Studii Si Materiale Istorie Medie 09 (1978)

ACADEMILA c.DE STUNTE SOCIA.
LE $1 POLITICE
A. REPUBLIC!! SOCJALISTE ROM-AN.I.A
INSTITUTLIL 'DE ISTQLFCIE IQRA
STUDII $1 MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
VOL. IX
EOITURA ACA.Dit-11E1www.dacoromanica.ro
REPUBLIC SOC4:AVISTE ROMANJA
STUDII SI MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
vol.. nc
www.dacoromanica.ro
ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE
A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
INSTITUTUL DE ISTORIE
N. IORGA"
STUDII $I MATERIALE
DE
ISTORIE MEDIE
VOL. IX
COMITETCIL DE REDACTIE
FL. CONSTANTINIU, L. DEMENY, D. MIOC,
S. PAPACOSTEA, ST. STEFANESCU
I978
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro
STUDIES AND MATERIALS OF MEDIAEVAL HISTORY
VOL. IX
IICGTIEAOBAH 14H 14 MATEPHAJMI CPEAHEBEROBO II 14CTOPI414

TOM IX
EDITURA ACADEMIE! REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

Cod 71021 Ca lea Victoriei 125, Sector 1
Bucuregtt
www.dacoromanica.ro
STUDIISIMATERIALE
DE
IS TORIE MEDIE
VOL. IX 1978
SUMAR
STUDII .Y1 ART1COLE

IOANA CONSTANTINESCU, A specie ale destraMdrii feudalismulut in Tara Romeineascd
si Moldova la sprsitul secolului al XV III-lea si inceputul secolului al XI X-lea . . . 9
al XV I-lea . ........... .
IANCU BIDIAN, Contribufii la studial organizrii niestesugurilor brasovene in secolul
. . . . ..
CONSTANTIN REZACHEV ICI, Fenomene de crizd social politica in Tara Rornitheasca

43
in veacul al X V II-lea 59
CAROL VEKOV, Inceputurile literaturii islorice din Transilvania in limba maghiard In
secolul al XV l-lea 85
COM UNICARI, NOTE, DISCUTII

ION DONAT, Cu privire la domnia lui V lad Inecatul 117
TUDOR MATEESCU, Pricini ale romdnilor din Dobrogeajudecate de organele judiciare ale
Tarii Romdnesti (secolul al XV III-lea ) 125
DAMASCH IN M IOC, Stiri de istorie a romelnilor in Letopiseful brancovicesc" . . 133
AUREL RADUT 1U, 0 copie autentificald a lui Supplex Libellus din 1804 143
IZVOARE INSTRUMENTE DE LUCRU

D. BALASA, Un pergament inedit de la Radu celFrumos. 1472 . ...... ..
ION I. SUCU, 0 seamd de documente medievale inedite din Tara Romdneascd ( I ) .
153
155
I. BIDIAN, Doud documente slave necunosoute din Tara Romdneascd din primul sfert
al veacului al XV I-lea 163
ANDREI BUSUIOCEANU, Doud documente inedite din Tara Romdneascd din secolul
al XV I-lea 167
'FR. IONESCU-NISCOV, Acte de cancelarie domneascd inedite din prima jumdtate a secolu-
lui al XV II-lea 171
PAUL-EMANOIL BARBU, Documente inedite privind mosia Timburestt ..... . 179
MAR IETA ADAM, Lista unor dregatori de categoria a doua In secolele XV XVI I
(Tara Romdneascd) 185
ADDENDA ET CORRIGENDA
OCTAVIAN IL IESCU, Cu privire la o hand palliate) a sud-estulut Europet datind din
prea jma beddliei de la Nicopole 193
RECENZII 1 PREZENTARI
Documenta Romaniae Htstorica, A. Moldova, vol. I ( 1384 1448 ), intocmIt de C. Cihodaru,
I. Caprow 51 L. SimanschI, Bucure5ti, 1975, 604 p. ; vol. II ( 1449 1486 ), 1ntocmit
de L. Simanschi, Georgeta Ignat 5i D. Agache, Bucure5ti, 1976, 648 p.
I(Alexandru I. Gonfa )1; Acte judiciare din Tara Romdneascd, 1775 1781, editie
1ntocmitA de Gheorghe Cront, Alexandru Constantinescu, Anicuia Popescu, Theo-
dora RAdulescu 5i Constantin Teganeanu, Bucure5tI, 1973, 1 064 p. (Ovid Sachela-
rie) ; Documente turcesti privind istoria Romnlet, vol. I, 1455 1774, Intocmit de
Mustafa A. Mehmed, Bucure5ti, 1976, 413 p. (Virgil Ciociltan ) ; Cronica anonimd a
Moldovei, 1661 1729 ( Pseudo-Amiras), studIu i edilIe critIcA de Dan Simonescu,
www.dacoromanica.ro
6
13ucuresti, 197a, 170 p. (Olimpia Diaconescu ) ; Nicolae Stoicescu, Vlad Tepes,

Bucuresti, 1976, 238 p. ; Stefan Andreescu, Viad Tepes (Dracula). Intre legendei i
adevar istoric, Bucuresti, 1976, 297 p, (Florin Constantiniu i Serban Papa-
coslea ) ; Dona monografii recent aparule despre Mika Viteazul (Constantin Serban ) ;
Vasile ClirAbis, Sale de mosneni din Valea Jalesului, Craiova, 1976, 184 p.
(I lortn Gonstanliniu ) ; '1 api Victor L., L'Europe de Marie-Therese, du baroque aux
la/nitres, Paris, 1973, 466 p. (Slefana Sitnionescu): Dr. Nikola Gavrilovid, Istorija
iriisIili llamparija u lIabzburkoj Monarhiji u XV III veku, Novi Sad, 1974, 216 p.
(D. M tor ) 201
Ill VLS T.1 REV IS TELOR DE M EDIEV IS T ICA

Zhornik ratios a N i/antoloUcog Instituta, 1976, \ ol. 17, 432 p. (Fl.Cons!antiniu ) 21 i
www.dacoromanica.ro
ETUDES ET MA TERIAUX
D'HISTOIRE MEDIEVALE
TOME IX 1978
SUMNIAIRE
ETUDES ET ARTICLES
IOANA CONSTANTINESCU, Aspects de la desagrgation du feodalisrne en Valachie et
Moldavie a la fin du XV IIP siecle et au debut du X I Xe siecle 9
XV le siecle . . . . . ..................
IANCU B IDIAN, Contribution el l' elude de l'olganisaticn des metiers de Brapv au
CONSTANTIN REZACHEV ICI, Phenomenes de crise socio-politique en Valachie au
. . 43
XVIle siecle 59
CAROL VEKOV, Les debuts de la !literature historique de Transylvanie rdigee en hongrois
( XVIe siecle) 85
COMMUNICATIONS, NOTES, DISCUSSIONS

ION DONAT, Sur le regne de Vlad Inecatul 117
TUDOR MATEESCU, Proces des Roumains de Dobroudja juges par les organes judiciaires
de Valachie ( XV I I le siecle ) 125
DAMASCH IN M IOC, Informations sur l'histoire des Roumains comprises dans la
Chronique de Brankovich. 133
AUREL RA DUT IU, Une copie authentifiee de Supplex Libellus de 1804 143
SOURCES ET INSTRUMENTS DE TRAVAIL

D. BALASA, Un parchemin inedit de Radii cel Frumos, 1472 153
ION I. SUCU, Quelques documents indits du moyen age en Valachie . . . 155
I. BIDIAN, Deux documents slavons inconnus de Valachie dates au premier quart du
X VP siecle 163
ANDREI BUSUIOCEANU, Deux documents inedits de Valachie du XV le siecle . 167
TR. IONESCU-NISCOV, Actes de chancellerie princiere inedits dates de la premiere
moilie du XV IP siecle 171
PAUL-EMANO IL BARBU, Documents ineditsconcernant le domaine de Timburesti . . 179
MAR IETA ADAM, Lisle de certans dignitaires de la seconde categoric aux XVe X VIP
sicles en Valachie 185
ADDENDA ET CORRIGENDA 193
COMPTES RENDUS ET PRESENTATIONS 201
REVUE DES REVUES LE MOVEN AGE 217
www.dacoromanica.ro
14CCHEa0B A H 142 11 MATEPHATI bI
CPEAHEBEROBOR 14CT0P 1414
TOM IX 1978
COAENKAHHE
HCCJIEROBAHHH H CTATI,H
Banaxuu uMonaoee e nonue XV III it (Nana XI X ee. ..... .

110,111A HOIICTAHTHIIECRY, Henomopbte eonpocu paanooicenua Oeoaanua.ma e
. .
MIRY B11j111AH, If eonpocy opeanuaaijuu 6pamoecnux pemecneuuunoe e XV I e . .
9
43
10FICTAI111111 PE3AREB1111, Heiner-lust coquanbuo-nonumuttecnoao npusuca
eliaeaxuu e XVII e 59
HAP0,1 BEROB, Hanana ucmopunecnofi numepamypin e Tpancunbeanuu na eeu-
zepcisom "1310W e XVI e 85
COOEIBEHHH. IIPHMEtIAHII H. OECYJK,11EHHH

11011 AOIIAT, If eonpocy Kunoicecmea Bnaaa Muenamyn 117
TY,LIOP MA1 EECHY, Tn34e6u pymbutoe ,ao6pyaoscu, pacomompeniale lopuaugee-
Kumu opeana..Am Banaxuu ( XVI I 1-uti, een) 125
,IIAM kGR1411 MHOR, Ceeaeuus ucmopuu py.ubln e #JIemonueuae Eputoweatta# . . 133
AYPEJI P9,41/1414Y. Aemopueoeanua.a xonun Cynnnenc .11u6ennyc om 1804 a . . . 143
IICTOY 11111fH II HHCTRYMEHTEI PAEOTM
TI. BM kill A, Heuseecmnbta nepeameum om Paay-nen-Opymoc, 1472 a . 153

11011 11.111YRY, Pio neuseecmnux cpeaueeexoeux aosymeumoe Banaxuu (I ) . . . 155
H. B11411A1I, jfea neuaeeclnublx cnaeancnux aohipteuma Banaxua 8 nepeofi gem-
eepmu XVI e. 163
AI1AP EH BYCY1404 A HY, jetz ueueeecmnbisx Boky.uenma Banasuu XV I e 167
TP. HOHECRY-1114111ROB, Heuaaecmnbw aoKy.ueumbl latiosceccrcort Kautfenstpuu
nepeofi ROIWOUIME XVII e 171
HAYJI DII k11011.11 BAPHY, Heuaeecmruge aonymemnbt omuocumenbuo u-ueuun
Tu.u6ypeiumu 179
MAPI1ETA AAAM, I7epe4enb pnaa cauoeuunoe emopoti nameeopuu e Banaxuu e
A VA. VII ee 183
ADDENDA ET CORRIGENDA 193
PEHEH3I1H H AHHOTAIIHII 201
0E30P Hf.VPHATIOB CPEJIIEBEKOBOIT HCTOPHII 217
www.dacoromanica.ro
STUDII SI ARTICOLE
ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUDALISMULUI

IN TARA ROMANEASCA SI .MOLDOVA
LA SFIRSITUL SECOLULUI AL XVIII LEA SI
INCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA OAMENII DE
SCUTEALA"
DE
IOANA CONSTANTINESCU
PARTEA I
Orinduirea feudala din Moldova si Tara Romaneascal in perioada
de sfirsit al secolului al XVIII-lea si de inceput al celui urmator, cuprin-
dea in sine germenii propriei sale disolutii. Destramarea feudalismului nu
a insemnat inlocuirea direct-a a relatiilor feudale cu relatii capitaliste. tn
tarile romne, trecerea la capitalism s-a facut intr-o lunga perioad'a de
timp, in care au aparut, in cadrul unor institutii feudale, o serie de relatii
sociale ce nu mai sint feudale, desi nu sint nici eapitaliste inca. Aceste relaii
s-au transformat in relatii eapitaliste numai pe masura conditiilor oferite
de epoc sau sub forma permisa de epoca ; unele au ramas insa simple ex-
periente care au contribuit totusi la crearea climatului favorabil aparitiei
capitalismului.
Perioada abordata se caracterizeaza printr-o mare varietate a moda-
litatilor de exploatare a muncii servile si libere de catre clasa dominanta,
forme care deseori se imbina intre ele.
Exploatarea fiseala excesiva ce caracterizeaza regimul fanariot in
ultima faza a existentei sale a impins taranimea (clacasa sau libera) fie
in circuitul pietei, fie al muncii salariate (coasa, daea nu avea inventar,
c&rausie, daca era in putere de vite", munea la vii, daca era specializata,
argati cu hac" etc.), dar mai ales, in conditiile unei slabe circulatii mone-
tare, a determinat-o sa accepte statutul acelor categorii fiscale exceptate
total sau numai partial de la sarcinile publice In schimbul unor obligatii
asumate fata de stapinii feudali. De aceea, pentru a explica natura rela-
tdilor sociale din aceasta perioada, nu este suficient s studiem relatiile de
dijm i claca i celelalte servituti ce le incumba in mod direct dreptul de
stapinire feudal asupra pamintului, ci, in acelasi timp, trebuie s exami-
nam intregul complex de relatii ce se stabilesc in procesul de productie,
inclusiv cele ce decurg din sistemul fiscal al epocii, anume relatiile stabi-
lite intre stapini si producatorii ce au primit un statut fiscal de exceptie.
Exploatarea social& exercitata de clasa dominant& in perioada amintita se
realiza, in cele doua tari, intr-o mare masura prin sustragerea in beneficiul
propriu de la sarcinile fiscale, uneori si in unele locuri a mai mult de juma-
tate din intreg efectivul de produatori directi, in dubll ipostaz : de
dregatori i stapini de pamint. Aceasta tinea de natura de clasa a statului
feudal, al carui regim fiscal permitea clasei stapinitoare, in aceast5
www.dacoromanica.ro
10 IOANA CONSTANTINESCU 2
vreme, nu numai scutirea (totala sau partial) de darile fiscului, ci

accesul la veniturile statului, prin exploatarea particulara a unor categorii
fiscale degrevate total sau partial de sarcinile publice, a aa-numitilor oa-
meni de scuteala (scutelnici, poslunici,breslai, slugi etc.) 1
Institutia oamenilor de scuteala a fost pentru clasa dominanta din
ambele tari unul dintre cele mai importante privilegii feudale i una dintre
cele mai mari surse de venit ; ea a constituit o problema majora cu care so-
cietatea medievala tirzie de la noi a fost confruntata pe plan fiscal, social,
economic etc.
Fenomenul oamenilor de scuteala atunci cind acetia erau angajati
in munca explica, pe de o parte, faptul ca productia micii gospodarii li-
bere sau clacaeti nu mai putea asigura plata sarcinilor fiscale mereu cres-
elude fr sa recurga la surse de venituri in afara ei in principal, la
vinzarea fortei de munca , iar pe de alta parte, nevoia de brate de munea
suplimentare a marii gospodarii, indeosebi in Moldova, antrenate din ce in
ce mai mult in sfera schimbului de marfuri. Conditiile social-economice din
perioada amintita (intre altele, relativ slaba circulatie monetara) nu au
permis ca retribuirea acesteimunci sa se faca direct producatorului in bani,
ci au impus forme speciale de remunerare a muncii, una din acestea fiMd
achitarea birului producatorului de catre stapini i scutirea de restul sar-
cinilor publice in virtutea unui privilegiu feudal. Sistemul a cunoscut o
mai larga raspindire in Moldova, determinat de o serie de factori caracte-
ristici societatii de aici.
Categorii fiscale, scutelnicii, oslunicii, breslaii, slugile, etc. intra
in relaii speciale cu stapinii de parnint, relatii stabilite pe baza de contract,
caracteristice perioadei de destramare a feudalismului, in cele doua tari
romaneti ; studierea lor diii cheia intelegerii multor fenomene sociale i
economice de atunci, cum ar fi modificarea relatiilor de productie, econo-
mia gospodariei moiereti i taraneti, structura social a satului etc. Cu
toate acestea, in istoriografia noastra problema a ramas putin studiata
sub aspectele ei esentiale. Daca unii anton au abordat fie in lucrari special
consacrate, fie in cadrul sintezelor, unele categorii ale oamenilor de scu-
teala 2, aratind ca in schimbul scutirilor fiscale erau indatorati cu sar-
cini fata de stapinul feudal, ei s-au oprit inainte de a trage concluzia gene-
rala, de a arata ponderea lor social-economica, de a analiza natura
1 Pentru a inlesni expunerea, am dat un titlu generic diverselor categorii fiscale puse in
slujba intereselor particulare ale clasei stiipinitoare, numindu-i oameni de scuteal", asa cum
ii nu mese deseori documentele moldovene si cum au inceput sd fie numitl i in istoriografie (vezi
Gh. Ungureanu, Despre bresla$i. Conlribu(ii let cunoa$terea calegoriilor f iscale din Moldova inainle
de 1? gulamenlul organic, in Arhivele Slatului. 125 ani de aclivitale, 1831 1956, Bucuresti, 1957,
p. 2 )9 274 ; Gh. Platon, Comisiile de revizie din Moldova si aclivilalea lor in anti 1830 $i 1831,
in Studii i materiale de istorie moderna", I, 1957, p. 25-69 etc.). Documentele din Tara
Romilneasctl fi mai numesc, tot cu titlu generic, lude (a nu se confunda cu lude = unitate
fiscali1 ; vezi mai departe nota 22), oameni sculifi sau, simplu, sculifi, iar cele din Moldova,
supu$1 boiere$1i, supu$i pe la unii $i earn, oamenii casei" etc.
2 Cei mai multi autori nu au reusit s'a* defineascd exact aceste categoril socio-fiscale, iar
erorile de definitie au fost transcrise si in Dicfionarul lirnbii ronidne moderne (Bucuresti, 1958)
st in Dicfionarul enciclopedic roman (Bucuresti, 1962-1966). Contribulli importante au adus
Uni,ureanu in studIul citat mai sus, si V.I. Grosul, P.G. Dmitriev i P.V. Sovetov, In stu-
diul bogat in date statistice, Hepexothebte 00.11.44bt Oeoaaribtiort ancnityamatfuu specmbati
Mort8a ua XVIII Haucuta XIX ee. (Km() manue comeAbIturiu?), In Ifnecmus AN MCCP,
1967, 2, p. 3-46.
www.dacoromanica.ro
3 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUDALISMULUI - OAMENII DE sculTEALA" 11
relatiilor ce se stabileau in procesul de productie. Toti acesti autori au

vazut in institutia oamenior de scuteala prelungirea dependentei perso-
nale siun simplu transfer al obligatiilor lor de la stat la stapinul feudal, fara
sa staruie nici asupra acestei probleme. Nu a fost sesizat nici faptul ca
toate acele categorii fiscale de tarani degrevati partial sau total de sarcinile
publice in folosul particular al clasei stapinitoare, formau o singura pro-
blema. Studiate separat, nu s-au putut stabili similitudinile dintre diver-
sele categorii, dimensiunile reale ale fenomenului, cauzele si implicatiile
lui plenare in societate.
In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, ea si in veacurile ante-

rioare 3, in Moldova si Tara Romaneasca, domnul avea libertatea, in vir-
tutea dreptului feudal, Ea cedeze stapinilor de pamint 4 un numar de bir-
nici ai statului, deseori sate intregi, sau s acorde scutiri de (Uri pentru
oameni adusi de peste hotar. Acestia purtau uneori numele de poslusnici
sau lude (liuzi) si aveau un regim fiscal deosebit de restul birnicilor (erau
scutiti sau plateau o dare fixa). Ei cal:A-tau un pecetluit" (act de identi-
tate ce purta pecetea domneasca, nominalizat i cu semnalmentele pose-
sorului). Aceasta nu tinea propriu-zis de dreptul feudal de stapinire asupra
pamintului, ci era un asa-zis act de donatie" sau de mil'a", de concesiune,
un privilegiu acordat, de la caz la caz, dupa singura vointa a domnului, pe
durata domniei sale (era confirmat sau nu la fiecare nou'a domnie). Stapinii
beneficiari obtineau, astfel, pentiu un nurnar de sateni de pe mosiile lor,
sau adusi de peste hotare, scutirea de bir, totala sau partiala (regim de
rupta), scutirea de muncile publice si de unele dari in natura 5 ; cind conce-
siunea era facuta manastirilor, gortina si desetina (dari pe oi, porci si
stupi ce reveneau camarii domnesti) urmau sa fie platite manastirilor bene-
ficiare 6 ; egumenii capatau dreptul de judecata asupra poslusnicior (in
afara pricinilor de omor i furt)7. Aceste acte de mila" creeaza un regim de
3 Prime le mentiuni cunoscute de sate scutite dateaza, in Tara Romneasca, din anil
1374, 1385, 1387 etc. Domnitorii Vladislav I, Dan I, Mircea cel Batrin s.a., ddruind sau luta--
rind danii mai vechi, scutese de toate darile i muncile domnesti si de oaste" sate ale manAs-
tirilor Vodita i Tismana (Documenia Romaniae .Historica, B, Tara Romneasca, I, Bucuresti,
1966, doc. 6, 7, 8 etc.). Este cunoscuta i o scutire de toate darile marl pina la cele mici"
acordata de Mircea cel Batrin, la 4 septembrie 1389, unui sat apartinind unor boieri (ibidem,
doc. 10). In Moldova, primele scutiri cunoscute dateaza din 11 si 18 aprilie 1444 (pentru satele
Averesti i Mihaesti ale Mitropoliei din Suceava), 1 august acelasi an (pentru satul Balasinauti
al manastirii din Horodnic) etc. (ibidem, A, Moldova, I, Bucuresti, 1975, doc. 244, 245, 249 s.a.).
4 Indeosebi manastirilor. Cunoastem putine documente referitoare la laid ; pentru Tara
Romneasca, vezi doc. din 10 martie 1713 (Arh. St. Bucuresti, Ms. 705, f. 544), doc. din 20
iulie 1723 (Biblioteca Academiei R. S. Romania In continuare, citat B.A.R. LXVI/125), din
4 oct. 1723 (ibidem, DCGX.C126), etc. Pentru Moldova, vezi doc. din 22 sept. 1732 (ibidem, V/34),
din aprilie 1733 (Arh. St. Iasi, Documente, CXLIII/89), documentele din anul 1741 (B.A.R.,
Ms. 237, f. 423 v., 427 v., 434 v.) etc.
5 Documentele le enumera pastrind consemnat noianul darilor la diferite date ; uneori se
acorda i scutirea de (lathe IntImplatoare, de cele mai multe ori nu.
6 Documentar, nu am IntIlnit i cazuri in care laicii sa primeasca dreptul la gorstina 71
desetinasau de judecata asupra poslusnicilor.
7 In Moldova, satele mnastirllor Inchinate aveau toate la Inceputul secolului al XVIII-lea
regimul satelor de poslusnici ; vecinii sau oamenii liberi erau scutiti de podvezi, rechizitil etc.
si plateau o dare fixa (rupta), strinsa de egumen i predata Vistieriei ; egumenul lua, In contul
manistirii, gorstina i desetina i avea drept de judecata asupra locuitorilor (In afara pricinilor
de omor i furt). Documentele Si numesc, In general, ruptasi dar si direct poslusnici. Vezi aseza-
www.dacoromanica.ro
eva iimunitate : aparatul statal era oprit s5i mai p5,trundit in satele scu-
tite i nu avea autoritate nici asupra poslunicilor acordati in numk limi-
tat.
In schimbul inlesnirilor fiscale i scutirii de celelalte sarcini publice,
poslm;nicii erau supui unor sarcini sporite fata' de sthpinul particular,
iar dad, se intimpla sit fie in acelai timp runani sau vecini, conditia lor
sociala se agrava.
In afara acestor scutiti acordati de puterea centraM drept mil"
sau recompens5, pentru servicii aduse statului sau domniei, sau persoanelor
din anturajul domnului, mai exista, in aceea0 perioada de pina la reformele
mai. rocorditite,ti , o categorie a scutitilor neoficiali, de care beneficiau prin
abu7, in special dregittorii 0 st'apinii de p5mint influenti 9 Mai existau apoi
acele sate ocrotite" sau Inchinate cu munca la boieri" in schimbul unor
reduceri fkcale, dei ele apartineau unor nanIstiri sau boieri m'arunti
(io nu numai sate intregi, ci i saeni, individual sau in grup). Autorul
Crouicii Ghiculotilor, descriind a doua domnie a lui Grigore Ghica in Mol-
dova (1735 1741), aratit ce insemna aceast5, inchinare", proportiile fe-
nomenului, precurn i consecintele lui, permitindu-ne totodatil sit intelegern
i originea institutiei scutelnicilor de mai tirziu : ... mai toate satele
erau inchinate la cite un boier, iar fiecare sat, fiind ap'arat de boierul s'au,
se bucura de iertare din partea zlotailor. Aadar, pe de o parte, satele
boiereti se bucurau de linkte deplin5, i tihnA, iar pe de alt parte, cele
neinchinate, care rarnIseserI putine, erau impovarate cu sarcini greu de
indurat. De aceea 0 aceste sate au inceput sa se inchine boierilor, iar altele
0, fugit care incotro putea". In vara anului 1741, Grigore Ghica, vrind sl
curme acest abuz, hotrate impunerea la dare a tuturor satelor ,5 i promite,
in schimb, cit va da fied,rui boier, dup5, rangul" sin, un num'ar de oameni
pentru nevoile 0 intretinerea caselor lor" 9. 0 primi incercare de desfiin-
tare a satelor inchinate o Meuse Grigore Ghica i in prima lui domnie in
Moldova, apoi Constantin Mavrocordat prin hrisovul din 7 noiembrie 1733
i cartea tipariti din 12 ianuarie 1742, date manistirilor 10.
mintul mAnAstirilor inchinate, din 12 septembrie 1704 (Arh. St. Bucuresti, Documentedtplornatice
nr. 155) reinnoit de toti domnitoril, printre care si Constantin Mavrocordat la 20 aprille 1743
(ibidem, Ils. 630, f. 5 6 v.) etc.
8 LoncludentA este insemnarea, atit de des citatA, din cronica lui Neculce, referitoare la
domnia lui Mihail RacovitA, din anul 1703 : SA mira si el ce va fact, cA n-ave de la cine lua
si el bani, cA tara era giurnAtate scutelnicA, tot a neamului lui s-a CupArestilor" (Letopiseful
Tarn Moldovei, ed. lorgu lordan, 1955, p. 234).
9 Cronica Ghiculestilor, Edit. Academiei, 1965, p. 531-533. I. Ciubotaru remarcA rolul
de initiator al lui Grigore Ghica in acordarea scutelnicilor dupA rang" boierilor (vezi studiul
sAu A sc:dmzntele agrare moldovenesti (1766-1832), publicat in Anuarul Institutului de istorie
si arheologie A.D. Xenopol ", Iasi, V. (1968), p. 90-91).
10 Uricariul, VII, p. 23. Constantin Mavrocordat, anuntindu-si intentia de a face tutu-
rota de obstie asezAmint", la 12 lanuarie 1742, proclamA dreptul de stApinire, formulind :
aceastA poruncA cu Ude am dat, ca tot omul mosan a fie volnic a stApini mosia sa", mAsurA
ce venea in intimpinarea plingerilor egumenilor cA satele cu oameni ce-au avut mAnAstirile,
cele mat =Ile au fost inchinate pe la boiari cu timid slujba <munca> tor" (s.n.I.C.)(Docu-
mente prtvind relafiile agrare in veacul al XV III-lea (in continuare citat D.R.A.), II, Moldova,
13ucuresti, 1966, doc. 180).
www.dacoromanica.ro
5 ASPECTE ALE DESTRAMARII PEUDALISMULUI "(DAM:EMI DE SCUTEALA" 13
Incercarea domnior fanarioti de a reforma sistemul fiscal in ambele

taxi'', cu scopul de a intari puterea centrala si a spori veniturile statului
pentru a face fata cerintelor crescinde ale Forth, prin impunerea la dari a
intregii populatii, s-a lovit de rezistenta clasei stapinitoare de care a trebuit
sit se tina seama. Astfel, Constantin Mavrocordat, dupa ce mai intii a
impus la dari intreaga masa a populatiei 12, nemailasind oameni scutiti in
slujba boierilor, pentru a atenua reactia ostila a acestora din urm'a 13, a
trebuit sa le faca concesii, acordind dregatorilor, mai intii sub forma de
indemnizatie, fiecaruia dupa rang, proportional, un numar de scutelnici
(cite :.0 40 marior dregatori si cite 10-20 celorlalti), oameni scosi din
rindul birnicilor Vistieriei si pusi la dispozitia beneficiarilor particulari.
Faptul acesta il consemneaza izvoarele narative de mai tirziu ; actul de
nastere al institutiei nu ni s-a pastrat, sau nici nu a existat. Constitutia"
lui C. Mavrocordat, din 7 februarie 1741, desi este o culegere a textelor refor-
melor introduse in Tara Romaneasca pina la acea data, nu inregistreaza
privilegiul scutelnicilor, cum omite, dealtfel, i alte masuri, pe care insa banul
Mihai Cantacuzino le consemneaza in cronica sa. De asemenea, nici aseza-
mintul fiscal din 8 octombrie 1741 reluarea in Moldova a celui din Tara
Romneasca , desi inscrie desfiintarea oarnenilor de scuteall de pina
atunci, nu aminteste de infiintarea scutelnicior ; dovada, deci, ca insti-
tutia scutelnicilor nu a fost prevazuta in cadrul reformelor mavrocorda-
11 Unele izvoare de mai tirziu consemneazA Inflintarea privilegiului scutelnicilor In lega-

tura cu desfiintarea rumAniel si a veciniei, dar multe din ele (memoriile boieresti, actele pre-
gAtitoare elaborAril regulamentelor organice etc.) au caracter revendicativ ; in momentul clnd
se punea problema limitArii sau a desfiintArii acestui privilegiu, beneficiaril cAutau argumente
pentru a-I justifica si au pretins cA scutelnicii le-au fost acordati in schimbul strAvechiulul drept
al rumAnilor si vecinilor (prifacerea vecinAtAtii din Invechime In privileghion a scutelnicilor"
memoriul boierilor din anul 1814, Arh. St. Bucuresti, Achtzilii not, MMDCXII/11). Vezi si
Manolache Draghici, Istoria Moldovei, I. Iasi, 1857, p. 15. Pentru Tara RomAneascA, vezi
memoriul boierilor din 1791 care Saxa Coburg (V.A. UrechiA, IstorM romdn(lor, II, 1892,
p. 329-330), raportul divanului prezentat senatorului N. Milasevici, la 1 febr. 1811
(I.Cojocaru, Documente priviloare la economia PIM RoindneW, 1800-1850,1, Bucuresti, 1958,
p. 95) s.a. Sustinem aid teza lui Radu Rosetti care apreciazA : Este neadevAratA pArerea cA
<scutelnicii) ar fi o despAgubire data boierilor pentru desfiintarea vecinAtAtii, Intrucit aceasta
are loc In a treia domnie a tut C. Mavrocordat, iar hArAzirea de scutelnici in a doua domnie"
(Pdmintul, sdtenii si stdpinti in Moldova, I. Bucuresti, 1907, p. 389). Dar important nu este
faptul dacA institutia scutelnicilor a fost o replica a reformei fiscale si administrative sau a celel
sociale, ci faptul a ea a rAspuns ambelor 0 a servit exclusiv interesului privat al clasei stApini-
toare ; numArul oamenilor de scutealA a sporit dupii reformA, iar dacA este adevArat cA, prin
reforma social& stApinii de pAmint au pierdut odatA en vecinii si rumAnii un cuantum de munca.
gratuita, un izvor de venituri, ei si le-au recuperat (si sporit, chiar) de la scutelnici si poslusnlci
sau breslasi, rArninind In cistig In urma unor reforme indreptate, aparent, impotriva lor.
12 In acest scop, domnul ordonase catagrafierea Intregli populatii : au pus pe toti boierii
marl 0 sA meargA sA sileasca ca nu cumva sA rAminA cineva neinscris...sA nu lipseascA. cumva
vreun om din aceastA catagrafie". Cei ce se sustrAgeau erau Impusl la dAri dublu, lar pe cei
ce-I ocroteau ii mustra aspru" (Crontca Glitculestilor, ed. cit., p. 563-565). Autorul cronicil
explicA aceastA dispozitie : ...deoarece avea de gind sO nu le lase (bolerIlor) oameni scutitl
de dAri. La Inceput nu iertase pe nici unul din acei care se aflau in slujba bolerilor, ci pe toti
1-a pus la dajdie. Mal pe urmA, insA, a dat cite treizeci-patruzeci de oameni bolerilor marl 0
cite douAzeci si zece la ceilalti, ca sO Inceteze putin vuietul care se produsese..." (p. 567).
13 Raportul unel capuchehala, din ianuarie 1742, zugrAve0e starea de spirit a bolerilor
din Tara RomemeascA la acea data : ...bolerimea si mazilii sint tare slabi si nemultumiti,
deoarece...duc lipsa de oameni care sii le munceascA..." (B.A.R., Ms. grec. 1 069, f. 59 v.,
traducerea datoratA Ariadnel Cloranu, la Institutul de istorie N. Iorga").
www.dacoromanica.ro
14 IoANA CONSTANTINESCU
te5ti, ci impusa de reactia clasei stpinitoare, ca nu a fost infiintata prin-

tr un decret, ci, iniia1, scutelnicii au fost haraziti prin hrisoave donmesti
de la caz la caz, mai apoi recunoscuti ca privilegiu dregatorilor (iar cu
timpul i manastirilor etc.), ea, in cele din urma, numarul lor s ia proportii
amenintatoare. Autorul Cronicii Ghiculegilor surprinde aceasta nesupra-
punere in timp a celor data masuri : desfiintarea institutiei poslusnicilor
si a satelor inchinate" si acordarea mai peurma" a unui numar limitat
de oameni dati boierior", care evident, nu erau altceva decit scutelnicii.
Ca I in Tara Romneasca aparitia institutiei scutelnicilor a precedat actu-
lui de desfiintare a rumaniei, stau marturie relatarile autorului cronicii
Istoria politica ?i geografica a Terei Romane?ti de la cea mai veche intemeiere
a sa kind, la anul 177414: Constantin Mavrocordat 7,a eliberat pe toti
rumanii pe unii cu voia boierilor, pe aIii MIA voia lor, sub cuvint ca, au
oameni scutiti". Mai sus, ii numeste pe acestia din urma direct scutelnici :
Constantin Mavrocordat, prin reforma sa, a dat pe sclavii boierilor (din
context, sclavi = poslusnici) la dare, ordonind inscrie in cislele satelor
si sa plateasea bir ca si cei liberi, dar pentru ca s impace pe boieri pentru
aceasta nedreptate, a rinduit s, aiba oameni scutiti fiecare dupa persoana
sa si dupa rangul sau pozitiunea sa ; si astfel a fkut o suma mare de
scuteln ici" 15.
Acordarea de oameni scutiti de sarcinile publice odata cu acordarea
cinului boieresc" nu este o inovatie a lui Constantin Mavrocordat 16 j
meritul domnitorului reformator consta in faptul ca el institutionalizeaz5
o practica pina atunci neobligatorie i fixeaza numarul de scutiti atasati
fiecarui rang.
Practic ins& reforma lui C. Mavrocordat nu a putut desfiinta insti-
tutia poslusnicior si a celorlalti scutiti, iar prin acordarea de scutelnici nu a
rezultat decit sporirea categoriilor i implicit a numarului celor en regim
fiscal preferential aflati in slujba particularilor 17. Dar, desi supravie-
tuiete reformelor de la mijlocul secolului al XVIII-lea, institutia poslus-
nicilor Ii schimba treptat continutul, Ii pierde caracterul de cvasiimunitate
14 Trad. G. Sion, Bucuresti, 1863, P. 66.

15 Thlden,, p. 65, cap. Despre scutelnici i pentru care cauzA s-au fAcut". Termenul de
scutelrne circuM IncA de la sfirsitul secolului XVII, cu sensul general de scutit" de obligatiile
publice. La 16 ianuarie 1676, Antonie Ruset cerea locuitorilor din tinutul Roman sA dea care
pentru transportul zaherelei, obligatie de care erau scutiti doar stoiniceii ce umblau sA scoatA
aceste care si cAlArasil (pentru cA erau In oaste), far alt nimeni scutelnic nu va II", In Ion Ne-
culce", Buletinul Muzeului municipal din Iasi, fasc. 7 (1928), p. 149. Termenul este folosit ci
la 26 septembrie 1702, Intr-un document prin care Constantin Duca, voievodul Moldovei,
acordA mAnAstiril Sf. loan Zlotaust din Iasi, zece oamenl slobozI de toate dArile l angherlile"
elupil cum au si alte mAnAstiri scutelnici, dA sft pot si au cu cine sA sluji" (Arh. St. Bucuresti,
M-na Sr. Joan Gurd de Aur, XXV/3). Scutelnici se numeau ji cei se prestau serviciul milltar In
schimbul scutirli de obligatiile publice (bir i havalele).
16 La 20 lulie 1723, Nicolae Mavrocordat, acordind cinul" de vel postelnic lui Ianache
Stama, Ii acordA I o serie de scutiri 1 dreptul sA tinA 8 slugi, iertati de toate dArile tarn si
ale orasului, plus 14 oameni scutiti de toate dArile tarli (herghelegii, vitcari, morari, grAdlnari,
vied, stupari) (B.A.R., LXVI/125).
" Veil si Serban Papacostea, Oltenia sub stdpinirea austriacd, Bucuresti, 1971, P. 10.
0 primA Incercare de desfilnIare a poslusniciei s-a fAcut In Oltenia, In timpul stApinirli austriece,
prin decretul imperial din 1729 (ibident, p. 160).
www.dacoromanica.ro
7 ASPECTE ALE DESTRAMARD FELYDALISMULUI OAMECNITI DE SCUTEALA" 15
feudall 18. B3neficiarii nu mai au dreptul de judecata, asupra posluf}-

nicilor, nu mai percep gorstina i desetina de la acesti b iar ce este mai
important, recrutarea poslusnicilor, ca si a celorlalte categorii ale oamenior
de scuteall (chiar in cazul unor sate intregi), se face acum cu consimta-
mintul acestora, pe baza de invoiala, de contract, i pe termen limitat.
tn ultimul sfert al secolului al XVIII-lea si la inceputul celui urml-

tor, in Tara Itomaneasca, si Moldova principalele categorii ale oamenilor
scutitl total sau numai partial de sarcinile fiscale si muncile publice in
beneficiul particular al clasei dominante erau :
Scutelnicii. In ambele taxi existau doua subcategorii de scutelnici :
scutelnicii ce reveneau rangurilor boieresti in functie de locul ce-1 ocupa
beneficiarul pe scara ierarhiei feudale, indiferent dacl era sau nu stapin de
mosii. Vistieria 'Astra evidenta acestor scutelnici intr-un catastif special19
(al scutelnicilor", drept care aceastai subcategorie de scutelnici se mai
numeste si dupei catastif" sau dupd izvod") i platea beneficiarior cite
2 lei (taleri) pe luna 2 Primilor mari boieri le reveneau, in ambele taxi
in aceasta vreme 2I eel mult cite 80 de scutelnici, iar beizadelelor din Mol-
dova, 100. Dreptul la scutelnicii cuveniti rangurilor se mosteneste de catre
vaduva si orfani, dar numai in numar pe jumatate. Alaturi de boieri, mai
beneficiau de dreptul la scutelnici dupa catastif" fiii i fiicele de domn
(beizadele i domnite), mitropoliile, episcopiile de Arges, Buzau i Rinanic
18 Doar pentru slobozii se mai pAstreazd caracterul de evaslimunitate (acordat pe timp

limitat). n timpul administratiei militare ruse$ti din 1769-1774, In Moldova $1 Tara Roma-.
neascd sint reinnoite imunitAtile feudale, In sensul call se acordA boierilor i mAnstirilor salvog-
vardii" pentru sate intregi, asupra cArora, in cazul mAndstirilor, egumenii recapdtA dreptul de
judecatd, iar gorstina $i desetina din aceste sate sinl percepute in contul mandstirii. Despre acest
triumf" al lor amintesc boierii divaniti din Tara Romaneasa in memoriul cdtre Coburg : pe
lingd privilegiul scutelnicilor $i al poslusnicilor, in timpul rAzboiulul am dobindit $i cel dint/1
privileghiu spre a avea salgvardie osebitA sate intregi" (Urechi, op.cit., III, p, 329) Vezi si
doc. din 31 ian. 1773. (D.R.A., I, Tara Roma/leased, Bucuresti, 1962, doc. 437). Pentru
Moldova, vezi doc. din 7 mai 1771 (Uricariul, XXI, p. 209-211), 3 mai 1772 (Arh. St.
Bucuresti, Achizilii noi, CXLIV/23), 13 Italie 1774 (ibidem, M-rea Doljesti, XIX/78) s.a., In
catagrafia din 1772, autorii sovietici (citati la nota 2) nurrard 74 astfel de sate In Moldova.
19 OdatA cu numirea sau avansarea in rang, fiecare boier era trecut in acest catastif cu
numdrul de scutelnicl cuvenit.
28 SumA rdmassa aceeasi pe intreaga duratd a existentei lor, desi moneda suferd deprecieri
Insemnate, mai ales in timpul rdzboiului din 1806-1812. Prima mentiune documentard cunos-
cutd pentru plata celor 2 lei din Vistierie dateazd din anul 1752 (B.A.R., XIII/105, doc. din
Tara Roma/leased, apartinind familiei Dudescu).
21 In Tara Romaneascd, Mihai Racovita (1741-1744), stabilind veniturile dregAtorilor,
hotdra j numdrul de scutelnici cuvenit fiecAruia, pentru care incasau 1 eel doi lel de scutelnic
pe lunA. Cei ce ocupau primele cinci trepte (vel banul, vel vornicul, vel logofdtul, vel spAtarul sl
vel vistiernicul), atit eel in functie, cit i eel Mr A. functie, primeau cite 70 de scutelnici si cite
1680 lei anual, sumd importanta pentru mijlocul secolului al XV III-lea ; vel clucerul primea 60
de scutelnici si 1 200 lei ; vel paharnicul, 40 de scutelnici $i 960 lei ; vel stolnicul, vel comisul $i
aga Bucurestilor, cite 30 de scutelnici si 720 lei pe an etc. Dregatorii de categoria a II a %i
a III-a primeau pina la 15 scutelnici, iar dregAtorii Curtii domnesti intre 3 si 15 scutelnici (Istoria
politica i geografica a Terei Romtinesci de la cea mai veche a sa Intemetere pind la anul 1771,
trad. G. Sion, Bucuresti, 1863, p. 60-65). In Moldova, desi cronicarul aratd cd, initial, marilor
boieri li se ddduserd cite 50-60 de scutelnici, in sAmile Vistieriei din anii 1763-1774 acestia
sint mentionati cu cite 30 de scutelnici (exceptie face vistiernicul Palade, cu 60 de scutelnici),
www.dacoromanica.ro
16 IOANA CONSTANTINE:SOU 8
in T ar a Romneascl si Roman si HI10 in Moldova, precum si citeva papas-

tiri. Acesti scutelnici erau recrutati din rindul birnicilor paminteni. In Tara
RomneascA, scutelnicii nu erau impusi la bir si pentru fiecare scutelnic
luat dintr-un sat era scazut satul en birul unui lude, desi la plata birului
unui lude contribuiau mai multe familii de birnici 22.
A doua subcategorie a scutelnicilor era cea acordata de domnie prin
hrisov sau carte domneasca in virtutea dreptului feudal, pastrat din peri-
oada anterioarl 23, ca recompensa 24 pentra servicii aduse domniei si tarii
sau drept min," domneasca sau ajutor", cu conditia insa, de cele mai
multe ori, ca acestia A fie adusi de peste hotar, sau A fie recrutati dintre
cei neinscrisi in rolurile Vistieriei la vreo orinduiala" (mai rar erau acor-
dati dintre birnici). Vistieria 'Astra evidenta si a acestor scutelnici, dar
pentru ei nu mai platea cei doi lei 23. Puteau beneficia de acesti scutelnici
numiti dupe"' hrisov" sau dupli carte damneascii" in primul rind cei carora
li se cuveneau scutelnici si dupa rang (dupI catastif") : boierii, fiii
si fiicele de domn si chiar insusi domnul 26, cele doua mitropolii si
episcopiile, manAstirile 27, rudele de domni sau de mari boieri, persoane
din anturajul domnului, institutiile publice (scolile 28, spitalele etc.),
22 Lude unitate fiscalA idealA ; fiecare sat era impus la plata unui numar de lude,
In functie de starea economicA a birnicilor (dupA numArul fruntasilor", mijlocasilor ",
codasilor"), posibilitatite de negot, asezarea geograficA etc. Sistemul ludelor era un mijloc
de calcul, nu si de percepere ; perceperea se fAcea dupA sistemul cislei.
23 Libertatea domnilor de a acorda oameni de scutealA drept recompensA este caracteri-
zatA de J.A. Valliant drept le moyen le plus inf time dont governement se soit jamais servi pour
recompenser ou corrompre" (La Roumanie, II, Paris, 1844, p. 193).
24 Privilegiul scutelnicilor putea servi ea recompensA, lar ridicarea lui, drept pedeapsa.
fn Moldova, Alex. Moruzi, aprobind propunerea divanului de a se marl lefurile de la 1 ianuarie
1803, ca mAsurA pentru iniAturarea abuzurilor functionarilor fiscal! si administrativi, adaugA :
ler care din ispravnici de acum inainte se vor abate spre nedreptate si rApire, nu numal ca.
scotindu 1 va plAti indolt apucAturile cele nedrepte, dar si scutelnicil li se vor tAia..." (V.A.
Urechia, op. cit., XI, 1911, p. 33). Aceeasi amenintare pentru dregAtoril abuzivi si la 16 ianuarie
1804 : ...si scotindu-sA din slujbA, nu numal 55 intoarcA inapol indoit asuprelile ce se vor
dovedi, ce sil I se scoatA din catastiful vestieriel si scutelnicii rangului boieriei sale siniciodata
sA nu se mai poatA invrednici cu cistigarea de scutelnict..." Uricariul, I, p. 365).
26 Initial, In Moldova, pentru acestia se plAtea 1 leu. VezI sAmile Vistieriei Moldovei din
an!! 1764 etc. (B.A.R., CMXIX/6, f. 26 v.).
28 La I februarie 1804, Constantin Alex. Ipsilanti, domn al Tart! RomAnesti, uzind de
puterea xl volnicia ce au domnii" de a acorda ajutor caselor domnesti si boieresti, 1st hAriizeste
clesi 15 scuteinici scosi dintre birnicii Vistieriei si 15 poslusnici scutiti si apArati", peste cei 10
posiusnici ce 1 avea deja, socotind a cu cuviintA este a sA impartAsi si domneasca noastrA
casA de la mosia Zimnicea, din sud Teleorman" (B.A.R., Ms. 242, f. 35).
27 In Tara RomAneascA, Mitropolia are, in 1830, drept la 80 de scutelnici dupA catastif"
si 100 de scutelnici dupA carte domneasca" ; episcopiile Rimnic, Buzau si Arges, la cite 50 de
scutelnici dui:id catastif si cite (.40 dupA carti domnesti" ; schitul Poiana MArului, la 100 de
scutelnici dupA carte domneascA" etc. (Arh. St. Bucuresti, Catagrafia, 5/1830). Inca din secolul
anterior mAnAstirile opereaza in sAmile de venituri sume provenind de la scuteinici. In 1784.
de exemplu mAnAstirea Tismana avea 20 de scutelnicl (ibidem, M-rea Tismana, XCIII/101),
Jar in 1781, schitul MAnAllesti 5 scutelnici (ibidem, Ms. 193, f. 155). In Moldova, intilnim scu-
telnici la mAnAstirl IncA din 1774. PingArati avea, de exemplu, 30 de scutelnici (ibidem, M-recr
PIngarati, III 151).
28 Stabilindu-se veniturile swill domnesti din Iasi, la 25 martie 1813, i se acordA si 50 de
scutelnici pentru aprovizionarea cu lemne de foc, 4 scutelnicl pietrari si doi scutelnici teslari
(Th. Codrescu, op. cit., III, p. 177). In Tara RomAneasca, au scutelnIci scoala din Peretu (1823,,
B.A.R., CLV/8), scoala din Craiova (Arh. St. Bucuresti, Catagraftt, 5/1830) etc.
www.dacoromanica.ro
9 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEVIDALISMULUI - OAMEND DE SCUTEALA" 17
doctori 29, farmacisti, profesori, negustori ", intreprinzOtori de manu-

facturi 31 sau de lucrri publice (podirea strOzilor ete.)32 si multi
In 1814, date fiind greutatile prin care trecea Vistieria Moldovei,
Scarlat Callimachi desfiinteaa, categoria scutelnicilor acordati prin ckti
domnesti de milg," celor fr a. rang boieresc
La inceputul secolului al XIX-lea, privilegiul scutelnicilor era consi-
derat drept unul dintre cele mai importante privilegii ale clasei boieresti
ce trebuia s revinl exclusiv pamintenilor. In anaforaua din iulie 1814,
destinatI s defineascI statutul scutelnicilor, boierii din Moldova sustin
el din vechime privilegiul apartinea doar pmintenilor, desi de la o vreme,
prin catahrisis", ii s-au dat scutelnici i boierilor greci, inscrisi chiar si in
izvoadele Vistieriei. Ei cer hotkit sO nu se mai dea scutelnici i nici bani
din Vistierie pentru scutelnici decit boierilor paminteni 34. In realitate
insO, boierii greci continuA s profite de acest privilegiu, scandalizind per-
manent boierimea pOminteanO care-I revendic5, in exclusivitate ca a
dreptate pOminteasc6", indeosebi dupl 1821 35
Atit in Moldova, cit EA in Tara Romaneascg, in secolul al XVIII-lea,.
scutelnicii, din ambele subcategorii, erau scutiti de bir si de havalele (nu-
mite in Tara Romaneasca i angarale, orinduieli, podvezi etc. : munci pu-
blice la drumuri, poduri, transporturi, bani sau dki in natura pentru zahe-
29 In 1777, Grigore Alex. Ghica acordA doctorului cel mare" al orasulul Iasi scutelnici ci
ridicAturl <scutiri) ca unuia din cei mai intii boieri", dar, la 2 august 1813, Scarlat Alex. Galli-
machi hotArAste ca cei Intii doftori" sS tind cite 15 scutelnici (Arh. St. Iasi, Litere 0/135, f. 59).
In catagrafia judetului Olt, din 1820, doctorul Constantin Caracas era trecut cu 8 scutelnici
(Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, 2383, f. 115). In 1830, sapte doctori de politie" (de oras) aveau
85 de scutelnici (cite 10, 20, 25) (ibidem, Catagrafii, 5/1830).
39 Hagi Janui, marele negustor grec din Craiova, de exemplu, detinuse, pinA in februarie
1823, scutelnici, dar care I se iau la aceastA clatS, pe motiv cd nu este pAmintean (Documente
1821, III, 1960, f. 262).
31 Era o solutie pentru asigurarea miinii de lucru in conditiile in care nu exista o pAturA
social disponibild recrutrii de muncitori salariati, in mdsura necesarS, in fabrici 1 manufacturi
si nici suficient capital pentru salarizarea lor in bani. Salarizarea se facea astfel prin scutirea de
bir si havalele (asupra acestei teze, vom reveni in partea a doua a studiului). Instructiv este
documentul din 1796, prin care Alexandru Moruzi acordA fabricii de hirtie de la Ciorogirla
40 de scutelnici luati dintre birnicii paminteni : care sA fie de-a pururea nelipsitl de la lucrul
fabricei i pentru slujba lor sA fie nedajnici de bir i pururea ocrotiti i slobozi l nesupArall
in toatA vremea de orice angarii ale OHL larA cind vreunul dintr-insil nu va urma slujba luL
sau va lipsi, sau va murl, sA se dea in locul acelui altul cu pecetluitura domneascA ; cari acesti
scutelnici sA se dea de prin satele cele dupA imprejuru, aproape de fabricA, ca sA poatA cu inles-
nire a urma slujba i datoria lor" (V.A. Urechid, Documente Moruzi, Bucuresti, 1895, p. 689 ;
vezi j doc. din 1799, ibldem, p. 692). In catagrafia Moldovei din anul 1774, sint inregistrati
22 scutelnici a sticlarului" de la sticlAria din Virtejeni (tinutul HirlAu) (Moldova In epoca feuda-
lismului, vol. VII, partea a II-a, ChisinAu, 1975, p. 230).
32 Doc. din 1 aprilie 1793, prin care acordA concesionarilor 80 de scutelnici pentru
podirea strAzilor Bucurestilor, cA de a le face pe toate cu bani, se duce cheltuialA foarte mare..."
(V.A. UrechiA, op. cit., p. 774).
33 Uricariul, IV, Iasi, 1857, p. 183-188. RAmAnea ca acestia sA primeascA doar un numAr
de breslasi.
36 Uricariul, IV, 1857, p. 183-188.
16 Vezi anaforaua divanului Moldovei din august 1823 (Documente 1821, III, Bucurestl,
1960, p. 309-310). Marelui negustor grec din Craiova, Hagt Ianus, i se iau in februarie 1823 scu-
telnicil i poslusnicii pe motiv cft nu este pAmintean. Pentru a si-i recapata, negustorul cere
interventia lui Dimitrie BrAilolu si a logofAtului Bibescu, ca unit ce au avut legaturi cu casa"
(comercialA) din Craiova, argumentind cA bunicul t tatAl sat' au fost inmormintati in Tara.
RomilneascA, iar el II cApAtase pentru servicille aduse de mine in cele cinci judete ale Crato--
vei i, in parte, boierilor l romAnilor" (ibidem, f. 262).
2 c. 1613 www.dacoromanica.ro
rele, rechizitii de fin, care etc., in timpul ocupatiilor strAine etc.) 36 Ei pu-
teau fi impuvi ins la plata unor dari ava-numite Intimpratoare" : aju-
torinte" pentru povte, pentru achitarea imprumuturilor de stat etc. De
cele mai multe on Insa stapInii preferau s plateasca ei aceste dari, une-
ori din alocatia ce o primeau de la Vistierie pentru scutelnici, pentru a nu
strica tocmelile cu ei sau a-i pierde. Dar, in primii ani ai secolului al XIX-lea,
spre deosebire de cei din Tara Romaneasc5,, care pastreaza, vi vor 'Astra
pina la desfiintarea institutiei, statutul fiscal din secolul anterior, in Moldova
scutelnicii sint impuvi la plata birului, raminind scutiti numai de havalele.
In ambele ri, scutelnicii puteau fi recrutati de pe orice movie, chiar
daca movia nu apartinea beneficiarului, inclusiv de pe moii1e razvevti
vi din orave. Recrutarea se Meea pe baza de contract (invoiara), incheiat
de bunA, voie 37, individual sau colectiv, pe termen limitat (1-3 ani) 38,
iar in Tara Romlneasc5, era conditionata de consimtamintul conAtenilor
(reprezentati prin citiva sateni vi pircMabi), satin putind oricind s-i re-
vendice ca birnicipe cei luati Ara, vtirea sa (mai ales cind erau facuti dintre
sMenii insfariti). Aceasta tinea de solidaritatea fiscala, dar vi de spiritul
de obvte vi de dreptul de stapinire feudal. La sfirvitul termenului, ei puteau
sAi iasa din scutelnicie" (sit se lepede") i s'a redevina birnici havalegii
(purtittori de havalele), sau sa reinnoiasc5, contractul cu acelavi sapin ori
cu un altul. In schimbul scutirilor fiscale, scutelnicii se angajau fat5, de
stapInii beneficiari ai privilegiului la obligatii in munca, produse sau bani,
cuantumul acestor obIigaii variind dup.-a invoiara 39.
36 Havalele erau una din cele mai anevoioase sarcini ale societatti medievale, care
insemnau nu numal timp luat gospodariei taranesti, ci i ruinarea vitelor, uneori chiar pierderi
de vieti ornenesti. Vezi S. Papacostea, Oltenia sub stdpinirea austriacd, Bucuresti, 1971, p. 101 ;
N. Grigoras, Obligaf ii le In muncd raid de slat si turci ale populafiei din Moldova (sec. X I V XVI II ),
in Studii", 1963, nr. 4, p. 895-912 ; R. Rosetti, Arhiva senatorilor din Chisindu, II, in Analele
Acad. Rom.", S. II, T. XXX I, Mem. Sect. ist., p. 658-684 etc. Ilustrative sint jlbIle taranilor
din Scornicesti l Tataral (jud. Olt), din anul 1828, ea le-a fost satul incdrcat cu o surn prea
mare la bir sl sint supusi la cazne, ei si femeile lor, ca sd-1 plateascd ; iar pentru podvezi arata
c sufera batai si chinurl zioa si noaptea dupa (pentru> implinirea podvezilor i altor grabnice
cireri pentru trebuinta ostilor irnpdratesti, i noi, ticalosii saraci ca piste lipsiti ce sintem, nu
slim ce o sd facem t incotro o sa apucdm, ca noi pe la podvezi sintem luati de nu vedem
ensile cite doud-trei siiptamini i mai mult" nu au timp sa-si vadd de agonisita hranei" etc.
(Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, 1 020 1828). Teama de havalele era unul din principalele mobile
ce de terminau pc tbrani sa accepte conditia de om scutit.
" Juridic deci, satenii sint liberi sa se angajeze sau nu, ei nu pot fi constrinsi. Aceasta
conditie a oamenilor de scuteala este formulata concludent In raspunsul ispravnicilor de tinut,
dat stolnicului Gheorghe, la 17decembrie 1820, in cazul lui Istrate Berde din Stanisesti : isprav-
nicia nu 1 poate Indatora a fi scutelnic cu sila dacd el si-au implinit anul tocmelii ...", iar dupa
putere hrisovului i Invoielile ce vei ave cu numdrul acel de oameni, dumneata poti a-i scuti,
iar nu si a-i ave robi, ci chid nu sd vor multdmi cu tocmelile, dupa Implinire vadelit ce au In-
scris lepadindu-se, sa dau In sat in havalele i stdpinul 1i cauta altii cu care sa se poata tocmi"
<B A.R., CCGXXIX 75). Sint Intilnite Insa si practici nelegale, prin care stapinii Incearca sa-i
faca pc siteni poslusnici san scutelnici cu forta.
38 Un termen mai mare putea fi obtinut numai prin reinnoirea contractului. Se putea
ajunge astfel, si la 25 30 si chiar 40 de ani (Arh. St. Iasi, Condici K/688, f. 110).
38 Multi istorici ii definesc cronat pe scutelnici ca fiind tarani care in loc sa pldteasca birul
statului 11 plateau stdpinului (vezi Radii Ru 2tti, Pdmintul, sdlenii si stdpinii in Moldova,
Bucuresti 1907, p. 389 390 ; I. Minea, Reforma" lui Constantin Vodd Mavrocordat, In Gerce-
istorice", anii II III (1926-1927) ; P. 191 ; M. Emerit, Les paysans Roumains depuis le
tradi d' 1drianople jusqu'd la liberation des terres (1829 1864), Paris, 1937, P. 32 ; Istoria Rom&
nici, III, Bucuresti, 1964, P. 710 etc.). Alti istorici Ii definesc ca tarani scutiti de dari catre fisc
-care dan, In schimb, stapinului de mosie 2 lei pe lund (G. Giurescu, Istoria romdnilor, III, par-
tea a II a Bucuresti, 1946, p. 644 ; I. Gorfus, Cronica mestesugarului Joan Dobrescu (1802 1830)
in , Studii i articole de istorie", VIII, 1966, p. 402). Vezi i partea a doua a studiului.
www.dacoromanica.ro
11 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEIUDALISMULUI OAMENII DE SCUTEALA" 19
Tocmelile se fAceau prin ispravnicat, i tot isprAvnicatul era acela

care garanta executarea obligatiilor asumate de scutelnici. in Tara Roma,
neascI, scutelnicii primeau de la domnie (Vistierie) prin ispravnicat un
act doveditor, intarit cu pecete domneascA, de unde i numele lui de pecet-
luit 40 , pentru a fi luat in consideratie de cA,tre zapcii in momentul per-
ceperii birului i impunerii la angarale i inscris ca atare in catagrafia sa-
tului. Dup5, aceste pecetluituri, confruntate cu listele Vistieriei, se faceau
din cind in cind verifiCari. tn unele cazuri de confuzie general'a aceste bilete
se reinnoiau.
Poslupicii in Tara Romneasc i breslqii 41 in Moldova formau
alte categorii importante ale celor cn regim fiscal preferential exploatati
pe cont propriu de clasa stApinitoare. Pupa cum aratam mai sus, categoria
poslwicilor din perioada abordafa Ii pierde caracterul de cvasiimunitate
pe care il avusese anterior. in Moldova, incepind din timpul administra-
tiei rusqti din 1769-1774, ii aflam sub numele de breslasi 42. Doar cei
apartinind m'an'astirilor, i acestia in numar foarte redus, pastreaza numele
de poslupici, Med o prea mare important5, social-economic.a.
Dreptul la poslupici i breslasi revenea numai sapinilor de mosii
cu sate (cu exceptia insa a rze0lor i mopenilor) 0, legal, puteau fi
tinuti numai pe mo0ile proprii 43.
40 Spre ex., doc. din 1814, formular tipArit, completat cu mina (cuvintele subliniate) :
Sud Muscel, Stoica sin Rdusti, porecla Bdjan ot satul Rucdr, chipul lui nalt, la fatA zrnead,
pArtil capului cdrunl, barba rade, cdruntd, carele fiind din suma scutelnicilor ce s-au orinduit pen-
tru poslusania casii dumneaei cdmindreasa Eufrosina Greceanca, precum la catastihul Vistieriei
s-au asezat, dupA adeverinta ce au adus de la dumnealor ispravnicii ai acestui judet, i s-au dat
acest pecetluit al domniei mele, val i supArare sA nu aibA" (intArit cu sigiliul domnesc mijlociu,
In tus rosu). Pe verso, poarta sigiliul vel vistierului Barbu VAcArescu pus In urma verificArii
(dupd catastih") din aprilie 1819 (B.A.R., DCXXXIX/116). Formular identic i In 1824
(j. Arges, ibidem, DCXLIII/93).
41 A nu se confunda cu breslasii din Tara RomAneascA, cum mai erau numiti cei ce in-
trau In breslele de privileghefi (neamuri, mazili, ruptasi) ; acestia erau categorii fiscale privilegiate
nesupuse unor stApini ; nici cu breslele de slujitori din Moldova sau cu breslasit mestesugari din
ambele tAri.
42 I-am intlInit mentionati pentru prima datA In Recensmintele populafiel Moldovei dirt
anii 1772 1773 si 1774, publicate in Moldova in epoca feudalismului, VII, partea I-a si a II-a,
ChisinAu, 1975 de P.G. Dmitriev i P.V. Sovetov.
43 AsezAmintele fiscale din Tara RomAneascA, de la sfirsitul secolului al XVIII-lea, moti-
veazA dreptul la poslusnici prin dreptul feudal de stApinire asupra pAmintului. De asemenea,
divanul Tarii RomAnesti, in nota sa explicativd din 1 febr. 1811, cAtre senatorul Milaevici, arata
cA sAtenii sint datori sA dea stApinului mosiei poslusnici, la fel cum shit datori sA-i dea dijma
si claca pentru cA sA hrAnesc pe mosia acelui stApin, pentru cA Ii mAnincA iarba cu vitele i Isi
cosesc fin dupA dinsa, pentru lemnile ce i le ard la a lor trebuintA, pentru ogrAzile i grAdi-
nile ce le au pe mosia lui, fiinda cu aceasta mult din rodu mosii intrA in castle lAcuitori-
lor" (I. Cojocaru, op. cit., p. 95). 0 formulare lipsitA de orice echivoc a principiilor care stA-
teau la baza atribuirii diferitelor categorii ale oamenilor de scutealA o gAsim si la contem-
poranii din Moldova. Vezi doc. din august 1823 (Documente, 1821, III, p. 123). LogofAtul,
lordache Ghica, propunind, la 30 mai 1831, un amendament la cap. 3, art. 71 al Regula-
mentului organic, arAta : Slugile i breslasii hArAziti pentru inlesrdre i indeminare lucrArii
di pAmint sA gasesc dintru invechime lipiti cAtre dreptate de proprieta(sic) i numai di la a
putina vremi incoaci mirginiti In numAr hotArit i legati cAtrA ranguri, InsA tot cu aceia
dreptate de a-i ave numai proprietarii de mosii. lar scutelnicii, din Inceput i pinA astAzi.
au fost di-a dreptul o dreptati numai a rangurilor, i acel ce ave drit de scutelnici ave 6
acela di a-i scAde ori In ce sat si fArA a fi proprietariu" (B.A.R., CCCXXXIX/87). Autorii sovie-
tici V.I. Grosul, P.G. Dmitriev i P.V. Sovetov, In studiul citat, neagA orice deosebire princi-
pialA" intre scutelnici i breslasi, sustinind cA privilegiul breslasilor nu decurge din dreptul feu-
dal de stApinire asupra pAmintului (p. 28-29).
www.dacoromanica.ro
In Tara Romanease, dupa cum vom vedea mai departe, pina spre
firituI secolului al XVIII-lea, puterea eentrala nu a recunoscut in-
stitutia poslusnicilor si, prin at;ezamintele fiscale sau prin cireularele
catre ispravnicii de judet sau boierii asezarnintari" (cei ce asezau" birul
Ia judet), nu li se admite stapinilor s ina poslusnici, decit in numar foarte
redus, aceia constituind slugile casei" : un ispravnicel, un chelar, un
vizitiu i.a. In statistica din 1773-1774, nu-i gasim printre categoriile
fiscale 44, dar intr-un memoriu din 180845 se arata ca nu marul poslusnicilor
era de cea 30 000, la care se adaugau 20 000 dirvari ce aveau acelasi regim
fiscal cu al poslusnicilor.
In 1814, privilegiul poslusnicilor in Tara Ilomaneasca si al breslasilor
in Moldova este extins si asupra rangurilor sau a slujbelor, stabilindu-se
un numar proportional fiecaruia. Numarul maxim era de 70 de poslusnici 46
in Tara Romaneasel si 45 de breslasi in Moldova, numar ce se mostenea
intreg de catre vaduva sau orfanii beneficiarului.
Tot cu titlul de poslusnici sau breslasi, donmul avea libertatea sit
aeorde prin acte de milr, ajutor" sau recornpensr un numar variat,
(le la caz la caz, intocmai ca si scutelnieii, uneori cu conditia sa fie adusi
dc peste hotar, alteori sekuti din birnicii paminteni.
In Tara Romaneasea, poslusnicii nu aveau un regim fiscal unitar.
El era stabilit, de la caz la caz, prin cartea de privilegiu : fie ca trebuiau
sit plateaseit o suma fixa la Vistierie in locul birului, fie ea erau scutiti de
orice contributie fiscala, dar toti erau scutiti de angarale.
In Moldova, breslasii au platit intotdeauna bir 47, fiind scutiti de
havalele. La inceputul secolului al XIX-lea ii gasim ca avind acelasi regim
fiscal cu al scutelnicilor.
Poslusnicii ii breslasii erau angajati de dare beneficiari, intocmai ca
ii scutelnicii, pe baza de contract (invoiala), individual sau colectiv, pe
termen limitat (1-3 ani), putind, la sfirsitul termenului s reinnoiasca
contractul sau nu. In schimbul scutirii de havalele, ei se obligau la pres-
tatii in munea, produse sau bani fata de beneficiarul privilegiului.
primeau ca si scutelnicii pecetluitul ce-i scotea din masa birnicilor 48.
" I. lonascu, Despre judefele Olt si Arges in eatagrafia din anii 1773 1774 de la Mos-
coca, In Mitropolia Olteniei", anul X (1958), nr. 3-4, p. 3-47.
45 Memoritt Intoemit de Pavel Gavrilovici Divov, publicat de A. Lazea si P. Cernovo-
deanu, In Revista arhivelor", 1973, nr. 1, p. 53-95.
46 Reiese din ordonanta Vistieriei cAtre boierii asezAmintari din judetul Dimbovita
( krh St. Bucuresti, Ad. oecht, 2373, f. 27). Vezi si V.A. Urechia, Istoria romdnilor, X B, p. 93.
0 in 1771, Vistieria cerea ispravnicilor tinutului Suceava sA seadA din birnicii satului
Rusii pc cell 12 ludi si 9 breslasi" ceruti de stolnicul Vasile Bals (ce este trecut la izvod
cu pecete gospod"), care, plAtindu-si banii birului Visterii i rAsurile la fiesticare, cifert, precum
shit asAzati In tablA, la IntimplAtoarile havaleli sA nu sA supere, pentru ca sA poata cAuta de
trebuintele dumisale" (B.A.R., DCCV II 44 ; vezi i doc. din 1778, ibidem, doc. 27 etc.).
" Pentru eliberarea pecetluiturilor se percepea o taxA In contul veniturilor vornicului
de politic (al orasului Bucuresti). in scrisoarea hti Kreychely cAtre Von Miltitz, din 27 mai 1824,
se aratii :" Entre les revenus du vornik de politi le principal est...la taxe que le vornik prend
des billets donnes aux poslushniks, par lequel ils sont reconnus par les saptshis (zapcii) etre
exempts de la contribution. M. Aleko Ghika, vornik actuel de la politi vient d'obtenir du prince,
son frere, la perinision de renouveler ces billets, taxes a trois pistres par tete, au lieu de cinq,
qu'on payait avant. Cela n'empeche pas le samish de la vornitshie de tenter d'en prendre cinq...
I c changement de ces billets produira A M. le vornik une somme de 30 000 pistres S peu pres..."
Ilurmuzaki, X, Bucuresti, 1897, p. 279).
www.dacoromanica.ro
13 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEMIDALISMULUI OAMENII DE SCUTEALA" 21
Treculii", in Moldova, erau acei locuitori ce ramineau (treceau")

peste numrul scutelnicilor si al breslasilor recrutati oficial dintr-un sat
si asupra carora stapinii extindeau, in intelegere cu aparatul fiscal local,
regimul scutelnicilor si al breslasilor. Era o practica obisnuita, desi puterea
centrala lupta continuu impotriva ei.
In urma operatdei de catagrafiere (recensmint fiscal) din anul 1819,
de exemplu, a fost depistat un numar mai mare de trecuti" decit al scu-
telnicilor si breslasilor luati la un loc : 21 524 trecuti", fata de 13 369 scu-
telnici si 7 747 breslasi. In anulurmator, au fost inscrisi in catagiafie 20 563
trecuti", fata de 14 574 scutelnici si 8 727 breslasi 49.
Satele ocrotite" erau acele sate care, printr-o invoiala fie cu stapinul
mosiei pe care se aflau, fie cu functionari ai statului etc., se angajau la
sarcini in munca, produse sau bani fata de acesta, in schimbul plata birului
si al scutirii de celelalte obligatii fata de stat. Stapinul se angaja, la rindul
lui, fata de ispravnicii judetului sa plateasca o suma in contul birului acelui
sat, stabilit, prin mita si influenta, de regala mult sub cuantumul birului
ce ar fi revenit satului respectiv 50 . In aceste sate ocrotite" nu mai pa-
trundeau functionarii Vistieriei, evaziunea fiscala fiind la ea acasa.
Inca de la mijlocul secolului al XVIII-lea, dupa cum am aratat, a
fost interzisa aceasta practica, si cu toate ea masura a fost repetata cu
prilejul tuturor reformelor fiscale ce s-au initiat in perioada abordata, ea
a ramas o realitate permanenta pina la Regulamentul organic 51.
Slugile. In ambele tari, personalul domestic al unei gospodarii
mo.sieresti sau manastiresti, cunoseut in general sub numele de slugile
casei", era, in secolul al XVIII-lea, degrevat de orice sarcina publica si,
de cele mai multe ori, era socotit in numrul poslusnicilor, fara a forma o
categorie fiscala aparte. Aceeasi situatie o pastreaza slugile in Tara Roma,
neasca si in primele trei decenii ale secolului al XIX-lea. In Moldova insa,
din momentul in care scutelnicii si breslasii sint impusi la bir, slugile ra-
minind in continuare exceptate de la toate sarcinile publice 52, devin o
categorie in sine si incep sa joace un rol din ce in ce mai mare in economia
marii gospodarii, concurind numeric pe scutelnici si breslasi. Privilegiul de a
49 Vezi anexa.
59 lath un exemplu de ceea ce Insernna sat ocrotit" In anul 1823 7un oarecare Iana-
che, aflindu-se vames la VAlenii de Munte, s-a tocmit cu locuitorii satului PAcureti sA-i scuteascA
de toate muncile publice (podvezi), primind, se pare, In schimb, de la fiecare clte 50 de ta-
leri. Vamesul cIstigA aceast scutire a satului prin silintA si cheltuiald", adied tocmindu-se cu
grAmaticul ispravnicului de judet sA-i plAteascA 120 de taleri (Arh. St. Bucuresti, Ad.oechl,
730/1830, f. 1).
51 in instructiunile Vistieriel din 19 noiembrie 1819, cAtre Ispravnicii judetului Dolj,
pentru intocmirea unei noi catagrafii, se dezvAluie procedecle la care recurgeau uni-altir pen-
tru a sustrage fiscului sate intregi de blrnici : Este curatA stiintA cA la acel judet sa urmeazA
si un alt osibit catahrisis, care pina acum n-au fost stiut Visteriei, adicA : lAcuitorii du prin
satele judetmlui ocrotindu-sA de ccitrA unii-altii, sA coprindea la ecstract (rolurile VIstieriei) supt
numire chi adunati, unii dA risij iti si altii dA slugi ; plAtind obrazul ce-i ocrotea cite un lude
sau douA, ce sA lega prin isprAvnicat. Care aceasta fiind cu totul impotriva canoanelor visteriei
si dA mare vAtAmare celorlalti lAcuitori ai satelor care privInd la a lor ocrotire si apArare
de acum Inainte sA lipseascA cu totul acest nesuferlt catahrisis". (I. Cojocaru, Documenle privl-
kare la econom(a rdrii Rometnefli. 1800 1850, Bucuresti, 1958, doc. 141-G.) Vezi si mai departe,
nota 84.
52 In ulthnul deceniu al existentei institutiei, slugile sint impuse si ele la &A Intim-
plAtoare".
www.dacoromanica.ro
detine slugi deriva din dreptul feudal de stapinire asupra pamintului i ele
puteau fi angajate, in principiu, numai de pe mo0ile proprii, ca i bres1a0i,
fie din rindul pamintenilor sau al strainilor adu0 pe mo0e. Dar prin
reforma fiscal& din 1814 a lui Scarlat Calimachi, privilegiul de a detine
slugi ii dobindesc i rangurile. Astfel, un stapin de mo0e cu rang boieresc
putea ,11 aibe pe aceea0 mo0e un numar de slugi ale mo0ei" (sau ale
ograzii") F;iun alt numiir de slugi ale rangului" sau ale cinului" (nu mai
mare de 23). /ntoemai ca scutelnicii i bresla0, slugile erau angajate prin
contract la sarcini in munca, produse sau bath. Pare paradoxal ca cel ce
se angaja ca sluga cii phi-tease& o suma de bani stapinului, iar nu A* pri-
ineasea, dar in acest caz este vorba de slugi categorie fiscala care 101
rascumpar& in felul acesta obligatiile Tata de stat printr-o suma fixA, data;
stapmului privilegiat, nemaiprestindu-i acestuia, efectiv, vreo munca. In
Moldova se intilnese adesea slugi provenind din neamurile de mazili, rup-
ta0 ii rupte ale Vistieriei, dar ei se angajau din alte ratiuni decit taranii
preferau sa-si rascumpere in bani obligaiile fata de stapin.
Cu acela0 regim fiscal ea slugile scutire totala de bir i havalele
erau in Moldova beijenarii hrisovulili, numiti aa cei adu0 in tara pe baza,
unui hrigov acordat de domnie de la caz la caz drept recompensa, maq",
ajutor ete.53. Acest act depindea de singura vointa a domnului, el nu
decurgea nici din privilegiile rangului boieresc nici din dreptul feudal de
stapinire asupra pamintului.
Pacind dovada cu adeverinta ispravnicilor de margine" c5, au fost
adu0 de peste hotar, beneficiarii acestor hrisoave Ii puteau aeza pe mo0ile
lor, iar in schimbul scutirilor fiscale, se invoiau cu ei, la fel ca i en celelalte
eategorii ale oamenilor de scuteala, pentru prestarea diferitelor sarcini in
munca, produse sau bani.
Domnul nu acorda dreptul la mai mult de 100 de bejenari hriso-
vuliti 54, deei nimeni in Moldova nu ar fi putut dispune, legal, mai mult
de 125 (inchizind slugile) de oameni degrevati total de sarcinile publice.
In realitate insa, prin abuz, multi stApini detineau un numAr de citeva
ori mai mare. In 1820, de exemplu, vistiernicul Iordache Roset avea eel
putin 448 slugi, vornicul Th. Bal, 395 (dintre care 173 pe o singura mo-
vie), logofatul Iordache Canta 250 etc. 55. La scara intregii tali, se eonstata,
la aceastA data, cA numArul slugilor cuvenit rangurilor (dupA cinuri")
trebuia sA fie de 5 200, dar ca, in realitate era de 21 512 ; al bAjenarilor
hrisovuliti, de 3 939, iar In realitate era 8 880 ; In total erau, deci, 30 392
oameni degrevati de orice sarcinA publicA, In loc de 8 114.
53 Pentru slujbele ce a fAcut atrA parnintul patriei acestie", hatmanul Vasile Roset
primea, la 2 octombrie 1818, printre alte privilegii (scutire de vamA i cornArit pentru 500
boi de negot anual etc.) si acela de a scuti 100 liude oameni strAini", pe care, asezlndu-i la
oricare din mosiile dumisale, sA-i aibA pururea numai pentru slujbele i trebuinfele moii, scu-
tindu-i In toatA vremea de birul Visteriei si de toate alte dAn i ofice angArii vor fi asupra lAcui-
torilor fArii acestia" (B.A.R., CDLI/132).
" Reiese din catastiful slugilor i bejenarilor alcAtuit In 1820 (Arh. St. Iasi, CCLX/4
si 4 bis).
" Ibidem, Tr. 166, op. 184, ru. 7-20 (calculul ne apartine). Cifrele nu slut complete, Intru-
cit lipsesc catagrafiile a trei judefe. Extractul" Vistieriei confine alte date fata de catagra-
fie : vistiernicul Iordache Roset este Inregistrat doar cu 192 slugi si 104 bAjenari, hatmanul
RAducanu Roset cu 397 slugi si 72 bAjenari, vornicul Th. Bals cu 146 slugi si 162 bAjenari,
logofAtul Constantin Bals cu 364 slugi i 7 bAjenari etc. (ibidem, CCLX/4).
www.dacoromanica.ro
15 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEDDALISMULUI OAMENII DE scurEALA" 23
La numdrul de 641 beneficiari cu drept la slugi, se adauga un numr

aproape egal de beneficiari ce detineau ilegal slugi (printre acestia, func-
tionari administrativi i fiscali, negustori, arendasi etc., precum si con-
sulatele, starostii de suditi, negustori turci etc.). De remarcat cd mdns-
tirile nu aveau drept la slugi (probabil pentru c detineau poslusnici) ;
ele cdpdtau doar hrisoave pentru bdjenari. In realitate, 132 de rnandstiri
stdpineau 1 119 slugi si 790 bdjenari (in loc de numai 394 bjenari) ;
schiturile, bisericile, preotii catolici mai stapineau, de asemenea abuziv,
614 slugi si 190 Mjenari (in loc de numai 94 bdjenari).
Abuzurile cele mai grave erau comise de marii dregltori i beizadele,
de Mitropolie i episcopii, de mdndstirile mari, care detineau totodat
si cel mai mare numdr de scutelnici, breslasi si de trecuti". Astfel, din
acelasi izvor statistic, se constat cd, 453 de boieri ce au imbrdcat caf-
tane" detineau 12 336 slugi in loc de 4 060 slugi cuvenite rangurilor
(dupd cinuri") si 4 367 bdjenari fdra, bir in loc de 2 885 dupd hrisoave 56.
Pentru o mai bund intelegere a caracteristicilor diferitelor categorii

ale oamenior de scuteald in evolutia lor, a statutului lor juridic, social
i fiscal, a importantei pe care o captd institutia prin dimensiunile sale,
ce depsesc cu mult limitele legale, este necesar s trecem in revist a. prin-
cipalele acte oficiale (asezdmintele fiscale, circulare cdtre ispravnici,
rapoarte etc.), unele cu rol legiferator, ce denotd o preocupare permanentd
a puterii centrale de a stdvili abuzurile ce amenintau veniturile statului
i erau, in acelasi timp, un ferment de nernultumiri pentru restul popu-
latiei rarnasa s suporte apdsarea fiscal5, podvezile i eelelalte sareini
publice, care cresteau continuu.
Spre sfirsitul secolului al XVIII-lea, cresterea numdrului oamenilor
de scuteald odatd cu cresterea numdrului titlurilor boieresti 57 i abuzurile
sdvirsite de clasa stdpinitoare prin detinerea unui numdr de oameni mult
mai mare decit cel statuat, prin tdinuirea a numeroase familii in momen-
tul intocmirii catagrafiilor fiscale i sustragerea, deci, a acestora de la
plata birului i prestarea muncilor publice, pune in pericol echilibrul
bugetar al tdrii i alarmeazd puterea central i Poarta. Fenomenul s-a
accentuat mai ales in timpul rzboaielor din ultimul pdtrar al secolului
al XVIII-lea i inceputul celui urmAtor, purtate pe teritoriul celor doud
tdri, rdzboaie care au contribuit, printre altele, la dezorganizarea siste-
mului fiscal si inmultirea havalelelor. Asa se explica si faPful eg, in aceasta,
Ibidem. Am insistat aici asupra numgrului slugilor si bejenarilor pentru a Intelege de
la Inceput importanta acestor categorii mai putin cunoscute In istoriografia noastr. In partea
a doua a studiului, ne vom opri asupra datelor statistice si ale celorlalte categorii, pentru a sta-
bili ponderea lor In societate.
57 Mai ales In timpul lui N. Mavrogheni (1786-1790) si al lui Alex. Ipsilanti. Vezi hatise-
riful din dec. 1796, In care se aratd, evident exagerat, cS numdrul boierilor si al dregatorilor a
crescut de la 551a 1 300 (Cf. Fl.Constantiniu, Un hali$erif inedit de la sfirOlul veacului al XVI II-lea,
in ..Revista arhivelor", VIII (1965), nr. 1, p. 203).
www.dacoromanica.ro
24 I0A1VA coNSTIANTINESCIJ 16
perioada, puterea central& si stpinirea otomanar 59 direct interesatg,

cit si Rusia, ce reprezenta puterea protectoare", se ocup& cu insistent&
de reglementarea problemei oamenilor de scutealg, odat cu incerckile
de solutionare a crizei fiscale. In aceste imprejurki, se incearc& s& se dea
8i definitii diverselor categorii ale scutitilor, cAutindu-se totodat originea
lor, pentru a se motiva, astfel, msurile adoptate acum de ingradire a
privilegiului.
In Tara Romaneasa, instructiunile pornite din cancelaria lui Ale-
xandru Ipsilanti catre isprAvnicii de judet pentru impunerea samei"
din august 1779, amintesc de ponturi" emise anterior de el, prin care
se statua conditia scutelnicilor, stabiind, printre altele, ca acestia s6 fie
recrutati dintre tkanii mijlocasi fi s nu li se admit& tocrneli in bani
cu stpinii, ci numai in mune& ; celor gsiti in culpg, conform instructiu-
nilor, urma 0, li se ia pecetluiturile si s fie dati in dajdie". Nu li se mai
acordI stApinilor decit scutirea a cite doi oameni ce-i au pe ling& cas'a
(unul chelar), motivindu-se c pentru celelalte trebuinte (stpinii) au
destui scutelnici" 59. In aseamintele fiscale ce au urmat, acestia sint
numiti slugi boieroti, iar incepind. din anul 1792 li se spune poslupnici.
Nicolae Caragea, in circulara din 1 ianuarie 1783, se refer* de
asemenea, la niste ponturi" emise de el 0, la un alt statut, deci. Consta-
tind c& acestea n-au fost respectate, CA, cu concursul chiar al ispravnicilor
mituiti, mAnastirile si boierii tin sate intregi cu totul, numindu-se scu-
telnicii cutkuia", desi prin cartile de privilegiu nu li se acorda decit un
numAr redus, domnul ordon& darea in dajdie a scutelnicilor care nu au
la min& pecetluituri rosii gospod, tipkite, cu numele si chipul fiesegruia",
precum si a acelor scutelnici luati dintre p6minteni in cazul in care cArtile
domnesti conditionau ca acestia 0, fie dintre oameni straini. Domnul mai
acord& milnstirilor si boierilor cite 4-5 oameni scutiti la mosiile uncle
isi aveau resedinta, si anume un isprAvnicel, un chelar, un bouar, un
herghelegiu si un stupar ".
Dar abuzurile n-au putut fi savilite si problema oamenilor scutiti
va reveni, ca un refren, in toate asezgmintele si dispozitiile de ordin fiscal
date pin& la regulamentele organice, care aplicind solutia nodului gordian,
ii desfiinteazg.
Si Mihail Sutu, trimitind la 12 iunie 1784 instructiuni celor 17
isprAvnieate pentru cercetarea conditiior concrete ale fiecrui sat, .in
vederea sporirii numkului de contribuabili (pentru a asigura reusita
69 Poarta, in repetate rInduri, fie prin firmanele de investire a domnilor, fie prin hatiseri-
fele date tArilor romAne, desi recunoaste (confirmA) privilegiul oamenilor de scutealA, cere cu
insistent(' curmarca abuzurilor. La 8 dec. 1976, de ex., Alexandru Ipsilanti, de curind reInsau-
nat In Tara RomAneasca, comunica divanului hatiseriful sultanului prin care i se poruncea s
punA capbt cresterii numArului boierilor, si odatA cu acesta, reducerea numArului de scutelnici
si poslusnici, care ajunsese la 10 000 (Fl. Constantiniu, op. cit., p. 206). Referitor la preocuparea
Porta fatA de probleina oamenilor de scutealA, mai vezi : hatiseriful din 1802 (mai departe, nota
75) porunca sultanului din 1819 cAtre Al. Sutu (Documenle, 1821, I, Bucuresti, 1959, doc. 84),
firmanul dm 1822, cu privire la alegerea domnului In Tara RomiineascA (pct. 7 : Boierii, de
acum, sS nu mai aiba trecuti scutelnici, dar Mci poslusnici acei ce nu au mosii") etc. (ibidem,
III, 1960, doc. 47 ; vezi si doc. 83).
69 Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, ms. inv, 31 348, f. 19-25.
60 La aceste ponturi", al cAror text nu-1 cunoastem, fac trimitere si ani domnitori.
Vezi doc. din 22 inn. 1792, Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Ms. inv. 31 348, p. 45-46.
61 Arh. St. Bucuresti, Ms. 9, f. 64-65.
www.dacoromanica.ro
17 ASPECTS ALE DESTRAMARU FEUDALISMULLTI - OAMEZTU DE SCUTEALA" 25
asezgmintului sari fiscal) 62, stgruie asupra verificgrii generale 63 i impu-

nerea la bir a scutelnicilor tinuti abuziv (IAA, pecetluituri, peste numgrul
legal, din rindul fruntasilor sau al birnicilor parninteni, cind cartea de
privilegiu acorda dintre strain* Aceste mgsuri, insg, nu atingeau cu
nimic privilegiul i stgpinii trebuiau sg fie asigurati c privilegiul nu
li se stricg" 64 ea se intentiona numai sa fie adus pe fagasul Om legal.
Se scuteau, de asemenea, slugile boieresti, numgrul lor variind dupg
cinstea i starea" fiecgrei case boieresti, urmind obiceiului ce s-a respectat
si in vremea lui Alexandra Ipsilanti, la 1776. Semnificativ este faptul
ca pentru numgrul global al scutelnicior (repartizat pe judete de la cen-
tru), se ia ea reper anul reformei lui Alex. Ipsilanti (1776), ceea ce dove-
deste ea problema incepe sg se piing abia dupg aceastg datg, mai precis
spus, dupg pacea de la Kuciuk-Kainargi, fapt revelator pentru schimba-
rile ce se produc acurn in dezvoltarea social-economicg a celor doug tari.
Nicolae Mavrogheni (martie 1786iunie 1790), in imprejurgrile
date, impune la o serie de obligatii (zaherea, transporturi etc.) 65 pe toti
poslusnicii i scutelnicii, mgsuri care-i alarmeazg pe beneficiarii privi-
legiului. Doug rapoarte ale divanului din anal 1790 denuntau principelui
Coburg, cornandantul armatei de ocupatie austriacg, msurile lui Mavro-
gheni, care, fara a ni strica de tot, lasind numai nurnele lor, i-au pus
de au dat zaherele, fin, care si orice da i birnicii, ping intr-atit, cit s-au
prapadit i vitele i toate ale lor, de nu putea sa ne fie d.e nici o trebuintg.
sau folos, intru nimic" 66.
Situatia nu a fost, insg, de durat, privilegiaii reusind imediat
sa si-i recupereze intru total si s mearga mai departe cu abuzurile, ceea
ce determing puterea centrala sg, ia mgsuri de aducere la ordine. La 10
ianuarie 1792, Mihail Sutu, revenit la tronul Tarii Bornnesti, fixeaza
din nou statutul scutelnicilor (11 ponturi) 67. Domnul hotgrAste, printre
altele, ca repartizarea teritorialg a scutelnicilor sa se Lea echitabil, sa
nu se dea numai de la unile judete" ; sa nu fie lgsate sate intregi de scu-
telnici, poruncind strasnic" Vistieriei s nu admit/ sat in care sg nu se
afle birnici ; angajarea de scutelnici sg se facg prin intermediul isprav-
nicilor de judet, care au datoria sa cumpgneze" sg nu fie dintre satenii
instgriti, ca sg nu raining cei neputinciosi a rdspunde orinduielilor jade-
tului", din care pricing sa se spargg vreun sat ; scutelnicii sa se Leg din
buna lor vointg", fgra a fi siliti, i sg nu fie obligati sa se tocmeasca in
bani ; ispravnicii sa dea adeverintg fiecgrui scutelnic cu numele i semnal-
62 Muzeul de istorie a municipiului Bucuresti, Ms. inv. 31 348, f. 35 36.

63 Un document din 12 martie 1784 aminteste, deja, de o verificare a artilor de privile-
giu si de o reinnoire general a pecetluiturilor" celor scutiti (Arh. St. Bucuresti, 111-rea Tis-
mana, XCVI/20).
64 Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Ms. inv. 31 348 f. 40-41.
" Vezi si porunca din mai 1788 cAtre ispravnicii de VIIcea, sA achizitioneze (cisluiascA")
600 clntare de unt pentru nevoia Vidinului..., mergInd s ajute la acel nart... i scutelnicii
poslusnicii" (Hurmuzaki, Documente, XIV-3, p. 361, nr. CCL).
" V.A. UrechiA, op. cit., III, p. 330 ; vezi i Hurmuzaki, vol. cit., p. 453-456, nr.
CCCXXX III, cf. V. Mihordea, Politica lui Maorogheni fafd de fdrdnime, In Studii, RevistA
de istorie", XVI (1963), nr. 6 p. 336-337.
67 V.A. UrechiA, op. cit., torn. II, vol. IV, p. 205-206. Este primul document de acest
gen cunoscut In Intregime pina In prezent.
www.dacoromanica.ro
mentele lui, pentru ca pe baza acestora Vistieria sh-i elibereze pecetluit

domnesc" ; in afara celor acordati de domn, la toti la aceia ce li s-au
cdzut", nimeni nu mai avea voie sh tinh oameni scutiti in slujba sa. Prin
punetul al 8-lea, deosebit de important, este definith ratiunea de a fi a
institutiei scutelnicilor, si anume pentru a raspunde nevoii de brate de
munch in gospodhria beneficiarilor : Scutelnicii, orinduieste domnia
mea, ca sh fie la slujbh, adich dirvari, ca sh aduch lemne de foc, pogonasi
ca sh lucreze la vii si alti lucrtori pentru cele trebuincioase ale casei" ;
cn aspre ameninthri, nu se admiteau tocmeli in bani, dintr-un principiu,
foarte interesant, destinat totodath 0, conserve sursele bhnesti ale Vis-
tieriei : fiindch nu pot locuitorii a fi birnici la alth parte decit numai
si nurnai la Vistieria domniei mele". Celor ce nu aveau nevoie de brate
de munch JO celor ce nu puteau ghsi oameni sh-i tocmeasch scutelnici,
se hothra, prin punctul al 9-lea, sh li se dea din Vistierie suma de bani
corespunzAtoare birului unui numar de lude egal cu numhrul scutelni-
cilor euveniti (nu cunoastem hash un alt document care sh confirme aceasth
practich, probabil mhsura nu s-a aplicat, intrucit intilnim numeroase
exemple de tocmeli in bani cu scutelnicii). Prin punctele 9 si 10, se decre-
teaza, intr-un fel, obligativitatea sarcinilor asumate de ambele phrti
prin tocmeal", scutelnicul neputind nemotivat sh se lepede a nu mai
fi scutelnic" (se intelege eh inainte sh expire termenul invoielii), decit
dach face dovada ch este nhphstuit ; stapinul era rhspunzhtor pentru
scutelnicii fugiti, dator sh-i ghseasch singur, iar altii in schimb sh nu i se
mai dea, de vreme ce scutelnicii am poruncit sh se fach de buna lor voie,
si asa cind unul se face slugh din bung voia lui, cind nu se va bintui de
nedreptate, nu fuge". Nurnai cind va muri un scutelnic se va da altul
in loc si numai in urma cercethrii de chtre ispravnici, prin preotii si ve-
cinii din sat ; pecetluitul celui mort trebuia trimis la Vistierie, purtind
pe verso ischliturile martorilor ch a murit, pentru a fi rupt in fata dom-
nului si a se da altul in loc.
La 22 ianuarie, la numai citeva zile dupg prornulgarea acestor pon-
turi", de data aceasta intr-o circularh 68 trimish ispravnicilor in vederea,
perceperii unei shmi provizorii, Mihail Sutu precizeaza' din nou conditia,
scutelnicilor si, de data aceasta., si a poslusnicilor, atit in raport cu statul,
cit si cu stpinul feudal. Documentul este poate cel mai precis si de aceea
cel mai important act contemporan pentru cunoasterea acestor douh
institutii, avind in vedere & aceasth conditie nu a fost creath in 1792,
ci doar precizath acurn ispravnicilor pentru a o verifica la fata locului si
a curma abuzurile.
Din document reiese ch dreptul la poslusnici decurgea din dreptul
feudal de stApinire asupra phmintului, fiecare sat fiind dator WA dea st-
pinului mosiei citiva poslusnici dintre shtenii de mijloc" (nu dintre cei
instAriti, de frunte"), care sh-i slujeasch (posluseasch"), iar nu sh-si
rscumpere aceasth obligatie in bani sau produse ; acestia nu primeau
pecetluit, iar birul Mr si celelalte sarcini publice (orinduieli si cereri")
68 Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Ms. inv. 31 348, p. 43-44 si 45-46. Dispozitiile
shit repetate si completate la 31 ianuarie, ibidem, f. 47-48.
www.dacoromanica.ro
19 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUIDALISMULITI OAMENII DE SCUTEALA" 27
urmau sS, fie suportate de restul locuitorilor 69, motivindu-se : fiindcl

sint datori sAtenii ca s scuteascA vreo citiva poslusnici stApinului
ca unii ce s5 hrgnesc pA acea movie, insl MA de a avea datorie Vis-
tieria domnii mele sA stie una ca aceasta". NumArul lor rAminea la apre-
cierea ispravnicilor de judet, dar termenul de citiva" ne indreptAteste
sA presupunem cA era vorba doar de 5-6 (numiti ping, acum slugi), cit
se admitea i prin asezAmintele anterioare. CA dreptul la poslusnici decurge
din dreptul de stApinire asupra pArnintului reiese si din dispozitiile de la
punctul 4 al circularei : nimeni nu putea tine poslusnici pe mosii care nu-i
apartineau 70 In afara acestor poslusnici conferiti de dreptul de stApinire
asupra pAmintului, stApinului i se mai dA libertatea sA angajeze un nurnAr
nelimitat 71 dintre birnici, en obligatia de a le plAti el birul i celelalte
sarcini publice 72.
Documentul mai reaminteste ponturile pentru scutelnici, precizind
ispravnicior WA nu dea scutelnici decit pe baza cArtii de privilegiu eli-
beratA de Vistierie i sg, respecte intru totul numArul acordat fiecArui
beneficiar.
in incheiere, domnul cerea intocmirea de liste cu cei scutiti in fie-
care sat, in scopul inerii unei evidente riguroase la Vistierie.
Aceeasi preocupare o intilnim si la Alex. Moruzi ; un document
din timpul mi consemneazA :
tuturor poslusnicilor" 73.
... fiindcA acum este sl facem cercetarea
Printr-o asa numitA carte dornneascA" adresatA velvistierului,
Alexandru Moruzi incearcg, la 29 aprilie 1796, sa punA stavil abuzului
flagrant comis de functionarii fiscali de toate treptele, care acordau pos-
lusnici, slugi i scutelnici, desi acest drept il avea singura domnia (la
care numai este data aceastA deplinA putere"). Dupg ce mai intii declarA
cA nu cunoaste (sau nu recunoaste?) categoria poslusnicilor, domnul cere
velvisticrului sa, facit cunoscut tuturor slujbasilor Vistieriei i isprav-
nicilor de judet cA le este categoric interzis s5 dea (sau doar sS, schimbe)
fara porunca, domneascA vreun poslusnic, slugA sau scutelnic dintre bir-
nici. Sint stabilite pedepse aspre (ocna) pentru incAlcarea acestei dispozitii
fie din partea ispravnicior, a zapciior de plasg, a samesilor i condica-
rilor de judet, i, totodatA, recompense pentru cei ce denuntA incAlcArile 74.
69 Despre aceasta servitute ce greveaza dreptul de folosintl asupra pamintului al locui-
torilor satelor asezate pe mosii ce nu le apartineau, nu mai avem i alte surse de informare.
Masura pare s5 fi fost doar o incercare de a arunca pe seama satului diirile poslusnicilor, de care
pins atunci Vistieria se priva. in documente nu Intilnim Insa, decit ca un abuz, ca satul sa piS-
teascS darile poslusnicilor, ci stapInul beneficiar era acela care se obliga sa le achite, partial sau
total, dupS cum se invoia prin contract cu pos1unicii. Vezi numeroase contracte de angajare In
Ms. 377, la Arh. St. Bucuresti, Mss. 616, 618 etc., la B.A.R.
70 "Boierii orInduiti (pentru impunerea birului) orice poslusnic al vreunuia streinu, dS
verice treapta va fi, vor gasi la vreun satu, sa-1 dea sd sa cisluiasca cu satul si niineni sd nu
aiba voe sa tie poslusnic scutit la vreun sat strein, IrS numai stapinul mosiii".
71 Documentul ii numeste, de data aceasta, din nou slugi.
72 Este o practica intilnita Inca de la mijlocul secolului al XV III-lea, atestata de condicile
mandstiresti de venituri i cheltuieli. Desi interzisa la 1 august 1814, ea a functionat nestinghe-
rit si mai departe.
73 Arh. St. Bucuresti, M-rea Tismana, XCVI 49, doc. din 11 martie 1795.
74 V.A. Urechia, Docurnente Moruzi, Bucuresti, 1895, p. 628-629.
www.dacoromanica.ro
Hatiseriful din 1802 condamna abuzul ce se facea cu oamenii de

scuteala kii dispunea sa nu ramie slobod de bir nici unul din raiale, afara
de numarul scutitior ce sint trecuti la Vistierie" 75. Constantin Ipsilanti
inha, desi ia act 76 ca, numarul scutelnicior creste necontenit ", sanctio-
neaza la 5 noiembrie 1804, un asezmint fiscal care prevedea ca solutie
pentru echilibrarea bugetului Orli impunerea birnicilor cu doi taleri mai
niult, fdra sa ia nici o masura pentru stavilirea abuzurilor cu exceptarea
de la dari a unui numdr prea mare de locuitori.
loan Caragea prin hrisovul din iunie 1813, printre masurile ce pri-
veau organizarea Vistieriei, stabileste 16 logofetii (calemurile Vistie-
riei"), printre care logofetia scutelnicilor i cea a poslusnicilor, cu instruc-
tiuni speciale de functionarem. Apoi, stabilind indatoririle samesflor de
judet, o includ i pe aceea de a tine evidenta celor scutiti.
Printr-un proiect din 28 mai 1814, pentru. intocmirea asezarnintului
fiscal, divanul cerea domnitorului sa dispung o noud, verificare a scutel-
nicilor, pe teren, iar pentru curmarea abuzurilor sa se aplice pedepse atit
beneficiarilor, cit i ispravnicilor. Constatind abuzul ce se facea, de ase-
rnenea, cu poslusnicii (numai cei stiuti in catastisele Vistieriei" erau
14 316), divanul arata ea o comisie, revizuind lista privilegiatilor, a trecut
Ia dajdie un numr de 3 609 poslusnici, urmind ca cei ce vor fi gdsiti
pe mosii straine" (mosii ce nu apartineau beneficiarilor), cu exceptia
poslusnicilor moran i vieri, toti sa fie impusi la bir79.
Instructiunile lui Ioan Caragea (ponturile") date la 1 august 1814
boierilor asezarnintari" trimisi la judete pentru impunerea birului fie-
cdrui sat si intocmirea unei noi catagrafii, necesara mai ales datorita urma-
rilor epidemiei de ciuma, acorda deosebita atentie problemei oarnenilor
de scutealaso. Prin punctul al VI-lea, se interzice stapinilor de pamint,
dupa cum am mai intilnit i in timpul altor domni, s ting poslusnici
recrutati de pe mosii cc nu le apartineau sau ceva nou dintre org-
seni, lasindu-li-se la oras numai poslusnicii ce constituiau slugile casei"
si chelarii81, precum i vierii, morarii i pescarii de pe alte mosii (straine").
Se cornunica de la centru numarul poslusnicilor din fiecare judet (pct. VII).
Punctele VIII si IX se refereau la scutelnici : vor fi trecuti la bir cei facuti
dintre fruntasi sau in silnicie", nu cu voia i adeverinta satelor", iar
in locul acestora li se vor da stapinilor dintre taranii mijlocasi ; vor fi
75 Ion lonascu, Petre BArbulescu, Gh. Gheorghe, Relatii Internationale ale Romdniei In
documcnte (1368 1900), Bucuresti, 1971, p. 260.
76 Vezi anaforaua mitropolitului j veliiilor boieri din 20 oct. 1804 (B.A.R., Ms. 242,
f. 42 45, publicatA In Tezaur de monumente istorice, II, p. 328 332) si asezAmintul fiscal
din 3 nolembrie 1804 (ibidem, p. 332-333).
77 ...V din zl in zi merge spre sporire dupA trebuintA, atit pentru cei ce mor din
scutelnici, cit I pentru cei ce set dii celor ce sA cinstesc l sft miluiesc de domnia mea, pen-
tru a nu fl isterisiii d privileghiul acesta care din vechime s-au urmat l s-au pazit pina acum,
dui:oil cum si insine noi cu dinadinsul voirn a a pftzi ..." (ibidem).
78 ,....deosebite carli ale domniii mele cuprinzAtoare dA treaba fiescAruia" (ibidern,
p. 363 365). IncA din 1808 exista calemgiul scutelnicilor" printre boierii de rangul al III-lea
(A. Lazea, P. Cernovodeanu, Not tzvoare statistice din arhivele ruse privitoare la principatele
romdne, In Revista arhivelor", 1973, nr. 1, p. 69).
79 p. 369 376.
" Jbldem, p. 376 380.
si Veil i instrucliunile pentru orasul Bucurestl, pct. X :Poslusnicii din oras, cu un
Cu% int a vericArula vor fi, sA sA dea la bir, bez <afar* de) sluglle cash', cum si chelaril" (ibidem,
p. 383).
www.dacoromanica.ro
21 ASPECTE ALE DESTRAMARD PEUDALISMULUI OAMENII DE SCUTEALA" 29
verificate pecetluiturile i numarul scutelnicilor dupg catastiful Vistieriei

si dupg hrisoavele i cartile domnesti acordate beneficiarior. Numarul
scutelnieilor si al poslusnicilor din fiecare judet nu trebuia sa depaseasca
pe eel al birnicilor etc. 82.
Deosebit de interesant este, ins'a, punctul al X-lea, care, spre deo-
sebire de celelalte ce nu fac decit s repete (e drept cu unele precizari)
prevederile altor asezarninte fiscale, aduce un element novator, cu deo-
sebite semnificatii : se interzice acurri practica angajdrii unor sate intregi
in schimbul plS4ii birului de catre stapinul mosiei sau de catre oricine 33
i se hotaraste ea perceperea darilor s-o fad, zapciul direct de la pirea-
lab ". Aceasta se impunea, probabil, deoarece Vistieriei ii era luata po-
sibilitatea verificarii numrului de contribuabili al caror bir era preluat
de stapin. Este lichidat, astfel, sub aspect juridic, orice rest de imunitate.
Prin pct. XIV se interzice ca din satele mici, cu mai putin de trei lude,
sa se mai dea scutelnici, intrucit s-a observat c stpInii, luind ca scutel-
nici pe satenii instariti, ramin s poarte birul doar cite trei-patru dt
cea mai proasta stare pa cite o jumatate dS lude i un hide". Prin acelasi
pullet, se interzice o practica, iardsi curent, ea un sat, cdruia i s-a sea-
zut un numr de lude corespunzator cu numdrul de scutelnici tocmiti
de aici, s plateasca de-a valma birul pentru ludele ramase i s presteze
iarasi de-a valma obligatiile scutelniciei fata de stapin. Aceasta mdsura
va reveni si in alte asezaminte fiscale.
Centralizindu-se datele, divanul constata, la 31 decembrie 1814,
ea numdrul de 25 000 de lude, preconizat de asezamintul fiscal, nu a fost
atins 55, i, pentru completarea lui, cere o noua verificare a scutelnicior
82 Actul de la 1 august 1814, provoaca o bogata corespondenta intre Vistierie si boierii

asezamintari sau ispravnicii de judet, in care gasim consemnate stiri extrem de pretioase cu
privire mai ales la numrul scutelnicilor si al poslusnicilor trecuti la bir. Astfel, la 12 noiem-
brie 1814, se comunica de la Vistierie boierilor asezamintarl din judetul Buzau, ca sltuatia
din acel judet trebuia sa fie urmatoarea : 2 027 familii inregistrate in catagrafie, 1 035 familil
nestiute pina acum" (neinregistrate, tainuite, deci o trelme din numarul total al locuitorilor),
214 poslusnici lepadati" la bir si 23 scutelnici ai ispravnicilor ; total 3 344 familii, din care se
s cad 250 scutelnici recunoscuti ; ramin 3 094 familii birnice, puse cite 4 la un lude, fac 770 hide,
impuse la cite 163 taleri fiecare (Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, dosar 2 373/1814, f. 16 si 19).
Vezi i dosarele 2 152c i d.
83 Masura va reveni si in celelalte asezaminte fiscale de mai tirziu. Spre ex., in cel din
1819 (I. Cojocaru, op, cit., doc. 141) ; vezi i dispozfliile Vistieriei din 29 nov. 1828 (Arh. St.
Bucuresti, Ad. vechi, 3 343/1828, f. 4).
84 Vezi memoriul de la inceputul secolului al XIX-lea, publicat de V.A. Urechia, Istoria
romnilor, II, p. 28 : ... in care sate ale lor (ale marilor boieri), prin stapinire l ocrotire, nu
au vole sa intre nici un zapciu, nici cineva sa faca cercare (verificare), si asia ca, cu toate cata-
grafiile i asezamintele ce s-au facut din timpu in timpu, n-a lost chipu prin care sa se in-
drepteze aceste abuzuri".Desfiintat legal, deci, acest rest de imunitate continua sa fie una
din realitatile perioadei de pina la Regulamentul organic. La 29 nov. 1828, Vistieria facea cunoscut
ispravnicilor de judet dlspozliile presedintelui Pahlen cu privire la satele ocrotite" aratind c
multe sate din judetele Valahiei s afla umbrite si ocrotite de unit, altii din bolerl. pentru
hatiruri, prin mijlocul dregatorilor ispravnici sal apara si de obsteasca l datornica lor raspundere,
si acei boeri, platind aceste sate la Vistierie, le impovareaza la lucruri si in parte enteresuri
ale lor ; si cu aceasta inchipulta rea urmare, neflind raspunderile deopotriva intocmite si cum-
panite de obste asupra tuturor satelor, sii duc la impovarare I darapanare celelalte sate
i
ale fiescarula judet care nu sa ocrotesc" (Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, 3 343/1828, f. 4).
Asezamintul din 28 mai 1814 gasise 91 400 familii de birnici, constituite in 13 434 lude.
Domnul ceruse s se sporeasca suma ludelor la 25 000, socotindu-se cite 5 familii la un lude
(Tezaur, .., II, p. 369 376). La Incasarile stertului pe februariemartie 1815, sint gasite insa
doar 16 671 lude (Arh. St. Bucurestl, Ad. vecht, 2 167 a/1815, f. 913).
www.dacoromanica.ro
30 IOANA CONS'ItANTINEScu 22
poslusnicilor, socotind c trebuie s fi rgmas i a1i oameni nescrisi,

dup6 cum s-a intimplat si in alte catagrafii de mai nainte"86.
Dar, ca o ironie, in urma verifichrii si a aril in dajdie a 3 609 pos-
lusnici, suma lor, in loc s scad6 la 10 546, urea la 16 660. Velvistierul
propune domnitorului, la 29 noiembrie 1815, o noug cercetare i intoc-
mirea unor noi liste nominale cu poslusnicii recunoscuti, iar aceste liste
sa fie verificate anual de catre ispravnici, i, pentru inghetarea numa-
rului, a, fie interzis ispravnicilor s acorde noi poslusnici (nici chiar in
locul celor morti87) sau schimbe pe cei existenti88. Propunerea este
insusita de divan, si se fixeaa, la 12 ianuarie 1816, numgrul poslusnicilor
la 10 737 pe intreaga tara86. Dar, peste mai putin de doi ani, o noua cata-
grafie inregistra 13 329 poslusnici80.
Preocupatit continuu de perfectionarea sistemului fiscal, de sporirea
numarului de birnici, prin depistarea, luarea in evident5, a tuturor locui-
torilor si incadrarea lor in diferite categorii fiscale, cu scopul de a stavili
evaziunea fiscalan, puterea centrara dispunea din ce in ce mai frecvent
catagrafierea populatiei. In anul 1819, de exemplu, au fost efectuate doua
catagrafii : una in august" i alta in decembrie83, prima prezentind
serioase deficiente84. Cu aceasta ocazie se face o mug verificare a listelor
de poslusnici i scutelnici si se reinnoiesc pecetluiturile" celor atestati ;
se clan dispozitii ca in nici un. sat numgrul scutitilor a nu depaseasca,
numgrul birnicilor si se interzice recrutarea primilor fara voia i adeverinta
in scris a satului98. Vistieria ordona, apoi, impunerea la dajdie a tuturor
satelor, inclusiv a celor scutite" i aphrate pentru in parte (particulara)
ED Ibidem, ms. 1 113, f. 27 v.-28 v.

87 Exista obiceiul, intilnit in toata perioada, ca cei cc aveau drept la scutelnici, prin
mita la ispravnici, sa obinii adeverinta ca le-au murit scuteliicii i sa primeascd de la Vistie-
rie pecetluituri pentru altii in locul lor, incit cu un tacim de pecetluituri tin doua tacimuri de
scutelnici (si aceasta se intimpla in toate cele cinci judete marginase)", remarca un observator
contemporan (V.A. Urechid, op. cit.., II, p. 28).
88 Arh. St. Bucuresti, Ms. 1 114, f. 353-354.
ED Ibidem. f. 354-354 v.
99 Ibidem, Ad. vechi. 2 203/1818, f. 734.
Niciodata Vistieria nu a putut afla numarul exact al celor scutiti. Un exemplu elocvent
este scrisoarea din 1819 primita din judetul Doll de care vel clucerul Alexandru Vilara, same-
sul Vistieriei, prin care i se aduce la cunostintd ca, in urma cercetarii, se constata ca, deg
Maintea asezamintului fiscal fusesera gasiti 886 poslusnici, din care 180 au fost trecuti in dajdie,
(dovedindu se tinuti nelegal), in loc sa ramina 706 poslusnici, au fost inregistrati acurn 1 200
In earl de scutelnici (Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, 2 216 b, f. 369).
92 Datele centralizate, pc judete ale acestei catagrafii sint publicate de I.Cojocaru, op. cit., I,
doc. 141.
93 Se pare ea' operalia a fost, daca nu ordonati, cel putin controlata de puterea suzerana
sl de cea protectoare, care urmareau foarte atent politica fiscali a domnitorilor din cele doua
un romanesti. Din 1802, se instituise controlul asupra finantelor de catre solul" Rusiei. Lucra-
rile se executa strict paralel in ambele principate (in judetul Olt se foloseste chiar aceeasi tehnica,
acelasi formular intilnit in Moldova). in Arhivele Ministerului de Externe din Moscova se
pastreaza datele centralizate Ii. posibil, intreaga catagrafie), publicate in Istoria Romdniei, III
Bucuresti, 1964, f. 709, nota 1).
" Din catagrafia judetului Dimbovita, de ex., Vistieria constata lipsa a peste 1 800 de
familii (mai mult de o treime din intregul efectiv. I. Cojocaru, op. cit., f. 230). Intr-o scrisoare
particulara, se arata : chiar vistierilor sint stiute ca nu sint toti aratati birnicii in toate
judetele, ci fiestecare sat are 20-30 pititi" (Documente, 1821, I, p. 188).
. . . sA aibA Vistieria incredintare ca s-au luat cu vointa si multumita satului".
www.dacoromanica.ro
23 AsPECTE ALE DESTRAMAEII FEUDALISMULUI OAMENII DE SCUTEALA" 31
poslwanie, iar perceperea birului a se facg direct de la pircAlabul sa-

tului 96 Catagrafia din decembrie 1819 inregistreaa, in cele din urinal
20 558 de poslunici i 20 610 de scutelnici, fat de 118 000 birnici ".
in ultimul deceniu al perioadei de care ne ocupAin, dispozitiile Vis-
tieriei privind. reglementarea problemei oamenilor de scuteall sint foarte
frecvente i urmresc toate aceeakii limitare a numgrului acestora i cur-
marea abuzurilor, in scopul de a da statului posibilitatea s faca, fag chel-
tuielilor intr-o vreme atit de frAmintatI cum a fost deceniul de dupg
revolutia lui Tudor Vladimirescu.
In Moldova, ca kni in Tara Romneascg, aspectul cel mai gray al
problemei oamenilor de scutealg era numArul lor, care cretea intr-un ritm
ameninttor, mai amenintator chiar decit in principatul vecin. Dac
in anul 1763, Vistieria plAtea alocatia de 2 lei pentru un numar de 2 205
scutelnici, in 1776 ea platete pentru un numgr aproape dublu. In anii
1772 i 1774, administratia militar ruseasc gdsete 8 287 i, respectiv,
8 189 de scutelnici, breslai .1 slugi ; in anul 1812, numai numgrul scutel-
nicilor ajunge la 18 000, iar in 1827 la 30 546. Catagrafia din anul 1828
inregistra 24 722 scutelnici, 12 232 breslai i 22 212 slugi, un total, deci,
de 59166 oameni de scuteara, fatl de 49 736 birnici havalegii (cei ce
prestau havalele), iar raportul Vistieriei din 1833 declara 37 000 scutel-
nici i breslai, plus cam tot atitia trecuti" 98.
Dar, ca i in Tara Romameasc, la acest num'ar cunoscut Vistieriei,
se adaugg un alt numgr de oameni tinuti abuziv i fainuit. in consecintg,
acelemi mAsuri de verificare se iau, in mod repetat, ;i in Moldova 99.
Spre deosebire insg, de Tara RomAmeascg, aici problerna este in parte rezol-
vatA la inceputul secolului al XIX-lea, dupg cum afatam mai sus, prin
impunerea la plata birului a scutelnicilor i a breslailor, acetia rminind
scutiti doar de havalele. Singur categoria slugilor este exceptat in
continuare de la orice sarcina, pub1ic. In iulie 1804, Alexandru Moruzi
impunea scutelnicii la plata a trei sferturi din bir (rAmineau scutiti de un
sfert de bir i de havalele) ", dar in 1812 ii gAsim plAtind birul intreg 101,
" In instructiunile Vistieriei cAtre ispravnicil de Vlasca, gAsim in plus informatiI revela-
toare cu privire la tocmitori", categorie pe care Vistieria nu vrea s-o recunoascA (se dispunea
sa lipseascA aceast numire a tocmitorilor cu totul"). AflArn c toemitorii" erau cei ce se
invoiau cu diferiti stApini sA le plAteasca dArile cAtre stat in schimbul unor obligatii ce si le
asumau fat de stApini. In judetul Vlasca, in eatagrafia din 1819, au fost inregistrati 2 266
tocmitori, alAturi de 8 025 de birnici (I. Cojocaru, op. cit., doc. 141).
97 Istoria Romdniei, III, p. 709, nota 1.
98 Gh. Platon, studiul citat, p. 30.
99 Pentru reusita lor, cercetArile oficiale erau deseori dublate (ca si in Tara RomAneascA)
de altele secrete : pe supt cumpAt i Vara a simti cineva, sA i afli pc toti si s I treci la izvod",
scria vel vistiernicul samesului de la tinutul Vaslui, la 25 aprilie 1E01, promitindu-i c va fi
rAsplAtit i pstrat secretul (Gh. Ungureanu, Despre breslasi..., p. 274-275).
100 Uricariul, I, ed. a II-a, Iasi, 1871, p. 14 34. Vezi I doc. din 1 oct. 1804, pentru
breslasii din Slobozia Zorleni, impusi la toate cele patru sferturi ale birului (Arh. St. Bucu-
resti, Achizifii noi, CCXXV III/2) ; doc. din acelasi an pentru 80 de scutelnicI si 45 breslasI ai
vornicului Lupu Bals, din satul Cornesti (tin. Suceava), care, plAtindu-si banii birului Vistieriel
si rAsurile la fiescare cIfertu ... la intimplAtoarele havalele sA nu sA supere" (B.A.R., DCCV I I/
81).
lei In anaforaua din 1812, prin care boieril cer reducerea obligatiilor tArli in urma tratatu-
lui de pace, se aratA ca din 0 000 de birnici cit numAra Moldova dupa tratat (inainte fuseserA
120 000), 18 000 erau scutelnici, slobozi de alte slujbe, platind numal birul (intreg, deci) ca sA
f ie scutelnici pentru slujba boierilor". B.A.R., CMXV I/33.
www.dacoromanica.ro
si nu numai birul, ci i toate drile intimplgtoare" ce s-au scos pentru

acoperirea cheltuielilor" sau a neajunsurilor" Orli, fkrk osebire", la
rind cu birnieiP".
Greutatile fiscale ivite in anul 1814, dupg scurgerea celor doi ani
de dupg, thzboi, timp in care tara fusese scutit de plata birului cAtre
Poarth, ridick la ordinea zilei din nou problema oamenilor de scutealk.
Pentru a se stkvili abuzurile se fac noi legifethri, se definesc din nou diver-
sele categorii ale oamenilor de scutealk. Astfel, in asezamintul fiscal din
1814103, Scarlat Callimachi, dupk ce recunoaste privilegiul oamenilor
de scutealk ca una dintre cele dintii dreptati care WA atinge de obsteasca
treapth a boierescului niam", 1i-1 1egifereaz1 (legium paza acestui pri-
vilegiu, nesmintit"), stabileste conditia fiscalk a diferitelor categorii
anurne scutelnicii i breslasii Ii vor plkti birul intreg i rkmin scutiti
nutnai de havalele ; slugile vor fi scutite si de bir i de havalele. Vistieria
va plkti beneficiarilor cite 2 lei de scutelnic pe lung 104 , dupg lista confir-
ntatk de domn, pkstrath la Vistierie. Anaforaua divanului (rezolutia
domneasca, nu face insk referire) lAsa posibilitatea stapinior de a plti
ei birul scutehricior si al breslasilor, de la care, evident, puteau cere sar-
cini sporite.
Importanta pe care o atribuie acest domnitor problernei este evi-
dentiatk si de faptul ca, in anul 1814, cere divanului i acesta se exe-
cuta s alcktuiasca, un statut al privilegiului, statut promulgat la 9 au-
gust acelasi an. Prin acesta se recunostea boierilor, pink la vel setrar,
privilegiul nu numai al scutelnicilor, ci si al breslasilor (de la 45 la 3 bres-
lasi), iar vdduvelor de boieri, numarul scutelnicilor pe jumktate si al
breslasilor intregm5. Date fiind greuthtile Vistieriei este desfiintath cate-
goria scutelnicilor acordati prin arti domnesti de milk" celor fdr rang
boieresc, thminind ca acestia s5 primeasca, doar un numgr de bres1asi106.
Privilegiul este acordat exclusiv pAmintenilor, F,d, in consecinth, li se refuzk
boierilor greci dreptul de a avea scutelnici i breslasi, suspendindu-li-se
totodath alocatia de scutelnici. In realitate, insk, boierii greci continuk
s profite de acest privilegiu, scandalizind permanent boierirnea pamin-
teank, care-I revendick in exclusivitate, ca o dreptati pgminteasck" 107 .
In anul 1817, Scarlat Callimachi, domnul Moldovei, care vinduse
un mare numkr de titluri boieresti, intentiona totodath s stkvileasck
cresterea numrului de scutelnici, stabilind c cei ce vor primi in viitor
100 Astfel, la 9 dec. 1812, plateau o dare pentru cheltuielile necesare refacerii Curtil dom-
nesti (B.A.R., CMXV I 37), la 15 oct. 1813, o dare pentru implinirea neajunsului casei rasuri-
lor" (ibidem. CMXV I 48) ; vezi i Uricariul, I, ed. cit., p. 192 $.a.
103 Uricariul, I, p. 34-37.
um Dar, o tuna mai tirziu, in iunie 1814, domnul aproba propunerea divanului de a retine
din banii scutelnicilor ce-i platea Vistieria beneficIarilor cite 15 paraie pe luna de scutelnic,
pentru completarea fondurilor casei lazareturilor" (a spitalelor ; incepuse ciuma l) (B.A.R.,
MLXXII/2).
106 Din documentul eitat in nota 100 (B.A.R., DCCV II/81), ea si din multe altele, reiese
ca si thainte de mud 1814 se acorda dregatorilor, pe tinge' numarul de scutelnici cuvenit rangu-
Jul, un numar proportional de breslasi.
10 s Urtcartul, IV, Iasi, 1857, p. 183-188.
I" In august 1823, divanul cerea ca neintfrziat (fara prelungire") sa II se rIdice boleri-
lor greci acest privilegiu, socotind o nedreptate a se incarca Ora cu havalelile i greotatile
scutelnicilor, breslasIlor si slugilor grecesti" (Documente, 1821, III, Bucurestl, 1960, p. 309
310). Problema se punea acut in 1823, cind tara nu-si revenise de pe urma represiunii revolu-
tiei din 1821 si nu putea raspunde pretentillor ocupatiilor straine.
www.dacoromanica.ro
25 ASPEETE ALE DESTRAMARII FEUIDALISMULUI OAMENII DE SCuTEALA 33
titluri boiereFAi nu vor mai avea drept la scutelnici, decit dup moartea
titularilor de atunci. Boierii s-au opus insl categoric acestei masuri,
arAtind c privilegiul scutelnicilor era un insemn al boieriei, ca i caf-
t anal 108.
MAsurile de ingradire a privilegiului au ea efect reducerea simti-
toare a numArului scutelnieilor (la 10 438 in 1814), dar efectul nu este
decit de moment, deoarece in 1819 numrul lor se ridicA din nou, la
13 369, la care se adaugl 7 747 breslasi i 14 020 slugi, plus 21 524 tre-
cuti", plus 3 002 bdjenari hrisovuliti, in total, deci, 59 662 oameni de
scutealA, in cornparatie cu numai 39 223 birnici havalegii 109 (60,3300
fatA de 39,67%).
NumArul oamenilor de seuteald cretea in proportie directa cu
inmultirea excesivA a titlurilor boieresti i a cArtilor acordate pentru
scutiri de impozite de Scarlat Callimachi, practied sesizath i interzisA
de Poarta, denuntatA de contemporanii lucizi ea un abuz al puterii cen-
trale dintre cele mai dezastruoase 110 .
Acelai statut li se acord scutelnicior, breslailor i slugilor i in

anul 1820, amintit in instructiunile din iulie, date, in numele doinnului,
ispravnicilor de tinut, in vederea stringerii birului pe baza catagrafiei
intoemite cu citeva luni mai inainte : sint repetate, de asemenea, mAsuri
anterioare ea trecutii" sd fie impui la havalelem.
0 noud statuare a privilegiului se face la 12 aprilie 1827. Anafo-
raua boierilor, intdritA de domn, privind pronomille Moldovei"n2, con-
sfintete privilegiul breslailor, slugilor i poslunicilor, care in locul
vecinilor s-au legiuit boierilor sl-i aibA numai in moiile lor", precurn i
cel al scutelnicilor, recunoseuti ca o dreptate din eele dintii a boierilor",
eonfirmat i de PoartA (fiind i in hatirrif pomenire pentru aceasta"),
privilegiu motivat ea o rAsplatA a serviciilor aduse Orli (neamului").
Actul intdrete, apoi, dreptul boierilor de a se invoi eu oricare sat" pen-
tru a-ai angaja in plus scutelnici 113.
Dar cu toate masurile luate, nurndrul oamenilor de seutealA crete
necontenit, dupA cum se poate vedea i din tabelele anexate. La aceste
eifre oficiale din tabele, trebuie addugat insl numarul niciodat tiut al
eelor thinuiti" in ciuda repetatelor verificari, verificAri sortite sA ramind
ineficace in conditiile sistemului fanariot prin definitie corupt. In deceniul
al treilea al secolului al XIX-lea, creterea exarcerbatd a numdrului tiut
i netiut al celor scutiti total sau numai partial de sareinile pubhce aflati
tos Raportul lui Pisani care A. Pini din 18 febr. 1818, in Hurmuzaki Set ia Noud, Rapoarte
consulare ruse, 1812 1820, in ms. la Institutul de Istorie N. lorga". In raport se obser% S cd
numfirui titlurilor boieresti se acordau cu multd usurintd, cu singurul scop de a se imbogAti
domnul si marii dregdtori in cel mai scurt timp. Din doudzeci de titluri acordate, doar cloud
t rau pe merit.
100 I3.A.R., Ms. rom. 4 126, doc. 36.
110 Marele vistier Iordache Roznovanu informa, la 15 februarie 1820, pe Stroganov,
ministrul plenipotentiar al Rusiei la Constantinopol, de deficitul bugetar al taril : Je savais
que l'un des abus les plus desastreux que se remarqueaient sous les gouvernement precedent
tait la multiplicit des lettres d'affranchissement d'impdt". Numai in tInutul Plana, operatia
de catagrafiere descoperise 2 500 de familii de tArani scutiti de bir (erau probabil asa numitele
slugi, in Owl de scutelnici }i breslasi scutili de corvezi) (Documenle, 1821, I, p. 166).
111 B.A.R., Ms. 330, f. 226 si 236.
112 Uricariul, II, ed. a II-a, 1889, p. 207.
113 Spre deosebire de Tara Romdneascd, unde este interzis in mod repetat.
www.dacoromanica.ro
3 c. 1613
34 1OAN A CONSTANTINESCU 26
in slujba clasei dominante, numar imposibil de zagazuit, venea intr-o

flagranta contradictie cu interesele puterii centrale sau ale administratiei
straine instalata in cele doua principate. Aa se explica i de ce adminis-
tratia ruseasca inca din primele luni ia masuri radicale, care, practic
desfiinteaza institutia oamenilor de scuteala, dei desfiintarea nu a fost
legiferata decit prin Regulamentul organic. Dintr-un raport al divanului
din 5 iulie 1829, cerut de viceprqedintele administratiei ruseti pentru
a se informa in legatura cu acest privilegiu, aflam a, in luna mai 1828,
contele Pah len, preedintele plenipotentiar al divanurilor celor doua tari
romaneti, a impus havalele i asupra eelor 28 009 scutelniei existenti
in Moldova la intrarea trupelor ruseti, intru toate cele poroncite cereri
otene0i", ca i asupra tuturor celorlalti locuitori ai trii i14 Aa se explicar
gi fenornenul din anii ce preced Regulamentului organic, ca foarte multi
scutelnici cer lepadarea" sau iegirea din scutelnicie" 115.
Pe de alta' parte, beneficiarilor nu li se mai daduse nici alocatia de
scuteluici (cei 2 lei pe lima de scutelnic). Beneficiarii se vedeau, astfel,
intru totul privati de privilegiul scutelnicilor i Inca din 1829 s-a pus
problema despagubirii lor ns.
Despre breslai, in acelmi raport al divanului din 5 iulie 1829, se
precizeaza ca se acordau numai pamintenilor stapini de moii, c erau
in numar de 12 573, ea plateau birul la fel ca birnicii i ca, dei in prin-
cipiu erau scutiti de havalele, acurn i acetia an fost supui la cele mai
vajnice trebuinti i cereri (9tene0i", crutindu-se nurnai de unele havalele
(precum darea cosmilor"), deoarece se avea In vedere, totui, importanta
lor in economia gospodariei moiere0i (eu acetia pamecicii infiinteaza
lucrarea parnintului i gospodariile lor"). Deci, daca boierii ii pierd gen-
telnicii efectiv i definitiv odata en inceputurile administratiei ruseti 117,
rewese, totui, sa-si pastreze breslaii, dar numai intr-o oarecare masura
si pentru scurt thnp.
Problema desfiintarii institutiilor oamenilor de scuteala s-a pus
inainte de regularnentele organice 118, i daca n-a fost rezol-vata pina
atunci, se datorete numai rezistentei clasei stapinitoare 119, boierii pre-
ferind sg, renunte deseori la alocatia pentru scutelnici sau s, plateasea
114 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 275-276.
n5 V. PopovIel, Cauzele mi$cdrilor Iiirdnesti din Moldova, oglindite In rapoartele comisitlor
de anchetd din anii 1831 1833, In Studii i cercetdri stiintifice", Iasi, 1954, V.
11 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 264.
117 Vezi 1 documentul din 30 august 1830, in care se arat cd in anul 1828 au fost ridicati
scutelnicii ,.de la toti", hisati numai breslasii i slugile. Propunerea ispavniciei de Ilirldu ca el
breslasii din acel inut s fie impusi la havalele este respinsd de Obsteasca adunare a divanurilor,
in sedin(a din 9 oct. 1830 (ibidem).
119 I.C. Filitti, FramIntdrile politice si sociale in principatele romdne de la 1821 la 1828,
Bueuresti, 1932, p. 32 si 112 ; idem, Principatele romdne de la 1821 la 1834, p. 33. De observat
Insd ca, in Tara Ronadneascri, Barbu Vdcbrescu nu ceruse, in 1819, desfiintarea institutiei scutelni-
eilor In general, cl doar a acelei categorii de scutelnici acordati prin cbrti donmesti ; cei cuveniti
rangurilor ar H continuat s existe i sd fie recrutati dintre birnicii mijlocasi. In Moldova, desfiin-
larea institilliel scutelnleilor, breslasilor si slugilor fusese preconizat in memorhil lid Mihail
Sturza din februarie 1829, intocmit In vederea elabordrii Regulamentului organic, si de lordache
Romovann.
119 Este cunoscutd scrisoarea lift Costaehe Conachi care mitropolitul Moldovel, Veniamin
Costachl, in care, exprimindu-si cu lacrhni in ochi" regretul cd se due scutelnicii, breslasii,
singile...", vrea sd se stie eft am protestaluit contra voiniei rele" (I.C. Filitti, Principatele
Romttne de la 1828 la 1834, Bueuresti, 1934, p. 73).
www.dacoromanica.ro
27 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUDAIASMULDI OAMENII DE sctiTEALA 35
ei sarcinile impuse pe moment i pe diferitele categorii ale oamenilor de

scuteal, numai sA, nu piardl privilegiul.
Stpinii se pregAteau pentru aceastl eventuall desfiintare i, in
unele contracte de arendare a mosiilor, prin care erau concedate arendasilor
privilegiile stApinilor (printre altele si eel al oamenior de scuteall),
pe la 1817, in Moldova, apare o clauzI menitA BA reglementeze obligatiile
pArtilor contractante in eventualitatea desfiintArii scutelnicilor (intim-
plindu-se a s rAdica scutelnicii de obstie...") 120.
Tudor Vladimirescu denuntA institutia poslusnicilor ea o nedreptate
un abuz, un mijloc inlesnitor jefuitorilor", un catahrisis al tArii" 121.
El inserie, in Clererile norodului romAnese, desfiintarea institutiei poslus-
nicilor, dar in privinta scutelnicior se limiteaz la a cere doar desfiintarea
celor ce apartineau strinilor.
In vederea alcAtuirii regulamentelor organice, se desfAsoarA o ampl'A
munel de documentare asupra originilor privilegiului scutelnicilor, pos-
lusnicilor i breslasilor. In acest sens, episcopul de Rimnic, otcirmuitorul
sfintei Mitropolii", scrie la 2 august 1829 episcopului de Buz Au sA trimitA
copii dup condicile episcopiei privitoare la rumania rumnilor i dezro-
birea Mr, la inceperea dArii scutelnicilor si a poslusnicilor i la alte aye-
zAminte obstesti, spre a lua cunostintA orinduitii boieri aleAtuitori ai
unor reforme" 122.
Instructiunile rusesti pentru intocmirea regulamentelor organice
formuleazA baza teoreticA a desfiintArii privilegiului oamenilor de sem-
teal. Ele insArcinau pe Minciaki s transmita cornisiilor eA guvernul din
Petersburg socoteste nefondatA afirmatia boierilor cum cA privilegiul
seutelnicilor, poslusnicilor, breslasilor i slugilor ar fi fost dat ea o corn-
pensatie evgheniei in locul slobozirii tAranilor vecini" ; privilegiul tre-
buia considerat doar o dreptate legata de dregAtoriile mari ale statului
in chip de multurnitA si rIsplAtire", dreptate" ce se poate anula, urmind
ca beneficiarii sa fie despAgubiti fie prin mArirea lefurilor, fie prin pensii",
fie sporind de la 12 la 24 numrul zilelor de clacA 123.
In consecintl, regulamentele organice abrogA in ambele tan privi-
legiul oarnenilor de scuteald, acordind fostilor beneficiari multiple corn-
pensatii : despagubiri, pensii, slujbasi volnici etc. Art. 71 al Regularnentului
120 Arh. St. Iasi. Condici K., nr. 329, f. 38 v. 40 v.

121 Documenle, 1821, I, 279.
122 B.A.R., CXXI 143.
123 I.C. Filitti, Principalele ronuthe de la 1828 la 1834. Bucuresti, p. 35. Punindu se
problema despagubiril beneficiarilor prin sporirea zilelor clAcii de la 12 la 24, vornicul Costache
Conachi protesteazA, demonstrind CA mAsura n-ar avantaja decit pe proprietaril" (sic !) din
Tara Romaneasca unde pinA acum ei nu aveau drept decit la 12 proaste zile, fdral nici o rostire
hotaritA de lucru". Interventia vorniculul rAmine un prctios document pentru ceea ce Insemna
claca (boierescul) in Moldova, in ajunul Regulamentului organic : uncle munca lAcuitorilor in
folosul proprietarllor dupe ponturile i obicinuinta obsteste stiutA este rostitA l hotarit in
lucriiri de pAmint (nartul) si in dare in naturA I cari le suia la 18 si 20 zile, afarA de cele douA
zile de clacA, afarA de carul de lemne I afar% de meremeturile poroncite prin aceleasi ase7A-
minturi. Cuvintarea de duoAsprezece zile nu este decit cu numele numai I flindca tot proprieta
rul in Moldavia priveste dupe tot cuvintul la infiintata munca iar nu la numirea ce au volt
cineva a-i da, urmeazA ca acele 24 zile hotArite prin enstructii si care au slujit drept temeiu la
prefacerea fAcutA acum de Comitet, nu sint decit o pretaluire apropiata de munca cuprinsit in
ponturi, Si asa despagubirea cea adevAratil nu este fAcutA", Analele Parlamenlare, I. partea a
I l-a, 1831, Bucuresti, 1893, p. 51.
www.dacoromanica.ro
organic din Moldova 124 proclama : De vreme ce fiinta scutelnicilor,

a breslasilor si a slugilor se oboara pentru de apururea i lucrarea pamin-
tului trebuie a fi agiutorata 125 si totodata a sa statornici o despagubire
pentru acei din boieri fara moii, salegiuesc urmatoarele puneri la cale...".
In continuare, prin art. 72, paragraf I, se acorda stapinilor de mosii eu
sate dreptul de a lua in slujba lor unul din zece locuitori, infiintindu-se
categoria slujbasilor volnici" 126 Acest drept la zeciuiala oamenilor le
este refuzat razesilor care aveau mosii cu clacasi, raminind, deci, un pri-
vilegiu al clasei stapinitoare compensator desfiintarii privilegiului scutel-
nieilor, breslasilor si slugilor, privilegiu de care razesii, in principiu, nu se
bucurau.
Astfel, prin infiintarea institutiei slujbasilor volnici, se modifica
dreptul de folosinta asupra pamintului, grevindu-1 cu obligatia dijmei
in oameni. Dreptul la slujbasi volnici este un cistig de ultim moment al
clasei stapinitoare. Anteproiectul Regulamentului organic nu-I prevedea 127,
f}inici instructiunile rusesti. Regulamentul organic inta'rea, astfel, carac-
terul feudal al dreptului de stapinire, in ciuda altor prevederi menite sa-1
transforme in drept de proprietate burghez.
Paragraful al VIII-lea al aceluiasi articol eonsfinteste boierilor cu
mosii acea aloeatie de 24 de lei pe an de scutelnic, dar acum se acorda
sub titlu de despagubire" i numai pe durata vieiii lor (nu mai este
mostenita de familie). In schimb, boierilor MIA mosii, care nu aveau
cum profita de privilegiul slujbasilor volnici, li se da in compensatie o
pensie" (aici, in sens de indemnizatie) de 60 de lei pe an de scutelnic.
Aceeasi pensie" urmau sa prirneasc i boierii ce vor intra de acum
incolo in dregatorii. Pentru plata despdgubirilor si a pensiilor, prin para-
graful al X-lea se aloca suma de 1 000 000 de lei. Art. 74 precizeaza ed
dreptul la despAgubiri ii aveau numai cei cu ranguri inscrisi in Condica
boierilor" la 25 aprilie 1828.
Primele" sau rasplatirile" ce le acorda domnul pentru diverse
servicii aduse farii de acum inainte nu vor mai fi sub forma de oameni
de scuteala, ci in bani (paragraf. XII, art. 73), aceasta constituind inca
una din masurile ce aveau s pregateasca modernizarea soeietatii roma-
114 Regularnentul organic al principatului Moldovei, Iasi, 1846, f. 13. Anexa Litera E la
Regulamentul organic, intitulatA Pentru alcatuirea penstilor, aduce unele precizAri interesante,
printre care si motivalla cd zeciuiala din numdrul Idcuitorilor din mosiile proprietarilor" este o
despdgubire In locul ce fAcea slugo-scutelnico-breslasii In folosul iconomiei rurale", iar pensiile,
dupd acelasi articol fiind in locul banilor ce Visteria pliatea cite 24 lei pe an de un scutelnic in
folosul celor ce avea aceastd dreptate". Aceeasi anexA cuprinde i instructiuni pentru organiza-
rea Casei pensiilor, care va opera dupd o condied zisd a Pensiilor scutelnicesti" i o alta a
Pensiilor rdsplAtitoare".
126 Lucrarea pArnintului va fi agiutoratd" i prin art. 124, cap. 3, sectia 7, prin care se
proclamd in principiu un fel de obligativitate a muncii salariate : recunoscindu-li-se locuitori-
lor priorilatea la arendarea terenurilor suplimentare (prisoase"), li se cerea in schimb (cu
aceeasl dreptate") ea, dupd implinirea orinduitelor sale cdtre proprietariu datorii i dupd
sdvirstrea a insusi lucrului hranei sale, va agiuta pe proprietariu in trebuintele economiei de pre
mosia sa cu build invoiald i dupd curgdtoriul pret".
128 Catagrafia populatiei Moldovei din anul 1832 inregistra 13 228 slujbasi volnici (Arh.
St. Iasi, Tr. 885, op. 1011). Slujbasii volnici urmau sd fie scutiti de bir si de orice havalele,
cu plata sau f&irS plata, precum si de cvartir oscenesc" (paragraf XIII). De notat Ca slujbasi
volnici se acordd tuturor stdpinilor de mosii, chiar si celor fArd ranguri boieresti, precum i rnAnA-
stirilor care nu beneficiaserd (decit unele) de scutelniei i breslasi.
121 Isloria Rorrukniei, II I, p. 948.
www.dacoromanica.ro
2 9 ASP.ECTE ALE DESTRAMARII FEUDALISMULDI - ,,OAMENII DE SCUTEALA. 37
ne*ti in epoca regulamentarit Suma necesara urma sa fie asigurata din

ce va ramine dintr-acel milion de lei dupa achitarea despagubirilor *i a
pensiilor pentru scutelnici. Ea sporea pe masura ce se stingeau din via(a
beneficiarii acestor despagubiri.
In scopul de a consolida sistemul fiscal, art. 73 al Regulamentului
organic interzice acordarea de scutelnici sau scoaterea din rindul birni-
eilor 128 a oamenior pu*i in slujba particularior", in afara slujba*ilor
volnici, facindu-i pe domni responsabili de nerespeetarea acestui articol129.
0 comMe13 urma s5 verifice cinurile" (rangurile) i sa intoc-
ineasca listele cu cei ce aveau drept la despagubiri i pensii. Se procedeaza
la o verificare multipla a beneficiarilor, atit pe baza condicii boierilor din
1828, a rolurilor Vistieriei cu ultimele plati ale alocatiei pentru seutelniei,
cit *i a eatagrafiilor trimise de ispravnicii de tinut. La 19 februarie 1833,
cornisia infativaza ONte*tii Adunari lista revizuit1131 cuprinzind boierii
si institutiile publice cu dreptul la despagubiri pentru un numar total
de 25 727 scutehlici, *i anume 730 beneficiari cu rno*ii (pentru 18 733
scutelnici) *i 469 beneficiari fara rno*ii (pentru 6 994 scutelnici) ; pentru
alti 129 boieri petaclii", cu 1917 scutelnici, cercetarile continuau.
Regvlamentul organic al Pirii Roindnoti, prin art. 64, paragraful I,
proclama : Toti scutelnicii *i poslu*nieii fara nici o osebire se vor strica
pentru totd'auna i se vor mem in rindul dajnicilor". Ca *i in Moldova,
domnii nu vor mai avea putere de a da de acum inainte scutelnici
vericaruia macar ; asemenea, nu vor putea s scoata sau s sloboaza
a se scoate din rindul dajnicilor vreun om pentru slujba boierilor sau a
altor particulari ; vor fi raspfinzatori pentru mice fapta impotriva acestei
hotariri" 132.
Semnifieativ este faptul c, imediat dupa aceasta enuntare, Regu-
laruentul organic al Tarn Romne*ti133 intare*te actul de la 1746, de
clesfiintare a rumaniei Legiuirea ce s-au facut la leat 1746, cu iscali-
turile clirosului bisericesc *i a boierilor i cu intarirea domnului Constantin
Mavrocordat, pentru desrobirea taranilor rumani, 'Amine *i va raminea
nestramutata in toata coprinderea ei". Aceasta era necesar, probabil,
de teama ea boierii s nu pretinda, odata cu desfiintarea instituliei scu-
telnicilor ii poslu*nicilor, revenirea la rumanie.
128 Dupa 1832, privilegia(ilor", pe lIngS unele seutiri personale (scutire de bir I de
impozite pe avere), li se da dreptul sa Una si un numar de oameni pentru slujba casei lor,
seutiti de bir i havalele, dar cu conditia ca acestia sa fie oameni strain! fr arnestec de bir
cu satul" (uneori se preciza sa nu fie dintre cei fugiti i intorsi sau dintre cei stramutal1).
129 Domnii nu vor avea drit in viitorime a da nimanui scutelnici si nu va putea scoate
nici a ingadui de a sa. scoata din rindul birnicilor nici un om pentru slujba boierilor sau a altor
particulari, afara de zcciuiala satenilor legiuita prin articolul de mai Inainte in folosul lucrarli
pamintului ; domnii vor fi raspunzatori de toata lucrarea impotriva acestei rinduieli".
139 Vezi Raport pentru penstile scutelnice#i, nob. 1832, in Analele Parlamentare" (1832
1833), 111/2, p. 229.
131 Ibidem, f. 234-273. Lista cuprinde Mitropolia, episcopiile Roman si Husi, m rile
Neamt i Secul, spitalul Sf. Spiridon st calugarul Filaret Apamias, sase beizadele, 60 de. boieri
caftanlii" si 3 boieri cu pitace domnesti cu drept la despagubire pentru cite 80 de scutelnici ;
un vornic de politie cu caftan pentru 50 de scutelnici ; 2 vornici de aprozi en caftan, 51 de
agi caftanlii, 4 agi cu pitace domnesti pentru cite 40 de scutelnici etc. etc. Lista este data
publicitalii la 1ai, prin Baletin. Foaie oficial, 1833, numerele 23 si 27 iulie, 6 si 17 august.
e.a.in.d.
132 Regulamentul organic, Bucuresti, 1847, p. 28, capItolul Dcsputerniciri i oboriri".
133 Regulamentul organic al Moldovel nu face legatura.
www.dacoromanica.ro
38 IOANA CONSTANTINIESCU 30
Prin art. 65, paragraful al 16-lea, referitor la Cheltuielile statutui,

este alocata suma de 1 500 000 lei 134 pentru despagubirea celor ce avu-
sesera dreptul la scutelnici i pentru plata pensidor. Anexa III, art. 2,
fixeaza suma de 60 de lei pe an de scutelnic ca despagubire celor ce
sint aezati astazi in arhondologie"135 (iar vaduvelor pe jumatate).
Suma despagubirilor ridicindu-se la 1 016 8.80 lei, restul urma sa fie im-
partit sub titlul] de compensatie" celor ce beneficiau de scutelnici
acordati in putere de hrisoave i carti domneti sau numai dupa vointa dom-
nilor", revenindu-le cite 31 de lei de scutelnic. Aceste despagubiri i corn-
pensalii erau acordate pe viata, i, pe masura ee beneficiarii lor se stin-
geau din viata, sumele se varsau la Casa pensiilor 1".
La fel ea in Moldova, Regulamentul organic din Tara Romneasea
prin art. 143, pune in shrjba stapinilor de mo0i cu sate un numar de
oameni, aici numiti slugi", dar numai 4 la o suta de familii, fata de
10 in Moldova ; erau ale*i prin rotatie, de c'atre obtie, i urma sa fie
intrebuintati ea isprvnicei, padurari, argati, chelari etc. ; capitatia aces-
tura era platita de sat. Regulamentul organic din Tara Romnease'a,
spre deosebire de eel din Moldova, nu pune aceastit masura direct in
legatura eu desfiintarea institutiei oamenilor de scuteala, ci doar cu drep-
tul de stapinire asupra pamintului.
Abolirea privilegiului oamenilor de scuteala nu a fost o tradare a
intereselor elasei stapinitoare ; prin abolire, nu s-a urrnarit decit perfec-
tionarea sistemului fiscal, modificindu-se regimul de redistribuire a veni-
tului social. S-a pus doar capat dezordinei fiscale, pentru rezolvarea
problernei eehilibrului bugetar.
Desfiintarea institutiei oamenilor de scuteala a facut posibil o
mieprare sensibila a darilor ca'tre stat (capitatia" este stabilita la numai
30 de lei pe an, in ambele W), ceea ce face ea ponderea sarcinilor fiscale
sa fie mai mica, dupa Regulamentul organic, in comparatie eu sareinile
datorate stapinilor de pamint. Desfiintarea noianului de impozite directe
i indirecte i fixarea unei sume acceptabile drept capitatie", ea i des-
fiintarea havalelelor, a faeut s dispara i unul dintre principalele mobile
134 Comparii cu : 439 500 lei la PoartA ; 1 200 000 lei lista civilA a domnului ;
4 424 700 lel lefile dregAtorilor i slujbasilor etc. (Regulameniul organic, ed. cit., p. 31).
136 Vezi Calagraria oficiala de toll boierli Tarii Rointingti, 1829 publicatii de I.C.
F ilittl, Bucuresti.
134 Pentru ca despAgubirile sA nu fie perpetue in eazul eparhiilor si al mAnAstirilor, ele
erau acordate personal mitropolitului, episcopilor i celor patru cleric! ai Mitropoliei (Regu-
larneniul organic, p. 140). Vez1 si lista fetelor bisericesti ale blsericilor strAine", cArora 11 se
acordil compensatie", nu despilgubire". Aici este introdusA compensatia t pentru poslus-
the!, dar pentru un numAr mai ntic decit cel detinut (Analele Parlamentare", Il (1831-1832)
p. 345). NumArul total al scutelnicilor pentru care se acordau cite 60 de lei pe an despagubire se
ridica la 16 948, si anume : 13 952 scutelnlci apartinind fetelor boieresti", 2 870 scutelnici
apartinind fetelor femelesti" (vAduvelor de dregatori) si 126 scutelnicl ai fetelor de bAnuialA"
(pentru care continuau cercetArile) (ibidem, f. 338). Lista celor ce urmau sA II se plAteascA
compensatil insuma 2 252 scutelnlci (cite 31 de lei). In total, erau 19 200 scutelnici. Au existat
mat multe variante de liste. Veil, spre ex. si calculele cAminarului Costache Manu : 2 026 benef
clad cu drept la despAgubirl sau compensatil pentru 25 530 scutelnlci (ibidem, p. 295).
Atragein aten t la, asa cum am mai arAtat si in alte rinduri, cA numArul beneficiarilor de scutelnici
si al scutelnicilor existenti in societate era cu molt mai mare decit cel acceptat de comisie in
ed er ea despagubirilor.
www.dacoromanica.ro
ANEXA 1
Moldova
Nr.
Anul Nr. Nr. breslasi Nr. Nr. slugi birnicl Izvorul
scutelnici trecuti havalegii
1763 2 205 Arh. St. Iasi, Tr. 1768, op. II, 2 018, dosar 1, f. 20-23 v.
1772 8 287 <scutelnici, breslasi si slugi> 57 710 V.I. Grosul, P.G. Dmitriev, P.V. Sovetov, 11epexoluime (Dopmbi
(Deollanbuott altcnayaralumitpeurbfix Momkasm XVIII Hatiaaa
XIX BB. (HT() Tame cRyTeammat?), In Knee AH MCCP,
1967, 2.
1774 8 189 <scutelnici, breslasi sl slugi> 76 273 Ibidem.
1781 5 763 Arh. St. Iasi, Tr. 1768, op. II, 2018, dosar 2.
1803 5 062 scutelnici si 5 645 79 342 Uricariul, vol. VII si VIII.
breslasi
1808 11 476 6 599 3 631 Arh. St. Bucuresti, Achizifii noi, CXXX1I/4.
1812 18 000 80 000 B.A.R., CMXVI/33.
<1819> 13 369 7 747 21 524 11 020 39 223 Ibidem, Ms. rom. 4 126, doc. 36.
1821 14 574 8 727 20 563 20 3061 50 960 Buletin I. Neculce", 7/1928, Iasi, 1929, p. 140-141.
1826 29 707 13 038 22 207 50 277 Arh. St. Iasi, Documente, CXLIII/124.
1827 30 546 17 475 7 887 Ibidem, Ms. 1491, f. 142.
1828 24 722 12 232 22 2122 49 736 Ibidem, Tr. 644, op. 708, dosar 560, f. 53.
1828 28 009 12 573 Raportul divanului din 5 iulie 1829 (ibidem, Litere B/34, f. 4).
1831 35 699 Ibidem, Tr. 1764, op. 2013, nr. 320, f. 53 57.
1832 27 644 Analele Parlamentare, 111/2 (1832-1833), f. 234 273.
<ante 1833> 37 000 scutelnici si 33 000 Arh. St. Iasi, Litere M/512, f. 115.
breslasi
1 La care se adauga 11 424 bjenari far'd bir.
2 La care se adaugd 3 743 bdjenari, dintre care 1 693 ftiril bir.
www.dacoromanica.ro
ANEXA 2
Tara RomfineaseA
Anul nr. scutelnici nr. poslusnici nr. birnici Izvorul
1796 cca 10 000 flurmuzaki, Seria nouti, I, 1962, p. 797.

1808 30 000 30 000 + 45 000 Memoriu intocmit de Pavel Gavrilovici Divov, publicat de
20 000 dirvari A. Lazea si P. Gernovodeanu, in Revista arhivelor", 1973, nr. 1.
p. 53-95.
1811 14 219 9 823 14 873 lude Arh. St. Bucuresti, Ad. Vechl, 2 356, f. 41 v.
1814 16 660 91 400 B.A.R., Ms. 357, f. 51-55 v.
1815 15 820 16 487 96 455 Dionisie Fotino, Istoria generala a Dacici, Bucuresti, 1859, p. 146.
1816 15 599 13 807 Arh. St. Bucuresti, Ad. Vechi, 2 173 c, f. 284 v., 309.
1818 18 545 18 619 <105 224> Arh. St. Buc., Ad. Vechi, 2 207 b, f. 397, 416.
<1819> 19 000 18 000 + 101 355 Documente 1821, vol. I, 1957, f. 131.
8 000 ascunsi
1820 20 610 20 558 118 000 Arh. Min. Ext. Moscova, dos. 285/1820, f. 126 128,
1821 15 532 10 986 Documente, 1821, III.
<1831> 25 530 An. Parlamentare, II (1831-1832), p. 295.
<1831> 16 714 35 469 166 774 Arh. St. Bucuresti, Min. de Interne, Administrative, 2/1831, 1.9.
www.dacoromanica.ro
33 ASPECTE ALE DESTHAMARIT FEUDALISMULUI OAMEND DE SCUTEALA" 41
care determinau ea o atit de mare parte a populatiei a se puna sub ocro-

tirea", de fapt la dispozitia unor exploatatori particulari.
Institutia oamenilor de scuteala se explica prin caracterul de clasa

al statului feudal si este expresia mutatiilor ce au loc pe planul relatiior
de productie intr-o anumita etapa a dezvoltarii societatii feudale (des-
chisa prin reformele de la mijlocul secolului al XVIII-lea), in care statul
cedead, in favoarea clasei stapinitoare o cantitate de mund obligatorie
a unui numar de contribuabili sau virtuali contribuabili (imigrantii).
Reducerea (legal sau abuziv) la conditia de scutelnici, poslusnici,
breslasi sau slugi etc. a unui numar de producatori directi, care uneori
si in unele tinuturi echivaleaz i chiar depasesc pe cel al birnicilor (favo-
rizata de fisealitatea excesiva i celelalte sarcini exorbitante fata de stat,
din ultima parte a existentei regimului fanariot) a constituit unul din
mijloacele principale de exploatare a taranimii de catre clasa dominanta
in dubla calitate, de sthpini de mosii si clregatori.
In partea a II-a a studiului, vom analiza conditia sociala si economica
a oamenilor de scuteala, ponderea lor in societate, precum si rolul lor
in eeonomia marii gospodarii mosieresti, analiza ce dezvaluie schirnbarile
ce au avut loc pe planul relatiior de productie intr-o anume etapa a
dezvoltarii Fsocietatii feudale rcmithesti.
HEROTOPME BOUPOCIDI PA3JIO7REIIMH (DE04AJIII3MA

B BA JIAX14 14 14 MOJIAOBE B ROI-1 gE Xviii --1,HAIIAJIA XIX BB.
(PEMOME)
Pas.nomemm (Deoga.nHarda H nepexo i HaronaJmaidy He cosepumacH

nyTem HpHmoro sameinemcH seoykaammix oTHomeHmti HanwranHcrwiecHwth.
B pyAmmem4x HHHHiecTHax BOHBHJIHCb B pacemarpHHaembdi nepnog H pamicax
pflga cDeogaabmgx ynpenzgem411 nepexogiime conHanbmile oncomemffr, }COTO-
pme coHmemaloT oco6eHHocTH HpenocTHoro Tpyga C ongagrthaeAnni Tpygom.
tipenmepHan epHcHaabHan mcnnyaranHpi H cpaHHHTem,Ho c.na6oe mo-
HeTHoe o6pauxemle HpHsearc H TOMy, TO 60.7IblUBH gacm HaaoronnaTH.nb-
IgHHOB Ha ocHoHe HoHTpaHTa o6Haanacb FICTIOJIHHTb nosbnueHHHe saganH
OTHOCHTeabH0 cileogaammix FOCTIOB B o6meH Ha ongaTy TIJIH ormeHy o6igeeT-
BeIMLIX o6H8aHHocTeit H noc.negmm. DTO OTHOCHTCH H HaaccoHoti npmpoge
Iteoganbicoro rocygapcnta, 04cHaammI1t peamm HoToporo HOBBOJDIJI rocnog-
eTHyloigemy Haaccy B yHasaHHLik nepHog He TO.Ibli0 go6HTben ocHo6o}HgeH1IH
(nonHoro Ham naCTFIgH0r0) OT naami nogaren B nonbay HaBlibI, HO H LIMeTb
www.dacoromanica.ro
42 IOANA CONSTANTINESCLI 34
AOCT3TH R Bcocogam rocygapcnia nyTem co6cTBelmoil BItcuayaTamni Bello-

TOplAX noitaTimuc RaTeroptat, HOJIHOCTMO WM TMCTIPIHO OCB060/14AeHITLIIC OT
rocyxtapcutembix HOBIIHHOCTeii, TaR Haabmaeminc ((1136aBJIBHEISIX mogeti
(CHyTeJlbHHHH, nocaymmum, 6pecaaum, )1B0p0BIle 11 T.It.).
YgpemBeRne Be6aBaemibnc mogeti 6uno xlla rocuogurBylomero
Raacca B aTOT nepRoA won Ha cammx Ba HillbIX (DeogaabBbix npFnmaerBit
H OIAHHM Ha HaH6OJIMIIIIX HCTOTIHHHOB BoxoAa H cayamil Hpaerozmioft npo6-
nemoti, c Ho Topoti Hp1IIIIJI0Cb CTOJIIIHYTE.CH noamlocpegReBeRoBomy sa6nocTBy
o6enx pymbnicRux smear:. B cpBotaammii, coBRammloti H aRcIROMBRecRoit
o6aacTnx.
B Rep:tat Ram pa6oThI onpeAeaeRbi ocRoimbIe HaTeropmi Ba6aBaeR-
BMX aioAen*, Bccaego Barna yCJIOBIIH, npuBegmme H HOHBJICHHIO 11 Ela TeM It
14C,le3HOBeHHI0 Trott HaTCCOpHi4; BO BTOpOit LIacTu yeTatiaBatmaeTcnux yikeab-
HbIrt Bec B o6mecTBe, a Tame 'IX pOJlb B 3KOHOMIIHe upyrmoro nomemBqbero
X03/IIICTBa.
www.dacoromanica.ro
CONTRIBUTII LA STUDIUL ORGANIZARI1
MESTESUGURILOR BRASOVENE IN SECOLUL
AL XVI-LEA*
IANCU BIDIAN
Transilvania a fost confruntata in secolul al XVI-lea cu nenumarate

frlmintari politice care au afectat i viata economica a tarii. Anarhia
politic& dup l. moartea lui Mafia Corvinul, precum i situatia confuza
dupa dezastrul de la Mohacs au generat o serie de piedici in calea dezvol-
tarii firesti a vietii mestesugaresti. 0 caracteristica a acestei perioade a
constat in faptul ca nu toate regiunile transilvanene au fost afectate in
egala masura de aceste mutatii politice. Brasovul, datorita pozitiei sale
geografice i orientarii sale economice, a avut in aceast perioada o situatie
aparte, fiind influentat in mai mica masura de ceea ce se petrecea in
Ungaria, si mai mult de evenimentele ce aveau loc in Tara Romaneasca
i Moldova, unde insa luptele politice nu au oprit vinzarile produselor
mestesugaresti brasovene. Intensitatea schimburilor conaerciale dintre
Brasov si Tara Romneasca si Moldova din primele decenii ale secolului,
ale caror valori nu au fost depasite in nici o alta perioada, demonstreaza
intensa activitate mestesugareasca ce avea loc in atelierele brasovene.
Mestesugarii brasoveni, in prima peril:ma, a secolului, se organizcazl
in numar tot mai mare in bresle, si chiar daca penult unii dintre ei incepuse
acest proces deja in secolul al XV-lea, acum el se intensifica, intocmindu-se
noi statute. Astfel, din aceasta perioada, ni s-au pastrat slatutele arca-
rilor, aurarior, barbierilor, blanarilor, cizmarilor, funarilor, timplarilor etc.
17n moment de mare importanta istorica in viata politica, a trii
a fost marcat de transformare Transilvaniei in principat autonom. De
acum inainte noile autoritati incearea, sa instituie un control asupra
productiei mestesugaresti prin intermediul dietei, in care si orakul Brasov
era reprezentat. Asistam la incercari de reglementare a raporturilcr dintre
producatori i consumatori, adica fixarea de preturi maximale la pro-
dusele mestesugaresti. In acelasi timp se iau iraFuri penult Irciejarea
unor mestesugari de concurenta produselor straine, cum a lost (mil fie-
rarilor si al celor care confectionau obiecte din cositor. 0 problema care
* Studiul de fall se bazeaza, in majoritatea lui, pe cercetarea unor izvoare inedite aflate
in arhivele din Brasov i Sibiu i in mai mica masura pe lucrarile publicate. 0 atentie deosebit
am acordat cercetiiril statutelor I registrelor de breasla pastrate in arhiva Bisericil Negre din
Brasov, unde se WU una din cele mai bogate colectii privitoare la organizarea vielli mepesuga-
reti, pina acum insuficient studiata. Lucrarea de fata nu a putut aborda toate aspectele vietil de
breasla, din cauza spatiului tipografic limitat, flind nevoiti sa Warn la o parte o serie de
probleme cum sint : relatiile dintre breasla l ora, raporturile stabilite Intre ele, contributla
baneasca a breslei, organizarea militara l rolul el In apararea I administratia cetatil, propor-
tia ce o reprezentau breslaii in raport cu populatia oraplui, In consecinta am fost obligati sA ne
concentram atentia asupra analizei clispoziliuntlor statutare care reglementau viata interna a
breslei brwvene.
www.dacoromanica.ro
41 IANCU BIDIAN 2
devine stringent5, si cerea o rezolvare rapida era asigurarea cu materie

prima a mestesugarilor, cei mai afectati de aceastii, penurie fiind pielarii
i bnarii, erora li se acorthl o serie de privilegii care aveau drept scop
interzicerea exportului de piei si blanuri in alte tari.
Perioada in care mestesugurile se reorganizeazA si ii pun de aeord.
statutele cu noile realitAti economico-sociale ale epocii corespunde in timp
eu domnia lui *tefan Bthory (1571-1586). Tot acum se amplificii, pro-
cesul, inceput anterior, de a se organiza uniuni de breasla. Ca urmare,
noile statute nu se mai incheiau pentru un mestesug dintr-un oras, ei
reglemenOxile devin obligatorii pentru mestesugarii care se glair pe ter--
toriul celor 7 + 2 scaune ", precum si al districtelor Brasov si Bistrita.
Mestesugarul in evul mediu era confruntat CU probleme multiple
i complexe pe care i le puneau in primul rind productia (aprovizionarea
cu materii prime si auxiliare, asigurarea cu unelte necesare productiei,
desfacerea produsului in conditii cit mai avantajoase, probleme ce decurgeau
din etica profesionaliti a mestesugarilor, adic5, garantarea unei ealitititi
corespunzititoare productiei, obligativitatea de a se ingriji de continuitatea
mestesugului sitiu prin asigurarea pregtirii viitoarelor cadre de mestesu-
gari), in al doilea rind erau problerne ce ii glseau rild'Acinile in faptul ca
el ii desMsura activitatea intr-un organism social viu, intr-un oras, unde
era confruntat cu o serie de problerne de ordin social (de uncle necesitatea
(le a se rezolva si de a se statua raporturile intre un mPstesug i altul,
a sferei lui de activitate, a relatiei ce trebuia s existe intre mestesug si
con lucerea orasului, intre el si biserick precum i contributia sa la rezol-
varea problemelor de aprare si financiare ale orasului etc.). La toate
aceste problem', cu cue era confruntat zi cu zi, mestesugarul nu le putea
ga,si o rezolvare rapidA, i eficace, de aceea apeleaz5, la o form caracteris-
ticil societititii feudale, adicA Ia o asociatie de tip coorporatist, in vederea
aprArii intereselor sale profesionale, cunoscut5, sub numele de breas15,.
Invititarea, im,stesugului era conditionatI de parcurgerea unor anu-
mite etape in scopul insusirii temeinice si in cele mi bune conditii a
tainelor meseriei. Prima etapa, in acest proces 1-a constituit ucenieia,
mlny,nt obligatoriu pentru orice tinr care dorea sa-si insuseasa, uu
m itesug oareeare.
Iii acest dotn-niu ne vorn opri asupra a ceea ce a fost caracteristic
pentru fiecare mestesug in parte in diferitele etape istorice de constituire
a breslelor brasovene.
Printre conditiile de primire la ucenicie aceea care figureazii, in
toate statutele era nasterea dintr-o cAstorie legitimil, (de thoro conjugali),
Meru ce putea fi dovedit prin martori sau printr-un inscris de la parohia
unde a domiciliat viitorul ucenic. In statutele brasovene cercetate nu am
gIsit nici o prevedere expresiti care s interzia, primirea de femei in inv5,-
tarea unei meserii. In genere la Brasov nu erau primiti Ia ucenicie deeit
tinerii de origine germanl. Astfel, in statutul aurarilor din 1511 1 sau al
pinzarilor din anvil 1595 se prevedea c prinii trebuie s'a" fie germani 2
** Cele sapte scaune : Cincu, Miercurea, Nocrich, Orstie, Sebes, Sibiu, Sighisoara
plus cele dott scaune : Medias si Seica Mare.
1 T. Gyrfas, A brassai tvssg lrlenele, Brasov, 1912, p. 14.
2 Arhix a Bis. Negre, fondul bresle, Hd. 16/1.
www.dacoromanica.ro
3 ORGANIZAREA MESTESUGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 45
De la aceasta regula au fost i unele exceptii : cum e eazul cu statutul

zidarilor din 1570, prin care se admitea primirea la ueenicie a fiilor de
mesteri maghiari 3, iar in cazul casatoriilor mixte primirea se facea indi-
vidual, astfel : fiul lui Incze, pirelab de Bran (tata era roman, mama
germana), a fost primit in 1558 in breasla tesatorilor de lina 4.
Majoritatea ucenicior proveneau din oras, in genere erau copiii
mesterilor locali. Unele mestesuguri care au cunoscut o dezvoltare deose-
bita, cum e cazul pinzarior, au simtit nevoia atragerii unor tineri din
satele din Tara Birsei. Astfel, intr-un izvor din anul 1498 se admite pri-
mirea de tineri la ueenicie din satele Prejmer, Risnov, Codlea i Feldioara
pentru a invata mestesngul tesatorilor de pinza9.
Virsta de primire la ucenicie nu era specificata in statute, ea era,
foarte probabil, intre 10 si 12 ani. Pentru a-si putea doyedi aptitudinea
pentru meseria aleasa, candidatul la ucenicie era nevoit siti presteze un
timp de proba, care varia de la o breasla la alta in functie de dificultatea
meseriei. Astfel, la pinzari timpul de proba era de 8 zile, la zidari de 14
zile, la fierari de 4 saptamini etc.. Daca tinarul, dupa perioada de proba,
era considerat apt pentru meseria aleas, incepea ucenicia. Mesterul unei
bresle nu avea dreptul sa-si angajeze singur ucenicul, el era obligat s
cear i aprobarea starostelui. in cazul incalcarii acestei dispozitiuni
el era pedepsit cu plata a 4 pfunzi de cear i cu 2 vase de Yin' , iar mes-
terul cel mai in virsta din breasla avea primul dreptul de a opta pentru
un tInr 8.
Tinarul eandidat la ucenicie era obligat sit plateasea o anumita
taxa in bani sau in natura. Taxele erau diferite de la o breasla Ia alta :
un ucenic de arcari platea, in 1505, 2 fl., cel de fierari, in 1523, 4 fl.,
cel de pielar, in 1585, 16 fl.9. Taxa varia in functie de locul de origine
a candidatului. Astfel, in statutul croitorilor se prevedea ea tinerii din
Brasov achitau 5 fl., in timp ce altii plateau 8 fl.10. De o situatie pri-
vilegiata se bucurau fiii de mesteri care doreau sa invete meseria parin
telui, acestora taxa le era redusa la jumatatell. Faciitatile oferite fiilor
de mesteri dintr-un mestesug oarecare reflecta spiritul de casta al breslei
si in acelasi timp arata greutatile cu care erau confnintati tinerii care
proveneau din mediul rural in incercarea lor de a inyata un mestesug.
Ucenicul, pentru a fi cunosent de mesterii breslei, era obligat sa dea un
ospat in cinstea acestora, iar cheltuielile se imparteau in mod egal intre
el si mesterul sau. La unele bresle aceste taxe au tendinta s creasca in
decursul secolului. Astfel, daca in anul 1515 un tinar care dorea Sa-si
insuseasca mestesugul auraritului platea o taxa de 4 fl., la sfirsitul seco-
lului suma se dubleazd".
3 Ibidem, IV E 25.
4 Arh. St. Brasov, fondul Primdriei By. IV D 1, p. 13.
5 Arhiva Bis. Negre, Tq. 101 6.
6 Ibidem, fondul bresle, Hd. 16 1 ; 25/7 ; IV E 25.
7 Ibidem, IV E 4.
8 Ibidem, Hd. 16/1.
9 G. Nussbcher, Stalulul breslei arcarilor din Brasov, in Gumidava, II, 1968, p 9_ ;
Arhiva Bis. Negre, IV E 25, lid. 15/1.
18 Ibidem, IV E 163.
11 G. Nussbcher, op. cit., p. 92.
12 t. Pascu, Mcslesugurile din Transilvania pind in secolul al XV l-lea, Bucuresti, 19-1,
p. 267.
www.dacoromanica.ro
46 IANCU MDIAN 4
Anii de ucenicie variau in functie de dificultatea rnestesugului ce

urma sa fie insusit de catre fink% Timpul necesar afectat invatkii mes-
tesugului era in genere de 4 ani (arcari, aurari, curelari, fierari, pielari,
pinzari etc.); existau unele exceptii, cum era cazul ucenicilor de zidari
la care timpul afectat Insuirii meseriei era de 3 ani s.
Datorita organizarii diferite a breslelor in diversele orase, odata
cu asocierea lor in uniuni de breasl se nasc o serie de diferende in ceea
ce priveste anii de ucenicie. Un astfel de conflict izbucne0e in anul 1549
intre breasla de lacatusi din Sibiu si breslele din Brasov, Bistrita si
Sigh is oara".
Dupa ce era admis ca ucenic, tinarul era considerat ea facind parte
dintre membrii familiei mesterului, adica primea mineare, adapost, ingri-
jire i imbracaminte. Spre pild, ucenicul de zidar avea dreptul s pri-
measca anual 2 camasi, iar dupa termivarea perioadei de ucenicie primea
o hain, o pereche de cizme, o camasa si o palarie 15. In intreaga aceasta,
perioada ucenicul nu era folosit numai ca ajutor, ci era obligat sa indepli-
neasca o serie de munci gospodaresti : s aduca apa, s taie lemne, sO
faca focul etc. Mestere era obligat s, supravegheze comportarea moral
a tinarului, in scopul de a-I feri de unele deprinderi necorespunzatoare.
Astfel era obligat s doarma in fiecare noapte in casa mesterului, iar in
caz contrar era aspru pedepsit".
Indeobste ucenicul nu avea dreptul sa-si paraseasca mestere pina
la expirarea termenului de ucenicie, decit in cazul mortii acestuia. In
statutul curelarilor din anul 1590 surprindem o dispozitie interesanta
prin care se conferea ucenicului dreptul ca in termen de 4 saptmini
sa-si poata schimba mesterul, aratind cauzele nemultumirii sale 17. Totusi
aceasta dispozitie nu a fost adoptata si de alte bresle, de aceea nu erau
rare cazurile cind ucenicii ii manifestau nemultumirea prin fuga. In
asemenea situatii se instituia o comisie care racea cercetari, iar in cazul
cind fuga a avut loc far% un motiv bine intemeiat, ucenicul era pedepsit
cu plata unei amenzi de tin florin. Aceeasi suma o platea i mesterul daca
nu anunta cazul breslei ; daca plingerea era intemeiata atunci tinarul era
incredintat altui mester".
Unele bresle plateau o seama de bani ucenicului la sfirsitul fiecarei
saptamini, cuantumul acestei sume Mad specificat in statute ", sau fixat
de conducerea orasului, cum a fost cazal in anul 1572, cind pentru uce-
nicii de dulgheri se stabileste urmatoarea retributie : 12 dinari in primul
an, 14 in al doilea, 16 in al treilea si 20 in al patrulea 2. In scopul de a
impiedica si de a curma tendintele de diferentiere economica prea accen-
tuata intre mesteri, erau pedepsiti aceia care plateau mai mult ucenicilor,
obligindu-i in acest mod sa lucreze peste timpul fixat21.
13 Arhiva Bis. Negre, IV E 25.
14 Arh. St. Sibiu. Protocoalele UniversitAli Ssesti nr. 1 (1544-1563), fila 18 V.
" Ibidem, fondul bresle, Hd. 6/1.
17 Arh. St. Brasov, fondul Honterus, nr. 32.
19 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, Hd. 16/1.
19 Ibldem, IV E. 25.
29 Arh. St. Brasov, fondul PrimAriel, IV DI, p. 253.
1
Ibidem, fond Honterus, nr. 32.
www.dacoromanica.ro
5 ORGANIZAREA MESTESUGURILOR BRA*OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 47
Dupil ce ucenicul si-a indeplinit stagiul, meterul sau era obligat

et ammte conducerea breslei i sa-1 inscrie in featia calfelor, nerespectarea
acestei prevederi fiind pedepsita cu 2 fl. 22. Astfel, tinkul, dup'a obtinerea
certificatului de ucenicie, devenea calf. Denumirea sub care apkea in
documente era foarte diferita,' : famulus, socius, Gesell, Knecht, Lohn-
knecht. Primirea in aceasta noul etapa de perfectionare profesionala
avea loc dupa un adevarat ceremonial, care era deosebit de la o breasla
la alta. Pin5 la sfirsitul secolului al XITI-lea nu g'asim insa, in statutele
brasovene nici o indicatie precisa de modul cum trebuia sa se desfasoare
acest ceremonial.
Calfa, odata recunoscuta ca atare de conducerea breslei, avea dreptul
nil opteze intre dourt, alternative : s ramina in orasul respectiv si sa' se
angajeze la un mester, fie la fostul sau patron, fie la alt mester din bransa
respectivl, sau s'a piece in calatoria de specializare (Wanderjahre) in ora-
Sele in care mestesugul respectiv era mai dezvoltat. Dreptul calfei de a
pleca in calatoria de perfectionare era prevazut in mod expres in unele
statute, oprirea exercitkii acestui drept fiind pedepsita23. Calfa era obli-
gata s'a aiba asupra sa in timpul caltoriei o scrisoare de recomandare
(Schrieftblat), iar in caz contrar nu putea fi angajata24. De asemenea in
unele statute se prevedea in mod expres detinerea unui pasaport28. Aceste
acte erau intocmite de catre gramkieul breslei, care primea jumatate din
suma platit'a de calla pentru acest inscris, ce era in genere de 1 fl. 26
Anii de calf ie erau deosebiti de la un mestesug la altul, dar in genere
ei variau de la 2 la 4 ani. Astfel, calfele de pinzari erau obligate sa lucreze
4 ani si aveau un an pentru pregatirea examenului de mester27. Nu erau
rare cazurile cind dupit terminarea anilor de calfie nu ajungeau rnesteri si
ramineau in continuare in aceasta situatie, deoarece numrul mesterior
intr-o breasla era limitat, fie de statut, fie din considerente economice.
Pentru munca pe care o prestau primeau o retributie in bani sau in
natura. Plata in bani se facea in functie de profilul mestesugului : calfa
de zidar primea 16 dinari pe zi28, in alte bresle se fcea o distinctie tarifara
in functie de pregatirea calfei. La turnatorii de cositor calfele tinere primeau
16 dinari, calfele mai in virsta 20 dinari, iar acelora care puteau inlocui un
mester li se dadeau 25 de dinari28. Pentru a opri cresterea excesiva a pro-
ductiei i pentru a controla calitatea ei se interzicea plata calfelor cu bucata,
ci numai cu ziva sau cu saptamina".
22 Ibidem.
" Ibidem.
24 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle. Hd. 16/1.
25 Arh. St. Brasov, fondul Honterus, nr. 32.
" Ibidem.
22 Ibidem, IV E 25.
" A. Eichhorn, Die Zinngiesser, In Milleilungen des Burzeniiinder Sdchsisehen Museums,
III, p. 28.
SO Arhiva Bis. Negre, IV E 21.
www.dacoromanica.ro
48 IANCU BIDIAN 6
In secolul al XVI-lea conducerea orasului ia o hotarire in legatura

cu casatoria calf elor. Astfel, calf ele necasatorite nu aveau dreptul sit pro-
feseze mestesugul in folosul lor, ci sint obligate sa se casaoreasca, in caz
contrar trebuind s lucreze pentru mester 31
Cresterea numarului de calf e, precum si necesitatea de a-si imbuui,-
tUi situatia si de a-si apara interesele au determinat organizarea lor in
fratii de calfe. In secolul al XV-lea calfele de cizmari din Brasov s-au afiiat
la cunoscuta fratie a Sf. Joan cu sediul la Sibiu", tot din acest veac avem
inentiuni despre asociatia calf elor de croitori33, fierari34, blanari39, ciz-
mari 86. In secolul al XVI-lea constatam o dezvoltare sub aspectul orga-
nizarii asociatiilor de calf e brasovene, consecinta a infloririi vietii mes-
tesugaresti. In anul 1555 curelarii brasoveni participa, alaturi de cei din
Sibiu, Sighisoara, Medias, la elaborarea unui statut37. Din a doua junta-
tate a secolului al XVI-lea ne mai sint cunoscute asociatiile calfelor de
1 urnatori de cositor (1561) 38 si a calfelor de postavari (1576)39.
Statutele asociatiilor de calfe brasovene cuprind o serie de dispozitii
in legatura cu obligatiile calfei in procesul de productie, acte normative
referitoare la comportarea calf ei in societate, raporturile sale cu ceilalti
membri, asistenta sociala ce trebuie s i-o acorde reciproc, precum si
atributiile religioase ce urrnau sa fie indeplinite de fiecare membruin
fruntea asociatiei se afla decanul (Altknecht), care supraveghea modul cum
sint respectate de catre membri dispozitiile cuprinse in statute. Asociatine
de calfe sint controlate in mod eontinuu de &are starostele de breasla, care
trebuia s, aprobe orice masura luatia ". Un fenomen care producea ingri-
jorare printre rnesteri era ca unele calfe Incepuser s lucreze pe cont
proprM. Pentru a curma aceasta stare de fapt sfatul orasenesc hotraste
ca mice calfa trebuie sa se angajeze la un mester41.
Calfele, dup5, terminarea anior de calfie, aveau dreptul sa se prezinte
la examenul de rnester, sustinind o proba practica. Lucrarea de rnaiestrie
consta in confectionarea, prin propriile puteri ale calf ei, a mai multe obiecte
din specialitatea sa. Statutul aurarilor brasoveni din 1511 obliga pe candi-
dat sil confectioneze un potir, un Mel etc. 42, cel al arcarior s t ermine un
arc 43. Pe line), lucrarea de mester candidatul era obligat sa plateasea o
taxa de intrare in breasla, aceasta fiind diferita in functie de faptul data
acesta a invatat meseria in orasul Brasov sau nu. Astfel, candidatul pentru
31 Arh. St. Brasov. J. Fr. Trausch, Collectanea zu einer Parlikular Historic von
Cronstadt, vol. II, p. 65.
32 Fr. Zimmermann, Das Register des Johannes Bruderschaft, in Archiv des Vereins fr
siebenburgische Landeskunde, 1880, vol. XVI, p. 355 (in continuare Archiv...,).
33 Colectie particulard (informatie primit de la G. Nussbcher, arhivist principal
Brasov).
" Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, Brasov, 1903, p. 99.
35 Arh. St. Brasov, fondul breasla bidnarilor. Registrul calfelor, 1644-1836.
35 Fr. W. Seraphin, Das Taufbecken in der Kronsiddler evangelischen stadtpfarrkirche, In
Archly..., XXXIV, p. 181.
37 St. Pascu, op. cit., p. 281.
35 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, IV Hd. 35 3.
33 Colectie particulard (informalie de la G. Nussbdcher).
4 Arh. St. Sibiu, fondul Brukenthal, S1_10, nr. 15.
41 Ibidem, 111 5, nr. 131.
42 T. Gyrfas, op. cit., p. 14 (ein Reich, Schild und Helm, und einem krawsen Ring).
13 C. Nussbcher, op. cit., p. 95.
www.dacoromanica.ro
7 ORGANIZAREA MESTESUGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 99,
meseria de aurar platea o taxa' de 6 fl. daca a invatat meseria in ora si de

8 fl. dad, insusit-o in alta parte 44.
In scopul asigurkii unei munci de indrumare si control asupra acti-
vitii breslei in diversele domenii ale ei, adunarea general/ a mesterilor
alegea in fruntea acestei organizatii pe starosti. Denumirea sub care apar
in statutele de breasla brasovene sint fie in latink fie in german& (magis-
tri cehae, seniores magistri sau Zechmeister). Alegerea starostilor avea loc
in prima saptamina dup./ Craciun, iar nurnrul lor varia intre 2 si 4. Cel mai
in virsta dintre starosti se numea parintele breslei (Zechvater).
Starostilor li se incredinta o serie de sarcini : ei raspundeau de fapt
in fata rnagistratului orasului pentru calitatea si pretul produselor, pentru
participarea mesterilor la organizarea apararii orasului. Un rol deosebit 11
aveau si in distribuirea materiei prime achizitionate, luind masuri impo-
triva acelora care foloseau cai ocolite pentru aprovizionare. Ei Wean
parte din consiiile care controlau lucrkile ce erau prezentate pentru obti-
nerea titlului de mester, avind un cuvint hotkitor. De asemenea ei
administrau averea breslei si se ingrijeau de indeplinirea obligatiior la
procesiuni religioase, slujbe i intretinerea altarului incredintat breslei).
Datorita pozitiei lor sociale in bresla ei se bucurau de o serie de
privilegii (primeau o parte din taxele percepute asupra certificatelor eli-
berate calfelor si ucenicilor, isi alegeau locul de vinzare in tirg, aveau
dreptul de optiune ha alegerea ucenicilor si calfelor).
17n rol important in viata interna a breslei ii aveau mesterii contro-
lori (schawmaster Schaumeister). Momentul aparitiei acetei functii
nu poate fi stabilit cu exactitate, totusi, la inceputul secolului al XVI-lea ei
apar mentionati in statute. Alegerea lor se facea in adunarea breslei, pe o
perioada de un an, dintre mesterii cu o buna pregatire profesionala. Astfel,
controlorii din breasla cizmarilor erau obligati sa inspecteze saptaminal
activitatea si atelierele cizmarior, pentru a vedea daca produsele confec-
tionate corespundeau normelor in vigoare. Dc asemenea ei impiedicau pe
cizmari s cumpere blanuri ce erau prelucrate de cojocari sau de tabacari,
pentru a inlatura orice motiv de conflict intre bresle, ei avind dreptul de a
le confisca 48.
Nu toate breslele aveau un supraveghetor (controlor), din care motiv
aceasta mund o efectua chiar starostele breslei, cum era cazul aurarilor,
unde acesta avea obligatia de a controla materia prima si de a face proba
compozitiei sale odata pe luna 46
Un rol foarte important il aveau controlorii cind era vorba de mes-
tesugurile legate de alimentarea populatiei. Animalele ce urmau 0, fie
sacrificate trebuiau sa fie controlate de catre supraveghetorul breslei, in
caz contrar ele nu puteau fi taiate 47. i in statutul breslei croitorior gasim
mentionat un supraveghetor al productiei ; acesta uirna sa faca, tot la
dona saptamini, controlul hainelor confectionate, de asemenea el avea
sarcina sa controleze dad, pinza sau stofa curnpkata nu era mucegaitk.
In cazul in care se constata acest lucru marfa era confiscata 48 Din exem-
" T. Gyrfas, op. cit., p. 19.
45 Fr. Zimmermann, op. cit., p. 901.
47 Ibidern, Hd. 6/1.
48 Ibidem, IV E 163.
4 - C. 1613
www.dacoromanica.ro
50 IANCU BIDIAN 8
plele de mai sus rezulta c rolul supraveghetorului in breslele brasovene era

foarte important. Act ivitatea i atributia sa erau statuate de fiecare breasla
in parte, in functie de specificul ei.
De buna desfasurare a muncii intr-o breasla raspundea adunarea
breslei, care avea drept sarcin s supravegheze activitatea breslei, in
asculte rapoartele inaintate de controlori, s ia o serie de masuri organiza-
torice cum erau : elaborarea de noi articole de breasla, sau inlaturarea
acelora care nu mai corespundeau, de asemenea aici se confirmau pritnirile
de noi mesteri. Intre perioadele de intrunire a breslei, care se aduna de
obicei de 4 ori pe an, problemele curente erau rezolvate de senatul breslei
sau consiliul batrinilor (Altschaft sau Aldschaft). La Brasov numkul mem-
brilor consiliului era de 10, cum era cazul in breasla lacatusilor sau dul-
gherilor 49.
Senatul breslei era format din mesteri care datorit pregatirii lor
profesionale se bucurau de o mai mare autoritate.
Un eveniment deosebit in viata breslelor era mornentul intrunirii
adunarilor anuale, cu care ocazie se prezenta darea de seama de catre
starosti asupra activitatii depuse In decursul anului care s-a scurs. In unele
statute se prevedea in mod expres necesitatea prezentkii unui raport anual
de catre conducerea breslei adunkii, cit si de fiecare mester in parte ".
Adunkile breslei aveau loc in casa breslei ; cea mai veche casa de breasla
brasoveana amintita documentar fiind aceea a cojocarilor i blanarilor,
mentionata deja in anul 1420 51.
Membrii breslei erau anuntati de data cind avea loc adunarea cu
ajutorul tablei de convocare (albune, tabella, Zeichen). In acest convocator
erau norninalizate persoanele ce urmau s participe, ordinea de zi a adunkii,
precum i amenzile care se aplicau acelora care nu participau. Originea
tablelor de convocare trebuie cautata in modul de organizare i functionare
vecinatatilor (Nachbarschaft) care erau specifice Ungariei i Transilvaniei52.
Sarcina pastrarii tablei de breasla revenea unuia dintre cei doi starosti, in
genere celui mai batrin (senior, zechvater). Dintre tablele brasovene cea
mai frumoasa este tabla de argint a aurarilor din 1556 (Muzeul din Buda-
pesta). Pe una din fetele tablei este reprezentat un mester aurar executind
o lucrare pe o nicoval, alaturi o masa de lucru pe care se afla o serie de
instrumente : o pira, o cutie cu praf de aur sau argint, un ciocan, un cleste,
o nicovala, foalele. Reversul e impktit in doua, planuri, in cel superior se
vede un aurar examinind un obiect la o masa, iar in cel inferior doua calfe
lucreaza in fata cuptorului si alaturi de ei doi ucenici53. Tabla de convocare
era purtata de un ucenic de la un mester la altul, iar acestia dupa ce luau
la cunostinta' erau obligati sa participe la sedinta, orice lipsa fiMd sane-
tionata cu administrarea unei amenzi in bani sau in ceara 54.
49 Ibidem, Hd. 21/2 si 31 6.
41 Zimmermann Fr. Werner G. Mailer G. Giindisch 0., Urkundenbuch zur
Geschichte des deutschen in Siebenburgen, vol. IV, Sibiu, 1937, p. 130-131, nr. 1886. (in con-
tinuare Urkundenbuch...,).
62 A. Bunta l I. losub, Tablele si semnele de breasld colecjiile muzeelor de istorie Cluj si
Sighisoara, In Ada Musei Napocensis", 1967, 4, p, 199-214.
63 A. Resch, A brassai dtveisczek bemondb ldblaja 1556-bl, in Archeolgial ErtesiW,
VII, 1887, p. 289-293 ; St. Pascu, op. cit., fig. 47.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA ME$TESUGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 51
Adunarea breslei trebuia s se desfkoare in cele mai bune conditiuni,

adicl in liniste FO. ordine. De aceea in statute se prevedea ea mesterii s'a nu
participe la adunki In stare de ebrietate, pentru a se evita certurile sau
scandalurile55. 0 dispozitie interesanfa, care demonstreaz caracterul
inchis, de cast5,, nedemocratic al organizkii breslei ii gAsim in statutul
fierarior din 1523, in care se prevedea c6 la discutii nu pot participa decit
mesteri, iar hotkirile si discutiile ce aveau loc in timpul adun6rii erau se-
crete si difuzarea lor era aspru pedepsit/ 56.
Printre temele discutate in cadrul adunkilor un loc important il
ocupa aceea a averii breslei. Mkimea ei era o refleetare a activitAtii depuse
de membrii ei, a munkului lor si a pozitiei cistigate de ea in oras. Majo-
ritatea veniturilor proveneau din taxele ce le plIteau viitorii ucenici la
primirea lor in cadrul invatmintului profesional, de asemenea din taxele
ce le plAteau calfele care doreau s deving, mesteri. 0 alt6, parte a veniturior
proveneau din eliberarea diferitelor certificate din partea breslei, calM,
ucenic, mester. Amenzile contribuiau i ele la cresterea averii breslei i daa
in primele secole ele se percepeau in cearg, in secolul al XVI-lea, datoritci
laicizkii vietii breslei, amenzile se transformA in bani.
0 a1t6, categorie de venituri se realiza din bunurile imobile, din folosi-
rea unor agregate ce erau intrebuintate in comun de membrii breslei. In
statutul teskorilor din 1487 se prevedea c razboiul de tesut nu putea fi
procurat decit in cadrul breslei, deci in acest mod breasla obtinea anumite
venituri din vinzarea lor 57, iar tunzkorii de postav posedau in comun
piatra de ascutit foarfecele, dupg, cum rezulta din statutul din 1582, fiecare
mester plkind 1 fl. pentru folosirea ei 58.
Cea mai bogatA breas16, brasovean era a aurarior, dela care ni s-au
plstrat socotelile din veacul al XVI-lea, in care sint inregistrate veniturile
breslei in ultimele decenii ale secolului. Astfel, in anul 1586 suma inregis-
trat5, era de 473 fl. (valoarea cea mai mare realizatl de breaslb, a fost de
512 fl.) , ca apoi s scad5, in urma evenimentelor din anul 1599 la, 66 fl.5P.
Pentru celelalte bresle aceste registre de evidentg, a veniturior ne lipsesc.
Cheltuielile breslei nu erau neglijabile, o bunl parte din sumMiind
intrebuintat5, pentru repararea i intretinerea turnului i materialului de
rzboi necesar apkkii. Un alt capitol al cheltuielilor 11 constituia sumele ce
urmau s fie achitate pentru indeplinirea obligatiilor religioase ale breslei,
cum erau procesiunile religioase, intretinerea altarului, aprovizionarea en
luminari etc. 0 alt parte a veniturilor erau intrebuintate pentru protocoale
si reprezentki, adic mesele cu ocazia noii conducerii a breslei, participarea
la adunkile uniunii de bresle, obligatii fata de principe sau rege cu ocazia
unor procese sau pentru obtinerea unor privilegii. De asemenea membrii
skaci ai breslei erau ajutati din fondurile breslei. Uneori cheltuielie erau
ocazionate de evenimente deosebite, cum a fost nunta lui Ioan Zpolya,
cind au fost trimise daruri bogate din part ea breslelor bra sovene.
" Ibidem, fondul bresle, IV Hd. 6/1.

" Ibidem, IV Hd. 25/7.
57 Fr. Mailer, Deutsche Sprachdenkmdler aus Siebenbrgen, Sibiu, 1896, p. 110.
" Albert Eichhorn, Die Tuchscherer, in Milleilungen des Burzenldnder Stichsischen
Museums, 1937, p. 64.
59 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, IV Hd. 7/1.
www.dacoromanica.ro
52 IANCU BIDIAN 10
Sitnbolul institutiei breslei il reprezenta lada breslei, in care se pas-

trau cele mai importante valori : banii, obiectele de aur i argint, statutele,
privilegiile, registrele de venituri i cheltuieli, apoi cele referitoare la uce-
nici, calf e, mesteri, sigiliul. Momentul aparitiei lazii de breasla trebuie
fixat odata, cu organizarea mestesugarior in cooperatie, din necesitatea de
a-si plistra actele. Lazile de breaslg brasoveang pastrate din perioada stu-
diatg sint in. numk de patru. Cea mai veche lada de breasla dateazg din
veacul al XV-lea, Cu elemente decorative ale stilului gotic tirziu, dar pentru
faptul di nu contine fuel o inscriptie nu poate fi atribuitg cu precizie unui
anumit mestesug. Au fost pastrate Inca doug lazi mici, una a apartinut
croitorilor, purtind data de 1573 si pe care sint gravate initialele M.K.
(Marcus lerhnp si Michel Konig starosti ai breslei) si a doua a apartinut
tesgtorilor de link fara a avea gravat anul confectionkii, in schimb avind
sculptate uneltele caracteristice mestesugului, incadrate de initialele P.G.
si G.V.K. Ultima lacia pastrata are inscris anul 1589, dar pentru ea nu
avern indicatii suficiente pentru a o putea atribui vreunui mestesug 6.
Lazile erau ferecate in fier, avind doug lacate, fiecare staroste avea o
cheie de la un lack, asa inch lada s poata fi deschisa numai in prezenta
ainbilor starosti. In ceremonialul primirii ucenicior, a calfelor, promovarea
in rindul mesterilor, lada de breasla era mereu prezenta, ea intruchipind
autoritatea institutionalizata a breslei.
Un alt object care avea darul de a simboliza breasla era sigiliul. Pe el
erau gravate elementele caracteristice mestesugului. Breslele, conform
uzantelor medievale, foloseau sigiiile pentru autentificarea documentelor
pe care le emiteau. La Brasov sigiliile de breasla au apkut la sfirsitul
secolului al XV-lea. Aparitia primului sigil poate fi incadrata in aceastg
perioada, el fiind acela al aurarilor. Ei au fost cei dintii care au introdus
sigiiul pentru certificarea actelor ernise de breaslg. Aceastg ipotez5, se
bazeaza pe faptul ca' in statutul aurarilor se prevedea ca o conditie pentru
promovarea unei calfe in calitate de mester confectionarea a trei obiecte,
dintre care unul era un sigiiu. De asemenea sigiliul aurarilor continua
vechea traditie a sfintului patron, dovada a vechimii lui, in acest caz a
sfintului Eligiu. El este reprezentat tinind intr-o mina un potir si in cea-
lalta cirja episcopalk inscriptia de pe sigil era aurifabri koronen. cit".
Aceasta' reprezentare apare pe un document din 1559 61. Un alt sigiiu
foarte vechi este acela al cizmarilor, care poarta data de 1510 ; in centrul
lui se af15, emblema orasului, lancata de o cizma i un calapod avind inscrip-
tia Croner sigil" 62. Printre sigiliile brasovene datate este si acela al tesa-
torilor de lina (1546), al zidarilor confectionat la data aparitiei breslei in
anul 1570, al croitorilor (1560), albrutarilor (aprox. 1571) si al mkelarior,
care are legenda sigil lanionum Coroneusi" 63.
Examinarea reprezentkilor de unelte i compararea lor cu sigiiile
de breasla din alte orase ne demonstreazg c5 nivelul tehnic era aserngnator
in toata Transilvania. Astfel, foarfeca de pe sigiliul croitorilor brasoveni
62 Minerva Nistor, Ldzile de breasld in Muzeul judefean Brasov, in Cumidava, IV, 1970,
p. 108-109 (nr. inv. 2 236, 2 379, 2 386, 5 106).
61 A. Eichhorn, Siebenburgische Zunf tsieget, in Forschungen zur Volks und Landeskunde",
vol. 12, nr. 2, 1969, p. 75.
22 A. Eichhorn, op. cit., fig. 50.
23 Ibldem, fig. 68, 31, 63, 41.
www.dacoromanica.ro
11 ORGANIZAREA METE$UGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 53
e identica eu cea din orasele Sibiu, Cluj, Sighisoara. Odata cu generalizarea

sigiiilor de breasla se constata renuntarea la folosirea sigiliului orasului pe
.actele emise, ceea ce demonstreaza cresterea rolului mestesugarilor bres-
lasi in viata orasului.
In secolul al XVI-lea mesterii din diferite ramurimestesugaresti erau
obligati sa imprime pe obiectele confectionate de ei semnele proprii, care
euprindeau in genere initialele numelui i prenumelui, ca un mijloc de iden-
tificare. Astf el, in statutul pinzarilor din 1595 se prevedea ca eine doreste
salt vinda marfa era obligat sa-si imprime semnul su obisnuit, iar la capete
sa poartesemnul orasului Brasov, in caz contrar produsele vor fi conf iscate".
Breslele se ingrij eau de aprovizionarea cu materie prima a membrilor
ei si ele intervin, in secolul al XVI-lea, pe linga autorittile centrale pentru
a obtine privilegii in acest domeniu. Penuria de materie prima o simteau in
special pielarii, blanarii, fierarii, tesatorii. Astfel in anul 1513 a fost rein-
noita porunca prohibitiva din secolul al XV-lea, prin care se interzicea
exportul de piei i blanuri 65 Datorita incalearii acestei porunci a fost nece-
sar sa fie reconfirmata in anii 131966, 155967, 13836'. Aceleasi dificultati
in ceea ce priveste aprovizionarea cu materie prima le-au avut de intim-
pinat fierarii brasoveni. La cererea acestora Ludovic al II-lea, regele
Ungariei, le acorda un privilegiu in anul 1519, ce urmitirea curmarea vinza-
rilor clandestine si a exportului de cinepa". In acelasi an obtin un privile-
giu asemanator i esatorii brasoveni, in domeniul aprovizionarii cu lina".
Din cauza materiei prime se nasc conflicte intre breslele eu profil
asemanator. Un diferend s-a ivit intre fierari si tesatori referitor Ia achizi-
tionarea cinepii, cistig de cauza obtinind cei dintii, in anul 1532, cind li se
acorda numai lor dreptul de a cumpara aceasta materie prima in tirguri si
iarmaroace", privilegiu reinnoit in 156872. Un indelungat proces s-a
purtat intre breslele de cismari si pielari referitor la materia prima. In
anul 1519 intilnim partile in conflict, sustinindu-si cauza la Sibiu in fata
Universitatii sasesti73. Cinflictul nu era solutionat nici in 134374, ci abia
in anul 1550 se ajunge la o intelegere definitiv175. Tot in scopul depista-
rii acelora care le incalcau privilegiile fierarilor sibieni i brasoveni li se
eonferea dreptul de a primi o parte din cinepa gasita asupra negustorilor
straini76. Principiul care sta la baza organizarii profesionale era acela al
legalitatii membrilor i isi gasea manifestarea in modul cum se fcea apro-
vizionarea cii materie prima (adica fiecare membru cumpara o cantitate
anumita, ce nu putea fi depasita), precum si in numrul de brate de munea
(ucenici, calfe, zilieri) folosite in atelier.
" Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, Hd. 16/1.
es Hurmuzaki, Docurnerne, vol. XVI, p. 224-225.
.613 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle. Hd. 14/2.
67 Ibidem, Tf. 62 III 70.
es Ibidem, Tf. 62 III 90.
" F. W. Seraphin, Verzeichnis des Kronstddler Zan( turkunden, Brasov, 1886, p. 38.
75 Arh. St. Sibiu, U V. 25.
72 Ibidem, Tf. 62 III 16.
73 Arh. St. Brasov, fondul PrimAriei. Colectia Stenner, vol. I, nr. 64.
74 Ibidem, J.F. Trausch, Collectanea zu einer Partikulr-Historie von Cronstadt, vol. If,
P. 60 61.
" Arh. St. Sibiu, Protocoalele Universitatii Sasesti nr. 1 (1544-1563), fila 20v. 21r.
76 Ibidem, lila 18v 19r.
www.dacoromanica.ro
54 IANCU BIDIAN 12
In scopul controlgrii rnodului cum se fa'cea aprovizionarea cu materie

prim cumprgturile nu puteau avea loc cleat in pia i numai in cazul cind
aceasta nu era suficient se admitea, i deplasarea in sate". Mobilul acestor
msuri in domeniul procurgrii materiei prime era necesitatea de a frina
tendintele de imbogatire ale unor membrii ai breslei pe seama celorlalti,
sau in comparatie cu ceilalti mesteri. Tot din aceastg cauz g. in statute se
fixa numgrul de ucenici sau calfe ce putea angaja un mester. In genere un
mester avea drept la un ucenic EA o Calf/ 78 Un alt mijloc de a mentine
egalitatea de avere era interzicerea unui mester de a exercita doug meserii
sau posedarea a doug ateliere79.
In seopul exerciarii unui control asupra preturilor, in piatg se fixa
fiecgrei bresle un loc anume unde Ii desfgcea produsele E;ii in acest mod
controlorii breslei aveau prilejul indeplineascg mai bine sarcinile bor.
Aceste dispozitii statutare in confruntarea cu viata s-au dovedit
nereale, ineficace i zadarnice, deoarece rapacitatea i dorinta de imbogg-
tire au fost mai puternice, i ca urmare inegalitatea a inceput sg, aparg
tot mai des si sg deving un fenomen frecvent, cu urrngri importante pentru
evolutia ulterioarg, a vietii mestesuggresti.
lin aspect pozitiv al vietii mestesuggresti medievale era straduinta
breslei de a inocula membrior sad etica profesionalg, adicg o responsabi-
litate sporitg fatg de obiectul confectionat, ceea ce i ggsea concretizarea
in mgrfuri de bung calitate. De aceea statutele abund in dispozitii prin
care sint pedepsiti cei care incearcg sg se eludeze de la prevederile referi-
toare la calitatea produsului. Astfel, tesgtorii de pinzg brasoveni nu
puteau tese un vig care sg, fie mai scurt de 100 de coti, respectind in acelasi
timp i normele privitoare la felul tesIturii", tot asa aurarii trebuiau sg,
respeete compozitia metalului pretios".
Desfacerea produselor Ii ggseste si ea locul in preocuparea breslei.
Rolul acestui control se explicg prin faptul cg se urmarea asigurarea unui
-venit egal intre membrii breslei prin fixarea unei cote fixe in vinzarea
produselor, precum si a unor preturi maxirnale. Ilustrativ in acest dorneniu
a fost cazul cizrnarilor, cgrora in anul 1593 li se fixeazg preturile pentru
incaltgmintea obisnuit : o pereche de cizme din piele de oaie 28 denari, o
pereche de pantofi de damg 16, o pereche de pantofi 14 d. etc., insg incgl-
tamintea de lux nu se afla trecutg in aceastg reglementare, fapt ce facilita
obtinerea de cistiguri importante din partea unor mesteri82. Cantitatea ce
urma sg, fie vindutg, in piatg, era de asemenea reglementatg : era fixat la
18 perechi, 12 perechi trebuiau agatate in prjing, iar restul de 6 perechi
mesterul trebuia sg, le aibg lingd el, pentru fiecare pereche in plus hind
pedepsit cu 4 denari83, de asemenea negustorilor li se interzicea comerciali-
zarea marfurilor altor cizmari".
0 problem deosebit de spinoasa era oprirea productiei mestesugari-
lor care din diferite motive nu s-au incadrat in bresle si care isi desfdsurau
77Arhlva Bis. Negre, fondul bresle, IV lid. 16/1.
78 Ibidem, Hd. 15 I.
Arhiva Bis. Negre, IV E 92.
88 Fr. Muller, op. cit., p. 108.
81 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, IV, Hd. 7 1.
82 Fr. Zimmermann, op. cit., p. 401.
83 Ibidem, p. 410.
" Ibidem, p. 412.
www.dacoromanica.ro
13 ORGANIZAREA MEFTESUGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 55
activitatea in mod clandestin. Daca in prima jumatate a secolului al

XVI-lea coneurenta acestora nu stinjenea desfacerea produselor breslasilor,
eu totul alta era situatia in a doua jumatate a secolului, cind numarul lor
s-a inmultit. In statute apar dispozitii care reflecta lupta impotriva aces-
tora. Breasla, in scopul de a avea sprijinul oficialitatilor orasului in aceasta
campanie, din marfurile confiscate o parte dadea judelui orasului, iar
alta parte revenea breslei (in genere 2/3 reveneau judelui, iar 1/3 breslei).
Pentru a pune capat activitatii mesterilor clandestini acestora nu li se
repartizau materiile prime necesare exercithrii mestesugului lor sau li se
interzicea chiar repararea unor produse. Astfel era cazul cu blanarii
cojocarii nebreslasi brasoveni care nu aveau dreptul s repare blanuri sari
sa confectioneze blanuri pentru captuseala86. In uncle bresle asoeierea unui
mester cu un nebresla atragea dupa sine excluderea mesterului din breasla,
dar reprimarea lui nu avea loc decit dupa plata unei amenzi86. Totusi, in
unele cazuri breasla putea angaja din afara ei forta de munch cu calificare,
insa numai in calitatea de ziier ; deci nu ea unul cu drepturi depline87.
Procesul de apropiere intre diferitele zone locuite de sasi a avut loc
in tot decursul secolului al XVI-lea, avind drept urmare recunoasterea
Sibiului ea instanta superioara de judecatd. Aderarea Tarii Birsei la aceasta
uniune ne este atestata, documentar in anul 137188, iar extinderea de catre
Matia Corvinul in 1486 a valabilitatii privilegiilor primite de la Andrei al
II-lea asupra tuturor regiunilor colonizate cu sasi a avut drept urmare
crearea uniunii obstii sasilor, cu importante consecinte i in structura
organizatorica a breslelor. Necesitatea de a pune de acord. statutele bres-
lelor din diferite localitati a impus crearea unei uniuni de breasla. Cauzele
care au determinat formarea au fost multiple si au izvorit in genere din
noile realitati economice, deoarece se fdcusera pasi importanti pe calea
inlaturdrii izolarii economice a diferitelor regiuni. Printre stimulii acestor
uniuni pot fi amintite : nevoile productiei, ale comertului interurban, ale
calatoriilor calfelor, preeum i inlaturarea i aplanarea neintelegerilor
breslelor din diverse localitati. Prin crearea uniunilor de breasla au fost
inlaturate anurnite bariere in cadrul teritoriului respectiv i s-au creat
premise favorabile unui control mai eficace asupra modului cum se repar-
tiza materia prima, a calitatii produselor, a preturilor cit si asupra miinii
de lucru. Aceste uniuni hag au avut si un rol de frinare a oricaror initiative
de a maxi productia intr-o bransd oarecare si in acelasi timp de a opri
proliferarea invatarii unor mestesuguri de catre populatia sateasea, in
majoritatea ei romaneasca.
Asocierea avea loc in mod liber in cadrul unor sedinte speciale care
se tineau de obicei la Sibiu, unde breasla local detinea rolul principal
in aceasta uniune. Acceptarea de catre o breasla a prevederilor din noile
statute ale uniunii se Mem prin intarirea actului normativ cu pecetea
breslei ; amenzile care se aplicau in cazul nerespectarii acestor articole
erau deosebit de mari, adica 20 de marci de argint88.
" St. Pascu, op. cit., p. 317.
" Arhiva Bis. N egre, IV E 25.
87 Ibidem, Hd. 25/7.
88 Urkundenbuch..., vol. II, p. 364.
86 R. Rosier, Bettrag :yr Gesehichle des Zunftwesens. Alteres Zunftwesen In Hermannstadt
bis :um Jahre 1526, in Archly..., XXXVIII, 1912, p. 535.
www.dacoromanica.ro
56 IANCU BIDIAN 14
Prime le uniuni de breasla sint documentate la metesugurile unde

conflictele intre diverse orase au aparut mai devreme, ca urmare a faptului
ca unele bresle nu erau capabile sa tina piept concurentei in sfera desfa-
cerii productiei, de aceea s-a simtit nevoia elaborarii unui statut care sa,
inlature asperitatile si sa aplaneze diferendele. In acest dorneniu un caz
ilustrativ il avem documentat in sfera productiei de tesatura de pinza i
stofa, unde rnestesugarii brasoveni au ajuns sa domine piata cu produsele
lor, fapt ce a stirnit neniultumirea si nelinistea din alte orase.
La inceput s-a incercat o formula care nu a dat rezultatul scontat,
(cazul din 1447, cind s-a interzis vinzarea produselor textile provenite din
districtul Brasovului masurata cu cotul, in regiunea celor 7 scaune 90),
de aceea s-a recurs la o solutie care s-a materializat in constituirea uniunii de
breasla a tesatorilor pentru intreg teritoriul locuit de sasi, in 1487 91 Aceas-
ta incercare din secolul al XV-lea se generalizeaza in secolul urmator, cind
aceste uniuni incep sa cuprinda mestesugari a cdror bogdtie si
influenla economica depasesc granitele unui oras, fapt care atrage dupa,
sine necesitatea reglementarii problemelor specifice bransei. In acest
proces fiecare breasla, oraseneasca urmarea pe de o parte sa-si apere
interesele in zona sa i in al doilea rind sa caute o recunoastere din partea
celorlalte orase a dreptului de a-si desface, in anumite perioade, marfurile
in zonele respective. Printre uniunile ce iau fiinta in prima jumatate a,
secolului pot fi arnintiti blanarii in 1505 92, fierarii in 1506 93, pielarii in
1523 94, croitorii in 1528 95, iar in anul 1539 aurarii brasoveni participa, la
Sibiu la sedinta pentru elaborarea statutelor de breasla pentru intreaga
obste a sasilor 96.
In a doua jumatate a secolului al XVI-lea acest proces se extinde si
Ia alte metesuguri. In acest moment istoric ei incearca, s'a se apere cu
ajutorul uniunilor de concurenta mestesugarilor nebreslasi de la orase ri
sate, care s-au inmultit foarte malt i care aduc prin activitatea lor grave
prejudicii breslelor. In acest scop in salinta din 1589 a Universitatii sseti
se iau o serie de masuri de ingradire a activitatii mestesugarilor nebreslasi,
denumiti in documente Ripler si Storer 97.
Statutele uniunii de breasla elaborate de obstea sasilor nu intrau
in vigoare la Brasov decit dupa ce erau aprobate de catre consiliul ordse-
nese. Astfel, statutul rotarior, elaborat de obstea sasilor la 7 martie 1553,
primeste aprobarea con ducerii orasului la 15 main. In a doua jumatate a,
secolului al XVI-lea printre breslele brasovene care se afiliaza, la aceste
uniuni au fost acelea ale turnatorilor de cositor in 156199, olarilor in
1564100, fierarilor in 1578 11, tunzatorilor de postav in 1582102.
9 E. Jakab, Okleveltdr .KolozsvOr trtinethez, Buda, 1870, p. 182.
91 Fr. Miiller, op. cit., p. 107.
92 Arh. St. Sibiu, fondul Brukenthal, L6_8, nr. 41.
93 Ibidem, Z.V.I., nr. 29.
" Ibidem.
95 Ibidem.
96 Fr. Mailer, op. cit., p. 210-213.
91 Arh. St. Sibiu, Fondul paroblei Medias, nr. 142.
98 F.W. Seraphin, op. cit., p. 45.
it Arhiva Bis.Negre, fondul bresle, Hd. 35/3.
too Ibidem, IV E 21.
nn Arh. St. Sibiu, Z V.I., nr. 108.
102 Ibidem, fondul Brukenthal, 137_10, nr. 140.
www.dacoromanica.ro
15 ORGANIZAREA MESTESUGURLLOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 57
Uniunile exercitau un control riguros asupra inodului cum decurgea

aprovizionarea cu materie prima, avind rolul de for de arbitraj. Un astfel
de conflict s-a iscat in 1581 intre breasla fierarilor din Sighisoara i cei din
Brasov in legatura cu aprovizionarea cu cinepa 103. 0 alta problernd mereu
prezenta era delimitarea teritoriala unde o breasla avea dreptul sa-si
desfaca productia. Produsele inestesugaresti brasovene au reusit, datorita
se pare bogatiei sortimentului, sa patrunda mai usor pe piata transilva-
neana, concurind cu succes alte orase. Oa o masur de aparare uncle scaune
opresc vinzarea produselor brasovene in regiunile lor, cum a fost cazul
eu seaunul Medias, care obtine la 23 aprilie 1554 dreptul de a opri vinzarea
produselor rnestesugaresti brasovene pe teritoriul sau104.
Oonflictul intre mestesugarii brasoveni ti cei din celelalte scaune se
intensifica in acest an, incit e necesara interventia lui Ferdinand, care
fixeaza, urrngtoarele zone unde mestesugarii brasoveni ii pot desface
produsele : Tara Birsei, scaunele setuiesti, Tara Romaneasca si Moldova ;
accesul lor in celelalte regiuni ale Transilvaniei a fost interzis 105. Aceasta
hotarire nu a multurnit pe croitorii brasoveni, care timp de un an intervin
pe linga autoritati pentru a se anula aceasta masura. La 24 noiembrie 1555
primesc permisiunea sa-si vinda produsele pe teritoriul celor 7 + 2 Beaune,
precum si in districtul Bistrita, in timpul tirgurilor anuale ; acelasi drept
ii primesc in Tara Birsei i croitorii din teritoriile unde vor umbla braso-
venii 106 Aceste masuri au lirnitat posibilitatea plasdrii produselor in Tran-
silvania, fapt ce a obligat pe mestesugari sa-si intensifice legaturile eco-
nomice cu Tara Romaneasca si Moldova. Breslele au incercat in acelasi timp
a. opreasca stabiirea de mestesugari brasoveni in tarile romane. Astfel,
in fiecare statut existd o clauza prohibitiva in legatura cu mestesugarii
care ar dori sa lucreze in tarile romane.
Secolul al XVI-lea a insemnat pentru mestesugurile brasovene o
perioada de organizare, de perfectionare a statutelor, de adaptare a lor
la unele realitati social-economice. Din numarul relativ mare de statute
pastrate, precurn si din referirile continute in docuinentele de breaslO
refacute dupd incendiul din 1689 putem conclude ea majoritatea breslelor
si-au elaborat statutele in acest veac. Numdrul de articole, precum si con-
tinutul lor, se imbogateste ca urmare a cresterii numarului de membrii si a
schimbarilor ce se petrec in rindul breslei respective. Procesul de constituire
in bresle nu a decurs lin si fara incidente, niestesugurile organizate mai
devreme i deci mai puternice nu vedeau cu ochi buni aparitia unor noi
branse care le reduceau sfera de activitate. Un astfel de moment poate fi
sesizat in anul 1512 cind tunzatorii de postav vor sa se constitue in breasla
separatd, fapt ce stirneste opozitia indirjita a croitorilor107.
in uncle domenii breslele brasovene devanseaza in timp din punct
de vedere organizatoric anumite mestesuguri din orasele transilvanene,
cum a fost cazul cu turnatorii de cositor, aramarii, barbierii, in timp ce
alte branse cum au fost sculptorii in lemn, pietrarii, timplarii de mobila au
ramas in urma, si au luat drept model statutele sibienilor. Nu se poate vorb i
103 F.W. Seraphin, op. cit., p. 39.
104 Arh. St. Sibiu, Protocoalele Universitatii Sasesti (1541 1563), fila 46 r.
los Arhiva Bis. Negre, Tq 80 IX, nr. 434.
sob Arb. St. Sibiu, Protocoalele Universitii Sa.seti (1514-1563), fila 46 r.
ioi Colectie particular (informatia primitS de la G. NussbAcher).
www.dacoromanica.ro
58 IANCU BIDIAN 16
de o originalitate in domeniul elaborarii statutelor brasovene, totusi se

pot sesiza unele caracteristici specifice izvorite din particularitatile dez-
voltarii sale istorice. Astfel, aetivitatea desfasurata de catre Honterus In
vederea introducerii Reformei s-a reflectat si in statutele de breasla prin
reducerea artieolelor privitoare la obligatiunile religioase ale membrilor.
0 caracteristica a acestui secol a constat in faptul ca, breslele bra-
sovene se afiliaza la uniunile de breasla. Ele urmareau prin asocierea lor
sa-si asigure aprovizionarea cu materii prime, precum i desfacerea pro-
ductiei prin inlaturarea de pe plata a mestesugarilor nebresla4 Asocierea
brasovenior la aceste uniuni a avut i urmari pozitive, In sensul ca a gra-
bit si impulsionat procesul constituirii In bresle, deci a grabit implicit si
specializarea. Oresterea numarului mestesugarior a avut drept urmare
inmultirea numarului de calfe, care in acest secol Ii elaboreaza statutele in
care se definesc mai precis obligatiile i drepturile lor In incercarea de
emancipare de sub tutela breslei. Din a doua jumatate a secolului apar
In statute o serie de dispozitiuni care urmareau sa imbunatateasca intr-o
oarecare masura viata ucenicilor. Astfel acestora li se confera dreptul de
a-i schimba mesterul, li se asigura plata unei sume de bani in schimbul
muncii prestate, de asemenea mesterii erau opriti sa foloseasca munca
ucenicilor peste timpul de lucru fixat de breasla.
Extinderea organizarii profesionale a mestesugarilor a avut urmari
importante pentru viata economica a orasului. Taxele percepute, sumele
obtinute din vinzarea marfurior confiscate au constituit un bogat izvor
de venituri pentru oras. De asemenea asocierea lor le-a permis sa aibe un
rol mai important In viata politica si administrativa a orasului prin atra-
gerea lor in activitatea de fixare i stabilire a impozitelor in cele patru
eartiere ale orasului, precum si la apararea orasului.
BEITRAGE ZUM STUDIUM DES KRONSTADTER ZUNFTWESENS
IM 16. JAHRHUNDERT
(ZUSAMMENFASSUNG)
Die vorliegende Arbeit stiitzt sich grol3tenteils auf die Untersuchung
unverffentlichter, in den Archiven von Brasov und Sibiu befindlichen
Quellen und weniger auf bereits erschienene Werke. Dazu warden beson-
ders die in der Schwarzen Kirche von Brasov aufbewahrten Statuten und
Zunftregister herangezogen, die am genauesten AufschluB iiber die Orga-
nisation des Zunftwesens geben, ein Gebiet, das bis nun nur in geringem
11aBe erforscht worden ist. Wir konnten es uns nicht zum Ziel setzen, alle
Probleme des Zunftwesens erschopfend zu behandeln, so dal3 Fragen
wie die Beziehungen zwischen den Ziinften und den anderen Standen, der
Anteil der Ziinftler an der Gesamtzahl der Bevolkerung u.a. nicht nher
beleuchtet worden sind. Unsere Aufmerksamkeit galt vor allem der Ana-
lyse der internen Organisation der Ziinfte. Das 16. Jahrhundert stellte
fiir das Kronstadter Zunftwesen eine Periode der Verbesserung ihrer
Organisation und ihrer Anpassung an die neunen sozial-konomischen
Realitten dar. Auf diese Weise sind die Kronstadter Ziinfte allen anderen
einen Schritt voraus. Obwohl nicht von einer eigenstandigen Entwicklung
der Kronstdter Zunftordnung gesprochen werden kann, hat diese doch
eine Reihe von Besonderheiten aufzuweisen, die historisch bedingt sind.
Die vorliegende Arbeit macht es sich zum Ziel, die spezifischen Entwicklungs-
linien des Kronstadter Zunftwesens aufzudecken und zu untersuehen.
www.dacoromanica.ro
FENOMENE DE CRIZA SOCIAL-POLITICA
IN TARA ROMANEASCA in veacul al XVHlea
(PARMA I: PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XVII.lea)
DE
CONSTANTIN REZACHEVICI
Cercetari relativ recente consider& veacul al XVII-lea la nivel

european ca o perioada de criza, extinsa pe toate planurile. Secolul
XVII scria R. Mousnier este epoca unei crize care afecteaza mice
individ, in oricare din activitatile sale, economic, social, politic, religios,
EAdintific, artistic ... Criza este permanenta, cu violente variatii de
intensitate. Tendinte contradictorii au coexistat mult timp, imbinindu-se,
amestecindu-se pe rind i combatindu-se (unele pe celelalte), far% a fi uor
de a discerne, nici Intimp1rile, nici date decisive in amestecul Ion>. Ele
coexigta nu numai in aceeai epoca in Europa, ci Inca In acelali stat, in
acelasi grup social, in acelasi individ., contradictorii i destramate" 1.
Criza social/ imbraca aspecte variate, concretizate prin antagonismul
dintre burghezie i nobilime, dintre tarani i seniori, dintre lucratori,
meteri i corporatii etc.2. Criza politica se caracterizeaza prin lungi i pus-
tiitoare razboaie, adevarata plaga a Europei in acest veae, rascoale i
revolte populare, burgheze i nobiliare (acestea din urm impotriva auto-
ritiii centrale), conflicte constitutionale (intre parlament i rege) etc. 3.
FENOMENE DE CRIZA SOCIAL-POLITICA IN PRIMELE TREI DECENII ALE
VEACULUI AL XVII-LEA
Ar fi cu totul eronata incercarea mecanica de a afla cu orice pret

trasaturi identice ale crizei occidentale a veacului al XVII-lea in Wile
romne, dupg cum eronata ar fi i afirmatia ea acestea nu au cunoscut
fenomene de criza, dat fiind c ele nu se materializeaza in forme specific
apusene. Cu toate ea framintatul veac al XVII-lea nu eonstituie ea in
Europa centrara i apuseana o adevgrata, placa turnanta" intre Rena-
tere i epoca moderna, fenomene ale crizei social-politice, in forme specifice,
se intilnesc desigur i in Wile romfine. Lasind la o parte haina exterioara,
modul de manifestare specific, i cercetind esenta fenomenelor, nu este
greu, de Oda, s facem o apropiere intre opozitia nobilimii franceze fata
de intarirea autoritatii regale in veacul al XVII-lea, i micarile boiereti
din Tara Romaneasca impotriva unor domni de cert autoritate politica.
Mihai Viteazul, Matei Basarab, Mihnea al III-lea, erban Cantacuzino ff1
1 Les XVII et XVIII siecles, ed. a II-a, Paris, 1956, p. 143.

3 Ibidem, p. 152-160.
3 Ibidem, p. 160-169, 276-307. Niels Steensgaard, The Economic and Political Crisis
of the SeventeenthCentury (XIII International Congress of Historical Sciences), MOSCON a, 1970,8p.
www.dacoromanica.ro
60 CONSTANTIN REZACREVICI 2.
chiar Constantin Brincoveanu au fost infruntati MO sau pe calea complo-

turilor de o boierime puternicg, uneori ridicata la ranguri inalte de ei inii_
Dar boierimea munteang nu e omogeng i nu poate fi vorba de o,
opozitie unitara, a ei fata de domnie. Ea se imparte dupa diverse inte-
rese in grupgri (i acestea departe de a fi imuabile), al caror antagonism
ajunge uneori la luptg deschisa, transformind domni slabi, de felul lui,
Antonie din Popeti, in piese din angrenajul luptelor bor.
Pe de alt parte, daca Tara Ronianeasca, cunoate in veacul al XVII-lea
doinni de felul celui amintit mai sus, pe plan intern caracterul autoritar
al domniei nu se schimbg. S-a afirmat ins/ c incepind cu sfiritul veacului
al XVI-lea, marea boierime lupta pentru transformarea statului feudal
centralizat domnesc in stat feudal centralizat boieresc pentru instaurarea
regimului nobiliar-boieresc" 4. Este interesant c tocmai in vremea dom-
niei autoritare a lui Mihai Viteazul este plasata, prima incercare de insta-
urare a regimului boieresc" 5, care in veacul al XVII-lea dupg parerea
lui E. Stnescu8, reluatg de P.P. Panaitescu7 a inlocuit regimul dom-
nese" (mijlocul veacului al XV-lea sfiritul veacului al XVI-lea). Este-
adevarat ca marea boierime detinatoare de dregatorii a reactionat energie .
impotriva caracterului autoritar al stapinirii lui Mihai Viteazul, contri-
buind chiar la sfigitul domniei sale8, dar ea nu a izbutit dupa pgrerea
noastra sa-i realizeze deplin visul de aur : instaurarea regimului boie-
resc" (dupg, o formula actuala) 9, mai precis (dupg cum se preconiza la
inceputul veacului al XVII-lea) s obtina statutul nobilirnii polone, sub,
directa suzeranitate a craiului polon 1
Putem spune ca nu exista domnie rnunteang, in veacul al XVII-lea,.
indiferent de gradul de autoritate pe plan intern, care sg nu fi intimpinat
ostilitatea (mergind ping la revolte deschise) ale uneia sau alteia dintre
grupgrile boieresti existente la o anume data. Este insa greu de crezut
ca' domnul devine in acest veac un simplu exponent al boierimii111, asi-
4 E. Stilnescu, Valoarea istorica si literard a cronicilor muntene, in Cronicari munteni, I,
Bucuresti, 1961, p. XXV.
5 Ibidem.
6 Cf. Istoria Ronuintei, II, 1962, P. 983.
7 Ibidem, III, 1964, p. 76-77. Cf. si Valentin Al. Georgescu, L'idec imperiale byzantine-
el les reactions des realties roumaines (XIVe XV II Ie siecles,) in Byzantina", Thessalonik,1971,.
1971, p. 326.
8 C. Rezachevicl, Pozifia marii boierimi din Tara RomiTheascii faf de Mihai V itcazuR
si Simian :IMMO (notembrie 1600 august 1601), in Studii", XXVI (1973), nr. 1, p. 49 si
urm.
9 Pentru trtisaturile regimului boieresc" in veacul al XVII-lea cf. E. StAnescu, Valoarcai
istoricO, p. XXVIXXVIII; idem, Cronica Istoriile domnilor Torii Ronuinesti. . ., in Isloriile
domnilor Torii RomOnesti, de Radu Popescu vornicu, ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. XI
XVII si P.P. Panaitescu, in Istw-ia Ronuiniei, III, p. 76-77 ; C.C. Giurescu crede insa' cb prim
regim boieresc trebuie sa intelegem de fapt, lupla pentru domnie dintre diferitele acliun boieresti ,
fiecare cu pretendentul ei, si care a fost o constant a istoriei noastre politice medievate" (Ase-
zOmintul" sau legiltura" lui Mihai Vileazul, in Anal. Univ. Bucuresti", Istorie, XIX (1970),
nr. 1, p. 75).
10 Cf. scrisoarea boierilor din gruparea antiotomana a lui Mihai Viteazul trimisd in Mol-
dova, la 5 septembrie (1599), prin care cereau . sa fimu suptu aripile luminatului mdrii craiu-
lui lesesc cumu e i domnul Erimie voevoda cu teara Moldovii" (St. StefOnescu, tirf not cu pri-
vire la domnia lui Mihai l'ileazul, in S.M.I.M., V (1962), p. 188).
11 Dupil cum nici in veacurile trecute domnul nu a fost un Oran" ridicat in scaun, curn
fl prezenta N. Iorga.
www.dacoromanica.ro
CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 61
gurind atotputernicia marii boierimi" 12 Numeroase exemple se opun

acestei pAreri. Unul dintre acestea 11 constituie insasi politica lui Radu
Serban, cel mai bogat boier al Tara Romanesti la data alegerii sale ca
domn 13, considerat pe atunci ruda, cu Buzestii, i promotorul politicii lor
si a gruparii boieresti antiotomane. Departe de a constitui un instrument in
mina marl boierimi, el duce o politica autoritara si, fapt caracteristic, nici
unul din zecile de procese pentru rumaniri silnice care se judeca in timpul
sau nu a fost cistigat de boieri. Daniile de parnint Mcute marilor boieri
sint extrem de putine, privilegiati din acest punct de vedere fiind ostenii si
rnanastirile.
Sirnion Movila, pe care inaintea sa 1-au dorit cu ardoare boierii
potrivnici lui Mihai Viteazu114, a inselat asteptarile marl boierirni, dove-
dindu-se un domn crud si tiranic 15. Rascoala boierilor impotriva sa, din
iunie 1601 16, la care au fost atrase i alte elemente sociale un act din
1604 mentioneaza : cu totii s-au ridicat, toata tara si cu toti boierii rnici
si marl" 17 constituie primul fenomen de criza social-politica in Tara
Romaineasca la inceputul veacului al XVII-lea.
Un fapt caracteristic desprins din desfeisurarea acestei misedri, pe
care intr-o meisurei mai mare san mai mica, ii vom intilni la toate misceirile
boieresti din acest veac, ii constituie atragerea altor categorii sociale, mai en
seandi a slujitorilor, dar si a oreisenilor, i chiar a tranilor, la lupta impo-
triva domnului. Fara participarea la lupte, indeosebi a slujitorilor (osteni-
lor), nu s-ar putea explica victoria boierior rasculati, in frunte cu Buzestii
si Saban paharnicul (viitorul Radu erban), asupra lui Sirnion Movila si a.
lefegiilor sal poloni i moldoveni.
Marea boierirne incearca sa-si asigure participarea altor categorii
sociale si in cadrul urmatoarei miscari, cunoscuta sub numele de corn-
plotul stolnicului Barcan". Desi aceasta miscare din 1611, in genere putin
cercetata in literatura noastra istorica 15 n-a depdsit faza de complot,
fiind inabuita in fasa, elementele de care dispunem ne ingaduie sa afir-
main ca in cazul cind ar fi trecut la faza urmatoare, aceea a luptei deschise,
ar fi avut sanse serioase de izbind.
In fruntea acestei miscari se situa boierimea din gruparea anti-
otomana constituita in vremea lui Mihai Viteazul i consolidata in timpul
domniei lui Radu erban16. Conducatorul, sau mai probabil principalul
16 P.P. Panaitescu, in Istoria Romdniei, III, p. 79.
" C. Rezachevici Domeniul boieresc al lui Radu .5'erban, in Studii", XXIII (1970),
nr. 3. p. 469-491.
14 St. Stefilnescu, loc. cit.
16 Cf. C. Rezachevici, Pozifia marii boierimi, p. 60.
16 Cf. idem, Bdtdlia de la Gura Niscovului (august 1601). . in Studii" XXIV (1971)
nr. 6, p. 1 144 si urm.
D.I.R., B, veac. XVII-1, p. 134, cf. si vol. 2, p. 128, 238.
16 Mentitmile despre aceastA miscare in istoriografia noastrA, la I. lonascu, Dale not relative
la Radu vodd Mihnea in Tara Romdneascd, in Studii", XIV (1961), nr. 3, p. 712.
" La 29 aprilie <1614) boierii acestei grupdri cer ajutorul lui Radu Serban, aflat in exil,
pe care-1 considerd reprezentantul lor pe linga impAratul Matias de Habsburg, arAtind cd :
noi din zilele lui Mihai VodA... ne-am supus si ne-am jurat crestinilor... i ne-am supus
supt Imparatul crestinesc..." (D.I.R., B, XV II 2, p. 271-272). Pentru grupArile hoieresti
crientArile lor, la inceputul veacului al XVII-lea, cf. C. Rezachevici, Pozifia marii boierimi,
p. 50-51. N. Iorga remarca inca din 1919 ca Un partid in legAtur cu politica lid (Mihal
Viteazul C.R.) a existat, un partid crestin in contra turcilor. Din acesta s-a ridicat la troll
www.dacoromanica.ro
62 CONSTANTIN REZACHEVICI 4
initiator al miscarii a fost considerat de Matei al Mirelor, cronicarul con-

temporan evenimentelor, stolnicul Brcan20, despre care cronicile interne,
preluind informatiile acestuia, precizeazA a era din Merisani, iar de neam
BucsAnesc" 21. Alturi de el dup aceleasi izvoare se aflau i alti
opt boieri, care impreunl formau doar conducerea micrii, cAci nun:Aral
participantilor la miscare era cu mult mai mare, dupg, cum o dovedesc
documentele care mentioneaza numele celor executati de Radu Mihnea,
dup5, descoperirea acesteia. Intre acestia cei mai multi erau dregatori mid
mijlocii22. Dintre marii dregAtori, unii ca Ivasco mare vornic Egleanu au
izbutit salveze viata fugind in Moldova23 (in vreme ce fratelui situ
Radu postelnic i s-a Intimplat moarte de a murk aici" in Tara Roma,
neasc624), iar Leca din ntroaia (sotul GrAjdanei, varl cu Ivasco Blleanu),
fost mare postelnic intreaga domnie a lui Radu erban, iertat pentru
moment, a fost executat in 1616 cu mare cruzime" atit pentru partici-
parea sa la rniscarea din 1611, cit i pentru ajutorul indirect acordat mi
Radu erban i Movilestilor In campania din 161625.
Faptul c Radu Mihnea a fAcut nurneroase danii de pAmint, unele
din averea hiclenilor" (satul Stanigavesti-Olt, fost al lui BArcan stol-
nicul), unor capetenii de slujitori26, aratl ca, acestia au contribuit de
data aceasta la inAbusirea micrii, sau cel putin la arestarea participantior.
Asadar, miscarea condusg, de Raman fost mare stolnic nu cuprindea in
afar6 de acesta doar sapte-opt participanti, cum afirm Matei al Mire-
lor", care fiind grec, i atribuind miscgrii doar un earacter antigreeeee,
diminueaza deliberat numgrul acestora28.
Radii Serban... Partidul acesta, continuat mai tirziu... a ridicat la tron pe olteanul Matei
Basarab. Politica lui Matei Basarab a trecut pe urtna asupra lui Constantin Brincoveanu si
politica aceasta a fost innecatA in singe numai in ziva cumplitA cind, la Constantinopol, a fost
taint Brincoveanu cu copiii sal..." (Soarla faimei lui Mihai Vileazul, in Istoria lui Mihai
Bucuresti, 1968, p. 426).
20 Mate! al Mirelor, Istoria celor petrecute tri Tara Romelneased..., ed. Al. Papiu Harlan,
in Tesaur de monumente islorice, I, Bucuresti, 1862, p. 335.
21 Isloria Tdrii Romdnesti, Bucuresti, 1960, p. 89 ; Radu Popescu, Istortile domnilor
Tarii Romdnesti, Bucuresti, 1963, P. 84.
22 Numele bolerilor executali, in Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 480, nr. CCCC1X si
nr. urm. ; D.I.R., B, XVII 2, p. 120, vol. 3, p. 29-30.
23 lin act din 10 octombrie 1618 arata ca In zilele lui Radu voevod, fiul lui Mihnea
voevod, dregatoruliti domniei mele mai sus zis I s-a intimplat fuga, de a fugit in tam Moldovei*
(D.I.R., B, XVII 3, p. 250-251). Fuga lui lvasco Baleanul in Moldova, din pricina lui Radii
Mihnea, este confirmata si de un act din 16 ianuarie 1617 (Muzeul de istorie al municipiului
Bucurestl, nr. 26.876 l trad. la Institutul de istorie N. Iorga").
24 Actul citat mai sus din 10 octombrie 1618.
26 Bibl. Acad. R.S. Romania, CXXV/44, CCXCVI/191 ; D.I.R., B, XV1I-3, P. 4 5,
6-7, 40-41 ; N. Iorga, Muria si documente, VII, p. 89-90 ; Ch. de Joppecourt, Istoria pe
scurt..., in Tesaur, II, 1863. p. 52.
26 I. lona5cu, op. cit., p. 712. Un act din 28 huge 1646 arata ca a impartit Radu voievod
toate satele tnt Barcan stolnicul pe la capitani i pe unde a fost voia domniei sale, ca un domn"
(ihidem, p. 718).
27 in Poveste pe scurt despre neasteplata cddere din domnie a lui Serban uodd zis si Radu,
rd, N. Iorga, Manuscripte din biblioleci strdine..., An. Acad. Rom." S. II, M.S.I., t. XXI,
1899. p. 23 ; Matei al Mirelor pomeneste despre sapte complotisti in afara lui BArcan.
28 Meet al Mirelor afirmrt pe de altA parte ca complotistil urmAreau pe linga inlAturarea
domnultil : sa sara apoi indatA pe negutatori. ca sA-i macelAreascA, sa ia manastirile 1 sa nimi-
ceasca pe grecii eill se elan in lara. boieri, negulatori. avuti l sAraci, pe toti pina la unul"
( Istoria celor pal-mule In Tara Romdneascd, in Tesaur, I, P. 335), lucru pe care evident nu-I
puteau face dour saptc-opt boieri, o participare mai larga.
www.dacoromanica.ro
5 CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-ILEA) 63
Este adevlrat c miscarea a avut intr-o anume msur i un astfel

de caracter Matei al Mirelor marturisind cl scopul celor nemultumiti
era sI se ridice deodatI asupra curtii, pe vremea eind boierii se due spre
cask, s ucidl numai pe domn", Inlocuindu-1 cu Mihai c/mlrasul, i apoi
s1 nimicease cu sabia pe toti grecii, cci domnul iubia pe greci si-i
Ingrijea..." 29, dar egumenul de la Dealu, ca apropiatul lui Radu Mihnea,
nu cunostea planurile reale ale conducltorilor miscarii. In ciuda afirma-
tiilor sale, nu atit negustorii sau boierii greci de la curte, pe care-i proteja
Radu Milmea, au determinat in ultiml instantI miscarea impotriva dom-
nului, desi o nemultumirenu numai a boierilor de WA, ci si a maselor
Impotriva lor a existat 3. Este interesant de observat el in scrisoarea
boierilor din gruparea antiotomang trimisI mi Radu erban aflat In exil,
la 29 aprilie 1614, unde se expun motivele de nemultumire ale acestora
impotriva lui Radu Mihnea, nu se arninteste nirnic despre boierii greci31.
Ceea ce Matei al Mirelor nu stia, ceea ce s-a aflat abia in veacul
nostru prin publicarea unor relatAri din arhivele imperiale, trecute ins/
aproape cu vederea de cercetatorii perioadei, este faptul cg, boierii grupgrii
antiotomane, care dominaserl viata politicl a Tarii Romlnesti vreme
de un deceniu i jum/tate, urmlreau prin inlturarea lui Radu Mihnea,
omul turcilor, readucerea in scaun a lui Radu $erban, ceea ce insemna
revenirea la vechea orientare procrestind.
In ultimele zile ale anului 1611 Radu erban, aflat la Viena, trans-
mitea nuntiului apostolic stirea despre sosirea unui ernisar trirnis de o
mare parte a boierimii din Tara Rornlneascl", pentru a-1 instiinta despre
miscarea care se pregltea impotriva lui Radu Mihnea, omul Portii, dup/
reusita actiunii urmind sl se intoarel in tara, si la scaunul slu, unde nu
va intilni decit o slab./ rezistentl din partea turcilor. Misiunea emisarului
era de a-1 determina pe Radu erban s/ obtinA ajutorul regelui Matias,
impotriva rivalului din tarl, sustinut de turci32. Nu intirnplltor trimisul
boierilor munteni a sosit la Radu erban tocmai cind acesta se afla la
curtea viitorului implrat, conducltorul de fapt al casei de Habsburg.
Dar planul boierilor esuase inainte ca trimisul lor la Viena s/ stabileascl
legltura cu Radu *erban. Avertizat de solul hi Gabriel Bthory33, aliatul
lui Radu Mihnea i dusmanul imperialilor si al lui Radu erban, domnul
T/rii Rorranesti, arestind fr veste o seam/ de cornplotisti, pe unii, in
29 Poveste pe scurt..., loc. cit. Cronicile interne ale Taril Rornanesti reiau spusele lui
Ma tei al Mirelor.
39 Cauzele ei rAzbat chiar din cronica liii Matei al Mirelor, in sfaturile pe care le adreseath
grecilor : nu supArati pe romani prin nesaturata voastrd lAcomie, nu sugeti pe sarac..., nu va
bucurati la strinsurica romanului... Cred cd tiraniti pe bieUi roman!, i nesaturata voastra
lacomie ii face de au ura neimpAcata p greci..." (Istoria celor petrecule In Tara Ronuineasca,
p. 335-336.
31 D.I.R., B, XVII 2, p. 269-270. Caracterul antigrecesc al miscarii din 1611 a fost
frecvent sustinut in literatura noastra istorica (D. Ciuntu, Pretendeniii domnesti In sec. XVII,
Bucuresti, 1940, p. 27 afirma ca BArcan stolnicul dorea o stapinire curat romaneasca, lara
amestecul grecilor si al celor sustinuti de ei").
32 Scrisoarea nuntiului Placido de Melfi, trimisa la Roma la 1 ianuarie 1612, dupa cele
relatate de Radu Serban (I. Moga, La contesa fra Gabriele Blhori e Radu ,Serban vista dalla
Corte di Vienna, in Diplomatarium italicum", III (1934), p. 114, doc. XLV II).
33 I. Ionascu, op. cit., p. 713.
www.dacoromanica.ro
frunte cu Blrcan stolnicul, i-a executat la 7 decembrie 161134, in vreme

ce altii ispAseau in inchisoare. Ca si in cazul lui Simion Movil, amintit
mai sus, afirmatia despre blindetea lui Radu Mihnea, larg faspindith in
literatura noastr istoric, este infirmatl de aceste fapte ; la care adAucrbAm
si mArturia a sase boieri, din 20 iulie 1634, care-1 caracterizeazg pefiul
lui Mihnea Turcitul drept un domn ngpraznic"38.
Miscarea condusA de Brcan stolnicul, descoperita, i reprimatg
intr-o fazg, timpurie, a reprezentat, asadar, in esent, reactia grupArii
boieresti impotriva domnului impus de Poartg, grupare care prin inldtu-
rarea lui Radu Serban i a orient'arii pe care acesta o reprezenta ii vedea
pozitiile amenintate indeosebi de elemente levantine. Caracterizarea de
conspiratie"38 sau complot"37 care i s-a atribuit nu se justificg decit
la o cercetare superficial:a a faptelor. Nestingheritar, aceastA miscare s-ar
fi putut transforma intr-o fa'scoal" asemngtoare celei conduse de
Lupu Mehedinteanu, citiva ani mai tirziu, cu care prezint in faza initialA
o seamA de trasgturi comune.
Represiunea lui Radu Mihnea n-a desfiintat gruparea boiereascg
antiotomanA. 0 dovedesc scrisorile boierilor si Capeteniilor militare din
Tara Rornneasca, trimise lui Radu Serban, in tinuturile impAratului, la
12-15 septembrie 161238, in care ii reamintesc jurAmintul fkut cu
treisprezece luni in urm6, la plecarea din tafa, de a se intoarce cu ajutor
militar ; o atest si scrisoarea de incurajare pe care le-o trimite regele
Matias, la 22 ianuarie 1612, asigurindu-i c va sprijini actiunile lui Radu
Serban 39.
Aceastg, grupare boiereascA pregAtise chiar o actiune rnilitara, Irn-
potriva turcilor si a lui Radu Mihnea, in toamna anului 1613, cu ocazia
campaniei acestora asupra lui Gabriel Bthory. Numai ce asteptam sfi
auzim de dumneata i de ceva caste cresting, scriau boierii din Tara
Romneasca, lui Radu Serban, la 29 aprilie 1614 , c ne grijisem ca sit
fim vrjmasii lor ce <i> mai maxi... 40.
Miscarea condusg de Lupu Mehedinteanu in 1618 s-a bucurat din
plh de sprijinul gruprii boieresti antiotomane, dar caracterul ei este cu
mult mai complex decit al celei din 1611.
Deoarece atit miscarea din 1618, cit si cele premergAtoare, din
timpul domniei lui Alexandru Bias, nu au fost cercetate temeinic in li-
teratura noastrl istoricA, luindu-se ca bazg de informare relatarea &din-
garuhti grec Matei al Mirelor, care priveste cu ostilitate ;Si unilateral aceste
acliuni, Ii s-a atribuit preponderent caracterul unor comploturi" sau
,,miscari" antigrecesti. A. D. Xenopol41 si N. Iorga 42 considera miscarea
lui Lupu Mehedinteanu ca o revolta a tgrei contra lui Ilia si a grecilor
34 Ibidem, p. 713 si actul din 28 iunie 1646, p. 718, publicat si de M.Gh. Demetrescu,
Un document privitor la stolnicul Beircan, in Neamul Rombnesc Literar", II (1910), p. 360-362.
Documenta Romaniae Historica, B. XXIV, Bucuresti, 1974, P. 442 (se va cita D.R.H.).
36 N. Iorga, Sludii si documente, IV, p. CIV.
37 I. lonascu, op. cit., p. 712.
39 Hurmuzaki, Documente, IV 1, p. 479-480, nr. CCCCIX Si nr. turn.
39 Ibidem, p. 465, nr. CCCXCII.
49 D.I.R., B, XVII 2, p. 270.
41 Istoria romdnilor din Dacia traiand, VI, Iasi, 1696, p. 240.
42 Socotelite Brasovului, An. Acad. Rom.", S. II, t. XXI, p. 43-44 ; Sludii i docuinente,
IV, p. CXXX I.
www.dacoromanica.ro
7 CRIZA SOCIAL-POLITICA /N TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) GJ
lui" i respectiv, un fel de vespere siciliene" impotriva acestora. Ace laqi

caracter antigrecesc, mergind ping, la etichetarea de mirare nationala
in adevAratul inteles al cuvintului" i se atribuie k}i in lucrkile lui C. Obe-
deanuo, N. C. Bejenaru", Ilie Remus" etc.
Si in lucrdrile mai noi, care mentioneaza participarea taranilor46,
mirarea condusa de Lupu Mehedinteanu este etichetata in primul rind
ca o mirare antigreceasca" 41, ca o crincena urmarire a grecilor, la
care au luat parte i elemente din straturile mai largi ale societatii... "48.
Mirarea, destul de impropriu numita a lui Lupu Mehedinteanu,
deoarece acesta a fost principalul ei conducator doar in ultima faza,
a fost precedata de mifcarea popularci din septembrie 1616, indreptata
impotriva boierilor din locotenenta dornneasca.
Locotenenta instaurata la conducerea tkii, dupg, mutarea lui Radu
Mihnea in Moldova, in Weptarea lui Gavril Movila, propus de Mihnea si
acceptat de sultan ", cuprindea pe Enache Catargi mare ban al Craiovei,
Cirstea fost mare vornic i VintilA mare logofat, din gruparea filoturca a
lui Radu Mihnea i pe Nica fost mare logofat din Corcova, care trecuse de
partea gruparii amintite
Tinarul Gavril, fiul lui Simion Movila, care venea din Polonia neinso-
tit de favoriti greci i creditori turci, a lost bine primit in Tara Roma,-
neasca. Dar, cu toate c marea adunare a tAxii 1-a proclarnat domn, el n-a
apucat sa domneasca51, fiind inlocuit de sultan la cererea marelui vizir
Damad Mehmed pma cu favoritul acestuia Alexandru Ilia.
in vreme ce Gavril Movila in0iintat de porunca sultanului se pre& ea
de plecare spre Constantinopol, la curtea domneasca are Wc o mirare
populara indreptata impotriva unor boieri din locotenenta domneascA :
marele vornic Cirstea i Nica logolatul din Corcova. Cauzele ei nu ne sint
bine cunoscute. Singurul izvor care o mentioneaza este relatarea lui Matei
al Mirelor, dupa care ea a fost stirnita de vornicul Cirstea, care adresA
poporului nite vorbe care nu-i plkurk i de aceia toti pusera mina pe
fuOi (sulite), i aci erau sa-1 sfarme, dad, vornicul care vazu furia poporu-
lui, n-ar fi fugit sa s-ascunda supt un vechi pat, la spatele lui Gavriil
Grecii din Tara Romdneascd, Bucuresti, 1900, p. 38.
44 Rolul boierimei in politica externd a principatului Tarit Randneli In prima jumdlate
a sec. al XV II-Ica, in Arhiva", XXXV (1928), Iasi, nr. 1, p. 44.
45 Date neennoscule In legaturd cu moartea paharnicului Lupu Mehedinicanu, in Rtvista
Istoricd romnd", IX (1939), p. 278-279.
48 Cf. Istoria Romdniei, III, 1964, p. 139, 144.
47 I. Ionascu, op. cil., p. 714. Cf. si Istoria Remaniet. Ccznpendiu, Eh:eel-esti, 1969, p. 215,
48 Istoria poporului romOn, Bucuresti, 1970, p. 168. C. Skim da o motivare cu totul
eronatd miscdrii din 1618, afinnind Vara nici un temei ca Alexandru Ilias continud eliberarea
tdranilor si din aceastd cau7r1 boierii condusi de Lupu Mehedinteanu paharnicu cu ajutor din
Transilvania II alunga (28 octombrie 1618)" (Arhtva mandstirii Cotroceni, in Revista arhivelor",
IX (1966), nr. 1, p. 262).
" Ma tei al Mirelor, Istoria cclor petrecule in Tara Remdneascd p. 342.
50 D.I.R., B, XVII 3, p. 40-41 ; N. lorga, Studil i documente, VII, p. 89, unde in
lc cul h i Nica fest mare logofat apare eronat Leca MN, vel logofdt.
81 I. Minca acceptd o domnie foarte scurt a lui Gavril Movild, la slirsitul lui septem-
brie 1616" (CInd a inceput dornnia lui Gavriil vodd .Movild?, in CereetAri istorice", XIII XVI,
nr. 1-2, Iasi, 1940, p. 690-691).
5 c, 1613 www.dacoromanica.ro
Movi15,...Aceasta pki si logorAtul Nica, care <a lost> mintuit deocamdata,

de cittre un servitor de al lui..."52.
Cei doi boieri erau greci, insA, stabiliti in Tara Romneasc5, Ind, de la
f,fir*itul veacului al XVI-lea si integral" boierimii de tar5, prin cskoriile cu
jupmese apartinind unor vechi si bogate familii pAmintene 53. In vreme ce
Cirstea fusese un credincios al lui Rada Mihnea, incil din timpul efemerei
domnii a acestuia din 1601 -1602, Nica, fost mare vistier al lui Rada *erban,
a lost atras de Mihnea in 1611, prin mentinerea sa in divan ca mare logork54.
Miscarea impotriva celor doi dreatori, care trebuie sit fi pornit dela
abuzuri ale cirmuirii lor din vara si toamna anului 1616, aminteste
anticipind pe cea a dorobantilor si seimenilor din 1653, cind acestia
s-au strins in curtea domneasd, ea s5, ucid5, pe doi boiari ai lui Matei voda,
anume Ghinea Tucala, i Radul Varzariul vel armas... "55.
Miscarea din 1616 dovedeste c'a, in Tara Romaneasc5, exista temeiul
unei nemultumiri populare, care va inregistra o izbucnire de mai mare
amploare in thnpul actiunii conduse de Lupu Mehedinteanu.
Initial, nemultumirea boierilor din Tara Romneascg, impotriva
lui Alexandra Ilias a, izbucnit in 1617. Din nou s-a vorbit de o miscare
impotriva grecilor. Matei al Mirelor afirm c5, in vreme ce domnul se afla
in tabilrit, gata s plece in campania asupra cetkii Rascovului, alkuri de
blender pap, toti boiarii conspiraiii, in contra lui si se unir5, s5, omoare
pe greci...pentru c toti boierii cei maxi erau greci... "56. Teza a fost
reluatil in literatura istoricil mai nou, vorbindu-se chiar de rilscoale
indreptate impotriva grecilor, in 1617 si 1618"57.
in realitate, miscarea din 1617 n-a fost indreptatil, impotriva greci-
lor din lard' in general, ci impotriva lui Alexandra Ilia si a boierilor greci
adusi de el de la Constantinopol. Este caracteristic faptul c5, la conducerea
misckii se aflau Cirstea vornicul grec din Rumelia"58, Nica logofkul,
si alti greci impeiminteniti mai demult, nemultumiti de concurenta noilor
venili. Conflictul principal era asadar de interese, iar nu intre neamuri.
Cauzele lui sint expuse si in relatArile lui Gabriel Beth len. In ciuda
poruncilor Portii de a nu tine la curtea sa oameni strini, afarl de patru
52 Mate! al Mirelor, op. cil., p. 343.
52 Cirstea era casatorit cu Maria, sora lui Vinti la logofatul din Clatesti, descinzind din
Viad Calugarul, iar Nica luase de solie pe Patina Cocorascu. Asupra carierei celor doi boieri voi
reveni in tr-un studiu In pregatire, dedicat miscarii conduse de Lupu Mehedinteanu.
54 Nica n-a fost ucis in timpul domniei lui Gavril Movil, cum s-ar parea la o lectur
arabita a textuluI Ini Matei al Mire lor, caci evenimentele la care se refera cronicarul grec an
ut loc in 1616, iar Nica a fost mare logofat pina in mai 1618, pierzindu-si viata in Wilma
miscarii conduse de Lupu Mehedinteanu. Matei al Mirelor, loc. cif., descrie in aceeasi fraza ame-
ninlarea prin care a trecut Nica in 1616 si anlicipeazd modul cum va muri acesta peste doi ani.
La fel procedeaza cronicarul si in fraza referitoare la primejdia prin care trece Cirstea vornicul
In 1616, anticipind : dar scapat pentru un moment, tot peri acolo (la curte C.R.) mai in
urma", adica In 1617.
66 Istoria Tani! Roni4ne$1i, ed. 1960, P. 114-115 si yariantele de la p. 153-154.
56 Mate! al Mirelor, op. cil., p. 343-344.
57 V. Motogna, Relafiuniledinlrepirile Rorndne4i i 4 rdeal in veacul al X 1-II-lea, in An.
liceului A. Muresanu", Dej, 1933-1934, Dej, 1935, p. 28. Paragraful Rdscoala liii Lupu Paharni-
cul lnipolriva grecilor, a lost reprodus cu aceIasi tiUu si in Romania nouS", 11 (1934), nr. 203,
p. 2 3, nr. 206, p. 2- 3, nr. 208, p. 2-3, nr.. 209, p. 2-3, nr.212, p. 2- 3.
" Matei al Mirelor, op. cit., p. 343. In Istoria Rornaniei, III, Bucuresti, 1964, p. 144, se
vorbeste de miscarea condusa de Lupu Mehedinteanu in 1617 1618", deli adevaratul con-
dueator al miscarii din 1617 a fost Cirstea vornicul.
www.dacoromanica.ro
9 CRIZA SOCIAL-PDLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 67
greci, ca sa, nu strice cu ei tara puternicului imparat", Ale.andru Bias,

Grecul" cum il nume*te principele ardelean nu numai ca, a tinut
pe boierii frunta*i ai tkii in stare de mazili, dar pe multi i-a ucis fara
nici o vina in chinuri grozave, ea sa le poata lua averile. A aruncat asupra
trii dki nemaiauzite, inch bietii locuitori, ajun*i muritori de foarne,
au fost nevoiti s pribegeasca... "59.
in aceste conditii, conducatorii mi*carii, din care facea parte *i
Lupu Mehedinteanu, an cautat s5 atraga dupa cum se intimpla de
obicei in astfel de nai*cari*i alte paturi sociale : rosii i o*teni" (sluji-
torii). Tradarea lefegiilor sud-dunkeni din garda dornnului a dus la desco-
perirea *i inabu*irea mi*carii in germene 60
0 seama de boieri arestati au negat participarea lor la mi*care 61,
in vreme ce altii vreo 40-50" pe care domnul planuia sa-i execute, au
fugit in Transilvania, pierzinduli averile. Votau afirma principele
Bethlen set meargei in Tara Nemfeasdi, la xyerban vod, dar en nn i-am
lsat"62. Aceasta afirmatie interesanta dovede*te ca la mi*carea din 1617
impotriva lui Alexandru Ilia*, omul Portii, ca i Radu Mihnea, au part icipat
membri ai puternicei grupari boiere*ti antiotomane care actiona in tail pe
ascuns, in numele lui Radu *erban, de la care, ca *i in vrernea mi*carii lui
Barcan stolnicul, a*teptau ajutoare militare.
intre fugari se afla Lupu Mehedinteanu, un spatar nenumit de
Matei al Mirelor 63, Socol vornicul, Nichita vataf 61 etc. incerearea lui
Gabriel Bethlen, care a luat cu el o seamil de boier I munteni, dintre cei
retinuti in Ardeal, de a-i impaca cu Alexandru Ilia* in tabara din Moldova,
unde cei doi principi s-au intilnit, s-a soldat practic cu un e*ec. Boierii,
care s-au plins in fata dornnului de purtarea sa, n-au crezut juramintul
acestuia ca va pazi legile" ; dupa cum nici ceilalti pribegi de peste Carpati
n-au acordat incredere scrisorii de credinta, prin care domnul ii rechema
in tari 65. Purtarea lui Alexandru I1ia confirma temeiul acestei atitudini.
Citeva zile dupa intoarcerea din campanie, domnul, caleindu-si juri-
mintul a luat capul celui mai de frunte *i mai bogat boier, al vornicului
Cirstea, numai ca poata ripiaverea"66. Atit principele Transilvaniei, cit si
Skender pap, puternicul stapin al Silistrei, supraveghetorul tarilor romane,
erau convimi ca acesta a fost motivul real al actului ordonatde domn 57.
in vara anului 1618 mi*carea boierimii din gruparea ant iot omana, care
actiona in numele lui Radu Serban, a reizbucnit sub forma unei niscoale
desohise impotriva lui Alexndrullia$, la care au fost atrase *i alte categorii
sociale.
12 V. Motogna, op. cit., p. 31.
CO Mad al Mirelor, op. cit., p. 344.
61 Ibideni.
62 V. A1010g119, op. cit., p. 31.
(3 1N'atd al Mirelor, Icc. cit. St fugar in '1 ransih ania nu pule a fi PArus, care apare in
centinvare in aceast dregAtorie Intre 1616-1618.
" Actul din 11 iulie 1634 (D.R..H., B, XXIV, p. 432).
66 Feriscarca lui Gabriel Bethlen cAtre Daut pasa (V. Motogna, op. cif., p. 31 32).
66 11 p. 32. Cf. si actul din 9 rnartie 1620 (D.I.R., B, XVII 3, p. 488-490).
67 Mate! al Mirelor, op. cit., p. 345, care mentioneazb c Skender pasa a cerut luI Alexandru
Bias 40 CC 0 galbeni pentru a nu-I phi la poarta cA a retinut averea lui Cirstea, care se cuvenea
sultanului. Cronicarul egunien crede Ca executla a fost ordonat pentru c domnul nu putea
ierta ainarul ce ramAsese In inima lui asupra celor ce se conjuraseri sa ucidl pe grecil toi, int r-o
/i ...", desi cl insusi a f.rmase ca vornicul Cirstea era grec din Rumelia".
www.dacoromanica.ro
68 CONSTANTIN REZACHIEVICI 10
Cauza imediatl a izbucnirii acesteia a constituit-o cererea adresath de

Alexandru Ilia rnarelui vizir de a-i ingN' dui s5. execute nc zece boieri,
cerere care a cazut in mina boierilor de tarN 88. Acestia au indemnat locuito-
r Ia rIscoall, cerindu-le sa' fug4 la munte sau pesteDunke, inirnenisnu
inai pINteascA dkile domnesti. In acelasitimp au scris lui Lupu Mehedin-
teanu, care se afla in Transilvania ", cerindu-i s5; vial, in tarN in ajutorul lor
cu oaste nitimitA de haiduci ".
Lupu, care prevNzuse din vreme aceasta 71, a angajat pe cNpitanul
do haiduci Stefan Trk, lefegiu bine cunoscut Ia vremea sa, om de incre-
dere al principelui, care ca un haiduc ce este bucurindu-se de cistig"
a string in grabI 250 de haiduci cgilki (in realitate nurnitrul acestora
era cu mult mai mare) din Ardeal si de peste Tisa 72 Cu acestia, Lupu
Mehedinteanu s-a indreptat in grabA cltre Bran-Ruck, pliinuind s5-1
surprindit la carte si sd-1 captureze pe Alexandru Ilia cu familia si eurtenii
sNi 73. La Ruck ii s-au alNturat o unitate de 700 de haiduci (dupA Matei
al Mirelor : 400 de bulgari)74, trimisi de Alexandru vod5, in chip de strajA,
cu inisiunea de a-I instiinta despre miscNrile inarnicului, iar mai apoi au
trecut de partea lui Lupu 900 de rosii 78.
Aceastl actiune a avut loc la inceputul lui iunie 1618, la 6 a lunii st. n.,
Lupu Mehedinteanu cu ostenii sNi ajungind la Tirgoviste 78, de unde
Alexandra Ilia fugise mai gol, MIA' manta de te cuprindea mila" spre
BrNila, in vreme ce doamna i se rittNci spre Rusciuc 77. Faptul c'N domnul a
fost surprins nepregAtit s-a datorat mai multor factori. In primal rind
oastea de tarN, cNlikhnea i pedestrimea, a refitzat s lupe, artind Ce
doninul nu le-a platit lefurile , astfel c ajungind in lipsN si nevoi au fost
nevoiti sN-si vindN armele i caii. Motivul real trebuie insA s fi fost atrage-
rea sluj it orilor osteni de eNtre boierii fasculaVi.
In at doilea rind, temerile lui Alexandru Ilias, in legAtur cu apropiata
sosire in tarN a lui Lupu Mehedinteanu au fost inraturate, i domnul nu a
luat mlsuri corespunz4toare, determinat de rIspunsul linistitor al lui
Bet hlen. Principelel-a anuntat cN nu stie nimic despre Lupu si nu credea eh
cineva ar cuteza sit stringN osti in Transilvania flea, stirea sa 78 Acelasi
lucru I-a afirmat si in scrisoarea de dezvinovItire trimisa' lui Skender pasa
" Scrisoarea lui Gabriel Bethlen care Skender pasa, la 11 lulie 1618 (V. Motogna, op. cil.,
p. 34).
" incii din septembrie 1617 era atestat la Brasov (N. Iorga, Socotelile Brasovului, in,
Anal. Acad. Rom.", M.S.I., S. II, t. XXI, 1899, p. 150-151 ; cf. sl idem, Stud!! si documenle,
IV. p. CXXX1).
7 V. Motogna, loc. cit.
72 DupA Nigel al Mirelor, op. cit., p. 345, Lupu Mehedinteanu a inceput s stringa osti in
1 ransilvania indat ce a aflat despre uciderea lui Cirstea vornicul.
72 V. Motogna, loc. cit., Pe lingit haiduci (in veacurile XVI XVII categorie de osteni
unguri), intre lefegii lui Lupu se aflau l secui condusi de Paul Jentschy (Quellen zur Geschichte
der .Stadt Brass6, V. Brasov, 1909, p. 372 (in continuare se va cita Quellen ).
73 \Intel al Mirelor, op. cit., p. 347.
74 Ibidern.
76 V. Motogna, op. cil., p. 35. in textul unguresc al scrisoril lui Bethlen : curteni, prin
tare trebuie s intelegern
70 A. Veress, Documenle, 1)(4).167 ; Chronicon Fuchsio-Lupino-011ardinum, I, p. 291-292 ;
Quellen, V, p. 372.
77 Matei al Mirelor, op. cit., p. 347-348.
C. Ibidern, p. 345 347 ; cronicarul stie ins c raspunsul lui Bethlen c5tre Alexandru
Ilia* era inselator.
www.dacoromanica.ro
11 CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 69
la 11 iulie 1618, mentionind c Lupu si haiducii sai au plecat din Ardeal

asa de repede, incit nu s-a raspindit prin tara zvon, decit numai prin
satele uncle s-au oprit sa-si pasca caii...Totul (de la concentrarea haiduci-
lor, la fuga lui Alexandru Ilia C.R.) s-a petrecut asa de repede si WA*
veste, incit nici opt zile nu s-au implinit"79.
In realitate, principele, care nutrea o vadita dusmanie 80 fata de
Alexandru Ilias, pe care-I socotea prea supus turcilor, si in locul caruia
ar fi preferat pe Gavril MoviI, sau chiar pe Marcu Cercel 81, era
bine informat asupra actiunii lui Lupu Mehedinteanu 82, care a fost facuta
cu invoirea i sprijinul sau (prin capitanul *tefan Trtik) 83.
Deoarece in literatura noastra istorica, mai veche sau mai nor*
miscarea lui Lupu Mehedinteanu a fost caracterizata exclusiv, ani putea
spune, ca o actiune impotriva grecilor (boieri, negustori etc.) la care
au aderat i mase populare, o intrebare fireasca n-a fost pusa : ce urmitirea
Lupu paharnicul dupa inlaturarea boierilor greci (mai precis a acelora
dintre partizanii lui Alexandru Dias) A raspunde doar prin citarea lui
Matei al Mirelor, care marturiseste ea Lupu Mehedinteanu urmarea prinde-
rea domnului, inseamna a ne opri la jumatatea drumului. De nicaieri nu
rezu1t c. dupa prinderea sau alungarea acestuia (cum s-a intimplat
dealtfel), paharnicul Lupu ar fi urmarit s se proclame domn ", si e greu de
presupus ca singur, sau chiar cu ajutorul verecunoscut a lui Bethlen,
s-ar fi putut impotrivi candidatului sprijinit de Wile Portii.
Ca si in anii 1611 si 1617, boierii din gruparea antiotomana, din care
facea parte i Lupu Mehedinteanu, credincios al lui Radu *erban, pe care
1-a insotit in 1611 in retragerea din. Moldova si In campania impotriva
lui Gabriel Bthory, urmarean eel proclame domn pe Rodu $erban, iar
ajutorul pe care-I sperau impotriva candidatului Portii urma s le villa
din partea imparatului crestin, protectorul acestuia. Campania militara
pentru redobindirea stapinirii rii Rornanesti, pe care o pregatise Radu
erban in tinuturile imparatului, cu doi ani in urrna, si care ar fi izbutit
daca n-ar fi intimpinat opozitia starilor ungare, era 'Inca vie in amintirea
boierilor.
C. Radu *erban era in legatura cu Lupu Mehedinteanu i oameni ai
sai se aflau chiar in oastea acestuia rezulta din relatari pina acurn nefolosite
" V. Motogna, op. cil., p. 34 35. Intreaga scrisoare este o dezvInovAtire fall de Skender
pasa i fatA de PoartA, unde a ajuns vestea CA Lupu paharnicul cu vola mea s-ar fi sculat impo-
triva lui Alexandru vocIA" (p. 32. si urm.).
80 Pentru cauzele acesteia cf. si A. Veress, Doeumente, IX, p. 143-144.
61 E. Hurmuzaki, Fragmente din isloria ronutnilor, III, Bucurestl, 1940, p. 90 91 ;
M. Giuntu, Preienderni domnesii In sec. XVII, Bucuresti, 1940, p. 30.
82 Cu citeva zile inainte de plecarea liii Lupu Mehedinteanu spre Tara RomAneascA,
cApitanul Ldnyai anunta pe Sigismund Forgch, omul imperialilor, cA Bethlen a trimis 10 000
de so.dati in Tara RomAneascA ca st1 aducA legat dacA se poate" pe Alexandru Illas, care urmA-
reste sA aseze turd in toatA tara (A. Veress, op. cit., p. 167).
83 Si Matei Basarah cunostea rolul lui Bethlen in sprijinirea lui Lupu Mehedinteanu.
La 12 decembrie 1639 el scria lui Gh. RAkczy I cA mai in urmA Gabriel Bethlen pe voevodul,
Alexandru 1-a gonit din scaun prin Stefan Trbk, pentru care pricinA Ardealul n-a suferit nimic
de la PoartA" (A. Veress, Doeumente, X, p. 68).
84 Dupa alungarea lui Alexandru Ilias Ora e condusa de o locotenentA domneascA din
care facea parte si Nica logofAtul, care era grec. Boieril acesteia intAresc la 14 iunie 1618 dania
satului Guciu, facuta de Radu Serban lui Radii logollt GocorAscu, care l-a insol it in ex il (D.I.R.
B, XVII 3, p. 230).
www.dacoromanica.ro
de cercetAtorii perioadei. Mentiongm astfel ct un slujitor al sgu, dintre

cei care-1 urmasera, in exil, a participat impreung cu o seamg de insotitori
inarmati 1a jaful curt ii de la Tirgoviste 85, intre oamenii lui Lupu Mehedin-
teanu 86 Nu intimplgtor Nicolae Patra scu care peste o lung avea sg-i
deving ginere lui Radu *erban (10 iulie 1618), plea, in Transilvania, cu
permis de liberg trecere semnat de impgrat (5 iunie 1618), in preajma
zilei cind Lupu intra in Tara Romneascg 87. Insusi Alexandru Ilia
trimisese la Poartg nu cu mult timp in urmg scrisori venite de la Tirnavia
(Ungaria Superioarg), resedinta lui Radu erban, prin care se anunta in
targ apropiata sosire a acestuia cu 10 000 de osteni 88.
In serisoarea amintitg mai sus, cgtre Skender pasa, Beth len mArtu-
risea ipocrit, la 11 iulie 1618, desi cunostea bine adevgrul, c incg de la
inceput a crezut" doar, in leggturg cu actiunea lui Lupu, cg sint la mijloe
uneltirile lui lerban vodg si ale lui Pgtrascu", pe care chipurile a incercat
sg le impiedice. Citeva rimluri mai jos el recunoaste, in leggturg cu starea
de spirit din Tara Romaneascg, cg multimea i slujbasii (slujito-
rii C.R.) toti cu un grai i un suflet ii doresc j il cheating pe erban vodg,
fiindeg a oerotit tara pazindu-i legile...cg too locuitorii Orli, pingla until,
ar fi adus bucurosi de domn pe*erban vodg".
La Constantinopol s-a crezut un t imp, dupg ce s-a iscat tumultul in
Muntenia... eg Radu erban a sosit in Tara Romgneascg si a alungat pe
Alexandru vodg. Lucrul n-a fost socotit de glumg caimacamul a trimis
la Dungre pe Daut <pasa>, ca sa' fie en bAgare de seamg si sa nu astepte
nimic ci prevenind evenitnentele sg nu se repete cu *erban vodii istoria
lui 11iihai"".
Fireste, Matei al Mirelor, inchis in mgngstirea Dealu, nu cunostea
legSturile lui Radu Serban cu Lupu Mehedinteanu i boierii grupgrii
antiotomane care astfel nu apar in cronica sa. Ca grec si partizan al lui
Alexandra IIia, egruia in 1618 ii adreseazg cunoscutele Sfaturi", ci
niliereazg pe fasculati ca neigasi ai grecilor", frg a mentiona caracterul
antifendal pe care 1-a egpgtat rgscoala m Tara Romneaseg, decit iii mitisura
in care se referg la boierii greci"91.
Alte stiri, interne si externe, aratg insg ca' miscarea a egpMat prin
participarea maselor caracterul unei actiuni populare. Dupg stiri venite
" A. Veress, Documente, IX, p. 178.
86 Pentru jaful de la Tirgoviste, uciderea unor boieri etc. cf. Mate! al Mirelor, op. cit,
p. 317.
87 Hurmuzaki. Documer4 1V1, p. 587, nr. CCCCCXCXIX ; N. lorga, Studii qi docurnente,
IV, p. 173.
88 Ilurmu7aki, op. cit., IV2, p. 85, 327, nr. CCCI si nr. urm. Matei al Mirelor, op. cit.,
p. 319, afirmA cA rAsculatii strinsi in jund lui Li pu Mehedinteanu Melia jurfunint iufricosat,
Iegindu se sA fie toll intr-un cuget, sA-st pura capul until pentru altul in contra oricArul domn
ar vent de la Constantinopol..."
89 V Motogna, op. cit., p. 35 36. Bethlen, dest se arAta turcilor, si era chiar, dusman
al lut Radu $erban, avea tot interesul ca acesta sA ocupe Tara RomAneasa pentru a nu mai
constitut impreunA cu pretendentul ardelean Homonnai o primejdie pentru tara sa, ca in vremea
campaniei celor dot din 1616.
90 Memorille tut Tomas Borsos, trad, la V. Motogna, op. cil., p. 40. Istoria lui Mihai"
la care se referA Borsos o constitute revenirea domnutui in 1601 cu ajutoare de la impArat, In
incercarea de a redobindi domnia in Write romAne.
1 Istorta celor petrecule In Tara Romdneascd, p. 347. Matei al Mirelor recunoaste insA a in
timpul lui Alexandru Inas boierit luaserA frin i incepusera sA calce si sA prade tars : striga
www.dacoromanica.ro
poporul de finite nedreptAti ce i se fAcea i blestema pe doinnu care nu le oprea" (p. 343).
din Tara Romneasc, la Coustantinopol se aprecia cArAsculatiiimpotriva

stoarcerilor *i marilor tiranii" ale domnului se ridiea. la 8 000 de oameni 92.
Domnul a fost alungat de poporul ridicat impotriva lui, la indemnul
eitorva boieri, nemultumiti de avaritia acestuia", nota i ambasadoi ul
francez la Poarth 93. Subliniind earacterul popular al rkeoalei, acesta
mentiona la 6 iulie 1618 cO, Ridiearea Tkii Rornane*ti nu este decit
ridicarea poporului oprimat. Ungurii (haiducii lui Lupu Mehedinteanu
C.R.) n-au nici un amestec"94.
Casele unor boieri pAminteni ea Stoica spkar, f M1 lui Dumitru
fost mare vornic, Papa Greceanu fost vistier etc., au fost prklate i ektile de
stapinire ale boierilor luate pe vremea cind a venit Lupul paharnic eu
ungurii de peste munte de rn-a scos pe domnia mea din tarI*i de pe scaunul
domniei mele. "99. Un act din 22 mai 1620 mentioneazA c6. in vremea
eind a fost alungat Alexandru Ilia* de Lupu paharnicul : atunei s-a
fkut rnulta amestectur i rkitate *ijefuire. Astfel, atunci (jitelnita Evda,
v'aduva lui jupan Andreica C.R.) s-a intimplat de au pierdut i cktile de
mo*tenire ale acestor ocine *i vecini mai sus smi, de la Mihu Caravida,
cu multh marf i avere"99.
Lupu Mehedinteanu a izbutit s adune in jurul su nemultumitii
impotriva lui .Mexandru Dias, din diferite cat egorii sociale 97, dar in
fata rnAsurilor proiectate de turci (trimiterea lui Daut pa*a, amintit5.
mai sus) *i a promishmilor lui Dumitrachi i Nicolae Catargi, caimacamii
lui Gavril MoviM, proaspt nurnit in Tara Romneasc5 98, el a cedat,
acceptind pe noul dornn.
Gavril Movira s-a tinut de euvint, numindu-1 mare spkar 99, dar
odat'a linktea in tar5, instaurath, Lupu a lost atras de Skender pa*a, sub
pretextul unei carnpanii militare impotriva polonilor, *i executat la
satul Cioelne*ti, la vadul Dirstortnui
Am insistat asupra mi*ckilor din 1611, 1617 *i 1618, deoarece ele an
fost putin cercetate in trecut, fiind etichetate in general ca mivki ant i-
grece*ti", la care s-a admis, in luctki mai noi, participarea maselor la
actiuni cu caracter antifeudal. In realitate, rnicri1e amintite au un carac-
ter complex : nu este vorba nurnai de actiuni ale boierimii p`amintene
impotriva boierilor greci" ca atare. La conducerea mi*ckilor arrant ite se
aflau *i greci impkninteniti de o singurl generatie, adesea de origine modest ,
ridicati la o situatie insemnat& prin ckkorii cu boieroaice p5anintene,
92 Hurmuzaki, Documente, IV2, p. 373, nr. CCCCII.
" La 22 hinie 1618 (ibidem, Supl. 11, p. 180, nr. CCLXX III).
" Ibidem, nr. CCLXXIV.
" Acte de la Alexandru I1ia, din 28 februarie si 28 octombrie 1628 (D.R.H., B, XX II,
p. 38, 345 346) ; domnul afirmA cA ungurii" au fAcLit aceste prAdAciuni.
99 D.I.R., B, XVII 3, p. 531. Actele se aflau insA la un grec : Caravida.
97 Mate! al Mirelor, op. cit., p. 349, afirmA c : Toll blestematii i mincAtorii de oameni
din toate unghiurile alergau la el ca la firescul bOr cap, toti i se supuneau, ii iubeau I I se inchinau
ca unui Dumnezeu pAmintesc". DupA tradilia consemnatA in veacul al XIX-lea de
Annul Gh. Nicola-Ogrineanu, Cronica din Bechet. De neamul Ogrinenilor, Cluj, 1974, p. 106,
tin strAmos al sat], tc fan Ogrineanu, si-a pierdut viala i averile fainiliei : in revolulia cind s a
sculat asupra domnuhii Alicsandru IV Elie blestematu, impreunA cu capitanul Buzduganu i cu
paharnicul Mehedinteanu".
98 Mate! al Mirilor, op. cil., p. 350.
99 Ibidem, p. 351.
100 Ibidem, p. 351-352 si actul din 22 ianuarie 1619, la I. Remus, op. cit. p. 279 250.
www.dacoromanica.ro
cumpNrNri masive de p5anint etc. Cirstea vornicul, eonduckorul misckii

din 1617 i aprig inamic al lui Alexandru Ilia i al protejatilor sM greei"
era el insusi, cum aminteam mai sus, grec din Rumelia ; intre boierii ucisi de
Radu Mihnea in 1611, dupA descoperirea misckii zis'a a lui Yarcan stolnicul
se aflau de asernenea greci 101, apitanul Buzdugan, zugrAvit ea unul din cei
mai aprigi persecutori ai grecilor, la 1618, era element sud-dunkean,
probabil sirb 1O2.
Pe de alth parte, boierii pciminteni se ridia impotriva unor domni de
/am ea Radu Mihnea si Alexandru Ilias, pe care pranuiese chiar th-i 000161,
motivul nemultumirii lor fiind concurenta pe care le-o fac favoritii acestora,
fNrit ca originea lor romneasa" th fie luath in considerare.
0 ana1iz5, atenth a actiunilor propriu-zise ale lui Lupu Mehedinteanu
dovedeste c acesta a manifestat o atitudine diferentiath fath de greci".
Inchiderea din porunca sa a numerosi greci, boieri i negustori, intr-o
m5mitstire, avea drept scop sit-i procure prin thscumpkarea acestora
mijloace financiare pentru plata lefegiilor si unguri "3. Boierii pkninteni
au avut la rindul lor de suferit din cauza rkeulatilor de la 1618, alkuri de
cei greci, ceea ce imprimit micrii i un caracter antifeudal. Miscarea de la
curt ea donmeasa impotriva lui Cirstea vornicul i Nica logofittul, din sep-
tembrie 1616, dovedeste c orkenii i slujitorii emu oricind gata sti, se
alitture actiunilor antifeudale.
Este adevkat Ins e boierii ?i negustorii greci nou-veniti in Tara
Romaneas incepind indeosebi eu domnia lui Radu Mihnea 8-au
dovedit mai interesali ?i mai priceputi in stoarcerea de profituri pe seama
maselor, decit cei pciminteni, fapt pentru care ei sint caracterizati in izvoare
contemporane, mai putin }Amite de pktinire "4, ea oameni extrem de
rapaci", uriti de poporul de jos pe carel-au jefuit prin asupriri nesfirite.
Ca Mare, atthgindu-si dusm-ania boierilor pAminteni sau impArninteniti
mai demult, ea si pe cea a maselor, nu e de mirare c ostilitatea impotriva
grecilor" va strdbate ca un fir ropt istoria politica. a Pirii Romane8ti In
veacul al XV II-lea. Faptul a fost remarcat de cronicarii vremii, cronica
atribuith lui Radu Popescu notind CA, adusese Radul vod (Mihnea
C.R.) pre multi (greciC.R.) si-i cinstise si-i miluea ; ei boiarii rumni
aceasta vAz'and, nu le-au fost pe vote, precum de mune ori, la mulli domni,
s-au fdcut reizuririjet pentru rdotatea grecilor" (subl. aut.)"3. Nu odath in
veacul al XVII-lea en numele de greci san in aceastA categoric au fost
et ichetati boieri pkninteni de atre adversarii lor politici...
Miscarile analizate din 1611 i 1618 nu au inth predominant caracte-
rul unor lupte pentru putere intre partide boiereti, cum Vora intilni in a
doua jumAtate a veacului al XVII-lea, ci reprezinth infruntarea intre
puternica grupare boiereascd antiotomand apdrutd in vremea mi Mihai
iteazul ?i consolidatd in timpul lui Radu Serban ?i domnul numit de Poartd,
inconjurat de favorili ?i protejati sud-dundreni. Candidatul grupkii
antiotomane, in numele ckuia actioneazA aceasta si prin care asteaptA
ajutorul mihtar al imperialilor este Radu erban. Nu intimphltor in 1618
101 CI. Hunnuzaki, Documenle, 1v1, p. 479, nr. CCCCIX.
102 Memorlile tut T. Borsos, la V. Motogna, op. cit., p. 39.
103 Matel al Mirelor, op. cit., p. 318.
104 Auszug aus der Chronik von Simon Massa und Marcus Fuchs, in Qucllen, V. p. 371 ;
Chronicon Fuchsio I upino Oltardinum, I, p. 290.
106 Istortije domnilor Tdrii Romneti, ed. 1960, p. 84 85.
www.dacoromanica.ro
turcii se temeau ea acesta s'a; nu repete actiunea lui Mihai" din 1601
(incercarea de revenire in tarA cu ajutorul impkatu1ui)1w. Cu moartea sa
in 1620, dispare adevdratul conducittor al puternicei grupdri boieroti anti-
otomane din Tara Romeireascd i vreme de un deceniu, rdstimp in care se
sting treptat i principalii sea colaboratori, nu mai inregistrdm miscdri
boieresti int ern e.
La inceputul deceniului al patrulea al veacului al XVII-lea nu mai
putem vorbi de o grupare boiereaseA antiotomana de felul celei de la sfirqi-
tul secolului al XVI-lea i inceputul celui urmkor, cu toate c6, o boierime
formath la coala lui Radu erban, in anii de exil ai acestuia (Buzinca
chicerul, Radu logofat Coeothscu) se va grupa in jurul lui Matei Basarab.
Criteriul dupa care se formeath acum grupkile boieresti nu mai este
orientarea extern'a, ea la inceputul veacului 107, ci atitudinea fath de greci",
mai bine-zis fath de protejatii domnilor trimii de Poarta. Firete, prin
greci" nu trebuie s intelegem numai elemente din acest neam, ci in
genere element e sud-dunkene i ehiar romneti dintre credincioii domnu-
lui. In divanul din 1630 al lui Leon vodl (pretins fiu al lui tefan Toma,
in realitate un fost negustor grec de stridii1") intilnim alaturi de greci
(Hrizea mare vornic din BMteni, Enaehi mare vistier, Alexandri mare
postelnic, Vasile-Vasilaehe Paindur mare paharnic i albanezi (Miho mare
spMar, care insA uneori semneazA, grecete109), boieri p6minteni ca Vlad
Rudeanu mare logofat, Ivaeu mare ban din Baleni, Muat mare
stolnic din Pietroani i Conda mare comis din Obedin.
CondueMorul mkekii boierilor olteni din 1630 impotriva gre-
cului" Leon vela', Asian vornicul (mare ban in primlvara lui 1630) era el
insui gree dup5, lath, i aceasta nu-I impiedia, s pretinda domnia Tkii
Romneti 110, inaintea lui Matei aga din Brincoveni, boier de tath inrudit
prin ascendenti eraioveVi eu Neagoie Basal ab i Radu erban. Aslan a fost
sustinut de boierimea din Olt, Romanati, Jiul de Jos i Mehedinti, in
trunte en Gorgan fast mare spMar, Matei fost mare aga, Barbu Bthdescu
fost paharnic, Barbu Poenaru fost postelnie etc., cei mai multi boieri
inlMurati din dregkorii
Micarea acestora, care a izbuenit in octombrie 1630, avea drept
scop s inFature en ajutor transilvAnean pe Leon voda, inlocuindu-1 cu
alt domn1511 2 (Aslan vornieul). Desigur, odath cu domnul urmau s fie
106 CcnducAtorii rnisckilor din 1611 si 1618 n-au linut seama de PoartA (desi din cuvinta-
rea lui Gavril Movila, din 1616, reprodusa de Matei al Mirelor, op. cit., p. 342-343, rezultA cit de
supus era domnul fatA de aceasta), in nAdejdea lui Radu $erban si a imperialilor.
107 Chid Intilnim o grupare boiereascA antiotomanA (care se orienta fie spre imperial!,
fie spre poloni) 1 o alta filotura (cf. C. Rezachevici, Pozifia marii boierimi din Tara Romdneascd
faftl de Mihai Vitemul fi Simicn Mound (notembrie 1600 august 1601), In Studii", XXVI
(1973), nr. 1, p. 50-51.
108 Zis i Leon Stridie sau Stridiacul (cf.I. Lupas, Inceputul domniet lui Matei Basarab
fi relafiunile lui Cu Transiluania, In Anal. Acad. Rorn.", M.S.I., S. III, t. XIII, 1933, p. 349 ;
N. lorga, 0 scrisoare a lui Matei Basarab altre Gheorghe RdAdczy I- iu, principele Ardealulut,
cu lainuriri asupra venirii in dumnie a lui Mate, in Studii st documente, IX, p. 5).
los N. lorga, op. cit., p. 7. El nu este roman, cum crede N. lorga, ci albanez, frate cu aga
Lten, had Atorul lui Mihai Viteazul.
no Era In sa nepotul de soil al lul Petru Schiopul, si de aici probabil pretentlile sale la tron
(tttani, P. 5).
in Act din <1630) octombrie 20 (D.R.II., B, XXIII, p. 284 285).
us lbieem, p. 285.
www.dacoromanica.ro
inlaturati protejatii acestuia (greci i roman* Nemultumirea boierilor

olteni nu era, asadar, indreptata exclusiv impotriva grecilor 113 Motivul
bnediat al izbucnirii misc5xii a fost faptul el Leon vod5, multe i mari
greotitti au aruncat trii i silea pe boiari de pleitea judea/ele cu bani ni
tam speirgindu-se i boiarii reavind de unde lua banii pe care ii da, seireicea ?i
set indatorea. .." (sul)1. aut.)"4. Confirmarea acestei cauze o afhlan in Letopise-
pa Cantacuzinese H5, precutn i in actul contemporan din 20 octombrie
<1630>, care aminteste stringerea unor dki si biruri in Oltenia, tocmai in
vremea fugii boierilor in Transilvania 116
Dealtfel, vina pentru aceasth situatie n-a fost aruncatN exclusiv
asupra grecilor. Aceasta se afirmil limpede in actul din 1631, prin care
boierii pribegi rnari i mici", in frunte cu Asian vornicul, cer un imprumut
de bani in Ardeal, cu care sit-si stringb; osti : s'a mergem in taxa noastr i va
fi pre voia noastr5, si ne luom Vara si s scoatem grecii i dumanii no,stri
carii au spart casele noastre. . ." (subl. aut.)"7. Simpla diferentiere intre
greci" i dusmani" dovedeste c cei din urmA erau boieri de tarA,
adversari ai pribegilor 116. Intre acestia amintim, de pildA, pe Papa Crreceanu
dintre credinciosii lui Radu Serban, devenit apoi partizan al lui Leon
vodit si al lui Radu I1ia, pentru care i d viata in lupta de lingg, Plum-
buita, la 5 noiernbrie st.n. 1632, sau pe Dumitru Buzinca mare comis.
Ca tot deauna in astf el de miscki boierii rIsculati caut5, sit obtinit
sprijinul alt or categorii sociale. . . acum teara fuge toat se amin-
teste la 20 octombrie <1630> , c'5; le-au zis acei boiari terIi fugiti toti
dup5, noi, nu mai dati nemic"... rumnii nu vor s dea nemic, ci bat
feciorii (care string birul C.R.) si le hut banii itrsurile. . "119. Mai mult,
un act din august 1632 mitrturiseste c pribegii au Mout anumite pro-
1" A.D. Xenopol crede ca Atit Matei Basarab cit si VaAle L upu se suie in scaunele
tarilor romane in urma tine! iniscari nationale facute de bolerl si de popor in contra grecilor"
( Istoria romdnitor din Dacia Traiand, VIE, ed. a III-a, Bucuresti, 1929, p. 9). V. Motogna
afirma ca ilatel Basarab razimat pe o pornire similara (cu cea a lui Lupu Mehedinteanu C.R.)
impotriva grecilor, a izbutit sa ia cir na tarii" ( Relatiunile dintre Tarile Rwminesti $i Ardeal, p. 41),
tar I. Lupas consider ca Succesiunea luI Matei Basarab la tronul Tarii Tornanesti o inlesnise
considerabil curentul de reactiune impotriva eleinentelor grecesti..." (op. cit., p. 318). Observant,
la rindul nostru, c nemulturnirea lui Matei Basarab impotriva grecului Necula vistier era de
ordin personal. La 26 februarie 1631 domnul marturiseste ca in zilele lui Leon vocia Necula
vistier a nimicit casa doinniei mele si a cumparat multe sate peste Olt. Si acele sate au fos t
cumparate tot pe banii domniei mele si cu averi din casa domniei mete... si [mina nevoie si
jefuire am avut domnia men de la Necula vistier pentru zavistie, incit in alt chip nu am avut
cum s Inc, ci am pribeglt domnia mea in Tara Ungureasca..." (D.R.H., B, XXIV, p. 284).
114 Radu Popescu, Istoriile domnilor Tarit Romdnesti, ed. 1963, p. 93.
115 Nigel (Basarab) a primit judetul Romanatilor ca sa-1 tie de birarie. Dci pentru
multe biruri grne ce au fost asupra saracilor, neputind sit mat birulasca, spartu-s-au toate judeele
de peste Olt, fugind care incatro au putut. lar boiarii cari tinea judetele patea mare nevoe de la
domnie, ca I punea sa plateasca judtele cu sila..." (Istoria TJrii RoindaeW, ed. 1960, p. 93
96).
no D.R.H., B, XX III, p. 284 ; in acest act se indica si data trecerii baierilor in frunte cu
Asian in Transilvania : 18 23 octombrie (1630>. N. lorga, Socotelite Brapvului, p. 176, crede ea
evenimentul a avut loc cu o zi in urma. AltI boleri : Mihai Cotofan (Cotofeanu) si Dumitru
Filisanu au fugit in Hateg Mel din primavara anului 1630 (A. Veress Documente, LX, p. 314).
1" in actul care poarta 13 peceti sint mentionate numele boierilor pribegi (B.P. Hasdeu,
Oleo(' acle romline din biblioteca balthianiand din Alba lulia 1631 1633), in Coluama liii
I ratan", S.N., VII (1876), mai, p. 230-231 ; N. lorga, Studil i documente, IV, p. 103).
1" Cf. si scrisoarea adversarilor pribegilor adresata din Bucuresti judelai Brasovului
la 11 august 1631 (ibidem, p. 231-232 ; N. Iorga, op. cit., p. 104).
119 D.R.H., B, XXIII,www.dacoromanica.ro
p. 285.
17. CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEXSCA (SEC. AL xvn-I,E.A) 75
misiuni si rumnilor de la nord de Carpati, pentru a-i determina 81-i

urmeze Ia inapoiere in Tara Romaneasea 12.
Dar daea prin aceasta boierii incercau sa-si consolideze pozitiar
creind greutati adversarilor din tall, adevaratul sprijin pribegii il primese
din Transilvania. Gheorghe Rkczi I ii foloseste in lupta impotriva
imperialior, Iii schimbul acordarii de ajutoare diplomatice la Poart i pe
linga Mehmed Abaza pasa de Silistra 121, i a ingaduintei de a-si recruta
trupe din Transilvania.
Gruparile boieresti nu sint insa imuabile fenomenul este caracte-
ristic intreg veacului al XVII-lea trecerea din gruparea pribegior in
cea a grecilor" din targ, 122 facindu-se in funelie de intense personale.
Par nu numai tearna de confiscarea mosiilor 123, sau numeroasele solii si
carti de impacare trimise de domn in Ardeal124 i-a adus pe unii pribegi de
vaza in tara. Ern rol insemnat au jucat i cele doua hrisoave din 15 si
23 iulie 1631 prin care domnul, cu sfatul marii adunari a tarii, hotarkte
scoaterea grecilor striini" (nu si a celor impaminteniti) din tar i scuti-
rea de uncle dari a boierilor de mice fel, a mazililor, arosiilor, a logofetilor
domnesti si a popilor 125. Prin aceste masuri domnul data s obtina buna-
vointa pribegilor (nu este exclus ca acestia sa-si fi conditionat intoarcerea in
taxa de acordarea acestor hrisoave), dar in acelasi tirnp data s cistige de
partea sa clerul, boierii de tara, rosii i slujitorii, de care avea nevoie
impotriva boierilor pribegi. Lectia pe care o primise din partea oastei de tara
Alexandru Dias in 1618, intr-o imprejurare asemanatoare, nu era uitata.
Analiza atenta a celor doua hrisoave dovedeste c domnul n-a luat
masura de alungare din tara a grecilor" din divan, chiar daca acesta a
fost partial restructurat 126. Mai mult, unii din grecii" scosi din divan
au primit inalte dregatorii in afara acestuia 127. Ca atare, boierii pribegi au
inceput sii, revina in tara abia dupa ce au fost infrinti de Leon voda (care-si
asigurase sprijinul oastei de tara prin hrisoavele amintite), la 13/23 august
120 La 18 august Alexandru Dias, domnul Moldovei, intareste lui Matei aga i celorlalli
boieri ce all tocmit" cu rumAnii fugiji in Transilvania, desigur in numele fiului sat' Radu
the numit in Tara BcmAncascA, chcmindu-i MEI"' pe boieri la curtea sa (B.P. Hasdeu, op. cit.,
p. 232-233 ; N. Iorga, Studi( fi documente, IV, p. 105).
121 I Lupas, op. cit., 349 350, 368. N. lorga, op. cit., IX, p. 4 si urm. Ajutoare au prima
pribegii si de la David Zdlyomi, inrudit cu Gavril MovilA ; cf. i Istoria pith Romdnesti, ed.
1960, p. 96.
222 Aceasta in ciuda faptului CA Gheorghe Rkczi I in scrisoarea adresatA lui Abaza
pasa, din 15 august 1632, II acuzA pe greci" cA nu contenesc a scorni invinuiri impotrIva boleri-
lor de tarA, intAritind pe domn sA le ia acestora viata, pentru a prada 1 pustii in voie tam ;
din care cau7a pribc gii nu EC rot intcarce In tarA (I. Lupas, op. cit., p. 350).
123 Cf. actul din 18 noicrnbrie 16CO, in care se aminteste confiscarea de cStre Leon vodA a
averilor lui Gorgan Fpatarul (D.R.B., B, XXIII, p. 298).
124 Istoria Torii Rordresti, cd. 19E0, p. 96, 99 ; N. Iorga, op. cit., p. 6-7.
125 D.R.H., B, XXIII, p. 406-409, 412 414, N. Iorga, op. cit., p. 6, crede cA au exlstat
mu lte copii ale ace stcr acte trimise in arA.
125 In fruntca divanului din actele amintite apare Hriza mare vornic, care era grec.
Au fost inlocuii Pavlachi Caragea mare spatar, Constandin (Ramandi?) mare comis, Vasile mare
pahainic i Iuovcca mare pcstelnic (care era sirb).
127 Pavlachi Caragea devine mare ban, WA a apArea in divanele domnesti (N. Stoicescu,
Diefionar al inarilor dregdlori din Tara Rorndneascd si Moldova, sec. XIV XVII, Bucuresti,
1971, p. 146).
www.dacoromanica.ro
76 CONSTANTIN REZACHWICI 18
1631, in lupta din marginea de sud a Bucurestiului (pe locul bisericii

SI oboz ia )126.
S-au intors atunci Barbu Bradescu fost paharnic, ridicat hi aceeasi
dregatorie in anul urn-I/tor de Leon voda si Radu Ilias, Barbu Poenaru
fost postelnic, capitanul Dumitru Filisanu fost postelnic, inrudit cu Matei
(Basarab), Mihai Cotofeanu, altii mai marunti ca Patru alugerul si Ionaseo
din Gaia, urmati de insusi candidatul hi domnie, Asian vornicul, pe
care I-au facut ban mare la Craiove".
Fireste, cind situatia s-a schimbat si Matei Basarab a intrat in
Tara Romaneascl, cu ajutorul lui Abaza pasa, cu totii au trecut din nou
de partea acestuia. Mihai Cotofeanu conduce strajile lui Matei Basarab
spre Buzau in octombrie 1632 13, iar Barbu Bradescu, pe care Matei ii va
face mare paharnic, se afla in fruntea rosiilor acestuia in lupta victorioasa
de ling/ Plumbuita (sau de la Obi lesti), cu Rada Ilia 131. Inca inaintea
luptei, Matei Basarab scria lui Gheorghe Ralapczi I ea alaturi de el se
afla tot(it> boierimea tarii"132.
Intr-adevar, noul dornn a stiut sit atraga de partea sa atit boierii
de tar/ din divanele predecesorilor OA, care nu 1-au urmat in Transil-
vania (Buzinca comisul, Ivasco Baleanu vornicul 133 etc.), cit i majo-
ritatea grecior" de frunte din preajma lui Radu Ilia, care dupa lupta de
ling/ Plumbuita fugisera in Moldova 131. S-au intors astfel in tara Hrizea
vornicul din Balteni (fiind numit chiar mare ban in 1631), Miho Ricotit
spatarul, Vasilache Paindur aga (nurnit mare stolnic in 1631), la care se
adauga Dumitru Dudescu (numit mare vistier in 1634), boier de Vara, ill
strinsit legatura ins/ cu. strainii din preajma lui Leon voda si Rada Ilias.
Atuncea (dup./ confirmarea domniei de catre sultan -- C.R.) toi boierii
pribegi s-au inehinat la el" noteaza succint Letopisepa Cantacusinesc "5.
In lumina miscarilor, avind in principal ea forki oondaodtoare boieri-
mea, care au framintat primele trei decenii ale secolului al XVII-lea,
iniscari analizate mai sus, consider/in ea nu se poate vorbi de aparitia
primelor simptome ale crizei regimului boieresc" (in ultima instant/
fenomene de criza social-politica) de-abia in deceniul vase al veacului, o
data cu miscarea popular/ din 1655 136. Primele trei decenii, indeosebi doi ii
"8 lsforia Trii Romdnesti, ed. 1930, p. 97-98 ; Radu Popescu, Istortile domilor Taril
Romilnesti, ed. 1963, p. 94. La 5 septembrie 1631 Leon vadd aminteste cd dupd luptd au:cdzut toate
satele 51 averile lui Matei aga s fie pe seams domneascd" (D.R.TI., B, XXIII, p. 435 436).
111 Istoria TOrii Ronuinesti, ed. 1960, p. 99. Cei care s-au intors au primit concesiuni
pentru strungerea birului i dregAtorli (N. Iorga, op. cit., p. 11). Aslan fost mire vornic" apare Ii
in divanul lui Leon vocIA din 20 aprille 1632 (D.R.II., B, XXIII, p. 548). Pe imn, Matel aga.
ajtins acum candidat la domnie, au rmas spdtaril Teodosie Corbeanu si Gorgan, precum 31 alti
boicri mai marunii (cf. actul din 11 martie 1632, Bibl. Acad. Fotocopii, VI/13).
110 Isioria Tara Romitnesti, ed. 1960, p. 101.
1"1 Bdtdlia a avut loc la 26 octombrie/5 noiembrie 1632 (ibidem, p. 102).
131 Din Bucuresti, la 17 octombrle 1632 (N. Iorga, Studit ft documente, IV. p. 16).
133 Ivasco BAleanu allturi de Barbu BrAdescu conducea pe rosii in lupta de ling
Plumbnita (Istorta Torii Romdnesti, ed. 1960., p. 102).
114 Pentru numele acestora Ibldem, p. 103.
131 lbidem, p. 105, Doar Necula Catargiul a rdmas aldturi de cel din familia sa in Moldova,
en Mimic declarat al lid Matei Basarab.
131 E. StAnescu, Cronica Istorttlor domnilor Tdrit Rominesti si locul ei In istoriografia
mcdievold romancascd, in Istoritle domnilor Torii Romdnesti de Radu Popescu oornicul, ed.
1960, p. XII.
www.dacoromanica.ro
19 CRIZA SOCIAL-PaLLT:CA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 77
trei, constituie o perioaa, de puternice frimintAri interne, de lupte impo-

triva domnilor numiti de Poartk mai putin cercetate in literatures "wastrel
istoricd, dar cu nimic mai prejos sub aceste aspecte &I'S de deceniile 6-8
ale aceluiasi veac.
FEN-OMENE DE CRIZA SOCIAL-POLITICA IN VREMEA LUI MATEI BASARAB

Cu domnia lui Matei Basarab incepe o noug, epocl in istoria Trii
Romanesti. Daa, in prirnele trei decenii ale veacului al XVII-lea, o parte a
boierimii (forta conducatoare a misca,rilor impotriva domnilor numiti de
PoartA) se ridic in numele lui Radu *erban i impotriva grecilor", in
vremea lui Matei Basarab miscitrile capt. un alt caracter. Boierimea,
care nu indrzne,ste decit rareori dea pe fat6, nemultumirea impotriva
dornnului, nu mai este de obicei forta conducItoare a miscarilor i lozinca
luptei impotriva grecilor" nu se mai agita ca in deceniile precedente.
La, sfirsitul domniei lui Matei Basarab si in vremea lui Constantin kierban
forta, principal a miscArilor social-politice devin slujitorii, ridicati din
sinul maselor, pe care, la rindul lor, le atrag de partea lor, intr-o mAsurk
evident, mult mai mare decit izbutiserA s-o faca; boierii in vremea miscrtri-
lor din 1618 sau 1630.
Dar, desi in vremea lui Matei Basarab, care a stint s asigure echilibru
intre boierii de tar i greci"137, nu mai intilnim mieri boieresti de am-
ploarea celor din deceniile trecute, aceasta nu inseamnit c5; boierimea de
diferite stall n-a manifestat in anumite imprejurari ostiitate impotriva
domnului. FAO s-au manifestat insa, doar Catargiestii, refugiati in Mol-
dova la 1632, in frunte cu Necula Catargi, inrudit prin aliantg, cu Alexandru
si Radu Ilia.
Necula vistier a facut parte din cei carel-au sfittuit pe Vasile Lupu si
atace pentru prima data Tara Romaneasca i impreunA cu rudele sale a,
participat la campania acestuia peste Milcov, in octombrie-noiembrie
1637 138. De altfel, intr-un act din 10 <ianuarie 1646 decembrie 1647>,
prin care Matei Basarab daruieste lui Dragoniir mare vornic casele din
Tirgoviste, foste ale lui Ianache banul Catargi, fratele lui Necula, domnul
muotean marturiseste rolul de frunte pe care 1-au jucat Catargiii in cam-
pania amintitk Actul mentioneaza ea in cursul anilor 7145 <1637> cind
am stat domnia mea, cu vrerea lui Dumnezeu domn ?i, stpIn pe scaunul,
"7 Cronica atribuitA tut Radu Popescu afirmd, dupa marturii contemporane, ca Matel
Basarab a primit pe pribegi fAra deosebire : rumanii, grecli, carei au fost bolarl marl si tuturor
bine le-au facut, nu ran i inca au si boerit pe unii. Decli s-au nevoit Mittel voda de au dres
Ora foarte bine... ca Ora iubiea pre domn l domnul pe taril ; pentru ca era liniste in domniea
tui ; nu sA vedea, nici sa auziea morti sau prazi, precum s Mem si s fac la altii...' (Istoriile
elonthilor Tani Romilnesti, ed. cit., p. 97-98). Matei Basarab a stint insa Inca de la inceputul
domniei sa adopte in unele cazuri o atitudine ferma fata de boieri. Astfel pentru c Chisar paharnie
din Buda n-a ascultat de cartea domniei mete... am batut pe Chisar paharnic In divan foarte
mult, de I-au dat 300 de toiege si am scos domnia mea pe Chisar paharnic din divan cu mare
rusine si a stat de gloaba si am Inchis domnia mea pe Chisar paharnic In temnita (D.R. H., 13,
XXIV, p. 172). De asemenea, Matei Basarab a Mat capul lui Vasalacld banul din Suta 5i lui
Dumitru vistier Dudescu, pentru nereguli faptuite in calitate de trimisl la Tarigrad (acte din
2 mai, 6 lune si 1p august 1654, Arh. St. Buc., M-rea Radu l'odd, LXX I/1 ; Acad. R.S. Romania,
CXCl/44 ; XL IV/17).
138 Pentru aceasta companie cf. Istoria Tarii Romanesti, ed. 1960. p. 107.
www.dacoromanica.ro
78 CONSTANTIN REZACHEWCI 20
mopilor pi strdmopilor domniei mete, aici ii Tara lionaineased intii, in

orqul Bucurepti, Catargiotii, ei an venit impotriva domniei mele cu sabielsi
cu oaste din lara Moldovei pi cu tdtari pi cu atitea rdutdfi aici in fard,. ca
nipte oameni rdi pi stricdtori de lard. Apoi a dat domnul Dumnezeu de au
cazut sub picioarele domniei mele, pi i-am scos domnia mea din lard, cu
rea rwine"139. Remarcam ca in aceasta mentiune a campaniei moldovene
In , Tara Romaneasca numele lui Vasile Lupu nu e nici macar pornenit.,
Catargietii fiMd socotiti adevaratii responsabii de stricarea trii. Desigur,
in cazul in care Matei Basarab ar fi fost inlocuit prin Ion. voda, fiul lui
VaNile Lupu, ei ar fi ocupat un loc de frunte in preajma acestuia.
Cu prilejul carnpaniei din 1637, Catargiestii i Vasile Lupu au gasit
sustinMori si in tara. Pe sdrmanul voievod numai Dumnezeu /-a susfinut
pind acum din pricina atitor trddeitori" nota la 11 'noiembrie solul lui
Gheorghe Rakczi I in Tara Romaneasca. ...
Triiddtorii sint dintre
ovinenii apropiati de el (Matei vodaC.R.) ; aceia indeamnd pe voievodul
Moldovei "40. Cine sint acesti tradatori", cel putin capeteniile lor solul
ardelean se ref era la boieri , nu e greu de presupus. Hrizea mare ban
din Balteni, fostul partizan al lui Radu Ilia, e inlocuit din dregatorie
indata dupa sfirsitul campaniei (decembrie 1637), odata cu Buzinca
mare comis, de asemenea fost mare dregator al lui Leon vod i Radu
Dias. Cum aceasta masura n-a lovit in general in participantii la divanele
domnilor anteriori, pe care Matei Basarab i-a mentinut in dregatorii,
credem c Hrizea i Buzinca au fost indepartati din sfat in chip special
pentru beinuiala de a se fi aflat in legatura cu inamicul. Vina lor n-a fost
dovedita, sau domnul s-a aratat iertator, oricum, cei doi au fost reprimiti
in divan : Buzinca foarte curind in ianuarie 1638 ca mare clucer,
iar Hrizea, ceva mai tirziu in august, acelasi an , ea mare vornic.
Existenta unei opozitii boieresti fall de Matei Basarab iese din nou
la lumina abia in mai 1653, cu prilejul ultimei campanii a lui Vasile Lupu
in Tara Romaneasca. Relatind despre trimiterea in Tara Romaneasca
de catre Gheorghe Rakczi al II-lea a unui detasament de 5000 de mesei
(pedestrasi unguri) i secui, condusi de tefan Petki, capitanul de Chic,
la cererea lui Matei Basarab, cronicarul G. Kraus afirma c acesta a fost
oprit la trecerea muntilor de trei mipei de boieri traddtori", care, pretinzind
ca sint trimisi de Matei voda, i-au cerut 0, se intoarca din drum, domnul
voind s pastreze acest ajutor pentru o nevoie mai mare. Mai mult, boiOrii
tradatori ar fi asezat in doul loeuri primejdioase din munti cete inarmate,
cu porunca de a-1 impiedica cu forta la nevoie pe capitanul lui Rkczi sit
intre in tara. instiintat de principe despre pricina retragerii ajutorului sari,
Matei Basarab a descoperit in urma unei aspre cercetari pe tradatori,
poruncind uciderea lor neintirziata 141.
139 Muzeul de istorle a municipiului Bucuresti, nr. 26 887 ; i traducere veche in Arhivele
Oltenlei", XX (1041), nr. 113-118, p. 77, sub data 1636 (in actul amintit se indica vAleatul
711a (1636 1637), dar campania lui Vasile Lupu in Tara RomAneascA a avut loc in octombrie-
noiembric 1637.
no A. Veress, Documente, X, p. 16-17. In aceeasi zi I. Kemny si T. Nemes, cornandantii
()slit trimisA in ajutorul tut Mad Basarab, anuntau pe Rkczi a Vasite Lupu nu are osti
tAtttrasti, Wel turcesti, Mei nu credem sA albA alt6 incredere, ci numai pe lrdddlorii de pe ling&
voievod" (subl. aut.) (ibidem, p. 18).
141 G. Kraus, Cronica Transilvaniei, 1608 1665, ed. G. Duzinehevici, E. Reus Mirza,
Bueurcsti, 1965, p. 160.
www.dacoromanica.ro
21 CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LE ) 79
Acelasi erouicar ne informeaza ea Matei Basarab, neavind incredere

in rosii (calarime a micii boierimi) i in cetele boierilor, cu prilejul bataliei
de la Finta (17/27 mai 1653), i-a asezat intre pedestrasii de tath si seimeni,
care au primit porunca, s traga asupra lor in cazul eind acestia ar fi sovait
sau ar fi luat-o la fuga 142 Prin aceasta, domnul ar fi dovedit ea, nu avea
incredere nici in mica boierime.
In lega' tura cu opozitia boierimii fat/ de Matei Basarab, trebuie pusa
incerearea unor boieri, dupg victoria de la Finta, de a-1 otravi pe domn, cu
ajutorul barbierului sau (despre care se spune ea, era polonez"), atras in.
eomplot. Intimplarea e povestith pe larg de Kraus, ea si sfIiitu1 ei : des-
e operirea complotului i intemnitarea a 11 boieri, dintre care unii au fost
ucisi, iar altora Ii s-au confiscat bunurile 143 Complotistii 1-ar fi pirit i pe
vistierul Istratie Leurdeanu, care se bucura de pretuirea domnului, ea pe
,;capul si urzitorul tradatorilor", determinindu-1 s fuga pe ascuns Ia
Poart1144.
In sfirsit, amintim i afirmatia lui G. Kraus ea Ghinea mare vistier
Bratkanu (Tucala) i Radu mare arrnas (Varzaru) au fost ucisi de seimeni
din porunca lui Matei Basarab, ea urmare a tradarii lui Gheorghe Stefan,
in lupta cu Vasile Lupu, din ajunul bathliei de la Finta148.
Cu exceptia ultimei afirmatii 146, relatarile cronicarului sas, referitoare
la pozitia boierimii fata de Matei Basarab, spre sfirsitul domniei acestuia,
n-au fost analizate de istoriografia noastra in lumina altor izvoare.
Subliniem ea, G. Kraus nu s-a aflat in centrul evenimentelor care ne
intereseaza, el consemnind in volurninoasa sa cronica numai relatari indi-
recte si zvonuri venite de peste Carpati, a egror cronologie i amanunte
uneori le incurea. Se stie ea Matei Basarab a trimis pe Badea postelnic
Balaceanu la Gheorghe Rkczi al II-lea dupa ajutoare inaintea batalie
de la Pinta 147, dar ajutoarele"acordate de principe lui Matei voda, s-au
limitat doar la plingeri impotriva lui Vasile Lupu, adresate Portii, dup5,
victoria domnului muntean 148. Miron Costin nu confirma participarea unor
forte transilvanene in batglia de la Soplea (in ajunul celei de la Finta) in
oastea condus de Gheorghe Stefan, iar episodul trimiterii lui Stefan Petki
cu 5 000 de pedestrasi i secui nu poate fi nici afirmat, nici negat, nefiind
mentionat in alte izvoare 149,
142 Ibidem, p. 159.
"3 Ibidem, P. 160 162.
144 Ibidem, p. 162.
115 Ibidem, p. 157-158.
146 Cf. Lidia i Ludovic Demeny, N. Stoicescu, Reiscoala seimenilor sau rdscoala popularu?
Bucuresti, 1968, p. 57, care considera cA cei doi boieri au fost trimisi de domn in Moldova, de
uncle Gheorghe *tefan infrint a fugit apoi la Matei Basarab. Lupta la care se referil Kraus, si in
care conducerea de partea munteanA a avut-o Gheorghe $tefan, s-a dat la *oplea, In Tara RomA-
neascA, la 16/26 mai 1653, in ajunul Wallet de la Finta. Miron Costin, Lelopiseful Tarii Moldovei,
ed. 195, p. 151, care relateazA aceeasi bAtAlie de la Soplea, nu pomeneste nimic despre vre-o
trAdare in sinul fortelor muntene, ei despre raragerea normald a acestora in fala atacului cu
forte mult superioare exccutat de Vasile Lupu, care credea CA are inainte intreaga oaste a lui
Matei Basarab.
"1 Isioria Turii Romdnesii, ed. 1960, p. 109, variantd.
145 Eud. de Hurmuzaki, Fragmente din isloria roiminilor, III, Bueuresti, 1900, p. 234 235.
112 Ni se pare greu de crezut cA boleril trAdAtori sA fi dispus de un numAr atit de mare de
ctameni, care sA poat impiedica trecerea peste Carpati a 5 000 de osteni transilvAneni, MrA ca
dommil sA afle nimic despre existenta acestora.
www.dacoromanica.ro
Se confirma inha faptul c rosii au fost rinduiti in batalia de la Finta

intre seimenii pedestri i alta oaste de tara", aceasta insa la flaneul
drept 15o, iar nu pe tot dispozitivul de lupta, cum crede Kraus. Dupa cro-
nica lui Miron Costin aceasta masur& a rezultat din necesitati de ordin
!Millar, iar Letopiseful Cantacuzinesc afirma ca boiarii cei mari si al doilea
eu coconii lor, cu slugile lor", au luptat vitejeste 151, fara a aminti de
supravegherea seimendor si a pedestrimii de taxa. Este adevarat insa ca,
dupa cronica brasoveana, unele trupe viclene" (perfidis . . . copiis) ale
lui Matei voda declarau ea nu vor sa loveasca in fratii lor, romanii mol-
doveni" 152.
Nu avern date care sa sprijine direct afirmatia lui Kraus referitoare
Ia complotul boieresc pentru uciderea lui Matei Basarab, indata dupa
batalia de la Finta 153. Cu toate acestea, se stie ea mitropolitul Stefan a fost
seos de Matei Basarab din scaunul sau i inlocuit err episcopul de
Rimnic, Ignatie, inainte de 12/22 iulie 1653, probabil in intervalul dintre
aceasta data si cea a luptei de la Finta (17/27 mai 12/22 iulie 1653).
Motivul inlocuirii ni-1 arata 1118110 Matei Basarab : deoarece arhereul
nostru chir Stefan, ca unul ce este viclean (tirgovet) si de fire acru la mate
nu stim cum s-a dovedit ea a fost in legatura cu rasculatii i astfell-am scos
din scaun, ea sa se odihneasca in manastirea lui . Aetul patriarhului
de Constantinopole, care confirm& caterisirea mitropolitului Stefan, arata
ea acesta s-a facut vinovat de scandale si de vatamare pentru obste, si,
ee e mai rau decit mice, a lost dovedit ca a tesut uneltiri i impotriva
eelui dupa Dumnezeu binefacator al lui, preastralucitul i preacucernicul
domn a toata Ungrovlahia, domnul domn Io Matei voievod Mein-
du-se si partas cu cei ce au stricat orinduiala i s-au ridicat impotriva
dornniei ... " 155.
Nu credem e mitropolitul a fost acuzat de domn cu. mai mult
sau mai putin temei 156 de participare la rascoala dorobantilor i sei-
menilor din Tirgoviste, care ar fiavut loc la sfirsitul primaverii lui 1653"157.
E greu de presupus ca insusi mitropolitul tarii a se fi inteles cu ostenii de
150 \ Hron Costin, op. cit., p. 153 ; cf. si gen. R. Rosetti, Istoria artei militare a romdnitor,
Bueuresti, 1947, p. 383, nota 15.

151 Istoria Tarii Romdnesti, ed. 1960, p. 111.
152 Chronicon Fuchsio-Luptno-Oltardinum, I. Brasov, 1847, p. 51 ; cf. si N. Iorga, Rdscoala
seimenilor Impotriva tut Matei Basarab, In Anal. Acad. Rom.", M.S.I., S. II, t. XXXII!,
1910, p. 197.
163 Cronica atribuitA lui Radu Popescu confirmA partial relatarea lui Kraus despre pribe-
gia It:1 Istrate Leurdeanu la turd, in vrernea tut Matei Basarab (Istoriile domnilor Tarit Roma-
nest!, ed. 1963, p. 123).
154 Hurmuraki, Documente, XIV1, p. 195-196, nr. CCLXXV.
166 E trimis la mAnAstire sub numele de Stefan monahul ca unul ce s-a rasculat impo-
triNa doninului sAu insusi" (Hurmuzaki, op. cit., p. 196-197, nr. CCLXXVI).
366 In diata sa din 15 aprilie 1668, mitropolitul Stefan marturiseste cA a fost alungat de
Matel Basarab la mAnAstirea Tismana pentru pAcatele noastre au din graiuri omenesti". Constan-
tin Serban, venind domn, stlind cA nimica vinovat n-am fost, adusu-ne-au iar la scaunul nostru
la rnitropolie" (Al. lordan, Ignatte, mitropolitul Tarii Romdnesti, in Cerc. 1st.", XIII XVI
(1937 1910), nr. 1 2, p. 393. Este posibil ca si Constantin Serban, ea boier, sA fi luat parte la
complotul impotriva lid Matei Basarab, dupA cum este posibil, In calitate de participant sau nu,
sd ft lost intr adevAr convins de nevinovAtia rnitropolitului Stefan.
1" Lidla si Ludovic Demny, N. Stoicescu, op. cit., p. 61, Al. Iordan, op. cit., p. 390,
crede cA mitropolitul Stefan a participat la un complot" (fArA a preciza de ce nat urA) : date
fund tuiburArlle din Muntenia, mai ales In ultimul an al domniei lui Mater.
www.dacoromanica.ro
23 CRIZA SOCIAL-POLIT1CA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 81
rind, ale cgror revendicgri nu le irnpktkea, In cadrul unei rgscoale cu

caracter in parte antifeudal (indreptatg impotriva unor boieri din preajrna
domnului). Mu lt mai plauzibilg ni se pare partieiparea sa la conzplotul
boierilor pentru suprimarea lui Matei Basarab, din perioada imediat urmg-
toare bgtgliei de la Finta, la care se referg cronicarul G. Kraus. Numai
astfel s-ar putea explica o msurg atit de asprg luatg de domn impotriva
mitropolitului tgrii : depunerea acestuia.
Desi relatgrile cronicarului sas nu sint confirmate intru totn1 de
izvoarele amintite mai sus, este limpede cg in vremea bgtgliei de la Finta
o parte a boierimii muntene a manifestat, intr-o formg sau alta, opozitie fatg
de Matei Basarab.
Intr-o mdsurd sporitd insd s-a manifestat in aceastd vreme opozilia
slujitorilor, prilejuind, in acelqi timp, mipdri cu caracter antifeudal ale
tirgovefilor i Idranilor.
Miscgri ale slujitorilor-osteni nu apar uris numai la mijlocul veacului
al XV1I-lea, cind se desfd,soard cu o intensitate ;Inca neatinsei pind atunci.
Incg in vara lui 1611 ostile de targ se ridicg impotriva lui Radu Mihnea,
domnul trimis de Poartg, facilitind victoria lui Radu *erban asupra aces-
tuia i obligindu-1 sg fugg la Giurgiu : cgci i-au intins curse rosii i toate
calcindu-si in picioare jmAmintele" 158. In 1616 in rindul poporului"
care se ridicg la curte impotriva vornicului Cirstea si a logofgtului Nica,
urmgrindu-i ping in palat 159, curn aminteam rnai sus, se aflau, pe ling&
tirgoveti, i osteni de tug. Acestia din urmg participg si la miscarea vor-
nicului Cirstea din anul urmkor, impotriva lui Alexandru Ilia 160, jar in
1618 refuzg sa,-1 apere pe acelasi domn in fata ostii mi Lupu Mehedinteanu,
pretextind neplata lefilor i sgracia care i-a flout sg-si vindg armele
caii in tirg 161
0 noug miscare a slujitorilor, care ajunge ping in faza de rgscoalg
are loc in a doua jumgtate a anului 1623, la inceputul domniei lui Alexandru
Coconul, fiul lui Radu Mihnea. lle data aceasta s-au sculat asupra dom-
nului, sg-1 scoatg din domnie" cdldra?ii din Mgnesti, Gherghita, Ploiesti
si Rusii de Vede 162. Rascoala nu era provocatg de tinkul domn, un copil
lkat in Tara Romaneascg in grija mamei sale, la trecerea lui Radu Mihnea
in Moldova, care nici nu apucase incg sg dornneasca. Cglgrasii, cea mai mare
parte tirgoveti, forta principalg a rgscoalei, erau nemultumiti desigur de
multg vreme de starea in care erau tinuti si de dgrile la care erau impusi 163,
nernultumirile lor fiMd in esentg, aceleasi cu cele exprimate limpede inaintea
lui Alexandru Ilik la 1618. Faptul cg tara era condusg de un copil, sau
158 Matel al Mirelor, Povestirea pe scud( despre neasteplata cddere din domnie a IW .5erban
yodel zis f i Radu si despre venirea in Tara Romaneascd a tut Radu vodd zis f t Mihnea, la N. Iorga,
Manuscripte din biblioteci strdine relative la istoria rorndnilor, in Anal. Acad. Rom.", M.S.I.,
S. II, t. XXI, 1899, p. 23. Pentru rolul important al slujitorilor in incercarea lui Radu erban
de a relua domnia in 1611 cf . si cronica atribuitA lui Radu Popescu, Istortile domnilor Tdrit
Remanent, ed. 1963, p. 83.
159 Matei al Mirelor, Istoria celor petrecule in Tara Romdneascd, In Tesaur, I, p. 343.
169 Ibidem, p. 344.
161 Ibidem. p. 346.
162 Istoria Tarti Romdnesti, ed. 1960, p. 94. Radu Popcscu, op. cit., p. 90. N. Iorga, Rdscoala
seimenilor, p. 195, vede cA e vorba de rosii colonizati in locurile amintite de Attila! Viteazul.
163 Cf. si C.C. Giurescu, Istoria romdnilor, HP, ed. a II-a, 1944, p. 28-29. 0 cauzA
generalA de nemultumire era si faptul cA din pricina cheltuieli'or lui Radu Mihnea pentru intre-
tinerea curtii tam era slabA i saracA" (Radu Popescu, op. cit., p. 91).
6c. 1613
www.dacoromanica.ro
82 CONSTANTIN REZACHIEVIC/ .)4
mai precis de boierii lilsati de Radu Mihnea : de &ALIta trebile tarip7164,

a fost eonsiderat ea un moment propice pentru izbucnirea rAscoalei
impunerea conditiilor slujitorilor. La izbucnirea acesteia in toamna anului
1623 a contribuit probabil i atitudinea boierilor care conduceau tara.
1)oniiiul, aliriii Letopisetul Cantaeuzinese, fiind prea tinar, avea boiari
foarte crodinciosi de cAutau toate trebile domniei si ale tArii, i toate
judeekile era asupra Mr" 165
CA unii boieri au fost socotiti vinovati de ridicarea calarasilor rezultA,
eredem, si din schiinbArile in divan pe care le face domnul, probabil la
indrumarea tatAlui srtu, Radu Mihnea, din Moldova, la inceputul lui
octoin brie 1623 166.
De partea rasculatilor au trecut sub o formA sau alta si alte categorii
de slujitori din tarA, astfel cl fortele de represiune s-au limitat la boiarii .
toti impreuna cu toata curtea" 167 Avind insA gatire mai bunA"
acestia an infrint pe rAsculati la MAnesti, risipindu-i i executind apoi pe
eondlicatorii actiunii : carii au fost pricina acestii radicari" 168.
Indata dupA aceasta si in leyeiturci cu rscoala slujitorilor (desi cro-
nicile interne prezinta actiuni ca deosebite, succesive), are Mc o ridicare
asupra domnului din oamenii du peste Olt, eu un domnisor ce i-au zis
Paisie" 166. Nu stim eine a fost acest Paisie, cu Ull nume atit de neobisnuit
pentru un domn (poate vreun calugar care era sau se pretindea os dom-
nese) 176, dar faptul c Letopiseful Cantaenzinese ii numeste pe oamenii sAi
lotri dA peste Olt" 171, arata cA acestia fAceau parte din paturile de jos
ale populatiei. Dealtfel, tot boierii lui Alexandru Coconul au ridicat osti
si an trimis de i-au lovit Mr/ veaste, unde au fost conAciti si pre cei mai
multi i-au omorit cu dornnisorul lor, iar ceilalti s-au risipit care incotro
au putut scapa" 172.
RAscoalele slujitorilor si ale populatiei de jos din 1623 n-au ramas
izolate. Cronica atribuita lui Radu Popescu referindu-se la rascoala arnin-
titA a calArasilor, subhniazA : precum de multe oni au pent" 17 3.
Nu intotdeauna miscArile slujitorilor erau fAtis indreptate impo-
triva domnului, i nici caracterul revendicArilor Mr nu era acelasi. La 1637,
in vremea primei campanii a lui Vasile Lupu in Tara liomAneascA, shiji-
torii pedestri dorobantii s-au ridicat impotriva comandantului lor,
164 Radu Popescu, op. cit., p. 90. Cu exceptia comisului Bratu din Uesti, menlionat In
di% an la 29 august 1623, ceilalti mari dregatori au fost mosteniti" de Alexandru Coconu de la
Radu Millnea.
166 Isioria Tdrii Roindoesli, loc. cit.
166 Atunci sint inlocuili Hrizea vistiernicul din Balteni, Gorgan paharnicul (In aceeasi
lunA e inlocuit l urmasul s5u Dumitrasco paharnic ) sl Trufanda postelnicul. In ianuarie 1624
sint inlocuiti vornicul Papa din Greci i Asian logofatul.
161 Isloria Torii Romdnesii, Ice. Cit. Curtea" reprezintil mica boierime i lefegii strAini
care slujeau la palat (curte).
166 Radu Popescu, loc. cit.
169 Ibidem.
119 N. Iorga, ROscoala seirnenilor, p. 195, crede cS Paisie era un pretendent riispopit"
PlaseazA insA eronat aceastA iniscare in timpul lui Leon voclA. In actele vremii, anterioare anu-
lid 1623, spare un popA Paisie din Grosani, popa de tara (act din 14 septembrie <1609), D.I.R.,
B, XVII 1, p. 411), care nu poate fi identificat cu personajul din cronicile interne. Alte personaje
cu acest nume nu am intilnit in actele veaculul al XVII-lea, anterioare anului 1623.
171 Istoria Tdrii RomdneW, ed cit., p. 94.
172 Ibidem, Radu Popescu, loc. cit.
173 Radu Popescu, toe. cil.
www.dacoromanica.ro
CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA RomANEASCA (SEC. AL XWI-tLEA) 83
wrele aga, impunind doninului schimbarea acestuia. Situalia lui Matei

Basar.ab era destul de proastd nota I. Kemny, eornandantul ajutorului
trimis domnului de Gheorghe Raidczi I clint iqind din Bucurtyti,
pedOtrimea deparlit de el, ?i, alungind pe aga inpoi la domn, ;3i-a ales
singurd n comandant; cdldrimea murmura 9i ea, iar Lupu intrase in far4,
inafntind Limp de patru zile . 7) 174.
- Matei Basarab a satisfacut revendicarile slujitorilor nemulturniti,
.
caci la 9 noiembrie 1637 pedestrasii care au pus alt aga" erau din r=qu sub
ordinile sale, iar solul transilvanean I. Daniel insemna c oastea are inima:
bund pentru voievod 175
. Prima jumatate a veaculi al XVII-lea constituie o perioada 'de

intense framintari social-politice in Tara Romaneascl. In primele trei
decenii pe intiiul plan se situeaza miscarile boierimii din puternica grupare
antiotomana, care dominase viata politica, interns aproape douazeci de
ani, In vremea lui Mihai Viteazul si Radu erban, impotriva domnilor
numiti de Poarta (Radu Mihnea, Alexandru Ilias si Leon Tomsa). Carac-
terul acestor miscari, care toate tind spre rascoale, desi numai cea din
1618, condusa in ultima faza de Lupu Mehedinteanu, ajunge la avest
stadiu, altele fiind inabusite in faza de complot" (cea condus de Barcan
stolnicul in 1611) este complex. Ele nu sint miscari antidomnesti ea atare,
ale unei boierimi anarhice, care urmarea sa-si instaureze propriul regim".
Numeroase izvoare ale vremii, trecute usor cu vederea in literatura pro-
blemei, dovedese ca, ping in 1620 telul acestor miscari era readucerea in
scaun a lui Radu erban si schimbarea orientarii tarii, prin revenirea la
aliantele cu crestinatatea. In aeeasta perioada forta conduatoare a mis-
earilor era boierimea antiotomana, dar pentru a izbindi impotriva domnilor
fioturci aceasta avea nevoie de sprijinul celorlalte eategorii sociale. Astfel
au fost atrasi la lupta slujitorii, factorul militar, tirgovetii i taranii,
indemnati la fuga i neplata birurilor pentru a crea greutati domniei. Eti-
chetarea globala a acestor miscari drept antigrecesti" pornind de la
relatarile subiective ale lui Matei al Mirelor este lipsita de temei. Mis-
carea din 1617 a fost indreptata impotriva lui Alexandru Ilia i a prote-
jatilor greci" adusi de el de la Poarta, in conducerea ei fiind greci" im-
paminteniti mai demult, conflictul fiind de interese, iar nu legat de
apartenenta etnica. In 1618 Lupu Mehedinteanu supune pe boieriisi negus-
torii greci la dari doar pentru. a-si putea plati lefegiii unguri cu care venise
in tara. Uneori masele scapau de sub controlul conducerii boieresti, impri-
mind miscarii un caracter antifeudal, iar in 1616 asistam ehiar la o miscare
populara impotriva unor boieri din locotenenta domneasea.
Din deceniul al patrulea nu mai putem vorbi de o grupare boiereasca
antiotomana, gruparile boieresti nemaiconstituindu-se dupa orientarea ex-
terna, ci dupa atitudinea fata de greci", categorie larga, care cuprindea pro-
tejatii domnului, greci adusi de la Poarta, elemente sud-dunarene si chiar
romani. Dupa cum din gruparea adversa Mceau parte intotdeauna grecii"
inpaminteniti. Conducatorul miscarii boierilor olteni din 1630 impotriva lui
"4 Memoriile lui I. Kemny (traducere in CdIdlori strain( despre (drile romdne, V, Bucu-
resti, 1973, p. 131).
175 A. Veress, Documenle, X, p. 16-17.
www.dacoromanica.ro
I CONSTANTIN REZACHEVICI 26
Leon voila, As Ian vornicul, pretendent la domnie inaintea lui Matei ago,
din Brincoveni, era el insusi grec dupa tata. Observam c hrisoavele lui
Leon vodl din 1631 pentru izgonirea grecilor priveau doar pe grecii
straini", i intre sernnatarii lor erau i numerosi boieri greci inpaminteniti
(Constantin poste(nicul Cantacuzino etc.).
In dornnia lui Matei Basarab, care a FAillt s'a asigure echilibrul intre
boierii de Tara si greci", lozinca luptei impotriva grecilor" e uitata,
boierinrea isi manifestl rareori nemultumirea impotriva domnului (1637,
160), pierzindu-si caracterul de fort& conducatoare a miselrilor social-
politice. In locul ei la conducerea acestora se vor impune slujitorii. Mis-
earile acestora le constatilm Inca din 1611 sub conducerea boierimii sau
independent (1623, 1637), ajungind in cele din urma in deceniul al saselea at
veaeului al XVII-lea la cele mai violente rascoale din Tara RomaneascA
in evul mediu ".
PHENOMENES DE CRLSE SOCIO-POLITIQUE EN VALACHIE

AU XVIIe SIECLE
(REsume)
L'tude porte sur les remous et mouvements socio-politiques enre-
gistrs pendant la premiere moiti du XVIP sicle en Valachie. Les trois
premieres dcennies du sicle sont domines par les mouvements des
boyards du groupement anti-ottoman, consolide a, l'poque de Michel le
Brave et Radu Serban, contre les princes nommes par la Sublime Porte
(Radu Mihnea, Alexandru Ilias et Leon Tomsa). Qu'ils soient dcouverts au
stade de complot (le mouvement dirige par le 4 stolnic Barcan en 1611),
ou qu'ils aboutissent a celui de revoke (comrne celle de Lupu Mehedin-
teanu, en 1618), jusqu'en 1620 tous ces mouvements poursuivent l res-
tauration sur le trne de Radu Serban et le retour a l'alliance avec le monde
chretien. A partir de la quatrieme dcennie, les groupements des boyards
ne sont plus constitus d'apres l'orientation de la politique extrieure, mais
d'apres l'attitude envers les Grecs , large categorie (ayant le sens de
groupement politique et non point de peuple), comprenant les protgs
grecs du prince, amen& d'Istanbul, des elements sud-danubiens et meme
des Roumanis. Les remous des boyards sont tellement intenses, qu'au
debut de la quatrieme dcennie ils conduisent au remplacement violent des
princes qu'avait non-Imes la Porte, supporters des Grecs * (trangers),
par Matei Basarab, l'lu des boyards autochtones (dont aussi cependant
des Grecs naturalises). Durant le long regne de Matei Basarab, la lutte des
boyards autochtones contre les Grecs (trangers) est pratiquement aban-
donne et les rnouvernents contre le prince (1637, 1653) sont rares. Les
boyards cessent d'exercer pour un certain laps de temps le role de force
dirigeante des mouvements socio-politiques, leur place &ant prise par les
4 slujitori * (les militaires). Ces derniers organisent des mouvements en
1611, 1623, 1637, mais vaincus, ils organiseront pendant la sixime dcen-
nie les plus violentes rvoltes connues en Valachie durant l'poque fodale.
* (Miscrile $i rscoalele slujitorilor din anti 16,53-1657, care incep la sfir$Uul domniet
Int Maki Basarab, sint tratate unitar in partea a doua a studiului, care urmeazii s meld lumina
liparului).
www.dacoromanica.ro
INCEPUTURILE LITERATURII ISTORICE
DIN TRANSILVANIA iN LIMBA MAGHIARA
IN SECOLUL AL XVI-LEA
DE
CAROL VEKOV
Evolutia istorica a Transilvaniei in cursul seeolului al XV-lea fi

apoi in secolul al XVI-lea a creat acel sistem complex de determinari, care
a famt posibila in cursul celei de a doua jumatati a secolului al XVI-lea
aparitia primelor lucrari de factura istoriografica, in limba maghiara.
Cadrul politic al acestei istoriografii a fost Principatul autonom al
Transilvaniei, constituit la mijlocul secolului al XVI-lea, ea urmare a luptei
intre cele doul mari puteri in Europa centrala si de sud-est Imperiul
oonbn i cel habiburgic , pentru detinerea regatului feudal maghiar.
In canditiile schimbarii permanente a raportului de forta din centrul
si su1-e3tul Earopei, Transilvania va fi obligata s. duel o politica de echili-
b:..a foarte abil, ce viza mentinerea unei libertati de actiune chiar rela-
tive avind drept soap rezistenta impotriva tendintelor expansioniste
ale hab3bargilor i eliberarea teritoriilor ocupate de strkni.
Na3terea i mantinerea Principatului autonom al Transilvaniei, ce
caprindea pe lingl fo3tul voievodat cu acelasi nume i comitate din vestul
nord-vestul ei, a fost conditionata de potentialul economic al acestor
zone.
Un rol deosebit de important a revenit oraselor, aceste centre ale
productiei mestesugaresti i comerciale , care prin intensificarea relatiilor
de schimb interne si externe detin o pondere crescinda in economia feudala,
dar si in viata politica. Lica in epoca lui Matia Corvinul orasele acorda un
sprijin substantial politicii de creare a unui stat puternic centralizat. Dez-
voltarea oraselor transilvanene, care a continuat si in prima jurnatate a
secolului al XVI-lea, o exemplifica orasul Cluj, care devine centrul urban
on eea maA numeroasa populatie din Transilvania, fiind in acelasi timp si
unul dig principalele focare ale culturii din aceasta provineie.
Pe masura cresterii aportului si rolului unor noi paturi in viata
politica i economica, are boo largirea bazei sociale a institutiilor statului
feudal. Alaturi de nobilimea mijlocie, ce se angajeaza tot mai mult in inde-
letniciri intelectuale, constatam cresterea rolului orAsenimii partici-
parea ei in numar sporit la activitatea politie. Acest fenomen de demo-
eratizare" se impleteste steins cu procesul de laicizare ce are loc in socie-
tatea feudala. Ea asigura eoncomitent afirmarea conceptiilor acestor
paturi In domeniul ideologic.
Cele doua mari curente europene Umanismul si Reforma gasesc
teren propica pentru raspindirea lor in Transilvania, fiind ele insele rezul-
tate ale unor schimbari ce au vizat modificarea opticii feudalo-catolice
asupra lumii. Noile curente promoveaza afirmarea personalitatii umane ;
613 deschid posibiiti noi pentru manifestarea activitatii creatoare anga-
jate in problernele stringeute ale epocii, fie ele de natura politica sau
www.dacoromanica.ro
86 CAROL VEKOV 2
culturala, fie de natura religioasa. Preocuparea unor paturi tot mai largi
pentru destinele Orli, interesul pentru trecutul i prezentul ei, cautarea,
unor analogii in vederea iesirii din impasul in care se afla tara, favorizeaza
nasterea unor lucthri in limba, materna care corespund' acestor cerinte.
Schiinbarile calitative remareabile sint insotite de schimbari cantitative ce
se reflecta in primul rind in numarul creseind al celor la care ajung dife-
i itele produse ale culturii.
Cresterea foarte sensibila a numarului cititorilor si in general a five-
lului cultural s-a datorat actiunii imor factori de thspindire a culturii de
prima importanta. Prin politica de scolarizare cuprinzatoare a Reformei
se infiinteaza chiar si la nivelul de sate zeci de roll, care constituiau tot
atitea focare ale raspindirii eulturii. Folosirea din ce in ce mai des si mai
freavent a lirnbii materne in locul celei latine, largeste si ea numarul eel&
ce pot participa sau beneficia de roadele culturii. Prin thspindirea tiPa-
rului i inmultirea tipariturilor in limbs, maghiara incepind. cu 1550 sd
infiinteaza tipografia de la Cluj exist& conditiile pentru transmiterea
rapid& si in cercuri largi a unor cunostinte mai bogate din domeniile eele
niai variat e.
In urma schimbarilor multiple se accentueaza procesul deseentrali-
yarii vietii culturale din Transilvania. In afar& de curtea princiath de la
Alba Julia ea infloreste intr-o serie de alte centre, asigurind un mediu favo-
rabil diferitelor manifestari culturale de la cele ale umaniEmului tirziu
piniI Ia cele menite s transmit& maselor cunostinte elementare.
Astfel istoriografia in limba maghiara din Transilvania ia nastere
in coneviune cu factorii pe care i-am schitat mai Ells, dupa ce scrierea in
limba latina a dominat o lung perioada viata spiritual& fapt care mi
constituie dealtfel un specific transilvanean pentru epoca feudal.
Scrierea istorica, in limba maghiar& nu s-a naseut deci nici in Trap-
silvania fitia o practiea in domeniul istoriografiei medievale. Ea este in
aeelasi timp pregatita de traduceri dintre care o insemnatate deosebita a
avut transpunerea partial& din limba latina in cea maghiara a operei
umanistului Antonius Bonfinius, realizath de Gaspar Heltai, care a si
publicat aceasta, lucrare.
Vorbind despre mediul cultural in care s-a nascut i s-a dezvoltat isto-
rioarafia maghiara, nu putem face abstraetie de luerarile lui Nicolae Olahus,
Gh6eorghe Reichersdorffer, de cele ale eronicarilor grupati in jurul lui
Anton Verancsics sau de activitatea istoricilor umanisti care si-au redactat
scrierile lor istorice in limba latin'a ea Nicolae Istvfinfi, Francise Forgach,
Joan Baranyai Decsi Czimor, Mihai Brutus, Stefan Szamoskzi si altii.
Alaturi de aceste opere interesul istoric 11 dovedesc i unele publicatii
de izvoare privind trecutul istoric, cum ar fi : Registrul de la Oradea
t iparit la Cluj in 1550 sau traducerea maghiath a Tripartitului lui Werbczi,
aparut tot acolo in 1571. Parte din lucrarile polemiee de factura religioasa,
cum ar fi eele ale lui Stefan Ozorai, Gaspar Irolyi, Francisc David sau
HAM al lui Gaspar Ileltai, influenteaza i ele gindirea istorica transit-
vaneana, dupa cum o preocupare deosebita fata de trecutul i prezentul
Transilvaniei o dovedeste si De administratione Transsylvaniae al lui Farkas
Kovacqiczy.
Deoarece operele de care dorirn s ne ocupam apartin literaturii
vechi, notiune care euprinde in aceeptiunea larga pe care i-o acordii,
www.dacoromanica.ro
LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. xvi) 87
istoricii literari nu numai opere beletristice j, se impune delimitarea,

definirea a ce intelegem prin opere istoriografice in secolul al XVI-lea. In
virtutea acestei cerinte am considerat c apartin istoriografiei toate acele
opere care consemneaza si redau cu ajutorul metodelor istorice si al mij-
loacelor literare IntIinp1ri trecute sau trite, cu seopul de a transmite
contemporanilor sau posteritatii informatii istorice pentru a le face cunos-
cute sau pentru ca s serveasel drept invatAturl celor care le citese.
In ceea ce priveste conceptul de istoriografie transilvaneana maghiara,
trebuie s mentionlm c ii folosim intr-o acceptiune mai largg,, tinind cont
i de coordonatele cronologice ale criteriului geografic 2 Alaturi de autori
care s-au ncut si au trait in Transilvania (Gaspar Heltai, loan G lfi,
Sebastian Borsos), am inclus si pe cei care erau originari din Transilvania,
dar s-au stabilit aiurea (Stefan Szkely), pe cei care s-au stabilit ulterior in
Transilvania (Petru Pellrdi, Leustatiu Gyulafi), respectiv care au stat
relativ putin in Transilvania, dar care au abordat en predilectie probleme
privind treentul acestei provincii (Sebastian Tindi) 3.
Pe ling/ operele in proz/ am inclus in cadrul istoriografiei in limba
maghiar/ din secolul al XVI-lea i cintecele istorice 4, dintre care ne vom
ocupa doar de dou/ coleetii reprezentative si mai cuprinzatoare din secolul
amintit.
Prin abordarea exelusiv a problemelor istoriografiei in limba
maghiar/ nu dorim citusi de putin s sugeram e'a ca ar fi fost rupta de
1 Despre conceptul de literaturA veche vezi : Dan Simonescu, Reabililarea literaturii
romdnesti Dead, in Arhiva RomAneascA", torn VIII, Bucuresti 1942, p. 86 93 ; A magyar
irodalom trtenete (Istoria literaturii maghiare), vol. I., Budapesta 1964, p. 6 ; Dan Zamfirescu,
Constiinta efortului artistic in literalura romdnd veche, in Studil si articole de literaturA romAna
veche", Bucuresll 1967, p. 16-25 ; Al. Piru, Valor! artistice in literatura romdnd veche, in
Mitropolia Olteniei", 22 (1970), nr. 7-8, p. 857-858 ; Szigeti Jazsef, A regi magyar irodalom
lortnete (Istoria literaturil maghiare vechi), Bucuresti 1971, p. 3 ; I.C. Chitimia, Probleme ale
literaturii romdne vechi, Bucuresti 1972, p. 447-448 ; Klaniczay Tibor, A malt nagy kors:akai
(Marile epoci ale trecutului), Budapesta (1973), p. 19-31.
Dan Siinonescu, Probleme actuate cu privire la reconsiderarea cronicilor, in Limbl
literaturA", 5 (1965), p. 153.
3 Criteriile dupA care ne-am ghidat le-am preloat de la I(oachim) CrAciun si A(urora)
Dies, Repertoriul manuscriselor de cronici interne sec. XV XVIII privind istoria Romdniei,
(Bucuresti) 1963, p. 9-10. Nu ne ocupAm de jurnalul lui Mindszenti Gabor. Vezi Erdelyorszdg
Tortnetei Tara (Documente prIvind istoria Tarn Ardealului) (in continuare : ETT), vol, I,
sub redactia Kemeny Jzsef i Nagyajtai Kovacs Istvan, p. 1-19 deoarece s-au ridicat obiectii
irnpotriva autenticitAtii jurnalului. Vezi Eckhardt Sandor, Hot van Mindszenti Gabor naplja
(Uncle este jurnalul lui Mindszenti Gabor), in Egyetemes Philologlai Kozlny" (Jurnal uni-
versal de filologie), 67 (1943), p. 74-75. Argumente aseinAndtoare ne-au obligat sa renuntilm la
memoriile presupuse a fi ale lui Banffi Gergely (cf. ETT, I, p. 23-49).
4 Vezi : I(oachim) CrAclun, Crontcile rornitnesti ale Transilvaniei si Banatului. Consideralii
preliminare, in Anuarul Institutului de istorie din Cluj", 1-2 (1958-1959), p. 126. Despre
cintecele istorice cf. Erdly pl, A XVI s XVII. szthadi magyar hislrids inekek (Cintecele
istorice mqghiare din secolui al XVI-lea si al XVII-lea), in Magyar K8nyv Szemle" (Revista
cArtii maghiare), 1885, p. 119-179 ; Pinter Jena, A histarids inekek milvelodistOrtineti vonal-
kozdsai (Aspecte de istorie a culturii in cintecele istorice), Budapesta, 1903.Miiveladestartnett
Ertekezesek" (Studii privind Istorla culturii) nr. 6 ; Studiul introductiv al lul Varjas Bela la
editia facsimilati : Cancionale, aza:: histrids nekesknyv (Cancionale, adicA carte de cintece
Istorice) Cluj, 157 I, Bibliotheca Hungarica Antigua V., Budapesta, 1962 (in continuare : Varjas,
Cancionale)gi studiul tut B Sta Lszla la editia facsimilata : Tindi Sebestyn, Cronica, Cluj, 1554,
Bibliotheca Hungarica Antigua II , Budap3sta, 1959 (in continuare : 136ta Tinodi), precum si
capitolul scris de Varjas B ;la in A mmar irolalom trtinete, I. p. 340-356 ; Istoria Romdniei,
vol. II, Bucuresti 1964, p. 687. www.dacoromanica.ro
88 CAROL VEKOV 4
product ia literara In limba Iatin sau germana, dezvoltindu-se independent

de ele. Din contra, o imagine veridica sau in oriee caz mai apropiata de
realitate se va putea eontura abia prin abordarea integrala a intregii pro-
ductii istoriografice din Transilvania.
Itn cele ce urmeaza ne vom ocupa de cronologia universala a lui
Stefan Szkely, cronica lui Heltai Gaspar despre istoria ungurilor, cinte-
cele istorice serise de Sebastian Tindi, insemnarile lui Sebastian Borsos,
memoriile lui Ioan Gfilfi, scrierea lui Petru Pellrdi i insemnathe mi
Leustatiu Gyulafi. Pentru familiarizarea publicului roman cu operele
mentionate vom prezenta mai intii continutul acestor opere, pentru ca
ulterior sa abordam problema conceptiei si viziunii autorilor, a semnificatiei
pe care a avut-o pentru ei scrierea acestor opere in limba materna, precum
fl genurile carora le apartin aceste serieri.
Chronica" lui Stefan Szkely 5, pe care autorul o numeste cronologie,
euprinde istoria lumii de la facerea" ei pina in 1558. Pentru istoria uni-
versala foloseste ea izvoare citeva luerari istorice foarte raspindite in secolul
al XVI-lea cronica lui Johannes Carion (1532), cronologia lui Johannes
Funccius (1545) si cosmografia lui Sebastian Minster (1553), iar pentru
istoria Ungariei cronica lui Thurczi si cea a lui Bonfinius.
In propozitii scurte, foarte laconice, Szkely lnir, incepind cu
antichitatea, date privind istoria po1itic, militara, a culturii sau unele
fenomene deosebite ale naturii. El consemneaza cu predilectie date privind
istoria ecleziastica : anii de domnie i faptele papilor, sfintilor, sinodurile i
hotaririle pe care le-au luat, date privind raspindirea erestinismului i
fundarea unor biserici. In irul evenimentelor de ordin cultural mentio-
neaza nasterea sau moartea unor oameni de Hama, data realizarii unor
opere artistice sau edilitare mai importante, fundarea de orase i univer-
sitati. Consemneaza de asemenea deseoperirca Americii si drumul lui
Magelan. Pe drept cuvint observa unul din istoricii literari c datele
istoriee pe care le primim sint destul de amestecate, le matura gustului
comun al epocii, printre care alaturi de evenimente cu semnificatieintr-a-
devar universala se afla nestingherit curiozitati si credinte raive (...),
f}t iri de insemnatate provinciala "6.
Intercalat datelor de istorie universala, cronica lui Szkely cuprinde
date ce acopera intreaga istorie a ungurilor. Fiind adept al inrudirii i
deseendentei ungurilor din huni, el manifesta, o atentie deosebita istoriei
hunilor. Incepind cu descalecatul ungurilor de la sfirsitul secolului al
6 S a ndscut in jurul anului 1510 la Bented, in scaunul Odorhei. La 27 august 1529 se
inscrie la unhersitatea din Cracovia. Devine adept al luteranismulul i apol al sacramentarlsmu-
Jul. Lste dascal si predicator in diferite localltdji din Ungaria de nord. In martie 1550 devine
cetdtean al orasului Kolice. Moare dupd 1563. A publIcat la Cracovia in limba maghiard primul
calendar (1538), apol traduce un volurn de imnuri din limba latind (1538); in acelasi an mai
scrie o lucrare teologicd de pe pozitii confesionale ; In 1598 traduce din limba latind un volum de
psalm! cu explicatii. In 1559 apare Chronica e: vilagnac ieles dolgairol (CronicA despre eveni-
mentele insemnate ale acestel lumi).
Studiul lui Gerezdi Rabfin la : Szekel Istvan, Chroniea ez oilagnae Ides dolgairol, Cracovia
1559, Bibllotheca Hungarica Antigua, III, Budapesta, 1960 (in contlnuare : Gerzdi, Szkely ),
p 27.
www.dacoromanica.ro
5 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 89
IX-lea, Szekely acord atentie 1i spatiu tot mai mare istoriei acestora,
mic*orind concomitent numrul *i aria inforrnatiilor privind istoria uni-
versala. Din aceastA, cauzl Szkely consenmeazil, in aceastl parte a cronicii
sale doar inforrnatiile care priveau statele *i popoarele care au avut inriu-
rire asupra ungurilor (Imperiul otoman, lupta albanezilor condus'A de
Skanderbeg etc.).
Un loc aparte in cronica lui Szkely Ii ocupA datele relativ numeroase
despre rorn4,ni i Varile romane de la sud *i est de Carpati. In acest sens
este semnificativ modul cum relateaa, campania lui Carol Robert impo-
triva lui Basarab (Al treilea rkboi I-a avut in Tara Rornaneasc5, impotriva
voievodului Basarab, ins1 acolo a fost infrint de voievod, fiindcA 1-a atacat
fAr nici un motiv" 7. Szkely consemneazI cu regularitate campaniile
militare purtate in 'Tara RomneascA,*i Moldova pe vrenrea regilor Ludovic
de Anjou *i Sigismund de Luxemburg S. Pe IMO lupta fratricidit dintre
Mircea eel BUrin *i Dan 9, el vorbe*te despre campania sultanului Mahomed
impotriva Trii Rornane*ti i Serbiei in 1413 10 0 altiti insemnare, de
astO, flat/ privind Moldova, consemneaz'g alungarea husitilor maghiari de
Sigismund i stabilirea kr in Moldova, uncle primind pImint de la voievod
intemeiazI ormul Hu*i 11 Pe ling'a relatarea actiunilor militare ale lui Ioan
de Hunedoara 12, autorul ne informeaz5,0 despre originea marelui conducA-
tor de o*ti. (Ioan de Hunedoara a fost originar din Tara Romneasc5, ;
regele Sigismund 1-a adus din Tara Romneasc'a pe tatl s'Au pentru faptele
sale de creclintil *i i-a dat drept proprietate cetatea Hunedoarei, dupg care
fiul acestuia s-a nurnit Ioan de Hunedoara ; pentru vitejia sa el a obtinut
voievodatul Transilvaniei.") 13.
Dintre datele privind direct istoria Transilvaniei 14 merit5, sl fie
remarcath relatarea despre modul cum au reactionat transilvAnenii la
vestea arestArii celor doi fii ai lui Ioan de Humedoara, precum *i la execu-
tarea fiului mai mare al acestuia Ladislau 15. Szkely acordit o important
sporita% domniei regelui Mafia Corvinul irzboaielcr palate de el 16.
Cre*terea interesului pentru istoria Ungariei in secolul al XITI-lea o
dovede*te faptul c6, la 16 ani dup5, aparitia lucrArii lui Szkely este editatA,
istoria ungurilor scrisA de Gaspar Heltai 17,
7 Szekely, Chronica, p. 188a.

8 1bidem, p. 190b, 192a, b, 196a.
2 Ibidem, p. 197b.
12 Ibidern, p. 199b. Despre alte actiuni turcesti cf. p. 215b, 227a, b.
11 Ibidem, p. 202a.
12 1bidem, p. 204a-b, 205b 206a, 207a b, 213a.
13 Ibidem, p. 204b.
" Ibidem, p. 150a, 150bsq., 151b 152a, 167b, 170a, 188a, 190a, 195b-196a, 23 lb, 236b.
Ibidem, p. 215a.
16 Ibidem, 218a.
" Sas de origine, Heltai s-a nbscut probabil la Sibiu la inceputul secolulul al XVI-lea.
in 1534 studiazA la Wittenberg. Devine adept al Reformei I parcurge succesiv diferitele faze
ale ei (luteranism, sacramentarism, antitrinitarism). Din 1544 pinA la moartea sa este preot la
Cluj. Conduce activitatea tipografiei din Cluj in 1550-1553 impreunA cu Cheorghe Hoffgreff,
citeva luni ale anului 1553 singur, iar dupb moartea lui Hoffgreff din nou singur (1559 1574).
A publicat o serie de cArti religioase dintre care se remarcA traducerea aproape integralA a bibliei
(1551-1565). Heltai a adaptat si a prelucrat o serie de lucrArl. In 1556 apare Szdz fabula (0
sutA de fabule) editia comentatA a fabulelor lui Esop, in 1570 Hale, indreptatb Impotriva
Inchizitlei, In 1574 Cancionale, tar in 1575 deja dupb moartea sa Chronica.
www.dacoromanica.ro
(Jo CAROL VEKOV 6.
Aceastit cronicA 18 prezintA evenimentele istorice de la huni pin la

bMlia de la Mohacs. Autorul intentiona s'ali continue lucrarea i sl con-
semneze faptele de dupA, 1526 in partea a dona a cronicii, care ins a ilmas
nescrisA, din cauza mortii lui 19.
Cronica hii Heltai se bazeaz5, in primul rind pe lucrarea istoricg a lui
Bonfinius ( Rerum Ungaricarum decades). Datele din aceasta sint completate
cu inseinnrile i aditiugirile lui loan Zsamboki (Sambucus) la editia din
1568 a operei lui Bonfinius, precum i cu descrierea btIiei de la Mohcs
lui 5tefan Brodarics. Informiile lui Bonfinius sint adesea confruntate,
tuE )cuite chiar cu cele din cronica lui Thurczi sau Szkely. Autorul a
folo,it de asenvnea traducerea in limba maghiarA a Tripartitului lui Wer-
b5czi, volurnul de cintece istorice din 1574 (Cancionale) arnbele publicate
de el i o descriere despre universitatea ce urma s5, fie infiintat5, la Buda
de regele Matia 2
Viziunea lui Heltai asupra istorieiungurilor t i probabil faptul c inten-
tiona sA, publice aparte o istorie universard explia, de ce renunt'a Heltai la a
prolua din opera mi Bonifinius informatiile privind istoria universal621.
Abandonind prezentarea *i gruparea evenimentelor folosite de Bonfinius,
Heltai descrie istoria hunilor, iar apoi a ungurilor dup6, tipicul medieval,
fiecare domnie cu faptele regilor ii mai ales Aaboaiele purtate de ace*tia.
in naratiunea lui un loc central ocupg, personalitAtile *i faptele lui Than de
Hunedoara i Matia Corvinul. Sint deserise en lux de am'anunte actiunile
lor militare *i politice, luptele impotriva turcilor, preocuparea pentru intS-
rirea puterii centrale *i dezvoltarea culturii.
Pe ling6 informatiile preluate din izvoarele ye care le-afolosit, Heltai
a minte*te o serie de date, care se presupune c i trag originea din cuno*-
tintele i experienta sa proprie. Altele cum ar fi unele povestiri legate
de persoana regelui Matia provin din traditia popular% a epocii 22
In cronica lui Heltai intilnim acea varianth despre originea lui Joan
de Hunedoara dupPti care acesta ar fi fost copilul impgratului Sigismund
*i a Elisabetei din Margina, fata unui boier" de lingA Deva 23 Mult timp
18 Chronica az magyarohnac dolgairol ; mint joliec ki a nogg Scgihiabol Pannonlabban,
es mini foglallac magoknac orszagol ; es mini birlac uszi herizegrl hertzegre, es kiralyrol kiralyra,
mum soA lasahodassal es szdnialan soc viadallyockal (Cronica despre faptele ungurilor, cum au
enit din ScIlla cea mare in Panonia si cum si-au ocupat tarh si cum au posedat-o din print in
print Si din rege in rege, cu marl incbierbri i nenumdrate lupte) Cluj, 1575 (in continuare :
Delta!, (.hronica).
19 /bidem, p. 208b.
20 Cf Studiul introductiv al lui Kulcsar Peter la editia facsimilatb a cronicii lui Heltai in
Bibliotheca Hungarica Antigua, VIII, Budapesta, 1973, p. 9-13 (in continuare : Kulcsar,
Hellai); de acelasi autor mai vezi : Az dbudai egye/em Hellai Gdspdr krbnikdjdban (Universita-
tea de (a Buda Veche in cronica lui Heltai), in Acta Historiae Litterarum Hungaricarum",
toinus X XI, Szeged, 1971, p. 5 7; A humanisla ftildrajazirds kerdelei Magyarorsufgon
(Inceput urile descrierilor geografice umaniste din Ungaria), in FOldrajzi KOzlemenyek" (Studil
geograflce) 17 (1969), nr. 4. p, 297 308.
21 Este releN ant in acest sens ceea ce ne spune insusi Heltai dupA ce descrie Scilia : Aid
insii Bonfini enurnerii o serie de provincii care toate se aflA la nord I multe popoare foarte vechi
descrie mai toatA Polonia. Dar mie mi se pare a unguril de rind nu au nevoie de aceasta. Cititorii
pretentiosi, dacA N or alit de mull, ii an pe Bonfini in limba Wink acolo pot citi despre acesta.
De aceea le am lAsat la o parte. Caci daca maritul Dumnezeu ma va tine in viata, a edita toata
descrierea lumli. AC010 N a putea citi oricine uncle 0 cum sint" (Heltai, Chronica, p. lb 2a).
22 Kulcsar, He//ai, p. 11, 14 sq.
13 1 !Mai, (.hronica, p. 80b 82b.
www.dacoromanica.ro
'7 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 91
s-a considerat c aceasta informatie provine din tradilia popu1ar5,, druia

Heltai i-a acordat mai multa crezare decit genealogiei umaniste fabricatd,
de Bonfinius, potrivit ckeia Matia era descendent al unor semintii rornane.
Cercetkile recente 24 au demonstrat c Heltai a preluat aeeasta variant
despre originea lui loan de Hunedoara compilind diferite date razlete din
opera lui Bonfinius, care considera insa aceast versiune ea neintemeiata.
Ceea ce Bonfinius a considerat neverosimil, Heltai aceept5, ca adevkat.
Succesiv, mai intii in introducerea editiei din 1565 la opera lui Bonfinius,
apoi in Cancionale in cintecul istoric al lui Nagybncsai despre originea
viata lui loan de Hunedoara *i in sfir*it in cronica din 1575, Heltai
dezvolt'a; treptat motivul initial preluat de la Bonfinius. El amplifidi si
dezvolt d. istoria intilnirii dintre Sigismund i fata de boier, motivul eu
corbul i inelul i sprijinul acordat de Sigismund ulterior familiei lui Ioan
de Hunedoara ; nu adaug-a Ins datelor preluate de la Bonfinius nici un
element nou in afara numelui de familie al fetei din Margina pe care
vrea s'a o scoata mult prea voit in evident5, ca s'a,' nu ne gindirn Ia anumite
legAturi dintre el *i aceastl familie. Deci Heltai nu a folosit in acest eaz
nici o traditie istoric, ci s-a bazat nurnai *inumai pe talentul Oa de scriitor.
In cursul expunerii sale Heltai nu scapA nici o ocazie ea s'a relateze
evenimente ee au avut loc in tkile rorrane de la sud *i est de Carpati : cam-
panii ale regilor Ungariei pentru a supune Tara RomneascI 28 i Moldova26,
atacuri ale turcilor ", victorii ale rom'anilor in lupta antiotomanl 28 sau
alte evenim-nte, cum ar fi sprijinul dat lui Mircea cel B5,trin in lupta sa
cu Dan 28, ocuparea Chiliei i CetAtii Albe de ditre turci 0, lupta comung
a roinlnilor, ungurilor i smilor impotriva turcilor in Walla de pe Cimpia
Piinii etc. 31.
Folosind un lirnbaj expresiv, inserind in croniel anecdote *i comen-
tarii, adaugind textului insemnki marginale, istoria scrisl de el va rAmine
mult5, vreme uuiC, atit in ceea ce priveite proportiile, cit i nivelul ei
de realizare. Nu e deloe de mirare ea traducerea in limba rom'anA, a cronicii
lui Heltai eirculii, la sfir*itul secolului al XVII-lea sau inceputul secolului
al XVIII-lea chiar *i in Tara RomAneasd, 32
Aliaturi de lucrkile in proz'a" in secolul al XVI-lea se bucurit de sueces
deosebit cintecele istorice (cunoscute s,i in Molodova *i Tara Romnease) 33.
24 Kulcsr, Heltai, p. 15-19.
25 Heltai, Chronica, p. 64b, 65a, 66b, 72a, 76a, 127a b, 135a.
26 Ibidem, p. 66b, 72a, 134a-b.
2'7 Ibidem, 148a-b, 195a-b, 85a, 86b-87a.
26 Ibidem, 88a, 148b 149a.
Ibidem, 76a, 80b, 81b.
38 Ibidem, 163a.
31 lbidem, 157b 159a.
32 Aurora 1lie, 0 veche traducere romdneasc necunoscuta a cronicit maghiare a lui Gdspdr
Ileltai, in Anuarul Institutulul de istorie i arheologie din Cluj" 15 (1972), p. 430.
33 Al Piru, Literatura romand veche, ed. a II-a (Bucurest1), 1962, p. 75 80. in cursul
cAlatoriei din 1574 in Wile romne Mate! Strykovski a auzit cintece pe versuri insotite de
muzica de scripcb sirbeasch (guzl), cobth 1 aRe instrumente despre faptele principilor I cavaleri-
lor, cintece care I destatau peste mhsur poporul de jos o. Un astfel de cintec lAuda victoriile
lui Stefan cel Mare impotriva tuturor dusmanilor tarii" (p. 75). Stolnicul Cantacuzino a folosit
cintece istorice in cursul elaboarii operei sale istorice (cinticele carele vestesc de vitejii au de
alte fapte ale domnilor si ale altor vrednici oameni ce au lucrat, care dup la alti cinttori auzim"),
apud Dan Simonescu, Spiritul critic in istoriografia romdneascd, Bucuresti, 1943. Retiparire din :
Scoala de arhivistica'. Lectii de deschidere", noiembrie 1942. Bucuresti, 1943, p. 17.
www.dacoromanica.ro
CAROL VEKOV 3
Ele au putut deveni genul eel inai popular al secolului al XVI-lea nu prim
calitcit ile lor poetice, ci prin mesajul lor nou, actual ... Fie ca. relateaza.
intimplari recente, fie de odinioara 34, ele au constituit o noutate pentru
public, care afla nu nurnai despre evenimentele contemporane, dar i despre
intimplari pastrate in lucthri inaccesibile pentru multi : in biblie, in operele
scriitorilor antici sau medievali" 33. In deceniul al cincilea al secolului al
XVI-lea le revine un rol insemnat in rspindirea Reformei majoritatea
celor scrise ping la aceastg data fiind de factura religioasa pentru ca,
apoi ii creasca treptat numarul cintecelor istorice cu subject istoric. Cin-
tecele informationale iau nastere mai ales pina in 1560, in timp ce cintecele
(Ton icaresti cu1tnineaz dupa aceasth data.
Cel mai de seama autor de cintece istorice a fost Sebastian Tin Odi
eintecele istorice cuprinse in volumul sau 37 nareaza evenimentele mai
importante de la moartea regelui Joan Zapolya ping in 1554 (campania lui
Soliman impotriva Ungariei i ocuparea Budei, evenimentele legate de
,soarta reginei Isabela si a lui Joan Sigismund, a unor personalitati istorice
('um an fi : Petra Pernyi, *tefan Alajlk, Valentin TOrk, guvernatorul
G heorghe Martinuzzi sau luptele purtate cu turcii : asedierea Lipovei, lup-
tele de la Szeged, Timisoara, Agria etc.). Cu exceptia citorva cintece isto-
rice, care trateaza subiecte de istorie universala, biblice sau moralizatoarer
ele relateaza in ordine eronologica evenimente istorice din perioada amin-
tita din Ungaria si din Transilvania. (Citeva cintece istorice figureaza
chiar sub titlul generic de Istorie transilvaneana"). Cea mai mare parte a
vohunului cuprinde cintece informationale 38 care descriu intmplari
contemporane lui Tindi. La redactarea acestora cum aminteste el
insusi in int roducere s-a folosit de informatiile unor contemporani parti-
cipanti sau martori oculari ai acestor evenimente 39.
Dincolo de caracterul evident antiotoman al volumului, din modut
cum sint ordonate cintecele istorice in volum mai ales in prima parte
si in special din modificarile efeetuate asupra lor dupg sosirea autorului la
Cluj, rezulta di el a urmarit un scop bine precizat s prezinte imaginea
34 Varjas, Cancionale, p. 15-19. Varjas propune ca pentru cintecele istorice cu subiect
istoric. care relateazA intimphiri contemporane autorllor lor s se adopte terminologia de cintece
informalionale (tudOsitd enek"), far pentru cele care relateaze evenimentele de odinioara,.
termenul de cintece cronicaresti (ib(dem, p. 8 sq.)
33 Varjas, Cancionale, p. 13.
33 S a nascut probabil la Inceputul secolulul al XVI-lea in comitatul Baranya. Acompa-
nia t de lira pre7int5 la curtile nobiliare compozitille sale cintecele Istorice de factur
bi Mica, istorica sau literarii. Pine in 1541 este in serviclul tut Tern BIint, fiind adept al tut Ionia
Szapol3 al, dup care devine adept al impAratulul Ferdinand, care II acord la 25 august 1553
titbit nobillar. In 1553 merge la Cluj pentru a pregati editarea volumului su de cintece Istorice.
in cursul sederii in Transilvanta, cind II viziteaza la Bahnea l pe Farkas Bethlen, termin5
,Istorla transilvenean6". Cronica" apare in 1554. La 31 lanuarie 1556 nu mai e in viatS.
" Cronica Tinodi Sebestien szerzese : Else' reszebe Janos kiral halalatul fogua ez eszten-
deig Dunan innet Erdel orszaggal lot minden hadac veszedelmec, reuided6n szep notakual
enokbe vadnac. \ las reszebe kittemb kelemb Idkbe es orszagokba lOt dolgok historiac vannae
((ronica scrisit de Tinodl Sebestien : in prima parte shit puse pe scurt In cintece In versuri luptele,
urgiile purtate <In teritorille de) dincoace de DunAre, Transilvania,de la moartea regelui loan si
pin6 In acest an. In a doua parte sint fapte intimplate In timpuri i tar! diferite).
38 Din cele 21 de cintece istorice pOstrate de la Tinddi, 17 din 24, adica douit treimi
sint cintece Informationale (Varjas, Cancionale, p. 17).
33 Metoda aceasta a fost folosit de Baltazar Walter (Al. Piru, Literatura romdnd veche,
p. 43), dar si de cronlcarli roman( din secolul al XVII-lea sl al XVIII-Iea, cind relateaza eveni-
mente contemporane lor (cf. Dan Simonescu, Spirilul critic, p. 12 sqq.)
www.dacoromanica.ro
9 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA TN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 93
unei epoci frImintate 0. Relatarile uneori foarte amAnuntite, citeodata

unice despre evenimentele petrecute, verificate de iqorici, asigur/ o impor-
tant/ sporit/ cirttecelor informationale ale lui Tindi 41
In virtutea constatArilor de mai sus stirile despre rornani merit/ toat/
atentia. Tindi aminteste participarea romanilor viteji" din Caransebes
si Lugoj in armata lui Petru Petrovics 42, sprijinul pe care-1 acorda, Moldova
si Tara Romaneasc/ Isabelei i lui Joan Sigismund 43, presiunile turcilor
asupra Moldovei i Tgrii Romanesti pentru a participa la lupt ele impotriva
transilvanenilor 44 printre altele in 1550 campania lui Hes vod/ al
Moldovei 42 sau Petru 'tares, care asistA la prinderea prin viclesug a st5,-
pinului cet/tii F/gArasului Stefan Majlat de c/tre turci 46
In volurnul de cintece istorice publicat de Heltai 47 regAsim pe ling&
citeva noi cintece istorice majoritatea celor care au fost cuprinse in volurnul
din 1554 al lui Tindi. Scopul 1r/rift al lui Heltai era s5, ofere pentru cititori
o istorie care s5, inf/tiseze faptele ungurilor din epoci cit mai indepArtate.
Pe ling/ aceasta, el a urrnarit s pregAteased publicul cititor si trezeascit
interesul pentru cronica sa in proz5, 42 Astfel se:explica includerea in acest
volum a cintecelor croniclresti care au apArut pin& atunci doar separate
(cel scris de Ioan Ternesvari despre Bela al IV-lea i invazia tatara, cronica
in versuri al lui Tindi despre domnia regelui Sigismund, istoria banului
Bank scris5, de Andrei Valkai, cintecele croniaresti despre Ioan de
Hunedoara tfi Matia Corvinul de Matia Nagybancsai, respectiv Ambrozie
Grcsni sau cel despre batalia de la Cimpia Piinii, precum i trei cintece
istorice privind istoria universal/).
AsemanItor colectiei de cintece istorice din 1554 al lui Tindi se
remarcg si in colectia de cintece istorice a lui Heltai viziunea antiotomang,
ideea necesitatii luptei impotriva turcilor.
Conceptia editorial/ a lui Heltai asupra evenimentelor mai mult sau
mai putin indep/rtate s-a manifestat intr-un sir intreg de modificAri
completari adesea esentiale in piesele pe care le-a inclus in volum 42.
In eele ce urmeaz/ mentionam doar dolt/ dintre acestea, anume pe cele-
efectuate in cazul istoriei lui Joan de Hunedoara i Matia Corvinul.
Nutrind sentimente de profund5, admiratie fat/. de Joan de Hunedoara
si Matia Corvinul, Heltai a vrut sa prezinte toata epoca glorioasa, luminat/
de faptele lor. In virtutea acestei viziuni el adaug cintecului cronickese
al lui Nagybancsai, care relata faptele lui Joan de Hunedoara, nu mai
4 Bta, TindI p. 17 sq.
41 Referindu-se de fapt la cintecele informationale pe drept cuvint aprecia Pint& : cln-
tecele istorice sint cronici in versuri" (op. cll., p. 7.). De aceeasl prere este I. Crciun : cronlclle
rimate au mai mult valoare istoricA decit literarA", (Cronicile romdneli ale Transilvaniei
Banalulni, p. 126).
42 Tinddi, Cronica, p. B 3a.
" Ibidern, p. C lb, C 2b.
" /bidem, p. C 3a, I 4b.
45 /bidem, p. M 9b.
" /bidem, p. 1 4b.
47 Cancionale azaz histories enekeskiinyv ; melyben klmb kltimb fele szp hit dolgoc-
vadnac nyomtatva ; a Magyar KirlyokrOl s egyb Szp lot dolgokrol gyanyoriisegessec oluasas-
era es halgatasara (Cancionale adicA carte de cinteee istorice in care sint tip5rite tel de tel de
fapte frumoase intimplate, despre regii rnaghiari si alte fapte frumoase care au fost foarte delec
tante spre citire I ascultare).
45 Varjas, Cancionale, p. 22 sq.
" /bidem, p. 23-27.
www.dacoromanica.ro
9t CAROL VEKOV 10
putin de patruzeci i patru de strofe despre originea si copilaria eroului 5.

Aceasta prezentare a originii lui Joan de Hunedoara se situeaza atit ca
forma, cit i continut intre cele spuse de el in prefata editiei lui Bon-
finius din 1565, respectiv cronica sa din 1575. Pe ling6 acest adaos, care este
deci creatia hti He ltai si care formeaza de fapt prima parte a cintecului
istoric despre Joan de Hunedoara, el a mai efectuat i alte schirnari de mai
mica importanta si in partea a doua a cintecului istoric opera propriu-
zisa a lui Nagybancsai.
Heltai a modificat si cintecul istoric scris de Ambrozie Wires Sni des-
pre regele Matia. Aceastapentru ea, in urma transcrierii opereiluiNagybanc-
sai de catre el au aparut o serie de suprapuneri intre evenimentele relatate
in cele doua cintece cronicaresti, datorita faptului c Giircsni Ii termina
povestirea cu ocuparea orasului Viena de catre regele Matia, iar He ltai
vrut s duca firul povestirii mai departe, ping la moartea marelui rege,
fapt care rezulta si din foaia de titlu de la inceputul cintecului istoric.
Moartea 1-a impiedicat pe He ltai sa-si duca planul la bun sfirsit i astfel
povestirea a fost inclusa Med ultirnele trei strofe ale partii scrise de Grcsni,
fiinde acelea treceau pe o noul paging,. Caracterul neterminat al acestui
eintec istoric ii dovedeste i faptul ea a fost asezat la sfirsitul celorlalte, desi
toate celelalte erau aranjate in ordine cronologica. Intr-o nota editorul
textului, Varjas, aminteste ea editiile urmatoare ale acestui cintec istoric
(1577, 1581), scoase de vaduva lui Heltai, cuprind acest cintec istoric in
forma initial, fra, modificarile scriitorului i editorului Heltai 51.
Insemna1ile52 lui Sebastian Borsos 53 reprezinta o insiruire, insa nu
continua, de evenimente istorice din perioada anilor 1490 1584. Insem-
ndrile, in general surnare, privind evenimentele din familia autorului sint
intercalate unor evenimente privind istoria Ungariei i Transilvaniei.
Juntatate din informatir sint preluate din cronica lui Szkely, la care
autorul a mai adaugat unele date istorico-economice de importanta localA,
precum si mentionarea unor minuni" 54. Partea cea mai insemnata a
cronieii lui Borsos este cea de dup 1558, data la care se sfirseste cronica
lui Szkely. In intervalul de ping la 1571, iar apoi de la 1574 la 1584
anul mortii lui Sebastian Borsos este expusa cu lux de amanunte
rascoala secuilor din 1562, dup care mai consemneaza citeva evenimente din
anii 1564, 1568, 1571 privind istoria politica si militara a Transilva-
niei. Datele de dupa 1579 sint cu totul neinsernnate. Pe lingl relatarea
unor camparlii ale turcilor aminteste cucerirea Moldovei i Tarii Rornanesti
de catre acestia 55, iar la anul 1563 noteaza e5 regele Joan trimite ajutoare
voievodului Stefan al Moldovei in lupta sa impotriva lui Despot 56.
5 Ibidem, p. 30.
51 Ibidem, p. 30 sq.
52 Borsos Sebestyen, Chronica ez vilagnak lell dolgairol, in Erdelyi Trlnelmi Adalok
(Dale istorice cu privire la isloria Transihaniei), 01. I, sub red. Mike Imre, Cluj, 1855 (in
continuare : Borsos, Chronica ), p. 1-37.
53 S a nAscut in jurul anilor 1520-1530. Este magistrat al orasului Tirgu Mures : jude
in 1565, 1582. isl scrie insenmArile 'Ana in anul morlii (1384). Nepotul sAu Francisc Nagy
Szabe completeazA I continuA insemnArile sale.
" Veil de exemplu insemnArile anilor : 1563, 1580, 1582, 1583, 1584.
" Borsos, Chronica, p 12.
" lbidern, p. 23.
www.dacoromanica.ro
11 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 95.
Autobiografia 57 neterminata a lui Joan Ghlfi 58, figura' proeminenta

a vietii politice transilvanene din ultimul sfert al secolului al XVI-lea,
a fost scrisa dupa ce autorul ei a fost arestat, cu acuzatia de a fi complotat
impotriva lui Sigismund Bathori. Ea a fost scrisa cu intentia de a dovedi
nevinovatia autorului i cuprinde expunerea subiectiva a unor evenirnente
din viata lui. Prezentind serviciile aduse principilor transilvaneni din
familia Bathori, GAM dezvaluie unele aspecte ale politicii interne transil-
vanene din ultirnele decenii ale secolului al XVI-lea.
Scrierea lui Petru Pellrdi ", editata in 1596, descrie campania din
1595 a principelui Transilvaniei, Sigismund Bathori, in Tara Romaneasca
impotriva turcilor 6. Desi opera lui Pellrdi este scrisa sub forma de
scrisoare, avindu-1 ca adresant pe Francisc Nadasdy, ea se inrudeste cu alte
relatari contemporane ale campaniei respective, cum ar fi cea a lui
Joannes Jacobinus, respectiv un cintec istoric anonirn care s-a inspirat din
acesta 61.
Scrisoarea lui Pellrdi este unul din izvoarele de baza privind aceasta
carhpanie. Din ea aflam date amanuntite despre prega'tirea campaniei si
trupele care s-au adunat la Codlea, linga Brasov. A venit acolo voievodul
Razvan, care acum este voievodul Moldovei ; dup5, maria sa a sosit si
el en pedestrasi foarte frumosi, in numar de 23 de sute, cu. 700 de cala'reti
si 25 de obuziere" 62. Apoi relateaza e voievodul Tarii Romnesti, Mihai,
la fel ne-a asteptat, pregatit cu oamenii s5i, cu tunurile si obuzele sale
fnunoase, cu ostasi frumosi, multi romani buni, care au fost cu Mihai vod
cel putin 8 000 de calamti si pedestrasi" 63, iar mai departe c dupa aceea
s-a hotarit ca nu mai este nevoie s mearga la Bucuresti, ci maria sa
67 Grilfi Jdnosnak tabs rigdban keszitelt iinelettrata (Autobiografia lui loan GAM scrisA in
timpul intemni(drii lui), in ETT, I, p. 77-81.
68 Familia sa, originarA din Ungaria, se stabileste in scaunul Aries. Galli este Innobilat
in 1577. in timpul domniei hd Cristofor Bdthori este jude regal In scaunul Aries. RAspunde de
educalla lui Sigismund Balboa Este consilier si maresal al curt!! princlare. In urma uneltirilor
lui Baltazar Bathori este executat In 1593.
59 Se presupune a fi originar de lingA Pcs. cursul deceniului al saselea al secolului
in
al XVI-lea ajunge probabil in Transilvania. Din 1589 este viceintendent al curtii princlare.
ParticipA la campania antiotomanA a lui Sigismund Bathori cu 3 carute si 28 de oamenl. in 1596
apare la Nmetajvar scrisoarea lui Pellrdi. El va rAmine in Transilvanla i dupA plecarea
definitivd a lui Sigismund Bathori. in timpul stApinirii lui Basta cautA sA-si recapete proprieta-
tile pierdute. Moare in cursul deceniului frith al secolului al XVI-lea.
60 Sorbs Pongrdc, Pellerdi Peter leuele Brithory Zsigmondnak Szindn basdn aratott gyozelm-
r61 (Scrisoarea lui Pellrdl Peter despre victoria lui Sigismund Bthory asupra lui Sinan pasa), lit
A Pannonhalmi Szent Benedek Rend fiskolai vkonyve" (Anuarul scolli superloare a ordinu-
lui benedictin de la Pannonhalma), 1913/1914, p. 142 154 ; Ioachim CrAciun, Scrisoarea lui Petru
Pellirdi privitoare la ajutorul dat de Sigismund Bdthori lui Mihai Vileazul in campania din 1595.
In Anuarul Institutului de istorie nationalA", 6 (1931 1935), Cluj, 1936, p. 494-502.
61 Brevis enarratio rerurn serenissirno principe Sigisnuaido anno MD XCV gestarurn.
Authore Joanne Jacobino notario vrbis Claudiopolitanae, Claudiopoli 1596. (Cf. Regt magyar-
orszdgi nyondatvdnyok (Vechi publicatii in Ungaria), 1473-1600, Budapesta, 1971, p. 648, sq.
nr. 87 ; Historia, melyben az felseges Bdthori Sigrnondnac erdelyi feiedelmnec 1595 esztendben
valo viselt hadai irattanac megh... Colosuarat1596 Helthaj Gdspdr mahelyeben (Istorie in care-
sint scrise rAzboaiele purtate de principele transilvAnean Bathori Sigmond... Cluj 1596 in
atelierul lui Helthaj Gaspar), (Cf. Regi magyarorszdgi nyorntatodnyok, p. 648, nr. 779.
62 Traducerea fAcutA de Ioachim CrAciun, op. cit., p. 493, preluatA si in Cdldlort strdini
despre fdrile romdne, vol. III, Ingrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru,
Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1971, p. 621 surprinde doar partial nuantele textulul.
63 Ceddlori strain! despre frile romdne, vol. III, p. 621.
www.dacoromanica.ro
96 CAROL VEXONI 12
(Sigismund Bfithori) lasa in grija lui Mibai vcda E it trimit boieri acolo, iar
el va merge cu oastea sa spre Giurgiu, dup Sinan" 64
Cu toate erorile faptice pe care le-a constatat istoriografia in seri-
soarea lui Pellkdi 65 valoarea ei documentara nu poate fi tagaduit i prin
urmare consideram doar in parte justificata aprecierea privind carac-
tern! ei tendentios 66.
Dei nu ne-au parvenit in intregime, insemnarile lui Leustatiu Gyu-
lafi 67 in limba maghiara 68 pe linga excerpta" i annales" scrise in
limba latin ne indreptatesc sa-1 socotim alaturi de Szamoskzi printre
cei mai de seama scriitori din dorneniul istoriografiei din Transilvania in
secolul al XVI-lea.
Din fragmentele ce ni s-au pastrat, ne putem da seama, c Gyulafi
consernna cu regularitate i minutiozitate, ca intr-un jurnal, datele i rela-
trile privind diferitele actiuni politice, militare sau diplomatice, dintre care
La unele a luat i el parte. Insemnarile sale au o valoare documental% deo-
sebita in cc privete o serie de evenimente de la sfiritul secolului al XVI-lea
i inceputul secolului urm'ator, atit din Tara Romfineasca, cit i din
Moldova.
Din insemnarile lui rezulta clar legaturile politice i militare strinse,
deterininate de situatia istorica i relatiile stabilite intre Transilvania,
Moldova i Tara Itomaneasca 69. Sint frecvente soliile muntene i moldovene
in Transilvania, conduse de dregiaori de seama ai acestor voievodate 70 .
La 17 septembrie 1605 pornete de la Media inapoi in Moldova, foarte
multumit, voievodul Simion 71, dup5, cum sosesc i in Tara Romaneasca
trim* ai principelui 72 Alta data, in numele lui Stefan Bathori, intervine
la Poarta in interesul lui Mihai Gyulafi un anume Petru Gruio 73.
Interdependenta strinsa dintre atitudinea politica a sailor din
Transilvania i a Tarii Romneti rezulta dintr-o alta insenmare a liii
Gyulafi : fall de acestea n-au mai avut nici saii ce face, caci pina acum ei
n-au vrut sit treacit de partea cealalta i nici n-ar fi trecut, daca nu trecea
i voievodul Tarn Rormineti" 74. Colaborarea militara dintre Transilvania,
Moldova i Tara Romaneasca o reflecta atit ostaii unguri din armata
Ibidem, p. 623.
66 SOrbs, op. cit., p. 140 112.
66 CrAciun, op. cit., p. 496. Alai putin sintem de acord cu aprecierea exageralnegativa
I.
din CdIdlori sirdIni dcspre lathe romdric, vol. III. p. 618 sq.
67 Originar din Ungarla de vest, se stabileste in Translivania in 1579. Este secretar al
principelui din 1581 si pinti la plecarea definitivA a lui Sigismund Bathori din Transilvania.
In acest intemal la parte tau conduce solii mai ales in Polonia. Din 1602 nu mai are slujbil.
Dup:i caderea lui Aloise Secuiul duce tratative la FAget cu Basta In numele nobilimil. Moare
hi 1503 sau 1506.
68 Gyula fi Lest& j igjegyzesei (insemn5rile lui Gyulafi Lestr), in Magyar iriinelrni
fah onyvek s na pia a X V/ X VIII. szthadokbl (Annie i jurnale istorice unguresti din secolele
\ VI XVIII), I, Monmncnia Hungariae Ilistorica, Scriplorcs, vol. XXXI, p. 12-47 si vol.
\ \ \ III, p. 18 80 (in continuare : Gyulafi, Monumenla ).
" ltadu Manolescu, Unitaka economicii a farilor romdne in eau( niediu (secolele XIV X VI.)
4n I_ nilale si coniinuilale in isioria poporului romdn,
sub red. D. Berciu, Bucuresti, 1968, p. 142.
7 63 ulafi, Momurnenia, XXXIII, p. 43, 65.
71 Ibidern, p. 51.
72 Ibideni, p. 29, 51.
73 Ibidem, XXXI, p. 13.
74 Ibideni, XXXIII, p. 71.
www.dacoromanica.ro
13 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHLARA (SEC. XVI) 97
munteana 75, cit i romanii care aparau tunurile lui Eadislau Gyulafi 76 sau
ostile moldovene care sprijina pe transilvaneni 77.
Din alte insemnari rezulta situatia politica precara a Tarii Romanesti,
care este obligata de turci s participe la actiuni militare indreptate impo-
triva Transilvaniei 78 In 1604 voievodul Tarii Romnesti este silit sO
aresteze chiar solul Transilvaniei, pe Ioan llgeni 79. Pregatirile militare
ale lui Bocskai impotriva voievodului muntean, la care trebuia s participe
i voievodul moldovean, se sfirsea prin impacarea cu voievodul Tarii
Itomanesti caci mult 1-au sprijinit si turcii"
Re latiile Tarii Romnesti cu Transilvania sint exemplificate i de
unele legaturi familiale 81 sau date privind posesiunile sau viata unor mun-
teni din Transilvania 82.
In insemnarile lui Gyulafi gasim referiri si la romanii din Transilvania.
Astfel, despre Bucerdea Grinoasa spune c acolo locuiesc romani foarte
Cuteat OTi" 83.
Dintre datele pe care le consemneaza in legatura cu Mihai Viteazul
retine atentia relatarea despre Walla de la Miraslau " sau cea despre uci-
derea voievodului muntean (Mihai voievod cind fu omorit din porunca
lui Basta a vrut sl-si ia sabia ce atirna pe catargul cortului ; cu aceiasi sabie
i-au taiat capul") 85.
Din prezentarea chiar sumara a tematicii si subiectelor abord ate
rezulta unele concluzii mai generale.
In timp ce istoriografia in limba latina continua s, acopere intreaga
perioada a istoriei Principatului transilvanean, cele dou'a' sinteze mari
ale lui Szkely si Heltai despre istoria lumii si respectiv a Ungariei, nu
au fost urmate de altele de asemenea factura'. Lucrarile istorice care se
elaboreaza In urma lor trateaza fragmentar, uneori conjunctural evenimen-
tele istorice de importanta' si semnificatie variabila pentru istoria Transil-
vaniei evenimente politice sau militare, uncle chiar numai de importanta
regionala sau locall, dar in nici un caz incadrate in istoria mai larg6.', a zone i.
Cauza acestei fragmentari cronologico-tematice credem ca se explica
nu numai prin traditia istoriografiei latine, ci si prin caracterul de incepu-
turi ale istoriografiei in limba maghiara. Prin aceasta nu intelegem numai
greut'atile evident inerente oricaror inceputuri, ci mai concret ca ea reflecta
plurifunctionalitatea literaturii istorice in limba maghiara in aceasta
epoca. Pluralismul simultan al scopurilor acestor opere in care primeaz 'a
de la caz la caz anumite scopuri in detrimentul" celor istorice ex pli c
diversitatea, eterogenitatea nu numai tematica a bor.
Ibidem, p. 56, 67.
78 Ibidem, p. 61.
" Ibidem, p. 38, 69 sq. sl XXXIII, p. 43 sq.
78 Ibidem, XXXIII, p. 37, 65 sq.
" Ibidem, p. 34.
88 Ibidem, p. 44, 38.
0 Ibidem, p. 25.
82 Ibidem, XXXI, p. 18, 23, 24.
83 Ibidem, p. 36 sq., 40 sl Sebestyn Jzsa, Gyulafi Lestdr lrlinelt maradvnyainak in vel 6-
(161 ortneli vonalkozdsai (Aspecte de lstorie a culturii in scrierIle IstorIce pstrate ale lui L eu stall u
Gyulafi), Budapesta, 1905, p. 52.
84 Gyulafl, Monumenta, XXXIII, p. 27, 39 sq., 79.
85 Ibidem, p. 28.
www.dacoromanica.ro
7-c. 1613
98 CAROL vExov 14
/n stabilirea scopului pentru care au fost scrise sint de un real lobos

in mNsura In care exist& introducerile, prefetele, dedicatiile operelor
istoriografice 86
Dona sint motivele pentru care autorii mentionati socotesc necesarN
elaborarea operelor bor. TJnul este cel al necesitItii consemn5rii evenimen-
telor petrecute, celNlalt este scopul didactic, valoarea analogicA, exemplifi-
catoare a celor descrise. Aceste idei separat sau laolalt exprimate
sau rezultind din textele inssi, le intilnim in operele istoriografice de care
ne ocupAin 87
In prefata la cronica lui Heltai din 1575 apareunul din substraturile
motivarii didactice, prezente si la Szkely, anume : pentru ca ungurii s5,
vadN in limba lor insemnatatea predecesorilor lor". Acelasi scop istoric"
este expus foarte clar, in termenii uzitati in acea epocN, ceva mai jos,
cind arat5, c5, Matia Corvinul 1-a chemat pe Bonfinius la curtea sa de-
oaxece regele Matia a fost mare doritor de cinstire, nu voia ca faptele, rz-
boaiele lui de seaml, marile lui victorii si multimea faptelor lui insemnate
sau faptele marelui sNu pArinte viteaz si (atit de) multele sale victorii s5,
dispar5, odatI cu el si s5, fie date uitarii, ci a dorit ca s'a,' fie consemnate rind
pe rind si 0, devin5, cunoscute prin citirea scrierilor sau cronicilor, pentru
ca astfel sN se pNstreze pentru cei ce vor urma, pentru ea astfel s5, r5,min5,
pe veci in amintire numele lor in lumea intreagN". Scopul este intr-adevar
unul istoric, desi pentru stiinta istoric5, modernl el este cu mult depasit.
Chiar dacN istoria se ocup5, de predecesori, adic5, de vremurile de odinioarN,
eel:Malt termen, insemntatea", gNseste o acceptiune cu totul diferitI de
la o epoca la alta pin5, azi, el fiind capacul cutiei Pandorei, ce ascunde cei
doi termeni atit de des invocati in cazul istoriei : obiectivitatea si subiecti-
vitatea. Intervin aici, prin stabilirea criteriilor pentru evenimentele isto-
rice care anume sint insemnate scopurile mai putin sau de loc expri-
mate de autori. In virtutea lor, expunerea evenimentelor istorice este,
milcar in parte, doar un pretext. lath, de exemplu, imaginea scopului che-
mlrii unor savanti striini renumiti la curtea lui Matia proiectat5, de Heltai,
in urml cu aproape un secol, imagine din care rezult5, concludent felul
cum au inteles scriitorii Reformei utilitatea printre altele didactic5,
a scrierilor istorice (pentru ca ungurii, va'zind cunostintele frumoase ale
acestora, umanismul lor deosebit si arta lor inteleapta, s-ar cumphta si ar
pArNsi vechea lor prostie ( ----nestiintil) si ar invAta zi cu zi stiinte omenesti
frumoase si intelepte si arte pentru ca s5, se dezvolte si tara lor s-ar impo-
dobi".
Din volumele de cintece istorice din 1554 ,i 1574 in care s-au facut
simtite atit conceptiile autorilor, cit si ale editorilor, se detaseaz5, un alt
scop urmArit, anume ideea mobiliarii la lupta antiotomanN. (Carticica de
fat4 scrie Tindi in prefata volumului am f5,cut-o nu de alta, ci
ca s5, fie de invI4Itur5, ostasilor unguri, care se r5,zboiesc, luptN, asediazI
cetati si orase sau sint asediati <la rindul lor > in cetAti, pentru ca s5, scape
" Pentru literatura romftn vezi : Aurelian Sacerdoteanu, Predoslovitle edriitor romd-
nesti, I, 1508 1647, Bucuresti, 1938, p. 3-24, 25-123.
0 Ele se gasesc si In istoriografia romAngi si in general In prefetele tipariturilor acestei
epoci. Pentru rolul educativ unrarit vezi : Eugen Stnescu, Numele poporului ronbin si primele
tendinte umaniste interne in problema originii f i continuitdfii, In Studii", 22 (1969), nr. 2,
p. 195 197.
www.dacoromanica.ro
15 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA /N LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 99
icu cinste s supravietuiascA, (ca sa" fie de invAtItur'a) cum s5, se opun5,
dusmanului pkin si cum s5, lupte cu el". Prin cintecele croniclresti, dar
mai ales prin cele informationale (care aveau si functia de a relata date des-
pre cele mai recente lupte cu turcii, avind i un rol asem5m5itor ziarelor de
azi) Tindi a c5,utat s'a mobilizeze toti locuitorii t'arii in vederea realizarii
unui front comun impotriva semilunei, c'aci dup5, cum se cade bunului
crestin s5, lupte intotdeauna impotriva necuratului, a trupului s5a i a
acestei lumi trec5,toare, la fel se cade s5, lupte cu dusmanul pgIn, s5, i se
opunI pentru a dobindi o viat4 vesnicI".
In virtutea acestui scop pe care 1-a servit cu trap si suflet a fost bine
primit atit la catolici, cit si la reformati, mai ales ca.' a fAiut 85, aprecieze
personalitAile de seam'a ale epocii, chiar dm/ erau din tabgra advers5, 88
Patriotismul vibrant cu care mobilizeazI la luptI i descrie luptele cu
turcii, vitejia luptatorilor, a servit, asa cum isi exprimase el dorinta, la
ridicarea moralului de lupt5, al celor angajati impotriva trupelor turcesti.
Relevind. situatia politic'a din Europa Centra1 i Ra,saritean5,, ideea
luptei antiotomane reapare si in alte lucr5,ri istorice. Cintecul istoric al lui
Nicolae Bogati Fazekas despre Skanderbeg, editat in mai multe rinduri,
care se inspir5, din lucrarea umanista" a lui Marinus Barletius, relateazI fap-
tele si vitejia marelui contemporan al lui Joan de Hunedoara, lupt5,tor nein-
fricat impotriva turcilor 89. Paralela facutl intre Ioan de Hunedoara f}i
Skanderbeg implic5, d.e la sine apropierea intre Albania i Transilvania in
lupta antiotoman5, ".
Prin relatarea aparent obiectiv5, a campaniei.antiotomane din 1595
Pellrdi urmareste in principiu acelasi scop cu. Tin6di, ins*/ cu totul alte
metode. El sugereazI indirect nu numai necesitatea si posibilitatea rezis-
tentei fa% de turd, ci i ideea c5, lupta antiotomang trebuie s5, aib5, in
frunte Transilvania i pe principele ei 91. Sub semnul acestei convingeri
isi glseste explicatia caracterul tendentios, nu i ruvoitor, al operei lui
Pellrdi, atunci cind vorbete aproape exclusiv despre Sigismund
B athori 92.
Inainte de a fi executat, in speranta ultimei anse, Galfi caut5, puncte
de reazem in evenimentele din trecut la care a participat, pentru ca s5,-0
dovedeasc5, loialitatea si credinta fata de Sigismund Bfithori si familia
Bathorestilor in general. Opera sa, dup5, cum arat i titlul sub care o
cunoastem, este o justificare, justificarea unui supus atunci cind este tras
la rIspundere pentru faptele sale. Aceste imprejurari si imbolduri exp1ia5,
tonul deloc istoriografic, ci mai degrabl foarte subiectiv al autorului.
F5,eind abstractie de datele sumare privinci familia lui Borsos, in-
semnArile acestuia i mai ales ale lui Gyulafi Les-tar pot fi considerate ca
88 Horvath Janos, A reformdcio jeggeben (Sub semnul Reformel), Budapesta, 1953,
p. 207, 208, 209.
89 Cf. Rgi magyarorszdgi nyomtalvdnyok, p. 435, nr. 459 ; p. 526, nr. 593 ; p. 589, nr. 683.
99 Francisc Pall, Skanderbeg et Janco de Hunedoara (Jean de Hunyadi ), In Deuxieme
Conference des Etudes Albanigues, Tirana, 12-18 Janvier 1968, Tirana, 1969, p. 104 ; Daniel
Gyorgy, La premiere production de la litterature artistigue hongroise sur Skanderbeg, In Deuxieme
Conference des Etudes Albanigues, Tirana, 12-18 Janvier 1968, Tirana, 1969, p. 516 sq.
91 Aceeasi idee, dar referitor la rolul imperiului german in realizarea unitalii forlelor
crestine in lupta impotriva turcilor circula prIntre umanistii epocil (Fl. Cazan, Ideea unitdlii
europene la umanistii din Germania in prima jumdiate a sec. al XV I-lea, in Analele Universi-
talii Bucuresti", Seria Istorie, 19 (1971), nr. 1, p. 43-49.
92 Vezi nota 66.
www.dacoromanica.ro
100 CAROL VEKOV 16
servind intr-adevar scopul de a consemna cele intimplate spre a fi marturie

posteritatii. Ei retin desigur la nivelul si pe masura posibilitatilor lor
evenimentele pe care le socotesc importante pentru destinele lor sau ale
tarii.
Datorita acestor scopuri si mobiluri multiple nu numai propriu-
zis istorice care au dat nastere inceputurilor istoriografiei in limba
maghiara in Transilvania, cit si datorita persistentei elementelor si con-
ceptiilor istoriografiei medievale, dimensiunea notiunii de timp 93 este
descoperita si perceputa doar partial de autorii acestor opere. Timpul este
sesizat in masura in care le permitea consemnarea succesiva a eve-
nimentelor din trecut. Ins ei nu pot depasi acest nivel : pentru ei per-
spectiva trecutului nu este Inca mensurabill si deci nu este perceputa
la adevarata ei valoare. Deosebirile dintre evenimente, specificul lor, deci
evolutia istorica nu este Inca sesizata. Din acest motiv, trecutul istoric, fie
ea este prezentat schematic, dupa acelasi tipic, fie ca ia forma prezentului,
fiind actualizat, este interpretat si prezentat la nivelul obiectivelor politice
contemporane reproiecate in trecut .
Aceeasi viziune, insuficient diferentiata care echivala si consi-
dera drept analoage evenimente indiferent in care parte a lumii ar fi
avut loc caracterizeaza si criteriul geografic prezent in operele acestor
scriitori. Dincolo de largirea tematica, acest mod de a privi evenimentele,
tipic mai ales viziunii Reformei, respectiv stadiului atins de scrierea istorica
in aceasta epoca, explica functionalitatea unor evenimente istorice din alte
zone ale Europei sau chiar din alte epoci (de exemplu temele biblice sau
antice in cazul cintecelor istorice, tiparirea si traducerile unor opere isto-
riografice antice sau prezentarea unor evenimente de importanta local).
in aceste cazuri iese mai pregnant in evidenta faptul ea factorul istoric al
valorii, al semnificatiei istorice este doar unul din motivele care au
contribuit la consemnarea acestor evenimente. Drept urmare, alaturi de
aspectul delectant-distractiv de factura literara, se poate sesiza semnifica-
tia deosebita a factorului moral, a scopului educativ.
Realizarea deficitara a perspectivei in timp constituie dovada unei
abordari cel putin in parte anacronice si aistorice, cind scopul primar
al prezentarii trecutului nu este cunoasterea epocii, a cauzelor si desfa-
swath evenimentelor, ci impunerea unor concluzii si teze formulate a
priori .$i didacticist. Din acest punct de vedere pentru dezvoltarea istorio-
grafiei au insemnatate nu atit partile didacticiste, cit mai ales pasajele
in care autorul relateaza evenimente Waite sau reda intimplari bazate pe
informatii directe. Din preocuparea pentru dezvaluirea minutioasa a
modului in care au decurs unele evenimente contemporane se va naste
preocuparea pentru prezentarea amanuntita si a evenimentelor mai inde-
partate in timp, iar din urmarirea si surprinderea unor principii si inva-
taminte sa rezulte pe masura perfectionarii metodologiei istorice
preocuparea pentru descoperirea legitatilor manifestate in istoria socie-
t at ii.
Fatia de celelalte opere, lucrarile istorice ale lui Szkely si Heltai se
remarca si in ce priveste viziunea lor asupra istoriei. La baza acesteia.
" Turdczl-Trostler Jeasef, A magyar nyelo felfedezese (Descoperirea limbit maghlare), in
Magyar irodalom Vildgirodalom (Literatura maghlarA Literatura universalA), vol. I,
Budapesta, 1961, p. 46.
www.dacoromanica.ro
se afla citeva idei si teorii mostenite de la istoriografia evului mediu sau

care au fost preluate de la Reforma.
Astfel, cronica lui Szkely este structurata pe teoria de facturg, biblica,
preluata de la Carion, potrivit careia lumea va exista vase milenii, in trei
epoci de cite 2 000 de ani, in cursul carora vor exista patru imperii : babilo-
nian, persan, grec si roman ". 0 altg, idee vehiculata des de Reforma, care
s-a raspindit relativ repede in literatura in limba maghiarg, din secolul al
XVI-lea este cea potrivit careia turcii sint haraziti de puterea diving, 0,
incheie existenta in sase mii de ani a lumii i sa fie cei care implinesc
executg, asupra celor care au pacatuit pedepsele ce li se cuvin 96, dar aceasta
se reflecta doar in parte in cronica lui Szkely. Cu toate cg, el acord o
importanta deosebita stirilor privind imperiul otoman, acest aspect ideo-
logic se reflecta doar partial in opera sa, i anume in datele privind istoria
Ungariei. Cautind o justificare a decaderii i dezmembrarii t'arii, el declarg,
cu resemnare : din aceasta cauza de-acu incolo Ungaria sa nu mai astepte
sa fie imperiu atit de liber cum a fost ping, acuma" 96. Tot in virtutea eve-
nimentelor din prima jumatate a secolului al XVI-lea a fost favorizata
raspindirea ideii despre analogia dintre istoria evreilor vi a ungurilor, care
a fost preluata si de Szkely 97.
Viziunea universalista" a lui Szkely, care a incadrat istoria Unga-
riei in istoria lumii, la Heltai nu o mai intilnim, dupg, cum lipsesc la el
si ideile mai sus mentionate ale Reformei. Heltai la rindu-i doreste sO
ofere o imagine integrala a trecutului istoric, dar numai la nivelul istoriei
tarii. Tot ce nu se leaga sau considera el ca nu se leagg, de istoria ei este
eliminat. Astfel inlaturg, din prelucrarea sa una din ideile novatoare ale lui
Bonfinius, istoria avarilor, care avea menirea s faca legatura intre istoria
hunilor si a ungurilor. Cu toate acestea, asemanator lui Szkely, si el este
adeptul inrudirii hunilor si a ungurilor, dupa cum pe secui ii considera des-
cendenti directi ai hunilor.
Pe linga deosebirile existente, ceea ce leagg opera celor doi reforma-
tori este viziunea de factura urnanista a Reformei, influentata profund de
conceptia istorica a lui Melanchton, mai ales cu privire la actualizarea unor
evenimente, proiectarea unor conceptii din secolul al XVI-lea in epoci
anterioare 98.
In afara de aspectu.1 relevat de Adolf Armbruster 99, 0 semnificatie
sporita confera operei lui Szkely i Heltai faptul ca in ele gsim date pri-
vind ideea originii latine si a continuitatii romanilor.
Intr-una din pasajele cronicii Heltai spune : Inainte de a fi venit
gotii i hunii i a fi ocupat Transilvania, inainte de aceea au locuit in tara
romanii, din care au lamas in paduri si in munti valahii care sint numiti
ping, azi romani" 1. In continuare ca 0, nu raining, vre-un dubiu despre
" A magyar irodalom t &Miele, I, p. 333 sq.
Ibidem, p. 334, 336 ; Fl. Cazan, op. cit., p. 48 sq.
9 6 Szekely, Chronica, p. 145 b.
97 A magyar irodalom tortnete, I, p. 333 sq.
99 Borzsk Istvan, A magyarorsz6gi Melanchton recepci6 kerdshez (Contributil la recepta-
rea ideilor lui Melanchton in Ungaria), in Irodalomtortnetl Kozlemnyek" (ComunicArt de
istorie literal*, 69, (1969), nr. 4, p. 440.
91) Despre unele date din cronica lui Szbkely l Heltai privitoare la roman! vezi : Armbruster
Adolf, Romanitatea romanilor. Istoria unei idet, Bucuresti, 1972, p. 94, nota 79 g p. 120.
Heltal, Chronica, p. 61i.
www.dacoromanica.ro
102 CAROL VEKOV 18
cele afirmate, Heltai aminteste de boga,tia romanilor, care exploatau minele

de aur si argint si descrie vestigiile de civilizatie romane in Transilvania
ruine ale unor castre si orase, drumuri sau inscriptii romane iesite la iveara
la Dej, Cluj-Napoca, Alba Iulia sau in Muntii Apuseni 101. Descrierile lui
uneori sint atit de amanuntite incit cititorul are impresia ca el insusi a
umblat prin acele locuri 4i a vazut cele descrise.
Este evident ca Heltai, ea si umanistii maghiari si europeni, era con-
vills de ideea descendentei romanilor transilvaneni din colonistii romani.
Prezentarea arnanuntita a urmelor arheologice vizeaza acelasi scop. E
adevarat, la, el nu gasim argumentarea frecventa la umanisti, care deduc
originea latina a romanilor din asemanarea dintre limba vorbita de acestia
si cea a romanilor.
Textul lui Heltai mai are insa si un alt aspect important. El este
printre primii transilvIneni care sesizeaza' utilizarea de catre romanii
din Transilvania a denumirii de roman pentru desemnarea etnicitatii bor.
Este vorba de afirmatia lui ca, in epoca aceea secolul al XVI-lea
acesti valahi" sint numiti romani (Romanusoknak neueznec"). Intrucit
in celelalte izvoare unguresti ale epocii romanii sint desemnati cu apela-
tivul de old& sau valah, iar Heltai foloseste totusi expresia de sint numiti"
putem deduce ca aceasta denumire era folosita de romani, ei intre ei
numindu-se astfel.
Cu toate cA, in istoria hunilor din secolul al IV-lea, Heltai consemneaza
faptul a acestia au alungat pe locuitorii Daciei si Sarmatiei 12, in cronica
sa el pledeaza pentru ideea continuitatii romanilor din Transilvania.
In pasajul sus mentionat el tine sa explice a au supravietuit descen-
dentii romanilor raminind in paduri si munti".
Citeva dintre insemnarile lui Szkely pot fi alaturate celor ale lui
Heltai prin aceea ca se refera la situatia demografica din momentul desc--
lecarii ungurilor. La descrierea intimplarilor din timpul domniei lui Carol
eel Mare spune despre Panonia : dar atunci n-au locuit aici unguri, ci
fel de fel de neamuri : valahi, avari, alani, slavi, si alte neamuri din care
acum putem vedea doar foarte putini". Aceeasi informatie o repeta si pe
pagina urmatoare unde insa nu aminteste pe avari, dar, apar in schimb
ostrogotii, grecii, bulgarii, sirbii si tiganii 103.
Fiind preocupati sa dea o imagine integrala si veridica asupra
treautului Orli, in virtutea atitudinilor lor, Szkely si Heltai ajung in
mod logic la problema originii romane si a continuitatii poporului roman.
In sprijinul acestei idei se folosese rezultatele obtinute de umanismul
european, iar in cazul lui Heltai informatiile si cunostiintele provin si din
experienta personala privind vestigiile romane din Dacia. Alaturi de uma-
nisti ca Tranquillus Andronicus, Johannes Lebel, Anton Verancsis sau
loan Laski 104, Heltai si Szkely transmit prima data in limba materna
cititorilor maghiari ideea originii romane a romanilor.
101 Didem, p. 6b-7a.
102 Ibidem, p. 10a.
103 Ibidem, p. 142a-b.
104 Cf. Armbruster, op. cit., p. 79, 84, 89 si $erbanPapacostea, Les roumains et la conscience
de leur romanill au moyen dye, In Revue Roumaine d'HIstoire", torn IV, 1965, nr. 1, p. 22 sq.
www.dacoromanica.ro
19 LITERATURA ISTORICA TRANS1LVANEANA IN LIMBA MAGMARA (sEC. XVI) 103
Aspectul foarte divers al acestei istoriografii, atit In privinta con-

tinutului sau al formei, cit i al viziunii, ori a nivelului de realizare, a fost
determinat de un ir intreg de factori ce se leaga de persoana autorilor.
Constatam prin urmare faptul c majoritatea acestor scriitori pro-
yin din rindurile nobilimii 105. Doar Heltai i Borsos sint orarni, primul
provenind din patriciatul sibian 1061 al doilea fiind din Tirgu Mure.
Toti ceilali fac parte din rindurile nobilimii mici sau mijlocii, cu exceptia
lui Gain, care dei este innobilat asemanator mi Tincli, ajunge la treptele
cele mai inalte ale ierarhiei principatului transilvanean i devine unul
din cei mai bogati nobili din taxa.
Heltai s-a identificat intr-atit cu viziunea i mentalitatea orarnilor,
incit pe drept cuvint i nu intimplator poate fi considerat reprezen-
tant tipic al acestei paturi. Borsos i opera sa reflecta' diferenta calitativa
a mediului, cultura in care s-au format i au trait cei doi scriitori i desigur
diferenta de pregatire, comparativ cu Szkely sau Heltai.
Este de mentionat faptul c toti se afla in slujba unor institutii,
la curtea princiara sau a unui nobil, ori in slujba unor orar. Ei ii asigura
existenta in primul rind din veniturile ce le reveneau de pe urma acestor
functii. Szkely i Heltai sint predicatori, preoti ai unor comunitati
protestante. Cel de al doilea este in acelai timp un abil intreprinzator,
care pe ling/ tipografie infiinteaza o moara de hirtie i chiar o baie comunala
la Cluj. Borsos face parte din magistratura or/eneasca. Tindi merge
din curtea unui nobil protector intr-a altuia, interpretinduli compozi-
tiile. Ceilalti fac parte din administratia transilvaneana, avind functii
mai ales la curtea princiara. Originea, cit i ocupatiile foarte variate ale
autorilor cintecelor istorice de exemplu ale celor ale caror opere sint
cuprinse in Cancionale Ii situeaza pe acetia pe un plan social inferior,
comparativ cu cei care scriu in proza "7.
Ocuparea acestor functii i sistemul de relatii care decurgeau din ele
au avut urmari atit in ceea ce privete continutul, cit i viziunea operelor 108.
Ele au determinat ce i cum sci scrie aceti autori in privinta unor persoane
sau evenimente. Din acest punct de vedere este semnificativa dispozitia
de cenzura data de Stefan Bathori i urmarile ei pentru activitatea tipo-
grafica a lui Heltai 1o9 sau opera lui GAM ori Pellrdi, spre exemplu, in
care se intrezarete o anumita dependenta, determinare, in masura gra-
dului de dependenta a autorilor Mr fata de superiorii din punct de vedere
ierarhic. Heltai este printre putinii care reursc s se emancipeze de
108 Autorii cintecelor istorice s-au recrutat din mai toate clasele i pAturile sociale (cf.
Varjas, Cancionale, p. 9).
los Binder Pal, Heltai Gdspar nagyszebeni szdrmazdsa (Originea sibianA a lui Gaspar Heltal)
In Utunk", 29 (1974), nr. 2 (1315), 11 ianuarie, p. 4.
107 varjas, Cancionale, p. 9 si p. 30, nota 36.
108 Cf. Heltai, Cancionale ; Varjas, Cancionale, p. 20 sq. ; idem, He flat Gdspdr, a
kdnyvkiaci (Heltai Gaspar editorul), in Magyar Konyvszemle" (Revista cArtii maghiare),
1973, nr. 3-4 (in continuare Varjas, Heflai Gdspir ), p. 305.
z
109 Aceeasi situatie reflectA cronicile muntene, expresie a regimului boieresc instaurat.
Pe drept cuvint remarca P.P. Panaitescu : Cronicile muntene reflecta In aceste condilii punctul
de vedere al boierilor marl i numai in privinta stilului lor evident mai popular decit al celor
scrise de boierii marl, cit i in privinta conceptiilor umaniste, care lipsesc in mare parte, se
simte patura socialA din care fAcea parte scrlitorulsubordonat" (P. P. Panaitescu, Incepulurile
istoriografiei in limba romilneascd, in Studii i Materiale de Istorie Medie", 5 (1962), p. 244 sq.
www.dacoromanica.ro
104 CAROL VEKOV 20
sistemul mecenatului in care erau angajati majoritatea scriitorilor acestei

epoci no
Functiile pe care le-au ocupat constituiau Ins i un avantaj. Ele
au permis acestor scriitori otinerea i adunarea unui material informational
foarte bogat pe care 1-au folosit la elaborarea lucrarilor lor.
Un alt factor care a contribuit la diversitatea istoriografiei in limba
rnaghiara, din Transilvania secolului al XVI-lea a fost formatia deosebita
a autorilor ei.
Nu toti acesti scriitori au avut o instruire superioara, universitara.
Din contra, doar citiva dintre ei Szkely, Heltai, Gyulafi au detinut
o cultura de factura umanista, care In cazul primilor doi s-a Impletit
cu o vasta cultura teologica pusa in slujba ideilor Reformei.
Despre ceilalti cu exceptia lui GAM despre studiile caruia
nu se stie nimic, in schimb se stie & a rlspuns de educatia lui Sigismund
Bathori se poate spune ca au avut o eultura de nivel mediu, o cultura
dieceasca, ce presupunea printre altele i cunoasterea limbii latine. Autorii
cintecelor istorice detin in buna parte o asemenea cultura In. Aceasta
le permitea citirea unor lucrari istorice in limba latin, pe care apoi le
transpuneau in versuri In limba maghiara. Despre Tin&li, de exemplu,
se stie ca. a citit Encida, cronica lui Thurczi i decadele lui Bonfinius,
Historia Troiana a lui Guido da Columna, sau Gesta Romanorum Dupg
unele indicii se presupune c Borsos a cunoscut i limba lating 113.
In ceea ce priveste mediul i atmosfera in care lucrau istoricii
transilvaneni ai secolului al XVI-lea este relevanta imaginea care rezulta
din lecturile acestei intelectualitati. Direct sau indirect scriitorii, intelec-
tualii acestei perioade erau in legatur unii cu alii. Ceea ce ii apropia
era formatia i studiile, cartile i lecturile lor. Chiar i numai din lecturile
lor cu subject istoric se intrevede aceasta patura de intelectuali, care
fie ea se afla la curtea princiara, fie la Cluj sau aiurea cunoaste
procura carti istorice de factura medievala, lucrari istorice antice
mai ales latine umaniste sau nscute in atmosfera Reformei, sau chiar
contemporane 114 Folosirea cronicii lui Thurczi sau a operei istorice a
lui Bonfinius, a cronicii lui Szkely de catre Borsos, editarea lui 13onfi-
nius de catre Heltai sau procurarea relativ curind dui)/ aparitie a unor
lucrari de factura istoriografica este tot atit de relevanta pentru preocu-
parile istoriografice ale acestor autori ca i faptul el Gyulafi detinea
110 Bodnar Zsigmond, T &Muth emlk-es napl6irdic a XVI. szdzadbl (Memorialisti
scriltori de jurnale din secolul al XVI-lea), in A budapesti VI. kerfileti Miami frealiskolnak
hatodik vl rtesitje 1877 1878 (Anuarul scolii reale superioare din sectorul VI din Budapesta
pe anul al saselea 1877 1878), P. 4 sq. ; Fitz Jzset, Hellai Gdspdr kiaciblevekenysige (Activitatea
editorial a lui Gaspar Heltai), in A kilnyvtros" (Bibliotecarul), 10 (1960), p. 690 ; Varjas,
Heltai Gcispdr, p. 302, 304 sq., 309.
111 Erd61yi, op. cit., p. 155 ; Bata, Tinddi, p. 9 sq. ; Szathmari Istvan, A magyar irodalmi
nyelv Aialakuldsdnak els6 szakasza Is a nemzett fejl6des (Prima faza a formril limbii maghiare
literare si evolutia spre natiune), in Etviis Larand Tudomnyegyetem Evknyve" (Anuarul
Unhersitatil de $tiinte Etitviis Larand), 1966, p. 48 sq.
112 Dezsi Lajos, Tindi Sebestyin, 1505 1556, Budapesta, 1912, p. 6-8.
113 Borsos, Chronica, p. 37.
114 Gt. Dankanits Adam, XVI. szdzadi olvasmdnyok (Lecturi in secolul al XVI-lea),
Bucurestl, 1974, p. 26 sq., 38 sq., 52 sq., 65-68, 101.
www.dacoromanica.ro
21 LITERATURA ISTORICA TRANsmvANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 105
pe linga cronica lui Johannes Carlon 115 si celebra lucrarea a lui Jean
Bodin lffethodus ad facilem historiarum cognitionem116.
Legaturile personale intre autorii operelor istorice in cazul istorio-
grafiei in limba maghiara din Transilvania nu sint Inca indeajuns cercetate.
Se cunoaste in schimb rolul deosebit al unor orase transilvanene cum ar
fi Alba Iulia, Cluj sau Brasovul 117, precum si. mecenatii, iubitorii
de cultura cu care au avut legatura Szkely, Heltai, Timidi. Editorul
Heltai nu numai ca a cunoscut o parte insemnata a autorilor cintecelor
istorice, dar avea legaturi si cu intelectuali de la curtea princiara de la
Alba Julia ns. La rindul sau Gyulafi urmareste Si el soarta unora dintre
acestia (Matia Aszalay, Franeisc Hunyadi, Ioan Baranyai Decsi Czimor) 119,
dupa cum este in legatura strinsl cu cel mai de seama istoric al acestei
epoci, Stefan Szamoskzi, care va si folosi insemnarile lui.
Credinta, religiozitatea, atribuirea unui rol determinant fortei divine
in desfasurarea evenimentelor continua 0, ramina o coordonata fundamen-
tala a scrierilor istorice mentionate.Cu toate acestea, alaturi de elemente
tipice conceptiei medievale despre rolul divinitatii, se observa o schimbare
fat/ de conceptia medieval in ceea ce priveste mobilurile evenimentelor.
Fara a ajimge sa nege rolul fortei divine, care treptat devine un factor
mai degraba indirect decit direct, actiunea si vointa umana dobindesc
un rol tot mai pregnant. Schematismului evenimential, aparent imuabil,.
ce purta pecetea vointei divine i se substituie o varietate particulara
tot mai mare a actiunilor umane. Astfel scade treptat ponderea vointei
divine in desfasurarea evenimentelor.
Paralel cu descoperirea aspectului particular al actiunii factorului
uman, se renunta, la prezentarea exclusiva a faptelor unor personalitati
reprezentative, a suveranilor in primul rind. Creste simtitor numarul si
aria social/ din care se recruteaza personalitati care faurese istoria. Chiar
si in cronica lui Heltai, structurata pe domniile regilor, apar si alte figuri
reprezentative, dup cum le intilnim si in cintecele cronicaresti mai ales
cele informationale ale lui Timidi sau in insemnarile lui Leustatiu
Gyulafi.
Prin prezentarea faptelor acestor personalitati se largeste tematica.
6crierilor si are loc totodata un transfer al fortelor motrice in istorie..
Fauritorii vechi" ai istoriei isi pierd aureola singularitatii si intangibi-
litatii. Actiunile lor sint supuse judecatii fii i nu odata criticii, care este
determinata, la fel ea si in cazul cronicarilor romani din epoca feudal& 120,
de pozitia sociala si politica a autorilor. In cazul lui Heltai si Borsos.
atitudinea critic& este puternic influentata de Reforma.
1115 AceastA cronicA o avea si autorul de cintece istorice Valkai AndrAs (Dankanits, op. cit.,.
p. 66).
116 Gyulai, Monurnenta, XXXIII, p. 9.
117 I. Firu, Din istoria umanismului in Romdnia. Joannes Sornmerus, in Din istorla filozo-
(let in Romdnia (Bucuresti), 1960, P. 46 sq. ; Elena Gheran, Ideologia miscdrilor de reforma dirt
secolul al XV I-lea in Transilvania, in Revista de filozofie", 12 (1965), nr. 12, p. 1625, 1629
1632 ; Eugen StAnescu, op. cit., p. 198, 202-206 ; Pavel Binder, Arnold Huttmann, Intre istorie
si filologie. Mediul cultural al Brasovului, in Limba romAnA", 20 (1971), nr. I, p. 3-18.
118 loan Lupas, Doi umanisti romdni in secolul al XV I-lea, in Mernoriile Academiei
Romfine. Mernoriile sectiunii istorice", Seria a III-a, torn VIII, Mem. 5, p. 15 sq.
119 Gyulafi, Monumenta, XXXI, p. 17 si XXXIII, p. 113.
120 Dan Simonescu, Spiritul critic in Istoriografia veche romdneascd, Bucuresti, 1943, p. 18.
www.dacoromanica.ro
106 CAROL VEKOV 22
Atitudinea i viziunea ora,enimii iese pregnant in evidenta in cronica

lui Heltai, ca dealtfel si in alte opere ale lui. Toate evenimentele le apre-
ciaza din punctul de vedere al oraseanului din secolul al XVI-lea si In
virtutea acestuia el critica nu numai pe unii regi, dar i nobilimea pentru
desfriul, dezbinarea i brutalitatea ei. 0 atitudine asemanatoare, dar la
proportii mai scazute, intilnim in lucrarea lui Borsos cu ocazia relatarii
rascoalei secuilor din 1562.
Atitudinea critica vehementa, tipica nu numai adeptilor Reformei
dar i umanismului 121, impotriva bisericii catolice, a institutiilor si a unor
figuri ale clerului catolic (mai ales papii) o intilnim frecvent la Szkely,
care dorea s justifice Reforma i sa demonstreze cit de mult s-a indepartat
biserica romano-catolica de la invtaturile crestine initiale 122 i prin urmare
sa justifice lupta adeptilor Reformei impotriva catolicismului. In cronica
ba arninteste cu vadita simpatie pentru ideile lor de reformare a bisericii
pe Wycliff, Jan Hus i husiti, Luther kti Melanchton 123.
Cu toate ca se simte nu o data si la Heltai ca este adept al Reformei
i adversar al bisericii catolice, el este mai ponderat 124, i mai precaut
in afirmatiile privind biserca catolica decit alti scriitori protestanti ai
vremii. In schimb atitudinea lui se materializeaza in eliminarea unui
sir intreg de date privind biserica catolica prezente in opera lui Bonfinius 125.
Conceptiile de aceasta natura ale lui Heltai se evidentiaza, si mai vadit
in cursul modificarilor operate in cintecele istorice adnnate in Cancio-
lime 126. Astfel el reuete s dea o tent/ confesionala cintecelor istorice
ale lui Tindi, despre care se stie ca era strain de luptele confesionale sau,
in orice caz, nu le exprima in operele sale 127
Pe linga lupta antiotomana, care preocupa opinia publica europeana
a acelei epoci 128, prezenta in scrierile istoriografice de care ne ocuparn,
pericolul pe care Ii reprezenta pentru Transilvania celalalt irnperiu, eel
habsburgic, apare doar in cronica lui Szkely. El considera cucerirea
Panoniei de Carol cel Mare do vada evidenta Inca de pe atunci a
politicii expansioniste germane. Ceilalti scriitori, din motive lesne de
inteles Heltai din cauza originii, Tindi fiind adept al lui Ferdinand,
Pellrdi ca partizan al luptei antiotomane i deci adept al fortelor crestine
nu-si declara fatis atitudinea. Desi nu era scopul operei lui Pellrdi sau
Galfi, totusi, in cazul lor, ca i in acela al lui Gyulafi, constituie o explicatie
insAsi pozitia lor la curtea princiara, care in a doua jumatate a secolului
ai XVI-lea reflect/ de fapt atitudinea politica impusa de imprejurarile
terne. Ei trebiliau sa tina cont de caracterul foarte labil al situatiei
121 I. Firu, op. cit., p. 60-67. PrezintA atitudinea anticatolicA a lui Sommer.
122 A magyar irodalom trtenete, p. 335.
123Gerzdi, Szkely, p. 24, 29-31.
124Zsilinszky Mihaly, Heltai Gdspdr trtnelmi rnuei (Operele istorice ale lui Heltai
Gaspar), (in continuare : Zsllinszky, Heltai Gdspdr ), In Budapesti Szemle" (Revista din Buda-
pesta), 1883 (36), p. 15 ; Fitz, op. cit., p. 688 ; Nemesktirty Istvan, A magyar szepprd:a szilletse,
Budapesta, 1963, p. 189 191.
123 Borbly Istvan, Hellai Gdspdr, Budapesta, 1907, p. 75 ; Zsilinszky, Hellai Gdspdr,
p. 13 sq. ; Tiirbk Istvan, Hello! Gdspdr, in Mdlyds Emlkkelnyv (Volum omagial In cinstea rege-
lul Matta), Budapesta, 1940, p. 247.
198 Varjas, Cancionale, p. 25 sq. ; Horvath, op. cit., p. 210 sq.
122 Horvath, op. cit., 206 sq.
1" Serban Papacostea, Moldova in epoca Reforruei. Contribuf ii la istoria societdlii moldove-
ne0i in veacul al X VI-lea, In Studii", 11 (1958) nr. 4, p. 58-60 ; Ft. Cazan, op. cit., p. 41 sq.
www.dacoromanica.ro
23 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XIII) 107
internationale, care obligau Transilvania la o politicg de echilibru fatg

de cele doug puteri care voiau s-o stpineascg.
Determingrile contemporane se reflectg i in modul de elaborare i
realizare a operelor apartinind acestei istoriografii. In ceea ce priveste
metodele acestor autori, trebuie sg, ne oprim mai bath asupra atitudinii
lor fatg de izvoarele folosite.
0 trgsgturg caracteristicg a lor este respectul pentru adevgr, simtul
responsabilitgtii pentru veridicitatea informatiilor folosite fie ele scrise,
fie orale. Aceastg atitudine formulatg de Tindi in prefata volumului
sgu 129 reprezintg norma de conduit& nu numai a autorilor de cintece
istorice, dar si a celorlalti scriitori din aceastg epocg.
.Autorii cintecelor istorice transpun neschimbate in versuri datele
istorice din cronicile interne sau externe, dupg cum cei ce scriu in prozg
le preiau in majoritatea cazurilor asa cum le ggsesc in operele unor autori
antici, din evul mediu sau contemporani. Ace lasi respect 11 au si pentru
informatiile orale ale unor participanti la evenimentele respective, infor-
matii ce sint considerate ca echivalente cu cele scrise. Cintecele informa-
tionale ale lui Tin di se bazeazg in bung parte pe relatrile unor partici-
panti, relatgri a cgror autenticitate a fost acceptatg de cercetgtori 13. La
fel si Gyulafi, pe lingg izvoarele scrise s-a folosit permanent de stirile
furnizate de martori oculari 131.
Sub semnul aceleiasi preocupgri pentru veridicitate, determinati
fiind de conceptia istoricg a Reformei i folosindu-se de spiritul i metoda
criticl formatg in lupta confesionalg, Szkely, dar mai ales Heltai, intervin
In textele i izvoarele pe care le folosesc. (Dupg cum am vgzut, Heltai
efectueazg modificgri adesea esentiale i in textele altora, pe care le edi-
teazg el.) Aceste modificgri le opereazg acolo unde socotesc cg nu reflectg
suficient realitatea de fapt a epocii lor sau le comenteazg, le actu-
alizeazg In virtutea aceluiasi principiu. Critica izvoarelor ce le-au stat la
dispozitie, chiar selectarea sau modificarea lor, o fac numai atunci cind
imaginea oferitg de aceste izvoare nu se suprapune cu cea determinatg
de ideologia lor proprie. (Un caz tipic In acest sens este cel al lui Heltai,
care opteazg in opera sa pentru originea popularg a lui Joan de Hune-
doara). Urme ale unei critici de text, a utilizgrii toponimicelor ca izvoare
istorice intilnim In primul rind, dar i acolo rar, in cronicile lui Szkely
i Heltai. 0 criticg a izvoarelor, mai sumarg, dar mai apropiatg istoriogra-
fiei moderne o practicg Gyulafi Les-tax. Urmind scopuri istoriografice si
nu altele de facturg confesionalg, literar-distractivg sau educativg
el poate fi apropiat celui mai de seamg reprezentat al scrierii istoriografice
maghiare din aceastg epocg, Stefan Szamoskzy.
Desi continua s persiste o serie de elemente ale istoriografiei medie-
vale in explicarea evenimentelor, algturi de conceptia deistg, mai mult
sau mai putin vizibilg, cistigg, teren relatia de cauzg-efect dintre eveni-
129 M-am interesat la luptAtori cumsecade, ce spun adevArul, care au fost de fatA la
aceste intimplari. N-am scris <vre-un) neadevAr nici pentru lucruri primite, nici dln prietenie
sau de teamA ; putinul cit 1-am scris este adevarat, iar de-ar 11 vre-o gresealA, aceea nu e din
vina mea, ci a celora de la care tn-am informat".
la Pint& Jen& op. cit., p. 7 sq. ; Thaly Klmn, Ismeretlen histbrids inekek a XVI.
s XVII. szdzadbl (CIntece istorice necunoscute din secolele XVI si XVII), In Szzadok",
5 (1871), p. 31 ; HorvAth, op. cit, p. 193, 209.
131 Sebestyn, op. cit., p. 26.
www.dacoromanica.ro
108 CAROL VEKOV 24
mente. In majoritatea cazurilor, exceptind jaloanele ideologice funda-

mentale ale scriitorilor, relatiile de cauza, efect dintre evenimente sint
surprinse Inca la un nivel primar i superficial. Eventualele tendinte sau
aprecieri generalizatoare nu sint desprinse din materialul istoric, ci in
virtutea unor idei preconeepute. Cu toate acestea se evidentiaza interesul
creseind i prezenta tot mai frecventa, in unele opere a calitatilor umane
(vitejia, cinstea, dreptatea, respectarea cuvintului dat etc.) Ca urmare,
prezentarea personajelor istorice i a actiunilor Mr devine mult mai nuan-
tata, mai umana. In aceasta privinta, memoriile lui GAM aduc o culoare
nota, cea a autoanalizarii actiunilor i faptelor proprii, iar Gyulafi, cu
putine, dar curnpatate cuvinte schiteaza insuirile fizice i morale ale
unei pleiade intregi de figuri istorice transilvanene din ultimul sfert al
veacului al XVI-lea i inceputul celui urm'ator.
Dincolo de continutul tot mai viu, mai colorat, mai apropiat de
realitate al acestei istoriografii, o conditie a indeplinirii functiei sociale
pe care Eji-a asumat-o a fost gasirea formelor de comunicare cele mai
juste pentru asigurarea difuzarii i raspindirii in cercuri cit mai largi ale
cititorilor. Din acest motiv in realizarea integrala, a scrierilor istorice un
rol deosebit a avut faptul c ele au fost scrise in limba materna,. Aparitia
lor, ea dealtfel a literaturii materne in general, fata de limba straina oficiala
folosit, asemanator altor tari din Europa medievala 132, face parte dintr-un
proces de lunga, durata ce are loe i la romani, unde limba romana o inlo-
cuiete pe cea slavona, 133.
Cauzele care au determinat interesul crescind pentru limba ma-
ghiara, iar apoi naterea istoriografiei in aceasta limba 134, au fost tot
atit de multiple 1 de complexe ea i cele care au conlucrat la aparitia
istoriografiei romaneti 135.
Pe linga cele mentionate in treacat in introducere trebuie sa, fie
subliniat rolul deosebit al raspindirii practicii scrisului in limba materna.
In prima jumatate a secolului al XVI-lea se folosete tot mai frecvent i
in domerni din ce in ce mai diverse limba materna, in opozitie cu limba
latina, atit in practica scrisului oficial cit i al celui particular. Utilizarea
tot mai larga, a ei, mai intii in corespondenta, iar apoi i in documentele
de caracter politico-administrativ, creeaza, conditii propice pentru elabo-
rarea primelor opere de factura istoriografica, in limba maghiara. Astfel
se explica rolul deosebit al personalului cancelariilor i in general al die-
cilor (dupa cum vont vedea mai jos i in ce privete unele izvoare i ele-
ment e componente ale genurilor istoriografice).
132 Pandele Olteanu, Contributii la problema inceputurilor si prornovdrit scrisulut romO-
nesc. 400 de ani de la aparilla Tilcurilor Evangheliilor" (1564) a lui Coresi, Limba romAnb", 8
(1961), p. 189.
133 Al. Piru, op. cit., p. 51 sq ; Al. Rosetti, Limba tomdnd in veacul al XV l-lea, Curs
litograllat 1929 1930. Universitatea din Bucuresti, Facultatea de litere si filozofie, p. 6-7.
134 Klaniczay, op. cit., p. 144 sq.
135 Cu toatA dezbaterea amplA, considerAm cA problema a rAmas deschisA si nu se
poate admite numal o singurA explicatie, la baza originii scrisului romAnesc concurind eel mai
probabil un complex de cauze in raport si de timpul de scriere (texte religioase, texte profane,
acte l scrisorl), pe primul plan situindu-se, fireste, multiple nevoi interne, dar nefiind de inde-
pArtat anumite impulsuri externe de dezlegare a traducAtorilor de canonul limbilor sfinte to,
fiecare cauzA actionind la timpul sAu". (I.C. Chitimia, op. cit., p. 457).
www.dacoromanica.ro
Cele doua mari curente ale Renasterii limanismul si Reforma

descopera, fiecare in felul ei limba materna 138. Ele sint acelea care
justifica teoretic si apnea in practica, folosirea acesteia. Prin elaborarea
primelor gramatici si dictionare, precum si a primelor traduceri, vor sa,
dovedeasca echivalenta, capacitatea expresiva a limbii materne fat de
limbile sfinte". Preocuparile TJmanismului pentru cultivarea limbii
nationale se intilnese cu acel program al Reformei potrivit caruia fiecare
trebuie & citeasca biblia in limba materna," 137 Fata de Umanism, meritul
Reformei a fost ca, a deplasat centrul de greutate al culturii de la paturile
superioare in rindul maselor, principalul mijloc al ei fiind utilizarea limbii
vorbite de popor. Motivatia confesionala, a Reformei, necesitatea imperi-
oas ce decurgea din ideologia ei, anume ca masele sa, inteleaga despre ce
este vorba, a contribuit din plin la ascensiunea si recunoasterea drepturilor
limbii materne. In acest sens au avut un rol fecund si in Transilvania
ideile lui Erasm si ale lui Melanchton.
Dup& traducerea in limba maghiara a bibliei, in care deci nu Intim-
plator are un rol insemnat Szkely, dar mai ales Heltai, si editarea unor
lucrki de factur& confesional, relativ curind incep sl apara, operele
istorice in limba materna,.
In conditiile angajarii sociale a Reformei orice cuvint scris are o
semnificatie sporita. Dincolo de valoarea sa informationala intrinseca,
istoria le oferea tot atitea exemple si analogii in sprijinul misckii Reformei,
a intelegerii evenimentelor contemporane. Motivatia didactica initial& a
Reformei, care a declarat si a folosit limba matern& ca mijloc util in ras-
pindirea ideilor sale proprii si in realizarea politicii ei culturale, 'Amine
valabila si atunci clad nu mai este vorba de elaborarea unor opere propriu-
zis teologice.
Sint semnificative din acest punct de vedere introducerile, dedicatiile
acestor opere, care exemplifica evolutia si lrgirea continutului notiunii
de public cititor", al destinatarului acestora. Viziunea autorului umanist
ce scrie pentru un cerc restrins este treptat inlocuita, cu cea a reforma-
torilor, care se adreseaz& unui public din ce in ce mai larg, ce pin& la urma,
se confunda cu intreg poporul. Elementele acestei evolutii treptate le
suprindem in cazul operei lui Szkely si a lui Heltai.
Desi prefetele operelor scrise in aceast& epoca, abunda in sabloane
umaniste, putem fi de acord cu parerea c& in cazul operei lui Szkely
si chiar si a lui Heltai sint valabile cele afirmate in introducerile lor 138.
Prefata cronicii lui Szkely de fapt puncteaza fazele evolutive ale viziunii
autorilor epocii despre destinatarii scrierilor bor. El afirma ca, initial si-a
scris cronica pentru uzul sau propriu, si doar apoi, la indemnul prietenilor
saii (de fapt este vorba de cercul restrins al umanistior) a editat-o spre
a fi util tuturora". Cele cuprinse in prefata calendarului sau ca, 1-a
intocmit spre folosul scolarilor reprezinta o faza anterioara a motivkii,
136 Cf. Turdczi Trost ler, op. cit., passim, mai ales p. 17-72.
137 varjas, Cancionale, p. 7.
In Gerezdi, Szkely, p. 16. Vorbind despre afirmatia fAcuta de Szkely, ca si-a scris
calendarul spre a fi in folosul scolarilor, Gerzdi spune : i aceasta este un sablon bine cunoscut.
In diferite variante ele apar frecvent in epistola dedicatoria ale umanistilor. $i ca aceasta afirma-
tie uzuala nu este o simpla formula de stil la sfirsitul prefetel, ci trebuie inteleasa mot A mot, i
ca exprima un program de lucru de mare exigenta si serios, o dovedesc retroactiv marile opere"
(p. 16).
www.dacoromanica.ro
110 CAROL vEicOv 26
dupa cum faza intermediara o constituie prefata, precum i dedicatia catre

Ferdinand a volumului de cintece istorice al lui Tindi, in care declara
a se adreseaza ostaOlor care lupt'a impotriva turcilor, desi avem convin-
gerea c i in cazul acesta este vorba de un public mult mai larg.
Vorbind despre scopul pentru care Matia Corvinul a adus in tara
invAati din strainatate, Heltai sugereaza si el In prefata cronicii sale ea
se adreseaza tutu.ror ungurilor, adica poporului intreg.
Pe linga acestea, un alt argument invocat in sprijinul uti1izrii limbii
materne, argument prezent i in Palia de la Oratie sau in operele croni-
carilor romani, este exemplul altor popoare, care au elaborat deja lucrari
in limba maternal". Aceasta idee o intilnim in calendarul lui Szkely, dar
indirect i la Heltai, dupa cum la acest argument apeleaza la rindul sau
loan Baranyai Decsi Czimor in prefata la prelucrarea operei lui Sallus-
tius din 1 596m.
In celelalte scrieri apartinind istoriografiei in limba maghiara din
Transilvania din secolul al XVI-lea, fie ca n-au fost destinate publicului
larg, fie ca autorii lor nu mai socoteau necesara motivarea unei practici
generalizate, nu se mai pledeaza in mod special pentru scrisul in limba
materna. Dupa prima mare generatie a Reformei careia Ii apartine
atit Szkely cit si Heltai , nu se mai recurge la argumentele amintite.
Folosirea limbii maghiare alaturi de cea latina este deja un lucru obisnuit.
Aparitia si inmultirea vertiginoasa, chiar i mimai a lucrarilor editate
In limba maghiara in a doua jumatate a secolului al XVI-lea printre
care un exemplu semnificativ Ii constituie cintecele istoricel41 dovedeste,
credem, suficient aceasta orientare noua.
Cu toate acestea, dezvoltarea practicii scrisului in limba maghiara
nu a putut inlatura dintr-o data, hegemonia limbii latine, care a continuat
sa ramina limba in care se redactau operele stiintifice". Autorii scriu
operele lor in limba maghiara doar atunci cind vor sa se adreseze maselor
sau atunci este vorba de o parte insemnata a lucrarilor istorice nepubli-
cate cind scriu pentru un cere mai restrins. Din aceasta cauza, dar 1
din aceea ca marea majoritate a celor ce scriu in limba maghiara poseda o
cultura medie, in timp ce autorii operelor scrise in limba latina au in majo-
ritatea cazurilor studii universitare, exista o deosebire calitativa sinatitoare
intre productiile populare", scrise in limba materna, si cele bazate pe
traditia umanista, scrise in limbo, latina.
Utilizarea limbii maghiare in istoriografia transilvaneana este impor-
tanta din mai multe puncte de vedere. Ea a contribuit la formarea i Int-
rirea sentimentului apartenentei cititorilor ei la comunitatea mai larga a
locuitorilor Orli si prin formarea unei constiinte istorice de factura moderna
in rindul maselor. Prin utilizarea i recunoasterea limbii materne, Renas-
terea a facut un nou pas spre eliberarea spiritului uman din catusele medic-
vale. Ca parte integranta a literaturii vechi scrierile de facturaistoriografica
contribuie la formarea i uniformizarea limbii literare unitare prin folosi-
rea limbii populare de toate zilele.
1 44 Cu privire la refleetarea fazelor luptel pentru lImba maternA, de exemplu tn predoslo-
vide cArtllor romanesti vezi : E. StAstescu, Premisele rnedievale ale costtinjet nafionale romdnesti.
Roman, romanesc tn textele romanesti din veacurile XV XVII, p. 978.
140 Nemesktirty, op. cit., p. 265.
141 Varjas, Canctonale, p. 15-18.
www.dacoromanica.ro
27 UTERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 111
Dincolo de aspectul general unitar ce se impune prin folosirea limbii

maghiare in aceste scrieri istorice, forma concretl in care ele au fost rea-
lizate a fost influentata la rindul ei de formatia diferita a autorilor, de
traditia istoriografica si inovatiile lor personale si indirect de publicul
cititor recrutat din paturi sociale diferite. Ca urmare, din punctul de vedere
al genurilor, operele care apartin istoriografiei in limba maghiara din
Transilvania din secolul al XVI-lea pfezinta un aspect eterogen. Cu excep-
tia cintecelor istorice, gen cu trasaturi bine precizate, restul scrierilor int
inegale i diferite intre ele. Cauza aspectului foarte variat, al amestecului
unor elemente medievale si renascentiste142, este faptul ca in secolul al
XVI-lea, incepe conturarea genurilor 1iterare1" in conditiile trecerii unor
paturi importante de la cultura orala la cea scrisa, fenomen care atrage
dupa sine primatul continutului i anume al celui epic asupra formei
operelor1".
Complexitatea fenomenului cind scopuri i mijloace, elemente
de forrn i continut nu se grupeaza in sisteme specifice, bine determinate
o reflecta diferitele produse ale practicii scrisului oficial sau particular
In limba maghiara, care direct sau indirect reprezinta prin continutul lor
istoriografic 1 i filiere epice, care au alimentat aceast5, istoriografie145.
Relatkile i informatiile istorice se ga,sesc in documente cum ar fi
cel din 1584 privind hotknicirea cetatii Sinlelec, care vorbeste despre lupta
dintre secuii de rind si nobilP". Testamentele i nu numai cele din seeo-
lul al XVII-leam precum i legile dietei principatului transilvaneany"
contin de asemenea multiple elemente istoriografice. insemnarile la
inceput simplein carti bisericestisau calendare contemporane149, cuprindeau
pe linga date familiale si date istorice sau economice150, iar uneori stateau
la baza unor cronici de familie151. Scrisorile, prin natura lor, abunda in
informatii variate privind evenimentele sociale, politice, ecleziastice, cul-
turale, suplinind printre altele i functia ziarelor de azi152. Se stie c Melan-
chton in cursurile sale universitare s-a folosit si de relatkile discipolilor
sai unguri153, dupa cum a existat o anumita legatura intre scrisori i genul
142 Gyenis Vilmos, A reneszdnsz szpprOza nlidny sajdtossdga (Citeva tritsfituri specifice
ale prozei beletristice din epoca Renasterii), in Helikon", 1970, nr. 3-4 (in continuare : Gyenis,
A reneszdnsz szpproza), p. 420.
143 Varjas, Cancionale, p. 8 ; Gyenis, op. cit., p. 415.
144 Ibidem, p. 413-416.
143 Ibidem, p. 415 sq. Acelasi fenomen are loc si in literatura rombna' (cf. Istoria literaturit
romdne, vol. I, Bucuresti, 1964, sub red. Al. Rosetti, Mihal Pop, I. Pervain, Al. Piru, p. 294.
146 Erdlyi T rtnelmi Adatok, I, p. 265-268.
147 Kemny Katalin, Erdlgt emlkirk(Memorialisti transIlvneni), in Erdlyi Milzeum"
(Muzeul ardelean), 37 (seria nou 3) (1932), nr. 4-6, p. 268 sq.
146 ETT, I, p. I, XIII.
Ho Kanyar 6 Ferenc, Flvi1dgosit6 szrevelelekBogdthi csalddi rdekti fel jegyzeseihez (Observa-
tii ce clarific insemnbrile familiale ale lui Bogthi), in Keresztny Magvet6" (SemAnAtorul
crestin), 27 (1902), p. 266-270 ; Pokoly Jzsef, Bogathi Fazekas Mikls naptdri foljegyzsei
(InsemnArile din calendar ale lui Bogathi Fazekas Mikls), In Keresztny Magveto", 27 (1902),
p. 262-264 ; introducerea lui Kardos Tibor la Erdely drdksge. Ercielgi emlkir. Erdlgrl. I.
Tiinderorszdg (Mostenirea Transilvaniei. Memorialisti ardeleni despre Translivania. 1. Tara
zinelor) (In continuare Kardos, Tanderorszdg ), p. XXIX.
150 ETT, I, p. XVIII.
151 Kardos, Tiindirorszdg, p. XXIX.
us veil i Al. Rosetti, Scrisori romdnesti din arhivele Bisiritel (1592 1638 ), Bucuresti,
1944, p. 27 75.
153 Borzsk, op. cit., p. 436 sq.
www.dacoromanica.ro
112 CAROL VEKov 28
memorialistic1". Feluritele variante ale memoriilor jurnalele, relatarile,

diariile, autobiografiile, marturiile etc.155 constituie de asemenea tot
atitea concretizari, e adevgrat subjective, ale unor evenimente istorice,
iar cintecele istorice reprezinta o continuare a traditiilor epicii orale ma-
ghiare, practicatg in tot cursul evului mediu156.
Stabilirea genurilor carora le apartin operele istoriografice in limba
maghiara din secolul al XVI-lea nu se poate face pe baza terminologiei fo-
losite de autorii respectivi. Dovada este cazul lui Szkely, Tindi, Heltai
si Borsos care isi intituleaza cu totii operele istorice cronici". Este evident
ea fiecare a inteles altceva prin acest termen. Desi intr-un fel sau altul toate
patru erau istorii" ale unor evenirnente, caci autorii lor s-au referit in
primul rind la subiectul tratat, ele difera atit ca nivel, cit si ea modalitate
de realizare.
Cit de generala sau nespecifica poate fi terminologia folosita o dove-
deste scrierea lui lfi, care numai potrivit seopului si continutului ei
poate fi numita rnentsg" (justificare), dar in nici un caz din punct de
vedere al teoriei literare. De fapt un asemenea gen literar nu existg si opera.
lui poate fi incadrata cel mult genului memorialistic. In cazul lui Pellrdi
situatia e aceeasi. Fiind o scrisoare, ea n-are de ce s aiba titlu, insa excep-
tind partea de inceput i de sfirsit a scrisorii, care respectg tipicul genului,
textul propriu-zis este de fapt o relatare, o descriere de proportii mai mici
e adevarat a unui eveniment istoric. In insemnarile" sale istorice
Gyulafi se foloseste de una din cele mai complexe genuri ale secolului al
XVI-lea, care inmanuncheazg toate elementele si mijloacele dobindite
in cursul evoluViei sale de istoriografia de ping' atunci, comentariile. Folo-
sirea acestui gen de factura memorialist* de fapt jurnal, insa obiectivg,
bazat pe o informatie i o metoda de cercetare de eficienta maxima pentru
acea epoca, ii asigura un loc cu totul aparte intre istoricii ce scriu in limba.
maghiara. Din pacate insg nici termenul de inseningri" nu reflectg suf
cient genul careia Ii apartine opera gam'.
Avind in vedere caracterul aparent eterogen al acestor scrieri, res-
pectiv caracterul de tranzitie al secolului al XVI-lea in privinta constituirii
literaturii, sint utile incerclrile prin care istoricii literari caut sl surprindg
componentele elementare ce intra in structura acestor opere. Astfel, la
analiza unor lucrgri din aceastg epoca au iesit la ivealg o serie de elemente
comune apartinind. epicii scurte, cum ar fi anecdota158, care asigurg realis-
mul relatarilor din aceste opere istorice si din care va lua nastere genul
154 Szab Gyrgy, Az erdityi nlettrds (Autobiografia transilvAneanA), in Nye lv- s ho-
dolomtudomnyi KOzlemdnyek" (ComunicAri privind stiInta lingvisticA si literal*, 7 1(1963),
nr. I, p. 21.
165 Cf. Kemny Katalin, op. cit., p. 190-192 ; Gyenis Vilmos, Emlektrat s anekdotcr
(Memorille t anecdota), in Irodalomtiirtenet" (Istorie literarA), 1970, p. 306.
166 Varjas, Cancionale, p. 10.
167 Din punctul de vedere al legAturilor dintre istorlografia In limba maghlarA i cea In
limba latinA este semnifIcativA analogia care existA Intre insemnArile istorice ale lui Gyulafi
Lester I notele, observaliile Snregistrate (de fapt tot comentarii) fAcute de Forgach Simon si
Istvnfi Mikls la celebra lucrare a lui Francisc Forgach, cf. Ghymesi Forgcich Ferencz nagy-
vdradt pitspk magyar histori6ja 1540 1572 Forgach Simon es Istoknfi Mikl6s jegyzeseikkel
egyatt (Istoria maghiarA a episcopului de Oradea, Francisc Forgach de Ghymes, 1540-1572,
Impreunit cu notele lui Simon Forgach l Nicolae Istvnfi, Pesta 1866, cu introducerea luk
Francisc Toldy, in (Monumenta Hungar(ae Historica, Scriptores, XVI ).
168
Gyenis, A reneszdnsz szeppraza, p. 413-419, 422-424.
www.dacoromanica.ro
29 LITERATUR A ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MA GRIARA (SEC. XVI) 113
memorialistic156 ; descrierea de calatorie 160 alimentata de interesul deosebit

fata de stiintele naturii, geografie sou etnografie161, care si ea are o anu-
mita functionalitate in operele istorice162.
Scrierile istoriei transilvanene maghiare din secolul al XVI-lea sint
studiate deopotriva de istoria literara si de stiinta istorica. Fiecare dintre
ele insa are atit sub raportul obiectului, cit si al metodelor trasaturile
sale proprii. Terminologia cu privire la genurile operelor istorice, cit si
criteriile pe baza carora ele au fost stabilite de catre istoria literara, doar
partial pot fi utilizate de stiinta istorica. Studiind scrierile amintite stiinta
istorica urmareste aspectele i fenomenele proprii istoriografiei ca : evolutia
gindirii istorice, progresul realizat in ce priveste rolul factorilor ce actionea-
za In istorie, relatia dintre societate si scrierea istorica, largirea bazei docu-
mentare si in functie de aceasta valoarea de izvor autentic a operelor ana-
lizate, ceea ce determin i o metodologie proprie istoriografiei. in acest
context apare necesitatea de a elabora o clasificare noua a operelor isto-
rice prin definirea unor genuri istoriografice care sa tina seama de obiectul
si metodele specifice stiintei istorice, deosebit de cele ale istoriei literare.
Trecind in revista scrierile de factura istoriografica in limba maghiara
din Transilvania secolului al XVI-lea am vazut ca nu poate fi schitata
o imagine unitara a ei. Aceste opere reprezinta tot atitea incerca'ri, modali-
tati de manifestare a spiritului uman creator. Relativ restrinse ca numar,
ele au consemnat pentru prima data in limba maghiara evenimentele de
seama ale trecutului i prezentului istoric. Variate in forma si continut,
ele au reprezentat si au servit in acelasi timp depasirea viziunii medievale,
contribuind la emanciparea, laicizarea cititorilor. In ele s-au materializat
ideile Umanismului i Reformei, ajungind pina la masele de curind ridicate
la nivelul culturii scrise. Aceste lucrari alimenteaza pentru prima data.
constiinta istorica si contribuie la evolutia constiintei de eomunitate a
poporului. Alaturi de determinarile specifice fiecaruia in parte, scrierile
istorice de care ne-am ocupat formuleaza tot mai constient cele doua as-
pecte principale ale istoriei : cel stiintific al consemnarii evenimentelor de
seama i cel al popularizarii i educarii prin aceasta. In realizarea acestor
scopuri asistam la primele aplicari, e adevarat timide, ale unei metodologii
proprii i indispensabile cercetarii trecutului. Descrierea, adesea amanu-
tita, a prezentului, Ii indrumeaza spre prezentarea in culori vii a trecutului.
Datorita izvoarelor si a predilectiei pentru descrieri, mi odata amanuntite,
cu greu se poate stabili dad, avem de-a face cu o opera de factura istorio-
grafica sau pur i simplu cu un izvor istoric.
Aparitia acestor opere cu toate trasaturile lor a fost menita s ser-
veasca scopuri practice16 3, deosebindu-se sub acest raport de istoriografia
259 Gyenis surprinde foarte just rolul deoseblt de important al anecdotei in conturarea
genului memoriallstic si in general al literaturii beletristice In formare. Vezi : Gyenls VIlmos,.
Emlktrat s anekdota, p. 305-321).
169 Despre tipurlle de descrieri de calatoril cf. Kovacs Sandor Ivan, Ctleirbutazdk
utazdsi irodalom (Autori de jurnale de calatorle literature notelor de drum), in Acta Historiae
Litterarum Hungaricarum", tomus X XI, Szeged, 1971, p. 80 sq. ; D. Ciurea, Considerations
stn. la (literature historique et geographique des X vile xviiie stecles (essai de classification).
In Revue Roumain d' Histolre", 10 (1971), nr. 5, p. 824.
161A magyar irodalom tortinete, I, p. 290.
263 Kardos, op. cit., p. XXXI.
263 Kulcsr, Heltai, p. 19.
c. 1613 www.dacoromanica.ro
111 CAROL VEKOV 30
propriu-zisa a Renasterii1". Rezultatul a fost ca in momentul in care au

mcetat sa mai actioneze conditiile care au favorizat aparitia scrierilor
istorice in limba maghiara in aceste forme si cu scopul de a se adresa
maselor, rolul lor s-a diminuat simtitor. In urma recesiunii economico-
sociale, partial si ideologice, chid se restringe din nou raza de actiune si
utilizare a limbii maghiare in favoarea celei latine, dispar operele istorice
ce se adresau unui public cititor larg, dupa cum intr-o anumita perioada
nu se mai elaboreaza nici sinteze istoricei". Societatea nu ofera conditii
favorabile activitatii unor istorici ce vor s scrie in limba materna. Chiar
daca reprosul lui Gyulafi pentru dezinteresul ardelenilor fata de istoriem
pare sa fie exagerat, cel al lui Heltai care deplinge in introducerea cronicii
sale dezinteresul si lipsa de sprij in fata de activitatea istoricului, comparativ
cu vremurile luminoase ale lui Matia, par totusi sa fie intemeiate167. Vre-
muffle cumplite ce s-au abatut asupra trii isi gasesc ecoul in raspunsul
lui Francisc Hunyadi catre Joan Baranyai Decsi Czimor168, precedind o
stare de spirit asemanatoare aceleia despre care vorbeste in prefata cro-
nicii sale Miron Costin cu mai bine de o suta de ani in urma169. Pe drept
cuvint s-a afirmat : Energia umanistilor impovarati de mii de alte sareini
s-a farimitat in lupta dusa pentru mentinerea fiintei nationale, pentru
rezolvarea problemelor sociale fndamentale, uneori si in cea dusa unul
impotriva celuilalt, iar fortele ce-au mai ramas au trebuit sa o indrepte
spre satisfacerea unor necesitati elementare"1".
Aspeetul atit de variat al scrierilor istorice transilvanene in limba
maghiara din secolul al XVI-lea in cel urmator nu-1 mai intilnim. Se
impune tot mai mult memorialistica in limba maternW71. Va trebui s treaca
Inca multa vreme pina ce, dupa o lupta tenace cu limba latin, redescoper in-
du-si antecedentele din secolul al XVI-lea, sa se impuna limba materna
si in istoriografia maghiar a din Transilvania.
LES DEBUTS DE LA LITMATURE HISTORIQUE
DE TRANSYLVANIE REDIGEE EN HONGROIS (XVIe SIECLE)
(REsumt)
L'apparition de l'historiographie transylvaine en hongrois au
cours du XVI sicle a t dtermine par des ncessits concretes,
objectives, par le stade de dveloppement de l'historiographie r-
1" Ibidem, p. 8.
165 Varjos, Heltai Gdspdr, p. 308.
166 Gyulafi, Monumenta, XXXI, p. 94 sq.
167 ar fi demni acestla de cinstlre, cei ce s-au strAduit si se strAduiesc... Dar sint putini
care ar fl cu vre-o recunostintA fatA de cet costiinciosi. Ce-am putea face? Asa a fost lumea de la
inceputurl. SA fie totul precum e voia lul". 0 idee asemAnAtoare apare i in prefata lui Baranyai
Decsi Czlmor Janos la opera lul Sallustius (Nemesidirty, op. cit., p. 265).
168 Ce sA Wildest!, ce sA hotAresti in pericolul sl inrAutAtirea aceasta generara a lucrurilor,
fti vei da tu searna de indatA. Cum vezi, vislim intre "Skylla si Charibda si, cum se spune,
tinem lupul de urechi..." Szab6 Karoly, Adatok Decsi Jdnos ilatehez (Date privind viata
lul Loan Decsi), in Magyar Protestans Szemle" (Jurnalul protestant maghiar), Budapesta, 1880,
p. 139.
169 Miron Costin, Opere, vol. I, Bucuresti, 1965, ed. ingrijitA de P.P. Panaitescu, p. 4 sq.
170 Kulcsar, Heltai Gdspdr, p. 19.
171 Kemeny Katalln, op. cit., p. 187 ; Domokos Pal Peter, Tatrosy Gyorgy dnletirdsa s
tortneti feljegy:esei (Memoriile l insemnArile lui Gheorghe Tatrosy), in Irodalomtortneti
hbzlemnyek", 61 (1957) nr. 3, p. 240 ; Kulcsar, Heltai Gdspdr, p. 19.
www.dacoromanica.ro
31 LITERATURA ISTORICA 7'RANSILVANEANA /N LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 115
dig& en latin, en general, ainsi que par la creation d'une litterature

en hongrois.
Les ceuvres les plus representatives sur lesquelles porte la prsente
etude sont : la chronographie de Benczdi Szkely Istvan, la chronique de
Heltai Gaspar, les chants historiques de Tindi Sebestyn, l'autobiogra-
phie de Galli Janos, <da lettre a, caractre de propagande de Pellrdi Peter
et les crits historiques de Gyulafi Lestar.
En dehors des conditions historiques existantes, le choix du sujet,
l'adoption des mthodes de selection et de presentation du materiel, la
vision generale des auteurs ont t influences par la place qu'occupaient
ces derniers dans la socit ainsi que par leur formation intellectuelle.
Les ozsuvres appartenant a cette historiographie ont un caractre
htrogne. Le statut quivoque-entre la science et la litterature explique
la varit des genres. Le double but scientifique et moralisateur-clucatif
a contribu a son tour a la diversit, quant a la forme et au contenu, des
ceuvres appartenant a l'historiographie transylvaine du XVI siecle,
rdige en hongrois, qui s'adressent a une eouche de lecteurs de beaucoup
plus large que celle familiarise avec le latin. Bien que prsentant certains
elements communs, voire mme des similitudes en ce qui concerne
la thematique, la conception de temps et d'espace, la compilation en tant
que mthode de travail, etc. drivant soit des traditions de l'historio-
graphie mdievale, soit des dernires tendances de l'humanisme et de la
rforme la multitude et les modalits de realisation de ces ceuvres retien-
nent cependant l'attention.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
COMUNICARI. NOTE. DISCUTII
CU PRIVIRE LA DOMNIA LUI VLAD 1NECATUL

DE
ION DONAT
Domnia lui Vlad Inecatul (1530 1532), care este cuprina in indelun-
gata perioada de lupte pentru tron ce a urmat dupa moartea lui Neagoe
Basarab, se afla mentionata foarte sumar in cronicile Tarii Romnesti.
Potrivit acestor cronici, dupa ce Moise voda' a Mat pe Neagoe vornicul si
pe Preda postelnicul, ucigasii lui Radu de la Afumati, facindu-le moarte
pentru moarte"1, alti boieri care fusesera la acel sfat", temindu-se ca vor
avea aceeasi soarta, au fugit la Tarigrad de unde au venit cuun dornn nou,
Vlad voda ; iar Moise:s-a restras in Tara Ungureasc. De acolo, fostul domn
s-a inapoiat cu osti, dar a fost biruit de Vlad pe apa Oltului, la Viisoara,
unde au pierit atit Moise, cit i Barbul banul de la Craiova. Decii, intor-
cindu-se cu izbinda la scaunul au, au domnit cu pace 2 ani pol i mergind
la Popesti, den jos de Bucuresti, in primblare, acolo s-au inecat in Dim-
bovita 2.
Unele fapte, petrecute in tara in acest rastimp, au ramas multa
vreme necunoscute istoricilor, pe de o parte datorita confuziei dintre
acest Vlad voda i tatal sau omonim, domn intre 1510 si 1512, iar pe de
alta parte din cauza unor erori de editie, care au trecut de la un autor la
altul, in curs de mai multe decenii. In afara de aceasta, lamuriri noi a
adus cuprinzatorul hrisov al lui Mihnea Turcitul din 1589, privitor la
impartirea averii Craiovestilor, care n-a fost cunoscut istoricilor mai vechi3.
WA de ce este necesara o reexaminare generala a izvoarelor.
In 1532, putia dupa urcarea sa in scaun, Vinti1 voievod, urmasul lui
Vlad Inecatul, intareste lui Vlaicu clucerul din Piscani i fratilor si, Mih-
nea stolnic i Badea, i nepotului Patru, mai multe sate, printre care 13i
partea lui Barbu ban si a fratelui au Draghici, din Barbettegi i Breine0i4.
Domnul arata c cei doi frati au pierdut aceasta parte cu hiclenie fata de
Vlad voievod, iar boierul domniei mele, jupan Vlaicu clucer, el a dobin-
dit-o cu dreapta i credincioasa slujba, fata de Vlad voievod. Tar dupa aceea,
aceste mai sus scrise averi, sate si tigani, partea jupanului Barbu ban si a
fratelui au Draghici, s-au aflat i cumparate de jupanul Vlaicu clucer,
1 n realitate tAierea lui Neagoe s-a petrecut mult mai tirzlu, cAtre sfirsitul domniel
lid Moise, cAci el este mare vornic in sfatul acestui domn pinA la 24 noiembrie 1529 (DRH,
B, III, p. 144-145). Actul urmAtor, ce ni s-a pAstrat de la Moise, este din 22 mai 1530 si In el
apare ca mare vornic Stoica BAltatul (ibidem, p. 146). Executarea lui Neagoe a avut asadar loc
Intre aceste date. Vezi I opinia lui I.G. Filitti, Banalut 011eniei si Craoivestii, extras In Arhivele
Oltenia", XI (1932), p. 68.
2 Letopiseful Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 47 ;
Radu Popescu, Istoriile domnilor Tarii Romdnesti, ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 44-45.
3 Importanta deosebitA a acestui hrisov a fost semnalatA mai frith de St. StefAnescu,
Inceputurile bdniei de Craiova. Pe marginea unui document recent publicat, in Studii si materiale
de istorie medic", I (1956), p. 325-332.
6 Satele n-au putut fi Identificate.
www.dacoromanica.ro
118 lox DoNAT 2
pentru ca, Barbu ban si fratele su Draghici ei au ramas datori emirului din
Vidin cu 40 000 aspri i emirului din Rahova cu 50000 aspri. Si aceti
aspri erau ai Imparatului, de la vaduri, din socoteala lui tefterdar baa .
al imparatului, Schinder Celebi. Si mare pill a avut raposatul Vlad voievod
din partea Porta pentru acei aspri. Si a platit domnia mi acea datorie,
mai sus-zisii aspri, 90 000 aspri. Si am vrut domnia mea sa iau acea mai
sus-zisa datorie de la acei boieri care tineau averile lui Barbu ban si ale lui
Draghici. Iar ei au cazut si s-au rugat la domnia mea, ca sari miluim dom-
nia mea cu cit am platit domnia mea (sic) datoria lui Barbul ban, ca sg,
se cheme si cumparate de ei acele mai sus-zise averi"5.
Tot lui Vlaicu din Piscani ii damieste Vlad Inecatul satul Cetateni
(la est de Gimpulung). In 1548, Mircea Ciobanul intareste acest sat jupa-
nului Mihnea, acum pircalab, fratele lui Vlaicu din Piscani, deoarece
ocina a fost dobindita de raposatul Vlaicu logofat Inca din zilele raposa-
tului Vlad voievod Inecatul, de la Barbu al Gogosoaei, fiindca Gogosoaia
si fiii sad au pierdut cu mare hiclenie fao de domnia mea (sic)".
Stapinii satelor Barbatesti, Braneti si Cetateni slut aceleai per-
soane : Barbu mare ban al Craiovei (al doilea en acest nume), cumnatul
lui Moise voda, cel pierit la Viisoara, i fratele su Draghici Gogoasa, care
s-a ridicat domn. Amindoi erau fiii lui Danciu comisul Craiovescu zis Go-
goasa, despre care s-a pretins c a murit fara urmasi7 si al Gogosoaiei",
fiica lui Gherghina pircalabul de Poenari, ginerele lui Vlad Calugarul.
Identitatea lui Draghici, necunoscut'a ping la aparitia actului de impar-
teala a averii Craiovestilor din 1589, este aratata limpede acolo, unde se
indic i imprejurarile in care a pierit. Despre al treilea fiu al lui Neagoe
Strehaianu, hrisovul lui Mihnea Turcitul precizeaza : Danciul Gogoasa
comis a avut un fiu din trupul sau, anume Draghici, ce s-au ridicat domn
Ia Tarigrad ca sa vin in Tara Romaneasca si a inchinat toata partea lui
si a tatalului lui, turcilor. Iar domnul care a fost atunci... a adunat pe
toti boierii lui de i-a trimis la cinstita Poarta, de s-au pirit cu el si
1-au pierdut acolo. Iar apoi, de vreme ce au venit acei boieri de la Poarta,
domnul lor i-a intrebat care ce a cheltuit. Asa a pradalicit si a luat partea
lui Danciu Gogoasa, de a impartit-o acelor boieri"5. Acest izvor se comple-
teaza cu altele.
Un document de la acelasi Mihnea Turcitul, din 1588, cuprinde infor-
matia ca Serban banul, cumnatul lui Pirvu ban Craiovescu, a primit satul
Fintinelele de la gura Calmatuiului (IMO; Zimnicea) de la Vlad voievod
Inecatul, cind s-a dus de a spinzurat pe Draghici al lui Danciu Gogoasa.
DRH, B, III, p. 222. Vlad volevod cel viclenit este Vlad Inecatul, cum a constatat I.C.
Flllttl, vezi Banatul Oltenia f l Craiovelii, p. 30, nr. 196 sl p. 58, rectificIndu-1 pe A.D. Xenopol,
Lupla Inlre Ddnesli f l Drculestl, Analele Acad. Rom.", Mem. Sect. Ist., s. II, t. XXX, 1907,
p. 240 sl pe Stoica Nicolaescu, Documenle slavo-romdne cu privire la relaliile PIM Rornanesti .yi
Moldovel cu Ardealul In sec. XV fi XVI, Bucurestl, 1905, p. 238, care au crezut cA este vorba
despre Vlad CAlugArul. Pentru identificarea justA vezi l t. StefAnescu, Bdnia in Tara Romd-
neascd, Bucurestl, 1965, P. 205-206.
6 DIR, B, XVI, vol, H, p. 374.
7 Asa credea I.C. Filitti, op. cif., p. 28, pentru care Barbu banul cel cAzut era fiul lui
Pirvu banul. El nu stla atunci cA fratele acestuia, DrAghici, era aceeasi persoanA cu Draghici
vodA Gogoasil.
DIR, B, XVI, vol. V. p. 405.
www.dacoromanica.ro
3 DOMNIA LUI VLAD INECATU'L 119
la Tarigrad, pentru ca s-a ridicat &a vie domn in Tara Romaneasca"9.

Despre aceleasi imprejurari, rezumatul unuihrisov pierdut, tot al lui Mihnea
Turcitul, din 7094 (1585-1586), in care nu este indieat beneficiarul, spune
ca Draghici sin Danciu Gogoasa . . . inselind imparatia el ar fi fecior
de domn, i-au dat domnia, si dovedindu-1 boierii de mincinos, 1-au spinzurat
la Tarigradmn. Actul era oil mosia Viisoara", adica pentru un sat din
imediata apropiere a Fintinelelor, en care impreuna Meuse parte din vechiul
domeniu al Craiovestilor. Cel ce a primit dania trebuie sa fi fost sau *erban
banul, sau unul din boierii ce 1-au insotit la Poata.
Multa vrerne ridicarea la domnie a lui Drkhici Gogoasit a fost datata
gresit de marea majoritate a cercetatorilor, din ea-Liza unei erori de lectura,
care a lost intheptata cu prilejul tiparirii corpusului de documente medie-
vale ale Academiei. Hrisovul mentionat mai sus, din 1588, pentru Fintinele,
a fost cunoscut, in curs de aproape cincizeci de ani, numai dintr-un rezumat
gresit, publicat in 190511, in care nu se arata eine 1-a trimis pe erban banul
la Tarigrad. Lipsind aceasta precizare, a ramas loc pentru ipoteze, asa
incit s-a putut afirma ca Drkhici s-a ridicat domn in vremea lui Radu
Paisie, in 1536, sau intre 1535 i 153912..
Un ecou despre ridicarea lui Drkhici Gogoasa gasim si in legaturii,
cu satul Izlazul (linga varsarea Oltului). Izvoarele arata ca jumatate din
acest sat a fost zestre a jupanitei Marga cea batrina, fiica lui Pirvu vor-
nicul Craiovescu si sora lui Neagoe Basarab, iar cealalta jumatate era,
inainte de domnia lui Radu Paisie, in stapinirea lui Firtat vornieul din
Dragasani, de la care o cotropesc, in sin, Pirvulestii. Un act din 1579
arata ca dupa aceea, cind a fost in zilele lui Vlad voievod . . . Firtat vor-
nicul a venit cu slujba de la cinstita Poart'a", iar domnul i-au dat si 1-au
miluit cu mostenirea lui, jumatate de Izlaz"". Intrucit din text se vede
ca Vlad voievod, care da satul si pentru care Firtat face drumul la Poarta,
a domnit inainte de Vintila voda, el nu poate fi decit Vlad Inecatul, cad.
9 Ibidem, p. 365.
1 Cronologia tabelard, in N. Iorga, Operele 1W Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901,
p. 34.
11 St. Nicolaescu, op. cit., p. 61 62. Citatul din rezumat are urmAtorul cuprins : ...fiin-
du-i bAtrinA si dreaptA mosie si de mostenire lor, ajunsA si cumparatA de rAposatul ban Pirvu
incA de mai nainte vreme din vremea altor domni bAtrini, ce au fost mai naintea domnlei mele,
de la Vlad voievod CAlugArul si fiul sAu Radu voievod cel Bun, si IncA si dupa acestia de la Vlad
voievod Inecatul. Si iar 1-a ajuns jupin Serban banul, cumnatul Pirvului banul, cind a mers de a
spinzurat pe DrAghici al lui Danciu GogoasA la Tarigrad, deoarece s-a fost ridicat sd vinA domn in
Tara RomAneascA". In realitate, textul este urmAtorul : ...pentru cA le este veche si dreaptA
ocinA si de mostenire lor, agonisitA si cumpAratA de raposatul Pirvu ban IncA de mai inainte de
domnia mea, de la Vlad voievod CAlugarul si fiul lui, Radu voievod cel Bun. Si IncA si peste
aceasta iarAsi a agonisit jupan Serban ban, cumnatul lui Pirvu ban, de la Vlad voievodul Inecatul
elnd s-a dus de a spinzurat pe DrAghici al lui Danciul GogoasA la Tarigrad, pentru cA s-a ridicat
sA vie domn In Tara RomAneascd" (DIR, B, XVI, vol. V, p. 365).
12 A.D. Xenopol, Istoria romdnilor, ed. a III-a, vol. IV, p. 198-199 ; St. Nicolaescu,
op. cit., p. 63 ; idem, Domnia tut Radu Dodd Paisie si a fiului sdu Marcu oolevod, in Arhivele
Olteniei", XVII (1938), p. 201 ; I.C. Filitti, op. cit., p. 73 ; C.C. Giurescu, Istoria romdnitor, ed.
a III-a, vol. II-1, Bucuresti, 1937, p. 163. Eroarea persistA si in elementele de cronologie date in
DIR, Introducere, vol. I, p. 488, unde data ridicArii lui Draghici este : aprilie 1536. Totusl ea
fusese indreptata IncA din 1941, de Ion Radu Mircea (Tara Romdneascd ;i inchinarea Brditei,
in Balcania", IV (1941), p. 456, nota 3), care nu putea sA stie insA atunci cine era DrAghici
volevo d.
13 DIR, XVI, vol. IV, p. 410.
www.dacoromanica.ro
120 ION DONAT 4
despre tatM sau Vladut, din 1510-1512, nu poate fi vorba. Firtat din
Dragasani, dusman al Pirvulestilor, a facut probabil parte din boierii care
au fost la Tarigrad spre a-1 spinzura pe Draghici.
Aceluiasi Firtat vornic ii daruieste Vlad Inecatul la Bratasani (sat
disparut linga Sopirlita, in apropiere de Brincoveni), partea fiilor lui
Busaga... ocin i dobitoace si scule si case si toate averile ce se chiama
ori vii ori moarte, cki... ei si-au pierdut ocina 1 i averile cu rea hiclenie
fata de domnia mea. Jar boierul domniei mele... a dobindit cu dreapta
si credincioasa slujba."14. Pe Busaga i pe fiii si nu-i pot identifica un
Busaga stolnic figureaza in divanele lui Dan al II-lea dar pozitia satului
lor sugereaza o inrudire cu boierii din Vleni i, prin acestia, cu rarnura
Craiovestilor de la Caracal, care au pierdut Iziazul in favoarea aceluiasi
beneficiar. Atrage atentia si data actului 4 octombrie 1530 deoarece
acesta este singurul izvor contemporan ce aminteste de vicleniile din vre-
mea lui Vlad Inecatul, care probabil au stat, toate, in legatura mai intii
cu luptele pentru scaun ale lui Moise vocla, iar apoi cu incercarea lui Dra-
ghici de a lua domnia. Ridicarea lui Gogoasa trebuie sO fi aNut lac intre
18 august 1530, data luptei de la Viisoaran si 4 octcmbrie acelasi an.
Dupa toate probabilitatile, indath dupa moartea in lupth a lui
Moise si a cumnatului s'au Barbu ban1, fratele acestuia din urrna, Draghici
Gogoasa, a fugit peste Dunare, unde emirii vecini cu Oltenia, de la Rahova
si Vidin, ii erau prieteni i creditori. Cu asemenea sprijin i inchinindu-si
averea turcilor", el s-a ridicat domn la Tarigrad", dar boierii lui Vlad
vodit 1-au pirit la imparatie ca nu era fecior de dornn, cum se pretindea,
si au reusit s fad, a fi spinzurat. In fruntea delegatiei de piritori se afla,
Serban marele ban al Craiovei el insusi un viitor pretendent care
hind ginerele lui Radu postelnic Craiovescu, era var prin alianta cu Dra-
ghici, feciorul lui Danciu Craiovescu. De aci se vede cit de divizata era,
prin luptele pentru domnie i avere, aceasth familie care este socotita
uneori drept o factiune unita, opusa altor partide boieresti din Tara Roma',
neasca. Dusmania aceasta era dealtfel mai veche decit vremea lui Noise
si a lui Vlad Inecatul, caci Neagoe Basarab, feciorul lui Pirvu Craiovescu,
11 cotropise pe *erban banul si pe fratii si, luindu-le niste mori de moste-
nine de la sud de Pitesti, dup cum afirma ei Inii intr-un act de la 1533'7.
0 alta viclenie considerata din vremea mi Vlaclut (1510-1512)18,
este tot din domnia lui Vlad Inecatul sipoate fi cu greu despartith de cele
precedente. Printr-o porunca din 1534, Vintila voievod reintareste lui
Vlaicu mare logofat i fratilor si adica acelorasi boieri din Piscani,
pe care ii confirmase si in sthpinirea satelor lui Barbu ban si Drghici
Gogoasa satele Spinisor, Stingkea si Fratostita (toate linga Filiasi),
care fusesera ale lui Radu din Spinisor si ale fratelui su Vlad. In act se
' DRH, B, III, p. 161.
" N. Iorga, Studii i documente, III, p. LI ; I.C. Filitti, op. cit., p. 29 si 69. La 7 august
1530, cu putin Inainte de luptA, Barbu banul l fratele sAu DrAghici, confirmind o danie a neamu-
Itil lor cAtre mAnAstirea Cozia, IntrebuinleazA o formulare care aminteste pe cea domneascA
(DRH, B, III, p. 155-156).
16 Barbu ban era cAsAtorit cu sora lul Moise (Hurmuzaki, Documente, II 3, p. 654).
27 DRH, B, III, p. 282.
16 St. Nlcolaescu, Doc. slauo-rom., p. 247-248 ; Ilie Minea 1 L.T. Boga, Cum se mosieneau
mosiile En Tara Romdneascd pind la sfirsitul secolului al XV I-lea, II, p. 123-124.
www.dacoromanica.ro
5 DOMNIA LUI VLAD INECATUL 121
arat a. ca acestia le-au pierdut cu rea hiclenie Inca de la Vlad voievod cel
Tinar, caci a fost Radu stringator de bir la judetul Jinl de Jos, de a fugi
cu birul si cu haraciul Tarii Romanesti si al imparatului peste Dunare,
cu 30 000 aspri. Iar raposatul Vlad voievod 1-a ajuns cu dreapta judecata
si cu putere de la cinstita Poarta, 1-a prins ... si 1-a ucis dupa, faptele sale,
ca pe un viclean. Iar averile ...le-a miluit mai sus-zisului dregator al dom-
niei mele"19.
Cine este Vlad voievod cel Tinar" din documentul de mai sus I
Se stie ca sub acest nume au fost cunoscuti doi domni ai Tarii Romanesti :
primul, fiul lui Vlad Calugarul, domn inaintea lui Neagoe Basarab,
si-a zis in actele ce ni se pastreaza : Vlad, fiul lui Vlad voievod20, dar in
cronici apare sub numele de Vlad, Vladuta sau Vladut voievod. cel Tinar21 ;
cel de al doilea, fiul acestuia, se intituleaza el insusi, intr-un hrisov din
1530, pastrat in original22, si in pecetia sa : Io Vlad voievod cel Tinar23,
dar posteritatea 1-a retinut sub numele de Vlad Inecatul. Indicatia :
97
Vlad cel Tinar", din porunca lui Vintila voievod, nu poate face asadar,
singura, dovada ca acolo este vorba de Vlad Vladut din 1510-1512, cum
am vazut ca. s-a interpretat. Pe de alta parte nu avem nici o informatie
care sa arate ca Vlaicu din Piscani care apare in documente abia in
152624 a fost favoritul lui Vlad-Vladut dar il aflam, cum s-a vazut, in
repetate rinduri, primind danii de la Vlad Inecatul. Unele amanunte ale
vicleniei lui Radu de la Spinisor se pot explica prin imprejurari din domnia
acestuia din urma. Radu a fugit cu birul si cu haraciul", ceea ce insemnea-
za ea pina atunci se gasea in administratia tarii, cum se si aflau, la sfirsitul
domniei lui Moise, boierii din partida lui Barbu ban si Draghici, care 11 vor
vicleni pe Vlad Inecatul. Se cuvine subliniat aci si faptul ea satele lui Radu
de la Spinisor se gaseau linga marele domeniu al Craiovestilor din Oltenia,
Stingaceaua fiind chiar in hotar cu Strehaia lui Neagoe banul cel batrin.
Ceva mai inult : Spinisorul insusi stim ca, a fost al Craiovestilor, caci el
trebuie sa fie satul cu acest nume, intarit Neacsei din Brincoveni si lui
Detco mare armas de Radu Paisie25, domnul care va -Cada, pina la urrna,
pe Vlaicu din Piscani. Satul se va fi intors, cu alte cuvinte, in familia
vechilor stapini, cum constatam ca se petrec lucrurile cu majoritatea
bunurilor confiscate pentru viclenie26. Dupa toate probabilitatile, Radu
din Spinisor si fratele sau faceau parte din neamul Craiovestilor.
Dar un sat cu numele Spinisor, se intilneste si in legatura cu ridicarea
lui Dragodan voievod, pe care nu-1 cunoastem altfel. Petru voievod, fiul
.- 1. .4.1
12 DRH, B, III, p. 303.
22 Pentru actele emise de cancelaria sa, cunoscute pind astAzi, vezi ibidem, II, p. 141-192.
21 Letopisetul Cantacuzinesc, ed. cit., p. 17-23, 205 ; Radu Popescu, Istorille, p. 27-29.
22 DRH, B, III, p. 164. in celelalte acte 10 zice Vlad fiul lui Vlad voievod, sau Vlad
flu! lul Vlbdut, ibidem, p. 147-161 i 167-214.
23 St. Nicolaescu, op. cit., p. 246.
24 La aceastd datd, dupd moartea tatAlui sat', se judeca, impreund cu mama i fratii, cu
cunoscutul boier Manea Vulparu, la care le era zAlogitd averea pArinteascd (DRH, B, III,
p. 50 51), Va fi fost dee! Una'. in 1526.
26 DIR, B, XVI, vol. II, p. 302. in Spinior va mo0eni jumdtate sat Matei Basarab.
(P.V. Ndsturel, Radu Serban Basarab f i Maid Basarab, in Literaturd 0 artd romAnd", XI
(1907), p. 569).
26 Ion Donat, Le domaine princier rural en Valachie (XIVe XVP siecles), in Revue
Roumalne d'Histoire", VI (1967), p. 215.
www.dacoromanica.ro
122 ION DONAT 6
lui Mircea Ciobanul, judeca in 1361 o pricina intre doi frati, Neagoe din
Urseni i Cirlig Orbul. Cel din urma pretindea c Neagoe nu a fost pradat
pentru dinsul, cind a fost Cirlig Orbul pribeag". El ramine MO, de lege si
domnul adauga : SI se fAie eita pagub i prada a avut Neagoe pentru
fratele su Cirlig Orbul : cind s-a ridicat Dragodan voievod la Spinisor,
el i-a luat 650 aspri gata si 60 oi. Si iarasi in zilele lui Vintil voievod el
i-a luat 400 oi, din toate averile si din casa si din afara. Iar apoi Radul
logofat, el a miluit pe Cirlig Orbul cu un sat si cu un salas de tigani. Iar
cind s-a despartit Neagoe de fratele sau Cirlig el nu i-a dat nimic. lar dupa
aeeea, iarasi a fost Cirlig Orbul pribeag cu Serban banul ; astfel a pradat
pe fratele sau Neagoe de i-a luat, in zilele lui Radu voievod Calugarul, 200
de oi si 50 de porci si 20 de vaci si 200 OM de griu si 7 covoare si 2 dulami"27.
Textul de mai sus, insuficient de clar, pune citeva probleme greu de
rezolvat. S-ar prea ea amindoi fratii 1-au sprijinit pe Dragodan voievod,
a carui ridicare este aratata ea petrecindu-se inainte de domnia lui Vintil
voda. Radu logofat, care daruieste un sat si tigani lui Cirlig Orbul, are
acelasi nume cu Radu din Spinisor, stringatorul de bir, iar numele lui
Dragodan poate fi alaturat de cel al lui Draghici voievod. ICerceta'aile vii-
toare vor putea stabili dad, Draghici Gogoasa nu-i eumva Dragodan
vod 5,29.
Despre Vlad Inecatul s-a spus ea a confiscat, pentru viclenie, insasi
mosia de bastina a Craiovestilor, Craiova, pe care ar fi dat-o, ca si drega-
toria marei banii, unui strain de neamul acestora, Hamza din Obislav.
Sirul Craiovestilor ea mari bani s-ar fi intrerupt de la 1531 pia, la 1534,
cind devine ban Barbu, eel de al treilea cu acest nume29. Parte din conclu-
ziile precedente se datoresc unei gresite traduceri, corectata si ea tot prin
reeditarea actului respectiv in colectia de documente a Academiei.
Documentul la care ne referim este porunca lui Viad Inecatul din
23 aprilie 1532, prin care da cinstitului vlastelinului al domniei mele,
Inca si din casa domniei mele, jupanului Hamza mare ban al Jitului si al
Craiovei... ca sa-i fie Craiova toata cu tot hotarul i ci toate satele gi
selistile i cu tiganii i morile i baltile si cu viile, oricit au tinut (loc sters)
japan Barbu si Preda ban, pentru ca a dobindit-o cu dreapta sicredincioas'a
slujba i varsarea singelui pentru domnia mea. I s-a dovedit i amestec
de singe din neamul lor, ca nepot"30.
Ultimele rinduri de mai sus au fost traduse astfel : Pentru ca s-a
dovedit (Hamza) cu slujba dreapta si a varsat i singele pentru domnia
mea, impreuna cu nepotul sau" 31, eea ce schimba en totul intelesul actului.
In realitate, Hama banul din Obislav nu este strain de neamul Craiovestilor,
22 DIR, B, XVI, vol. III, p. 148. Numele satultd este Spinisor, nu Spinisoara, lar in act
este vorba de o ridicare la tron, nu de un dtzboi, cum s-a interpretat (St. Nicolaescu, op. cit.,
p. 35 ; I.C. Filitti, O. cU., p. 62, nota 475).
" Despre Cirlig Orbul s-a scris CS ar ft pribegit cu *erban banul in Transilvania, unde
ar ft fost prin 1543 (St. Nicolaescu, op. cit., p. 63 ; idem, Domnia lui Radu vodd Paisie si a fiului
sau Marra vodd, in ArhIvele Oltentel", XVII, p. 207 ; C.C. Giurescu, Istoria Romdnilor, ed.
a III a, vol. II 1, p. 163). Justificarea acestei informant nu-mi este cunoscutS. Cf. i cele arS-
tate de Ion Radu lilircea, op. cit., p. 473, care de asemenea n-a putut urmAri trimiterea lui
5. icol a es cu.
29 I.C FilItti, op. cit., p. 69.
39 DRH, B, III, p. 197.
21 I.C. lilitti, op. cit., p. 69.
www.dacoromanica.ro
7 DOMNIA LUI VLAD INECATUL 123
ci, asa cum arata textul, nepotul lor..In locul lui Barbu banul cel &kilt la
Viisoara, Vlad Inecatul aseza la Craiova tot un membru al acestei familii,
care era, in plus, din casa lui", cu care, adica, se inrudea. Ramine numai
intrebarea daca Craiova a fost confiscata pentru viclenia lui Barbu ban,
indata dupa lupta de la Viisoara, sau pentru ridicarea lui Draghici voda,
sau, in sfirsit, daca n-a fost considerata domneasca, deoarece fusese a lui
Neagoe Basarab 32.
SUR LE REGNE DE VLAD iNECATUL

(RESUME)
Par suite de vieilles erreurs d'dition et de fausses interpretations,
que l'on est en train de corriger, Vlad Inecatul, prince de Valachie (1530
1532), a t souvent confondu avec son pere, que la chronique du pays
dsigne sous le nom de Vladut ou Vlad cel Tinar. C'est pourquoi, dans
l'historiographie roumaine de plus vieile date, le prtendant Drghici,
fils de Danciu Gogoasa, Pun des quatre freres Craiovescu, n'a pu etre
identifi, son avenement au trne de Valachie et son execution A, Constan-
tinople, par les Tures, tant dates de maniere errone.
82 Bunurile funciare ale domnIlor rldIcall dintre boierl cum a fost Neagoe Basarab,
feciorul lui Pirvu Cralovescu nu reveneau, la moartea domnilor, sau la leOrea din scaun,
familiei lor de boleri, ci cAdeau domnesti (Ion Donat, op. cit., p. 208-209).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PRICINI ALE ROMANILOR DIN DOBROGEA
JUDECATE DE ORGANELE JUDICIARE ALE
TARII ROMANESTI (SEC. AL XVIII-LEA)
DE
TUDOR MATEESCU
Cucerirea Dobrogei de catre sultanul Mehmed I, in anul 1417, si

transformarea ei in provincie otomana au avut ca urmare, printre alte
schimbari, si inlocuirea institutiilor romanesti cu cele turceti, pe care
Poarta le introdusese deja in teritoriile crestine cucerite pia, atunci. Romnii
dobrogeni si-au putut conserva, pentru necesitatile vigil lor sociale, doar
unele institutii strict locale' care nu aveau caracter oficial, deoarece nu
erau recunoscute de autoritatile otomane. Exceptie s-a facut doar cu bise-
rica, prin mentinerea Patriarhiei ecumenice si, implicit, a organelor ei
teritoriale2, dintre care, pentru Dobrogea, cel mai insemnat rol 1-a jucat,
de-a lungul intregii perioade a stapinirii otomane, Mitropolia Dirstorului
sau Dristrei3.
Justitia introdus de cuceritorii turci avea un caracter mixt : reli-
gios, deoarece aplica prescriptiile legii islamice, $eriat4, i civil. Dealtfel,
eel mai important dregator teritorial, in primele secole, a fost cadiul (kadi),
care se afla in fruntea unei cazale (kaza, cadiat) i care detinea atributii
multiple : administrative, religioase si juu1ecatoresti3, imbinare care ofe-
rea putere i posibilitati largi de a savirsi abuzuri. Predomina insa carac-
terul religios al acestei justitii, deoarece insa,i principiile diriguitoare ale
societatii emanau din Coran, cartea sfinta a Islamului. Justitia otomana
privea, in primul rind, pe supusii musulmani si avea o gama, redusa de
instante6. Institutii juridice moderne, avind asadar un caracter strict laic
i cuprinzind in sfera lor pe toti supusii, indiferent de religie, se creeaza
1 Este vorba, in primul rind, de institutille sAtesti care, ca si in alte provincli europene
ale Imperiului otoman, vor juca, mai tirziu, un rol insemnat in viata populatiilor crestine supuse.
Cf. Elena Grozdanova, Les fondements economigues de la commune rurale dans les regions bulgares
(X Ve XVIIIC siecles), in Etudes balkaniques", X, Sofia, 1974, nr. 1, p. 30 si urm.
2 Aurel Decei, Versiunea turceased a Con jestunii patriarhului Ghenadie II Scholarios
scrisd la cererea sultanului Mehmed II, extras din Omagiu Irian Prea Sf infiei Sale Dr. Nicolae
Bdlan, Mitropolitul Ardealului, la doudzeci de ani de arhipdstorie, Sibiu, 1940, p. 2.
3 Tudor Mateescu, Les dioceses orthodoxes de la Dobroudja sous la domination ottomane,
in Balkan Studies", XIII, Thessaloniki, 1972, nr. 2, p. 280.
4 Despre dreptul religios musulman vezi indeosebi loan N. Roman, Studiu asupra pro-
prietdfel rurale din Dobrogea, Constanta, 1907, p. 12-14.
6 Tudor Mateescu, Arhivele din Dobrogea in timpul stdpinirii otomane, in Revista
arhivelor", anul LI (1974), vol. XXXVI, nr. 1-2, P. 229.
6 D. Stoicescu, Justifia romdneascd in Dobrogea. Schifd istoricd, in Dobrogea. Cincizeci de
ani de vieald romdneascd, Bucuresti, 1928, p. 699.
www.dacoromanica.ro
126 TUDOR MATEESC LII 2
abia in epoca Tanzimatului7, inaugurata, asa cum se stie, in anul 1839,

de sultanul Abdul-Medjid.
Pentru secolul al XVIII-lea, o imagine a justitiei otomane ne-a ramas
de la Baronul de Tott, care, incepind din anul 1755, a strabltut mai multe
provincii ale Portii, inclusiv Dobrogea, cunoscind indeaproape realitatile
economice, sociale si politice ale unui imperiu aflat in plina decadenta.
Judecata se efectua pe baza depozitillor martorilor, ceea ce facea s'a nu
existe proces fara martori falsi. Cineva putea fi constrins de un om pe
care nu-1 vazuse niciodata sa-i plateasca o suma de bani pe care nu i-o
datorase niciodata, numai in temeiul marturiei a doi turci care ar fi afir-
mat acest lucru. Cadiul era platit totdeauna de catre impricinati, iar in
procese de datorii lua 10% din suma care forma obiectul procesului8.
Supusii nemusulmani aveau o justitie proprie, dar aceasta se redu-
cea la un soi de jurisdictie civilV pe care o detineau sefii lor religiosi.
Crestinii apelau foarte rar la aceasta justitie, deoarece, in mod obisnuit,
partea lezata facea apel la tribunalele turcesti, ceea ce facea ca procesul
sa urmeze calea marcata de coruptie si nedreptate a justitiei oficiale
otomane9.
*
Romlnii din Dobrogea, care constituiau grupul etnic autohton si
majoritar al provinciei, au pastrat, pina la sfirsitul stapinirii otomane, unele
obiceiuri juridice cu o sfera limitata, comune, dealtfel, intregii arii rom-
nesti19. Potrivit acestora, fruntasii locali, exarhii, irnpacau conflictele ma-
runte. 0 jurisdictie mai larga avea forul ecleziastic cel mai inalt al pro-
vinciei, respectiv Mitropolia Dristrei, titularul acesteia putind sa juclece
in materie de drept familial, succesiune, proprietate, invoieli etc.u.
In secolul al XVIII-lea, cind situatia, romamilor din Dobrogea s-a
inrautatit considerabil, pe toate planurile, in mare masura si datorita
razboaielor ruso-turce care incep sa bintuie aceasta provincien, justitia
otom Ina constituia pentru ei doar o sursa de noi suferinte. Din motivele
infatisate de baronul de Tott este foarte probabil, de asemenea, ca ei au
1
apelat destul de rar la judecata mitropolitilor Dristrei.
7 Ibidem, p. 699-700. In ultimele decenil ale stApinirii otomane au functionat in Dobro-
gea si tribunate comerciale (tidjaret), dintre care unul la Chiostengea (Constanta) si unal la
Tulcea. (Baron d'Hogguer, Renseignements sur la Dobrodja. Son &et actuel, ses ressources et son
avenir, Bucarest, 1879, p. 42). Pentru instantele otomane din Dobrogea in secolul al XIX-lea
vezi sl Gligor Stan, Particularildli ale organizarti administrative si judecdtoresti a Dobroget la
sfIrsitul secolulut al X I X-lea st Inceputul secolulut al XX-lea,InCulegeredereferate (lucrare editatA
de Directia generalA a arhivelor statului), vol. II, Bucuresti, 1974, p. 224, nota 25.
a Baron de Tott, Memoires du... sur les Tures et les Tartares, vol. I, Amsterdam, 1784,
p. 220-221.
' Ibidem, p. 224.
" Gligor Stan, care a Mcut serioase cercetArl in acest domeniu, aminteste urmAtoarele
obiceluri sl institutil juridice, bazate pe vechi legi nescrise, ale romAnilor din Dobrogea inainte de
1877 : luarea de suflet, neinzestrarea verbalA (testamentul verbal sau cu limbA de moarte),
partajul de ascendent verbal, succesiunea mezinului, regimul matrimonial al comunitAtil bunu-
rilor s.a." (Gligor Stan, op. cit., p. 227).
" D. Stoicescu, op. cit., p. 700.
" Pentru situatia socialit a romAnilor din Dobrogea In acea perioadA vezi T. Mateescu,
Illtscart sociale In Dobrogea la sfirsitul secolului al XVIII-lea, In Studia Universitatis Babes-
Bolyal", series Historia, XV, Cluj, 1970, fasc. 2, p. 10-15.
www.dacoromanica.ro
3 PRICIN1 ALE ROMANILOR DOBROGENI JUDECATE IN TARA ROMANEASCA 127
Romnii din Dobrogea, spre deosebire de ceilalti cretini din Impe-

riul otoman, aveau Ina posibilitatea de a uza de o justitie organizata,
care le putea aduce mult mai w}or i mai sigur dreptatea, i anume aceea
de a infatia pricinile lor spre judecata instantelor din Tara Romaneasca
FA Moldova. Acest fapt este relevat de documente of iciale care vorbese de
judecarea unor pricini ale romanilor dobrogeni de catre organele judiciare
ale Tarii Romaneti13. Daca acest lucru apare oarecum firesc pentru cazu-
rile in care unul dintre impricinati era un supus al domnului de la Bucu-
reti, pentru cele in care ambele parti erau reprezentate de locuitori ai
Dobrogei, deci supus,i ai sultanului, faptul nu mai poate fi socotit obis-
nuit. Situatiile de acest fel au, dealtfel, o semnificatie aparte, care le face
demne de o cercetare mai indeaproape.
Astfel, in anul 1775, Todea, o locuitoare a satului dobrogean Daeni,
a adus inaintea lui Dumitrache Falcoianu, ispravnic al judetului Ialomda,
pe doi piriti, Ghica i Gheorghe Grama, ambii de asemenea din Dobrogea,
de la care avea sa ia suma de 263 de taleri. Ispravnicul a refuzat insa sa-i
judece fara porunca domneasca", motivind c Impricinaii aveau carti
turceti la mina", nefiind deci supui ai domnului. Reclamanta i-a lasat
in seama pe cei doi datornici i a mers la Bucureti, de unde s-a intors cu
dezlegare de la domnie. Intre timp insa, ispravnicul i-a slobozit pe cei
doi piriti, care au fugit in Tara TurceascP.
Acest din urml fapt a constituit motivul unui nou proces, deoarece,
in anul 1777, Todea 1-a tras in judecata, inaintea Divanului veliilor boieri
de la Bucureti, pe slugerul Dumitrache Falcoianu, care nu mai detinea
atunci functia de ispravnic al judetului Ialomia. Acesta s-a aparat ark-
tind c nici cheza n-au fost, nici in judecata n-au intrat ca sat hotarasca,
fiindu-le cartile i scrisorile turceti, cum sh i vazura la divan, i ea numai
de sinei au fost la ispravnici cu dinii". In plus, reclamanta se impacase
cu unul dintre datornici. De aceea, la 6 septembrie 1777, divanul a hota-
nit Ca nu sa vinovatete Falcoianul nimic", iar pricina initial pentru
datorie trebuia sa se judece in Tara Turceasca"14.
Aadar, o pricina ivita intre locuitori ai Dobrogei a 'fost adusa in
fata unei instante a Tarii Romneti, ceea ce arata, mai intii, cunoaterea
realitatilor de la stinga Dunarii, in chip deosebit a atributiilor judecato-
reti pe care le aveau ispravnicii judetelor15. Pe de alta parte, este vorba
de instanta cea mai apropiata geografic de Dobrogea, deoarece, aa cum
se tie, judetul Braila nu mai exista in vremea aceea, iar Slam Rimnic
atingea doar la capatul sau sud-estic Dunarea 0, in plus, reedinta sa
era la Focani16, deci la o distanta apreciabila de locul impricinatilor.
13 Legaturile strinse ale romAnilor din Dobrogea, deopotrivA cu Tara RomAneascA l cu
Moldova, ne indreptAtesc sA credem cS asemenea pricini au fost judecate si de cAtre instantele
moldovene, desi informatiile contemporane in acest sens ne lipsesc deocamdatA.
'1 Arh. St. Buc., colectla Manuscrise, nr. 4, f. 860 v.
Despre atributiile judecAtoresti ale ispravnicilor vezi indeosebi Dionisie Fotino, Istoria
generald a Daciei sau a Transilvaniei, Terei Muntenesci si a Moldova, trad. de George Sion,
vol. III, Bucuresti, 1859, p. 296, 313.
15 Constantin C. Giurescu, Istoricul orasului Brdila din cele mai vechi timpuri pind astdzi,
Bucuroti, 1968, p. 88-89 ; A. NAstase, Impdrfirea administratiod a Muntenia pe harfile din
secolul XVIII, in Natura", seria Geografie-geologie, XX (1968), nr. 5, p. 39-40.
www.dacoromanica.ro
128 TUDOR MATEESCU 4
Judetul care se invecina pe o portiune mai intinsa cu Dobrogea era Ia lo-

mita, care, pe atunci, avea resedinta la Orasul de Floci", situat la varsarea
riului Ialomita, asadar foarte aproape de satul Daeni.
Ispravnicul Falcoianu a inteles insa ca nu putea judeca o pricina
care nu era a unor locuitori ai Trii Romanesti, supusi ai domnului. Impri-
einata apartineau altui stat, chiar daca' acesta era statul suzeran al Tarii
Romanesti, i trebuiau judecati de instante ale tarii careia Ii apartineau si
dupit legile de acolo. La cererea ispravnicului, reclamanta a adus Ina dez-
legarea cuvenita de la domnie, ceea ce arata, cu certitudine, posibilitatea
judecarii in tara a unor astfel de procese. Era totusi, fara indoial, o excep-
tie, deoarece reIaii1e interstatale nu ingaduiau nici in vremea aceea acest
lucru. Aceastiti exceptie, de care beneficiau, credem, numai romanii din
Dobrogea, avea, cu siguranta, in momentul acela, cel putin un precedent,
caci altfel nu ne putem inchipui emiterea de indata a unei porunci dom-
nesti in acest sens. Daca eel doi piriti n-ar fi fugit inapoi peste Dunare
pina la, intoarcerea reclamantei de la Bucuresti, ispravnicul trebuia sa se
supuniti poruncii i s judece pricina. Rscolirea acestui caz cu prilejul pro-
cesului intentat de eatre aceeasi reclamanta la Divan, de data aceasta
impotriva ispravnicului Falcoianu, a dus, pe baza argumentelor invocate
de pirit in apararea sa, la relevarea viciului de procedura admis de dom-
nie si, totodata, a nerespectarii unui capitol al relatiilor interstatale.
Judecarea unei astfel de pricini se baza asadar exclusiv pe traditie,
neavind vreun temei legal, dar acest fapt constituie o dovada a legaturilor
strinse care au existat, si in acest domeniu, intre romnii din Dobrogea gi
tara de hi care fusese rupta provincia lor prin cucerirea otomana. Este
vorba, foarte probabil, de o traditie de mare vechirne, conservata si de
constiinta apartenentei hi marea vatra rornaneasca a romanilor dobro-
geni. Ei tineau sa, fie judecati dupa legile neamului lor, a caror aplicare,
datorita distrugerii institutiilor romanesti, nu mai era posibila in Dobrogea.
De aceea, ei apelau lii organele judiciare ale Tarii Romanesti, inclusiv la
cel suprem, nu ca la niste autoritati straine, ci ca la autoritati proprii, con-
siderindu-se in felul acesta, indirect, ca supusi ai domnului de la Bucu-
resti, in ciuda apartenentei lor la alt stat.
In acest sens este ilustrativ si un proces judecat la Bucuresti in ziva
de 12 octoinbrie 1776, in fata domnului Alexandra Ipsilanti, desi locuitor
al Dobrogei era numai reclamantul. La originea pricinii statea faptul ca,
la data de 5 martie 1766, Sterie, biv vel &Amara za ocne", asadar un
dregititor al TArii Romanesti", incredintase dascalului Ioan de la Cerna-
voda un copil din Brasov, fiul lui Mihai Croitorul, ca s'a-1 invete carte".
Mincarea si toate cele trebuincioase ale copilului" cadeau in grija invata-
torului, care, pentru acestea i pentru invatatura data, urma sa primeasca
50 de taleri pe fiecare an. La 3 septembrie 1772, asadar dupa mai bine
de sase ani, dascMul loan a paradosit copilul in mina numitului Sterie",
dar acesta a refuzat aS, plateasca banii datorati, pretinzind ca acestia
fie achitati de parintii copilului. Judecata a dat cistig de cauza reclamantu-
17 Constantin C. Glurescu, Istoria romdnilor, vol. III, partea a doua, Bucuroti, 1946,
p. 489; A. Nstase, op. cit., p. 39.
Is Pentru aceast dregtorie vezi Th. RAdulescu, Sfalut domnesc si alit mart dregdlort ai
Tdrii Romelnesli din secolul al XV III-lea. Lisle cronologice si cursus honorum, IV, in Revista
arhivelor", anul XLIX (1972), vol. XXXIV, nr. 4, p. 662.
www.dacoromanica.ro
5 PRICINI ALE ROMANILOR DOBROGENI JUDECATE 11,1 TARA ROMANEASCA 129
lui, deoarece Sterie fusese cel care au dat copilul la dascal cu acel aseza-
mint precum nici el n-au tagaduit". De aceea, Sterie trebuia sa plateasca,
cireptul dascahilui si, in urma, el ce va avea ii va cduta cu Mihai Croito-
rul, tatal
In aceasta' pricina au fost implieai deci locuitori din trei teritorii
romanesti, Dobrogea, Tara Romneasca si Transilvania, cu organizari
politice diferite, dintre care doua aflate direct sub stapiniri straine. Fap-
tul c reclamantul s-a adresat unei instante a Tdrii Romanesti se justificii,
nu numai prin aceea c piritul era locuitor al acestei tan, ci i pentru moti-
vele infatisate mai sus. Justitia otomana i-ar fi dat cistig de cauza numai
cu pretul unor sume insemnate platite drept mita cadiului i, in plus, adu-
cerea lui Sterie in Dobrogea ar fi necesitat dificultati foarte mari. Judeca-
rea Ia Bucuresti a acestei pricini apare ca un simbol al mentinerii unei jus-
titii unice pentru intregul teritoriu romanesc, al traditiei impartirii
dreptatii deopotriva pentru toti romanii, indiferent de stapinirea sub care
se aflau.
In martie 1777, s-a judecat la Bucuresti, de catre Divan, un proces
in care ambii impricinati erau locuitori ai Dobrogei. La originea pricinii
se afla un imprumut pe care Anita Cernavodeanca, Inca de cind traia
barbatul sau, Pana Bobea, 11 facuse la unchiul ei, Japa. Suma respectiva,
2 000 de taleri, fusese luata pentru trebuinta satului Cernavoda", deoarece,
la rindul ei, Anita ii daduse un linprumut voievodului de acolo. Dupa aceea,
impricinatii fusesera adusi de muscali" in Tara Romaneasca pentru un
an si jumatate", timp in care, asa cum declara Anita, barbatul ei, Pana
Bobea, restituise lui Japa banii imprumutati. Cu toate acestea, Panait,
nepotul i epitropul Japii", a chemat-o in judecatd, pretinzindu-i Inca
760 de taleri, fiindca, potrivit zapisului pe care 1-a infatisat Divanului,
suma imprumutata fusese de 2 240 de taleri, la care trebuia sa se adauge
si dobinda acestor bani". Anita a aratat insa ca nu poate plati, deoarece,
in acel moment se afla vaduva, cu trei copii, iar de la sotul ei Ii ramasesera
numai 1 000 de taleri. Hotarirea domneasca, data la 4 martie 1777 sta-
bilea ca mitropolitul tarii sa' cerceteze ce avere Ii ramasese piritei de la
sotul ei, iar dac a. aceasta nu ar fi fost din destul si pentru copii si a si
prisosi, atunci de tot sa ramie Anita nesuparata"20.
Acest proces scoate la lumin o seama de realitati istorice pe care
deocamdata nu le putem cunoaste pe alte ci, datorita carentei izvoarelor,
si mai ales a celor interne, referitoare la Dobrogea in timpul stapinirii
otomane. Este semnificativ mai intii faptul ca' voievodul" de la Cerna-
voda, asadar cirmuitorul turc2' al acestei asezari, pe atunci doar un simplu
" Arh. St. Buc., colectia Manuscrise, nr. 4, f. 30 v ; nr. 5, f. 180 v. 181. Vezi i Acte
judiciare din Tara Romaneasca 1773-1781, Bucuresti, 1973, p. 217-218.
22 Arh. St. Buc., colectia Manuscrise, nr. 4, f. 134-134 v.
21 Despre institutia voievodatului, preluat5 de turd de la populatia slavo-romAnA, vezi
G. Vilsan, Dundrea de Jos in viola poporului roman, In Graiul romAnesc", I (1927), nr. 10,
p. 207 ; Mustafa A. Mehmet, Aspecte din istoria Dobrogei sub dorninafia otomana in veacurile
XIV XVII. (Marturiile caldlorului Evlia Celebi), In Studii. RevistA de Istorie", XVIII
(1965), nr. 5, p. 1 109. La 1762, cAlAtorul raguzan Boscovici era intimpinat, la intrarea In satul
Dagakioi (DAeni) de cAtre Ali Aga, voievod sau guvernator al acestei localitAti", dependent de
cadiul de la Hirsova. (Giuseppe Ruggero Boscowich, Journal d'un voyage de Constantinople en
Pologne..., Lausanne, 1772, p. 165).
9 C. 1813
www.dacoromanica.ro
130 TUDOR MATEESCU 6
sat22, a fost nevoit, din motive care, din pacate, nu sint aratate, s'a impru-
mute o importanta suma de bani de la unul dintre supusii sai. Specifica-
rea pentru trebuinta satului Cernavoda" ne poate sugera totusi. ea
suma respectiva era destinata unui scop care privea interesul asezarii
insasi : ridicarea vreunei constructii de folos obstesc, acoperirea pagubelor
pricinuite de vreo calamitate etc. Faptul s-a petrecut, foarte probabil,
inate de izbucnirea razboiului ruso-turc incheiat prin pacea de la Kuciuk-
Kainardji (Kiiciik Kaynarca), asadar inainte de 1768. Asa cum se stie,
in noiembrie 1770, trupele ruse au patruns (pentru prima oara) in Dobro-
gea23, iar, incepind din aprilie 1773, principalele batalii ale razboiului s-au
purtat pe teritoriul acestei provincii24. Probabil in acest an, cind un mare
numar de localitati din partea centrala a Dobrogei au fost devastate sau
distruse25, a avut loc i stramutarea fortata in Tara Romaneasca de catre
trupele ruse a locuitorilor satului Cernavoda. La data judecarii procesului,
ei se Mimi insa din nou la vetrele lor, deoarece sederea lor la stinga DunArii
durase, asa cum se mentioneaza in mod expres in document, numai un
an si jumiitate. In acel moment ei erau din nou locuitori ai Dobrogei si
prezentarea celor doi impricinati la judecata inaintea Divanului de la
Bucuresti se explica, la tel ca si in celelalte cazuri, prin motivele aratate
mai sus. Fiind vorba totusi de supusi ai altui stat, desi in chip neindoios
romani, qa cum ii arata i numele, domnul dispune ca cercetarea sa fie
elect uatil nu de catre vreun dregator, ci de insusi mitropolitul rii. Folosi-
rea acestuia, avind in vedere cit Impricinaii erau crestini ortodocsi, in-
semna, cel putin la prima vedere, o depasire nu atit de grava a atributiilor
doinnului peste granitele thii, in dauna Imperiului otoman, ca folosirea
unui reprezentant al puterii laice.
0 pricina asemanatoare s-a judecat, de asemenea de catre Divanul
de la Bucuresti, in septembrie 1777. Vasca, sotia lui Hagi Manea de la
Cernavoda, 1-a dat in judecata pe calugarul Pahomie pentru o datorie de
400 de taleri, prezentind zapis de 19 ani". Imprumutul se Meuse asadar
in anul 1758. Piritul au raspuns cit datoria nu o tagadueste, dar nu are
cu ce plati, ca s-au prildat in vremea ostirii...7/26. j in acest caz sint
pomenite deci nefastele urmari pe care le-a avut pentru Dobrogea razbo-
iul ruso-turc din 1768-1774.
La 23 octombrie 1777, Divanul de la Bucuresti a judecat i pricina
lui Popa Stroe, reclamat de Stan sin Popa Nicolae, cum ca in vremea raz-
miritii, cind sit afla Ia Cernavoda, un fecior al lui au luat de la o sort a
mai susnumitului, anume Maria, tl. 100 cu dobinda, pentru negutatoria
22 Localitatea este desemnatA ca sat (satul Cernavoda") si in hrisovul din 21 martie
1777, dat deci in aceeasi lurid cu hotArirea in procesul de mai sus, prin care domnul Tarn Roma-
nest!, Alexandru Ipsilanti, dArula bisericii de acolo, ca si celei de la Babadag, suma de 50 de
talerl pe an. (V.A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. I, Bucuresti, 1891, p. 61-62, in notA).
23 Colonel Boutourlin, Precis des vnements militaires de la premiere guerre des Russes
eontre les Tures sous le regne de l'Impratrice Catherine, St. Petersbourg, 1822, p. 57.
24 M.D. IonesculDobrogeanu], Dobrogia in pragul veacului al X X-lea, Bucuresti, 1904,
p. 575.
" J. Hammer, Illstoire de l'Empire Ottoman, vol. XVII, Paris, 1839, p. 357.
241 Arh. St. Buc., coleclia Manuscrise, nr. 4, f. 184.
www.dacoromanica.ro
7
PRICINI ALE ROMANILOR DOBROGENI JIMECAT'S IN TARA ROMANEASCA 13 1
lui" 27. Banii fusesera dati eu imprumut in thnpul razboiului amintit",

dar, intre timp, piritul plecase de la Cernavoda, fie ca se stabilise in alt
loc din Dobrogea, fie ea ramasese definitiv in Tara Romneasea, unde,
asa cum s-a vazut mai sus, locuitorii Cernavodei fusesera strilmutati fortat
in cursul aceluiasi razboi.
Este sigur ea au existat si alte pricini ale romanilor dobrogeni care
au fost infatisate instantelor din Tara Romaneasea si au fost judecate de
acestea. Presupunem, de asemenea, ca hotaririle date au fost, in fiecare caz,
aeceptate i respectate de catre imprieinati.
Acest fenomen, analizat mai sus, bazat, foarte probabil, pe o veche
traditie, ilustreaza permanenta legaturilor dintre Dobrogea si celelalte
teritorii romanesti, constiinta romanilor din aceasta provincie ca apartin
aceluiasi neam cu cei de la stinga Dunarii i ca instituiile acestora sint,
intr-un fel, si ale bor. Granita impusa de cueerirea otomana n-a izbutit
niciodata, sa-i rupa pe romanii din Dobrogea de poporul din care faceau
parte si de patria muma.
PROM DES ROUMAINS DE DOBROUDJA JUGES

PAR LES ORGANES JUDICIAIRES DE VALACHIE (XVIII SIECLE)
( R SU M )
Au cours du XVIII' sicle, plusieurs proces de certains Roumains

de Dobroudja, province se trouvant a l'poque sous la domination otto-
mane, ont t soumis aux organes judiciaires de Valachie et juges par ceux-ci
IN ont eu pour objet des dettes non rembourses, les sommes dues allant
de 100 a 2 000 thalers. L'appel aux instances de Valachie s'explique aussi
bien par la corruption des organes judiciaires ottomans qui accordaient
toujours gain de cause a celui qui payait la plus grosse somme, que et sur-
tout par la conscience des Roumains de Dobroudja qu'ils appar-
tenaient au peuple roumain et que les institutions roumaines, qui s'taient
maintenues dans les contres situes a gauche du Danube, taient en fait
galement les leurs.
" Ibidem, f. 94.

" Termenul rAzmerita" (rzmirita") avea nu numai sensul de rzvrtire, rAscoal, ci si
pe cel mai larg de neorindulalL in care erau cuprinse, in primul rind, cele provocate de rzboaiele
straine care au bintuit, in secolul al XVIII-lea, teritoriile rominesti.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
STIR! DE ISTORIE A ROMANILOR IN LETOPISETUL
BRANCOVICESC"
DE
DAMASCHIN MIOC
Compilatia istoriografica cunoscut in literatura de specialitate sub

nurnele de Letopisetul brancovicesc" nu este in realitate nici letopiset"
si nici opera a cronicarului Gheorghe Brancovici. Ultimul Om editor, istori-
cul iugoslav Relja Novakovi61, a dovedit c aceasta imbinare de elernente
de cronograf, de anale, de cronica i de insemnari nu are legatura directa
cu cronicarul, ea nu este creatia sa, ci i-a servit doar drept sursa de infor-
math pentru cele doua cronici ale sale. Titlul pe care-1 poarta i-a fost atri-
buit de primul editor, Ivan Kukuljevi6, fara vreo dovada de paternitate
brancoviceasca, ci doar pentru ca a apartinut bibliotecii cronicarului;
denumirea i-a fost pastrata, tot fara temei, si in editiile urmatoare2.
Lucrarea, asa cum o cunoastem astazi, este o traducere din limba
sirba in limba latin, facuta de Fr. X. Pejgevi6, la sfirsitul secolului al
XVIII-lea, dup un text azi pierdut. Ea cuprinde trei Orli bine distincte,
atit compozitional, cit i cronologic, i anume : a) un cronograf cu date din
istoria popoarelor antice, apoi anale de istoria poporului sirb si, intercalate
intre acestea, de istoria poporului roman ; se incepe cu facerea lumii" si
se incheie cu anul 1562 ; b) o cronica cu evenimente aproape exclusiv de
istorie romaneasca dintre anii 1594 si 1618 si c) insemnari disparate de
istorie a bisericii sirbesti intre 1629 si 1681. Toate evenimentele istorisite
se inseriaza sub forma de anale.
Prima parte a letopisetului, alcatuita imediat dupa 1562, inglobeaza
si 30 de mentiuni de istorie a romanilor in veacurile XIVXVI. Ratiu-
nea includerii acestor stiri are Vara indoiala la baza rolul politic insemnat
pe care 1-au avut tarile romane in sud-estul Europei in aceasta vreme,
mai ales in stavilirea inaintarii otomane, precum i raporturile de buna veci-
na'state si de prietenie dintre ele i tarile iugoslave.
Cele mai multe din aceste tiri, anume 13, se referk cum e i firesc,
la Tara Romaneasca, cea mai apropiata in spatiu de Serbia, urmeaza apoi
Transilvania cu noua stiri si Moldova en opt. Ca in mai toate lucrarile isto-
riografice de genul cronografelor, al analelor si in Letopisetul brancovi-
cesc" pe primul plan se situeaza figurile importante ale epocii i faptele
lor de arme. Dintre voievozii romani de o atentie speciala se bucura Mircea
cel Batrin, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepe si Stefan cel Mare.
Continutul relatarilor este aproape intotdeauna exact ; cronologia
insa are si mici erori, datorate fie autorilor, fie alcatuitorului letopisetului
sau poate traducatorului in limba latina, mai putin familiarizat en data-
rea dupa era bizantina.
1 Brankooieeo lelopis, Belgrad, 1960.
2 Despre editii, vezi Damaschin Mioc, Letopiseful brancovicesc" fl Mihai Vileazul, la
volumul Mihai Viteazul, Bucurefti, 1975, p. 209-223.
www.dacoromanica.ro
134 DAMASCHIN MIOC 2
Multe din stirile referitoare la romani din analele sirbesti de limba

sirba an fost amanuntit analizate de Nicolae lorga, iar veridicitatea lor
supusa unei atente critici3. Mai recent, ele au fost in parte reproduse si
comentate si de Anca Iancte. Cum ins/ eel dintii a omis in general stirile
referitoare la Transilvania, iar A. Iancu nu s-a ocupat decit in treaeat de
Letopisetul brancovicesc", socotim ea nu este de prisos sa reproducem
in cele ce urtneaza toate tirile despre romani din aceasta prima parte a
letopisetului, aka cum se Oa ele in recenta editie iugoslava, insotite si de
o traducere a lor in limba romana.
*
Daca origMea tuturor informatiilor din partea intiia a letopisetului,
de pina la 1562, a fost riguros stabilita de ultirnul editor, pentru partea a
doua, cea referitoare la evenimentele dintre anii 1594 si 1618, ne aflam
Inca in domeniul eautarilor si al presupunerilor. Cei care s-au oeupat de
aceasta parte sint de acord el la baza ei a stat o eronica romaneasea ;
deosebiri insa se ivesc in problema autorului, a limbii si a locului unde ar
fi lost scrisa. N. Iorga presupune ea a fost scrisa in limba slava', in Tara
Romaneasca de Mihai Moxa, R. Novakovi e de aceeasi parere in privinta
limbii, dar presupune eh' locul scrierii ar fi Transilvania. In ce ne priveste,
credein el am dovedit pentru partea referitoare la anii 1594-1600 ca a
fost serisa, in limba romn, la curtea lui Mihai Viteazul, de cltre un con-
temporan, foarte probabil marele sari logofat Teodosie Rudeanu5.
Nu a stat in atentia noastr i partea care povesteste evenimentele
din Wile romane intre 1601 si 1618. Nici IN. Iorga si nici R. Novakovi6
nu si-au pus problema separarii in dou'a a partii de istorie rornaneasca
dintre 1594 si 1618 ; ea formeaza un tot, cu aceleasi earaeteristici de eons-
tructie, de conceptie, de limba. Acest lueru ar trebui ins dovedit,,caci
intre cele doua parti, cea consacrata dornniei lui Mihai Viteaml i eea
de dupa aceea, exista totusi i destule deosebiri. Prima parte este unitara
din punet de vedere al constructiei, CU o expunere larga si continua a fapte-
lor, cii o informatie foarte exacta' si eu multe amanunte unice ; cea de-a
doua nu mai face impresia unei povestiri continui, nu mai are evenimentele
asezate exact eronologic ; este compusa din bucati scrise pare-se ulterior
desfasuri'wii faptelor, cu. mai putine informatii neintilnite si in alte izvoare.
Evenimentele primelor doul decenii ale secolului al XVII-lea se
inseriaza astfel in letopisetul nostru : , ,
1. Domnii Tarii Romnesti dupa, plecarea lui Mihai Viteazul.

2. intimplarile anului 1611, mai ales in Tara Romaneasea (expe.dnitia
lui Gabriel Bathori aci, urcarea pe tron a lui Radu Mihnea, revenirea in
domnie a lui Radu *erban retragerea sa la Viena).
3. Evenimentele din iloldova intre 1601 si 1611 (luptele pentru tron).
4. Transilvania in 1613 (expeditia turceasel impotriva lui Gabriel
B at hori).
5. Moldova in anii 1615-1616 (sfirsitul Movilestilor).
3 Note asupra istoriei muntene cu prilejul publicrii cronicii lui Pejachevich, in Studii p
documente", III, p. I LXXXI i 1-8.
.5nri despre romlini in izvoare istoriografice sirbesti (secolele XV XVII), In Studli
istorice sud-est europene", I, Bucuresti, 1974, p. 7-40.
5 Damaschin Mioc, op. cit., p. 218.
www.dacoromanica.ro
3 STIRI DESPRE ROMANI IN LETOPISETUL BRANCOVICESC" 135
6. Expeditia turceasca din 1617 in Ucraina .;si Po Ionia.

7. Tara RomAneasca in 1618 (raseoala lui Lupu Mehedinteanu
urearea pe troll a lui Gavril Movila).
Aceste evenimente, in linii mari, se afla euprinse i in alte izvoare
narative interne i externe, ea de pi1d5, cronica in versuri a lui Matei al
Mirelor, Letopisetul Cantacuzinesc, cronica lui Radu Popescu, letopisetul
lui Miron Costin i unele cronici tureqti, mai ales cea a lui Ibrahim Pecevi.
Trebuie lasate la o parte cronicile interne de limbA, romAnA, acestea fiind
scrise mult mai tirziu i neputind servi de surse compilatorului Letopisetu-
lui brancovicese. Avindu-se in vedere continutul *i data la care au fost
alcauite, ramin in discutie ea posibile izvoare pentru alcatuitorul ultim
al letopisetului pe care-1 discutam trei eronici, i anume :
1. Cronica in versuri a lui Matei al Mirelor, contemporan cu eveni-
mentele narate, scrisa, in limba greacA in Tara RomneascA, probabil in 1618.
2. Cronica lui Ibrahim Pecevi, i el contemporan, scrisa' in limba
turea probabil intre 1641 i 1650.
3. 0 presupusa, cronica romaneascl, scrisa, intre 1618 i 1627 *i
atribuita de N. Iorga, lui Mihai Moxa, de R. Novakovid unui ardelean, iar
de noi lui Teodosie Rudeanu, ea fiind cea care a stat la baza cronicii lui
Baltazar Walther i la cea a Letopisetului brancovicese.
Perioada restrinsa, de numai 18 ani, ea i faptele relativ putine din
aceasta parte a letopisetului au ingaduit, fAra dificultAti, o comparatie
intre felul cum sint povestite evenimentele de catre Matei al Mirelor, de
ctre Ibrahim Pecevi i de catre alcatuitorul letopisetului nostru, ce au
comun i ce lipsete fiecarei cronici in parte.
SA,' examinAm mai intii ce le este comun :
1. Evenimentele anilor 1610-1611 din Tara Romneasca i Tran-
silvania sint relatate la, fel i de Letopisetul brancovicese i de Matei al
Mirelor, eu deosebirea c eel din urma relateazI mai pe larg, in schimb
Ii lipsese anii in care au avut loc evenimentele, i pe care primul il are.
Ibrahim Pecevi nu are aceste evenimente.
2. Episodul luptei en Gabriel Bathori din 1613 este eomun celor
trei cronici, dm en mici deosebiri ; pe cind Letopisetul redl numele coman-
dant,ilor de oaste care au mers in expeditie (Skender paa, tefan Tom*a
si Radu Mihnea), Ia Matei lipse0,e numele comandantului turc, iar la
Ibrahim Pecevi se da numele pmei, dar nu i al domnilor romani, mentio-
mindu-se doar ea au participat i beii Tarii Romaneti i Moldovei"6.
3. Si evenimentele din Moldova din 1615-1616, cuprinzind sfiritul
MovileOilor, se afla in toate trei cronicele, dar i aci sint diferente ; leto-
pisetul nostru i Matei al Mirelor dau numele celor doi fii ai lui Ieremia
Movill, anume Alexandru i Bogdan, pe cind Pecevi spune doar ea erau
doi, fAra precizarea numelui lor. Numele eelor doi eomandanti turei,
Skender *i Ibrahim, se afla la cronicarul tune *i in Letopisetul brancovi-
cese ; Matei dl, numai pe Skender. Numele complet, de Ibrahim pma
Memibegovici, exista numai in letopiset. Participarea lui Radu Mihnea la
expeditia din Moldova lipse*te ia Pecevi, se aflA, in sehimb in celelalte
dou'a eronici. Numarul begilor turci (10 begi") care au luat i ei parte la
expeditie se afla de asemenea numa i in Letopisetul brancovicesc. Schim-
6 Cronici turceili privind frile roniclne, vol. 1, Bucur01, 1966, p. 518.
www.dacoromanica.ro
136 DAMAS CHIN MIOC 4
barea de doinni in Tara Romaneasca si Moldova, infaptuita in 1616, eu

nuinele domnilor, exista la Matei si in letopiset, dar lipseste la Pecevi.
4. Expeditia turceasca din 1617 in Rusia Mica si Po Ionia este co-
muna celor trei izvoare.
5. Evenimentele din Tara Romaneasca din anul 1618 (rascoala lui
Lupu Mehedinteanu i urcarea pe tron a lui Gavril Movila) sint comune
letopisetului si lui Matei, dar lipsesc la Pecevi.
Iota si care sint deosebirile mai insemnate dintre ele : Letopisetul
brancovicese omite lupta lui Radu erban cu Moise Secuiul, precum si
rascoala lui Barcan, fapte memorabile, notate cu grija de cronicarul grec ;
eronica acestuia este insa complet lipsita de elemente de cronologie, care
sO, fixeze in tiinp evenimentele povestite, si care exista subliniate in Leto-
pisetul brancovicesc si partial si la Ibrahim Pecevi. Cronica acestuia din
lama oinite insa aproape toate evenimentele din Tara Romaneasca.
Alaturarea celor trei cronici, cu sublinierea deosebirilor duce la con-
cluzia cii ne allam in fata a trei izvoare deosebite, scrise independent, fara
legatura intre ele, fira ca vreuna s fi servit drept sursi pentru celelalte.
Din confruntarea textelor acestor cronici reiese de asemenea faptul
cit in Letopisetul brancovicese se afla citeva evenimente, fapte si date
inexistente in celelalte doui cronici contemporane, unele din ele consti-
tuind chiar stiri unice. Cele mai de seami ar fi :
1. Situatia tulbure din Tara Romineasci in 1601-1602.
2. Pustiirea Tarii Romanesti de catre Simion Movili.
3. Refugierea la Viena a lui Radu erban, insolit de Nieolae Pa-
trascu, fiul lui Mihai Viteazul.
4. Disputele pentru tronul Moldovei intre cele doua doamne, cea
a lui Ieremia Movili i cea a fratelui siu Simion.
5. Uciderea lui Gabriel Bathori in poarta cetatii <Oradea>.
6. Venirea lui Lupu Mehedinteanu din Transilvania in Tara Roma-
neasca pe Ia sirbatoarea Sfintei Treimi".
7. Ridicarea tezaurului %nil de catre oamenii lui Lupu.
8. Sosirea la Tirgoviste Ca domn al lui Gavril Movili in ziva de 14
august 1618.
Uncle din aceste date sint confirmate de alte izvoare, fie cronici
straine, fie documente diplomatice sau scrisori, altele sint insa uniee, dar
nici pentru acestea nu exista vreun motiv de a le pune l indoiala exac-
titatea. Astfel, bunaoara, faptele de istorie a Moldovei din Letopisetul
brancovicesc sint atestate de cronica polona a lui Piassecki7; data trecerii
lui Lupu Mehedinteanu din Transilvania in Tara Romaneasca se afla
intr-o cronica transilvineani ; se spune in ea cape la 6 iunie 1.618 oamenii
lui Lupu treceau de la Bran in Tara Romaneasei8; or, sarbatoarea Sfintei
Treimi cadea in acel an la o data foarte apropiati, pe 4 innie st.n. acte
contemporane marturisesc ca unul din oamenii care 1-au insotit pe Lupu
adusese la Viena, in septembrie acel an, obiecte de valoare din aur i ar-
gint din tezaurul Tarii Romanesti9, tezaur ridieat de oamenii lui Lupu,
7 P.P. Panaitescu, studiul introductiv la edilia crIticA a cronlcii lul Miron Costin, Bucu-
resll, 1911, p. XLVI.
8 Quellen zur Geschichle der Stadt Kronstadt, V. p. 370-371.
A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealulut, 11Ioldovei si Tarii Romdnelti, IX,
p 176 178.
www.dacoromanica.ro
5 $TIRI DESPRE ROMANI IN LETOPISETUL BRANCOVICESC" 137
dupa cum se afirma in Letopiset. Si data sosirii lui Gavril Movila la

Tirgoviste este foarte probabil exacta, cad primul act oficial emis din can-
eelaria sa este din 20 august 1618, adiea, vase zile mai tirziu.
Stirile aeestea ultime, aflate numai in Letopisetul brancovicesc, pro-
beaza faptul ea la baza sa nu a putut sta nici cronica lui Matei al Mirelor
nici cea a lui Ibrahim Pecevi, singurele cronici contemporane cunoscute,
care povestesc faptele de istorie romaneaseg, ale epocii. Aleatuitorul leto-
pisetului si.a cules informatiile i pentru aceste doug decenii tot dintr-o
cronica romaneasca, ca i pentru partea consacrata lui Mihai Viteazul.
Ajunsi la aceasta incheiere, de care, cum s-a mai spus, nu se indoiau nici
alti istorici, se pune problema autorului acestei cronici romanesti, Bursa
de baza a Letopisetului brancovicesc, precum si a datei la care a fost
serisa.
Cu prilejul discutiei partii referitoare la domnia lui Mihai Viteazul.,
am avansat ideea ca autor al ei ar putea fi Teodosie Rudeanu i ca, opera
sa a stat la baza atit a cronicii lui Baltazar Walther, cit si a Letopisetului
brancovicesc10. E de urmarit dad, exista, indicii eg, si aceasta parte (1601
1618) ar fi putut avea drept autor tot pe Teodosie Rudeanu. Dovezi
materiale in sprijinul acestei presupuneri nu sint, dar nu exista nici vreu-
nele care sg, i se opuna. Dimpotriva, argumente de logica istorica sprijina
ipoteza noastra.
Dupa parasirea Orli de catre Mihai Viteazul, marele sau logofat,
ea i a1i boieri, trece de partea lui Simion Movill ; ins, a spre deosebire de
ei, Teodosie Rudeanu Ii ramine credincios acestuia i, dupg alungarea lui
de pe tron, nu se alatura taberii lui Radu Serban, cum fac majoritatea
boierilor, in frunte cu Buzestii, ci 11 insoteste pe fostul domn in Moldova.
in 1604 se reintoarce in tail.; aci insa, pentru faptele lui ultime, e tinut
departe de curte atit de Radu Serban, cit si de urmasii si, Radu Mihnea
si Alexandru Ilias. in 160911 pierde o pricing., de movie in fata divanului
si a domnului ; la fel in 161212; sint fapte care atesta, macar si partial,
dizgratia sa. Abia odata cu ocuparea tronului de catre Gavril Movill,
fiul lui Simion, Teodosie Rudeanu recistiga vechea pozitie in ierarhia ad-
ministrativa a tari.i. Noul domn amintit desigur de batrinul credin-
cios tatalui sau si la rechemat in vechea dregatorie, cea de mare logofat.
SO, in aceasta slujba, totusi foarte putin : de la 20 august 1618 si numai
pina hi sfirOtul acelui an13, cind, probabil din cauza virstei inaintate, a
fost inlocuit cu Papa Greceanu. La 18 ianuarie 1620, Gavril Movila Ii
scuteste satul Runcu din judetul Arges de toate darile, mentionind c. o
face pentru voia cinstitului diregatoriului domnii mele jupan Theodosie
biv vel 1ogofat"14. Moore In mai 16211s.
Alaturind biografia lui Teodosie Rudeanu de evenimentele descrise
in cronica, se pot gasi explicatii pentru faptele i datele mai importante
omise. Astfel, lipsa din cronica a luptei dintre Radu Serban i Moise Secu-
" Damaschin Mioe, op. cit., p. 218.
Documente privind istoria Romdniei (D.I.R.), B., XVIII, vol. I, p. 375-377.
12 Ibidem, vol. II, p. 61-62.
12 Pentru viala I dregAtorlile lul Teodosie Rudeanu, vezi N. Stoicescu, Dictionar al marl-
lor dregtori din Tara Romneascd si Moldova, Bucurestl, 1971, p. 84-86.
14 D.I.R., B., vol. III, p. 463.
15 N. Stoicescu, loc. cit.
www.dacoromanica.ro
VIM DAMASCHIN MEOC 6
iul, din 1603, care 1-a impresionat puternic pe Matei al Mirelor, ii are moti-
varea in faptul c6, in acea vreme cronicarul se afla departe, in Moldova.
De lupta lui Constantin Movilfi cu Stefan Tomsa, din 1612, era de aseme-
nea departe i poate nici nu 1-a impresionat prea tare, ca s-o noteze.
Nefiind un apropiat al lui Radu Mihnea, ci dimpotrivg, nu aminteste nici
de rfiscoala lui Bi Wean. Cit priveste data scrierii acestei Wi a cronicii,
ea este probabil 1619-1620 ; sintem indemnati la aceastfi presupunere
de faptul e datele cronologice mai apropiate de acesti ani sint mai ama-
nuntite (luni, zile) si mai exacte, ele pfistrindu-i-se reale in memorie.
.Atunci cind scrie de prfidciunile fcute de fostul sau sprijinitor, Simion
Movilit, in Tara Romfineasefi, fapt care ar contraveni orient-11'H sale poli-
tice, rA'sbufnesc probabil nemultumiri pentru scoaterea sa din dregtorie
de fiul lui Simion, dupfi nurnai patru luni i jumfitate de functionare.
Incheierile noastre cu privire la cronica romfineasca, a lui Teodosie
Rudeanu, care au servit drept izvor de ball Letopisetului brancovicesc,
rAmin totusi niste supozitii, atita vreme cit nu vor apare dovezi materiale
care s le confirme sau A, le inlfiture.
Revenind asupra Letopisetului in ansamblul sfiu, se pare el alefituito-
rul ultim al fortnei care a ajuns in miinile lui Pejakevid a avut l indeminfi
si a folosit si unele materiale turcesti ; o dovedeste pasajul cu care se
incheie aceastA a doua parte a cronicii.
In cele ce urmeazfi reclam textul latin si traducerea romfineasefi si
a acestei pfirti, referitoare la anii 1601-1618, dupg fotocopia textului lui
Pejaevid, reprodusg, de Relja Novakovid si dupl lectura acestuia, iar
in note deosebirile de lectura' ale lui N. Iorga.
LETOPISETUL BRANCOVICESC (EXTRASE)
Anno 6838 exiit Princeps Scytarum Michael hi anul 6838 a ie5it principele scitilor Mihail
czar cum magno exercitu et cum eo nationes tarul, cu mare oaste i cu el multe noroade din
circumposilae, Tatari, Bassarabi ; et hos ille jur, ttari, basarabi ; i i-a dus el pe ace5tia cu
ducebat serum ad occupandum regnum avi- sine ca si cucereasa regatul strAmorsc al
tum beati Stephani Regis. Verum ipse hic fericitului rege Stefan. Tarul Insu5i Salsa,
czar nulla re effecta, cecidit infeliciter in earn neindeplinind nici o faptfi, a cdzut nefericitul
fossam quarn fodebat alteri ; et cum cecidisset in acea groap pe care o sElpa altuia ; 5i indat
in proelio aduxere cum in Zegligovol, ubi ce a cAzut in lupt, 1-au adus la Jegligovo,
vitam finivit et sepulchro datus est in Ec- unde sf1r5it viata 5i a fost dat mormintului
clesia Sancti Georgii, in pago Gorichina In biserica sfintului Gheorghe, In satul Gori-
exercitus vero confusus turpiter rediit2. cina : iar oastea impr5tiat s-a Intors cu
ru5ine.
6903. Movit Pajazet contra Myrcsam. 6903 A plecat Baiazid impotriva lui Mircea,
Ungro\ lachlrum Vojvodam, et debellavit voievodul roinnilor, 5i 1-a biruit Mircea pe
Myresa Pajazetum ad Rovinam. Et hoc Baiazid la Rovine. Si In aceastil luptii a pierit
proelio periit generosus ille Marcus Kralyevich acel nobil Marco Cralievici, fiul regelui Vuca5in
Mins Vukissini Regis et Constantinus Zegli- 5i Constantin Jegligovat, fiul despotului Dean
gown". Mins Deani Despotae et2 Dragasis. 5i Draga5.
690 Pajazet vicit Regem Sigismundum 6904 Baiazid Infringe pe regele Sigismund la
ad Nicopolim. Nicopole.
1 Cuvint scris cu literc chirilice In textul latin.

3 intreg pasajul om. Iorga.
3 Cu intul om. Iorga.
www.dacoromanica.ro
7 $T1R1 DESPRE ROMANI IN DETOPISETUL BRANCOVICESC" 139
6910... Et abiit in Samrovapian (hanc 6910... Si a plecat <despotul Stefan

vocem correxit Despota4 noster et pro ea Lazarevici) In Sauromatia (acest cuvInt 1-a
substituit Daciam), ubi a inagnatibus cum corectat Despotul nostru i I-a Inlocuit prin :
honore exceptus est et tamquam caput gentis Dacia), unde a lost primit cu cinste de boieri
Myrche Vojvoda cum aliis magno affectu si ca pc o cApetenie de neam 1-a Insotit Mircea
eum ad terras suas comitati sunt. voievod lmpreunA cu altii, cu mare dragoste,
spre tara sa.
6927 (Anno Christi 1419). Obiit Myrcha 6927 (Anul de la Hristos 1419). A murit
Vojvoda. Mircea voievod.
6929. Populatur Sultan Krischia5 Valachos. 6929 A prAdat sultanul Criscia pc roman!.
6940. Venit Murat sub Brassevo...9. 6940 A mers Murad sub Brasov...
6949 (Anno Christi 1441). Eodem anno 6949 (Anul de la Hristos 1441). in acelasi an
Jankul cecidit Mesit Passam ad Jalovnizam, Iancul I-a Mut pe Mezid pasa pe lalomita
in Valachia. In Tara RomAneascA.
6951 (Anno Christi 1443). Jankul mactat 6951 (Anul de Hristos 1443). Iancul 1-a
Mesit Passam in Valachia, ad Jalovnizam, nimicit pe Mezid pasa In Tara RomAneascA,
paucis effugentibus. Ex quo tempo Ungari pe Ialomila, si putini au scApat. Din care vreme
grassari7 resumpsere. ungurii au lnceput din nou sA atace.
6952. Exiit rex Vladislaus cum despoto9 6952 A iesit regele Vladislav lmpreunA cu
Georgio et Jankulo secundo9 Danubiou in despotul George si cu Iancul, <au trecut) a
Valachiam etu inde in Bulgariam ad Slati- doua oarA Dunarea In Tara RomAneascA si de
zam, et Passam sub Nissa ceciderunt. acolo in Bulgaria, la Zlatita, si 1-au Mut pe
pasa sub Nis.
6957. Ilurat 2-do caedit Jankulum ad 6957 Murad 1-a InfrInt a doua oarA pe Iancul
Cossovo 18 octombrisu. la Cossovo, la 18 octombrie.
6963... Eodem caoepit Jancul Ferisbe- 6963... In acelasi an I-a prins Iancul pe
gum in Krussevtzou. Ferizbeg la Crusevat.
6964. Eodem anno aparet cometa et pestis 6964 in acelasi an a apArut o cometA l ciumA
per omnem regionem. Jancul caedit Mehmetum prin toatA regiunea. Iancul II Infringe pe
sub Belgado 22 Junii. Eodem moritur Jankul Mehmet sub Belgrad la 22 iunie. In acelasi an
Belgradi et fames erat ubique14. moare lancul la Belgrad si era foamete peste tot.
6970. Procedit czar Mehmet adversus 6970 A mers ImpAratul Mehmet Impotriva
Valachiam et fugat Drakulichium Vladumu Tarii Romemesti si a alungat pe Vlad al lui
ex Provincia. Dracul din tarA.
6980. Obiit Radul Vajvoda Ungrovlacho- 6980 A murit Radul, voievodul romAnilor.
rum. Et Mehmet passa a czaro mittitur cum Si Mehmet pasa a fost trimis de ImpAratul cu
exercitu contra Stephanum Vajvodam Mol- oaste Impotriva lui Stefan, voievodul Moldo-
daviae, nil tamen obtinuit, imo fugatus est vei, totusi nimic nu a izbutit aid, dimpotriva,
cum detrimento et dedecore. a fost alungat cu pagub i rusine.
4 descriptor la acelasi.
5 Krizas la acelasi.
Intreaga propozitie om. Iorga.
7 Cuvintul om. acelasi.
despota la lorga.
9 secundum la acelasi.
19 Danubium la acelasi.
11 ex. la Iorga.
12 Intreg pasajul om. Iorga.
13 La fel.
14 La fel.
16 Vladam la lorga.
www.dacoromanica.ro
140 DAMASCRIN MIOC 8
6982. Pergit Passa contra Scodrarn... 6982 A mers pasa linpotriva Scodrei... si
et eodem anno eum Stephanus Moldavu% In acelasi an Stefan moldoveanul s-a luptat
concussit et occidit. Eodem obiit Radul Ungro- cu el si 1-a ucis. In acelasi an a rAposat Radul,
viachorum Vajvoda, fuitque atrox hyems. voievodul romAnilor si a fost o iarnA crIncenA.
Et perit Cepes" Vlada per Bessarabatn... $i a pierit Vlad Tepes prin Basarab...
6983. Pergit Hadun Passa contra Cara- 6983 A mers Hadun pasa Impotriva Mol-
Bogdan et coeperunt Turcae Ciephu. dovei si au luat turcii Caffa.
6984. Pergit czar contra Cara-Bogdanurn 6984 A mers Inparatul lmpotriva voievo-
Vajvodam et eum profligat, et, rediens, dului Moldovei, si 1-a bAtut si, reintorclndu-se,
vastavit [Jug iros ad Danubiutn. a prAdat pe unguri la Dundre.
6991 (Anno Christi 1183). Bajazet movet 6991 (Anul de la Hristos 1483). Baiazid s-a
adversus Carabogdanas arces Biolograd et dus impotriva cetAtilor moldovene Cetatea
Kill= supra Danubium sitas et capit eas A1b4li Chilia, asezate mai sus de DunAre, Ii
uti et Stephan( Moldavi arcem Vinamor". le-a cucerit, dupA cum si cetatea Vinamor a
lui Stefan al Moldovei.
7003. Obiit Valachorum Vajvoda Calugier 7003 A rAposat CAlugArul, voievodul roma-
et Radul filius successit. nilor i i-a urmat fiul, Radul.
7016. Moritur Fladul Voivoda Valachus, 7016 A rAposat Radul, voievodul roman, st
quo eodem anno occidit Dmitar Jaksich In acelasi an a ucis Dimitrie Iacici pe Mihnea
Minu Vojvodu u Sibinu. voievod la Sibiu.
7021. Mehmet czar occidit Begum Vladam 7021 impAratul Mehmet 1-a ucis pe begul
Vojvodam Valachorutn, Januarii 25, Vlad, voievodul romAnilor, In 25 ianuarie.
7022. Exiit. Secula Georgius cum infideli- 7022 A iesit Gheorghe secuiul cu necre-
bus Christi hostibus et multutn Christiani dinciosi dusmani ai In! Hristos, iar popoarele
populi perdiderunt". crestine au pierdut mutt.
7023. Balibeg Joannem Transylva ium pro- 7023 Balibeg 1-a bAtut pe loan Transilvanul
fligat ad Havalatn". la Havala.
7046. Stillman contra Petrum Vajvodam 7046 Suliman Impotriva lui Petru, vote-
Moldaviae, qui fugit ex terra sua. vodul Moldovei, care a fugit din tara sa.
7051. Redit Petrus Vajvoda Constantino- 7051 S-a Intors Petru voievod la Constan-
polim et czar ei restituit Moldaviam. tinopol i imparatul i-a lnapoiat Moldova.
7063. Coeperunt Turcae Temisvar, Lipovo 7063. Au cucerit turcii Titnisoara, Lipova si
et Bacskae fines ad Tissam". marginile BacicAi pinit la Tisa.
16 Capes la Iorga.
17 V. Bogrea propunea emendarea oi armorum pentru Vinamor, in care caz ar fi vorba de
Suceava. DacA Vinatnor ascunde totusi un nume propriu, el ar putea fi Uiroman, cetatea nouA a
Romanulut", pe care tocnall atunci Stefan cel Mare o ridica (Pagini istorico-filologice, Cluj, 1971,
p. 35). Istoricul lugoslav R. NovakovId pune la indoialA ipoteza lul Bogrea ; nu poate fi vorba
de o gresealA a copistulul, spune el, cAci nu avea de-a face cu copie, el cu insust originalul lati-
nese. E mai degrabA vorba de o eroare de traducere in latineste ; traducAtorul a avut in fatA un
text slavo sirb, scris probabil continuu. Din cuvintele slave vAst na moru" (toate la mare
e vorba de Chilli! st Cetatea Alba) s-au pierdut Ilterele As" si a rAmas vi na moru", din
care traducatorul a fAcut topical Vinamor (Vinamor-grad Stefana Moldaoskog, in Zbornik Filo
zofskog Fakulteta", IV 1, 1957, p. 129-143). ObservAm totusi cA namor", citlt pe dos dA
,roman", iar Uj, in texte latinesti poate fi citit si Vi. SA fie o simplA coincidentA? lar cetatea
Chilia nici nu era la mare".
Intreg pasajul om. Iorga.
111
IS La fel.
" La fel.
www.dacoromanica.ro
9 $11121 DESPRE ROMANI IN LETOPISETUL BRANCOVICESC" 141
7070. Pergit Alexander, Vajvoda Moldaviae, 7070. A mers Alexandru, voievodul Mol-
Constantinopolim, et, accepto auxilio a czaro, dovei, la Constantinopol si, primind ajutor de
in suas terras redit. la lmpArat, s-a Intors In tara sa.
.
7111. In Valachia fuere Vajvodae nunc 7111. in Tara RornAneascA au fost vole-
Symeon, nunc Busich cum Scharbano et cum vozi : acum Simeon, acum Buzestii cu Serban si
-Radulo et nunc Radul, Mihin filius. cu Radul si acum Radul, fiul liii Mihnea.
7119. Venit Batori Gabro adversus Valachiam 7119. A venit Gabriel Batori Impotriva TArii
et populatus est Christianos et incendit. RomAnesti si a pradat pe crestini si a plrjolit.
Scharban-Radul vero fugit. Veniente autem Iar Serban-Radul a fugit. Venind lnsA Radul
hadul Mihin, rediit Bathori in Transylvaniam Mihnea, Bathori s-a Intors In Transilvania sa.
wain. Scharban vero, conducens milites, lar Serban, adunIndu-si ostasii s-a tutors Impo-
rediit contra Radul Mihinum et expulit eum, triva lui Radul Mihnea i 1-a izgonit, ba chiar si
transylvaniam vero saevissime populatusn Transilvania a prAdat-o foarte crunt si Bathori
est, aegreque Batori auffugit Cibinium. Postea a scdpat cu greutate la Sibiu. Dupa aceea,
Radul Mihalevici venit cum Turcis, Schar- Radul Mihnea a venit cu turcii, iar Serban
pan vero et Petrasco fugerunt versus Vien- si Ptrascu au fugit spre Viena i Radul Mih-
"Dam et Radul Mihin22 factus est Dominus nea a fost Meld domn al romAnilor.
lin grovlachoru m. Mai Inainte Ins, dupA Ieremia, voievodul
Antea autem, post Jeremiam, Vajvodam moldovean, <domnea> clnd doamna cu fiii,
Moldavicum, nunc Domnya cum filiis, nunc clnd Simeon, fratele lui leremia. Iar dupil
Simeon, frater Jeremiae. Post mortem autem moartea lui Simeon, amIndoud doamnele cu
Symeonis, ambae Domnye cum filiis helium fiii au purtat rdzboi intre etc.
inter se gessere.
Symeon vero multis vicibus Valachiam lar Simeon, ImpreunA cu turcii si Mull, a
populatus est cum Turcis et Tartaris. Tan- devastat In multe rinduri Tara RomAneascd.
dem vero venit Stephanus cum Turcis et in sfIrsit, a venit Stefan cu turcii i s-a lilcut
keit se dominum Moldaviae. domn al Moldovei.
Tune Beth len Gabro fugit a sua arce et de- Atunci Gabriel Bethlen a fugit In cetatea sa
claratus est quasi rebellis et dederunt ei si s-a declarat ca si rebel si i-au dat donmia
Regnum Transylvaniae. Scender Passa serdar Transilvaniei. lar Skender pap serdarul si
vero et multi begi cum eo, Stephanus vero multi begi cu el, Stefan si valahul, fiul lui
Valachicus, Mihin filius, pergit contra Bato- Mihnca, au iners lmpotriva lui Bathori si
rium et Batorius fugit ; quem tamen23 depre- Bathori a fugit ; pe care In cele din urmA 1-au
hensum24, in porta arcis caput ci amputarunt prins, In poarta cetAtii i-au Mat capul si
et Bethlen fit rex in Transylvania. Bethlen a fost fAcut rege In Transilvania.
7124. Veniens Domnya Vajvodae Jeremiae 7124 A venit doamna voievodului leremia
cum filiis suis, Alexandro et Bogdano, adver- cu fiii si, Alexandru si Bogdan, lmpotriva lui
sus Stephanum Moldaviae Vajvodam, bis Stefan, voievodul Moldovei, de douA, trei ori ;
terque ; post hoc, anno sequenti (scilicet dui:4 aceasta, In anuI urmAtor (adicA 7125,
7125, Christi 1617), Ibrahim passa Memibe- de la Hristos 1617), Ibrahim pap Memibe-
govich et Scender passa et cum his X begi govici si Skender pasa ilO begi ImpreunA cu ei
et Radul Michinich profligant miseram Dom- si Radul Mihnea au alungat-o pe nenorocita
nyam et aliquam partem ejus exercitus doamni si au macelArit o parte din oastea ei
caedunt et spoliant et cum ea ambos filios si au jefuit-o si, Impreuna cu ea, i-au luat pe
eripuit, knes Korosizki, filiam vero ejus amindoi fiii, pe cneazul Korosizki <Korecki>
abstulit Tatarus et omnes abduxere Cons- iar pe fiica ei a luat-o tAtarul si pe toti
tantinopolim ; Domnya autem fidem inuta- i-au dus la Constantinopol ; doamna si-a schim-
vit, filius vero unus in arctum carcerem bat credinta, iar un fiu a fost vIrlt In temnita
compactus est. Radulo vero Mihino dedere cetatii. Lui Radul Mitimea i-au dat Moldova,
Bogdaniam, alicui autem25 Graeco, nomine iar unui grec oarecare, pe nume Alexandru,
Alexandro, dedere Valachiam. i-au dat Tara RomAneascA.
21 depopulatus la lorga.
25 CuvIntul om. de acelasi.
u tune la Iorga.
u reprehensum la acelasi.
26 vero la acelasi.
www.dacoromanica.ro
142 DAMASCH1N M1OC 10
7125 finito, et 7126 veniente, perexit Seen- 7125 sfIrsit si venind 7126, a mers Skender
der passa contra Casakos in terram Lechicham, pasa In contra cazacilor In Tara Leseasca, In
Minorem Russiam et tunc advenit Beth len Rusia Mica, si atunci au sosit si Gabriel Beth-
Gabro et Radul Bogdaniae et Alexander len si Radul al Moldovei si Alexandru al
Valachiae : verum non multi cecidere et nonul- TArii RomAnesti ; dar n-au cAzut multi si
lae palankae duntaxat incensae sunt. Pos- numai clteva IntArituri au fost arse. In cele
tremo venit etiam perfidus Tatarus Cantamur din urmA a venit chiar perfidul Cantlimur
et populatus est Minorem Russiam et 53 tAtarul si a prAdat Rusia Mica si a dus In
millia hominurn praeter pecora abduxit. robie 53 de mii de oameni In afarA de turrne
de vite.
7126, Octobri mense anni hujus (adeoque 7126, venind dar luna octombrie a acestui
Christi 1618) vere adveniente, rursus perexit an (adicA de la Hristos 1618) <sic I>, iarAsi a
Scender passa in Casakos. Et veniens circa mars Skender pasa Impotriva cazacilor. $1
fest tr m Trinitatis, venit Lupul Valachus, Ivenindj cam pe la sArbatoarea sfintei Treimi
quondam Peharnik Scharban Vajvodae. ex a venit din Transilvania Lupul rornAnul,
Transylvania, cum copiis paucis, et expellit odinioarA paharnic al lui $erban voievod, cu
Alexandrum et omnes ejus Graecos conscindit putine osti, 1-a alungat pe Alexandru si pe
et mimes thesauros occupant et faciunt Ga- toti grecii sAi i-a macelarit si au luat Intreg
brielem, filium Symeonis, Valachiae Princi- tezaurul si 1-au facut principe al Tarii Roma-
pem, eique dant terram Valachiae et is ad- nesti pe Gavriil, fiul lui Simeon, si i-au dat
venit Tergovistum augusti 14 die. Tara RomAneascA si acesta a venit la Tirgo-
viste In ziva de 14 august.
Reliqua ad hunc annum sunt turcica, Celelalte din acest an shit turcesti, care
quae ad nos nihil ; finitque in hoc anno. despre noi nu au nimic si se isprAveste In acest
an.
INFORMATIONS SUR L'HISTOIRE DES ROUMAINS CONTEN.US

DANS LA CHRONIQUE DE BRANKOVITCH.
(RESUME)
L'analyse du texte concernant l'histoire des Roumains pour la p-

riode 1601-1618 contenu dans la * Chronique de Brankovitch rvele
qu'A sa base s'est trouv une chronique roumaine ; en comparant ce texte
4 d'autres sources contemporaines, l'auteur met Phypothse que la chro-
nique roumaine aurait pu tre celle rdige par Teodosie Rudeanu, grand
logothte de Michel le Brave.
www.dacoromanica.ro
0 COPIE AUTENTIFICATA A LUI SUPPLEX
LIBELLUS DIN 1804*
DE
AUREL RADUTIU
Memoriul din martie 1804, adresat imparatului, despre amarita

a neamului rurnamese din Mare le Principat al Ardealului stare", a intrat
in literatura noastra, istorica, prin editia din 1970 datorata acad. David
Prodan, carel-a insotit de cuvenita lui prezentare si interpretare, menite sa
sublinieze importanta unui moment de seama al luptei nationale a
romamilor din Transilvania, pind atunci prea putin cunoscut 1.
Textul editiei Prodan care reproduce manuscrisul donat Bibliotecii
Academiei in 1893 de I. Droc, protopopul din Miercurea Sibiului, este o
versiune romaneasca,' anonima, a carei identitate, din lips/ de probe, edi-
torul o pune sub semnele intrebarii : textul e conceput original sau numai
traducere, e copie contemporana sau ceva mai tirzie ? 2 Cit priveste pe
autorul mernoriului, D. Prodan inclina spre Ion Budai-Deleanu, asociindu-i
colaborarea copioasa," a fratelui sau, Aron Budai, dar cu rezervele de
rigoare ale unei ipoteze, atita vreme cit o dovada directa a acestei pater-
nitati n-a putut fi gasit 3.
In cele ce urmeaza vom incerca sa reluarn unele aspecte legate de
acest important act, in masura in care ni se ofera ele pe marginea semna-
larii de fata a unui nou text al memoriului.
Varianta de care ne ocupam este o copie a memoriului colationata,
mndreptat i autentificata dupd original de &are Cristian Fleehtenma-
cher, secretarul jurat al Magistratului Brasovului, la 24 mai 1808, asa
cum rezulta din insemnarea autografa a subscriptiei notariale a secre-
tarului magistratual, facuta pe ultima pagina (p. 84), sub textul romanesc
al actului : Praesentam copiam perlectam, correctarn et vero ac indvbitato
originali suo per omnia eonformem esse hisce fide mediante ego infrascriptus
testor. Coronae, die 24-ta Maji 1808. [Sign inelar in ceara] Christianns
Flechtenmacher m.p. Jurat. Secret. Magistrat 4.
Textul actului, in chirilica, totalizeaza o fascicula de 84 de pagini
numerotate (42 f.r+v), eu unele indreptari de lectura de alta mina decit
cea a copistului, Mcute probabil de Chr. Flechtenmacher, cu prilejul
colationarii. Textul prezinta numeroase pasaje subliniate, toate insumind
parti al caror continut priveste direct autoritatile sasesti, ceea ce denota
* Textul variantel de fal ne-a fost semnalat de G. Nussbdcher de la Arhivele Statului
din Brasov, In timpul cercetdrilor noastre la aceastd arhivA din primavara anului 1974 ; 11 multu-
mese I pe aceastri cale pentru solicitudinea sa tovdrAseascd.
1 D. Prodan, Inca un Supplex libellus ronulnese. 1804, Cluj, Edit. Dacia, 1970, 89 p.
2 Ibidem, p. 7.
3 Ibidem, p. 34 38.
O Arh. St. Brasov, Material neprelucrat ; actul se gdseste in fondul de arhivd preluat de la
Arhiva Bisericli Negre din Brasov ; dealtfel, la p. 59, 85 sl 83 s-a imprimat stampila fostei
comunitAll evanghelice de confesiune augustand din Brasov (Evang(elische> Kirche A(ugsburger>
B<ekennInisses> Kronstadt. Gemeinde).
www.dacoromanica.ro
144 AUREL RADUTIu 2
o lecturA intreprinsl In vederea unei avizAri corespunatoare fall de Magis-

tratul orasului Brasov, pentru care a fost autentificat& copia.
Seeretarul jurat al Magistratului din Brasov, Christian Flechten-
macher, cel care adevereste actul, indeplinea aceastA functie din anul
1806 si va continua sA o exercite IAA in 1809 ; din 24 noiembrie 1808 pin&
in 18 iulie 1811 el a indeplinit i functia de arhivar al aceluiasi Magistrat5.
El va dobindi apoi o notorietate publicA in Moldova, dup./ stabilirea
lui acolo, in 1813, unde i s-a incredintat inalta functie de pravilist", pe
care a indeplinit-o pin& in 1840, cu o strAlucire care-1 recomandl drept
cel mai de valoare jurisconsult al tArii in primele decenii ale sec. al XIX-lea6.
S-a spus despre el, si cu dovezi concludente, cA pregAtirea sa exceptionall
ca jurist si-o datoreazg in special studiilor de drept fAcute la Viena, precum
frecventArii asidue a unei bogate i variate literaturi juridice de mare
circulatie european& Iii epocA. Ar trebui adAugatA acum la temelia aeelei
pregAtiri i practica juridieg, in slujba Magistratului din Brasov, experientA
care, dat fiind contactul nemijlocit cu problemele de drept pe care acesta
si le disputa de multA vreme impotriva tendintelor romAnesti de emanci-
pare, i-a putut oferi un prilej de bung initiere si in terminologia juridicA
in limba romAnA, de care avea apoi sA uzeze in calitatea sa de traducAtor
al Codului Calimach. Faptul c lui i s-a incredintat in 1808 colationarea si
autentificarea copiei unui memoriu de importanta celui din 1804 dove& ste
cA secretarul jurat al Magistratului stApinea foarte bine limba roman./ si
era capabil s selecteze din textul memoriului acele pArti care priveau
nemijlocit raporturile de drept romAno-sgsesti de pe Pamintul CrAiesc.
Copistul actului nu-si semneazA lucrarea. El trebuie sA fie obisnuitul
scriitor de limb/ romAnA de pe iIng Magistrat, numit romAneste logo-
fat", logofAt al CetAtii", logofat al Cinstitului Sfat", logorat al
Magistratului", scriitor romfinesc", care indeplinea i funetia de tra-
ducAtor 7, in terminologia oficialA Wallachishcer Schreiber" si Walla-
chischer Translator". in 1808 detinea aceastA functie, cu o vechime de
trei ani, din 1805, loan Barac 8. 0 confruntare graficA a scrisului actului
de fatl cu alte acte semnate de Barac poate confirma aproape sigur mina
acestuia. Scrisul ingrijit al textului cursiv i sigur vAdeste, dealtfel, pe
omul de meserie, cum a fost Barac, constiincios, de o diligent& remarcatA
si de contemporani 8, slujbl la care el insusi tinea in mod deosebit si de
care ii era greu s se despartA in 1817, cind, invitat sA se stabileascl ca
profesor la Iasi, Ii scria acolo lui Radu Tempea cA eu mA aflu aice [la
Brasov] ea advocat si translator pe ling& cinst. magistrat, inradAcinat in
6 Fr. Stenner, Die Beaulieu der Stadi Brass6, Brasov, 1916, p. 41.
6 Vezl in acest sens : A. Rildulescu, PraoilistulFlechtenmacher, in An. Acad. Rom., Mem.
Sect. Ist.", S. III, t. I, 1922, P. 191-253 ; Karl Kurt Klein, Ein siebenborgisch-sachstscher
Praviltst in Moldauischen Diensten, in Korrespondenzblatt des Vereins fr siebenburgische
Landeskunde", XLIX (1926), p. 113-121 ; A. RAdulescu, Doud leclit de drept finale in anii 1830
si 1836 de C. Flechtenrnacher, Bucuresti, 1930, 23 p. ; G. Ungureanu, Date noud cu prtutre la
oiaja 1 activitatea jurisconsullilor Christian Flechtenmacher si Damaschin Bojinca, in Arhiva"
XLI (1934), nr. 1-2, p. 46-55 ; , * , Codul Calimach, edllie criticfi, Bucurestl, 1958,
p. 3-34.
7 Vezi Catalogul documentelor rormine0i din Arhioele statului de la orasul Stalin, I ( 1521
1799 ), Bucuresti, 1955, p. XXXII.
Stenner, op. cit., p. 7. .r
I. Colon, Via/a si opera lui loan Barac, in Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist.", S. III,
t. IV. (1928 1929), p. 8.
www.dacoromanica.ro
3 0 COPIE AUTENTIFICATA DIN SUPPLEX LIBELLUS. 1804 145
dregatorie si din zi in zi imi creste cinstea i trecerea pinA si la cele mai

inalte locuri" 1. DacA el este autorul transcrierii memoriului din 1804,
este de presupus el lectura i copierea unui asemenea text, avind i un
caracter de tainA, i-au putut insufla convingerea in posibilitAtile sale de
a putea fi trebuincios pentru folosul nationului nostru", de care vorbeste
mai incolo in aceeasi scrisoare 11, in eventualitatea ea' ar deveni profesor
la Socola in Iasi.
Avind in fatA o copie autenticA a originalului, sintem acum in mai
mare mIsmA sA rAspundem la unele intrebAri puse cu prilejul editiei din
1970 a memoriului. Intii, se lAmureste problema limbii in care a fost
redactat originalul. Actul a fost redactat in limba roman& ; cele citeva
cuvinte germane din text nu trebuie considerate ca rAmAsite ale unei
redactii in limba respectivg, ci termeni germ ani de care se uzeazA in textul
redactiei de limb ronAnA. In al doilea rind, se Mmureste identitatea tex-
tului publicat de D. Prodan. El trebuie BA fie o copie contemporanA a
memoriului. Comparatia textului acestei copii cu textul copiei autentifi-
cate in 1808 dupA original prezintA unele deosebiri de lectur care eliming
posibilitatea identificrii autorului copiei editate cu autorul memoriului,
altfel nu se pot explica acele stingAcii de text pe care le semnaleazA lectura
paralelA a celor doll/ texte. Am retinut mai jos lecturile indreptate, In
copia editatg, dupa, textul autentificat al memoriului (in stinga pagina
rindul textului din editia 1970 ; in dreapta pagina din copia autenti-
ficatA) :
p. 41, r. 1 de jos : prin parola ddrii rntinit (p. 1).
p. 42, r. 9 de sus : Dupd ce au dal crait i prinfipii Mai dona
fii 1 armali; rume0lor de ungur (p. 2)
p. 43, r. 15 de sus dard sd-; capete ;i alt orn in loc (p. 3)
p. 44, r. 1 de sus Descoperirea despre ldcuitorit din Fundo
Reghio (p. 4)
r. 8 de sus : Atli pdstori (p. 5)
r. 10-11 de sus : Supt acest asezamtnt (p. 5)
p. 45, r. 12 de sus : este rdpit (p. 6)
r. 16 de sus : cu trupul fi cu carul (p. 6)
r. 19 de sus pe tot anul (p. 6).
p. 46, r. 5 de sus pe unde au fost rumdnii mai pulint le-au
fi stricat (p. 7)
r. 11 de sus : cu torrid graba (p. 8)
r. 18-19 de sus Nu-i sloboade pe bard set cumpere =sie
de la sasi ; regrutirungul (p. 8)
p. 47, r. 7 de sus au avut Indllata impdrdfie prilej (p. 9)
r. 12-13 de jos : legea cea mai bund (p. 10)
r. 13 de jos s-au qi inlimplat cd la (p. 10)
p. 48, r. 10-11 de sus : pe mosie ;i pe allele sale (p. 10)
r. 15 de sus : Ardlarea despre starea clerului celor neunift
(p. 10)
r. 16-17 de sus dacd s-au despdrfit neamul inlre unilt fi neunifi,
neunifit f iind llpsd de episcopul sdu (p. 11)
p. 51, r. 7 de sus au fi bdgat In planul lor (p. 15).
r. 7-8 de sus : Benciofscchii (p. 15)
p. 52, r. 15 de jos mdcar cd au planul (p. 17).
r. 14 de jos : au din planul (p. 17)
10 Const. A. Stoide, Legdlarile cullurale dintre Moldova i Transilvania. Date noi, In Re-
vista de istorie i teorie literard", 1970, nr. 1, p. 17.
11Ibidem.
10-c. 161 3 www.dacoromanica.ro

1 16 AuREL RA.DITTLU 4
r. 12 13 de jos : $i deliberaturile Maghisfraturilor .yl ale Guber-

niumului (p. 17)
p. 53, r. 20 de sus Pentru cd sasii au canaluri asa intocmile care
prin politica ce au (prin muierile Mr) pe loft
comendanfii (p. 18)
p. 54, r. 16 de sus : numai i-au trimis sd sd plingd la Maghistratul
locului (p. 19).
r. 12 de jos : neintrebindu-se de unit sau neural (p. 20)
p. 55, r. 14 15 de jos : sint rumanii mestecali cu sa$ii sau sa$ii cu
rumdnii (p. 21)
p. 56, r. 17 18 de jos : au esit cu judecatd din iobdgia celdlii Sibiiului
de 18 ani (p. 23)
r. 1 5 de jos : peste pldlirea reslanfii sidoxiei (p. 24)
p. 57. r. 8 de sus De acuma incolo regrulirungul (p. 24)
r. 11 12 de sus : a sd plait cu feciorii rumdnilor pentru feciorii
lor (p. 25)
p. 59, r. 6 de sus : pentru aceasla cu sldbirea virtutei (p. 28)
dezerteruesc (p. 28)
r. 10 de sus : sd fac multi maladii [eorectat din : maradiil
(P. 28)
r. 13 de sus : A tuturor acestor intimpldri (p. 28)
r. 20 de sus : cileodald it trimit la slujba legit lor (p. 28)
r. 7 8 de jos : Cu aces1 prilej dezertirurile (p. 29)
p. 60, r. 2 de sus : regulate (p. 29)
r. 3 de sus : hauptspitalurile [...] hauptspitaluri (p. 29)
r. 14 de sus : fiind preotul la aceste spitaluri (p. 30)
p. 61, r. 4 de sus : de la aceste doao reghementuri (p. 31)
r. 10 de sus : von sport ace$ii oslasi (p. 31)
r. 17 de sus : avaneruesc (p. 32)
r. 4-5 de jos : impotrivrz sistimii l=sistemuluil de granifd
(P. 33).
p. 62, r. 5-6 de sus : au strins pe salul (p. 33)
r. 16 17 de sus : i-au pus la fuht (p. 33)
p. 63, r. 1 de sus : la descoperirea a 7, foaia 24 (p. 35)
r. 6 de sus 1
use si aces! grof (p. 35)
p. 63, r. 13 de sus ) Si cum s-ar putect (p. 35)
r. 15 de sus : de cind au apelddluit (p. 35)
r. 12 13 de jos : Aaron Budai, de la prezidiumul lezaurareplui
(P. 38)
r. 10-11 de jos : de a scoate adevdrul din minciuni (p. 36)
P. 61, r. 6 de sus ) In anul trecul 1801 (p. 36)
P. 64, r. 18-20 de sus : comisardsul fiscal Man Baroni din Brasov si
Aron Budai de la Tezaurarialul din Sibii
(P- 37)
r. 11 de jos : Ed afla $i romdni familii la 200 (p. 37)
p. 65, r. 3 de sus : satul Neustadt (p. 38)
r. 14 15 de sus : 50 R f. lard domnul Beniovschii hofralul (pe
semne [. . .1 si nume neinteresal ) (p. 38-39)
r. 16 17 de sus : cu infruntare (p. 39)
r. 19 de. sus : lard in anal trecut 1803 (p. 39)
r. 15 de jos : Oamenii s-au ldudat (p. 39)
p. 66, r. 2 de sus : si care au lost (p. 40)
r. 4 de sus futhauz (p. 40)
r. 16 de sus : reghementul lui (p. 40)
r. 12 de jos : la biscrica lor aceia doi preofi (p. 41).
p. 67, r. 2 de sus : au deschis pungile $i au fdcut (p. 41)
r. 15 de sus : ca sd dobindeascd strdinii (p. 42)
r. 21 de sus : in fara turceascd (p. 42)
r. 21-22 de sus : Dovedindu-i anumit cite mii de galbini (p. 42)
12 de jos
F. : un comision micsta (p. 43)
p. 68, r. 18 de jos : la 1-ma niaiu 1803 in until trecut. La acea zi
deodatd (p. 44)
p. 69, r. 7 de sus 1 asa s-au dal platnici (p. 45)
www.dacoromanica.ro
5 0 COPIE AUTENTIFICATA DIN SUPPLEX LIBELLUS. 1804 147
r. 19-20 de sus Mitrofschil (p. 46)

p. 72, r. 7 de sus z :ac acolo acuma de 4 ani (p. 50)
r. 16 de jos vdduve a celor 2 morri (p. 51)
r. 4-5 de jos taste Provinilia daloare (p. 52)
p. 73, r. 6-7 de jos sd aibd poruncd a spelifiedlui (P. 54)
p. 74, r. 16-17 de jos : si greuldji intru acest chip domnii celdlitor
(P. 55)
p. 75, r. 1 de sus z pind cind voesle cel ce ddrueste (p. 56)
r. 16 de jos ; ( fie in ce caracter) (p. 57)
p. 76, r. 11 de sus : si fac in scris plinsorile tor (p. 58)
r. 13 de sus : si cu ceialalti cantalarisi (p. 58)
p. 78, r. 17 de sus ) $4 oamenii care au acolo gauze (p. 62)
r. 12-13 de jos : sint uncle incd de la Preafericila Impdialcaser
Maria Therezia si (p. 62)
p. 80, r. 7 de sus st cu alla astupata (p. 65)
p. 81, r. 11 de sus : mademuri (p. 67) ; (madem = metal, vezi,
N. A. Ursu, Formarea terminologiel stiinfi(ice
romdnesti, Bueuresti, 1962, p. 236).
p. 82, r. 13-14 de sus : cea vrednied de plins dard mai mull vrednica
de miluil (p. 69)
r. 11 de jos z Al Impdratii Tale (p. 70)
p. 83, r. 18 de sus : potrivesc vremea (p. 71)
r. 4 de jos : ti sdrdcesc si pdrlinindu-i ii slobod (p. 72)
p. 84, r. 1-2 de sus din prilejul acesta (p. 72)
p. 85, r. 6 de sus oamenii la Bdnat sint sdraci (p. 74)
r. 18 de sus : In loc de folos, vdzind cd nu sd pot usura (p. 75)
p. 86, r. 21-22 de sus pdminturile: a) cind ard i sanidnd (p. 77)
p. 87, r. 10 de sus Standrehlului (p. 79)
r. 17-18 de jos : in bani, in dobitoe au intr.-able cele a lua (p. 79)
Sint apoi de semnalat unele forme lexicale literare sau mai aproape
de aspectul Mr literar in copia de la Brasov deeit in textul editiei din 1970
(in parantez/ forma din ultimul text) : diNrieturi (digripturi), dregeitoria
(diregdtoria), arendele (arinzile), seamei (samei), economie (iconomie),
intocmite (intomnite), secretari (sicritari), coperta (compeartd), circiumei
(cirjmei) v.a., eeea ce da un iz de pronuntat llinbaj popular textului editat ;
copistul lui era in orice eaz mai putin exigent in scris, sau de o cultur/
literar sub nivelul autorului originalului. El este ins/ exact in referintele
care se fac la textul psaltirei psalrnul 71, stih. I, 2, 3 (Prodan, p. 80)
care s-au reprodus gresit in copia de la Brasov (p. 66), psalmul 70, stih.
I, 2, 12 ; (cf. Biblia, Psaltirea , Spre Solomon psalmul lui David, 71, 1, 2, 3 ;
editia Saguna, 1858, p. 504).
Editind memoriul, D. Prodan indica pe Ion Budai-Deleanu ea autor
posibil al actului, asociindu-i colaborarea fratelui sAu, Aron Budai. In
lipsa unei dovezi direete, paternitatea era atribuit pe baza euprinsului
insusi al memoriului i pe baza datelor sale biografice. Rezumind, autorul
trebuia s5, fie un bun cunosegtor al istoriei (dar nu neaparat istoriograf
n.a.A.R.), un bun cunoseAtor al subtilit/tilor judiciare, al stilului de
eancelarie, al atmosferei de la curte, al institutiilor de guveramint, al
sensului politicii imperiale ; el trebuia sa. fie cu deosebire" un eunoscator
pin5, in detalii al raporturilor locale, cad toate acestea se reflect/ cu priso-
sin45, in textul memoriului. E adevArat eg, toate acestea ne pot indrepta si
spre Ion Budai-Deleanu, ea autor al memoriului, asociindu-i ins/ colabo-
rarea lui Aron Budai, dar cel putin in aceeasi masur/, (lac/ nu chiar in
mai mare masurA ne indreapt/ spre Aron Budai ca autor al memoriului.
Datele biografiei sale, ine/ nu indeajuns de bine eunoseute, dar atitea
www.dacoromanica.ro
118 AUREL RADUTIU 6
cite se cunose 12, pot sprijini i ele ipoteza paternitatii lui in ce priveste
inemoritil de fata. Avea studii universitare de drept, avea o foarte bogatit
practicil in administratia provincial, ea secretar al lui LadislauPop, vice-
cornitele Hunedoarei i Zdrandului, ea notar al Consistoriului ortodox, ca
praeticant i apoi ca secretar al tezaurariatului la Sibiu. TrMse eveni-
tnentele rscoalei lui Horea i infruntrile patimase dezlntuite de Sup-
plex. Ar putea fi ehiar el traduciltorul textului latin al Supplexului, din
care au circulat in epodt mai multe variante romnesti 13. Era in relatii
personale eu fruntasii misearii nationale i culturale din Transilvania, cu
Samna Micu, Petru Major, Ignatie Darabant, Joan Para, loan Pivariu-
Molnar, Iosif Mehesi s.a. Mai mult, Aron Budai e cunoscut i ea autor sau
coautor al unor memorii, unul anterior, din 1798 14, celelalte datind mai
tirziu, din 1834, 1837, 1842 15 in care se reggsesc mare parte din ideile
inemoriului din 1804. RAmine ea cereethri viitoare s stabileaseg printr-o
eritica, intern de text filiatia ideilor in miscarea petitionarl romaneaseI
din prima juinAtate a sec. al XIX-lea i s'a arate in ce mAsurg ideile memo-
riului din 1804 se regasesc in textele petitiilor care-i urmeazI. Dar, pinl
atunci, ceea ce credem c poate intri ipoteza paternitAtii lui Aron Budai
este argumentul oferit de numeroasele aspecte specifice Pgmintului Craiese,
detaliul exact al raporturilor locale referitoare la aceast6 regiune, masiv
ortodox6, prezente in memoriu, pe care el mai cu seamA le are la IndeminA
in calitatea sa de notar consistorial. I le dezvaluiau frecvent numeroasele
plingeri adresate consistoriului de preotii satelor romAnesti de acolo.
0 imagine cuprinzAtoare i foarte sugestivA a activitAtii sale in
aceastA calitate ne-o oferg chiar protocolul 1;1edintelor consistoriale din
anul 1804 ( Protocolul sessiei consistorialice,yti din anul 1804) 16.
In acel an consistoriul era alcAtuit din Joan Popovici, protopop in
Hondol, vicarul bisericii ortodoxe i presedintele consistoriului, The
Popovici, protopop in Sibiu, Joan Popovici, protopop in Corbi, Nicolae
Hutovici, protopop in Hunedoara, Bucur Bobes, preot in Sibiu, Ioan
Popovici, preot in R6sinari si Stefan Marcu, preot in SAliste, ea asesori
consistoriali. Aron Budai era notarul consistoriului, avindu-1 ca substitut
pe loan Rusu.
12 Lucia Protopopescu, Coniribu(ii la biografia 1W I. Budai-Deleanu. Familia Budai, In
LimbA l literaturA", V (1961), p. 163-178 ; idem, Noi coniribufil la biografia liii loan Budai
Deleanu, Bucurestl, 1967, p. 27 34.
13 A. RAdutiu, L. Gymnt, Supplex libellus Valachorum in varianiele roindnesii de la
Schei, Cluj, 1975, p. 56.
14 I. Lupas, 0 incercare de reunire a bisericilor roil-mine din Transilvania la 1798, in Studii,
conferinte i comunicAri istorice", I, Bucurestl, 1928, p. 389-405 ; St. Lupsa, Coniribufiuni la
isloria incercdrii de reunire a bisericilor romdnesti din Transilvania la 1798, in Omagiu lui loan
Lupas", Bucuresti, 1913, p. 492 509.
11 Textele celor trel memoril, in ordinea lor, la : L. Gymant ; Mentoriul romdnilor ardeleni
din 1834, in Anuarul Inst. de 1st- L arh. Cluj", XVII (197-1), p. 98-117 ; Foaie pentru
minte, inimA 1 literaturA", 1840, nr. 44-45, p. 345-349, 353-358 ; T.V. PAciltianu, Cariea de
aur, I, p. 139-148 ; informatia reteritoare la participarea activA" a lui Aron Budai la redacta-
rea memoriblor din 1834, 1837 si 1812 apartiue lui G. Barit, in Observatorui", II (1879), p. 304 ;
apud L. Protopopescu, Noi contribufii, p. 32 ; despre cuprinsul acestor memorii vezi i : D. Prodan,
Supplex Ilbellus l'alachorum, ed. a II-a, Bucuresti, 1967, p. 420-426 ; L. Gydtnant, Acfiuni
peiilionare ale ronidnilor din Transilvania in perioada 1834-2838, M Studla Univ. Babes-
Bolyai", S. I-Iist., 1971, fuse. 2, p. 31-52.
16 M. Voileanu, Icoane din viafabisericii. Anul 1804, Sibiu, 1926, p. 4.
www.dacoromanica.ro
7 o COPIE AUTENTIFICATA DIN SUPPLEX LIBELLUS. 1801 1 19
In cursul anului, consistoriul s-a intrunit in 91 de sedinte in care au

fost dezbatute 1 219 chestiuni sau obiecte", din care in lunile ianuarie,
februarie, martie (memoriul din 1804 e datat cu luna martie) s-au tinut
24 de sedinte dezbatind 224 de obiecte". Participarile la dintele consib-
toriului se repartizeaza astfel : Bucur Bobes (80), Stefan Al...Cell (75), loan
Popovici, protopopul din Rasinari (67), Ilie Popovici (29), loan Popovici,
protopopul Corbilor (5) si Nicolae Hutovici (1). Notarul Aron Budai a
participat la 75 de sedinte i loan Rusu la 10 sedinte 17. Din cit se vede,
sedintele consistoriului se constituie mai ales cu participarea asesorilor din
Sibiu, Rasinari i Saliste la care o prezenta aproape permanenta si de o
important/ aparte o face notarul acestuia. Faptul a i fost subliniat, chiar
in protocol, intr-o adresa de raspuns catre guberniu, uncle se motiveaza
lipsa de regularitate cu care uneori protocoalele consistoriale i se inain-
teaza spre cercetare, stiut fiMd. ca aceasta trimitere se facea lunar. Printre
alte motive se arata i acela ca : tot lucrul ce se timpla la Consistorium
ramine de a se duce de eke/ notaresul, adica, ordinaria, face extractul din
cxhibituri si dimpreuna i refereluieste, dupa aceea intru asemanarea
intaritului votum a referezii gateste concepturile i despre acelea ce shit
restantie i despre directia cancelariei poarta grija, iara scriitoriul ordinaria
duce protocolumul exhibitumurilor, purizaluieste concepturile, multele
circulare i protocolumurile cari se astern la I. K. Gubernium, cauta ante-
actele i ar mai fi Inca sa due/ i Indexul i reponaluirea actelor dupa
cadere, ins./ la acestea nu ajunge pentru gramadirea celorlalte mai sus
numkate" 18. Datorita volumului mare de munca pe care il are de inde-
plinit secretariatul consistoriulai i caruia notarul sau secretarul impreuna
cu notarul adjunct sau scriitorul Ii fac cu greu fata, Consistoriul a inter-
venit in luna mai pe ling*/ guberniu in vederea sporirii personalului sau
de cancelarie. Cain exista o asemenea cerere inaintata de Nicolae Popovici,
practicant onorar la Tezaurariatul din Sibiu, guberniul aproba in 9 iulie
ca acesta sa fie numit ea ajutor de notar i sa se prezinte cit mai curind
pentru a depune juramintul inaintea Consistoriului 19. Este de retinut din
cele de mai sus ca notarul concentra in miinile sale operatiunile principale
desfasurate in consistoriu ; intoemea referatele asupra chestiunilor ce aveau
a se dezbate, formula hotkirile luate, se ingrijea de expeditiile necesare,
instruia actele cu anteactele, tinea intreaga evidenta birocratica in rapor-
tdrile cu guberniul. Fata de aceasta muncl, e drept, in mare parte de rutinl,
dar aproape continua, asesorii veneau la Sibiu doar pentru sedinte, ascul-
tau referatele, votau si pina la urmatoarea sedinta activitatea lor in con-
sistoriu 1nceta. Mai e de retinut i aceea ca lucrkile de cancelarie s-au
aglomerat peste masura acum, in primele luni ale anului 1804, cind se si
cere si se obtine suplimentarea cu un post de ajutor de notar a perso-
nalului, adica tocmai in perioada in care e d.e presupus ea a fost redactat
si memoriul nostru 20 . Daca Aron Budai e autorul sau, atunci situatia
creata ar putea fi explicata i prin timpul pe care acesta a trebuit sa-1
foloseasca la documentarea i redactarea unui act de dimensiunile aces-
tUia.
Datele la M. Voileanu, op. cit., p. 5-8.
" Ibidem, p. 29.
29 Ibidem, p. 31-33.
20 In textul actulul copia autentificatai se precizeazb la p. 39 lard in anul (recut
1803 [I".
www.dacoromanica.ro
150 AUREL RADUTIU 8
In aceste imprejurari, notarul, care detinea functia din 15 martie

1791 se gasea in contact permanent cu clerul bisericii romnesti din intreaga
provincie ; lua in scris, asa cum se poate constata din cuprinsul protocolului
consistorial, cele mai diferite chestiuni ce atingeau competenta acestui
organ bisericesc, de la problemele marunte de administratie bisericeasca,
a parohiilor din subordine, ping, la cele de importanta relatiilor cu guber-
niul i curtea din Viena. Nu lipsesc din chestiunile tratate i consemnate
in protocol nici aspecte de felul celor cuprinse in memoriu, dezvaluind
realitatile locale ale abuzurilor stapinilor de pamint, nobilime sau orase
sasesti, fall de supusii lor. Se inscriu astfel plingerile administratorului
protopopiatului Sighisoarei si ale preotului din Albesti (Ferihaz) in legatura
cu maltratarile la care a fost supus acesta din urma de catre stapinul satului,
groful Haller Janos, sau ale preotilor din Zarnesti, impotriva magistra-
tului din Brasov care-i ingreuneaza cu sarcini nedrepte : sa duca cu carul
opt stinjeni de lemne pe seama scolilor sasesti, WA le care in ajunul Cra-
ciunului si A, le stivuiasca in curtea arendasului, s plateasca darea pentru
vite, de cap cite 20 de creitari desi, ca preoti, ar trebui sa fie scutiti de
asemenea dari. Consistoriul hotaraste ca toate aceste plingeri sa fie inaintate
guberniului pentru cercetare i luarea masurilor de indreptare cuvenite 21.
Si asemenea cazuri trebuie sa fi fost mai numeroase. 0 cercetare sistema-
tica a protocolului, din care M. Voileanu a reprodus doar unele pozitii ale
cauzelor dezbatute, intr-o prezentare cu totul generala, ar putea evidentia
probabil o relatie mai directa intre continutul acestuia i cuprinsul memo-
riului 22. Am avea astfel la indemina unul din izvoarele principale ale
memoriului din 1804. Spre aceasta concluzie ne indreapta si limbajul
juridic al celor doua, texte. Si unul si celalalt uzeaza de o terminologie juri-
dica variata i caracterizata de o proprietate a termenilor care dovedeste per-
fecto initiere in stilul juridic al epocii. lata seria unor termeni juridici intilniti
in cele doua texte (S=Supplex, editia Prodan ; V = Protocolul [... ],
extrase in Voileanu) : administreilui (S, 72, 73), alegdlui (V, 76), aplalididui
(S, 68, 75, 81 ; V, 20, 33, 38), apeleilui (S, 63), apliceilui (v, 32), aprobdlui
(V, 49), candiddlui (S, 58 ; V, 47), comendeilui (V, 46), confirmeilui (S, 82),
confiftceilui (S, 68), declareilui (S, 67 ; V, 31), deliberdlui (S, 57, 62), defen-
chilui (S, 78), d4poneclui (V, 124), excuzeilui (S, 50, 82), imputdlui (V, 49),
informdlui (S, 52, 85 ; V, 58), investigillui (S, 63), legitimeilui (V, 48, 51, 63),
obligdlui (S, 71), prescriblui (S, 56), producdlui (V, 40), promovalui (V, 43),
proponedui (V, 47), publiceilui (S, 77, 78 ; V, 49), purizeilui (V, 29, 32),
recuireilni (V, 129), recomindeilui (V, 46, 52), refendedvi (S, 81), referelui
(S, 70 ; V, 28), referadd (S, 50, 81 ; V, 29), reprezentalui (V, 46), resolvdlui,
rezolveilui (S, 57 ; V, 32, 65) ; restaurellui (V, 98), spelificeilni (S, 73), tracteilui
(V. 48), transfereilui (S, 61), transcribeclui (V, 75), transpondlui (V, 41),
itlvi (V, 40), rotizeilici (V, 34), etc.
Desigur, nu e vorba de o terminologie proprie numai celor doua acte.
E o terminologie constituita in practica stilului juridic romanesc din Tran-
silvania, intilnita si in alte lucrari cu continut juridic. 0 intilnim la Samuil
Micu in traducerea sa Statuta sau legile scaonelor sasesti" (1802) sau Ia
21 NI Voileanu, op. cit., p. 123-125, 112-113.
22 Protocolul se pilstreaia astazi la Biblioteca Mitropoliel din Sibiu, Sectia de manuscrise,
nr. 161, dup5. catalogul alciltuit de N. Beju ; manuscris romnesc, 812 f., 40 x 26 cm.
www.dacoromanica.ro
0 COPIE AUTENTIFICATA DIN SUPPLEX LIBELLUS. 1804 151
Vasile Aaron in Praxisul forumurilor bisericesti" (1805) 23. 0 intilnim

cu atit mai mult la Aron Budai in actele redactate de el ca notar consisto-
rial i e de asteptat sa o regasim si in memoriul politic din 1804. Daca el
e autorul memoriului, asemanarile se explica o data mai mult.
Ne mai 'amine acum sa examinam un alt aspect implicat in stabi-
lirea paternitatii textului. Se stie, textul a fost semnat doar cu acele initiale
conventionale N.N., folosite frecvent in epoca, mai ales in stilionare, ea sa
marcheze in acest fel numele i prenumele persoanelor in cazurile con-
crete de redactare a actelor. Sub aceasta semnhtura anonima', ne-o spune
inui textul, se ascunde un om de taing," al imparatului. 0 asemenea
persoana putea fi si Ion Budai-Deleanu (Prodan, op. cit., p. 36-37). In
serviciul secret al Curtii a putut fi ins si Aron Budai. 0 sugereazil chiar
unul dintre contemporanii sai, Sava Popovici, parohul din Rasinari, din
familia Popovici, atit de apropiata lui Aron Budai, in dedicatia pe care i-o
face cu prilejul tiparirii in 1847 a Epistolarului" 24.
. Evocind meritele alese" ale lui Aron Budai catra domnitoriu, catra
patrie si catra natie", Sava Popovici precizeaza & le-a savirsit mai mult
in secret, decit Ia vedere". Mai adauga apoi ca dobindind confidenta
inaltei stapiniri" a savirF,at sau a participat Ia savirsirea multor scumpe
operate cu jertfe de necurmate ostanele in favoarea natiei rornane intregi,
precurn in timpul de mainainte si in cel de curind trecut, asa si pentru
nemuritoarea memorie a viitorimei ( ) pentru care cu dreptul te
adoara genul roman intreg". i, mai departe : Pentru c eine a asudat
mai mult acum de o jumatate de secul, sau 54 ani, intru imbunarea starii
politice a unei natii asuprite de injuria veacurilor, ca Maria Ta ? Cine, graind
adevarul, s-a jertfit mai mult pentru soartea unui popor mizer, vrednic
de compatimire, singur din acel punct de vedere, ea sa-1 vezi fericit ?"
Sint, credem, marturii concludente pentru prim planul politic in
care va trebui sa-1 situana pe Aron Budai. Oricum, in epoca, Aron Budai a
fost o personalitate mai implicata in evenimentele politice, mai legata de
cercurile fruntasilor miscarii nationale, cu care colabora nemijlocit, cu un
rol pe care fratele sau, Ion Budai, aflat departe de tara, n-ar fi putut sa-I
realizeze in aceeasi masura. Atribuirea paternitatii memoriului din 1804
mai degraba, lui Aron Budai decit fratelui sau ne apare, de aceea, mult mai
ispititoare i, totodata, mai intemeiata.
Totusi, in lipsa acelei dovezi directe, atit de necesare in cazul atri-
buirii sigure a textului adevaratului sau autor, problema ramine inca
deschisa. Cercetari viitoare, in arhivele din Sibiu si Brasov, pe care in
Imprejurarile cind redactam lucrarea de fata n-am mai putut sa le reluam,
vor putea aduce, eventual, precizarile asteptate.L
23 R. Todoran, Contribulii la studiul lerminologiei juridico-adminislralive romdnesli din
Transilvania de la inceputul secolului al X IX-lea, in Contributil la istoria llmbii rornane lite-
rare in secolul al XIX-lea", III (1962), p. 103-136.
24 E. Cioran, Aron de Budai, In Transilvania", XLIII (1912), p. 270-271 ; plecind de la
precizia unor date din Dedicatie", L. Protopopescu afirind c aceasta a putut fl inspirat
autorului de insusi Aron Budai ; cf. Limti si literaturA", V (1961), p. 176.
www.dacoromanica.ro
152 AUREL RADUTIU 10
EINE BEGLAUBIGTE ABSCHRIFT DES SUPPLEX LIBELLUS VON 1804

(ZUSAMMENFASSUNG)
Der Verfasser weist in diesem Aufsatz auf eine Abschrift der anony-
men Bittschrift an den habsburgischen Kaiser, tiber die Lage des ruma-
nischen Volkes aus dem Grol3fiirstentum Transsilvanien hin, die am 24.
Mai 1808 von Christian Flechtenrnacher, dem damaligen Ratsschreiber
von Braf}ov (Kronstadt), beglaubigt wurde.
Der Vergleich mit einer anderen zeitgenossischen Kopie der Bitt-
schrift (die D. Prodan 1970 ediert hat) ermoglichte es nicht nur, die Lektii-
re des bereits verffentlichten Textes stellenweise zu verbessern, son-
dern auch festzustellen, daB diese Schrift zunachst in rumanischer Sprache
abgefaBt worden ist.
Schlialich nimmt der Verfasser die Diskussion Uber den Autor der
Bittschrift wieder auf, wobei er der Hypothese einer Paternitat Ion Budai-
Deleanus die Annahrne entgegenstellt, es handle sich urn dessen Bruder,
Aron Budai, der damals Not-dr des Hermannstadter orthodoxen Kon-
sisteriums aus Sibiu war.
www.dacoromanica.ro
IZVOARE SI INSTRUMENrE DE LUCRU
UN PERGAMENT INEDIT DE LA RADU CEL FRUMOS. 1472

DE
D. BALASA
In colectia conferentiarului dr. Ion Pktrascu din Craiova am cercetat

in 1971 mai multe documente vechi, cele mai multe inedite. Intre acestea am
gksit i pergamentul de mai jos. El are o vechime de peste 500 ani si se ada-
uga, la cele 24 de documente emise de Radu cel Frumos voievod (1462-1474),
cunoscute pink in prezent i publicate in Documenta Romaniae H istorica, B, 1,
volum intocrnit de P. P. Panaitescu i Damaschin Mioc, in 1966.
1472 (6980) iulie 8, Bucuroti. Rada, eel Frumos voievod, domnul
Tdrii Romanoli, intdrote slugilor sale, Marq, Stanciul, Albul, Stoica,
Stnil cu fiii lor, ocine in Pojiritul, Luturoasa, Mihileti, Birsegi 01
Lama (din judelul Mehedinti).
t ilibitIOCTHWA KOHCIWM, .111PdAlfild KOHKOM H r0C110A9Hb. Ir6CIH 3IMAH Xrpoiane
XIRCKOH, CHU, ILIdAdIIKI44NK4r0 KOHKOAt. AdKdT FOCNOACTHO MH cif nonentnie roc-
IIJACTI3d 44 1 CASIMM l'OCNOACTKA MH WiP1W3 ClL CHHOKE CH H GTAHLISA ClL CHHOKH,
CH H &SSA rk CHOKE CH N GTOHKd C12. MOM CH H CTJHHT Ck CHHOKI CH, MO'
Ad HA (CT S floaCIPHTSA UPI KOAHKO ICT AP1OKI4 tIASSA Ck dINFICNI CH, H IISTspoce
Atn 111VIIIIIK II S 1HnLinnup.1 Ana Aina, dM1 WT 110410KHHS wr dinXenntlyn And AIM,
S B.Pli3EpH WET I AtA H IISNW/a TOTH OA, NONINCi NM CAT 11(LIKH WLIHIII. lIOTOM
ta FMK NOK811H1111 WT rocnoArrno MH ad fAHN KOH Aogpt.
Toro pagi Aa HVi ecT 1111 WLIHHX H WLICX. H HH WT KOrOME INHOTi6KHOUNO,
no P!,1 rOCNOACTIld MH. H ndpe Ko,a CE WT HHX HpflitS4HT C1L4911111, flpis,AdAHKd Kk
mir Ad Htvr, ow Ad feT WW1H1 WCT4KWOMS WT NHL
CKIATIAIE : NaNdll Htrof Anopninc, manen/fikparomnp .1:4,pntpe, >KSIMH KdadH
GeLKOK, ac.sn41 fltroi fi)PIEK, ?K$11dH ILaII AWN AROPHHK, BMW CTOANHK, TAH C11ATdP,
ReMaKS4 KHCTHMP, KHNTHAO IkadpIIHK, IlAdAyith KOMHC, AWN., H 1{13%CTH414 rrchrropnnum.
H ds, 1i1HAKO, HCANCAK 8 rpaA fiSKSpEipii, toad 11, irk AtTO, SN,H.
t lw PaAyA EmiKwAe, MHAGCTTA liomTest rocnoAnnk.
t Din mila lui Dumneze a, To Radul voievod si domn a toata
tara Ungrovlahiei, fiul lui Vlad marele voievod. Dii domnia mea aceasta
porunck a domniei mele slugilor domniei mele, lui Mares cu fiii ski si
Stanciul cu fiii si i Albul cu fiii ski si Stoica cu fiii ski si Stinihii cu
flu siii, ca sa, le fie in Pojiritul, oricit a tinut Albul cu nepotii ski, si
Luturoasa, partea lui Mares, si in Mihkilesti douk parti, insk din jumk,
tate din Mihkilesti cloak pkrti, in Birzesti a treia parte si Lupsa a treia
parte, pentru ck le sint drepte ocine. Dupa, aceea iarksi le-au cumparat
de la domnia mea pentru un cal bun.
Pentru aceea, sa le fie de ocink i ohabil si de catre nimeni nea-
tins, dupk, zisa domniei mele. Si oricui dintre dinsii i se va intimpla
moarte, pridalica la ei sii nu fie, ci sk fie ocinele celor rimasi ai lor.
www.dacoromanica.ro
151 2
3Iartori : jupan Neagoe vornic, jupan Dragomir trdrite, jupan

Cazan al lui Sahac, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Nan vornic rider
Piper stolnic, Stan spiltar, Vilcul vistier, Vintia paharnic, Vladul comis,.
si Cirstian stratornici.
Si eu, Milco, am scris in cetatea Bucureti, iulie 8, in anul 6980 (1472).
t To Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Original, pergament 290/194 mm, scris cu rosu 1 negru. Pecete micA aplicatA peste cearA
resie, cAzutA. Documentul a fost achizitionat de conferentiar universitar dr. Ion PAtrascu din
Craiova de la familia Sontea din Bala de Aroma.
Toponimele : Pojiritul, Luturoasa (LAturoasa), MihAI1eti, Birzesti (Birzescu) i Lupsa
fac parte din jude(ul Mehedinli. Documentul publicat atestA vechimea lor.
www.dacoromanica.ro
0 SEAMA DE DOCUMENTE MEDIEVALE INEDITE
DIN TARA ROMANEASCA (I)
DE
ION I. $UCU
Tincrarea de fa% cuprinde unele documente inedite privitoare la

Tara Romaneasca intro anii 1497-1600, traduceri integrale dup5, hrisoave
dortmeti in limba slavona, extrase sau rezumate, precum *i de pe zapise
prezentate de diveni impricinati in judecatile ce au avut loc la : Divanul
Dopmese, Divanul Judecatoresc, Velitii Boieri, Departamentul de Sapte,
1["Jtepartamentul de Opt, Logofetia Tarii de Sus i de Jos, Curtea de Apel,
sectiile a I-a i a H-a din Bucureti, precurn i din eolectia de Doeumente
Munteneti.
Aceste fonduri, aflate in depozitele Directiei generale a Arhivelor
Statului i in cele de la Filiala Ilfov, n-au fost depistate cu ocazia publickii
eolectiei Documente privind Istoria Romniei", intrucit era nevoie de
cercetari de amanunt i de un timp destul de indelungat, dat fiind volumul
mare al acestor fonduri. Am gasit necesar sa includ intre aceste documente
si pe cele cuprinse in diverse ocolnici" san Suluri" din perioada de mai
sus, spre o folosire a lor mai devreme.
1.
(1497-1498) 7006.
... i dupa alte doua hrisoave ale Radului vodk unul cu leat 7006
i altul eu leat 7016, prin care s-au adevarat ca an fost cumparat Stoican
vataful aceste parti de moie, care serise intr-insele, au ramas mosia
Rosia, peste tot hotaru a lui Stoican va'taful, mosul lui Vasile sin Balica
cu cetaii lui, adiea RoOuteni".
Idem alt hrisov de la Radu voda en leat 7016 tot in acest sens".
Arh. St. Buc., Condica Domneasca nr, 27, f. 709 v.
2.
1510 (7018) aprilie 25.

7018 aprilie 25, de sint 335 de ani, hrisov al raposatului Vlad voda,
in copie, talmacit dupa cel slovenesc la leat 1817 martie 5 de raposatul
Chirita, dascalu slovenesc, dat unui Stanciu pircalabul cu feciorii lui i
Ancai, fata Manii, eu feciorii ei i Stoicai eu feciorii lui, ea sa le fie lot
Mina jumatate, fiMd dreaptil, mosia lor".
Arh.. St., Filiala Ilfov, Curtea de Apel, sec. a n-a, dos. 137/1840, f. 93.
www.dacoromanica.ro
156 ION 1. $1.= 2
3.
1511 (7019) ianuarie 2.

al raposatului Vlad voda cu leat 7019 ianuarie 2, de sint
in care scrie c un Albul cu feciorii lui, Stoica i Bogdan, au masie
',Hrisov
ani 265,
in Dobrita".
Arh. St. Buc., Condica Domneascil, nr. 5, 1. 191.
4.
1.520 (7028) iulie 20.

7028 iulie 20, de shit ani 308, copie scoasa dupa hrisovul cel sirbese
al raposatului intru fericire Ioan Basarab voevod de popa Radul ot episco-
pia Ritnnicului hi leat 1777 ghenarie 29, prin care da Oprii i Cirstii i lui
Malacortu i lui Dragomir cu feciorii lor ca sa le fie mosie Ia Corbi, Corbii
toti, din apa Sascutii pina unde s hota'raste cu Belcestii".
Arh. St. Buc., Divanul Judec5toresc, ins. 913, 1. 246.
5.
1534 (7042) ianitarie 19.

7042 ghenarie 19, de sint aui 294, hrisov sirbese al raposatu7ui intra
fericire Vlad voevod, talrnacit in limba romaneasca la scoala ot Sf. Gheorghe
Vechiu de Vasile Nenovici, prin care da' lui Dragomir cu fii bi i lui Stan
cu fratii lui i lui Dragomir cu fratii lui i Oprea ou fratii lui 1 cu fiii lor
ca sit le fie lor Corbii, care sint pe apa Topolugului, toti eu tot hotarul.
Si hotarul s ii sa stie : den jos, pe hotarale cele vechi, pe apa Bros-
cutii pia, in slemnea, asa peste valea Belcestii, de acolea pa piscul Mauls-
torului, hotarul Budestilor si de acolea pe slemnea Simnicului pina in
obirsia Sascutii si de acolea pe apa Saseutii pina s loveste in Togo log
i p apa Topolugului, pa matca Trestii, pina in obirsie. Si de acolo pe
matca Cesorovii ( ) pina in hotarul Scheilor i peste valea Bunii pina in
obirsia Priboiului. Asa matea Priboiului pina in apa Topolugului, in
hotarale eele vechi. Si iarasi 0, le fie muntele ce sa nurneste Flore, fiMd
vechi si drepte rnosii ale lor de mostenire".
Arh. St. Buc., Divanul Judecatoresc, ms. 913, f. 216.
6.
(1545-1546) 7054.
7054 (fara luna si zi), hrisov al raposatului intru fericire domn To
Mireea voevod, fiul marelui i prea bunului Radu voevod, de ani 292,
coprinzator ca au dat dornnia sa aceasta porunca lui Lomota cu fratii
lui Vlad i Lojii cu feciorii lui i Stoichii cu frate-sau Dragomir i cu feciorii
lui ca sa le fie lor mosie la Cuca insa sa fie <lui> Lomota cu fratii lui, Vlad
Loja, doo parti, iar <lui> Stoica si Dragomir sa fie a treia parte. Pentru
www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTE MEDIEVALE INEDITE DIN TARA ROMANEASCA 157
Ca' este a lor b,triu i dreapt5, mosie si d bastin5,, cumparatI de la Bejesti

incA din zilele batrinului si rAposat Radu Vilvoi cel Frumos.
Si hotararele s'a s tie : Furcitura Babii din vale pina' in matca
Volijinii, de acolea pin <fin )tina Mitrii si p obirsia Bozoestii in apa Chibo-
rovitii.
Iar, dupa aceia, acesti mai sus zisi oameni au avut pIr inaintea domnii
mele cu calugArii de la Cotmeana. Intru aceia, domnia mea am judecat
si am cautat dupa' dreptate si dupa' lege si am dovedit domnia mea cum
sau hotIrit c&lugarii cu 12 boieri in zilele Radului voevod Galuggiru..
iarA aceia oameni, ce s-au zis mai sus, s-au plinsu d'a strimbltate iar
domnia mea le-am dat 24 de boeri si hotarnic Stoica da an umblat si au
descoperit pe ce <i 12 boeri i le-au luat domnia mea lor insusi boii. Si au
rarnas cA1ug5xii de lege inaintea domnii mele, cum in veci amestec s n-aiba.
Drept aceia, am dat domnia mea oamenilor, ce s-au zis mai sus, ca
s le fie lor mosie ohabnic i c.l.t.".
Arh. St., Filiala Ilfov, Curtea de Apel, sec. I-a, dos. 31/1838, f. 39.
7.
1548 (70,57), decembrie 12.

7057 dichemvrie 12, de sint ani 293, zapis al lui Lupea ot Dilga,
in copia adeverit5, de c5,tre suptcirmuirea plaiului Dimbovita dat la mina
nepot'l-s'au popa Petre, prin care scrie ea' i-au vindut mosie din Dilga de
Jos, stinjeni do6zeci".
Arh. St., Filiala Ilfov, Curlea de Apel, sec. a II-a dos. 82/1811, f. 35 v.
8.
<1554 It-Janie 1557 decetabrie)

Hrisovul raposatului ntrascu voda' ot leat 7089, de ani 213,
ce-1 d la mina lui Stoica vataful si frate-sau Romanu i Udrea si Velicu
cu frate-s5a Caliian ca s stlpineasc5, mosia Rosia, tot satu cu tot hotaru,
iiinde este a lor btrIn i dreapt'a movie".
Arh. St. Buc., Condica DomneascA, nr. 27, f. 709. Datat dupa domn.
9.
1558 (7066) mai 30.
7,7066 maiu 30, de sint ani 277, copie ce s aratA tlmkire de un
ieromonah Stefan, proegumen al Motrului i dasc5,1 al scoalii domnesti
din Cimpulung, dup5, o carte domneasca a Mircii voevod, dat4 unui Rosa
gd feciorilor lui ca s5,-i fie lui mosie la satul Brtienii de Jos o livade de
la Vilcele, ce au cumplrat Rosca de la un Stanciu in aspri optzeci. Si
iar FA fie Roscai un Joe de arltura, cumparat de la un Frincul in aspri
optzeci din Gruiul Cercaturilor. Si iar 86 fie Roscad o livade de la
Cringure, cumparat/ de la Gosteaoa in aspri flaptezeci i cinci. Si
iar un loc de arAturA la Ahmis, cump&rat de la Tatu Laz'A th
www.dacoromanica.ro
158 ION L SUCUI 4
aspri una sut cineizeci. De aceia i s-au lost dat aceasta, carte 'ea OA fie
mo*ie ohabnicA lui i feciorilor lui i celelalte".
Arh. St., Filiala Ilfov, Curtea de Apet, sec. 1-a, dos. 15/1835, f. 53 v.
10.
1559 (7067) fulie 7.

Cartea Mireii vod6 cu leat 7067 iulie 7, de sint ani 218, in cafe
scrie ca, a cumparat Zamona de la Pduie patru loeuri din G'angti".
.Arh. St. Buc. Condica DomneascS, nr. 5, f, 373.
11.
1570 (7078) iulie 3, Buc1Ire0i.
7078 iulie 5. Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru voevod fl domnu
a toata Tara RumneaseA, feciorul marelui *i preabunului Mircii voda.
Dat-am domnia mea aceasta, porunc a domnii mele satului anume Are-
*anii, ca s5, le fie lor mo*ia la Are*ani toata, cu tot hotarul, pe unde au
tinut mo*ii lor din zilele cele vechi, pentru &A este btrIn i dreaptilmo*ie
(la ba*tinL Dupit aceia, satul Are*anii ei au avut cu satul Capatineni ptr
inaintea domnii mele pentru o prada ce au fost padat satu Capatineni pa
satul Are*anii pentru mo*iile lor, inch' din zilele raposatului PAtra*cu voda.
Tar eind au fost in zilele Mircii voda, satul Are*ani, ei au intorsu tuatiti
prada lor iar5.*i la satu Cdpatineni, pentru c Capatineni au fost stricat *i
spart mo*ia i hotarille Hare*anilor in sila lor, Mr' de cale.
Si ma s-au plinsu satu Cap54inenii d strimbtate i inaintea domnii
ntele. Intru aeeia, domnia mea am cAutat *i am judecat pe dreptate i
dupa, lege *i err toti cinstil1ii boerii domnii mele. Apoi, domnia mea am
dat CApittinenilor lege 12 boeri, ca s'a jure cum n-au stricat ei hotarul
mo*ii Hare*anilor. Deci, satul Capatinenii n-au putut ca a jure cu acei
12 boeri la zi *i la soroc, ci au famas Cap54inenii de lege dinaintea domnii
mele. Si am inteles domnia mea cum au ramas CapAtinenii de lege din
zilele rilposatului Mircii voevod. Mijderea au ramas satu CApatineni (15,
lege d doao ori *i dinaintea domnii mele ca sa fie prAdati pentru vira
lor pin'a, in veci.
Dup aceia Nan au cumparat de<n> sat de la Radul Scurtul ot
SAMtrue, lIng plaiu, pAdure intreag5, Mlci opt, drept un cal bun.
Dup aeeia, am dat *i domnia mea satului Hare*anilor, ce s-au scris
mai sus, a lor mo*ie, ce s-au numit mai sus, s'a le fie lor intru mo*tenire
ohabnica. ion i feciorilor lor, nepotilor i strAnepotilor i dgi nimineai
sa 'nu sa clilteasa dupe zisa domnii mele.
Iat i narturii am pus domnia mea : pe jupan Neagoe vel (bromic
i jupan Joan vel logofitt i Stan spAtar i Bratul vistier i Badea stolnic.i
Mitrea comis i Gontea paharnic i jupan Stoichita vel postelnic. Si ispravnic,
Joan vel logofitt.
Eu Stan grilmatie am seris in eetatea Bucure*tilor.
Arh. St, Rue., Sultiri, nr. 37.
www.dacoromanica.ro
5 DOCUMENTE MEDIEVALE INEDITE DIN TARA ROMANEASCA 159
12.
<1569-1570> 7078.
Leat 7078, de sint ani 257, hrisov al raposatului domn Alexandra
Mircea voevod, in copie adeverita de dascalul Chirita la leat 1805, coprin-
zator ca au cumparat un popa Mica i altii (din care sa trag Dorobantii)
de la Oprea si de la alti partasi trei funii de mosie in hotarul Dirmoxinu
drept 7606 aspri gata, aratindu i semnile acestor trei funii de jur im-
prejur, zicindu pentru semnile de prigonire, adeca p matea Butoiului in
jos pina in gura Rogojinii, la Simceaoa Dirmoxinului, la drum, drept in
vizuina in matca Puturoasii. i deosebit au mai cumparat popa Mica
cu ceilalti, tot din Dirmoxin, din care sa trag Danestii, alte doo funii, insa
una de la un Bdi1 i frate-sau Oprea gi alta de la Oprea Gunoiu, drept
230 aspri gata".
Arh. St. Buc., Deparlarnentul de Sapte, ms. 887, penultima anafora.
13.
<1570-1571> 7079.
... 0 copie d hrisov al raposatului domn Alexandra voda, feciorul
Mircei voda, scris cu leat 7079, de sint ani 226, prin care a unui Mircii
din Valea Lunga sa stapineasca prin semnile prin care pe anurne arata".
Arh. St. Buc., Condica Donmeasck nr. 53, 1. 250v 251.
14.
1572 (7080) mai 9.

Leat 7080 mai 9, de sint ani 248, hrisov al raposatului Alecsaudru
voevod sin Mihnea (sic) voevod, in copie adeverita de Chirita, dasealu
slovenesc, de judecata ce au avut feciorii unui Oanii (din care zie jaluitorii
ca se trag ei) eu un Manea i Dan pentru mosie de la Turbureni i s-au
hotarit ca din mosia Oanii sa stapineasca Manea i Dan i Cordelea i Cazan
numai jurnatate, iar ceilalta jurnatate S o tie feciorii Oanii, Stan si Lupu".
Arh. St. Buc., Condica Velitilor Boieri, nr. 1120, f. 88.
15.
1576 (7084) aprilie 28.

7084 apriie 28, de sint ani..., copie de hrisov (al) raposatului
domn Alexandra voda, feciorul Mircii voda, prin care da, maria sa Vladului
gi fratini-sau Milii ot Vaideei (din care zic Vaideestii ca se trag) ca sa tie
in Priseci o jumatate de mos, ce au cumparat-o de la Cernica si Be lea
drept apri 1500", hrisov confirmat si de Constantin Brincoveanu in 1697
<7206> oet. 12.
Arh. St. Buc., Condica Domneasck nr. 113, 1. 177.
www.dacoromanica.ro
160 ION I. $TICIT 6
16.
1580 (7088) iunie 12.

Leat 7088 iunie 12, de sint ani 240, hrisov al raposatului domn
Mihnea von, ce-1 da Radului i feciorilor lui i lui Stepan cu fratii lui Dobre
i Oprea i popa Drilgan si Neagoie ca s aiba, mosiie la Zeletin prin semnele
ce sa arata anume".
Arh. St. Buc., Departamentul de Sapte, ms. 878, f. 704 v.
17.
1581 (7089) aprilie 9.
Alta, copie de hrisov al raposatului Mihnii voda cu leat 7089 aprilie
9, de sint ani 195, in care scrie pentru un popa Ion i feciorii lui ca au
vie la Runcul i vad de moara".
Arh. St. Buc., Condica Domneascd, nr. 5, f. 1 91.
18.
1582 (7090) februarie 3.

7090 fevruarie 3, de sint ani 253, copie dup o carte domneascil
a Mihnii voevod, talmacita de pre limba sloveneasca, la leat 7251, de un
Lupu, dascalu slovenesc de la Scoala Dornneasea din Bucuresti, data,
adeca, unui Sarbu i fratine-sau Tudor si coprinzatoare ca sa, le fie lor
rnosie la Bratieni un pamint la Stejarul, pe care il cumparase de la un
Oancea din sat drept 200 aspri gata. Si iar zice ca au cumparat Sarbul
si Tudor doao parninturi, unul la Miitci, iar altul la Colnic, drept acei
aspri doao Bute, ce s-au scris mai sus. Si inca, iar au cumparat nurnitii
frati un piimint tot la Mlaci de la Oancea drept doao sute aspri i un
pamint la sat iar de la Oancea drept saizeci aspri i un pamint de la Navrap
din Bratienii de Jos, drept cineizeci aspri i alt pamint de la Vitan, feciorul
lui Bratianu, drept cincizeci i cinci aspri gata i alt pamint supt Colibi
de la Oancea si de la Stoica drept una suta si cincizeci aspri si alt pamint
la sat. Si mai la vale zice sa le fie lor aceasta mosie de cumparatoare sta,-
tatoare i ohabnica, i celelalte".
Arh. St. Ilfov, Curtea de Apel, sec. I-a, dos, 15/1835, f. 54.
19.
<1583-1584> 7092.
Copie de pe un hrisov al marii sale Petru voevod, fecior Patrascului
voevod, din leat 7092, scoasa de Chirita, dascalul slovenesc ot Scoala
Domneasca, prin care da sa stapineasca Stan al Calchii i Stanciu logofat
i Calm i Radu cu unchii lor, Neagoe i Stoica, mosia de la Bumbuesti
i Clocoticiu, ce le-au tinut Radul i Ioan din Cepari, cu silitiie i rumanii,
din sat, din padure, din cimpu, din apa si du peste toate hotarale, pentru
cit sint ale lor batrine si drepte mosii de mostenire".
Arh. St. Buc., Departamentul de Opt, ins., 894, f. 57.
www.dacoromanica.ro
7 DOCUMENTE MEDIEVALE INEDrrE D.I.N TARA RomAwEASCA 161
20.
1586 (7094) mai 1.

917094 mai 1, de ani 241, copie dupg hrisovul rgposatului Mihnea
Alecsandru voevod, tglmcia de un loan, dascglul slovenese de la manas-
tirea Coltea, dat acest hrisov Vladului cu feciorii lui, ca sg-i fie mosie
la satul Mocestii, in partea Birii si a Rimbului si a fratini-sgu, toata, oricitg
s-ar alege de peste tot hotarul. Pentru c aceste mosii sint cumpgrate
de mosul Vladului. Si et iar au cumpgrat Vladul i Radul i Stan movie
la Putul Babii de la Lupul i de la feciorii Gortei".
Arh. St. Buc., Condica DomneascA, nr. 123, f. 10 i Logofetia Tarii de Jos, ms. 1 065, f. 70.
21.
<1586-1587> 7095.
Leat 7095, hrisovul raposatului Mihnea voevod ce-I dg la mina
lui Alecse Grecul ot Buzgu i feciorii lui, ca AA fie mosie Ia Vernesti
din partea lui Toader a treia parte i din partea lui Stoian sin Vladului
si a sorg-sii Dobra iarsi a treia parte, du preste toatl mosia Odin podgorie,
talmacit dupg uric in limba sirbeascg de Chiritg, dasalul slovenesc".
Arh. St., Filiala Ilfov, Curtea de Apel, sec. a II-a, dos. 22/1840, f. 3.
22.
<1588-1589> 7097.
7097, hrisov al domnului Mihnea voevod prin care d'a in Lepldat
si fratii si multe cumpgrAturi de movie in Gontati si in Blejoi, din Telea-
jam si ping, in Nemulesti si din Dimbu ping in Braniciov FA ping in drumul
Socetului". (Tlmcit la 1794 de dascglul slovenesc Constantin.)
Arh. St. Buc., Departamentul de Sapte, ms. 885, p. 98.
23.
.
1589 (7098) octombrie 12.
arltindu-ne un hrisov cu leat 7980<sic>octomvrie 12, de sint
ani 225, al rgposatului domn Mihai (sic) vodg, fecior lui Alixandru vodg, prin
care a lui Gheorghe vornic sg tie satul Prisicenii din Vale, pgrtile ce
le-au cumpgrat din cimp, din pgdize i cu apa Argesului si din WO".
Arh. St. Buc., Condica Velitilor Boeri, nr. 1 114, f. 275.
24.
1592 februarie 4.
O carte boereascg, scrisg eu leat 1592 fevruarie 4, de ani 205, neis-
cglitg de nimeni, Mrg, numai o pecete micg (fgrg slove de vreun nume)
pusg in ciarg, a cgruia coprindere este ca din partea a doi boeri, 17driste
www.dacoromanica.ro
11 - C. 1613
162 ION I. Suct.s 8
banul F}i Toma postelnic, data la mina orkanilor rijnoveni, anume Gheor-
ghe judetul, Cirstea pircMabul, Toma din Bravov vi Negulet din Rijnov,
ca Ed stapineasca un munte, ce se chiming Baiul, precum 1-au stapinit vi
in zilele stramovilor vi a parintilor dumnealor. i sa le fie lor vi feciorilor
vi nepotilor vi a tot neamul lor ca A pasca caii bor. i poruncevte Tatreni-
lor sa sa fereasca de aceasta, movie a dumnealor vi A nu mai vie la stina
dupe movia dumnealor, ci sa aiba treaba numai acevti numiti oameni cu
acest munte 8i cu aceasta stina din Valea Cerbului".
Arh. St. Buc., Condica Domneasc, nr. 25, f. 207 V.
25.
1596 (7104) iunie 24.
7104 iunie 24, hrisovul al domnului Mihai voda ce-1 da manastirii
<Mihai voda> ea sa-i fie satul Bacevtii cu tot hotarul prin semnele coprinse
intr-insul, precum o au cumparat maria sa".
Arh. St. Ilfov, Curtea de Apel, sec. a II-a, condica de anaforale nr. 67, f. 124 v.
www.dacoromanica.ro
DOUA DOCUMENTE SLAVE NECUNOSCUTE
DIN TARA ROMANEASCA DIN PRIMUL SFERT
AL VEACULUI AL XVI-LEA
DE
I. BIDIAN
Aparitia in anul 1972 a volumului al doilea din Documenta Romaniae

Historica, seria B. Tara Romneascg, (1501-1525), in urma stratlaniei
unor specialisti cunoscuti in editarea de izvoare, Olimpia Diaconescu si
tefan *teranescu, a marcat, in acea perioadg, momentul inmnuchierii
intr-un tom a tuturor actelor interne muntene emise de cancelaria dom-
neascg, in primul sfert al secolului al XVI-lea, pgstrate in diferite arhive
din targ. Noile achiziii precum (F;4 i inventarierea unor noi fonduri de arhivg
au scos la 1umin i acte necunoscute din aceastg, vreme. De aceea, in
scopul intregirii muncii celor doi specialiti, cit si a largirii bazei docu4
mentare, publicgm doug documente inedite pastrate in fondurile Biblio-
tecii Academiei. Documentul cel mai vechi a fost emis in timpul lui Radu
cel Mare, iar celglalt dateazg din vremea lui Neagoe Basarab.
Primul hrisov datat 12 iunie 1503, prin continutul sgu, vine sg
completeze lista acelor situatii prin care unii boieri care aveau descendenti
numai pe linie femeiascg incearcg sg asigure acestora deja din timpul
vietii lor bunurile ce urmau sg, le fie testate. In scopul realizgrii acestui
deziderat ei apeleazg, la domn care le intgreste averile atit ale lor cit si
ale viitorilor urmasi. Aceastg mgsurg, de precautie avea drept tel eludarea
de la o practicg in domeniul succesoral, adica de la privilegiul masculini-
talii care era in vigoare in Tara Romameasca. De asemenea in acest docu-
ment glsira informatii in leggturg, cu modul de manifestare a dominium-
ului eminens cu cele doug institutii specifice prAdalica domneascl i
darea calului.
Al doilea document emis la 13 august 1521 in cancelaria lui Neagoe
Basarab este, ping in prezent, ultimul hrisov cunoscut de la acest domn,
adlugindunele precizgri atit referitoare 1a componenta sfatului domnesc,
cit i cronologice, din ultimo, lung a vietii domnului. Din studierea lui
ne putem da searaa cg, el ne oferg noi elemente pentru urmgrirea procesului
de polarizare a proprietItii, adic, pe de o parte, minarea i dirainuarea
gospodariei tgrgnesti, sub povara (ardor, iar pe de alta, cresterea proprie-
tg,tilor marilor boieri i in special a acelora care ocupau dreggtorii impor-
tante in sfatul domnesc, cum e cazul in hrisovul de fatg cu Hamza mare
sptar.
Datele cuprinse in cele doug, docuraente care le publicgm mai jos,
atit in original, in limba sbav, cit si in traducere romaneascg, vor cora-
pleta imaginea societAtii romnesti mai ales in domeniul relatiilor sociale..
www.dacoromanica.ro
164 I. BIDIAN 2
1503 (7011) iunie 12, Tirgovige.
t MHAOCTHIO 60Hilff10, lw PeAvrn K01110Ad H rocnoAnwl KILCON BMW Xrrpoustalli-

CKOI, CHIlk Aosparo gm,s, KOMIOAd. AdKAT rocnoAerso MN CTE nouintiefo sontputt8 POCI10A-
CTKA MH MSILIIIS HMI H Ck Akunpi 1MS Hd HMI lieHRAi H 1313Cd H Cla F114 MOM, 1dKO Ad NM OCT
8 II8AtCK/1 WT Xpnino TP1TH AM H WHAHIllt WT Chprra TOTH AM, dAH WT (ISAtC/Id.
H 1141CH Ad KM ICT 13 fipowtHH WT AM 11141)0T8 41TE1pkT11 AM, AIA HANS, 11011fTKE TH1d311
II liCA CST NCSIldHS HMI H AkgifpfM EMS Ilpdgf H C'Tdpf MIMI AfAHHI.
ft 110TOM, nilnAi MSnim HAN npiA rOCIRFACTad MF1 Td CH riptmAi T1113I1 WHIM
1110 CS KM llf HHC1111 Aktnipom 1448, Hemp H PSC( H Mg HM FIK MIA witmn H WT
AkHH SHKS rOCHOACTIld MN NAVA sonuoA8. IT 110TOM, WH Cf ripluil, acSriati ILK H
Akwipi nA8, rho CHHOgi HIMMTOIlf, CILC giant H C'k PdAVA ; TAKO AOHICE Nalldll Hall
H Aktpfpf MS KT Kontm Tip( niefrr8piicawi DNA r0CHOACTK4 MN H KMIllf KdKO CAT
,KSI1d11 HMI H Amnipim (MS limo n CTAPI WHIM AIAN111. H HeIKH TINSH a nontini,
WW1 8siwi CIO Ng ABM PC1 MIMI WT Als141fPf NCSIMHS HdH TA la MOW( CHHOKOM
HIKWITOM H 8TAKMHW1 FIX KdKO 110 nworo Ad Cf M npiT, KS m HcHKSET. H roc-
110ACTBS MH AdA0W1 fAHH KM KOH.
Giro pee, HM AdAOK H l'OCIIOACTKO mu muo m NM (CT WEI11118 H WLIGS, HUM
Iint. H Kdpf KOMS WT Mir CASIIHT Cf C1LA4P11T
H CHHOKOM HAI, 11111341TOM H 1113tRH8qITo1
opt*" A Kl% Ma W91111S nirkmAnum m utrr, HS m (CT WCTIKWHM, K KtKH. H NH
WT KOIWKI 111110TAKHOKIHH0 , no 13141 r0CHOACTIL1 MN.
CIIIMTMH CAT : ,x8nem EdPESA H Hp-kgS4 KpdAIKCKHI, NISIldll BdAt WT HO,K4H,
WUHANGivot KIAFIKH AKOMIK, )KSIldH BOrkIH A14TW*IT, A 4H410A OldTdP, 11irkii84
KOMHC, KdAOTA KFICTHIap, &At latipHIIK, Apdronwp CTOAFIFIKK, taro( 110CTEMINK.
HNC Rh Hd CTOAFIN ['Po, Tirkromptl, Mtaire LOWE KI AkHk, K AtT KUL
t IVO PdASA KWIKWAA, MHAOCTTA EMU, rocnomuk.
f Din mila lui Dumnezeu, To Radul voievod si domn a toata tara
Ungrovlahiei, fiul bunului Vlad voievod. Da domnia mea aceasta porund,
boierului domniei mele jupan Nan si cu fiicele lui, anume Nail-a si Rusa,
si cu fiii lor ca sa" le fie in Ludeasca din Urlati a treia parte si jilistea de
la Sarata a treia parte, insa din Ludeasca. Si iar sa le fie in Brosteni din
partea lui Magiota a patra parte, partea lui Nan, pentru ca, acestea toate
au fost jupanului Nan si fiicelor lui drepte si vechi ocine decline.
Tar apoi, a venit jupan Nan inaintea domniei mele de a dat aceste
ocine care sint mai sus-scrise fiicelor lui, Naitei si Rusei, asa cum au fost
date si din zilele unchiului domniei mele Radul voievod. Tar apoi, el s-a,
pirit, jupan Nan si fiicele lui, cu fiii lui Necsetoane, cu Manea si en Radu ;
astfel au adus jupan Nan si fiicele lui 12 boieri de au marturisit inaintea
domniei mele si au jurat ea sint ale jupanului si fiicelor lui drepte si vechi
ocine dedine. Si iarasi acei 12 boieri i-au luat cu sufletele lor 25 stupi de la,
fiicele jupanului Nan si le-au dat fiilor lui Necsetoane si i-au intocmit ca
mai mult sa, nu pirasca, ci 0, traiasca. Si domniei mele i-au dat un cal alb.
Pentru aceasta, le-am dat si domnia mea ca s le fie ocing, si ohaba)
lui si fiilor lui nepotilor si stranepotilor lui. Si oricaruia dintre ei i se
va intimpla moarte mai inainte, iar la ei sa nu fie ocina pradalica ci sa
fie celor ramasi in veci. Si de nimeni neatins, dupa zisa domniei mele.
Martori sint : jupan Barbul si Pirvul Craiovescul, jupan Badea din
Cojesti, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan logofat, Danciul spatar,
www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTE SLAVE INEDITE DIN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVI-LEA) 165
Pirvul comis, Ca lota vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoe

postelnic.
Scris in cetatea de scaun Tirgovite, luna iunie 12 zile, in anul 7011
(1503 >.
f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
Bibl. Acad. MCLVII/78 Orig., perg. (22,5 x 25), pecete timbratd.
1521 (7029) august 13, Tirgovige.

f 11111140CTHt0 RONCH110, TW Raceme 110EKOM H FOCHOAHHIs VI%CON SEMM4 Xrpoane-
KFICKOH. dK4T rOCEIOACTE0 MH CUE 110HEAtHtle rocnoAcT8A MN ROLITEHHOMS flp4KEITIA10
rocnoArru Auf, >8811r918 X4MB4 KIAHKOMS crwro8 H C11 CHHOKH CH, MIMI MS Bork
MCT H 1lErpE C CF1HCZN CH, MO Ad HM Err NA4-1HW PkTIOXILI,11, E43l KOMIKO CE
KTET 1136134TH AEA IlErpl Riad, WHENCE ICT CT apH, npann winnt; MAINS ilfrpf.
fl NOTOM npThAf Ebro npiA rOCHOACTE4 4411 WT HIr0110 AMC. HOAHW, TEpI
SAONtH Ni8n4ne LIAM% CFILIT44 II4A NEMO MAO WT UWE PENEHHH IlArIHHNS H4A 0040-
11FINS, <4AH>1 Ad CST AErl sperwa HEPASAEMHH g <11t>KH.
Cfro NW, HM AMOK H rocnoAcTao MH AA HM ECT EVIL W4HHS H KiL 111146$
HHM H CHHOHEM HM, ENSKOM H 1113tEHSKOM HAI H Nil WT Koromf HENOKOAt6HMOM, no
%/pi-mug; rocnoACTKA MH.
CEIAETIAHE : NCSAJH Timm 64H H )88neu X81364T noro2isrr H )8Snen XApt Aeop-
MK, 4n.turiv8 Immo, Aparm HEXAMHK, HANKA KOMHC, IICHTHI4H CTOAHHIC, Iltrof
H A4IfISA II4HUH CTp4TOPHHU,H.
IINC 8 Tcrkrounpf, mtcno etrrSvr r7fr AkHk.
HC11134KHHK) Moroni Crl4T413 WT THX84611111. GDT f1A4444 TEKSWHX, C AtT yme
f Iw &wage EWEEWA4, MHAOCTDA 60>KTA, rocnoAnnk.
f Din mila lui Dumnezeu, Io Basaraba voievod i domn a toata
tara Ungrovlahiei. DI domnia mea aceasta porunca a domniei mele cinsti-
tului dregator al domniei mele, jupan Hamza marele ban *i cu fiii sli,
eiti Dumnezeu Ii va da si Negre en fiii sad, ea a le fie muntele Tatritea,
oriclt se va alege partea lui Negre toata, pentru ca este veche i dreapta
ocina, dedina a lui Negre.
Iar apoi, a venit Negre inaintea domniei mele de a lui bunavoie, de
1-a a*ezat pe jupan Hamza spatarul peste partea lui din muntele mai sus-zis,
peste jumatate, (ins5.)1 sa fie doi frati, nedespartiti in veci.
De aceea, le-am dat i domnia mea, ca sa le fie de mina si de ohaba
lor i fiilor lor, nepotilor i stranepotilor lor i de nimeni neelintit, dupa
porunca domniei mele.
Martori : jupan Preda ban 1 jupan Harvat logofat si jupan Udrea
vornic, Dimitru vistier, Draghici paharnic, Badiea comis, Jitian stolnic,
Neagoe i Danciul mari stratornici.
Scris in Tirgovite, luna august 13 zile.
Ispravnic, Mogo* spatar din Tihuleti.
De la Adam curgator, in anul 7029 <1521 ).
f Io Basaraba voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Bibl. Acad., MCLXXXVII/1. Orig., hirtie (21 x 31), pecete aplicata.
Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DOUA DOCUMENTE INEDITE DIN TARA ROMANEASCA
DIN SECOLUL AL XVILEA
DE
ANDREI BUSUIOCEANU
Cele dou5, documente pe care le publicam provin din Arhivele Sta-

tului din Sremski Karlovci (R.S.F. Iugoslavia). Sint de fapt doua copii
Mute de cronicarul banatean Nicolae Stoica de Hateg qi trimise mitropo-
litului din Karlovci la 24 iunie 1831 ; In scrisoarea care le Insotea, croni-
carul roman precizeaza termenii prin care erau desemnate asemenea acte
la noi : hristoave (sic) sau diplome. In general, actele au fost copiate fidel,
dar se observa pe alocurea influenta limbii slavo-sirbe din aceasta vreme,
pe care Nicolae Stoica o cunotea bine.
Documentele sint importante pentru topicele pe care le pomenete,
ca i pentru continut1.
1549 (7057) mai 3, Bucurepti

Mircea Ciobanul inttirepte mai multora satele Hiripepti, Pobdriipti,
ocine in Poiana, Galicea p.a., precum pi munti.
MHAOCTDO 60,010, IWAH1% 111Iupwk HOHBOAli 14 rOcnoMfril iictri. XrpOandrfAPIL,
CHH-11 PAAVA011% KOHBOA1%. Aga% rOCHOACTRA MOM Cf noKenoffe rocnomrsHiwk MONK'',
chi sontpfiwk Hmoirm-h Aperiiimis% H TOAAtplirk H GTAHOICK H &HOB% H G1%111401E%
H CHHOKI Focyk, InliKo Bork AA1381a Hmh, MKO AA R8,A,ITI. HArk AOCTOMHTI Ce SWAM
BILIMOrk XirpHfilfrilOSEM% 11CM H HA SWIM% cTAPIH H npdick : HAA-k Wpm% AptICO, Ha
LIIMFIA H HOTOM1s. HAAls. KOCTOK'k MAI% 11040HA4HIlle KO ICAMEWk rim% KO CTAperWk
IlaY6KKH H MN WT TAM% HMS% HO 2KHAOpT'K H IlAIVIL HO SHAMEHl% HA AcHHO H WT
TAM% H HpiAtAlk IIOCOpHIIIHAVIL KM.
H IldKvk AM% rocriOACTKA mid, MK* AA COAT% HM1b. H Bosomy,' 13CM H CIL
opach HA 8yril OTI3ai KM, HA cTAPIAl% SHAMEHd, SAM 01111fick ApAr1411,HS% CI
n plAtivu H Toon% HAA'k ..a. KIWI H K0411 wpm% H welch WT GOKOAlk <WT>
I
MAISH% IIAM H WT 11141'1%, KHMS'IL 110KOp1CK% H CEAMH AOKI UNAHCKH CO [WW1.]
acniat,wk rOTORIk.
H MK% Minn% ANIHIA,Halk CO Hctrl. 14,14111, ropi% ESKTik 1104% co AcliplAVL
xi; 14 AK KOHN AOSPH HS CTAHLI8 Comapt WT rp&O.
H HAIM MX-IL rocrioACTRA MM MHO AA WAOMHTIL 11 HHHH ropito growl miner
Cla TIHTErk H HH% rpOS-1% H HHIL EfilAIIH 110Alairk N %Mark H CIAdlita H Mope,
SAIII KHAtriL l'OcrIOACTKA Mra H pSicomicwk two moire* P4A8 KOHKoKk H Writ OW
11HCH'k Ihrptint KOHKOA% CTAPEIch HIICH1%.
H Mick floKSHHAlk AparrilVic% H WT CHTt WT GHT111111 H twr IhTini INT
an% AHlr,E1 WT MICK% Clk KHIMIJI AO rIPEAtAlk 110M140 H HA IlOcTOKIL AO KOAA...1
1 Documentele le-am lucrat In cadrul seminaruluf de paleografle slavA de la Inst. de

istorie N. Iorga" si ml-au fost puse la dispozitie de Damaschin Mioc, conducAtorul seminarulul,
cAruia 11 multumesc.
www.dacoromanica.ro
168 ANDREI BUSUIOCEANU 2
11040ganuwe . . .1 rpoum roTog% acnpu..

H PA,OKAS 1 Aparemusil H TOMIPIrk CK
KANSHHM% CKONM% H OTillINS H HS 111101,4H1 H HS &WSW CHOW (HTHIJIH NACTH WT
npeAtne 110110K&UNIII rk 1110WHAA1 rOTOrk . . .1 H 1,4NWk KOIlk AOKINI H AKA K06110.
11 mg% A4 mogul.% AperHums% H TOdAfirk H CO EINISIIHM% CKOHM% H KO
F4AN44 1104% H llilsrrHurrra [11 TpITIN 4CTh H KO IKOp0441.. .1 H thICT% &Holm
110110M% 114,4% Kra .1 rOTOKO ACI1P1M-6 x4 H ARI gpdge Aogpe.
H Hark 110K8fIlirk Aparieuteg% H TOriAlpik CI% 84113IIHAVIN COMM& H 4.1CT6 AOC-
Tomai DONA WT HHKSAH H WT cDp84tOWIN H WT CKPAil Krk WT UN ripeAtim
11111HOK% HONOR% N peTork ero 4011111 BAH! npomg-ix ni W11111I 114101HW4 CI Ha
rpOWTH rOTOrk acnpe H lid 11- W1314%.
H 110TOMis AAK% r OCII0AcTgd MIA IJKO ,411 wage C1111 goguapIu HHWI HMOINT4
clii AOCTOMNY1 H IJHrAHII IIMOCTHANH 114Als, MOHAN% nogeneuTe.
Ge 11040NCHX% H HCHOKEAFINKH KCH GOAlaPH rOCIIOACTHOW6 MOHArk : )K8flaHlt
GTellfh KM UN% If NC8114111% &149811% KM KOpHHrk H NC8114Wk B.11,44411%. KM 4Or4ET%
H XAp* nen cnaTacrk ii Htrot KM WICTTIPIO H NCSEMN% TIITSA KM KOMFIrk H
NC8IMH-6 HIAMKO Kla CT0411Hrk H NC8111Wk CTANHCILIK% KM neLpmegit H NaN11111
(141.14114% KM ROCTMNFIrk.
HcnHcaXk 431kg Aparomp% 40r021S1sTSA, KO rpaA% fikSpIWOK11, MtCEI4d 11A41.
F, x airs.
f Itv &vim KWHKW" 441140CTDO KONCYI0 rOCHOAHrk.
Din mila lui Dumnezeu, Ioan Mircea voievod i domn a toata Ungro-
vlahia, fiul lui Radul voievod. D domnia mea aceasta porunca a domniei
mele acestor boieri, anume lui Draghitiba i mi Toader i lui Stan si lui
Lupu i lui Stanciu si fiilor lor citi Dumnezeu le-a daruit, ca sa le fie moste-
n ire acest pamint numit al Hirisestilor tot si pe semnele vechi i drepte :
la copacul rosu, la Cemna i apoi spre rasarit, pe Pociovaliste, la Piatr5
drept la biserica veche i iarki de acolo drept la Gilort i iar la semn,
la copac si de acolo i hotarul Poborktilor tot.
iar am dat domnia mea ca 0, le fie si Poborktii toti i cu toti
muntii de la gura Steziei, pe vechile semne, pentru ca a cumparat Draghi-
tiba ii Toader acest hotar pe 30 de vaci i boi cornorati i rosii de la
Socol <din > Baia de Fier si de la Neag, cneazul Poborasc i apte salase
de tigani cu [sapteJ 7 000 aspri gata.
iar a cumparat Draghitiba cu toti un munte, Bufta jumatate cu
3 000 de aspri si 32 de cai buni de la Stanciu, boierul din Gruiu.
iar am dat domnia mea ca s stapineasca i alti munti ai lor care
se numesc Teiteg i altul Groapa i altul Poiana Muierii i Ciobanul pi
Selanele si Capra, pentru ca am vazut domnia mea si carte de la mina tatalui
domniei mole si alta carte de la mina lui Negru voievod cel Batrin.
iar a cumparat Draghitiba si de la Sitea din Sitesti si de la Petre
din satul to, de la Piscu in sus pina in hotarul Poianei i spre rasarit
pia, in apa...1 Pociovaliste...1 grosi aspri gata . . .1 si Dobru...1 si
lui Draghiib i lui Toader cu rudele lor de la Stanciu si de la Matan
si de la rudele lor patru parti din hotarul Pociovalistei cu grosi gata...1
si un cal bun si doi poimi.
www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTE INEDITE DIN TARA ROMANE.ASCA (SEC. AL XVI-LEA) 169
Si iar s5, st6pineascl Draghitib i Toader Si cu rudele lor i in Galicea

junAtate i Mostitea a treia parte ,i in Joroace...1 i partea lui Lupu al
popii peste tot ...1 aspri gata 1 700 i dou5, vaci bune.
Si iar a cumparat Draghitib6, i Toader cu rudele lor de la Nieula i
partea de motenire a popii i din Frumovi i din Scrada, toate, din toate
hotarele lui Ivan al popii f;ti ale fratelui lui, Dan, pentru cg, au vindut ei
cele mai sus-numite pe groi gata 2 000 aspri i pe 50 de oi.
Si apoi am dat domnia mea ca 0, st5,pinease6 aceti boieri mai sus-
numiti aceste mqteniri i tigani neclintit, dupl porunca domniei mele.
Iat'a am pus .i martori toti boierii domniei mele : jupan Stan mare
ban 1 jupan Belciu mare vornic fi jupan Vilcean mare logoMt i Udrea
mare sptar i Neagoe mare vistier i jupan Tatul mare comis i jupan
Nedelco mare stolnic i jupan Stanislav mare paharnic fi jupan Fratilg,
mare postelnic.
Am scris eu, Dragomir logofAtul, in cetatea Bucuretilor, luna mai
3, 7057 <1549t).
t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Arhivele Statului din Sremski-Karlovci (R.S.F. Iugoslavia), fondul Patriarhiei. Copie fAcutA
de cronicarul banalean Nicolae Stoica de Hateg in 1831.
1 Loc alb.
1565 (7073) iunie 6, Bueurepti

Petru eel Tineir intarepte lui Cindea pi altora aatul Cernddiia, precura
pi nipte munti.
111HAOCTTIO CoNCTIO, !WAN% Ilrrp% KOHKOAIL H rOCNOMp% actri, Xrposnerfeni,
CM% IIIH1710111L KolIKOA91. AA-% rocn0AcTiu Mia CH MUNN% CHM% MOMAVIL HMI-
Wilk 11"kHATO1k H 16.8A011% w'r KM qfpWIATlii wT C8A% roil,KH, MO M sSArri
HAM AOCTOMFal H CfrifFITI KO IfisfiLATH NO40Kfirk H ropS flArk H 1011% rop% ni1HH4HA
CM, 34tif DAATHIrk KILHAt H ESA'S KHpCTLI Fl AMU WT Aemilla csosnk nptA spg-
MOLL 110t1ICOMII RHAIIKIL rOVIOACTU Mla tANO 138K011HCHIL npmute Moro PeAS KOH
KOA-k. H Adis. 11/1K% H H Hick rpOlirk KflirTfCDH SO Pkii CKOHMH 1114CTOIld Ft
Adlitiou Els Adlilfla CK013.
H MK% FlOK8F1HIrk KikHAlil H BSAla HS GOKOM WT 2KFAI3Frk RAM H Milk
rop% filOcT% npiAtivk HenSwe prm Xonerk EpdAOHA AO ir A04% sem& asps roTowk
xrtirs <H> OAHU% BOA% LifpnAWk. H SHAMIHTI KM% IllICTISAWIL CTdpi/Wk pr,K011HCFrk Ft
ilf InIAHM Cf.
H HAKI% A4X1% l'OCHOACT SA MM, laK0 M WAtinKHT% KINA4 H EOM (Murk
IVO& sosrr CU IlaprOK4 HOCHirk OCTA GTISIM AO liptAtilli hmirL4cK0Arli Vrpark
114" 21010 H FklAIL KOCTOrk IIHT% G4H54 AO KOK% IldirkHrdp ItAtNtt HSHAE IffItAlrirk
GTORIFILI,H H rork IbilfFitT Clii USTI:Tim AO OT011110lNi ; cErw rope um air vranta
WK(Wii. BAIN 110K8I1HIck Kl&FIAAI II R8M HS GTOHicil H HS rpItilitie N tH Mirk iCT'lb.
SA RCM CMA H SeinatiTHFrk H DM rk FT &FAH Llephork H FMK% MA% ICTli H KO pm
csosX.B. -i- ecripem-k rows% H VANN% KOMI AOSPH KOSMirk UT% KO EfSttfAlk SA
cilOrlitri& rAtum, SANE SitlIpTRHIM KT% lip0MIKHHK1, BOCIliallH. H SOTtAil, HIM Hoc-
AAOUsliff virr gtHrfpCKTH CTpAWI. 110T*4111 roCIFOACTad MIA 110CMX% Apmeuirti Silo-
suivia f cT GToliKel H fpftiltlia. H XOTtirk FIX% C5031% rildfldni Scl CfloHnt Atild
KilliAa H RUA Aclivk KT% cm 11- KOnOrk H cfAM% KOHk AOCIal xi- ecnpidwk, laso
www.dacoromanica.ro
170 ANDREI BUSITIOCEANU 4
Ad WAIPMHT% CON rivpik ECU HO HMI PIKWH CO maim HOAKH, &On HSHIAOWA rAdglx
11011% HWIL mtivralfn.
CfrO PdAH AAX16 H rOCIIOACTII4 MIA, MO Ad 6SAITlx HM1% AOCTOGINTE HM1., H
CHHOftif HXb, fAHKH fiork A4AI Ao [AKA. 110 CEN11% AdK% H r0C110ACTRA MIA, MO A4
wAIPCHT11 HIROCTH)KIHIx, MA% rOCHOACKH MOHAV1 HOHIMHIE.
CI H HCHOKIAHHK11 11040)KHX1x r0C110ACTE4 Mid : NORM% IffAIAKO KEA KOPHHIM
H 3031141-1% HUH% KM norozisiT% H MHM 11114 KECTIMpl0 H M8114H11 GT4111s, KEA CIWrdpis.,
fIMSdll KM ICOMHC H "kWh CTOMIHrk H MH4Wk KM Hdreptoirk H NOUN% rispil KM
BOCTMHHK1k. H HCHILIKHHICh, KM noro4syrk.
H HdHPICdAll Cid HO rpm% E8K8pf1p0f111, MtC114A 1004 g, Rk IttT xsor.
t Itv IhmS 11WHIIWAlt, MHAOCTTIO MOO rOCHOAHHit.
Din mila lui Dumnezeu, loan Petru voievod i domn a toatg, Ungro-
vlahia, fiul lui Mircea voievod. D domnia mea acestg, poruncg, acestor
oameni anurne lui Cindea *i lui Budea din Cerngcliia Mare, din judetul
Gorj, Ca sg le fie mo*tenire i vatrg, in Cerngdiia jumgtate *i muntele iarki
jumgtate i alt munte, pe care 1-au schimbat, pentru ca au plgtit Cindea si
Budea pe Cirstea *i pe Dancea de dgrile lor mai multg, vreme. Pentru cg,
am vgzut domnia mea o carte de la mina strbunicului meu Radu voievod.
iargsi au dat i alti gro*-i ungure*ti in miinile lui Cirstea i Danciu, in
afarg de dgrile lor.
5i iar au cumpg,rat Cindea i Budea de la Socol din Baia de Fier, *i
jumiltate de munte pustiu in hotarul Pgrou*ei, numit Culmea Bradului
ping' in vale pentru 3 750 aspri gata *i un bou negru. i semnele au fost
rase din vechea carte *i nu s-au vgzut.
iar am dat domnia mea ca s st'apineascg Cinda *i Buda un munte
care se nume*te Carul Pirgarului la gura Steziei ping in hotarul pgrtilor
ungure*ti, pe Jiu i la rgsgrit curge Sliva ping in virful Paringului, unde
iese hotarul Stoenitei i muntele numit Scutul ping in Stocniuti ; toti
ace*ti munti au 273 staule de oi. Pentru cg au cumpgrat Cinda *i Buda
de la Stoica *i de la Grecul *i au dat pentru tot satul *i au plgtit *i Buda
cu 8 boi negri i iar a dat *i in mina lor 7 000 de aspri gata i un cal bun ;
*i au dat pentru capetele lor, pentru el au omorit un negustor bosneac.
apoi ei au trecut in pgrtile ungure*ti. Apoi domnia mea am trimis arma*ii
de i-au prins pe Stoica *i pe Grecu. i au vrut sA-si scoatg, capetele pentru
pArtile lor ; Cinda *i Buda au dat ace*ti 8 boi *i 7 cai buni, <de> 7 000 de
aspri, ca s stlpineascg, toti acei munti mai sus-zi*i cu bung, pace, pentru
cg, au scos capetele lor de la moarte.
Pentru aceasta am dat i domnia mea ca sg le fie mo*tenire lor si
fiilor lor, citi Dumnezeu le va da, ping, in veac. Dup'g' aceea am dat si
domnia mea ca sg, stgpineascg neclintit dupg, porunca domniei mele.
Iatg, i martori am pus domnia mea :jupan Nedelco mare vornic si
jupan Ivan mare logofgt i Jane mare vistier i jupan Stan mare spgtar,
Amza mare comis i Pang, stolnic i lank mare paharnic *i jupan Ghiura
mare postelnic. i ispravnic, marele logofg,t.
Si s-a scris In cetatea Bucure*tilor, luna iunie 6, in anul 7073 <1565 >.
f Io PAtru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Arhivele Statului din Sremski-Karlovci (R.S.F. Iugoslavia), fondul Patriarhiei. Copia Meta&
de cronicarul btuditean Nicolae Stoica de Hateg In 1831.
www.dacoromanica.ro
ACTE DE CANCELARIE DOMNEASCA INEDITE DIN PRIMA
JUMATATE A SECOLULUI AL XVII-LEA
DE
TR. IONESCU-NISCOV
1603 (7115) aprilie 9, Tirgovige

Radu $erban voievod inttirefte lui Marzea mare sptar, stapinirea
peste satele Flocefti f i Clenceani.
t Illneocmiero Romano Ivo PdA0yA KOEICOAd rOCROAHIrk KlICOE BMW XrrciptVEM-
XIECKOE, stniK noKoenero iw fi'hrkPAR KOIKOA$ . Adlidill rocnoAcmKo MH CTE ROKMIHTIE
rocnommuu MH 1101011EHOM$ nperthmeero rocnoAcmKe MH )1051114H Iliptstmel Kende
now H ClIC C111HOKE fAl$ EAELI,t)KE EOrt. Ada!' j taKom AA mt; ecm ceeo (Deotreq,iret
H KADV-IdHIH, Kl&C rk KI.COM XOFTWOM H MC EckCHX. EVIHHTH H rist 1116C AOKOAWK,
ROHM CTE CEM KURE [MC WHI CPR SHAH 2 110K$RHAFI torn ROKOf NAPO TW 11/1 !JANA KOE
BOAS . MAME flOWOM irm mpoKee EC M rocnoKk sort HO rocnoAcrnao MH MC roc-
noAcmKS H Ci6C cKenmpS AplaNCMHTE 3IMAI4 d morm WM ECM MUUMUU %MAE K-k ethoro
3404EC Mal H rHtK RO)E1110 34 noposenfre npoKeemir SA nitmapcmi H nrSpcur. ill FAME-
rocnoAcmso MN raKONCI CliM 11X KeAtXwm no IIIPHdr0 [yammer rocnommrca MH
KIWI ptX, )E$F14H iiip%st roman manor, Imo siw morA4 me rkBHMAH npeK rktrk-
PdlIM, KdKO HMO/Waft! MC ritc4X CirliAll,d csoero, etc npam H KPH,' CM5)E6N. H MC
MH0r0 Epillt ilcOAHEdIM, PdAH rocnoAcmK4 MH H PAT 3IMCKOE, H f WOKE H no ApSre
mtimAT 3f MAE, rhC MHOr I EWEN, NV 1110KKO H HIKOAHCdffil SIMMK rOCROAC MEd MH .
111EMME rocnoAcmKo MH raKome rile% FIX KnAtXtvei moneK4 Krim H 11PARA4 CM:5)ERM
Ell npasememo rocnommu MH , MO EC M KIWE ptX, A rocnoAcmgo MH MHAOC
WY 111
MHZEKOM H il0MHM:5114X01Vt flO KIP HOMS flpdEH MEMO rOCROACII1Kd MH EMI ptX, etenme
KtAa s'ity IMRE Mdfl ClxC MIX WA Ilmotatifig H KAHNLIAHIE KURE ptX, ClaC KlICOM
IOMAPOM H ClaC KI&CHX KELIMITE H ClaC IrliC AOKOAOK EMS j MKNEE Ad fall EMS CEM
AtATHS wXas EMS Irk KEKli H ChIlHOKH 6M$ H KHSKOM H lytmaNtAom H HE WM KOKOKE
HEOOKOMEHM$ no [w]pi[3m8 nocnoAcmK4 MH . H fllinfa 34KMHdifff : no wwicm[al roe-
noAcm[14 eme ; Koro KtpStiniver rocno,At Bert KRIM' rocnompt seem seeree, Hal WM
cptAtauaro FILIOAd rocnomms4 NH, HAH wm ctpoAnnK Willa HIM RO rpictX H4 W [H]X
HAH W ID ENO neretennK, m ape MAME 111 I ROHORHMH I SKpennum CIE KIM' rocnoAcmga
Ain, rnoro rocnoAt Rork AA norimem i ctXpArrnm f SKPMHIM1 K% rOC !NAOMI ire.,
AWE rk g$AEWE Klt FIER,* AmweEiro]; 41410,1MM HMO Llifli IR f Hi SMEXhATMI CIE KHEr
rocnoAcmge M11, moro rocnoAt sort AA NE notimem i A4 Hi SmKptAime irk roe-
noAcmst fro, A NI Kla K$AEWT K11 RILI,IC Aminx ero e Koro lifirkflf Irk noKScitinT pa-
Apame cire mar rocnoAcmK4 MH, HMI Kis SEMI' CIF C FM IMO ECM Re WE ptX, more Aa
ecm npoiceem wm Erna . catma WMU,11 WEE C8N1 KI. HEKtE 0 Ad FIX [N]MAI MT Wan
MC 10Ad I MC flpIra E rkC HHE HEKEPHH HSAIIIH 1 WEE RI& B'kflHWE Hd roc11oA4 sore
Xpricma csoiro : KliBMH, frk&HF1 I pdCEIEHH Ire, Hd HHX a HA 41 Ad EX, 1)Ei RabAf Hi
Irk EIKE, AMHN. GE)Ef EX HOCMAKAtIM eX' rocnoAcmKo MU CHEAEMEATE : Masi. Paporn
KMOIIIP fi$31CK$4 I KPdfild Iwo mtfteen IIpem KiiiHRIE BAH KPAMIICKH H Hi$11411 Tionenca
KM AROPHEK H )E$11,111 CITIOHEd HEA ewrozisim I &KA KM KiCillHlaP i eytst me cne-
www.dacoromanica.ro
172 TR. IONESCU-NI$COV 2
mot fivicali KIa CMOAHHIC I ralfrOpirg KEA KOMIC I Grild14410A Kilt 11ILINHK E N<S11111
IINKa girl nocmIHHK. licnpammic 8nui GIROHISel BM nwrozisim. G ash litroi noro4sem
11411HC4X 8 Tifirkrategie Mfetto aripent 4 Ahlif II Wm flAtIMA AO Mil Irk, Hi 11.AtIll spa.
f ilV PdAVI BOIKOM, MHAOCMTIO EONCTio rOCIIOAMik.
t Din mila lui Dumnezeu, To Radul voievod si domn a toata taxa
Ungrovlahiei, nepotul raposatului 10 Basarab voievod. DI domnia mea
aceastit porunca a domniei mele cinstitului dregator al domniei mele,
jupan Marzea, mare spatar si cu fiii lui, citi Dumnezeu ii va da, ca sa-i
fie satul Flocestii i Clenceanii, tot, cu tot hotarul si cu toti vecinii i cu
tot venitul. Pentru c aceste sate, mai sus scrise, ele au fost2 cumparate,
de raposatul, To Mihail voievod. Astfel, dupa aceea, cind a ditruit domnul
Dumnezeu pe domnia mea cu. domnia si cu scheptru, pentru stapinirea
Orli, iar atunci a fost napadita taxa de multe rautati si minia lui Dumnezeu,
de robia blestematilor de tatari si turci. Intru aceasta, domnia mea, cum
am vazut pe credinciosul dregator al domniei mele, mai sus zis, jupan
Marzea mare spatar, care a fost atunci mare capitan peste calarasi, ca s-a
nevoit cu. toata inima lui, cu dreapt i credincioasa s1ujb i cu multa
varsare de singe, pentru domnia mea si pentru tara si Inca prin alte tan
straine, cu multe osti, pentru greutatile i nevoile Ord domniei mele, astfel,
domnia mea, cum am vazut atita credincioasa si dreapta' slujba, din partea
dregatoralui domniei mele, care este mai sus zis, iar domnia mea rn-am
milostivit si am miluit pe credinciosul dregator al domniei mele, mai sus
zis, Inca pe cind era capitan, cii aceste sate : Flocestii i Clenceanii, mai
sus zise, cu tot hotarul si cu toti vecinii i cu tot venitul lor, ca sari fie lui
satele, dedina, ohaba, lui, in veci i fiilor lui i nepotilor i stranepotilor
si de nimeni neclintit, dupa porunca domniei mele.
Inca i blestem : dupa savirsirea domniei mele, pe eine va akge3
domnul Dumnezeu sa fie domn i stapin al Orli sau din rodul inimii dom-
niei mele dau dintre rudele noastre sau dupa pacatele noastre sau din alt
neam ; daca va cinsti i va innoi i va intari aceasta carte a domniei mele,
pe acela domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasca i pazeasca i sag intareasca
in domnia lui, Inca si in veacurile viitoare sufletul lui. Si daca nu va cinsti
si nu va intari aceasta carte a dornniei mole, pe acela dornnul Dumnezeu
sa nu-1 cinsteasca i sa nu-1 intareasca in domnia lui si nici in veacurile
viitoare sufletulguir. Si care om va incerca sa strice aceasta carte a dom-
niei mele sau sa ia aceste sate, care sint mai sus zise, acela sa fie bleste-
mat de 318 sfinti parinti, care slut in Nicheia i s aiba parte cu Iuda si
cu Arie i cu alti necredinciosi iudei ; care au strigat la domnul Hristos
Dumnezeul nostru : luati, luati i rastigniti-1, singele lui asupra lor si asupra
copiilor, care va fi in veci, amin.
Iata, le-am pus martori domnia mea : jupan Radu. clucer Buzescul y
fratele lui, jupan Preda, mare ban al Craiovei si jupan Cernica mare vornic
si jupan Stoica mare logof at si Nica mare vistier si Marzea mare spatar
pi Borcan mare stolnic i Glegorie mare comis i Stanciul mare paharnic
pi Leca mare postelnic.
3 Asa fn text.
2 Cuvint serfs fntre rinduri.
a in text a Incredinfa".
O Loc rupt.
www.dacoromanica.ro
3 ACTE DE CANCESARIE DOMNEASCA INEDITE (SEC. AL XVII-LEA) 173
Ispravnic, jupan Stoica mare logoflt.

*i. eu, Neagoe logoMt, am scris la Tirgoviste, luna aprilie 9 zile si de
la, Adam pinl acum, in anul 7115 (1603).
Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu domn.
Atli. St. Buc., col. Documente munteneti", Orig. slay, hlrtie, pecete aplicat.
1603 (7111 ) nov. 26, Tirgov4te

Radu $erban voievod intrefte lui Barbul din Turde0i steipinirea
peste mai ?mate ocine, la Alde0i fi Guzeni.
Iw P4A01ril EOEROAd H F0CR0AH111% FrlICON SEMAI XrppwanaricKon,
t IHHAOC111.110 603(60
men[cm B.-Kch]pas 1 KOIKOM H rocnowk. 4dK41111 rocnoAcmu MH CTIO 110131A/11E
rOCROMIlltid MH fidjlESAOK WM 111$13At14111 11 MC CI:1M4KH FAMIX Kork ADCM]l j MONO
Ad inns [im]2 twinnS WM lid POMOli H W111 lid EMIL! H W111 CIAO-Th.11H -K- SNCE SA
WiliNS H rile spoA sa s0A1HH[148] 34 irl 34 dClifiN. H FMK ROKSIIHA RAMA wtimit; WIll
ild 11011 fii0K41.1 'X, 8,K1 Sd WNHH1s, H rh.0 EPOA [sdP KOAHHHU, ad iT, se &aim. H UM
flOKS1111 Bdpstln wm Ha TWI4 W9/111% H MC Rpm 34 KOAHHH11, 71, SW 3d vn, anim
romosti. H 114K flOKSRH &4p18A wm Nd GM:1114104 1. SNCE 34 WIHNS N MC Spo, 34
KOAHHHIll, ad Tr. [3d] 1 =pH. H MIK noKtinn &MA WM HA dil -I. $ms ad WLINIIS H
MC gpo,A, 34 KOAHHH14 SI Tr ACI1PH. [ll 114K noKewi]2 Roan wginiS WM lid fi'kAt
WM I'Sstnii, MA HM KitcaK EANK4 XOKER1 H3KIIIM WM HO whoa Kon4p8n ad K. ono'.
H 114K ROKSI1H fidpsSn Ain ad W4H118 AospowiLK ri.caX MHK4 KOKEIR 113KpdM 34 K.
&NM. H 114K ROK8I1H BAIIRSA AEA 3/1 MIMS CRId140K, IrliCAX 34 1. BOA. H 114K noKSmi
&VESA AEA 3d Wt/HRS KH111413 W111 rsstiiii Irked' Sd 'F. dcnpii. H 114K noKSmi fidclKSA
lid NM EOM% 34 -F. ticnpn. 11 OAK noKSnii wginiS WIT1 im IIPIN*, Ain
WIIHRS 11,111
(LOP KvhceX ad W. ecnpii. H 11,111 HOKSElli BdiIKSA WilHliS W111 lid Ewa 34 el._ KOA H
3d P. 4C11pH. H 114K 110K811H fidpKSA W41111$ WM HA Ap-hrSui ...1 irkedX Sd a. ecnpn.
H 114K [noKSnin] BepsSn ion C[la]Ad[111] Sd wireun, RO HMI : ifilpEdli MC 11,HrdHKdW H
MC CIIIHOKH HAI, WR1 H4 fiorA411 WM flAtMEIlli 3.1 ;ie. dellpli H 34 -if. KOKHM. H 114K
A
ROKS11H WM Fid HHKSAd nwrozisern wm Ihunwop 4. 11,HrAH 3d xi E. anon. H npoAdAOK
aro BIM pENEHH MATH inrogi MA ad W,IIIHS Sd WOK A06PHKO4t H MC 3HdHHE IrkCIK
minimum H Wm rOP ii win Aon limit wm no nptsKAi aptn% Irlx A[kli]li &dirk
ItOEKOAd. ki ECM BHA HAW 11 KlillrH tl...1 KHAN S3HAH LIHASLIHH. Giro peAT AAA
rocnoAcingo MH ...1 MOM Ad [EM]' HM W411118, tad& Ck111611H [EMS N KHSKOM 1112
nptanStomont 11 HER0K0A0KIIKH0M3 H 111110R1HKHOKIH0M RO [W]pFISMS rocnoAcuma MH.
Com Sao cilimmtncmgoi flOCITIMHA HAI rocnoAcmga MH : ?KUM 11411111Kd REA AKOININK
H G111011Kd KEA awro*Em H IIIK4 KM crimp H 11HK4 KIA KIICRIHrdp H C111p01 Illa C1110A-
1111K H IPRIS KEA KOMH: 11 KOCRIdliAHN KEA Hadj3NHK H AEKd KEANKH ROCIREANI1K. HC1113MililiK
CAM pH rocno,Acmu MH. H Cf1HCAK A311 CIIIII1411 AWrO4S1111 irk /UMW rpeAT iffirkroKinni,
mictu,d noinmpi Ks. AMIN, IANN ilAdAid A1MOM Irk At111 spat
Iw Popo% KWIKWA4 AINAOCIlli10 KoKTIo rocnoAinan.
t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod si domn a toatl tara

Ungrovlahiei, nepo[tul lui Rasa]1rab voievod si domn.
www.dacoromanica.ro
174 TR. IONESCU-N1.500V 4
Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele lui Barbul, din

Turdeasti si cu fiii, citi Dumnezeu[ii va da]2, ca sa-i [fie]' ocina de la
Roman Ei de la Visa si din Aldeasti 2 funii de ocina si cu vad de moard
pentru 800 de aspri.
i iarasi a cumpdrat Barbul ocina de la popa Bajan 1 funie de ocind
si cu vad. [del] moara, pentru 400 de aspri.
*i. iarki a cumparat Barbul de la Joan ocind si cu vad de moard,
1 funie, pentru 430 aspri gata.
5i iarasi a cumparat Barbul de la Stanciul 1 funie de ocind, si cu
vad de moara, pentru 400 [dell' aspri. .
i iai*i a cumparat Barbul de la Dan 1 funie de ocind si cu vad de

moara pentru 400 aspri. .
[i iarasi a cumparat]2 Barbul ocing de la Ba lea din Guzeani, partea
lor, toata, oricit se va alege de peste tot hotarul, pentru 600 aspri.
*i. iarki a cumparat Barbul partea de ocina a lui Dobrora, toata
oricit se va alege, pentru 600 de aspri.
*i iarki a cumparat Barbul partea de ocina a lui Stan, toata, pentru,
1 bou.
i iarki a cumparat Barbul partea de ocina a Visei din Guzeani,
toata pentru 200 aspri.
i iarasi a cumparat Barbul ocina de la popa Barbul, pentru 200
aspri.
*i iarki a cumparat ocina de la Tinea, partea [lui]', toata, pentru
700 aspri.
*i iar a cumparat Barbul ocina de la Buia, pentru un bon si pentru
100 aspri.
i iarasi a cumparat Barbul d.e la Dragus...1 toata, pentru 60 aspri.
i iarasi [a cumparat12 Barbul un salas de tigani, pe nume :
*erban, Cu tiganca si cu fiii lor, de la Bogdan din Adeamesti, pentru 1 200
aspri si pentru 1 iapa.
i iarki a cumparat de la Nicula logorat, din Camsor, 1 tigan pentru
1 200 aspri.
i au vindut acesti mai sus zisi oameni partea lor de ocina, de a Mr
bunavoie si cu. stirea tuturor megiasilor si din sus si din jos, Inca de mai
inainte vreme, in zilele lui Mihnea voievod. *i. a avut si carti.. .1- le-a luat
haiducii.
De aceea, am dat si domnia mea . . .1. ca sdri [fie]1 ocina, ohaba, fiilor
lui si nepotilor si2 stranepotilor si neclintit [si neclintit]3 dupa porunca.
domniei mele.
Iata, deci, martori le-am pus domnia mea : jupan Cernica mare vor-
nic si Stoica mare logofat si Leca mare spatar si Nica mare vistier si Stroe
mare stolnic si Giurgiu mare comis si Costandin mare paharnic si Len;
mare postelnic.
Ispravnic, inski spusa domniei mele.
*i. am scris eu, Stepan logofdt, in cetatea de scaun, Tirgoviste, hina
noiembrie 26 zile, de la Adam anul, in anul 7111 (1603).
1 Loc rupt.
2 Athiugat de fol.
3 Avi In text.
www.dacoromanica.ro
5 ACTE DE CANCELARIE DOMNEASCA INEDITE (SEC. AL XVII-LEA) 175
t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Arh. St. Buc., col. Documente muntenesti".
Orig. slay, !Artie, pecete aplicatA, bine pastratA, Invocatia simbolicA si monograma cu
miniaturi arborescente.
1616 (7124) iunie 17. Tirgovige.

Radu Mihnea voievod intiire?te NI: Maznea vornic stlikinirea peste
satele : Grecii din jud. Vlafca, .Poenari Fi Bratia din jud. Mused. BerileFti
din jud. Ialotnita, Bolentinul, Flocefti $i Clinceani din jud. Ilfov.
t Inimocmho &Nam Tw P4A01rA KOMOM H VOCHOANNII. Adadfil FOCHOACHIRO MH
Clr10 flOgf4tHYI0 rocnommitd MN 1041111111.10M8 HpdlIHMEMO 11.1W !KUM Aip-hst Agopnific,
ca s'a fie volnic cu cartea domnii meale &Ali tie toate satele si tiganii si
ruminii, ati va avea in Teara RumlneascA si sate de cumpAr'atoare, ce-au
cumOrat pre banii lui si sate ce-i vor fi miluite d,e *erban voda', ins5, satele
anume : de in judetul Vthiseei, Grecii, toti, cu tot hotarul si cu toti ruminii
si de in seliste partea lui, toatA, de preste tot si de in judetul Mus[cel] H
Padu[ret] de in Poenari, partea lui, toat5i, de preste tot si Bratia, partea
Iui, toatA, de preste tot si de in Elh[ov] de in Bolentinul, partea lui, toat5,,
de preste tot si de in judetul Ialom[ita], de in Berilesti, partea lui, toatil,
de preste tot si casele lui de in Trgoviste, pentru c5, aceaste sate, toate
snt ale lui, cumpg,rate, pre ale lui dereapte bucate.
iarsi s-i fie satele de in judetul Elh[ovj, anume : Flocesti si
Clinceanii, toti, cu, tot hotarul si en toti rumAnii si cu tot venitul, pentru cA,
aceaste sate au fost cumpArate de rAposatul Mihaiu vocra si i le-au fost
miluite de *erban voa," pentru slujbl dereaptI si credincioas'a, ce i-au
slujit. Asisderea i le-am dat si domnia mea, aceaste sate, toate, si de cum-
farltoare si de miluiturA, sl-i fie la /ulna lui, s'5,' le tie si sa,le obraduiasc.
Derept aceaia toti oamenii sl se veaghe de aceaste sate, nemenea s
nu aibl meteahl cu iale, cb; le-am dat domnia cistitului, dereg5,toriu1ui
nostru, ce iaste mai sus scris, sI si le tie eumu i slut cumparltoare si
miluite.
H miXino Ae Hiciwkgm simptnim ripiA cii Kw rocnommuh MH.
HU'S Ad fltaTI HO pf4 rOCHOACHMA MN.
HCI1p4131-1HK CAM pot! rocrioAcmge MH.
11HC. IIdfMCKFIRd WHOM norollsim 8 ifipkrounpe, mictu,a Nag SI. A6N11 Atm spict.
t Ey PAA0y/1 EttlfEtwAd MNAOCHITIO CONCTIO l'OCHOAH116.
Arh. St. Buc., Col. Document e muntenesti".

Orig, rom, ; htrtie, pecete aplicatA cAzutA.
SemnAtura domnului (m.p.)
1635 (7143) aprilie 25, Bucuregi.

Matei Basarab voievod inteirqte lui Calotti clucer sltele Clinceanii
fi Mtiiccinegi, din jud. Ilfov.
t ilinnocmTno RowTelo Iw MOW' Becepst 110fROA4 H rOCHOAHWk WILCO( Bimini
Xrrppwrineniicen. Amen rocnoAcmgo MH CTI HOHEANT1 rOCHOACHNId MH ROAPHN
www.dacoromanica.ro
176 TR. IONESCU-NIWOV 6
POCHOACII1Hd MN KAMM% KM040 H CI% ebiuw tro, Imo cork Ad1301141111H ; KiK0SK1 Ad
1CM EMS CIAO K1HH44tiTH H ctio akHK101111.1TH wm CtlACRIKO 6/11 Ket Cla KC% /Coma-
pom H CK KCH Kt9HHTH N CIL Krk KOAOKOM, will HOAK H WIT1 MUM 11 WM BOA 11 WM
c1AdM1M1 CMOM, 110 Cilldpf Komape H 110 Kfiltilsi, dAH cli CM Han HO Gaup; HONENCE
Cl1 CIA1 KM111111 HNC KHAN am 11CH MATH KHSW k W4H111 HAM wm npt,RM gptm.
PI WHOA ir&a SkIC111 1411111t 11% AMIN rocno,a,cmila MH, 4 Cli CMI KAHUq4HTH H
1lAkHK'kHltIJi, W1411 COKJAH 1CM11 Wril Cif CIAI, H pasApami AHAparma II npom roc-
110,AcKkl, 13K0 ['tett 41011EliKKILI BAH H 60E4M1Filkkl. fild,K1 irk MOM POCIloAcilIKO MN
AdX 11 00MH41OK4r CIL WHHMII HO sontpomS roctioAcmita MH, K4410H111 KAPOLIgp, paAT
npage II KtpRaa CilkOKES Limo fern 110CAKHCHnl WH HA HS>KAA rOCHOACIHHA AAH. H A,01 HAI41111
K4410111% KmoRip AA ClasHp41111 MAN 11C11 144 Cif CEA1 1111WW1 Mit, Will P41 rOK1111
EHM11 KOK4A11; LiK0 Al 1CITI 1MS WM AtAINS H KILIHNH WHN H MINH 11X CIA W911111 HM
C111110KoM H MISKOM H ilptK118,11A0M, H-11 litK1111 H HE WM Koromm HIHOKOAKHMOM, 110
pigniTa rocnoAcuma mR. Gtro paAY H HO wnunicmeto rocnommica Aw mom* Kid KM-
PO4HCMHKHX H KorOKtHt-idm rocnomo, Him ESA$M R11 CAtA HAM A4 noRnlini H Ad
notional CL1 MUM KIIHK4 H Ad tirilKOLAH1111 cia HAIM ASHAOHataf, woro sork rocnoAk
M noRmim HI H AA clapaithm int rOCHOACIllick 1P0 ; 4 KO1 411410KtKik innoRmon H
HtmicpiHm ei'd HAMA MHAOKANYIA, WK msApan H nompism IA H Hlk WEIKENTO WCITIMIHM,
Moro Ad ESASH1 ITIpikKM111 If 41149HA4 ti 4thniceif wm miii. cittmil WF1114k1 isici CSill
Rb /1111011 H Ad R8A8111 1MS Cilt11111 TWall Kpumfonin canonic HI cmpawirkm CSAI-
wHM, 14K0 1CM H 646111 1111 KtKIJ JAM. Go twat; CorkAtmodo nocmawir r0C1104CMH0
MH : 11411 XpH34 KM Ktiti KPS1A(KCKTH 1141) TILIWKO KM AKOPMIK, HAN rANPOpit K1A
nwrwitstm, 11411 ,IA,8MHP1138 EtA 1311cMM0p, 1141441 4511X411 REA encamp. HAN HIMAK0 KM
KMOtlfp, HAN RAMA BM Cal0d1HliK, flJll fitiSHHKA EM KOMHC, 114111184MM EtA ilfLiptiHK,
_ rocnommga MU. II AS%

nau KOtintillinilli KM flCffltAHHK. H 11C11p4KIMIS CdM pt
mtlAopS Gn8Am HAMASAr Kk rpm ileum JIItIKWI E8KUpill1H, nnectuoi Aunt, KI. rw
adz rocnoAcmRic ?Km. ITAam Auifi ripmr.
Iw Md111110 KWIEWAT MHAWCITITIO gnaw rocnomiuk.
f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod i domn a

toatI tara Ungrovlahiei. D5, domnia mea aceast5 porunc5, a domniei mele
boierului domniei mele, Ca1ot5 clucer, i cu fiii lui, citi Dumnezeu ii va
dlrui ; ca OA fie lui satul Clinceanii i satul Mianestii, din judetul Ilfov,
tot, cu tot hotarul i cu toti vecinii I cu tot venitul, din cimp si din pAdure
si din ap i din vatra satului, pe vechile hotare i pe semne, ins5, acele
sate de pe Sabar. Pentru c5, aceste sate mai sus scrise au fost toti cnezi
cu ocinele lor, de mai inainte vreme.
Iar dup5, aceia, cind a fost acum, in zilele domniei mele, iar aceste
sate, Clinceanii i MAcnetii, ei au fugit din aceste sate si au spart didrahma
si birul domnesc, ca niste oameni ri si fugari.
Astfel, intru aceasta, domnia mea am dat si am miluit en acestea
pe boierul domniei mele, Ca1ot5 clucer, pentru dreaptI si credincioasI
s1ujb5, ce a slujit el la nevoia domniei mele. Si 0, aib5, Ca1ot5 clucer s5,
adune oamenii, toti, in aceste sate, mai sus scrise, de pe unde vor fi fugit ;
s5-i fie lui de dedin5 si vecini, ei i fiii lor, cu ocinele lor, fiilor i nepotilor
si strAnepotilor, in veci. Si de nimeni neclintit, dup5 spusa domniei mele.
De aceea si dupl sIvirsirea domniei mele, rog pe bine cinstitorii i
incununatii de Dumnezeu domni, care vor veni in urma noastr5,, s cin-
www.dacoromanica.ro
7 ACTE IDE CANCELARIE DOMNEASCA 1NEDITE (SEC. AL Xvii-LEA) 177
steasc i s Innoiasca aceasta carte a n@astra si s intareasca aceasta mi-

luire a noastra, pe acela domnul Dumnezeu s5,-1 cinsteasc i s5,-1 pazeasca
in domnia lui, iar care om nu va cinsti i nu va int5xi aceast5, miluire a
noastra, ci o va strica si calca i o va rasa in uitare, acela 0, fie de
trei ori blestemat i anatema i afurisit de 318 sfinti p5xin1i, care sint in
Nicheea i sa-i fie lui Sfintul Ioan botezatorul potrivnic, la cumplita jude-
cata, care este si va fi in veci, amin.
Iata, deci, martori am pus domnia mea : pan Hriza mare ban al
Craiovei, pan Ivasco mare vornic, pan Gligorie mare logoft, pan Dumitru
mare vistier, pan Mihai mare spatar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasilie
mare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, pan
Costantin mare postelnic.
Si ispravnic, Insasi spusa domniei mele.
Si eu, Tudor spudei, am mizgalit in cetatea noastra zisa Bucuresti,
luna aprilie 25. In domnia mea 1635 anul de la Adam 7143.
t Io Matei voievod, din mils, lui Dumnezeu domn.
Arh. St. Buc. Col. Documente muntenqti, Orig. slay. pergament. Pecete aplicatii bine
conservabl. Invocatis shnbolicA, initiala i monograma Impodobite cu motive florale.
SemnAtura domnului (m,p.).
In afara de actul din 26.XL1603 (II), al carui continut se reduce la

o enumerare de achizitii, facute de un oarecare Barbul din Turdesti, cele-
lalte acte de cancelarie de mai sus (I, III, IV) au acelasi obiect, satele
Clenceanii i .Flocegii. De aceea, le vom include intr-un singur comentariu.
La 9 aprilie 1603, Radu Serban miluieste pe dregatorul sau, Marzea,
mare spa-tar, cu dou'a sate, Clenceanii i Flocestii, care faceau parte din
numeroasele sate cumparate i ruminite de Mihai Viteazul, pentru a-si
Intri baza economica a actiunilor lui militare. Ele apartineau deci dom-
niei. Lucrul cel mai important este faptul ca actul ne informeaz5, despre
evenimentele istorice, petrecute in Tara Romaneasca la Inceputul sec.
al X-VII-lea.
Emitentul actului vorbeste despre faptul c tara a fost napadita
de multe rautati... de robia blestematilor de tatari i turci", in anul
If cind
Dumnezeu 1-a daruit pe Serban Radu cu domnia i scheptru pentru
stapinirea tarii". E vorba de evenimentele din toamna anului 1602 si din
primvara anului urmator, cind Radu Serban Ii face cu greu drum spre
scaunul Tarii Romanesti, luptind impotriva turcilor i tatarilor, care sus-
tineau pe Radu Mihnea. Refugiindu-se in Ardeal, Radu Serban e insotit
pretutindeni de boierul Marzea1 care in luptele cu vrasmasii s-a nevoit
cu multa v5xsare de singe, pentru domnia lui si pentru tara". De aceea,
domnul 11 milueste cu cele dou5, sate, amintite mai sus. Actul precizeaza ca
Marzea a fost miluit cu satele Clenceanii i Flocestii Inca pe cind era capitan
peste calarasi. Deci, actul nu face decit s5, intreasca stapinirea peste
aceste sate, pe care Radu Serban i le claruise, foarte probabil, in toamna
anului 1602.
1 Vezi 0 N. Iorga, Istorta Romnilor, V. p. 371 si urm. l Istoria Romdritet, III, p. 145.
12 - 0. 1613
www.dacoromanica.ro
178 TR. IONESCU-NISCOV
tnsa la scurta vreme dup5, suirea in scaun a lui Radu Serban, Marzea
decinea in acelasi timp i dregatoria de spatar in divanul Orli. Pentru intiia
oara e intilnit ocupind aceasta delimitate, la 15 sept. 16022.
Dapa aceea, el apare printre martorii din divan alternind cu Luca
spatarul ping, in sept. 16043, pentru ca apoi 85, ocupe aceasta dregatorie
pe tot timpul domniei lui Radu Serban. Prin 1629 Marzea sptar din
Greci" era inc5, in viat5,4.
Dintre cele data topice, Flocegii an disparut foarte probabil ca
denumire, iar Clinceanii se afla si astazi in jud. Ilfov. Acesta din urnia e
atestat pentra intiia oara in a doua jumatate a sec. al XVI-lea, sub forma
Cliunceaaii5 i, dupa cit se pare, pina la data acestui act (I) n-a format
obiectul nici unei tranzactii.
In schimb, Flocestii e m3ntionat Inca din 15323 si abia in 1600 Mihai
Viteazul ii intareste liii Antonie Grama, printre altele, i Flocestii de pe
Sabar", cu bani drepti din visteria domneasca"7. Foarte probabil c5 intre
timp, Flocegii au devenit iarasi sat domnesc, deoarece la 1.11.1602 Simion
Movila 11 intareste lu.i Pan5, mare vistier pentru dreapt i credincioasa
slujba, pe care a slujit-o domniei mele"8.
Ararat in contextul actului de mai sus (I), alaturi de Clenceani,
satul Flocestii continua sa rrntn impreuna cu celalalt in proprietatea lui
Mkzea spatar pia, in 1616, cind Rada Mihnea i le confirma din nou de-
oarece i-au fost miluite de Serban voda pentru slujba dreapta si credin-
cioas5," (actul III).
Dapa aproape doug decenii, mai exact la 25.IV.1635, Clenceanii for-
mc.aza din nou obiectul unui act de miluire de asta data araturi de
McliceineVi din partea liii Matei Basarab (actul IV). Domnul milueste cu
aceste sate pe Calota dicer, pentru dreapt i credincioasa slujba ce a
slujit el, la nevoia domniei mele". Insa, desigur nu de prea mult bine oame-
nii parasesc satele si fug in alte paqi, spargind astfel didrahma i bird
domnesc". Da aceea, Matei Basarab ii imputerniceste pe Calota clue&
,,s adune oamenii tov . . . de pe uncle vor fi fugit".
Fka a intra in detaliile altor probleme, pe care le pune acest gimp
de acte de cancelarie de-a lunge a trei decenii, am vrea s subliniem uti-
litatea si irnportanta unor atari cercetari, care, exploatind. textul la maxi-
mum, pe baza materialului diplomatic de cancelarie (acte domnesti, zapise
etc.) sa urmareasca evolutia si destinul social ale unui grup de sate, hotare,
ocine, inlauntrul unei perioade de timp bine determinata.
2 DIR, sec. XVII, T. RomneascA, I, p. 60.

8 Vezi actul din 12.IX.1604 DIR, sec. XVII. B.I, p. 142.
.
4 Actul din 10.11.1629 DRH, B., XXII, p. 440.
3 Actul din 6.11.1580 DIR, sec. XVI, B, IV, p. 452.
6 Actul din 16.VIII.1532 DIR., sec. XVI, B, II, p. 108.
7 Actul din 26. IX.1600 D IR, sec. XVI, B., VI, p. 390-391.
3 DIR, sec. XVII, T. Rom. I, p. 31.
IncepInd de prin 1628, Calot din PopestI apare cu functia de armas (vezi DRH, XXIII,
p. 200) si numai din 1631 semneaz clucer (ibidem, p. 416, 425, 477, 534).
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE INEDITE PRIVIND MOSIA TIMBURESTI
DE
PAUL-EMANOIL BARBU
Intre achizitiile efectuate in ultima vreme de Filiala Arhivelor Sta-

tului judetul Do lj, meritg, a fi semnalate 21 documente din secolele XVII
XVIII, care se refera la mosia Timburesti, judetul Do lj. Dintre acestea
publicm un num'ar de sase documente, emise intre anii 1655-1667,
considerindu-le mai importante, atit prin vechime cit i prin informatiile
de ordin social-economic si juridic. Cu exceptia documentului nr. 2, care
este o carte de hotarnicie, celelalte sint zapise de vinzare ale unor parti
din aceasta mosie impreuna cu rumanii.
Demne de remarcat sint stirile care atesta cresterea proprietatilor
unor boieri olteni, cum erau Vasilie postelnicul din Apele Vii (judetul
Romanati) i fiii sai Dan logofatul si Radu, prin cumparare de parti de
mosie cu rumani in hotarul Timburestilor de la posesori saraciti in urma
cresterii birului. Aceste documente contin desigur si date despre preturile
de vinzare ale pa'rtilor de mosie respective.
1
1655 (7164) octombrie 20. Ghinea Denerion i sofia sa Catalina
fata lui .Neacsu din Timburesti, And frafilor Dan logoftltul
Radu, fii lui Vasile .Postelnicul din Apele Vii, partea lor de
mosie din Timburesti, numita, .Prisaca, cu bolta Fometea, pentru
a-si putea achita birul.
Adeca en Ghinea innpr (e)una cu fAmeia mea Catalina, fata Neac-
sulni dint Timburesti, nepoata lui Dan logofatul, scriemt si marturisimii
cu acesta al nostru zapisii ca sa fie de buna credinta la mina dumncalui
Dann logofatul i brat ego Radul, feciorii lui Vasilie postelnicul ot Apele
Vii, cumii s sa stie CS le-amil vindut tot partea de mosie dent Timburesti,
ce s cheama Priseaca, cu balta ce sa cheama Fometea. C aceasta mosie
Priseaca i cu balta ei ce s cheama Fomete n-au fost vindut mai denainte
vreme de tata-mieu Neacsul si de unchiult nostru Radu, care au fostil
vindut ei amindoi cealalta movie intii la dumnealui raposatul Vasile pas-
telnicul ; apoi murindil tata-mieu Neacsul i unchiu-mieu nostru Radu
neramiindu nimenea din ei, numai ce am rarnas noi dint ei i trebuindu-
ne la pas i birul bani, amt venit la dumnealor, la acesti beeri ce mai sus
<nn>rniti, de amt.fi vindut i aceasta <mo)sie Priseaca i cu bal (ta) Fcme-
tea, den hotar pi(na in hotar, pes)te tot locu si... int bani gata ughi
31 si amii luat acesti ba (ni)... toigatain miinile nostre i le-amii dat
si cart Ole > cle de mosie la mina dumnealor ca sa o tie dumnealor de acum
Innti nainte cu buna pace, pentru ca o-mt vindut de a nostra bunavoe
far denici o sila, ca &a le fie dumnealor movie ohabnica, dumnealor i coco-
nilor dumnealor citi Dumnezeu le va darui.
Si. cindt arat facut acestt zapist, am fost multi boeari din prejur
marturii, anume care vor pune iscaliturile mai jos. Si noi pentru mai
www.dacoromanica.ro
180 PAUL-EMANOIL BARBU 2
adevarata, credinta, ne-am pus digetile i iscaliturile mai jos ca s6, sO

creaza.
Si am scris <e>u Preda dasca,lu cu zisa dumnealor. Octombrie 20
dni, leat 7164 <1655).
Eu Ghinea Denerion cu fameia mea Catalina
Eu Danu martor
Eu Gavril ceau* martor ot Ape le Vii
Eu Craciun Arici <ot Apel >e Vii martor.
Aril. St. Craiova, Documente A.N., nr. 1.
Orig., hirtie (30, 5 x 21,3), rupt.
1656 (7164) iunie 20. Hotarnicia moyiei Timbure0i efeetuatei

de 12 boieri luali de .Thdu stolnieul FarecivInu fi Plitru logo-
feitul din Timbure0i.
Adeca, noi 12 bo <eri ho >tarnici care amu fost lua <lii pr >e ravarle
ratii sale domnul nostril. b Constandin *mban voivod de dumnealui
Radul stolnicul Far <c)Manul *i de Patru logoratul din Timbure*ti ea sa,
hotarim mo*iia din Tirnbure*ti. Deci viindu-ne porunca math sale, inpreuna
eu sluga marii sale Ispas vtori portar, ne-am strinsil toti depreuna la mo*ia,
Timbure*ti i atnii. cautat toate crile *i zapisele eine ce au avut de cum-
paratoare *i de mo*tenire *i amil ales partea dumnealui Radului stolnicul
din Timbure*ti pre jumatate de peste tot hotarul i o am lipit pre 1ing5,
Roji*te *i wail pus pietri dins <p >re Pram logoratul i an ramas lu Patru
logofat iar jumatate din pietri in jos pina in hotaru Sca,e*tilor. Deci am
Mout aceasta scrisoare a noastra la mina lui Patru logofatul *i la a nepoti-
lor lui s aiba a i-o tinen, mo*ia precum s-a hotrit in des... sa, sa *tie
semnile : din apa, Jiiului din jos de girla...lui fiiu... in piscul... din jos
din piscul... Maleini ... pre mal la dumbrava, pre la ga'rnita, de aci
dercpai la deal pre durnbrava, in. lacul cu prt, nainte In hotarul Apelor
Viiului, care s'a,' cheaml, Rovani, *iin sus pina in piatra, in hotarul Farca,-
*ani, s aib5, a o tinea pre <c >urn s-au hotarit prin pietri *i prin smne.
Aceasta scriem, iunie 20 dni, leat 7164 <1656 >.
Stan iuzba*a ot Vadi*ani
Doia ot Apele Vii
popa Staico ot tam
Pirvul ot Armanca
Craciun ot Caracal
Stoica iuzba*a ot Marotin
Tudor vornicul ot Tiha
Cirstea ot Isbiceani
Voico ot Studina
Stoica iuzba*a, ot Caracal
Barbul <ot... >reca
Ghinea <ot >tam
Arh. St. Craiova, Documente A.N., nr. 2.
Orig., hirtle (27 x 20 cm.), rupt.
www.dacoromanica.ro
3 DOCUMENTE INEDITE PRIVIND MOSIA TIMBURE5T/ 181
3
1661 (7169) august 2<9> Neacu i fratele situ Radu, fiii lui
Dan logofdtul, vind partea lor din Timburesti lui Vasile postel-
nicul.
AdecA' eu, N (eac>sul si cu frate-meu Ra (dul, f )eciorii lui Dan logo-
fatul ot Ti<m)buresti, scris-am acesta al nostru zapis ca sl fie de mare
credintA la mina unchiu-meu lu Vasilie postelnicul ot Apele Vii, cum sA sA
stie c ne-am tocmit de i-am vindut o mosie ot Timburesti, insA de in
partea noastr a. pre jurnAtate, fArA partea unchiu-meu lu PAtru, cum sit s&
stie cA i-amil vindut citA mosie s va adevAra, pre jumAtate de in partea
noastrA de in sAliste, de in pdure in ci<m>pil, de in grinduri, de in bAlti, de
In apa Jiiului pre jurnatate, de in otar pin& in otar de ocolul satului peste tot
otarul, cit s'A va adevAra. Irish; dna am fAcut aceastA tocmeahl,
mai vindut rumAni trei, anume : Barbul cu ficiorul lui Pirvul ot Ti(m)bu-
resti si PAtru, ficiorul lu Tudor ot tam. Insl cind am fAcut aceastl
tocmealA . . . si de . . . cu acesti omeni . . . am vindut in b <ani ga )ta ughi
58. Ins& ... cA o-rn vindut de a noastrA bunAvoe I cu sti<rea> verilor
nostrii I cu stirea unchilor nostril I Cu tirea tutulor rudeniilor nostrii,
pentru c& o-mir vindutil dumnealui c ni s-au I cAzut ca. ne-au fost unchi,
ca sA-i fie lui mosie ohamnicA, lui i ficiorilor lui I nepotilor lui I eine O.
va trage de in dumnealui.
Si eind am facut aceastA tocmeal'a, fost-au multi boeari rnArturie
gi preoti : popa DrAghici ot Apele Vii, Radul comisul ot Gioroc, Andea ot
Putu lu Mirs, Zaharia aprodul ot Bucsani.
Si pintru credinta pusu-ne-am pecetile i iscAliturile.
IIHC Mtalkd MrSCT AIIHH KO>) KIL AtT X spa9'.
Eu popa Staico mArturie
Zaharia
Eu Harnza logofAtul
Radul comisul
Neacsul
. 2 mArturie
Eu Vladul
Arh. St. Craiova, Documente A.N., nr. 11. Orig., hirtie (29,5 x 21 cm), rupt, patru pecell
aplicate. Cifra unitf ilor de la data zilei, dupa documentul urmAtor.
1 Scris luna august 29 zile, in anul 7169 (1661).

2 IliZth
4
1661 (7169) <august> 29. 11eaefu i Radu, flu lui Dan logofd-
tul, vind partea lor din Tirnburesti lui Vasile postelnieul.
t Adec& eu, Neacsul, Ompreung cu fr >ate-meu, Radul, ficiorii lui
D (an> logogAtul din Timburesti, scris-am acesta al nostru zapis, ca s'a
fie de mare credintA la mina lu Vasile postelnicul ot Apele Vii, cum
al s'a stie c i-am vindut partea nostrA de mosie ot Timburesti pre jumA-
tate, cit s va adevAra, de otar pinl in otar, preste tot otarul de ocolul
satului. InsA cind am fAcut aceastA tocrnealA, ne-am tocmit de i-am
www.dacoromanica.ro
PAUL-EMANOIL BARBI/ 4
182
vindut i trei rumni de in sat de in Timburesti, IRO, in bani gata ughi 58.
Deci acesti rumani ce scriem mai sus, ficiorul Barbului au fost cu ochi
bolnavi noi nu 1-am stiut. Deci, daca au aflat Vasilie postelnicul, el
au zis s.-i dau runAnii altul, ca. pre acela nu-1 va lua. Deci noi i-am dat
altul, anume Stoian, ficiorul lui Stan ot Timburesti, pintru ficiorul Bar-
bului, anume Pirvul.
Deci am Mut acestil zapis pintru acestirruman, anume Stoian, pintru
credinta, la mina lu Vasilie postelnicul.
pintru credinta, ne-am pus degetele.
Hic Mteilit4 <elgr8CT>, AUDI KO, Ell AT xsp<8>e1.
Neacsul.
(Ra, )dul.
Arh. St. Craiova, Documente A.N., nr. 9. Orig., hirtie (13,5 x 21,5 cm), rupt. Cifra zecilor de la
vAleat I luna, dup4 documentul anterior.
1 Scris luna <august> 29 zile, In anul 71<6>9 <1661>.

5
1662 (7170) aprilie 5. Barbu, feciorul lui Peitru logofiul, vinde
lui Vasile postelnieul din Apele Vii junititate din partea sa de
mo,yie din Timburelsti en trei rumtini.
Adecil eu Barbul, ficiorul lui PAtru logofaul, nepotul Mi Kr >cei logo-
filtul, scris-am acesta al nostru zapis ca sa', fie de mare credint5; la mina,
unchiu-meu lu Vasilie postelnicul ot Apele Vii, cum s'a, ssa stie c rn-am
tocrnit de vindut mosie de in Ti Km >buresti de in sat, ins5, de parte%
mea pre jumiltate, f5r5, partea verilor mei, citg, s va adev-ara, preste tot
otarul, de in ci Km )p de seliste, de in pa."dure de crindurile, de in balti, de
livezi, de in apa Jiiului pre jumgate. ins'a dna rn-am tocmit de i-am
vindut aceasfa ocin'a de mosie, io-m vindut si cu rumni de in Ti Km >bu-
rest, anume : lAudatil sin ego Radul, ficiorul lui Amza i cu Gavril fratele
lui Tatomir, ficiorul lu Stan ot Ti Km )buresti. Lisa, cind in-am tocmit de
i-am vindut, in-am tocmit de a mea bun'a; voe l cu stirea tutulor orninilor
nostril iI cu stirea unchilor mei si cu <st)irea verilor mei si cu stirea tutulor
rudeniilor meM. Ins mi ... de me-au dat bani gata ughi 58, pintru ca .
sit-i fie lui rnosie ohabnicI, lui I ficiorilor lui, nepotilor lui, eine s'a va .
trage de in dumnealui.
Insit cind am. Mcut aceastA toemeard, fost-au multi boiari m'arturie
si preoti i megiiai, anume : Hamza logofatul ot Popi Ku >zalesti, Paras-
chiva iuzbasa ot Puturi, popa DrAghici ot Apele Vii, Neacsul, ficiorul lui
Dan logofatul ot Timburesti, Papa Capitanul, Stoica rosul ot GhizdA-
vesti, Nedelco rosul ot tam, Dabul rosul ot Pirscov, Aldea rosul ot Tim-
buresti, megiasii : DrAgan ot Apele Vii, Mica rosul ot tam, Zaria egpitanul
ot tam. *i pintru credintI, ne-am pus si degetul in Mc de pecete.
ITHC Aitceu,d ifilpHitHE AkHH I, ftk AT X Sped-.
Neacsul sin Dan logofatul
Orig., hirtie (29,5 x 21,5), rupt.
1 Scris luna aprille, 5 zile, In anul 7170 <1662>.
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE INEDITE PRIVIND MO$IA T/MBUREVTI 183
5
1676 (7184) martie 15. Barbu, feciorul lui 134tru logofatul

vinde lui Vasilie postelnicul din Ape le Vii ii cealaltd jumatate
din partea sa de movie din rimburevti.
Adeca eu Barbul, ficiorul lu Patru, nepotul Mircei logofatul ot Ape le
Vii, scris-am acest al mieu zapis ca 0, fie de mare credinta la mina vrului
pr lui da... rau lu Vasilie . Apele Vii, cum ... c i-am mai
vindut si ceialalta parte m . mosie din Timbur (esti> cit n-am fost
vindut intii. I-au vindut toti, in Oa> f6,r6, nici un mes mosia,
oit se va adevara, partea mea toata din cimpil, din grinduri, din pAdure, din
salistea satului, din livezi cu fin, din balti cu peste, din apa Jiiului jumate
din hotar <pina> in hotar, cit sa va alge partea mea toata. insa . o-rn. . .
ni s-au . caci sintu veri na-am tocmit i o-rn vindut
du <mnealui>. Am tocmit de a mea buna voe, far de nici o sila si cu stirea
tutulor omenilor miei i a rudenielor rnele, ca sa le fie lor mosie hoabnica,
lor i ficiorilor i nepotior si stranepotilor citi Dumnezeu le va darui.
Si cindil am facut aceasta tocmea1 i acest zapis, fost-au multi
oarneni buni i meegiasi marturii, anume : Lupul rosul ot Apele Vii, popa
Staico ot tam, .. . un rosul ot tam, Barbul birnicul ot na, Petre
sirbi . <al>tii care vor iscali mai jos. Si pentru credinta, pusu-ne-am si
pecetiile mai jos, ca sa s creaza.
IIHC wkciia M413THE MINH if, R AT X spriAl.
si mart. . .
Radulu bo 1 ...
Orig., }Artie (26,6 x 21,3 cm.), rupt.
1 Scrls luna martle, 15 zlle, in anul 7184 (1676).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LISTA UNOR DREGATORI DE CATEGORIA A DOUA,
IN SECOLELE XV-XVII (TARA ROMANEASCA)
DE
MARIETA ADAM
Din motive amintite cu alt prilej de alcatuitorii unei liste mai impor-
tante 1, am considerat utila istoricilor medievisti i publicarea celei ce
urmeaza, cuprinzind dregatori de mai mica insemnatate, care apar numai
rareori in sfatul domnesc.
Datele inscrise alaturi de numele dregatorilor sint cele ale aparitiei si
disparitiei lor din documente, ele evident, nereprezentind perioadele intregi
ale dregatoriei.
La alcatuirea listei am folosit materialele existente in arhiva Insti-
tutului de istorie Nicolae Iorga" (documente, indici) precum si lucrarea lui
N. Stoicescu, Diclionar al marilor dregeltori din Tara RonaineascOi Moldova,
sec. XIV XVII, Bucuresti, 1971.
MARELE AGA
Oxotie
What <Viteazul>
Stroe Buzescu .
. .
. .
.
.
.
.
.
.
.
.
....
.
1567 dec. 10
<1592> lui. 10
, . . 1594 mart. 26
1568 mai 23
1599 sept. 5
Leca
Jivco ...... .
Ion Mogildea . . . .
.
... .
.
<1600> dec. 4
. . . 1603 iun. 25
1600 iul. 6
ante 1613 mai 12
Gherghe ante 1617 mai 20
Dumitralco . . . . . . 1618 mai 10
Stamatie 1619 apr. 21
Vasile 1622 sept. 6
Preda
Neagu din Strimba
Matei Basarab
....... . . .
ante 1623 apr. 30
1624 mart. 10 1628 mart.
1628 mart. 18 tun. 3
Neagu din Strimba 1629 ian. 2 1630 aug. 12
Nedelco Boteanu 1630 nov. 10
Neagu din Strimba 1631 aug. 12
Gherghe din DrAghineti 1631 dec. 1632 mai 5
Oprea din Bucu 1633 apr. 10 1637 fun. 26
NitA 1638 febr. 16 ante 1639 mai 28
Diicu Buicescu 1639 lui. 3 1644 dec. 1
Radu Popescu 1645 Ian. 9 1653 mart. 10
Buliga 1653 nov. 10 ante 1654 apr. 25
Radu FArcAanu 1654 dec. 10
Viad Birsescu 1658 iul. 12 25
St oica Berilescu 1660 aug. 1 1662 Ian. 25
Badea BMAceanu 1665 apr. 30 dec. 1
Iani 1666 ian. 12
IvaKo BAleanu 1669 iul. 16 sept. 8
Matei Cantacuzino . . . 1669 sept. 29
Tudoran din Aninoasa 1669 nov. 14 1671 nov. 28
1 Lista dreglorilor din sfatul domnesc al PIM RomdneWin secolele XV X VII, fn Studil
s1 materiale de istorie medie", IV (1960), p. 565-583.
www.dacoromanica.ro
186 MARIETA ADAM 2
Dumitrasco Stirbei 1672 iun. 6 1673 mart. 7

Matei Cantacuzino 1677 mart. 8 1678 mai 20
Constantin Brincoveanu 1679 Ian. 11 dec. 15
Matei Filipescu 1679 dec. 28 1681 fun. 5
Constantin BAlAceanu 1682 ian. 21 1688 oct. 2
Cornea BrAi loin 1689 mart. 20 1690 febr. 8
Radu Golescu 1690 mai 28 1694 sept. 25
lanache VAcArescu 1695 mart. 12 dupA 1700
MARELE ARNIM
Badea 1478 lun. 3

Stoian (Stoica) Carman 1482 mart. 23 1492 oct. 9
Danciu Craiovescu 1508 tun. 16 dec. 23
Brata 1509 iul. 9
Udrea 1512 <mai 26-aug. 31> 1515 mai 23
Radu al lui Vasie 1523 sept. 12
Gontea 1525 apr. 19 aug. 18 (al lui Vladislav allII-lea)
Manea 1525 iul. 24 (al lui Radu de la Afumati)
Detco din Brincoveni 1541 febr. 10 1545 febr. 28
Tintea <1545>
Vlaicu 1546 ian. 29 1566 Ian. 9
Ivasco din Golesti 1568 iun. 21
Radu Scurtul ante 1573 oct. 23
Danciu din Brincoveni 1583 mai 21
Radu al lui Buzea 1583 oct. 22 1585 apr. 19
Nica 1586 iul. 18 ante 1588 iun. 13
Radu Buzescu 1588 apr. 1 1589 iun. 13
Filip 1589 iul. 5 1590 apr. 25
Necula din Smirdestet 1594 inn. aug. 17
Udrea din Mani 1596 mai 4 ante 1598 aug. 21
Sava <1599 1600>
Jlvco 1603 inn. 25
Gherghe din Blagodestl 1614 iul. 20
Ivasco BAleanu 1615 sept. 20 ante 1617 ian. 17
Dumitrasco din BogdAnei 1618 mai 20 sept. 3
Goga 1624 mart. 10
Vasilie 1625 jun. 10 nov. 18
Goga 1626 apr. 6 sept. 12
CalotA din Popesti
Gonda din Obedin . ..... . .
ante 1627 aug. 1
1627 aug. 1 1629 oct. 6
Gherghe din DrAghinesti
Nedelco Boteanu
lorgache
..... . .
1630 mart. 3
ante 1631 febr. 6
1631 dec.
iun. 23
Ghiorma . . . . . . 1632 febr. 14

Dragomir din PlAvIcenl 1633 apr. 10 1640 Ian. 14
Dumitru Filiesanu 1640 iun. 29 sept. 2
DrAgusin Deleanu 1641 ian. 13 1643 nov. 3
Marco Danovici 1644 mai 1 1651 int. 1
Radu VArzaru 1652 apr. 26 1653 mart. 10
Vasile 1653 iun. 23 nov. 28
Ivasco din Cepari 1654 apr. 23 1657 act. 1
Toma ante 1660 oct. 10
$tef an 1662 ian. 25
Neculai 1662 nov. 9
Alexandru . . . 1665 sept. 13
PanA PArdescu 1666 febr. 3 mai 30
Ilie 1667 sept. 5 1669 sept. 29
VintilA Corbeanu 1670 febr. 20 ante 1672 mai 10
Nica GrAdisteanu 1674 febr. 11 1675 mart. 16
Scarlat 1676 mai 27
www.dacoromanica.ro
3 LISTA DE DREGATORI DIN TARA. ROMANEASCA (SEC. AL XV-LEA) 187
Me 1678 mai 26
Dumitrasco Stirbei
Barbu BAdeanu ....... .
Tanasie SarAcinescu . . . . . .
. .
.
. . .
. . .
1679 nov. 16
1679 dec. 28
1681 ian. 26
1680 dec. 11
1682 dec. 16
Trifan 1683 febr. 22 mai 25
Serban VlAdescu 1684 ian. 9 1685 iul. 16
Danciu Comgneanu 1686 ian. 31 1688 lul . 28
Bunea Grgdisteanu 1688 oct. 20
Cernica Stirbei 1689 mart. 10 1692 inn. 16
Bunea GrAdisteanu 1692 iun. 26 1700 mai 25
MARELE CLUCER
FurcA 1469 aug. 25 oct. 29

Jitian 1473 sept. 16
Pardos 1480 ian. 18
Radu al lui Furcg 1492 sept. 8 1493 sept. 2
Manea Persanul 1512 mai 26 1520 sept. 2
Virjoghe din Voevodestl . . . . . . . . . 1525 apr. 19 aug. 18
Vintilg din CornAteni . . . . 1530 nov. 27 1531 ian. 27
Lgudat din Leurdeni 1533 febr. 7 apr. 16
Coadg 1537 iun. 18 1541 febr. 10
Draghia 1542 mart. 20 1544 febr. 9
StAniig din Pietrosani 1547 <sept.> 21
Badea din Bucsani . . . . . . . . . . 1554 apr. 26 ante 1556 apr. 3
Stanciu
Stefan
......... .
Radul Furcg din Golesti
. .
1556 mai 4
1563 apr. 13
1557 nov. 20
1568 apr. 14
ante 1571 iunle 1
Albu Golescu 1570 nov. 10 1574 apr. 24
Dumitru din Cepturi 1574 dec. 18 1579 apr. 4
Pirvu din Cioroiasi . 1579 dec. 4 1583 Ian. 3
Radu din Bgleni 1585 ian. 28
Pirvu din Cioroiasi .
Vintilg din Corbi
.. 1586 lui. 18
1589 apr. 20
1587 apr. 9.
1590 febr. 8
Dimola? 1591 oct. 23
Stanciu 1593 <mai aug. >
Hasanache 1593 nov. 17
Radu Buzescu 1595 febr. 14 1600 tun. 1
1602 sept. 2
Radu Florescu
Vintilg Corbeanu
Mihalache
. . ....... . 1603 apr. 19
1605 aug. 6
1613 apr. 24
dec. 28
Nicola 1613 nov. 20 1615 Ian. 22

Dumitrasco din BogdAnei 1619 mart. 1
Constantin Celebiul 1624 iul. 8 1626 sept. 12
Vasilie Paindur 1631 aug. 12 dec.
Gherghe 1632 febr. 13 apr. 20
Nedelco Boteanu . . . . . . . . . 1632 sept. 4 1637 mart. 15
(In continuare, ping la sfirsitul sec. al XVII-lea, vezi lista mentionatii mai sus, loc. cif.
p. 582)
MAREEE NIEDELMCER
Ctrstian din StAncesti 1473 sept. 16

Stan 1523 sept. 12
Oprea 1545 mai 28
Dara 1549 apr. 26
Ivan din Ruda 1555 nov. 12 1577 dec. 16
www.dacoromanica.ro
188 MARIETA ADAM 4
Arsenie 1625 nov. 18

Stroe 1644
Dutnitra$co . . . . 1653 apr. 25
Ivwo din Cepari 1663 jun. 17 1664 Ian. 8
Matei 1664 aug. 26 sept. 8
DumitraKo 1665 mart. 17 nov. 30
Curuia 1666 ian. 14 1669 febr. 9
Stroe Parepa
Radu CocorAscu
Dumitraco
........ . . .
1669 iul. 14
1672 mai 14
1673 mai 31
1671 iul. 28
1673 mai 11
1674 tut. 4
Radu tirbei 1674 iul. 7
Dumitraco 1675 Ian. 20 apr. 7
life 1676 ian. 29 1678 ian. 15
Stroe 1678 apr. 5 18
the 1679 mai 13 dec. 15
Diicu Rudeanu 1680 ian. 13 1681 apr. 17
Ignatie 1682 iun. 26
Dumitrwo tirbei 1683 apr. 27 mai 1
Socol 1685 febr. 8 ante 1692 ian. 20
Preda Pircoveanu 1700 mai 25 dup 1700
MARELE PITAR
Ghinea <1392> ian. 8

Radu Bughenescu 1523 sept. 12
Boluin . . . . . . . 1544 iul. 7
Tudoran din Aninoasa 1600 mai 16
Dragomir din BAjeti 1604 apr. 19 1605 iul. 6
Dumitru Dudescu ante 1616 iun. 22
Costea 1616 tun. 22
Necula 1619 iunie 28
Dumitraco din BogdAnei 1621 nov. 1 1626 mart. 26
Mitrea 1628 mai 8 1629 nov. 5
Grama 1630 mart. 3 1632 iun. 2
Dumitru Filiepnu 1633 apr. 10 1639 oct. 20
Mitrea 1640 apr. 15 1641 oct. 20
Ghiorma Alexeanu 1641 sept. 8 1643 iun. 24
Necula din Cornatel . . . . . 1644 mai 1 1654 iul. 27
Coltea Doicescu . . . . . . . . 1655 ian. 5
(In continuare, In lista amintit, /cc. cit., p. 583)
MARELE PORTAR
Dimitru 1494 fun. 5

Pirvu
Pravt
........
Stanciu din Dobrua 1514 dec. 14
1520 iun. 11
1523 sept. 12
Stanil <1525 apr. 19 jun.>
Hamza din Obislav 1525 iun. 10 iul.
Peia 1526 febr. 6
Cirstian 1527 sept. 24
Radovan 1528 oct. 29
Rdicj 1531 nov. 5
1539 oct. 21 1545 mai 27
Draghici 1547 apr. 30 1550 iun. 5
Virjoghe 1549 apr. 26 1550 iun. 20
Bira 1551 apr. 18
Ganea ante 1557 sept. 7
www.dacoromanica.ro
5 LISTA DE DREGATORI DIN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XV-LEA) 189
Vlisan (1554 febr. 28-1557 dec. 26>

Stepan . . 1558 iul. 19 1562 nov. 29
Micul . <1563-1568> mai 31
Harvat din Izvor 1573 aug. 12 1576 ian. 9
Dragomir
Necula din Smiirdestet
. . .
.. .
. 1577 iul. 7 1581. ante mai 4
1582 nov. 17 ante 1589 apr. 2
Jipa 1589 iunie 5
Anghelache <1593 1597>
Mihul 1597 oct. 6 <1600 aug.>
Apostol
Tanasie
.
.
.
.
.. .
1610 ian. 21
16141111. 13 1616 tun. 22
Dumitru Zemtea 1619 iul. 28 ante 1620 mai 6
Ianache . . . .
Gonda din Obedin
. .. ante 1623 dec. 14
1623 mai 27 1625 iul. 16
Nedelco Boteanu 1626 sept. 6 dec. 22
lane 1627 oct. 10 1630 <Wile>
Calciu 1631 dec. 1634 ian. 14
Necula 1634 dec. 10 <1635>
Cernat 1635 nov. 25 1637 dec. 8
the 1638 iul. 22
Cernat 1640 iun. 17 1644 mai 2
Nicoara 1645 mai 24 1651 sept. 23
Neagu 1652 nov. 27 1654 mai 20
Constandin Galateanu 1654 iun. 11 1657 iun. 14
PanA Pardescu 1658 apr. 15 1659 oct. 29
Dima Goga . . . . . 1660 aug. 28
Scarlet 1664 inn. 8 aug. 31
Nedelco 1665 mai 3 mai 30
Mares . . . . . . 1666 ian. 13
Constandin . : . . 1666 ian. 14
Tanase 1666 mai 5 dec. 12
Dumitrache 1668 febr. 7
Ghinea 1669 iul. 14 1671 oct. 7
Dumitru Caramanllu 1672 tun. 11
Radu 1673 febr. 26
Vasilache 1676 mai 23
Vergo 1692 iun. 2 1694 nov. 27
Iamandi 1695 iul. 28 dec. 14
Mate! Sacazliu 1696 mai 8 dupa 1700
MARELE SERDAR
Constantin erban 1646 iul. 27 1648 dec. 10

Badea 1655 apr.
Dumitrasco . . . . . . 1660 oct. 27
Ivasco . . . . 1661 nov. 29 1662 apr. 19
Alexandru Alexeanu 1662 oct. 16 1664 sept. 8
Tanasie 1664 nov. 4
Matei Rudeanu 1665 febr. 28 1666 sept. 20
Badea BalAceanu 1667 ian. 19 1668 dec. 26
Dumitrasco Stirbei 1669 mai 27 1671 nov. 24
Radu Toma Nasturel 1672 apr. 27 1673 iun. 22
Alexandru Alexeanu 1673 dec. 27 1674 jun. 28
Staico Merisanu 1675 ian. 22 sept. 22
Radu tirbei 1676 ian. 29 1677 ian. 10
Alexandru Alexeanu . . 1677 mart. 1 ante mai 15
Mihal Drosu 1677 mai 15 1678 mai 31
Barbu Filiesanu . .
Grigore Gradisteanu
.. 1679 apr. 18 iun. 11
1679 dec. 28 1681 dec. 3
Diicu Rudeanu 1682 febr. 10 dec. 16
Tanasie SAracinescu 1683 mart. 22 1684 ian. 8
www.dacoromanica.ro
190 MARIETA ADAM 6
DumItraro Stirbel 1684 apr. 1 1685 apr. 15

Mihalcea 1686 mart. 31 dec. 15
Sto fan din Buz Au 1687 apr. 25 1688 iul. 21
Stefan Cioranu 1690 febr. 17
Stoian din Buz Au 1691 aug. 15
Stefan Cioranu 1692 ian. 25 1696 mai 18
PanA Negoescu 1698 oct. 15 dupA 1700
111ARELE SUL GER
Stroe Bugheanu 1480 nov. 7

Dragomir din Suici 1519 <ian.-aug.> 10 1525 <apr.-aug.>
PAtru 1529 apr. 14
Steful 1545 mai 28
Oprea . . . . . . 1547 Ian. 20
DrlighilA 1560 mart. 10
Dumitru 1573 oct. 23 1579 apr. 16
Tudor din Goleqti 1585 sept. 2
CalotA din Lipov 1587 nov. 18
Tudor din Goleti 1589 iun. 13
Apostol 1591 oct. 23
Tudori 1593 nov. 17
StAnilA ante 1597 oct. 5
Staico 1597 apr. 5 1598 iul. 5
Zaharia 1600 iun. 20
Stanciu 1605 Ian. 14 <1610>
Preda BrAdescu 1611 febr. 27 1612 mai 20 '
Stanciu 1611 sept. 6 1614 iul. 20 (al lui Radu Serban)
Preda din Greci . . . . . 1618 oct. 13 1619 nov. 18
Tudor Rudeanu . . . . . 1620 iun. 1 23
Tudoran din Aninoasa 1620 oct. 3 11
Grama 1625 nov. 18
Costea 1625 dec. 31 1626 aug. 1
Muat din Pietrosanl 1626 aug. 23 1629 oct. 2
Dumitru Dudescu 1631 dec. 1632 iunie 2
Zaharia 1634 aug. 10 sept. 12
CalotA din Popeti <1635> nov. 10 1636 oct. 21
Loft 1638 Ian. 29
DrAgusin Deleanu 1639 febr. 8 1640 nov. 29
Buzinca 1640 dec. 3 1641 mai 12
Dumitraco 1641 aug. 12 sept. 8
Dumitru Filieanu 1642 mart. 6 1643 febr. 4
Ghiorma 1643 dec. 8 1645 nov. 12
Dumitru Filiesanu 1646 mai 21 1647 oct. 18
Bunea GrAditeanu 1648 iun. 6 1652 sept. 22
Socol CornAteanu 1653 ian. 26 mai 10
Udrea Doicescu 1653 oct. 12 1654 mai 30
Danclu Pirilanu
Mlinea Popescu . . . . .... . .
1654 iun. 11
1655 ian. 5
(In continuare, lista amintitA, loc. cit., p. 582).
aug. 4
IIARELE ETRAR
Vialcul 1512 mart. 15
Mihnea 1520 nov. 3 13
Radu al lui Mitila 1523 sept. 12
Stoica 1526 iul. 25
Cirstian 1527 sept. 24
www.dacoromanica.ro
7 LISTA DE DREGATORI DIN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XV-LEA) 191
Borcea <1541-1544> apr. 29

Dumitru 1612 iul. 15
Stoica 1620 mai 5 1626 iul. 25
Sava 1626 dupA iul. 25 1631 Jul. 5 ; 1638 mai
Andrei din Ainesti 1643 apr. 25 1649 apr. 5
Ghioca Ciorogirleanu
Strimbeanu
Matei Rudeanu
......... . . .
. .
1652 nov. 10
1659 sept. 6
1656 fut. 16
1664 ian. 8 apr. 14
Stoia 1664 mart. 9 ?
Jipa din Mirsa
Costantin . .
PAtrasco BAlAceanu
. ........ . 1665 iul. 18
1666 apr. 14
1668 iun. 18
dec. 1
1669 ian. 8
Stroe din Drgesti 1670 apr. 28 oct. 9
Ilie din Lazuri 1671 apr. 18 1673 iun. 22
Ignatie . . . . . . 1674 febr. 11 1676 apr. 9
Grigore GrAdisteanu 1677 febr. 11 fun. 12
Tudor Greceanu 1679 mart. 16 dec. 15
Mihu BrAtAsanu 1680 febr. 20
Ignatie 1680 nov. 2 dec. 30
Mihalcea . . . 1681 apr. 17
Danciu ComAneanu 1683 ian. 8 1684 mart. 3
Trif an 1684 oct. 14
Oprea 1693 febr. 28 1696 sept. 5
PAtrasco Brezoianu 1697 mai 23 dupA 1700
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ADDENDA ET CORRIGENDA
CU PRIVIRE LA 0 HARTA PARTIALA A SUD-ESTULUI

EUROPE! DATIND DIN PREAJMA BATALIEI DE
LA NICOPOLE
DE
OCTAVIAN ILIESCU
Cunoscuta de aproape un veac in istoriografia rornaneasca, sub forma

unei schite sumare, publicata de V.A. Urechia 1, harta unei parti din sud-
estul Europei, inclusa intr-un manuscris latin pastrat la Biblioteca Natio-
nala din Paris 2, a fost examinata de curind cu o deosebita atentie de
catre cercetatorul Ion Dumitriu-Snagov, care i-a dedicat un studiu temei-
nic 3. Cu acest prilej, autorul citat a inregistrat *i intreaga bibliografie pri-
vitoare la acest monument cartografic, din 1797 pina astazi 4. In legatura cu
acela*i document cartografic, dorim s aducem, in rindurile ce urmeaza,
eiteva precizari i completari, dupa parerea noastra, nu lipsite de interes.
Nu vom intra in amanunte, examinind harta ce face obiectul acestor
preocupari ; datele cunoscute au fost expuse pe larg de catre autorul stu-
diului mai sus amintit 5. Este destul s reamintim aici Ca avem de-a face cu o
hartl desenata in culori, pe pergament 6, adusa de la Constantinopol de catre
ambasadorul Frantei la Poarta otomana, Pierre de Girardin, i intrata in
Biblioteca Nationala in 1688 7. Harta reprezinta o parte din Europa de
sud-est si anume, pornind de la nord spre sud, o parte din Banat, arcul
Carpatilor Meridionali, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Cetatea Alba (Mon-
.chastro), plasata gre*it in Delta Dunarii ; Dunarea , de la Belgrad ping,
aproape de varsarea in mare a deltei formate din *apte brate ; o parte din
Serbia, apoi Bulgaria, cu muntii Balcani, Macedonia, Turcia europeana de
azi, insulele Samothrace *i Imbros, precum *i o parte din coasta Anatoliei.
Orasele mai importante sint reprezentate sub forma unor cetati, mai mari,
sau castele, mai mici. Unele au arborat drapelul cu cruce, semn ca apartin
unei stapiniri cre*tine ; altele au drapelul cu semiluna, deci au fost cucerite
de turci ; altele nu au nici un drapel sau drapelul arborat nu are nici un
semn distinctiv, ca de exemplu, Severin, Moncastro, pentru prima categorie,
Rusciuk-Russe (Zorzanelo), Caliacra (Chalachar), pentru a doua categorie.
Daca forma acestor cetati sau castele este de buna seama fantezista, se
7 V.A. Urechia, Cartografia romdnii, in Analele Academiei RomAne", seria al I-a, 2 (1881)
sect. a II-a, p. 421 (datatA 1453 ; reproducere partialA l eronatA).
2 Codex Lalinus Parisinus 7239, f. 113, v. 114 r.
3 Ion Dumitriu-Snagov, Codex Latinus Parisinus 7239, in Revista arhivelor",
52/37 (1975) P. 201-210 -F o plansA (reproducere in culori a hartii de mai sus) ; v. si idem,
Dobrogea in arhivele lumii, in Tomis", 9 (1974) nr. 3 (113), p. 6 7.
4 Ion Dumitriu-Snagov, Codex Latinus Parisinus.. ., loc. cit., p. 204 n. 13. La bibliogra-
fia indicatA acolo, se adauga : Constantin C. Giurescu, Istoria pddurii romdnesti din cele rnai vechi
timpuri pina astzi, Edit. Ceres", Bucuresti, 1975, p. 135 si fig. 29-30 ; Adrian Marino, Jurnal
parizian II, in Tribuna", 17 (1973), nr. 44/880 din 1 noiembrie, p. 8 (ambnunte cu privire la o
pretinsA localizare a Posadel pe aceastA hartA i unele date fanteziste despre istorlcul acestui
'document cartografic).
6 Ion Dumitriu-Snagov, op. cit., passim.
6 lbidem, p. 202.
7 Ibidem.
'111 C. 1618 www.dacoromanica.ro

194 ADDENDA ET CORRIGENDA 2
poate totusi admite ca, desenatorul cartograf a cautat sa, respecte marimea
lor relativa. Muntii sint redati sub forma unor masive stincoase, cu indi-
carea trecatorilor. Dupa cum observa autorul citat mai sus 9, Carpatii
precizam noi : Bucegii, muntii Birsei si muntii Buzului sint repre-
zentati deplasati mult spre Dunare, atingind chiar malul fluviului. Autorul
studiului citat dovedeste in mod cit se poate de convingator ca, ne aflam
in fata unei harti militare, redactath in preajma pregatirii cruciadei care
avea sa se incheie cu batalia de la Nicopole (25 sept. 1396) 9. Aceasta datare
rezulta clar din felul cum este reprezentath cetatea Vidinului (Ahandin),
avind deasupra drapelul cu cruce, dovada a faptului ca, era Inca, sub sta-
pinire cresting', in vreme ce Adrianopol, Skoplje, Sofia si Filipopoli-Plovdiv
poarta, toate drapelul cu semiluna imperiului otoman. Cu privire la iden-
tificarea autorului hartii, ea este Inca, obiect al unor eercetari in curs'''.
Acestea fiind datele esentiale pe care ni le ofeth monumental carto-
grafic in discutie, 0, trecem acum la expunerea precizarilor si completarilor
anuntate, ce se vor margini numai la portiunea infatisind Oltenia, Mun-
tenia si Dobrogea. Constatam de la inceput ca, Oltenia se bucura de repre-
zentarea cea mai corecta. Pe teritoriul ei, strabatut in mijloc de Jiu de-
altfel impreuna cu Oltul singurii afluenti ai Dunarii desenati pe harta11,
apar trei cetati. Una, la vest de Jiu, este cetatea Severinului (Schierino);
are cinci turnuri, fail nici un drapel, si in dreptul ei, eartograful noteaza :
prinzipio della Vlachia, inceputul Tarii Romanesti. In spatiuldintre Jiu,
Olt Eji Dunare, alte doua orase. Unul, destul de aproape de malul fluviului
e reprezentat ca o cetate trapezoidala, cu o poarta, pe latura mare (de Sud),
strajuita de doua turnuri inalte, pe eel din dreapta fluturg drapelul cu cruce.
Pe aceeasi latura, se mai vad alte trei turnuri, mai mici : unul la vest,
celelalte la est. Nici un nume nu figureaza pe hartl, in dreptul acestei
cetati ; autorul studiului citat erede ca ar fi vorba de Sueidava de la,
Celeiu Corabia12. Patin mai la nord, doi arbori desenati pe hart& repre-
zinta, probabil o padure 13, desi ar putea servi numai ca element decorativ,
pentru umplerea unui spatiu alb. Mult mai la nord, la poalele muntilor, e o
alta cetate, cu incinta ovala si sase turnuri, patru mai inalte, doug mai
mici ; pe cel mai inalt, pe latura de nord, e arborat drapelul cu cruce. Ceta-
tea are o poarta cu turn la vest, in dreptul unui pod peste Jiu, cu indicatia
elm& ponte de zicho, podul Jiului ; o alta poarta pare a fi la est, catre Olt.
Deasupra acestei cetti, cartograful i-a mentionat numele : Ponssiona.
Autorul studiului citat are certitudinea ca reprezinta Craiova 14. Am avea
deci cea mai veche atestare din evul mediu, pe baza unui document cartogra-
fic, a existentei orasului Craiova, mentionat intr-un izvor scris abia din
anul 1475 15. Aceasta identificare, desi se intemeiaza in mod evident pe
8 Ibidem, p. 206.
9 Ibidem, p. 208.
19 Ibidem, p. 202 n. 4.
11 ...un al treilea afluent are prezentA numai o gurA de vArsare pe meridianul Predealu-
lul" (ibidern, p. 206). DupA pArerea noastrA, este vorba de gura Ialomitel.
29 Ibidem, p. 207 (identificare pusa de autor sub semnul IntrebArii).
13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 155.
14 Ion DumItriu-Snagov, op. cit., p. 207.
18 Act. din 1475 (6983) iunie 1, emis de Basarab LalotA ; Intre martori, jupan Neagoe de la
Craiova ; publicat In Documenta Romaniae Ilistorica B. Tara RomAneascA, vol. I (1247-1500),
editla P.P. Panaitescu si Damaschin Mioc, Bucuresti, 1966, sub nr. 148, P. 243 246.
www.dacoromanica.ro
prezenta in apropiere a podului de peste Jiu, nu ni se pare totusi atit de

sigurA. Dac'a; Ponssiona ar fi Craiova, asezarea ei, strins intre Jiu i Olt,
la poalele muntilor, poate fi imaginat'a cu foarte mare dificultate. Chiar
dacl desenatorul cartograf din evul mediu putea face localizari incorecte,
in raport cu coordonatele geografice, era mai greu sA, nu respecte macar
directiile fat'a de un punct bine cunoscut, in cazul nostru, Severinul. Ce
s-ar fi intimplat cu regele Sigismund k;i armata sa, clack intrind in Tara
Romaneasca pe la cetatea Severinului i urmarind, in drum spre Nicopole,
sa facA o etapa la Craiova, s-ar fi indreptat spre nord-est, in loc s mearg
spre sud-est, asa cum se afla Craiova, fata de Severin Ar fi ajuns la Rim-
nicu Vilcea, localitate amintita in documente de la 1388 18, dar de bung,
seama mult mai veche 17.
Dupa parerea noastra, in lumina acestor consideratii, Ponssiona ar
reprezenta Rimnicu Vilcea, iar Craiova ar fi cetatea Ma% nume de la sud,
pentru care s-a propus identificarea cu Sucidava Celeiu, azi in raza
orasului Corabia. Dar Sucidava pierduse orice importanta strategica Inca
din sec. al VII-lea ; urmele ulterioare sint modeste i sporadice 18. Credem
deci cii autorul hiirii, desenind cetatea cu cinci turnuri, a inteles sii repre-
zinte Craiova, oras al carui nume nu 1-a retinut. Astfel, am avea intr-adev6r
de a face cu cea mai veche atestare a capitalei banilor, marcatI de un
monument cartografic, ca si strivechea Pelendava, mentionatA, dup'0, cum
se stie, de un document similar, tabula Peutingeriana 19. In ce priveste
podul de peste Jiu, ne lipsesc datele pentru o localizare plauzibihii; ar
putea fi In zona RIcari Filiasi.
Trecind Oltul (H Oa), ne apare pe hartI o cetate cu douI turnuri, unul
purtind steagul cu cruce ; alituri, denumirea Zorio i indica0a compli-
mentari locho deserto. Autorul studiului citat o identifia cu Giurgiu si
observg, amplasarea incorectg, pe locul uncle ar trebui s'a fie Turnu 3/15,gu-
rele20. La nord, sus, pe crestele muntilor, o cetate cu o incintii ovali i trei
turnuri, dintre care unul central, fara steag i fan nume ; autorul crede cg.
reprezintl cetatea Poenari 21. Pare mai probabil sg fie cetatea Dimbovitei
din sus de RucAr, pe drumul Bran Cimpulung, loc al unei celebre batalii,
cistigatI la 1368 de catre pirCilabul Dragomir al lui Vlaicu Vodg, impotriva
unei armate unguresti sub comanda voievodului Transilvaniei22.
La est de Giurgiu, munti cu povirnisuri abrupte coboarg, ping, in
malul Dunarii, asa cum s-a observat anterior 23 . Ultima trecgtoare a
16 Act din 1388 (6896) mai 20, emis de Mircea cel Bdtrin, intdrind rn-ril Cozia, printre
altele, o moard la Rimnic, pe care a ddruit-o Dan voievod i o vie, tot acolo, ddrultd de jupan
Budu, dui:4 voia lui Radu voievod ; ibidem, doc. nr. 9, p. 25-28.
17 Unii autori presupun cgt la Rimnicu Vilcea si-a avut resedinta cneazul Farcas, amintit
la 1247 in diploma Ioanitilor ; Constantin C. Giurescu i Dinu C. Giurescu, Istoria ronuintlor,
Edit. stlintificd, I, Bucuresti, 1974, p. 244.
19 Cf. D. Tudor, Sucidaua, Edit. Scrisul romnesc", Craiova, 1974, p. 147 149.
19 Vladimir Iliescu, in Izooare prioind istoria Romaniei, I, Edit. Academiei, Bucuresti,
1964, p. 741 (text), 776 (identificare) ; Union Acadmique Internationale. Tabula Imperil Romani'
L 34, Budapesta, 1968, p. 88, s.v. PELENDAVA ; Constantin C. Giurescu i Dinu C. Giurescu,
op. cit., p. 80, 87.
29 Ion Dumitriu-Snagov, Dobrogea in arhiuele lung I, loc. cit.
21 Idem. Codex Latinus Parisinus..., loc. cit., p. 207.
22 B. Cimpina D. Mioc, in Istoria Romdniet, I, Bucuresti, 1960, p. 349.
23 V. supra, n. 8.
www.dacoromanica.ro
Carpatilor Meridionali, marcata de cartograf, nu poate fi Predealul, cum se

afirma 24. Se stie intr-adevar c pasul Predeal a fost inaccesibil ping, tirziu,
in sec. al XIX-lea, primii locuitori stabilindu-se in Predeal abia la 1830 25.
In mod cert, este vorba de pasul Buzaului, folosit inca din antichitate i pe
care il strabateau de la 1358 negustorii brasoveni, pentru a ajunge la
Dunare la Cetatea de Floci (Gura Ialomitei) si la Braila 26. La nord de cotul
Carpatilor, o alta trecatoare, deasupra careia scrie Vlachia, pare a indica
pasul Oituz, catre Moldova, desemnata cu acelasi nume ca i Tara Roma-
neasca.
Un interes deosebit Ii prezinta siragul de cetati de-a lungul malului
drept al Dunarii, incepind cu Silistra ( Tristarj), pina aproape de varsare,
unde rasare in mijlocul fluviului un castel cu o incinta circulara i un turn
in centru ; pe zidul de vest e arborat un drapel cu cruce. Autorul pare a
localiza aici Vicina27. E, fr Indoial, Licostomo, castrum Licostomi, un
castel situat pe o insula stincoasa', acolo unde in eval media bratul Chilia se
varsa direct in mare, formind numeroase insule, din care avea sa se dez-
volte mai tirziu actuala delta secundara, a aceluiasi brat ; amintim ca Licos-
tomo a fost localizat in ultima vreme la Periprava de astazi 28.
Intre Silistra si Licostomo sint marcate alte doua cetati. Prima
pornind de la Silistra , mai mica, are o incinta patrata cu cinci turnuri,
fara nici un drapel ; i se da numele Malvexin; autorul propane identificarea
Hirsova, cu semn de intrebare 23. Terminatia vexin Vexina Vecima
ne ingaduie, totusi, sa identificarn aici Vicina, pentru a earei localizare va
mai curge, en siguranta, Inca' multa cerneala 3. Cealalta cetate, cea mai
mare din spatial cercetat in aceasta nota, nu are nici un nume ; cu o incinta
poligonala masiva, prevazuta cu doua porti pe latura de est si cinci turnuri
de ma'rimi si forme diferite, pe cel din coltul de sud-vest flutura un drapel
cu simple hasuri. Alaturi, inscriptia urmatoare baradigo locho dexerto i(n)
cid gu,al Abita solarne(n)te peschadori31. Autorul, explicind. termenul bara-
digo ca desernnind un prag la local de intrare din Marea Neagra in Dunare,
considera c aceasta inscriptie se refer./ la cetatea nenumita de la intrarea
in Delta Dunarii si pe care o socoteste a fi Isaccea (Vicina)32. Dar oricare
ar fi localizarea Vicinei, din toate cele propuse pina acum, ea nu ar putea
fi la intrarea in Delta Dunarii ; cu atit mai putin in cazul cind se accepta
identificarea ei cu Isaceea. Asa cum am aratat mai sus, cetatea nenumita
de fapt, un castel, castrum, dupa modal cum este reprezentata de la intrarea
24 Ion Duinitriu-Snagov, op. cit., p. 206.
25 Cf. George Ion Lahovari, g-1 C.I. BrAtianu, Grigore Tocilescu, Mamie dicfionar
geografic al Romdniei, vol. V, fasc. I, Bucuresti, 1902, s.v. Predeal, p. 88.
26 Actul tut Ludovic I, emis in 28 iunie 1358 la Buda Veche oi adresat brasovenilor, la
Franz Zimmermann, Carl Werner, Georg Miiller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in
Siebenbiirgen, II, Hermannstadt (Sibiu), 1897, nr. 736, p. 152-153 ; cf. Al [aria] Holban, Contri-
built la studiul raporturilor dintre Tara Romdneascd i Ungaria angevind ( Problema stdpinirii
elective a Severinului st a suzeranild(ii in legdturd cu drumul ), in Studii", 15 (1962),
p. 338-344.
27 Ion Dumitriu-Snagov, op. cit., p. 207-208.
28 Octavian Illescu. Localizarea vechiului Licostomo, In Studii" , 25 (1972), p. 435-462.
22 Ion Dumitriu-Snagov, op. cit., p. 207.
30 Cu privire la localizarea Vicinei, v. mai nou Petre Diaconu. Pdcuiul lui Soare Vicina,
In Byzantina" 8 (1976), p. 407-447 + pl. 47-58.
31 Ion Dumitriu-Snagov, op. cit., p. 207.
32 Ibidem, p. 208.
www.dacoromanica.ro
in Dunare nu poate fi decit Licostomo. tn ce prive*te cea de-a doua cetate

far nume, cu incinta poligonala *i drapel cu hawri, aceasta desemneaza
fr indoiala Chilia, a carei importanta strategic*/ *i comerciala, in secolele
-
XIVXV pina la caderea ei in miinile otornanilor, la 1484 nu mai
este necesar sa fie amintita 33.
tn sudul Dobrogei, identificarea Caliacrei (Chalachar) pe virful capului
cu acela*i nume, nu prezinta nici o dificultate. Catre nord-est pe tarmul
marii Negre se vede, pe o faleza Inalt, o alta cetate, mai mica, fitr nume ;
ar putea fi Enisala, denumita Grossea in izvoarele cartografice ale
evului mediu34.
0 ultima observatie , cu privire la alternanta numelui de tari. Dea-
supra arcului carpatic apar urmatoarele mentiuni : Transivana (sic) intre
Jiu *i Olt ; Vlachia transivana, de ambele parti ale trecerii Oltului prin
munti ; Vlachia, in dreptul Fagaraplui ; Vlachia, deasupra unei trecatori
care duce in Moldova pasul Oituz. Numele Valchia (sic) mai apare
in zona unde ar putea fi localizata Curtea de Arge*, iar la vest de Severin
sta scris, ma cum s-a artat, Prinzipio della Vlachia. Credem caVlachia
transilvana *i Vlachia de la nord de Carpati indica feudele de peste munti
ale domnilor Tarii Romne*ti, Amlawl i Fagarawl, iar Vlachia din
dreptul trecatorii de la nord-est reprezinta in realitate Moldova. Am avea
prin urmare *i infati*area configuratiei politice de la finele secolului al
XIV-lea, in cele trei tari rorrane.
Incheiem aici aceste contributii, subseriind intru totul la opiniile
exprimate de dare autorul studiului citat mai slls, cu privire la deosebita
importanta a manuscrisului de la Biblioteca Nationala *i a hartii pe care o
cuprinde, pentru istoria noastra.
33 Cf. Octavian Iliescu, op. cit., p. 443-445, 454-456; 5erban Papacostea, Killa et kr
politigue orientate de Sigisrnond de Luxembourg, in Revue roumaine d'histoire" 15 (1976), P. 421
436 ; Octavian Iliescu, Contribujii numismatice la localizarea Chatet bizantine, in Stuclii 1
cercetbri de istorie veche i arheologie", 29 (1978), p. 202-213.
34 Aceast identificare va face obiectul unei cercetriri viitoare.
www.dacoromanica.ro
4
74;
.IC ).1, ;-'' . I ..0.
X.itr
'Arn
1 1`.`
tt.,41t ,-..t-
......,...,-;.; , I.
....., - ,
.
-. ,-1;e-,-__,,ir-u-'-''
.-_-,P-.1- ,_.' .1 ::: .4.,.' N.
,
-
t.........t. , -... '''' ' Z,..' e-`'''S4,..**--,-
, , ..._
- :. ' 7).'""' tl.
,.....4
t.
-.9,
_. .
Ir- I I
(1.* fdig-Aakrt5 4.
a' '" 4. -- . ., . 111.1.klaer i p ......ztj . , : n ii ;_tt
Mama I. Harta partial a Europei de sud-est (Cod. lat. Paris. 7239 f. 113 v.). Reproducere partiald (clip
Biblioteca Nationald, Paris).
www.dacoromanica.ro
"
..........
, ..,...
r; .4 F
LT--
' > 1 stS. A .. 174112
. 'a _-
-..-"*"-0 *1
ter'
-1..
- I
,rr -
1 41... , l'
n .-,----,--
1 1
4,te
%
, =0.
,
P
A qi--4-64
Plana a II-a. Aceeai hartd (Cod. lal. Paris, 7239, f. 114 r.). Reproducere partialA (acela( cl4eu).
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RECENZII SI PREZENTARI
DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA, A., Moldova, vol. I (1384 1118) Intocmit de

C. Cihodaru, I. Capron si L. Simanschi, Bucuresti, Edit. Acad., 197a, 604 p. ; vol. II
(1449-1486), intocmit de L, Simanschi, Georgeta Ignat si D. Agache Bucuresti, Edit.
Acad., 1976, 648 p.
Primul volum contine 290 documente autentice si 10 false, iar cel de-al doilea, 265 docu-
mente autentice si 24 false. In prefete, alcatuitorii aduc omagiul lor inaintasilor, care au ma i
editat in cea mai mare parte aceste documente, In special lui Mihai CostAchescu si liii loan Bogdan.
Urmeaza bibliografia si lista rezumatelor documentelor In limba romana si in limba trance/a.
Voluinele se Incheie cu indici analitici de nume si de materii.
Si aceste volume, ca Intreaga colectie, reproduc actele atit In Ihnba originala, slava, clt
si In traducere romaneasca, mod cu adevarat stiintific de editare a izvoarelor. Pe baza actelor
astfel publicate, oamenii de stiinta pot face importante studii privind istoria statului feudal, a
bisericii, studii de toponimie etc.
Volumul I este important si prin cele 20 de documente autentice inedite, cuprinzlnd date
interesante din istoria Moldovei. Relevant astfel doc. nr. 3, dat de Roman voievod, publicat In
rezumat, aflat In fondul in-rii Pobrata ; este vorba desigur de satele Bodesti si TAtarusi, pe care
autorii, din prea mare scrupulozitate nu le-au completat, localitati1e InsA aparind, In acelasi fond,
Intr-un act urmator, din '2 iulie 1398. Dintre documentele emise din cancelaria lui Alexandru cel
Bun merita seinnalata importanta celui din 1 august 1403 (nr. 18), prin care i se dAruiesc lui Bali ta
Mudricica cloud sate in jinutul BacAu, unul la Cobile" i altul pe Slava, clnd la Suceava se afla
cneazul Fedor Coriat de la Muncaci ; de asemenea actul din 15 mai 1418 (nr. 44), de IntArire a
satului SArbesti, la Dumbravd, lui Vascan si altora. Din domnia lui Bias voievod, volumul s-a
Imbogatit cu un act din anii 1432-1433, prin care acesta daruieste lui Staia satul Tuzara, unde
este cneaz Nicoara i altul unde este cneaz OnicA, daruite mai tirziu cnea7ului Nicoara (nr. 203).
Din prima domnie a lui Stefan stilt de retinut actele de sub nr. 136 si 138, din 3 ianuarie 1435,
prin care se Intareste satul Suhodol lui Neagoie Micu si lui Raspop, respectiv din 4 aprilie acelasi
an, prin care se dAruieste lui Cindea i altora selistea lui Dragoi. Inedit este si continutul actului
din 6 iunie 1436, dat In rezumat, pentru selistele Poroseci si Berez din tinutul Orhei. Nou si
necunoscut este actul emis In 12 martie 1437, prin care voievozii JOe si Stefan dAruiesc lin Ion
Tolici Varatecul lui Giurgiu, unde au fost viile sasilor (nr. 169) ; la fel actul din 22 mai 1443
(nr. 231), dat de Ilie voievod In Buceaci pentru vinderea curtii i ocolului din Volhovet, Sucevita
Satul Mare cu 500 de zloti lui Didrih de la Buceaci, apoi actul prin care se Intareste satul de la
Iezer, pe Tutova, lui Baicu i Sima, la 18 decembrie 1446 (nr. 270), pe care I-au cumparat de la
Petru Iezereanu, sat pe care autorii, din aceeasi excesivd prudenta, nu 1-au identificat geografic
In indice. In sfirsit, din acelasi prim volum merita relevat continutul actului din 22 septeinbrie
1448 (nr. 287), prin care Petru voievod clA m-rii Moldovita jumAtate din lacul Cuhul, de lInga
DunAre.
Din vol. al II-lea subliniem importanta celor 11 acte, inedite si necunoscute cercet Atori-
lor, toate emise din cancelaria lui Stefan cel Mare (nr. 62, pentru satele Miresti si Gaureni ; nr. 72,
pentru Ciulinesti i Verejeni ; nr. 88, pentru satul Hruba ; nr. 105, pentru satul Benesti ; nr. 116,
pentru satul Liesti ; nr. 125, pentru satul HirtAnesti ; nr. 126, pentru satul Slrbi ; nr. 171, pentru
satul Dersca ; nr. 180, pentru satul TAbacesti ; nr. 263, pentru satul Peletiucesti i nr. 265, pentru
satul Duhtana).
E de remarcat i bibliografia exacta i completA ce insoteste fiecare act. Pe baza criticii
interne si externe a documentelor, alcatuitorii celor douA volume au reusit sS depisteze un numar
apreciabil de documente false.
Volumele constituie o Incununare a unei munci deosebit de dificile.
lAlexandru I. Gonfa
GH. CRONT, AL. CONSTANTINESCU, ANICUTA POPESCU, THEODORA RADULESCU,

C. TEGANEANU, Acte judiciare din Tara Romaneascd. 177.5 1781, Bucuroti, Edit.
Acad., 1973, 1 064 p.
In volumul pe care 11 prezentAm stilt adunate 930 de documente culese din condicile
judecAtoresti ale Tarii Romanesti pe anii 1775-1781, aflate In manuscris la Arhivele Statului din
Bucuresti. Documentele publicate shit, In cea mai mare parte, anaforale ale divanului domnesc
www.dacoromanica.ro
202 RECENZH $1 PREZENTARI 2
si ale departamentelor, cu intAririle domnesti respective, la care se adaugA clteva asezAminte

cu caracter normally si porunci domnesti.
Lucrarea se Inscrie ca al 9-lea volum din colectia Adunarea izvoarelor vechiului drept
romanesc scris", publicatie InceputA de colectivul de vechi institutii romnesti, condus de acad.
Andrei Radulescu. Colectia constituie o opera de incontestabild utilitate pentru cercetAtorul
contemporan al vechiului drept si al institutiilor vechi romnesti, ea prezentind pentru prima
data o culegere criticA i sistematicA a bogatului material juridic din trecutul nostru.
Adele judiciare debuteazA cu o scurtA introducere. UrmeazA documentele asezate In ordire
cronologicA, precedate de regeste succinte dar cuprinzAtoare ; apoi un sistematic si amanuntit
indice de materii, care usureazA cercetarea materialului documentar, i un glosar al termenilor
de origine strAinA IntlIniti In documente.
In aceste documente se reflecth, pe de o parte, aspectele cele mai variate ale societatii
consecutive pAcii de la Kuciuk-Kainargi (1774) societate care Incepe sh prospere ca urmare
a limitarii exploatdrii economice a Portii, a reintroducerii de cAtre Al. Ipsilanti a termenelor
fixe de platA a birului si a unor consecinte pe care le-a avut pentru tara noastrA rAzboiul ruso-
turc din 1768 1774.
Dezvoltarea vietii economice si structura economich a societAtii apar atit din numeroasele
procese ce se poartA asupra unor felurite fapte de comer i bunuri, sau in care figureaza cambii
emise pentru usurarea cIrculatiei capitalurilor i pentru intArirea creditului, din chemAri in jude-
catli pentru fallment (mofluzie), din judecAti in care se solutioneazil conflictele decurgind din
variate activitati mestesugArestl, eft si din acele procese fara caracter profesional mai numeroase
Inca In care, printre impricinati, figureazh negustori sau mestesugari, ceea ce ajuta, in
acelasi timp, la cunoasterea structurti societAtit sub aspectul categoriilor sociale care o compun.
Negustorii, realizind clstiguri marl din comert, ImprumutA cu doblnzi uzuare pe boierii care
au nevoie de bani pentru lux sau pe debitorit lipsill de resurse financiare si impoyarati de greutAti.
pentru Ca, de cele mai multe ori, situatia acestora din urmh sA se inrauthteasca Inca, prin asemenea
imprumuturi. Vedem astfel pe un egumen, fost protopop, Imprumutindu-se cu dobinzi marl de
la mai multi negustori, spre a achita dajdia ajutorintei preolllor din protopopia sa i pe care
acestia nu erau in stare sh o plateasch, ajuns In situatia de a nu mai putea face fat obligatiilor
asum a te.
Boierit apar l ei In procese In legAturA cu circulatia capitalurilor, ca I negustorii, Bind
tentati de cistigurile realizate de acestia prin camAtil. Dar el mai apar i ca stApini de mosii,
opunindu-se cu toata energia luptei dirze si perseverente a tAranilor pentru libertate. Acestora, de
cele mai multe ori, in cel mai bun caz li se recunostea starea de oameni liberi, dar deposedati de
pAmint, continuind sA ramina astfel exploatati de feudalul laic sau ecleziastic. In afarh de boieri,
apar adesea in documente mainAstiri acaparatoare ; un egumen mincinos care nu se sfieste sA se
fach singur judecAtor si sh confiste fr drept vite ale unui pastor, spre a-si acoperi o pagubA
necauzata de acesta. Intilnim numeroase porunci domnesti de supunere a taranilor ; domnul,
desi animat de Wel iluministe, nu putea face abstractie de interesele clasei cAreia II apartinea.
Se ref teeth astfel in documente un aspect al luptei dintre exploatati si exploatatori.
In procesele relatate se mai pun in discutie numeroase probleme penale, fiscale, de dijme,
prestatii, vinzAri, succesiunl, hothrnicii, inchirieri, arendari, chezAsil, zAlogirl, zestre, prescrip-
tie, embatic etc.
La judecarea proceselor se folosesc probele In curs si astAzi (actele scrise, martorii, exper-
tiza, cercetarea la fata locului), dar se face Inca aplicarea pe scarA intinsA a juramintului cu
blestem. Domnul trece insA uneori peste anaforaua divanului si rejudecind procesul II solutio-
neazA In spirit progresist, pe baza hrisoavelor prezentate de parti, inlAturind jurAmintul cu
blestem pe care una dintre pArti 11 deferlse celeilalte i pentru admiterea cAruia opinase divanul.
In procesele penale bAtaia cu toiagul la thlpi e practicatA frecvent, dindu-i-se un caracter
dezonorant ; clAcasii care pierdeau procesul erau astfel bAtuti la scara divanului" ; un rAufAcA-
tor, ca sanctiune, este mutat obligatorlu din localitate si, acolo unde i se fIxeazA domiciliul, este
biltut cu toiagul la talpi, in public.
Inceputul timid al IncercArii lui Ipsilanti de a separa puterea judeattoreasch de cea admi-
nistrativA apare In aceste documente. In 1771 domnul orinduieste in fiecare judet doi tooled,
un judecator i un ispravnic, care Insd pinA la nizamul cel desAvirsit." sl caute trebile judecA-
toril ... si trebile ispravnicii de-a valma".
In sfirsit, rezultrt din documente tendinta crescindA de aplicare a dreptului seri% desi
obiceitil piimintului" este invocat uneori aldturi de pravilA". Ipsilanti ajunge dealtfel sh con-
sacre preponderenta dreptului scris prin punerea in vigoare a Pravilniceaschii condici (1780) si
prin elaborarea unui cod penal (1775), al cArui manuscris a fost identificat rec ent de prof.
Valentin AL Georgescu In Biblioteca Academiei.
Din scurta prezentare fAcuta se poate vedea ca Adele judiciare nu se adreseazA numai isto-
ricilor dreptului sau at institullilor, ci si istoricilor evenimentelor, sociologilor, economistilor si
www.dacoromanica.ro
3 RECEINZII I PREZENTARI 203
chiar lingvistilor, ultimil putind urmAri aici stilul judiclar al epoch I circulatla termenilor de
origine straina.
Lucrarea find de mare utilitate, recomanddin cu toata convingerea publicarea In conti-
nuare a celorlalte documente aflate In condictle judiclare de la Arhivele Statulul Bucuresti.
Data fiind importanta pe care o prezinta materialut publicat In volumul de fao credein
lns cA ar fi fost bine ca introducerea sA cuprindd o analiza, oricit de succintit, a ceca ce este
mai relevant. Observatiile fugare, pline de interes totusi, pe care le citim In scurta introducere,
ne autorizeaza sa presupunem ca unele dezvoltari ar fi contabutt esential la ridicarea valorli
lucrarii.
Nu ne ocupam de transcriere, Wind aprecierile asupra el in seama specialistilor. Dar gAsim
necesar sa spunern aid cA absenta indicelui onomastic, obisnuit lucrarilor ca cea de fattt, este re-
gretabila i ca glosarul ar fi fost util sit indice si cuvintul strain (grecesc, slay, turcesc) din care
deriva cel romanesc ri sa-I explice mai temelnic pe acesta din urmA, lamurirt vagi ca aceea cA
zapciul este un agent" sau slujbas" nefiind de nici un folos.
Nu putem Incheia aceastA prezentare fArA o remarcA : in introducere se arata contributia
fiecarula dintre colaboratorii care figureaza pe coperta st se mal mentioneaza st altti cu o partici-
pare mai redusa. Printre acestia din urma figureaza si prof. George Fotino, care se precinazA cA
a colaborat la intocmirea fiselor pentru indicti de materli si la redactarea regestelor. Ca care
cunosc istoricul acestei Incrari stiu cA prof. George Fottno a revAzut peste 900 de regeste si la cele
mai multe a intervenit cu o redactie noua. 0 asemenea contributie substantiala a regretatului
profesor de istoria dreptulut de la Universitatea din Bucurestl justifica incontestabil
asezarea lui intre principalii autori ai lucrarii.
Mai observAm, cu aceasta ocazie, cit intrucit la selectionarea materIalului sI redactarea
regestelor in prima lor forma au mai lucrat i altt membri al colectivului de vechi instant li roma-
nesti, firesc era ca fi numele acestora sa fie mentionate la finele Introducerii.
Ovid Sachelarie
DOCUMENTE TURCESTI PRIV IND ISTORIA ROMANIEI, vol. I, 1455 1774, intoc-
mit de Mustafa A. Mehmed, Bucuresti, Edit. Acad., 1976, 413 p. (Colectia Izvoare
orientate privind istoria Romania", III).
Recent a vAzut lumina tiparului, datortta stradaniilor tut Mustafa A. Mehined, primul
volum de Documente turcesti privind istoria Romdniei, care face parte din colectia Izvoare orien
tale privind istoria Romania". Aceste izvoare documentare sint mentte sa intregeasca cele doua
volume de traducer! ale unor fragmente din cronicile turcesti privitoare la trecutul poporului
roman 1, si ele cuprinse in colectia de Izvoare orientate ...".
Acest prim volum de documente cuprinde 292 de piese din perioada 1455-1774. Llmita
inferioara marcheaza anul prima cereri de tribut adresate de sultanul Mehmet al II lea lui
Petru Aron, domnul Moldovei, iar 1774 este anul in care Poarta emite hatisertfurile de privilegii
pentru Moldova i Tara Romaneasca prin care se crea un nou cadru raporturilor romano-otomane.
Continutul acestor documente priveste o serie de realitati de prima importanta ale trecu-
tului romanesc : statutul de autonomie politica a tArilor romAne in cadrul Imperiului otoman,
regimul obligatillor materiale fata de Poarta (harac, cizyc, lucru la cetatile turcestl etc.), relatiile
comerciale, statutul supusilor otomani pe teritortut romanesc, evolutia raporturilor politice ale
tarilor romane nu numai cu Poarta, dar L cu ceilalti vecini etc.
Ca provenienta, o bunA parte din documentele acestui volum apartin Bibliotecit Academia
R.S.R., Arhivelor Statului, arhivei Bibliotecii Centrale de Stat si arhivei Muzeulul de istorie a
orasului Bucuresti, la care se adauga o serie de acte aflate in fondurtle din R.P. Polona, R.P. Bul-
garia si Turcia. Cele mai multe dintre aceste documente sint inedite.
Marea majoritate a actelor cuprinse in acest volum au fost emise din dispozitia auto ritatilor
centrale ale Portii : sultani, mari viziri si altt demnitari. 0 parte din documente provine de la
dregatorli otomani din provincil, de la hanii din Crimeea sau de la mirzacii din Bugeac. Cores-
pondent% redactata in limba turco-otomanA, a domnilor tarilor romAne, a mitropolitilor si a
boierilor cu Poarta, completeaza acest volum. Ca destinatie, cele mai multe scrisori shit adresate
domnilor i boierilor roman!. Selectia documentelor cuprinse in volum nu presupune neaparat
ca emitent sari destinatar o autoritate romAneasca, dar indiferent clue emite sau cut sint adresate
scrisorile, ele contin stiri referitoare la Moldova, Tara RomAneascA, Transilvania, Dobrogea sau
1 M. Guboglu, M. Mehmet, Cronici turcesti privind frfle romdne. Extrase, I. Sec. XV
mijlocul sec. XVII, Bucuresti, Edit. Acad., 1966 ; vol. II, 1974 (ed. M. Guboglu).
www.dacoromanica.ro
204 RECENZII I PREZENTARI 4
Banat. Asadar, criteriul de selectie al documentelor este limba turco-osmand i continutul tiri-
!or care privesc in chip necesar istorla romAneascA. Pe de altA parte, dacd se are in vedere cA sco-
pul declarat al colectiel de Izvoare orientale..." este sA introducA in circuital stiintific,
intr-o formA unitarA, totalitatea materialelor documentare i narative turco-osmane referitoare
la trecutul poporulul roman" (p. XXII), ne intrebAm dacA in acest volum nu si-ar fi aflat locul
si scrlsoarea circularA prin care sultanul Bayezit al II-lea anunta cucerirea Chi lief si Cet Atii
Abbe (1481)2. Este adevArat cA editorul specificA in Introducere a a lAsat pentru volumele
urmatoare ale seriei unele documente turcesti din secolele XVI XV III, deoarece ele sint accesi-
bile cercetAtorilor romAni prin traducerile oficiale in limba francezA care le insol.esc3, iar cele mai
Importante dintre ele au fost regestate de N. Iorga4 sau chiar editate in romAneste5. Rezumatul
acestora se gaseste dealtfel si in Catalogul documentelor turce$1i 6. Buletinul de victorie" al lul
Bayezit al II-lea este omis si din exceptiile mai sus enuntate ale volumului I.
Seria de documente turcesti este astfel conceputA Melt viitoarele volume suplimentare sA
poat tine pasta descoperirilor de arhivA care se intrezAresc extrem de promitAtoare : este de
asteptat ea pentru perioada 1455-1774 sA iasA la ivealA Inca un numAr insemnat de acte otomane,
stint fiind eA doar o parte din cele 90 de milioane aflate in fondurile din Turcia au fost inventa-
riate i catalogate, iar prospectiile arhivistice intreprinse de cercetAtorii romAni n-au fost extinse
in majoritatea tarilor occidentale sau din Orient.
Introducerea editorului aduce o serie de lAmuriri privitoare la tipulsi autenticitatea docu-
men telor, la grafia i starea lor de conservare, precum si la alte aspecte de ordin diplomatic.
Din pacate acest volum cuprinde numai traducerile romAnesti ale documentelor, precedate de
scurle rezumate, iar cele aproximativ 60 de facsimile care le insotesc sint, din cauza reproducerii
defectuoase, in parte ilizibile. Volumul este completat de un glosar si de un indice de persoane si de
locuri. Poate n ar fi fost de prisos o listA cu rezumatele documentelor, care ar fi usurat consultarea
acestora.
In ceea ce priveste transcrierea cuvintelor de origine turcA-arabA-persanA, cele ce s-au
incetAtenit In limba romana au fost folosite in forma lor romAneascA (de ex. cadiu, cadii, vilaiet
si nu kadi, Widget etc.). in cazul cuvintelor mai putin uzitate In limba romAnA s-a adoptat o tran-
scriere combinatS (tura romAnA t internationald), pentru a Inlesni cititorului roman lectura
cit mai corectA a terinenilor de acest fel, iar In Glosar au fost date si formele lor din limba turcA
modernA (de ex. medjlis meclis, muhurdar milhardar)" (p. XXI). Griteriul de transcriere
adoptat este, In principiu, la discretia editorului. Ge InseamnA InsA, In cazul de fata transcriere
combinatA"? Ne marginim doar la exemplele In urmA citate care shit concludente : medjlis ar fi
transcrierea internationalA, fonetic identick cu meths din scrierea turcA contemporanA ; muhdr-
dar apare sub aceastA formA In turca modernA si in transliteratia internationala, In schimb
muhurdar varianta romAnizatA" care completeazA transcrierea combinatA" riscA sa
introducA corupt In circuitul stiintific romAnesc un cuvint care n-a fost niciodatA pronuntat
astfel. Acest volum inaugural, apArut sub egidA academia, se cere normativ nu numai pentru
celelalte volume care li vor urma, dar i pentru toti istoricii neturcologi care 11 vor folosi.
N-am subliniat clt s-ar fi cuvenit importanta acestei aparitii editoriale datorate deosebitei
priceperi i hArnicii a lui Mustafa A. Mehmet, intrucit ea tine de domeniul evidentei elementare.
Virgil Ciociltan
Cronica anonimd a Moldovei 1661 1729 ( Pseudo-Amiras). Studiu i editie criticA de Dan Shno-
nescu, Bucuresti, Edit. Acad., 1975, 170 p. (Cronicile medievale ale Romdniei, IX).
Activitatea profesorului Dan Simonescu In domeniul editArii izvoarelor narative este
binecunoscutA 1. DupA publicarea cronicii lui Baltasar Walther (In 1959), a Letopisefului Canter-
1 A. Antalffy, Doud docuznente din Biblioteca Egipleand de la Cairo despre cucerirea
Chiliei st Celdlii-Albe, in Revista istoricA", XX (1934), nr. 1-3, p. 33-42.
2 Biblioteca Academiei R.S.R., Sectia mss., pachet DLXXIXDLXXXI s.a.
3 N. lorga, Documente ;i cercetdri asupra istoriei financiare $i economice a Principatelor
.Rom6ne, Bucuresti, 1902, p. 173-183.
4 D. FurnicA, Documente priuiloare la comerful romdnesc 1473 1868, Bucuresti, 1931,
p. 1 14.
6 M. Guboglu, Catalogul documentelor turce;li, vol. I, Bucuresti, 1960, 685 p. ; vol. II.
Bucurestl, 1965, 655 p.
6 V. vol. omagial Dan Simonesen. Bibliografie. Guvint inaInte de Dan Zamfirescu,
Bucurestl, Biblioteca GentralA Universitara, 1972.
www.dacoromanica.ro
5 RECENZII $1 PREZENTARI 20a
euzinesc (Impreuna cu profesorul C. Grecescu, In 1960), a Cronicilor si pouestirilor romdnesti

versiricate (sec. XVII XVIII) (in 1967), un nou volum este pus la Indemlna specialistilor In
istorie medic din tam noastrA. Este vorba de una din cele sapte cronici moldovenesti care con-
tinua pe Miron Costin (1661), duclnd povestirea evenimentelor pinA la 1729. Ea a fost cunoscuta
pind acum sub numele de Cronica lui Amiras.
CercetArile in arhivA au stabilit cA textul cronicii a fost transrnis prin 11 manuscrise,
dintre care opt slut In limba romand. Studierea lor a stat la baza editiei de care ne ocupAm. (De
notat cd Mihail KogAlniceanu cunoscuse numai douA manuscrise In 1846 chid dadea prima st
singura dealtfel editie a acestei cronici, reeditatA tot de el In 1874).
Textul cronicii i aparatul critic sint precedate de un documentat studiu introductiN . In
el, editorul 1st propune sA studieze, Intre altele, care au fost izvoarele folosite, eine a fost autorul,
la ce data a fost alcatuita cronica.
Analiza temeinicd a cuprinsului i raportarea lui la celetalte izvoare care privesc aceeasi
epocA (In special la Neculce) duc la concluzia ca prima parte cam o treime (anii 1661 1716)
este opera de compilatie, de prelucrare a izvoarelor scrise si a mArturiilor orate. Gasim, totusi,
informatii noi, cum ar fi date ce privesc desfasurarea rascoalei condusA de HIncu i Durac si
atitudinea lui Hincu dupa Inabusirea rascoalei sau aducerea tatarilor de catre Dumitrascu Can-
tacuzino In tinuturile Moldovei dinspre Polonia i pustiirile ce an urmat retragerii. Partea a dotia
a cronicii (anii 1716-1729) este contributta originala a autorului. Consacrata unei perioade mai
scurte, ea ofera o relatare amanuntita a evenimentelor istorice i culturale, precum si date not
privitoare la fiscalitate, relatiile cu Poarta, pretul alimentelor In timp de foamete, viata tirgurilor
si a iarmaroacelor etc. Pentru ultimii trei ani (1726-1729) cronicarul a scris paralel cu desfAsura-
rea evenimentelor. Cronica este, In aceasta ultima parte, un panegiric al fainiliei Ghica si in spe-
cial al domnului Grigore al II-lea Ghica, din ordinul caruia a fost scrisa.
Analizind continutul cronicii sub aspectul evenimentelor povestite, precum si din punct de
vedere lingvistic, In comparatie cu opera certA a lui Alexandru Amiras, profesorul Dan Simo-
nescu ajunge la concluzia ca Amiras nu este autorul. Sitnpatia cronicarului fatA de domnii
pAminteni i boierimea moldoveana ca i rezerva manifestata NO de greci (In special In partea de
compilatie) duc la concluzia cit autorul nu poate fi un grec, ci roman, si anume un roman dintre
boierii Invatati. Alexandru Amiras, interpretul pentru litnbi orientate de la curtea lui Grigore
al II-lea Ghica, i-a furnizat, numai, materiale turcesti si tatArsti care au fost incluse In
cronica spre a ilustra personalitatea domnitorului.
Volumul se Incheie cu un glosar I cu un indice analitic de locuri si persoane.
Ca si editiile precedente datorate profesorului Dan Simonescu si Cronica anonitnd a
Moldovei 1661 1729 se distinge prin Inaltul nivel stiintific la care slut publicate textul cronicii
si aparatul critic, precum i studiul istorico-filologic care o insoteste.
Olimpia Diaconescu
NICOLAE STOICESCU, Vlad Tepes, Bucuresti, Edit. Acad., 1976, 238 p.

STEFAN ANDREESCU, V lad Tepes ( Dracula). Intre legendd si adevar istoric,Bucuresti,Edit.
Minerva," 1976, 297 p.
Aparitia practic simultana prilejuita de Implinirea unei jumdtati de miteniu de la
moartea lui Vlad Tepes a douA lucrAri consacrate marelui voievod oferA cititorului posibili-
tatea sa compare douA unghiuri de vedere asupra unui moment de Insemnatate exceptionalA
din istoria romaneasca.
Efortul de documentare al ambilor autori este remarcabil : stApinirea izvoarelor si a
literaturii privind personalitatea domnului roman i vremea In care si-a desfasurat activitatea
si analiza lor criticA conferA celor douA lucrAri, In ciuda caracterului lor deosebit, calitatea de
adevarate bilanturi a cltorva decenii de investigatie laborioasa a specialistitor romani si
strAini.
Demersul autorilor este diferit : Nicolae Stoicescu si-a propus sa Intocmeasca o mono-
grafie care prin valorificarea exhaustiva a informatiei sa urmAreasca sistematic politica
interna si externa a lui Vlad Tepes ; Stefan Andreescu si-a conceput cartea, asa cum aratA
si subtitlul, ca un diptic In care fatA In fatA stau omul de actiune i celebritatea lui literara.
Concluziile principale ale ambilor autori stint identice. Scos din lumea legendei si mat
ales din aceea a unei literaturi In care viziunea romantica s-a conjugat, In ultimul timp, peste
hotare, cu scopuri de publicitate lucrativa, Vlad epe si-a recApatat adevaratele sale dimen-
siuni istorice de om politic si conducator militar.
Inscaunat pentru a doua oara (o primA domnie In 1448 durase doar clteva saptamlni)
ln Tara RomaneascA, In cadrul marelui efort lntreprins de lancu de Hunedoara pentru a stAvill
www.dacoromanica.ro
206 RECENZII $1 PREZENTARI 6
ofensiva otomanii In directia Belgradului, Viad Tepes s-a integrat cruciadei antiotomane
desfasurata dupti moartea lui Iancu, cu zel mult scazut, de fiul sAu Matias. Declansarea luptei
antiotomane a fost precedata de un ansamblu de msuri interne destinat sa consolideze puterea
domnului In cadrul unui larg efort de centralizare i sa-i clstige sprijinul unor categorii
sociale la care domnii anteriori nu facusera apel. Asa cum subliniazii Stefan Andreescu, la
cele douli formule politice cunoscute pin atunci colaborarea domnului cu boierii i tutela
boierilor asupra domnului Vied Tepes a adaugat una noua, aceea a unei domnii autoritare
In detrimentul puterii marii boierimi. Aceasta politica este minutios reconstituita de N. Stoi-
cescu, care, In ciuda bazei inguste de informatie interna si a caracterului imprecis al izvoarelor
externe, a izbutit sa degajeze liniile de ansamblu ale actiunii interne a domnului.
in chip firesc atentia ambilor autori s-a Indreptat asupra marelui razboi din 1461
1462 dintre Tara Romneasca i Imperiul otoman ; daca desfasurarea campaniei Intreprinsa
de Mehmet al II-lea In nordul Dunarii e mai usor de urmarit, ambii autori au fost confruntati
cu mari dificultati clnd a fost vorba de situatia care a urmat dup. retragerea sultanului si de
Imprejurarile In care Vlad Tepes a ajuns In captivitatea regelui Ungariei. Si de asta data
Incheierile celor doi autori slut asenninatoare : Mehmet al II-lea a fost incapabil s-1 Inlture
pe Vlad din domnie cu mijloace militare ; In luptele care au urmat dupa retragerea sultanului,
Vlad Tepes a obtinut un sir de victorii care au culminat cu marea biruinta de la inceputul lui
septembrie ; In sfirsit Incheierea celei de-a doua domnii a lui Vlad Tepes sta in legaturi cu
criza raporturilor dintre domn si boieri, cistigati programului de reconcilieri cu Poarta pro-
movat de Radu cel Frumos si ostili, fireste, politicii de centralizare a domnului. Arestarea lui
Tepes de catre Matta* Corvin a fost provocata de o pretinsa scrisoare de tradare adresata de
domn sultanului, al care! caracter apocrif este relevat de ambii autori. Aceiasi similitudine
In lncheieri se constata si in ceea ce priveste ultima domnie a lui Tepes. Inscaunat la initiativa
si cu concursul lui Stefan cel Mare, Vlad Tepes a fost iniaturat i ucis in urma unei conspiratii
boieresti, nascutd evident din acelasi refuz al marii boierimi de a se pleca in fata unei politici
care li limita mijioacele de putere si a unui program de politica externa care se Intetneia pe
confruntarea cu Imperiul otoman.
Cele dou lucrari acorda, fireste, un spatiu larg faimei lui Vlad Tepes, treclnd In revista
mrturiile contemporane i posterioare. 0 zona de incertitudine subzista in ceea ce priveste
paternitatea versiunii slave a povestirii despre Dracula. Ceea ce este Irma sigur e ca naratiunile
despre cruzimile voievodului roman, nascute In medille ostile acestuia, au gasit In curtea de la
Buda un centru de difuzare In intreaga Europa, cu finalitatea evidenta a justificarii politicii
lui Matias Corvin de abandonare a proiectatei campaniei antiotomane.
Rod al unei cercetari sistematice, cele doua cart! se Intregesc In chip fericit i aduc ser-
vicii mari atit specialistilor clt i marelui public : celor dintli ele le pun la dispozitie o baza de
informatie sigura pentru orice viitoare investigatie, celor din urma o lectura pe clt de utila
pe atit de captivanta despre istoria unui mare domn. i una si cealaltd sInt semnul seriozitatii
cu care a fost privita comemorarea celor cinci secole de la moartea lui Tepes : ocazionale In
aparitie, cele dotia cart! marcheaza o etapa In studiul atit de dificil al istoriei lui Vlad Tepes.
Florin Conslanliniu i $erban Papacoslea
DOUX MONOGRAFII RECENT APARUTE DESPRE MIHAI VITEAZUL*
In 1975 istoricii din tara noastra au Intimpinat prin numeroase manifestari stiintifice
o mareata aniversare seumpa poporului nostru : 375 ani de la prima unire a tarilor rornane
intr-un singur stat sub conducerea lui Mihai Viteazul, domnul Tarii Romanesti (1600), care si-a
Inchinat Intreaga sa \data luptei pentru libertate i independenta. Cum era si firesc, cu acest
prilej au fost publicate noi studii i articole In diferite periodice de specialitate, In culegeri speclale
Eau In anuarele unor muzee si institute ; a aparut chiar l un volum de documente interne in
colectia Documenta Romaniae Histories (sub redactia lui St. Stefanescu si D. Mioc, rod al
munch unui larg colectiv de specialist* Totodata istoricii medievisti au dat la iveald si lucrari
monografice, una apartinind lui St. Olteanu, intitulata : Les pays roumains a l'epoque de Michel
le Brave (L'Union de 1600) Bucuresti, 1975, Edit. Acad., 159 p., alta a lui Manole Neagoe, cu
titlul : Mihal VUeazul, Craiova, Edit. Scrisul rominesc", 1976, 317 p., carora le vom acorda
* Recenzia de fatti a fost predata la tipar Inainte de aparitia recenziei lui N. Stoicescu,
relativ la aceleasi !tier/id, din Revista de istorie", 1/1977.
www.dacoromanica.ro
RECEINZII SI PREZENTARI 207
o deosebitA atentie in recenzia de falfi, tinind seamA cA astfel de lucrari monografice privind
pe Mihai Viteazul n-au mai aparut de multA vreme.
FatA de alte lucrAri monografice despre Mihai Viteazul aceea pe care a scrls-o
St. Olteanu se deosebeste prin structura ei, in sensul c autorul a inteles sA dea un cadru mai
larg investigallei sale si anume sub pretext cA se referA la Unirea din 1600 s prezinte nu numai
domnia 1 viala fiului lui PAtrascu cel Bun, ci I cadrul istoric pe care s-a sprijinit politica dom-
nului Tarn Romemesti din anii 1593 1601.De aceea, primeie capitole ale lucrarii, ceea ce inseamnA
1/2 din economia acesteia, prezintA rind pe rind I Arne romAne in contextul relatiilor Internationale
europene spre sfirsitul secolului al XV I-lea, stadiul de dezvoltare a %tenor romane precum si
regimul suzeranitalii otomane in aceeasi epocA. Fara a sublinla faptul cA acest material care
introduce pe cititor in climatul politic din sud-estul european in care Mihai Viteazul a 1nfAptuit
actul istoric al Unirii din 1600 este mult prea mare ca numar de pagini in comparatie cu ceea
ce-i urmeazA, ne permitem totusi sA facem observatia generalA cA tabloul pe care autorul 11
promite cititorului sAu nu este complet l nici concludent.
Desigur cA pentru prezentarea acestui cadru istoric era de presupus ca autorul posedA
cunostinte temeinice asupra situatiei tArilor romane luate separat dar privite si In ansamblu,
cu multiplele lor legAturi care dovedesc continuitatea i unitatea poporului roman. Cautind
insA aceastA imagine a cadrului istoric in care se desfAsoarA activitatea lui Mihai Viteazul foarte
curind cititorul va fi dezamAgit pentru cA mai frith informatiile nu sint noi, apoi sint unilaterale,
majoritatea lor cuprinzind referiri In special la Tara RomaneascA, mai putin la Moldova si mai
deloc la Transilvania ; despre situatia din Transilvania pe parcursul a 50 de pagini nu sint decit
5 simple referiri I Lipsa materialului documentar privind Transilvania ar fi putut fi suplinitA.
cu putin efort de cAtre autor, dacA ar fi folosit numeroasele studil i articole, monografii i sinteze
semnalate in recenta Bibliografie istoricA a Romanier, apArutA plat acum in douA volume,
cu realizArile istoriografiei romanesti din ultimele trei decenii. Dar nu numai atit. In acelast
scop s-ar fi putut utilize materialul existent in sInteza Din isioria Transilavaniel, vol. I (apiirut
la a 3-a edilie), realizatA de un larg colectiv de istorici, sau In sinteza Istoria Romdniei, vol. al
II-lea (Bucuresti, 1962) ; de asemenea ii puteau sta la dispozitie monografia lui St. Pascu despre
mestesugurile din Transilvania pita in secolul al XV I-lea, studiul lui E. Lazea despre agricultura
din Transilvania, studiile ha S. Goldenberg si M. Dan despre comertul Transilvaniei in evul
mediu l multe altele, fr sA mai amintim lucrArile istorice maghiare consecrate istoriei Tran-
silvaniei in evul mediu. Nimic din toate acestea nu se gaseste in lucrarea lui St. Olteanu si este
pAcat CA acesta dit unui cititor strkin o imagine deformata, necompleta asupra tArilor
romAne la sfirsitul secolului al XVI-lea.
in celelalte capitole ale lucrarii autorul prezintA viata si domnia lui Mihal Viteazul ca repre-
zentant al aspiratiilor de libertate i independentA ale poporului roman care a luptat cu eroisin
pentru a infaptui prima unire a t Arilor romane sub o singura conducere. in general materia-
lele documentare utilizate sint cunoscute, nu avem asadar posibllitatea de a lua cunostinta si de
date inedite. Totusi, cum era si de asteptat, In expunerea sa autorul vede in fostul domn al celor-
trei Ian romane din 1600 o personalitate politica si militarA de nivel european ; chlar se afirmA
CA a fost de valoare exceptionalA", uimind pe contemporanii sal prin actiunile intreprinse.
Unele aprecieri relative la gindirea sa politica sint acceptate si de alti istorici, dar faptul cA Mihai
Viteazul a conceput actul unirii lArilor romane din 1600 Inca din momentul oblineril tronulul
TAril Romanesti considerAm cA este o exagerare. Nu o spunem numai not ci I ali istorici care
recent au consacrat studii speciale acestui aspect din gindirea politica a domnului. Credem, ca
altii dinaintea noastrA, cA ideea unirii din 1600 s-a nAscut pe masura ce se desfasurau cu succes
luptele antiotornane, cind Tara RomAneascA Incepuse sA se desprindA treptat de Imperiul oto-
man prin recistigarea independenlei. Dealtfel, numai un domn independent se poate gindi la
o actiune de unire a celorlalte tAri romanesti intr-un singur stat. Cum era si flresc, expunerea cu
caracter biografic se incheie cu acel capitol in care este evocatA personalitatea lui Mihai Viteazul
In constiinta contemporanilor i tuturor generatillor care s-au succedat In lara noastra i pe
continentul european de atunci l pina In zilele noastre. Procedeul este meritoriu mai ales cind
ne gindim cA astfel de lucrAri contribuie la educarea patriotismului In rindurile tineretului dar
si la sublinierea contribuliei unor personalitAti istorice romanesti la dezvoltarea civilizatiel
de pe continentul nostru.
Lucrarea de fata ridicA o problema delicata i anume modul cum a inteles, autorul sa
puni In valoare, In paginile cartii sale, rodul muncii predecesorilor sal preocupati de asemenea
sA prezinte viala l domnia lui Mihai Viteazul. In munca istorlografica, si In alte activitati, se
stie cA sintem tributari muncii i cuceririlor rezultate din investigatia migaloasA In arhive et
biblioteci fAcut de alti specialisti ce ne-au precedat i ea norme de eticA impun utilizarea aces-
tora In mod onest i ridicarea cercetaril noastre pe o treaptA superioarA. Teoretic este recunoscut
faptul si de autor In prefala luerArli, In care promite cititorului 0 lucrare menitA sA aduca not
www.dacoromanica.ro
puncte de vedere asupra temei alese. in practicA insa lucrurile se petrec altfel. Se stie cA epoca
lui Mihai Viteazul este unul din subiectele de istorie preferate de multi istorici de mai bine de un
s ecol, incepind cu Nicolae BAlceseu l incheind cu recentele sinteze de istoria patriei. Printre
aceste lucrAri s au impus specialistilor monografiile lui I. Sirbu (reeditat recent, dupA 70 de ani
de la aparitia sa), N. lorga si P. P. Panaitescu. Autorul a cunoscut aproape tot acest material,
1 a folosit din abundentA, inclusiv documentele publicate, interne si externe, dar in ceea cc
priveste lucrarile de interpretare a inteles sA reproduca din ele texte, WA a cita lucrarea respec-
tivA. Pentru a 1 convinge mai usor pe cititorul acestei recenzii ar trebui ca fragmentele reproduse
aidoma sA fie, pe douA coloane, confruntate cu textul din opera lui St. Olteanu. N-o facem din
lipsA de spatiu dar credem cA este suficient sA le semnalAm in alt fel. Astfel, cele scrise la p. 24
par. 1 despre aprecierile calAtorilor strAini privind fertilitatea solului tArilor romAne sint luate
din Isloria Romdniet, vol. al II-lea, Bucuresti, 1962, p. 826 ; despre felul cum fi puneau in valoare
marii proprietari produsele domenillor lor in aceiasi lucrare la p. 827 ; la p. 26 par. 3 in lucrarea
lui St. Olteanu sint mentionate zonele din Tara RomAneascA unde s-au facut defrisAri, acelasi
lucru vezi in Istoria Romdniei, vol. al II-lea, p. 627-628 ; la p. 29 2 se arala
masurile pentru fertilizarea solului ; acelasl text in lucrarea mentionatd la p. 828 ; la p. 31
4 si 5 despre viticulturA, acelasi lucru in Istoria Romdnici, vol. al II-lea p. 830 ; la p. 44 2
despre durata clAcii, acelasi lueru in Istoria Romdniei, vol. al II-lea, p. 854 ; la p. 43 2
despe amestecul autoritAilor otomane in ridicarea impozitelor, veil si Istoria Romdniei, vol.
al 11-lea, p. 855 ; la p. 54 5 despre aservirea maselor de tarani, vezi aidoma in Istoria Ro-
mdniei, vol. al Il-lea, p. 856 ; la p. 58 despre continutul tratatului de la Alba lulia la fel si in
Istoria Romdniei, vol. al II-lea, p. 961 ; la p. 75 despre organizarea militarA a Tarii RomAnesti
vezi la tel in Istoria Romdniei, vol. al 1I-lea 794, 795, 706 ; la p. 77 2 despre haraci, la
fel in Istoria Romdniei, vol. al II-lea p. 782 ; la aceiasi p. 78 despre peschesuri, la fel si in Is-
loria Romdniei, vol. al II-lea, p. 785. Astfel de texte imprumutate" din Istoria Romdniei,
vol. al II-lea mai sint in lucrarea lui $t. Olteanu la p. 03 2, 3, 4 ; p. 97 3 ; p. 99, 103 6,
7 ; p. 108 1, 4 ; p. 109, 5 ; p. 110 1, 3 ; p. 112 1 ,3 ; p. 116 subtitlul ; p. 118 1 ;
p. 126 subtitlul ; p. 131 2 ; p. 134 1, 3 ; p.135, 1 ; p. 136 1, 3.
Dar Istoria Ronuiniei, vol. al II-lea nu este singura lucrare din care autorul a reprodus
texte aidoma, ci mai sint si altele si anume studiul lui D. Mioc, Despre modul de impunere si
percepere a birului in Tara Romdneascd pind la 1632, vezi St. Olteanu p. 46, 1 ; din lucrarea
lui N. Stoicescu, Curtent si slujitori. Contribufii la istoriaarmalei romdnoti, vezi la St. Olteanu
p. 65 1 ; din lucrarea lui I. Donat, Satele lui Mihat Viteazul, vezi la St. Olteanu p. 84, 1, 2,
4 chiar cu unele gresell, p. 85 1, 86 1, 2 ; lucrarea lui St. StefAnescu, Michel le Brave
Restilutor Daciae", vezi la St. Olteanu p. 107 titlul capitolului, p. 113 4 ; p. 124 2 ; p. 139
2 ; p. 140 1, 2, 3 ; din lucrarea lui P. P. Panaitescu, Mihai Vileazul, la St. Olteanu p.
120 5 ; p. 121 1 ; p. 123 2, 4 ; in fine din lucrarea lui A. Gonta, Campania lut Miltai
Vileazul ln Moldova, la St. Olteanu, p. 128, 2 ; p. 129 1.
In lucrarea lui St. Olteanu mai existA i unele inadvertente pe care specialistii trebuie s
le cunoascA, si anume in mai multe locuri (vezi p. 12 1 ; p. 14 4 ; p. 18 3 ; p. 20 2 ;
p. 143 1) se vorbeste despre Liga SfintA in loc de Liga CrestinA. Apoi la p. 13 2 se afirmA
ca in 1579 a fost creatA Compania tura a negustorilor englezi cind de fapt abia la 1581 a fost
infiintatA Compania negustorilor din Turcia (The Company of Turkey Merchants). La p. 20
2 se mentioneazA tarile sud-balcanice in loc de t Arile balcanice ; la p. 27 2 se afirm el in
romAne la sfirsitul secolului al XV I-lea era tendinta pentru o cultur cerealierA inten-
siva, ceea ce este o absurditate.
Nu vom insista asupra unor greseli de traducere (lien" pentru legAtura" lui Mihai
Viteazul in loc de attachement a la glebe" sau .,lien A la glebe", san thouth" pentru tui",
sau percu leur solde" in Inc de recu leur solde" (p. 67 2), greseli de transcriere a unor
texte latine (p. 58 3 ; p. 59 1 si nota 175).
Cert este cA specialistul se afld in fata unei lucrri deficitare cum nu merita Mihai Viteazul
si nici istoriografia romAneascA. Cert este a St. Olteanu s-a grabit 01 fie prompt cu o monografie
despre domnul Tarii RomAnesti cu prilejul unei mari aniversAri, dar ceea ce a publicat
face cinste si nu stim dacA in earl de autor mai beneficiazA cineva de aparitia ei.
in comparatie cu cea a lui St. Olteanu, monografia consacrata lui Mihai Viteazul de M. Nea-
goe are un alt caracter. Mai intii ca autorul a elaborat o lucrare de popularizare, rnotiv pentru
care n-are pretentia CA a intocmit o opera cu caracter stiintific adresatA specialistilor, cum a
intentionat eolegul sAu. Dealtfel, eine cunoaste activitatea publicistica a lui M. Neagoe si-a dat
seama pin& acum de nivelul la care acesta a abordat I abordeazil diferitele teme istorice, de pre-
lerintA biografiile unor importante personalitati romAnesti i strdine : unele din ele sint accep-
www.dacoromanica.ro
9 RECEINZII SI PREZENTARI 209
tabile, altele Irma nu servesc muncii de popularizare. Totusl in lucrarea de 1%0, autorul cauta se
pare a se depaseasca pe sine In sensul ca de data aceasta este ceva mal sigur pe materialul docu-
mentar folosit. Mai intii ca In structura lucrarii se observa, spre deosebire de 5t. Olteanu, ca a
acordat cel putin 2/3 expunerii vietil I domniei lui Mihai Viteazul, ceea ce este bine, ultima parte
fiind consacrata unor probleme legate de epoca acestuia. Expunerea autorului imbraca forma
unei povestiri, stilul fiind deseori alert, presarat ici i colo cu unele intrebarl pe marginea fap-
telor istorice prezentate cu lux de amanunte, intrebArI pe care si le pune insusi autorul pentru
a-si explica uncle aspecte ale problemelor ridicate, asadar o istorie narativa si explicativa tot
odata. Procedeul utilizat impune destul de des naratiunii istorice o accentuata forma literara,
ccea ce face ca cititorul sa se intrebe daca lucrarea lui M. Neagoe este o lucrare de istorle sau de
literatura istorica. Stilul alert totusi lincezeste uneori deoarece textul este presarat cu numeroase
citate chiar prea lungi, care apar pe masur ce snit prezentate faptele care au dus la Unirea
din 1600 (p. 144 1 ; 148 1 ; 152 1 ; 160 3 ; 210 2 ; 216 2 ; 286 3 ; 288 1). Si daca
In partea din lucrare care are un caracter biografic prezentarea faptelor istorice nu ridica prea
multe probleme de fond, epoca lui Mihai Viteazul fiind bine cunoscuta speclalistilor din alte
lucrari aparute pina acum, totusi de cele mai multe ort folosirea diferitelor izvoare se face in
mod defectuos, in sensul ca citarea lor se confunda atit de mult cu parafrazarea textului, Incit
nu-li poti da seama daca cele afirmate de autor apartin acestuia sau sint de fapt mArturiile
istorice ale vremii.
Lectura ultimei parti a lucrarii, consacrata unor probleme ale domniel lul Mihai Viteazul,
ne lasa in unele privinte aceeasi impresie pe care o avem dupa ce parcurgem monografia lui
P. P. Panaitescu aparuta in 1936, pentru ca i acolo unele capitole au aproape aceeasi formulare
ca de exemplu, armata lui Mihai Viteazul", Mihai Viteazul i boierir, Mihai Viteaiul si
taranir. Nimeni nu respinge ideea eh aceste probleme este bine sa fie reluate pentu a fi elucidate
pe baza unor documente noi, dar obligatia autorului era sd previna cititorul ca mai mainte de
el s-au mai ocupat i altii de aceste problerne ; indiferent ca M. Neagoe s a aflat sau nu sub
influenta istoricului, disparut in urma cu un deceniu, totusi constatam ca in accasta parte a
lucrarii sale (cap. XIV XV III) sint uncle luari de pozitli noi fala de cele ale lui P. P. Panai-
tescu, desi concluziile la care ajunge autorul nu sint intotdeauna oiginale si mai ales durabile.
Asa de exempla in privinta institutiei domniei, desi se arata c feudalismul romanesc a avut
particularitatile sale, fapt recunoscut de multi istorici din zilele noastre, totusi nu sintem
de acord ea gindirea lui Mihai Viteazul a avut un caracter modern, Unirea din 1600 hind dovadd
peremptorie. Exagerata credem cd este si afirmatia categorica ca la sfirsitul secolului al XV I lea
nu a existat rezerva feudala afirmatie care se repeta si la alt capitol. Specialistii au aratat
pina acum in lucrarile lor ca se Meuse un inceput in aceasta directie, dar ca fenomenul nu c u-
prinsese intregul teritoriu al tarii. In ceea ce priveste relaliile lui Mihai Viteazul cu taranil (cap.
al XV-lea) este discutata pe larg problema legarii de glie din vremea lui Mihal Viteazul, ca Ii
problema rascumpdrarii satelor de run-rani de care boicri i domnie. $i pentru cd in multe pri-
vinte lucrurlle shit latnurite, autorul lanseazd uncle ipoteze noi, care din pacate nu rezista
criticii istorice, i anume c asa numita legare de glie a taranimii pe timpul lui Mihai Vitea zul
este o actiune a domnului motivata de ratiuni politice, pe aceasta cale urmarindu se Intarirea
institutiei supreme in star si c pe timpul lui Mihai Viteazul nu s a inrdutatit brusc situatia
taranimii" si ca dimpotriva aceasta a sprijinit intru totul politica domniel.
Discutabile sint i concluziile pe care M. Neagoe le trage privind relatiile lui Mihai Vitea-
zul cu boierii. Sintem de acord c In aceasta vreme boierii din tarile rot/lane reprezinta o fortd
politica ce nu trebuie neglijata in actiunile interne si externe ale domniei, numai ca trebuie aratat
faptul ca boierimea ca clash' sociala dominanta era In acelasi timp o forta centrifuga In procesul
de centralizare a statului, proces care dealtfel tot din cauza ei nu s-a hicheiat niciodata In evul
mediu. Si daca se recunoaste Ca la sfirsitul secolului al XVI-lea boierimea munteana tsi faurise
un program politic propriu de guvernamint, caruia a incercat sa-i dea viata opunindu-se planu-
rilor lui Mihai Viteazul, in schimb M. Neagoe, respinge, fr temei, 9i fail a convinge pc cititor,
tendinta de a se instaura un regim politic boieresc care de fapt a existat. Fenomenul este aproape
generalizat in aceeasi epocd in Virile romane si se pare Ca s-a nascut din Incercarea instaurarii
unui regim politic absolutist, existent In secolul al XVII-Iea In multe tari europene. De aceea
nu poate fi admisa, nici afirmatia autorului potrivit careia tradarea" boierilor munteni, rezul-
tata din scrisoarea mult comentatd din 5 septembrie 1599 s-a facut cu stirea Jul Mihai Viteazul ;
ea ramine numai o ipoteza neverificatd deocamdata de documente si de realitatea istoricd.
0 analiza ampla face autorul i organizarii militare a tarilor romine pe timpul lui Mihai
Viteazul si mai ales asupra ostirii pe care acesta a condus-o In bat:Mille duse contra otomanilor
si a aliatilor lor. Pe ling faptul ca se insista prea mult asupra efectivelor, nu numai aici dar si
In alte capitole, dar se afirmd cd Mihai Viteazul a cdutat s modernizeze armata prin utilizarea
unui corp mai numeros de mercenari calareti i pedestri. Ca militari de profesie, mercenarii au
14 C. 1013
www.dacoromanica.ro
fost prezenti In multe state europene cu mult Inainte ca ei sA fi patruns 0 In Wile romane, numai
cA modernizarea cu elemente umane a unei armate nu consta In utilizarea acestor trupe specia-
lizate In ducerea razboiului, clt mai curind In dotarea lor cu armament modern 0 mai ales cu
,arme de foc, cu o tactica i o strategie moderna, Intllnite In alte state de pe continentul nostru.
in evul media lima elemental de bazd nu 1-au reprezentat trupele strAine, ci osta0i autohtoni
care pe parcurs au favorizat formarea armatei nationale. La vremea respectivA, Mihai Viteazul
era Inca un feudal, o recunoafle 0 autorul, iar In gindirea sa politica 0 militarA Inca nu-si Meuse
loc ideea creArii armatei nationale. Acela0 lucru este valabil 0 pentru actiunea sa prin care In
1600 a unit cele trei tari romanWi Intr-o singura tara. Fapta lui Mihai Viteazul, trebuie s-o
recunoatem, dep4ete toate actiunile militare 0 politic ale predecesorilor sai, inclusiv ale
lui tefan cel Mare, 0 a constituit o pildA pentru succesorii sai pe tronul Tarn Romane*ti, ca
un ideal pentru afirmarea poporului roman In contextul celorlalte popoare europene. Dar ideea
aceasta nu s-a ndscut In primavara anului 1595, cum afirmA autorul, dupA o lucrare a istoricului
N. Iorga, ci pe masura ce lupta antiotomana lnregistra succese tot mai numeroase. Credem
cri dacA glndirea politica a lui Mihai Viteazul ar fi ImbrAcat la vremea aceea o hainA moderna,
poate ca atunci domnul celor trei tari romaneti ar fi mers mai departe decit sa Intruneasca
In sigilinl sail stemele tarilor pe care le conducea ca un singur stapinitor i le-ar fi dat un nume
nou, de exempla Dada sau Romania, punlnd astfel bazele unui stat modern.
In privinta faimei lui Mihai Viteazul shit meritorii eforturile fAcute de autor de a prezenta
izvoarele de bazA pentru ilustrarea naratiunii sale, numai cA acesta nu face un discernamint
Intre izvoarele istorice 0 creatiile literare din epocA 0 de mai tlrziu, nu cautd sa ne prezinte
modul cum personalitatea acestuia s-a reflectat In con0iinta generatiilor urmatoare pitna In
zilele noastre, cum se face In lucrarea lui $t. Olteanu. Credem ca In acest capitol final era locul
sA fie prezentate i portretele plastice ale lui Mihai Viteazul lasate de contemporanii sal, mai
ales cA In istoria poporului nostru pIna la el putini domni romani se bucura de acest privi-
legiu. Relativ la aceasta problemA semnalAm, ca o eroare, ca gravura publicata de M. Neagoe
dupa Le grand theatre historique", (Leida, 1703), nu este o reproducere dupa aceasta, ci
dupa o copie realizata de D. Pappazoglu.
In lucrare 0-au fAcut InsA loc i alte inadvertente regretabile, ca de exemplu reproducerea
de 18 ori a numelui de Liga sfinta" In loc de Liga CrWina" (p. 10, 29, 32, 33 de doull ori,
35, 38, 52, 65, 87, 89, 101, 102, 123, 130, 145, 197, 278) depa0ndu-I cu mult pe $t. Olteanu ;
tot aa este mentionat Petru Aron In loc de Aron voda (p. 31). Exista apoi unele exagerari
privind aprecierile asupra personalitatii lui Mihai Viteazul. *tim bine ce a Insemnat acesta
pentru poporul roman la sfIr0tul secolului al XVI-lea 0 Inceputul secolului al XVII-lea, ca a fost
o personalitate politica, militara 0 diplomatica de nivel european. Totu0 credem ca autorul
face risipA de superlative In prezentarea calitatilor personale ale marelui domn.
Exagerari se Intllnesc 0 In acele pagini consacrate raportului lui Mihai Viteazul en
nobilimea din Transilvania In anii 1599-1601, caracterizate de autor prin ura nelmpacata
pe care nobilimea a manifestat-o fatA de acela care In 1600 a unit cele trei tari romAneti. In
lucrare i-au fAcut loc 0 unele contraziceri ale autorului privind de exemplu modul cum s-a
desfaurat bAtalia de la Calugareni.
in privinta bibliografiei din anexa lucrarii consideram a cititorul era mai cltigat daca
ar fi urmArit un comentariu al autorului pe marginea studiilor, articolelor, monografiilor etc.
In care sa fi fost prezentata nu numai valoarea fiecAruia In parte dar 0 aportul la cunoaterea
In ansamblu a vietii i domniei fostului domn al Tarii Romaneti.
in concluzie, tinInd seama de cele numai citeva observatii Vacate pe marginea lecturii
celor douA monografii consacrate lui Mihai Viteazul, consideram di ele trebuiesc consultate de
specialiti In mod circumspect 0 ca istoricii din tam noastra, cei de azi i cei de mline, li rAmln
datori lui Mihai Viteazul o monografie In care izvoarele istorice sa fie prezentae 0 utilizate In
mod serios.
Constantin Serban
VASILE CARABIS, Sate de mosneni din Valea Jalesului. Contribufii islorice, Craiova, Edit.
3,Scrisul romanesc", 1976, 184 p.
CercetArile de istorie localA, ca forma a aa-numitei microistorii, foarte In yoga astAzi,

cunosc un avint deosebit de fecund pentru progresul anchetei istoriografice In diversele ci va-
www.dacoromanica.ro
11 RECENzu I PREZENTARI 211
riante. Restringerea investigatiei la o IngustA arie geografica aduce la iveald fapte i aspecte
vag conturate sau de-a dreptul ignorate de macroistorie. Observatie cu atit mai valabilA cind
este vorba de studiile de istorie socialA, mai ales de cele consacrate tArAnimii libere (mosneni
si rAzesi), domeniu in care sint IncA de asteptat contributii majore.
AbordatA de Iorga, din ale cArui scrieri sint de amintit Mosnenti" din Cremenarl. 0
contribulte la vechea viala a satelor muntene In Acad. Rom. Mem. Sect. Ist", s. III, t. XII
(1931), mem. 11 si Mosnenii de pe Vdrbildu si de pe Valea Buzdulut, ibtdem, mem. 14, tema a
fAcut obiectul unor solide cercetAri din partea lui H. H. Stahl sl I. Donat, fArA InsA ca ea sA fie
epuizatA. Lucrarea lui V. CArAbis este, asadar, o contributie binevenitA la cunoasterea unei
microzone de viatA mosneneascA ; mai exact, a satelor Runcu, SAnAtesti, Arcani, Cimpul Fomil
(Cimpofeni), Stolojani si Stroesti de pe Valea Jalesului. DupA o succintA introducere geo-
graficA rnunti, dealuri, cimpii, clima l apele si de istorie strAveche, autorul prezinti
comenteazA datele furnizate de sursele edite si inedite multe pAstrate In colectia sa des-
pre satele amintite ca i despre altele dispArute (Spineni, SlAtioara, BogdAnesti, Sarapaturl, Co-
vlestii). n cea de a doua parte a lucrArii el urmAreste succesiv miscdrile demografice, viticul-
tura si vinAriciul, morile Si pivele, olAria din Arcani l Stroesti, rAzmerite" si rAzbolul din anil
1916-1918, monumente de arhitecturA (bisericile din Runc, SAnAtesti, Arcani, Cimpofeni,
Stolojani, Stroesti), InsemnAri de pe cArtile de cult, invAtAmintul, miscarea culturalA L cea
cooperatistA, in sfirsit viata de astAzi a satelor de pa Jales. 0 anexA de 182 de regeste de
documente din anii 1639-1849 precum i tabele i grafice privind modificarile de proprietate
survenite In anii 1469-1850, procesele din aceeasi perioadd, urmArite pe sate mosnenesti
(Arcani, Cimpofeni, Stolojani, Stroestl) si boieresti (Runcu l SAnAtesti), morile I pivele
Incheie lucrarea.,
Pentru medievist cartea lui V. CArAbis e o adevAratA minA de informatii de cea mat
variatA naturA si care lumineazA diverse aspecte ale vietil medievale. Rinduielile obstil sAtesti,
incercArile boieresti de a pAtrunde I aservi obstea sAteascA, eforturile mosnenilor de a elimina
acest corp strAin" i a-si pAstra libertatea, date despre regimul fiscal sau evenimente istorice.
mid biografii ale unor personalitAtl locale etc. se imbinA intr-un adevArat caleidoscop din care
fiecare cercetAtor al societAtil feudale rornfinesti va avea cu sigurantA ceva de retinut. Dintre
aceste date, sernnalAm spre exemplificare jurAmintul cu pAmintul in poaie". mentionat Intr-un
document din 1743 (p. 57).
Ici 1 colo sint de fAcut unele observatii mArunte. Ce InseamnA, de pildA, afirmatia cA
satul Arcani este mentionat docurnentar de pe timpul lui Negru VodA", din secolul al X IV-lea,
(p. 131). Chiar dacA sAtenil vor fi afirmat cl au cArti" de la legendarul descAlecAtor"
informatia trebuie acceptatA ca atare ? Este drept cA I.C. Filitti In Banatul 011entl ;1 Cralo-
vestit, Arhivele Olteniel", XI(1932) nr. 59 60, p. 15 scrie despre existenta judetului Jales fit
timpul lui Dan I, dar prima mentiune documentarA a satului rAmine cea din 28 octombrie 1428.
(Documenta Romaniae Historica, seria B, vol. I, p. 121). Popor" (pl. popoare) nu este popu-
latia unui sat" (p. 105), ci grupul de sate care aveau vii In aceeasi podgorie, forrnind un fet
de unitate viticolA.
Dincolo de aceste observatii si de altele ce s-ar mai putea face, cartea lui V. CArAbis
inzestreazA bibliografia cercetArilor de istorie localA cu o contributie de valoare, care va servi,
incontestabil viitoarelor cercetiiri de istorie ruralA.
Fl. Constantintu
TAPIE VICTOR-L. L'EUROPE DE MARIE-THERESE, DU BAROQUE AUX LUMI-

PRES. L'histoire sans frontire, Fayard, 1973, Paris, 400 p.
L'Europe de Marie Therese..., editatA in anu11973, a fost salutatA de criticA unanim,
Inca de la aparitie, ca una din ludArile importante, dedicate Europa centraleinainte Insi de a
o prezenta este necesar sA amintim citeva date despre autorul ei, V. L. Tapi, mort la 24 sep-
tembrie 1974. NAscut la Nantes in 1900 la 24 lune, erninentul istoric si om de culturA francez
a lAsat in urma sa o operA considerabilA care cuprinde pentru perioada anilor 1922-1974
peste 100 de titluri. Pasionat cercetAtor al Europe! centrale l cunoscAtor al mai multor limbi
slave, V. L. Tapie s-a aplecat cu deosebitA atentie asupra acestor probleme, In primul rind
asupra celor legate de Boemia. Dublind cercetArile de arhivA l bibliotecA cu numeroase cAlii-
torii in Odle Europei centrale, a lAsat un important numAr de lucrAri In aceastA directie cum
sint : Du Baroque au Classicisme", Pion, Paris ed. I-a 1957, ed. a II-a 1972, 384 p. ; Le XVII
siecle. Monarchie centralisee (1610 1715), Paris, Presses Universitaires de France, 1943,
www.dacoromanica.ro
212 RECEINZII 51 PREZENTARI 12
779 p. ; Monarchies et peuples du Danube, Paris Fayard, 1969, 493 p. etc. Totodat opera sa este
un pelerinaj printre diversele civilizatil ale omeniril : L'Amerigue Latine au XIX siecle, Paris,
Ambrier, 1945, 298 p., lucrare care din multe puncte de vedere este de neinlocuit. In acelasi
timp, o parte din lucrArile sale au fost cursuri universitare deosebit de valoroase, ca : La
France de Louis XIII et de Richelieu, Parts, Flamarion, 1952, 600 p. Foarte receptiv la noile
cercetAri istorice, Victor Louis Tapi a fost primul om de stiinta din Franta care a atras
atentia asupra importantei studiilor lui B.F. Porsnev. Ansamblul activitAtii sale stiintifice
permite sii se contureze figura unui mare savant, deosebit de profund si spiritual.
Poate nu intimplAtor problemele asupra cArora s-a aplecat din nou in lucrarea pusa in
discutie sint cele ale Europei centrale, ca un corolar al intregli sale activitAti de cercetare.
ApArutA in colectia L'histoire sans fontires", care incearc sA acopere prin operele publicate
golul existent intre jurnalismul istoric fondat pe anecdotic i tezele inedite sau greu accesi-
bile, intre curiozitatea deceniilor anterioare limitat la trecutul national si cea de azi lArgitd
asupra lumil, L'Europe de Marie Therese . ImbinA in mod fericit documentarea si explica-
rea evenimentelor epocil cu amAnunte care dau culoare cArtii, fAcind-o accesibilA si plAcutA de
citit WA a stirbi cu nimic seriozitatea discutArii problemelor.
Autorul porneste de la constatarea cA majoritatea lucrArilor dedicate Mariei Theresa s-au
ocupat mai ales de dificultAtile politicii ei externe i In primul rind de conflictul cu Frederic al
II-lea si mat putin de progresele efectuate in diplomatie, economie, situatie militar, ca si
reformele intreprinse, desigur destul de greu de prezentat dacA sint rupte din cadrul fiecAreia
din %Arne mostenite de Maria Theresa.
Nefilnd vorba de o nouA biografie a implrtesei ci de o incercare de a reincadra in
conditiile generale ale epocii si in problemele specifice ale statelor i popoarelor imperiului
figura acestei suverane, V.L. Tapie a dedicat primele capitole ale lucrArii tocmai drepturilor
ei asupra acestora, obtinute Ca sef al casei Habsburg si ca prima persoanA in imperil' (cap. I
Ses Etats et ses peuples", Cap. II Ses droils"). Autorul explicA amnuntit motivele si factorii
care au determinat gresita interpretare a Pragmaticei Sanctiuni, interpretare acceptatA de
majoritatea istoricilor secolelor XV III si XIX, de unde impresia cA acest act politic este
legat direct de Maria Theresa si de numirea ei (ca mostenitoare a lui Carol al V I lea) in fruntea
imperiului. Pragmatica Sanctiune anuntat la 19 aprilie 1713 (deci 4 ani inainte de nasterea
viitoarei imparAtese I), prin care Carol revendica transmiterea ereditard si IndivizibilA a tutu-
ror statelor sale in familia lui, a implicat crearea i desfacerea a numeroase aliante intre sta-
tele mal marl sau mai mid ale Europei ; iar cAsAtoria Marlei Theresa cu ducele Lorenci, $tefan
Francisc, care, pentru necesitAti politice, a acceptat schimbarea ducatului sAu cu cel al Toscanei
a mArit si mai mult imbroglio"-ul aliantelor si al conflictului diplomatic a culminat cu cere-
rea formulata de Frederic al II-lea al Prusiei ca, in schimbul acordAril votului sAu de elector
noului duce al Toscanei pentru titlul de impArat, sA obtinA Sileziei, una din dele mai bogate ci
dezvoltate teritorii apartinind easel de Habsburg. RAzboiul de succesiune izbucnit cu aceastA
ocazie a arbtat Europel progresele militare si economice realizate intr-un timp relativ scurt
de Prusia, in comparatie cu anchilozarea sl incapacitatea manifestat de Austria si respectiv
casa de Habsburg in teritoriile ei ereditare si imperiu. (Cap . III La grande epreuve"). RAz-
boiul de succesiune a lost ins i punctul de plecare al unei interesante experiente intreprinse
si realizate de Maria Theresa : ruperea de vechiul ideal al monarhiilor traditionale in cAutare de
glorie si putere, pentru a nu mentine decit apArarea patrimoniului, unitatea statului i imbu-
nAtAtirea situatiei supusilor . V.L. Tapie demonstreazA c tocmai din aceste insuccese mili-
tare evidente, din cauza imposibilitatii stringerii de trupe intr-un timp scurt, a lipsei fonduri-
lor bAnesti sau a incapacitiltii unora dintre ministrii, au devenit l reformele, imbunattirile,
noile aliante mai favorabile Austriei. Existenta unei forte militare elective, siguranta unei
mai bune gestiuni a finantelor, a realizArii veniturilor banesti regulate prin incasarea impozite-
lor, existenta unei administratii este drept mai greoaie dar eficace i subordonat intereselor
statului i binelui public sint tot atitea succese obtinute, la care trebuie adaugat alianta en
Franta, care oferea Austriei garantii mai solide decit cea din 1740 cu Anglia. Acest succes
diplomatic este cu atit mai important cu cit, pe de o parte stingea rivalitatea secularA franco-
austriacA, iar pe de alta scotea Franta din alianta cu Prusia. (Gap. IV Le redressement",
Cap. V Le progres sur des voies nouvelles: Diplomatic et Economie", Cap. V I, L'alliance
avec la France et la guerre de sept ans"v).
Prin toll acesti factori, activitatea Mariei Theresa se apropie de despotismul luminat,
dar ea nu a adoptat nici spiritul l nici practica acestuia. Cad toate Innoirile incepute de
suveranA, die Landes mutter" cum era cunoscutA de majoritatea supusilor ei, au un caracter
empiric, de multe ori intreprinse contra vointei i convingerilor ei personale (mai ales in
probleme religioase, prima Impartire a Poloniei, anexiunea Bucovinei etc.) dar care au reusit
sA transforme un ansamblu de posesiuni medievale intr-un stat relativ modern, solid, pentru
www.dacoromanica.ro
13 RECENZII I PREZENTARI 213
a mai rezista Inca 150 de ani. Departe de a minimaliza lipsurile sau caracterul destul de labll
al acestor incercdri, de a nu sublinia insuccesele sau de a scuza anumite actiuni Intreprinse de
Maria Theresa, V. L. Tapi atrage atentia asupra faptului CA monarhia terezianA este una din
operele pozitive ale secolului al XV II I-lea i acesta este de fapt cel mai concludent rezultat
care se degaja din intreaga lucrare.
Predilectia istoricului francez pentru Europa centralA propriu-zisa se vAdeste in cloud
capitole dedicate raporturilor Mariei Theresa cu Ungaria l Boemia (Cap. V III Marie- Therese
et la Ilongrte", Cap. X I La rivolleagraire de Boheme el la question tcheque"), situatia acestora
din punct de vedere economic, politic, social si in raport cu restul imperiului, evolutia lor
cultural religioasa, miscarlle sociale, ajutorul militar i pecuniar acordat de Ungarla Mariei
Theresa in rAzboiul de succesiune etc. in aceste capitole, ca i in cap. XII L'extension ler-
ritoriale de la monarchie ( 1770 1779)", V. L. Tapie stttruie mai mult asupra problemelor
social-economice ale popoarelor apartinind ease! de Habsburg : evolutia lor lent intr o luine
care trecea de la economia preponderent agrarA i artizanalA la una de mare productie pentru
comert i transformAri industriale, incercarea depAsirii decalajului existent intre Europa
centrala i cea apuseand. Dar ocupindu-se de aceste probleme autorul subliniazA de fapt
situatia economicA si social-politica dificilA in care se gAseau aceste popoare, InegalitAtile foarte
pronuntate si care s-au vddit aproape de netrecut in conditiile conglomeratului politic pe care
ii constituia imperiul.
Evolutia generala cunoscutA de Austria si de imperiu in cei 40 de ani al domniei 'Warfel
Theresa au determinat pe multi istorici sA aplice reformelor intreprinse de ea si in general
intregii perioade epitetul de epoca terezianA". Autorul se intreabA dacA se poate vorbi In
acest caz si de o civilizatie tereziand" (Cap. IX La civilisation au temps de Marie Therese").
Desigur, existenta a numeroase monumente, case, gradini baroce la Viena, Budapesta, Bratis
lava sau in alte orase vechi , dezvoltarea muzicalA $ i artistica cunoscut etc. duc nemij
locit la concluzia cA si in aceastA directie Maria Theresa si-a lAsat amprenta. Dar V.L. Tapie
atrage atentia asupra faptului cO absorbitA de numeroasele obligatii ale misiunil sale politice,
suverana nu a putut da un impuls personal vietii artIstice asa dupA cum nu a dispus de fondu
rile necesare unui mecenat. Dar cum idealul de marelie nu a fost niciodatA abandonat de aris
tocratia laicA i clerical s-a continuat construirea si impodobirea (de multe orl exageratA) a
castelelor, abatiilor, bisericilor si a altor clAdiri de interes general sau particular, la care
trebuie adaugat i interesul suveranei de a participa la spectacolele de teatru $i opera foarte
frecvente, tinute la Viena, ceea ce a mArit impresia aportului personal al acesteia pentru dez-
voltarea artelor. TotodatO progresele industriale i comerciale au dus la dezvoltarea unei
burghezii ordsenesti cu alte idei i idealuri de culturA si arta, de unde concluzia cA epoca
tereziana" este mai degraba din punct de vedere cultural una de tranzitie intre o societate
agrara, seniorialA i barocA spre una capitalist comercialA i industrialA, cu un alt climat spiri
tual, sentimente j moravuri, care poartA numele de Roccoco sau timpul luminilor"
(A ufkldrung).
V-L.Tapi mai consacrA un capitol rolului dinastiei in serviciul monarhiei (Cap.X.
La dynastic au service de la monarchie"), importanta aliantelor politice incercate sau reusite
prin cAsatorii ; dintre cei 16 copii ai suveranei, opt fiice si cinci fii au trecut de virsta copila
riei iar cu o parte din ei s-au putut realiza aliante importante cu casele domnitoare din Euro
pa, cu precizarea ca desi mama Mariei Theresa, dintr-o familie protestantA, dar trecutO
la catolicism prin cAsAtorie, lar insAsi impardteasa a intretinut cele mai cordiale rela tit cu
verii ei din familia Braunscbweig-Wolfenbuttel, totusi in problema cAsAtoriilor acestea au fost
realizate numai cu familii catolice.
Tinind seama de faptul ca lucrarea discutatA, L'Europe de Marie Therese". .. este
o sintez6 asupra unei epoci si a unei situatii, autorul nu s-a putut apleca asupra tuturor pro-
blemelor cu egalA atentie, acest lucru fiind valabil in primul rind pentru problemele care inte-
reseazA direct istoria noastrA, raporturile dintre populatia romAneascA din Transilvania si
administratia habsburgicO, dintre Moldova, Tara RomAneascA $1 Imperiul Habsburgic etc.,
pArerile autorului in aceasta directie Hind destul de rapid expediate i permitind de fapt o
contraargumentare pe baza diverselor materiale documentare. Astfel despre romnii
din Transilvania $i situatia generala a acestei provincii nu se vorbeste decit in treacAt
(p. 61, 201, 321) ; pentru Maria Theresa, Bucovina era ...un teritoire peupl par de paysans
roumains, mais surtout mal defrich, laiss a l'abandon et a une exploitation empirique"...
...(p. 325), caracterizare acceptata de autor care in acest caz nu citeazd decit lucrarea lui
L. Makkai Histoire de Transylvanie", p. 280. De asemenea, suveranei, Moldova si Tara
Romneascd i se pAreau des pays malsains, devasts, sans aucune place" (p. 319) Were
de asemenea acceptati de V. L. Tapi fr alte comentarii, desi chiar din materialele austriace
din aceastA epocA se poate constata contrariul asupra situatiei celor doud tart i asupra impor
tante! tor in politica dundreand a Habsburgilor.
www.dacoromanica.ro
214 RECENZII *I PREZENTARI 14
Trecind peste aceste scapari, trebuie subliniata Inca o data importanta acestei lucrari ;
autorul incheie expunerea facutd In cele 12 capitole cu unul consacrat concluziilor generale ;
de asemenea adauga note pentru fiecare capitol, o lista bibliografica ce cuprinde numai lucrarile
mat de seamii publicate asupra fiecarei problerne discutate, un indice de nume proprii si
unul de localitati.
.5 lefana Simionescu
Dr. NIKOLA GAVRILOVIC, Istortja dirilskih Ramparija u Habzburgkoj Monarhiji u XVIII

veku (Istoria tipografiei chirilice in Imperiul Habsburgic in secolul al XVIII-lea), Novi Sad,
1974, 246 p.
In cadrul Institutului de studiere a istoriei Voivodinei a aparut cea de-a opta monografie,
de data aceasta consacrata unei teme de istorie a culturii, scris de unul din bunii cunoscatori
ai istoriei provinciei autonome Voivodina din Republica Socialista Federativa Iugoslavia.
Problema asupra carela si-a indreptat atentia istoricul Nikola Gavrilovid, anume istoria
tipografiel, a fost mai putin studiata atit In istoriografia iugoslava, cit si In cea romaneasca,mal
ales a celei chirilice, In acest secol al luminilor.
In introducere se fac interesante consideratii demografice asupra situatiei romardlor,
sirbilor si rutenilor din Imperlul Habsburgic, ca si asupra apartenentei lor religioase. Se face
apoi o scurtii trecere In revist a tipografiilor care au tiparit carti cu caracter chirilic, indeosebi
pe teritoriul Ardealului si Tarii Romnesti, dar si in alte parti. Tot aci se fac si citeva consideratii
generale asupra incercarilor unor prelati de a obtine aprobarea autoritatilor imperiale pentru
Inflintarea unel tipografii necesare clerului ortodox, sirb, roman si rutean.
Un important capitol este consacrat importului de carte chirilica in Ungaria. In primele
trei decenii ale secolului, cartile, In special cele bisericesti, se aduceau din Rusia si din Polonia si
se comercializau de catre negustori ; le foloseau sirbli si rutenii. Cu toata interzicerea acestul
import, In 1727, comertul cu cartea, adusa clandestin, prin contrabanda, continua. Treizeci de
ani mai tirziu, in 1757, Maria Tereza anuleaza decretul de interzicere, ingaduind , pentru orto-
docsi, importul de carte din Wile amintite ; numai In acel an in depozitele vamale se aflau oprite
1 146 de volume, carti rusesti in special, aduse spre vinzare sau donatie sirbilor si rutenilor.
Pretul lor era foarte ridicat ; bunaoara, o Psaltire costa 12 florini, iar o Biblie 40 de florini, intr-o
vreme in care pretul unui vitel era de 3 florini.
Pentru romni cartile se importau mai ales de la Rlmnic si erau ceva mai putin scumpe,
dar adaugindu-li-se vama pretul li se ridica cu aproape 50 %. Romanii din Imperiu mai primeau
cart! si din Tirgoviste, Buzau, Iasi si Blaj. Pentru sirbi Inca se mai tipareau carti chirilice si la
Venetia.
Intr-un capitol urmator, se redau stradaniile mitropolitului Pavel Nenadovici de a infiinta
o tipografie strbo-romana la manastirea Rakovac. Ca argument principal pentru autoritati
se invoca scurgerea peste granita a unor Insemnate sume de bani pentru achizitionarea cartilor
de cult sau scolare necesare populatiei romanesti si sirbesti. Curtea din Viena, in principiu, este de
acord cu inflintarea unei tipografil chirilice, Irma nu unde voia mitropolitul, ci la Osijek, pentru a
11 sub supravegherea colegiului iezuit de aci. Mitropolitul obiecteazd ca locul preferat de Curte
este mult prea departat de resedinta mitropolitana si ca, din acest motiv, nu poate controla
activitatea viitoarei tipografil. Dupa multe alte tratative, Curtea admite infiintarea tipografiei in
chiar sediul metropolitan, la Karlovci ; nici de data aceasta ea nu se intemeiazd, atit din cauza
unor lipsuri materiale, cit si a opoziliel si intrigilor unitilor din Imperiu. Toate stradaniile din
aceasta prima etapa rAmin fail finalizare.
Intr-o a doua etapa, insasl Curtea din Viena, in momentul In care incepe sa se intereseze
de problemele Invatamintului nationalitatilor conlocuitoare din Imperiu, ia in propriile miini
si Inflintarea unei tipografil.
Foarte interesant este capitolul care se ocupa de Incercarile de a infiinta o tipografie la
Timisoara, a carel dezvoltare luase un avint deosebit in urma eliberarii de sub turd. Capitala
Banatului devenise principalul centru economic, administrativ, militar, cultural si religios al
romanilor, sirbilor st germanilor din Banat. Aci se incearca in mai multe rinduri, mai ales de catre
tipografi germani, Infiintarea unei tipografii chirilice ; astfel de Incercari au loc In 1746, 1758,
1766, 1767. Aceasta din urma era a popii Constantin de la Minnie, despre care, martor ocular
al discutillor purtate intre tipograf si episcopul Vichentie Ioanovici Vidac, cronicarul bana-
tean Nicolae Stoica de Hateg ne da pretioase amanunte. Episcopul se opune fondarli tipografiei.
www.dacoromanica.ro
Noua politicA internA austriacA, Irfurma rAzbolului de sapte ard, Ca i cererile Insistente ale
ortodocsilor din Imperiu, mai ales airbi si roman!, la sinodul de la Sremsld Karlovci din 1769,
au creat conditii mai favorablle pentru aceastA actiune de culturA de mare Insemnatate, Int lin-
tarea unei tipografil. Dintre citeva oferte care se fac este preferatA cea a lid Kurzbtick din Viena,
ca fiind cea mai avantajoasA. Acestuia, In februarie 1770 , I se sI incredinteaza privilegiul Imperial
de fondare a tipografiel de carti bisericesti i colare in limba slavA bisericeascA, In slavo-sirbA
si In romAnA, atit pentru ortodocsi, eft i pentru uniti . Autorul d In continuare amAnunte despre
activitatea acestel tipografil, care, In cei 22 de ani de existentA, a tipArit 151 de lucrArl, biseri-
cesti i laice, In limbile amintite.
Din diferite cauze, Intre care mai ales concurenta pe care 1-0 Mean Intre roman! tipogra-
fine de la Blaj, Sibiu si Minnie, din teascurile carora ieseau cArti mai bune i ca grafie i ca limbA,
Kurzb6ck, in prag de faliment, Is! vinde Intreprinderea unul sirb, anume *tefan Novakovid.
Sub conducerea acestula tipografia lucreazA numai patru ant, pina In 1796, and, din aceleasi
motive ca l cele ale Inaintasului sAu german, noul proprietar o revInde Universitettii din Pesta,
unde tipografia va functiona IncA multA vreme.
DouA capitole mai scurte privesc direct istoria romAneascA, ele referindu-se la activitatea
din aceastA vreme a tipografiei unite din Blaj si a celei ortodoxe din Sibiu.
Lucrarea pe care o prezentAm cititorilor roman! beneficiazA atlt de o bogatA bibliografie
din literatura de specialitate slrbA, romAnA, germanA, maghlarA, rusA, cit si de un material inedit,
cules de autor din arhivele din Viena, Budapesta, Tirnisoara, Sibiu, Sremski Karlovci i Belgrad.
Ea se Inchele cu un rezumat In limbile francezA i rusA l cu un indice de nume.
D. Mioc
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
REVISTA REVISTELOR DE MEDIEVISTICA
ZBORNIK RADOVA VIZANTOLOSKOG INSTITUTA, 1976, vol. 17, 432 p.
Ajunsd la al 17-lea volum publicatia Institutulul de studil bizantine al Academiel sirbe

de stiirrte 1 arte, condusA de una dintre cele mai proeminente figuri ale bizantinologiel, G. Ostro-
gorsky, se numArA astAzi printre cele mai pretuite reviste dedicate Istoriel Bizantului. 0 echipA
de bizantinistl iugoslavi, formatA la scoala acestui strAlucit magistru, a asiguratbeneficlind sl
de colaborAri de peste hotare o maltA tinutA stlintificA acestui Zbornik", prin ale cArui
pagini, mileniul de existentA al Bizantului imperial inregistreaza contributil de pret.
Aceeasi noutate de idei l informatif, aceea5i minutie in investigatie, aceleasl excelente
conditii grafice cu care ne-am obisnuit se reintilnesc si in ultimul volum apArut.
Intr-un amplu studiu, cunoscutul bizantinist sovietic A.P. Kajdan supune unel minutloase
analize Conceplille sociale ale lui Mihail Attaliates (p. 1-53) pentru a conchide cl opera lui
reflectA preistoria" aliantei dintre fortele feudale l orAsenimea provincialA, incapab ilA de o
actiune politicA independentd, Impotriva fiscalismului birocratic. Un interes deosebit prezintA
contributia Mirjanei Zivojinovid privind Muntele Athos in timpul Imperiulut latin (77-92) ;
cuprins in regatul de Salonic al lui Bonifaciu de Monferrat, Athosul care cu exceptia m-rii
Ivironrefuzase sA se supund papei a reshntlt dureros apasarea cuceritorilor latini. Pentru
a se pune la adApost, cAlugarii au solicitat protectia Imparatului latin din Constantinopole, apoi
a papa Inocentiu al III-lea care i-a luat, In lanuarie 1214, sub protectia sa, ceea ce ar implica
acceptarea uniril cu Roma. Reveniti, curind, in obedienta patriarhului de Nlceea, cAlugArii au
vAzut intintindu-se asupra muntelui lor, pentru scurt tImp, autoritatea lui Ioan al II-lea Asan.
DetinAtori din 1235 a independentel ecleziastice, ei au pecetluit un adevArat pact cu Mihail al
VIII -lea Paleologul, in beneficiul ambilor partenerl.
ConsacratA Sistemului fiscal in provinciile grecesti ale Imperiului sirb (p. 101-125), cer-
cetarea lui Ljubomir Maksimovid pune in luminA efortul de unificare a structurllor fiscale din
regiunile sirbesti i cele grecesti ale imperiulul lui Stefan Dusan, efort care nu putea
reusi integral din pricina decalajelor economice dintre aceste regiuni sl a timpului scurt
in care el a fost intreprins. Bunurile funciare ale fiilor, fratilor l altor rude ale ImpAra tiler Paleolog
sint inventariate" de Boiidar Ferjanid in Posesiunile membrilor familiel Paleolog (p. 127 164),
care stAruie asupra functiei lor politice si a vicisitudinilor soartei lor in agitata perloadA din prima
jumAtate a secolului al XIV-lea. Cu totul remarcabil este amplul studiu al lui Ivan Djuri
Familia Phocas (p. 191-296), care depaseste istoria acestei puternice familii pentru a lAmuri un
sir de aspecte esentiale ale raporturilor dintre autoritatea imperlalA i aristocratia provincialA.
HiclicatA prin protectia impAratulul Vasile I, familia Phocas a cunoscut o ascensiune spectacu-
loasA, care a InAltat-o pinA la tronul imperial prin Nicephor al II-lea Phocas (963 969). Asasi-
narea lui marcheazA inceputul declinului. Ioan Tzimisches si Vaslle al II-lea Bulgaroctonul,
ingrijorati de forta acestei familii, Ii submineazA progresiv puterea (pedepse, sechestrarea bunu-
rilor, incurajarea unei familii rivale Scleros mAsurile agrare ale lul Vasile al II lea,
lichidarea fizicA) pinA la disparitia ei In jurul anului 1030. Autorul largeste, In final, sfera de
investigatie l urmareste Intr-un larg context istoric consecintele politice ale epuizArii aristo-
cratiei bizantine In Asia MicA, subliniind rolul acestui factor In expliearea catastrofei de la
Manzikert (1071). MlAturind vechile concluzii, Barila Kreki lAmureste Care au lost cauzele
rdzbolului dintre Serbia st Dubrovnik ( Ragusa) din anit 1301 1302 si cind a lual el slirsit
(p. 417-423) ; el dovedeste cA la originea conflictului s-a aflat vechea dorintA a regilor sirbi
de a cuceri Dubrovnik-ul si de a dobindi astfel un important port la Marea AdriaticA. Infrin-
gerea Venetiei la Curzola (1298) 1-a Incurajat pc Stefan Uros al II-lea Milutin sA atace
Dubrovnik-ul In 1301. Autorul stabileste eA la 5 august 1302 pacea era IncheiatA (pina acurn, se
credea cA ea se Incbeiase la 14 septembrie 1302).
Volumul care InmAnunchiazA i alte studii privind geografia istoricA, institutii 5i artS
constituie o excelentA mArturie a lnaltului nivel al scolii bizantinologice iugoslave.
Pl. Constanttniu
www.dacoromanica.ro
R edact or : GEORGETA POP
Tehno redactor : FELICIA BO L OCAN
Bun de tipar : 31.05. 1978. Tiraj 1030 ex. Format

16/70 X 100. Coli de tipar 13,75.
C.Z. pentru bibliotecimari : 9(498) 13 :18" (00.12)(082).
C.Z. pentru biblioteci mici : 9(498), 13".
Intreprinderea poligraficA Informatia

Mr. Brezoianu nr. 23-25, Bucure0
REPUBLICA socIALISTA ROMANIA
www.dacoromanica.ro
In Edifura Academlel R.S. Romnia au
mal ap5ruf:
Independenta Romfiniei, 1977, 527 p.,
39 lei.
Independenta Romfiniei, Documente, I,
Documente i pres6 internA, 1977, 420 p.,
33 lei ; IT, Corespondent diplomaticA str5in,
partea I-a 1853-1877 mai, 1977, 428 p.,
34 lei ; partea a IT-a. 1877 mai 1878 decem-
brie, 1977, 381 p., 30 lei ; III, Pres6 strait*
338 p., 29 lei.
Documenta Romaniae Historica, C. Tran-
silvania, vol. X (1351-1355), 1977, 461 p.,
381 lei ; D. Re latii intre raffle romfine, vol. I
(1222-1456), 1977, 532 p.. 30 lei.
Documente privind marea r5scoal5 a ta-
ranilor din 1907, 1977, p., 36 lei.
Valeriu otropa, Proiecte de constitutie,
programele de reforme Si petitiile de drepturi
din Wile romfine in secolul al XVII-lea $i
prima jumatate a secolului al XIX-lea, 1976,
307 p., 251 lei.
Andrei Otetea, Patrunderea comertului
romfinesc in circuitul international (in perioada
de trecete de la feudalism la capitalism), 1977,
168 p., 11 lei.
Gh. Cristea, Contributii la istoria proble-
mei agrare in Romnia. Invoielile agricole.
Legislatia i aplicarea ei (1866-1882), 1977,
199 p., 11 lei.
I. I. Russu, Inscriptiile Daciei romane,
III, Dacia Superior, 1, Zona de sud-est, 1977,
288 p., 2 pl., 26 lei.
Gr. Florescu i Constantin C. Petolescu,
Inscriptiile Daciei romane, II, Oltenia i Mun-
.
tenia, 276 p., 23 pl., 27 lei.
Revolutia din 1848-1849 din Transil-
vania, vol. I (2 martie 12 aprilie 1848),
1977, 512 p., 38 lei.
Petru Rare$, 1978, 336 p., 24,50 lei.
Studii i material,e de istorie contempo-
rank III, 1978, 182 p., 10,50 lei.
Rfiscoala secuilor din 1595-1596, 1978,
336 p., 18 lei. Lei 13
www.dacoromanica.ro

Studii Si Materiale Istorie Medie 09 (1978)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Studii Si Materiale Istorie Medie 09 (1978)

Uploaded by

Document Information

Original Description:

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Studii Si Materiale Istorie Medie 09 (1978)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

ACADEMILA c.DE STUNTE SOCIA.

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

IICGTIEAOBAH 14H 14 MATEPHAJMI CPEAHEBEROBO II 14CTOPI414

EDITURA ACADEMIE! REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

STUDII .Y1 ART1COLE

CONSTANTIN REZACHEV ICI, Fenomene de crizd social politica in Tara Rornitheasca

COM UNICARI, NOTE, DISCUTII

IZVOARE INSTRUMENTE DE LUCRU

13ucuresti, 197a, 170 p. (Olimpia Diaconescu ) ; Nicolae Stoicescu, Vlad Tepes,

Ill VLS T.1 REV IS TELOR DE M EDIEV IS T ICA

COMMUNICATIONS, NOTES, DISCUSSIONS

SOURCES ET INSTRUMENTS DE TRAVAIL

ADDENDA ET CORRIGENDA 193

COMPTES RENDUS ET PRESENTATIONS 201

REVUE DES REVUES LE MOVEN AGE 217

Banaxuu uMonaoee e nonue XV III it (Nana XI X ee. ..... .

COOEIBEHHH. IIPHMEtIAHII H. OECYJK,11EHHH

IICTOY 11111fH II HHCTRYMEHTEI PAEOTM

TI. BM kill A, Heuseecmnbta nepeameum om Paay-nen-Opymoc, 1472 a . 153

ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUDALISMULUI

vreme, nu numai scutirea (totala sau partial) de darile fiscului, ci

relatiilor ce se stabileau in procesul de productie. Toti acesti autori au

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, ea si in veacurile ante-

Incercarea domnior fanarioti de a reforma sistemul fiscal in ambele

11 Unele izvoare de mai tirziu consemneazA Inflintarea privilegiului scutelnicilor In lega-

te5ti, ci impusa de reactia clasei stpinitoare, ca nu a fost infiintata prin-

14 Trad. G. Sion, Bucuresti, 1863, P. 66.

feudall 18. B3neficiarii nu mai au dreptul de judecata, asupra posluf}-

tn ultimul sfert al secolului al XVIII-lea si la inceputul celui urml-

18 Doar pentru slobozii se mai pAstreazd caracterul de evaslimunitate (acordat pe timp

in T ar a Romneascl si Roman si HI10 in Moldova, precum si citeva papas-

doctori 29, farmacisti, profesori, negustori ", intreprinzOtori de manu-

Tocmelile se fAceau prin ispravnicat, i tot isprAvnicatul era acela

Treculii", in Moldova, erau acei locuitori ce ramineau (treceau")

La numdrul de 641 beneficiari cu drept la slugi, se adauga un numr

Pentru o mai bund intelegere a caracteristicilor diferitelor categorii

perioada, puterea central& si stpinirea otomanar 59 direct interesatg,

asezgmintului sari fiscal) 62, stgruie asupra verificgrii generale 63 i impu-

62 Muzeul de istorie a municipiului Bucuresti, Ms. inv. 31 348, f. 35 36.

mentele lui, pentru ca pe baza acestora Vistieria sh-i elibereze pecetluit

urmau sS, fie suportate de restul locuitorilor 69, motivindu-se : fiindcl

Hatiseriful din 1802 condamna abuzul ce se facea cu oamenii de

verificate pecetluiturile i numarul scutelnicilor dupg catastiful Vistieriei

82 Actul de la 1 august 1814, provoaca o bogata corespondenta intre Vistierie si boierii

poslusnicilor, socotind c trebuie s fi rgmas i a1i oameni nescrisi,

ED Ibidem, ms. 1 113, f. 27 v.-28 v.

poslwanie, iar perceperea birului a se facg direct de la pircAlabul sa-

si nu numai birul, ci i toate drile intimplgtoare" ce s-au scos pentru

Acelai statut li se acord scutelnicior, breslailor i slugilor i in

in slujba clasei dominante, numar imposibil de zagazuit, venea intr-o

ei sarcinile impuse pe moment i pe diferitele categorii ale oamenilor de

120 Arh. St. Iasi. Condici K., nr. 329, f. 38 v. 40 v.

organic din Moldova 124 proclama : De vreme ce fiinta scutelnicilor,

ne*ti in epoca regulamentarit Suma necesara urma sa fie asigurata din

Prin art. 65, paragraful al 16-lea, referitor la Cheltuielile statutui,

Anul nr. scutelnici nr. poslusnici nr. birnici Izvorul

1796 cca 10 000 flurmuzaki, Seria nouti, I, 1962, p. 797.

care determinau ea o atit de mare parte a populatiei a se puna sub ocro-

Institutia oamenilor de scuteala se explica prin caracterul de clasa