Academia.edu no longer supports Internet Explorer.
To browse Academia.edu and the wider internet faster and more securely, please take a few seconds to upgrade your browser.
Theoretical and Empirical Researches in Urban Management, 2007
The goal of sustainable design is to find thouse constructive solutions, which are reflected in the construction features, which will ensure on the one hand the welfare and on the other hand the coexistence of the three groups that make up the global ecosystem (inorganic elements, living organisms and people). Achieving sustainable design goal is through education in a conceptual framework that has three levels: principles, strategies and methods. They correspond to the three objectives of architectural education regarding the environment: the creation of care towards the environment, explaining the building ecosystem and learning how buildings can be designed in the concept of sustainable development. Each of this principles includes a unique set of strategies, whose study leads to a better understanding of the interaction with the environment. This creates the premise for analyzing the specific methods that both builders together and architects together with other professionals can apply to reduce the impact of buildings they made with the environment.
Dicţionarul multimedia al teatrului românesc, 2020
Cercetări arheologice, 2022
Acest studiu este dedicat unei categorii speciale de material arheologic, păstrate în colecțiile Muzeului Național de Istorie, terra sigillata de la Feldioara. Analiza a fost realizată pe un lot de 44 de piese ce au fost descoperite în cadrul campaniilor arheologice întreprinse între anii 1987-1990. În urma analizei stilistice (în cazul pieselor cu decor), coroborată cu analiza tipologică și cea a pastelor din care sunt confecționate obiectele am constatat faptul că importurile provin din două mari centre producătoare de terra sigillata: Lezoux și Rheinzabern. Astfel, centrul de la Lezoux reprezintă locul de proveniență a celei mai mari părți din sigilatele descoperite la Feldioara. Atelierele de la Rheinzabern constituie, de asemenea, una dintre sursele principale de terra sigillata de la Feldioara.
2011
Moto:"Unei teoreme i se poate imputa că ar fi falsă dar nu i se poate permite să fie sterilă" Grigore C. Moisil "Un om ca oricare altul", pag. 287 NOI LINII CONCURENTE ŞI UN NOU PUNCT DE INTERSECŢIE ÎNTR-UN TRIUNGHI Mircea Eugen Şelariu 0. INTRODUCERE În matematică, sunt cunoscute 4 teoreme referitoare la drepte şi puncte remarcabile într-un triunghi, sau 4 teoreme referitoare la concurenţa liniilor remarcabile într-un triunghi şi, în acest cadru, sunt cunoscute 4 puncte de intersecţie remarcabile a câte 3 linii într-un triunghi (G, H, M şi O) şi 4 tipuri de linii remarcabile într-un triunghi oarecare / scalen ascuţitunghic: mediatoarele, înălţimile, medianele şi bisectoarele (Fig.1).
2008
Locuirea urbana constituie rezultatul complexelor functii socio-economice la nivel de grup si individuale care au loc in spatiul orasului. Calitatea urbana consta in gradul de confort de care beneficiaza populatia orasului, mai ridicat decat in restul teritoriului, rezultat al nivelului de echipare complexa al acestor asezari. Locuirea presupune de asemenea si legatura intre locuinte, dotari tehnico-edilitare si social-culturale iIntr-un scop
Meso: The first Croatian meat journal, 2020
2019
Les hommes ont besoin de couleur. Le monde d'image qui est composé par une diversité des formes de couleurs représente un moyen de communication. «La faim» de couleur est prononcé. Cette «faim» explique l'apparition de nouvelles moyens pour exprimer les nuances de couleurs, comme: limoniu, toporăşiu, scorţişoriu, corbiu, lemniu, cînepiu etc. Mais, dans la communication on a besoin d'exprimer les nuances spéciales qui provoque l'apparition de ces mots dérivés du nome de l'objet qui a cette couleur.
Studii si Cercetari de Istoria Artei : Teatru, Muzică, Cinematografie, 2012
Institutul de muzicologie bizantină de la Atena (IBM) a luat fiinţă în anul 1970, cu binecuvântarea Sf. Sinod al Bisericii Greciei, la propunerea mitropolitului Dionisie Psarianos († 1997) 1. Printr-o activitate riguroasă şi asiduă, al cărei principal sprijinitor a fost de la început profesorul Grigorie Th. Stathis, institutul a editat până astăzi un număr important de lucrări ştiinţifice, distribuite în 6 serii, din care două principale: aceea a cataloagelor de manuscrise (7 κατ£λογοι până în anul 2008) şi a studiilor (17 µελšται apărute). Aceste volume (în mare parte teze de doctorat dintre care unele depăşesc 700 sau 800 de pagini) constituie de pe acum o mică bibliotecă, din care nu doar muzicologia bizantină, dar şi alte discipline fundamentale (teologie, istorie, filologie), au prilejul să fructifice o însemnată cantitate de informaţie, în mare parte inedită. Catalogul elaborat de Emanuel Giannopoulos, psalt şi profesor la Universitatea din Salonic 2 , descrie analitic manuscrisele psaltice greceşti păstrate în fondurile bibliotecilor din Marea Britanie 3 , cele mai multe aflate la Londra (29 la British Library) şi la Oxford (26 la Bodleian Library). Şi bibliotecile universitare de la Oxford au 4 psaltichii (2 la Keble College şi 2 la Christ Church). La Cambridge sunt 14, cele mai multe (10) la University Library, dar şi la Trinity College (2), Emmanuel College (1) şi Gonville and Caius College (1). Biblioteca Universităţii John Rylands din Manchester posedă 7 manuscrise muzicale bizantine, dintre care 6 au aparţinut cândva lui Moses Gaster (1552, 1554, 1565, 1570, 1571, 1573). Catalograful descrie între paginile 358-398 ale catalogului său şi cele 5 manuscrise psaltice aflate în colecţiile speciale ale Bibliotecii Centrale a Universităţii din Birmingham, în Edgbaston Campus, precum şi o filă dintr-un stihirar datat sec. XII-XIII (ww Greq MSS), pe care o şi reproduce (p. 398). Cele dintâi aparţin colecţiei orientalistului de origine irakiană Alphonse Mingana (4, 5, 6, 7, 8), colecţie formată însă cu precădere din piese orientale (aproape 3000 de manuscrise siriene, arabe etc.). Biblioteca Universităţii din Cardiff (Arts & Social Studies) posedă celebrul codex Peribleptos (datat de Tillyard cca. 1280), un stihirar format din 2 tomuri, unul din izvoarele care au stat la baza transcrierii imnelor Octoihului 4. E. Giannopoulos îl descrie sub numerele 88 şi 89 (p. 401-409), datându-l însă de la începutul sec. XIV. O descoperire a autorului este şi o "papadichie" voluminoasă copiată de ieromonahul cretan Gherasim Yalinas la anul 1662 (f. 578 v), cunoscut a fi şi scribul altor 4 manuscrise muzicale, toate păstrate în biblioteca
Cercetări Arheologice, 2000
Podoabele din aur din Colecţia Orghidan, în special cele elenistice, au mai constituit obiectul unor cercetări sumare într-un articol semnat de M. Gramatopol şi R. Theodorescu 1 precum şi într-o comunicare nepublicată, susţinută de M. Sfârlea la o sesiune de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie a României. în ambele cazuri, autorii s-au rezumat la o descriere succintă a pieselor elenistice din colecţia aflată în discuţie. Provenienţa bijuteriilor nu este cunoscută, majoritatea fiind achiziţionate prin reprezentanţi la vânzările publice din ţară şi străinătate. Am considerat deci utilă o reluare a studiului podoabelor elenistice din Colecţia Orghidan cu descrierea lor în detaliu, insistând asupra elementelor de tehnică precum şi asupra analogiilor stilistice care, chiar dacă nu pot oferi o localizare certă a atelierelor de provenienţă a pieselor cercetateaceasta putând fi însă presupusă în unele cazuri-oferă în schimb premisele pentru o datare relativ corectă. Obiectul cercetării acestei comunicări se rezumă la cerceii din epoca elenistică, reprezentaţi în colecţia inginerului Constantin Orghidan prin exemplare dintre cele mai reuşite. 1. Pereche de cercei din aur cu toarta circulară din mai multe sârme din aur înfăşurate, ce se îngustează progresiv la un capăt, iar la celălalt se termină cu o protomă de leu modelată "au repoussé" din două jumătăţi de foaie din aur sudate longitudinal. Gâtul tronconic sudat de cap este bordât cu fir pseudo-periat, iar partea centrală este decorată cu filigran în forma literei "S" culcată, cu o buclă mai mare şi una mai mică şi cu granule. Sudura gâtului de toarta cercelului este mascată de un fel de caliciu format din triunghiuri bordate cu fir perlat şi dispuse în motivul "dinţilor de lup", (înv. nr. C 4209, C 4210. Diametrul toartelor = 19 şi 20 mm.; G = 3,96 şi 4,25 g; Au 900%0). Cerceii cu torţi din mai multe sârme înfăşurate, terminate cu protome de leu sunt foarte frecvenţi în mormintele elenistice de la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al Ill-lea a Chr. Analogii s-au descoperit la Kerci, la Sedes în Salonic, la Kazani, Amphipolis, Curium, Syracuza, Todi 2 , Odessos (Varna) şi Mal Tepe 3. La Rheneia s-a găsit un exemplar cu o mărgea din piatră semipreţioasă fixată între protomă şi toarta propriu-zisă 4. De asemenea, exemplare similare au fost semnalate la Muzeul de artă din Bloomington, Indiana 5 şi într-o colecţie particulară din Elveţia 6 .
Environmental Archaeology, 2024
Sens Public, 2006
YENİ DÜŞÜNCE DERGİSİ
Μόνο επιστημονικά κάνουμε ελκτική δύναμη τον κομμουνισμό., 2021
CIRED - Open Access Proceedings Journal, 2017
Nottingham Medieval Studies, 2018
Il FRIGNANO N.11, 2019
SPIE Proceedings, 2000
Pantanal Editora, 2021
Education Canada, 2007
Medical Physics, 2012
European journal of epidemiology, 2015
CPSL Vol.5 no.2, 2022
Journal of the Endocrine Society
Brazilian Oral Research, 2009
Philosophical Magazine, 2010
Turkish Nephrology Dialysis Transplantation, 2015