AUXILIAR CURRICULAR

M2 ECHIPAMENTE ELECTRICE
CLASA a-X-a

Profesor FRUNZA ADRIAN

AN 2014

1
 Cuprins

1. Tabel corelare competente continuturi

2. Plan de evaluare trim I, II
3. Standardul de promovare
4. Structura caiet evaluare
5. Material de predare
6. Activitati de documentare / invatare
7. Activitati de evaluare

1.1.Tabel corelare competente –continuturi

2
Competente Continuturi Observatii
1.Montarea si utilizarea 1.Circuite electronice utilizate in instalatiile electrice
aparatelor electrice de 1.1. Dioda redresoare
joasa tensiune 1.2.Redresoare monoalternanta
1.3. Redresoare bialternanta

2.Montarea si utilizarea 2.Aparate electrice

masinilor electrice. 2.1.Clasificarea aparatelor electrice
2.2.Marimi nominale ale AEJT
2.3.Componente ale aparatelor electrice
 Contacte electrice
 Izolatoare si piese izolante
 Termobimetale
 Miezuri magnetice
 Electromagneti
 Mecanisme de actionare
 Camere de stingere
 Elemente arcuitoare
2.4.Aparate electrice de joasa tensiune :de
comanda manuala, de conectare, de protectie……
2.5 Conectarea aparatelor electrice in circuit

3.Notiuni generale privind masinile

electrice(definitie,simbol,constructie,marimi
nominale,utilizari)
3.1.Masina electrica rotativa de cc.
3.2.Transformatorul electric.
3.3.Masini electrice rotative de ca.
 Masina electrica asincrona
 Masina electrica sincrona

3. Utilizarea instalatiilor 4.Instalatii electrice de joasa tensiune

electrice de joasa tensiune. 4.1.Instalatii de iluminat si prize
4.2.Instalatii de forta
4.3.Instalatii de curenti slabi(sonerie)

4.Realizarea circuitelor 1.Circuite electronice utilizate in instalatiile electrice

electronice din instalatiile
electrice.

5.Reprezentarea 1.Circuite electronice utilizate in instalatiile electrice

schemelor electrice

3
2.PLANUL STANDARD DE EVALUARE :
SEM 1=18 SAPTAMANI
Disciplină : M2 ECHIPAMENTE ELECTRICE / TEORIE/ Nr. ore 105/3h pe saptamana .
Unitate de invatare Nr. notelor Perioada / Metode și instrumente de
Termen evaluare
1.Circuite electronice utilizate in Nota 1 S1-S18 Evaluare continuă, in fiecare ora
instalatiile electrice Permanent TEST in format e-learning .

2.Aparate electrice:structura Nota 2 S1-18 Interviu in ora pe fisa de lucru

interna Permanent /evaluare din portofoliu.

3.Notiuni generale privind masinile Nota 3 S1-18 Evaluare continua saptamanala

electrice(definitie,simbol,constructi Permanent (TEMA PENTRU ACASA) 35 teste
e,marimi nominale,utilizari)
in format e-learning.
Nota 4 S7 Evaluare sumativă cu itemi diverși
in format e-learning sau interviu

Nota 5 S 12 Mini proiect „Circuit redresare” .

Evaluat conform fișei anexate

Nota 6 S 17 – S 18 Evaluare sumativa .

Evaluare elevi aflați în situație de
corigenta

2.PLANUL DE EVALUARE
SEM 2=17 SAPTAMANI
Disciplină : M2 ECHIPAMENTE ELECTRICE / TEORIE/ Nr. ore 105/3h pe saptamana
Unitate de invatare Nr. notelor Perioada / Metode și instrumente de
Termen evaluare
3.Notiuni generale privind masinile Nota 1 S19-S35 Evaluare continuă, in fiecare ora
electrice(definitie,simbol,constructi Permanent TEST in format e-learning .
e,marimi nominale,utilizari)
4.Instalatii electrice de joasa Nota 2 S19-35 Interviu in ora pe fisa de lucru
tensiune Permanent /evaluare din portofoliu.

Nota 3 S19-35 Evaluare continua saptamanala

Permanent (TEMA PENTRU ACASA) 35 teste
in format e-learning.
Nota 4 S26 Evaluare sumativă cu itemi diverși
in format e-learning sau interviu

Nota 5 S 25 Miniproiect „MOTOR DC

(laborator / YOUTUBE”. Evaluat conform fișei
I.P.) anexate
Nota 6 S 34 – S 35 Evaluare sumativa .
Evaluare elevi aflați în situație de
corigență

4
3.STANDARDUL DE PROMOVARE / EVALUARE
3.1.STANDARD MINIM sem I nota 5 M2_ECHIPAMENTE ELECTRICE clasa a-X-a

M1 BEA TEORIE LABORATOR INSTRUIRE

PRACTICA
NR.ORE 105
PONDERE 3-4 note
NOTARE
La laborator/practica minim o nota pe semestru .

Evaluarea elevului se va face cu ajutorul itemilor de mai jos. Elevul va trebui sa prezinte
PORTOFOLIUL PERSONAL AL ELEVULUI complet (cu toate lucrarile de laborator). Pentru
portofoliu, elevul va primi …..………………………...……………………………………………………….1p

ITEMI DE EVALUARE
Pentru promovare cu nota 5, elevul isi va rezolva itemii 1 sau 2

1.Identificati in schema de mai sus fiecare componenta electronica/electrica precizand rolul in

circuit , semnificatia notatiilor, marimi caracteristice, marimi de intrare si iesire, unitati de masura
……………………………………………………………………………………………………..nota 5

2.Identificati tipul fiecarui aparat de masura si marimea electrica masurata. Interpretati indicatiile
aparatelor Uef/Umax.Estimati valoarea masurata pe ecranul osciloscopului
…………………………………………………………………………………………………..nota 5

5
3.2.STANDARD MINIM sem II nota 5 M2_ECHIPAMENTE ELECTRICE clasa a-X-a

Evaluarea elevului se va face cu ajutorul itemilor de mai jos. Elevul va trebui sa prezinte
PORTOFOLIUL PERSONAL AL ELEVULUI complet (cu toate lucrarile de laborator). Pentru
portofoliu, elevul va primi …..………………………...……………………………………………………….1p

ITEMI DE EVALUARE
ITEMI DE EVALUARE
Pentru promovare cu nota 5, elevul isi va rezolva itemii 1 sau 2

Inscriptionarea marimilor nominale

1.Numiti 10 marimi nominale si semnificatia lor , inscriptionate in eticheta atasata unei masini electrice .
La fiecare marime nominala elevul va preciza natura acesteia, unitate de masura, importanta acesteia in
alegerea unei masini de curent .

4. CAIETULUI DE EVALUARE

Nume și SEMESTRUL I SEMESTRUL II Observ

prenume Test Evaluare Temă Evaluar Tez Proiect Test Evaluare Temă Evaluar Teză Proiect ații
elev inițial continuă pentru e scrisă ă inițial continuă pentru e scrisă
acasă acasă
1 2-3 35 1-2 1 1 2-3 35 1-2 1
nota note note note nota
(medie)

6
5.MATERIAL DE PREDARE
5.1.POLARIZAREA DIRECTA SI INVERSA A UNEI DIODE

BREVIAR TEORETIC

Dioda este un dispozitiv semiconductor alcatuit dintr-o jonctiune P-N. Cind se aplica (+) pe zona P
(numita ANOD) si (-) pe zona N (numita CATOD), prin dioda trece curent. Spunem in acest caz ca dioda
este in POLARIZARE DIRECTA. Daca inversam polaritatile, dioda nu mai conduce curentul si spunem ca
este BLOCATA. Acest regim de functionare se numeste POLARIZARE INVERSA.

Fig.1 Dioda semiconductoare simbol /aspect fizic

Observatii :
 In polarizare DIRECTA, relatia dintre curent si tensiune nu este o functie liniara
 In polarizare INVERSA, curentul nu este NUL ci are o valoare extrem de mica, dependenta de
temperatura.

Fig 2. Dioda semiconductoare :caracteristica de functionare

7
Fig 3. Dioda semiconductoare Ge/Si :caracteristica de functionare

Fig 4. Dioda stabilizatoare ZENER :caracteristica de functionare

8
 Fig 5. Functionarea diodei ca un comutator

MATERIALE NECESARE

- Platforma DL 3155M11R
- 2 multimetre digitale.
- Set de cabluri.

1. SCHEMA ELECTRICA

Fig. 1.1
Lista Componentelor :

R1 = 330 Ω - 1/2 W - 5% +V = 0 / +15 V

R2 = 1 kΩ - 1/2 W - 5% -V = 0 / -15 V
V1 = dioda cu siliciu 1N4007

Diode redresoare/rectificatoare

Fig.6 Diode redresoare de putere mica si mare; aspect capsula

9
Marimi fizice fundamentale,suplimentare

Mărime fundamentală
Denumire Simbol Unitate de măsură
Denumire Simbol
Lungime l metru m
Masă m kilogram kg
Timp t secundă s
Intensitatea curentului electric İ amper A
Temperatura termodinamică T kelvin K
Intensitatea luminoasă J candelă cd
Cantitatea de substanţă n;  mol mol
Mărime suplimentară
unghiul plan radian rad
unghiul în spaţiu (solid) steradian sr

Multiplii si submultiplii
Prefixe SI
Factor de multiplicare Denumire Simbol
1018 exa E

MULTIPLI
1015 peta P
1012 tera T
109 giga G
106 mega M
103 kilo k
102 hecto h
101 deca da
10-1 deci d
10-2 centi c SUBMULTIPLI
10-3 mili m
10-6 micro μ
10-9 nano n
10-12 pico p
10-15 femto f
10-18 atto a

Pentru desfasurarea optima a orelor de curs/laborator, tabelele de mai sus ofera informatii
despre marimile fizice cu care lucram precum si multiplii si submultiplii cel mai des utilizati

10
 5.2.Aplicatii ale diodelor redresoare

D1
V1
T1 1N1199C
230 Vrms
50 Hz R1
0° 1.0kΩ

Fig.7.Redresor monoalternanta
http://en.wikipedia.org/wiki/Root_mean_square

Fig.8 Redresor monoalternanta .

Vizualizarea pe osciloscop a formelor de unda ale tensiunilor in primarul transformatorului si a
tensiunii redresate monoalternanta

Schema electrica MULTISIM are in structura urmatoarele blocuri, de la stanga la dreapta

1.Sursa de tensiune alternativa V1 Uef= 230V/50Hz
2.Transformator T1 (coeficient de cupaj =0,9)
3.Dioda redresoare 1N 199C
http://www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/1/N/1/1/1N1199C.shtml
4.Rezistor R1=1K
5.Osciloscop 2 canale; ambele canale sunt setate pe 100V/Div

11
 Fig.9.Redresor bialternanta cu punte de diode1N 4006
Imaginea vizualizata pe osciloscop reprezinta semnalul redresat bialternanta

Schema electrica MULTISIM are in structura urmatoarele blocuri, de la stanga la dreapta

1.Sursa de tensiune alternativa V1 Uef= 230V/50Hz
2.Transformator T1 (coeficient de cupaj =0,9)
3.Dioda redresoare 1N 4006
http://www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/1/N/1/1/1N1199C.shtml
4.Rezistor R1=10K
5.Condensator electrolitic(filtru de netezire ) C1=100 uF
6.Comutator S1, are rolul de a conecta si deconecta condensatorul C1
7.Osciloscop 2 canale; ambele canale sunt setate pe 20V/Div

12
 Fig.10.Redresor bialternanta cu punte de diode3N259
Imaginea vizualizata pe osciloscop reprezinta semnalul redresat bialternanta si filtrat(netezit) cu
ajutorul C1=1000Uf

Schema din figura 10 are puntea redresoare 3N259 structura capsula monobloc
http://www.datasheetcatalog.com/datasheets_pdf/3/N/2/5/3N259.shtml
Voltmetrul XXM1 masoara tensiunea in primarul transformatorului
Voltmetrul XXM2 masoara tensiunea in secundarul transformatorului
Voltmetrul XXM3 masoara tensiunea redresata si netezita (filtrata de C1)
Observam ca tensiunea din secundar respecta relatia Up/Us= Nsp/Nss =10/1

Fig.11.In cazul unui scurtcircuit la iesire (R1 =0 ohmi) curentul in circuit creste foarte mult si
poate distruge punte de diode sau secundarul transformatorului .
Solutia cea mai simpla este introducerea unui fuzibil calibrat in bucla de curent (F1)
13
 5.3.APARATE ELECTRICE
5.3.1. MARIMI NOMINALE. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE

14
5.3.2. LISTĂ DE TERMENI ŞI CUVINTE CHEIE

a declanşa a produce o desfacere rapidă, prin comandă, a unui

mecanism care blochează mişcarea unor părţi ale unui
dispozitiv, în vederea provocării sau întreruperii unor acţiuni
anclanşare operaţie de închidere a unui circuit electric efectuată cu un
întreruptor, un contactor etc.
aparat sistem tehnic care serveşte la efectuarea unei operaţii sau la
dirijarea energiei ori la transformarea ei statică
aparataj totalitatea aparatelor folosite într-o ramură a ştiinţei sau a
tehnicii
automenţinere menţinerea alimentării unui contactor chiar dacă butonul de
pornire nu mai este acţionat; se realizează cu ajutorul unui
contact auxiliar ND al contactorului
basculare mişcare de balansare, în jurul unei axe orizontale care nu
trece prin centrul de greutate
camă proeminenţă (sau şanţ) cu profil determinat, pe suprafaţa unui
disc sau arbore, servind la deplasarea periodică a unui organ
urmăritor (tachet)
capacitate de mărime caracteristică a aparatelor electrice; se indică prin
comutare curentul de rupere şi curentul de închidere, la aparatele de
joasă tensiune şi prin puterea de rupere şi puterea de
închidere, la aparatele de înaltă tensiune
caracteristică curbă sau expresie analitică reprezentând dependenţa dintre
anumite mărimi specifice ale unui sistem tehnic sau fizic, în
anumite condiţii de funcţionare
caracteristică curbă sau expresie analitică reprezentând dependenţa dintre
intare-ieşire mărimea de intrare şi mărimea de ieşire ale unui sistem
tehnic, în condiţii date de funcţionare
comandă Operaţie manuală, semiautomată sau automată, prin care se
pune în funcţiune, se reglează sau se opreşte un sistem
tehnic; poate fi directă, indirectă sau la distanţă
contactor aparat electric care, sub acţiunea unui semnal de comandă,
închide un circuit electric şi-l menţine închis numai cât timp
durează comanda
contactor aparat de comutaţie, cu acţionare mecanică,
electromagnetică sau pneumatică, cu o singură poziţie
stabilă, capabil de a stabili, de a suporta şi întrerupe curenţii,
în condiţii normale de exploatare ale unui circuit, inclusiv
curenţii de suprasarcină
contactor static contactor la care, fenomenul de comutaţie este realizat prin
conducţia comandată a elementelor semiconductoare
(tranzistoare, tiristoare, triace) realizându-se deci o comutaţie
fără piese în mişcare (comutaţie statică)
curent de cel mai mare curent pe care aparatul îl poate stabili sub o
închidere tensiune dată
curent de rupere cel mai mare curent pe care aparatul este capabil să-l
întrerupă sub o tensiune dată
cuţit piesă componentă a unor aparate electrice de conectare,
care, pătrunzând în furci, realizează o legătură electrică
15
 conductivă
declanşator aparat, acţionat manual sau automat, care provoacă pe cale
mecanică suprimarea unei zăvorâri sau declanşarea
mecanismelor
elicoidal în formă de elice (curbă care poate fi înscrisă pe un cilindru
circular sau pe un con circular şi care taie sub un unghi
constant generatoarele cilindrului sau ale conului)
factor de revenire mărime caracteristică a unui releu, definită prin raportul dintre
valoarea mărimii de intrare pentru revenirea releului şi
valoarea mărimii de intrare pentru acţionarea releului
frânare reducere progresivă, eventual până la oprire, a vitezei de
deplasare a unui corp, a unei maşini etc., prin transformarea
energiei cinetice în alte forme de energie
frânare dinamică metodă de frânare în cadrul căreia motorul se decuplează de
(reostatică) la reţea şi se leagă, la bornele sale, un reostat; maşina
funcţionează ca generator care transformă energia primită de
la mecanismul de lucru, în energie electrică, debitată în
reostat
frânare prin metodă de frânare care constă în inversarea conexiunilor la
contracurent bornele motorului alimentat de la reţea; energia cinetică a
mecanismului de lucru şi energia primită de la reţea, se
transformă în căldură în motor
frânare metodă de frânare în cadrul căreia motorul este antrenat de
recuperativă către mecanismul antrenat, la o turaţie ce depăşeşte turaţia în
gol a motorului; ca urmare, maşina funcţionează ca
generator, transformând energia cinetică a mecanismului
acţionat, în energie electrică, pe care o înapoiază reţelei,
realizând o recuperare a energiei; este cea mai economică
metodă, însă poate fi utilizată numai la turaţii mari, şi deci cu
ea nu se poate realiza oprirea motorului
histerezis fenomen cu caracter ireversibil, care constă în faptul că,
succesiunea stărilor unei substanţe, determinate de variaţia
unui parametru, diferă de succesiunea stărilor determinate de
variaţia în sens contrar a aceluiaşi parametru
histerezis fenomen care constă în dependenţa neunivocă a
magnetic magnetizaţiei unui corp feromagnetic, de intensitatea
câmpului magnetic exterior
încercare de probă de laborator prin care, primarul unui transformator se
scurtcircuit de alimentează cu o tensiune redusă, astfel încât prin înfăşurări
laborator să circule curenţii nominali
inducţie fenomen de producere a unei tensiuni electromotoare (numită
electromagnetică tensiune indusă) de-a lungul unei curbe închise, de către un
câmp magnetic, variabil în timp (numit câmp inductor);
tensiunea indusă este proporţională cu viteza de variaţie a
fluxului magnetic inductor, iar sensul său este astfel orientat
încât, câmpul magnetic al curentului pe care l-ar produce să
se opună, prin câmpul său magnetic, variaţiei fluxului
magnetic inductor

16
5.3.3.MARIMI NOMINALE .Inscriptionarea marimilor nominale pe un echipament electric de
catre producator
In eticheta de mai jos vom arata datele care se inscriu despre o masina electrica
rotativa. In fiecare spatiu numerotat de mai sus se vor inscrie niste informatii despre masina
electrica rotativa, informatii care sa inlesneasca alegerea lor de catre proiectantii de actionari
electrice

1. Aici se inscrie marca de fabrica si denumirea intreprinderii producatoare.

2. Aici vom gasi tipul masinii, forma sa constructiva, tipul de protectie climatica
conform standardelor in vigoare.
3. Felul curentului se inscrie folosindu-se urmatoarele semna conventionale:
– – pentru curentul continuu;
– 1~ se foloseste pentru curentul alternativ monofazat;
– 2~ pentru curentul alternativ bifazat;
– 3~ se marcheaza curentul alternative trifazat;
– 6 ~ se foloseste la marcarea curentului hexafazat;
– -/~ se foloseste pentru marcarea comutatricei;
– ¯~, adica minus deasupra lui tilda, este pentru curent continuu si alternativ.
4. Aici se inscrie modul de lucru pentru care este destinata masina, folosindu-se
urmatoarele prescurtari:
G-pentru generator; M-pentru motor; C-pentru comutatrice; F-pentru
compensator de faza; E-pentru regulator de inductie.
5. Numarul seriei de fabricatie la fabrica producatoare
6. Anul fabricatiei.
7. Conexiunea infasurarii statorului la masini de curent alternativ, asa cum este aratat
mai jos.
8. Tensiunea nominala, in volti.
9. Curentul nominal, in amperi.

10. Puterea nominala care va fi exprimata in:

-kW sau W la toate motoarele, generatoarele de curent continuu si
generatoarele asincrone;
-kVA sau VA la generatoarele asincrone si compensatoarele de faza sincrone.
11. Unitatea de masura care a fost inscrisa puterea (kW,W,kVA, sau VA)
12. Serviciul nominal tip de lucru al masinii.
13. Factorul de putere numai la masinile de curent alternativ.

17
 14. Sensul de rotatie obligatoriu al masinii cind el exista, folosindu-se urmatoarele
semne conventionale: ← antiorar, in sens inves acelor de ceasornic; → orar, in sensul acelor
de ceasornic. La masinile la care sensul este indiferent, nu se scrie nimic.
15. Turatia nominala a masinii, in rot/min.
Aceasta turatie reprezinta turatia rotorului, notata n2, la masina asincrona. Cu ajutorul
ei se poate calcula alunecarea s, proprie acestui motor. Astfel s= (n1-n2) / n1, unde n1 este
turatia campului magnetic invartitor al motorului. Aceasta, n1, se calculeaza cu formula n1=f/p,
unde f este frecvanta tensiunii de alimentare, iar p este numarul de perechi de poli ai masinii
16. Frecventa nominala, in Hz.
17. -Indicatia ,,Excitatie’’ sau ,,Exe.’’la masinile de curent continuu, la masinile
sincrone si la comutatrice.
-,,Rotor’’ sau,,Rot.’’ La masinile de inductie cu inele de contact.
18. Modul de conectatie al masinilor de curent continuu si la comutatrice,
folosind prescurtarile: I- pentru excitatie separata, independenta; D- pentru excitatie in
derivatie; S. Pentru excitatie in serie; C- pentru excitatie compusa, mixta. Modul de conectare
a infasurarii rotorului la masinilecu inele de contactsunt aratate mai jos, in tabel.
19. a) Tensiunea nominala de excitatie, in volti, la masinile de curent continuusi
la masinile sincrone.
b) Tensiunea intre inele, in volti la motoarele asincrone cu inele de contact, avind
înfasurarea rotorului in circuit deschis si rotorul in stare de repaos.
20. a) Curentul de excitatie, in amperi,in regim nominal la masinile de curent
continuu si masinile sincrone.
b) Curentul rotoric, in amperi, pentru regimul nominal, la motoarele asincrone cu
inele de contact.
21. Clasa de izolatie a masinii, folosind simbolurile: Y, A, E, B, F, H, C.
22. Gradul de protectie.
23. Masa aproximativă a maşinii, in kilograme
24. Observatii suplimentare, de exemplu
- standardele sau normele specifice
- nivelul maxim de vibratii admis
- debitul sau presiunea fluidului de racire.

Mai jos sunt aratate semnele conventionale internationale care se inscriu la punctul 7 al
explicatiei pentru placuta masinilor rotative, iar mai jos sunt aratate explicatiile pentru aceste
conexiuni. Aceste capete ale bobinelor motorului (infasurarilor motorului) sunt scoase afara din
motor, la placa de borne. Inceputurile infasurarilor se grupeaza si se scot prin carcasa printro
gaura(eventual), iar sfirsiturile lor se grupeaza separat si se scot prin alta gaura(tot eventual).

Atribuirea capetelor ,,inceput ” sau ,,sfirsit” aste aleatoare, este

important ca sa fie grupate la un loc cele care intra in crestatura si-n alta parte cele care ies in
crestatura.

1- Conexiune monofazata deschisa

2- Conexiune monofazata cu bobinaj auxiliar
3- Conexiune bifazata cu fazele separate
18
 4- Conexiune bifazata cu trei borne
5- Conexiune bifazată cu patru borne si cu punct de legatura stea, scos afara la placa
de borne
6- Conexiune trifazata cu fazele separate
7- Conexiune trifazata cu conexiunea in triunghi
8- Conexiune trifazata cu conexiunea stea cu neutru neaccesibil
9- Conexiune trifazata in stea cu neutrul accesibil, scos la placa de borne
10- Conexiune hexafazata in triunghi dublu
11- Conexiune hexafazata in poligon
12- Conexiune hexafazata in stea
13- Conexiune polifazata cu ,,n” faze separate, dar mai multe

19
5.4. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE

20
APARATE PENTRU COMANDA MANUALA

21
 APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA

Fig 12.. Sistem de aprindere cu ruptor-distribuitor (portocaliu - circuit primar, roșu - circuit
secundar)

22
 1.baterie acumulatori 2.bobina de inductie 3.condensator 4.ruptor(platina) 5.distribuitor
6.bujii 7.cheie contact

APARATE AUXILIARE PENTRU ACTIONARI SI AUTOMATIZARI

Fig 2.8.1.Simboluri si semne conventionale utilizate in scheme pentru aparate electrice de

joasa tensiune

23
24
Fig 13.Simboluri si semne conventionale utilizate in scheme pentru aparate electrice de
joasa tensiune

5.5.Componente ale aparatelor electrice

5.5.a.Contacte electrice
PPT Contacte electrice
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=12&ved=0CGQQFjAL&url=http
%3A%2F%2Feuinvat.bluepink.ro%2Fwp-
content%2Fuploads%2F2011%2F08%2F0contacte_electrice.pps&ei=rf4bVNzdAca8ygOI74LICA&
usg=AFQjCNGbwoiW64pAa85C1LBs7-g097lj9Q&sig2=AvBwpL_mnMQ3731sNy-
XMQ&bvm=bv.75774317,d.bGQ

5.5.b.Izolatoare si piese izolante

Se numesc izolatoare elementele de instalatie sau partile de aparat special construite
pentru a sustine mecanic si pentru a asigura izolarea electrica a cailor de curent.Ele trebuie sa
faca fata solicitarilor termice provocate de curentii de regim si scurtcircuit pentru care au fost
dimensionate elementele conducatoare de curent.
Elementele izolatoare folosite pentru aparate electrice sunt foarte variate.O clasificare a
lor se poate face in functie de mediul in care trebuie sa lucreze.Se deosebesc:

25
  izolatoare de interior destinate sa lucreze in incaperi inchise fara ploaie si
depuneri importante de praf
 izolatoare de exterior destinate sa lucreze in aer liber
Izolatoarele suport de interior si exterior servesc pentru izolarea cailor de current ale
separatoarelor si la sutinerea si izolarea bobinelor de reactanta pentru limitarea curentilor de
scurtcircuit ( fig 2.9..).
Izolatoarele de trecere servesc la trecerea dintr-un mediu in altul.Una din partile izolatorului se
afla todeauna in aer (in interiirul sau exteriorul incaperii),pe cand cealalta parte poate fi in
interiorul unei incaperi,intr-o cuva umpluta cu aer comprimat sau ulei,cum este cazul
intreruptoarelor automate ,sau intr-o cutie umpluta cu masa izolanta,ca in cazul cutiilor terminale.

Fig. 14.. Izolatoare-suport de interior pentru statii si aparate

de medie tensiune: a- cu armare exterioara b- cu armare interioara prin chituire
c- cu armare interioara mecanica: 1-izolator de portelan; 2- armature; 3- flanse

La tensiuni de peste 60 kV,pentru a izola barele conducatoare de curent,grosimea

portelanului ar fi exagerata ; de aceea s-a construit izolatorul tip condensator.

Fig. 15. Izolatoare de suspensie pentru linii aeriene

a- tip CT (cu capa si tija). b- tip mosor :c-tip tija pentru conditii normale
d-tip tija pentru medi cu depuneri mari de praf sau in aer marin

Izolat Izolat
or de
or de

Izolat Izolat
or de or de

Fig.24. Izolatoare si piese izolatoare din ceramica electrotehnica

26
Izolatoare de interior şi exterior pentru staţii şi aparate de medie tensiune

Izolatoarele trebuie să facă faţă solicitărilor termice provocate de curenţii de regim şi

scurtcircuit pentru care au fost dimensionate elementele conducătoare de curent.

În construcţia aparatelor electrice sunt utilizate o serie de piese din material electroizolant
cu scopul de a proteja părţile interioare ale aparatului împotriva agenţilor atmosferici sau de
atingere a acestor părţi aflate sub tensiune. Piesele electroizolante au rol de izolare a părţilor
aflate sub tensiune sau de fixare a unor elemente componente din aparatul respectiv.

Materialele din care sunt confecţionate piesele electroizolante sunt :

 sticla;
 răşini de turnare (polistirenul, plexiglasul, polietilena, policlorura de vinil, pertinaxul,
textolitul, sticlotextolitul etc.);
 mase ceramice (porţelanul, steatitul, termoceramitul, mase ceramice aluminoase);
 lemnul;
 hârtia ;
 azbocimentul ;
 clingheritul ;
 preşpanul etc.

Există o gamă variată de piese electroizolante.

Piesele electroizolante componente ale aparatelor electrice de joasa si medie tensiune (carcasa
aparat de masurat,capac sigurate fuzibile,carcasa contactor,inel ceramic pentru siguranta
fuzibila,capac comutator ,inele pentru butoane au rolul de a asigura siguranta in exploatare a
aparatului respectiv.

5.5.c.Relee termobimetalice

Fig 16.Simbolul releelor bimetalice utilizate in scheme electrice

Fig.17.Releu bimetalic

27
 Starter tub fluorescent http://home.howstuffworks.com/fluorescent-lamp4.htm

Exista variante constructive de relee termobimetalice in careelementul bimetalic incastrat are

forma literei U, ca in figura 16. Un exemplu de utilizarea a unui releu bimetalic este la fierul de
calcat si anume termostatul de reglare a regimului termic.

Termobimetale
Bimetalele sunt formate din două metale cu coeficient de dilatare diferit. Cele două metale
sunt presate la cald sau sudate, după care urmează o laminare la cald.

Lamelă bimetalică
încălzită indirect:
curentul din circuitul
protejat nu trece prin
lamelă ci printr-un
conductor ce înfăşoară
Fig.25.Relee de tip bimetal
Bimetalele au proprietatea de a-şi schimba forma sub acţiunea căldurii. Încălzind un
bimetal, stratul cu coeficient de dilatare mai mare tinde să se alungească, iar cel cu coeficient de
dilatare mai mic se opune acestei alungiri. Ca urmare se produce o încovoiere în exteriorul curbei,
fiind partea cu coeficientul de dilatare mai mare. Săgeata x a bimetalului putând avea valori
însemnate, utilizările acestor bimetale sunt foarte variate.
Bimetalele se pot folosi în construcţia releelor termice, a releelor indicatoare, a limitatoarelor
automate, a termoregulatoarelor, a elementelor de temporizare etc.

b c d e f
28
 Fig.26.Termobimetale – forme constructive:
bimetale lamelare (a – lamelă în formă de U; b – lamelă cu decupare longitudinală
şi crestături de colţ, pentru facilitarea montajului);
c, d – bimetale disc;
e, f – bimetale spirale şi elicoidale;

5.5.d.Camere de stingere

Fig 18. Figura prezinta conditiile fizico-chimice care determina aparitia arcului electric (descarcare
in gaze)

Fig.19. Principiul functionarii unei camere de stingere consta in divizarea coloanei arcului electric
într-o suma de arcuri scurte si alungite sub efectul de electrod si nisa.

Intreruptor automat bipolar http://stoianconstantin.wordpress.com/2013/11/

29
MCB ( MINIATURE CIRCUIT BREAKER)

http://emadrlc.blogspot.ro/2012/07/miniature-circuit-breakers_31.html

Efectul de electrod consta în divizarea arcului în n segmente în scopul cresterii de n ori a

caderii de tensiune dintre electrozi.

Aerul atmosferic mediu de stingere al arcului electric

Proprietati la presiunea atmosferica
· timp de refacere dielectrica destul de ridicat (10ms)
· tensiune de strapungere de 30 KV/cm.
Principii de stingere
Arcul electric ce se formeaza între contacte trebuie, pentru a fi stins, sa fie alungit artificial
prin suflaj magnetic sau prin divizarea coloanei arcului electric într-o suma de arcuri scurte si
alungite sub efectul de electrod si nisa.

5.5.e.Arcuri in structura aparatelor electrice

Fig 20. Structura interna a unui aparat magnetoelectric .Arcurile au cod 11

5.5.f.Mecanisme de actionare

30
 Fig 21.Schema pneumatica si electrica a dispozitivului de actionare a unui aparat pneumatic

5.5.g.Aparate electrice de joasa tensiune

Subansambluri componente, rol functional

Electromagneţi

Electromagneţii utilizaţi în construcţia aparatelor pot avea diferite forme, în funcţie de

mărimea cursei şi caracteristica forţei, care reprezintă condiţii impuse.
În general, valoarea curentului absorbit de bobină trebuie să fie cât mai mică,
electromagnetul trebuind să aibă un consum mic de energie şi să funcţioneze în condiţii bune la
variaţii ale tensiunii.
Principalul criteriu de clasificare a electromagneţilor utilizaţi la construcţia aparatelor este
felul tensiunii de alimentare a bobinei, forma geometrică a miezului magnetic sau felul mişcării
armăturii mobile (translaţie sau rotaţie).
Electromagneţii de curent continuu au o construcţie foarte simplă şi sunt formaţi dintr-un
miez de oţel masiv, pe care se aşează o bobină alimentată în curent continuu şi o armătură mobilă
în formă de clapetă.

Fig.22. Electromagneţi de curent alternativ de diverse forme

31
 La electromagneţii de curent continuu, curentul absorbit de bobină nu variază deloc cu
întrefierul, ci este practic constant.
Când bobina electromagnetului nu mai este alimentată, armătura mobilă mai poate fi
menţinută atrasă, datorită fenomenului de remanenţă magnetică.
Acest fenomen este mai accentuat la electromagneţii de curent continuu şi poate fi prevenit
prin utilizarea unui întrefier suplimentar.

Electromagneţii de curent alternativ au miezul magnetic din tole de tablă silicioasă,

pentru a se împiedica apariţia curenţilor turbionari şi deci creşterea pierderilor în fier.
Forţa portantă a unui electromagnet de curent alternativ variază cu pătratul valorii curentului
ce străbate bobina. Această forţă este o mărime variabilă în timp, oscilând de 100 de ori pe
secundă între valoarea maximă şi zero, ceea ce face ca magnetul să vibreze, producând uneori
un zgomot foarte supărător. Variaţia în timp a forţei portante măreşte şi pericolul de desprindere a
armăturii, la scăderi accidentale ale tensiunii.
Pentru a se reduce aceste deficienţe, se introduc în armăturile magneţilor monofazaţi de
curent alternativ, în vecinătatea planului de lipire a armăturilor, spire în scurtcircuitt, al căror rol
este acela de a reduce zgomotul şi pericolul de desprindere a armăturii mobile.

Spira în
scurtcircuit
împiedică
despriderea
armăturii mobile
datorită variaţiei
alternative a forţei
Fig.23.Spira în scurtcircuit se poate monta în mai multe moduri în armătura fixă a
electromagnetului.

Electromagneti pentru ridicare

http://technicas.ro/2010/12/23/electromagneti-pentru-ridicare/

Electromagneti si miezuri magnetice

http://ro.wikipedia.org/wiki/Electromagnet

http://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnet

La link-urile de mai sus exista informatii referitoare la electromagneti

http://en.wikipedia.org/wiki/Magnetic_core

La link-urile de mai sus exista informatii referitoare la miezuri magnetice

32
5.5.h..Conectarea aparatelor electrice in circuite de joasa tensiune

Fig.27.Schema unei instalatii de alimentare josa tensiune cu impamantare

Fig.28. Instalatia electrica a a unei prize cu 3 contacte

Fig.29.Instalatie defectuos realizata cu pericol de electrocutare .

33
 5.6.MASINI ELECTRICE
Masini de curent continuu

Introducere. Principiu de functionare

5.6.1.Magnetism: Motoare si Generatoare

https://www.youtube.com/watch?v=d_aTC0iKO68
https://www.youtube.com/watch?v=OpL0joqJmqY
https://www.youtube.com/watch?v=07uXnc1C5CA
https://www.youtube.com/watch?v=4texz0Gn7cw

Fig.30.Masini (generatoare) de curent

DC GENERATOR
http://www.tutorvista.com/physics/animations/dc-generator-animation
http://en.wikipedia.org/wiki/Electrical_network

Motor de curent continuu

https://www.youtube.com/watch?v=9Wby4aHyXJQ

AC generator_http://www.tutorvista.com/physics/animations/alternating-current-generator-
animation
Test tutorvista
http://www.tutorvista.com/physics/animations/ac-generator-animation

34
Fig.31.Generator de curent alternativ
https://www.youtube.com/watch?v=nRMZ3K2pzcE

Alternator_ https://www.youtube.com/watch?v=tiKH48EMgKE

Miniproiecte
https://www.youtube.com/watch?v=DsZCW34LktU
https://www.youtube.com/watch?v=VMdS65_E_X4
https://www.youtube.com/watch?v=jiAhiu6UqXQ

strange motor_ https://www.youtube.com/watch?v=i7LOF1GZpdo

Generator de curent alternativ AC_https://www.youtube.com/watch?v=i-j-

1j2gD28&feature=related

35
 Fig .32.Generator AC .Forma de unda a tensiunii produse de masina

5.6.2. MASINA DE CURENT CONTINUU

Elemente constructive
Masina de curent continuu poate fi reprezentata schematic, într-o sectiune transversala
(figura 33.) care evidentiaza cele doua parti constructive de baza:

Fig. 33.Masina de cc. Structura interna

Statorul, partea imobila a masinii, ce joaca rol de inductor si care are ca elemente constructive
principale:
1 –carcasa (jugul statoric);
2 –polii de excitatie împreuna cu înfasurarea concentrata de c.c.(bobine);
3 –polii de comutatie(auxiliari) cu înfasurarea concentrata corespunzatoare;
4 –talpa de prindere;
5 –rotorul, care joaca rol de indus, urmând sa dam o scurta descriere a elementelor sale constructive,
ulterior;
6 –perie.

Carcasa (jugul statoric)reprezinta partea imobila pe care se fixeaza polii de excitatie si cei de
comutatie. La masinile de putere mai mare decât câteva sute de wati, carcasa si jugul statoric (care
serveste drept drum de închidere a fluxului magnetic inductor), reprezinta aceeasi piesa constructiva.
Pentru a oferi fluxului magnetic o reluctanta cât mai mica, carcasa se construieste din fonta sau otel turnat,
uneori din tabla groasa de otel . La masinile mici si la masinile alimentate prin instalatii de redresare cu
gama larga de reglare a vitezei, jugul statoric se realizeaza din tole de de otel electrotehnic de (0,5÷1)mm
grosime, stantate în forma adecvata, încât se realizeaza dintr-o data si polii de excitatie.
Polii de excitatie (principali) se construiesc din tole de otel electrotehnic de (0,5÷1)mm grosime,
strânse pachet cu ajutorul unor buloane nituite. Ei poarta bobinele de excitatie strabatute de curentul de
excitatie.
În partea spre rotor, miezul polar se termina cu asa-numita talpa a polului sau piesa polara, în scopul de a
înlesni trecerea fluxului magnetic prin zona îngusta de aer dintre pol si rotor numita întrefier.
Din punct de vedere mecanic, talpa polului serveste pentru asigurarea pozitiei bobinei montata pe miezul
polului.
Bobinele de excitatie se realizeaza dintr-un conductor rotund sau profilat de cupru.
Conductorul este izolat pentru a nu produce scurtcircuit între spirele bobinei.
Bobinele polilor de excitatie se leaga între ele în serie sau paralel si se alimenteaza de la bornele de
excitatie din cutia de borne. Legaturile bobinelor se realizeaza astfel încât fluxul magnetic al unui pol sa fie
36
dirijat dinspre piesa polara spre rotor (pol Nord), iar cel al unui pol vecin dinspre rotor spre piesa polara (pol
Sud).Polii de comutatie (auxiliari) constau dintr-un miez si din bobina înfasurata pe miez. Polii auxiliari se
aseaza exact în axa de simetrie (axa neutra) dintre polii principali.

Rotorul împreuna cu colectorul este reprezentat în figura 34

Fig.34.Rotorul si colectorul masinii de curent continuu

Miezul rotoric 2–se construieste din tole de otel electrotehnic de forma circulara cu dinti si crestaturi,
izolate între ele si este plasat pe arborele 1. Crestaturile longitudinale 3 se constituie în sediul înfasurarii
rotorice. Înfasurarea rotorica este formata din “sectii” a caror capete 4 se leaga la colector 5, care este un
subansamblu caracteristic masinii de c.c.
Colectorul este realizat din lame de forma cilindrica, fiind construit din placute de cupru, denumite
lamele, izolate una fata de cealalta printr-un strat de micanita si, de asemenea, izolate fata de suport.
Capetele sectiilor înfasurarii rotorice se lipesc direct de aripioarele lamelelor cu un aliaj de cositor sau se
utilizeaza ca piese intermediare niste “stegulete” (cazul masinilor de putere mare).Colectorul se învârteste
solidar cu rotorul.
Pentru a realiza o legatura între înfasurarea rotorica care se învârteste si bornele masinii care sunt
imobile, pe colector freaca o serie de “perii” realizate din material conductor, în general pe baza de grafit,
care asigura frecari si uzuri mai reduse. Prin intermediul unor piese speciale, “portperiile”, periile realizeaza
un contact electric sub presiune constanta cu lamelele colectorului.
Periile sunt legate galvanic între ele, si anume periile de numar impar (socotite la periferia colectorului)
se leaga la o borna a masinii, iar periile de numar par se leaga la cealalta borna. Periile sunt plasate la
distanta egala la periferia colectorului, iar numarul de rânduri de perii este egal cu numarul de poli de
excitatie din masina.

37
Fig.35.Schema constructiva a motorului de cc.
http://cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-
Napoca/grupa2/Rus_Ana_Maria/site/schema.html

Tutoriale masini de curent continuu

http://www.electrical4u.com/permanent-magnet-dc-motor-or-pmdc-motor/
http://www.electrical-knowhow.com/2012/05/classification-of-electric-motors.html

Tutoriale motoare de curent alternativ

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric
TESLA http://en.wikipedia.org/wiki/AC_motor
https://www.youtube.com/watch?v=Q4FlUP-kJe8
https://www.youtube.com/watch?v=LtJoJBUSe28
motor inductie monofazat http://www.emil.matei.ro/mms.php

MASINA SINCRONA
https://www.youtube.com/watch?annotation_id=annotation_861368561&feature=iv&src_vid=tiKH48EMgKE
&v=Vk2jDXxZIhs

38
5.6.3.MASINA ASINCRONA

Fig.36.Structura interna a masinii asincrone

39
Fig.37. Structura interna a unui motor electric asincron cu rotorul in scurtcircuit

In cele de mai jos prezentam partile componente ale unui motor electric asincron (ASI) cu rotorul in
scurtcircuit. In crestaturile rotorice 43 (ancoshele) care sunt inclinate, este turnat aluminiu iar in capatul
rotorului este turnat inelul de scurtcircuitare care este turnat odata cu aluminiul din ancose. In figura de mai
jos este aratat in ruptura, motorul asamblat, ruptura fiind facuta printr-o crestatura statorica, unde se vede
bobina statorica.
1- Surub. 2- Rondela metalica. 3- Surub pentru fixarea scutului cap arbore (antrenare). 4- Scut cap
arbore (antrenare). 5- Saiba elastica. 6- Rulment cap arbore. 7- Pana paralela. 8- Subamsamblu
rotor. 9- Capac interior pentru fixarea rulmentului. 10- Pana ventilator. 11- Rulment ventilator(cap
vetilator). 12- Subansamblu carcasa cu stator bobinat. 13- Inel de ridicare. 14- Scut motor cap-
ventilator. 15- Surub pentru fixarea capacului ventilator. 16- Surub pentru fixarea scutului cap-
ventilator. 17- Surub pentru fixarea capacului de fixare a rulmentului. 18- Ventilator racire motor. 19-
Capac ventilator. 20- Garnitura sub cutia de borne. 21- Cutia de borne. 22- Saiba grover. 23- Surub
pentru fixarea cutiei de borne. 24- Placa de borne. 25- Garnitura sub capacul cutiei de borne. 26-
saiba grover. 27- Surub pentru fixarea cutiei de borne. 28- Capacul cutiei de borne. 29- Piulita. 30-
Rondela metalica. 31- Saiba grover. 32- Surub pentru fixarea placii de borne. 33- Surub pentru
legarea la pamint. 34- Saiba grover. 35- rondela metalica. 36- Piulita presgarniturii-STAS 8498-81.
37- Inel de presiune-STAS 8498-81. 38- Piesa de etansare-STAS 8498-81. 39- Piesa de racordare-
STAS 8498-81. 40- Surub pentru fixarea talpii motorului. 41- talpa motorului. 42- Inel de
scurtcircuitare rotoric. 43- Ancosa (crestatura) rotorica. 44- Statorul din tole silicioase. 45- Latura
bobinei statorice. 46- Conductorii de alimentare a bobinelor. 47- Iesirile individuale ale bobinelor.

3. Principiul de funcţionare al motorului asincron.

Maşina asincronă este o maşină de curent alternativ foarte frecvent folosită mai ales ca motor,
pentru diverse acţionări electrice. Constructiv maşina are două părţi principale, statorul şi rotorul realizate
din pachete de tole feromagnetice. Longitudinal, pe partea interioară a statorului, sunt prevăzute crestături
în care sunt plasate conductoarele celor trei înfăşurări decalate cu 1200 .

40
 Fig.38.Masina asincrona

Pe partea exterioară a rotorului sunt prevăzute de asemenea crestături longitudinale, în care sunt
plasate conductoarele rotorice (bare)scurtcircuitate la capete. In figura alaturata, figura 2, este prezentat
principial un motor asincron cu rotorul în scurtcircuit. Carcasa este prevazuta cu aripioare(proeminenţe)
pentru a creste suprafaţa prin care se evacuează căldura produsăîntimpul funcţionării. Acesta este un
element prin care poate fi identificat un motor asincron. In interiorulpărţii fixe, statorul, se află trei grupuri de
bobine, câte unul pentru fiecare fază.
Dacă se alimentează cele trei bobine statorice conectate în stea sau în triunghi cu un sistem trifazat
simetric de tensiuni, rezultă un sistem trifazat de curenţi: care produc un câmp magnetic învârtitor.
Câmpul magnetic învârtitor poate fi asimilat cu cel produs de un magnet care se roteşte, magnet care are
doi poli, deci o pereche de poli. Dacă presupunem doi magneţi sub formăde bară plasaţi “în cruce”, cu
alternanţa N-S-N-S, câmpul magnetic creat prin rotirea acestor magneţi va corespunde câmpului învârtitor
din cazul unui motor cu doua perechi de poli.
Sursa http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileK1258885738file4b09126addf17.pdf

http://www.teraimpex.ro/poze-proiecte-teraimpex/file/Raluca/2014_05_13%20-
%20Oferta%20100%20Eur%20pt%20Profesori.pdf

https://www.youtube.com/watch?v=N8LUOTQKXlk

motor sincron
https://www.youtube.com/watch?v=Vk2jDXxZIhs
https://www.youtube.com/watch?v=80DKO7m4d7Y
https://www.youtube.com/watch?v=3xf3J7Wb8SM

5.6.4.Transformatorul electric
Transformatorul electric este un aparat electromagnetic folosit pentru funcţionare în curent
alternativ. Transformatorul electric modifică valorile efective ale tensiunii şi curentului din partea
primară, regăsind alte valori pentru tensiune şi curent în partea secundară, dar păstrând frecvenţa la
aceeaşi valoare ca şi în partea primară. Se foloseşte pentru a cupla între ele reţele electrice cu nivele
diferite de tensiune, respectiv pentru a obţine diverse nivele de tensiuni cerute de consumatori,
pornind de la nivelul de tensiune (valoarea efectivă) disponibil la locul respectiv. Principalele părţi
constructive ale transformatorului electric sunt miezul feromagnetic şi înfăşurările (bobinele). Miezul
feromagnetic se realizeazădin tole de oţel cu siliciu (4%) pentru reducerea pierderilor în fier (prin
curenţi turbionari). Tolele sunt laminate la cald sau la rece, având grosimi de 0,3÷ 0,5 mm şi sunt
izolate între ele cu lac electrotehnic izolant sau cu oxid. La frecvenţe mari se folosesc miezuride ferită.

41
 Fig.39.Transformatorul electric

Transformatorul monofazat (la care ne referim în continuare) prezintă în principal două înfăşurări, una
primară (cea care primeşte energie) şi una secundară(sau mai multe), care cedează energie.
Înfăşurările se realizează din cupru sau aluminiu. Între înfăşurări şi faţă de miezul feromagnetic sunt
prevăzute straturi izolatoare din materiale şi cu grosimi corespunzătoare nivelelor de tensiune.
În figura 37 este prezentat schematic un transformator monofazat.
Alimentând înfăşurarea primară, alcătută din N1 spire, cu tensiunea u(t)=Umax sin (ωt+φ) , rezultă
curentul , variabil în timp, la rândul său. Acest curent stabileşte un flux magnetic variabil în timp în miezul
(circuitul) magnetic. Acest flux trece şi prin bobina secundară, alcătuitădin N2 spire şi, fiind variabil în timp,
induce în ea o tensiune electromotoare. Dacă la bornele bobinei secundare este conectat un receptor, în
aceasta se stabileşte un curent al secundarului .
Relatia de lucru intre tensiuni curenti si numarul de spire este

𝑁1 𝑈1 𝐼2
= =
𝑁2 𝑈2 𝐼1

De asemenea in cazul ideal vom considera ca P1 = P2 adica U1 I1=U2 I2

https://www.youtube.com/watch?v=ZjwzpoCiF8A
http://ro.wikipedia.org/wiki/Transformator
http://en.wikipedia.org/wiki/Transformer

42
 6.1.INSTALATII ELECTRICE PENTRU ILUMINAT SI PRIZE

Normele şi condiţiile specifice pentru realizarea circuitelor de iluminat şi prize sunt tratate în
normativul I7
- circuitele pentru alimentarea corpurilor de iluminat
(circuite de lumină vor fi distincte faţă de circuitele pentru alimentarea prizelor (circuite de priză).
Se admit doze comune pentru circuitele de lumină şi circuitele de priză dacă acestea sunt la
aceeaşi tensiune.
- numărul circuitelor se stabileşte astfel încât să nu se depăşească 3kW pe un circuit monofazat şi
8Kw pe un circuit trifazat şi un număr de cel mult 30 locuri de lampă pe fază. Fac excepţie de la
aceste prevederi circuitele de lumină din locuinţe unde pe un circuit de lumină se pot prevedea
maximum 12 locuri de lampă însumând cel mult:
- 1,5 Kw, în cazul în care puterea instalată pe apartament este de 6Kw.
- 1 Kw, în cazul când puterea instalată pe apartament este de 4Kw.
Pe un circuit de lumină din spaţiile comune ale clădirilor de locuit (holuri, scări, etc.) se pot
prevedea cel mult 15 locuri de lampă însumând 1Kw.
În clădirile de locuit trebuie să se prevadă cel puţin câte un loc de lampă în fiecare încăpere de
locuit.
Pe un circuit de prize monofazat se vor instala cel mult 15prize. Fac excepţie circuitele de
prize din locuinţe unde pe un circuit se vor instala cel mult 8 prize simple sau duble.
În clădirile de locuit şi social-culturale la stabilirea numărului de prize monofazate se consideră o
putere instalată de 2kW pe fiecare circuit. Trebuie prevăzut un circuit separat pentru alimentarea
fiecărui consumator monofazat cu puterea mai mare de 2Kw.
Secţiunile conductoarelor circuitelor de lumină şi prize sunt date în tabelul 4.4.

43
 Alimentarea soneriei (transformatorului soneriei) de 220V din locuinţe se face dint-un circuit
de lumină, un circuit de prize sau din tabloul de distribuţie.

6.2.Condiţii pentru montarea echipamentelor şi receptoarelor electrice.

La alegerea aparatelor, echipamentelor şi receptoarelor electrice, şi la montarea lor se respectă

44
normativele în vigoare cât şi condiţiile specifice fiecărui loc în parte. Astfel se va ţine seama de:
- gradul de protecţie al carcasei aparatului
- categoria spaţiului unde se montează aparatul
- clasa de protecţie contra electrocutări
- temperatura în regim normal de funcţionare

Întreruptoarele şi comutatoarele pentru circuitele de iluminat ale lămpilor fluorescente se aleg

de 10A. Acestea se montează la înălţimea de 0,6…1,5m măsurată de la axul aparatului la
pardoseala finită.
Întreruptoarele, comutatoarele şi butoanele pentru iluminat se vor monta numai pe conductorul de
fază.
Prizele se montează pe pereţi la următoarele înălţimi:
- peste 2m, la şcoli
- peste1,5m, în camere de copii din creşe, grădiniţe, etc.
- peste 0,1m, în alte încăperi , indiferent de natura pardoselii.
Într-o instalaţie prizele pentru tensiuni diferite, intensităţi de curent diferite sau scopuri diferite
trebuie să fie distincte ca formă, să aibă culori diferite sau se marchează distinct în mod vizibil.
La montarea aparatelor de comutaţie pe verticală (unele sub altele), ordinea de montare,
începând de sus în jos trebuie să fie următoare: întreruptor, comutator, buton de sonerie, priză,
priză de curenţi slabi.
Prizele şi fişele trifazate de uz industrial se instalează respectând condiţiile pentru prizele
monofazate.
Tablourile de distribuţie se pot realiza în execuţie deschisă sau protejată. La montarea
tablourilor electrice se vor respecta următoarele:
- se interzice montarea tablourilor electrice în poduri, subsoluri sau în spaţii unde se depozitează
materiale combustibile.
- tablourile se amplasează la cel puţin 3m faţă de materialele combustibile. Tablourile se
montează vertical şi se fixează sigur împotriva vibraţiilor. Înălţimea de montaj se stabileşte astfel
încât latura de sus a tabloului să fie la cel mult 2,6m de pardoseala finită.
- se va evita gruparea în acelaşi tablou a aparatelor de curent alternativ împreună cu aparatele de
curent continuu sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite. În cazul în care nu se pot respecta
aceste cerinţe, tabloul se prevede cu compartimente diferite pentru fiecare tip de echipament.
- corpurile de iluminat se aleg şi se montează respectând condiţiile normativelor I7, PE136, şi
STAS 6646/1,2,3
- conductorul de fază se leagă la dulia lămpii la borna din interior, iar conductorul de nul la borna
conectată la partea filetată a duliei.
- dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (cârlige de tavan, bolţuri dibluri, etc.) se
aleg astfel încât să poată suporta o greutate, fără a se deforma, de 5 ori greutatea corpului de
iluminat respectiv, dar nu mai puţin de 10kg.

45
 6.3.Protecţia circuitelor şi coloanelor de iluminat.

Circuitele şi coloanele se vor proteja împotriva supracurenţilor sau scurtcircuitelor. Protecţia se

va realiza cu siguranţe fuzibile sau siguranţe automate.
Valoarea curentului nominal al siguranţei automate, va fi cel mult egală cu valoarea curentului
maxim admis în regim permanent în conductele de protejat Ins:
Valoarea curentului nominal al siguranţei fuzibile Infuz va fi egală cu cel puţin 80% dar nu mai
puţin de 60% din valoarea curentului maxim admis în regim permanent în conductele de protejat,
Dispozitivele de protecţie se vor monta în următoarele locuri:
- la plecările din tabloul de distribuţie
- la intrarea în tabloul de distribuţie cu putere instalată mai mare de 8KW
- la intrarea în tablourile de iluminat cu mai mult de 5 circuite alimentate direct din reţeaua de
joasă tensiune
Dispozitivele de protecţie sunt interzise în următoarele situaţii:
- pe conductele instalaţiei de protecţie (pământ, nul, etc)
- pe conductele utilizate ca nul de lucru

46
47
http://apollo.eed.usv.ro/~elev6/circuuite_electrice.html

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/test-de-olimpiadaclasa-a-xiiadomeniul-electric

48
 6.4.Instalatii de forta

Pag 30 http://manualul.info/Instalatii_XII/Instalatii_XII.pdf

Instalatia de sonerie
Pag 48 http://manualul.info/Instalatii_XII/Instalatii_XII.pdf

49
50
51
52
 6.ACTIVITATI DE INVATARE

REDRESOARE CU DIODE
6.1. Dioda redresoare
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA .......................................

6.1.Dioda redresoare

Definiţie: Diodele semiconductoare conţin o singură joncţiune pn, introdusă într-o carcasă din ceramică,
sticlă, material plastic sau metal
a. Caracteristica statică a diodei semiconductoare
Definiţie: Reprezintă variaţia curentului prin joncţiunea pn atunci când se variază tensiunea la borne ID=
f(UD).
Semnificaţia notaţiilor din figura 1.4.

53
  ID – curent direct
 UD – tensiune directă
 UP – tensiune de prag – reprezintă
tensiunea de deschidere a diodei :
UP = 0,2 – 0,4 V pentru Ge
UP = 0,4 – 0,8 V pentru Si
 Ustr – tensiune de străpungere
 Uinv – tensiune inversă
 Iinv – curent invers
 Isat – curent de saturaţie

Fig 1.4 Caracteristica statică a diodei semiconductoare

Caracteristica directă

 Dioda este polarizată direct

 Dioda conduce curentul începând de la tensiunea UP
(tensiune de prag de deschidere)
 Curentul direct Id creşte exponenţial cu

Fig. 1.5 Polarizarea directă a diodei tensiunea de polarizare

 Rezistenţa diodei este foarte mică – fracţiuni de Ω

54
Caracteristica inversă

 Dioda este polarizată invers

 Dioda este practic blocată – apare un curent invers foarte
mic de ordinul µA la Ge şi nA la Si, curent ce depinde de
temperatura mediului şi nu de tensiunea de polarizare.
 La tensiunea de
Fig. 1.6 Polarizarea
străpungere Ustr, curentul invers Iinv creşte brusc ducând la
inversă
a diodei
distrugerea diodei.
 Creşterea bruscă a curentului invers se datorează
fenomenului de multiplicare în avalanşă a purtătorilor de
sarcină sau efectului Zener (acţiunea câmpului electric intens
asupra electronilor de valenţă).

Punctul static de funcţionare al diodei semiconductoare (PSF)

Definiţie: PSF reprezintă un punct aflat pe
caracteristica directă a diodei la intersecţia cu dreapta de
sarcină, având coordonatele ID şi UD.

Fig. 1.7 PSF

6.2 Tipuri de diode semiconductoar

ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA .......................................

1. Dioda redresoare
Definiţie: Dioda este o joncţiune pn care are proprietatea de a permite trecerea curentului electric numai la
polarizare directă. Regiunea p se numeşte anod (A), iar regiunea n se numeşte catod (C).

Dioda redresoare are rolul de a transforma curentul alternativ c.a. în curent continuu c.c., operaţie numită
redresare.

Fig. 1.8 Structura diodei

a. Simbol, marcaj şi aspect fizic

55
Simbol

Standardizat Nestandardizat

Fig. 1.9 Simboluri diode

Marcaj: Diodele redresoare obişnuite sunt marcate cu litera N, iar cele rapide cu litera R. Exemplu: 1N
4001
Catodul este marcat prin inel.

Aspect fizic

Fig. 1.10 Aspect fizic

b. Principiul de funcţionare
La aplicarea unei tensiuni alternative, dioda conduce curentul numai când alternanţa pozitivă a tensiunii se
aplică pe anod.

La polarizare directă

 VA>VC VA – potenţialul anodului, VC - potenţialul catodului

 Dioda conduce curentul de la A la C
 Rezistenţa internă RD este foarte mică, de ordinul Ω

Fig. 1.11 Polarizare directă

a diodei redresoare

La polarizare inversă

 VA < VC
 Dioda este blocată
 Rezistenţa internă este foarte mare, de ordinul kΩ -
MΩ

Fig. 1.12 Polarizarea inversă a diodei

redresoare

56
c. Parametri limită

Parametri limită sunt specificaţi în cataloagele firmelor constructoare, iar depăşirea acestora poate duce la
distrugerea diodei.
 ID max- intensitatea maximă a curentului direct
 Uinv max – tensiunea inversă maximă
 Pd max – puterea disipată maximă
 Tj max – temperatura maximă a joncţiunii.
- Tj max = 175 ° C pentru diodele cu Ge
- Tj max = 85 ° C pentru diodele cu Si

Pentru răcire, diodele de putere se montează pe radiatoare metalice din Cu sau Al, deoarece în timpul
redresării se produc pierderi de putere ce duc la încălzirea diodelor sau distrugerea lor
d. Schema echivalentă a diodei redresoare în c.a.

● Cb – capacitate de blocare
● Cd – capacitate de difuziune
● Ri – rezistenţa internă a diodei

Fig.1.13 Schema echivalentă de c.a. a diodei redresoare

Dioda redresoare funcţionează numai la frecvenţe joase, de obicei 50 Hz.

La frecvenţe înalte dioda nu poate redresa curentul alternativ deoarece reactanţa capacităţii
echivalente Xc este mult mai mică decât Ri şi scurtcircuitează rezistenţa internă de conducţie.
e. Defectele diodelor redresoare

Depistarea defectelor se face cu ohmmetrul.

 Funcţionare normală Rd – mică, Ri – mare
 Diodă scurtcircuitată Rd – mică, Ri – mică
 Diodă întreruptă Rd – mare, Ri – mare
Rd – rezistenţa internă a diodei la polarizare directă
Ri – rezistenţa internă a diodei la polarizare inversă

. Schema echivalentă a diodei redresoare în c.a.

● Cb – capacitate de blocare
● Cd – capacitate de difuziune
● Ri – rezistenţa internă a diodei

Fig.1.13 Schema echivalentă de c.a. a diodei redresoare

Dioda redresoare funcţionează numai la frecvenţe joase, de obicei 50 Hz.

57
La frecvenţe înalte dioda nu poate redresa curentul alternativ deoarece reactanţa capacităţii
echivalente Xc este mult mai mică decât Ri şi scurtcircuitează rezistenţa internă de conducţie.

e. Defectele diodelor redresoare

Depistarea defectelor se face cu ohmmetrul.

 Funcţionare normală Rd – mică, Ri – mare
 Diodă scurtcircuitată Rd – mică, Ri – mică
 Diodă întreruptă Rd – mare, Ri – mare
Rd – rezistenţa internă a diodei la polarizare directă
Ri – rezistenţa internă a diodei la polarizare inversă

NOTA :Pentru alegerea unei diode redresoare folositi

http://search.datasheetcatalog.net/key/RECTIFIER+DIODE

6.3. REDRESOARE CU DIODE

ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................
NOTA AUTOEVALUARE /INTEREVALUARE .............................

6.3.1.Enunţ : Folosind surse diferite ( internet, manual, reviste de specialitate, fişa de documentare 2.1,
etc.) realizati un scurt eseu cu titlul redresoare care sa cuprinda urmatoarele elemente

1.Domeniu de utilizare

2.Schema bloc

3.Clasificare

4.Schema electrica .

Definiţie Clasificare

REDRESOARE

Schema
bloc
Evaluare:
Punctajul se acordă în funcţie de numărul de informaţii importante furnizate.

58
 6.4.Studiul tensiunii redresate monoalternanta pe osciloscop
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................NOTA AUTOEVALUARE /INTEREVALUARE .............................

Enunţ : În figurile de mai jos este prezentat un redresor monofazat monoalternanţă:

a.Indicati dispozitivele electrice /electronice din schema …………………………1p
b.Indicati marimile electrice prezente in schema si semnificatia lor si unitatile de masura
……………...................................................................................................................2p
c.Explicati figura vizualizata pe osciloscop………………………………………….. 1p
d.Explicati functionarea echipamentului ……………………………………………..2p
e. Identificati pe data sheet dioda 1N199CV…………………………………………1p
f. Explicati rolul fiecarui dispozitiv electric/electronic din schema ………………...3p

Evaluare:
Punctajul se acordă în funcţie de exactitatea informaţiilor obţinute si folosirea limbajului tehnic de
specialitate.

59
6.5.. Transferul unei scheme fizice de redresor in schema electrica
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................
NOTA AUTOEVALUARE /INTEREVALUARE .............................

În figura 2.1.2 se reprezintă redresorul monofazat monoalternanţă.Pornind de la figura 2.1.2, executaţi

schema de mai jos folosind componentele electronice din figura 2.1.3

D3 D2 D1
D4

Figura 2.1.3 Componente electronice

Tr
1

U
2
5
3

4
Evaluare:
2p –pentru fiecare element poziţionat corect

60
6.6 Sisteme de actionare electrica .FISA DOCUMENTARE
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................

Un sistem de acţionare este formată din următoarele părţi componente (fig.1):

- maşina de lucru, sau maşina care este acţionată;
- motorul pentru acţionarea maşinii de lucru;
- organul de transmisie care face legătura între motor şi maşina de lucru şi are rolul de a
modifica felul mişcării (translaţie, rotaţie, mişcare continuă ori intermitentă), sensul/direcţia
acesteia, viteza etc.;

instalaţia de comandă
a întregului ansamblu.

Maşina de lucru
Figura 1.
Schema bloc a
unui sistem de
acţionare.
Organul de transmisie În
Motorul de acţionare funcţie de
motorul
folosit pentru acţionarea unei maşini de lucru, se pot distinge următoarele tipuri de acţionări:
- acţionări electrice;
- acţionări hidraulice;
- acţionări pneumatice.

Maşina de lucru primeşte de la motor energia necesară pentru a învinge toate forţele ce
apar în timpul procesului de lucru, respectiv a forţelor rezistente statice Fs şi a forţelor rezistente
dinamice Fd.

Forţele rezistente statice sunt constituite din forţe utile şi din forţe de frecare.
Forţele rezistente dinamice apar datorită inerţiei pieselor în mişcare din întregul sistem
de acţionare; deci, ele apar numai pe durata variaţiilor de viteză (porniri, opriri, frânări, accelerări).

În cazul acţionărilor cu mişcare liniară, motorul poate pune în mişcare o maşină de lucru
dacă dezvoltă o forţă F egală cu suma tuturor forţelor rezistente, statice şi dinamice:

F = Fs + Fd,
Această relaţie este cunoscută sub denumirea de ecuaţia fundamentală a mişcării pentru
acţionările liniare.

Ecuaţia de mai sus poate fi scrisă şi sub forma:

F = Fs + ma,
deoarece forţa dinamică este exprimată prin ecuaţia Fd = ma.
Pentru v = const. (deci în lipsa acceleraţiei), Fd = 0 şi în acest caz, sistemul funcţionează
în regim stabilizat (mărimile care-l caracterizează nu variază).
În cazul acţionărilor cu mişcare de rotaţie, care sunt cele mai numeroase, ecuaţia mişcării
capătă o formă specifică, în care forţele se înlocuiesc cu momente:
M = Ms + Md
în care:

M - cuplul motor [Nm],

61
Ms - cuplul rezistent static [Nm];
Md - cuplul rezistent dinamic [Nm].

Relaţia de mai sus reprezintă ecuaţia fundamentală a mişcării pentru acţionări cu mişcare de
rotaţie.

Aplicaţie. Efectuaţi un studiu de caz pentru a identifica sisteme de acţionare. Pentru fiecare dintre
acestea veţi preciza:
- tipul sistemului de acţionare
- tipul motorului de acţionare
- maşina de lucru
- organele de transmitere a mişcării şi rolul acestora
- cerinţe pentru instalaţia de comandă (porniri, opriri, frânări, reglaje etc.)

Figura 2. Organe de transmisie. Reductoare utilizate în transmisie.

62
6.7.Supracurenti.FISA DOCUMENTARE
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................

Supracurenţii sunt curenţi mai mari decât curentul nominal. Orice supracurent se caracterizează prin
mărime şi durată.

 însoţesc procesele normale de comutaţie

DE FOARTE  valoarea : (6...50 )In
SCURTĂ DURATĂ  durata :5ms...50ms.

ÎN CONDIŢII DE DEFECT GRAV

- curenţi de scurtcircuit ;
SUPRACURENŢI DE SCURTĂ - valoare de zeci de kiloamperi ;
DURATĂ - durată de ordinul secundelor.

ÎN CONDIŢII NORMALE

- curenţi de pornire a motoarelor ;

- valoare (5...7)In;
- durată 3s...15s.

- însoţesc defectele uşoare sau

DE LUNGĂ exploatarea incorectă (funcţionare în două
DURATĂ faze) ;
- valoare(1,2...2)In ;
- durată: zeci de minute


Măsurile de protecţie împotriva supracurenţilor constau în:

 evitarea conectării consumatorilor de putere direct la reţea, prin utilizarea unor rezistenţe
înseriate ori prin încărcarea treptată la sarcină nominală ;
 utilizarea aparatelor de protecţie pentru deconectarea circuitelor defecte sau
supraîncărcate;
 verificarea stării izolaţiei pentru a preveni defectele grave.

63
6.8. ÎNTRERUPTOARE ŞI COMUTATOARE CU PÂRGHIE. FIŞĂ DE DOCUMENTARE
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................

Definiţie
Întreruptoarele–pârghie sunt aparate de joasă tensiune caracterizate prin faptul că
închiderea şi deschiderea circuitului se realizează cu ajutorul unui contact mobil în formă
de braţ de pârghie.
Utilizare
Ele servesc pentru conectarea la reţea şi întreruperea manuală a circuitelor de
lumină şi forţă de joasă tensiune, atât în curent continuu, cât şi în curent alternativ, la
consumatori de importanţă redusă. Aparatele au o capacitate de rupere egală cu cel mult
curentul nominal.
Clasificare

DUPĂ NUMĂRUL CĂILOR DE CURENT

 monopolare – în circuite de semnalizare; DUPĂ MODUL DE
 bipolare – în c.c., în circuite de lumină; ÎNTRERUPERE
 tripolare – pentru comanda manuală a  cu cuţit de rupere bruscă;
motoarelor electrice.  fără cuţit de rupere bruscă.

CLASIFICARE, UTILIZĂRI

DUPĂ MODUL DE ACŢIONARE

 cu acţionare directă prin manetă plasată: DUPĂ VARIANTA CONSTRUCTIVĂ
– central  construcţie protejată(cu capac)
– lateral; pentru montaj aparent;
 cu acţionare indirectă – prin sisteme de  construcţie deschisă pentru montaj în
pârghii; spatele tabloului;

Părţi componente
contact fix din contact de rupere (auxiliar) din
tablă de alamă tablă de alamă

borne de legare la reţea

(de intrare) din tablă de alamă resort

mâner de acţionare din material

borne de legare la consumator izolant(lemn, bachelită) şi suficient de
(de ieşire) din tablă de alamă rezistent mecanic

contact mobil (cuţit de contact) din

bară laminată de alamă

Placa de bază din material izolant(pertinax, bachelită) pentru curenţi sub

200 A sau din metal pentru curenţi mai mari.
Figura 1.Întreruptor cu pârghie: elemente constructive.
Întreg ansamblul este acoperit cu un capac de protecţie din bachelită, carton presat
64
sau alt izolant rezistent şi la acţiunea arcului electric.
Contactul de rupere se întâlneşte la variantele constructive moderne, mai ales la cele
pentru curent continuu. Rolul său este de a mări capacitatea de rupere prin creşterea
vitezei de deschidere (cursa contactului mobil principal armează resortul şi când forţa
elastică a acestuia devine suficient de mare, “smulge” contactul auxiliar cu o viteză mare,
de nerealizat prin acţiunea operatorului uman).

Figura 2. Întreruptor cu pârghie

În figura 3 este indicat montajul corect (în poziţie verticală) al unui întreruptor cu
pârghie.
I

I c d

a
b
Figura 3. Întreruptor cu pârghie:
a – poziţia de montare a întreruptorului cu pârghie; b – schema electrică multifilară;
c – schema electrică monofilară; d – monatrea în circuitul electric prin intermediul siguranţelor fuzibile.

Tensiunea nominală Un  500 V c.a.

MĂRIMI
Un  440 V c.c.
CARACTERISTICE
Curent nominal 25  In  1000 A

65
 FIŞĂ DE DOCUMENTARE

componentele unui întreruptor de joasă tensiune

Componentele unui întreruptor de joasă tensiune uzual pentru utilizatorii casnici sunt:
1. pârghie pentru acţionare manuală; indică şi poziţia întreruptorului (închis sau deschis).
Majoritatea întreruptoarelor sunt proiectate astfel încât au o cursă uşor de realizat până la
fixarea în poziţia închis. Această caracteristică este cunoscută sub denumirea de „cursă
liberă”.
2. Mecanism de acţionare (aduce contactele în atingere sau le separă)
3. Contacte
4. Borne Mecanism de
5. Termobimetal acţionare
6. Dispozitiv de Carcasă
calibrare (permite turnată
fabricantului să
ajusteze valoarea
curentului după
asamblare)
7. Bobină de suflaj
8. Cameră de stingere
cu divizarea arcului

Plăcuţe
deionizante
Zăvor
Contacte

Borne de
conectare

66
6.9. TABLOURI DE DISTRIBUŢIE MODULARE.FIŞĂ DE DOCUMENTARE
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................

Un tablou de distribuţie modular este constituit din ansambluri testate ca tip care au o
separare internă şi răspund cerinţelor de montaj conform normelor internaţionale din
domeniu. Aceasta înseamnă că se pot alege soluţii personalizate pentru utilizarea
tablourilor în diferite situaţii.

Tabloul electric modular oferă o largă gamă de opţiuni pentru implementarea sistemelor
de distributie sigure, economice şi complete în concordanţă cu cerinţele clienţilor.

Se pot folosi unităţi de intrare şi cuple pentru întreruptoare până la 4000 A, şi echipări
individuale pentru unităţile de ieşire cu module fixe compartimentate pentru aparatura de
comutaţie şi protecţie până la 630 A.

Sunt de asemenea disponibile unităţi de plecare de până la 630 A cu separatoare şi

siguranţe fuzibile, în montaj orizontal sau vertical.

Unităţile de control şi unităţile neechipate pot fi echipate cu componente auxiliare ca:

 motor startere
 module de compensare
 convertizoare de frecventa
 softstartere
 alte soluţii de automatizare.

Sistemele de montare pentru dispozitivele cu prindere pe şină pot fi utilizate în tablourile

obişnuite de distribuţie.

67
6.10.BUTOANE ŞI LĂMPI DE SEMNALIZARE. FIŞĂ DE DOCUMENTARE
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................

Figura 1. Butoane şi lămpi de semnalizare

În scopul de a răspunde celor mai variate cerinţe impuse de o comunicare cât mai
uşoară om-maşină, producătorii pun la dispoziţia utilizatorilor o gamă foarte variată de
butoane de comandă (de la butoane cu impuls la butoane pentru oprirea de urgenţă) şi
lămpi de semnalizare (de la cele mai simple la balize luminoase şi coloane de
semnalizare).

Modul uzual de comercializare disociază lămpile de semnalizare şi butoanele în trei

părţi distincte:
 soclu universal
 bloc contacte
 parte frontală (cap lampă sau buton).

Butoanele şi lămpile de semnalizare dispun (la

comandă) de auxiliare şi accesorii:

 contacte auxiliare ( ND sau NI ) care se

ataşează la corpul lămpii sau butonului

68
6.11. Motorul pas cu pas: părţi componente.FIŞĂ DE DOCUMENTARE
ELEV ………………………. …
CLASA.......................................
DATA ...................

Motorul pas cu pas este un tip de motor sincron cu poli aparenţi pe ambele armături. La apariţia
unui semnal de comandă pe unul din polii statorici rotorul se va deplasa până când polii săi se vor alinia în
dreptul polilor opuşi statorici. Rotirea acestui tip de rotor se va face practic din pol în pol, de unde şi
denumirea sa de motor pas cu pas. Comanda motorului se face electronic şi se pot obţine deplasări ale
motorului foarte precise, în funcţie de programul de comandă. Motoarele pas cu pas se folosesc acolo
unde este necesară precizie ridicată (hard disc, copiatoare).

Un motor pas cu pas, diferă radical de un motor electric convenţional. Un motor convenţional
determină rotirea unui ax şi viteza de rotaţie a acestui ax poate fi modificată prin controlul alimentării
motorului. Dar nu este necesar aprioric un circuit de comandă: motorul se roteşte imediat ce este conectat
la o sursă de alimentare şi nu se poate influenţa asupra poziţiei precise a axei de rotaţie sau asupra
numărului de rotaţii ce trebuie efectuate.

În schimb, un motor pas cu pas, nu se poate roti fără un circuit de comandă special. El permite
obţinerea unor rotaţii cu exact acelaşi unghi, corespunzător unui pas. Astfel, un motor cu 200 de paşi pe
rotaţie, permite rotirea axei, la fiecare comandă primită, cu 360/200=1,8° (spre stânga sau spre dreapta).
Se poate deci comanda cu uşurinţă o deplasare precisă, numărând paşii de efectuat după alegerea
sensului de rotaţie. De aceea, motoarele pas cu pas sunt utilizate în aplicaţii care impun deplasări precise:
robotică, imprimante, scanere, cititoare optice.

Un motor se numeşte unipolar atunci când o înfăşurarea creează totdeauna un pol magnetic de
acelaşi nume şi se numeşte bipolar atunci când o înfăşurare creează fie un pol Nord, fie un pol Sud, în
funcţie de sensul curentului ce trece prin aceasta.

În general, un motor pas cu pas este alcătuit dintr-un magnet montat pe axa de rotaţie şi din bobine
fixe situate împrejurul acestui magnet. Pentru a se obţine o rezoluţie satisfăcătoare (număr de paşi pentru o
rotaţie completă suficient de mare) magnetul este multipolar: el este alcătuit dintr-un cilindru canelat Nord-
Sud-Nord-Sud ...

Motor pas cu pas hibrid (200 paşi)

Rotorul, compus dintr-un magnet permanent la suprafaţa căruia sunt fixate două coroane danturate
cu câte 50 de dinţi, decalate între elecu o jumătate de dinte. Din profil, se obţin 100 de dinţi, alternând un
pol nord cu unul sud (numărul de perechi de poli este 50).

69
 Coroane danturate
de calate cu 1/2 Dimensiunile
motoarelor pas cu
pas sunt destul de

Statorul este constituit din două bobine (model bipolar) montate sub forma a 8 electromagneţi: se
obţin astfel, 4 perechi de poli.

Numărul maxim de paşi ce se pot obţine este de 50x4=200 de paşi.

Motorul se numeşte hibrid deoarece este o combinaţie între un motor cu reluctanţa variabilă şi un
motor cu magneţi permanenţi.

Există diferite tipuri de motoare pas cu pas: unipolare bifazate, bipolare.

Motoarele pas cu pas nu pot depăşi o viteză de rotaţie destul de redusă (circa 5 rot/sec pentru
unipolarele bifazate uzuale); dincolo de această viteză ele nu se mai rotesc ci vibrează (fără ca acest lucru
să dăuneze în vreun fel motorului). Cu toate acestea, motoarele pas cu pas unipolare bifazate sunt destul
de puternice şi, în cele mai multe aplicaţii, nu este necesară demultiplicarea cuplului la arbore.

Motorul pas cu pas este un motor care, datorită construcţiei sale specifice, poate efectua „paşi”
adică fracţiuni de rotaţie. De obicei, motoarele pas cu pas realizează deplasări unghiulare egale cu a 200-a
parte dintr-o rotaţie, ceea ce permite controlul direct foarte exact al deplasării efectuate de motor.
Supravegherea sa este imperios necesară pentru că motoarele ar putea rata paşi şi deci, s-ar putea să nu
efectueze mişcarea comandată.

6.12. Maşina asincronă: regimuri de funcţionare.FIŞĂ DE DOCUMENTARE

CLASA.......................................
DATA ...................

În regim de motor maşina absoarbe putere electrică din reţea, pe la bornele înfăşurării statorice, şi
furnizează, la arbore, putere mecanică. Acesta este cel mai utilizat regim de funcţionare a maşinii asincrone.
Turaţia rotorului, în acest caz, este mai mică decât turaţia de sincronism (n<n1).

pentru regimul de motor: n<n1  0<s<1

Dacă însă maşina este antrenată, cu ajutorul unui motor auxiliar, în sensul de mişcare, cu o turaţie
(n>n1), se schimbă sensul de deplasare a rotorului faţă de câmpul inductor statoric. Prin urmare se va
schimba şi sensul tensiunii electromotoare induse, respectiv al curentului indus, şi, implicit, al cuplului.
70
 În această situaţie maşina primeşte putere mecanică pe la arbore (de la motorul auxiliar) şi cedează
putere electrică pe la bornele înfăşurării statorice. Spunem că maşina funcţionează în regim de generator.

pentru regimul de generator: n>n1  s<0

Principiul generatorului
asincron al unei surse
eoliene: axul maşinii
primeşte energie
mecanică de la curenţii de
aer care rotesc o elice
montată pe ax

În cazul regimului de frână electromagnetică, maşina este antrenată, din exterior, în sens contrar
câmpului statoric (n<0).
Ea primeşte astfel putere mecanică pe la arbore, putere electrică pe la bornele înfăşurării statorice,
întreaga putere rezultată, după acoperirea pierderilor, fiind disipată pe înfăşurări, determinând astfel
încălzirea acestora.

pentru regimul de frână: n<0  s>1

71
6.13. Motorul sincron cu magneţi permanenţi.FIŞĂ DE DOCUMENTARE

Maşina sincronă se aseamănă foarte mult cu maşina de curent continuu: deosebirea dintre cele două
maşini este aceea că una dintre cele două înfăşurări este de tip trifazat (repartizată în crestături). De obicei,
această înfăşurare este plasată pe stator, iar pe rotor sunt plasate înfăşurări de curent continuu
(concentrate – la maşina cu poli aparenţi sau repartizate – la maşina cu poli înnecaţi).

Maşină sincronă cu poli înecaţi (secţiune) Maşină sincronă cu 4 poli aparenţi (secţiune)

Ambele înfăşurări sunt parcurse de curent: dacă pentru cea

statorică nu sunt probleme deosebite, pentru cea rotorică apar
probleme legate de faptul că rotorul este în mişcare de rotaţie iar
contactul cu circuitul exterior se asigură mai dificil, printr-un sistem perii –
inele colectoare.

Rotorul, alimentat în curent continuu, printr-un sistem de

contacte glisante, creează un câmp magnetic rotoric care
„urmăreşte” câmpul învârtitor statoric cu un defazaj unghiular – numit
unghi intern, notat cu θ – proporţional cu sarcina mecanică la arbore (cu
cât sarcina meste mai mare, cu atât unghiul intern este mai mare).
Motorul sincron nu poate fi pornit direct prin cuplare la reţeaua de
50Hz, deoarece, pentru funcţionarea maşinii, rotorul trebuie să aibă Maşină sincronă cu
aceeaşi viteză unghiulară ca şi câmpul învârtitor statoric. Pentru doi poli aparenţi
pornire se poate utiliza fie un convertizor de frevenţă (cu ajutorul căruia
frecvenţa să fie crescută progresiv de la zero) fie metoda pornirii „în asincron” care impune unele mici
modificări constructive în rotor (o colivie de pornire, din bare scurtcircuitate la capete).
Utilizarea maşinilor sincrone este foarte avantajoasă pentru că ele pot funcţiona într-un regim special
– numit regim supraexcitat – în care nu consumă putere reactivă din reţeaua de curent alternativ, ci
debitează putere reactivă în reţea, contribuind astefel la îmbunătăţirea factorului de putere.

Sistemul contactelor alunecătoare dintre perii şi inelele colectoare, întâlnit la maşina sincronă clasică,
are fiabilitate scăzută şi, în cazul maşinilor de putere mică şi medie, se recurge la utilizarea magneţilor
permanenţi. Astfel, câmpul magnetic rotoric, în loc să fie produs cu electromagneţi de curent continuu, este
produs cu magneţi permanenţi fixaţi pe rotor: soluţia permite renunţarea la sistemul perii – inele colectoare
deoarece, magneţii permanenţi au câmpul lor magnetic propriu, fără să fie nevoie de curent continuu
pentru a-l produce. Motoarele sincrone de acest tip se numesc motoare sicrone fără perii.

Asemănător motorului de curent continuu fără perii, pe rotorul unui motor sincron cu magneţi
permanenţi sunt plasaţi magneţi din aliaje feromgnetice cu câmp prpriu suficient de puternic (aliaje numite
pământuri rare, deoarece conţin metale mai puţin răspândite în scoarţa terestră).

72
 Statorul are trei înfăşurări de fază repartizate în crestături (spre deosebire de înfăşurările concentrate
ale motorului de curent continuu fără perii).
Prin alimentarea statorului cu un sistem trifazat de tensiuni alternative, produce un câmp magnetic
învârtitor care determină o mişcare de rotaţie sincronă a rotorului (de unde şi denumirea).

Motor sincron cu magneţi permanenţi

Brushless
https://www.youtube.com/watch?v=ZAY5JInyHXY

73
74
7.ACTIVITATI DE EVALUARE

7.1.. ACTIVITATE INVATARE /EVALUARE REDRESOARE. SURSE DE PUTERE

Profesor: FRUNZA ADRIAN
ELEV ………………………. … CLASA........................................DATA ...............
Prof.FRUNZA ADRIAN

1.In infasurarile primar –secundar ale unui tranformator coborator de tensiune vizualizam formele
de unda :
a. a si b
b. b si c
c. b si a

2.Un condensator de netezire are valoare uzuala :

a. 50µF - 100µF
b. 5µF - 10µF
c. 500µF - 1000µF

3.Care este succesiunea corecta a formelor de unda vizualizate de la intrare spre sarcina ,
pentru schema electrica ?

a. a-b-c-d-e
b. b-d-c-a-e
c. b-d-a-c-e
4.In cazul redresorului monoalternanta sunt adevarate afirmatiile :
a. intr-o perioada tot curentul se regaseste transferat in sarcina
b.se “pierde” jumatate din curent
c. se “pierde” jumatate din putere.

75
 5 . In care din figurile de mai sus formele de unda sunt in concordanta cu schema electrica ?
a. a
b. b.
c. c

6.Indicati schemele electrice care realizeaza redresare monoalternanta a curentului

a. a
b. b.
c. c

7. Indicati schemele electrice care realizeaza redresarea bialternanta a curentului

a. a
b. b.
c. c

76
8.In cazul redresarii bialternanta ,pe alternanta pozitiva a semnalului ,curentul urmeaza traseul :
a. A-B-C
b. A-B-D-A
c. A-B-D-C

NOTA profesor ………………………………………………

7.2.Masuratori in circuite cu diode

Data ……………………
Elev…………………
Clasa ………………..
Prof.FRUNZA ADRIAN

Fig. 1.1.3 Fig. 1.1.4.

Rezolvati in schemele de lucru de mai sus, urmatorii itemi
a. Tipul aparatelor de masura ……………………………… 4p
b. Modul de polarizarea a diodelor …………………………. 2p
c. Rolul rezistentelor R……………………………………….. 1p
d. Tipul surselor de tensiune…………………………………. 1p
e. Indicati polaritatea tensiunilor aplicate pe diode …………1p

NOTA profesor ………………………………………………

77
7.3.Activitatea de învăţare/evaluare DIODA REDRESOARE
Data ……………………
Elev…………………
Clasa ………………..
Prof.FRUNZA ADRIAN
Observatie: acesta activitate este de invatare /interevaluare; elevii se vor evalua reciproc
Enunţ :
4.1.Realizaţi asocierile corecte cu ajutorul sagetilor, dintre notaţiile din coloana A şi semnificaţiile acestora
din coloana B.
A B
Notaţie Semnificaţie
a. Ustr 1. Tensiune inversă
b. UD 2. Curent direct
c. Iinv 3. Tensiune de prag
d. UP 4. Tensiune directă
e. Uinv 5. Curent invers
f. ID 6. Tensiune de străpungere
7. Curent de saturaţie

Evaluare:
1,5p - pentru fiecare asociere corectă
Dacă aţi realizat corect cele 6 asociaţii, puteţi trece la următoarea activitate, în caz contrar
consultaţi fişa de documentare 1.1 şi refaceţi activitatea.

Fig. 4.1 Fig. 4.2

4.2. Pentru schemele electrice de mai sus rezolvati urmatorii itemi
a.Identificati tipul aparatelor de masura
…………………………………………………………………………….2p
b.Identificati rolul lui
S1……………………………………………………………………………………………….1p
c.Cum se modifica comportamentul electric al elementului E atunci cand V variaza
?Explicati……………….3p
d. Cum se modifica indicatia aparatelor de masura cand S1 inchis/deschis in ambele circuite.explicati
….4p

Nota autoevaluare

Nota interevaluare

Nota profesor

78
7.4.Activitatea de învăţare/evaluare SUMATIVA DIODA REDRESOARE.SURSE DE PUTERE
Data ……………………
Elev…………………
Clasa ………………..
Prof.FRUNZA ADRIAN
Observatie: acesta activitate este de invatare /evaluare /interevaluare; elevii se vor evalua reciproc

Rezolvati urmatorii itemi

1.Calculati tensiunea in secundarul transformatorului …………………………………….2p
2.Calculati valoarea tensiunii redresate si filtrate vizualizate pe osciloscop…………..2p
3. Explicati de ce Uc1 are valoare masurata de XMM3…………………………………….2p
4.Ce se intampla daca S1 este deschis ? Explicati ………………………………………....2p
5.Ce se intampla daca modificam raportul 10:1 in valoarea 10:5 ? Explicati …………2p

Nota profesor ……………………

Nota autoevaluare ……………………
Nota interevaluare ………………….

79
Bibliografie

80
81