMETRICA CU ACTIONARE SONICA

In pompa ilustratà in figura 64, apa este admisa prin supapa inferioara
140 in camera pompei i este trecuta prin supapa de evacuare 142 intr-un
vas cu perna de aer 143, de unde este evacuata prin conducta de utili,
zare 144.

see
MI I ...A fa -......
...MI rad I l'. II
A N,N
4. .
; Ill
..,
\ qi.".::2-1
...,...
r............., 14111klu,
S
vtaniatill
1 Nit
NWWM s. vw
.
,

"Vianiratillighw
"2""t"Porr"iar
q
1 4

740

Fig. 64. Pomp& volumetric& cu actionare sonicA.

0 conducta separata 145 alimenteaza dispozitivul cu unde de presiune

alternativa. Acestea determina deplasarea alternativa a pistonului 147,
sustinut de resorturile 148 i 149. Aceasta mi§care determina schiinbarea
volumului in spatiul dintre supape.

171

www.dacoromanica.ro
 Efectul de pompare este maxim atunci cind elasticitatea resorturilor
si masa pistonului, plus masa apei continuta in spatiul de lucru i jum5.-
tate din masa resorturilor constituie un oscilator mecanic in rezonanta cu
frecventa impulsurilor sonice primite prin linia 145.
Acest model de pompa sonica a fost brevetat in anul 1917. In acelasi
brevet era descris i ciocanul sonic care este un dispozitiv mecanic compus
dintr-o masa i resorturi elastice care oscileaza la rezonanta sub actiunea
unor oscilatii sinusoidale transmise de la distanta printr-o conductä cu
lichid sub presiune.
Dupa cum a indicat autorul inventiilor, ca rezultat al multor experiente,
resorturile metalice obosesc si se rup destul de repede la frecventele relativ
ridicate ale dispozitivelor sonice. Inlocuirea resorturilor metalice cu resor-
turi hidraulice (capacitate sonica echivalenta) a condus la realizarea unor
pompe i ciocane foarte robuste.

XII.5.3. POMPA FARA SUPAPE

Modelul descris intr-un brevet din 1918 se referl la o pompl cu piston

capabila sa lucreze la viteze foarte mari. Pompa consta dintr-un piston
care lucreaza intr-un cilindru, pentru o anumita portiune a cursei, cursa
completä are loc i intr-o portiune in afara cilindrului. Cind pistonul este
in afara cilindrului se face admisia fluidului iar cind pistonul se misca in
interiorul cilindrului impinge fluidul in conducta conectatä cu cilindrul.
Conducta legat5. la cilindru are o lungime aleasa astfel ca inertia lichi-
dului impins din cilindru sa produca o depresiune in pompa, atunci cind.
pistonul s-a retras in afara cilindrului, aceast5. depresiune producind admi-
sia lichidului in cilindru in fata pistonului.
Conducta pompei poate alimenta un rezervor cu perna de aer sau
alt tip de rezervor. -
In figura 65 se observa pistonul p, care este ghidat in spatiul r unde
se gaseste lichidul ce trebuie pompat. Lichidul de pompat este adus prin
orificiul o la presiunea atmosferica sau la alta presiune. Corpul cilindrului
s-a notat cu C. Conexiunea d asigura legarea cilindrului cu o conductä lungä
si rigida. Cu J s-au notat nervurile de ghidaj ale pistonului.
Daca. linia Iunga este realizatä cu o conduct i. cu diametrul interior
1,27 cm si lungime 6 m, iar cursa pistonului este de 2,5 cm, diametrul pisto-
nului fiind de 2 cm, si actionarea se face cu 1 500 curse/ininut, atunci se
obline un efect de pompare a fluidului intr-un vas cu perna de aer montat
la capatul tevii opus pompei (daca in itial conducta este plina cu lichid).
La avansarea pistonului in cilindru, lichidul din teava -este accelerat
spre vasul receptor cu perna de aer (deci sub presiune). La cuisa de intoar-
cere a pistonului, lichidul nu va urmari pistonul ci va continua sa se miste
inainte producind vacuum in cilindru pina in momentul cind pistonul pune
in comunicare cilincirul cu camera r. In acest moment lichidul din r va fi
absorbit in fata pistonului i va umple spatiul limas dupa ruperea coloa-
nei de lichid de piston. Din acest moment, pina cind pistonul va inchide
cilindrul la cursa inainte, lichidul continua sä curga inainte antrenind
m4erii1 'din spatiul r. Dupä ce pistonul inchide din nou cilindrul facindu-se ,

cursa mainte, lichidul din coloanä este accelerat i ciclul se repetä pina.
cind Se ajunge la o anumita presiune in vasul cu perna de aer care contra-

172.

www.dacoromanica.ro
 rd N N
e . .1 fl
1 IM,"NN% \ ! I al I ;

\
4

ri, :" \, I II 0
-
v.. IM III ,
...
\
. Ali-M51,
ea. Z."Z \ I 111 1 M I III i#:.: II 11°P.
NI
a .-Tasisvi.., ;III kVo a?, 1,...-
Apoi_z_., Amor-e-6r lunIPP- , x'w\I.,/,
0 N s"
%
N\ %.

I
V'
/
./
1
P1 II r..-. 7 7 4,

Fig. 65. Pompa. 1f6,r6, supape.

www.dacoromanica.ro
 balanseazI efectul de inertie al coloanei de lichid. Energia cinetica comu-
nicata cilindrului de catre piston este restituita de coloana de lichid la cursa
de inapoiere datoritä presiunii din vasul cu perna de aer. Deci presiunea
nu poate depa§i anumite limite.
In exemplul considerat, presiunea maxima ar fi de aproximativ 14 at.
Daca exista un debit de consum din vasul tampon, puterea maxima absor-
bitä de pompa se produce atunci cind presiunea scade la 8 at.
In exemplul de mai sus, clack' linia este deschisä in atmosfera, debitul
este de aproximativ 0,7 litri/secunda.
De remarcat ca se pot construi pompe de mare viteza pentru orice
fel de lichid ca: apa, benzina, alcool etc., iar lipsa supapelor permite ca
aceste fluide sa poat5. contine impuritati.
Se pot construi i pompe lente pe acelai principiu.
Trebuie remarcat faptul cä debitul pompei poate fi mai mare decit
volumul deplasat de piston, astfel ca se pot obtine randamente volumetrice
marl.

XII.5.4. POMPA VOLUMETRICA CU DEBIT VARIABIL

Aceste pompe permit obtinerea de debite variabile de§i au pistoane

cu deplasare constantä. Ele au fost inventate in 1922 §i sint interesante
deoarece puterea absorbita de pompa este variabilä, proportionalä cu puterea
livrata. Descrierea i functionarea acestor pompe i dispozitive sint foarte-
asemanatoare cu ale convertorului de cuplu brevetat in ,acela§i. an.
In figura 66 se prezinta o constructie de pompa cu pistoane cu debit
variabil. Arborele motor antreneaza printr-un excentric i doua biele pistoa-
nele e i j ce lucreaza in cilindri coaxiali g i h, supapele de admisie k i 1
montate in capetele cilindrilor. Cilindrii sint in comunicatie cu cilindrii
k g e c d f h I

Fig. 66. Pompe volu-

metrice cu debit variabil
cu mas4 oscilantA.

paraleli m i. n, care au montate supapele de evacuare o i p. Pistoanele

opuse q i r ce se gasesc in ace§ti cilindri sint conectate prin bielele s, t cu
o pirghie u ce are masa v la un capat §i. articulata intr-un punct fix, zv.
Resorturile y, z sint prevazute pentru a mentine masa oscilantà in pozitie-
medie.
Atunci cind pistoanele e i j oscileaza, iar intreg sistemul este plin.
cu lichid, mi§carea se va transmite prin fluid pirghiei u i masei v. Coloa-
174

www.dacoromanica.ro
nele de lichid fiind scurte, lichidul va fi de fapt ca o pirghie flexibila intre
pistoane.
Daca frecventa miscarii creste, inertia masei v se va opune miscarii
si in cilindrii pompei apar presiuni importante. Atunci cind pompa nu debi-
teaza, presiunea va depinde de viteza pistoanelor e i j iar punctul k va
avea aceeasi cursa ca si pistoanele e i J. Daca pompa debiteaza lichid, pre-
siunea scade iar deplasarea punctului dispozitivului inertial va fi mai mica
decit cursa pistoanelor e §i J.
La fiecare cursa de admisie a pistonului pompei, o scadere a presiunii
se va produce in cilindrul respectiv. Dispozitivul cu inertie nu va putea
urmari imediat coloana de lichid si se va deschide supapa de admisie care
va permite intrarea unei anumite cantitati de lichid in cilindri.
La cursa inversa, presiunea generata nu va putea deplasa imediat
dispozitivul cu inertie i o parte din lichid va fi eliminat prin supapa de
evacuare, daca contrapresiunea nu este mai mare decit presiunea din cilin-
drul pompei.
Daca contrapresiunea atinge o anumita limita, supapa de evacuare
nu se deschide iar dispozitivul inertial va oscila cu amplitudinea maxima.
Miscarea se produce fara absorbtie de putere de la motorul primar excep-
tind puterea necesara pentru invingerea frecarilor.
Presiunea maxima obtinuta la supapa de evacuare pentru un debit
constant este functie de frecventa pompei, deci accelerind motorul primar
se poate obtine o crestere a presiunii pentru acelasi debit.
2

Fig. 67. Pomp& volumetric& cu debit variabil cu %conduct& de

lichid cu rol de inertie.

Aceasta pompa produce presiune maxima in interiorul cilindrilor atunci

cind nu exista debit, iar aceasta presiune maxima este proportionala cu
puterea a 2-a a vitezei.
Alta varianta constructiva, reprezentata in figura 67, renunta la masa
oscilanta, iar inertia necesara se obtine folosind o conducta cu lichid de
lungime convenabil aleasa.

175

www.dacoromanica.ro
 /n acest caz excentricul motorului primar b este legat prin bielele c
d cu pistoanele e i J. Cilindrii g i h sint conectati intre ei prin conducta
lunga 21, iar supapele de admisie k i 1 §i supapele de refulare o i p sint
situate pe cilindri. Lichidul este pompat prin conducta 23 catre racordul 24.
La mijlocul conductei 21 presiunea este constanta. In cazul unui montaj
cu mai multe faze, punctele de mijloc ale conductelor, care au rol de iner-
tie, pot fi legate intr-o conexiune comuna.
Daca se renunta la supapele de refulare, montajul poate fi utilizat
pentru a produce presiuni alternative ce pot fi folosite pentru a antrena
diferite tipuri de motoare care functioneaza cu presiuni alternative de lichid.

XII.6. GENERATOR SONIC PENTRU SISTEM DE TRACTIUNE

/n figura 68 s-a renuntat la supapele de evacuare, pistoanele e, j sint

actionate prin bielele c, d, de catre excentricul b al unul motor primar.
Inertia este asigurata de conducta lunga 21. In acest montaj supapele de admi-
sie au aceea0 functionare ca in montajele precedente; cilinclrii g, h sint
in comunicatie cu cilindrii 31, 32, in care lucreaza pistoanele 33 §i 34. Acestea
antreneaza prin pirghiile 35, 37, 38 un dispozitiv unidirectional care pentru
exemplificare ar putea fi un dispozitiv cu clicheti. Acest aranjament este
convenabil pentru situatiile in care motorul primar este o =Ong cu cuplu.
constant dar care poate functiona cu viteze diferite intre anumite limite.
31 33 35 36 3741 39 40 34 32

Fig. 68. Generator sonic pentru sistem de tractiune.

Schimbarea vitezei intre aceste limite produce variatii mari de pre-

siune la pompa de lichid sau la generatorul sonic. Montajul este foarte conve-
nabil pentru tractiunea vehiculelor; de exemplu un motor cu combustie
interna poate fi utilizat pentru antrenarea pompei; perechea de pistoane
opuse pot antrena prin motorul cu clicheti rotile motoare ale vehiculului.
176

www.dacoromanica.ro
Ca motor de antrenare a rotior motoare poate fi utilizat un motor hidraulic
obisnuit, insä in acest caz pompa va avea doua. supape de evacuare, aa
cum s-a descris anterior, asigurindu-se un debit continuu de fluid. De la
motorul hidraulic fluidul va fi recirculat prin supapele de admisie ale pompei.

XII.7. APABATE UTILIZATE 1i INSTALATIILE SOMCE

Instalatiile sonice, pentru buna functionare, trebuie sä cuprindä apa-

rate de masura, dispozitive de compensare a pierderilor, dispozitive de sigu-
ranta care sa izoleze portiunea de circuit defecta, permitind functionarea
altor aparate din instalatie fara perturbatii. In cazul circuitelor trifazate
cu motoare reversibile sint necesare robinete care sa permitä permutarea
a doua faze. Daca intr-o instalatie sonica se utilizeaza mai multe fluide,
de exemplu ulei mineral in ma§inile sonice i apa in liniile de transmisie,
este necesara o separatie a fluidelor i dispozitive de compensare a pierde-
rilor de lichid pentru ambele fluide.
In figura alaturata 69 se prezinta un condensator prin care debitul
este suprimat prin deplasarea pistonului din pozitia medie. Pistonul a este
tinut in cilindrul b intr-o pozitie medie de resorturile c.
Intre piston §i tija fixä d exista o deschidere. Conductele de transmisie
a puterii sint conectate in e i f. In mod obisnuit dispozitivul permite tre-
cerea curentului sonic. Daca insa intr-o parte presiunea medie scade putin,
ea se poate restabili in timpul oscilatiei pistonului a. Daca insa se produce
p spargere a conductei intr-o parte, pistonul a se deplaseaza spre unul din .
capetele tijei d obturind complet comunicatia intre cele doual conducte.
Dispozitivul tip condensator sau inertie prezinta particularitatea ca
diferenta de presiune alternativa aplicata celor doua suprafete active ale
pistonului este maxima la capetele de cursa in timp ce pentru pozitia medie
diferenta de presiune este nula, astfel Ca debitul in aceasta pozitie depinde
numai de presiunile medii. Deci presiunile medii se pot egala intre cele doua
conducte atunci cind pistonul a trece prin pozitia medie.
0 functionare asemanatoare are §i un dispozitiv cu inertie.
In figura 70 este prezentat un dispozitiv cu o constructie asemanatoare
celei precedente cu urmatoarele modificari: pistonul a are partea centrall
de o forma speciala i se sprijina pe suprafetele g, h ale tijei centrale d care
are i ea o forma modificata. In acest caz pistonul condensatorului se poate
deplasa o anumita distanta fata de pozitia medie fara a pune in comunicatie-
cele doua conducte. Dacä se produc scapari in una din parti, presiuneamedie
in aceasta parte scade i pistonul Ii deplaseaza pozitia mijlocie spre partea
cu presiunea medie miqorata. Lichidul va curge prin piston la capetele
cursei, pina cind presiunile medii se echilibreaza.
Dispozitivul poate fi construit astfel incit sa se monteze coaxial pe-
axa tevilor de transmisie. In figura 71 se prezinta o asemenea constructie.
Se prezinta in figura 72 un montaj cu inertie care permite curgerea
lichidului dintr-o parte in alta la capatul cursei.
In figura 73 se prezinta un transformator care compenseaza presiunea
medie la capatul de cursa a pistonului diferential.
Pentru izolarea'unei portiuni de linie exista dispozitive relativ simple.

177

www.dacoromanica.ro
 rn

Fig. 69.
densator.

*MU
V
z ..... orA)

/
:
Dispozitiv de sigurantá tip con-

1111
Fig. 70.

Are nib
Dispozitiv tip condensator

liti6
nong,
inertie.

R
Fig. 71. -- Dispozitiv tip condensator cu inertie pentru montare axia1a..

In figura 74 linia principala cu presiune sonica este conectatä la ra-

cordul a i linia care alimenteaza un receptor sau o retea secundara in b.
Cu

Curgerea fluidului este controlata de pistonul oscilant c sustinut de resortul

d 0 care are o deschidere centrala care in partea inferioara. a tijai e se inchide
complet (jocul dintre piston 0 zona J a tijai permite trecerea lichidului).
Daca presiunea medie in derivatie scade, pistonul c va comprima re-
sortul d i va inchide linia atunci cind pistonul va aluneca peste portiunea
178

www.dacoromanica.ro
 AN
ANA.,
N AN\
-P/;\\ th

Ws \a I , ,,.. 4
'
.,,,,
-
V1/)
X XX \
At %OW
aall ..),),)7)))
ximx., r:,
Nt
r A. 4. A\ \A AX t
/
1.421.
uLu
// Zr Z_ZZ ZZ
'213 'ZL - 'PtruPrA. vAlioni;stroo op fnwom no -94Iouf
IM

lir 4:
W2
k
K.Zwxxx%xl
I WImily
XXxxxx
<tt
xsm§
A
Ati X NZ' V

,11111'

%Su- c4 -
s
i
I

1 i I

V
MEW 1°
I

.,alle
7 !I

,dij41001
40101Y11111

rup 4
41111117a10.4V
e........06;1

"17111.
111Pw-1:11AffC4i
/0/1111.,,
i--'0000,4%
1Mag0
A.410:0ffa*
Pja
1

-...- ,..1.7.
\
'21.1 - vi.treFeA rnponzistroo
Za1opp:pu3
1

Appodslp nzwod
RUH Op 'arelEIGUIRe

6f1

www.dacoromanica.ro
e a tijai centrale. Deci, spargerea conductei de deviatie sau defectarea consuma-
torului vor determina inchiderea liniei de alimentare fara perturbarea liniei
principale.
In alta forma constructiva, figura 75, linia principala este conectall
in a iar derivatia in b, pistonul este inlocuit prin diafragma g ce are o des-
chidere centrala ce se inchide cu tija h in portiunea cu diametru maxim.

IS NI

4,0;
9.

etar
Fig. 75. Dispozif v cu menibranA.

acest dispozitiv ca si precedentul permit lucrul cu scule ce admit mici

pierderi de fluid in timpul lucrului.
In figura 76 se prezinta un transformator care permite pierderi de
lichid atunci cind linia este in functiune si in acelasi timp este un dispozitiv
de siguranta.
Transformatorul se compune dintr-un piston diferential k, 1 care alu-
neca cu joc pe o tija centrala m. Conducta principala, spre sursa de putere,
este conectata in punctul a iar linia de derivatie in b. Spatial dintre piston
si tija centralä este mentinut curat prin faptul ca pistonul oscileaza. In
acest caz consumatorul poate avea mici pierderi iar cind acestea devin mari
sau sint nule, undele sonice sint intrerupte datorita faptului ca presiunea
medie va creste pe partea cu pierderi sau pe partea opusa pierderior, de-
plasind pistonul la unul din capete oprind astfel oscilatiile. Se recomanda
ca la acest transformator raportul de transformare sa fie mai mare ca 2: 1
pentru ca presiunea maxima in linia principalä sä nu contrabalanseze forta
pistonului pe partea de joasa presiune, ceea ce ar produce anurnite lovituri
ca de ciocan.
In altä forma constructiva, figura 77, este utilizat tot un transformator
cu piston diferential o, p, cu o deschidere centrala prin care trece o tij a
cu diametre diferite. In zona centrala intre piston si tija este un joc impor-
tant. Spre capetele cursei pistonului jocul foarte mic asigur5. obturarea gaurii
centrale a pistonului.
Linia principall e conectata in a iar derivatia in b. Acest dispozitiv
este convenabil pentru scule care au pierderi importante, ca de exemplu
ciocane de Omit roci pentru care apa este utilizata atit pentru antrenarea
sculei cit si pentru spalarea gaurii produse si evacuarea deseurior. Pierderile
de lichid tree prin gaura centrala a pistonului cind acesta se gaseste in po-
zitia centralä.
Spatiul dintre pistoane comunica cu atmosfera pentru a evita acumu-
lari de lichid care ar bloca clispozitivul.
In figura 78, se prezinta o retea sonica prevazuta cu dispozitivele de-
scrise anterior.
180 1

www.dacoromanica.ro
 a a
Fig. 76. Dispozitiv tip Fig. 77. Dispozifiv tip
transformator. transformator pentrn pierderi
mari de lichid.
3 2 10 4 11 ,9

8 7
Fig. 78. Retea sonic&

181

www.dacoromanica.ro
 Generatorul 1 alimenteaza o lithe principala 2. Capacitatea 3 legata
de linia principala asigura functionarea corect5. a instalatiei chiar atunci
cind consumatorii nu sint cuplati.
Intre linia principaa i consumatorul 7 derivat din aceasta linie este
intercalat un dispozitiv de sigurantä cu piston cu inchidere 6. Robinetul
consumatorului este un robinet de golire 8.
Celalalt consumator 9 este de tipul cu pierderi marl de lichid si este
cuplat cu linia principala printr-un clispozitiv 10 tip transformator. Cind
se inchide robinetul individual 11 al acestuia, dispozitivul tip transformator
asigura presiunea medie in conducta de derivatie 4 dar nu permite trecerea
undelor de presiune.

XII.8. CIOCAN SONIC

Asa cum este descris in teoria sonicitatii, un ciocan sonic constä din-
tr-o masa sustinuta de niste resorturi capabile sa oscileze la rezonanta cu
frecventa unui generator sonic.
In figura 79 se prezint5. un ciocan de nituit. Este compus dintr-o car-
casa 120, care are un miner 121 in care se afla o pirghie de actionare 122,
care prin intermecliul unui ac 123 deschide ventilul 124, admitind lichidul
de la linia de transmisie la sculà.
Lichidul sub presiune actioneaza asupra pistonului 125 care poarta
piesa de lovire 126. Piesa de lovire este prevazuta cu flansa 127 prin inter-
mediul careia este tinuta intr-o pozitie medie de catre resorturile 128 i 129.
Piesa 126 transmite lovitura prin piesa intermediara 130. In acest ciocan
si in toate sculele unde amplitudinea este relativ mica i unde curentul total
este mic in raport cu curentul total al lithei, pentru a obtine cel mai bun
.....-...., 121
130 126 129 127 125 131
/Lg..
,;., k:4
.z,
._..................................rz...,
-: ?#' A .
122

7 .1W111.11bililittiltilliNk.. :,...4 ..6 At 1

t.*.. \111111111111a7 ." .....12
N
1
723

.. y .1A1..., !!1!47 787.71Tet!,7,111,..,Z*.,.

.11111filVellt2..,.....Nilt
,, 41 '
N...---.;.;%',r4
zA .4
I ip
g 1 1
...=.......n....................,.............,......, , 124
AI

120 128 132

... /..'

Fig. 79. Ciocan sonic.

efect trebuie ca lovitura sä se produca In punctul la care pistonul ar fi In

echilibru sub actiunea resorturilor i presiunii medii in linia de transmisie.
In aceasta pozitie se obtine efectul maxim al loviturii, dar pe de altà parte
se produce si deformatia maxima a curentului sonic in linia de transmisie.
Aceasta deforrnare ar putea sä provoace perturbatii la alti consumatori care
se alimenteaza din aceeasi lithe sonica.

182

www.dacoromanica.ro
 XII.9. SISTEM SONIC DE POMPARE Generator sonic

0 pompa sonica brevetata in Ame-

rica in 1948 are o constructie originala Fur tun f(exibil
si este destinata pomparii petrolului,
figura 80.
Un generator de unde este plasat la
capatul de la suprafata a conductei de Il
petrol pe un suport elastic. Undele se pro- Mufele cu bad
paga prin tub iar in fiecare punct al tu- (supape)
Ghida% F
bului se produce o miscare oscilatorie.Pe
traseu sint plasate mai multe mufe cu
supape care permit trecerea lichidului Tubing
in sus.
Colo and
Oscilatiile permanente generate de
la suprafata determina astfel pomparea
lichidului prin treceri succesive prin su-
pape esalonate in lungul conductei. Un-
dele se propaga prin otel materialul
tubului iar studiul regimului de pro- Fig. 80. Sistem sonic de pompare.
pagare trebuie sa tina seama de aparitia
undelor stationare si de sarcina de pompare care este distribuitä in lungul
conductei.

X11.10. COMANDA SUPAPELOR DE ADMIRE SI EVACUARE

51 A INJECTIEI DE COMBUSTIBIL LA MOTOARELE CU ARDERE INTERNA

Din aria larga si diversa de imbunatatiri ale motoarelor cu ardere in-

ferna pe care George Constantinescu le-a brevetat in primele douà decenii
ale acestui secol, inventia referitoare la actionarea supapelor si a injectiei
de combustibil aplicabila indeosebi la motoarele diesel policilindrice este re-
prezentativä.
Aceasta inventie este inregistrata in anul 1918 si constituie o aplicatie
directa a sonicitatii.
Dupa cum arata autorul, inventia consta in actionarea supapelor si/sau
a injectiei de combustibil la motoarele cu. ardere interna prin intermediul
impulsurilor care produc variatii de presiune i volum intr-o cantitate de
lichid c orespunzator distribuita in conducte i capacitati.
In principal, mijloacele pentru actionarea supapei de admisie sau de
evacuare a unui cilindru cuprind un generator de impulsuri, un piston de
actionare cu care supapa este deschisa i un alt piston care comunicind prin-
tr-o conducta cu o capacitate, tinde s tina supapa inchisa.
Mijloacele pentru realizarea injectiei de combustibil constau dintr-un
generator de uncle cu lichicl care comunica prin intermediul unei conducte
cu o camera de injectie (injectorul), combustibilul fiind alimentat in intreg
sistemul dintr-un rezervor cu presiune constanta, acest combustibil servind
ca mediu lichid prin care injectorul este actionat.

183

www.dacoromanica.ro
 Cantitatea de combustibil injectat este variata prin varierea presiunii
meclii din sistem.
Asadar, pentru comanda supapelor de distributie i efectuarea in-
jectiei de combustibil sint necesari trei generatori de impulsuri, unul adap-
tat sa actioneze supapele de admisie, altul adaptat sä actioneze supapele de
evacuare si al treilea adaptat sa efectueze injectia de combustibil.
Fiecare generator are una sau mai multe came care se rotesc actio-
nind un numar de pistoane conectate prin coloane de lichid cu supapele de
admisie, de evacuare i respectiv cu injectoarele; pistoanele unui generator
actionind supapele de admisie la toti cilindrii motorului, cele ale generatorului
secund supapele de evacuare i cele ale celui de-al treilea generator injec-
toarele. Cele trei generatoare pot fi convenabil montate pe un ax comun
in jurul caruia sint dispuse diferite pistoane in faze corespunzatoare pentru
a fi actionate de camele rotative la perioada necesara.
Mecanismul pentru actionarea supapei de admisie si a celei de evacu are
este similar si cuprinde un piston actionat printr-un impuls care se propagä
de-a lungul coloanei de lichid i actioneaza in directia ridic.rii supapei de
pe scaun. Supapa este presata spre inchis pe scaun de un al doilea piston
actionat printr-o coloana de lichid care comunica cu o capacitate constind
dintr-un recipient plin cu lichid (tot aerul fiind eliminat). Aceasta capacitate
este comuna pentru sistemele supapelor de admisie i evacuare. Functia
acestei capacitati este sa acumuleze lichid suplimentar in stare sa previna
ridicarea excesiva a presiunii in coloanele de lichid conectate cu ea. In timpul
curselor de retragere ale diferitelor plonjoare in elementele de actionare
ale supapelor, lichidul din capacitate este comprimat. Revenirea plonjorului
este efectuata prin expansiunea acestui lichid inapoi la volumul sau initial.
0 pompa este prevazuta pentru a suplimenta lichidul care se pierde
si care comunicind cu aceasta capacitate, mentine o presiune medie constanta
ridicata (de exemplu autorul preciza valoarea de 70 daN/cm2). Capacitatea
este, de asemenea, in comunicatie cu conducta care pleaca de la generator
printr-o conducta cu orificiul interior mic (de pilda, arata autorul Ca o con-
ducta avind canalizatia interioara de ordinul a doi milimetri i lungimea de
aproximativ doi metri poate fi corespunzatoare). Daca in generator este
prevazuta o singura cama, aceasta va fi rotita cu jumatatea vitezei arbo-
relui cotit. Daca se doreste o viteza de rotatie mai redusa, pot fi prevazute
doua came pe acelasi ax. Pistonul care tine supapa pe scaunul sau este ceva
mai mare in diametru decit pistonul de actionare la deschidere, astfel ca
supapa este tinuta sigur pe scaun sub forta exercitata de presiune pe dife-
rent a de arie, cu exceptia momentului in care impulsul care se propaga de-a
lungul coloanei de lichid de la generator actioneaza pistonul de cornanda.
Conducta care conduce de la generator la pistonul de deschidere tre-
buie sä aiba un orificiu astfel incit viteza instantanee a impulsului sa fie
considerabila, sa se evite capacitatea in conducta i sa se asigure aproape
o independenta intre cursa pistonului i viteza de rotatie a generatorului.
De asemenea, conductele care pleaca de la generator la diferite supape sa
fie de lungimi sensibil egale ca sa se inlature dificultatile care ar apare daca
ar varia timpul necesar de propagare a impulsului de la generator la supapa.
Autorul arata ca o valoare potrivita a presiunii care se mentine in
capacitate prin intermediul pompei este de 70 daN/cm2, dar sint permise
presiuni mult mai marl daca conductele de transmisie sint de diametre mai mici.
Desigur la nivelului anului 1918, motoarele nu erau prea rapide. Au-
torul arata ca un astfel de mecanism de actionare a supapelor este comod
184

www.dacoromanica.ro
de tratat la viteze superioare ale arborelui cotit de aproximativ 600 rot/min.
Dar el, apreciind corect fenomenele, estimeaza solutii i pentru motoarele
mai rapide, mentionind ca la motoarele rapide, totusi, este necesar sa se
intrebuinteze clispozitive auxiliare de amortizare in conductele care conduc
de la generator la pistoanele de deschidere a supapelor ca sa se evite difi-
.cultatile aparitiei returului spre generator din cauza reflexiei impulsurilor.
Pentru a efectua injectia de combustibil in cilindrii motorului, fiecare
cilindru este prevazut cu o camera de injectie cilindrica in care o supapa ac
este presata pe scaunul sau. cu ajutorul unui arc si care inchide fanta care
-conduce spre orificiile de pulverizare. Aceasta camera este in directa comu-
nicatie cu o conducta care pleaca de la generator. Fundul acestei camere
cilindrice este inchis de virful acului si capatul opus de deasupra camerei
este inchis de un piston solidar cu arcul. Arcul poate fi reglat afara din a-
ceasta camera i aranjat sa preseze in jos pe piston cu o forta considerabi15.
S-a plasat o mica capacitate in comunicatie cu conducta intr-un punct apro-
plat de generator, pentru a asigura un volum aditional de lichid care, prin
-comprimarea sa in deplasarea generatorului si reducerea consecventa a volu-
mului, va acuraula suficienta energie pentru a produce o unda cind injectorul
este deschis, asigurind astfel cantitatea necesara de combustibil prin injector.
Combustibilul este furnizat de o pompa de combustibil unei alte capa-
citati constind dintr-un recipient tinut totdeauna complet plin cu combus-
tibil i comunicind cu o conducta care pleaca de la generator printr-o cana-
lizatie mica, de pilda cum preciza autorul, de doi milimetri diametru interior,
§i doi metri lungime. In acest caz generatorul este prevazut cu o cama de
actionare speciala, rapida, astfel ca poate fi produsa in conducte o ridicare
foarte rapidä a presiunii. Presiunea de inchidere datorita tensiunii arcului
va fi mai mare decit presiunea medie din linia de transmisie a impulsului
si se va vedea ca, cu o asemenea aranjare, un impuls care se propag5, de la
generator de-a lungul conductei de combustibil la camera de injectie va de-
plasa pistonul in sus si va deschide supapa ac, numai daca impulsul va avea
amplitudine suficienta pentru a depasi contrapresiunea arcului.
Autorul arata Ca reducerea presiunii este treptata i poate produce
reducerea cu orice coeficient dorit prin dispunerea corespunzatoare a camei
dc actionare in tiny ce injectia va avea loc atita timp cit presiunea din camera
de injectie este mai mare decit presiunea datorita arcului, durata injectiei
sau perioada cit acul injectorului este tinut deschis de impuls va depinde
de valoarea presiunii medii. Asadar, cantitatea de combustibil injectat, poate
fi usor reglata prin reglarea presiunii in capacitate, in care combustibilul
este alimentat prin pompa.
In continuare, se va expune o realizare practica a unui asemenea sis-
-tern de comanda.
Ira sistemul prezentat schematic in figura 81 pentru actionarea supa-
-pelor j injectiei de combustibil a unui motor diesel cu sase cilindri, sint pre-
vazuti trei generatori de impulsuri, a, b, c, care actioneaza supapele de
evacuare d, supapele de admisie e i injectoarele j, respective, ale motorului.
Sistemele de transmisie ale supapelor de admisie i evacuare sint ali-
mentate cu lichid de la o pompa cu presiune constanta care pompeaza lichid
intr-o capacitate g de la care prin conductele h, k este condus la genera-
torii de admisie i evacuare. Printr-o supapa de descarcare 1, lichidul poate
fi returnat spre pompa. Combustibilul este furnizat unei capacitati in de
la o pomp5. de presiune constanta de la care acesta trece prin conducta ii
la generatorul de injectie a combustibilului, surplusul putindu-se elmiina
185

www.dacoromanica.ro
 35 3 6 e I 36

6 5 4 13 1
16
i5 4 1 .2 21

k. I
35

T 45
c

h ( g
Fig. 81,. Scliema de principiu a sistemuhii de comanda a supapelor qi a, injectiei de combustibil la un motor diesel cn 6 cilindri,

www.dacoromanica.ro
prin supapa de descarcare o. Cele sase conducte 1, 2, 3, 4, 5, 6 care conduc
de la fiecare generator la actionarea fiecarei supape sau injector de pe cei
ase cilindri sint conectate impreuna prin conducte cu diametrul interior
mic, t, t, t.
Conductele care pleacä de la generatorii a, b, c (fig. 82) sint prevazute
cu serpentinele j,, astfel ca lungimile conductelor intre generator si diferitele
supape de admisie s5. fie aceleasi pentru cei sase cilindri.
Sint prevazute serpentine egalizatoare similare pentru conductele
supapelor de evacuare si capacitati s in conductele care conduc la injectoare.
Generatorii a, b de comanda ai supapelor (fig. 83) cuprind fiecare
§ase came de actionare 11 care actioneaza tachetii 12 i prin bila 13 transmit
miscarea la plonjoarele 14, care lucreaza in bucsele cilindrice 15, care la par-
tea superioara comunica cu mai multe supape.
Perioada si gradul de deschidere al supapelor depinde de forma undei
de presiune care se propaga de-a lungul coloanei de lichid, cind aceasta atinge
supapa. In momentul acela, lichidul flind comprimat, forma acestei unde
nu corespunde cu forma camei si perioada de deschidere a supapei nu coin-
cide cu perioada reala in timpul careia pistonasul generatorului este in con-
tact cu profilul camei. Prin urmare, este necesar ca la proiectarea camei 55.
se aila in vedere viteza de rotatie a arborelui cu came, astfel ca deplasarea
datorita undei de presiune la capatul conductei de transmisie pentru ac-
tionarea supapei sa dea deschiderea dorita a supapei.
Generatorul injectorului (fig. 84 si 85) este construit similar in privinta
dispozitivelor de actionare cu pistonas sau plonjor, dar pentru a varia mo-
mentul injectiei, axul 21 al tachetilor 22 este ajustabil in locasurile 23. Acest
ax 21 este antrenat prin bratele 24-24 sa-si schimbe pozitia in locasurile
23, de axul 29 prin mecanismele 25, 26, 27, 28.
Dispozitivul de actionare a supapei de admisie este prezentat in
figura 86.
Coada supapei 31 este conectata cu cilindrul 32 actionat prin doua
plonjoare opuse 33, 34. Plonjorul 34, cautind sa 0115. supapa pe scaunul
sau, este actionat de presiunea medie din sistemul de transmisie a undei,
aproximativ 70 dal\l/cm2, prin conducta 35 iar plonjorul 33 adaptat sä des-
chida supapa este actionat periodic printr-o unda transmisa de la genera-
torul b prin conducta 36. Supapa este amortizata la capatul deplasarii spre
in sus de lichidul aflat deasupra pistonului 33.
Injectorul de combustibil j (fig. 87) este prevazut cu o supapa ac 41
(acul pulvarizatorului) tinut 5. presat pe scaunul sau printr-un arc 43 i inchi-
zind trecerea care conduce catre orificiul diuzei pulverizatorului 42. Camera
44 in care lucreaza acul pulverizatorului este legata direct cu generatorul
prin intrarea 45. Acul pulverizatorului are la capatul sau superior un plonjor
46 pe a carui parte inferioar5. actioneaza presiunea fluidului. Presiunea exer-
citata de arc poate fi considerabil mai mare decit presiunea medie in linia
de transmisie, astfel ca pina cind un impuls este trimis de-a lungul hniei de
la generator, acul pulverizatorului este tinut inchis pe scaunul sau de o pre-
siune apreciabila.
In diagrama din figura 87 se arata functionarea dispozitivului de in-
jectie a combustibilului. Presiunea medie de sub pistonas sau plonjor este
reprezentata prin linia punctata orizontala 51 51 (in exemplul dat circa
140 da.N/cm2); linia plina 52-52 reprezinta presiunea constanta exerci-
tata de arc. Un impuls ajungind in camera 44 face sa se ridice presiunea sub
187

www.dacoromanica.ro
S I Ps,/ Ps4 PS PS4 P

Fig. 82. Santa instalatiei de comandl pentni un motor diesel cu 6 cilindri.

www.dacoromanica.ro
 14 15
A-A
15

n
--A
Fig. 83. Generatorul de impuisuri pentru comanda supapelor.

www.dacoromanica.ro
Fig. 84. Generatorul de impulsuri pentru comanda injec ei.
www.dacoromanica.ro
 29 27 28

26

c 26
Fig. 85. Generatorul pentru injectie cu mecanismul de reglare a momentului injectiei (inceputul geometric al debithrii).

www.dacoromanica.ro
 A -A 36

kA.
Fig. 86. Dispozitivul pentru actionarea supapelor de adrnisie si evacuare.
pistona§, a§a cum este aratat prin linia 53-53. Injectia de combustibil se
produce in perioada in care linia 53 53 este deasupra liniei 52-52 i se
observa u§or cum cantitatea de combustibil injectat va depinde de presiunea
medie §i poate fi variata prin varierea acestei presiuni.
Sistemele de injectie care echipeadt motoarele diesel moderne au ele-
mente asemanatoare cu instalatia sonica descrisa, imaginata §i realizata de
G. Constantinescu in 1918.

192

www.dacoromanica.ro
 52 2
53
51

45

Fig. 87. Tnjector asamblat.

Dupa cum s-a aratat mai inainte, aceasta consta dintr-un generator
sonic care transmite impulsuri sonice la un injector prin ins4i coloana de
alimentare a injectorului. In momentul in care un impuls pozitiv transmis
de la generator a ajuns la injector, acul acestuia se cleschide sub influenta
presiunii respective §i astfel se realizeaza injectarea combustibilului. In
etapa urmatoare acul injectorului este inchis sub actiunea arcului.
Constatam cu surprindere cä injectoarele inchise care doteaza aproape
in exclusivitate motoarele diesel de astazi au la bazä acelqi principiu con-

193
19 O. 12a 34

www.dacoromanica.ro
structiv 0 de functionare cu cel imaginat de George Constantinescu in patentul
prezentat. Este bine cunoscut faptul ca ideile din patent au fost aplicate
de firma germana Bosch, lucru subliniat 0 in cadrul celui de-al 16-lea
Congres International de Istoria tiintei, tinut la Bucure0i in vara anu-
lui 1981.
Desigur un sistem de injectie clasic este compus din urmatoarele de-
mente: pompa de injectie, supapa de refulare cu sau färä supapa de amor-
tizare, conducta de inalta presiune 0 injector inchis. Nu vom discuta ceea
ce diferentiaza pompele sau sistemele de injectie (cu pompe in linie cu piston,
rotative cu distribuitor, cu acumulare) care sint cunoscute, i nici asemanarea
intre elementele constructive, indeosebi a unei pompe de injectie in linie
si generatorul de impulsuri (mina de injectie, tachet, rola, piston, supapa
de refulare, supapa de amortizare) care sint evidente din descrierea prezen-
tata. Vom aminti ca din punct de vedere fenomenologic sistemul de injectie
poate fi tratat ca un circuit sonic. Pompa de injectie este un caz tipic de
generator sonic de impulsuri de curent (debit) sau tensiune (presiune) a caror
amplitudine i durata sint dependente de regimul de functionare al mo toru-
lui (turatie-sarcina). Supapa de refulare care se ridica cind impulsul de pre-
siune actioneaza asupra sa, conducta de inalta presiune prin care impulsul
se propaga catre injector 0 injectorul care reprezinta sarcina utila a circui-
tului sonic, constituie elemente ale unei retele sonice echivalente cdreia
i s-au aplicat impulsurile produse de generatorul sonic (pompa).
Desigur prezenta acestor elemente i indeosebi a conductei in reteaua
sonica a sistemului de injectie se manifestä printr-o intirziere a irnpulsului
care ajunge la injector 0 prin modificarea formei acestui impuls fatä de cel
dat de pompa datorita neadaptarii care exista intre conducta 0 injector.
Acest lucru prevazut teoretic de G. Constantinescu, astazi este verificat
prin determinari curente (osdlograme) in cadrul cercetarilor experimentale
de proces ale echipamentelor de injectie.
Sistemul pentru comanda supapelor propus de G. Constantinescu
nu s-a impus, motoarele cu ardere interna cu distributie fixa, sint prevazute
cu actionare mecanica a supapelor de admisie i evacuare, sistemul fiind
mai simplu, sigur 0 robust. Totu0, sistemul sonic pe linga avantajele amin-
tite ar-reduce nivelul de zgomot, in special la motoarele rapide.

XII.11. TRANSMITEREA IMPULSUR1LOR DE FORTA PRIN LICRIDE

Spre deosebire de transmiterea puterii prin lichide, descrisa in para-

grafele precedente, in care mi§carea oscilatórie armonica a lichidului era
caracteristica, transmisia fortelor cu durata scurta 0 forma determinata
prin lichide este rezolvatä in mod special.
Undele transmise pot avea orice forma prestabiita i trebuie generate
la un capat al coloanei lichide de un generator proiectat in acest scop, avind
in vedere i receptorul undei, plasat la celalalt capat al coloanei.
Aplicatiile de acest tip sint interesante atunci cind este necesar a trans-
mite forte relativ marl, de durata scurtä, catre un receptor situat la distanta
fatä de generator. Transmiterea nu este instantanee ci depinde de viteza
de propagare a sunetului in lichidul considerat.
In dispozitivele de acest fel exista o conducta de legOtura Litre ge-
nerator 0 receptor iar tn apropierea generatorului se cupleaza la conductä

194

www.dacoromanica.ro
o capacitate. Intre generator i receptor, de preferinta in apropierea recepto-
rului, se monteaza un dispozitiv pentru atenuarea undelor reflectate care
ar avea circulatia de la receptor la generator. In lipsa acestui dispozitiv
undele multiplu reflectate care ar circula intre receptor §i generator ar
interfera cu comenzile generatorului i ar avea un efect neplacut asupra re-
ceptorului.
Acest dispozitiv ar putea fi o supapa care se deschide spre receptor
dar avind o mica deschidere prin corpul ei. Efectul este acela cä unda di-
recta trece liber prin supap5. in timp ce unda reflectata este atenuata din
cauza trecerii cu frecare mare prin deschiderea de sectiune mica din corpul
supapei.
Actiunea acestui dispozitiv este deosebit de importanta avind in ve-
dere ca practic este imposibila proiecta un receptor care sa absoarba intreaga
energie a undei directe.
Daca se noteaza cu v viteza stratului de lichid din conductä in apro-
pierea generatorului, h presiunea la un moment dat, in kg/cm2, atunci re-
latia intre aceste cantitati este aproximativ h = v/7 pentru apa §i. h = v/9
pentru ulei i produse petroliere.
De notat cä presiunea depinde numai de viteza v. Ca exemplu concret
sä presupunem ca se cere la receptor o presiune de 100 kg/cm2 care sä ac-
tioneze pe un piston de 1 cm2, cu o cursa de 1 cm, timp de 1/1000 secunde.
Sä presupunem ca se folose§te ulei in linia de transmisie i deci viteza lichi-
dului la generator trebuie sä fie
v = 9h = 9 x 100 = 900 cm/s.
Deplasamentul de lichid la receptor va fi 1 cm3 in timp de 1/1000 s.
Cantitatea medie de lichid in unda la receptor va fi 1 000 cm3/s i daca pre-
supunem ca nu exista pierderi de energie in linie, sectiunea conductei trebuie
sa fie 1 000/900 = 1,1 cm2§i presiunea la generator i la receptor de 100 kg/cm2.
Tinind seama de pierderile datorita vitezei mari a lichidului prin supapa
de amortizare, va fi nevoie ca la generator sa se ia o presiune ceva mai mare.
Energia pierdut5. se transforma in caldura de-a lungul liniei de transmisie.
Pentru a obtine la generator, sa spunem, o presiune de 110 kg/cm2,
se poate folosi o cama actionind pe un piston §i deplasind o cantitate de
lichid intr-o capacitate. De exemplu, se poate folosi un piston de 2,5 cm
diametru, actionat de o cama cu o cursa de 0,6 cm, provocind astfel o de-
plasare de aproximativ 3 cm3 §i o capacitate de 380 cm3, lichidul utilizat
fiind uleiul.
Comprimarea lichidului in raportul 3/380 va da o presiune de apro-
ximativ de 110 kg/cm2 in lichid, considerind coeficientul de elasticitate al
uleiului de 14 000 kg/cm2.
Socul de presiune in capacitate la trecerea camei peste pistonul gene-.
ratorului va provoca o unda in linia de transmisie care in conditiile descrise
va transporta cantitatea de energie necesara receptorului. Cu acest aran-
jament linia de transmisie poate fi inchisa sau deschisa dupa dorinta cu
un simplu robinet de linie.
Descrierea de mai sus se potrive§te pentru actionarea unui receptor
care necesita impulsuri scurte la intervale date. Dacl in locul unui generator
cu cama rotitoare se folose§te un dispozitiv generator de tip ciocan care sa
loveasca pistonul brusc, se poate transmite un singur impuls.
195

www.dacoromanica.ro
 In figura 88 este reprezentat un generator de impulsuri care produce
unde prin apasarea brusca asupra pistonului f (de exemplu la trecerea nuui
tren).
Pistonul f lucreaza in spatiul h. Presiunea in camera h, care apare
atunci cind pistonul f este actionat brusc cu o forta mare, actioneaza asupra
supapei conice k avind la celalalt capat un piston 1 lucrind in camera m cu
un diametru considerabil mai mare decit orificiul n sau camera intermediara O.
r 5
9

/ V
V.

V t 7
01

A
r ,
,; ;
11K\VA. '4, V 1.
V re)-7.

/ ' ' , ,... 4". \ _t\--

.

, '&\
,it4s - .111

/ ce,V5 Lir,=-,
\114?;`17'.....4
i ' kW
.14.4 r 4.. .-.N
, 1z 1 A
/ik V= A
.."

Fig. 88. Generator de impulsuri de fort5.

Camera In este conectata la linia de transmisie p prin dispozitivul de ate-

nuare a undelor g care este destinat a absorbi undele reflectate, iar lichidul
este transmis liniei la o presiune medie relativ scazuta.
Un orificiu r trece prin pistonul i supapa k, 1 i in camera s se mon-
teaza o supapa cu bil. i resort t.
Apasind asupra pistonului j, presiunea creste in camera h la valori
foarte man i aceasta presiune actionind asupra bilei t, depaseste presiunea
liniei astfel Ca intregul piston-supapa, k, 1, se misca inainte; imediat ce
supapa conica se deschide presiunea din camera h poate actiona pe o supra-
fatá mult mai mare a pistonului (diametrul camerei m).
Efectul este ca se produce o miscare brusca a pistonului diferential
astfel cä o unda de impuls foarte puternica este trimisa in lungul liniei
amortizorul g de unde se deschide permitind trecerea unei unde de mare
intensitate in linia de transmisie.
Unda este transmisa prin linie la dispozitive de executie, care in esenta
sint pistoane sustinute de resorturi. Sub impulsul unei presiuni bruste in
linie, pistonul produce o lovitura asu.pra mecanismului de executie. Unda
reflectata care apare la receptor se propaga la generator unde in dispozi-
tivul g se amortizeaza.
196

www.dacoromanica.ro
 Dispozitivul de amortizare a undelor reflectate poate fi montat §i. la
receptor sau poate fi prevazut in circuit in mai multe puncte.
Dacä h este pus in comunicatie cu rezervorul care asigura presiunea
medie in sistem, presiunea se descarca in acest rezervor §i nu apare in linia
de transmisie nici o unda atunci cind se apasä pe J.

Fig. 89. Schema de prin-

cipiu a instalatiei de sincro-
nizare a tragerii cu mitra-
liera printre palele elicei.

Mecanismul de sincronizare a tragerii cu mitraliera printre paletele

elicei in m4care, la avioanele -utilizate in primul razboi mondial, constituie
o aplicatie a transmiterii impulsurilor de fort5. de la o carna solidara cu axul
elicei la trägaciul armei.
In figura 89 se reprezinta schematic instalatia. Cu A s-a notat gene-
ratorul de impulsuri montat pe axul elicei, cu C dispozitivul de executie
care este constituit dintr-un piston sustinut de un resort. Dispozitivul de
executie este descris ca un mic ciocan sonic.
Cu B s-a notat dispozitivul de comandä a tragerii, dispozitivul consta
dintr-un piston tinut de un resort. Pistonul putea fi actionat cu mina.
Pistonul generatorului actiona lichidul dintr-un cilindru de la care
pleaca o teava de cupru cu petrol, la mitraliera, unde se afla ciocanul care
lovea tragaciul mitralierei.
Rotind cama generatorului repede, se produc impulsuri care se trans-
mit prin coloana lichida la tragaci. De remarcat a in aceste conditii unda
nu actioneaza pistonul B deoarece deviatia din linia principala spre B este
aranjata sä aiba o inertie mare, O. la frecvente ridicate curentul absorbit e
neinsemnat.
Apasind pistonul B, acesta ridica presiunea medie in instalatie i per-
mite ciocanului sonic de la tragaci A atinga tragaciul. Tragind pistonul B.
presiunea medie se micpreaza §i chiar daca ciocanelul oscileaza, el nu mai
atinge trágaciul pozitia sa medie fund deplasata.
Judecind instalatia din punct de vedere hidrostatic, presiunea de la
generator ar actiona in primul rind pistonul pompei B, iar ciocanul mitra-
lierei nu s-ar mi§ca. Acest lucru se intimpla atunci cind generatorul este
rotit foarte lent, cu mina.
La rotatia rapida a generatorului, inertia circuitului pompei B este
mare i pistonul B nu poate urmari frecventa impulsurilor, in schimb
acestea actioneaza ciocanul tragatorului.
Instalatia a fost descrisa lucrind cu o presiune medie de 5 atmosfere,
impulsuri de presiune de peste 100 atmosfere cu durat5. de aproximativ o
jumatate de miime de secunda.
197

www.dacoromanica.ro
 XII.12. CONVERTORUL

XII.12.1. PREZENTARE GENERALA

Mecanismul de transmitere a puterii Constantinescu, pe care autorul

1-a numit sugestiv convertor", a stirnit un considerabil interes in lumea
speciali§tilor in domeniu §i. indeosebi a automobili§tilor, spre sfir§itul anu-
lui 1923. Exista convertor mecanic §i. convertor hidraulic.
Varianta hidraulica a convertorului este o aplicatie directa a soni-
citatii. In parte, aceasta a fost descrisa anterior.
Mu lt discutatul convertor de cuplu este cel mecanic care in cele ce
urmeaza va fi numit simplu convertor" a§a cum a facut-o autorul.
De§i convertorul mecanic nu constituie o aplicatie directa a sonicita-
tii, se cuvine sa fie prezentat aici, deoarece reprezinta o realizare notabill
a marelui inventator, actuala i astazi ca i teoria sonicitatii i rezolva
problema utilizind proprietatile corpurilor care oscileaza.
Aceastä inventie care functioneaza pe principii noi difera fata de toate
aparatele anterior cunoscute i formeaza sigur o clasa de mecanisme, cu
performante superioare, care a§a cum a demonstrat matematic autorul,
nu pot fi atinse de nici un alt mecanism, fie el mecanic, hidraulic sau elec-
tric: My convertor is in a class by itself, the results which can be obtained
with it are not obtainable or even approached by any other mechanism,
whether mechanical, hidraulic, or even electrical".
La invitatia editorului, G. Constantinescu a expus in coloanele revis-
ta THE AUTOMOBILE ENGINEER", un material privind meca-
nismele de transmisie variabila pentru automobile, articol care a provocat
o amplä i viguroasa disputa, publicata in paginile acelea0 reviste din noiem-
brie 1923 pina in iulie 1924.
Autorul a precizat de la inceput cà, convertorul nu este o imbunata-
tire a cunoscutului mecanism schimbator de viteza, ci, este rezultatul apli-
carii principiilor matematicii la solutionarea unor probleme practice, folo-
sind integral metoda cercetarii teoretice careia i-a acordat o mare atentie
mai multi ani.
Convertorul, prezentat intr-o diversitate de variante constructive,
este un mecanism care are mai mult decit un grad de libertate. In stare
de repaus sistemul poate fi deformat intr-un numar infinit de moduli,
astfel incit configuratia sa initiala sa poatä avea orice forma. Nici an ele-
ment nu are o pozitie medie fixa in raport cu altul. Este foarte dificil sä
se prevada pozitiile diferitelor elemente cind acestea se mi§ca. De aceea,
nu s-a reuit sa se explice intr-o manier sa. populara functionarea convertoru-
lui. Incercarea de a explica comportarea acestuia prin simplificäri in schemele-
de principiu, sau prin compararea sa cu mecanisme presupuse echivalente
(care nu pot fi echivalente), nu s-a putut realiza fara a crea confuzii sau erori.
Argumentind necesitatea de a explica matematic principiile pe care
se bazeaza convertorul, G. Constantinescu arata ca, dificultatea gäsirii unei
explicatii populare a comportarii convertorului este comparabila cu s tra-
dania de a explica, teoria relativitätii, fara ajutorul matematicii: The
difficulty of finding a popular explanation of the behaviour of the converter
is paralleled by the endeavour to explain, without the aid of mathematics,
the theory of relativity".
198

www.dacoromanica.ro
 Cum am vazut, stiinta sonicitatii care se ocupa de transmiterea energiei
prin impulsuri in medii elastice, foloseste analogia cu manifestärile curentului
alternativ in circuite electrice.
Este interesant de observat ca, in tratarea teoretica a convertorului,
autorul apeleaza la aceleasi elemente, analogia dintre fenomenele mecanice
si cele electrice si utilizeaza acelasi instrument matematic intilnit in electro-
tehnica. Explicatia trebuie eäutata in identitatea problemei convertorului
si aceea a comportarii circuitelor electrice atunci cind se aplica acestor
circuite, curenti electrici periodici. Din tratarea pe care G. Constantinescu
o face pentru a gasi formulele fundamentale ale convertorului se poate
observa usor de catre un electrician cä problema convertorului se aseamana
cu cea a telefoniei fara fir aproape pina in cele mai mici amanunte: Any
shrewd mathematician who happens to be also an electrician will not be
long in perceiving that the problems of the convertor and of wireless tele-
phony. are the same almost in every detail".
Inainte de a prezenta functionarea convertorului, unele referiri la conclu,
ziile analizei critice pe care G. Constantinescu a intreprins-o asupra mecanis-
melor elaborate pentru a rezolva problema transmisiei variabile i capacitatea
acestora de a satisface transmisia automata variabilä, se impun. Aceasta,
pentru a evidentia comparativ posibilitatile convertorului de a rezolva
transmisia automata si variabila:
Problema transmisiei definita, in sens larg, este ca de la un ax primar
care se roteste continuu actionat de un Motor primar, sä se transnaità ener-
.gia unui alt ax numit secundar, ii asa fel incit indiferent de fluctuatiile de
cuplu i turatie ale axului secundar, motorul primar sä dezvolte in mod
natural puterea cu eficienta maxima. De obicei deosebim dousä grupe de
motoare primare universal utilizate:
motoare primare cu cuplu constant si turatie variabilä, in-care
categorie infra aproape toate felurile de motoare cu piston, si in mod
special cele cu ardere interna, folosite in general pentru automobile;
motoare primare cu turatie constant i cuplu variabil, clasa in
care sint cuprinse masinile rotative cum ar fi unele turbine §i motoare
electrice.
In general, toate formele de transmisii mecanice, prin frecare si hidrau-
lice, cunoscute pina la aparitia convertorului Constantinescu pot fi cuprinse
In urmatoarele clase:
I. Rapoarte fixe de transmisie care pot fi modificate in mod continuu
sau discontinuu dupa cum doreste operatorul. Un exemplu reprezentativ si
foarte eficient a tipului discontinuu este cutia de viteze obisnuitä si combi-
natia cu ambreiaj. Pompele i motoarele hidraulice cu cursa variabilä, trans-
misfile prin frecare, reprezinta tipuri continue.
II. Mecanismele din clasa anterioara la care raportul de transmisie
este o functie de cuplul de pe axul secundar. Un exemplu corespunzator
este tipul de mecanism cu clichet actionat de la manivela arborelui primar
printr-un cuplaj elastic (de obicei prin arcuri).
III. Mecanismul in care cuplul secundar este produs sau comandat
'de fortele centrifuge datorate turatiei primarului. Cel mai simplu tip il
formeaza o roata variabila ca diametru si un regulator centrifugal.
IV. Mecanismele la care cuplul este transmis prin pierdere de energie.
Cel mai simplu exemplu este ambreiajul alunecator de tipul obisnuit cu
frictiune sau de tip hidraulic care utilizeaza laminarea unui lichid pentru
199

www.dacoromanica.ro
a pierde energie. Exista numeroase inventii din aceasta clasa, autorii lor
nefiind constienti de faptul ea astfel de transmisii nu vor putea transmite
cuplu datorita prezentei frecarii.
Se pot face combinatii din aceste patru clase intr-un numar infinit
de feluri, toate putind fi investigate prin metod5. denumitä de G. Constantinescu
analiza tridimensionala", care ia in consideratie pe linga ecuatia vitezei
col/al.:K(7/n), (1)
(uncle co, coi, r, ri sint vitezele unghiulare si respectiv razele manivelelor
arborelui primar si celui secundar; K constanta care depinde de mecanism,
0 < K ..... 1) §i ecuatia energiei
M10)1 = Mo) (2)
(in care M §i. M1 reprezinta cuplul la primar si respectiv la secundar) si o
relatie intre cuplul secundarului si alta variabila independenta a sistemu-
lui. Astfel in clasa II, de exemplu, cuplul secundarului este o functie de cuplul
primarului si exista o invarianta de forma
f(M, M1) = 0, (3)
iar in clasa III invarianta este de forma
4,(02, 34-1)
= 0. (4)
0 transmisie din clasa IV poate fi cu greu numitä transmisie variabili,
deoarece transmisia este in sine un absorbant de putere si nu numai un
mijloc de transmitere a puterii.
Ramin, deci, clasele II si III si combinatiile lor posibile. Aceasta repre-
zinta tot ce se poate face cu mijloacele considerate pina aici ca fiind capabile
de a obtine transmisie variabilä automata (avind la baza arcuri sau regula-
toare aplicate la mecanismele din clasa I).
Pe ba.za acestei analize, G. Constantinescu a demonstrat cl diferite
dispozitive, care au fost discutate, nu pot rezolva problema transmisiei
variabile.
Rezulta din aceste consideratii ca nu este corect sä se afirme, de exem-
plu, ca orice transmisie variabila cu un numar infinit de rapoarte de trans-
misie posibile, cu toate ca sint sigur comandate, poate fi facuta automata
prin montarea unor sisteme de arcuri, regulatoare sau servomotoare pentru
a controla transmisia.
Inteligenta umana nu poate fi usor inlocuitä prin mijloace asa de simple
si evidente. Nu este usor de gasit o solutie la aceastä problema. Nu este
asa cum sintem inclinati A, credem, cal numai datorita lipsei de interes a
inginerilor sau inventatorilor se mentine Inca cutia de viteze la automobile
si la multe alte masini industriale. Se poate spune ca motivul pentru care
asa numita cutie de viteze brutala" nu a fost inlocuitä de pe pozitia sa
ferma pe care o ocupa peste tot in mecanica unde este nevoie sa se modifice
viteza si cuplul, se datoreaza dificultatii de a gasi un inlocuitor satisfacator
argumenta autorul: Human intelligence cannot be easily replaced by such
simple an obvious means.
It is only superficially that the problem appears easy of solution. It
is not, as some appear to think, due solely to the apathy of engineers or
inventors that the ortodox gear box still holds its own in automobiles,
and incidentally in many other industrial machines as well. It can safely
200

www.dacoromanica.ro
be said that the reason that the so called brutal gear box has not been
displaced from its firm position on every thing mechanical where change
of speed and torque are required, is due to the difficulty of finding a
satisfactory substitute".
Se va observa cä este imposibil sa se reproduca sau sa se atinga corn-
portarea obi§nuitei cutii de viteza 0 a mecanismului cu ambreiaj de la
automobile cu mijloacele enumerate.
G. Constantinescu arata ca, problema nu se pune intre cutia de viteze
numitä nedrept brutal" 0 unele imbunatatiri la mecanismul cu un numär
infinit de viteze, ci intre un mecanism foarte eficient cum ar fi obi§nuita
cutie cu 4 viteze comandatä de efortul mental al unui §ofer inteligent 0
un mecanism automat de transmitere a puterii care va face cel putin ceea
ce poate face un §ofer inteligent cu o cutie de viteze obi§nuita chiar §i cu
performante mai mari: The inssure at stake is not between the unjustly
called brutal gear box and some improved mechanism with an infi-
nite number of speeds, but beetwen a very efficent mechanism like a modem
four speed gear box controlled by the mental effort of an intelligent
driver, and an automatic mechanism for transmiting power which will
do at least what an intelligent driver can do with the orthodox gear, and
posibly give an even better performance".
In sfir§it noua clask de mecanisme, convertorul Constantinescu care
este un aparat pentru transmiterea puterii automat de la un motor cu
ardere interna sau alt motor primar care dezvoltà un moment de torsiune
limitat la un ax secundar; momentul de torsiune 0 turatia axului secundar
fiind variabile intre limite foarte largi.
Convertorul actioneaza secundarul printr-o serie de impulsuri armonice
rapide care intotdeauna au o frecventä dublä fata de cea a motorului primar,
amplitudinea impulsurilor fiind controlata automat de inertia unei mase
care este libera sä oscileze de o parte 0 de alta a unei pozitii medii fixe cu
o mi§care armonica simpla de aceea§i frecventa ca cea a primaruluil
Astfel, se poate obtine un cuplu marit la un arbore secundar condus
de la un motor primar cu cuplu limitat care are o manivelä cu turatie
constanta. Mecanismul care asigura aceasta consta dintr-o combinatie de
leviere 0 tije de legatura oscilante (dar care nu se rotesc). Acestea sint
a stfel conectate incit sä primeasca forte negative 0 pozitive datorita inertiei
unor mase adecvate care penduleaza in jurul unor pozitii fixe. Levierele 0
tijele de legatura sint, de asemenea, conectate in mod adecvat la doua meca-
nisme oscilatorii de actionare unidirectional, care transforma aceste forte
in impulsuri rotative intr-o directie in a§a fel incit frecventa tijelor de
conexiune, levierelor 0 masei sa fie intotdeauna egal cu numarul de rotatii
complete ale manivelei motorului primar. Amplitudinea oscilatiei masei este
variabil 0 ea cre§te odatä cu cre§terea raportului dintre turatiile motoru-
lui primar 0 ale arborelui secundar condus 0 descre§te odata cu descre§terea
acestui raport.
0 flustrare simpla a principiului convertorului (fig. 90a) este data de un
levier flotant, care are un capat antrenat de un excentric montat pe un ax con-
du cator cu mi§care de rotatie, iar la capatul opus sustine o masa. Un punct
intermediar al levierului este prins de doua bare de conexiune, care antre-
neaza un arbore condus prin doua dispozitive de actionare unidirectionale,
prin care mi§carea oscilatorie a levierului flotant este convertitä intr-o mi§care
de rotatie, intr-o directie; dispozitivele uniclirectionale operind la fiecare juma-
tate de rotatie a arborelui conducator (fig. 90 a).
201

www.dacoromanica.ro
 Cu o astfel de dispunere se va vedea ca daca rezistenta la rotatie a
axului condus este mica, masa de pe levier nu se va departa prea mult in
raport cu pozitia medie a fiecarei oscilaii, iar valoarea deplasarii dispoziti-
velor unidirectionale va fi maxima cind rezistenta la rotatie a arborelui
condus este nula.
Pe masura ce rezistenta la rotatie a axului condus creste, deplasarea
masei creste, in timp ce deplasarea unidirectionalelor descreste. In conse-
cintä, la fiecare rotatie a arborelui conductor, datorita deplasarii unghiulare
mai mici a unidirectionalelor, atunci cind rezistenta este mare, cuplul cerut
de la motorul primar nu va creste prea mult, asa cum se va arata mai
tirziu. Cu un astfel de aranjament, se poate deduce ca daca de exemplu
motorul primar este un motor cu ardere interna, se poate mentine o turatie
constanta sau marita a motorului, desi cuplul de la axul condus a crescut
considerabil. Desigur sint posibile multe modificari ale aranjamentului. Dar,
pentru a realiza scopul inventiei arborele conducator i conexiunea de actio-
nare unidirectionala, trebuie sa fie prinse in doua puncte diferite, de un
element oscilant sau care penduleaza, cum ar fi un levier flotant, levierul
purtind sau fiind conectat la o masa capabila sa oscileze sau sä efectueze
o miscare alternativa in jurul unei pozitii

XII. 12.2. CONSTRUCTIE I FUNCTIONARE

In figura 90 sint prezentate sub forma schematica citeva din aranja-

mentele posibile pentru realizarea acestei inventii, cu aplicatie la locomotive
si alte autovehicule echipate cu motoare cu ardere interna. Forte le care
actioneaza intr-o forma a acestui mecanism sint aratate in figura 90 1.
Figura 91 este o diagrama care prezint5. valorile relative ale turatiei
motorului primar, cuplul i turatia axului secundar condus, atunci cind
momentul de torsiune al motorului primar este mentinut constant. In figura
92 sint aratate valorile acelorasi functii, atunci cind turatia motorului pri-
mar este mentinuta constanta.
In figura 90 a, manivela 2 a arborelui conducator 1 este direct conec-
tata la un levier flotant 11 care poarta o masa 12. Un punct intermediar
al acestui levier este conectat prin barele de legatura 8, 9 la doua elemente
de actionare unidirectionale care actioneaza rotorul axului secundar 10.
Se va observa ca in acest caz va exista o miscare de oscilatie pe
verticala a masei cit i una pe orizontala, dar aceasta este neinsemnata
daca amplitudinea oscilatiei masei 12 este considerabila in raport cu lungimea
manivelei 2. Daca se cere sa, se echilibreze fortele de inertie, doua sau mai
multe sisteme pot fi montate pe arborii conductor si cel condus, ungbiurile
de faza intre manivele Bind adecvat alese.
Forma aratata in figura 90 b este similara dar in acest caz manivela
conducatoare 2 este conectata la un punct intermediar iar barele de cone-
xiune 8, 9 la capatul superior al levierului flotant 11.
In schema din figura 90 c, arborele conducator 1 este conectat printr-o
manivela 2 i o bara de conexiune 3 la centrul levierului flotant 4 care
sustine o masa 6 si este suspendata i pivoteaza in punctul fix 7. Celalalt
capat al levierului flotant 4 este conectat prin barele de legatura 8, 9 la
doua dispozitive de actionare unidirectionale, care opereaza alternativ antre-
nind rotorul 10 intr-o singura directie.

202

www.dacoromanica.ro
 0) b) e)

/ o'
....^ s%
\\ 20
/
/ N
\
/ 4 i I
2
JO
I 6 I

20 0 d) 1

1
l
1
/
\
I
l
\
\
1

.,%
,
' ..---""
,....I
.a., \
\ 2\
/
/ ...--

20
'N.
\...1 3 \ 7
7.-
\
15.

I 14 73 \ \,
10 I 73
i
117\ \ r I

; 74 20 3 I
11)
II
; i`
1
I-1 --- 2
rr rt
20
,j)

L.- I

f)

10 /
/ 20
X e.-75
\
I
14 1

7 a28
20
/ 2
I ZO
1 2 773
\
\
7
/
Fig. 90. Convertorul scheme de principiu: a, b, c, ii, e, f, variante functionale.

www.dacoromanica.ro
 In forma prezentata in figura 90 ci, manivela conducatoare 2 este conec-
t ata la un capät la unui levier flotant 13 care lingl centru este conectat
la o manivela 14 pe un volant oscilant 15 care actioneaza ca o masa,
celalalt capät al levierului flotant fiind conectat prin intermediul barelor
de legatura 8, 9 la doua dispozitive de actionare unidirectionale care actio-
neaza asupra rotorului.
In figura 90 e, arborele conducator 1 face un unghi clrept cu axul
condus 16, manivela 2 fiind conectata prin barele 3 la un capat al levie-
rului flotant 13, care spre centru este conectat la o manivela 14 pe un volant
oscilant, 15, celalalt capat al levierului flotant fiind conectat prin barele
8, 9 la doua dispozitive de actionare unidirectionale.
10,0

9,0

8,0

7,0

.6,0

5,0

4,0

3,0

2,0
a
1,0

0
01 02 0,3040,5 C46 Q70 0, 1,0 11 1,21, 1,41 1,6 17 18 1,9 2,02,12,2. $ 2,425 2,6272,82,9 3,0

Fig. 91. Caracteristica convertorului pentru cazul cind momentul motorului

primar este constant: valori relative: My cuplul la axul secundar condus;
a turatia arborelui primar; a1 turatia axului secundar.
In figura 90, manivela 2 este conectata prin bara 3 la capatul inferior
al levierului flotant 13 care la capatul superior este conectat la o mani-
vela 14 care se mi§ca impreuna cu un volant oscilant 15. Levierul 13 este
conectat spre centrul sau prin barele 8, 9 la dispozitivele de actionare
unklirectionale, care antreneaza rotorul 10.
In toate schemele, pivotii fic§i sint indicati cu 20.
204

www.dacoromanica.ro
 In cele ce urmeaza se prezinta citeva din cele mai simple realizari con-
structive ale convertorului, brevetate de George Constantinescu in anul 1922.
Aceste schite reprezintä solutiile unora din schemele cinematice expuse in
figura 90.
ENNOMMIP..ra-

\11
1,0

a .MiNIIIMIMEMENOP%'1
IsINIMMI=1!11111E
0, 1=1111MliMINIMEMMUNEmmi
IMMINIMIMIMINEN1151.MIM
M=INIrsim MEMMaisam

z Ip. I r
0, 4

0,2

0
01 a2 03 04 0,5 0,6 0,7 08 09 1,13

al
Fig. 92. Caracteristica convertorului cind turatia motorului
primar este constana: valori relative: Mi cuplul la axul secun-
dar; M cuplul la arborele primar; a1 turatia la axul secundar.
In constructia din figura 93, motorul primar actioneaza axul a care
poarta volantul b i este conectat prin barele c la centrul levierului flotant d.
Capatul superior al acestui levier este articulat in e la un levier oscilant f
care pivoteaza in x i sustine la capatul inferior o masa g. Capatul inferior
al levierului flotant este conectat prin doua perechi de bare h, k la doua'.
brate duble 1, m care oscileaza in jurul axei rotorului condus. Pe bratele
oscilante in p1 i respectiv in q1 sint articulate cadrele circulare duble q, p
care poarta articulati sabotii de frictiune r, s (fig. 93 b), care se sprijina pe
rotor cu partea circumferintei opusa pivotilor din cadre. Sabotii r, s sint
adapt ati sa apese pe circumferinta t a rotorului i sa blocheze rotorul la
rotire in aa fel incit sä-1 actioneze totdeauna in directia in care sabotii
tind sa se apropie de rotor datorita faptului cä pivotul fiecarui sabot in cadrul
sau si pivotul fiecarui cadru in bratul de actionare sint situate pe o linie
care nu trece prin centrul rotorului. Mai mult, unghiul dintre diametrele
pe care aceti pivoti se situeaza este mai mic decit unghiul de frictiune cores-
punzator coeficientului de frecare obtinut pentru materiale utilizate la con-
fectionarea suprafetelor de contact ale sabotului i rotorului. Bara de conexiune
k este supusa la intindere i bara h la compresiune. Sabotii sint de lungime
substantiala ocupind aproape un sfert din circumferinta rotorului. Arcul u.
servete numai sä mentina sabotii de frictiune in contact ti.or cu rotorul
la cursa in gol.
Cu aparatul anterior descris, rotatia arborelui conducator provoaca
oscilatia levierului flotant d i aceasta oscilatie se poate imparti in doua
componente ce se transmite fie masei g prin levierul .1, fie prin barele
de conexiune h, k, dispozitivelor unidirectionale de pe rotor. Astfel turatia
arborelui conducator cre§te, fara incarcare mare pe axul condus, amplitudinea
oscilatiei masei g descre§te i cursa elementelor actionate de barele h i k
cre§te, astfel crescind turatia rotorului condus in raport cu turatia motorului
primar. Daca aparatul este pornit cu un cuplu rezistent mare care actioneaza
pe axul condus, masa oscilanta incepe imediat sa oscileze, la amplitudinea
sa maxima producind forte alternative ridicate in barele de conexiune h, k,
fortele fiind proportionale cu patratul turatiei motorului primar; astfel cà
daca turatia motorului primar este suficient de ridicata, cuplul de pe axul
205

www.dacoromanica.ro
 B-B

II''
A-A

rs

U.

r"-;
-,.!-:7-1110111174:--
ow:

-ilat
fd c

a)
Fig. 93. Convertorul, varianta din figura 90 c: a sectiune plan& prin mecanism;b
dispozitivul unidirectional de actionare (sectiunea transversal& i axia1 prin rotorul condus).
www.dacoromanica.ro
condus este Invins de mecanismul unidirectional si axul condus incepe sä
se roteasca. Pina ca rotirea sä inceapa nu s-a consumat energie cu exceptia
cantitatii absorbita prin frecari interne i pentru aducerea masei in regim de
oscilatie. Axul condus se roteste atunci cu diminuarea corespunzatoare a de-
plasarii levierului oscilant, cuplul invinge rezistenta la axul condus, fund
-direct produsä de fortele care actioneaza prin barele de conexiune k, h i fiind
proportionale cu patratul vitezei arborelui primar. Valorile relative ale tura-
diior cuplului produse de mecanism sint aratate in figura 91.
Multe alte forme ale inventiei, altele decit cele descrise aici, sint posi-
bile si multe alte forme de mecanisme pot fi adoptate in locul mecanismului
de actionare unidirectional ilustrat; de exemplu, trei mecanisme ca cel de-
scris, diferind prin faze unul de altul cu 120 grade poate fi prevazut sa actio-
neze pe acelasi ax si in acest caz aproape ca rotatia continua inlocuieste
rotatia discontinua care s-ar fi obtinut. Mecanismul unidirectional de ac-
tionare folosit poate fi de oricare tip adecvat. De asemenea, in locul unui
levier oscilant poate fi intrebuintat un volant oscilant sau o masa de orice
forma.
La un astfel de mecanism, deplasarea pe verticala a oricareia din centre,
-cum ar fi cel al axei rotorului, al axei masei, sau al axei arborelui primar,
va produce un foarte unic efect asupra miscarii. Mai mult, deplasarea mica
pe orizontala a acestor centre este, de asemenea, permisa. Deplasarea alter-
nativa a centrului rotorului in directie orizontala va servi numai la cresterea
neinsemnata a turatiei rotorului. Este posibil deci, ca un astfel de mecanism
sä permita mici variatii ale distantei intre oricare doua din centrele supor-
-tilor arborilor conducatori, masei i axului condus. Aceasta este extrem de
convenabil la autovehicule. Parti ale aparatului pot fi montate pe arcuri
i alte parti direct pe rotile motoare daca se doreste.
In forma de dispozitiv unidirectional de actionare aratat in figura 94,
barele de conexiune de la motorul primar sint conectate la bolturile 21, 22,
care sint purtate, de elementele manson 23, 24, capabile sa oscileze in jurul
axului 25 pe lagarele cu rulmenti 27. Sabotii de frictiune 28, 29, sint arti-
culati prin bolturile 30, 31, in elementele cu ochi ale cadrului placa 32, 33,
care sint ele insile articulate in elementele rotorului 34, 35 prin 36 §i 37, aceste
elemente de rotor ffind fixate prin pana de axul rotor 25.
In acest fel de actionare unidirectionala sabotul de frictiune de dea-
supra pivotat pe rotor este blocat i actionat cind elernentul oscilant 23 se
inisca in directia sagetii, sabotul de jos pe cealalta parte a rotorului fiMd
blocat si invirtit in aceeasi directie in timpul oscilatiei de inapoiere prin
.elementul de oscilatie 24.
In forma constructiva a inventiei, prezentata in figura 95, motorul
primar este conectat prin bara de conexiune (biela) 41 la un capat al levie-
rului flotant 42, care pentru asamblare poate fi facut din doua parti, arti-
culat in 43 de volantul oscilant 60 care oscileaza in jurul axei 40. Levierul
este conectat la celalalt capat al sau 44 cu doua bare de conexiune 45, 46
care oscileaza respectiv doua elemente cilindrice (tamburi) 47, 48. Elemen-
tele cilindrice sint captusite cu suprafetele de frictiune 49, fiecare tambur
antreneaza (actioneaza) una din cele doua portiuni 56, 57 ale rotorului
situate in interioral sau; i fiecare rotor poarta o pereche de saboti de fric-
Iiune 50, 51 articulate la capetele tijelor cu ochi 52, 53, aceste tije Bind
articulate pe rotor in 54, 55 i trecind printr-un spatiu central adecvat din
r otor.

207

www.dacoromanica.ro
 B 0
32

36

Fig. 94. Dispozitiv unidirectional de actionare (varianta constructiv4).

www.dacoromanica.ro
 43 42 60

44 40

17

17
46

45
4/

47 A -A
49

50
56
53
52
40
54
51

60
42
43
46

41
45
56 53
Fig. 95. Convertorul, varianta din figura 90 d.

www.dacoromanica.ro
 In aceastä forma constructiva, directia de mi§care in care elementul
oscilant 47 blocheaza. rotorul este aratata prin sägeatä in prima pozitie din
figura 95.
Varianta hidraulica a convertorului a fost prezentata dispersat in
cadrul paragrafelor: pompe volumice cu debit variabil 0 generator sonic
pentru sistem de tractiune. De aceea aici vor fi descrise numai citeva ele-
mente noi.
Acesta este alcatuit din montajul format dintr-o pompa volumica cu
debit variabil fara supape de refulare 0 un generator sonic aa cum s-a de-
scris in figura 68, 0 un motor rotativ actionat prin presiunea alternativa de
lichid produsa de acest montaj, figura 96. Axul pompei este antrenat de
motorul primar, iar motorul unidirectional antreneaza axul secundar intr-o
singura directie.
Inertia este asigurata de o conducta cu lichid 21, de lungime cores-
punzatoare, care 1n1ocuie0e masa oscilanta.

Fig. 96. Convertor

varianta hidraulia..

21

Se vor prezenta citeva din aceste motoare rotative unidirectionale

actionate prin curenti alternativi de lichid, brevetate de G. Constantinescu
in anii 1916-1917.
Cel mai simplu motor rotativ M.I.ä supape continind un piston actionat
de impulsuri alternative periodice intr-o coloana de lichid 0 producind ro-
tatia unui rotor printr-un clispozitiv unidirectional cu clichet este aratat in
figura 97.
Axul a care este cuplat cu roata cu clichet b este pus in actiune prin
clichetii d aflati pe tamburul c 0 presati prin arcuri adecvate (nu sint aratate)
pe roata dintata. Acest tambur este supus unei m4cari oscilatorii, prin bra-
tul e cuplat cu pistonul J, care functioneaza intr-un cilindru g, conectat
la o linie de transmisie a undei de lichid.
210

www.dacoromanica.ro
 Cella lt capat al pistonului f este ghidat intr-un cilindru. h, iar un
arc s actioneaza asupra partilor cu miscare liniar. alternativa.
Tensiunea arcului s trebuie sa fie astfel ca in pozitia ilustrata pistonul
sä fie in echilibru sub actiunea arcului §i a presiunii medii din linia de trans-
misie a undei. Daca masa partilor oscilante este considerabilä, sau frecventa

.i W
,' W A`
WaNy g it

\N I
1.1
NI,
1 I VA I 111
/ / lit 2
"'Zi/
zNati,r
v
N... N.
0

1
N\e
'Ay,/
,

\
.,
/ Min\
*IIUANIL
4.1:,
0 0" 0,1
s 41, ' N
it,
5

%
q
#
/
'V
, w/ V
\
el,- \N NNe

Fig. 97. Forma simpll de motor rotativ.

curentului alternativ de lichid este ridicata, este necesar un al doilea resort
care sa actioneze in directie opusa. Dimensiunile acestor arcuri depind de
cursa pistonului j, frecventa, inertia maselor cu miscare liniarä alternativä
si puterea motorului.
Functionarea acestui motor este evidenta, pistonul f sub impulsul
curentului alternativ de lichid determina oscilatia tamburului c in jurul
centrului sau. Pentru o jumatate de perioada de rotatie in directia sagetii,
unul dintre clichetii d angreneaza un dinte al rotii rotorului b. In timpul
urmatoarei jumatati de perioada tamburul se deplaseazä in clirectia opusa,
iar clichetii d aluneca pe rotor, iar urmatorul clichet cade in spatele urma-
torului dinte al rotii b. Urmatoarea cursa inainte a pistonului determina
rotatia motorului pe un nou unghi, i aa mai departe. Daca se fixeaza un
volant pe axul a, impulsurile successive date rotii de catre clicheti mentin
rotirea volantului in directia sagetii, deoarece toate impulsurile au aceia§i
directie.

211

www.dacoromanica.ro
 Dacl numarul dintior de pe roata rotorului este K m, unde K i m
sint numere intregi, numarul de clicheti egal distribuiti pe circumferinta
trebuie sa fie K(m 1), iar cu nu asemenea aranjament, vor exista intot-
deauna K dinti angrenati in acela§i timp.
In exemplul ilustrat K = 1, iar m = 6, unghiul minim al oscilatiei
necesare pentru trecerea de la un dinte la urmatorul este:
27c/K m(m 1) = 246 5 = 415.
Se observa cä daca roata rotorului are 11 dinti cu 10 clicheti, unghiul
va fi numai n/55 i se vede ca un dichet ob4nuit ar necesita 110 dinti pentru
a obtine ace14. rezultat.
In forma inventiei aratata in figura 98 s-au utilizat doi tamburi c qi
doua bide 1, m, o bielä i un tambur actionind axul a prin clichetii d i roata
1)in cursa inainte a pistonuluif, in timp ce cealalta biela m printr-un al doilea
tambur i dicheti actioneaza axul a in aceea§i directie in cursa inapoi a pis-
tonului J.

Fig. 98. Motor rotativ en viteza un-

ghiu1ar5. mare a rotorului utilizliid doll&
sisteme de clicheti de actionare in
directii opuse.

212

www.dacoromanica.ro
 9 10

Vil/
,
/ A
a%
Vqi II
AV/ /

A- A
rz..1v1,
,
li \ III

12
ii...00110.0*.- \-
Vailil11111411.10111ita .. .iii
'\ ': 03,40/0411t,. SKIM 14

, Ni.
.d
1.1,
.:1.,t I
qv ofAw jeltialfV4V1
\ \ \ Xiie\
NO
N% 1111
........,
Is -
rk
As .111,.c
swag
16

Is N i, trOY et
bdI.Wk

17 .9 7 6 7 6 10 18

Fig. 99. Motor cu doi clicheii pe acela§i a3c care dau un impuls de acjionare la fiecare
junfätate de perioada.

213

www.dacoromanica.ro
 In forma inventiei prezentata in figura 99, axul condus a este montat
intr-o carcasa 1. Liber montate pe ax sint doua elemente de actionare con-
stind din bucsele 2, 8, cu chnti de clichet pe fetele capetelor lor adaptate sa
angreneze cu dintii clichetului de pe bucsele 3, 4, care sint presate in inte-
rior de arcurile 5. Bucsele 3, 4 sint capabile sa alunece de-a lungul axului
antrenat a. Elementele de cuplare 2, 8 sint actionate prin bielele 6, 6;
7, 7, respectiv, aceste bide hind imbinate cu doua glisiere 9, 10, care sint
presate in interior prin arcurile 11, 12. Glisierele 9, 10, sint actionate prin
doua pistoane egale 13, 14, care trec prin alezajul bucselor 15, 16. Pentru a
impiedica rotirea acestor glisiere s-au prevazut canale i pene adecvate, in
directie longitudinala. Arcurile 11, 12, au tensiunea necesara pentru a putea
echilibra presiunea medie din linia de transmisie a undei, pe care functio-
neaza motorul.
Linia de transmisie a undei se afla in comunicatie cu interiorul cilin-
drului cuprins intre glisierele 9, 10 i garniturile 17, 18. Pistoanele se afla
in echilibru sub actiunea contrail a presiunii medii din linie si a tensiunii
arcurilor 11, 12.
Curentul alternativ de lichid din linia undei determina pistoanele
impreuna cu glisierele lor 9, 10 sa oscileze. Miscarea pistoanelor prin bie-
lele 6,6 i 7,7 face sa oscileze piesele cu clichet 2, 8, iar fetele acestor piese
cu clichet angreneaza cu dintii de clichet de pe camasile 3, 4, dintii hind
astfel Inclinati incit miscarea inspre interior a pistoanelor sa provoace o semi-
oscilatie a axului printr-o pereche de elemente cu clichet, in timp ce dintii
celorlalte perechi de elemente cu clichet sä alunece unul peste cel1a1t. In
timpul perioadei miscarii inspre exterior a pistoanelor, pentru urmatoarea
semioscilatie a axului, cealalta pereche de elemente cu clichet efectueaza
actionarea in acelasi sens, astfel ea axul are o miscare unidirectionala, aproape
uniforma.
In forma inventiei aratata in figura 100, clichetul mecanic este inlo-
cuit printr-un ambreiaj de frictiune actionat de linia de transmisie a undei.
Axul rotorului 21 sustine un element conic dublu 22 adaptat sä poatä fi
cuplat cu fiecare din elementele de ambreiaj 23, 24. Elementele 23, 24
sint oscilate in planurile lor, prin bielele 25, 26, legate de pistonul 27, care
este actionat prin presiunea din linia de transmisie a u.ndei. Pistonul 27 este
tinut in echilibru intr-o pozitie medie, sub actiunea arcurilor 28, 29, §i a
presiunii meclii din linie.
Axul 21 poate aluneca pe o distanta scurta in directie longitudinala,
miscarea sa fiind controlata printr-un piston cu dublä actionare 31, capatul
inferior al acestuia hind direct conectat la linia de transmisie a undei prin
conducta 32, in timp ce fata sa superioara este supusa presiunii care exista
in capacitatea 33.
Lichidul trece in aceasta capacitate prin intermediul scaparilor pe
linga pistonul 31, presiunea din capacitate hind practic constanta i egala
cu presiunea medic din linia de transmisie a undei.
Se observa c5. in timp ce fata inferioara a pistonului este supusa varia-
tiilor totale de presiune din linia de transmisie, se imprima o miscare osci-
latorie axului 21. Astfel, cind in linia de transmisie creste presiunea, axul
este impins in sus, iar piesa conica dubla 22 se va cupla cu elementul 23, care
este actionat de pistonul 27 si va pune in actiune axul. Cind presiunea din
linia de transmisie este sub valoarea medie, presiunea de deasupra pisto-
nului 31 fiMd mai mare ca cea din linie, va actiona axul 21 in jos, decuplind

214

www.dacoromanica.ro
 B-B
32 27

31

A- A
25 27
21 29

4.1111111111111111111111111111111111111111,11,11,,I,,

/4. 4-T-ZATTI fie

..!.\
47441511-i:A.414gig:44
r rrir.
ii.11Aa 7"..-
ka,
-

22

26 29
Fig. 100. Alt tip de motor monofazic.

www.dacoromanica.ro
 clementul 22 de elementul 23 i determinindu-1 pe acesta sa se cupleze cu
elementul 24 In timpul acestei jumatati de perioada, presiunea scade §i
pistonul principal se departeaza de axul 21.
Se observa, astfel cii. axul 21 este actionat intr-o singura directie, cu-
plarea se produce astfel incit in timpul miscarii pistonului 27 spre ax, ac-
tionarea se realizeaza prin elementul 23, in timp ce atunci cind pistonul se
departeaza de ax, actionarea este efectuata de elementul 24.
Sint posibile numeroase variante constructive a acestei solutii. De
exemplu, capacitatea 33 ar putea fi inlocuitä printr-un resort, dar cu difi-
cultatea de a mentine presiunea medie in linie riguros constanta i reglarea
corespunzatoare a arcului.
In locul capacitatii, pistonul care deplaseaza axul longitudinal poate
fi pus in comunicatie cu o linie de transmisie a undci care difera in faza cu
1800 fata de cea care actioneaza pistonul principal si in acest caz motorul va
functiona in mod similar cu cel descris mai sus.
Daca se folosesc dou5. linii, pistonul principal trebuie facut, de aseme-
nea, cu actionare dubla, o parte fiind conectata cu fiecare fag, a liniei de
transmisie. Este de dorit cit in acest tip de motor partile oscilante sit aiba
masa. redusa sau sa fie echilibrate de doua arcuri care actioneaza in directii
opuse (calculate ca sit formeze un condensator) adaptate sa contracareze
efectele inertiei.
In motorul prezentat in figura 101, axul condus 41 sustine un bloc 42
in care lucreaza doua seturi de pistoane 43 i 44. Aceste pistoane lucreaz5.
in cilindri uniform distribuiti in jurul axelor arborelui i cele doua seturi
de cilindri comunica intre ele prin deschiderile 45, respectiv 46. Un piston
47, care se poate misca in directie axiala, este prevazut cu niste canale 48
prin care lichidul poate trece spre ambele seturi de cilindri din rotor. Pistonul
este gaurit si este alimentat cu lichid prin orificiul de admisie 49. Orificiul
de intrare 49 este conectat cu o capacitate, sau cu o faza a unei linii bifazate,
in timp ce cealalta faza a liniei de transmisie este conectata la orificiul de
intrare 50, astfel cit presiunea alternativa actioneaza asupra capului exterior
al pistonului 47.
Se observa ca in aceasta constructie alternantele din linia de unde
provoaca miscarea alternativa a pistonului 47, astfel cit pc parcursul unor
jumatati de perioade succesive, fiecare set de pistoane din rotor este pus in
comunicatie, in timp ce celalalt set are pistoanele izolate de catre pistonul
47. De jur imprejurul pistoanelor rotorului sint dou5. bandaje profilate ex-
centriee 51 §i 52, conectate cu elementele cu miscare alternativa 53, 54,
aceste clemente fiind antrenate de perechile de pistoane 55, 56 tinute intr-o
pozitie medie cu ajutorul unor resorturi i supuse la cele doua. capete la -pre-
siuni alternative de lichid de la doua linii de transmisie, o linie fiind conec-
tata la orificiile de admisie 57, 58 in timp ce cealalta este legatA la intrarile
59, 60, cele doua linii de unde diferind in faza una fata de alta cu 180°.
Este posibil ca in alte forme decit cea ilustrata, pentru o rotatie a roto-
rului sit se dea dou5. sau mai multe impulsuri pistoanelor rotorului.
Functionarea acestui motor este similara cu cele descrise mai sus,
cuplarea elementului oscilator la rotor fiind efectuata de presiunea fluidului
asupra pistoanelor rotorului la perioade corecte pentru a produce invirtirea
continua intr-o singura directie.
Acest motor poate fi eonstruit cu pistoane care sa se miste paralel
cu axul rotorului.

216

www.dacoromanica.ro
 57 52 46 44 58

50

55 48 60
Fig. 10 1. Motor functionind pe o lithe cu don& faze cu cuplaje actionate prin irnpulsuri din linia de transmisie.

www.dacoromanica.ro
 Printr-o modificare a dispozitivului de comanda motorul poate fi facut
cu doua sensuri de rotatie. .
,.
Desigur brevetele care au ca: obiect convertorul sint numeroase, spe-
cificatiile acestora sumind sute de pagini, majoritatea fiind inregistrate de
G. Constantinescu intre anii 1921 j 1926. Acestea sint intilnite sub diverse
denumiri ca: Metoda §i mijloace pentru transmisia puterii de la motoare
primare cum ar fi motoarele cu ardere interna la axe conduse, in particular
pentru locomotive sau alte vehicule actionate de motoare cu ardere interna",
Imbunatatiri in transmisia de putere", Imbunatatiri ale 'dispozitivelor
unidirectionale de actionare", Imbunatatiri ale mecanismului pentru trans-
misia puterii pentru a fi utilizat cu motoare cu ardere interna" etc. Dar
pentru scopul 0. intinderea acestei lucrari ne marginim la materialul de-
scriptiv aratat, sperind ca el sa fie §i. edificator.

XII 1.2.3. TRATARE MATEMATICA ELEMENTARA

Analiza matematica completa a convertorului, pe care G. Constan-

tinescu a dezvoltat-o, este destul de laborioasa pentru a fi prezentata aici.
Ne vom limita la o metoda simplificata de tratare a problemei pentru a gasi
ecuatiile fundamentale ale convertorului §i care sa permita cititorului sa
urmareasca in linii mari comportarea acestuia in diferite imprejurari.
Relatiile ce vor fi date aici sint de forma cea mai elementara.
Se va pleca de la faptul ca, convertorul este un mecanism astfel con-
ceput incit toate partile functionale, in afara de arborii primar §i secundar,
oscileaza in jurul anumitor pozitii medii cu mi§cari armonice de aceea0
frecventa. Toate partile de acest fel, sint supuse fortelor interne care sint,
de asemenea, armonice O. au aceea0 frecventa. Daca viteza unghiulara a
motorului primar este co, fiecare deplasare, viteza, sau forta din mecanism.
poate fi exprimata printr-o relatie de forma
x = X sin(cot + 0 , (5)
unde x reprezinta o distanta parcursa, o viteza, sau o forta, dupa cum este
cazul; X amplitudinea unei asemenea variabile; co viteza unghiulara a
arborelui primar; 4) un anumit unghi de faza.
Prin definitie §i constructie convertorul este un aparat care imparte
miscarea armonica obtinuta de la un arbore primar cu mi§care de rotatie
continua in doua componente. 0 componenta este aplicata unei mase, in
timp ce alta este aplicata unei perechi de mecanisme de actionare unidirec-
tionale care convertesc m4carea armonica §i. fortele armonice in impulsuri
rotative intermitente intr-o directie.
Cel mai simplu mecanism prin care m4carea rotativa constanta este
transformata intr-o miscare armonica simpla este o manivela §i. o bara de
conexiune de lungime adecvata. Teoretic se obtine o mi§care armonica simpla
numai daca bara este forate lunga, dar pentru scopuri practice o lungime
a bielei de aproximativ doua ori cursa, se considera ca fund adecvata
In mice caz, miscarea poate fi exprimata prin frecventa fundamentall
§i o armonica secundara egala cu de doua ori frecventa. In analiza care ur-
meaza pentru simplificare, al doilea termen armonic nu s-a luat in consi-
deratie, influenta sa nefiind importantä, in cazul in care se acorda suficienta

218

www.dacoromanica.ro
atentie proiectarii unidirectionalelor si a cuplajelor pentru axul principal si
secundar si in special la cuplajele elastice.
Viteza capatului liber al barei de conexiune, de-a lungul unei linii
care trece prin axa de rotatie a manivelei primare, poate fi exprimata prin
urmare, printr-o relatie de forma celei de sus
v = V sin(wt 4)). (6)
Viteza este impartita. in doua componente in convertor, o componenta
fiind aplicata pentru a oscila o masa, in timp ce cealalta actioneaza unidi-
rectionalele, sau cum le-a mai spus sugestiv autorul diode mecanice".
Functia acestor diode este de a converti fortele armonice i miscarile
unghiulare armonice aplicate lor, intr-un moment de torsiune mediu M1,
si o viteza unghiulara medie o, in asa tel incit momentul de torsiune mediu
Mi.sa fie proportional cu amplitudinea fortelor armonice, in timp ce viteza
unghiulara medie cs sa fie proportionala cu amplitudinea miscarilor un-
ghiulare armonice aplicata kr. 0 alta conditie pentru o dioda ideala este
ca in fiecare moment forta armonica aplicata kr si viteza unghiulara cores-
punzatoare sa fie intotdeauna in faza.
Aceasta inseamna ca daca forta armonica aplicata este de forma
ii = F1 sincot, (7)
viteza corespunzatoare v1 a punctului de aplicatie a acestei forte va fi de
forma
= V1 sinwt, (8)
care este echivalent cu
h/F1 = v1/V1 = sinwt. (9)
Explicatia acestei conditii este urmatoarea:
SA presupunem ca in kc de relatia (8) avem
v, = V1 sin(wt + 4)).
Energia medie pe secunda E transmisa prin forta A la dioda poate fi
exprimata prin
F1V 1
E = -11
1
iv dt
1 sincot sin(wt 4)) dt,
Tj
T fiind timpul unei perioade complete, T = 27c/w .
De mai sus rezulta
E = (F 11 2 ) cos4).
Pe de alta parte, presupunind pentru simplificare ca nu exista pierderi
de energie la diode, energia transmisa va fi colectata pe arborele secundar
si deci poate fi exprimata ecuatia energiei
E= M
Deci
M1w1 = (F1V1/2) cos4). (10)

219
40

www.dacoromanica.ro
 Prin definitie i constructie caracteristica unidirectionalelor este aceea
cà col este direct proportionala cu V1 i M1 este proportional cu F1, astfel
incit se poate scrie in conformitate cu formalismul matematic simplificator
introdus de autor *), astfel
6.)1 = V1. (11)
Atunci ecuatia (10) devine
/111 = .F1 cost!).
Deci cu cit unghiul 4 se apropie de zero cu atit mai mult creste cu-
plul M1, pentru aceegi amplitudine F1, a fortei aplicata dispozitivului uni-
directional.
Se va presupune, gadar, cä unidirectionalele sint in ga fel facute cä
aceastä conditie este satisfacuta i ca unghiul tP este practic zero. in acest
caz rezulta
= .F5. (12)
Alta conditie practica pentru diode este ca conversia fortelor arrnonice
si a miscarilor intr-un cuplu unidirectional i intr-o viteza unghiulara uni-
directionala sa se produca fara a introduce deformatii apreciabile ale mis-
carilor armonice simple necesare sa mentina stabilitatea in sistem. De ase-
menea, o astfel de conversie trebuie sa fie in ga fel aranjata ca un echilibru
dinamic al sistemului sa fie posibil 1i sa nu conduca la blocare dinarnica.
In limbajul matematic convertorul este in, esenta un sistem cu doua
grade de libertate considerat din punct de vedere static. Cu alte cuvinte
ecuatiile mecanicii statice nu pot fi aplicate direct, ga cum se intimpla Cil
majoritatea mecanismelor utilizate in tehnica motoarelor.
La convertor, avem de-a face cu diferite piese a caror pozitii, in fie-
care moment, trebuie considerate functie de timp si de relatia geometrica
dintre dimensiunile si pozitiile celorlalte piese in sistem.
Proiectarea mginii trebuie facuta in ga fel incit miscarea obtinuta
sa fie de tipul in care, dupa. un anumit numar de miscari in timpul a ceea
ce poate fi numit regim variabil", este atinsa o stare de regim _permanent,
indiferent care au fost conditiile initiale. De asemenea, aceasta stare trebuie
sa se mentina indefinit, indiferent ce schimbari se pot produce in privinta
cuplurilor i turatiilor primarului sau secundarului. In plus, conditia de
regim permanent nu trebuie modificata de unele variatii rapide posibile ale
valorilor turatiilor i cuplurilor primarului i secundarului.
Cel mai simplu caz de regim permanent este atins atunci cind dife-
ritele parti au atins toate o miscare armonica, iar acele elemente care au
doua grade de libertate de miscare au luat anumite pozitii medii, care pot
fi numite pozitii de stabilitate dinamica".
Pentru a simplifica diferitele formule din aceastii. tratare, G. Constantinescu a
utilizat un formalism matematic care permite o scriere mai concentrat4 i sugestivä a
relatiilor de calcul.
Metoda consta In retinerea numai a variabilelor din formule, toate constantele fiind
ignorate, iar prezenta acestora indicatä de acelasi simbol. Simbolul folosit este un simpin
pun t asezat Inaintea variabilei. De exemplu, In loc O. se scrie Ax + By + Cz + D 0,
se va scrie .x + y + .z + .1= 0.
Metoda are avantajul Ca scurteaza. mult calculele i faciliteaza construirea curbelor
cara,cteristice Intre variabile; formula este astfel considerabil simplificatfi.

220

www.dacoromanica.ro
 Sä presupunem ca avem de-a face cu un convertor in care este posibil
un regim permanent. Aceasta conditie este importanta §i de aceea se insistä
asupra ei.
Un regim permanent, sau conditia de stabilitate dinamica, implica
ca reactiunile interne ale diferitelor parti din interiorul convertorului sa aiba
in orice moment o asemenea marime §i directie, incit directia §i amplitu-
dmea lor medic sa formeze figuri de echilibru stabil cind sint in mi§care.
Se poate ca echilibrul sa fie de tip indirect, in care o forta exterioara cum
ar fi gravitatia, un arc, sau alt mijloc, sa aduca intreg sistemul in timpul
nu§carii la o anumita pozitie medie.
In figura 90, conditia. de stabilitate a convertorilor prezentati este
indeplinita.
Se va observa ca in toate aranjamentele schematizate descrise ante-
rior, neglijind inertia masei oscilante, mi§carea partilor de actionare este
nedeterminata. De aceea, este necesar sa consideram stabiitatea sistemului
cind acesta este in mi§care, deoarece in cazul pozitiilor incorecte ale axelor
fixe §i ale pivatilor mobili, amplituclinea oscilatiilor volantului sau masei
pivotante poate tinde sa creasca indefinit. Intregul sistem, va deveni, deci,
instabil, iar aceasta va avea drept rezultat blocarea §i. ruperea sistemului
de legaturi.
Pentru a ilustra aceasta, fortele care actioneaza in diferitele parti ale
aparatului intr-un exemplu al inventiei, sint prezentate in schema din figura,
90 f. Considerind echilibrul volantului oscilant 15, se poate arata ca rezul-
tanta medic a fortelor de compresie care sint transmise prin biela 8 va fi
intotdeauna intre liniile punctate indicate de sagetile al §i a4, in timp ce
rezultanta medie a fortelor de intindere care sint transmise prin biela 9,va
fi intre liniile punctate indicate cu sagetile aa §i aa. Trebuie sa precizam ca
eforturile inverse din bielele 8, 9 se datoresc inertiei partior cu rni§care
alternativa din dispozitivul de actionare unidirectional §i sint foarte mici
in comparatie cu fortele de actionare la care ne-am referit. In consecinta,
in dispunerea prezentata in aceasta figura, fortele rezultante care actioneaza
asupra volantului oscilant 15 vor fi indreptate alternativ spre dreapta §i
spre stinga, flind in acela§i timp in directie contrara axei in jurul careia osci-
leaza volantul, astfel incit stabilitatea sistemului in mi§care este mentinut a
Sa consideram, de exemplu, convertorul prezentat in figura 90 c. Fie
f forta axiala din biela primarului. Prin mijlocul levierului flotant, aceastä
forta este impartita in doua componente §i aplicata fa masei §i fi dispo-
zitivelor unidirectionale.
Pentru a simplifica calculele, se considera ca masa levierului flotant
este foarte redusa, astfel incit fortele f, J. fa, aplicate acestuia vor fi mari
in comparatie cu fortele de acceleratie datorita mi§carii sale oscilatorii. In
acest caz, din conditiile de echilibru intre fortele aplicate acestuia, rezultà
conditiile ca ji i fa sint proportionale cu f.
Deci se poate scrie:
J = 41 - 4 2, ( 1 3)

ceea ce inseamna ca toate cele trei forte sint in faza. Adica daca ar fi expri-
mate explicit in functie de timp:
f =F sinsot, J1 = F1 sirgot , 12 = F2 sinca.
Fie v, v1, va, vitezele punctelor respective de aplicatie a fortelor j,
11, 12 pe levierul flotant. Fortele §i vitezele considerate sint numai compo-
221

www.dacoromanica.ro
nentele lor respective, perpendiculare pe directia pozitiei medii a levierului
flotant. Convertorul este astfel conceput incit, in general, componentele
paralele cu directia pozitiei medii a levierului flotant sint mici. Desigur,
acestea trebuie luate in consideratie la o analiza completa. Totui neglijarea
acestor forte nu va denatura rezultatele obtinute. Forte le secundare, depind
in principal, de stabilitatea sistemului §i de introducerea armonicilor mai
inalte.
In analiza elementara care urmeaza nu s-au luat in consideratie armo-
nicile mai inalte din sistem. Evident, formulele obtinute sint aplicabile numai
la proiectele convertorilor in care efectele secundare sint mici.
Totui, in practica, armonicile secundare trebuie considerate pentru
ca conditiile de stabilitate sint dependente de acestea.
In notatiile adoptate, literele Bra indice, ca j, v, or, M etc. se refera
totdeauna la primar, literele cu indicele unu, cum ar fi h, v1, 6),, M1 etc.,
se refera la secundar, iar literele cu indice doi, cum ar fi12, v2, 6)2, M2 etc.
se refera la inertie.
Descompunerea vitezei primarului v, aplicata levierului flotant, in
doua componente, v1, transmisä mecanismelor unidirectionale ale secunda-
rului j v2, transmisa inertiei sistemului, poate fi exprimata de ecuatia
V = V1 V2. (14)
Aceasta ecuatie trebuie tratata cu atentie, deoarece, daca se reprezinta
valorile v, v1, v2, functie de timp, trebuie avut in vedere ca aceste trei vi-
teze nu sint in faza.
Aceasta inseamna ca se va scrie:
v = V sin(cot 4)) , v1= V1. sin cot, v2 = V2 sin(wt -I- p) , (15)
4, i p fiind doua unghiuri care trebuie determinate, iar V. V1, V2 sint am-
plitudinile respective ale acestor trei viteze.
Viteza V2 este transmisa unei inertii in acelai timp in care forta 12
este aplicata acestei inertii. Se §tie ca
(IV
.12 = dt
2 (16)

Intrucit constanta de proportionalitate depinde de acceleratia gravi-

tatiei §i de inertia sistemului care oscileaza sub actiunea fortei 12, iar acestea
sint amindouä constante, se poate scrie ceea ce deja s-a gäsit (13)
11= 42. (17)
Prin definitie unidirectionalele sint in aa fel incit forta viteza v,
sint in faza, iar pe baza relatiilor (8), (9) rezulta
v1 = V1 sin cot, Ji = Fi sin cot,
§i considerind relatiile (16) i (17), se obtine
dvildt = .F1 sin o3t,
din care
v2 = .Fi sin wt.& = (.FiRat) cos cat. (18)

222

www.dacoromanica.ro
 Nu exista nici-o constanta de integrare, deoarece valoarea medie a
lui v2 este zero intr-un convertor cu regim permanent.
Ecuatia (14) devine in virtutea relatiior (15) §i (18)
Vsin (cot + LP) = .V1 sin cot (.F1/co) cos wt. (19)
V fiirid amplitudinea vitezei armonice obtinuta din biela primarului este
proportionala cu viteza unghiulara 6.) §i raza manivelei r a primarului. Dar
mariivela este invariabila astfel ca se poate scrie
V = co.
De asemenea s-a gasit din relatiile (11) §i (12)
= .col
. /14.1.

Dacä inlocuim aceste valori in (19), se obtine

co sin (cot + 1.1)) = .col sin cbt (.M1/co) cos cat. (20)
Se observa ca ecuatia contine cinci variabile t, 6), col, M1, 4). Pentru a se
reduce numarul de variabile se va folosi conditia de stabilitate.
Convertorul trebuie sä lucreze i sä mentina o mi§care armonica, a§a
cum este exprimata de ecuatia (20), indiferent ce valori se aleg pentru dife-
ritele variabile, t, co, cob M1, 4i, compatibile cu gradele de libertate ale
sistemului. Singura relatie care exista intre unele din aceste variabile este
principiul conservarii energiei, care se poate scrie daca notam cu M cuphrl
motorului primar §i se considera pentru simplificare, ca randamentul meca-
nismului este unu
E = Mco = M5a5,
in care E este energia care trebuie transmisa sistemului de motorul primar.
in virtutea faptului cä convertorul are un numar suficient de grade
de libertate, formula (20) trebuie satisfacuta de orice set de valori arbitrar
alese pentru a da timpul variabil.
Daca sea.dezvolta relatia (20), se obtine
(co cos 4, .coi) sin cot + (co sin LI) + (.M1co/co1)) cos cot = 0.
Deoarece aceasta ecuatie trebuie sa fie satisfacuta pentru orice valor
ale lui t, trebuie sa avem independent:
co cos 4) .col = 0, co sin 'I) + (.1V1/(o) = 0.
Din acestea doua, rezulta imediat:
sin t!, = (.M1/co2), cos 4'= .(co//co)
§i, in final
tg = Mi/6)(61, (21)

(M1/(62)2 + 46)1/(02 = 1. (22)

La aceste doua ecuatii trebuie sa se adauge ecuatia energiei
E = MG) = 3/1col.

223

www.dacoromanica.ro
 Ecuatia (22) poate fi scrisa mai simetric astfel
./141 + .(coco1)2 = 6.)4, (23)
care impreuna cu ecuatia energiei reprezinta ecuatiile fundamentale ale
convertorului.
Se observa, ca exista numai doua constante in ecuatia (23). Acestea
pot fi. u§or obtinute in orice convertor prin identificare. Ele depind de siste-
mul de inertie §i. de sistemul de tije de legatura. Totui pentru a discuta
comportarea convertorului nu este nevoie sa se determine constantele.
Pe baza ecuatiior fundamentale deduse aici, se va arata succint com-
pertarea convertorului in diferite conditii.
Se va analiza mai intii cazul in care cuplul motorului primar este- men-
tinut constant.
In acest caz, ecuatia energiei ia forma
E = "LI = Mi.(41-
Introducind aceasta valoare in ecuatia fundamentala (23), se obtine:
M1 =411 + (.1/col), (24)
E = .co = :NI + (.1/col). (25)
Aceste relatii arata cum variaza cuplul secundarului §i turatia moto-
rului primar cind variaza turatia secundarului Aceasta relatie este prezen-
tata sub forma grafica in figura 91. Se observa ca cuplul secundarului
este foarte mare pentru valori mici ale turatiei secundarului, §i, de asemenea,
turatia §i. energia motorului primar sint mari. Pentru valori foarte mari
ale turatiei secundarului, cuplul secundarului este practic constant i tinde
pentru col = co, catre o limita, numita cuplul normal al secundarului O.
notata cu M.
Pentru valori marl ale wi., turatia primarului §i energia cresc continuu
§i in asemenea cazuri se poate scrie foarte aproximativ
MI. = M, E = co col.
Aceasta inseamna ca, pentru turatii ale secundarului peste o anumita
valoare, cuplul secundarului ramine constant cind cuplul primarului este
constant. Pentru asemenea conditii, convertorul este practic echivalent cu
o transmisie rigida ob4nuita, care transmite cuplul primarului, intr-un raport
fix catre secundar. Cu alte cuvinte, pentru valori ridicate ale turatiei secun-
darului, se obtine ceea ce autorul a numit-o conditie de viteza superioara
identica ca efecte cu tractiunea la turatie inaltà a unui automobil echipat
cu cutie de viteze ob4nuita.
Raportul de transmisie obtinut in asemenea conditii este cel mai
mare posibil, i se va nota cu it
M = itilf. (26)
Acest raport se poate calcula u§or din elementele convertorului. Este sufi-
cient sä se mentina stationar sistemul in pozitia medie i sä se numere
numarul de rotatii ale secundarului §i. primarului in aceea§i perioada de timp.
Raportul acestor numere este practic egal cu ii.
Curbele din figura 91 arata ca turatia primarului trece printr-un minim,
pentru o anumita valoare a turatiei secundarului. Daca se ia ca unitate de
masura pentru turatia primarului, aceasta valoare particulara minima i,
224

www.dacoromanica.ro
de asemenea, ca unitate de masura, turatia particulara a secundarului cind
primarul trece prin acest minim si se reprezintä prin a si al numerele
care masoarä 0 i coi, in astfel de unitäti, forrnulele (24) si (25) vor lua formg
numerica simplä:
= M.1/1 + gat 42 = 1/4 + 1/4. (27)
Trebuie sa se aibä in vedere faptul ca in aceste ultime relatii nu exista
constante nedeterminate. Formulele (27) i diagrama din figura 91, care
a fost facuta in concordanta cu aceste relatii, permite sa se traga concluzii
interesante, in special in legatura cu aplicarea convertorului in scopuri de
tractiune.
In continuare ne vom referi pe scurt la functionarea convertorului in
cazul unui motor primar din grupa a doua, deci cu turatie constantá
cuplu variabil.
in acest caz, considerind turatia motorului primar constanta, ecuatia
energiei devine
E .31 = M1(.01,
iar ecuatia fundamentala (23) ia forma
MI + .(01 = 1.
Din acestea se obtine
545 = .111 M = .6)11/.1 .64 . (28, 29)
Aceste re1aii arata Ca atit momentul de torsiune de la arborele primar
cit i cel de la arborele secundar dispar cind i atinge o valoare maxima
exprimata prin = 1.
Se observa
, de asemenea, cä cuplul secundarului are valoarea maxima',
la start, adicsa,. cind o = 0. Daca exprimam cuplul la start prin M
luam ca unitate de mäsura pentru turatie turatia arborelui secundar, aceasta
turatie maxima. care corespunde unor conditii de sarcina zero, 0 reprezen-
tam prin a1 nintiarul care masoara col cu o astfel de unitate, formula (28)
ia unnatoarea 'forma
M1 = 1118111 a. (30)
Formula (29) arata ca cuplul motorului primar M este nul la start
creste cind turatia secundarului creste pina la o valoare maxima care
este atinsä .cind expresia
y = al(1 al)
trece printr-un 'maxim. Aceasta se intimpla cind:
al = 1 c4, a1 .11112 0,71.
Dupa ce este atins acest punct, momentul de torsiune al motorului
primar descreste din nou si se anuleaza pentru al= 1.
Raportul de transmisie intre turatia secundarului i cea a primarului
este maxim in acest punct. Dac5. se noteaza acest raport de transmisie maxim
cu it, se poate scrie
is = (al/a) = (M/M1).21-1. (31)
Fie Mo valoarea maxima a cuplului primar; atunci ecuatia (29) devine
M = 2M0a1 (32)

225

www.dacoromanica.ro
§i tinind seama de (30) j (32),. din (31) se obtine
1V10 = (1/2)4M8. (33)
Aceasta relatie arata legatura dintre mornentul de torsiune la start,
raportul de transmisie maxim 0 cuplul maxim de la motorul primar atunci
cind turatia motorului primar se mentine constanta.
Raportul de transmisie maxim it depinde numai de constructia conver-
torului; prin urmare, relatia (33) arata cä cuplurile maxime de la arborele
primar i cel secundar sint proportionale. De remarcat cä aceste maxime nu
apar totu0 simultan.
/n figura 92 se expritna intr-o forma grafica relatiile (30) 0 (32). Pentru
comoditate s-au ales scarile valorice pentru cuplul Mj. i M astfel incit
cuplul de start M, reprezinta unitatea pentru irnasurarea cuplului secundar
si Mo reprezinta unitatea pentru masurarea momentului de torsiune primar.
Pentru a obtine deci, cuplul arborelui secundar M1 pentru orice valoare
data turatiei secundarului, prezentata in abscisa, numerele corespunzatoare
pe ordonata curbei M1 se vor multiplica cu valoarea cuplului de start M,.
Ace la0 lucru se aplica pentru curba M; numarul corespunzator pe aceasta
curba trebuie sä fie multiplicat cu valoarea cuplului maxim Mo de pe arborele
primar la turatia particulara constanta 6.1 aleasa.
Din caracteristicile prezentate in figurile 91 si 92 se poate vedea ca
convertorul da un cuplu variabil pe arborele secundar atunci cind turatia
secundarului variall fie prin mentinerea cuplului motorului primar constant,
fie mentinind turatia motorului constanta.
In primul caz puterea este cea mai mare pentru turatii reduse 0. de
asemenea, pentru turatii mari ale secundarului; in timp ce pentru tiaratii
intermediare, puterea este minima. Astfel de conditii sint intilnite In general
dnd se ia in consideratie problema motoarelor pentru autovehicule.
In al doilea caz, putere atinge valoarea sa maxima numai spre uratii
mari ale arborelui secundar. Astfel de conditii sint intilnite, de exemplu,
dnd motoare de curent electric alternativ de tip sincron sau cu rotor in
scurtcircuit actioneaza un utilaj printr-un convertor. Se va avea in vedere,
deci, ca este important sä se aleaga motorul primar cel mai potrivit pentru
conditiile medii de lucru cerute de convertor.
Desigur, problemele care se pun la proiectarea unui convert9r sint
determinarea dimensiunii motorului 0 a constantelor convertoruhii astfel
incit consumul de combustibil i uzura transmisiei sä fie minime.
In orice imprejurari, pentru o functionare economica, cind este folosit
un motor cu cuplu constant, modelul convertorului i tipodimensiunea .moto-
rului trebuie sa fie de a§a natura incit punctul marcat cu 1,0 pe abscisa
reprezentind turatia secundarului, in figura 91, sä corespunda cu cea mai
probabila viteza medie a autovehiculului.

XII.13. REZULTATE ALE APLICARII SONICITATII

IA ARDEREA COMBUSTIBILILOR

Lucrarile lui George Constantinescu au sugerat o serie de cercetari,

printre care se numara i aceea a aplicarii sonicitatii la arderea combastibililor.
0 astfel de cercetare a fost dezvoltata 0 in tara noastra.

226

www.dacoromanica.ro
 S-au folosit metode sonice pentru intensificarea arderii combustibilului.
Cercetarea procesului de ardere care s-a dezvoltat este in concordanta cu
tendinta actuala de a arde combustibili de calitate inferioara 0 de a valo-
rifica prin ardere reziduri mai putin combustibile.
Tratarea amestecului de aer i combustibil pulverizat cu energii sonice
care patrund i difuzeaza in masa acestuia, imbunata.Mte mult arderea.
Aceasta aplicatie a sonicitatii a fost preconizata de G. Constantinescu
in cadrul aplicatiilor speciale prevazute in lucrarile sale anterioare.
S-au proiectat generatoare sonice de inaltä frecventa, 30 kHz, care
sa transmita semnale puternice in amestecul de aer i combustibil lichid
pulverizat.
Generatorul sonic este alcatuit din elemente emitatoare formate din
tuburi de rezonanta inchise la un capat, montate pe un colector alimentat
cu aer la presiunea de 3 daN/cm2.
Fig. 102. Generator so-
nic: 1 colector distri-
buitor de aer; 2 ajutaj;
3 camera de re2onanta; 10#V
4 corp element; 5 tij5,
cu piston; 6 reflector;
7 pastill;
de reglaj; a
8 piultta
elemente *J.4"
componente vedere; b
sectiune prin emitatorul .14k*N.N.
sonic; c vedere a aril-
torulni echipat cu genera-
torul sonic.

227

www.dacoromanica.ro
 Elementul emitator permite reglajul frecventei, respectiv adincimea
camerei de rezonanta si a distantei acesteia fata de ajutajul de aer. Con-
structia acestuia dirijeaza energia sonica in volumul flacarii. Aceste gene-
ratoare au fost montate pe un arzator monobloc de uz general, in locul
stabilizatorului de flacara, pastrind distributia de viteza a aerului.
S-a studiat comparativ arderea unui sort de combustibil lichid de slab5.
calitate in prezenta si in lipsa cimpului sonic si arderea a fost apreciabil
intensificata cu arzatorul avind generatoare sonice.
Experimentari le s-au desfasurat pe un focar experimental cu pereti
raciti, instrument corespunzator pentru a efectua msauratori asupra formelor
dimensiunilor geometrice ale flacarilor, asupra cirnpurior termice tempe-
§.1
raturi i factori energetici de emisie i asupra cimpurilor de concentratie
chimicä ale produselor de ardere, in flacari si in afara acestora.
S-au obtinut in acest fel flacari cu incarcari termice foarte ridicate,
de peste zece ori mai mari decit cele normal obtinute cu acelasi arzator
fara cimp sonic. Astfel, valorile atinse au fost 17,6 .106 kJ/m3h, pentru frec-
yenta de 30 kHz si 14,3 .106 kJ/m3h, pentru frecventa de 18 kHz, compa-
rativ cu flacara obisnuita, unde valoarea a fost 11,4 -106 k J/m3h.
C 0 10 ,C0
2 2
16%

14

12
02

10
42)
8 Fig. 103. Cimpurile clii-
6 mice in flacIrS.: CO2
dioxid de carbon; CO
4 02 monoxid de carbon; 02
oxigen, variatia con-
2 centratiei In axa longitu-
CO dinal& a fl&cArii; - - - - va-
I II III IV V VI VII VIII IX X riatia concentratiei in pun-
cte diametral opuse de-
Nr sectiunii norrnale pe axa long, a fit-ice:dr partate la 250 mm, pe axa
longitudinal& a flAcArii;
flacAr& obisnnith;
CO2,02,C0 vibratá 18
16% kH-z; AA flacla vi-
k brat4.-30 kHz. aconcen-
- 14
I
i
tratia produselor de ardere
1 \ --1
_..- .., ...i
I C 02 in flacára obipuit& (nevi-
/2
I

. ., -- ..--- . ---- brath); b concentratia

produselor de ardere in
/0 V / -,...
-...,/.. ./ flacIra tratat& cu energie
I

.6) I/ sonic& (vibrat1).

a V /
X

6
L. \
,
-
J 1 02
N
2

0
I II III IV V VI VII VIII IX X
Nr sectiunii norm-101P De axa long.a fleicdrit

228

www.dacoromanica.ro
 Flacarile produse in cimp sonic spre deosebire de celelalte sint sturte
si compacte, prezentind diametre de 3 +3,5 ori mai reduse i lungirni cu
circa 35% mai scurte.
Intensificarea proceselor de ardere §i concentrarea flacarii intr-un
volum mic in apropiere de gura arzatorului este caracteristica flacarilor
vibrate.
Analizind comparativ compozitia produilor de ardere pe lungimea
flacanlor, se constata ca in prezenta cimpului sonic gasim compozitii sensibil
egale in aceeai sectiune a flacarii, ceea ce denota buna omogenizare . §1.

oxigenare a flacarii.
Valorile care caracterizeaza cimpul termic indica faptul ca flacara
obr§nuita este lunga i prezinta particule solide ca urmare a carburarii (valon
ndicate ale factorilor energetici de emisie pe intreaga sa lungime).
Arderea a fost apreciabil, imbunatatita in cimp sonic, astf el: valorile
temperaturilor reale indeosebi la inceputul flacarii inregistreaza creteri

0,9

0,6
0.7-
0,6
a) '4-) as -
0.4

0.3
0,2 Fig. 104. Cimpurile ter-
0.1 - mice ale flacarii: ex fac-
tor de ernisie monocro-
0 I 1 1 1 1 1 1 1 ( matic (rosu) ; e factor
lf III IV V VI VII VIII IX X de emisie total; tr tent-
peratura de radintie;
Nrsectainu normale pe cixa long a Hacar,
temperatura realA; .--i
flacarä ob*uita.; --x--x
t

flacárk vibrata 18 kHz;

1400- _AA_ f1acax5. vibrat5,
30 kHz. a variatia facto-
1300 -
rilor de emisie in lungul f15,-
1200- carilor ; b variatia tern-
peraturii in lungul fläckri-
7100 - bor.

1000-
b) 900-
t: 800-
700-
600-
500-
400 1 I p 4 -1. I

I lt III IV V VI VII VIII r '

secti-uno normoke De aa 'ono a l'Ocaf;

229

www.dacoromanica.ro
 sensibile, temperaturile de radiatie se reduc, coeficientii energetici de emisie
prezinta valori coborite pe toata lungimea sa cu maxime spre inceputul
acesteia.
Modificind frecventa energiei sonice, s-a obtinut o mai buna intensi-
ficare la frecvente mai inalte.
Intensificarea proceselor de ardere se datoreaza in principal efectelor
gazodinamice provocate de propagarea energiei sonice in amestec, cu impli-
catii asupra schimbului turbulent de masa 0 caldurä, care faciliteaza proce-
sele de formare a amestecului combustibil. Omogenizarea amestecului 0_
oxigenarea miezului flacarii activeaza arderea in tot volumul acesteia.
Se pare ca turbulenta produsa de cimpul sonic 0 cea creata de mijloace
clasice obi§nuite se diferentiaza mai ales prin scara.
In acela§i timp se poate realiza i o imbunatatire a calitatii pulverizarii
datorita dezintegrarii picaturilor de lichid, atit ca urmare a amplificarii
oscilatiilor proprii initiale, sub influenta cimpului de oscilatii sonice, cit §i
datorita regimului nestationar al mi§carii relative picatura-gaz.
Exista probabil i alte efecte ale energiei sonice, care conduc la creste-
rea vitezei de ardere, ca cele asupra structurii chimice a particulelor de
combustibil §i a produ§ilor interrnediari in diferite faze ale arderii.
Metodele sonice de intensificare a proceselor de ardere a combustibilflor
s-au dovedit mai eficace decit metodele actuale obi§nuite. Acestea se pre-
teaza atit pentru arderea combustibililor conventionali, cit §i pentru arderea
rezidurilor sau a combustibililor de calitate inferioara.
Metodele sonice asigura o ardere de calitate superioara indiferent de
sarcina instalatiei de ardere, in vreme ce dispozitivele obi§nuite utilizate
in prezent produc numai o macro turbulenta, care se diminueaza sensibil Ia
sarcini reduse cind vitezele aerului scad.
Faptul cä pentru diferite valori ale frecventei sonice s-,au obtinut
flacari cu caracteristici diferite, permite concluzia ca se pot obtine flacari
cu proprietati prestabilite.
In aplicatii unde metodele i mijloacele obi§nuite de intensificare a
proceselor de ardere nu sint suficiente, cind se cere ca arderea sa se desfa-
pare in camere de ardere mici, iar flacarile sä alba incarcari termice foarte
mart se recomanda folosirea metodelor sonice.
Intreaga cercetare este in concordanta cu afirmatia facuta de
G. Constantinescu in lucrarile sale.

XII.14. DESPRE PROPAGAREA CURENTILOR SONICI PE L1MI LUNGI INCARCATE

$1 APLICATIA LA LINIILE ELECTRICE ANALOGE CELOR SONICE

Goguf Constantinescu in ultimul capitol al tratatului sau se ocupa

de problema vitezei de propagare a curentilor sonici de-alungul liniilor sonice
lungi §i incarcate uniform cu sarcini discrete continind discontinuitati".
El stabile§te astfel.ca aceasta viteza de propagare pe asemenea linii
poate fi sporita sau redusa fata de viteza de propagare pe linia uniforma,
in functie de distanta i numarul sarcinilor precum 0 de natura lor. Preluind
metoda sa de calcul dezvoltata in acest capitol 0 transpunind-o in domeniul
electric, folosind de astä data dictionarul sonic-electric 0 nu cel electric--
230

www.dacoromanica.ro
sonic .care i-a permis lui George Constantinescu sa traduca in limbaj sonic
to.ate. rezultatele obtinute de electricieni in tehnica curentior alternativi,
vom obtine aceleasi rezultate in domeniul electric ca cele obtinute de George
Constantinescu in domeniul sonic. .

In particular, vom putea determina natura sarcinilor discrete care

introduse pe o linie electrica uniforma lunga, st-i sporeasca acesteia viteza
de,propagare a curentilor §i. tensiunior depa sind prin aceasta viteza de pro-
pagare a luminii i anume 300 000 kmjs, dat flind c5. viteza de propagare
a chrentilor pe o asemenea link se apropie de aceastä valoare.
Sa traducem acum in limbaj electric metoda folosit5. de George
COiistautinescu pentru calculul vitezei de propagare pe linii incarcate,
niaódä exprimata in limbaj sonic.
Astfel fie L, C, R, S parametrii liniei uniforme echivalente liniei
incarcate; LI, C1, R1, S1 parametrii sarcinilor concentrate intercalate in
serie de-alungul liniei; L2, C2, R2, S2 parametrii sarcinilor concentrate in
derivatie pe linie i L', C', R', S' parametrii liniei uniforme neincarcate,
George Constantinescu demonstreaza cä intre acesti parametri avem
urmatoarele relatii:
L = L' (PIO (1/C1a2 L1), (1)
R = R' + (pm (R1+ .31), (2)
c = c' (pm (1 IL2a2 C2), (3)
s = s' + (p/I) (s2+ 1IR2), (4)
fund numarul total al sarcinilor concentrate, 1 lungimea liniei i a
pulsatia vibratiei transmisa.
Sä presupunem acum, spre exemplu, ca am ales pe C1 astfel incit
L' (p/l) .(1/Cia2) = 0, (6)
jar pe L2 astfel incit
C' (pi) (1/L2a2) = 0. (7)
Atunci relatiile (1) si (3) se reduc la:
L = (poL1, (8)
C = (ploc2, (9)-
iar vitezele de propagare a undei pe linia neincarcata si pe linia uniforma
echivalenta liniei incarcatä, neglijind pierderile datorate lui R i S. vor fi
date de
(10)

v = 1/IW = (PM (1/0-1/-2), (11)-

respectiv, astfel Incit
V if 12 .L'C' (12)
v' V 72 L1 C2
Eliminind pe intre relatiile (6), (7) si (12), obtinem
v/e = 1/1/L1C1L2C2a4. (13)

23L

www.dacoromanica.ro
 Dar L1C1a2 = Ei este raportul dintre reactantele de masg f elastic&
serie iar L2C2a2 = e2 raportul dintre reactantele elasticg si de masg,
derivatie.
Inlocuind in relatia (13), obtinem
v/v' = 1/reisa. (14)
Dac g. vrem deci ca v/v` > 1, va trebui ca eie2 < 1 i deci reactantele
serie sä fie elasticitati iar cele derivatie masice. Analogul electric al unei
asemenea linii electrice incarcate pentru a obtine o vitezg de propagare a
energiei infinith., fata de aceea a liniei neincgrcate, va fi deci acela din
figura 105 constituit din p asemenea celule identice, in care C1 si L2 satisfac
relatiile (6) si (7) a caror semnificatie fizicg este evident&
Li 1

--'0110(111410-11
Fig. 105. Linie electria
echivalenta liniei incArcate.

George Constantinescu aratg cg prezenta pierderilor nu schimbg esen-

tial rezultatul obtinut in lipsa acestora.
Iatg acum i explicatia acestui rezultat paradoxal: actuala teorie, una-
nim acceptatg, si care proclama cà energia de-alungul conductorilor electrici
se propagg prin cimpul electromagnetic din jurul conductorilor, nu corespunde
realitatii, astfel dupg cum a argtat Inca din 1956 Vasilescu Karpen in
articolul Rolul electronilor in transmisia energiei electrice". In acest articol,
Vasilescu Karpen demonstreazg teoretic ca energia de-alungul liniilor electrice
se propagg prin energia potentiala a electronilor din interiorul conductorilor
-
si nu prin cirappl electromagnetic din urul acestora.
Rezultatui tioretic paraaoxai la care am ayuns nu race aecit sä confirme
ceastg teorie, care constituie o prioritate româneasca mondialg de cel mai
mare interes teoretic i practic. Intr-adevär, dad. energia s-ar propaga prin
cimpul electromagnetic, ar insemna cä viteza acestui cimp, egalg cu viteza
luminii, poate fi depasitg, contrar teoriei relativitgtii. Dacg insg admitem ca
energia se propaga prin electronii din conductori i ca putem varia viteza
acestei propagari, variind parametrii liniei, prin introducerea discontinuitä-
tilor, a§a cum s-a vazut, aceasta constituie o realitate pe care George Con-
stantinescu a demonstrat-o teoretic i experimental in cazul sonic. 0 veri-
ficare experimentala analoga in cazul electric nu constituie o problema fata
de actualele rnijloace electronice. Totul este sa fim con0ienti de impor-
tanta problemei, acordindu-i atentia cuvenita *)
*) Revine de aceea cu precAdere, astäzi, tineretului nostru studios, minat de focul sacru
al pasiunii pentru stiinta, misiunea istoricA de a prelua flacAra nestinsA a stiintei sonice de
unde a lAsat-o George Constantinescu, ducind-o mai departe pe drumuri noi, nestrAbAtute,
spre rezultate Ina nebAnuite, aducind astfel prinos de recunostintA fatl de memoria
icr inaintasi de la care a preluat pretioasa flacArl care va trebui sA ramina vesnic nestinsä .
peste generalii" (prof, Matei Marinescu).

232

www.dacoromanica.ro
 ACADEMIA ROMANA
edinta din 14 noiembrie 1919

CONFERINTA

D-lui Inginer GOGU CONSTAXTINESCU

Doamnelor si Domnilor,

Voi incepe conferinta cu care voi avea onoarea a va intretine, aducind

multumirile mele domnilor membri ai Academiei Române, care mi-au facut
deosebita onoare de a ma invita sa expun, in fata unui auditoriu distins,
un rezumat al lucrarior mele asupra aplicatiior vibratiilor in transmiterea
energiel mecanice. Aceasta sala este un sanctuar al stiintei romane §i cu un
sentiment de veneratie i cu oarecare teama ca nu voi fi la inaltimea as-
teptärilor dv., voi intra in subiectul ce-mi propun a dezvolta intr-o ora.
Dealtfel, vä promit cä aceasta va fi maximul de timp, in care voi abuza de
pacienta dv.
I. aceasta conferinta voi trata despre o stiinta noua i anume: stiinta
care se ocupa cu transmiterea energiei mecanice prin vibratii.
Cuvintul sonic are oarecare analogie cu sunetul. Deoarece sunetele
sint rezultatul vibratiilor, denumirea de sonic se potriveste.
Aceasta stiinta este foarte tinara i pot zice ca este o fiica a armoniei
muzicale. inrudirea este cam neasteptata, deoarece ar parea ca muzica nu
are ce cauta In chestiuni de masini, locomotive, automobile si alte aplicatii
ale stiintei sonice. Sint, dealtfel, multi care obisnuiesc a separa arta de sti-
inta i sint si mai multi acei care pretind ca, sä fii om de stiinta tre-
buie neaparat sa stai inchis intr-un laborator cu sticle sau masini, iar daca
vrei sä studiezi o problema de fizica-matematica, nu e absolut necesar sà
te ocupi de Haydn, Beethoven sau Motzart.
Deoarece este obiceiul de a se face cite un istoric in mice conferinta,
ii voi face si eu; dar aceastä intentie a mea sa nu va ingrijoreze prea mult,
deoarece, fiind vorba de o stiinta noua, nu voi incepe istoricul meu de la
Greci sau de la Romani ci numai de-abia acum 20 de ani, de cind am
inceput sa ma ocup cu studiul vibratiilor. Ca sa risipesc deindata, insa, orice
umbra de bauniala din partea dv. cä acest studiu 1-as fi inceput poate prin
vijfietoarele de zmeu sau moristele de la Mosi, tin sä vä informez in acelasi
timp ca pe atunci aveam 17 ani impliniti i aveam pretentia de a compune
la pian. Pe acea vreme voiam sä invat teoria armoniei muzicale, dar, cum
nu am priceput mare lucru din cartile de atmonie ce-mi cazusera in mina,
am intreprins a face singur o teorie a acordurilor muzicale pe baze mate-
matice. Cam trei ani dupa aceasta am reusit sä descurc in mod multumitor
pentru mine teoria acordurilor armoniei pe baze tiintifice. Acest prim succes
m-a incurajat si am continuat sä studiez vibratiile; citiva dintre prietenii
mei Ii aduc aminte ca am facut i o conferinta la universitate asupra acestui
subiect, acum vreo 12 ani.
233

www.dacoromanica.ro
 Studiul 1-am continuat dupa aceea la diferite instrumente muzicale :
am studiat trompetele, tuburile acustice, diferite fenomene acustice i incetul
cu incetul m-am familiarizat cu teoria vibratiior.
In realitate, sunetele nu sint decit o forma de energie i transmiterea
sunetului este un caz particular al transmisiei de energie. Aceasta transmisie
se face prin unde sonore i atunci mi-am pus problema: oare, dacä energii
in cantitati foarte mici cum e de exemplu energia unei trompete, se pot
transmite la distanta prin vibratii, nu cumva s-ar putea transforma aceste
vibratii in energie mecanica?
Undele sint de doua feluri: sau le transmit= in aer, sau le transmitem
in tuburi. Primele sint unde sferice, care se pierd sau se distribuie imprejurul
nostru fara sa le putem concentra; pe cind cele din categoria a doua sint
unde concentrate in tuburi, pe care le putem conduce la distanta. Exemplul
cel mai simplu de unde conduse la distanta este transmisiunea vorbei printr-un
tib: 'data Vorbim la un capat al tubului, vocea se transmite pin5. la capatul
celalalt i toti '§tim cä foarte putin din voce se pierde. Se poate intimpla
ca vOrbele sa nu se inteleaga totdeauna bine, dar energia se transmite cu.
fbarte putine pierderi, aa incit un tub acustic reprezinta o linie prin care
putem transmite energie, fara ca aerul sa circule de la un capat la altul.
Vibratiile sonore, pe care le transmitem printr-un tub, au o frecventa.
destul de inalta 0 de aceea se aud. Am putea concepe foarte bine insa i vi-
bratil care nu se aud. Dupa cum in lumina sint raze care nu se vadf tot astfel
pot fi sunete care nu se aud. Sub o anumita limita, 32 vibratii pe seCunda,
sunetul nu se mai aude; iar peste o anumitä limith., peste 20 000 vibratii
pe secunda, iar5.0 nu se mai aude. A§a incit, ceea ce se nume§te, in vorbire
curenta, sunet, este gama de transmisiuni vibratoare, care sint percepute de
simturile noastre. Astfel fiind, intensitatea unui sunet nu este in general o
masura a cantitatii de energie care se transmite prin tub.
Problema de a dirija undele prin tuburi nu prezinta nici o dificultate;
singura dificultate este de a concentra o cantitate importanta de energie.
Problema transmisiei energiei prin vibratii mi-am pus-o in modul urm5.-
tor: la capatul unei conducte sä producem vibratii, reprezentind o energie
considerabila conducta ne serve§te de rnecliu de transmisiune iar la
capatul celalalt sä transformam vibratia iara0 in energie mecanica.
Problema este destul de grea din mai multe puncte de vedere; undele
care se transmit prin aer sint necesannente foarte slabe din cauza marii elasti-
citati a aerului. De aceea am investigat i posibilitatea transmisiei prin alte
medii §i am studiat in special transmisia prin tuburi pline cu apa. Am con-
statat, in mod teoretic, ca s-ar putea transmite cantitati considerabile de
energie vibratoare prin lichide. Intrebuintind o frecventa destul de joas5. ca
sä nu se aud5. aceste unde, ne gasim in prezenta unui fel de curent, pe care-I
putem transmite prin tub 0 care are foarte mare analogie cu curentul electric,
dupä cum yeti vedea mai departe.
Nu voi intra in detalii prea amanuntite asupra teoriei undelor, insa ar
trebui sä vä dau citeva explicatii asupra elementelor care fac ca o transmisie
prin unde sa fie posibill. Aceste elemente sint: elasticitatea, masa, frecarea
§i. pierderile.
Incepind a ma ocupa cu transmisia undelor prin apa, primul lucru
care mi s-a impus a fost necesitatea de a admite compresibilitatea apei. Odatä
acest .element admis, se poate demonstra ca se pot transmite unde prin apa
si aceste unde se pot calcula cu formule matematice, intocmai cum se elabo-

2.3.1

www.dacoromanica.ro
 reaza in acustica teoria vibratiilor aeriene. Prin urmare, din punct de vedere
teoretic, este posibil de a transmite energia prin unde dirijate intr-un tub
plin cu apa.
Elementul care a fost foarte mult contestat in practica, a fost compresi-
bilitatea apei. Existenta undelor in apa este ea insasi o proba ca apa este cora-
presibila. Dealtfel, s-au facut experiente foarte riguroase, care demonstrau
compresibilitatea apei; cu toate acestea, printr-o traditie lumea a fost adusa
55. creada ca apa este incompresibila. Cel mult se admitea Ca apa, daca este
compresibila, este compresibila intr-un grad asa de mic, incit sa poata fi negli-
jat. Totusi aceasta compresibilitate a apei nu este neglijabila.
Sä va dau un exemplu: sa luam o conducta de 10 km lungime .0. sä
presupunem ca la capatul acestei conducte punem un piston pe care-I miscam
alternativ cu o manivela, conducta flind plina. cu apa, iar manivela de o
lungime, spre exemplu, de numai 3 cm, invirtindu-se de 1 000 ori pe minut.
Prin invirtirea manivelei se produc pulsatii in aceasta conducta de apa. La
capatul conductei punem un rezervor, care sa mentina conducta plina cu apa.
Daca am calcula ce trebuie sa se intimple in conducta in timpul actionarii
pistonului, neglijind compresibilitatea apei, calculul ne-ar duce la un rezul-
tat absurd, anume ca presiunea trebuie sa atinga 30 000 atmosfere! Aceasta
este o absurditate pentru ea, daca facem experienta, practica ne da numai
40 atmosfere. Iata prin urmare cä nu putem sa neglijam compresibilitatea
apei.
in fond, ce se produce in aceasta conducta ? Pistonul, miscindu- se,
produce o serie de unde; aceste unde circula in conducta cu viteza sunetului;
energia pistonului se transforma in energie vibratoare, care merge cu viteza
sunetului in apa (cam 1,5 km pe secunda) si se transmite catre capatul cela-
lalt al conductei.
in hidraulica, mai toate tratatele incep expunerea studiului, afirmind
cä apa este incompresibila sau asa de putin compresibila, ca putem neglija
compresibilitatea ei... Una din aplicatiile hidraulice, care s-a intrebuintat de
aproape o suta. de ani, a fost pomparea apei in mine. Prima idee care a venit
in raintea unor oameni, care nu stiau carte multa, a fost sa intrebuinteze o
pompa in fundul minei, actionata de doua coloane lichide, care sa fie rniscata
alternativ prin doua tuburi. Plecind de la ipoteza, ca apa este incompresibila
si tinind seama in calcul numai de inertia apei, s-a ajuns la constructia unor
masini de pompare in care, in mod natural, numarul de pulsatii pe minut
este extrem de redus, 10 +20. Aceste masini exista si. in ziva de astazi, si
maximul numarului de revolutii, care s-a putut obtine cu astfel de masini,
este de 30 pe minut. Or, eu am reusit sa fac masini care sa produca la capatul
unei conducte foarte lungi peste 3 000 pulsatii pe minut, numai pentru ca
n-am neglijat compresibiitatea apei in calculele mele si am pornit astfel de
la premise mai rationale.
Dad. calculam lichidele, trebuie a admitem ca ele poseda masa si
elasticitate: elasticitatea 0 masa sint doua proprietati ale materiei, care
sint absolute si nu se pot neglija nici in calcul nici in practica. A fost in fond
traditia unei erori in hidraulica, care a impiedicat gasirea stiintei sonice mai
devreme. Nu-mi fac dar un mare merit de a fi aratat pentru prima oara ca
energia mecanica se poate transmite prin unde vibratoare. Dealtfel, este si
o chestie de psihologie in perpetuarea unei erori: a fost destul sa se afirme
de la catedra ca lichidele sint putin compresibile, ca toata lumea sa fie de
acord ca intr-adevar ele sint putin compresibile. Cu toate acestea Arnagat
235

www.dacoromanica.ro
 a facut experiente riguroase si a dat coeficienti exacti asupra compresabi-
litatii apei, uleiului, petrolului i altor multe lichide. Dar ce e curios este c5.
nimeni n-a dat importanta practica cuvenitä acestor experiente, i lumea a
persistat inainte in a considera lichidele ca incompresibile din punct de vedere
practic. Toata lumea este de acord cä otelul este elastic; or, a admite ca
otelul este elastic, este a admite ca este compresibil; toti inginerii admit elas-
ticitatea otelului i construirea resorturilor este bazata tocmai pe compresibi-
litatea si elasticitatea lui. Totusi foarte multi ingineri considera apa ca incom-
presibila; la construirea pompelor hidraulice, foarte des se tine seama de
elasticitatea otelului dar se neglij6aza elasticitatea apei. Or, proportia intre
aceste doua elasticitati este urmatoarea: otelul are un coeficient de elasticitate
de 2 milioane kg pe cm2 pe cind apa numai de 20 000, asa incit apa este de
100 ori mai compresibila decit otelul. Daca am lua un tub de un metru lungime,
1-am umple cu apa si am supune apa la o presiune de 1 000 kg pe cm2, am
vedea ca aceasta coloana de apa s-ar scurta de 100 ori mai mult decit o tija
de fier la aceeasi lungime si care ar fi comprimata tot cu 1 000 kg pe cm2.
0 alta cauza pentru care cred ca nu s-a ajuns mai devreme la transmisia
energiei prin vibratii, este un fel de conventie in lumea tiintifica, prin care
se afirma cä energia degenereaza cind se transformä in vibratii. Este usor
a transforma combustibilul in caldura, de exemplu, dar este foarte greu sä
obtii din caldura combustibil. Tot astfel s-a putut crede ca, daca energia se
transforma usor in vibratii, reciproca n-ar fi posibila. Nu este totusi nici o
probä stiintifica a acestei pareri, in care, dealtfel, eu n-am crezut, si atunci
mi-am pus problema inversa: sa transform vibratiile in energie.
Sint multe feluri de energii care se transforma dintr-una intr-alta:
unele sint reversibile iar altele ireversibile. Nu era asa de usor a presupune
ca vibratiile ar fi o forma de energie reversibila in energie mecanica cu efi-
cienta Inaltä. Dealtfel, nu se cunoaste decit un singur exemplu de energie
vibratoare reversibila in energie mecanica, i aceasta este energia curentu-
lui electric alternativ.
Pe cind faceam teoria vibratiilor, am gasit in formulele relative la cu-
rentii sonici citeva relatii care semanau foarte mult cu cele cunoscute in
electricitate. In loc de a face teoria vibratiilor pe bazele urmate, de pilda
de Lagrange si lord Rayleigh, am luat-o pe o cale mai practica i, in loc de
a pleca de la ecuatiile generale spre a ajunge la particular, am plecat de la
particular spre a ajunge la general. In electricitate se incepe prin a se da
citeva definitii foarte simple, pe urma se explica citeva experiente si se tra-
duce rezultatul acestor experiente in formule matematice. Astfel se obtine
o stiintä care se poate verifica prin noi experiente, dupa cum si bazele pe
care s-a intemeiat stiinta au fost verificate prin experienta. Or, experien-
tele asupra elasticitatii sint foarte simple; experientele asupra masei sint
iarasi simple. Astfel legile, care leaga intre ele proprietatile elastice si de greu-
tate ale materiei, sint legi foarte simple si se apropie mult de legile din elec-
tricitate, care se refera la capacitatea electrica si la inductanta electrica.
Din aceasta simpla analogie am cautat sa trag avantaje i atunci, in loc
de a porni de la teorii generale, am definit capacitatea sonica, inertia sonica,
frictiunea i pierderile, dupl cum se face si in electricitate. Cu aceste pa-
tru definitii am reusit sà fac teoria vibratiunior, care nu difera in fond de
teoria electricitatii decit printr-un fel de permutare de cuvinte.
A fost o intimplare ca legea de frictiune sonica s-a potrivit cu legea
rezistentei in electricitate. Formulele elernentare fiind astfel identice in
ambele stiinte, mi-a fost foarte usor sä copiez din electricitate ca dintr-un
236

www.dacoromanica.ro
dictionar; am luat o proprietate electrica si am tradus-o in noua stiinta.
Asa am facut cu motoarele, cu rezonatoarele si cu toate proprietatile demon-
strate in electricitate, pe care am putut sä le traduc in elemente sonice. Am
reusit sa traduc astfel toate motoarele electrice in motoare sonice. Unui re-,
zonator electric care descarcl scintei, ii corespunde in sonicitate un ciocan
sonic care descarca lovituri asupra nicovalei.
Analogiile sint asa de marl, din punct de vedere teoretic, incit unui
inginer, care ar citi o carte de sonicitate, i s-ar parea ca citeste o carte de
electricitate.
Ma gaseam prin urmare in posesia unei formule de traductie 0 nu-mi
raminea decit sa vad care sint diferitele aplicatii practice ale noii 0iinte.
In primul rind, aplicatiile compresibilitatii lichidelor sint destul de
importante in ele insasi: dupa cum, in electricit ate, pot incarca un conden-
sator si-1 pot descarca la nevoie, tot astfel putem incarca o butelie de otel
in care avem un lichid, comprimind lichidul la o presiune foarte mare. Daca
se comprima ulei, de exemplu, intr-o butelie la 2 500 atmosfere, reducerea
volumului e aproape de 10%, adica din 10 litri facem 9 litri. Or, aceastä
reducere de volum este considerabila. Cind lasam lichidul sä revina la vo-
lumul primitiv, energia este redata pe de-a intregul.
S-ar putea zice: bine, dar si cu aerul se poate face aceastä experienta;
daca comprimam aer intr-o butelie, inmagazinam energie rnecanica si daca
facem expansiunea aerului cistigam energia inapoi. Nu este tocmai asa insa,
pentru ca aerul daca-1 comprimam cu presiune mare se si incalzeste, asa incit
energia depusa in comprimare se transforma in energie potentiala de corn-
presiune, dar si in energie calorica care se risipeste; nu se poate deci recupera
toata energia ce am cheltuit in comprimare. Daca comprimam din contra
un lichid, ridicarea temperaturii este foarte mica daca o fi o fractiune de
grad centrigrad pentru 1 000 atmosfere asa incit mai toata energia se
transforma in energie potentiala, pe care o putem conserva si utiliza cind vrem.
Ca sa ilustrez avantajele ce le putem trage din compresibilitatea li-
chidelor, am luat un obuz de tun in care am pus ulei, fiindca uleiul unge
mai bine. In obuz era un cilindru si un piston in contract cu lichidul, aran-
jat astfel ca a nu fie nici o scapare de lichid. Impingind pistonul pina la
fund si punind o greutate asupra lui, dupa ce am legat pistonul cu o sirma,
am comprimat lichidul din obuz la 1 000 de atmosfere. La aceasta presiune,
sirma care retine pistonul se rupe si energia potentiala din obuz, inmagazi-
nata sub forma de energie elastica, arunca pistonul afara impreuna cu greu-
tat ea. Astfel, cu un obuz mic, care continea o jumatate litru de ulei, am reu-
§it sa arunc o grenada la 150 metri. Energia pusä in acest obuz provenea
numai din vre-o 5 miscari de pompa, date de un baietel. Daca acel baietel ar
fi voit sa arunce grenada cu mina, n-ar fi putut atinge concentrarea de
energie capatata in felul descris.
Se vede clar ca expansibilitatea lichidelor este un factor important,
din care putem trage foloase practice. Am mers mai departe, si in loc ca sa
ma limitez a arunca o grenada, am luat un tub de otel, in care am introdus
trei litri de ulei; comprimind uleiul la 2, 000 atmosfere, am reusit sa arunc
tin obuz de 8 kg la 500 metri, asa incit ma apropiam de efecte balistice im-
portante. Presiunea de 2 000 atmosfere este de acelasi ordin cu presiunea
-care se produce in tunurile obisnuite, prin explozive. latä deci ca lichidele,
comprimate la presiuni foarte mari, sint imaliat indicate ca sa produca ener-
gie momentank sub presiuni considerabile.
237

www.dacoromanica.ro
 Perfectionind acest aparat, am reu§it s. fac un tun cu care am aruncat
o bomba de 100 kg la 1 500 metri fara foc i fär5. zgomot.
V-am dat aceste exemple pentru a ilustra cit mai bine faptul ca corn-
presibilitatea qpei este un factor care nu se poate neglija. Neglijarea in
trecut a compresibilitatii lichidelor a facut ca multe aplicatii practice, care
astazi sint consacrate ca atare, tá nu se poata descoperi mai inainte.
Este un pericol §tiinta fara experiente: autoritatea tiintifica reue.te
citeodata a impune idei eronate in mintea studentior i generatiilor urma-
toare, in ap.-fel ca nimeni nu se ginde§te mai tirziu sä verifice lucruri, care
prin o consimtire generala au fost trecute in rindul cuno§tintelor pozitive.
Dealtfel, tipmul nu e departe cind o formula gre0.0% a lui Newton, de pilda
a impiedicat inventarea aeroplanelor pe cale teoretica Unii au ajuns prin
matematica, cu ajutorul acelei formule, sä demonstreze ca pasarile nu pot
sa zboare; s-a facut totui experienta i s-a dovedit pasarile pot sa
zboare. Dealtfel, lucrurile s-au aranjat prin schimbarea fonnulei i s-au in,
ventat de atunci aeroplanele.
V-am dat citeva exemple de aplicare a compresibilitatii lichidelor;
doresc sä va dau citeva exemple i asupra aplicärii transmisiei energiei de
la un punct la altul prin unde sau, cum zicem acum, prin transmisie sonica.
Deoarece sonicitatea ca sa-i dam o denumire analoga cu electricitatea
este o tiinta a§a de apropiatä de electricitate in formule, ar trebui sa re-
zult Ca O. in aplicatiile ei practice sa mearga paralel. i intr-adevar, puteni
face in sonicitate mai toate aplicatiile care au fost acute de electricieni.
Una din aplicatiile cele mai curioase este transmisia caldurii la distanta
prin vibratii.
Ca sa produc caldura prin vibratii am luat un generator sonic, care
consta clintr-o pompa; un simplu piston care se miKä alternativ intr-un
cilindru. Din cilindru pleaca conducta, care este in cumunicatie cu o butelie
de otel plink cu apa. Aceastä butelie corespunde cu ceea ce in electricitate
numim un condensator electric. Mai departe, continuam conducta pe o inn-
gime oarecare ci o terminam printr-un tub cu diametru foarte mic, spre
exemplu un tub de un metru lungime, invirtit in spirala i avind diametrul
interior de 2 mm. La capatul acestui tub punem inca o butelie plina cu apa.
Acest aranjament, din punct de vedere hidraulic, este o absurditate; vorbesc
de hidrauhca care neglijeaza. compresibiitatea apei. Dack tinem seama insa.
de acest factor, lucrurile stau altfel; incepind sä miccam pistonul alternativ
printr-o biela §i o manivela, se produc pulsatii in butelia de la inceputul
conductei. Aceasta butelie devine un fel de generator de unde sonice. In
tubul nostru circula atunci unde, care sint fortate sä treaca prin tubul cel
subtire ci din tubul subtire sä treaca inainte in butelia de la capatul con-
ductei. M4carea este posibila din cauza compresibilitatii lichidului i din
cauza posibilitäii transmisiei energiei prin uncle. Energia ondulatorie insa,
trecind prin tubul subtire, produce caldura intocmai ca §i. in electricitate_
Cu aparatul pe care 1-am facut am dobindit o temperatura de mai
mult de 100 grade. Tubul ffind invirtit in spirala, am introdus aceasta ser-
pentina intr-un pahar cu apa care, incalzindu-se dupa 2+3 minute, a in-
ceput sä fiarba. Conducta, insa, care conduce energia sonica la acest tub,
famine rece §L cum intrebuintam apa ca mediu de transmisiune, am dovedit
cä e posibil sä transmit energie calorica printrAm tub cu apa rece.
Explicatia totuci e foarte naturala, fiindca densitatea curentului
sonic in tubul, cel mic este foarte mare i se produce o pierdere prin frecare
sonica, intocmai cum se produce prin rezistenta ohmica in electricitate..

233

www.dacoromanica.ro
 , Putem merge mai departe cu experienta: in loc ca sa lasäm tubul
cel mic sä incalzeasca apa la 100 grade, putem, intrebuintind un calorime-
tru, s'a facem ca energia sa nu mai poata radia de la tub ci sä se acumuleze.
Astfel .fiind, in mod teoretic, putem face ca acest tub .sä se poata Incälzi
pina la orice temperatura. Limita la care temperatura din acest tub va ajunge
depinde de punctul de fierbere al lichidului din interior, fiindca apa din
tubul spiral ia desigur aceeasi temperaturä ca i tubul. Eu am aranj at,
in experienta ce am facut, ca presiunea medie sa fie aproape 100 atmosfere.
La aceasta presiune apa nu fierbe nici la 300 grade, asa incit punind tubul
in .vata, vata s-a carbonizat. N-am mers mai departe ca sä arat ca acest
tuh s-ar putea face rosu, fiindca sudurile tubului s-au topit, iesind din tub
aburi supraincalziti, ceea ce era de asteptat. Asadar, din aceeasi conducta
putem. lua apa recc, apa calda ofi aburi supraincalziti.
Transmisiunea caldurii prin unde sonice poate sa aiba i aplicatii
practice, insa experienta de mai sus am facut-o mai mult din punctul de
vedere al interesului tiintific, ca sä arat diferenta enorma intre efectele
sonice i efectele hidraulice. Daca am fi plecat de la ipoteza inconipresibili-
tatii lichidelor, experienta ce v-am descris, evident, n-ar fi fost posibila
Cind am cerut brevetul acumularii energiei, bazata pe comprimarea
lichidelor, el mi-a fost refuzat in Statele Unite, pe motivul cä masinile mele
nu pot functiona; or, aceste masini functionau, erau In fiinta la Londra
§i a trebuit marturia sub juramint a unui membru de la Royal Society"
din Londra, ca sa se convinga Patent Office" din Washington ca aceasta
inventie nu este o imposibilitate. Nu spun ca lumea nu stia ca lichidele
sint compresibile, dar nu o stia destul de bine si a trebuit intii demonstrat
prin experiente, nu numai c. sint compresibile, dar c5. elasticitatea lor este
un factor important in industria mecanica.
In loc de a intrebuinta acumulatoare hidraulice, care sint constituite
din o greutate enorma apasind pe un piston, putem intrebuinta citeva butelii,
obuze vechi, astupate bine, in care comprimam lichidul la o presiune foarte
mare. Aceste aparate pot sa coste de zece ori mai putin ca un acumulator
hidraulic.
O alta aplicatie s-ar putea face la resorturi: un obuz, in care am intro-
duce un piston si care e plin cu un lichid, poate servi drept resort, care
sa reziste la presiuni enorme. Pistonul intend In lichid 11 comprima, iar
cind /ncarcatura ce apasa pe piston descreste, elasticitatea lichidului impinge
pistonul inapoi in pozitia
O aplicatie a transmisiunii prin vibratii, care nu este in fond decit o
cOnsecinta a aplicarii elasticitatii lichidelor pe o scara mai intinsa, este
distributia de putere In fabrici, intocmai cum ea se face astazi cu motoare
electrice. Multe probleme industriale n-au fost rezolvate practic de electri-
citate. Este usor a transmite energie electrica la distante marl, cu o efi-
cienta destul de buna, cind este vorba, insa, de distributia propriu-zisa a ener-
giei in mod electric, eficienta ei este asa de mica, incit, din punct de vedere
comercial, nu renteaza. De aceea mai toate fabricile, chiar i cele moderne,
cind instaleaza masini intr-un atelier, prefera de multe ori sa intrebuinteze
sistemul cu transmisiuni de curele, sistem vechi de citeva sute de ani, care
este insa mai economic din punct de vedere comercial. Transmisia sonica
rezolvä aceasta problema, n sensul ca se poate actiona fiecare masina, fiecare
strung etc., cu un motor sonic independent, motoarele fiind legate cu insta-
latia centrala, unde energia e produsa de o masina cu aburi sau de un .motor
cu explozie sau orice fel de putere mecanica. Tuburile de transmisii sonice
239

www.dacoromanica.ro
sint mult mai putin pericutoase decit conductele electrice, apoi aparatele
de control, robinetele de pornire sau de oprire ale motoarelor sonice, sint
mult mai ieftine. Motoarele costa aproape pe jumatate sau o treime din
costul motoarelor electrice de aceeasi putere. Greutatea motoarelor e cam
in aceeasi proportie. Asa incit, vedeti, in ceea ce priveste distributia energiei,
sonicitatea poate concura cu succes electricitatea.
In ceea ce priveste transportarea energiei la distante foarte mari, este
probabil ca electricitatea sä aiba monopolul, fiindca tuburile sonioe sint
in general mai scumpe decit conductele electrice aeriene. Astfel ffind, intrevad.
posibilitatea unei conlucrari arrnonioase intre electricitate i sonicitate.
Spre exemplu, pe terenurile noastre petrolifere s-a gasit ca e mai convenabil
a se transmite energia electricl de la distanta i a se ataca diferitele aparate
prin motoare electrice. Riscurile de incendiu i delicatetea motorului electric,
insa, se opun la aceasta aplicatie, si de aceea transmisia sonica va interveni
ca o legatura intre sonda i curentul electric. S-ar putea aduce energia elec-
tric5. la o statie centrala, transforma in energie sonica i transporta apoi
la sonde prin tuburi de fier. In aceste tuburi ar putea sa circule chiar pacura
ca mediu, sau petrol or apa, iar sondele ar fi actionate de motoare sonice,
care nu prezintä nici un pericol, sint extrem de simple, pot lucra fara aten-
tie specialä chiar sub apa, in noroi, in orice conditii cit de grele.
Intrebuintarea motoarelor sonice in fabricile moderne ar elimina toate
transmisiile prin curele. Chiar i costul va fi mai ieftin cu timpul, caci
chiar clack transmisia prin curele este mai ieftina decit cea sonica, totusi
o economic s-ar realiza la constructia atelierului, care n-ar mai trebui sá
fie de o zidarie atit de solida, nemaifiind nevoie sä sustina toate rotile si
fieraria cea grea necesara in transmisia cu curele.
La motoarele sonice nu intra decit fonta. i otel; la motoarele electrice
intra oteluri destul de scumpe, intra cupru, mica si fel de fel de produse
cauckucate si de aceea, fiindca un motor sonic e foarte robust, el poate
sä dureze infinit, pe cita vreme motorul electric are nenumarate piese, care
cu timpul se deterioreaza.
Un alt teren de aplicare al transmisiei sonice, este in rezolvarea unor
probleme, in care transmisia electrica nu se poate aplica deloc, de pilda
la aeroplane. Tendinta astazi la aeroplane este de a ajunge la o putere meca-
nica din ce in ce mai mare. Astfel s-au facut aeroplane de 1 000 si 2 000
cai putere, iar acum, in timpul din urma, se studiaza un aeroplan de 5 000
cai putere. Or, ca sa se obtina aceasta putere enorma, este nevoie de mai
multe motoare. Am studiat acum un aeroplan in care 8 motoare vor fi
instalate in nacela aeroplanului, atacind opt generatoare sonice, iar patru
elice, puse la aripile aeroplanului, vor fi actionate de patru motoare sonice.
Instalatia corespunde intocmai felului cum se procedeaza intr-o instalatie
centrala de distributie electrica.
Am. facut un motor de aeroplan numai ca experienta, reusind a realiza
un motor de 180 cai numai cu 50 kg. Daca am pune problema unui inginer
electrician, el n-ar putea sä facä un motor electric de 180 cai putere, decit
in greutate de cel putin 1 000 kg.
0 alta aplicatie a undelor sonice este la ciocane.
Un ciocan sonic este o masina foarte simpla; un piston cu miscari
alternative. Acest piston impinge asupra unei mase, care oscileazä intre doua
resorturi. Masa si cu resortul formeaza un rezonator sonic. Undele care ali-
menteaza ciocanul sint convertite in energie de oscilari ale ciocanului, care

240

www.dacoromanica.ro
o descarcä la fiecare lovitura pe nicovala. Energia trece aproape integral din
unda in lovituri asupra nicovalei.
Eficienta unui astfel de ciocan este foarte mare. Am construit un
ciocan de un cal putere cu care se taie otelul si care serveste si la nituit;
acest ciocan facea acelasi lucru ca un ciocan pneumatic, intrebuintind aer
comprimat, de 8 cai putere. Dealtfel, este cunoscut ca industria aerului corn-
primat pentru ciocane in mine sau cariere este foarte risipitoare: din 100 cai
putere numai 5 se intrebuinteaza efectiv la scule, pe cind aceeasi instalatie
cu transmisie sonica, din 100 cai ar intrebuinta 80 cai in mod efectiv.
Alt teren de aplicare al motoarclor sonice este la pompe, i aceasta
se concepe usor, pentru c5. pompa este un aparat cu miscari alternative,
iar undele fiind alternative se suprima toate organele de rotatie: lagare,
roti; astfel pompele sonice devin extrem de simple. Aceste pompe pot lucra
cu totul sub apa, inclusiv motorul, ceea ce nu se poate face usor cu un motor
electric.
0 aplicatie foarte importanta este la vapoare, unde este nevoie ca
de la o turbina cu tura-tie foarte inalta sa se obtina miscari rotative reduse
la elice.
A fost o mare perfectionare la masinile cu aburi aparitia turbinei cu
aburi, insa in acelasi timp i o mare greutate: aceea de a se cupla cu elicea.
o turbina de aburi trebuie sa se invirteasca extrem de repede ca sä aiba
o buna eficienta, pe cind elicea din contra trebuie sa se invirteasca foarte
incet, asa cä o dificultate parea ca se loveste de cealalta. in ultimul timp,
insa, s-a reusit a se face angrenaje pentru puteri foarte mari i vapoarele
moderne intrebuinteaza aceste angrenaje pentru a reduce numarul invirti-
turilor turbinei la actionarea elicei. Problema se rezolva mult mai bine in
mod sonic: se suprima arborele de transmisie la vapor i se inlocuieste cu
3-4 conducte sonice; elicea e aplicata direct la motorul sonic si se pot
obtine turatii cit de mici dorim. Cu acest aranjamcnt suprimam toate incon-
venientele turbinei cuplate la elice, suprimam i axa si galeria unde se
aseaza iar transmisia se face intreaga pe circuitul sonic, cum s-ar face
pe unul electric.
in fabricile metalurgice este iarasi nevoie de motoare, care sa invir-
teasca foarte incet rulouri de laminoare, de exemplu. Motoarele sonice sint
indicate in aceste cazuri.
Unul din terenurile cele mai indicate pentru transmisiunile sonice este
transmisia energiei de la motoarele cu explozii la masini la care trebuie
un cuplu de demaraj foarte puternic, spre exemplu la tractoare. Motoarele
cu benzina, in genere, pot sä mearga cu viteza foarte mare, dar au un cuplu
constant; ceea ce se cere, insa, la tractoare este un cuplu variabil; la pornire
mult mai puternic, in mers mult mai mic. Din accasta pricina a fost nevoie
sa se intrebuinteze angrenaje i schimbatoare de viteza. Prin combinarea
unui generator sonic putem realiza un tractor la care se pot suprima toate
organele intermediare.
Ceea ce am zis ca aplicare la tractoare se aplica si la automobile, loco-
motive, camioane i altele, astfel ca in tot ceea ce priveste problemele de
tractiune, noua stiinta deschide orizonturi cu totul noi.
Ace lasi lucru s-a incercat i prin electricitate i s-a reusit in multe
cazuri, insa masinile electrice sint mult mai scumpe si mai grele. Apoi un
motor electric la pornire se incalzeste; motorul sonic la pornire nu se incal-
zeste, ci energia serveste la ridicarea presiunii i pe urma se stabilcste un
241
it - C. 229

www.dacoromanica.ro
fel de echilibru. Deci la pornire in loc sa avem caldura, avem presiune;
or, presiunea nu consuma energie cit timp vehiculul n-a pornit din loc.
Aceasta constituie un avantaj : in loc ca sa incalzim motoarele la pornire,
cum se intimplä cu cele electrice, ele ramin reci. La tramvaie, la tractiunea
pe caile ferate, aceasta este un avantaj foarte important.
Una din aplicatiile §tiintei sonice care este foarte curioasa, este la taie-
rea sticlei. Am facut un alternator sonic care produce 500 vibratii pe
secunda §i am cautat sa vad care sint efectele vibratiei asupra unui ciocan
in miniatura. Acest ciocan, care al:Asa asupra unui ac de otel, avea pro-
prietatea de a taia sticla intocmai ca diamantul. Otelul, chiar daca nu e mai
tare ca sticla, tot o taie prin percusiunile foarte dese care se produc asupra
sticlei.
Acesta este un teren de aplicatie nea§teptat, fiindca aceasta proprietate
se aplica nu numai la sticla ; am incercat-o §i. asupra cuartului §i pietrelor extrem
de dure i am reuit a le taia prin acest procedeu.
De la aceasta jucarie era un ciocan care nu cintarea nici 30 de
grame am stu.diat, cu un prieten al meu, o ma§ina mare pentru perforarea
de tuneluri; cu citeva zile inainte de a pleca din Londra am incercat ma§ina
care pulveriza granitul §i-1 transforma in praf. Ideea prietenului meu este
sa sape un tunel in granit prin pulverizarea rocii. Aceasta deschide un ori-
zont nou, pentru ca tunelurile in granit sint foarte costisitoare. Astazi ele se
fac cu explozibile §i prin perforari cu aer comprinaat, pe cind gratie acestei
aplicari a sonicitatii se poate face un tunel intr-un munte de granit, printr-un
aparat care sa lucreze in mod continuu, pulverizind roca, praful fiind transpor-
tat la distanta printr-un curent de apa.
Hind vorba de generatoare de inalta frecventa, mentionez o aplicatie
care mi-a venit in gind O. anume: intrebuintarea lor la semnalizare. Am
facut aparate care produc sunete in aer sau sub apa §i. care absorb foarte
putina energie. Un fluier cu aburi abia cu zece cai poate produce sunetul
pe care un aparat sonic il produce cu o jumatate de cal.
Ridicind frecventa, am reuit sa fac o maOna care sa produca 20 000
vibratii pe secunda. Deja ne departam de vibratiile ordinare; nu mai avem.
nici un simt prin care sa percepem aceste unde. MaOna se poate auzi pina
la un moment, cit timp frecventa este sub aceasta limita de 20 000 vibratii,
dar pe urma nu mai percepem nici un sunet. Se nWe acum intrebarea, care
sint proprietatile fiziologice ale undelor peste limita audibila ? Intr-una din
zile, pe cind aveam un aparat de frecventa de 500 vibratii pe secunda, am incer-
cat sa produc prin ciocniri unde de 100 000 pe secunda asupra unei bare
de otel. Aceasta bara era fixata intr-un miner de lemn. Nu §tiu daca este
o iluzie, insa faptul a fost verificat de mai multi prieteni: tinind mina pe
aceasta bara §i lovind bara cu ciocanul sonic cu 500 pe secunda, aveam
impresia de caldura la mina. S-ar putea crede ca aceasta caldura era rezul-
ta tul frictiunei intre miner s'i mina, dar indata ce opream loviturile, sim-
team rece, Daca minerul s-ar fi incalzit prin frecare, n-am fi simtit imediat
rece, ci numai dupa citva timp. Atunci s-a nascut intrebarea: nu cumva
caldura o fi o manifest are a vibratiei sonore de ordinul frecventei de 100 000
sau mai mult pe secunda ? Probabil ca aceasta frecventä este Inca prea joasa
ca sa produca vibratii calorifice, dar se poate ca lemnul, in care era otelul,
sa fi rezonat la frecvente mult mai inalte sub impulsiunea vibratiilor de 100 000
pe secunda ale barei de otel.
242

www.dacoromanica.ro
 La aceastä experientg a asistat si d. J. J. Thomson care-mi spunea
cg si Tyndall facuse aceeasi ipotezg: caldura n-ar fi decit vibratii mecanice
ale mediului ambiant.
Efectele fiziologice ale curentilor sonici, cam de la 200 ping la 1 000
pe secundg, sint foarte interesante: dacg tinent in ming o teavg prin care
trec vibratii puternice de 500 pe secunda, vibratiile se simt in ming ping
aproape de umg.r. Impresia este analogä impresiei pe care- o avem dacá
un curent alternativ trece printr-un corp. 0 bobing de inductie dä cam
aceeasi impresie ca si vibratiile sonice. Astfel flind, ar fi interesant de vgzut
dacg. nu cumva s-ar putea aplica acesti curenti in medicing. in multe cazuri
in medicing, cred cä ar fi important sä se poatg produce o vibratie a tesu-
turilor, care sã n-ailog inconvenientele vibratiilor electrice, Curentul electric
se adreseaza mai mult nervilor si nervii indirect lucreaz g. asupra muschilor,
pe cind vibratia sonicä este o vibratie mecanicg care se adreseaza direct
tesutului.
Fiindcg sintem aproape de sfirsitul conferintei, as vrea sä revin putin
la ordinea de idei de la inceputul ei. Am pornit de la armonie ca sg, ajungem
la legile curentilor sonici si la intrebuintgrile lor industriale. Perfectionind
stiinta sonica, cred cg va fi posibil de a se gäsi explicatii mult mai simple
in alte domenii, spre exemplu in domeniul electric.
Ambitia teoreticianului este totdeauna mare; fiecare vrea sä facä teorii
noi, insä teoriile care se fac in electricitate pot fi tot atit de putin justificate
ca si teoriile care s-ar putea face in sonicitate. 0 idee generalg este cä energia
nu poate sä meargg mai repede decit sunetul in mediul in care o transmitem.
Or, am ggsit d se poate foarte bine ca energia sä mearga mai repede decit
sunetul. Am calculat conducte sonice prin care am putea trimite unde care
sä mearga, spre exemplu, cu o viteza de 10 000 metri pe secundg sau chiar
100 000 metri pe secundg. Or, dacä avem posibilitatea sg. facem sg varieze
viteza undelor dupa vointa noastrg in mediile materiale, nu I/Ad nici o
ratiune de ce nu am facp o teorie nouä diferitelor miscgri vibratoare in mediul
material si pe urrng s-o aplicgm la electricitate, cäldurg, sonicitate si alte feluri
de energii. t
Una din consecintele teoriei transmisiei sonice este ca, dad ave m o
conducta foarte lungg, nu putem invirti generatorul decit cu o anumitä
selectie de frecvente care diferg unele de altele prin intervale simple. Aces-
tea sint frecventele care impart lungimea tubului intr-un numär intreg de
lungimi de semiunde, asa incit turatia posibila a generatorului nu poate fi
reprezentatg de o functie continua. Aceasta este o indicatie ca numerele intregi
au mare influenta asupra frecventelor posibile in transmisia sonica. Dealtfel,
in armonie numerele intregi sint bazele armoniei. 0 conducta sonicä se imparte
tot asa in numere intregi de lungimi de undg. Dacg. punem mai multe gene-
ratoare, pe aceeasi conductg, ar fi foarte posibil sä invirtim pe unul la 1 000
revolutiuni, altul la 2 000, altul la 3 000, spre exemplu, insä nu la 1 015
de pildg. Prin urmare, cuplarea generatoarelor sonice pe o linie este legata
de teoria acordurilor muzicale; ele se pot invirti numai la frecvente care
stau intre ele intr-un raport de numere intregi. Or, pare cä ar fi o lege foarte
generalg in naturg, ca lucrurile sg se petread numai dupa legile armoniei ;
numerele intregi ar ghida atunci distributia vibratiilor de mice naturg.
Ar urma ca este imposibil de a transmite energia printr-o seie de frecvente,
care nu se au intre ele in raporturi de numere intregi.
Dad ne gindim la teoria atomicg in chimie, vedern cä legi analoge
se prezintg si acolo. Numerele intregi in chimie au fgcut sa se imagineze
243

www.dacoromanica.ro
teoria atomilor. Am putea foarte bine, insa, sa imaginam o teoria a vibra-
tiilor elementelor ca baza a chimiei §i. atunci aceste numere intregi in chimie
n-ar fi decit exprimarea faptului ca combinatiile chimice nu sint decit acor-
duri armonice ale unor vibratii ale materiei.
Printre acordurile muzicale avem acorduri consonante §i acorduri dis-
tonante; foarte probabil Ca §i in natura fenomenele se impart in doua clase:
fenomene consonante §i fenomene distonante. Cele distonante nu sint de sine
statatoare, tind catre forme mai simple care sint formele consonante sau
armonice. In chimie acela§i lucru: combinatiile se aranjeaza sa fie in ra-
porturi intregi cit se poate mai simple. Cu cit combinatiile sint mai corn-
plicate, cu atit sint mai nestabile. A§a incit, incet incet, cred ca daca
a§ continua conferinta, ne-am intoarce indarat la muzica.
Desigur pacienta d-voastra a intrecut limita admisibila. Voi termina
deci aceasta cuvintare cu con§tiinta impacata ca mi-am facut datoria de a
va face o comunicare ce, in orice caz, a fost ascultata cu bunavointa. Martu-
risesc ca nu-mi fac iluzia a fi fost prea clar in expunerea mea, in orice
caz ma consolez ca ar fi fost foarte greu sä se poata face mai bine cu un
subiect atit de tehnic, §i. special, intr-o expunere care sa fie pe intelesul tuturor.
Va multumesc dar, doamnelor §i. domnilor, pentru amabilitatea de a
fi venit la aceasta conferinta §i sper ca nu v-a obosit prea mult cuvintarea mea.

244

www.dacoromanica.ro
 ANEXE

COEFICIENTI SONIC! PENTRU APA LA DIFERITE TEMPERATURI

t = temperatura in grade centigrade ;

E = coeficient de elasticitate, in kg/cm2 ;
v = gEly viteza sunetului, in cm/s ;
4 = cp/a) =jIg7E== coeficientul de proportionalitate pe unitate sectiune ;
p = presiunea, in kg/cm2.
p=0 la 100 p= 100 la 200

t E x 10-4 v x 10-5 4 t E x 10-4 v x 10-5 q

0 1,94 1,38 7,12 0 2,00 1,40 7,00

10 2,06 1,42 6,90 10 2,16 1,45 6,75
20 2,13 1,44 6,78 20 2,26 1,49 6,60
-0 2,18 1,46 6,71 30 2,30 1,51 6,55
40 2,20 1,47 6,69 40 2,33 1,52 6,51
[0 2,22 1,48 6,66 50 2,35 1,52 (,50
CO 2,22 1,48 6,69 60 2,35 1,52 6,50
70 2,20 1,47 6,'1 70 2,33 1,52 6,51

COEFICIENTI SONIC! PENTRU OTEL SI BETOX

Pentru otel :
13 x 10-4 v x 10-5
1 q

200 5,00 1 0,25

Pentru beton :
E x 10-41v x 10-5 q

21 1 2,88 1,44

2/15

www.dacoromanica.ro
 TABEL DE CONVESIE PENTRU UNITATI DE MA SURA

Unitati utilizate de autor S.I.

Presiune kgf/cm2 Pa = N/rn2

1 9, 81 . 104
1,0 19 . 10-5 1

Vizetá cm/s m/s

1 0,01
100 1

Suprafata cm2 m2
1 10-4
104 1

Debit cm8/s 1118/5

1 10- 6
108 1

Coeficient de kgf . s/cm5 N . s/m5

frictiune 1 9, 8 1 . 1010
1,0 19 . 10-11 1

Putere CP W
1 735, 75 W
1, 3 59 10-8 1

Capacitate cm5/kgf rn5/N

1 1, 0 19 . 10-11
9,81 - 1010 1

I nductantã kgf . s2/cm5 Ns2/m5

1 Y9,81 . 101° = 3, 13 . 105
3 , 19 . 10-6 1

Curent ykgf. . cm 1/R:M

proportional, 1 0, 3 13
i =-_ i Yr 3 , 19 1

Presiune likgf.. cm yN . m
proportionall 1 0, 3 13
h=H R 3, 19 1

Perclitanta, S cm5/kgf . s m5/N . s

1 1,019 . 10-11
9, 8 1 . 1010 1

246

www.dacoromanica.ro
 Redactor : EUGEN MARINEANU
Tehnoredactor : FELICIA BOLOCAN

Bun de tipar: 11XI-1985: coli de tipar: 15,50

Format : 16170 x 100
Clasificarea secimald pentru biblioteci marl:
c534.2: 531.66
1531.66: 534.2
Clasificarea secimald pentru biblioteci mici:.
534.2: 531.66.

c. 229 I. P. Inforrnatia
RIO Str. Br ezoianu nr. 23 25
Bucure#ti

www.dacoromanica.ro
 `..i T., 4

Lél 28
ft

t
*1
-

11

t. 411.

m
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

.71
www.dacoromanica.ro