Economic Growth and Convergence in the European Union

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 CREŞTEREA ECONOMICĂ ŞI ECONOMIC GROWTH AND CONVERGENŢA ÎN UNIUNEA CONVERGENCE IN THE EUROPEAN EUROPEANĂ UNION Lect. univ. Halmai Péter1 Asist. univ. dr. Vásáry Viktória2 Universitatea Szent István, Institutul de Studii Europene Gödöllő, Hungary Lect. Halmai Péter7 Asist. PhD Vásáry Viktória8 Szent István University, Institute of European Studies Gödöllő, Hungary Rezumat În programul de convergenţă aprobat de guvernul ungar în septembrie 2006, „obiectivul principal” era promovarea convergenţei reale. Această lucrare analizează problemele care înconjoară convergenţa reală, în lumina corelaţiilor mai largi ale creşterii economice care se bazează foarte mult pe rezultatele revizuirii econometrice realizate pentru a explora creşterea potenţială pe termen mediu şi pe termen lung şi factorii care o influenţează. Abstract In the convergence programme approved by the Hungarian government in September 2006, the "overriding objective" was to promote real convergence. This paper analyses the problems surrounding real convergence, in light of the broader correlations of economic growth relying heavily on the results of econometric reviews designed to explore medium and long-term potential growth and the factors that influence it. Cuvinte cheie: crestere economica, convergenta reala, revizuire econometrica. Key words: economic growth, real convergence, econometric review. 1. Introducere Performanţa celor zece state noi membre care s-au alăturat Uniunii Europene în timpul extinderii sale din 2004 au crescut PIB nominal din UE cu 5%, şi PIB măsurat la standardul puterii de cumpărare (PPS) cu 9%. În acelaşi timp, populaţia UE s-a extins mai mult, cu aproximativ 20%. Este lucru ştiut că cifrele PIB pe cap de locuitor din noile State Membre (UE-10) sunt mult mai mici decât din ţările UE-15. Din acest motiv, PIB pe cap de locuitor din UE-25 a crescut substanţial. (Vezi tabelul 1) Dorinţa de aderare, precum şi acceptarea acquis-ului şi adaptarea instituţiilor au fost însoţite de progresul în convergenţă şi convergenţă reală. În comparaţie cu 1997, anul anterior începerii negocierilor de aderare PIB pe cap de locuitor în termeni reali este mai apropiat de media UE-15. După declinul care este normal la începutul unui proces de transformare, ratele de creştere din ţările UE-10 au fost mult mai 1. Introduction The performance of the ten new Member States which joined the European Union during its enlargement in 2004 increased nominal GDP in the EU by 5%, and GDP measured at purchasing power parity (PPS) by 9%. At the same time, the population of the EU expanded by much more, approximately 20%. It is common knowledge that per capita GDP figures in the new Member States (EU-10) are far lower than in the EU-15 countries. For this reason the per capita GDP spread in the EU-25 has risen substantially. (See table 1) Gearing up for accession, together with taking on the acquis and adapting institutions, was accompanied by progress in convergence and real convergence. In comparison to 1997, the year prior to when accession negotiations commenced, per capita GDP in real terms is far closer to the EU-15 average. Following the decline that is common at the beginning of a transformation process, growth rates in Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 171 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 mari decât în UE-15, deşi fluctuante începând cu jumătatea a doua a anilor 90. Convergenţa din statele baltice, Ungaria şi Slovenia, a fost în special dinamică. În concordanţă cu teoria convergenţei, convergenţa PIB a fost în general mai rapidă în ţările care aveau niveluri iniţiale ale veniturilor scăzute. În ultimul deceniu, salariile reale în vechile State Membre au crescut cu aproximativ 1% în fiecare an, în contrast cu o creştere anuală de 3.5% în noile State Membre. Factorii fundamentali ai creşterii potenţiale şi curente4 în ţările UE-10 au fost creşterea formării de capital şi factorul de productivitate totală (TFP – vezi tabelul 2) până în 2005, diferenţa în ratele de creştere potenţială în favoarea noilor State Membre. Această creştere mai dinamică corespunde teoriei convergenţei, iar ratele de creştere mai mare pot fi aşteptate în noile State Membre şi în viitor. În UE-10, contribuţia negativă adusă de muncă creşterii economice reflectă nivelul relativ scăzut al ocupării forţei de muncă şi, într-o mai mică măsură, durata (numărul de ore) lucrate de un angajat. Piaţa muncii în ţările UE-10 se caracterizează totuşi printr-o rată scăzută a ocupării forţei de muncă şi o rată crescută a şomajului pe termen lung. (UE-10 a avut un raport de ocupare a forţei de muncă de 65% între 2001 şi 2005, în comparaţie cu 73% în UE-15%.). Şomajul structural – măsurat cu rata de salarizare neaccelerată a şomajului (NAWRU) – în ţările UE-10 de la media de 10.5% între 1998 şi 2000 la 15% între 2001 şi 2005, în timp ce în UE-15 în aceeaşi perioadă cifrele au scăzut de la 8.5% la 7.7%. În ciuda performanţei pieţei muncii, creşterea potenţială din noile State Membre nu a scăzut mulţumită efectului formării de capital şi productivităţii factorilor totoali. Contribuţia formării de capital la creşterea potenţială a fost în special substanţială începând cu 1990, depăşind UE-15 de trei ori între 2001 şi 2005. (Vezi tabelul 2) Cu excepţia Maltei, cele 10 noi State the EU-10 countries have been far higher than the EU-15, albeit fluctuating, since the second half of the 1990s. Convergence in the Baltic states, Hungary and Slovenia was particularly dynamic. In line with the convergence theory, GDP convergence was generally faster in countries which had lower initial income levels. Over the last decade, real wages in the older Member States have grown by about 1% each year, contrasted with the 3.5% annual increase in the new Member States. Fundamental factors of potential and actual economic growth10 in the EU-10 countries were increases in capital formation and total factor productivity (TFP - see table 2) By 2005 the difference in potential growth rates increased in favour of the new Member States. This more dynamic growth conforms to the convergence theory, and higher growth rates can be expected in the new Member States in the future as well. In the EU-10, the negative contribution made by labour to economic growth reflects the relatively low level of employment and, to a lesser extent, the falling amount of time (number of hours) worked by one employee. The labour market in the EU-10 countries is also characterised by having a low employment rate and high long-term structural unemployment. (The EU-10 had an employment ratio of roughly 65% between 2001 and 2005, compared to 73% in the EU15%.) Structural unemployment – measured with the non-accelerating wage rate of unemployment (NAWRU) – in the EU-10 countries rose from an average 10.5% between 1998 and 2000 to 15% between 2001 and 2005, while in the EU-15 over the same period the figure dropped from 8.5% to 7.7%. In spite of the labour market performance, potential growth in the new Member States did not fall thanks to the effect of capital formation and total factor productivity. The contribution of capital formation to potential growth has been particularly substantial since the 1990s, exceeding the EU-15 threefold between 2001 Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 172 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 Membre au rate de creştere potenţială mai mari decât în UE-15 pe baza cifrelor din 2001-2005. Productivitatea factorilor totali a apărut în special în statele Baltice şi în Slovacia la începutul noului mileniu. În acelaşi timp, capacitatea scăzută a unor ţări de a absorbi munca le limitează performanţa lor economică. Convergenţa continuă este real bazată pe experienţa de până în prezent. Dacă rata de creştere a UE-10 a fost persistent dublă faţă de aceea a ţărilor UE-15, atunci PIB pe cap de locuitor în termeni reali în ţările UE-10 ar atinge nivelul UE-15 în aproximativ 35 de ani. (Vezi diagrama 1). Conform datelor din tabelul 2, între 2001 şi 2005, rata de creştere potenţială în UE-10 a fost aproximativ de două ori mai mare decât a UE-15. Convergenţa reală necesită de asemenea o convergenţă a nivelurilor de productivitate. Ceea ce urmează este în principal o revizuire a factorilor şi corelaţiilor celei de-a doua. 2. Teoria economică a convergenţei Lecţiile principale care pot fi învăţate din revizuirea pe scurt a literaturii internaţionale despre convergenţă5 sunt: convergenţa depinde de mersul formării de capital, de creşterea populaţiei, de dezvoltarea instituţiilor adecvate şi eficiente şi de politica economică aleasă; rata de convergenţă este asemănător influenţată de situaţia iniţială şi de potenţialul de creştere; acumularea de capital fizic şi uman este extrem de importantă, de aceea investiţiile şi economiile împreună cu inovaţia sunt factori semnificativi. Factorii cheie ai convergenţei sunt productivitatea factorilor totali şi schimbările ratei de creştere precum şi evoluţia tehnologiei. Cu toate acestea, oportunităţile de angajare depind foarte mult de factori demografici şi de altă natură. and 2005. (See table 2) With the exception of Malta, the 10 new Member States have higher potential growth rates than in the EU-15 based on 2001-2005 figures. Total factor productivity rose especially in the Baltic states and in Slovakia at the beginning of the new millennium. At the same time, the weak capability of some countries to absorb labour limits their economic performance. Continued convergence is realistic based on catch-up experience to date. If the growth rate of the EU-10 was (remained) persistently double that of the EU-15 countries, then per capita GDP in real terms in the EU-10 countries would reach the EU-15 level in roughly 35 years. (See diagram 1). According to the data in table 2, between 2001 and 2005 the potential growth rate in the EU-10 was almost twice that of the EU-15. Real convergence also requires a convergence of productivity levels. What follows is principally a review of factors and correlations of the latter. 2. Economic Theory of Convergence The main lessons that can be drawn from a brief review of international convergence literature11 are as follows: convergence depends on the pace of capital formation, population growth, the development of appropriate and efficient institutions and the economic policy pursued; the rate of convergence is similarly influenced by the starting situation and the growth potential; the accumulation of physical and human capital is extremely important, which is why investments and savings along with innovation are significant factors. Key factors of convergence are total factor productivity and changes in the growth rate as well as the spread of technology. Nevertheless, the opportunities for labour expenditure are strongly reliant on 3. Factorii cheie ai creşterii productivităţii demographic and other factors. Ţinând seama de procesele demografice europene şi cu o societate îmbătrânită, 3. Key factors of Productivity growth intrarea de forţă de muncă în creştere poate Given European demographic processes and Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 173 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 juca numai un rol limitat în creşterea economică. Productivitatea explozivă a muncii este de importanţă crucială. Factorii principali care explică creşterile productivităţii sunt: Numărul de ore lucrătoare lucrate efectiv, care în majoritatea Statelor Membre UE au scăzut semnificativ în anii 90. Îmbunătăţirea capitalului uman „mediu”. Adâncirea capitalului. În noile State Membre UE, nivelul relativ ridicat al investiţiilor (dezvoltarea infrastructurii statelor bazată pe investiţii private) după privatizarea din fostele societăţi de stat, precum şi influxul de investiţii directe străine au contribuit în egală măsură la o rată relativ mare a creşterii productivităţii. Adâncirea capitalului reflectă natura de tranziţie a acestor economii. Cu toate acestea, direcţiile de creştere a productivităţii şi în special diferenţele de creştere dintre UE şi Statele Unite pot fi atribuite în special proceselor următoare care afectează formarea de capital. Diferenţa de creştere a productivităţii poate fi parţial explicată prin rolul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (ICT). Modificări ale productivităţii factorilor totali (TFP). Productivitatea factorilor totali este calculată în mod tradiţional ca un rest Solow şi conţine factori de creştere a productivităţii care nu pot fi explicaţi de schimbările calităţii şi cantităţii muncii şi capitalului. În ultimele decenii, creşterea productivităţii totale a factorilor în majoritatea ţărilor membre ale OECD a încetinit. 6Din 1973 a scăzut aproape la jumătate din rata înregistrată între 1950 şi 1973. Convergenţa Statelor Membre ale UE la cea mai dezvoltată economie este indicată de creşterea TFP dintre 1973 şi 1995 care a depăşit-o pe aceea a Statelor Unite. În acelaşi timp, de la mijlocul anilor 90 creşterea productivităţii totale a factorilor în Statele Unite a fost mult mai mare decât în ţările membre UE. Alţi factori (cum ar fi schimbările în structura sectorială a economiei, etc.). Creşterea în raportul serviciilor din with an ageing society, increasing labourinput can only play a limited role in economic growth. Boosting labour productivity is of crucial importance. The main factors explaining increases in productivity are as follows: The number of working hours actually worked, which in most EU Member States fell significantly in the 1990s. The improvement in "average" human capital. Capital deepening. In the new EU Member States, the relatively high level of investments (state infrastructure developments based on private investment) following the privatisation of formerly stateowned companies, as well as the inflow of foreign direct investment have both contributed to a relatively high growth rate in productivity. The rapid capital deepening reflects the transitional nature of these economies. Nevertheless, the directions of productivity growth and in particular the differences in growth between the EU and the United States can be attributed especially to the following processes affecting capital formation. The difference in productivity growth can partly be explained by the role of information and communication technology (ICT). Changes in total factor productivity (TFP). Total factor productivity is traditionally calculated as a Solow residual, and contains productivity growth factors that cannot be explained by changes in the quality and quantity of labour and capital. Over recent decades the growth in total factor productivity in most OECD member countries has slowed down. 12Since 1973 it has dropped to roughly one half of the rate recorded from 1950 to 1973. The convergence of EU Member States to the most developed economy is indicated by the TFP growth between 1973 and 1995 which exceeded that of the United States. At the same time, since the middle of the 1990s the increase in total factor productivity in the United States has been far greater than in EU Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 174 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 structurile economice ale ţărilor OECD duce adesea la o încetinire a creşterii productivităţii. Productivitatea serviciilor este mai scăzută decât sectoarele care produc bunuri, în special din cauza intensităţii scăzute a capitalului. Cu toate acestea, cota în creştere (atât în producţie cât şi în servicii) a sectorului care produce tehnologii de informaţii şi comunicaţii este un factor cheie în creşterea productivităţii ţărilor membre OECD. În lumina dezvoltărilor curente dar mai ales demografice viitoare din Europa, impactul potenţial ale unei societăţi mai vechi (adică îmbătrânite) trebuie subliniat. Creşterea vârstei medii a populaţiei (îmbătrânirea) duce la o scădere a calităţii intrării de muncă şi la un nivel mai scăzut al productivităţii muncii. (O cercetare empirică sugerează că nu există o asemenea corelare.) O întrebare cheie este dacă impactul îmbătrânirii asupra creşterii potenţiale poate fi compensat de formarea de capital. O încetinire a creşterii productivităţii este în general însoţită de un declin relativ al investiţiilor. În acelaşi timp, investiţiile pot fi stimulate de măsurile de politică economică care ţintesc spre o creştere a orientării economiilor. Ratele mai scăzute ale dobânzii pot atrage alte investiţii, o creştere mai rapidă a productivităţii muncii şi o creştere mai mare pe termen mediu şi lung. Din moment ce rata economiilor se aşteaptă să scadă în societăţile îmbătrânite, probabilitatea dinamicii acestor investiţii este mică. Cu toate acestea, creşterea productivităţii alimentată de adâncirea capitalului se opune problemei de diminuare a intrărilor de asemenea. Politicile care încurajează creşterea ratelor economiilor naţionale par a fi inevitabile, în special pe termen mediu şi lung. Trebuie subliniate eforturile statelor de a cheltui mai mult şi de a creşte economiile pentru pensii. Economiile şi investiţiile sunt elementele cheie în încurajarea progresului tehnologic şi a creşterii productivităţii. member countries. Other factors (e.g. changes in the sectoral structure of the economy, etc.). The increase in the ratio of services in the economic structures of OECD countries often leads to a slowdown in productivity growth. The productivity of services is lower than sectors that manufacture commodities, principally because of the lower capital intensity. Nonetheless, the increasing share (both in manufacturing and in services) of the sector producing information and communication technologies is a key factor in the increase in productivity of OECD member countries. In light of current but even more the future demographic developments in Europe, the potential impacts of an older society (i.e. ageing) should be emphasised. The increase in the average age of the population (ageing) leads to a weakening in the quality of labourinput and to a lower level of labour productivity. (Some empirical research suggests that there is no such correlation.) A key question is whether the impacts of ageing on potential growth can be compensated for by capital formation. A slowdown in productivity growth is generally accompanied by a relative decline in investments. At the same time, investments can be stimulated by economic policy measures targeting an increase in savings propensity. Lower interest rates can trigger additional investments, faster growth in labour productivity and higher medium and long-term growth. Since the savings rate would be expected to fall in ageing societies, the likelihood of such investment dynamics is slim. Nonetheless, productivity growth fuelled by capital deepening will come up against the problem of diminishing returns too. Policies that encourage an increase in national savings rates would appear to be inevitable, particularly in the medium to long term. Pulling the reins in on overspending by the state and increasing pension savings should be emphasised here. Savings and investments are key elements in encouraging Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 175 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 4. Creşterea potenţială în Uniunea Europeană Rata de creştere potenţială a UE-15 a scăzut din anii 90 şi îşi pierde concurenţii. Această creştere mai înceată şi factorii săi exercită un impact fundamental asupra dezvoltării aşteptate din convergenţa reală. Principalele motive ale declinului din rata potenţială de creştere sunt următoarele. Pe de o parte oportunităţile limitate pentru dezvoltarea explozivă. Creşterea intrării de forţă de muncă în ţările UE-25 poate juca numai un rol limitat în stimularea ratei potenţiale de expansiune. Conform scenariului de bază al simulărilor realizate în numele Comisiei Europene, ocuparea forţei de muncă s-ar putea extinde cu o medie de 0.9% în fiecare an până în 2010, dar numai cu 0.2% între 2011 şi 2020. După 2020, ocuparea forţei de muncă se aşteaptă să scadă cu 0.4-0.5% în fiecare an, şi, de fapt, din 2030, această rată s-ar putea dubla în noile State Membre. Aceste schimbări depind foarte mult de dezvoltarea demografică. Există diferenţe substanţiale între ţări. Populaţia activă (1564 ani) scade deja în Germania, Italia, Ungaria şi Letonia. După 2010 acelaşi lucru este anticipat şi în Belgia, Grecia, Spania, Franţa, Olanda, Austria, Polonia şi alte State Membre. Una dintre realităţile fundamentale pentru UE-25 la începutul noului mileniu este o societate care îmbătrâneşte şi scade din ce în ce mai mult ca număr. Pe de altă parte, creşterea productivităţii muncii în UE-15 a scăzut din ce în ce mai mult în Statele Unite şi în alte ţări cu economie globală majoră de la începutul lui 1990. În timp ce ratele de creştere a productivităţii muncii au crescut în cazul principalilor concurenţi din regiune, aceasta a scăzut pentru UE -15. Pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, tendinţele de creştere a productivităţii pentru UE-15 au fost mai scăzute decât acelea din Statele Unite din 1990. În acelaşi timp, nivelul productivităţii UE-15 corespunde aproximativ la 80% din acelea al SUA. Această modificare a tendinţei reprezintă o technological growth. progress and productivity 4. Potential growth in the European Union The potential growth rate of the EU-15 has been declining since the 1990s and falls short of its competitors. This slower growth and its factors exert a fundamental impact on expected developments in real convergence. The main reasons for the decline in the potential growth rate are as follows. On the one hand the limited opportunities for boosting employment. Labour-input growth in the EU-25 countries can only play a limited role in stimulating the potential rate of expansion. According to the baseline scenario of simulations conducted on behalf of the European Commission employment may expand by an average of 0.9% each year until 2010, but only by 0.2% between 2011 and 2020. After 2020 employment is expected to decline steadily by 0.4-0.5% each year, and in fact, from 2030 this rate could even more than double in the new Member States. These changes are largely related to demographic developments. There are substantial differences between the countries. The active population (15-64 years-old) is already falling in Germany, Italy, Hungary and Latvia. After 2010 the same is anticipated in Belgium, Greece, Spain, France, the Netherlands, Austria, Poland and in other Member States. One of the fundamental realities for the EU-25 at the beginning of the new millennium is having a society that is ageing and increasingly declining in number. On the other hand, the rise in labour productivity in the EU-15 has increasingly fallen short of the United States and other major global economic players since the beginning of the 1990s. While the growth rates of labour productivity have risen in the case of the region's main competitors, it has fallen for the EU-15. For the first time since the Second World War, productivity growth trends for the EU-15 have been lower than those of the United States since 1990. At the same time, the productivity level of the EU- Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 176 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 oprire şi o întoarcere a convergenţei UE-15 spre Statele Unite. Mersul dinamic al creşterii productivităţii economice în alte zone ale lumii este remarcabilă. Totuşi, în ţările în curs de dezvoltare ale economiei globale, aceste tendinţe ale productivităţii în sine nu demonstrează rezultatele convergenţei tehnologice ci rezultatul unor rate mai mari de investiţii. De aceea adâncirea capitalului şi căile de explorare ale productivităţii factorilor totali sunt aşa de importante. În al treilea rând, rata adâncirii capitalului indică de asemenea că UE-15 rămâne în urmă. Cursul formării de capital este subordonat. Din anii 90 rata de creştere a investiţiilor în UE-15 a scăzut foarte mult sub Statele Unite. În timp ce rata investiţiei în cea de-a doua a crescut de la 15% la aproape 20% de la începutul anilor 90, cifra medie din Uniunea Europeană a rămas esenţial nemodificată. În Statele Unite, raportul investiţiilor în maşini şi echipamente s-a dublat aproape în această perioadă în comparaţie cu media UE care abia indică o modificare. Investiţiile nete în ţările din zona euro în ultimele două decenii a tins în jos, în comparaţie cu creşterea observată în SUA. În al patrulea rând, productivitatea factorilor totali (TFP). În ţările UE-15, declinul creşterii productivităţii muncii după 1990 a mers în concordanţă cu încetinirea creşterii productivităţii factorilor totali. (Cea de-a doua este în realitate un factor structural al creşterii productivităţii.) Până la mijlocul anilor 90, UE-15 îşi pierduse avantajele derivate din creşterea mai mare a TFP, înainte să fie ajunsă de Statele Unite şi de alţi concurenţi în ceea ce priveşte expansiunea productivităţii totale a factorilor. În modelul neoclasic de creştere, încetinirea cursului progresului tehnologic (creşterea productivităţii factorilor totali) duce la un declin în rata de investiţii continue pe termen lung. Progresul tehnologic creşte eficienţa marginală a capitalului existent. 15 corresponds to about 80% of that in the USA. This change in trend signifies a halt and reversal in the convergence of the EU-15 to the United States. The dynamic pace of economic productivity growth in other areas around the world is remarkable. Yet in emerging countries of the global economy, these productivity trends per se do not demonstrate the results of technological convergence but the outcome of higher investment rates. This is why capital deepening and exploring paths of total factor productivity are so important. Thirdly, the rate of capital deepening also shows that the EU-15 is lagging behind. The pace of capital formation is subdued too. Since the 1990s the rate of investment growth in the EU-15 has increasingly been falling behind the United States. While the investment rate in the latter has risen from 15% to roughly 20% since the beginning of the 1990s, the average figure in the European Union has essentially remained unchanged. In the United States the ratio of investments in machinery and equipment almost doubled over this period in comparison to the EU average that barely shows any change. Net investments in the countries of the euro area over the last two decades have trended downwards, in comparison to the growth seen in the USA. Fourthly, total factor productivity (TFP). In the EU-15 countries, the decline in labour productivity growth after 1990 went hand-inhand with a slowdown in the increase of total factor productivity. (The latter is in reality a structural factor of productivity growth.) By the middle of the 1990s the EU-15 had lost its advantages derived from higher TFP growth, before it was overtaken by the United States and its other competitors in terms of expansion in total factor productivity. In the neoclassical growth model, a slowdown in the pace of technological progress (increase in total factor productivity) results in a decline in the long-term steady state investment rate. Technological progress increases the marginal efficiency of existing Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 177 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 Încetinirea creşterii productivităţii factorilor totali exercită un impact negativ asupra produsului marginal de capital şi deci asupra formării de capital. Dezvoltarea negativă a TFP duce la un declin continuu al ratei investiţiilor. În medie, în zona euro, productivitatea totală a factorilor se schimbă în paralel cu formarea de capital fix brut, cu o anumită întârziere. Este clar că problemele severe ale productivităţii structurale ale UE-15 (mai presus de căderea substanţială a creşterii productivităţii factorilor totali), şi alinierea inadecvată la procesele globalizării duc la un declin pe termen lung al ratei creşterii potenţiale. Mediul advers de investiţii atrage un nivel ridicat de ieşire de capital şi o creştere substanţială a raportului de bunuri şi servicii importate. Conform simulărilor pe termen mai lung, rata de creştere potenţială din UE-25 scade (vezi tabelul 3). Această reducere va fi continuă, de la 2.4% anual în 2004-2010 la o medie de 1.5% în 2021-2030 şi apoi la 1.2% in 2031-2050. Declinul prevăzut în rata potenţială de creştere este mai mare în ţările UE-10 decât în statele UE -15 states. Producţia din UE-10 între 2004 şi 2050 se va extinde mai rapid decât în ţările UE-15, adică procesul de convergenţă va continua. Dar, pe măsură ce timpul trece, cursul convergenţei va încetini şi se va opri după 2030. Pe măsură ce tendinţele indicate îşi exercită efectele, ratele de creştere ale Statelor Membre individuale ale UE pot să difere substanţial. Principalul motiv al acestei diferenţe, în special în prima jumătate a perioadei proiectate, este cursul diferit al creşterii productivităţii din ţări. În ţările UE-10, dezvoltarea demografică va fi în special un factor important în declinul ratei potenţiale de creştere. Creşterile de productivitate per muncitor converg între ţările UE-15 şi UE-10. Pe termen lung, s-ar putea să vedem o rată medie de creştere a productivităţii de 1.7%, care în cazul UE-10 este o încetinire substanţială de mai mult de capital. The slowdown in the growth of total factor productivity exerts a negative impact on the marginal product of capital, and therefore on capital formation. Negative development in TFP leads to a steady decline in the investment rate. On average in the euro area, total factor productivity changes parallel to gross fixed capital formation, with a certain delay. It is clear that the EU-15's severe structural productivity problems (above all the substantial fall in total factor productivity growth), and the inadequate alignment to globalisation processes render a long-term decline in the rate of potential growth likely. The adverse investment environment triggers a higher level of capital outflow and a substantial increase in the ratio of imported goods and services. According to longer-term simulations, the potential growth rate in the EU-25 also falls (see table 3). This reduction will be continuous, moving from an annual 2.4% in 2004-2010 to an average 1.5% in 2021-2030 and then down to 1.2% in 2031-2050. The forecast decline in the potential rate of growth is far greater in the EU-10 countries than in the EU-15 states. Output in the EU-10 between 2004 and 2050 will expand far more rapidly than in the EU-15 countries, i.e. the convergence process will continue. But as time passes the pace of convergence will slow and then stop after 2030. As the main trends indicated take effect, the growth rates of individual EU Member States may differ substantially. The main reason for this difference, principally over the first half of the projected period, is the differing paces of productivity growth in the countries. In the EU-10 countries, demographic developments are likely to be a particularly important factor in the decline of the potential growth rate. The increases in productivity per worker are converging between the EU-15 and EU-10 countries. In the long run we are likely to see an average productivity growth rate of 1.7%, which in the case of the EU-10 constitutes a substantial slowdown of more Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 178 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 50% de-a lungul a aproximativ trei decenii. Cea mai mare parte a creşterii productivităţii pe muncitor poate fi atribuită productivităţii factorilor totali (TFP). Pe termen lung, creşterea TFP va fi urmată de adâncirea capitalului. Potrivit unei analize a dezvoltării pe termen lung, creşterea productivităţii factorilor totali poate să conveargă între ţările UE-15 şi UE-10 la o rată anuală de 1.1%. Acest lucru permite o creştere de 1.7% în productivitatea muncii pe an, care pe termen lung va converge de asemenea între Statele Membre. În UE-15 contribuţia adâncirii capitalului în creşterea productivităţii va creşte de la 0.4% la 0.7% între 2004 şi 2010, înainte să scadă la 0.6% după 2030. În cazul ţărilor UE-10 această contribuţie dintre 2004 şi 2020 va fi de 1.6% în fiecare an. Această rată mare este unul dintre indicatorii de convergenţă. Ulterior această contribuţie va scădea treptat la 0.6%, nivelul creşterii pe termen lung în UE-15. Pe baza acestor dezvoltări, productivitatea per muncitor în ţările din UE-10 va creşte la 83% din nivelul înregistrat în statele UE-15 până în 2050. (Vezi tabelul 4) Schimbările în productivitatea factorilor totali sunt de importanţă crucială atât în ceea ce priveşte creşterea economică pe termen lung cât şi convergenţa. În comparaţie cu media anuală din câteva decenii indicată mai sus (1.1%) creşterea productivităţii factorilor totali în majoritatea ţărilor UE-15 a scăzut din 1990 şi a crescut cu numai 0.8% în fiecare an. Dacă ne bazăm previziunea pe această uşoară creştere, atunci creşterile viitoare pe termen lung sunt substanţial mai rele decât cele prezentate în scenariul de bază. 5. Creşterea, creşterea potenţială în Ungaria Performanţa relativă a creşterii în Ungaria a tuturor Statelor Membre noi care au aderat la UE în 2004 s-a deteriorat din 2001 în concordanţă cu intensificarea problemelor de echilibru. Dificultăţile acumulate de than 50% over approximately three decades. The majority of productivity growth per worker is attributable to total factor productivity (TFP). In the long run, the increase in TFP will be followed by capital deepening. According to an analysis of longterm development, total factor productivity growth may converge between the EU-15 and EU-10 countries at an annual rate of 1.1%. This enables a 1.7% increase in labour productivity per year, which in the long run will also converge between Member States. In the EU-15 the contribution of capital deepening to productivity growth will rise from 0.4% to 0.7% between 2004 and 2010, before dropping to 0.6% after 2030. In the case of the EU-10 countries this contribution between 2004 and 2020 will be roughly 1.6% each year. This high rate is one of the indicators of convergence. Later on such contribution will gradually fall to 0.6%, the level of long-term growth in the EU-15. Based on these developments, productivity per worker in the countries of the EU-10 will rise to 83% of the level recorded in the EU15 states by 2050. (See table 4) Changes in total factor productivity are of crucial importance both in terms of long-term economic growth and convergence. In comparison to the annual average over several decades indicated above (1.1%) the growth of total factor productivity in most countries of the EU-15 has fallen since 1990 and grown by only 0.8% each year. If we base our forecast on this slower growth, then the long-term growth prospects are substantially worse than those presented in the baseline scenario. 5. Growth, Potential Growth in Hungary Hungary's relative growth performance of all the new Member States that joined the EU in 2004 has deteriorated since 2001 in connection with the intensifying equilibrium problems. The accumulating equilibrium difficulties (particularly general government) meant that an adjustment of public finances as per the convergence programme and Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 179 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 echilibru (în special guvernarea generală) au însemnat că o reglare a finanţelor publice în ceea ce priveşte programul de convergenţă şi totalul de aproape 7% din PIB au devenit inevitabile în Septembrie 2006, pentru a redresa balanţa. Acestea afectează fundamental condiţiile interne ale convergenţei reale. Principalele obiective ale programului de convergenţă din Ungaria în relaţie cu creşterea economică sunt următoarele: crearea unui echilibru de durată cu impact scăzut asupra creşterii (încetinire temporară în 2007-2008 ca rezultat al măsurilor de austeritate); reduce deficitul curent referitor la PIB cu aproximativ 6% până în 2011, datoria externă netă poată scădea din 2008, iar din 2011 transferurile UE ar putea finanţa întregul deficit al contului curent; din 2009 creşterea economică va reveni la aproximativ 4% înainte de a continua să crească. (In 2011 programul de convergenţă are activitate bancară asupra creşterii PIB de 4.6%.) Recunoscând realitatea dureroasă a redresării echilibrului, întrebarea cheie este dacă aceasta este „o boală trecătoare” sau începutul unui declin pe termen lung. Pentru a răspunde, trebuie să analizăm dezvoltarea aşteptată a creşterii potenţiale precum şi previziunile de creştere pe termen lung. Conform programului de convergenţă, creşterea va fi un succes ca rezultat al măsurilor luate pentru a redresa echilibrul, producţia actuală va scădea sub nivelul de producţie potenţială, iar golul de producţie va fi negativ, poate să atingă chiar -2% din producţia potenţială. Rata de creştere actuală va reveni la nivelul anterior 2007 din 2009. Producţia nu va ajunge la nivelul de producţie potenţial până în 2011, iar golul de producţie va rămâne uşor negativ. (Vezi cifrele din tabelul 5: "PIB potenţial 1.", şi "golul de producţie 1.".) Simularea realizată în numele Comisiei Europene a dezvăluit o creştere potenţială mai mică a PIB decât aceea luată în considerare în programul de convergenţă. Pe această bază, merită să analizăm din nou totalling almost 7% of GDP became unavoidable in September 2006 to redress the balance. This all fundamentally affects the domestic conditions of real convergence. The main objectives of the Hungarian convergence programme in relation to economic growth are the following: create a lasting equilibrium with as little impact on growth as possible (temporary slowdown in 2007-2008 as a result of the austerity measures); reduce the current account deficit relative to GDP by around 6% by 2011, net external debt may fall from 2008, and from 2011 EU transfers could finance the entire current account deficit; from 2009 economic growth will return to around 4% before continuing to accelerate. (In 2011 the convergence programme is banking on GDP growth of 4.6%.) Acknowledging the painful reality of redressing the equilibrium the key question is whether this will be a "passing sickness" or the start of a long-term decline. For the answer we have to look at the expected development of potential growth as well as the long-term growth prospects. According to the convergence programme, growth will take a hit as a result of the measures taken to redress the equilibrium, actual output will fall below the level of potential output and the output gap will turn negative, perhaps reaching even -2% of potential output. The actual growth rate will return to the pre-2007 level from 2009. Output will not reach the level of potential output until 2011, and the output gap will remain slightly negative. (See figures in table 5: "potential GDP 1.", and "output gap 1.".) The simulation performed on behalf of the European Commission revealed lower potential GDP growth than that taken into account in the convergence programme. On this basis it is worthwhile taking another look at the development of the GDP gap. The quoted figures from Table 5 demonstrate that in the case of the less optimistic forecast of potential growth, not even as a result of the strong adjustment measures would the output Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 180 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 dezvoltarea golului PIB. Cifrele citate din Tabelul 5 demonstrează că în cazul unei previziuni mai puţin optimiste a creşterii potenţiale, nici chiar ca rezultat al măsurilor puternice de reglare golul de producţie nu va deveni negativ. De fapt, potrivit previziunilor programului de convergenţă pentru creştere după 2009, un gol pozitiv crescător al PIB se va dezvolta – 3.2% până în 2011! – care nu este în ansamblu realist. O trăsătură importantă a traiectoriei creşterii curente în Ungaria este raportul de capital fizic scăzut/PIB, în timp ce creşterea productivităţii în perioada următoare va fi probabil însoţită de o adâncire substanţială a capitalului; dar, în acelaşi timp, ratele de investiţii şi economii sunt scăzute şi scad sub standardele internaţionale de asemenea; dezvoltarea formării de capital fix brut al companiilor referitor la PIB este relativ scăzută. În această situaţie, reglarea suplimentară a creşterii este inevitabilă: pentru a susţine rata de creştere, raportul formării de capital fix trebuie crescută în folosirea PIB. Reglările fiscale, măsuri care ţintesc spre îmbunătăţirea substanţială a balanţei finanţelor guvernării generale (în principal o reducere a cheltuielilor generale ale guvernării împreună cu finanţarea investiţiilor necesare în infrastructură); creştere semnificativă a raportului formării de capital fix brut; nivel mai mare al economiilor în gospodărie; implicare mai rapidă a finanţărilor care nu generează datorii; şi credibilitate a politicii economice. Până acum nu a fost posibil să fie îndeplinite aceste cerinţe în acelaşi timp. Ce a fost în mod deosebit dificil a fost creşterea ratei de investiţii în timp ce s-a redus consumul intern. Dacă se menţine calea curentă, atunci o scădere a ratei creşterii potenţiale este inevitabilă. Aşa cum s-a precizat anterior, acest lucru se poate întâmpla în câţiva ani. (Trebuie să ne amintim, cu toate acestea, că, calculele din programul de convergenţă preziv o creştere a PIB de 2.5% pentru 2020.) gap become negative. In fact, according to the forecasts of the convergence programme for growth after 2009, an increasingly positive GDP gap will develop – 3.2% by 2011! – which is not altogether realistic. An important feature of the current growth trajectory in Hungary is the low physical capital/GDP ratio, while the increase in productivity in the coming period is likely to be accompanied by substantial capital deepening; but at the same time, investment and savings rates are low and falling by international standards too; the development of the gross fixed capital formation of companies relative to GDP is particularly poor. Under such circumstances, additional growth adjustments are unavoidable: to sustain the rate of growth the ratio of fixed capital formation must be increased in GDP use. Fiscal adjustments, measures targeting a substantial improvement in the balance of general government finances (principally a reduction in general government consumption spending coupled with financing of necessary infrastructure investments); significant increase in the ratio of gross fixed capital formation; higher level of household savings; faster involvement of non-debt generating finance; and economic policy credibility. So far it has not been possible to fulfil these requirements at the same time. What was particularly difficult was raising the investment rate whilst reducing internal consumption. If the current path is maintained then a fall in the rate of potential growth is inevitable. As previously indicated, this may happen in the period embraced by the convergence programme. But it could also only happen a few years later. (It is worthwhile remembering, however, that the calculations in the convergence programme predict GDP growth of 2.5% for 2020.) The Hungarian political elite and therefore society are not prepared for the possibility of a substantial slowdown in growth. Annual growth of around 4%, double that anticipated in the EU-15, is considered to be some kind Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 181 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 Elita politică ungară şi deci societatea nu sunt pregătite pentru posibilitatea unei încetiniri substanţiale a creşterii. Creşterea anuală de de aproximativ 4%, dublu faţă de cât s-a anticipat în UE -15, este considerată un fel de „rată naturală” care în circumstanţe beninge ar putea fi chiar depăşită. Aceasta susţine aşteptările de convergenţă reală. (Vezi diagrama 1) Cu toate acestea, modalitatea de creştere poate fi modificată. O creştere de 3-5% a formării de capital fix brut în folosirea PIB nu este o cerinţă imposibilă. Nici explozia ratei de activitate. (Conform calculelor din programul de convergenţă, rata activităţii în 2010 va fi de 63.3%, iar in 2020 şi 2030 va totaliza 67.5%, ceea ce înseamnă că nici măcar pe termen lung nu va atinge obiectivul de 70% stabilit pentru UE-15 până în 2010.) Împreună cu cele menţionate mai sus, condiţiile de reglementare pentru instituţiile economice pot fi modificate substanţial. Reformele realizabile pe termne lung sunt de asemenea factori de creştere. Recunoscândui întârzierile în spatele competiţiei, nu este nici pe departe o coincidenţă că Uniunea Europeană consideră că reformele structurate integrate sunt un factor-cheie pentru reglare. 6. Câteva concluzii Rata anuală medie curentă a creşterii potenţiale din Uniunea Europeană de 2.4% ar putea ajunge la jumătatea acestui nivel în deceniile următoare. Rata potenţială de creştere va fi redusă la jumătate, în ciuda prognozei care include o dezvoltare relativ beningă a productivităţii muncii. Acest lucru ar putea indica modificări demografice negative. De la aderare, noile State Membre au urmat căile de tranziţie care duc la o convergenţă substanţială. Cu toate acestea, această recuperare va scădea şi se poate chiar opri. Creşterea Statelor Membre în aproape trei decenii va fi mult mai modestă decât media ţărilor UE-15. Este posibil ca, convergenţa noilor State Membre să ajungă la trei sferturi of "natural rate", which under benign circumstances could even be well surpassed. It is this that underlies real convergence expectations. (See diagram 1) Yet the growth path can be altered. A roughly 3-5% increase of gross fixed capital formation in GDP use is not an impossible demand. Neither is boosting the activity rate. (According to calculations in the convergence programme the activity rate in 2010 will be 63.3%, and in 2020 and 2030 it will total 67.5%, meaning that not even in the long run will it attain the goal of 70% set for the EU15 by 2010.) Together with the above, the regulatory conditions for economic institutions can be altered substantially. The far-reaching reforms are also growth factors. Having recognised it lags behind in global competition it is hardly a coincidence that the European Union considers comprehensive integrated structural reforms as the key factor for re-adjustment. 6. A few lessons The current average annual rate of potential growth in the European Union of 2.4% could fall to half this level on average in the coming decades. The potential growth rate will be cut in half, despite the prognosis containing relatively benign development in labour productivity. This may also indicate adverse demographic changes. Since accession the new Member States have been following transition paths leading to substantial convergence. Yet the pace of this catch up will dwindle over time and may eventually stop. The growth of these Member States in roughly three decades time may be far more modest than the average then of the EU-15 countries. It is possible that the convergence of the new Member States will reach around three-quarters of the per capita GDP level of the EU-15, i.e. after the rapid initial convergence the EU-10 countries will increasingly constitute a stagnating "convergence club". Comprehensive, integrated structural reforms Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 182 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 din nivelul PIB pe locuitor din UE -15, i.e. după convergenţa iniţială rapidă ţările UE10 vor realiza un „club de convergenţă” în stagnare. Cuprinzătoare, reformele structurale integrate (reformele de tipul celor de la Lisabona) ar putea oferi posibilitatea de a depăşi aceste dezvoltări adverse şi de a ajunge la creşterea mare de mai sus. În conformitate, implementarea acestor reforme va facilita o reînnoire a modelului European şi deci un rezultat mai bun la procesele de convergenţă. Îndeplinirea acestui set de obiective depinde într-o mică măsură de convergenţa în Europa. Statele Membre mai dezvoltate ale UE şi-au însuşit procesul de la Lisabona de la început. Dar noile state membre ale UE sunt factori importanţi în acest cadru. Convergenţa reuşită a noilor State Membre, inclusiv a Ungariei, care implică reforme pe termen lung, este o cerinţă majoră pentru realizarea reformei de la Lisabona. Exploatarea şi creşterea potenţialului de dezvoltare împreună cu reforme structurale cuprinzătoare necesită o politică macroeconomică care are ca obiectiv creşterea şi stabilitatea. Mediul macroeconomic favorabil întăreşte dinamismul economiei şi accelerează alinierea structurală. Condiţiile macroeconomice stabile care sprijină creşterea şi finanţele publice sustenabile promovează pieţele monetare eficiente. Acestea încurajează investiţiile private şi reduc costurile împrumuturilor necesare pentru restructurare şi modernizare. Ca rezultat, mediul macroeconomic orientat spre creştere şi stabilitate întăreşte capacitatea economiei de a se ajusta şi alinia, intensificând impactul reformelor structurale. Bibliografie Antal, L. 2003: Fenntartható-e a fenntartható növekedés? Az átmeneti gazdaságok tapasztalatai (Este creşterea sustenabilă sustenabilă? Experienţele economiilor de (Lisbon-type reforms) could provide an opportunity to overcome these adverse developments and achieve higher growth than above. Consistently implementing these reforms will facilitate a renewal of the European model and thus a better outcome to convergence processes. Fulfilment of the set goals depends to a not insignificant extent on convergence within Europe. The more developed EU Member States took the Lisbon process as their own from the very beginning. But the new EU members are very important factors in this framework. The successful convergence of the new Member States, including Hungary, which implies farreaching reforms, is a major prerequisite to the realisation of the Lisbon Strategy. Exploiting and increasing the growth potential alongside comprehensive structural reforms requires the assertion of a macroeconomic policy targeting growth and stability. The favourable macroeconomic environment strengthens the dynamism of the economy and accelerates structural alignment. Stable macroeconomic conditions bolstering growth and sustainable public finances both promote efficient money markets. They encourage private investment and reduce the costs of borrowing required for restructuring and modernisation. As a result of all this, a macroeconomic environment focused on growth and stability strengthens the ability of the economy to adjust and align itself, intensifying the impacts of the structural reforms. Bibliography Antal, L. 2003: Fenntartható-e a fenntartható növekedés? Az átmeneti gazdaságok tapasztalatai (Is sustainable growth sustainable? Experiences of transition economies). Közgazdasági Szemle Foundation, Budapest. Ben-David, D. 1996: Trade and Convergence among Countries. Journal of International Economies. Carone G. – D. Costello – N. Diez Guardia – G. Mourre – B. Przywara – A. Salomäki Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 183 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 tranziţie). Közgazdasági Szemle Foundation, Budapest. Ben-David, D. 1996: Comerţul şi convergenţa între ţări. Jurnal al economiilor internaţionale. Carone G. – D. Costello – N. Diez Guardia – G. Mourre – B. Przywara – A. Salomäki 2005: Impactul economic al populaţiilor îmbătrânite în Statele Membre ale UE25, Lucrări Economice No. 236, Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Afaceri Economice şi Financiare. (DG EFA) Carone, G. – Denis, C. – Mc Morrow, K. – Mourre G. – Röger W. 2006: Productivitatea muncii pe termen lung şi proiecţii ale PIB pentru Statele Membre ale UE25: un cadru al funcţiei de producţie, Comisia Europeană, Lucrări Economice No. 253, European Commission, DG EFA Denis, C. Mc Morrow, K., Röger W. 2006: Globalizarea: Tendinţe, probleme şi macroimplicaţii pentru UE, Comisia Europeană, Lucrări Europene No. 254, Comisia Europeană, DG EFA Denis, C. – D. Grenouilleau – K. Mc Morrow – Röger W. 2006: Calcularea creşterii potenţiale şi a golurilor ieşirilor – o abordare revizuită a funcţiei producţiei, Lucrări Economice No. 247, Comisia Europeană, DG EFA Dierx, A. – Ilzkovitz, F. (eds.) 2005: Costurile economice non-Lisabona. Economia Europeană.16, Martie Erdős, T. 2003: Fenntartható gazdasági növekedés (Creşterea Economică Sustenabilă), Akadémiai Kiadó, Budapesta Erdős, T. 2006: Növekedési potenciál és gazdaságpolitika (Potenţialul de creştere şi politica economică), Akadémiai Kiadó, Budapesta Comisia Europeană 2006: Mărire, doi ani mai târziu: o evaluare economică, Occasional Papers No. 24, Comisia Europeană, DG EFA Halmai P. 2006: Európa esélye: a Lisszabon Stratégia. Az integrált strukturális reformok hatásai (Şansa Europei: strategia de la Lisabona. Impactul reformelor structurale 2005: The economic impact of ageing populations in the EU25 Member States, Economic Papers No. 236, European Commission, Directorate General for Economic and Financial Affairs. (DG EFA) Carone, G. – Denis, C. – Mc Morrow, K. – Mourre G. – Röger W. 2006: Long-term labour productivity and GDP projections for the EU25 Member States: a production function framework, European Commission, Economic Papers No. 253, European Commission, DG EFA Denis, C. Mc Morrow, K., Röger W. 2006: Globalisation: Trends, Issues and Macro Implications for the EU, European Commission, Economic Papers No. 254, European Commission, DG EFA Denis, C. – D. Grenouilleau – K. Mc Morrow – Röger W. 2006: Calculating potential growth and output gaps – a revised production function approach, Economic Papers No. 247, European Commission, DG EFA Dierx, A. – Ilzkovitz, F. (eds.) 2005: The Economic Costs of Non-Lisbon. European Economy.16, March Erdős, T. 2003: Fenntartható gazdasági növekedés (Sustainable economic growth), Akadémiai Kiadó, Budapest Erdős, T. 2006: Növekedési potenciál és gazdaságpolitika (Growth potential and economic policy), Akadémiai Kiadó, Budapest European Commission 2006: Enlargement, two years after: an economic evaluation, Occasional Papers No. 24, European Commission, DG EFA Halmai P. 2006: Európa esélye: a Lisszabon Stratégia. Az integrált strukturális reformok hatásai (Europe's chance: the Lisbon strategy. Impacts of integrated structural reforms), Magyar Tudomány 2006/9 Hoj, J. – Galasso, V. – Nivoletti, G. – Dang, T.-F. 2006: The political economy of structural reform: empirical evidence from OECD countries. Economics Department Working Papers No. 501. ECO/WKP(2006)29. Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 184 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 integrate), Magyar Tudomány 2006/9 Hoj, J. – Galasso, V. – Nivoletti, G. – Dang, T.-F. 2006: Politica economică a reformei structurale: dovezi empirice din ţările OECD. Departamentul de Lucrări Economice No. 501. ECO/WKP(2006)29. IMF 2006: Ungaria: 2006 Raportul Personalului; Suplimentul Personalului; Informaţii Publice la Discuţiile Consiliului de Administraţie, Octombrie 2006 IMF Raportul de ţară No. 06/379 Jones, I.L. 2002: Introducere la creşterea economică. McGraw-Hill. Mankiw, G. – Romer, D. – Weil D. 1992: Contribuţia la creşterea economică, Jurnal Trimestrial de Economie. Nicoletti G. – Scarpetta S. 2003: Reglementări, productivitate şi creştere, Departamentul de lucrări Europene OECD no. 347 ECO/WKP(2003)1 OECD 2003: Sursele creşterii economice în ţările OECD, Paris. Orelanna, M. – Paternoster, D. – Sørensen, S.V. 2005: Consum, investiţii şi economii în EU: o evaluare. Economia Europeană, Occasional Papers No 20. Palánkai T. 2005: Az európai integráció gazdaságtana (Economia integrării europene). Aula, Budapesta Quah, D. 1995: Condiţii ale Creşterii economice şi convergenţei, CEP Discussion Paper No. 253, pp. 27-59. Quah, D. 1996: Vârfuri gemene: Creşterea şi convergenţa în modelele dinamicii distribuţiei, Jurnalul Economic, vol. 106, No. 437, pp. 1045-1055. Sachs, J. – A. Warner 1995: Convergenţa economică şi politicile economice, NBER Working Paper No. 5039. Sala-i-Martin, X. 1996: Coeziunea regională: Dovezi şi teorii ale creşterii regionale şi convergenţei, European Economic Review Tabelul 1 Creşterea şi convergenţa reală Ţara PIB pe locuitor (% din UE-15) Creşterea medie reală IMF 2006: Hungary: 2006 Staff Report; Staff Supplement; and Public Information Notice on the Executive Board Discussion, October 2006 IMF Country Report No. 06/379 Jones, I.L. 2002: Introduction to Economic Growth. McGraw-Hill. Mankiw, G. – Romer, D. – Weil D. 1992: A Contribution to the Empirics of Economic Growth, The Quarterly Journal of Economics. Nicoletti G. – Scarpetta S. 2003: Regulation, productivity and growth, OECD evidence Economics Department Working Papers no. 347 ECO/WKP(2003)1 OECD 2003: The sources of economic growth in OECD countries, Paris. Orelanna, M. – Paternoster, D. – Sørensen, S.V. 2005: Consumption, investment and saving in the EU: an assessment. European Economy, Occasional Papers No 20. Palánkai T. 2005: Az európai integráció gazdaságtana (Economics of European integration). Aula, Budapest Quah, D. 1995: Empirics for Economic Growth and Convergence, CEP Discussion Paper No. 253, pp. 27-59. Quah, D. 1996: Twin Peaks: Growth and Convergence in Models of Distribution Dynamics, Economic Journal, vol. 106, No. 437, pp. 1045-1055. Sachs, J. – A. Warner 1995: Economic Convergence and Economic Policies, NBER Working Paper No. 5039. Sala-i-Martin, X. 1996: Regional Cohesion: Evidence and Theories of Regional Growth and Convergence, European Economic Review Table 1 Growth and real convergence Country Czech Republic Hungary Poland GDP per capita (as % of EU-15) 1997 2005 61.9 67.8 Average real GDP growth (%) 1997 – 2005 2.3 45.5 40.1 57.2 46.0 4.3 3.9 Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 185 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 Republica Cehă Ungaria Polonia Slovenia Slovacia EU- 10 1997 61.9 2005 67.8 a PIB (%) 1997 – 2005 2.3 45.5 40.1 64.5 42.3 44.3 57.2 46.0 75.0 50.1 52.1 4.3 3.9 3.9 4.1 3.9 Slovenia Slovakia EU- 10 64.5 42.3 44.3 75.0 50.1 52.1 3.9 4.1 3.9 Source: European Commission DG ECFIN Sursa: Comisia Europeană DG ECFIN Diagrama 1 Convergenţa pe termen lung Diagram 1 Long term convergence 250 200 150 100 50 0 2005 2008 2011 2014 2017 2020 2023 2026 2029 2032 2035 2038 EU-15 EU-10 Creşterea potenţială şi factorii săi (%) Perioada EU- 10 EU- 15 Rata potenţială a creşterii 1998 - 2000 2001 - 2005 1998 - 2000 2001 - 2005 3.6 3.5 2.3 2.0 Tabelul 2 Contribuţia la creşterea potenţială Muncă Capital TFP1 – 0.8 2.3 2.2 – 0.4 1.8 2.1 0.3 0.8 1.3 0.4 0.6 1.0 Sursa: Comisia Europeană DG ECFIN Nota: 1. Productivitatea totală a factorilor Table 2 Potential growth and related factors (%) Period Potential growth rate Contribution to potential growth Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 186 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 EU- 10 EU- 15 1998 - 2000 2001 - 2005 1998 - 2000 2001 - 2005 Labour – 0.8 – 0.4 0.3 0.4 3.6 3.5 2.3 2.0 Capital 2.3 1.8 0.8 0.6 TFP1 2.2 2.1 1.3 1.0 Source: European Commission DG ECFIN Note: 1. Total factor productivity Table 3 Creşterea potenţială a PIB (media anuală %) Republica Cehă Ungaria Polonia Slovenia EU-25 EU-15 EU-10 2004-2010 3.5 3.7 4.6 4.6 2.4 2.2 4.7 2011-2020 2.9 2.8 3.8 4.2 2.2 2.1 3.5 2021-2030 2.2 2.3 2.7 2.6 1.5 1.4 2.5 2031-2040 1.0 1.2 1.2 0.9 1.2 1.2 1.2 2041-2050 0.7 1.0 0.5 0.3 1.2 1.3 0.6 Sursa: Carone-Denis et al, 2006 Table 3 Potential GDP growth (annual average %) Czech Republic Hungary Poland Slovenia EU-25 EU-15 EU-10 2004-2010 3.5 3.7 4.6 4.6 2.4 2.2 4.7 2011-2020 2.9 2.8 3.8 4.2 2.2 2.1 3.5 2021-2030 2.2 2.3 2.7 2.6 1.5 1.4 2.5 2031-2040 1.0 1.2 1.2 0.9 1.2 1.2 1.2 2041-2050 0.7 1.0 0.5 0.3 1.2 1.3 0.6 Source: Carone-Denis et al, 2006 Tabelul 4 Creşterea anuală medie în productivitatea muncii (%) Republica Cehă Ungaria Polonia Slovenia Slovacia EU-25 EU-15 EU-10 2004-2010 3.4 3.2 3.8 3.9 3.3 1.5 1.3 3.6 2011-2020 3.2 3.0 3.3 3.6 3.1 2.0 1.9 3.4 2021-2030 2.8 2.8 2.9 3.0 2.8 1.9 1.8 2.9 2031-2040 2.1 2.1 2.1 2.1 2.1 1.8 1.7 2.1 2041-2050 1.8 1.8 1.8 1.8 1.8 1.7 1.7 1.8 Source: Carone-Denis et al, 2006 Table 4 Annual average growth in labour productivity (%) Czech Republic Hungary Poland 2004-2010 3.4 3.2 3.8 2011-2020 3.2 3.0 3.3 2021-2030 2.8 2.8 2.9 2031-2040 2.1 2.1 2.1 2041-2050 1.8 1.8 1.8 Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 187 Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009 Slovenia Slovakia EU-25 EU-15 EU-10 3.9 3.3 1.5 1.3 3.6 3.6 3.1 2.0 1.9 3.4 3.0 2.8 1.9 1.8 2.9 2.1 2.1 1.8 1.7 2.1 1.8 1.8 1.7 1.7 1.8 Source: Carone-Denis et al, 2006 Table 5 Creşterea, creşterea potenţială în Ungaria (%) PIB 1 PIB potenţial 1. 1 PIB potenţial 2. 2 Golul ieşirilor 1. 1 Golul ieşirilor 2. 3 2004 5.2 4.1 3.7 1.0 1.4 2005 4.1 4.1 3.5 1.1 1.6 2006 4.1 4.0 3.5 1.2 2.2 2007 2.2 4.0 3.4 -0.6 1.0 2008 2.6 3.9 3.4 -1.9 0.2 2009 4.1 3.9 3.4 -1.7 0.9 2010 4.3 3.8 3.3 -1.2 1.9 2011 4.6 3.9 3.3 -0.4 3.2 Sursa: Programul de Convergenţă al Guvernului Ungar, Sept. 2006, Denis-Grenouilleau et al. 2006, calcul propriu Table 5 Growth, potential growth in Hungary (%) GDP 1 Potential GDP 1. 1 Potential GDP 2. 2 Output gap 1. 1 Output gap 2. 3 2004 5.2 4.1 3.7 1.0 1.4 2005 4.1 4.1 3.5 1.1 1.6 2006 4.1 4.0 3.5 1.2 2.2 2007 2.2 4.0 3.4 -0.6 1.0 2008 2.6 3.9 3.4 -1.9 0.2 2009 4.1 3.9 3.4 -1.7 0.9 2010 4.3 3.8 3.3 -1.2 1.9 2011 4.6 3.9 3.3 -0.4 3.2 Source: Convergence Program of Hungarian Government, Sept. 2006, Denis-Grenouilleau et al. 2006, own calculation 1 2 DSc. Profesor, [email protected] Asistent Univ. Dr., [email protected] “Contabilitatea creşterii” tradiţionale şi contribuţia factorilor individuali la creşterea calculată în acest cadru sunt discutate în multe lucrări ale lui Tibor Erdős (Erdős (2003); (2006) 10., p. 33. 5 Based on Mankiw, Romer and Weil (1992); Sachs and Wanner (1995), Erdős (2003), (2006), Quah (1995), Quah (1996) and Antal (2004) 6 Din 1973 a scăzut aproape la jumătate din rata înregistrată între 1950 şi 1973. Convergenţa Statelor Membre ale UE la cea mai dezvoltată economie este indicată de creşterea TFP dintre 1973 şi 1995 care a depăşit-o pe aceea a Statelor Unite. În acelaşi timp, de la mijlocul anilor 90 creşterea productivităţii totale a factorilor în Statele Unite a fost mult mai mare decât în ţările membre UE. 7 DSc. Professor, [email protected] 8 PhD senior lecturer, [email protected] 4 10 Traditional "growth accounting" and the contribution of individual factors to growth calculated under this framework are discussed in many papers of Tibor Erdős (Erdős (2003); (2006) 10., p. 33. 11 Based on Mankiw, Romer and Weil (1992); Sachs and Wanner (1995), Erdős (2003), (2006), Quah (1995), Quah (1996) and Antal (2004) 12 Since 1973 it has dropped to roughly one half of the rate recorded from 1950 to 1973. The convergence of EU Member States to the most developed economy is indicated by the TFP growth between 1973 and 1995 which exceeded that of the United States. At the same time, since the middle of the 1990s the increase in total factor productivity in the United States has been far greater than in EU member countries. Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1/2009 188