f.

D'UMITRU .A. PARIZA

(f'

r
,

>

!-

J I, f

,I

'1
, "l

FUCURINA
-

"

".NEASTEriSA
..

'i,:',

I
j

"TOMLU

II -, TRANSPUNiRI,;dit~
. . ..

LI'tIRATURA " , ".

'UNIVIRSUA
'.'
"

.'.

'"'

t
1 J

,,'

! ,

EDITURA CARTEA ARoMANA - .1995

1 ~,

-,

).

Tu Idghea Editura tu limba armanii Nicolae Batzaria Paravulii - 1989 Zghic di Moarti 19R9 Dina Cuvata . Nushi Tulliu - Puizii 1989

George Mumu - Bair di Cantic Armanesc 1989 Constantin Belemace Dimandarea Parinteasca 1990 Dina Cuvata Sarmiinitsa 1990 Hie A. Ceara - Nihita Tumari - 1991 Nicolae C. Velo - Shana shi Ardirea-a Gramostiljei - 199] Cola Caratana - Ashteptu Soarili - 1991 George M. Merca - Livadzli - Vatra Armaneasca - 199] , Thiuhari Mihadashlu - Botsli di Didindi - 1992 Dumitru S. Garofil - Cantitsi di~aPaplui Mita - 1992. Nico Ogeacli - Chisa shi Colise - 1992 Vanghea Mihanj-Sterghiu - Tradzeri - 1992 Elena Stere & Mariana Bara Framturi di Bana 1993 Tulliu Carafoli'- Pirushana 5hi Furlji - 1993 (sum tipar) Zicu A. Arata - Fudzi Haraua di la Noi - 1993 (sum tipar) ffira,Crutsi- 1993 (sumtipar) Nushi Tulliu - Munnin'isl1 Kira 1. Mantsu - Steaaa di Dor - 1994 (sum tipar) Andreilu-al Bagav - Carti di Aleadziri - 1994 (sum tipar) Lucian Blaga (1. Zeana) - Puizii Aleapti - 1995 (sum tipar)

SUMAR
Zbor di la Editor ..................................................................... TRANSPUNIRI dit LI1JRA TURA UNIVIRSALA Bolintineanu Surghiunitlu VII

BolintineanuSan-Marina EminescuBucovina. -

;..............................

tu editsii para/ela: armanii-rwnanJ

Costa Guli - Soneti - 1990', lonel Zeana - Ca~titsi tra AImanami - 1992 N. Guli & C. Guli & 1.Zeana- Balada a Livadzlor - 1994
tu limba rumiinii Nicolae Caratana

._

. _w_,__ _

,,'

- Podn peste Legenda - 1992

100'.1.' ...

Eminescu 110rtua Est! .......................................................... Eminescu Floari Albastra ..................................................... Eminescu - Milanculii :........................................... Eminescu - Laclu ..................................... Eminescu - Durintsa ............................................................... Eminescu - Diparti Hiu di Tini... ............................................ Et~inescu - 0, Armanj... ........................................................ Eminescu - Pri Atseauash Calishoara... .................................. Eminescu - Di cati O/i, Sivdaea-nj... ... ................................. Eminescu - Rugaciunea-a Unui Dac....................................... Eminescu - Ahanto Crehta... .................................................
~

:.............. ...........................

3 4 7 9 12 14 16 17 18 19 20 22 23 25

Pm;n,.~rl1

_ C::on,.t;

I
I I
'

EDITURA CARTEA AROMANA

Adresa: T. CUl\rtA 107 Britain Read Fayetteville, NY 13066-1807 USA

Adresa: D. S. GAROFIL Str. loan Borcea Nr 38 Con,~tan\a, od R700 C ROMANIA

Eminescu- FrandzaVeashtida............................................... Eminescu- Dispart5ari ........ Eminescu- 0, Muma... :....... Eminescu- SiDusiVrearea... ,.............. Elninescu- Adio.....................................................................
EminescG

-Tsi Easti Vrcarea?...............................................

:

.f
t I
I

Emtnescu - Pri ninga Pluchiji lara Sots... ............................. Entincscu - Shi desi.:. ...........................................................

EmillescuOdii -

~;.........................

I. S. B. N. - 973.,96360-6-3

I i

Emin~scu Tricurii Alljlji... ..................................................

29 30 32 33 35 37 38 40 41 42 j-

IV

TOMLU II

TRANSPUNIRI
....--.-.---...

'_0-

D, A. PARIZA
_._~__"_ __. ___~..

FUCURINA NEASTEASA - .-. ,-

43 45 46 47 49 51 53 54 55 56 57 .60 73 74 76 78 79 80 81 82 83 85 86 88 90 91 94 95 96
Q7

8audelaire Perlu................................................................... Baudelaire - Un Lesh ~.

Poe- Corbul Homer- IIiada

GLUSAR

Schiller _ Cufundiitorlu ........................................................... , ................................

........

107 109 III IJ7 122 127

................................................................................

98 99 100 101 102 103 104 106

/

ZBOR DI LA EDITOR
CARTEA AROMANA Inc. easti una "Not-For-Profit" urgan~atsii ancurpurata tu statlu New York dit Amirichii. Scupohl a urganizatsiljei easti prizirvarea shi prumuvarea-a patrimonjului cultural arman 'eu (i) tipusirea di cartsa shi rivisti; (ii) urganizarea shi co-spunsurarea di siminarii, adunari shi cungresi di cultura aimana; (iii) anridzistrarea pi ruban magnetic, audio i video, a activitatslor culturali armani, cantitsi shi giocurl; (iv).fundarea a unei ~asi armaneasca iu si s-aduna shi si stsana cartsa, discuri, rubani magnetitsi, articuli di folklor, etc. shi (v) itsi soi di activif;atifapta eu scupolu a prizirvariljei a patrimonjului cultural annan. NORM1LI D1 SCRIARI A ED1TURALJE1-ALFABETLU .:) Ta s-publicam cartsali di la Editur~, noi avum ananghi di reguli, prot~ tra alfabet, deapoea tra normi di scriari a zboarilor sh-tu soni avum sh-prublemi cu forma standard a zborlui ica prublemi ligati di transplantarea-a niulughismilor. Va s-aspunem ma nghios alfabetlu cu cari scrisim cartea; tra normili di scriari shl di furmari a niulughismilor, cititorlu easti pitricut la daua articuli dit Rivista di Litiratura shi Studii
A rmiini Nnmirli 1 ~hi ? nit 1QQ4

Cu njits alaxiri noi aleapsim alfabetlu prupus "tu 1984 di rivista Zborlu a Nostru (Anlu 2, Numirlu ], Padzina 30). Aestu alfabet fu nsustsanut shi di rizulutsia aduptatii di adunarea dzinirala a annanjlor tsi loara parti la Doilu Cungres Internatsiunal di Limba shi Cultura Armana tsi s-tsanu la Univirsitatea di Freiburg-Ghirmanii dit 25-li tu . 28-li di Agustu, 1988. Cu alaxirli tsi avem fapta, alfabetlu aduptat di Cartea Aromana easti aestu di .ma nghios,' un singur alfabet cari, tra ndaua sQnuri,ari daua varianti: a, a, b, c, ch, d (dh), dz; e, f, g (g), gh (g), h, i,j, k, I, lj (1),m, n, nj (Ii), 0, p, q, r, s, sh (~), t (th), 18(0, u, v (v), w, x, y, z.

VJII

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

IX

Dupa grailu a omlui, litira ii s-avdi, candu ca rumanescul f, candu ca rumanescul ii. Aesta regula simplifica scriarea: fiirshirotslji au mash sonlu ii, pindenlji au dauli sonuri f shi ii. . Cumbinatsiili di litiri ce, ci, che, chi suntu cititi ca tu alfabetlu italean shi ruman. Aesta va s-dzaca. ca, tu ma multili zboari, sonlu c easti una cu sonlu Ie;mash atumtsea candu c easti urmat di vucalili e shi i, sonlu s-moalji shi s-avdi ca tu zboarli celnic shi ciciOI'.Ta si s-avda diznou ca sonlu k, candu c easti naintea al e shi i, lipseashti s-ufilisim eumbinatsia di litiri ch; tra exemplu, zboarli cheptu shi chiro sprununtsa keptu shi kiro. Easti intirisantu s-aspunem aoa ea s-poati savem shi exceptsii iu eumbinatsia di litiri ch poati si s-citeasea ea daua litiri siparati, cohoBunoara, aflam zborlu vedju (sh-ehirut poati tora!) di arazga nturtseasca,mecheme (tsi va dzaca tribunal) eari s-prununtsa mec-he-me (eu aetsentul pi silaba dit soni), nu s-prununtsa me-ke-me. Atumtsea, poati ea va s-eara ghini sa ngrapsim kh, tu loe di ch, va dzaea zborlu mecheme s-Iu ngrapsim mekheme. Cumbinatsiili di litiri ge, gi, ghe, ghi suntu eititi ea tu alfabetlu italean shi ruman. Aesta va s-dzaca ea, tu ma multili zboari, sonlu g savdi ea tu zborlu giiIjinii.Mash candu easti an fatsa-al e shi i, sonlu g smoalji shi s-avdi ea tu zboarli gepi shi gioni. Ta s-nu s-avda muljat, dinaintea al e shi i, sonlu g easti urmat di litira h; tra exemplu, cumbinatsia di litiri gh s-avdi ca tu zboarli ghelii shi ghini. Regula aesta poati s-aiba shi una exceptsii: tu ndaua graiuri di armanj, sh-tu ndaua zboari, litira g ca tu zborlu gumar shi eumbinatsia di litiri gh'- ea tu zborlu gheatru - s-avdi (mash la aesti graiuri!) ea sonlu gratseseu "y gamma". . . Semnul dz s-avdi ca tu zborlu budzii. Litirli d shi t au sonurli latini d . shi t; ma tu ndaua zboari va poata si s-avda - dupa grailu a onilui - shi ea son~rli gratseshtsa "6 .- dhelta" shL"0 - theta". Aesta regula sim-

prununtsa bat-ha':va, fit-hea-uii shi a-Iit-hea (i a-Iith-hea), nu sprununtsa ba-Oa-va,fi-Oea-uiini a-Ii-Oea. Cumbinatsiili di litiri nj shi Ij suntu ca tu zboarli njer shi Ijepur.

Ghinivol,aestisonuriva poata si sa serii shi eu seamnilitraditsiunalin .

shi 1.Avem shi exceptsii, ca zboarli (i) conje,junjulii, noIjican, hiinjar, hinji,finji shi (ii) niulughismili aranjamentu, injectsii, cunjunctsii iu nj I~pseashti s-hiM prununtsat ea daua sonuri siparati n-j. .Putem s-li tsanem aesti zboari ca exceptsii, sh-atumtsea va Ii prununtsam (i) conji, jun-ju-lii, nol-ji-can, hiin-jar, hin-ji, fin-ji shi (ii) a-ran-ja-men-tu, in-jec-tsi-i shi cun-jun-ctsi~i,iea, mult eama ghini, s-li.avem tu limba ca (i) con-gi, gilm-giu-lii, nol-gi-can, hiin-gear, hin-gi,jin-gi (varianti tsi, cu exeeptsia-al. congi, suntu ngrapsiti ashi sh-tu dictsiunarlu al Taehi Papahagi) iara (ii)niulughismili s-li transplantam ca a-ran-geam-entu,in-gec-tsi-i shi cun-giun-ctsi-i, ashi dupa cum sonluji shi je s: prununtsa sh-tu ,altilimbi (ea tu limba ingleza, bunoara), ic~ dupa cum, di multi ori, s-ari transfurmata sh-tu limba armana, iu avem (vedz dictsiunarlu al Tachi Papahagi) paredji di zboari ea jumitati/giumitati, jurat/giurat, joe/gioc, junami/giunami, junatie/giunatic, joni/gioni, junop/giunop, judets/giudets, judicat/giudicat, jugastru/giugastru, jugi;/giugii, jujunar/giungiunar, jumbii/giumbii, jupii/giupii, sh-poati sh-altili tsi nu na vin tu minti. Cumbinatsiili di litiri sh shi ts va s-avda ca tu zboarli shoput sh~ tsinii. Ghinivol, aesti sonuri va poata si sa scrii shi cu seamnili traditsiunali rumaneshtsa shi I. Ma tu eartsalia edituraljei, eriareaeu shi s

nu easti ufilisita dip; easti ufilisita mash candu scrim zboati ruma.

neshti. Avem sh-aoa exceptsii ca zboarli ica niulughismiliariishirat, ipushisescu (dau zbor), iposhisi, catashisi (sucrestu, sechestru), . sho/arhiu (lieeu), shizmii (schizma), shezii (ligatura), transhumantsii, shi dishiimari ica numi ca Ghetsimani i VoshopoIi (Museopuli), tuti
7hn"r; ;11~h ~h; f~ l;n~..,,~ht; <:;<:_nnlnl1nt~i'i.~-h ~hi t-s va s-d7.aca. zboarli

olifica seriarea: mllltsa armani clit Mnchicll1nii ~hi nit Rl1mi'iniinil :111 tl1

limba sonurli 6 shi O.Atselj tsi vor si serii sonuI'ligratseshtsa, va poata si-u faea cu cumbinatsiili di litiri dh shi tho Tra exemplu, tu cartsali publicati la editura-a noastra, noi va s-aplicam aesta regula shi va sa ngrapsim cati, timeIj, doarii, dascal, etc. shi cititorlu va Ii prununtsa cum va el. Mash eandu autorlu va maxus, ta si sa ngrapseasea ashi cum va el ta si s-prununtsa, noi va Ii ngrapsim eu 6 shi 0, va dzaea va Ii ngrapsim cathi, thimeIj, dhoarii, dhascal, etc. Ma aesta regula ari shi exeeptsii. Tu ndaua zboari, cumbinatsia di litiri th, cari nurmal sprununtsa ca sonlu gartsescu 0, s-prununtsa ea dauli son~ri siparati t-h; ashi bunaoara, zboarli bathava, fitheauii (avita tinita) shi aIithea s-

s-prununtsa a-riis-hi-rat, i-pus-hi-ses-cu, i-pos-hi-si, ca-tas-hisi, s 'holar-hiu, s 'hiz-mii, s 'he-zii, trans-hu-man-tsii, dis-hii-ma-ri, Ghet-si-man; shi Vos-ho-po-Ii;nu s-prununtsa a-rii-i-rat,i-pu-i-ses-cu,i-po-i-si, ca-ta-i-si, o-lar-hiu, iz-mii,e-zii, tran-u-man-tsii,ca-ta-i-si, di-iimaori, Ghe-/i-ma-ni shi Vo-o-po-Ii.Tuti aesti zboari va If tsanem ea exeeptsii. Intirisantu s-aspunem aoa shi zborlu bitsi (di la verbQIbitsescu/bitisescu) eari poati s-prununtsa shi bi-/i shi bit-si, shi forma-atsea lunga di bi-ti-si; aestu zbor lu ngrapsim bitisi/bitsi, sh-alasam cititorlu s-lu prununtsa ashi cum va Soyaell Litirli g (cum dzasim ma nsus) shi v au sonurli latini g shi v; ma tu

TOMLU II

- TRANSPUNIRl

p. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

XI

ndaua zboari va poata si s-avda - dupa grailu a omlui - shi ea sonlu gratseSetly. 'I'ra atseUtsi vor s-lu serii aestu son, va poatii s-u fadi eu g ica ii, dupa cum u cafta zborlu. Aesta simplifiea seriarea. Suntu armanj cari nu prununtsa sonlu gratseseu y, tll zboari ea Gramustea, Ghiorghi, V1f1gar,tsigarii,filulughii, aghi, etc. shi tu tuti limbili ~udemi aesti zboari au sonlu latin g; tr-atsea easti ghini si sa serii mash g. Cum suntu mash vama 10 zboari iu sOlihlJ' easti transfunnarea a latinlui v, nu easti ananghi s-avem un senIDU spitsial; va $-alasam v sbi va-l dghivasim y. Tra atselj anvitsats eu alfabetlu traditsiunal, va s-hiba shi seamnili
altirnativi

it shi v.

Nu easti greu tra armanj s-citeasea g shi v ashi cum lipseashti; ea latinlu g shi v, iea ea gratseseul y. Ma easti ghini s-dam una lista di zboarli (shi dirivatilia lor), iu v s-prununtsa ea y; nu suntu~ulti. , Avem: vin (avini, a.vita,vinar, vier, avizmaeiunj,...), viu (vii, nvii, viatsa, anviari,...),yermu (virminos, nvirmi~ire,...),oveaspi (veaspi, vespar,...), vis (nvisari, nvisedz,...), vitsiil (vitsaua,...), viptu, vioarii, visteari, vinghits, Vizmiiciun},sc/avi (ealivi,... zboari tsi pot si s-prununtsa la plural shi eu latinlu son v, mala singular s-prununtsa totna eu latinlu v) shi ma multili dirivati a verbului vinii-i. Cu tuti ea prun}1ntsarea-a dirivatilor a verbului viniri s-adueheashti dit euntextul tu eari ap,ari zborlu, na sa paru ea easti ghini s-dam regulili di ma nghios. Dirivatili di la Prizentu (vin, vin), vini, vinim, vil!its, vin) shi atseali di lalmpirfeetu (vineam, vineai, vinea, vineam, vineats,,vinea) s-prununtsa totna eu y. Tut eu y s-prununtsa Vinitorlu (tsi s-fatsi eu adavgarea a.zboarilor vai, Va, icava SO, inaintea-a prizentului; va s-vin, va sd viJij,...), Subgiunetivlu Prizentu (tsi s-fatsi ell adavgarea-a zboarilor si ica so, diniiintea-a prizei1tului;s-vin, s-vin},...), Cunditsiunalu Prizentu (s-vinirim, s~vinirish,s-vinire, s-vinirim, s-vinirit, s-vinire), Cunditsiunalu Impirfeetu (fomla tsi s-fatsi eu adiivgarea-a zboarilor vrea S-, iea , .
f""" .., , _J.J JI.l\ &-U. J...J.t' ~ &, .., , u ,..., . ,..." r...

Analiza-a zboarilor di ma nsus spuni ea,eu putsa\1iexceptsii; dirivatili a verbului vinire iu vi easti deadun eu n) s-prununtsa ea latinluv, shi aclo ill vi easti deadun eu ni (iea eu'n), dirivatili s-prununtsa ell y. Ashi avem zboarli vinj, vinjish, vinji, vinjim, Vilijit,vinjira shi \llnjitii, iu v s-prul1untsaea latinlu v; shi zboarali vin, vini, vinim, vinits, vilia, vineam, vineai, vinea, vineats, vini1'im,vinirish, viniri, vinirit, vinu, shi vinindalui iu v s-prununtsa ea griitseseuly. Una exceptsie easti dirivata vinj tsi s-eiteashti eu y tu forma "tini vin}" shi eu latinhi v tu forma "mini vin/,. Unaalta exeeptsie easti viniri tsi poati s-prununtsa sh~eu latinlu v sh-eu gratseseul y. . Litira x, ea tu ma multili, maca nu tuti limbili mudemi dit Europa~ sprulluntsa ea eumbinatsiili di litiri (i) cs, ea bunoara tu zboarli axescu, aliixescu, xealli; etc. tsi s-prununtsa acsescu, aliicsescu, cseani, etc. iea (ii) gz, ea bunoara tu zboarli exemplu, existu, etc. tsi s~prununtsa egzemplu, egzistu, etc. 'I'u eiirtsali-a edituraljei 110iprifiram soli ngrapsim zboarli eu x; ma eativaroara, mash eandu nu shte~m cum s-fiits.em,

Ii ngrapsimeu cs ieagz.
PARIZA

- OMLU SHI

OPlRA

Dumiti1l Atallasie Pariza s-aminta Gramatieuva, tu. Machidunii (Gartsia di aza), tu 17-li di Inar 1908~Featsi Lieeul Comereial Roman din Saruna shi Academia de ~tiinte Eeonomiee di Bueure~ti.Deadun eu un grup di tiniri annanj, fu ridaetur, tu anjlji 1932-1933, la rivista siptamanala armaneasea "Grailu" di Bueure~ti. Aclo sh-publica el protili puizii shi ndaua articuli tra litiratura arm~na shi situatsia-a annanjlor eulunishti di Dobrug(:a di Sud. 'I'u anlu 1940 fu ridaetur shi la rivista "Armatolii" di Buetire~ti. Dupa 1985, publica puizii tu rivistili armaneshti di aza, ea "Zborlu a
'T . -n __1~ :'.._:1 T ~ In.t..~ " ;;\ . "T),Qcot.anto::arpo'.] Rp,,;c:t~ _ -Arnmnnl1or"

rativlu (vinu. s-vinii, vinits. s-vil1ii) shi Girundivlu (vininda, vinindalui). Dirivatili a verbului viniri tsi s-prununtsa eu latinlu v suntu: Pirfeetul ('I'rieutlu) Difinit (vinj, vinjish, vin}i, vin}im, vin}it, vin}ira), Pirfeetu~ ('I'rieutlu) Nidifinit (am vin}itii, ai vilijita,...), Ma-Multll-Ca-Pirfectul (oveam vin}ita, aveai vin}ilii,...), Villitorlu Antirior (tsi s-fatsi. eu adavgarea-a zboarilor vai, iea va s-, dinaintea-a 'I'rieutlui Difiriit; va; viT~j,vai viTijisli,...), Subgiunetivlu Impirfeetu (si-am vin}ita, si-ai vin}ifa,...), Cunditsiunalu Impirfectu (forma: si-aveam vin}ilii. si-aveai vilijilii,...) shi Partitsiplu 'I'rieut (Vi'ijitii). Mash dirivata-a Intinitivlui (viniri) poati s-hibii shi eu v shi eu y. .

di Bueure~ti (Rumallii), "Rivista di Litiratura shi Studii Armani" di Syracuse, NY (Amiriehii) shi altili. Publica shi puizii tu antulughii ea "Eeou de Cjntee Aromanese" editata Bu'eure~tidi A. Nasta. Ma eama multa puizii a lui armasi, pana tora, nipublieata. Aza, pinsiunar, baneadza Blieure~ti,shi euntinua s-hibii aetiv: seiii puizii shi fatsi studii tra alfabetlu shi seriarea-a limbalJeiaT1l)ana. 'I'u aesta editsii a opiraljei a lui, "Fueurina Neasteasa", diftam sadunam tu daua tomuri, "'I'omlu I ~ Poemi Armani" shi "'I'omlu II 'I'ranspuniri dit Litiratura,DnivirsaHl",atseali puizii, publieati iea iniditi,. al~apti di autor, ashi cum li-ari andreapta el tu virsiunea-a lor dit soni,

XII

TOMLUII

- TRANSPUNIRl

.......--.--.---.

D. A. PARlZA - FUCURlNA NEASTEASA

... ..-.

XIII

shi cum li-ari aradapsita tu forma di carti. Singurli alaxiri fapti la editura suntu atseali caftati,di alfabetlu shi normili a noastri di scriari shi, cativaroara, di sistemlu-a nostru di transplantari a niulughismilor, dit limba rumana tu atsea armana. Manuscrislu al Pariza na vinji I1grapsitcu grafia traditsiunala a autorlui. Aesta u-al,axim, natural, tu grafia-a noastra. Alfabetlu lu-avem aspusa ma nsus, iara normili cu cari ngrapsim limba suntu-aspusi, an ditalju, tu studiul publicat tu Rivista di Litiratura shi Studii Armani, Numirlu I, dit I-Iu di April ]994. Aestu studiu easti multu mari, ari multi reguli shi nu putem s-Iu prishcurtam aoa. . Alaxirli fapti di itia-aalfabetlui sh-a normilor di scriari fura rilativ lishoari.Cama greu, fu cu prublema-a niulughismilor. Cu tuti ca limbaal Pariza easti multu curata shi ari aproapea pristi tut mash zboari ar~ maneshti, noi shi veclji, transpunirea-a puizii]or dit una Iimba ItlUdema tu una limba oarfiina ca a noastra, cafta, di multi ori, zboari nali. Tratsea, Pariza fu furtsat s-ufiliseasca, cativaroara, niulughismi shi barbarismi, tsi Ii 10 dit limba rumana, sh-di multi ori si sh-faca zboarli-a lui, scoasi dit aradatsinj di zboari armaneshti. Un lucru tsi caftam s-Iu fiitsem aoa la edituriieasti ca, prit,scrierli shpublicatsiili-a noastri, s-mudimidzam shi s-unificam Iimba armana. Anamisa di alti lucri aesta cafta (i) standardizarea-a zboarilor tsi Iiavem tu limba - alidzearea di una virsiuni i dau, di multili virsiuni tsi poati s-aiba Un zbor - shi (ii) intrudutsearea di niulughismi, tra multi zboari tsi nu li-avem tu limba, shi adaptarea-a lor la caracterlu-a limbaIjei a noastra. Tra st;mdardizarinu fu,greu; Pariza ufilisi, tu pui2;iilia lui, limba cu cari scriara cIasitslj-a noshtri. Ma avum shi ndaua prublemi. Tra cititorlu intirisat dam ma nghios trei di-aesti prublemi. (i) Prublema e-ului dit bitisita-a zboarilor, cari s-avdi i. Aestu son, tsi noi lu ngrapsim funetic cu litira i, autorlu. dupa cum easti scriarea traClUSlUnalaclasltslor a noshtri, Iu-ari ngrapsita e. Singurli zboari tsi a li-alasam cu e, fura atseali iu-na u cafta rinia-a versului. Bunoara, el ari s.criata: dultseame, vreare, cale, sivdae, noapte, virsate, dzeane, lae, vearde, tse, se/si, de/di, shtie, aprinde, soarbe,arde, etc., tuti zboari tsi noi Ii ngrapsim cu i: dultseami, vreari, cali, sivdai, noapti, virsaii, dzeani, lai, veardi, tsi, si, di, shtii, aprindi,soarbi, ardi, etc. (ii) Prublema-a dzinitivlui la fiminin, tsi la ma multsalj armanj sfatsi cu sufixul ljei, ma Pariza-I featsi, nu totna ma di multi ori, cu .sufixul i. Bunaoara, Pariza ari scriata: afrund~ai, a opsii, a moartei, a jiciuramei, a soartei, a agarshirei" a mushatei, a cupiei, a inimei, etc.
'

'

Aclo iu, di itia:-arimaljei shi a ritmului nu pliteam s-Iatsem alta soi, zboarili li-alasam ashi. Bunoara, versurli: Sunt afrundzai dauafatsa (tomlu 2, padzina 58)" Aumbra-a opsii'limpidzai (tomlu 2, padzina 62) . Dzasi maratlu ntunericlu-a moartei (tomlu 2, padzina125) Ii-alasam ashi cum li-avea autorlu. Pi di-alta parti; tu versurli: Dinintea-a cupiei, dip ca vruna cuscrii (tomlu 1, padzina 29) Mea, s-hibii~aoalimerea-a mushatei Pirushana? (tomlu 1,padzina 47) Ciuflichea-ajiciuramei nai ma vrutii (tomlu 1',padzina 65) Shi s-neacii tru-a-agiirshireihauii (tomlu 1, padzina 73) aliixim zboarli: a cupiei, a mushatei, ajiciuramei nai ma, a agarshirei, tu: a cupiiljei, a mushatljei, ajiciuramiljei nai, a agiirshirljei. . (iii) Prublema-a zborlui armiin, pri cari autorlu lu-avea scriata pristi tut aromiin. Tu limba-a noastra, zborlu ari daua varianti, arman shi ramiin, zborlu aroman easti un zbor artifitsial, scos aoa sh-ma nsus di Uha suta di anj, ufilisit ma multu tu limba rumana, di catra rumanj. George Mumu scria aromiin candu scria pri limba rumana, ma ngrapsea armiin, cati oara tsi scria armaneashti. Cartea-a lui easti "Hair di Ciintic Armanescu" sh-tU puiziili a lui dzatsi arman), nu aromiin). A.estaprublema fu discutata sh-tu una shidintsa, di armanjlji tsi loara parti la Treilu Cungres Intematsiunal di Liinba shi Cultura Armana tsanut Freiburg tu veara-al ]993. Atumtsea s-vuta una rizulutsii, cu un vot aproapi unanim, ca noi, tu scrierli a noastri, s-ufilisim tenninul arman, cati oarii tsi ngriipsim trii noi, pri armiineashti. C~ndu zburam, putem s-dzatsem ashi cum na easti grailu di-acasa, sh-ashi cum vrem: armiin, rumiin, riimiin, vlah, aromiin. lara tra xenj, va Ij-alasam s-na greasca elj, ashi cu~ vor, tu limba-a lor. Tr-atsea noi bagam tu carti armiin, nu aromiin cum u-avea autorlu. Dzasim ma nsus ca Pariza ari scoasa zboari noi, atumtsea candu a'{ea anane:hi.dit zboarli veclii armaneshti. Tr-aestu lucru, el s-ari inspirata, di multi ori, di zboari rumaneshti shi di noima-a lor. Ashl ca eastl greu sa spunem, cativaroara, candu avem zboari noi inshiti dit aradatsinj armaneshti, sh-candu avem rumanismi. Bunoara, avem. zborlu cutidzantsii sh-cutidzator, a curi aradatsinj suntu armaneshti; Tachi Papahagi ari tu dictsiunarlu a lui verbul cutedz, dirivata substantivala, cutidzari shi atsea adjictivala, cutidzat. Tu limba rumana avem zboarli cutezan/ii shi cutezator. Cum structura-a Iimba1jeia noastra sh-u-adutsi cu-atsea rumaneasca, easti Iishor s-fiitsem dirivata cutidzantsii, tsi va dzaca, "harea tsi u-ari Ulltsi cuteadza s-faca un lucru" ica c,utidziitor, "atsel tsi cuteadzii".

XIV

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A. PAIUZA -. FUCURINA

NEASTEASA

XV

Idghiul lucru putem s-lu dzatsem sh-tra "niulughismul" ,bardza, tsi tu cartea-al Pariza va s-dzadi "piliean/lilec/starell eu pea,!i albi". Tu dictsiunarlu-al T. Papahagi, aflam zborlu barza tsi va dzaca "mulii albii" shi adjictivlu bardzu tsi va dzaca "albu-ehindisit, eandu si zburashti di ealj sh-gllmari" shi '''numiidata la caljlji sh-gumarlji tsi all ahtari hromii". Pariza nu featsi didt s-ufiliseasca zborlu rumanescu barzil shi-lj deadi tu limba-a noastra un~ naua noima di "damara di piliean tsi ari peani allli". Easti zborlu un niulughismu, ma easti un zbor nou armallescu, inshit dit arad~tsinj annaneshti? Una soi featsi Pariza sh-cu adjictivlu aneruntll, tsi va dzaca "eu sclndzi, sclndzirat/sandzinaf"(Papahagi ari mash verbul ancruntu, shi dirivata adjictivala ancruntrat ari ma multu noima di un "tsi easti
. siindzirat'di

regulili-a noastri, tu milallculii. Tu dictsiunarli clasitsi armaneshti avem: milaneolie, tu ,dictsiunarlu-a 1'achi P,apahagi shi ,milaneuliiimilalleunii, tu-atsel al $tefan Mihaileanu; zborlu nu s-afla tu dictsiunarlual,1.Dalametra. Zborlu easti scriat shi milanhulii di autori mudemi ca I. Ceara. Nu shtim cum easti ghini, ma noi, dupa regulili a noastr6 ishiti dit studiul tsi-I featsim, lu scriem milaneulii. Cat tra zborlu melalleolie, noi lu-avem scriata milaneolie, nu milanculic; actsentlu-a zborlui cadi
',j

eariva"), arollrat di la aroaua, brutae di la broatie,fidalnu

di lafidami, gaidigi di la gaida, aprilin di la April,fllrtunatie di lafur~ . tunrl.,anangii di la anangasi, nsingurat/nsingllrari di la singur, pitrundeari/pitrllndeareu di la pitrulldu, astulsescu di hi stulii; gulash di la goalish, birbiljushii, di la birbilj/birbiljoe, bliindurush, di la blandur, albllriu'di la albu, albiistriu di la albastru, etc. Pariza ari cunstruita shi zboari noi ca: sumtsarii (tra subteran = sum loe), prilfrmu (tra "imnari dupri cariva" idi '.'priurma"-a unui), multibuei (tra'multieolor) etc. .iu . eumbinatsia di zboara sudzireadza noima-a zborlui. Sh-tu soni, ari shi zboari a curi noima easfi ligata di vrondul tsi lu-aspun zboarli, ca bunoara, eljiput/cliput, tra apa tsi cura lishor, craur, tra boatsea-a coratslor, dallga, diingala, glingur, tra sonurli fapti di cloputli-a oilor, etc. Tutj aesti zboari di ma I1susna avutsascu limba shi mushiteatsa-a lor easti izvurata dit mushuteatsa-a limbaljei a noastra. Bagats oara cum, istinctiv, autorlu urm~ regulili a noastri di furmari a niulughismilor. Bunoara, candu aetsentul s-muta di pi silaba eu 0, ca tu zboarli broatie shi f!oidish, sonlu 0 tu zboarli nali s-alaxeashti tu Ii, ashi c1'iavem brwrlc shi gulash. Shi idghiul lucl1.lcandu a s-transforma tu a, ca tu zboarli gaida shi albastru tsi deadira gaidigi shi albastrui. Tr-atseali ndauii niulughis,mitsi li-aflam tu textul al Pariza, ufilisim reguli dit studiul faptu la editura, studiu publicat tu Rivista di Litiratura 'shi Stndii' Armani, Nun'1irlu2, dit l-lu di Sumedl1.l1994. Tu-atsel studiu, noi featsim andaua reguH tsi ciiftam s-li apliciim, abantu cat putem s-u ratsem (ca cativaroara ratsem ixceptsii), la limba cu cari publiciim cartsali shi rivista-a edituraljei. Aesta prutsidura na dutsi sh-la atseali ndaua aIaxiri tsi featsim la niulughismili dit limba-al Pariza. Bunoarii, zborlu melaneolie, scris ashi di autor, fu ali1xitdi noi, dupa

pi silaba."co" shi, dupa regulili a noastri, 0 nu s-alaxeashti tu u. Pi dialta parti, autorlu tsanu multu ca ndaua zbolJri s-hibii alasati ashi cum li-ari scriatii el. Tr-atsca, zboari ca poem, poet, Bueovina, etc. nu fura alaxiti, cu tuti cii noi prota li-aveam angrapsita puem, pllet, Bueuvina., etc. Tra cititorlu cari easti intirisat, dam ma nghios unii'Iista di niulughismili dit dauli tomuri a cartiljei (ashi cum li-avem aflatii candufeatsim glusarlu). Poati s-hibii ndau~ niulughismi t~ n-ascaparii; sh-poati s-avem fapta alatus, cativaroara, shi s-avem dzasa cii un zboreasti niulughismu, c1induzborlu easti curat armanescu. Multi di niulughismili di ma nghios' suntu, an rialitati, barbarismi; cii tu. loc1u-a lor putem sufilisim zboari curat annaneshti. Cititorlu intirisat, po~ti s,afla cari di eali suntu barbarismi; nu-ari dicat s-mutreasci:iglusarlu di tu bitisita-a cartsalor (Tomlu I shi Tomlu II). (i) Niulughismi ngrapsiti dupii.regulili a ftoastri; tu parantczi bagam zborlu ashi cum lu-ari autorlu: actor; acusha; altari; albastriu; alburiu; altcum; amindaua; amor; ampiratsii; ardic; asimil; asir; ateu; atseaua; anwlinescu; anfricushitor (anfricushetor); anshtiintsari; anspri; balena; bard:?a; bolta; bust; cascadii; castel; catargu; cantarets; chear; coifn; crug; cumpuniri (compuneri); cundamnat condamnat); cunspiratsii (conspiratsie); deauna; durintsa (dorintsa); ecou; epopei; epopeic; fizic; flixibilitati (flexibilitati); forte; fortsa; gheara; gleznii; hiara; impuzantu (impozantu); irou (erou); labirintu; lantsi (lance); larva; lebida (lebada);
hblr (hber); I1l1ac; lucran; marmunan ~marmUlt:allJ,

Hli1U:>Vlo;;U, 1111111"",

miludii (melodie); mistic; mistiri; mistirioasa; mitic; naiada; nimf<i; ntmpari/ntrupat; paj; parca; pasiri (paseri); patsi (pace); pica; piramida; plicari . (plecari); plioapa; plutescu; preamarescu; pricum; prisamtsiri/prisimtsiri; prasimtulprisimtu; pruclamat (proclamat);-pruvintsii (provincie); pugbr; rapus; raspundu; ridau; rifren (refrcn); ritrag; rivulutsii (revolutsie); rog; rugaciuni; niina; salcam (salcam); scena;.

scut; sfera;sicriu;silfii;simfonic;singuratati;sintintsa;sirbari;sirena; .
sper; spirit; statomic; statui; steag; stol; strapunsu; strayed; stuf; sulitsa; teatru; tileagii/tiligar (teIeagii/teIegar); transpuniri (transpunere); tri--

XVI

TOMLU II
. ,. ..--..--..

- TRANSPUNIRl

umfi.I;triton; troean; unanimitati; universu; viitor; vulcan; ziibrea (ii) Nilllughismili tsi nlJ.furiiseriati dupii regulili-a noastri; tu paranteza lu-avem zborlu ashi cum va lu-alaxeam, ma s-na loam dupa reguli: cocor (cucor); croncanescu (cruncanescu); ereditar (iriditar); etemitati (itimitati); ideal (idial); morgana (murganii); pasagiu (pasadziu); polar (pular); stratagema (stratadzemii). Dupa cum poati s-veada cititorlu, putsani iboari caftara alaxiri; ma multili s-transplantara asm cum suntu tu limba rumana.

TRANSPUNIRI hIT' LITIRATURA UNIVIRSALA

---------.---..-.

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA --.-.--.-.--.........--I

Dimitrie Bolintineanu SURGIDUNITLU

0, valjUrinishanliti, paduri anvirdziita:, Tsi ficiuramea-nj dusa ahat nj-u diznjirdat, Cascadi murmurandi, sh-musha13,dultsea-nj vruta:, Nu va s-Iutsits vamoara tuoclju-nj anvirnat! S-mi tomu tru-a mea tsara nu-a s-pot, dit xeana lai, Shi ocljul va-nj lu ncljida, tu lacrinj, vrun xinit; Ma.minduirea totna va s-toama cu sivdai, Shuptinda numa-a voastra cu suflitlu jilit. Na tTundziidizlachita:di-a Ijei almachi veardi Truoara s-mirineadza shi moarta, cadi mpadi: Asimil surghiunitlu tsi patria sh-u cheardi, Ancljina a lui tTuntipri arpili di moarti. I
.

.1
I

I r

Sh-aoatsi shcarpea lai s-as~undi tu nuoari Sh-aoa doi oclj-albashtri tu lacrinj anghilcesc, Cascadi shi virdeatsa sh-aoatsi valea ari; Ma tsara easti xeana, nu pot s-ma Ii m~tresc.

'Ah! tinira ghiurdani tsi tTunteanj-u nl;:uruna Usuca-si acusha, nu am tra ea vrun dor, Ca inima nj:..ufi-amm,tsiva nu poa s-u mbuna: ~iparti di-a mea tsara, va-nj s13ma ghini s-mor! Un pulj manit pri calea-Ij tri totuna chirduta:, Cantanda rar acumtin nainti tut'azboara; . Tri el nu s-afla vama paduri cunuscuta:, Shi imbrul"lj cap s-apleaca-sh, nitsuna floari-ahara.

i
I I

I I

S-mi tomu tru-a mea 15aranu-a s-pot, dit xeana lai, Shi ocljul va-nj lu ncljida vrun xen, anlacramat; Ma mindiurea totna va s-toama cu sivdai Shuptinda-Ij numa scumga cu suschir rarmacat.

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
,----.....----.

D. A.. PARIZA - fUCURINA NEASTEASA

Dimitrie Bolintineanu SAN-MARINA

Di flueri shi di eavali, Di harei, eantari sh-asuria. Ninga measi, Ceti deasi Cilimeanj s-agioaea n vali, Ca tu visi sa sh-u spuna.

San-Marina adza ari Sarb~toaritra imat, Na sirbari

Prefts~lj ghinieuvinteadza Shi,s-andreg atumtsea tuts Tri plieari Catra-amari, Turmili anainteadza, La priurma tuti sh-tuts.

Di plieari ,
La Vardar, tsi eura n mari, Pristi eampul anflurat. Si antindi measa mari

Priun plainingaeatun,,
Cu tut tsi-ari Na eashari, Shi eu ehiupi di-alba njari Shi eu vinlu di Zeitun. Dit na mana tru-altii mana Cupa, la aush, giunari,. Treatsi mplina;
Dt:it I;I1l Il\,;lJInit '

Cailji poarta pi sehinari Tendi, paturi; ashtimut, Tuta easa,Tuta measa, Viscamindi tri-alaxeari, Tut tsi au, tsi-avura tut.
Mum~ tru zareuli n spali Poarta nat~ eu perlu-arus, Ori njiljoari LiindZishoari. Cloputi, eu boatsi moali, Pristi plai asuna, nsus. .

, Tr-a lor patrii rumana,

Tra eupii shi pieurari.

Tselj aush eu albi pleati, Ntanjlji la misali neljin; Corlu s-vearsa _ Ninga measa,

Turma beara, eanjlj~alatra, Cailji arujese lishor; Ma diparti, Di-una parti, S-avdi sum un giug di eheatra, Na flueara, eateanjor.

Di giunari shi gioani feati, Cu per lai, eu albusin.

TOMLU 'II

~---_._.._----------------_._---------_._-----------.----..----.-

TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA ~ I--_----_._-----_.-

Mihai,Eminescu
Shi pri cali njicu sh-mari Sta sh-mutresc spri hoara, nclo, Cu dor mari Sh-cu dureari, Alj pitreatsi can di cari Na bashari di caimo. Seara vini, shi talcarea Chinduri la un irapioi Shi fac focuri Shi fac'giocuri Pan tsi pi-a lor dzeani-andzarea Sh-lituraa ljei ghilici.
Ashi treatsi shcurta viatsa Di xinitS niaplicats, Ca cocorlji Shi ca norlji, Cand pi campuri di virdeatsa,

'BUCOVINA.

.
,

Candpi muntsiilj grei sh-analts. Gionjlji au lutsitii armii

Shi mulj~rli ultsahiiri, d

Cu gwjci Di lilici. Fatsii alba, per di-amalmii, Odjilj liii di-atnuri sh-miiri: Ma durearea, vail nu-alasa Dip iuva vfl;U1 uritor, m . Tsi dor mari! Tsi nvirnari N inimii tarmaclu sh-vearsii Oili vruti cand Iiimor!

Nu va s-agiirsh~ri1p, dultsi Bucovinii, Varnaoarii-aqamea-ts, muntsiilj an lunjinii, I Valjurli an floari, Riurli s~ltiindi prlntrii shciitnbi-'analti, , Apili lutsindi n alburii iamandi Pristi campu-andzari,'

'-,

Ali soarti-a meaua plandziri, sumariisi, Murmurati n,cantic, shuptiratinvisi Mistirghios, lishorr
.& u &I.J U""'''"' t'.IU .&1..1..1.&1.1..1, .IJ.I..1U.I aUJ c;u"UUG.la.,

Inima nj~u fura shi cu dultsa zboarii Nj-shuputesc di dor.

,"

/. Numashninga sinlu-ts duhurli arali, I Tsi-nj disciintiihirlu-a banaljei-a meali, Canda nchihlea; Mi-aliisaran patsi, s-ciint tu-aestiilumi, Sa-nj visedz nii soarti acshi di-a tneu numi. Shi di steaua-a mea.

TOMLU II
,~,..' _. ., ,

- TRANSPUNIRI ,
_.. ".._ ~..

.'_n~

...

u_.._..__

D. A. PARIZA' - FUCURINA NEASTEASA

... --~,

~.. --."

Mihai Eminesc,u
Cand pri bolta murga treambura Selene, Cu imnatic blandur, pasuri catealene Sh-calea nsus u Ija, Eol pi-a lui arpi imbru-arsunatoari Canta-a dultsljei noapti mistica cantari, Ca dit Valhala. Ca &hisilfu-atumtsea, s-doarma tsi nu poati, Inima nu tatsi, bati, tut ma-nj bati, Treambura lishor, N randasii mareatsi, ea ash talji cali, Pristi muntsa sh-codri, pristi dzeana sh-vali Sh-poarta a Ijei dor. ,
Dorlu, mistirghioslu, I-poartii catra tini, Ocljul anj lutseas~ti, dzeanili~nj sunt p,lini,
.

MORTUA EST!

Inima nj-u grea; Bucovina-a mea!

Minduind ashitsi la mushata-ts hari, Suflitlu nji-I umplu neguri di nvimari,

.

Lampada n priveglju pi vlandz~ murminti~ . Niho di ciimbana tu oarili.santi, Un vis cari-sh ritoalj areapili n scljimur, Tricanda ashitsi di-a,lumiljei sinur. Tricush candu tserlu-i livadi sirina, Cu-a@uri di lapti shi flori di ltmjina, Cand vinits nuorlji par veclji palati, Di luna-amiroanji pi-ar~da-alagati. Ti ved ca na umbra di-asimi lutsita, Cu-areapi disfapti la tser anchisita, Pi-a norilor scari, gean curat, cum pitrundza, Prit neaua di steali, prii ploai di mundza. I
Na munda ti-analtsa, un cantic ti dutsi, Cu bratsali albi la chept fapti crutsi, Cand s-avdi tors cairlu-amailor aproapi

Amalma-i tu-aera sh-asimi pri api.

Ved suflitu-ts sarbit prit goluri cum treatsi; Mutresc apoi lutlu afmas... Alb sh-aratsi, Cu stranjlu-a lui lungu culcat an sicriu, -Mutresc sumaraslu-ts armas ninca viu.

10

TOMLU II
"--

- TRANSPUNIRI

~-_.~---_._-----------_.

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA,

'II

Shi ntreb a meu sutlit cartit di minciuna, Tra tsi murish, anghil cu fatsa di lOOa?
,

Nu fush tini crefta sh-mushata ca floari?

Ti dusish na'steaua s-astindz, lutsitoari? Ma poati-aclo s-hiba casteli di-atseali Adrati cu malma arupti dit steali, Cu-arauri di flami, cu punts a di-asimi Shi flori cati canta pi-albastra chilimi.

Diper, tini tsara mushata shi moarta, Di scamnu-ts andoapir eu harfa-nj asparta. Shi moartea-ts nu-u plangu ma u harisesc: :Na munda fugata dit haulu lu~esc. Sh-apoa... cari shtii ca-i ghini, urut, Sa hii ori s-nu hii... ma-i lucru shtiut Ca n tut tsi nu easti nu ncapi dureari, Sh-dureri suntu multi, hareili-arari. ,
I

1j

Prit eali s-trets-tjni-amiroanjisirina, Cu per lung di-aradza, cu ochi di lunjina, Tu-armata nalbastra cu malma-afumata, turuna di lavru pi fruntea-ts curata. / 0, moartea-i na haua, amari di steali, Cand baIia-i na balta di .visizurbali; 0, moartea-i na eta cu sori anflurita, 'Cand bana-i fantazma irnjii,sh-urata. I Ma poati..: o! caplu-nj irnjiu cu furtuni, Naetsli arali Ii zgruma pri buni... Cand stealili cad sh-cand sorli s-astingu, Shupeili ca-i tut-dip-tsiva mi azvingu.

Sa hii? Na zurl~atsa amara sh-pundii; Tsi avdu-i minciuna, tsi ved i zavlii; Na etatsi dzatsi alanti dzac,ba!' Diciit un vis sarbit ma ghini tsiva.

-,

Ved visi ntrupati cum fug dupa visi, Pan dau di murminti tsi.;ashteaptadishcljisi, Sh-l~U shtiu minduirea-nj tru tsi s-u asting: S-arad!ca danglarlji? Sa-lj blastim? Sa-lj plang?

. La tsi?... Totul nu i zurleatsa cJlrata?

Ammoartea-a ta, anghil, tra tsi ats fu data? Tsi noima-i tu lumi? Vidzuta di flori
,
'

'\ I I \1

Biinash tini casten ashitsi ca s-rIiori?

\

Sipoatica boltadi nsussa s-asparga,

Sh-li-arunca tu grochi di eternii nibana... Sn-atumts di-i ashi~i...tu-a etilor balta Nu-anveadza viirnoara suflarea-a ta calda, Atumts grailu-ts dultsi-i tra totuna mut... Atumts aest anghil nu fu dicat lut.

Di-i I)oima tru-aesta, i-anapud sh-ateu, Pri salbita-ts frunti nu-i scris Dumnidzau.

Sh-atsel dip-tsiva s-cada n noaptea-a lui larga, ~-ved t~erlll. catranlu. cum lumili ntsearna

12

TOMLU II

- TRANSPUNIRI"-.
FLOARI ALBASTRA
/

D. A. PARlZA - FUCURINA NEASTEASA

"

13

...u.m.m.__

"__00_"_"'_

"""m'_"'_'

m...u..

_...._._____

Mihai Eminescu
Shi di-a soarilui caldura Va hiu-arumina ca merlu, Va-nj disfac di-amalma perlu,
.

Iar ti cufundash an steali

Sats-astupmushata-ts gura.
Ma va-nj dai una bashari Vamu n lumi nu va shtiba, Ca furishalui va hibii

Shi n nuori shi n tserlu-analtu? Mash ,s-nu mi-agarsheshti caftu, Geanlu-a banaljei a tneali. (}eaba raurli $Ii soari
.

Sh-apoi cari tsi lucru ari!

Li ngramedz tu minduiri
Sh-campurli imjii..asiri Shi antunicata-amari;

Piramidili tacuti CreashtitIu sh-analtsa n dzari Nu ma cafta n dipartari Ghinea-a banaljei, lai vrute!
Ashi dza~i bealbisha Dultsi gugilinda-nj perlu.
.

Cand va scapira prit arburi Luna n noaptea-atsea di veara, Va.:njmi tsanj di sumsuoara Eu di gusha-a ta va treambur. Sum a frundzalor umbrari, Pi carari anghios s-u loarim, Basheri cati va na darim, bults ca florili dit cheari.
I

Ah! ea spusi mash averl~;

Eu arash, nu dziish tsiva.
"

- Vinu'tu padurea-avroasa, Izvuri iu pliing tu vali, Gremlu canda s-aruvali Tu handachea ntunicoasa. AcIo n oclju di p~duri, Ninga balta-atsea sirina, Sum calamea cari s-mina N frandza va shidem, di-amuri. I

Shi agiumtsa n prag, cu vrean Va zburam tu-ntunicata;, Vamu caplu nu va-sh bata, Ca-nj eshti vrut, tsi-ananghi ari?
Ninca una gura sh-cheari... Ca un stur armash sum luna! Tsi mushatii, tsi nibuna,
1 aloasua-IIJ, UUnl>l11V<1u:

Va nj-aspunj shi scumpi zboari Shi minciunj cu gura-ts njica, Eu pi-un hir di cimurica Va ngucesc di mi-ai tu vreari.

Shi-nj ti dusish, pirushana, Di muri shi vrearea-a noastra Floari albastra! Floari albastra! Cat virin tu-aesta banal

14

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

---.-------...-.-....-.-.-..--..--.-.------.-----.----

15

Mihai Eminescu

MILANCULII

Adrata riisiidinii Sta pondii shinvirnata bisearica bitiirnii, lar prit fIridz asparti, prit ush aurliivintu . Si pari cii nii striglii inshi dit vrun murmintu Niiuntru pri-a ljei sturi, pi muri; icunar, Armasirii liiiumbri tru.itsido chinar; Un ceatrafil ca preftu lj-u dziitsidipriuna, Siiracheaca un psaltu prit muri-asparti asuna.

...................................................................

Piire!l Cllntri nuoari s-dishcljisi unii poartii, Triciind prit ea a noaptei amiraroanji moarta. 0, dornj, 0, dornj, di njilji liimpiidz anverigatii Shi iin murmint albastru shi n piindzii asinicatii, Dailjimlu mausoleu-ts, cubeea-analta sh-pondii, Tini~aliivdata sh-dultsi a noptsalor arhonda!
A..I. .I.J.'..I..I..I._.&.&.I .1.".1." .&J.J.L&.&

Vireaua zugraveashti icoani n .nianastiri $hi-n suflitu-nj parmisi, maghistri alancifi, Ma di furtuna-a banei, di-a miraljei rufei; Armasira mash umbri, ca pondi pustuchei. Ancot ma c3;ftulumea an caplu-nj avursit, Un dzindzir miighipseashti niiuntrundahanit; Ancot iinj ma tsan mana pi"inima-njaspliimta, . I Ea bati ca saraphea tru n~ chivuri-'ascumtii: Sh-candminduesc la bana-nj, anj pari ca ea cura Agal~a canda spusii di vrunii.xeana gura, .Canda nUfu ea bana.;.nj,canda nu fui varnoara. Am cari-nj spuni aestu piirmispi dinafoara Di-nj tsiin la el ureaclja sh-ariiddicati acuIt Ca di dureri axeani?..Canda murii di mult.

..,"""

.I

&&...

,A

Di bruma lunjinoasa dit alba-a ta curuna; , .Vazduhlu scantiljadza shi ca di-azvesti-aumti Lutsescu daraminti pi campuri shcreti-ascumti. Mash chintirimlu singur cu strambi crutsi~aveaglji, Nii cucuveaua murga cu una s-featsi preaclji; Cu vrond s-disica pirgu-a canibaitei, bati toaca, Shi limpidza41demun prit vimtu candu s-treaca, Frica lishor bacarea cu-a peanilor cingheali Di s-analtsa dit nasa, un ascur zghic di jali.

~.

16

TOMLU II

- TRANSPUNIRl

--- --.-

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA'

17

Mihai Eminescu

Mihal Eminescu

LACLU
,

DURINTSA

Vinu n codru.la izvorlu Tl'imburanda prit gurgulj, Iu pri unda ca di crustal Dedzlj ntind di-aumbra vulj.
Laclu dit paduri-albastru NU(l,figalbinj al ancal'ca; Cljinuri albi pushpuranda-sh . El cutreambul'a na val'ca. Sh-eu pi mal'dzinj mi pl'iimnu, Canda-ascult shi canda-ashtept .Dit calanj mushata-nj s-easa, Molav s-cada pi-a meu chept; . S-arisal'im tu val'ca njica Atljimats di glas di apa, Shi s-ascap dit manj timonea, Shi lupatsili s-nj-ascapa; Sa mplutim nicats tu vl'eari Sum zavon di imbl'a luna Vintul prit calanj s-adilji, Unda-a apilol' s-asuna! Ma nu vini... Singul'atic Cu nvimari geaba suschil' Ninga laclu-atsel albastru Ancal'cat cu flol'i di nutil'. "

Shi tu-a meali bratsa teasi -Alagand, la chept sa-nj cadz, S-18adiscaln din cap zavonlu, Perlu dinapoi s-lu tradz. Pri dzanuclju-nj va shidearish, Va him singuri, singuri noi, Iar pi cap anhiurati, Flori di tilj va-18cada-aroi. Fruntea alba n perlu galbin Pi-a meu brats lishor va cults,
Shi

- dol'scumputri-ameaguraBudzali a tali dultsi... Vai visam un vis ti hari, Va n-ainaghi cu-a lor cant Izvuri ansingurati, Imbrili suflari dit vint;

Adumjinda di maneea-a Frundzalor an seara-avroasa, Flori di tilj prisupra-a noastra Tumbi-tumbi va s-alasa.

...;~

.'."

~-''''~.40.

"1 t. ..

.j -

V t'

]8

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

.-. -_.~

.-.......

.D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

]9

Mihai Eminescu

Mihili Eminescu

DIP ARTImu DI TINI...

0, ARMANJ...

"0, armanj, armallj la mini, Ti-am tu vreari-ahantu multI Dorurli a tali tuti Eu, mash eu, shtiu sa li-aseult;
Tu-aumbrata ntunieoasa AUJ;ldzeshti eu-un hilju di domnu, Tsi mutreashti-afundu n api Cu-oelju lai sh-afund ea somnu;

. Vrapa-a
Diparti hiu di tini shisingur ninga foe" . Lipsita-nj pari bana di-ambar pri-aestu loe, Optdzatsdi atij anjpari pi-aumiri ca port, Ca escu-aush ca iama, ca sh-geanlu-ts easti mort. Adutserli aminti ruesc an cap imjii, Fanirusind nainti-nj tricuti bareudii; La geami vintul bati cu deadziti-angljitsati, An minti s-toartsi hirlu-a parmisilor mushati,
~h-:'Ihlmt~p.!I ilini'iinti_ni nrit npm,r; "","A.. trAt,;

Shi prit gurgurlu di valjuri, Prit vulodz eu-analti erghi, Eu ti fae peascumta s-avdza
bluchilor di tserghi;

Eu ti ved surghit di-amaghi MUrn1urandeUglas zdurdit, Tru lutsiri di api limpidz Gol ciuciorlu-ahundusit. Shi mutrinda n luna plina Pri a laclui duvaleti, Anjlj-a tai si par ca sticuri, Sticuri dults si par ca eti".
Ashi-nj pushpura padurea, Dedz prisupra-nj liganand; Shuiram la acljimarea-lj Sh-u ]oai campul aradzand.

Cu oc1jiljmari an lacrinj, eu manj subtsari sh-arats; Cu shamindauli bratsa ti-acats di eheptlu-a,meu, S-nj-aspuni nu shtii tsi vrearish... apoea suschiri greu... Eu strang la chept avearea-nj di vreari shi di hari Andziminam marata-na bana tu basheri... . O! boatsea-a amintirlor chirdear-si ca un fum, .Ca.s-agarsheschairea tsi-un stic mash noi u~avum, Ca s-agarshesc din bratsa-nj,cum ti-azmu]sesh plangand... Va hiu aush shi singur, inurish vahi eaishti eand!

Asandza shi s-voi s-mi tomu S-u-aduehescu nu ma pot... .Iu eshti, iu eshti, ficiurame, Cu padurea-a ta cu tot?

-..--..----.-------.-------.---..--..------..--.-....----....-.--..--.--.-..----------.-----.

20

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A. 'PARIZA - FUCURINA NEASTEASA ...-

21

Mihai Eminescu

PRI ATSEAUASH CALISHOARA...

Sh-neca. shteam tsi i pi lumi, Cand pi chept anj ti-alasai, Na spuneam ahanti multi Fara sa scutem un grai. Mash basheri eara raspunsul La ntribari, la tut tsi gream, S-minduim la cartsi alti Na minutii nu chirdeam.

~.

Shi tru-a banaljei milii Nu shtiam ca i tut una Di ti-andoapiri di-una-aumbra, Di muljarea tsi va spuna. Vintul treambura shi astadz Prit pirdeali la firidz, Tini mash di dupa eali Nu mi vedz, nu Ii dishcljidz! Pri atseauash calishoara, Bati luna la firidz, Tini mash di dupa heari Nu mi vedz, nu Ii dishcljidz!
Shi atseiash ponj an floari Dedzlji pristi gardu ntind, Numash dziilili tricuti Dit cinushii nu s-aprind. , Altu easti a tau suflit, Alta-i adz bruita-a ta, Numash eu, armash atselash, DaUria bat cararea-atsea. Ah, subtsari, ndilicata Cateanjor shi pi-afirish, Anj vineai tu aumbrata Ascumtishlui dit tufish.

22

TOMLU II
- ..0... _._

.._.....

- TRANSPUNIRI
.
.

D. --A. -". PARIZA -.-. FUCURINA -...-----.--.------.NEASTEASA

?3

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

DI CATI OR!, SIVDAEA-NJ...

RUGACIUNEA-A UNUI DAC

Di cati ori sivdaea-nj, di noi nj-aduc aminti, Amarea-atsea di gljatsa anj treambura nainti: Nu s-veadi miffsteaua pi bolta albu"rii, Diparti numash luna - i na vula turungii; lar pristi njilj di gljetsuri di valuri arcutiti Un pulj marat da zori cu peani avursiti, ~-alliunga preaclja-Ucari s-chiru catra apus, Cu-un altu lungu bair, tru-alUn<1Ul. mpnruns. U-avina cu bruita-lj asteasa nica-unoara, Ni-arau amu nu-Ij pari, ni ghini.,. tradzi s-moaJ;a, Visanda-si tru-un stic mash anj multsa anapoi. .................................................................. N-aflam unlu di-alantu diparti shamindoi, Tut.singur, cama singur mi ntunic shi angljets, Cand tini n dzari cu soari neacumtinat ti cherdz.

Pi cand nu eara moarti, tsiva nimuritor, Nitsi-a lunjinai sambur di bana datiitor, Nu eara azi, ni maQi,ni-aeri, neea totuna, Ca una eara tuti shi tuti eara una; Pri candu loclu, tserlu, aera, lumea tuta Eara di-arada-a atsilor tsi nu 's-aveavidzutii, Atumtsea Tini singur earai, ca na ntribam: Am cari s-hiba zeulu la cari na ncljinam?
EI singur fu nainti di-a lor samintsa sh-deadi Puteari a scantealjei dit hau afund di api, El zeilor la da suflit, a lumiljei hiirseari,
tit .."' : _9"~,.+;1"\~"";n1I1n 1'TV11r j-a~canari: n

Nsus inimili-a voastri! adutsetsa-Ijcantari, EI easti moartea-a moartei sh-a banaljei anveari! Shi el anj deadi oclji lunjina s-ved, a dziiljei, Shi inima nj-u umpli cu-amaghili a njiljei, Tru-a vintului viiziri imnaticlu lj-avdzai Shi n glas purtat pi arpi maneea dultsi-a lui, Sh-prininga tuti aesti-lj pricad cu-aprimtu glas: Cararea sa-nj dishcljida la totunlu-arupas!

24

TOMLU II
~._ h____

- TRANSPUNIR1

O. A. ,PARlZA - FUCURINA NEASTEASA.

25

Mihai 'Eminescu
S-bliisteamiipri-atsel cari di mini lj-easti njilii, S-vlueasciipri-atsel cari s-mi calciiva cu silii, S-ascultii itsi guriitsi-nj poartiiurii sh-picii, Sii ,nviirtusheadziibratslu tsi bana va s-nj-astingii, Shi dintrii lailji oaminj s-agiungii-atseliintiinj Cari cheatra va s-nj-arapii, sum caplu-nj ciipitiinj. Zgunit di tutii lumea prit anj s-trec nOli.rat, Piin va siimtsearimocljul di liicranjcii-i sicat, Cii n itsi om din lumi dushman va-nj s-amintari, S-agiung pri mini insunj s-nu mi cunosc macari, Cii chindiillu sh-durearea siimtsireanj-u-adriicheatrii, Cii pots~-nj blastim muma, sivdaea-nj sh-a mea vatrii, Ciindura-atsea ma laea va-nj parii vreari sh-dor... Vahi v-agiirshesc durearea sh-va pot atumtsea s-mor. Xinit shi larii fedi ma s-mor atuntsi, cu vrapii, Tru ulitsii s-nj-aruciimurtsina-nj niirbapii, Sh-atseluea Piirinte, s-lji dai curunii scumpii, Cari va siirgheasciiciinjljica"inima s-nj-arumpii, Sh-cu-atselcari va-nj tragii cu chetri pristi fatsii, S-hii niiliios; Piirinte,dii-Ijlar di moarti viatsii.
Ashitsi mash, Piirinte, vai pot la-a ta puteari S-mi ncljin cii-nj deadish tihea s-biinedz tu lumea mari.

AHANTU CREFT A...

Ahiintu creftii, pari un dzeamin Cu floarea albii di ciresh, Shi ca un anghil dintriioaminj Tru bana-a mea,iin cali-nj esh. Cum calts avash chilimea moali,

Sii-tscaft a tali daruri dziinuclju sh-frunti nu-aplec, Spri urii shi bliisteamieu vrearim sii-nj ti-andoaplic, ~;; ~i";t r~ ..1i l1fl:lrp.:I-t~ ~ ~lIflarea-amea si curmii Sh-tru-astindzirea di totna s-mi cherdu larii urmii!

. Briisimea-asunii

sum cicior,

Shi di la creashtit piiniin poali Ca vislu ampluteshti lishor. Oit cljinlu-a poalilor, fidalnii, Ca alba marmurii ti-analts Oi oclju-ts sutlitu-nj s-ascalnii Plinj di-ambiireatsiish-liicriimats. 0, vis alumbriisitdi vreari, Miiireasiitsi dit eti-acreshti, Nu-nj sumariidi! Sumariislu Nj-aspuni ciitudultsi eshti,

26

.-

TOMLU II
,......-

- TRANSPUNIRI
\

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

... _ _om ._. n_.. , ..___...___

2.7

Mihai Eminescu
.

Cat pots cu-amaisi4\-tsumbra

SONETI
I
.

S-nj-antunits oclj-a mei tra ets, Cu-a budzalor cuvenda scumpa, Cu-ambratsitari di bratsi-arats.
I

Anghiu na minduiri treatsi~ Un vel pi <;Iclj-atiii aprimts: I ghinea moarta shi aratsi, I-aumbra dultsilor durints.

Ti dills shi aduchescu ghini S-nu ma mi tsan di torlu-a tau, Chirduta totuna tra mini, Sivdaea-a suflitlui'a meu! Ca ti-andzarii i-a mea canjina Shi totuna nu va nj-u ljert, Va nj-ardu vislu di lunjina An clocutlu ditru-a meu chept. Sh-va nj-arasari ca na icoima A Sta-Maiiei, di !unjinj, Purtand pi frunti ciceroana Catr-iu ti duts? Cand va ma vinj?

Afoara-i toamna, frundza spulbirata, Iar vintul pi la geami ascur bati; Scr!sori citinda, veclji sh-agarshati, Tsi-alaga mintea pristi bana toata. Di dults chirturi s-tsa treaca oara-ai parti Sh-Ia usha-a ta nu vrearish vamu s-bata; . Ma sh-cama ghini i, tru ntunicata, Visand la foc, cand SOOUlu-tS aroati. da Sh-eu tut ashi, cand minduiri mi fura, Visedz parmisi veclji... cu irushi Variga-nj neguri trambi-trambi cura;
Un pushpur avd di grondu pri la ushi, Un pas .avash shi Jar un zbor din gura, Manuts'subtsari sh-ariits mi lja di gushi. TT Sunt anj di-atumtsea sh-ninga va ma treaca Di candu na vidzum tru santa oara, Iu minduirea-nj tut mi poarta iara,
.

Nishani cu-oclji mari, arusangeaca.

0, vinu iar s-mi-amaghi cu dultsi zboara, Bruita-ts imbra pristi-a mea u-apleaca, Aradzli-a ljei alasa-li s-mi neaca Shi cantic nou dit lira !a-nj s-azboata.

28

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

29

Mihai Eminescu
Mea nits nu shtii a tauii aprucheari, Cum inima-nj adunc nj-u-arapaseashti, Ca Iicriisirea-a steauljei iin tatseari;

FRANDZA VEASHTIDA
(dupii N. Lenau)

Sh-cum sumariidz ti vedu-nj, ficiureasl)ti, S-astindzi atumts niibanii di dureari, Bruita nj-ardi, suflitlu nj-acreashti. III
Ciind insiish boatsea-a minduirlor tatsi, Nj-asunii ciintu-a unei dultsi-arinj - Ti-acljem atumtsea; va mi-ascultsii s-vinj? Va-nj ti disfats dit negura aratsi?

Vintul, unii friindziiarsii '

Nj-aruncii pi la fireastrii Easti moartea tsi-nj pitreatsi Fiirii plic scrisoarea-aeasta.

Va-u piistredz, va-Ij tsiin arada Printrii-atseaIiciirtsiituti, Cari Ii am di anj di dziili bi la miina ali vruti. Cum cupacilu-agarshi frandza Tsi di vintu-nj fu arcata, Ashi sh-nasa-agarshi poati Inima-Ij tsi-avu scriata. Zboarili-a vreariljei moarti Ash disfac nainti-nj rana, Di minciuna-a lor prudati Carta s-la astingu bana~ A lor dultsivanatati Nu mi-andupIic s-lji dau foe, Nj-stau an fatsa-ahat vimati Ca anj vini s-mdr pi loco Va pastredz antreg amarlu Shi ambarlu-aishtor carts, Antumanda-nj minduirea Catra ghinea-a mea di-andziirts;
Mash l-adavgu frandza shcreta, Ca di chirdaciuni glas: Moartea vindica-itsi rana Danda la friimint rupas.

Putearea-a noaptei imbru va-nj sirinj Cu oclj-a tiii din cari-arinja s-toartsi? Dit umbri di ziimiinjarsari iincoatsi,
.

S-tivedvininda-can vis, ashivinj!

Pugoara-agalea... aproapi, cama-aproapi, Ti-apleacaiar cu-aras pristi-a mea fatsa, Cu-un suschir vrearea ii-oj-uvll1isita, Cu-a tali dzeani bashi-mi pi pleoapi, S-mi nhiureadzaloarea-a ta an bratsa Tra totna dusa, totna zilipsita!

r.->

30

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

_......-

.-.-..

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

31

Mihai Eminescu

DISPARTSARI

Tut una easti adza ori mani ca vai mor, Cand voi sa-nj cheara urma an mintea-a tutulor, Cand s-agarsh~shtivoi tihea visata di-amandoi, Shi azbuiranda, vmta, la anjlji di napoi, Va dai di-aumbra lai iu fu chirdearea-a mea, Ca vamaoara canda noi nu n-aflam iuva, Ca anjlj-atselj dailjanjlji di dor fura imjii S-mi Ijertsava putearish c-ahat ti vilisii? Cu fatsa catra-ascapit, mi-alasa xinitor, S-angljatsa sum frantseali lunjina-a ocljilor,
,

Shicanduva si ntoamafiiptura-njm pimant, t

'.

Am cari va-sh franga mintea di-iu..vinshi cari sunt? Prit muri-aravuiti cantari cu plamtu glas Cirsheas~a-va sh-tra mini-a totunlui arapas; Mea.eu vmn suflit vrearim di mini s-vina-aproapi, S-nj-aspuna a ta numa pi ncljisili-nj plioapi, Pri mardzina di cali s-mi-amnca-apoi, ma s-va... Ma ghini filt va-nj hiba ca tm oara-aestaea. Din dzarea dipartata s-ampa-un stol di corghi, Sa ntunica tut tserIu pi oclj-a mei tselj orghi, Shi un shindelj s-ampa dit mardzinj di pimant, $-da tmplu-nj'fa arina shi inima-nj la vinL. Mea tini ca na floari s-armanj, dit meslu-April, Cu oclj~mari shi vlandzi, cu-araslu di cuchil, Tut ma dailjana sh-creftiica merIu fidanliu, S-nu shtii tsiva di mini, cum sh-eu nu va mi shtiu. -

Un semnu s-caftu, vmta, s-nu ti-agarshesc vamoara? Pri tini-a s-ti ciiftarim, ma-nj pari fush naoara;
l~U l1U<UI;;<1 VH:iUUUL.<1l<1un PI;;UU-<1 wu <11U:'

Va-nj sta mirachi, voi mash dit miiltea-a ta s-hiu dus. La tsi samtsirea s-arda cand tihea-i stimtu foc Sh-ca nasa s-nu s-astinga, ma tut sa sta la loc?

Tut alti undz Ij-asunaatseluiash arau:

La tsi mash s-danaseasca parerili di-arau, Cand prit aesta lumi s-tritsem na easti scris Ca vislu-a unei umbri shi umbra-a unui vis?

'

Tra tsi di-aoa sh-nainti cashtiga-a mea s-u ports Sh-mardzeali s-fats di anjlji tsi-azboara prisfi morts?

32

TOMLU II

- TRANSPUNIRl
0, MUMA...

, ...

0._._..

.-.--

D. A. PARlZA - FUCURlNA NEASTEASA

33

Mihai Eminescu

Mihai Emiilescu

SI DUSI VREAREA...

Si dusi vrearea, un urtac Di doilji ascultanda, Ashi c-a meali canturi tac La eali-adio danda. 0, muma, dultsi muma, dit neguri di zamanj Pi freamitlu di frundza la tini tutmi-acljeni; Pristi aratsea ploaci a santului murmint Si scutura salcanjlji di ploai'shi di vint,
Ash bat agalea dedzlji Li-aduna agarshirea cljinTru-a ljei cutii-aratsi, Shi nits pi budza nu-nj ma vin, Nits avdu a lor boatsi. Ahantu murmur di izvor, Ahat sirin di steali. Shi un ahat neastimtu dor Eu iingrupai an eali!

- ecoulu-agrailuivrut...

Elj tut, tut va sh-li batii, tini va domji tut.

Cand va mi-astmgu, vrutii, la creashtit sa nu-nj pliindz; Dit teljlu santu sh-dultsi una lumachi s-frandzi, La caplu-nj cu cashtiga almachea-atsea. s-u ngrochi,

.&.J .J .- - --J7 Di-acusha u prisimtu umbrinda a meu somn... Va tut acreasca-aumbra, eu tut va dorm, va dorm. Iar desi amindolj va hiM ca s-murim, Nu voi s-na duca n pondi ngtadiri di chintirim, Murmintul s-na lu sapa la mardzini di-arau, S-na baga tru ncapearea atseluiash sicriu; Tra totuna aproapea noi shamindoi va him... Va planga apa totna, noi tut, tut va durnjim.

n~

::' 1: __'..1:

1::'__:..:

_t_~

- .-.

Dit cari haua ndipartata . Arasaririi n mini! Cu cati lacrinj Ii-am udatii, 0, vruta-a mea, tra tini!
Cum strabatea ahantu greu Dit jalea-a mea adunca, Shi mult, tsi mult ani pari rau Ca nu ma plangu ninca!

34

.---..-.----.--..

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

O. A. PARlZA - FUCURINA NEASTEASA

:35

Mihai Eininescu
Ca nu ma vrei ancoa s-ti-abats Lunjina di ndiparti, Cu oclj-a tiii iintunicatS Ca amintats dit moarti! Sh-cu-iltsel arudush sumaras, Tsea trimburanda dzeana, S-adari di bana-a mea un vis,

ADIO

.~

Oi vislu-a meu na bana.

Oiznou sa-ni para tini s-hii Di cum s-aprindi luna, Tu-aumbra-a dultsalor sturii Oit nopts na njilji una.
Un vis, vis mistirghios eara, Sarbilj din cali-afoara, Sh-mushat, ahat mushat parea C~ pan tu soni s-cheara'.

Oi-amu nu va-nj ti ved, aoa, Armanj, armanj cu ghini! Va mi-aflrescu n calea-a mea Oi tini. Oi astadz fiitsi vrei, chideri Sh-dureri dit chept va nj-easa Ca nai ma dultsea ntra muljeri Mi-alasa. Ca nu ma nj-easti vovla ca . An dziilili atseali, Ca.ndshi scantealji mi-ambita Dit steali. Cand gugiunit anj ti mutream Prit alumachi cu foami, Sa-oj ti-alanceshti ashtiptam . La geami.

Prea mult un anghil ani parush Shi prea putsan muljari, Ca ghinea tsi nj-u pitricush S-putea pi loc sa stari. Ahat n-afundusim ca n hau Tru-a ljei amaghi poati, Shi prea-agarshim di Dumnidziiu
~Ulll it~itl/)l1l111 UI L';'<1U.

Sh-pri lumea di laets sh-amar Vahi nu lj-u dat ca s-poatii Unui ahtari santu-ambar Ourearea s-u strabatii!

..f

0, catu hariosearam

Primnanda-tia mpriuna, Sum oclju-amaghisit sh-dailjao Di luna!

36

--.

TOMLU II
--

- TRANSPUNIRI

~_.._......_--_.__..

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA 37 '--"-"'---

Mihai Eininescu
Shi cand peascumta mi ncljinam Ca noaptea n loc sa stari, Alaturi totna sa-nj ti am Muljari!
Din a lor treaca s-pot s-apuc Atseali grai santi, Di cari adz mizi nj-aduc Aminti.

TSI EASTI VREARE~?

Tsi easti vrearea? i un lung Neastes dor d~dureari, Ca njilj di lacrinj nu Ij-agiung. Shi tut ma multi tseari. Di-un semnu n treaca di la ea Tut suflitlu tsa-lleaga, Ashi ca s-nu-u pots agarsha Tu bana-a ta antreaga.
Iar desi la un prag durut Di chiosh umbrat ti-ashteapta, Candu s-aduna vruta sh-vrut Cum iniina-a ta cafta:

Ca astiidzidisi ma ascult Chirturli-atseali spusi, Parmisi veclji-nj par, di mult Apusi. Shi maca luna scantilja Pri baltsa sh-valjuri shcreti, Anj pari ca di-atumtseala Sunt eti. Cu oclj-a searaljei dintiinji S-mutrescu-u nu ma shtiu io... Tra-atsea an urma-a mea armanj Adio!

S-fac afan tserlu, loclu, stai Shi cheptul tsa si bati, Shi totlu-aspindzura di-un grai Shuptit pri ngiumitati. Ti-avina dziili,siptiimanj Vrun pas imnat cu leani, Na dultsi strindziri di manj, Un trimburici di dzeani.
S-tanirusesc lunjinatori
.
""""... ..."" a.. ___ _

Shi dzalili di-ahiintiori Shi noptsali deauna.

Ca scrisa fu ca bana-a ta Di dorlu-lj s-nu ma ncapa, Ca ti ncljishta ashitsi ca . Rugoazili dit apa.

38

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

__,.,.

u__.__

D. A. PARIZA- FUCURINANEASTEASA 39
-~. , -p
"'-'''-~'''--''-''

Mihai Eminescu

PRI NINGA PLUCHLJI FARA SOTS...

Un chindinar di biinj vrea ai Shi eti vrea biinedz, Fanuminii va nmiirmureai Cu-a tali bratsi gljets.
Un cadru totna neagiirshat Cum preaclji nu-au tu biinj Atseali dziini tsi striibat Dit vecljili ziimiinj.

Priningiipluchlji tarii sots Nj-purtai a meu lai tor; Mi cunushtea vitsinjlji tots Mash tini nu-aveai dor.
)

Cii ti surgheam cu-oclji piingiinj Shi di ciinjinii-azvints, Tsi-nj Ij-aliisariidin bitiimj Piirintsili din piirints. Azi nits macar iinj pari-ariiu Cii tree ahiintu-arar, Cii cu nvirnari caplu-a tiiu Dincot si ntoamii iar.
Cii astiidz aundzeshti tut Ca tuts la grai sh-Ia port, Shi ti mutresc triciinda mut Cu ,oclj-ariits di mort.

La geamlu-a tiiu tsi nghilicea Bruita-ahiitnj-arcai; Nii lumi ntreagii aduchea Mash tini nu-aducheai. .

Di ciiti ori io ashtiptai Sii-nj suptiredz tsiva! Nii dzuii maciivrea-nj diideai,
1'ti1UL..Ua. J u O.........----

Nii oarii mash s-earam deadun, Amplinj di vreari sh-dor, Dit gul"3njicii grai s-adun, Nii oarii,-apoea s-mor. Diinda-nj dit oclju-a tiiu sirin Nii-aradii msh lutsindii, An calea-a etilor tsi vin Nii'steauii vrea s-aprindii;

Prindea tru inimii sii-ncljidz Atsel miighit ambar, Sh-ciindiliinoaptea tut s-aprindz Pi-a vreariljel altar.

40

TOMLU II

- TRANSPUNIRl

~_. -..-..--..---..-...-------.

--...

D. A. PARIZA - FUCURlNA NEASTEASA. --,

-_.__.-

41

Mihai Eminescu

Mihai Eminescu

SHI DESI...

ODA"
(an metru antic)

Nu crideam sa nvets ca vai mor vruoara; Totuna tinir, maljotlu deanumir, Ocljilj nj-aniiltsam,visatorila steaua-a Singuratatiljei. Candu nj-arsarish tini ntroara n cali, Moi tiranjlu,-ameu, dultsi-fiirmacatlu... Pana n fund biui zilipsirea-a moartei Niljirtatoari.
~

Shi desi-almachi anj bat la geam Shi pluchi analts si ncljina, I ca an minti daima s-ti-am
C'I.: n_..,,~h; ,...t;8 n; l11nI1":1.

Jalnic ard di viu munduit ca Nessus, Ori ca.Hercul fiirmacat di stranjlu-sh; Foclu-a meu nu pot s-lu-asting cu tuti Apili-amariljei.

Shi desi steali n iac dipun Afundu-Ij lunjinanda, I ca d\lrearea-a mea s-u-ambun Naetea-nj sirinanda.

Di-a meu insunj vis, mi dirin cu jali, Pi-a meu insunj rug, mi tuchescu n flami... Pot s-mi-amintu iar lunjinos dit el ca Pasirea Fenix.? Cheara-nj oclj-alacitori din cali, Vinu iar la sin, ponda niananghi; Ca-s putearim s-mor ambunat, pri mini Rida-mi-a njia!

Shi desi Iii nuori si duc Sh-Iutsinda easi luna, I ca aminti sa nj-aduc Di tini tutdeauna.

42

TOMLU II
~

- TRANSPUNIRI
TRICURA. ANJLn...

.." .

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA,

, , ., "--.---.

43

Mihal Eminescu

Mihai Eminescu

...

CU MANI DZALILI TS-ADAVDzk...

Trieuri anjlji ea nori loodz pi numti, Shi virnoari nu va s-toarni iari, Ci nu mi hiris~se cum altiioari Pirmisi,-angueitori, cintaIj di mooti, Tsi friimtea-njdi fieior nj-u nsirinari,
.1...1.111

.. Cu mini dzilili ts-adavdzii, Cu-aseari bana-a ta u scadz Shi ai cu tuti aesti n fatsi nl'OlIl1"1I d7.Ua-atsea di adz. Cind unlu trea1si,altul vini Tu:-aestiilumi-arada s-lja, Pricuni cind soarili apuni El arisari iar iuva. Si pari cum ci alti valuri Atseauash vali u stribat, Si pari cum ei-i altii toamni, Ma tut atseali frundziicad.

...

, w_ _."_"

. - .. .

1 -- _-----

,-

Cu-a tali-aumbri geaba-nj-ti fats ppnti, 0, sati di mistir, di-amurgu oara. S-azmulg un cintic din tricutlu~abanei, S-ti fac, 0 suflit, s-treamburi mea oooarii Cu mina-a mea vinat pi lira alooic; Chirut i tut in dzarea-a ficiuramei Shi mutii-igura dultsi di-altiioari, Iar timpul ereashti n urma-a mea... mi-antunic!

44 TOMLUn

- TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

0._. ..________..

'.---.

45

Mihai Eminescu
Strinoaptea-a noasri lumbraseashti A amiroanjljei vrut imnat; Mea sh-moartea nu-i dicat pareari Sh-di banj un izvur nicurmat. Dit itsido minut tsi cura Di-aest aver eu mintea-nj leg, C-andoapira antreaga lumi Sh-anvarti universlu ntreg.
Tr-atsea azboar-si sh-anlu aestu Si pricufunda-si n tricut, Tini-ai sh-amu vishtearea ntreaga Tsi n suflit u-ai avutii tut. Cu marii dziilili tsi-adavdzii, Cu-aseara bana-a ta u scadz, Avand cu tuti aesti n fatsa Deauna dzua-atsea di adz.

PRISTI GIUGURI

Viderishtili lumbrusiti, Tsi s-cherdu n haurli irnjii, Arapaseadziinicartiti Sum minduirli totna vii. Pristi giuguri treatsi luna, Arburlji s-di freamit plinj, Di prit tufili di-arinj Cornullangaros asuna. Ma diparti, ma diparti, Cateanjor, tut ma astimtu,. Suflitu-nj di jali-azvimtu, Andultsind co.dor di moarti. Tra tse tats, candu la tini Maghisit inima-nj tornu? Va asunj ma, dultsi cornu, Vrunaoara shi tra mini? ,.'

46
_u.

_'_'_'__.'_

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
DIT NOAPTEA...

-,-. '

D. A. PARIZA :- FUCURINA --. NEASTEASA .-. ".'--'---'--

47 .---.

Mihai Eminescu

Mihai Emlnescu

TI DUTS~..

Ti duts shi anj di nsingurari Nu va-ilj ti veadii ocljilj pliimts, Anhiurats di-a tauiivreari, Di cum ti minj, cum sumaradz.
Dit noaptea..;a pondei agiirshiiri Iu tuti curii lung, A banei noastri diznjirdiiri Shi mundzii dit amurg, Di iu nu striibiitu tsiva Di tut tsi adz i-apus Unoarii vream tu bana-a ta
U

Shi ca un ciintic nu-aundzeashti

.

Amorlu-:a Dieu iinIarmiicat,

Un demun suflitlu-a tau easti Cu trup di marmurii mushat. Pi fatsa salbita, mash hari Shi ocljilj sciintiljindavii, A.mplinjdi-amiiialincitoari, Di-aliivdiiciunishi fiindiixii. Cum dai di mini, mi cutreambur, Ciind trets iinj bati inirna, Di-a dzeanilor mulashcu treambur Nj-aspindzur tuta bana-a mea. Ti duts sh-ariiu nu va-nj ma para Di adz di dzua-atsea di-aeri, Cii nu ciidzui curbani iara-a Niljirtiitoarilor dureri.

.&

_..

Shi desi ocljul vilisit Di-ariidznu-a s-hibiimplin, Mutrea-mi tini agiilisit Cu-asteasili lunjinj.
Shi desi glaslu-a tau curat Chiru di mult tu vint, Tut va mi sirntu acljirnat Dinclotsi di murmint.

,.

\.

48

TOMLU II

- TRANSPUNIRl

,.. -..-.-..-

_.._-..

__

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

0..'..
"

"-----.

49

Mihai Eminescu
C-avdzarea-nj nu vai mata simta A guraljei suflari aprimti, Nits mana pristi fruntea-nj timta S~mi-adariSemicildisesc di minti. Puteam, anj tut dzatseal11, izili r S-ti-adar shi mintea ni-u ncarcam Cu ura sh-cu blasteami greali, Di-ahanta vreari tsi-ts purtam. Di-amu sh-aestiinu nj-armani Ca nu pi cari s-blastem va Seam, Ca dzua di-adz va treaca mani, _ Ca mani va treaca an cu an

MA AM UN. SINGUR DOR

'.

Na toamna pondii sh-amanata Pj-un tulbur shi asplamt izvor; Disupra-Ij'rrandza rudzinatii A meali visi cari mor. Una glarimi bana-oj pari . Curmatii chear dit antsiput, Tu-a etilor antunicari An bratsa-nj fush mash un minut. Di-atumtsea peanili nchisinda-sh Tra totna s-dusi-ambarlu-a meu , &J .a_a.

~~

Ma am un singur dor: Tru dultsea nsirari Sa-oj mi-alasats ca s-mor Pi mardzini di-amari; Sa-nj hiM solt)11ul plin shl codrul aproapi,' Pri teasili api S-Iutseasca-un tser sirin. Tri flamburi nu-am vreari Nu voi cufciug bugat, Ma s~nj-amplatitsun pat Di crefti vlastari. '

. ..

-- --.

: -..:

,....

.Shi varnu n urma-a mea S-nu-nj planga la creashtit,

. 1 _~ 1; ...J..
.,
.&...A.&.6 "'..

Cu anjlji di pareri di-araul

..""

o~

A codrului veashtid. Jar izvurli- cum cad Cu gurgur deauna,

S-alunica luna Pi chiscuri lundz di brad. Glas molav di chipur S-arsuna tu vimtu, Disupra-nj tiljul samtu Almachli sa-sh SCUtur.
.

50 _.. TOMLU ._..h II .h .~_.

.,

- TRANSPUNlIU
.._ 'n....

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA 51 _._--.._-_.._.

Mihai Eminescu
Cum nu va Hiuxinit Di-atumtsea sh-niiinti, Va-nj tsearniitut zdurdit
l

IAR CAND VA mu PIMAN"T

(variantii)

. Adutsiriaminti. Lutseafiritsi-ariisar

pit uinbri ~i bradz, Hiinda-nj urtats, Va-ni sumariidiiiar. Ciintiirliva-sh dzeami Cu scljim marea-amarii... lar eu va hiu tsarii .Tu-a mea singurami. I lar ciind va hiu pimiint, Tru dultsea nsirari, Siipatsi-njun murmint La mardzini di-amari.
Nu voi cufciug bugat, lji-armati, ni fliimburi, Ma s-nj-ampliitits un pat Di veashtidi diirmuri.

'"

Sii-njhibii somnul plin . Sh-piidureaaproapi, S-lutseascii-untser sirin Pi-afundili api. S-ascult cum imbru cad Izvoarili ntruunii, Pri chiscuri lundz di brad S-aluniciilunii.
Pri. valuri s-avdu vimtu, Dit munti vrun ~hipur, Disuprii-nj'tiljul siimtu Almiichli sii-sh scutur.

52 TOMLU II TRANSPUNIRI .----.----...-.-----..---.----------.--

-_._'\

._~

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

~._ n___'

, __.___

53

Mihai Eminescu

Cum nu va-nj mi dirin Di-atumtsea sh-niiinti, Cu flori va-nj tseamii lin Adutsiri aminti. Shi cum va s-acumtinii A inimljei zvocut, Ti dultsi va-nj sunii Ciintarea di cloput! Viiriga-nj va ardii Lunjinjli pri mealuri, An spumi va hearbii Neastimtili valuri. Shi viimu n urma-a mea La creashtit s-nu-nj pliingii, Mash codrul boatsi s-da, Di jali si s-friingii. Lutseafirli di jar Mutreascii-va tots Murmintu larii-ambar Shi larii vrun sots.

SEARA PI PLi\I

'.

Seara pi plai gaida asunii cu jali, Oili-aruesc, stealili-ascapiriin cali, Apili pliing, dultsi-azvuriinddit lantiini; Sum un'salciim, vrutii mi-ashteptsiipri mini. Luna pi tser treatsi ashi siintiish-aharii, Ocljilj-a tiiimiiri brescu prit friindza ararii, Steali s-aprind vliindziipi bolta sirinii, Cheptul di dor, ftiimtea di visi tsi-uplinii.

Norlji, griimedz, curii sh-ariidzli-Ijdisicii, V~ljicitii casili n lunii ardicii, Criurii n vint cumpiina di la lantiinii, Vale~-i tu fum, batt flueara la stiinii. Shi avursits oaminj cu coasa deanumir Vin di la ciimp;toacatut bati lar numir, Veaclja ciimbaniiumpli cu boatsea-a ljei loclu, ~l1flitlu-ameu ardi tu vreari ca foclu. Ah! Tu-amurgish hoara-adoarmi tu-arinji; Ah! Tu-amurgish fora u Ijau ciitriitini; Ningii salciimnoi va shidem noaptea tutii, Ciiti miriichibudza-nj va-ts murmurii,vrutii! Va n-andrupiim caplu unlu di-alaltul, Sumariidziindava adumjim sum imaltul, Vecljul satciim.- Noapti ahtari avutii, Cari pri ea nU'sh-u da bana-a lui tutii?

54

TOMLU II
--

- TRANSPUNIRI
, ~

:....__._._-_._---_._._----_..-...

_._u

._

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

, ___ 4_'_"_'_'"

"_._______.

55

. Mihai

Eminescu

Mihai Eminescu

LA STEAUA

TRA TSI NU-NJ VINJ

Vedz Iandurushili si due,

Si scuturfrundzalidi nuc,

S-ashteama bruma pristi-avinj Tra tse nu-nj vinj, tra tse nu-nj vinj?

,\"

'"

0, vin pi bratslu-a meu s-ti-alash, Shi cateanjor cu dor s-ti bash, S-aradzim dultsi caplu-a meu Di sinlu-a tau, di sinlu-a t~u!
La steaua caR arasari I cali ahantu lunga, Ca eti ntredz andrisari Lunjina-a Ij'ei s-n-agiunga.
I

.,

Ts-aduts aminti di pri-atumts Cand na primnam deadun prit munts, Nji ti-analtsam di sumsuori Di-abanti ori, di-abanti ori?
..

Di mult, asteasa vahi cadzu An dipartarea-albastra, lar munda-a Ijei mizi amu
u,,~10 &.&Ul.~&",... _ ........_........_.

Tru lumea-aesta sunt muljeri Cu oCIjiplinj di scantiljeri... . Ma, catu s-hiba:eali nsus, Ca tini nu-s, ca tini nu-s! Ca tini-nj surinedz cu bari A suflitlui anvirinari, Dailjana cama d-itsi ~tea, 0, vruta-a mea, 0, vruta-a mea! Antarda toamna i amu, Frundzamea mpadi stog cadzu, Shi tuti agrili s-pustinj... Tra tse nu-nj'vinj; tra tse nu-nj vinj?

Icoana-a steaualjei tsi fu Lishor pi tser ghilceashti: Eara atumts cand nu s-vidzu, Adz. u videm, sh-I)u easti. Ashi shi dorlu-a nostru cand Chiru tru-afunda noapti, Asteasa vreari lunjinand N-avina pan tu moarti.

56

TOMLU II
+

- TRANSPUNIRI

_._..______

..----------

D. A. PARIZA- FUCpRINA NEASTEASA

57

Mihai Eminescu

. Mihai Emiliescu

DINTRI SUTI DI CATARGURI

GLOSSA

'

.; \

Dintri suti di eatarguri Cari-alasii mealurili, Ciiti va li-aspargiin ,larguri

'I I

Oara treatsi, oara vini, 'Toati s-veelji sh-nauii toati;

"

\ Vinturili,valurili?'
Dintri pasiri eiiliitoarl

Tsi-iariiushitsi i ghini

"

Tsi striibatpimiinturili, ,
Ciitivahi va s-li nieari

- Valurili,vinturili?

'

Ntreabii-ti shiminduea-ti; S-nu-ai niidii,neeii fricii, Tsi ivaI ea valul treatsi; Ma s-ti-acljamii,ma s-ti pingii, Tini-armiinj la tuti-aratsi.

Ma s-avinj ieii-ambiireatsa,
,

leiiidealurili,

"

1) priurmii tutiiviatsa Vinturili, valurili. Neaduehit armiini,dorlu Tsi-ts striibati\eiinturili, Totuna iilj sorb azborlu Valurili, viriturilL

Multi tree pi diniiinti, Tu ureaelj-asuniimulti, Cari Ii tsiini tuti minti Shi va sta s-li-aseultii tuti?... Tini stai ma pri nafoarii, Shi eufundii-ti iin tini, Ciind eu vreavii tiimpiinarii Oara treatsi, mira vinL

58

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
..

D. A. pARIZA - FUCURINA NEASTEASA

,n ._._...__

59

Sh-niinduirea-a ta aratsi S-nu shi ncljina a ljei vreari

Spri minuta cari toartsi,

Na ghineatsa-alincitoari, Tsi dit moartea-a ljei s-afeata Shi un ~tic mash t~ani poati; tra atsel a cui lj-afeata , . Tuti s-veclji sh-naua toa~i.

Lja-ts umutea, catargarlji La marilj cand facu-sh punti, V ati-antreaca-atselj danglarlji, Maca s-hii sh-cu steaua n frunti;

Ma ni frica s-ai: alatra

Sh-un alantui clapa-Ij tradzi,

'

Nu ti ndeasa tu-a lor vatra:

Tsi ivai, ca valul treatsi. , Cu un cantic di sirena

Fa sirghiani ca la teatru, Dip ashi s-ti ports an lumi: S-gioaca unlu ca alts patru, Va nguceshti-un gol di spumi, Sh-disi plangu, di s-dizvoaca, Tru un chiosh stai singur tini; Va ducheshti din a lor gioaca Tsi-i arau shi tsi i'ghini. Viitorlu shi tricutlu Sunt a frundzai daua fatsa, Veadi n soni apamjitlu Mint~a cari shti s-li nveatsa; Tut tsi fu sh-vai vina iara Asandza li-avem pri toati, Ma di noima-a lor fugara Ntreaba-ti shi minduea-ti.
. _.,. 1 ~

Lumea ca un pang ti-acatsa; S-aIaxeari-actorlji n scena, Ti ancaltsa sh-ti discaltsa; Tini trets, nu baga oara, Pizuea~ti di-a lor pringa, Baga-u stramba sh-esh afoara

Ma s-ti-acljama, ma s-~ipinga. S-ti ngiurari, ncljidi gura, S-ti carteari, fudz sh-ascuchi;

La"

Tsi mavrei cu nvitsatura,

Candu-ljshtii cu mintea cufchi? S-dzaca tuts tsi vor ca:s-dzaca, S-treaca n lumi cari ~um treatsi; Djp tsiva s-nu ti urdzaca,. Tini-armanj la tuti-aratsi.
rr~._~___~ : 1... : :

Shi 'si ncljina plasea toata; Sh-Iumea di cand s-afla e~sti Harioasa shi nvimata; Alti mashti, tut veaclja piesa, Alti' guri, tut una dzaca, I

,0

Scarminat di lumea tersa S-nu-ai nadii, neca frica.

~I.

Ma s-ti-acljama, ma s-ti pinga; Tsi ivai, ca valul treatsi, S-nu-ai nadii, neca frica; Ntreaba~ti~himinduea-ti Tsi-i arau shi tsi i ghini; Tuti s-veclji sh-naua toati; Oara treatsi, oara vioi.

60

TOMLU II - TRANSPUNIRI

-----...-.-

D. A. PARIZA'- FUCURINA.. NEASTEASA 61 . - _u_.. ,.-- -- - --".-..-..

Mihai Eminescu

LUTSEAFIRLU
..

Shi cat di viu s-aprindi el An caritsido seara, Spri umbra-a vecljiului castel Cand ea va easa-afoara. Shi tordi tor variga-a ljei " Alunica, n udai, Ntsisanda cu arats scantelj Pandzinj di flamarai. Shi cand la patlu-a Ijei ndrept Si s-culca-agalea s-dutsi, Alj bashi manjlji di pi chept, Lji ncljidi dzeana dultsi;

I'

Era unoara, canda adz,' Tu ne~uri di zamani, Di so~mari di-amiradz, Na feata tri nishani.
Shi una la parints eara, Dailjana ca nitsiuna,
.

Ca ntra icoani Vergura

Shi ca ntra steali, luna.

Shi dit 'gbilii luminish 'Pi trup acatsa s-cada, Pi ocljilj mari, biitanda ncljish Pi fatsa-a ljei tumata. Ea al mutrea cu-un sumaras, Lutsea el pri-a Ijei fatsa Ca u-avina handa an vis Di suflit si s-acatsa.

Din umbra-albastra-a'boltsilor Ea catilin si ndreapta Prminga geam, iu pira sh-dor LutseafIrlu ashteapta. Mutrea an dzari cum pi-amari Da cap ascapiranda, . Pi liganatili carari Pampori-alai ducanda. Al veadi adz, al veadi mani, Ardea di dor mushata; Iar el mutrinda di stamanj, Lj-cadzu tu vreari feata. Cum ea pi coati Sh-andrupa Visanda a ljei tampli, Di dorlu-a lui shi inima Shi suflitlu-lj si umpli.

Cum sta di zbor cu el tu somn Uhteadza shi s-dirina: - 0, dultsi-a meu di noapti domn Trii te nil vini? n ';'inii! LutseafIr scump, dipun:a ncoa, Archishurand pi-aradza, Pip-undi n mintea sh-casa-a mea Shi bana-nj lunjineaa! El asculta trimburator; Apres Cll pira mari Shi s-arunca sfuldzirator, Si cufunda tu-amari;
.,

"I

62

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
Shi apa iu s-afla cadzut Tu-arocuti s-friminta, Shi dit afund nicunl1scut Un tiriirzvelt s-aminta. Lishor el treatsi ca pi prag Pi mardzinj di pirvazi I Shi tsani n mana-un ciun di fag Adrat cu verdz rugoazi. i Parea un hilj di domn mushat
Cu per di-amalma moali, Cu-un vinit savan annudat Pi umirili goali.
_

D. A..PARIZA - FUCURINA NEASTEASA - --, _.,-

--._--

63

-' 0, eshti mushat, cum mash an vis Un anghil s-alii.nceashti, Ma dupa torlu-a tau dishcljis . Nu 'njerg, ca nu nj-undzeashti;

Axen la grai ca shi la p6rt, Lutseshti fiir di viatsa, Eu escu vii, tini mort, ,Shi oclJu-a tau mi ngljatsa. ' ***

Aumbra-a opsii limpidziii I alba ca di tseara Un mort mushat cu oclji vii Tsi-ascapira nafoara.

Trieu na dzua, alti trei Shi iara, noaptea, vini Lutseafirlu disupra-a ljei Cu-aradzli-a lui sirini. Ea cum putea di el tu somn, Amin~is-nu sh-aduca! ..
/

- Dit sfera-a inea eu vinj c~ greu S-ts-ascultu acljimarea, Iar tserlu easti tatlu-a meu, Shi muma-mea, amarea. Ca tu udaea-a 18s-pot s-vin, Sa-nj ti mutresc di-aproapi, Eu dipunai cu-a meu sirin
C1L:_= __=_+,.: ...s:. "_:

Shi dor di-a valurilor domn Tu inima u-apuca:

- Lutseafir scump, dipuna ncoa

"

Archishurand pi-aradza,

'Pitrundin m'inteash~casa-amea ~hi h:,"~-ni l"niin",~(h;;1 Cum el u-avdza din tser ca gri, S-astimsi cu dureari, Truoara tserlu s-anvarti Tru loclu iu el cheari;
,

0, vinu! dorlu-a meu neaspus, Shi lumea-a ta u-alasa; , Eu hiu lutseafirlu di nsus, Tini sa-nj hii mireasa. Aclo n palati di mirgean Tiduc tri eta tuta, Shi tuta lumea dit uchean Di tini va s~asculta.

Tu-aera flami turungii Si ntind pi lumea ntreaga, Sh-dit valjli-a .hiiurloflrnjii i Un trup dailjan si ncljaga;

"

64

TOMLU II

- TRANSPUNIRI .
,

,--~---_._._----_._-_._------

D. A. PARIZA- FUCURINANEASTEASA 65
-'..

Ardea pi-avoali lai di per Curuna-lj lutsitoari, El fora dipunea din tser Scaldat an foe di soari.
Dit sayan lai s-disfac shi-lj ~ad Marmuriani bratsa, El vini minduit' sh-virnat Shi salbit i la fatsa;

- Diper,

cum vrei s-dipun, lea sor? Nu-aledz a noastra stari?

Eu mi-ainintai nimuritor, lar tini, muritoari.' .- Nu caftu-aleapti zboari eu, . Nu shtiu cum s-aparnjescu Calai ca-i limpid grailu-a tau Nu pot s-ti-achicasescu;

Ma ocljilj tri nishani sh-mari Lutsesc afund, ~tihearic, Ca tara saturdaua vreri Shi mplini di ntunearic.
.

Ma disi vrei sivdaea-a mea S-u giuruesc la tini, Pi loc dipuni, vinu-aoa, Hii muritor ca mini. - Anj caftsa nimurirea-a mea S-u ngrop tri-una bashari, Ma voi sa shtii catu-i handa Tra tini a mea vreari;, Da, va mi-amintu din picat, Un alt zacon s-mi leagi; CUetili eu hiu ligat, Va-Ij caftu s-mi dizleaga.
Shi s-dusi el... Armasi dus. . Di dorlu-a unei tarfuli, Arupt dit loclu-a lui di nsus, rhin. m" multi ..17,,1;

- Iin sfera-a mea eu vinj cu greu

S-ti-ascult, cum vrearea-ts easti, Shi soarli easti ta~lu-a meu, lar muma, noaptea nj-easti;

0, vinu! Dorlu-a meu neaspus, " Shi lume~-ata u-alasa;

.

Eu hiu lutseaftrludi nsus,

Tini sa-nj hii mireasa.
0, vinu! perlu-a tau arus S-tsi-l ancurun cu steali,

S-lutseshti pi tserlu-a meu di n,sus J)";I;"n,, ""m" ..1;.p"li .

- 0, ehti mushat, cum mash an vis Un demun s-alanceashti, Ma dupa torlu-a tau dishclJis Nu njerg ca nll'nj-undzeashti! Di cruda vreari-a ta mi dor A cheptului meu coardi, Shi oclJiljmari shi grei mi dor, Bruita-a ta mi ardi.

***

Tu oara-aesta Catalin, Shiret ftcior di n casa, Tsi umpli cupili eu vin

A oasfitSlor la measa,

66

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
Un paj tsi poarffitor di tor Fustanea-ali-amiroanji, Un doei parpas, la trup lishor, Cu oelj-ardzand di vreari, . Cu fatsa e~ trandafila (Rufeea s-lu-agudeasea), La Catiilinas-furisha Cu seati s-u mutreasea. , Ma tsi mushatii s-featsi ea Sh-dailjana, foelu s-u-arda; Ei Catiilin, s-ti ved aoa Cum tihe~ti diznjarda.
Sh-anghiu u streasi eatilin Tru una ehioshi n bratsi. - Mea tsi vrei, more Catiilin? Ia frandzi-ti di-aoatsi. - Tsi voi? Eu vrearim s-hu ma stai Pi minduiri diuna, S-aradz ma ghini shi sa nj-dai Na gura, lea, mash una,

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

67

Shi oelj-a tiii niminatori Sum oclj-a mei s-armana... Cand va ti-analtsu di sumsori Calcanjli sh-tini-alina;
Cand fatsa va nj-aplee lishor, Ansus s-armanj 'eu fatsa, Shi s-na mutrim ambitator Shi dultsi tuta viatsa; . Shi ea sa-ts hibii ghini sh-plin

"II

Sivdaea eunuseuta, . Cand sa-nj ti bash eu va mi ncljin, Mi bashi sh-tini, vruta.

Ea aseultanda-l pri giunop Maghitii sh-rushinoasa, Cand pi-afirish, eand haraeop, Ma nu vrea, ma s-alasa,

Shi-lj dzasi-agalea: - Di eu njie Ti eunw;hteampi tini, Limbargu, om di-un mitilie, Vrea ti-uidiseai eu mini... . Ma un lutseafir, arsarit Dit goluri di-agarshari, Dishcljidi-un tser tut ma lardzit
n.: .__: ~_: ..J: :.

- Mea neea shtiu, tsi-nj eafts, di-aver, Fudz, las-mi arihati , 0, di lutseafirlu din tser
Mi In l1n rlnr rli mn..rt;

-Maca nu shtii, eu va tsa spun

Din cap pan la ciueioari, Cum s-fa~i vrearea, ma eu bun, Nu eu-amanii sh-vargheari.
Avinatorlu cum tu-arung La pui arunea latslu, Cand va ~s:"antindubratslu stiing S-nji ntindzii sh-tini bratslu;

Sh-peaseumta dzeanili li-aplee, Tu plangu-amar nieati, Cand valuri dupa valuri tree Spri naslu, nieurmati.
Lutseashti miraeliu neaspus, Durearea-a mea s-nj-azmulga, Ma el s-analtsa tut ma nsus, Ni mintea-nj s-nu lu-agiunga.

68

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
,
,Pitrundi aratsi sh-cu virin Dit lumea tsi-l disparti... Di dorlu-a lui va mi dirin EI tut, tut ma diparti...
Tr-atseauii clziilili iinj sunt Imjii ca arsi ciimpuri, Ma noptsiili un izvur siint Di-amiii shi visi tulburi.

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA - -.-----

69

Cum lu-anviirligii-alor izvor Ca nishti-amiirin~pumati... Azboar~ el, purtat di dor, Piin cheari-apoi cu toati; Cii iu agiunclzisinur nu-i, Ni oclju si s-aprindii, Chirolu ncot ciiftiindalui Dit goluri si s-amintii. Nu i tsiva, ma vahi eara Nii seati cari-l soarbi, I un afund ashitsi ca A agiirshirloroarbi. - Di greulu-a etilor irnjii, Piirinte mi dizleagii Shi totna aliivdat sii hii Pi-a lumei scariintreagii; 0, caftii-njtut tsi vrei, ma dii-nj o Doamne, ahii soarti, Cii tini izvur eshti di biinj Shi diitiitordi moarti; Curuna-a nimurirei lja-nj, . Shi foclu dit videari, Sh-tri tuti-aesti durusea-nj, Nii sati mash di vreari... Dit hauii, Dmirnne,mi-aruncai Sh-tu hauii voi s-mi tornu... Dit arupas io mi-amintai Di-arpas nj-u seati s-dormu.
.

- Eshti nii fiticii,-aistiii ... Hai s-nii fuclzimtu lumi, Va nii si cheardiiurmili, Nu-a shtibiiviir di numi, Cii shamindoi va him cumints, Pi bana-nj va ti-andoapiri, Va cherdziidorlu di piirints Shi vislu di lutseafiri. ***

Nchisi lutseafirlu. Crishtea Areapili-azburiindi Shi ciiljdi njilj di anj tritsea

r _ _":_n"": _L= ~...
:

Un tser di steali nghios turnat, Disuprii, tser di steali Piirea un sfulgu nicurmat Striibiitiitor prit eali.

Shi dit a hiiului ripidinj, Viiriga-a lui, di-asimi, Videa, ca n dzua-atsea dintiinji Cum azvura lunjini;

-Hyperion,

tsi dit hiindii

Ti-aprindz cu ntreaga lumi, Nu caftii seamni shi ciudii Tsi nu-au vidzutii sh-numi;

70

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA - FUCURlNA NEASTEASA' ,.-.- 71

S-ti lugurseshti om cum pots, Va aundzeashti dzeaminj? Mea s-chea,ra oaminilji cu tots,
.

S-amintiieara oaminj..
Elj curdusescu ca tu vint . Nadii din fasha moarti -

Ats dau catarg ninga cat3rg, Armati s-pots strabati Tut loclu n lung sh-amarea n larg, Mamoartea nu si poati...

Cand valuri afla un murmint, Pi urma-a lor vin alti;

Sh-mutrea tri cari vrei ca s-mori? Ia toama-ti, ti ndreaptii Spri loclu-atsel alincitor Shi vedz tsi bun ti-ashteaptii.

La steali-ambar elj cafta, dem, Sunt urghisits di soarti, Noi nu-avem timp, ni loc nu-avem, Shi nu cunoashtim moarti:
Dit sinlu-a totunlui aeri Baneadza adz tsi moari, Un soari di s-astindzi n tser
.

....

S-aprindi iara soari;

Tru loclu-a lui ursit din tser Hyperion si ntoama Shi, ca shi n dzua-atsea di-.aeri, Lunjina-aratsi toama.
Ca easti seara tu-amurgit Shi noaptea i aproapi; S-aprindi luna":arihasit Sh-trimburator dit api.

Parand tra eti c-arasar, La-i moartea tut neazvimta, Ca tuts s-aminta s-moara iar Shi mor ca si s-amintii. Hyperion! Eu voi s-armanj Iudo apunj~..Cuteadza Shi zborlu caftii-ameu dintiinj Sii-tsdau mintimineatsii?
Vrei boatsi s-dau atSiljei guri, .Ca dupii-a ljei ciintari . Si s-duca muntsa cu paduri Sh-nisii tu-afunda-amari?

Shi umpli cu a ljei sciintei Ciiriirlidit arunguri. Sum un chinar di filurei

. Shideaudoi tinirisinguri:

- Alasii-nj caplu-a meu pi sin Sii-nj culcu, ahiirdzitii, Sum radza-a ocljului sirin Shi dultsi far undzitii; Cu-amaia-a ariitsilorlunjinj Striibati-nj minduirli, T, a nibanaljei irinj Angroapii-nj a~artiili.

Cu fapti miiri vrei poati !i-pari Andreptu sh-cu puteari?, Bucats tut loclu-ts dau s-lu-aqari Ampiratsii mari.

72

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
~ h_n _ .'.' ..

.
fit. O. Iosif

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

_. ,u_~... _.,._.

73

Shi pi'disupra-a mea s-armanj Durearea-nj di u curma, Ca eSQtisivdaea-a mea dintiinj Shi vislu-a meu din urma.
Hyperion videa di nsus Haraua pi-a lor fatsa; Mizi un brats pi gushi pus Lu streasi sh-ea an bratsa...

CLOP UTI

Lilici di pi tilj dailjanj S-alas ca ploi di mundzii, Pi creashtitIu-adoi cilimeanj Cu pleati-arusi sh-Iundzii. Mbitata ea di vreari sh-dor, Analtsa ocljilj. Veadi Lutseaflrlu. Shi cateanjor Lu-acljama shi-Ij pricadi:
- Lutseaflr scump, dipuna ncoa

Archishurand pi-aradzii, Pitrundi n codru sh-mintea-a mea Shi tibea-nj lunjineadzii!

,

Di tru chinarli tuti s-avd cloputi-asunanda, Nascanti plang cu vreava iar altili pi-agali, Aduc habari tuti ca turmili curunda Tu-arniuri va dipuna... Cu nicurmatiijali,
Mizi la s-avdi boatsea, ma nghios, tut ma diparti... Li-aduna vintul canda pri tu hiindachi, afundu, Apoea pristi dzenuri li-arunca iar sh-li mparti Cu bots anfricushati carl furtunj ascundu.

EI treambura ca alti ori Pi codri shi pi mealjuri, Calauzinda lai valtori Di nicurmati valuri; Ma nu ma cadi ca n tricut Tu-amari din tserlu-analtu: - Tsi-ananghi-ai tini, om chirut, Di escu eu ori altu? Biinandan tserclju-a vostru strimt Va pow soartea n bratsi, lar eu tu lumea-a mea'mi simt Nimuritor sh-aratsi.

Dit hiiuri,dishtiptati di plangutili-a lor, S-analtsa neguri groasi tsi-alunica tiicuti, Apoea iara s-cherdu pi dupa munts, lishor, Surghiti di suflarea-a stihiilor nividzuti. Dem ninga cama speasi alsar din altiiparti Sh-ca trambi lai di pisa s-alasa pisti munti, lar tiimpasinguratca di sum cubeili moarti Anvirinata-sh tradzi zarcula pisti frunti...

74

TOMLU II

- TRANSPUNIRl

D. A. PARlZA - FUCURINA NEASTEASA

75

$t. O../osif

CANTIC GIUNESCU

Shi neguri greali Tutlu-anvalesc; Shi cloputli, eali, Jilesc, jilesc,

. Pi caljirnjii... .
I

Tselj trei fiirtats,

Arm,atuladz,

,Si duc ca frats; Tricand"pritbradz, Prit pishtirei S-analtsa i1shei Ca trei stihii...
"

Cloputi asuna Jilos prit caljuri, Neguri s-~duna Dit ermi valjuri Plutind pri munts... Stri Grem ansus, La stanea-al Mush, Vin trei giunari, Os di ljundari, Trei armatolj Plinj.di pi~tolj Pi cali njicuts...
Un shcurt armas Graiesc arar... Sh-catra "La Mas" U loara iar Tselj trei calari... Ansus stri creasta, Mushata nveasta . A noaptiljei, Virsand scantelj S-analtsa n dzari..~

Ma cand agiung La fundaturi Un zghicut lung Dit njilj di guri Munts grei asparg... Giunarlj-a mei Lj-u dziic tuts trei:
Shi clucutesc Shi huhutesc Paduri di fag...
I"

"

\ t.j

76

TOMLU II

- -TRANSPUNIRI'..0 __.
ARAR

_____

- ."----

__ - ___ .0- _., ._

__

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA -u___nn

-'..

77

G. Bdcovia. Treambur, treambur, treambur... Peu fiirmiicoasii S-vii armiinii-avoauii Noaptea-i ahundoasii, Treambur, treambur, treambur...
Totna, totna, totna... Xeani liii, amari S-nu Iii s-avdii numa Defi si s-adrari Pisti visi bruma, Totna, totna, totna...

('

Singur, singur, singur... Dziili di-ambitari,. I-avdzii cum plueadzii, Ciitii-nvirinari! Singur, singur, singur....

Singur, singur, singur... Tru-unii hani, n vali Doarmi shi hiingilu, Ciiljurlisunt goali, Singur, singur, singur... Ploai. oloai. oloai... Dziili di-ambitari Shi s-ascult pustia, Ciitiinvirinari! Ploai, ploai, ploai... Viimu, viimu, viimu.:. Cu ahiitma ghini Shi di anj di dziili Nu shtii di mini Viimu, viimu, viimu...

..." ~~.41>
1

78
:___ u

TOMLU Il
__ _

- TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA- FUCURINANEASTEASA 79
: \_. ..___.._
__ u , __ __ "__ .._.

G.. Bacovia.

Octavian Goga

PLUEADZA
(AdaptQri)

CANTITSI (V)

,I

Ii,.

Plueadza cum nu ma s-vidzu, dipriuna... Shi cloputi greali, curmati, Cum asuita cu bots rudzinati! Shi n suflitu-nj mut cum asuna! 0, plangul di clopl,lticandu plueadzii! Sh-tsi zala minduirea nj-ascundi!
Tsi dzua di muhla sh-bitiirna!
.

Na landzitiifeata yitsina Auria .1aploai sh-aradi... 0, plangul di cloputi candu plueadza! Plueadza... sh-tru mana cu un puljan Na moashi nishti capri-abati
~ 1: L__= _1 ": A: "''''f''I..:,.~,...~t:

Dorurili-a meali Nu-au varna ntrupari, Dorurili-a meali-s Frundza pi carari... Spulbirati shi calcati frundziipi carari. Eu ancot Ii caftu Visili a meal1, Stralutsitlu-nj bair, Bair di mardzeali... Tri nishani shi chirdutlu-nj bair di mardzeali. Tut tsi-nj tsasi noaptea, Dzua anj distrama, . Nji si dusi-ambarlu... Nu-;lma plandzi, mama... La icoana-a Stii-Mariljeinu-l ma plandzi, mama.

Sh-planganda, di poala-lj, un cilime~n. 0, plangul di cloputi candu plueadza! Tsi paramiti spun cloputli, mori? Tsi luml-ashi goala di visi! ... Shi cum s-nu tut plandziicu dzeanili ncljisi, Mea, cumu shi zurlu s-nu mori? 0, plangul di cloputi candu plueadzii!

80 TOMLUn
Octavian Goga

- TRA'NSPUNIRI
.

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

n.__ ....._.... -".

8]

"

OctavianGoga

ANSIGURATLU

TOAMNA

P~andzinjerla pi-una danna La trigheaua di Puljana... Un giunar pi murg eal~ri Minduit alina dzeana...
Nghios, tu-aradz di soari-ascapit, Pirgu-a hoaraljei lutseashti; Catra vali s-u Ija vranda, Sapa murgul sh-arujashti...

Vel di bruma asimcata Anj annatusi gradina, Hirilor di vasilcheaua La s-usucii radatsina. Pristi creashtit di curii La! nuori ash poarta p]umbu, Cu-a lui stoluzma partala S-mina misurlu pi campu. Shi cum di la njadzanoapti Ascur sufla una spida, Di pri-ahuriljei citii Zmllldzi diti-lIna cimiida. Nuts si nduplicii,bitarnjilj, Di chiametea-atsea pangana, Plandzi-un pulj di ciuciurlii Pi un stur di la lantana. Lu ascult shi sinit sum dzeani Cum na lacrima-nj sta vii: Canda acriscush la sinu-nj, . Goa]ish pulj di ciuciurlii.

S-analtsa giunarlu n shaJla, Una easa alba-aleadzi Shi eu maniea-a cameashljei Laerima dit oeli-ashteardzi... Tru minutii strandzi franlu Shi lu ndreaptiin altiiparti, Nc::ljisi cljilj sh-deadi boatsi: o "Du-mi, murgu-a meu, diparti!'" Foe dit petali scutsanda N largu u 10fora murgul Pristi pluehi cu frundza-arara Cadi nlacramat amurgul...

82

TOMLU II

TRANSPUNIRl

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

~.. '... __' ___0._._.._._

83

Octav1tm Gaga

Octaviim Gaga

PARNASIT

ASHTIPTARI

Mor multi aroiuri di sticuri, Shivarnu nu-nj bati la poarta Cand timpul nj-ashtearna pi suflit Cil1usha-alui ascura sh-moarta. Vin neguri cu noaptea pi umiri, Shi chisa tu haua-Ij mi-arunca; Shi vini turinlu, paganlu, A visilor arpi sa-nj franga. Nu-i munda s-diznjarda-nj suratea, . Lishor dipunanda dit steali... Va mata lutseasca vruoara Altarea-a ncljinarlor a meali?
Cupacilu-a nadiilor shcreti , Ash' scutura frundzali moarti... Ah, cat, catu-nj eshti mushata, Ma nj-eshti ahiintu diparti...

Hoara cu chinari di codri Acriscuta-aclo tu vali Tut cama nvirnat amurgul Cadi pristi casli-a tali! Frandza-a pluchilor pi plaiuri, Oclj-a stealilor pi creasti, Roaua-a.hirilor di iarba Plang tsi fu sh-tsi nu ma easti.
. , Scrisa-ts fu

di mira lai

Tuts giunarlji sa-nj ti-alasa,

. .

Si aradapsi ta s-hiba
Un xinit tu itsi casa. I

. Az,
~anoa

di cantitsi sh-haraua Easti oarrana-a ta vatra, Shi di-ahanta jali-amara

pJanOZl sn-Jat::a l:ut::alra.

Iu i astadz cantaretslu S-avda-a codrilor vazeari, Adunanda an flueara-Ij Mistiriqasa acljimari? Sh-pi carari di xeani adza Ocljilj visatori iu-alaga, Ca s-ambratsitiicu vreare Fisea maghisitiintreaga?

84

TOMLU II

- TRANSP~IRI

h________._______.__..______._.___---.

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA 85 ~.._--_._---

Oct~vian Gaga

CANTITSI (I)
Geaba adz di-analtu luna Oclju-sh treambura pi apa, Fisea s-aducheasca vranda Mintea, corba,-armani steaIpa. Sh-geaba soarli talji tserlu Cu alumbrusita-Ij cama, ,Sots vrun suflit nu-ari adza Pi cararea-a lui di-amalma. Mor shi cabtitsli an praglu-a Noptsalor la sarbatoari, Sh-agiirshitadi giunami, A padurlor dzana moari. Adz giunari cu zmei tu-alumta Dzarea nu ma nfricushadza, Sh-nu ma s-avdi nitsun cantic Tu vuloaga nliliceata. Tut cama asteasa-i boatsea Di flueara pristi munti, Tut ma pamasiti-s astadz Creashtitli sum nori ascumti.
" '

,Eu v-acljem dit visi, Va dipun dit steali, Vii diznjerd peascumta,
Cantitsili-a meali ..
,

Ca tru-un cuib v-adorm '~ suflit; cantitsili-ameali! ~.

\ "'

Ciurciurats , ' Albi

acolea,

, ,

shi gulashi,

Ciurciurats

~h-acreashtits

Ca uti natanfashiPlandzets sh-aradets la sinu-nj, ca unnatan fashi. Pi disupra-a voastra A~plitesc curuna, Mundziili di soari Mundzali di luna Cati nu va spun, shireati, mundzali di luna?

Masharar,catiunoara,

Vrun xinit, chirdut diparti, Catrii hoara dit aumbri Ma pitreatsi vara carti.
UU&" U.I. ,,",U0,71. u.av..

Cati-unoar v-acljama Dzarili 'albastri, , Va dispart di mini Arpili a voastri Cari-nj 'poati spuni calea-aaIpilor a voastri?

Xinisits diparti
.n.lUl-dL.UUl
,

dLVc1II,

Si nsirinadiunaoara,
Sh-catra seara, la bisearca, Si aduna ntreaga hoara; Shi, prit miitughealivlandza Preftul cartea vruta-aleadzi, Pan tsi lunjineadza luna Fruntsali di soari arsi.

Nu va shtii cuibulVoi al shtits inacari? Xinisin~a:nlumea larga, al ma shtits macari? Bati n strehinj ploaea, Vecljul cuib v-acljama, Pamasit shi singur, " Cuibul si distrama Fara tsiuratlu-a vostru cuibul si distrama!

86

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA- FUCURINA NEASTEASA.

.-.--..
" ,.._. ---..-.----

87

Dctavian Gaga

IANACHI CASHARLU
(Adaptari dupii "Ion Criimaru['J

"8ets ficiori, s-nj-astindzets A mea lai pleaga; . Stanea pana-astara Sougulits antreaga; Rasadina s-nu armana, sougiilits antreaga." . Aide-de! fiirtatslji Cum s-ascumbusira, Biuturi, friptali, Tuti Ii surghira; Di tru pleamnitsa maxulea tuta u surghira... Gri un baci nascanti Grai liganati: "Bea, lai lanachi, frate, Bea sh-tini fiirtate; Cari shtii cati dzali va banam, fiirtate!" Ma casharlu lailu, Di biut nu lj-ardi, Era slab la fatsa, Galbin ca di moarti; Radzamat shidea pri coati, galbin ca di moarti. Catra seara stanea, Ca un grij di dzada, Dit chinarli tuti Apurnji ta s-arda; Strunga, mas, caliva, tub apurnJlra s-araa.
~

Vedz, multi picati Sunt pri lumea-aeasta, Al lanachi disharlu A.ljfudzi niveasta, Dupa-un hilju di celnic mari alj fudzi niveasta. Shasi-shapti dzali EI ash plamsi-amarlu, . Di mirachi multa / Landidza c~sharlu; Fara p'ani,fiira apa, landidza casharlu.

Tru a optadzua .
Lo una furtii Di la nishti conjari, Di yin sh-arachii; Vama trei vurgheli, patru, di vin ~h-arachii.
A,.li;m:; I1rl~t~lii

Tuts di pristi munti, Vinira livendziilj Percea pristi frunti; Di la masuri, di la stanjuri percea pristi frunti.

Deadira di sula Pri cuciubi-apreasi, Doi birbets, doi noatinj ~h-daua stearpi grasi; Tuti tiniri numali, stihuma di grasi.

Al lanachi casharlu Nu-Ij ma shtiu di numi, Spun ca pisti dzeana EI fudzi tu lumi; Bruita-ts imbra pristi-a mea u-apleaca.

88

TOMLU II
-- --

- TRANSPUNIRI -SANDZILI

--.-

--. - .- -- ,-..-.--.

D. A. ,PARlZA - FUCURINA NEASTEASA

n n ,

.________

89

Octavian Gaga
.

0, poati etili sh-tuchira A uraljei furtunj di zgura, . Shi n proscutili-ts anj hiirdzit:a
Na larmacata biutura... Ori poati lacrima~atsea I~i A unei casi greu jilita Ats deadi ca na santa pai Durearea-a Ijei neachicasitii...

Eu lara di-arupas, tr-atseaua Ats port cantarli nsingurati, Shi suflitu-nj chirdut tu haua La soarbi scljimurli shcrumati. Tini, nsitat sh-cu dor deauna Anj cafts atseauash sarbatoari, Urtaclu-a tau, eu dipriuna, Zghilescu n lumi-a ta dureari. Adz calator eu lara tsara, Visand na apirita naua, Un carvanar prit na Sahara Ascultu urminia-a taua... Furtuna-a derturilor greali, Cari mi zclruminapri cali, Nu-i val di minduirli-a meali, I fedea-a caljurlor a tali...

Tini nairit puvonj di sandzi, Tsi-nj sfuldziri tulburi pritvini,

Shi n tleamacarinu s-astindzi I

Eshti totna nicuchir pri mini, Tini, blastem lar dizligari, Dimandu di-agarshiti tlamburi, An fuga-a mea lara curmari Cu-a ta mlstlfl ml cUtreamDUfl... Tsi sindilii anfricushati,
,

Tsi vreriirnjiiafundish-greali,

Shi dit zamani tsi picati Ancljidz tu langutili-a tali? Dit cari zghicut di-acljimari, Dit tsi hior apres di-alumta, Dit cari-afunduri nj-easti-agiumta Neacumtinata-a ta hirbeari?

90

TOMLU II
..- ,...

.- -"

- TRANSPUNIRI .--.-...-....

,...-...-

__

n... ._.

D. A. PARIZA - FUCURINA ....-... NEASTEASA -. .., - ._- '.

91

Octavian Goga

Octavian Goga

CUPACILU

CADURLU
"...t,

..

Tsan minti oara... Soarili di veara Aluniea arosh pi easa-a noastra, Shi lunjinanda-Ij patsea-a Ijei ahara Sum arpili aumbrilor di seara Liliei diznjirda pi ia fireastra... Eara na jali imbra, una unda Tritsea dit ponj pi iarba dit gradina, Di plangut trimburat; na eatilina Shi dultsi avursiri n ehept aseumta, Ciind eu mutrinda muntsalj di nainti Stateam la prag CU" xeanili tu minti... Jar mintea-nj an tatsearea-a Ijei ehirduta Na laenma asn zarumma pll .u am Shi adueheam ea seara-atseaua muta Tra tot~a va mi vinturatu xeani...
I

Pri giuglu-analt, su-a neauljei gramada, Taeut sh-bitarn, eupaeilu veaglji singur, Pi-almaehi s-aduna eorghi eu aseur zghieur A seariiljei aumbri eand Ija s-eada.

Varliga-a lui i gol, virver, pavrii... - . ,- ,... :J ~ ...,... W ."'"...A "'.. __aa.__u ___ Di oara-oara n noapti da habari Ca:n dipa11ari ra-i totna vii. u El imbru sh-mut neanduplieat armani Aclotsi, iu tu-a seavirlui urghii Blastemlu-a radzatinjilor al tsani.
Nfashat tu-a sultanataljei euruna, Arinjisit ash poarta-a lui furtii, Visanda an du an primveara buna...

Atumtsea fu... Un sfulgu... Na shupei... Una fantana-afunda di gailei... Cum anj turnai bruita nvirinata, Anmarmurit di glaslu-a tau astimtu Eu ti-andzarii sum grenda afumata, Bitarnu eadru-atselui dit murmintu...

92

TOMLU II

- TRANSPUNIRl

.'-.'-

-----

._. .-'..'__0.

_._._

D. A. PARlZA - FUCURlNA NEASTEASA ._., n._____._._

93

Bruita-ts dultsi shi nidiznjirdata, Una vidzuta 10ma naua sh-vii, Tsi-nj pitritsea lunjina-a Ijei c~rata Di sumaras pitrumtii sh-di vluii, Di bunatatea-a preftului din hoara; Shi oclji-a tai afundz mi nhiurara Cu radza-a,lor di urminii plina Cari parea ca di pi mur anj greashti... Tini-alidzeai tu mintea-a ta bitiima Tsi pira mi-ardi shi mi nangaseashti Sh-cu zvorizma neacumtinat mi mpindzi Spri vislu-a tau tsi-nj siminash an sandzi... Tini-aducheai altarea tsi mi-acljama, Cu glas dimandator sh-cu dor di mama, . An tsara santa~adorudor a tali... Sh-apitrusit di'nicurmata jali Parea ca-a ta vidzutii 10ca s-planga, Ca budzali-ts framint na dimandari Tra calea-nj ascura tsi va mi-agiunga, Ca-nj prufitsascu bora cari vini, Shi n grailu-a lor strigat rara di zboari, Peascumta-nj cafta sa-nj ti Ijau cu mini. Eu ti-ascultai... Tru ashtiptiirli shcreti, Eshti. sotsl~ scump '1-. ~ . . a zvocutlor a meali, .._~..J: ;
.1.1\.& ~ .__ .

Variga-a ta alaga lumi naua Shi tree sh-ma vin cu-a lor bruita huta, Axeani glasuri, minduiri ascumti, Sirinlu-a fatsaljei a tali muti, Tsa-l fura tut cu manjli amindaua, Tsa-l biistisescminutii cu minuta... Adz un manuclju pari di oasi santi, Bruita-a mea tut cama greu ti samti. Tut ma aushdit cadru mi misori, Na lai-aumbra-ts flitura pi framti, Shi ghini ved shi ghini bag tu cor, Ca pleatili-s ma albi di-un fuljor... . Un calator cu-arasuflarea-asteasa, Tsi nu ma veadi vama steaua n dzari, Cum stau amu cu coatili pri measa, Tru oclj-a tai na rriutasfuldzirari Aleg, pareri di-arau, una vargheari: Eu simtu cum anj cafts s-ti tomj-ac.asa...

Tru oarili a chiametslor greali, Neacumtinat anj mi mutresht an tl1sa

Shi n canticlu-nj cu tiiljituri di-apali '

Tini-aducheshti c-aumbra-a ta m.i nveatsa.

94

___

TOMLU 'u. _ .,_ TRANSPUNIRI II , _.

._nO

D. A. PARIZA n. FUCURINA NEASTEASA ._. _ --__.__...____

95

Luciall BlagG

LUclGI1Blaga

CUPACILU

MILANCULII

An limpidz dipartari, dit cheptu-a unui pirgu avdu cum bati ca na inima cambana shi n freamit dultsi anj pari ca languti di somiju-nj cura pri tu vini, nu di sandzi. Cupaci durut dit mardzini di codru, tra tse mi-azvindzi, cu peani molj ahanta-arinji, cand dzac tu-aumbra-a ta shi mi diznjerdz cu frundza-ts giucausha?
shtii? Poati ca nit tmnln-a tau va-ni plichiseasca nu pristi mult chivurea, shi arihatea tsi va u ngustu ntra scandurili-a Ijei, u simtu cumuI s-veadi di amush: u simtu cum frundza-a ta nj-u chica n suflit -

G, cari

Un vint parpas sh-ashteardzi lacranjli arats pigeam. Plueadza. Nvimari nidizligati-nj vin, ma tuta ..__L.. .-nu u simtu n mini, tu inima, tu cheptu, ma n chicutli di ploai cari cura. . Sh-ambulisita pi fiiptura-amea antreaga lumi cu toamna shi cu seara-a Ijei mi doah ca na rana. Disupra-a muntsalor tree nori cu udzurli plini. Shi tut plueadza.

shi mut

ascult cum creashti n trupl~-a taq.chivurea, chivurea-a mea, cu itsido minuta cari treatsi, cupaciu durut dit mardzina di codru.

96

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
.

I). A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA 97 ._-~-_. ~_. . .._ w__.__._

Lucian Blaga

Lucian B/aga

UNA TOAMNA VAl VINA

CATRA STEALI

Una toamna vai vina vrunaoara, tardu, dnd trimburanda, vruta, va-nj trets di gushi bratslu shi streasa va s-armanj di mini spindzurata pricum una curuna di flori uscati di sturlu alb di marmura a unui murmintu.
Una toamna.vai vina sh-va-ts dispoalji ctl prumuveara truplu, tillntea, noptsali shi dorlu Sh-va ts-aracheasca florili sh-harghiili lasanda-ts mash amurgurili greali shi imjii.

Cu-amari d.inangasiri shi di oarbi acljimari

.

an,mini

mi ncljin, analti steali, la1unjina-a voastra, shi fleami di sivdai tu oclji nj-ardu, ca n neshti candili di curbani. Hiori tsi-nj vin.dit tsara-a voastr~ anj bashi
.

cu budziiaratsdi gljeatsatruplu

Una toamna vai vina sh-nearca di tuti florli tsi li-avush vruoara mash pri-atseali nu va-ts Ija, cari va li-ashtemji pristi murmintsalj a tutlor atsilor cari si due tri totna cu primuveara-a 13.

. sm nmarmunt va ntre!): Spri carl Iumi va dutsets shi svri cari hauri? Xinit, ashi cum suntu, mi simtu adz atsel mnhtguratic suflit shi strabatut di vantsu alag, ma nu shtiu iu. Na minduiri singura anj easti munda shi puteari: 0, steali, nitsi voi nu-avets pi calea-va nitsun scupo, dem poati nadiver tri-atseaua dumnits pristi nimiirdziniri!

98

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
h

__

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA 99 " 0___._.-----.----..-

Lucian B/aga

Lucian B/aga

AMURG DI TOAMNA

VEARA

Dit tampa-a muntsalor amurgul sutla cu budza-aroshi an spruna-a unor lai nuori sh-aprindi jiraticlu ascumtu sum velu-a lor subtsari di cinusha.

Na munda
tsi vini fora dit ascapit sh-aduna arpili shi s-lasa trimburanda oi una frundza: ma para-i grea furtia sm frundza cadi.

An dzari - diparti - sfulguri lara glas azvom aoa sh-aclo ca nishti lundz cicioari di pangu-zmulsi dit truplu cari Ii purta.

Dugoari.
Pimantu ntreg i mash di gamu agru Sh-di gulugusti cantic.
.'

0, sutlitlu! Sa-nj lu ascundu cama ghini n cheptu shi ma afundu, ca s-nu-l agiunga vama munda di lunjina: va s-ruvulseasca. J toamna.

An soari schicurli ash tsan la sin gamutsali ca nishti naturi cari sug.

Jar timpul cu leani ash antindi sticurli Shi nchilueashti ntra lilicili di pirpiruna. La ureaclji-nj tsartsara un ceatrafil.

100

TOMLU II- TRANSPUNIRI -.

D. A. .-.-PARIZA - FUCURINA NEASTEASA 101 " --..--..----.

Lucian Blaga

Lucian Blaga

ARATRI

SOMNU

Fartate acriscut tu casaba lara njila, ca fIoarea la ftrida,

lartate cari vamaoara nu vidzush

"

campu shi soari giucanda sum peri anfIurits, vrearim s-ti ljau di mana, vinu, s-tsa spun avragurli-a etilor:

Noapti ntreaga. Stealili trag hurolu tu iarba. Cararili s-ritrag ~ paduri sh-pishtirei, . pandarlu nu ma zburashti. Buft ~~dza sta anciirfusiti ca chiupi pi bradz. Tu antuneariclu lara viir martur"
s-arapaseaaza PUIl]I, lianUL.l, L:;iUi1

Pi dzenuri, pri iutsido ti ntomji, cu ciocurli hipti tu-agrishti viirtoasi vai vedz aratri, aratri, lara numir aratri:

pasirilaish-mari
tsidipunara din tser pristi loco
Ca s-nu li-aspari " prindi s-ti-aprochi di eali cantanda.

'

Vinu pi-agalea.

sh-caftiiri ardzatoari n cari totuna cadz. Un sufIit baneadza tu adiljeri, lara adz, . lara aeri. Cu vreava surda prit arburi ) s-analtsa eti aprimti. . Tu somnu sandziIl-a meu ca un val si tradzi dit mini napoi la parints.

102

TOMLU II

- TRANSPUNIRI
Tudor Arghezi

D. A. PARIZA - Fl)CURINA NEASTEASA

103

Lucian Blaga

CANILI DI LA POMPEI

VARNAOARA TOAMNA...

Vidzui la Pompei atsel cani roman. Ashi-nj lu ursira puterii ali soarti raptura pastratiin vishmintu di moarti, tra s-nu-l putridzasca ni ploai, ni an.

Inshi ca sa scapa di noriu dit usha, di noaptea cadzuta dit munti cu foc. Ma dinili, sh~urt arshutsanda-si n loc, s-astimsi nciunjinda sh-mushcanda cinusha.

..V

Varnaoara toamna nu fu ma mushata Suflitlui a nostru harios di moarti. Campul i-ashtirnut cu bruma rarmacatii. AburIi-a nuorior la urdzasc flucati. Casili-adunati, ca neshcai ulcioari Cu vin angrushat tu-afundu-a lor di tsara, Stau an dzarea albastra-a raului di soari, Mala~a biunda dit a lui muceara. Lai azburatoari alina catra-apus, Ca palita frundza-a carpinului murg Cari s-disfrundzashti, scuturanda nsus, Pijilinj tu-amurg. Cari va ta s-planga, cari va s-jileasca S-vina nishtiuti nangasiri s-ascultii, Shi n lumbarda-a pluchlor ocljilj sa-sh zgarleasca, Angrupanda-sh umbra tu-a lor umbra mum.

Ti ved, Dumnidzale - plumb, scrum shi nior vinind pristi mini unoara prit usha, dit muntili-a tserIui, aransitor. S-ascap, pan la poarta mash va cutedz. Va mushcu, an Tini, a lumiljei cinusha. lumeca an Tini va nj-u pastredz.
/'

104

TOMLU II

- TRANSPUNIRl
.

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

105

Jean Richepin

INIMA DI MUMA}.
(adaptari dupii "CHANT BRETON")

Cum al vidzu an dzua atseaua Nu shtea tsi s-faea di haraua Marata-lj muma;-l halisea, Al loa an bratsa, al basha, Ca pira inima-Ij ardea: Ulelile! Ulelila!

EI seoasi un eutsut shi ndreptu Lji-l hipsi-a muma-sa-i tu eheptu Sh-dit ehept alj seoasi inima! Ulelile! Ulelila! Unoara un fieior eara Ulelile! UJelila! EI vrea pi una tsi nu-l vrea Ulelile! Ulelila! Shi vruta-lj dzasi: Eu voi mani, Voi sa nj-aduts s-u dau la eiini Inima-ali maiea-ta! Ulelile! Ulelila! Pi minduiri nu statu Imbogrul tinir, vru-n;I vru: Truoara muntsalj astalje, Dealaga ea un ljepure Ulelila! Ulelile!
Rifrenlu iin uridzinal:"Olilali! Olilala"I, aundzi1:lda dhiintu mult cu atsel dit ciintic/u pupular jarshirutesc
Ndzeanii

La vruta-a lui eum si nturna EI tu ubor si ne~idiea, Cadzu sh-dit mana lj-ansari Tu-arinii inima. Dzimu Shi sandzi lai eura dit ea... Ulelile! Ulelila! Shi-Ij gri jilos dit aseumtish Di-arina iu s-eutuvulea: "Curbane dada, nj-ti-agudish? Vinu la sin, la muma-a ta!" Sh-eu glas dumt tut.lu-aeljima... Ulelile! Ulelila!

"La turiishtea-al Coli ": . - Uleli-la lelel

Ndzeanii
La turiishtea-al Coli,

S-aminarii Uleli-la-lele etc." mi featsi' s-ridau aestii cumpuniri, iin transpuniri multu libirii, iin spiritlu-a grailui armiinesc.

]06

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

107

Giacomo Leopardi

Charles Baudelaire

INFINITLU

PERLU

':

Tru inima-nj fu totna-aesta dzeana Ansinguratii sh-a Ijei tuti deasi Sh-analti tsi ca un pirde, nj-ascundi Ahantu dit andipartata dzari. Aoatsi stiind, variga oclj-aroatii, Anj tree, dinclo di-aestu gard prit minti Antindiri lara mardzinj, goluri shcreti,
J. Q.L:t~11 a UI UIUl1111ULu-al1cU!LU I:)p~AiU

0, pleati neali-neali pi-aumiri virsati! Avoali molj ca sirma cu moscu greu sh-aprimtu! 0, dor! Udaea-aesta cu-aumbri ntunicati S-pot s-umplu cu-amintirli dumjinda anlashati Tu perlu-a tiiu,va-l scutur ca tlambura tu viihtu! Asia su~uroasa shi Africa nfucatii,
.1.'0 IUIU1 Ul UlpalU, ""IUJ.ULG,-aplVapl "11"1"'''0,

Ca inima-nj s-cutreambura. Tacttt, Cum avdu vintul shuirand prit tuti, Andzeamin cu tatsearea sh-patsea-afundii Viizirea-aesta, shi etemitatea Nj-rasari n mintea-a mea. Leg etsli moarti Di-atsea di adza, cu fugarlu-lj freamit; Sh-acshi n n~ardzinirea-aestii erma Cu dultsi vreari s-neaca minduirea-nj Shi si cufunda tru afunda haua.

Baneadza-afundu n tini, paduri njurizmatii! Cum sufliti ahanti pi muzica anoata, A meu pluteashti, vruta, pi-a ta livanda schetii.

Va njergu-aclo iu arburi shi oaminj plinj di vlaga, Cad lesh sum tlamaraea di soari ardzator; . Ndisati pleati, valul sa-nj hits cari s-mi traga! Ca tini-amari lai, nishani eshti ntreaga:
Catarguri, pandza, steaguri

- un vis scantiljitor:

108

TOMLUIl

- TRANSPUNIRl

"n_~_

D. A. PARlZA - FUCURlNA NEASTEASA . . .

_. __..-_ , ..,...-.-.-.-.------

109

Charles Baudelaire
Arsunator un portu iu suflitu-nj poa s-bea Asuniti, njurizmi shi boiuri cu-ansitari; Pi fruma di talazi pamporli nclo-nculea, Catarguri lundz analtsa an bratsa canda s-lja Cubeea n cari freami neacunitina caloari. Eu va-nj cufundu fruntea sivdalca di-ambitari Tu-amarea-a taua lai iu-alanta i viisata; Shi iaspira-a mea minti, pi daldzi n liganari, Va shtiba s-ti-afla iara, visinda-arapasari, Lirnani lumbrusita di njurizma ncarcata. Nalbastru per, tufani di-aumbri-aruvirsati, Mi ports pi tserlu-analtu di-asirni sh-gurguljat; Pi-arudili fuljoari di-avoali ncarciljatj, Mi-ambet iar-di nisafi cu moscuri andisati Di pecuraj di cocos shi di-arucinj di brad. Shi aza sh-totna mana pi-a tali pleati greali Va seamina safni.,malamuri shi rubin, S-nu-nj hii varnoara surda la dorurili a meali! Nu eshti iantana tini nvisat3 pri-a mea cali Shi plosca iu beau lixur a amintirljei vin?

UN LESH

Adu-ts aminti, scumpa, di-atsea lavilji cap , Vidzum tu apirita-atsea curata Di veara:{tru-una-avlachi. cu beali, sum carari, Na cufuma s-ti lja lahtarea-arcata. Ca na muljari-azgana cu cioarili tru vimt, Di smaga sh-di iarmac clucit ardziind Cu leani sh-iar arshini ash dishcljidea, astimf, Un pantie, voaha greaua fumigand. Di nsus arun~a soarili gilidz di flami .Si-u coaca vrand afund shi nicurmat,

./ I

",!

Shi candaansutits-ljintoarnaa Fisei-mami .

Adaramintu-a ljei ahat mushat.
Nishanca marsha tserlu sirin u tut mutrea Cum fitrusea ca floarea tulivadi. Ahantu pitrundearca eara voaha ca, aia, Di greu lishin cat nu cadzush ampadi.

Dit putridziitlu pantie tsi mushti mari, vrumnjoasi, Lu-anvarliga, zvumea urdii-urdii Di larvi lai, ca shuruini di laturi groasi, Pristi partalili atseali vii.

110

TOMLU II

- TliANSPUNIRl

.__..h

.____....

D. A. PARlZA - FUCURINA NEASTEASA

,

._.

111

Friedrich Schiller

Zambunlu-aroi, ca daldzi n liganari; S-dutsea sh-vinea c~ clocuti, cu zghic, Vai dziits ca panticlu, umflat di-atsea vultoari, Bana nmultsanda-si stic dupa stic.

CUFUNDATORLU
Dit limba rumiinii dupii virsiunea al George Mumu

Isha dit tuti-aesti na muzica ti semnu, Ca di-una liva, di vrun shuputir, Ori di gamutsa, veara, aracili cand Ii ntsemu Sh-Iji vintureadziitru-un gugeami tsir. Amu s-tuchira harli; parea una lucrari Ca n vis, caftand vidzuta iar sa sh-Ija Pi pandza agarshitiia zugravlui cari, Sai cu-amintirea si-u bitseasca vrea.
Pi dupa-un stog di shcampi na catsaua maca heari
.

Shi na mutrea zgarloasa sh-pangusita,

Catiipasind s-arapa diznou cipoclu cari, Din gura lu-ascapa, anghiu fudzitii.

, "Acari di voi, giuname lumbrusitii, Cuteadzii-aoatu haua si s-afunda? Di-amalma cupa io arunc an unda Sh-Q1istirea-Ijai troara va u ngljita. l Cari cupa va nj-aduca, spun sa shtiba: U lja ca doara shi a lui va-Ij hiba." Ashi gri amiralu sh-diunamirii, Dit chipita di scarpi gurguljatii, Pi-amarea rara mardzinj andrupatii,
... U "'''V'''U.''11 U~u.u_& '-'Wol''''''__..........._.

- Em sh-tini-ashi v-agiundzi, c-aesta putrigiuna Pavroasa, cu ndahniri di ciuma lai, A ocljlor mei steaua, tu bana-nj, soari, luna, 0, anghil scumpu, driltsea-amea sivdai!
Da! sh-tini-ashi v-agiundzi, sultana-a mea lavdatii, Cand dupa-atseali dit soni santi-aradz,
C" 4-0.~ ...J:1:1:_: ...,,; ~..,.."'; n9"~co;_.n'~Qt:;

Va muhlidziishtipintra oasi-arats. lar candu virminamea raptura va-ts zgumjasca Cu-a ljei basheri agnoasi, <> mushata, S-lj-aspunj ca-ts pastrai njata shi vetea dumnidzasca A vieariljei a noastra distramata!

"Cari i biirbatlu, cari, antreaba iara, Ao~ tu haua-a apilor $-arsarii?" Tuts gionjlj-armatuladz di la palati Cum avdu, tac shi mintea sh-u ftimintii; Mutresc amarea cu-api spumigati Ma var nu caftii cupa ca s-amintii. lar amiralu gri a treia oara: .ICum, nu cuteadza un s-lja-ahtari doara?"

;~ I

112

-- ----.------.

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

113

Elj stau varliga muts, vanat alj strigiL

Mash un giunar livend s-alipida

Shi s-aliisa tatseari pisti-amari; Afund mash hearbi surd shi lahtaros Sh-din gura n gura treatsi na urari:

Dit eeata-a sotsilor amplinj di mea, Distsindzi' bran, maljotlu sh-arunea. Mulj~ri, barbats, eu tuts,eu njie eu mari, Mutrese aleptul gioni eu njirari.

"Ambara-eali, gionl inimos!" .

Iar haua hearbi lar aclimtinari Shi sunt minuti greali di-ashtiptari. "Di-arunts an valuri pan sh-a ta curuna Sh-aspunj: oricari va nj-u-ilduca amu, S-u poarta el pi frunti, si sa neruna, Nu vrearim plata-ahtari seumpa, nu! . Tsi-aseundi aelo a.hiiurlor urghii Nu s-poati necii spuni, neea scrii." Vruna ciiravi mpinsa tru viro Afund s-alasa, mira u-agarshi; Catargul mash purtat aneoa shi nClo,
.

Cum calea giug di pishtirei arupti, Mutrinda lara s-greasea, ninfrieat, La undili ea di var m'ostrusupti, Tsi, eand s-ritrag, eand s-vearsa nieurmat, Dit oarbi galvanii, an dipartari, Un vrondu s-avdi di bumbunidzari.
Ansari, heaI:bi, shuira, viizeashti, Canda. i foe eu apa-amistieat, Di 'spumi abur pan la tser acreashti Shi val eu val si ndeasa zdruminat Cu cat ma multa sh-greaua ancurdari Parand e-amarea-aminta alta-amari. Urghia agra-agalea-apoi s-astradzi, Turbata, eanda ealea Ij-easti ncljisa, Dit spuma alba apa si disfatsi Caseanda ahundoasi groehi di ehisa Sh-un dupa-alantu valurli-areutiti Di-una valtoari lai sunt surghiti. Mutrea... sh-pan nu s-aprindi bora mari, Cu-un "Doa~e-agiutar" gionili-ansari; Varliga s-avdu zghieuri di lahtari, Diunoarii un viro al sh-araehi; Un munti di-apa pisti el s-dipusi Shi n zur azbor ii'notatorlu s-dusi.

r-

Murmintullai antreaga u surghi.

Shi vrondul s-avdi greu ea na furtuna Tsi tilt s-aproaehi, sufla sh-arasuna. Ansari, hearbi, shuira, vazeashti,

Parand ea-i foe eu apa-amistieat, .

Di spumi abur pan la tser acreashti Shi val eu val si ndeasa zdruminat, Iar cum diparti-aurla sh-bumbuneadza, Dit lai hiindaehi na ehiameti nveadza.
.~.

Ma ia, ea dit valtoarea ntunieata, Ca una peana alba s-analtsa Un brats, apoea sh-eaplu l~ !>as-veada, Tu-anot putearea tuta sh-u baga. I ansush el! Cu mana stanga neiupa Sh-anvarti eu haraua alba eupa.

114

TOMLU II

- TRANSPuNIRI

'

...

" "

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA.

11'5

',~

Dit chept miii rasufUi,greu, prilungu, Apoi la tser sh-Ia soari si ncljina Shi striga tuts shi di haraua plangu: "Baneadza! la-lea! Vini! Nu s-nica!! Ca dit murmint, dit haua-atsea di ap~, Livendul fieiurac putu s-aseapa." Agiumsi. Lumea striga shi-I cuprindi. EI, amiralui, eu bruita-ardzanda LishOt si neljina sh-eupa Ij-u antindi; Truoar~-ae~ta hilji-sa-i dimanda Cu vin ea pira eupa s-u neuruna, lar babageanlu apamji sa spuna:
"S-baneadza amiralu! Si s-harseaseaTut suflitlu di-a soarilui lutsiri! Ca tsi-i tru-amari nghios s-nu-apufiiseasdi S-dizleaga vamu dumnidzashti mistiri. S-Iu-aseapa mira tru-atsel shcret afundu S-videari tsi pavroasi nopts-s-aseund,u.

I ~

Ca ma eara an noaptea nvinitsata ,Cat munts ghigants handaehi sum eealpa-a mea, Tsiva nu-avdza ureaclja amurtsata, Ma oclju nmarmurit mutrea sh-videa Cum furfutea pri tu afunclurioarbi Baleni shi tritonj shi salamandri. Shi urdina pri fatsa-a mea, eu arpi Schinoasi sh-mari, lai peshti ea vureulats Cu fiiltseascati, cu seh~nariqi shearpi. Buluehi pisti buluehi, anfumitats; Riehinj pavrosh, 'eu una-ahtari gura, Putea s-ti ngljita eu-una masheatura.

"

"

'ij \

.>

Aclo io mi tsaneam fiira suflari, Fara-agiutor tu greaua-a mea stramtura, Anvarigat di-a prieilor lahtari, Un singur om eu suflitlu la gura, Di varriu glas shi di useat diparti, Tu.groapi di fantazmi shi di moarti.
Tut m~ndueam chirdut, eand ia-aoa; vini, Cu valuri pisti valuri di catrani, Na bora e~ na lamnji catra mini. pi friea mort, scap deaga di mirgeani. Mi 10 dit loe pnvonjlu eu turbari, Ma fu tra bun: mi semisi dit amari."

Di valuri araehit intram dealag~ Tru haua-a lor. Ma un puvonj di spumi Dit grochi di pishtirei putu s-mi traga; Mi 10cu zala-a valurlor hugiumi T~i ea na sfurla mi-anvartea, turbata; "Amu putearea acatsa sa-nj seada.

Chirdui nadia, ma tru-amara-nj jali, A.njscoasl-Atsella cari mi ncljinai Na ehipita di frundza sh-di magheali; Mi-aeats di ea sh-ashitsi ascapai. Aclotsi, di mirgeaneupa-asealnata Lutsea. Alteum, tru-afund s~aveangropata.

Ahantu eiudusit di-aesta fapta

,

Tiranlu greashti; "Cupa easti-a ta! - '

,Ma io pastredz tra tini alta, plata: Aestu di iamandu nel, mutr~a, Maca va pots sa-nj dai anshtiintsari Di tsi va vedz ma nghios, tru fund di-amari."

116. TOMLU II

- TRANSPUNIRI

..

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

117

Edgar Allan Poe

Cum avdi laea featii,fiirmiicatii, A tatii-s~~icu jali iiljpricadi; . "Cu-agioclu fiiriinjilii- duri, tatii! Tilijii el ca viimu al~tsii deadi. Sh-maciinu pots saAsziiptiiseshtifoamea, Alasii~ls-lu-arshineadzii-armiifulamea!" Ma amiriilu cupa 10diunoarii Sh-u-arciicu gnati n undili-albiistrii: "Ma s-pots s-nj-u-aduts a njia nica-unoarii Ma gionli armatol a meu va hii Sh-va strindz la chept ca nveastii-atseauii'cari' Trii tini ndziinuclje cu jali mari." .

CORBUL
Dit limba rumiinii dupii versiunea al Petre Solomon.

.'!I.'.

Tru-una noapti canjisita, Mintea-nj cum cafta, cartitii, Veclji nvitsaturi s-dizgroapa dit vishtearea-a' cartsilo!, Nj-si paru ca n vis ca bati Cariva lit ushii, poati I vrun oaspi tsi s-abati

.'

Putearea durnnidzeasciin chept Ij-acreashti Shi pi sum dzeani-lj sfuldzira scantei; Dailjana feata-u veadi cum s-~cheashti Di dor, apoi cadzand pi sofa-a Ijei. Di-ahtari platii ardi s-aiba parti Shis-arunca, di-i bana, di i moar.ti. Tut bat talazuri fiirii-acumtinari, Cu vrondu greu auria, spumigati. Cu vreari tut~s-apleaca ~n spri-amari,
.

Pi la mini tricator,

Da, un oaspi cari bati;pi nnuptati calator, Anj dzash singur, shuptitor. Canda ved: pi la firida Meslu-Andreu sufla cu spida, Dit carbunj s-analtsa fumhi ca di fandazmi fuljor. Ashtiptam hiirghia s-da: Cartea nu putea sa-nj Ija,

."

Vinapili,tut :vinanfricushati,

Jalea-nj grea tri moartea-a ta, .

S-analtsa, s-trag, si ntoama, s-arastoama, Ma gionli nu-l ma poartii sh-nu-Ima ntoama.

o curata-a mea Lenor, Cari lutseshti ca una steaua tru sutsata-a anghilor, Tuta eta-a etilor.
j..

A pirdealilor di grondu Pushpurari ca tu codru Frundzali di vint biituti nj-asuna nfricushator. Jnima-nj batea nibuna Shi s-lj-asting Ijei furtuna, Singur mindueam diuna: "I vrun oaspi duritor Ca s-lu Ijau la mini n casa, caftii-apanghi,sh-agiutor, M~h ahiit-un calator!"

118

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

. .0

...__u

A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

119.

Cand anj vinj cama pi-aeari, Grii cu boatsi-arsunatoari: "Domnule, ori poati doamna, hii cu mini ljirtator: Somnul mi-avea loata ghiili Cand bateai afoara tini, Nu shtiam varun ca vini, Ca bateai a:ha:tishor, l

Oaspili di pisa,-aratsi, Budzali s-arada-nj featsi /~um shidea pi albul marmar~minduit, avigljitor: "Creasta tsi-easti-aroasa sh-goala, Dzash, ma eshti mplin di fala, Spuni, fandazma di zala,

Di-iuvinishazburator,

Lugurseamca-ialanciri..."Shidishcljid,nearavdator:.
Chisa-nits-un calator! Tul di-una ciudii ahtari, Mi-afundam tru ntunicari Plin di visi cum tu lumi nu visa var mtlritor. Ma tatsearea nicurmata Fu lishor cutrimurata Di-una numa murmurata Mash di mini, shcurt "LENOR!" lar niholu nj-u antoarna diunaoara, surd: "LENOR!" Shi s-astinsi cateanjor.
\

Cum ti-a'cljamantra-a lni Pluton greaua Chisa-a Noptsalor?" , Dzasi corbul: NEVERMORE!
/;

Anj paru ca "trinishani

.

Zbor din gura di catrani

d~:

Sh-lara vruna'noima s-hiba, ma la cari muritor Alj fu dat vruoax:a s-veada 'Un azburator di prada Pi statuea alba s-sheada . Ahat ampizuitor, Ninga usha-atsea dishcljisa shi cu glas croncanitor Sa-nj raspunda:,NEVERMORE? /

Cum intrai tu oda muta Cu injoara barbaruta, Avd ca bati iar la usha,.canda ma arsunator. . "A firidzalor zabreali Dzac-ftisescu, da, mash eali, la s-ma caft aesti greali, Liii mistiri s~limisor; Nj-arihatipsi naheama suflitlu ftimatator . I mash vintul vazitor". Usha cum dishcljid, pi-'ascunsi, Urubuf ca sfulg pitrumsi, Ca dit etili tricuti un pirifail.corb tu-azbor, Sh-lara neca s-ma mutreasca, Ca un beu tsi vrea s-dumneasca Tru-a mea casa, lara s-greasca"

Pi statuea ca di luna,
.

Mashahatputus-aspuna,

Canda ash turna shi suflit sh-a lui trup tru~unsingur zbor. Alti grai nu-Ij ishira. Peanili-lj si ncrufusira Sh-budziililinj shuputira: "Va sh-u franga sh-el tu-azbor Cum nadii mi parnasira sh-sots ahantsa, tricator. Corbul dzasi: NEVERMORE!
"

Mult njirat ca-atsea tatseari

fu curmata-ahat cu hari, Dzash ca vahi fura cuvenda di la vurnu calator

Cari,urghisitdi soarta,
Ash jilea nadia moarta Pana cand, cu boatsi asparta,

Chinduriadastator,

,Framtushipitrunsdi dor,
Shi ngrupa laptur~ tuta n gr~ilu-aesttulburator: Varnaoara-NEVERMORE!

Pi statuea-a dzaneiPallas, canda aveam fapta zbor Sh-ar~masi,lai nuor.

120

TOMLU II
_. _

- TRANSPUNIRl
h__O__."

"

......

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

121 0__-

Cum a c9rbului videari

Anj tatseana chefimari,

Nj-trapshu sofa ning~ usha, dip sum bustullutsitor. Cufundat tu catifeali Shi tu m~nduirli-ameali, S-aflu ciltiiseamtru eali, Din tricuth~-alincitor, Tsi ciifta sa spunii, shcretlu, mash tu singurlu-a lui zbor Fara noimii:NEVERMORE? Friimintat di-atsea ntribari, Alj ciiftamnii dizligari Sum a corbului liiioclji, piirjilit di foclu-a lor. Sh-mindueam ashi, cu jali, Tes pi ciipitiinjlumoali, Pristi cari albi pali Lampa ashtimea lishor,
. Mapri caridultseafeatanu va stadiznjirdiitor

"D~muni ori zburiitoari! Ma prufit pi ciit si pari, Pri putearea dumnidzascii,vigljitoarea-a tutulor, Spuni-nj, poati vi s-am palii N paradislu di 'diparti, Ca s-ambratsit piin shi n moarti . Lunjinoasa-a mea Lenor, Dultsea featii diznjirdatiiciit sh-di mana-.aa~ghilor?" Dzasi corbul: NEVERMORE! "Du-ti, aurlai, afoarii! Friindzi-ts gusha c;amatroarii, Toamii-ti tru noaptea lai, liihtiiroasii-amortsiilor! Nu-agarsha niipeaniin casii, Miirturii mincinoasii, Ca sh-cuvenda-atal Me-alasii! Singur ca s-armiinnj-u dor! Lja-ts dit inima-nj imjii cioclu-ts iinfricushitor!" Dziisi corbul: NEVERMORE!
Shi di-atumtsea, ca pi shcarpi, Farii s-batii a lui arpi, Shadi corbul I pri statuea albii, mut, ariivdator;

Viimiioarii::: EVERMORE! N Anj paru aera caldii Trupjurizmii cii s-ascaldii Dit un fimnjitor di anghilj, cu imnat ligiiniitor. "Buisite! grii, ascultii! Dumnidzii iinvrearea-lj multa Ts-pitricu ileaci siimtii Ca s-astindzii a tiiu dor; Soarbi-aestu balsam dultsi, s-agiirsheshti-ata Lenor!
..

Dziisicorbul:NEVERMORE!

'Cu-oclj-a lui tsi scantiljadzii, . Pari-un demun ~i nviseadzii. Sum a liimpiljeiaradzii Cadi-aumbra-lj di nuor; Shi. ligat di-aumbra shcretii.nu va-sh lja viimoarii-azbor Ndzemu-ni suflit: NEVERMORE!

"Demuni ori zburiitoari! Ma prufit pi ciit si pari, Cii-nj ti aruncii furtuna ori vrun duh niljirtiitor Tru-a mea casiibliistirnatii, Di liihtariiinciircatii, Dii-nj giuvapea-a ta nvitsatii, Tsii pricad cujali sh-dor, Nupu n Galileea s-aflii vrun balsam vindiciitor?"1 Dziisi corbul: NEVERMORE.!

122

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

D. A.. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA.

123

Homer

ILIADA
Dit limba rumiinii dupii virsiunea alG.Murnu
'J:. .~

"Ilector, ai njila di mini, curbani dada, asculta:nj Dimandu-l, vinu nal1ntru,nu-ts baga mintea cu-Ahile, Nj-.eastica poati s-ti vatama sh-neca macari sa ti plandzim Nu va s-putem cu-a ta nveasta, acasa, cu daruri aleapti; Ah, ~anjlji va ti dizvoaca, arcat la pamporli dus.hmani, Lele, ahantu diparti di noi, scumplu-a nostru vlastar" Ashitsi elj doilji, maratslji, planganda sh-acljama ficiorlu, Cu deapir'di el tut si roaga ma dip nu si nduplica Hector, Ca tut nji-l adasta pri-Ahile; cand veadl ca vini, babashcul... Cum una lamnji tu munti, l}dupatiicu ciomir, pandeashti Dit ascumtish di hiindachi vrun om tu-a lui gura sa-lj cada; Mutreashti la nas cu-oclji patru shi s-anvarteashti tu spila, Ashitsi shi Hector cuzala neranatita lu-adasta... I Pri minduiri el sta, cand na-lja, s-apfoachi Ahile I

;~ :

Boboo!...Canda-izeulua polimlui,creastaashi-ljflumbureadza.
Pristi aumirlu ndreptu ash vintura lancea-a lui greaua Shiarmatura pri el strafuldzira foc d,eav~rliga Ca soarili tu apirita. Hector pumji si s-cutreambura' Cum al vidzushi pri loclu-lj nu cutidza s-~ama shada, Poarta lasa dinapoea shi pristi campu sh-lo perlu. Daitcu di-a lui curundeatsa, diunoara-lj 10torlu Ahile. Cum un shain pristi munti, tu-azbor rara preaclji alaga .
/

Cantul XXII (Fragmenti)

..........................................................

Priam vidzu di pi castru cum alaga pristi campu Ahile sum a lui armi di halcuma nghilicitoari. Uhta dit hicati aushlu shimanjli cu deapir.sh-analtsa, Batanda-sh cu dzeamiti caplu. Dzimea shi striga cu put~ari
~1Il 1>11UI;;i:l UI l1\;IUI L:)I :Sll11;;UI :Sli:ll~i:l umamu::a-a

Dupa-unp\.lrumbu fricosan vartoasili-lj hearis-lu-acatsa, g

Tut ashi azboara-Ahile andreptu pii urmili al Hector, Cari su-a.castrului muri ash frandzi ciucioarli.fudzinda;
T~:; ,.In; "'Jtcot11 "",;0...10')1"11 C; ntrjl:loro tl1_~ lnr nUT; f"~ "1"tI11

Portsalor, vranda cu ahti nfucata s-da cheptu cu-Ahile. Bratsali ntinsi spri naslu, ashi apamjinda s-l,u roaga: '~Hector, durutlu-a meu hilj, rara sots anarmats, tini singur, Nu-l ma ashteapta duslurlanlu, s-nu pats vruna inari chideri. Vinu nauntru tu castru sh-ascapa di cheardiri Troia". Ashitsi-lj tut greashti aushlu shi floatsi dit pleatili albf Cu mana sh~azmuldzi, ma Hector nu-lj si avdi di-atsea ureaclji. Muma-sa tut ashi, laea, tuchita di plangu-lipricadi:

Ashitsi el murlu troeanlu di trei ori lu-anvarligara.

_I."

Candu s-agiumsira aproapea shi fura hazari di-alumta, Hector alj gri: "Peliene, nu treambur shi nu fug di tinj, Ca ma ilainti cand castrul di trei ori varliga lu-adusim, Nicutidzanda s-ti-ashteptu; amu vedz ca inima-nj hearbi S-mi nangaseashti s-ti-azvingu ica s-mi frangu ,tu-alumta. Dem na barishii noi s-fatsim: maca vai hiba s-ti-azvingu Mas armili-ts shcreti va-ts zmuigu; truplu~atau corbul, va~ldarim Aheilor a tai neambunats. Fa sh-tini ca mini, da-nj zborlu"!

124

TOMLU II

- TRANSPUNIRI .. ,

D. A. PARIZA - FUCURINh NEASTEAsA

125

Si ncrunta Ahile sh-cu pe~a lj-u ntoarna: ''Ntra noi, blastimate, Nu poati fratsilji s-ma hiM, dem mas~ dushmanilji; s-nj-ascachi Nu va ma pots. Vini oara s-ascumpar durearea shi jalea A sotslor a mei vatamats di a taua turbata-amanii". Dzasi shi lancea-ahvartinda,.u-arunca,la el ~u puteari. Hector mutrinda-I an fatsa, lishor s-afiri sh-cu-agunii S-anduplica nghios sh-ashi arma-azbuira pi disupra Shi s-hipsi tu-arina, iar Hector alj striga amplin di haraua: ''Nu mi-agudish; Peliene, vanat ti-alavdash. Cumu s-veadi, Catargarii sh-tarfara fu zborlu-ts s-trag mana tri-alumta". Dzasi'shi lancea-anvartinda,la el 0 salghi cu puteari Shi Ij-u cartsani a dushmanlui tamam catra nolgica-a scutlui, Ma sulitsa archishura sh-cadi turnata diparti, tu-arina. Iar Hector cripa di ciudii ca tradzirea s-dusi chiruta. Antarmacat aramasi di"nu'ma avea aha lantsi, Shi vranda s-nu,fac1irizili, el zorea azmulsi dit teaca Apala-a lui mari shi greaua, di pulpa ascalnata; s-aleapida Cu zala catra Ahile, ca vulturlu analtu-azburanda Cari dit trambi di nouti s-alasa pi c1impuea plumbul, Azmet vrun anjel s-aracheasca, ori Ijepurlu anfricushat. Si saIagheashtipri el, vinturandu-sh apala struxita.
Atumtsea Ahile s-urneashti cu suflit turbat di inati, Sh-acoapira cheptul eu scutlu adrat cu neaspusa micami, S-Iu-aspara ash cljatina coiful tsi sh-gioaca tus-patruli fundi,
,

Mutrind pri sum dzeani la naslu, alj gri cu inati Ahile: ''Nu mi ruga pri parintsa, neca pri bana-a mea, cane, Cat vream eu s-earam una prici bucats sa-nj ti-adar sh~a ta carni Cu lixurii s-u ngljit s-ascu~par laetsili-ts zurli". Iar Hector tu zvocut climoarti ahat ma putu s-anganeasca: "Eu ghini-ts cunosc vetea-ts agra SID anj tritsea tU shubei tut Ca nu vai ti ~olj, a tau suflit ca herlu-i di forte tu cheptu, Dem, baga di oara, s-mi-ascumpra va s-afla, ampinsb di inati, Paris cu J<ebosApolon chealea s-tsa ~mfla sh-paltarea, Shi s-furesh cat vrei tini gione, s-ti ntinda la Poarta Scheiana".' Dzasi sh~truoara-Icuprinsi maratlu n~nericlu-a moartei. Mil Peleianlu-ansarind shi-arachind dipi truplu al Hector Lancea, u baga diunaparti sh-apoi apurnji sa-Ij amprada Armili-a lui sandzinati. Aheilji alants aIagara Shi s-ciudusira di boea sh-vldzuta ti-anami al Hector. o Dupa tsi-Ij scoasi-armatura, shainlu, maritlu Ahile, Intra tu nafama-a aheilor sh-cu fala ashi la zburashti:

"

.oJ:

"Voidomnj,voi capidanja oasteidin Argos,voi sots,

Iavea ca-nj deadira zeilj-agiutor'sa zdrumih dushmanlu, Haidi, vinits voi giunami, s-purnjim na cantari analta, Mari fusileamtea, azvinsim noi Hector, babashcuJ, La cari Troienjlji tu castru ca la un ieu si nclJina":

Dzasi sh.-tipeza s-Iu-adara shi loclu s-Iu ngroapa di-arshini, Di la calcanji la glezni ciucioarli al Hector strapunsi,
Tric1inda curaua prit eali.

Aljleaga-apoi

truplu di chera,

1~grumaaz apOiSUIl1Sa-lJ mpsl, can alonout pltrumsl

Pan tu gurchitsa sh-deampladeacadzu lailu Hector tu-'arina. Mizi rasuflanda, ni mortu, ni viu, el si roaga di-Ahile:

Lasanda s-li-asoindzura caolu. Li-azmulsi Ialoasili armi, S-alina ansus pri tileaga, paleashti cu zvicilu apoi cailji, Tsi-azboara avrapa ea vintul catra pampori anspri-amari. Iar muma-sa perIu sh-azmuldzi shi aruc1idiparti shamia Scantiljitoari sh-cu deapir zghileashti mutrinda-sh ficiorlu. Dzeami shi tata-su, aushlu, cu jali; varliga-lj dunjaua Striga shi umpli tut castrul di planguti greali sh-amari. Pit pirgu niveasta-lj duruta, avdzandalui dzeamiti sh-boatsit, Purnji si s-cutreambura tuta, suvalnitsa-lj cadi din mana Shi greashti a bunilor soatsa, atseali mushat chiptinati:

"Pi vrearea-a parintsalor a tai, pri-a tali dzanuclji, pri bana-ts, Nu mi alasa a canjlor pri la pampori s-Ia hiu ,mana; Da-Ia a pari!1tsilortruplu-nj rapus pi arug sa-nj lu ard3 Shisa-nj angroapa cinusha barbatslji sh-muljerlji dit castru".

126

TOMLU II

- TRANSPUNIRI

..
,--.~ '.'--'-. .. --. .....

"Haidi-ts cu mini voi daua s-videm ca tsi poati s-hiba? Avdzandalui zghiclu a soacra-meai, inima-nj treambura, nj-bati Canda dit cheptu s-nj-ansara, dzanucljili anj si muljara". Aesti nasa grainda, ca loata di vimtu da fuga Dip casa, nsutsitiidi dauli surati planganda cu jali. Cand dupa-aesti agiumsi la pirg prit nafama di oaminj Statu sh-di pri mur tut mutrinda vidzu dinaintea-a tsitiitsljei Cum leshlu al Hector azvarna-I tradzea spri pampori telegarlji. Na nOliptima lai di chisa pi loc alj antunica ocljilj Sh-ca sfuldzirata cadzu pri paltari, chirdzanda-shTsamtsirea. Ma tu cadearea-Ij ampadi cumnatili u-anvarigara Shi u mbrustara iltra eali ngljitsata,di jali sh-puvrii. Candu sh-ma vini pi-aeari rasufla sh-cu boatsi shcrumata
.

GLUSAR
Prishcurtori: s = substantiv, adj = adjictiv, vb;' verb, adv = adverb, art = articul, pI' = prunumi, IIlfm= lIumiral,prip = pripuzitsii, cCm= COllgiUIICtsii, = intirgectsii, m int = masclllill,f= fimillin, n = niutru, sing = singular, pi = plurql, ex = exe.mplu.p. = padzilla, fig = figurativ, illv = illvariabi! (tsi lIu-aliixeashti)

, '!I

Muljerilorcariu-anvarigala dzasinicatadiplangu:

"Lai Hector, adz~maracui!sum loclu atsellai di pri lumi Ti duts shi tri totuna singura mi-alash tujali irnjii. Vedua n casa m:i-alashsh-un nat easti nica ficiorlu; Mash suschir, tirani shi chlndin tra totna va hiba-a lui bana, Lailul Astianax! EI cari n bratsali-a tata-sui . Statea ahat diznjirdat, apoi tu paticlu-a lui mo~li. Tsi-I ma ashteapta m~rat1udi-amu rara tini, lai Hector? Singura vigla earai a castrului-a nostru, dailjanlu. Ahat adz diparti di noi, arca'tla pamporli dushrnani, Vernjilj truplu-a tau gol va-I aroada, va-$ satura canjlji, Mar-atebarbat, cand acasapirifani stranjili-a tali Ntsasuti di mana-a muljerlor cu vreari sh-cu-ahanta micami, " Albi, curati, mushati, va sta tu sfinduchi pastrati" _ _4.~ , ,....
r"-uo"U_-. uu .uu JwJ U11,"" UUl'd ll(tS~.

a-eari pr - cari, tsi - [care] <who> ex: p. III:. Acari (cari) di voi, giuname lumbrusita,! Cuteadza-aoa tu haua si s-' afunda a-eo-lea adv (rumanismu) aclo [acolo[ <there> ex: p. 85: Ciurciurats acolea,! Albi shi gulashi ac-tor s/adj (ac-tri-tsa, ac-tori, ac-tri-tsi) (rumanisJDu) - teatrinltheatrin, un tsi gioaca roluri tu teatru ica filmi [actor] <acter> ex: p. 59: S-alaxeari-actorlji n scena I Ti ancaltsa sh-ti discaltsa a-eu-sha adv (rumanismu) - tora, tora di oara - [acum] <now> ex: p. 32: Di-

124: N grumadz apoi sulitsa-Ij hipsi, cari afondut (ahanda) pitrumsi a-fu-mat adj (-ma-ta, -mats, -ma-ta) tsi easti adrat cu fum, faptu lai ca di fum, faptu cu viirachi (amalamii, asimi,

etc.) - [afumat, poleit] <smoked,

polished> ex: p. 10: Tu-annatii nalbastra cu malmii-afumatii (lapto cu-amalamo prisupra); p. 91: Eu ti-an~ziirii sum grenda afumatii (lap.to difum)

a-gnosadj

(-noa-s&,-nosh, -noa-si) shi-I

greats a, .tsiva tsi nu-lj va stumahlu

fatsi omlu ta s-voal1lii- [scirbii]

acusha (di tora) u prisimtu umbrinda a

meu somn

a-da-ra-min-tul

sn Hi)

- casa,

cun-

ahiitmushat a-da-ra-min-tu2

structsii iu s-apanghisescu oaminj (pravdza, etc.), opira - [cladire] <building> ex: p. 110: Shi canda ansutit s-Iji ntoarna a Fisei-mamil Adiiramintu-a Ijei
mortsii la bisearicii (trii nauii dziili, patrudziits di dzali, un an, etc.) - [parastas]

. sn Hi) - dari tra

<disgust, nausea> ex: p. 110: Iar ciindu virminamea ia:ptura va-ts zgumjasciil Cu-a Ijei basheri agnoasi (tsi ti fatsi svO/I)) . a-har adj (-ha-rii, -hari, -ha-ri) - vrut, durut, scumpu - [drag] <dear> ex: p. 53: Luna pi tser treatsi ashi santa sh-aharii (vl'I!jo) ah-t! sf (ia:riipi) - mirachi marl, pasiuni,
foc pi suflit

- [dorinta,

dor de alinare]

<passion, strong desire> ex: p. 122: vriinda cu ahti (mirachi mari) nfucatii s<requiem, service for the dead> . da sf (ia:ra pi) a-ran-ses-cu, (mi) vb (-seam, -,si-tii, ah-t! ~jeptu cu-Ahile arazgan, inati multii, -si-ri) - (mi) fac afanlciiipi,stifusescu; actsiunea di-ascumparari, di agudiri pi cariva tsi tsa featst un mari arau, unii (mi) prapadescu, catastriipsescu, sutrupsescu, aspargu tsiva shi.1 fac s-nu mata mari nindriptati - [necaz, razbunare, urii, cruzime1 <revenge, cruelty> . hibii - [a dispare, a distruge] <10 disap"'1:--., J~ . a-~A dUV - ':>1~Uli:1, LJill, li:11i:1 Ul-alli:1- LOC a- ran-si-tor adj (-toai'ri, -tori, -toa-ri) bunii seamii, desigur] <certainly> ex: p. cari fatsi tsiva s-cheara (s-faca afan), 109: Ah1intupitrundearcii eara voaha cii, cari aia:niseashti, ciitiistriipsitor, cari aia (sigura),! Di greu lishin cat nu
aspardzi tut

<to muddy, to cloud, to trouble, to confuse> afurishalui, tiptili [pe furi~] <furtive> ex: p. 20: ~iiteanJor shi pi-afirish a-Ia-ci-tor adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) tsi turburiilcuturburii, tsi minteashti (peascumta),! Anj vineai tu aumbrata a-fon-dut adv - afundos, handalahan- lucrili, tsi fatsi pi un s-ciushueasca dalahundoslahiindoslhiindos, adiin[tulburator, zapacitor] <who makes it cloudy, muddy, confused, stirring> ex: cos/aduncos - [adinc] <deep> ex: p.

-<destroyer> ex~ p. 102: vinind pristi mini. unoarii prit ush1i,! dit muntili-a tserlui aia:nsitor a-fi-rish (Pi) adv - peascumta, acrifa,

- [nimicitor,
-

distrugator]

cadzush iimpadi

a~la-ees-cu 'vb (-ceam, -ci-tii, -ci"ri) cishiesculciushuescu, mintescu lucriIi,

cuturbur/turbur

- [a

tulbura,

a zapiici]

~,

128

D. -- PARIZA, - ._----A. FUCURINA NEASTEASA ~-----

\ .1_
\1

TOMLU II - TRANSPUN1Rl - GLUSAR

a-ri-nji sf (-.rinj) - isihii, irini - [pace]
<peace> ex: p, 28: Cu oclj-a tai din cariarinja (irillea) s'toartsi?; p. 53: Ah! Tuamurgish hoara-adoarmi tu-arinji (i/'illi); p. 94: tra tse mi-azvindzi,l cu peani molj a~an!~-arinji (irilli) featsi un mari arau

129

p. 41: Cheara-nj oclj-alacitori din cali al-bas-triu adj (-stri-i, -strii, -strii) (rumanismu) - tsi sh-u-adutsi tu nalbastru (uraniu, galan, njirlu), giiliinos

- [al-

bastrui, albastriu] <bluish; pale blue> ex: p. 116: Ma amiralu cupa 10 diunoariiJ Sh-u-arca cu gnati n undili-albastrii (J:iiliilloasi,tsi sh-u-aduc tu uraniu) al-ou-riu adj (-ri-i, -rii," -rii) (rumii'nismu) - tsi sh-u-adutsi catra albu, albuashtersu - (alburiu] <whitish> ex: p. 22: Nu s-veadl una steaua pi bolta alburii (t~ida.ciitii tll albu-ashtersu) ,

amiralji/amirarilji, vasilii - [imparatie] <kingdom> ex: p. 70: Buciits, tut locluts dau s-Iu-adari/ Ampiratsii (amiriiri/ji) mari a-mush adv - tora, tora di oara - [acuma] <now> ex: p. 94: u simtu cumu s-veadi

a-n-nJI-sit
isihasit,

adj (-si-ta, -sits, -si-ti) irinipsit, arihatipsit, agaljusit

di aJ!1ush (tora)

to revenge> ex: p. 125: Cu lixurii sou ngljit s-ascumpar (sii-lIj scot ahtea trii) laetsili-ts zu~i as-cum-par vb (-ram, '-ra-ta, -ra-ri) platescu furlji s-salil~heasca viiI'sclav [a,rascumpara] <to pay ransom> a-sl-mil ady (rumanismu) ; tut-ashi, una
soi, pmnja, 'uiguni

- [a

(se) razbuna] <

an-dn-Sar/andisar vb (-sii-ream, -sa-rita, -sa-ri-ri) - arsar/ansar (pristi un lucru), antrisar/astrisar, asaltu, mi-analtsu di pi loc ansus cu una njishcari brusca,
mi afirescu (di tsiva)

a-hn-cl-tor

adj (-toa-ri,-tori; -toa-ri) -

tsi s-aspuni alta soi di cum easti, cari tiaradi, minciunos - [inelator] <deceptive, cheater> ex: p. 71: la toama-ti, ti ndreaptiiJ Spri loclu-atsel alincitor (minciunos, tsi s-aspuni ashi cum nu easti) al-tar/aitari sn (-ruri) (rumanismu) aghludima, virna, aghiavima, measa dit bisearica iu preftul fatsi euharistia - [altar] <~ltar> '

feri de ceva] <to jump over, to step aside from> ex: p. 54: Ca eti ntredz andrisari (misiiri)/ Lunjina-a Ijei s-nagjunga a-nJel sm (a-njelj) - njcl - [miel] <Iamb> ex: p. 124: Azmetvrun anjel (njel) sarache~sca, ori Ijepurlu anfricushat an-ve-n-gat adj (-ga-tii, -gats, -ga-ti)anviirligat, antsircljat [inconjurat] <encircled> ex: p. 14: di njilji lampadz anverigata (anviirligatii)

<similarly> ex: p. 3: Asimil (tilt ashi) ar-ma-tasf (-ti) - oasti,strato,ascheri; surghiunitlu tsi patria sh-u cheardi fortsili militari a unui stat [armata] a-sir adj (-ri) (rumanismu) - tsi ari s-facii

[pacificat] <pacified> ex: p. 90: Arinjisit Jisihiisit) ash poarta-a lui furtii

- [tot

asl1a, asemenea]

[a sari peste,

a se

<army> ex: p. 71: Ats dau catarg ninga

cu (tsi vini dit) Asiria (aza Irak)

- [asir]

ar-ma-ta /ar-ma-ta sf (-ma-Il/-mats) - stranji (nviscaminturi) mushati, stranji

di dzua pisima

catarg,l ,,:~rmati (ascl!.,eri) s-pots ~trab~ti

al-ta-n

sf (-ri) - vedz altar; ex: p. 92:

an-viUlanviu/anghiuadv - agonjalago-

nja, cudealaga, anprapiiJprapa, curundu [iute, repede] <fast> a,ra-tru sn (-truri) - arat, plug, aletra, diimaljug, halati cu cari s-Iucreadzii alt-cum adv (rumanismu)- altii soi . [plug] agrul (trapta di boi/calj) <plough> ex: p. 100: vai vedz aratri, [altcum, altfel] <otherwise> ex: p. 114: Altcum (altii soi), tru-afund s-avea aratri, fiira numir aratri:/ pasiri liii shmari ngrupata. a-ma-ghi/amagi/amai sf (a-maghi) - ma- a-ra-pa-sa-ri sf (-sari) - dizvursiri,
Tini-aducheai a\tarea (aghiudima) tsi mi-acljama; ex: p. 82: Va mata lutseascii vruoariiJ Altarea-a (aghiudima-a) ncljinarlor a meali?

'

,.

pfamtu - [copleitor de plins] <lamen<beautiful attire, dress, garments, ted> ex: p. 15: Anco! anj ma tsan,mana clothing> ex: p. 10: Tu-armata (strallji pi inima-nj asplamtii (multu plomtii) di siirbiitoari) nalbastra cu malma- a-teu s/adj (a-te-i, a-tei, a-te-i) (rumaafumata nismu) - tsi nu pistipseashti ca ari ar-ma-ti3 sf pi - armi (halats ca tufechi, Dumnidza - [ateu] <atheist> ex: p. II: Di-i noima tru-aesta, i-anapud sh-ateu catsuti, mihanii, etc.) cti cari s-alumta (Ulltsi Ill'pistipseashti c-ari Dumnidzii) omlu - [arme] <arms, weapons> a-roi sn (-iuri) - vedz roi; ex: p. 110: a-tsea-ua pr (rumiinismu) -atsea, idghea - [aceea~i] <the same> ex: p. 68: TrZambunlu-aroi, ca daldzi n liganari atseaua (tr-atsea) dzalili iinj suntl Irnjii ar-su-na-tor adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) - tsi arasuna, cartsanitor' - [rasunator] ca arsi campuri; p. 89: Eu fiira di<resounding, ~esonant> ex: p. 108: arupas, tr-atseaua (tr-atsea)/ Ats port cantarli nsingurati Arsunator (ciirtsiillitor) un portu iu
de sarbatoare]
'

- [cos,tum

as-plam-tu

<from ancient Assiria> ex: p. 12: Shcaml?urliirnjii-asiri (dit lrak)

adj (-ta, -tsa, -ti) - multu

a-ru-Ci-ml/aracina sf (-einj) - aratsini,

ratsina, rucena, dzama tsi easi dit truplu di ndoi arburi (bradz, chinj, muliftsa, etc. sh-cari alicheashti ca cirish, tutcali, etc.) - [rainii] <:resin> ex: p. 108: Miambet fiir-di nisafi cu moscuri andisati/ Di pecura, di cocos shi di-arucinj di brad a-ru-dush adj (~u-shi, -<lush, ~u-shi) - rud/arud, moali, ndilicat, du\tsi - [fraged, tandru] <tender, delicate, soft> ex: p. 34: Sh-cu-atsel.arudush (tldilicat, dultsi) sumaras,l Tsea trimburanda dzeana a-ru-goz sn (-goa-zi) - vedz rugoz a-ru-san-geac s/adj (-gea-ca, -geats, -gea-tsi) - arus. alber. bealhi~h. tinir '''' I'''IIU'!ld'OIll1 amer - [DIOnOj blond> < ex: p. 27: Nishani cu-oclji mari, arusangeacii (arusii) a-ru-vul-SeS-Cu/aravulsescu (mi) vb (-seam, -si-ta, -si-ri) - (mi) arazvuescu, (mi) surviljisescu, (mi) surpu, s-dzatsi ti una casa i loc tsi s-aspardzi sh-cadi ampadi - [a se narui, a se prabui1 <to collapse, to crumble> ex: p. 12: Gremlu canda . s-aruvali (s-ariizvueashti, si surpii)1Tu hjndachea ntunicoasa as-cum-par vb (-ram, -ra-ta, -ra-ri) mi arazgan/arazgansescu, anj scot ahtealaralganlu, platescu napoi, agudescu pi cariva (lj-u platescu atsilui) tsi-nj

sullitu-njyoa

s-bea

a ts e-Iash/ atseauash/ atsei ash/ atsealeash (atsea), idghilj (atselj), idghili (atseali)

pI' (rumanismu) - idghiul (atsel), idghea

ghii/magii, mandii, maghi/magi [yraje, farmec, vrajitorie] <magic, witchcraft, sorcery, charm> . a-ma-! sf (a-mai) - vedz amaghi; ex: p.

47: Amplinj di-amai (mdghi). alincitoari! Di-alavdaciuni shi fiindaxii a-ma-ghip-SitJamagipsitlmagipsit adj (-si-ta, -sits, -si-ti) - namatisit, mandipsit, un tsi-Ij si featsira amaghi - [vrajlt] <bewitched>
vedz amaghipsit; ex: p. 26: Cat pots cuamaisita-ts umbra ;1-m:1-nl-1 c:f ( :;' 1:: : : __I:: Lura, lurie, necaz] <fury> ex: p. 66: Cum s-fatsi vrearea, ma cu bun! Nu cuam.anii (inat!) sh-vargheari

discurmari, isihasiri - [odihnire, odihna] <resting, rest> ex: p. 108: Shi iaspira-a mea minti, pi daldzi n liganari! Va shtiba s-ti-alla iara, visinda-arapasari , (discurmari)

[acelai] <the same> ex: p.' 20: Pri atseauash (idghea) calishoara; p. 20: Shi atseiash (idg/rilj) ponj an !loari; p. 20: Numash, eu, armash atselash (idg/riul atsel) a-tse-Iui pI' - a atsilui - [aceluiai] <to
tlie same> ex: p. 24: Sh-atseluea (sh-a atsilui) ~arinte, s-Ij i dai curuna scumpa

a-ra-pa-sedz vb (-sam, -sa-ta, -sa-ri) mi discurmu,dizvursescu,isihasescu ~[a se odihni] <to rest> ex: p. 44:"Arii- . piiseadza (s-discurmii) nicartiti/ Sum minduirli tolna vii a-ras-tor-nu vb (-nam, -na-ta, -na-ri)tomu anapuda (di-alanta parti), shuts, ~~1J'u:)a ra~~rna] <~o~~ ?ve~> ex: p. . analtsa, s-t~ag: .si nt~~~i:-';-;;ii;i;~~a (s-toamii di-alantii partl)

a-ma-i-sit adj (-si-ta, -sits, -si-ti) -

a-tse-Iu-Iash pr (rumiinismu) - a idghiului - [aceluiai] <to the same> ex: p. 32: S-na baga tru ncapearea atseluiash (a idghiului) sicriu . a-tum-tsea-Ia adv - atumtsea - [atunrp~l <th,..n":>""v 1'1. x...; atumtsealal Sunt e-ti : ...::::.I: .

a-ver sn (-ruri) - alihea, dealihea[adevar] <truth> ex: p, 44: Di-aest aver (dealihea) eu mintea-nj leg

a-mm-da-ua pI' (rumanismu) dauli, tuti dauli, shamishdauli' [amindoua] <both> ex: p. 93: Sirinlu-a fatsaljei a tali mutV Tsa-I fura tut cu manjli amindaua (cu dauli miin}),! Tsa-I bastisesc minuta cu minuta
a-mor

a-ra-vu-it adj (-i-ta, -its, -i-ti) survuljisit, surpat

<collapsed, crumbled, demolished> ex: 'p. 31: Prit muri-ariivuiti (surpati) cantari cu plamtu glas

ariizvuit, aruvldsitlaravulsitlaruvursit,

- [naruit,

a-voa-liilvoala sf (-Ii) - neali (di per) [bucla (de par)] <riglet, curl, lock> ex: p. 64: Ardea pi-avoali (neali) lai di perl

priibuit]

a-ra-vul-ses-cu (mi)vb (-seam, -si-ta,

-si-ri) - vedz aruvulsescu

Curuna-Ij utsitoari l . a-vra-pa sf (fiirapI ?) - vrapa, prapa,

!

pi/agapi, vreari, sivdai, mirachi - [amor, dragoste] <love> ex: p. 47: Amorlu-a (vrearea-a) meu iinfiirmacat

sn (-ruri)

(rumanismu)

- aga-

am-pi-ra-tsi-i

sf (-tsii) (rumanismu)-

ar-dic vb (-earn, -ea-ta, -ea-ri) (rumanismu) - analtsu, alin, mut - [a ridica, a construiJ. {to raise> ex: p', 53: Veclji citii caslli n luna ardicii (mutii, anaUsii)

agunjli, vii, vreari ta si s-facii un lucru cat cama agonja; una soi di-alagari, di imnari a pravdzalor, a oarninjlor - [graba, iutenie] <haste> ex: p. 125: Tsiazboara avrapa (cu-agunil) ca vintul catra pampori anspri-aman

130

D. A. PARIZA

FUCURINA NEASTEASA
an-shti-in-tsa-ri sf (-tsari) (rumanismu) - habari, naua, sihiirichi/sihariclji, [in~tiintare] <nosacarichi/saciiriclji tice> ex: p. 115:Maca va pots sa-nj dai anshtiintsari {fats hiibari, ljai siidirichi)1 Oi tsi va vedz ma nghios, tru fund di-amari an-sin-gu-ratlnsingurat adj (--.ra-ta, -rats, -ra-ti) tsi sta singur sh-diparti di lume : [insingurat] <secluded> an-spn prip (rumanismu) - ciitra, cata [inspre, ciitre] <toward> ex: p. 125: Tsiazboara avrapa ca vintul catra pampori anspri (ciitrii)-amari . an-su-nn/nsurinlsurin (ini) vb (-nam, -na-ta, -na-ri) - surinedzlnsurinedzlansurinedz, easi soarli, es tu soari - [a ie~i la soare, a ie~i soarele] <to be in the sun, to go out in the sun>

TOMLU II - TRANSPUNIRI .. GLUSAR'

131

a-xen adj (-.xea-na, -xenj,-xea-ni) vedz xen; ex: p. 93: Axeani glasuri, minduiri aseumti az-bu-ra-tor s/adj (-toa-ri, -tori, -toari) - (un, priei) tsi-azboaira, pulj tsiazboaira - [pasare] <bird> ex: p. 85: Xinisits dipartil Albi-azburatoari (pulj azburiitori); p. 103: Lai az!>uratoari (pulj) alina ciitra-apus; p. 119: Alj fu dat vruoara s-veadiil Un azburator (pulj) di prada . az-giin adj (-ga-na, -ganj, -ga-ni) eanpei, eari ari s-faea eu samtsurli, tsi lu-araseseu gusturli trupeshti - [senzual, voluptos] <sensual, voluptuous> ex: p. 109: Ca na muljari-azgana eu eioarili tru vimt az-gur-njes-cu vb (-njam,. -nji-ta, -nji-ri) - guzgunipseseu, pusputeseu, search> az-met adj (-me-ta, -mets, -me-ti) catmer,. pilicios, pruzumi, chirchinec, cheapsaz, slab, rara puteari - [fir,av, debilh<frail, feeble> ex: p. 124: Azmet (slab) vrun anjei. s-aracheascii, ori Ijepurlu anfricushat
ahuleseu

ca una oai - [a behai] <to bleet, to baa> ex: p. 5: Turma beara (zghearii), canjljalatra bliin-dur snladj (--:du-ra,--duri, --du-ri) un son dultsi (miludios, languros, ,I .j.
milancolic) tsi parca ti haidipseashti

ca-tar-gulcatargu sn (-tar-dziil-targuri?) (rumanismu)- stur di lemnu

(metal) tsi s-analtsii dit una pampori (tra pandzi, telegrafii i tra ,avigljari) [catarg] <mast> ex: p. 56: Ointri suti di catarguril Cari-alasa.J11ealurili;p. 108: Catarguri lundz analtsa an bratsa canda s-Ijal Cubeea n cari freami neacumtina caloari ca-ti-fe/catifeilcadife sm/sf (-fedzl-feil -fea-li) - tsasatura di matasi (lana, bumbac, e.tc.) cari aripi una fatsa multi hiri njits shi shcurti tsi es perpendicular pi suprafatsa-a ljei - [catifea] <velvet> ex: p. 120: Cufundat tu catifealil Shi tu minduirli-a meali

[sunet placut, . languros] <pleasant sound> ex: p. 8: Cu imnatic blandur (dultsi, milancolfc), pasuri ca~ealene bo-gru adj (-gra, -gri, -gri) - vedz mboJlru bol-ta sf (-ti) (rumanismu) - cubei/cubel
gube, tol/thol, cupola

- [bolta]

<vault,

arch> ex: p. 10: Si poati ca bolta (cubeea) di nsus sa s-asparga; p. 22: Nu sveadi una steaua pi bolta (cubeea) alburii bo-ra sf (bori) - furtuna mari .. [furtuna,

ca-lii-uz s/adj (-u-za, -uji, -u-zi) - om

tsi-aspuni calea, spion di-a furlor (tsi la spuni, la da nali, di tsi s-fatsi n hoara), mula i calu tsi njardzi tu framtea a unei carvani ca!~uz] <guide> . .

- [a

scotod]

<to

rummage,

to

an-su-ri-nedz vb (-nam,-na-ta, -na-ri)

- vedz ansurin

bu-ra

vijeli,F]

sm (bu-ranj)- irou, un tsi fatsi i

<storm>

an-tar-du adv/adj(--da,--dza;--di)tirziu] <slowly, late> ex: p. 55: Antarda (amii. natii) toamna i amu ba-Ie-na sf (ni) (rumanismu) - ma marli pescu dit lumi (tsi poati s-hiba lungu di vara 15-20 di metri) - '[balena] <whale> ex: p. 115: Cum furfutea pri tu afunduri oarbil Saleni shi tritonj shi salamandri biir-cu-di-i sf (--dii) - chiratura, zacati, zacatura, papardeliilpapardhela ,. [nimicuri, fleac] <trifle> ex: p. 18: Adutserli aminti ruesc an cap imjii,l Fanirusird nainti-nj tricuti barcudii (chiriituri)

tardu, tardzau, amanat

- jincet,

ari fapta lucri mari tsi cafta multu curai; semnu cu cari sa spuni un lucru i fapta
[ero19 <hero> bu-r~ sf(buri) vedzbora
~

ca-lii-u-za-lJl sf (-zalj) - calauzlachi,

-I

am-bo-gru adj (-gra, -gri, -gri) - vedz mbogru . / am-pl~ZU-l-tOr/mpizuitor/mbizuitor adj (-to~-ri -t0ri, -toa-ri) - pizuearic, mitapci, ;:huparonj, shuparatorlshipiritor, un tsi sh-aradi (sh-pizueashti) di cariva [batjocoritor] <mocking> ex: p. 119: Pi statuea aiba s-sheada/Ahafampizuitor an-car - ra-ses-culanciirf.Jsescu vb (-seam, -si-ta, -si-ri) - bag (acats cu) penuri, pirunsescu - [a bate (in) cuie] <to nail> an-car-fu-ses-cu vb (-seam,-si-ta, -si-ri) - vedz anearrasescu an-cur-da-ri sf (--dari) - strindziri/strindzeari - [incordare] <tension, strain, tightening> ex: p. 112: Cu cat ma multa sh;greaua ancurdari (strindzeari)

ba-ri-shl sf (rara pi) - irini, mbunari [pace, impacare] <peace, reconciliation> .ex: p. 123: Oem na barisha noi s-fatsim (s-fiit~emunii mbunari) bas.ta-ses-cu Ibastisescu vb (-seam, -si-ta, -si-ri) - pundixescu, pundescu, uaspargu (una casa, etc.) ahat di multu ca nu-armanitsiva di ea, irmuxescu (un
loc) di armani ca una imjii

an-tlu-rat

adj (-ra-ta, -rats, -ra-ti) -

a distruge] <to destroy>

-~i-ta: -:-si-!i) - caftu pristi

- [a devasta,

anliliceat, ..., cu lilici/laludz [inflorit] 41 'H A. XT;: _:..L :I T"\: _': <in :1

bas- ta-ses-cu 2lbastisescu'vb (-seam,

tu~ loclu _(ta,s-

spunearea pri iu s-treaca (a caliljei), spiunilji - [calauzie, spionaj] <guidance, ca-lal cii adv/con- ma ghini,ca, ghini sP.ting> . ca-la-u-zes-cu vb (-zeam -zi-ta -zica, cu tuti ca - (bine cii] <it-s good that> ex: p. 65: Calai ca-i (ghini cii-i) limpid ri) - aspun calea, bag pi c~li, and;eptu, grailu-a tau! Nu pot s-ti-achicasescu andriptedz [a calauzi] <to guide> ex: ca-mii sf (-ini) - acama,shish, catsut p. 72: Calauzinda lai viiltori/ Oi nicurmati valuri [stilet] <dagger, stiletto> ex: p. 84: Shgeaba soarli talji tserlu! Cu alumbrusitacan-ta-rets sladj (-tea-tsa, -rets, -reaIj .calI!a (shish, ciitsut) tsi) (rumanismu) - cantator, un tsi canta, un a curi tehni easti atsea ca s-canta can-tsl-do pr - caritsi, caritsindo, ichishdo, itipasa, caritsi s-hiba [cintaret) <singer> ex: p. 83: Iu i astadz [oricine, oricare] <whoever, anybody, cantaretslu (atsel tsf contii)1 S-avda-a codrilor vazeari anything> ex: p. 61~ Shi cat di vlu saprindi ell An caritsido seara (caritsi ca-tiir-gar/catargar adj (-ga-ra, -gari, searii s-hibii) -ga-ri) - itru, ponir, pispu, malagar/macas-ca-dii sf (--di) (rumanismu) - ciideari lagar, cumalindru, sharet [~mecher, naturala di apa pri loclu iu valea a unui vic1ean] <sly, malicious> ex: p. 59: Ljaarau si-ari arupta - [cascada] <water-IS umutea, catiirgarlji. (miiliigarlji,' fall> ex: p. 3: Cascadi (ciideri di-apii) YOllirlji)j La l}Jarilj cand facu-sh punti shi virdeatsa sh-aoatsi valea ari ca-tiir-ga-ri-l sf (-rii) - vedz catargaricas-tel sn (-te-li) '(rumanismu)- culiil Iji; ex: p. 124:Catargarii (punirlichi) shaculiilagula, casa.mari sh-multu mushata rarfara fu zborlu-ts s-trag mana triIIlumta (di oaminj avuts cari, tu chirolu di cii-tii~~g~~ri-ljilcatiirgarilji sf (-rilj) za?!a?!, avea _ ~uli, ..s.~izmi a~alti sh!

La Vardar, tsi cura n mari/ 'Pristi campul anflurat (cu lWei)

an- fn-cu-shii-tor

adj (-toa-ri, -tori,

chiro di p~Ii'intal s-aflu'armi, ca~a, oaminj ascumtsa,etc.) - [a scotoci, a

,perc.hezi1iona] <to search>

-toa-ri) (rumanismu) - anfricuitor, fricuit, asparos, lahtaros, ceashav, tsi fatsi multa frica [infrico~ator] '<frighte-

di dushmanj) - [c~steif'<c~;t\~-;{:-p~ 10: Ma poati-aclo s-hibii casteli diatsealil Adrati cu malma arupti dit steali

ning> ex: p. 121: Lja-ts dit inima-nj imjii cioclu-ts anfricushitor! (iin/ricuitOl:) a-no-ta-tor s/adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) - un tsi anoata - [inotator] <swimmer> ex: p. 112: Un munti di-apa plsti el sdipusil Shi n zur azbor anotatorlu (atsel tsi-anoatii) s-dusi

bas-tt-ses-cu vb (-seam, -si-ta, -si-ri) vedz bastasescu; ex: p. 93: Sirinlu-a .fatsaljei a tali muti,l Tsa-I fura tut cu manjli amindaua,l Tsa-I bastisesc (irmuxescu).minuta cu minuta beal-blSh adj (-bi-shi, -bish, -bi-shi) adj - albu-mushat - [alb-frumu~el]
<white-beautiful> ex: p. 12: Ashi dzasi bealbisha (alba sh-mushiticp)1 Oultsi gugilinda-nj perlu ber vb (bi-ram,bi-ra-ta, bi-ra-ri) - azgher

maxus, castilealcastili [dinadins, intr-adins] <on purpose> -; ex: p. II: Sanash tini casten ashitsi (ashitsi maxus) ca s-mori? cas-tru sn (-tri) - tabghii, loc di shideari tra ma multu chiro a suldatslor, loc i tsitati anvirtushata multu tra aparari [tabara, cetate, fortareata] <camp, encampment, fortress> ex: p. 122: Priam vidzu 4i pi castru cum alaga pristi campu

cas- ten adv

r _..& 'u., 1"' 1' , J.., ...1"'......... Jvic1enie] ",:slyness> ca-tea-Ie-m adv - catilirt, peagalea-agalea, peanarga-anarga, putsan cati putsan

- [inceti~or]

<slow>

ex: p. 8: Cu imnatic

blandur, pasuri catealeni (anarga)

cii-tea-njor adv - catilin, peagaleaagalea, peanarga-anarga, putsan cati putsan [incetior] <slow> ex: p. 20: Cateanjor (peagalea-agalea) shi piafirish,l Anj vineai tu aumbrata; p. 45: Ma diparti, ma diparti,l Cateanjor (peagalea-agalea), tut rna astimtu; p. 55: 0, vin pi bratslu-a rneu s-ti-alash,l Shi cateanjor (peagalea-agalea) cu dor

",I I I

j 'j

j32

D. A. PARlZA - FUCURlNA NEASTEASA

.0-._ _.___...

TOMLU II
ciun (mi) vb (-nam, -na-tii, -na-ri) fur, ciulescu, ciuplescu - [a fura, a .~terpeli] <to steal> . cm-pof sn (-poa-tsi) - vedz ClpOC
Adrjt cu verdz IUgoazi

TRANSPUNIRl - GLUSAR

133

s-ti bash ci-ce-roa-na sf (-ni) - shamii alba cu di-tun sn (-tu-ni) - hoara multu njic1l, cari si-anvartescu pi cap muljerlji, una
hurica - [catun] <hamlet, sinall village> ex: p. 4: rri un plai ninga catun (hurica) ceah-pe-I sf (-pei) - azdisiri, azgaplachi - [volmtate] <lust> ceal-pa Iceapa sf (-pi) - pas, drasheljaua, Jgljoataljgljot, urma, tor [pas, urma] <step> ex: p. 115: Cat munts ghigants handachi sum cealpa-a (jgljoalJ-a) mea Ceal-pa Iceapii sf (-pi) - cupita, upglji [copita] <hoof>
soi di ciiruna di asimi (cativaroara diamalamii) purtatii di muljerli larshiroati pri cap' (friimti) [niiframa alba cu care i~i acoperii femeile capul, diademii] <white kerchief that women wear on their head, diadem> ex; p. 26: Purtiind pi frunti ciceroanii

apurii tu-alumti) - [coif, casca] <helmet, casque> ex: p. 124: S-]u-aspara iish cljatina coiful tsi sh-gioacii tus-patruli fundi co-njar s/adj (-nja-r( -njari,' -nja-ri) turcu tsi vini dit un J.pc dit Machidunii [turc dintr-a regiune di ninga Kojani aproape de Kojani in Macedonia] <turk from Kozani region in Macedonia> ex:

cla-pa

cin-ghelj

sn (-gheali)

- singiri - [lant]
,

j'

<chain> ex: p. 14: Fricii lishor biicarea

cea-pa sf (-pi) - vedzcealpa

cea-fra-fil

sm(-filj) - dzindzir/dzindzi-

nar, giungiunar, scarcalec/carcalec/carcalets C [greier] <cricket> ex: p. 15: Un ceatrafil (dzindzir) ca preftu Ij-u dzatsi dipriuna; p. 100: La ureaelji-nj tsartsiirii

cu-a peanilor cingheali (singiri) Cioc sn (-curi) - ciucan, daimac, unii hiilati (cu un cap di mital, lemnu, cauciuc, etc. sh-unii coadii) cu cari s,ciucutescu (s-agudescu) penurli (i, alti
lucri)

- [ciocan]
dit

<hammer>

ex: p. 121:

Lja-ts

inima-nj irnjii cioelu-ts

iinfricushitor!

un ceatrafil (giungiunar) 1 che-ra sf (che-ri) - car, parotsa mari cu cari hurgheatslji purta lucri' (iarba uscata, bLricheti,etc.) - [car] <cart> ex: p. 125: Alj leaga-apoi truplu di chera (carotsa, amaxi) chi-nar sn (-na-ri) : vedz chinarij ex: p. 15; Armasirii liii umbri tru itsido chinar (margura); p. 71: Sum un chinar (margurii) di filureil Shideau doi tiniri singuri . chl-na-n/chinar sf/sn (-niiri) - margura, mardzini (Iucrata mushat, chindisita) deavarliga di un lucru' ta s-lu faca ma mushat i cama vartos - [chenar, margine] <border> ex: p. 73; Di tru chiniirli (margurli) tuti s-avd eloputi-asunanda; p. 83; Hoara cu chiniiri (marguri) di codril Acriscuta-aclo tu vali chin-dinlchindhin sf (-ni) - piriclju, piricul - [pericol] <danger> ex: p. 24: Ca chindinlu (piricljul) sh-durearea s~mts\rea nj-u-adra cheatra ChIll-dl-nar sn (-na-ri) - bair, aradii, ceatii di hiintsi (oaminj, lucri, etc) bagati tu-aradii - [~ir, rind] <array, row, column> chio-shi sf(chiosh) - cohi. chiuse/chiusne, cIllosncu, anguna, cornu

Cio-mir sn (cioa-mi-ri?)- virin, ncemir/cemir/ciomir/nciomir/ncioamir, larmac, substantsii toxicii faptii di niipiirtits (scorpionj, pandzi, pi anti i artifitsial di om) ta si s-apiirii i s-ataca dushmanlji [otravii, venin] <poison, venom> ex: p. 123: Cum una ]amnji tu munti, ndupata cu ciomir (virin)

cor-nu sm (-nji) - porn njic di paduri c~ lelJ1nu sanatos, tsi fatsi lilici njits handcyffs, chains> galbini shifruti njits aroshi (coarni, cari cla-pa sf (ela~pi/eliichi) - ha]ati stronghllii ca unii rachetii di tenis tsi Ij-agiutii s-miic9 - [com] <dogwood> a omlui s-imna pi neauii - [rachetii de cor-nu sn (coar-ni) - un di doauli oasi tsi crescu pi friimtea-a priivdziilor tsi mers ~e ziipadii] <snowshoes> cla-pa sf (ela-pi/clachi)- zimbirec, arumi~ [com] <horn> lostur, sirtu, mandai, dzangrii, ]ucrul cu cor-nu -sn (coar-ni) - ' instrulT!entu muzical tu cari s-suflii sbi, dit cari easi cari sii nelj idi usha; fig. lats, pringii, capani, piighidalpiigida - [incuietoare, un son tsi s-avdi multu diparti, I;1filisit i d clantii; fig. cursii, capcanii] <door multi ori la avinatic [com de v'ina-handle, latch> ex: p. 59: Shoun a]antui clap'a-Ij .tradzi cia-tIll vb (clii-ti-nam clii-ti-na-tii clii-ti-

bihgichi) cu cari s-Ieagii selavilji, brangalprangii, hearili tsi s-bagii tu firidzli di la ahapsi ta s-nu poatii s-treacii oaminjIji, ahapsi - [incuietoare, lanturi (catu~e) de legat prizonieri, gratii de fier] <lock,

sf (ela-pi/elachi) singiri(hearil -

p. 86: }-o unii furtiil Di la nishti conjari

.'

toare] <hunting horn> ex: p. 46; Di prit ..

ci-pOC/ciupoc sn (-poa-tsi) - gof,

cartsioaralscartsioarii, curtsori, slaghinalslaghinalslabinii, partea-a truplui di iu s-acatsii cicior]u - [~old] <hip> ex: p. 110: Ciitiipiisind s-arapii diznou cipoelu (gojlu) cari,! Din gurii lu-ascapii, anghiu fudzita cir-nji-diilcirnjidhii sf (-njidz) - chirirnidalchirimidha, cumatii suptsiiri di chirimidii (mital, lemniJ, etc.) tsi s-baga pi citii di s-acoapirii casa - [tiglii] <tile> ex: p. Di pri-ahuriljei citiil Zmuldzi .ciiti"una cirnjidii (chirimida) cIr-shes-cu vb (-sham, -shi-tii, -shi-ri) - tser, caftu - [a cere, a cer~i] <to ask for, to beg> ex: p. 31: Cirsheasca-va (va .ciiftats) sh-tra mini-a totunlui arapas

cm-Cior sn (-cioa-ri) - cicior - [picior] <leg, foot> ex: p. 66: Din cap pan la
ciucioari
'

- LcOllJ -

na-ri) - vedz clatin ' , chi use, loclu iu s-andamusescu trei i ma: cla-tin/eleatinlcljatinlclatin (mi) vb multi miirdzinj a unui lucru -' [c?ltJ (-nam, -na-tii, -na-ri) - mi njishcu, mi <com:!> ]eagiin, mi min (di-una parti sh-di- cor-nu sn (coar-ni)- doauli partsiidi her pri cari s-tsiin miinjli sh-cu .cari .S7. alant~) - [a se cliitina] <to shake, to jolt> clea-tm vb (cli-ti-nam; eli-ti-na-tii, cli-ti~arteashti bicicleta i aratml - [?] <7> na-ri) - vedz cliitin cn-ur vb (-u-ram --u-ra-ta -u.ra-ri) ciirtsiinescu, giirtsiescu -' [a' scirtii]; ex: clja-tm vb \clji-ti-nam, elji-ti-na-tii, cljiti-na-ri) - vedz cliitin; ex: p. ]24: S-Iup. 53: Criurii (cartsani) n vint cumpiina di la lantiina asparii iish cljatinii (ash mina dit una vb (-nearn, -ni-tii, -hiparti tu-alantii) coifu] tsi sh-gioaca tus- cron-ca-nes-cu ri) (rumiinismu) - ciir]edz (ca una gai, un patruli fundi clJin sn (clinj) cumatii di piindzii adiivcorbul, - [I! croncani] <to croak> gatii ]a una fustani i stranj ta s-li cron-ca-m-tor adj (-toa-ri, -torf, -toa]undzeasca is-Ii liirdzeasdi -[clin, fold] ri) (rumanismu) - Isi carleadza (gai, corbu), tsi sh-u-adutsi cu boatsea <gore, gusset> ex: p. 16: Laclu dit piiduri-albastru/ Nufiri galbinj al (carlidzarea) di gai/corbu - [croncanitor] iincareii;1Cljinuri albi pushpuranda-shl<croaking, who croaks> ex: p. 119: cu glas . EI cutre7mburii nii varcii- spangu, hit/fit, ' Ninga usha-atsea dishcljisa shi boatsea coar-da sf (cor-dzii) croncanitor (tsi sh-u-adutsi cil funi, teliltelj (di avghiulii) - [sfoara, di crbu) coardii] <string, rope> ex: p. 64: Di crud adj (cru-da, crudz, CJ1j-di)-tsi eascruda vre.~ri-a ta mi dorl A cheptului ~!mu~tu a~a~!ninj!liios, ~i s:h~rse~sh.ti
'

cor-nu

tufili dj-arinjl Cornulliingaros

,sn (coar-ni)- cohi, chioshcu,.

asunii .

'-'lU-'-'lUI-U-l

chis-cu sn (-chi) - chipita, carciliu,

chirchinedz, ciumii, miigheauii [Pisc] <top> ex; p. 49: Pi' chiscuri (chipiti) lundz di brad

<comer> ex: p. 37: Dj chiosh (cohi) umbrat ti-ashteaptii

\ -lll) - ClUClUlalUClUciuljan, ciuciuleai/ciuleai/ciurleai, tsutsuleanltsurtsuljan, tsitsivelj - [ciocarlie] <skylark> ex: p. 81: Pliindzi-un pulj di
Sl

Ciun

ciucjur]iil Pi un stur di la lantiinii

sm (ciunj)

- schinj

- [miiracini]

chiup sn (chiuchi/chiu-puri) - vedz ciun sn (ciu-ni) - ciumaglciumaga, puchiupii , ]eanlpalean, teglteaga, tuiagltuiagii, ]emnu lungu shi subtsari ca una bastuni; chiu-piilchiupi/chiup sf (chiuchi/chiulemnu pi]ixit shi gros ca deadzitlu cari puri) - stamnii mari - [chiup] <large jar> ex; p. 4; Shi cu chiupi (stamni marl) dis-baga la ariizboilu di tsiiseari antrii sui shi litsa [ciomag; ?] <pole; small loom albii njari wood piece> ex; p. 62: Shi tsiini n chiu-pl sf (chiuchilchiu-puri) - vedz miinii-un ciun (ciumag. pulean)' di fagl chiupa

<br~mble bush>

coar-da2/coardhii sf (cor-dzii) -. cutar, loc iincljis cu un gardu iu s-tsiin oili [tare] <~eep pen> coar-i:la .Icoardhalhoardii sf (cor-dzii) pa]alapalii, spatii - [sabie] <sabre> co-cor sm (-cori) (rumiinismu) - pilican, lelicllilecllulec, ululeclululjeclu]alec/ulealec, starcu/shtiircu/shtriic

costirc] <crane> ex: p. 6: Ashi treatsi shcurta viatsal Di xinits 'niap]icats,! Ca cocorljil &hica norlji
'

- [cocor,

co-

crud

~ltsii- [crudf<c~~l> 'ex: p.'64: Di crudfl (nin~laoasa) vreari-a ta mi dor crud adj (cru-da, crudz, cru-di) - (s-dzatsi tra fruhtu, zarziivati, etc.) tsi nu s-ari ninga fapta (nicoptu), gljici, tsi nu s-ari coapta ninga, tsi easti veardi (nicoptu), tinirJnifaptu - [crud, necopt] <unripe>

adj (cru-da, crudz, cru-di) - (setc.) tsi nu

dzatsi tra fructu, zarzavati,

coi-fu sn (-furi) (romiinismu) - hiilati di mital (ca una ziirculii) tsi u biiga pi cap su1datslji aoa shoun chiro (tra si sh-Iu

easti coptu la foc (nifriptu, nihertu) [crud, nefiert] <raw, uncooked> cuf-chiu adj (-chi, -chi, ---chi)- cufchiusit, cufal, cuvos, gof, gagiinjos, aspartu [gaunos, stricat] <hollow> ex: p. 59:

134

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

der-tildertii sf (-turi) - caimo, amiirami, dinjinii, cripari, haHi, mari dureari (sufliteascii), stari greauii mplinii di gaileadz (prublemi) [piis, suferintii,
chil/cochitll,
suisiiz

TOMLU 11 - TRANSPUN1Rl - GLUSAR

_. ._u._. __'.. .__ ,."_. ..

135

Ciindu-Ij shtii cu mintea cufchi?

cuf-clug sn (-guri/-ciudz) - chivuri, xilucrevat,scamnu, sinduchi,cutii (tu

- [bastard]

cupilci,

bashtu,

lud/luts,
ex: p, 66:

<bastard>

cari s-bagii ,mortul trii n'grupari) [cosciug] <coffin> ex: p. 49: Nu voi a?}iiriiciune, grije] <suffering, pain> cufciug (c~ivl}ri)bugat des adj (dea-sii, desh, dea-si) - spes, cum-pu-m-n sf (-niri) (rumiinismu) iindisat, apitrusit - [des] <dense, thick> lucrari, adrarea-a unui lucru (scriari, ex: p. 5; Ningii measi,f Ceti deasi puizii, etc.) dit tsiva i dit cumiits - [com(speasi. ndisati) -I Cilimeanj s-agioacii n punere] <composition> ex: p. 104: mi vay featsi s-ridau aestii cumpuniri, iin des adv - dipriunii; inda, nicurmat, di transpuniril multu libirii, ' ,multi ori - [des] <often> cu-pa sf (-pi) - scafii, ghilii/gilii, chelchi, dl-per con di, diciit, perghealpergea, putiri, miistriipii [cupii] <cup> 115: perea, pri cii, madan [decit] <than, Cupa (scafa. ghilia) easti-a ta!! Ma io but> ex,;p. 65: Diper (diciit), cum vrei piistredz trii tini altii platii ,s-dipun, lea sor? cu-run-dea-tsa sf (-dets) - agunjii, dls-cal-nu (mi) vb (-ciil-nam, -ciil-nairushi, vrapii ,[iutealii, grabii, rapiditate] ta, -ciil-na-ri) - (mi) disfac, (mi) disleg,

.Un doci (cochil, bashtu) piirpas, la trup lishor,! Cu oclj-ardziind di vreari du-rin-tsa sf (-rints/-rin-tsi) (rumiinismu) - mirachi, vreari, ahti, caimo

- [do-

rintii] <desire> ex: p. 26: I-aumbra dultsilor durints (miriichi, vreri)

dur-ses-cu vb (-seam, -si-tii, -si-ri) vedz durusescu du-ru-ses-culdursesculdhursescu vb

(-seam, ..si-tii, -si-ri) - pischisescu,

diiruescu, hiirzesculahiirzescu, fac/dau [a diirui] <to give a doariilpishcheshi present> ex: p. 69: Sh-tri tuti-aesti durusea-nj (dii-nj. ja-nj unii doarti),! Nii sati mash di vreari du-va-le/duvaleti smlsf (-Iedzl-Iets) armatii, stulii/stulidiilstulidliii, stolii/stolidiilstolidhii, vel, ziivon, [podoabii, toaletii, viii] <ornament, veil>

rar-far sf (-ri) - limbar, biibiiljar,farfaljar, farafurii, biindur, diirdiiros, un tsi lu-ariiseashti sii zburascii multi (vruti sh-

incpipuire] <fantasy> ra-m-ru-ses-culfiinurisescu (mi) vb (-seam -si-ta ..1.si-ri) mi-aspun miascalnu', mi pa'riistisesc~, mi furnis~scu, mi alancescu - [a apare, a se ariita] <to appear, to show himself.> ex: p. 18: Adutserli aminti ruesc iin cap irnjii,! Fiinirusind (aliincindalui) niiinti-nj tricuti barcudii ra-nu-ri-ses-cu (mi) vb (-seam, '-si-tii, -si-ri) - vedz fiinirusescu .

ni~ti) , [flecar]<talkative, babbler>

ex: p. 124: Ciitiirgiiriish-fiirfarii (jar/aljara. biibiiljarii), fu zborlu-ts s-trag manii tri-alumta rar-fu-Ia sf (-Ii) - tinirii featii tsi sh-arcii sivdalu pri cariva - [tiniirii amorezatii] <young. girl in love> ex: p. 65: Di dorlu-a unei fiirfuli,! Arupt dit 10c1u-a lui di nsus,! Chiru ma multi dziili fe-di sf (fiirii pi) - imani, pisti, vireaua [credintii, lege] <faith, belief.> ex: p. 24: Xinit shi fiirii fedi (pisti) ma s-mor atuntsi, cu vrapa; ex: p. 89: Nu-i val di minduirli-a meali,!1 fedea-a ciiljurlor a tali fi-dal-nu s (-nii, -nji, -ni) - vedz fidanii fi-da-natfidani/fidalnu sflsm (-cliinj) liistari, vliistar, un porn tsi nchiseashti screasca dit riidiitsinai trnplu a altui porn. (viu, mortu i tiiljat); fig. ficioranaltu shi zveltu - [vliistar,voinic) <offshoot, offs2ring~ fi-da-m sf (-clanj) - vedz fidanii fi-dan-liu adj (-li-i, -Iii, -li.i) - ca fidanea; fig. zveltu, gioni - [ca vliistarul, voinic, viguros] <as an offshoot, vigorous> ex: p. 31: Tut ma dailjanii shcreftii ca merlu fidanliu (zveltu. gioni) fi-Iu-rea-ua sf (-rei) - lipii, tilj, arburi cu lilici verdzii '(tsi es tu meslu di Cirishar, cari anjurdzescu multu mushat sh-di cari s-fatsi shi lIn ceai multu
ciiftat), tufii di tilj tsi crescu tu un loc

<quickness> ex; p. 123: Daitcu di-a lui curundeatsii (irushi, vrapii), diunoarii-lj 10 torlu Ahile

cu-tu-vu-les-culcutuvlescu (mi) vb (-learn, -li-tii, -li-ri) - (mi) antiiviilescu,

(mi) anduchilescu, (mi) arucutescu

(mi) trag, (mi) disprindu [a (se) desprinde, a (se) desagiita] <to separate, to detach, to unhook> ex: p. 17: S-tsii discaln (disfac. disprindu"scot) din cap

ziivonlu

- [a

du-va-Ie-ti sf (-lets) - vedz duvale;ex:

p. 19: Shi mutrinda n lunii pliniil Pri a laclyi duvaleti (armatii. stulii) . dzer sn (-ruri) - arcoari mari, virver,
dzeadzir, tsingrimi/singrimi, tseafi

(se) tiiviili] <to roll over> ex: p. 105: Shi-Ij gri jilos dit ascumtish/ Di-arinii iu s-cutuvulea (antiiviilea., arucutea) da-it-cu adj (-it-cii, -it-tsii, -it-tsi)
primtu, pirifan, fudul, ciom, ciimiirusit

dis-frun-dzas-cu (mi)
arup/scot friindzii

vb

(--{\zam, <to

-clzii-tii, -dzii-ri) - (iinj) cher friindzali,

[mindru] <proud> ex: p. 123: Daitcu (judul) di-a lui curundeatsii, diunoarii-Ij 10 torlu Ahile

dal-ga

sf (diil-dzi) - chimii, chimatii,

tiilaziltalazi, undii

- [val]

<wave> ex: p.

108: Shi iaspira-a mea minti, pi diildzi (undi) n ligiinari,! Va shtibii s-ti-aflii iara, visindii-ariipiisari dan-glar s/adj (-gla-rii, -glari, -ghi-ri) glar, glareshcu - [prostiinac] <fool> ex: p. II: S-ariid ca danglarlji (glarlji)? SiiIj blastim? Sii-Ij pliing?; p. 59: Va tiantreacii-atselj dangarlji (glarlji),! Macii s-hii sh-cu steauii n frunti

lose its leaves> ex: p. 103: Ca piilita frundzii-a carpinului murgl Oiri sdisfrundzashti (sh-cheari friindziili), .scuturiiridansus,! Pijilinj tu-amurg dls-tram/distriimedz (mi) vb (-trii-mam, -strii-ma-tii, -stra-ma-ri) - (mi) dismalldis-malj, (mi) arup, disfac (scot, arup) hirili dit unii tsiisiiturii; fig. aspargu, ashtergu, astingu

-[a (se) desfrunzi]

- [ger

<to unweave, to unravel> ex: p. 79: Tut tsi-nj tsasi noaptea,! Dzua iinj distramii

- [a

destriima]

marJ] dzer <severe cold> - nturinari, turin, sn (-ruri) azvimturari, Iiiivalj - [viscol] <snow .storm blizzard> dzin-dzir sm (-dziri) - dzindzinar, giungiunar, scarca-Iec/car-ca-Iec/car-calets : [greier] <cricket> ex: p. 15: Un dzindzir (giungiunar. carcalets) miighipseashti niiuntru ndiihiinit

e-ter-ni-ta-ti
1\

sf (-tiits) (rumiinismu) -

(disfatsi.dismalji)

da-ram (mi)vb (-mam, -ma-tii,-ma-ri) - (mi) surpu, (mi) azviim~escu,(mi)

survuljisescu, (mi) ariisvuescu
demolish?'

- [a
,

(se)

dis-tra-niat adj (-ma-tii, -mats, -ma-ti) - dizmiiljat, aruptu, (tsasii~rii) cu hirili disfapti; fig. aspartu, astes - [destriimat] <unweaved, unraveled> ex: p. 110: A vreariljei a noastrii distriimatii (asteasii. .chirutii) dls-tsin-gu (mi) vb (-tsin-dzeam, -tsim-tii, -tsin-dzi-ri) - mi dizbriinedz,
hiibinedz, (iinj) disfac (briinlu)
O...J .~... 0

etii, ziimani, eta tutii, eta-a etilor, eta-ali etii - [eternitate] <etemity> ex: p. 106: Viizirea-aestii, shi eternitatea (eta-ali etifjl Nj-riisari n mintea-a mea

fa-Ia sf (-Ii) - pirifanji, miireatsii,fuduleatsii - [faIii]<pride> ex: p. 119: ma eshti mplin di flllii(juduleatsii),! Spuni, fandazmii di zala fan-daz-ma sf (-mi) - boshi, fandagmiil fandagmii, fantasi, stifii, furnjiseari,
scheahtrulscheastrii

-- ,--

.~diir.!ma].<to.

.- ~..'..J

surpiiturii, azviimiiturii

- [ruinii]

-..

<ruins>

ex: p. 14: Lutsescu diiriiminti (urvali. surpiituri) pi ciimpuri shcreti-ascumti dea-u-na (rumiinismu) - totna,.dipriunii [totdeauna, mereu] <always> ex: p. 43: Shi ai cu tuti aesti n fatsiil Deauna (totna) dzua-atsea di adz dem con - ma, macii - [insii,'dar] <if.>ex: p, 97:. dem (ma) poati nadiver triatseauiil dumnits pristi nimiirdziniri , der-ta sf (-turi) - vedz derti; ex: p. 89: Furtuna-a derturilor (caimadzlor. cripiirlor) greali,! Cari mi zdruminii pri c,ali

sh-aruncii

' "V ,........ 112: un giunar livend s-alipidiil Dit ceata-a sotsilor iimplinj di fricii,! Distsindzi (s-disfatsi dlj briin, maljotlu

- [a (se)

[fantomii]

<fan-

di-u-na (rumiinismu) - vedz deauna; ex: p. 117: Singur mindueam diunii .(dipriunii); p. 66: Eu vrearim s-nu ma ,stail Pi minduiri diunii (dipriunii. totna) dlZ-VOC vb (-vu-cam, -vu-ca-tii, -vu-cari) - disic, dinjic, dirin, arup, iil fac
cumiits

58: Sh-disi pliingu, di s-dizvoacii (dirinii),! Tru un chiosh stili singur tini docl sm (docildo-ceanj) - copil/cochilco-

- [a

sfi~Ja] <to tear up> ex: p.

y. ..&J. , iIYU,U...... L ' Y.I IJ "v"",,,,,..vvu, uu,",,,,nvvu falii,! Spuni, fandazmii (stifii. boshi) di forest> ex: p. 71: Sum un chinar di zalii filur~t (tilj)1Shideau doi tiniri singuri fa-nu-min adj (-mi-nii, :"minj, -mi-ni) fim-nJl-tor sn (-toa-ri) - timnjato/thimundzit, cu, vidzutii, liirgonj, tsi aspuni njato, hiilati purtatii di preftu tu miinii ghini, tsi fatsi lumea s-Iu-ascultii fiirii sciindu, dghiviiseashti sh-tu cari ardi va - [ariitos, impozant] <imposing> ex: timnjama - [ciidelnitii] <censer> ex: p. p. 39: Fanumina (undzitii) va nmiirmu120: Tru njurizmii cii s-ascaldiil Dit un reail Cu-a tali bratsi' gljets fimnjitor (timnjato) di aBghilj fi-tur - vedz flitur ran-da-xi~i sf (-xii) - vedz fiindiizii; ex: p. 47: Amplinj di-amiii alincitoari,! Difla-ma-rai sf (-riii?) - pirii, fleamiilflaaliivdaciuni shi fiindiixii ma, fleaca, plaminii, birbiirutii, carmiigani, partea lunjinoasa' shi njishcatoari ran-da-zi-ilfiindaxii sf (-zii/-xii) - imadzinatsii, lucru tsi nu-i dealihea shi s(tsi s-mina tut chirolu) cari s-analtsii dit

aflii mash tu mintea-a unui - [fantezie,

un foe - [viipaie]<flame> ex: p. 61: .

136

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

atsea tsi nghiliceashti (lutseashti)
.flitu}a a Ijei ghilici (liellr)

TOMLU 11

TRANSPUNJRI ._ "_,. ia-man-du

,.._u_...___.__._.

GLUSAR

13,7

Ntsisanda cu arats sciinteljl Pandzinj di flamarai (biibarutii, pirii); p. 107: Cad lesh sum fliimaraea (eiirmiiganea, fleamf.) di soari ardzator fll-tur lfitur sm (-turi) - pirpiruna, una insecta cu arpi mari sh-multu mushati tsi azboaira di pi una 'iilici pi-alanta Iflu~e] <butterfly> fll-tur vb (-ram, '-ra-ta, -ra-ri) - fac
semnu ascuturanda (una shamii), dau' cu peanili ca un flitur - [a flutura] <to wave> ex: p. 6: Pan tsi pi-a' lor dzeani" .andzareal Sh-flitura a Ijei ghilici

[Iuciu] <spark, lustre. glitter> ex: p. 6: Pan tsi pi-a lor dzeani-andzareal Sh-

gl-lit

sn (-li-ti/-li-turiHidz) .camac/camachi,. harba, mastrac, arm~ (diaoa shoun chiro) fapta di-un ciun lungu di lemnu. cu un cap struxit di ber (tsi s" arunca di diparti pri dushman) - [sulita,

gl-ht

.sageJta] <spear, javelin>

sn Hi-ti/-li-turi/-lidz) - ra-

giU!! Ijug sn (-guri) - coasta, dzeana, scliinarat - [coasta de munte] <hill, se desla~ura ca 0 flamura] .<to display mountain side> ex: 112: Cum calcii like a flag> ex: p. ]23: Canda-i zeulu a giug (gzeanii) di pishtirei arupti polimlui, creasta ashi-Ij, flumbureadza glez-na sf (-.ni) (rumanismu) - ancljitura (s-disfatsi tu vimtu ea lllliiflamburii) di nghios a ciciorlui (prisupra di for-te adj inv' (rumanismu) - vartos, calciinj) - [glezna] <ankle> ex: p. ,125: sanatos, cadar, cu puteari, cu dinami _ Oi la ciilcanji la glezni ciucioarli al [puternic] <strong> ex: p. 125: a tau Hectpr strapunsi . suflit ca herlu-i di forte (viirtos) tu goa-hsh adj (-li-sha, -lish, -li-shi) _ cheptu. gulishan, (om) tsi nu-ari varnu stranj pri frea-mlt vb (fri-mi-tam, fri-mi-ta-ta, friel; (pulj) tsi nu-ari peani - [gol, gola~] mi-ta-ri) - vedz frimintu; ex: p. 108: <naked> ex: p. 81: Canda acriscush la Catarguri lundz analtsa an bratsa canda sinu.nj,! Goalish (farii peani) pulj di s-Ijal Cubeea n cari freami (frimitii) ciufiurlii neacumtina caloari grij smlsn (gri-juri/griji) - luschida di fri-min-tu/frimit/freamit vb (-tam, -tadzada cu cari s-fatsi lunjina tu ciiliva ta, -ta-ri) - ameastic shi bat aloatlu (di (casa) - [surcea de pin cu care se face 0 pani, pita) ta s-Iu fac s-hibii etim ti tOrJa]<piece of wood used as a torch> crishteari shi cutseari; fig. (mi) ex: p. 87: Catra seara stanea,! Ca un grij minduescu multu (ca nu shtiu cum sdi dzada,! Oit chinarli tutil Apurnji ta sfac) - [a framinta]<to knead> ar~ fn-mit vb (-tam, -ta-ta; ~ta-ri) - vedz grij smlsn (gri-juri/griji) - cutsur di chin frimintu - [buturuga ra~inoasa de pin] <resinous fur-fu-tes-cu vb (-team, -ti-ta, -ti-ri) pine stump> alag agonja (deadun CJJmultsa altsa) dit gron-du/grondi sm (lara pi) - matasi, un loc tu-alantu, hierbu peagalea - [a sirma, brasimi/brisimi/brishimi, una soi forfoti] <to simmer> ex: p. 115: Cum di matasi cu relief pi ea (fapta Lyon. furfutea Dri tu afunduri oarbil Ralen; .hi Fr~n,..p' _ run f",,1 ,.. tTIo:;t~t'""l ", 1...: 1
- mi disfac tu vimtu ca una flambura

fh-tu-redz vb (-ram, -ra-ta, -ra-ri) vedz flitur2 floc sn (floa-tsi) - manuclju njic di lana (per, peani) - [floc] <flock> ex: p. 122: Ashitsi-Ij tut greashti aushlu shi floatsi dit pleatili albi flum-bu-redz vb (-ram, -ra-ta, -ra-ri)

giug Ijug sn (-guri)

dziilaradza, mundiilmandza, tsilistriilcilistra - [raza de lumina, soare] <ray of light> gi-h-tu-ra sf (-turi) - sadzeatiilsudzeata, [sageata] <arrow> saitsaghitiilsagita

-"

iarem, halati di

lemnu tsi s-baga pisti gurmazlu-a boilor (calpor) ta s-traga pluglu - [jug] <yoke>

gugilinda-nj perlu gu-Iash adj (-Ia-shi, --lash, ..la-shi) goalish, gulishan, cariva tsi nu-ari varnu stranj pri el (pulj) tsi nu-ari peani - [gol, gola~] <naked> ex: p. 85: Ciurciurats acolea,! Alpi shi gulashi (gulishanj) gu-Iu-cus-ta sf (-ti) - vedz gulugusta gu-Iu-gus-tiilgulucustiilgalagusta sf (-ti) - carcalets, acridiilacridha - [Iacusta] <grasshopper> ex: p. 99: Pimantu ntreg i mash di garnu agrul Sh-di gulugusti (aeridi) ciintic gur-chi-tsa sf (-tsi?) - partea di la zverca niheam ea hipta nauntru - [girbi!a] <?> ex: p. 124: Pan tu gurchitsa sh. deamp'ladeacadzu lailu Hector tu-arina gur-gulj smlsn (-gulj/-gu-Iji) - abel, cheatra stronghila (fapta di apa curgatoari), partea strimta di la gura
pocilui, chipita di la tsatsa

sn (.-di/~za) - dgheaman-

du/dhgeamandu, brilantu
iamandu nel, mutrea

<diamond>; ex: p. 7: Apili lutsindin alburii iamandi; p. 115: Aestu di

- [diamant]

ias-pir adj (-Pt-ra, -piri, -pi-ri) - mljos, talJitos - [perspicace] <shrewd> ex: p. 108: Shi iaspira-a mea minti, pi daldzi n liganari,! Va shtibii s-ti-afla iara, . visindii.-arapasari , I-cu-nar s/adj (-na-ra, -nari, -na-ri) un tsi fatsi icii vindi icoani [iconar] , <maker or seller of icons> ex: p. 15: . Nauntru pri-a Ijei sturi, pi muri, icunar l-de-al sn (-Iuri) (rumanismu) - vedz idial; ex: p. 56: Ma s-avinj icii. alJlbalfatsa,! Ica idealurili l-dl-al adj (-a-la, -alj, -a-Ii) - cari easti

- [a

<idea!? piatra rotu~ita de apa] <round stone, i-di-al sn (-Iuri) - gradlu (scupolu) atsel spout (ofajug), nipple (teat ex: p. 17: ma naltul (sh-ma greu di agiundzeari) a Vinu n codru la izvorlul Trimburanda . pirfict~iuniljei - [ideal] <ideal> prit gur,gulji l-Iea-cl sf (i-Ieci) - ghitrii - [Ieac] <drug, gur-gu-Ijat (-Ija-ta,-Ijats, -Ija-ti) medication> ex:. p. 120: Oumnidza an vrearea-Ij multiil Ts-pitricu ileaci arucutos, stronghil, ca uri gurgulj . (ghitrii) samta [rotund] <round> ex: p. III:Oit chipita di \ scarpi gurguljata (stronghilii, lm-bo-~ru - vedz mbogru; ex.:p. 104: Pi ameutoasii) minduui nu statui Imbogrul (maratlu) tinir . gur-gu-Iji-tos adj (-toa-sa, -tosh, -toasi) - stronghil, arucutos, ca una aroata - im-bru adj (-bra, -bri, -bri) - imir, [rotund] <round> dobru, mulashcu, mulac [blind] gur-gur sn (-ri) - sonlu faptu di apa <gentle, meek> ex: p. 27,: Brujta-ts. canClu curdzi; sonlu faptu ciiridu s-mina . imbra'(imirii) pristi-a'mea u-apleaca vimtul tu panticii, shurshur, murmur, mr-ne-ca/iurnechi/urnechi sf (-nets?) gurlidzari - [susur, murmur] <murmur> mostra, paradigmiilparadhigrna, soi [model, exemplu, vita, spetii] <model, ex: ~. 19: Shi prit gurgurlu di valjuri I ha-mi/hau sf/sn (ha-uri)- hima, chinta, example, species> ex: p. 102: lurneca surpu, surpatura, ahandami, groapa (soea) an Tini va nj-u pastredz (multu ahandoasa), aripidina multu !ur-ne-chi sf (-nets?) - vedz iurneca ncljinata [adincime, abis, prjpastie, Iz-vor sn (-voa-ri) - izvur, mntana, apa

- [gurgui,

lara cusuri

(ashi cum lipseashti)

- [ideal]

neant] <depth, precipice> ex: p. 69: Oit 'haua (ehiritii), Ooamne, mi-aruncail Shtu haua (ehtritii) voi s-mi tornu hau sn...(ha-uri) - vedz. haua; ex: p. 68: Shi dit a haului (ehiritiiljei) ripidinj her sn (hea-ri): ... L mita1 multu1_ araspan- un ::: 1_ .._1..:: : ;I:,.. ""..1: r._:.J::' .._ s-nu poata s-intra furlji; tu ixpresia: mac heari = hiu multu nairit [fier; gratie] <iron; door or window bar> ex: p. 109: Pi dupa-un stog di shcampi na catsaua maca heari (nu shtea tsi s-faeii di inati)

tsi easi (azvoami) 'dit loc [izvor] <spring, (water) source> 'ex: p. 48: Piun tulbur shi asplamt izvor (izvur)

lan-gu-ta
chiciilpica,

sf Hi) - chicuta, chicatura,

loscut, proscut

[piciitura,

~~~op]_:~~~~p> i~)!:~~8: ~~i .~~t_~~~,~n! (proscutli, ehieutii a) tali?;

lIllUJlJ Sill sa13manan

(Ioc gol, pishtireaua) tsi s-afla sum loc i sum apa - [subterana] <underground gallery, cave> ex: p. ] 12: cand s-vearsa nicurmat,! Oit oarbi galvanii, an dipartari ghea-ra sf (-ri) (rumanisl11u)- zgranjil zgrai, unglji ncarligata [gheara] <claw> ex: p. ]23: Oupa-un purumbu fricos an vartoasili-]j gheari (zgriinji,
U!lg!ii) s-Iu-acatsa

ga-lii:gus-.ta sf(-ti) - vedzgulugusta grondu (sirmii)1Pushpurari ca tu codru gal-va-ni-l sf (-nii) - galumi afunda gu-gea-man adj (-ma-na,-manj, -ma, ni) - gugea, galjaman, evil, ghigantu, tiriu/thiriu, balavancu - [enorm, uria~] <enormous> gu-gea-mi adj - gugea, mu1tumari, evil,
,

ot silk> ex: p. 117: A pirdealilor di

p.
'

94:

languti (chieuti) di sommi-nj cura pri tu

ghlgantu

glll-IICi/gilici/angh~ici

sn ("-{;iuri) licur,

mous> ex: p. ]09: Sh-Iji vintureadza tru-!'n gugeami (multu mari) tsir gU-~I-les-cu vb (-learn, -li-ta, -li-ri) -, haldipsescu, galinisescu,ciinachipsescu, zdrudescu - [a mingiia1 <to caress> ex: p. 12: Ashi dzasi bealbishal Oultsi

- [mare,

enorm]

<big, enor-

hu-ro sm (-radz) - cor - [hora] <round dance> ex: p. 101: Noapti ntreaga, St]alili trag hurolu (eorlu) tu iarba hut adj (hu-ta, huts, hu-ti) - glar, hazo [prost] <stupid> ex: p. 93: Shi trec shma vin cU-a lor bruita huta (glamhu-ta luta sf Hi) - njic aito, vultur, ornju'- [~oim]<falcon, hawk>
mu~~'D '

vini, nu di sandzi lan-tsi sf (Ian-tsa?) (rumiinismu) - arma veaClji di alumta (ca una soi di gilit) fapta dit un lemnu lungu tsi avea la chipita un he~ taljitos,- [lance] <lance> ex: p. 124: Anlarmacat aramasi cii nu ma avea alta lantsi lar-va sf (-vi) (rumiinismu) - vermu (di insecta) - [larva] <Iarve> ex: p. 109: Di larvi (vemji) liii, ca shuruini di laturi groasi,! Pristi partalili atseali vii lam-ba-diillambadhiilliimpadii/lumbarda

138

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

ma. multi coardi tsi fac muzicii ciindu suntu chipinati - [lira] <lyre> ex: p. 27: Sh~ciintic nou dit lira ra-nj s-azboara
(english money

TOMLU II - TRANSPUNIRI - GLUSAR. 139 _, .0 '" ...

mea!frili meal sf (-Juri) - loc irnjiu sh-cu aripi<martir> dinj (ndipartat, rara lumi) - [cochiuri] <wilderness, scarped region, ravine, mar-tur/martir adj (-tu-ra, -turi, -tu-ri) hollow> - shait, un cari ari avdzata i vidzuta tsiva tsi s-ari tihisita shi poati sou spuna sh-Ia, mi-ca-mi sf (-'tanj) .- masturilji[maiestrie] <skill, craftsmanship> ex: p. altsa - [martor] <witness> ' 124: Sh-acoapira cheptul cu scutlu adrat ma-tu-ghea-h sfpl- vedz matugheali mau-so-Ieu sn (-Ie-i) (rumanismu) '!iU n~~pusa micami (miisturlichi) adaramintu 'mari faptu (multi ori la ml-li~l sf (-Iii) - lishin, arau . [Ie~in] murmintsa) tra adutsearea aminti a <fain\fg> mortsalor di-anami.(vruts) - [mausoleu] mi-li-i sf(-lii) - maghii - [farmec,vraje] <charln, magic> ex: p. 21: Shi tru-a . <mausoleum> ex: p. 14: Dailjanlu banaljei milii (maghii)f Nu shtiam cii i . mausoleu-ts, cubeea-analta sh-ponda tut una ma-ghea-Hi - vedz magheaua; ex: p. ,114: Na chipita di frundza sh-di min-ti-mi-nea-tsa sf (-nets)- mintiminilji/mindiminilji, harea tsi u ari magheali (ciumi, carcilii) cariva tsi mindueasti shi aducheashti ma-ghea-uiilmagheala sf ~(-ghei) moartea) tra pistea-a lui (tra vrearea tsi u ari ti cariva, etc.) - [martir, mucenic]

Ie-Ie sf (rarapi) - moarti,una langoari

greaua tsi-adutsi moartea; ixpresia: sh10 Ielea = fudzi ta s-cheara tu lumi [bo~la mortal a] <deathly sickness> Ie-Ie inv. - zbor dultsi di vreari,vrut,

sf (-badz) - tseara mari, ludga shgroasa; fig. pira mari - [Iuminare mare] <big wax candle> lam-pa-da sf (-padz) - vedz lambada; ex: p. 9: Lampada (lumbarda, tseara mari)./) privegljupi vlandza murminti la-vi-~I sf (-vilj) - murdarii, lavashitura, lera, liche, latura [murdarie] <filth> ex: Ip. 109: Adu-ts aminti, scumpa, diatsea lavilji (lera, murdarii) caril Vidrm tu apirita-atsea curata

Ii-ra sf (-ri) - para di-amalama, aralu p inglizescu - [lira] <gold coin, pound

Ii-xur adj. (-xu-ta, -xuri, -xu-ri) lemargu/leinargu, lihud, limos, lingarsu, h-xu-n:.lIlixurilji

. harbut;

4arap, hartu - [Iacom] <greedy>

sf (-rii/-rilj) - lixurlilima, hiiraplachi

chi, limarghii/limargii,

lesh

dash [termen de iubire, draga] <word oflJve, dear> Ie-Ie ,inv. - exclamatsii di dureari, oh, vai, cavai di mini! [011, vai!] <ohi deal' oh! poor me>

Ii-xu-rl-Iji ~f(-rilj) - vedzlixurii h-xur-li-chl sf (-lichi) - vedzlixurii lum-bar-diillumbardha sf (-bar-dza) vedz lambada

<gluttony, greed> ex: p. 125: Cu lixurii (limarghii) sou ngljit sascumpar laetsili-ts zurli

- [Iacomie]

sn (shuri)

- marshi/marsha,
,

cuhma,

cufumiilcurama, murtsiniilmurtutsina, psutimi/psuthimi, trup di om mortu [cadavru, le~] <cadavre> ex: p. 126: Cum leshlu (tntplu mortu, marsha) al Hector azvama-l tradzea spri pampori tel58arlji lesh adj (Ie-shi, lesh, le-shi) [insingerat, ansandzirat, machilipsit m~celarit] <bloody, masacred> Ii-blf adj (-bi-ra, -biri, -bi-ri) (rumanismu) - eleftir/elefthir, filcu, vlihur, tsi poati (easti alasat) s-facii tsi va - [Iiber] <free> ex: p. 104: mi featsi s-ridau aesta cumpuniri, an transpuniri multu libi~a (vlihura. ashi cum u va . traducatorlu) I~-maD ~n(-manj) - vedz limani h-ma-m/liman sf/sn (-manj) - meal, mazda, loclu di la mardzina di-arau (balta, lac, amari); port, loclu la mardzina di-amari iu sh-afla pamporli apanghiu - [mal, tarm, liman, port] <shore, port, harbbur> ex: p. 108: Limani (port, meal) lumbrusita di ninri7miinr.ATr.~tR .

lum-bru-ses-cu vb (-seam -si-tii -siri) - lutsescu, nghilicescu, f~c lunji~a, sdzatsi ti lutsirea araspandita di un foc (tseara, etc.) - [a straluci] <to shine> lum-bru-sit adj (-si.ta, -sits, -si-ti) .
lutsit, nghilicit

carciliu, chipitiilcipitiilcipit, huhuta,

angheaua, ciuma, mitciilmithca

- [virl]

ghini

- [intelepciune]

<wisdom>

ex: p.

mal-rea-sa sf (-rea-si)- nveastanaua [mireasa] <bride> ex: p.. 25: Maireasa 0veasta ,!aila) tsi dit eti-acreshti

p. 108: Limani lumbrusita (lutsita) di njurizma nciircata; p. Ill: Acari di voi, giuname lumbrusita (lutsita)'! Cuteadzaao~ tu haua si s-afunda ' mal sn (-Iuri) - meal, madza, budza diarau (amari, lac, etc.), mardzina strimta di loc 'dealungului di un arau (amari, balta, etc.) - [mal, margine] <border, mal Imala sf/adv (rara pi)
sh<:re, coast>

- [stralucit]

<shined>

ex:

,I'

mis-tic adj (-ti-ca, -tits, -ti-tsi) (rlimanismu) - tsi ari s-faca eu mistitsismul [mistic] <mystical> ex:: p. 8: Canta-a ma-nu-cIJu sn (-clji) - vandachi/ran- 4ultsljei noapti mistica cantari mls-tir sn (-li-ri) (rumanismu) - vedz dachi, bartsat, dimati/dhimati, ligatura mistiri; ex: p. 42:' Cu-a tali-aumbri ca di ma multi bartsati di viptu i di alti geaba-nj-ti fats punti,! 0, sati di mistir tsireali sitsirati (ordzu, gamu, sicara) i (mistirghiu), di-amurgu oara; p. 114: Sdi leamni (Iumachi) ligati la un loc dizleaga varnu dumnidzashti mistiri [riJanunchi] <bundle> ex: p. 93: Adz un (mistirghii) manuclju pari di oasi santi

'.Stop, tip, e.eak>

70: Shi zborlu caftii-a meu dintanj/ Sa-ts dau ~intimineatsa (mintiminilji)

ma-ra-cun

int - vai, cavai (di noi!) -

mls-ti-n/mistir sf (-tiri) (rumanismu) -

multu, namala'- [avere, mult, destul]

<riches, plenty, enough> ma-Ijot sn (-Ijoa-ti/ljo-turi) - stranj lungu sh-gros tra purtari ciindu easti arcoari (ploai, neaua, etc.), palto, talagan, capota [manta] <winter coat> ex:.p. 112: Distsindzi bran, maljotlu (paltollf) sh-aruhca ma-De-l sf (-nei) - miludii nturtseasca,
,

aveari,

[vai!] <oh, poo'r me!> ex: p. 126: Lai Hector, adz-maracui (cavai di IlOi)!sum loclu atsellai di pri lumil Ti duts mar-ti-ri-i sf (-rii) - vedz marturilji mar-ti-ri-Iji sf(-rilj)- vedz marturilji mar-tu-ri-l sf (-,rii) - vedz marturilji;
ex: p. 121: Marturii mincinoasa,! cuvenda-a ta ' Ca sh-

mistirghiu, mistico, acrifo, tsiva tsi nu easti cunuscut (acachisit i aflat) di altsa - [mister, taina] <mistery> ex: p. III ~ Di-amalma cupa io arunc an undiil Shmistirea-Ij(mistirghiu-lj) lai troara va u

inar-tu-ri-Ijilmartirilji sf (-rilj) - atsea

tsi da (fatsl, adutsi) un candu aspuni (ca martur) tsi ari avdzata i vidzuta lmarturie] <testimony, evidence>
c,...hini _ rm;r;rinp.l <hr::1mhlp. thorns>

nubeti

[melodie,

melodie

turceasca]

<Turkish melody> ex: p. 17: Adumjinda di maneea-a/ Frundzalor an

~~;lr~-~VTO::1SR

ma-run sf (-runj) - schin, numa dzinerica dilla la plantili tsi suntu cu

ma-ru-na st {-ru-m/-run]) - vel, zavon, lucru cu cari muljerli sh-acoapira fatsa [val] <veil> ex: p. 14: Pi ntindiri rara mardzinj sta lumea sum maruna ma-tu-l:hea~liImatugheali/matugeali sf
pi

um-Dar ad] {-ba-ni, -ban, -ba-n) rarfar, babaljar, farfaljar, farafura, bandur, dardaros, tsi lu-araseashtisi zburasca multi (vruti sh-nivruti) . [vorbaret, flecar] <talkative>

mar-mar sn {-:ma-n) - Cheatra tSI poatl si s-Iustruseascii sh-di cari s-fac agalmi (scari, casi mushati, etc.) - [marmura] <marble> ex: p. 119: Cum shidea pi albul man:nar, minduit, avigljitor

~glji.ta. mls-tI-n-os adj (--oa-sa, --osh, -oa-si) (rumanismu) - mistirghios, tsi nu easti cunuscut, / tsi easti greu tr-aduchiri [misterios] <misterious> ex: p. 83: Adunanda an flueara-Ij/ Mistirioasa (mis!irghioasa) acljimari? mls-tI-tsis-mu sn (-mi) (rumanismu) pistea tsi u-ari cariva cii ixistii una nuteari sunranaturala (un Dumnidza) tu luml sn-ca un poau Ia s-cumumea eu ca - [TI)isticism] mysticism> < mi-tI-lic sm (-lits) - para (cu njicii tinjii),
pindara, ngarmar, dicar [go logan] <farthing, penny> ex: p. 67: Limbargu, om di-un mitilic (una pindara),f Vrea tiuidiseai cu mini

hm-bar-gu adj (-ga, - ghi, -ghi) - vedz limbar; ex: p.' 67: Limbargu (farfar, limbar), om di-un mitilic,! Vrea tiuidiseai cu mini Iim-pi-dziiu adf (-dza-i, -dzai, -dza-i?) - lucru prit cari s-veadi - [straveziu]
<transparent> ex: p. 62: Aumbra-a opsii limfidzai/ I alba ca di tseara Ii-ra sf (-ri) - instrumentu muzical tsi ari una cutii di rizunantsa, daua coami shi

mar-mu-n-an adj (-a-na, -anj, -a-ni) (rumanismu) - marmar, ca di marmar [marmorean] <marble-like> ex: p. 64: Dit sayan' lai s-disfac shi-Ij cadi Marmuriani bratsa (marmari, bratsa ca mar-tIr martur mar-tir2 adj (-ti-ra, -tiri, -ti-ri) - tsi tradzi i ari trapta multi (poati shdi ma~'?!Jura)

. adj (-ti-ra, -tiri, -ti-ri) -vedz

veada cama ghini) - [ochelari] <glasses, spectacles> ex: p. 84: Shi, prit matugheali (ghilii) vlandziil Preftul cartea vruta-aleadzi mbo-gru/imbogru/ambogrulbogru adj (-gra, -gri, -gri) - marat/marat, sarmai,

- ghllii

(tsi Ii baga omlu la oclji tra s-

mo-Iav adj (-la-va, -Iavi; -la-vi) - mulashcu, ,prahar,slab, moali, iavashcu,

agalnic/agalnic [molatic, blind] <slow, soft, flabby> ex: p. 16: Molav (mulashcu, motji) s-cada pi-a meu mos-cu sm (mosh-tsa?)chept - prici rara

meal sf (-Iuri) - vedz mal ; ex: p. 56: Dintri suti di catarguril Cari-alasa

ahar1corbu

- [sarman]

<pooJ

(fellow!

coami dit Asii tsi sh-u-adutsi nlheam cu capra sh-a curi ma~cur scoati una

'.

140

D. A. PARlZA- FUCURINA NEASTEASA~

.- , .- .- -

TOMLU II - TRANSPUNIRI - GLUSAR

141

anjurizlfii dultsi - [mosc] <musk deer> mos-cu sn (-curi) - livandul tsi s-fatsi dil anjurizma a mascurlui di moscu [parfum de mosc] <musk> ex: p. 108: Mi-ambel fiir-di nisafi cu moscuri andisalil Oi pecurii, di cocos shi diarucinj di brad mos-tril adj (-trii, -shtri, -stri) - prici dit mitulughii tsi-i faptii cu piirtsii di ma multi alti prici (sh-poati sh-di om), om tsi ari cusuri ahiintu di miiri cii s-veadi ahorghea di-alantii lumi, niom, stihiu [monstru, balaur: pociturii] <monster> ex: p. 112: Mutrinda fiirii s-greascii, ninfricat,l La undili ca di viir mostru (lIiqm. stihiu) supti ! mpn-u-nii adv - deadun - [Impreunii] <together> ex: p. 35: Primniinda-nii

(di somnu), acatsii di-nj si ncljid oeljilj, canda mi-acatsa soinnul fiira saduchescu - [a motiii] <to doze, to nod> ex: p. 7: Tsi-nj disciintii hirlu-'a baniiljeia meali,! Canda nchiluea (si ncljina di SOIlIllU); p. 99: lar timpul cu leani iish iintindi sticurlil Shi nchilueashti (si . ncljinii di somllu) ntrii lilicili di

ncra-fu-ses-cu

vb ("'Seam -si-tii -siri) - vedz iinciirfiisescu; .' , ncru-fu-ses-cUlncriifusescu vb ("'Seam, "'Si-tii,"'Si-ri)- vedz iinciirfiisescu;ex: p. 119: Peanili-Ij si ncrufusirii (s-aciitsarii ca tuyenuri)1 Sh-budziili iinj shuputirii

pi!J>irunii

ndii-ca-nit adj (-ni-lii,-nits, -ni-lii)-

ni-miir-dzi-ni-ri sf (-niri) - tsi fatsi un ,1ucru ta s-nu-aibii mardzini - [nemiirginire, infinit] <infinite> ex: p. 97: dem poati nadiver tri-atseauiil dumnits pristi nimiirdziniri ni-mu-ri-tor adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) - tsi nu-ari moarti - [nemuritor] <undying, eternal> ex: p. 23: Pi ciind nu eara moarti, tsiva nimuritor (tsi lIu-avea moarti); p. 65: Eu mi-amintai nimuritor ,(flirii moarti),! lar tini, muritoari m-sa-fi sf ("'Siihi) - misurii, isapi - [socotealii] <1> ex: p. 108: Mi-ambet fiir-di nisafi (misurii) cu moscuri andisatil .Oi pecurii, 4i cocos shi di-arucinj di brad ciudii, mushuteatsii di cali-afoarii; scupo

di lumi - Lsinguratate]<loneliness> ex: p. 47: Ti duts - shi anj di nsingurari (diparti di IlIl/Ii)1Nu va-nj ti veada
qc1jilj plamts

nsm-gu-rat

adj (-ra-tii, -rats, -ra-\i) -

vedz ansingurat; e1(:p_ 89: Eu fiira diarupas, tr-atseauiil Ats port cantiirli nsinsurati nsU-nn/nsurinedz vb (-nam, -na-tii, -na-ri) - vedz ansurin vedz ansurin ntru-pa-ri sf (-pari) (rumanismu) - plasari, trupuiri, ntrupusiri, acatsari trup

nsu-n-nedz vb (-nam, -na-ta, -na-ri) -

mpriunii

(deaduII)

mub-Hi sf(-li) - muhlidzami, atsea tsi sacatsii ca unii soi di petur pri lucrili (miicari, slizmi, chetsrii, etc.) tsi s-ta multu chiro tu nulii [mucegai] <mould> ex: p. 78: Sh-tsi zalii minduirea nj-ascundi!/ Tsi dzuii di muhlii shbitiirnii! mu-Iash-cu adj (-Iash-ca, -lash-chi, -lash-chi) - imir, dobru, molav - [blajin, molatic, blind] <slow, soft, flabby> ex: p. 47: Oi-a dzeanilor mulashcu (molav) treambur mun-du-it adj (-i-tii, -,-its, -i-ti) tiriinjsit, tiirnjipsit, viisiinipsit, viiliinduit, ciipiiit, pidipsit, tsi easti cu tiranj (fizic,

cari Ija anasii cu greu, (ca un) tsi nu poati s-Ija anasii - [inniibu~it, sufocat] <smothered, stifled> ex: p. 15: Un dzindzir miighipseashti .niiuntru ndiihiinit

m-sha-m sf (-shenj) - semnu, thamii, - [minune, splendoare; tinta, scop]

m-shan-ht adj (-li-tii, -lits, -li-tsi) - trii ciudii, tra semnu, trii thama [de minune, minunat, splendid] <marvelous, beautiful, splendid> ex: p. 3: 0, viiljuri nishanliti (mushati ca trii ciudii), piiduri iinvirdzatii,!Tsi ficiuramea-nj dusa ahiit ,nj-u diznjir4at 111-shan-h-ttc adj (-ti-cii, -tits, -ti-tsi) trii ciudii, di nishani [de minune, .remarcabil] <miraculous, remarcable> 111-t5un pr - nitsi un - [niciun] <nobody> ex: p. 84: Sh-nu ma s-avdi nitsun ciintic ni-ljir-tii-tor adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) - cari nu Ijartii - [neiertiitor[ <unforgiving, ruthless> ex: p. 120: Ma prufit pi ciit si pari,! Cii-nj ti aruncii furtuna ori vrun duh niljirtiitor (tsi nu ljartii) nli-li-ceat adj (-i.:ea-tii,-i.:eats, -i.:ea-ti) - iinflurat, cu lilici, tsi-ari faptii lilici [inflorit] <in flower> ex: p. 84: Sh-nu ma s-avdi nitsun ciinticl Tu vuloaga nliliceatii nmiir-mu-rit adj (-ri-tii, -rits, ..ri-ti) miirmurisit, limnusit, tsi nu s-minii, ca
,<miraclej marvel, splendor>

ndii-hii-nit adj (-ni-tii,-nits, -ni-ti) - nduhnitlndiihnit, - duhnitldiihnit, tsiamputi multu-ariiu,-amputsiit[care are o duhoareJ <with fetid smell>

[intruchipare] <to embody> ex: p. 79: Oorurili-a mealil, Nu-au varna ntTUpari (aciitsari trup) ntru-pat adj (-pa-ta, -pats, -pa-ti) '(rumamsmu) - plasat, trupuit, acatsat trup [intruchipat] <embodied> ex: p. II: Ved visi nirupati (tsi-aciitsarii trup). cum fug dupa visi

nu~fir sm (-firi) - laluda (mari,alba ica

galbina) tsi creashti shi sta pristi apii (cu friindziili liirdza shi cu-anjurizma multu mush.ata) - [nufiir] <nenuphar> ex: p. 16: Ancarcat cu flori di qufir; p. 16: Lac1udit paduri-albastrul Nufiri galbinj' iil ancarca nu-mash adv - mash - [numai] <only>
ex: p. 7: Numash (mash) ninga sinlu-ts duhurli arali op-si sf (fiirii pi) -.fatsa, vidzuta - [minii; infiiti~are] <looks> ex:. p. 62: Aumbra-a opsii (a fatsiiljei) limpidziiill albii ca di

ndiih-ni-n

sf (-niri) - (ariispiindiri i d

suflitescu, preshcav, elc) [torturat, chinuit] <tormented, tortured> ex: p. 41: lalnic ard di viu munduit (tiriinjsit) ca Nessus mu-ri-tor s/adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) un tsi moari, un tsi ari moarti

- [muritor]

'unii) anjurizmii urutii sh-greauii (ca di mortu) - [duhoare] <fetid smell> ex: p. 110: aestii putrigiuniil Piivroa~ii, cu ndiihniri (alljurizmii greauii) di ciumii lai nea-cum-ti-nat adv/adj - vedz niacumtinat; ex: p. 88: Oit cari-afunduri njeasti-agiumtiil Neacumtinata-a (nicurmata-a) ta hirbeari1 nesh-cai pr - neshti - [ni~te}<some> ex: p. 103: Casili-adunati, ca neshcai (llesht/) ulcioari ngrii-medz vb (-mam, -ma-tii, -ma-ri 1) - adlin multi lucri tu un loc, adun stog

tsear; or-du vb (ur-dzam, ur-dzii-ta, ur-dza-ri) - urdzascu,plitescu, andreg hirili tuarazbyilu di tsaseari - [a urzi] <to warp> or-du sn (?) - aradiilaradha - [rinduiala] <order, arrangement> ex: p. 58: Ca un ordu (aradii) mash urseashtil Shi si
I1cljina plasea toata

<mortal> ex: p. 65: Eu ini-amintai nimuritor,! lar tini, muritoari (tsi ai moarti) mur-tst-nii sf (ni) - miirshi/miirshii,lesh, cuhmii, cufumiilcufiimii, murtutsina, psutimilpsuthimi, trup di om mortu

- [a

ingriimiidi]

<to pile

up> ex: p. 12:

Geaba i'iiurli di soaril Li ngriimedz (Ii adun stag) tu nia-cum-tt-nat mifduiri adv nicurmat,
n(piipsit" tsi nu bitiseashti viiriioarii

J neincetatJ <conynuous>(-n~_tii -n~t~ nl~_"'11m_h_nQt ~tii itlitsiis-nj-arucii murtsina-nj (miirsha-na-ti) - niaprucheat - LnepnmttJ <who is not received> IIj) riirbapii na-i:h-ver adv - dealihea - [intr-adeviir] \ ni-a-pli-cat adj (-i.:a-tii,~ats, """1a-ti) tsi nu easti aplicat - [neaplecat] <un<truly> ex: p. 97: dem poati nadiver bent> ex: p. 6: Ashi treatsi shcurta (dealihea) tri-atseauiil dumnits pristi nimardziniri yiatsiil Di xinits niaplicats nii-fa-mii sf(1) - multimi, crimii, flumin, m-bun adj (-bu-nii, -bunj, -bu-ni) - tsi buluchi, malii, un numir maridi oaminj nu easti bun, glar - [care nu este bun, [multime] <crowd, multitude> ex: p. nebun] <no good, mad> ,ex: p. 117: 125: Intrii tu niifama-a (buluchea-a) .Il1ima-nj biitea nibunii (ca glara) aheilor; p. 126: Ciind dupii-aesti m-lr-bap adj (-ba-pii,-biichi,-ba-pi) niacsu, anacshu, anican, .niciidiir agiumsi la pirg prit niifama (multimea) [incapabil: neputincios] <incapable> ex: di !Jaminj p. 24: Tru ulitsii s-nj-aruc~ murtsina-nj nclu-lu-es-cli vb (-Iu-eam, -Iu-i-lii, niirbapii (flirii puteari, niacshii) -lu-i-ri) - mi-acatsii somnul, mi ncljin

r__.J

1_..1

"A. T...,

faptu di marmurii

fied> ex: p. 97: anj bashil cu budza arats di ._.'.\..: gljeatsa truplul shi nmarmurit (lim\...

- [inmarmurit]

<petri-

on-ca-n pr (rumanismu) - atsel cari, caritsido - [oricare] <any> ex: p. 113": oricari (cariisido. atsel carl) va nj-u- . .rI",," .mll.! SOuDoartael pi frunti .
paJ sm lpaJI) lrumamsmu)

nnup-'tat adj (-ta-ta, -tats, -ta-b) ntunicat, ntunicari, nuptat, am stata

noaptea iuva

fall> ex: p. 117: Da, ,!n oaspi cari bati, pi nnuptati calator,! Anj dzash singur, shuptitor noi-miilanoima sf (-mi) sensu, privideari, semnu, tsiva di nuntru tsi tsii

- [caderea

noptii] <night-

tu chirolu veclju .s-anvartea prininga un vasilje (nobil) ta s-Iu-agiuta tra multi lucri njits sh-tu idghiul chiro tra sa nveatsa regulili di purtari di la curti;
ficior di casa

'11111

IIVVII

""

- [paj]
.
~

<page>

ex: p. 66:

Un paj tsi poarta tor di torI Fusianea-ali-

spuni atsea tsi va si s-faca ma nelo -

pa-lii

amiryanji

sf (palj)

apala, coarda, arma

[sens, presentiment, presimtire] <meaning, sign, foreboding, premortition of.> ex: p. 120: tu singurlu-a lui zborl Fara ,!oima (sensu) nsm-gu-ra-n sf (-rari) - singurami, . starea-a tsilui tsi shadi singur sh-diparti

tiiljoasii, ca un ciitsut lungu (di vara un metru) bagat tu una teaca (cu cari suldatslji cartii si s-valiirna un pi-alantu,

pa-lii sf (pa-li/palj)- petur suptsiiridi liina (neauii,iarba, lunjina, etc.) tsi s-

candy s-alumta) - [sabie] <sword>

/42

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA .- ... -_. -_. ._luschidz dit una cumata di lemnu (cheatra) ta s-fac un lucru - [a ciopli] <to cut (wood pi-ra-mi-da sf (-mi-~i/-midz) (rumanismu) - adaramintu ghigantu faptu tra tsanearea mortsalor di catra vecljilj amiradz (faraonj) di-aoa sh-ma multu di 3000 di anj dit Misirii [piramida]

- ._- ....--.

TOMLU II

TRANSPUNIRI - GLUSAR .---_.

- [pala] <7> ex: p, 120: Tes pi capitanjlu moali,l Pristi cari al~i palil Lampa ashtimea lishor pa-sa-n sf (--seri/-siri) (rumanismu) pulj, azburatoari, prici cu peani sh-cu arpiti - [pasare] <bird> ex: p. 41: Pot smi-amintu iar lunjinos dit el cat Pasirea (puljlu) Fenix7; p. 56: Dintri pasiri (pul.J)calatoaril Tsi strabat pimanturili pa-tsl sf (pats) (rumanismu) irini, isihii - [p.ace]<peace> ex: p. 7: Mi-alasara n patsi (mi-aliisarii isih), ts-cant tu-aesta lumi; p. 91: Shi lunjinanda-Ij patsea-a Jisihia-a) tiei ahara pan-dzi-na sf (-ilzinj) - pandza de pangu - [paienjeni] <spider's web, cobweb> ex: p. 61: Ntsisanda cu arats scanteljl Pandzinj di fliimarai pan-gu-sit adj (-si"ta, -sits, -si-ti) - panjislt/panjusit, ca acupirit di pandzina, tulburat [tulburat, cu ochii impaienashtearni pristi un lucru

<pyramid>

ex: p. 12: Piramidili

tacutil

pir-gu Ipirgu sn (-guri) - cula (a unui

castel), un adaramintu multu strimtu shanaltu, una parti multu strimlii shi analta [turn] <tower> ex: di la un adaramintu

Creas~titlu sh-analtsa n dzari

jiniti] <blurred, hazy> ex: p. 110: Shi na mutrea zgarloasa sh-pangusita (tulburatii, ca cu piilldzillii pristi ocljl) par-mis sn (-si) - parmit/parmith, isturii . [poveste, basm] <children story> ex: p. 15: Am cari-nj spuni aestu parmis pi dinafoara par-pas adj (-pa-sa, -pa-suri, -pa-si7) hurandar - [hoinar] <wanderer> ex:, p. 66: Un doci parpas (hulaIJ4ar), la trup lishor,! Cu oclj-ardzand di vreari; p. 95: Un vint parpas (hulalldar) sh-ashteardzi liicranjli aratsl pi geam

pi-trun-dear-cu

p. 80: Nghios, tu-aradz di soari-ascapit,! Pirgu-, (cula-a) hoaraljei lutseas4ti pir-gu Ipirgu sn (-guri) - nel tsi soda la isusiti i nveasti - [verigheta] <wedding ring> pi-ru-sha-na sf (-shenj/sha-ni).. feata mushata cu perlu lungu sh-ghini chiptinat - [fata frumoasa cu parullung] <beautiful girl with long hair> ex: p. 13: Shi-nj ti dusish, pirushana,l Di muri shi vrearea-a noastra pir-va-zi sf (-vazi) - partea di lemnu cu cari easti anvarligata firida (pervaz] <window frame> ex: p. 62: Lishor el treatsi ca pi prag/ Pi mardzinj di pirvazi

(vgari)1 La Vardar, tsi cura n mari,! Pristi campul anflurat pli-chi-ses-cu vb (-seam, -si-ta, -si-ri) - vedz pilichises~u; ex: p. 94: dit truplua tau va-I)j plichiseasca (facii, lucreadzii)/ nu pristi mult chivurea plioa-pa sf (-pi) (rumanismu) - peaniildzeana di-oclju - [pleoapa] <eyelid> ex: p. 31: S-nj-aspuna a ta numa pi ncljisili-niplioapi (peani di-oclju) plu-ea-dza vb pirs 3-a (-ea, -ea-ta, -eari) - da ploai - [a ploua] <to rain> ex: p. 77: I-avdza cum plueadza (da ploui),! Ciita-nvirinari!; p. 78: Plueadza (da ploai) cum nu ma s-vidzu, dipriunii plu-tes-cu vb (-team, -ti-lii, -ti-ri) (rumanismu) - avuzescu, fac di stau (anot) prisupra-a apiljei - [a pluti] <to float, to d~ft> ex: p. 107: A meu
p'luteashti, v1\1ta, pi-a ta livanda schetii

.-.-. tsi va mi-agiunga,! Ca-nj prufitsascu bora carl vini pru-fi-tsi-lji sf (-tsilj) - atsea tsi dzatsi un prufit, dzatseari dininti di tsi va si sfaca - [profetie] <prophecy> pu-gor vb (-gu-ream, -gp-ra-ta, -gu-rari) (rumanismu) - dipun - [a pogori] <to descend> ex: p. 28: Pugoara (dipuni)
ag,alea... aproap,i, cama-aproapi

/43

pu-Ijan

abati pus-tin
Plistu,

ciumaga, teg, shcop, ciun [ciomag, bat] <stick, club> ex: p. 78: Plueadza... sh-tru mana cu un puljan (ciUII, ciumagii)1 Na moashi nishti capri-

sn (-nJi)

adj (-ti-na, -tinj, -ti-ni) - imjiu,

pohdu, ermu

adj (-dear-ca, -dear-

pn-cadtparacad vb (-ca-deam, -ca-dzuta, -ca-dea-ri) - palacarsescu multu (pi dzinuclji an fatsa-a unui), mi ncljin pana di padi ta s-caftu tsiva - [a ruga (a cadea an genunchi), a se prostema an fata cuiva] <to beg> ex: p. 116: Cum avdi laea feata, fiirmacata,!A tata-su-i cu jali ~Ij pricadi pn-cum, adv (rumanismu) - dupa cum, ashi cum - [precum] <as> ex: p. 43:
Pricum (ashi cum) cand soarili apunil EI arasari iar iuva prin-ca sf (prin-dzi) - vedz pringa prln-gwprinca sf (prin-dzi) - batiilba!ca, paghldiilpagida, stapitsa, capani, scandi-

land, desert> ex: p. 55: Frundzamea mpadi stog cadzu,! Shi tuti agrili spustinj (irnjii) pus-tu-chea-ua sf (--chei) - cheali bilita - [piele jupuita] <skin> ex: p. 15: Armasira mash umbri, ca pondi pustuchei pu-tri-giu-na sf (-giunj).- putridzami [putrezime, putregai] <rot> ex: p. 110: aesta putrigiuna (Pu/ridziimi)1 Pavroasa, cu ndahniri di ciuma lai pu-vonj sm/sn (-vonjl-voa-nji) - apa tsi curdzi agonja dupa una ploai mari, proi,
shuruina, aracai, vali

- [pustiu]

<waste-

- [torent]

<torrent>

par-ta-Ia

sf (-ta-li/-talj) - cumalii di

tsa, -dear-tsi7) - pitrundearic, tsi pitrundi, pitrundzator - [patrunziitor] <penetrating> ex: p. 109: Ahantu pitrundearca (pi/rulldziitoari) eara voaha ca, aia,! Di greu Iishin cat. nu cadzush ampadi

ex: p. 88: Tini nairit puvonj di sandzi,l Tsi-nj sfuldziri tulburi prit vini; p. 114: un puvonj di spumi/ Dit grochi di pishtirei putu s-mi traga

stranj aruptu, carpa, carcashina, recichiu [zdreanta] <rags> ex: p, 81: Cu-a lui stoluzma partaliil S-mina misurlu pi campu; p. 109:,Oi larvi lai, ca shuruini di laturi groasi,! Pristi partalili atseali vii

pa-vri-ilpuvrii sf (-vrii) - frica mari,

lahtari - [spaima, groaza] <terror> ex: p. 90: Varliga-a lui i gol, virver, pavrii (liihtarii) pe-za sf (pezi) maitapi, aradeari di cariva, shupir, rizili - [batjocura] <mockery, rirlirllip,> "". n, 77' P"7~ (ri7i!i mnitnni)

hirm/coaSai :Soyaarmana-a voaua pi-ca sf (fiira pI) - chica, chicuta di apa .

pi-trun-dea-nc adj (-ri-ca, -rits, -ritsi) - pitrundearcu, tsi pitrundi, pitrundzat!>r- [patrunzator] <penetrating> pla-sllplasa sf (plasi) - fisi, plazma, natura, lumi, fumealji, njits multsa ,[multime, lume, familie, copii multi] <crowd, family> ex; p. 58: Ca un ordu mash urseashtil Shi si ncljina plasea (lumea) toata ' pla-ta sf (-ti) - rugiilaruga, alsea tsi da un candu palteashti pi cariva tra lucrul ,.i-I feH,.i - [nlotal <nHvment> ex: n. I I): cupa eastl-a la!l Ma 10pastreaz tra
tini alia plata (arugii)

lii/scundilii - [cursa, capcana] <trap, snare> ex: p. 59: Tini trets, nu baga oara,! Pizuea-ti di-a lor pringa (batii, splllzdilii) pn-ur-rou vb (-mam, -ma-ta, -ma-ri) mi Ijaulnjergultsanlimnu dupa urma-a unui (dupa cariva), Ijau an tor/cicioari [a urma] <to follow:,> p. 5: Turmili ex: anainte\ldza,! U,priurma tuti sh-tuts pru-fe-tIc adjladv (-ti-ca, -tits, -ti-tsi) tsi ari s-faca cu un prufit, tsi aspusi Rhini atsea tsi s-featsi, tsi aspuni atsea
l~1 Yel ;)1 "-Ul\..a. ... U.I.l.vn,.".I."'" -Yjv J ,

pu-vri-i sf (-vrii) - vedz pavrii; ex: p.

126: Shi u mbrustara ntra e;tli ngljitsata di jali sh-puvrii (liih/iiri)

.\

ra-pus adj (-pu-sa, -push, -pu-si) (rumanismu) - vatamat, utsis - [rapus] <killed> ex: p. 124: Da-Ia a parintsilor truplu-nj rapus (vii/iimat) pi arug sa-nj lu arda I ras-pun-du vb (-pun-deam, -pun-sa, -pun-dea-ri) (rumanismu) - apandisescu, dau apandisi, tomu zborlu [a raspunde] <to reply, to answer> ex: p. 119: Ninga u.sha:atse_a_ di.shclj~a shi..cu g}~s

.............................

I.

pf-ca

rpic~ra]

sf (fiira pi) (rumanismu)

<drop of water>

dushmanilji [pica, ciuda] <ill feeling, spite> ex: p. 24: S-asculta itsi gura tsi-nj po'arta ura sh-pica (inati, ciudii)

- inati,
frunzii

plea-tI

sf pi - perci, tsalufri, peri lundzi

tsi cad dinanumirea

pl-ji-li-na
suptsari,

sf (-linj)
frandza uscata

- cheali multu

- [pielita,

uscata] <membrane, dry leaf.> ex: p. 103: Ca palita frundza-a carpinului murg/ Cari s-disfrundzashti, scuturanda .ns!ls,l~ijilinj (friindzii usca/i) tu-amurg pl-h-chl-seS-cuiplichisescu vb (-seam, -si-ta, -si=ri) - pilixescu, talj cu catsutlu

pli-ca-ri laplicari sf (-cari) - atsea tsi fatsi un candu s-apleaca - [aplecare] <leaning pli-ca-n sf (-cari) (rumanismu) fudziri, vgari, dutseari, litiri [plecare] <leaving> ex: p. 4: Na sirbaril Di plicari

hair, plaits> ex: p. 4: Tselj aush cu albi pleati (perci); p. 107: 0, pleati (perct) neali-neali pi-aumiri virsati; p. 122: Ashitsi-Ij tut greashti aushlu shi floatsi dit pleatyi albi (percea alba)

- [plete]

<locks of

profetical, profetically> ' pru-fit sm (-fits) - om pitricut di pumnidza pi loc (tu chirolu-atsel v~clju) ta s-dzaca a lumiljei cum lipseashti si s-poarta (cari easti vrearea-al Dumnidzii), un cari poati s-dzaca tS.iva si sfaca ma nclo tu lumi, (tra musulmanj)
Mahomed

apandisi) ras-pun-su
apandisi,

sn (-suri) (rumanismu) giueapilgiuvapi

- [profet]

_<prophet>

ex:

p.

120: Ma prufit pi cat si pari,! Ca-nj ti arunca furtuna ori vrun duh niljirtator

pru-fi-tsiis-cu vb (-tsam, -tsa-ta, -tsa,ri) - zburascu ca un prufit, aspun atsea tsi va si s-faca traninti - [a profeti] <to prophesy> ex: p. 92: Tra calea-oj ascura

<answer> ex: p. 21: Mash Mshen eara raspunsull La ntribari ri-cliin ~m (-chinj) (rumanismu) - pescu mari (tsi poati s-agiunga pana la 15 di metri) cari baneadza tu uchean shi poati s-maca sh-oaminj candu lj.acatsa tu apa [rechin] <shark> ex: p. 115: Richinj pavrosh, cu una-ahtari gura,! Putea s-ti

[raspuns]

n-dau vb (-dam, -da~tii, -da-ri) (rumanismu) - dau diznou, xanadau;

. ngljilii

cu-una

mashcatura

144
aspun,

D. A. PAlUZA - FUCUlUNA NEASTEASA

zugrafsescu/zugriifsescu

TOMLU 11 - TRANSPUNIRl -' GLUS"AR

tu trei diminsiunj iu cati punctu di-a ljei s-afla la idghea distants a di un punctu . tsi s-acljama tsentru, corpu tsi sh-uadutsi cu una bala; fig. loclu iu sta (sanvarteashti) cariva - [sfera] <sphere> ex: p. 62: Dit sfera-a mea (dit /oclu iu-nj banedz. mini) eu vinj cu greu

145

[a

reda, a descrie] <to give again, to describe> ex: p. 41: Ca-s putearim smor ambunat, pri minil Rida-mi-a (dami diZ/lOU njia!; p. 104: mi featsi sa) ridau (s-zugrafieseu) aesta cumpl,lIliri, sal-earn sm (-eanj) (rumanismu) .an transpunirilmultu libira acachii, bagrem, davan [salcim] <locust tree> n-fren sn (-nuri) (rumanismu) - parti dit un cantic tsi s-canta di ilia multi ori, sal- ta -na- ti/sultanatilsaltanat1il uitanata s zbor tsi s-dzatsi tut chirolu - [refren] sf (-nats) - pirifanji, fuduleatsa, tsiri<refrain> ex: p. 104: Rifrenlu an munii, aradz furmali la una sarbatoari i uridzinal . alti sibepuri [fudulie, ceremonie, m ri-:d-lisf (-zilj) - arizili/arizilji, aitapi, pompa] <haughtiness, pomp, ceremoaradeari di cariva, aras, mbizuirillmpiny> 1!lJiri/pizuiri,. peza, puzumi, mazali, sa-ra-chi sf (-rachi) ~. bubulic tsi

<watch, hour, time> ex: p. 42: Cu-a tali-' aumbri geaba-nj-ti fats punti,! 0, sati (oara) di mistir, di-amurgu oiua; p. 69: Sh-tri tuti-aesti durusea-nj,! Na sati (oara) mash di vreari

faRta tsiva - [rezultat] <result> sil-tu sm Hi) - hiintsii dit mitulughia ghirmana cari pirsunifica vimtul; ex: p. 8: Ca shi silfu.atumtsea, s-doarma tsi nu

ill.(
.II

.poati . sm-gu-ra-ml sf (,,-ranj?)- singuratati, p. 50: lar eu va hiu tsar1ilTu-a mea .singurami sm-gu-rat-cu adj (-rat-c1i, -rat-tsi,
-raHsi) - tsi easti (baneadza) singur
/

shupir

[batjocura,

ocara,

de

ris]

<mockery> ex: p. 48: Puteam, anj tut dzatseam, rizili (peza) rog (mi) vb (ru-gam, ru-ga-ta, ru-ga-ri) (rumanismu) - palacarsescu, pricad, fac
rigeai, (mi) ncljin

baneadza

tu lemnu

- [a

(se) ruga] <to

beg, to pray> ex: p. 122: Bratsali ntinsi spri naslu, ashi apamjinda s-Iu roaga (palaelirseasea); p. 122: Shi si ruga di ficior (shi-/j prieadea a jiciorlui) tsi singur statea . roilaroi sn (-iuri) - un suro di-alghini cari (deadun cu una matc1i) fudzira sa-sh faca una alta casa ' [roi] <swarm> . ru-ga-ciu-ni sf (-ciuni) (rumanismu) palacarsiri, rigeai, caftari i elharistisi adrisata al Dumnidza - [rugaciune] <prayer> ru-gOZIarugoz sn (-goa-zi) - calami, tresc1iltrasca, shavar, planta subtsari (ndreapta shi analta, cu friindzalilundzi)
tsi creashti tu locuri iu ari apa

treatsi . sbu-ghear-cu

in the wood> ex: p. 15: Sarachea (bubuliclu) ca un psaltu prit muri-. asparti asuna sar-bilj adj (-bi-Iji, -bilj, -bi-Iji) - sarbu, bir, birciu/bircu, dash, scumpu, ahar, ghearan - [gentil,. dragala~]<gentil, cute> ex: p. 34: Un vis, vis mistirghios eara,! Sarbilj din cali-afoara sar-bit adj (-bi-ta, -bitS, -bi-ti) - curat, spastru, albu - [can'did, pur, nevinovat, neprihanit, deschis] <candid, pure, frank, open> ex: p. 9: Ved suflitu-ts sarbit (eurat, spastru) prit goluri cum

- [car]

<insect

living

.V

adj (-ghear-ca,-ghear-

tsa, -ghear-tsi) - limbar, babaljar, farfaIjar, farafura, bandur, dardaros, un tsi lu-araseashti sa zburasca multi (vruti sh-

nivruti) - [guraliv, flecar] <talkative,

babbler>
,

<reed> ex: p. 62: Shi tsani n mana-un ciun di fag! Adrat cu verdz rugoazi (elilami) ru~vul-ses-cu vb (-seam, -si-ta, -si-ri)
- vedz aruvulsescu; ex: p. 98: ca s-nu-I agiunga vama munda di lunjina:1 va sruvulseasca (si s-surpa)

- [trestie]

sear-pwshcarpa sf (-pi) - shcamba,

bartsiri, halitsa, 'pishtireaua [stinc1i] <rock, bluff> ex: p. III: Dit chipita di sCaJl2.i (shtamba, bartsiri) gurguljata see-na sf(-ni) (rumanismu) - partea ma alnata (ca un uda dishcljis) iu gioac1i actorlji la teatru, loclu iu s-fatsi tsiva, parti dit una piesa di teatru [scena]
,

sa-Ia-rnan-dra

sf (--{\ri)rumanismu) ( -

shu-ru-i-na

sful-dzl-ra-tor adj (-toa-ri, -tori, -toari) - ca sfulgul di-agonja, tsi agudeashti dinaoara ca sfuIgul, fuldzirator, ascapiratorlscapirator - [fulgerator] <quick as lightning> ex: p. 61: Shi s-arunca sfuldzirator (ea sfulgul di-agonja),! Si cufunda tu-amari shii-ret adj (-rea-ta, -rets, -rea-ti) - vedz shiret shear-pa sf (-pi) - vedz scarpa; ex: p. 3: Sh-aoatsi shcarpea (sheamba, pis/ltireaua) lai s-ascundi tu nuoari shin-delj sn (--{\ea-li)- furtuna mari, sindilii - [furtuna, uragan] <storm, hurri: cane> ex: p. 31: Shi un shindelj (furt!ina) s-arupa dit mardzinj di pimant sill-ret Isharet adj (-rea-ta, -rets, -rea-ti) - malagar, pispu, ponir, tsi shtii s-arada lumea - [~iret] <sly, cunning> ex: p. 65: Shiret (ponir) ficior di n casa; p. 85: Cati nu va spun, shireati (poniri), mundzali di luna? shup-ti-tor, adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) cari ciuciura, cari shupteashti, cari shurshura; ciuciurandalui [~optitor] <whispering> ex: p. 117: Da, un oaspi cari bati, pi nnuptati c1ilator,!Afij dzash singur, shuptitor (ciuciurandalui) shu-pu-tes-cu vb (-team, -ti-re, -ti-ri) - zourascu lishor sh-peagalea ca apa di la un shoput, shushurlshushuredz, ciuciur/ciuciuredz, shuptirlshuptur, pushpur/pushpuredz - [a ~opti] <to whisper> ex; p. 119: Peanili-Ij si ncrufusir1ilShbudzali ani shuputira (shuptira)

starea tu cari s-afla atsel tsi easti singur - rsinguratate] <loneliness, solitude> ex:

di-sumcubeilimoarti

[singuratic] <solitary, lonely> ex: p. 73: lar tampa singuratca (t$i shadi singura)

sir-ba-ri sf (-.bari) (rumanismu) - ghiurtii/giurtii, panaghir/panagir - [serbare] <festival, feast, celebration> ex: p. 4: Na sirbari (ghiurtii, panaghir)1 Di plicaril La Vardar, tsi cura n mari,! Pristi campulanflurat si-re-na ,sf (-ni) (rumanismu) - feata dit . 'mitulughii cu coada di pescu tu loc di cicioari (cari, cu zboari sh-cantitsi, cafta s-traga pamporli catra locuri piriculoasi) - [sirena] <siren> ex: p. 59: Cu un cantic di sirena

.'

sir-ghea-ni/sirgeani sf (.ghenj) - una

adlJnari iu lumea glindiseashti ma multu cu mutrita i muabetea, giindisiri, primnari - [distractie, promenada] <an assembly of people that have fun looking and talking> ex: p. 58: Fa sirghial1ica la. . teatru I Dip ashi s-ti ports an \umi slv-dai-cu adj (-dal-cii, -dal-tsa, --{\altsi) - cu sivdai, cu vreari, cu mirachi

sf (-inj) - puvonj, proi,

salamendra, prici dit damara-a broatitslor (cu cicioarli i shcurti shi ,.1..; t : ~;;t..;; 1" ;::;\ : ;..\ ..~ :
multu cu gushtirlu - [salamandrii] <salamander> ex: p. 115: Cum furfutea pri tu afunduri oarbil Saleni shi tritonj shi salamandri . sal-earn sm (-eanj) (rumanismu) - vedz salc1im; ex: p. 32: Si scutura salcanjlji (aeaehiili) di ploai shi di vint; p. 53: Sum un salcam (saleam, aeaehii), vruta mi-a~hteptsa pri mini

<scene> ex: p. 59: S-alaxeari-actorlji scena,! Ti ancaltsa sh-ti discaltsa

sehet adj (sche-ta, schets, sche'ti) u __.J_.. _:__1.. f_:___1.. _.._

neamestecat] <simpie, puri> ex: p. i07: .A meu pluteashti, vruta, pi-a ta livanda scheta seut sn (-turi) (rumanismu) - arma ufilisitii tU chirolu veclju (ca una soi di ploaci di mital, cheali, lemnu) tsanuta an fats a-a truplui cu una mana (ta si sapara di agudirli-a .dushmanlui) shi iu salumtii cu-alanta mana - [scut] <shield> ex: p. 124: Shi Ij-u cartsani a dushmanlui tamam catra. nolgica-a scutlui,! Ma sulitsa archishura sh-cadi tumata diparti, tu-arina sfe-ra sf (-ri) (rumanismu) - suprafatsa

aracai, vali, apii' tsi curdzi agonja dupa una ploai mari [torent, ~iroi] <torrent> ex: p. .I09: Di larvi lai, ca shuruini ~~:_~~~)"dilaturi groasi,! Pristi partalili

[dragastos] <loving,. amorous> ex: p. 110: Eu \Ca-njcufundu fruntea sivdalca di-ambitari siv-da-liu adj (-li-i,-lii, -Ii-i) - vedz sivdaliu . . siv-da-liu/sivdaliu adj (-li-i,-lii, -Ii-i) cu sivdai, cu vreari, cu mirachi [dragastos] <loving, amorous> srna-ga sf (smadz) - murdarilji, Iavilji, lavushii, lavushitura, lera, Hche mur_da!ie;e~: P:..\09: ~a 1,1a_ ~uljari: (/e~'a. lavi/ji) sh-di ra~ac clu~it ardzana spa-Ia sf (-Ii) - paltari/platarilpultari,
spata

sar-blt adj (-bi-ta, -bits, -bi-ti) - rara gustu, rara lizeti - [searbad] <insipid> ex: p. II: Dic1it un vis sarbit (fOra gUftu) ma ghini tsiva sa-h sf (sats) - sahati, oara - [ceas, ora]

si-eriu sn (-eri-i) (rumanismu) - chivuri, cufciug, xilucrevat,' scamnu, sindu'chi/sfinduchi, cutii (tu cari s-baga mortul) - [sicriu] <coffin> ex: p. 9: Cu stranjlu-a lui lungu cu\cat an sicriu . . (ehivuri) . st-Iea-rne-h1Isilimeti sf (-mets) - ascapari, lj,rtari atsea tsi s-fatsi ta s-ascapa i cariva; fig. ghitrii ti geanlu arsu di vreari - [salvare] <salvation>ex: p. 125: Mari fu sileametea (aseaparea), azvinsim noi Hec~r, babashcul si-Iea-rne-ti Isilimeti sf (.-mets) - atsea cu tsi ti-aledz (tsi-armani) dupa tsi ai

- [spinare]

<back,

shoulders>

ex:

p. 5: Mumi tru zarculi n spali (paltari)1 Poarta nats cu perlu-arus . spi-Ia sf (-Ii) - pishtireaua, spilei/spileaua, groapa sum loc (mari shi ntunicoasa, fapta di tuchirea di chetsra calcaroasi) [pe~tera, caverna] <cave> ex: p. 123: Mutreashti la nas cu-oclji patru shi sanv~rteashti tu spila (pi$htireaua)
duh,. minti, haractir

spi-nt sn (-ri-ti) (rumanismu)- suflit,

- [spirit,

duh,

minte,

/46

D. A. PARIZA -- .-. ..FUCURINA NEASTEASA. ,,_..

mac/ciimachi - [sulila] < spear, javelin>. ex: p. 124: N grumadz apoi sulitsa-Ij (gilitlu-lj) hipsi, cari afondut pitrumsi; ex: p. 124:' Shi Ij-u ciirtsiini a dushmanlui tamam cauii nolgica-a scutiui,! Ma sulitsa (gilitlu) archishurii sh-cadi turnatii diparti, tu-arina sul-ta-na-ta sf (-nats) - vedz saltiinati; ex: p. 90: Nfiishat tu-a sultanataljei curunj
su-rin sn (-n\!ri)

__,,_0.-_

TOMLU II - TRANSPUNIRI - GLUSAR

'_0,_ __..

147

raliune] <spirit> ex: p. 104: transpuniril multu libira, an spiritlu-a (haractirlu-a) grailui arnlanesc spru-na sf (-ni) - vedz spurna; ex: p. 98: an spl)lna-a unor lai nuori

. nj-ascapii

(barca) si s-duca aclo iu va omlu [cirma] <helm, lead> ex: p. 16: Shi sascap dit manj timonea,!'Shi lupatsili s-

(scot un sunit dit gura) ca un ceatrafil

spu-ml-gat

adj (-ga-tii, -gats, -ga-ti) -

cu spumi, tsi easti cu (ari fapta) spumi

[spumegat] <with foam> ex: p. 116:Tut bat talazuri fiira-acumtinari,l Cu vrondu greu al,!rla,spumigati (mplini di spumii) spur-natspruna sf (-ni) - spuriilspuza, jar, carbuni apres (pi cari pots s-nidz i s-cots .tsiva)- [jar] <live embers> sta-tu-l sf (-.tui) (rumanismu) - agalmiilagalma - [statuie] <statue> ex: p. 118: Pi statuea-a (agalma-a) dzanei rail as, ci).ndaaveam fapta zbor sh-hea-ne adj (-ri-ca, -rits, -ri-tsi) - ca (di la) un stihiu - [fantomatic) <ghostlike> ex: p. 64: Ma ocljilj tri IlIshanishmaril Lutsesc afund, stihearic (ca di la

- loc

tJ-ran adjls (-ra-nii, -ranj, -ra-ni) - un tsi poati s-furtseadza pri altsa s-facii ashi cum va el (cii vor i cii nu vor), cap di stat (vasilje, amira, dictator) tsi nu-alasii si s-faca altutsiva diciit mash atsea tsi va el, un tsi va si s-facii tuti dupii cum Ii va

cu soari, partea

el (sh-nu-alasaaltsa s-faca altiisoi) [tiran] <tyrant> ex: p. 115: Ahantu ciudusit di-aestii faptiil Tiranlu greashti to-tun sm (-tunj) - atsel unlu, atsel tar di
moarti

[a tirii (ca un greier)] <to chirp> ex: p. 99: La ureaclji-nj tsartsara (tsiurii) un cea}rafil .. tser sn (-ruri)- urano - [cer] <sky> tser2 vb (tsi-ream~tsi-ru-ta, tsi-rea-ri) caftu - [a cere] <to ask> ex: p. 37: Ca njilj di lacrinj nu Ij-agiung! Shi tut ma multi ~jari (caflii) tu-fa-m Itofani sf (-fiinjl-nuri) - furtuna
mari (cu ploai, vimtu shi neaua)

(di sud) a dzeanaljei vidzutii di soari, loc ashtirnut di catrii partea-a soarlui [Ioc Isurinedz vb (-nam, -na-tii, -nasu-rin i~orit] <a sunny place> ri) ; vedz ansurin su-n-nedz vb (-nam, -na-ta, -na-ri) vedz ansurin; ex: p. 55: Ca tini-nj surinedz (nj-esh ca soarili) .cu haril A suflitiui anvirinari tar-du adv - tiirdzau, amanat - Ltirziu] <late> ex: p. 96: Una toamna vai vina vrunaoara, tardu (amiinat) tam-pa sf (-pi) - carciliu, ciuma, [virf, creashtit, chiscu, magheaua cretet] <top> ex: p. 73: lar tiimpa (creashtitlr" ciuma) singuratcii di sum cubeili moarti .tam-pa-nar adj (-na-ra, -nari, -na-ri)-

- [cel

venic]

<the

endless>

ex:

p. 31: Cirsheascii-va sh-tra mini-a totunlui ariipas; p. 70: Oit sinlu-.a totunlui aeril Baneadza adz tsi moari

.trans-pu-ni-ri

sf (-niri) (rumanismu) -

WIstilyu) sti-hiu sm (.-hii) - zmeu, dra~on, mostru dit parmiti tsi sh-u-adutsl cu una napartica mari (cari poati di multi ori 5~zboa~a) - [zmeu] snlsf (-hii) - boshi, stJ-hiu Istuhii/stihii<dragon> fantasi, fantazmiilfandazma, fandagmiilfandagma, stifii, scheahtrulscheastru, fantoma, tsiva' tsi nu-ari trup (cari riprizinta suflitlu a unui om mortu annas ninga pi loc) shi c!lri s-apuni la oaminj - [static, naluca] <ghost, spectre, phantom> sto-liz-ma ~(-mi) - vedz stoluzma sto-luz-ma Istolizma sf (-mi) - stulii/stolji, arma, stulidiilstulidha [podoaba] <embellishments> ex: p. 81: Cu-a lui stoluzmii (stulii) partaliil S-

tsi 6ati

tampana,

ca

(faptu)

di tiimpana

[toboar, ca (tacut) de toba] <drummer, as made by a drum> ex: p. 57: Cand cu vreava tampanarii (ca di tiimpiinii)1 Oara

treatsi,oaravini tea-tru sn (-tri)

. (rumanismu) -

aJaxirea-a unui textu dit unii limba tu alta [traducere] <translation> ex: 1'.' 104: mi featsi s-ridau aesta cumpuniri, iin transpuniri multu libira trap sn (-puri) - groapa. i avlachi sapata tu loc; vali, loc nu multu ahandos, anamisa di doauii dzenuri pri iu poati scura di multi ori sh-niheama apa - [groapii, ant; viigaunii] <ditch; small valley or gorge> tra-piCltrapici sn ("-pi-tsi) - trapulici, trap cama njic, vali njicii sh-putsan ahandoasa - ! v,\le micii, vilcea] <small valley> tra-plci sn (-pi-ci) - vedz triipic; ex: p. 6: Seara vini, shi fiilcareal Chinduri la un trapici (trap njic)

[viscol, furtuna, vijelie] <storm, snowst~> tl.J-fa-ni sf (-fanj) - tufiiltufish, arburush tiniri shi alumachiosh ndisats un . tu~alantu - [tufi] <cluster of bushes> ex: p. 108: Nalbastru per, tufani (tuft) di-a~mbri-aruvirsati tU-fa sf (-fi) - arburi njits (tiniri, alumachiosh) shi ndisats un tu-alantu - [tuta] <cluster of bushes> ex: p. no: Sum tufi di li,ci shi erghi grasi-arcata , tu- fa. inv. - glar, lemnu, nihiibaristu, tsi nu s-acatsa tsiva di el, tsi nu sh-ari habari di tsiva - [prost] <stupid> tu-fish sn (-shi) - tufani, tuta, deagiildega, arburush tiniri shi alumachiosh ndisats un tu-alantu - [tufi, boschet] <cluster of bushes> ex: p. 20: Anj vineai tu aumbratal Ascumtishlui dit tufish tul adj (tu-lii, tulj, tu-li) - ciushuit,
cihtisit, ciciirdisit, dat an cap

- [zapiicit]

adaramintu iu actorlji gioaca una isturii, giucarea-a unei isturii (di catra actori) diniiintea-a oaminjlor - [teatru] <theatre> ex: p. 58: Fa sirghiani ca la teatru,! Oip ashi s-ti ports an lumi mina misur~ pi ciimj:)U sto-luz-ma Istolizma (-mi) - lucri te-le-gar sm (-gari) - vedz tiligar; ex: p. sf 126: Cum leshlu al Hector azvama-I din. casa (measa, crivati, scamni, etc.), tradzea spri pampori telegarlji mobila -Jmobilii] <furniture> stra-bii-ta-tor adj (-toa-ri, -tori, -toa- ter-siilterse adv - anapudalanapudha, terseneltersineltersana, napudishalui, dri) - tsi suibati, tricator, tsi treatsi, pialantii parti - [anapoda] <backwards, uptrundzator, tsi pitrundi - [strabatator] side down> ex: p. .58.: Sciirmina! .~i <penetrator> ex: p. 68: Piirea un sfulgu .w , t r ... -. , .u\..u au ~uavauuv. \U I\",,,,IUI, Y'" ...,. neca frica dziitor)yrit eali sf (-Iedz?) (rumanismu) strea-ha sf (strehilstre-hinj)- hutuli, ti-lea-ga
(

mulashcu treambur trim-bu-ra-tor adj (-toa-ri, -tori, -toari) - tsi treambura, trimburandalui - [tremurator] <shivering> ex: p. 61: EI asculta trimbllriitor (trimburiilldalui),! Apres cu pira mari tri-ton sm (-tonj) (rumiinismu) una soi
di salamendra
ua

<.scatter-brained> ex: p. 118: Tul (ciciirdisit) di-una ciudii ahtari,l Miafundam lru ntunicari tream-bur sn (trim-bu-rari)- trimura, . tum-ba sf (-hi) - Ii1nata di Iilici, trimurari/trimb\!rari - [tremur] <tremble, miinuclju, buchet, bubuchi [buchet] tremor> ex: p. 47: Oi-a dzeanilor

115: Cum furfutea pri tu afunduri oarbil

1:)." UHUUJ Mil :;aHlIUilllUn

- [triton]

<bouquet, bunch of flowers> ex: p. 17: Flori di tilj prisupra-a noastriil Tumbitumbi (bubuchi, bucheti) va s-alasii tu-rin sn (-nuri) - vimtul aratsi di seavir [crivalJ <cold winter wind> ex: p. 82: Shi vini turinlu (vimtul aratsi), paganlu,l A visilor arpi sii-nj friinga

<triton>

ex: p.

tu-run-giu

saceachi, mardzina di la unii citii di casii (cari spindzurii catra nafoara, adratii maxus ca s-adunii shi s-alasii s-curgii apa di ploai) - [streainii] <eaves of a roof> ex: p. 85: Bati n suehinj ploaea,l Vecliul cuib v-acljama stri~gla sf (-Ii) - muljari arauii, inandisii, [vriijitoare, femeie moashi miighistrii rea] <witch, wicked woman> ex: p. 15: Si pari ca na strigla (mandisii) inshi dit vrun murmintu

dalingiiltalingii,
arocuti)

su-li-tsa

sf (-tsi) (rumiinismu) - gilit,ca-

two wheels ex: p. 125: S-alina ansus pri tileaga (paitoni), paleashti cu zvicilu aj?oicailji . ti-l1-gar sm (-gari) - cal tinir (putearcu) tsi uadzi una tileashca, atsel tsi cundutsi (ciirteashti) una tileaga'- [telegar] <charriot horse or driver> . ti-mo-ni sf (-monj) , dumei/dumeni, partea mobila (tsi s-mina) cu cari s-fatsi (s-carteashti, s-cundutsi) una pampori

- [teleaga]

paitoni
<cart,

(cu

. daua
(with

charriot

.,

tro-ean s/adj (-ea'-na, -eanj, -ea-ni) (rumanismu) - tsi ari s-facii cu Troia (tsitati dit vecljul chiro) [troian] <Trojan> ex: p. 123: Ashitsi el murlu troeanlu (di Troia) sf (tsii-ruri) - loc,. tsamiiltsariina, tsa-ra di trei ori lu-anvarligara

hroma tsi sh-u-adutsi CIIhrnmH-O "no;;IJel 01 purrucala - LoranJ, portocauuJ <orange> ex: p. 22: Oiparti numash
luna

adj (-gi-i, -gii, -gi-i) -

- i na vula turungii; p. 63: Tu-aera flami turungiil Si ntind pi lumea ntreagii

u-chean/utsean sn (--chea-ni)- amari

multu mari (ca atsea tsi disparti Europa
di Amirichii)

pimintu, sol [pamint, larina] <earth,. soil> tsa-ra2 sf (tsiiri) - crat, stat, patriilpatrida, loc - [tara] <country> ex: p. 89: Adz caliit<y eu tara tsara (piitridii)

62: Shi tuta lumea dit ucheanl Di tini va s-ascu~a ul-cior lureior sm -{--ciori) - granishor
.

- [ocean}

<ocean> ex: p.

tsa-ra

sf (tsa-ruri)- hoara - [tara, sat]

<country (village

tsar-tsar vb (-ram, -ri-ta, -ri-ri?) - tsiur

ul-cior lureior sn (--cioa-ri) - poei, putets, slamnii, vas di 1oc arsu (cu gura strimta shi cu un ica daua maneari) [ulcior] <jug> ex: p. 103: Casili-

, (gamu~)

tsi easi la oclji

- [urcior]

<sty>

'-.
.~':,

J48

D. A. PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

val sn (-Iuri ) - dalga, undii, chima/chimatii, talaziltalazi - [val] <wave> ex: p. 57: Tsi ivai ca valul (talazi) treatsi van-tsu sn (--(suri)- fuzma,paramazma, zvorizma, vrapa, vimtu [av;nt] <running start, elan> ex: p. 97: mi simru adz atsel ma singuratic suflit/ shi strabatut di vantsu (zvorizma. jimna) a!ag , val-toa-ri/valtor sf7sn (-tori/-toa-ri) tsafuni,loc ma ahandos dit un ariiu iu vrei dip shi-Ij vrei mash slab - [ura] apa si-anviirteashti deaviirliga m1,1ltu <hate> ex:' p. 89: O. poati etili shagonja sh-cu multii puteari - [viHoare] tuchira/.A uraljei furtunj di zgura; p. 90: <whirlpool> ex: p. 72: Calauzinda liii viiltori! Oi nicunnati valuri Oi oara-opra n noapti da habaril Ca n dipartari ura-i totna vii val-tor sn (--toa-ri) - vedz viiltoari ur-di-i/urdhii sf (-<Iii) - ceata, adunatura va-nat adv - digeaba, geaba, ncot/iincot, mari (di oaminj, pulj, priivdza) - [hoartsi easti tarii ufelii - [zadarnic] <useless, da, grupa] <hord> ex: p. 109: Oit putriin vain> ex: p. 112: Elj stau viirliga dzatlu pantic tsi mushti mari, vrummuts, van~t (neot) alj strigii njoasi,l Lu-anvarliga, zvumea urdii- va-na-ta-h sf (-tats) - tsi nu-ari viirii urdii tinjii, tsi easti tarii ufelii - [de~ertiiciulle] u-ri-dzi-nal adj (-na-lii -nalj -na-li) <uselessness> ex: p. 29: A lor dultsi vanatati (rumanismu) - t~i'easti hi fomi~ cu cari s-featsi - [original] <ori~illal> et: p. va-ri-ga adv - aviirliga,deaviiriiga 104: Rifrenlu an un>:'7;'wl(".vhi "Uillfu [;;nprejur] <around> ex: p. 52: Viirigaadrql) . . .nj va arqa/ Ll\njinjli pri mealuri ur-nu-ni-l sf! uuii\ . nod? uniimii; ex: vl-dea-nsh-tlIviderishti sf r...rishti). p. 92: Cu iad?a.a lor qi urminii videari, cadru di natura - (privelite] (iinvilsiit!lri) pliuU CH; pare" ca di pi .<view, sighp

adunati, ca neshcai ulcioari (poaci) u-ni-ver-su sn (-.suri) (rumanismu) cosmus, tut isi s'afla tu lumi (materii hiintsi, steali, etc.) loata tu tutalitatea-a lor - [univers] <universe> ex: p: 44: Cahdoapira antreaga turnil Sh-anvarti universlu ntreg u-ra sf (uri) - urghii/urgii, carezi, amahi, hazma, sentimentu di mari dushmanilji tsi lu-ai fatsa di tsiva i cariva, atsea tsi aducheshtl tra cariva (i tsiva) candu nu-I

-vir-mi-na-mi sf (-niinj'l) - multimi (un suro) di vernji, Illmea-a vemjilor [multime de viermi] <swanning,
crowd

TOMLU Il - TRANSPUNIRI - GLUSAR

149

of worms> ex: p. 110: Jar ciindu virminamea fiiptura va-ts zgurnjasca/ .Cu-a Ijei basheri agnoasi . vl-ro sm (-radz) - viiltoari, lsiifuni, loc ma ahandos dit un arau iu apa si-anviirteashti deaviirliga multu agonja sh-cu

"-", .-_. patru, di vin sh-arachii xen/axen adj (-xea-nii, -xenj, .-xea-ni) xi nit, xinitor/axinitor. ciisen, strin [striiin] <foreign> za1t-me-tJ/zameti sf (-rnets) - munduiri,
vasan, cunnari, apustusiri

- [ostenealii]

multii puteari - [viltoare, bulboaca] <whirlpool>ex: p. 112: Oiunoariiun

Vlr-versn
yiro (v11Ioari.

(-ve-ruri) - arcoari mari,

tSll1grimi, tseali

Isiifuni)

iil sh-ariichi

<fatigue; exhaustion> za-Ia sf (-Ii) - hulii, amanii, inati - Lfurie] <fury, rage> ex: p. 78: Sh-tsi zalii (hulii) minduirea nj-ascundi!! Tsi dzuii di muhlii sh~bitiirnii!; p_ 119: ma eshti mplin di fala,! Spuni, fandazmii di zalii

dzer, dzeadzir,

.mare] <severe cold> vlr~ver2 sn (-ve-ruri) - nturinari, turin,

- [ger

za-me-tl sf (-mets) . vedz zahmeti;ex:

p. 92: Tru dziili lundz sh-liii noptsii di zameti (vasan, eurmari) . za-brea sf (-brea-li) (rumanismu)
canghil, pannac/parmac/pannachilparmiicliichi, her (di la firidii ta s-nu intrii furlji) - [ziibrea] <irotl bar> ex: p. 118: A liridzalor Zabreali (canghili. heari) zam-bun s/adj (-bu-nii, -bunj, -bu-ni) (tsiva) tsi ziiziieashti/zangiineashti. ziiziiitor, zviingiinitor

(hulii)

azvimturari, navalj [viscol] <snow storm, blizzard> ex: p. 90: Varliga-a lui .i gol, virver, piivrii vI-sa-tor adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) - tsi si nviseadza.- [visator] <dreaming> ex: p. 83: Sh-pi cariiri di xeani adza/ Ocljilj visiitori (Isi si I:viseadza) iu-alaga voa-Ia sf (-Ii) -vedz avoalii

mur)inj gr~.ashti

Ilr-mJ-ni-!11 sf( ."i1).

\ cd...: c1n,imii

ur-ne-di sf(.-r.~,,'r\ - vd;: iumecii ur-ne-chi si(-nets? - \edz iUHl<:cii ur-ni-mi-i/unniniihl:miniiji sf (-mii) anvitsaturii, umipsiri, sim'/lIlii. nasahati - [sf at, invatatura] <ad .:ice>

vl-de-nsn-tl sf (--ti) - vedz videarishti; ex: V 44: Viderishti!i lumbrusiti,l Tsi schedu n hiiurli irnjii

vi-gHi sf (-gli) - apiirari, lucrari tri

aparari la un castru; straja
.(s,trajii) earai. a castrului-a

<guard> ex: p. 126: Singura vigla

nosll'll

- [straja]

ur-njes-cu vb (-njam. -nji-t1, --nji-ri)aumjescu.. anapiidescuinapiide.cu, ljuf-

ur-ses-cu vb (-seam, -si-tii, .-si-ri) voi, am mirachi- ra dori] <to wish, to desire> ur-ses-cu 2 vb (--seam -si-ta .-si-ri) dimandu, piiranghilses~u, par:illchiscscu " [a ordona, a comanda] <to order. to comand> ex: p. 58: Cii un ordu mash
..., u \~.H..~ J' u. oJo li"'.J...""

tescu - [a !avali]

<to I11snat, to invade>

VI-l~torllviitor/vinjitor/vmitor sn (-toruri) (rumiinismu) - ehirolul (tihisirli) tsi va s-vina (tsi va si s-fBcii) nia neIo, traninti - [viitor] <future> ex: p. 58: Viitorlu (triinimea) shi tricutlul Sunt a fmndzii;dauii fatsa vi-i-torLlviitor/vinjitor adj (-toa-ri, -tori, -toa-ri) (rumiiniEmu).- traninti, ashi cum va hiba ma nclo [viitor] .<f!lture>

yo-vIa sf (-vIi?) - ,Yeti, hiri, haractir humming> ex: p. J 10: Ziimbunlu-aroi (ziiziiitorlu-aroi), ca'uiildzi n liganari [lire, naturii, temperament] <nature, .temperament> ex: p. 35: Ca nu ma nj- zar-cu-Ia sf (-Ii) - zarculeana,culari, eis!i vovla cal An dzalili atseali cucula/cuculj - [glugii) <cape> ex: p. 5: vra-pii sf (fiiriipI ?) - vedz avrapii; ex: p. Mumi tru zarculi n spalil Poarta nats cu 19: Vrapa-a (agwzjia-a) bluchilot di 'perlu-arus tscrghi za-vUi sf (-vIii) - vedz ziivljii; ex: p. II: Tsi avdu-i minciuna, 'tsi ved i ziivlii vrum-njos adj (-noa-sii,'-nosh, :"noasi) - tsi amp!;ti - [ce pute, puturos] (ziiv,hii.aplan) . <stinkll1g> ex: p. 109: Oit putridziitlu za-vljiilzavlii sf (-ljii) - aplan/plan, pantic tsi mushti mari, vrumnjoasl (Isiziivghii/zavgii, ziivulji, minciunii, tsiva tsi-ariidi - [in~elatorie] <fraud, ampul multu),! Lu-anvarliga, zvumea urdii-urdii vrun pr - viir, viirnu, cariva - [vrelJlJ] zdru-dit adj (-<ii-ta,-<lits,-<li-tii)

- [biziitor]

<buzzing,

dece(!tion>
hiiidipsit,

<someone> ex: p. 110: Ca di-unii liva, di vrun (var) shuputir vru-noa-ra aov . varnaoara - [vreodata, niciodatii] <sometime> ex: p. 96: Una toamna vai vinE vnnuioara (viirnaoarii), tardu .

hiirsit,

ciiniichipsit,

diznjirdat

vru-oa-ra adv - varniioara- [vreoda!a,

niciodatii] <sometime> ex: p. 119: Alj fu dat vruoara (i.iirnoarii) s-veada/ Un
QL.UUJ "iVi UI ).11aua

alintat] <caressed> z ur-ditl adj (-<li-tii, -dits, -<li-ti) - burdal, un (njic) tsi ansari sh-alaga aoa shacto (ashi cum fac IIjitslji tsi s-agioaca sh-nu-Ij tsani loclu) eu harauii sh-fiirii siriuzitati - [zburdalnic] <frolicsome,

zdur-dit2 adj (-<li-tii, <lits,-<li-ti)VI..U ,U1UU,L, ""A. po 17. LU U "'"'\.1 ",U1511U

frisky> -

ur-se~ .cu. vb (-seam, -si-ta, -si-ri) st':'pue,cu - [a ~tapilli]<to.ruk, to own> ur-tac Sill ("..lats)- sots, oaspi, tsi easti
(Iucrcadza) deadur. Cll cariva

plasea toa

<partner, fcliow> ex: p. 33: Si dusi vrearea, lIn Ultac (sots)1 Di doilji ascultanda . u-ru-buf adv -. aniorihfa, di!1apandiha, (mi) stu!sescu [a (se) gati, a (se) apansaz - [pe nea~teptate] <sudden> ex: }mpodobi] <to prepare, to embeJish> p 118: Urubuf(dinapalldiha) a ~fulg Yl-rea-Ua sf (-rei) - pisti, 110m,tinjii c pitrumsi,! Ca dit etili tri~ntj un pirifan [credinta, onoarc, lege) <belief, law, corb tu-azbor . Cl!SiOm,honor> ex: p. 15: Vireaua u-tsean sn (-ni) - vedz u"h~an (pIs/eo) zugraveashti i<:oaninmiinastiri

- [ortac]

."'-."->3"'''''-'''"vv \-~Cal1l, -I)J-Lc.:.,-1)1-111 agapisesculagiipisesculagiipsescil, him erotipsit, iil VOl multu, nj-aruc mirachea pi cariva;nj-u va geanlu - [a iubiJ <to iove> ex: Cea pag 94: feata cari u vilisea (vrea) la cari sh-avea arcatii rnirachea vi-li-ses-cu2 (mi) vb (-seam, -si-ta, -si-ri) - (mi) ndreg, (mi) annatusescu,

vu-Ia sf (-Ii) - miuri, surhida/sfiirhida/sfiirhidha, simnator, turii, semnu biigal pi unii carti di una ploaci njica di metal (muljata niiinti !u tsearii aroshi .i mil ani Iai) la s~aspuna ca easti olitsiala
(adivarata, dealihea, nu mincinoasa)

di-amaghil Munnuriind cu glas idurdit (diznjirdat); p. 50: Oi-arumtsea shniiinti,l Va-nj tsearna tul zdurdit (harsit. diznjirdat)1 Adutsiri aminti

~.

zgar-Ieai srnladj(-leai/-leanj) - un tsi

ari ocljilj dishcljish mari shi scosh catrii
nafoarii

[pe~ete, s,igiliu] <stamp, seal>

vul-toa-n

sf (-tori) - vedz viiltoari;ex.

- [cu

ochii

zgii ts] <open-eyed>

p. 110: panticlu, t.:mflatdi-atsca vuhoari (Isajimi) vur-ghe-liilvurgeli sf (-Ii) - varela/vulera/vure:5fvardji cama njica, ti'Hiirici,
voza, buti

zgar-Ies-cu vb (-learn, -Ii-Iii, -li-ri) mutrescu cu oclji mari shi scosh

niheamii dtd nafoara

[a zgii] <to

- Lbutoia~] <.mall

barrel> ex:

p. 80: VErniitr~i vurgheli (vareli, bulf),

look, goggle (at ex: p. 103: Shi n :umbarda-a pluchle>r ocljilj' sa-sh z,giirleasca zgar-li-ri sf (-liri) - mutrin cu oclji rnari

150 D. A..PARIZA - FUCURINA NEASTEASA

catra nafoara

<.$og~hng> zgar-IIt adj (-li-ta, -lits, -li-ti) - cu

ocljilj mari shi scosh catra nafoara
[~giit] <open-eyed> zgar-Ios adj (-loa-sa, -Iosh, -Ioa-si) - tsi ari ocljilj dishcljish miiri shi scosh ciitrii [cu ochii zgiits] <open-eyed> nafoara ex: p. 110: Shi na mutrea zgiirloasa (cu oc/ji/j .ciit/'ii nafoarii) sh-piingusitii

shi sc?sh

[zgiire]

zl-hp-ses-cu vb (-seam, -si-1a,-si-ri) anchizmiisescu, voi multu ta s-am tsiva, suntu aciitsat di :?;ilii fatsii di cativa, voi s-am sh-mini tsi ari el - [a rivni, a pom, a dori fierbinte, a invidia] <to have a ,su:ongpe~ire, to covet, to envy> ncnizma

zgur-nJes-cu vb (-njam, -nji-tii, -njiri) - vedz azgurnjescu; ex: p. 110: lar ciindu virminamea fiiptura va-ts zgurnjasca (guzgunipseascii)! Cu-a Ijei ,ba,sheriagnoasi

zl-hp-Sl-n

desire, envy> ex: p. 41: Piinii n fund biui ziJipsirea-a (vrearea multii a) moartei! Niljirtiitoari zi-lip-sit adj (-si-tii, -sits, -si-ti) - vrut multu - [jinduit, invidiatJ <strongly desired, envied> ex: p. 28:. Tra totlia dusa, totna zilipsitii (vruiii multu) zur adj (zu-ra, zuri, zu-ri) - vedz zurlu; ex: p. 112: Un munti di-apii pisti el sdip.usi!Shi n zur azbor iinotiitorlu s-dusi easti (tsi fatsi ca un) zurba
<rebel> ex: p. 10: Ciind bana-i nii baltii di visi zurbali

- [jinduire,

sf (-siri) - vreari multii,

invidiere] <strong

zur-bal adj (-ba-lii, -baJj, -ba-li) - tsi

- [rebel]

zuT-bii sm (-badz) - rebil!ribCI, tsi nu fatsi ca tuts alantsii, un tsi si ximutii (revolta) contra a chivernisiljei, un tsi fatsi vrondu multu, zurlulzur, glar, cicanit, dat an cap- [rebel, zurbagiu, scandalagiu, dement, nebun] <rebel, rabble rouser, fool, insane>

zur-lu adj (-Iii, -Iji, -Ii) - glar, ciciinit,

cu mintea chirutii, tsi easti ca un tsi sh-

ari chirutii mintea - [nebun, dement] <crazy> zvo-cut sn (-cu-ti) - ciocut, giunglju,
zvacniri, bateari, ciucuteari, ciciinirilcic-

niri - [zbucium, zvicnire] <throb, twitch> ex: p. 52: Shi cum va sacumtin1il A inimljei zvocut (biiteari); p. 92: Eshti sotslu scump a zvocutlor (Ciciinirlor) a meali; p. 125: Jar Hector tu zvocut (ciocut, giunglju) di moarti ahiit ma putu s-angiineascii

---