CE E NOU 1 ÎN DOOM 2

CE E NOU1 ÎN DOOM2 - Academia Român , Institutul de Lingvistic „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, Dic ionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limbii române. Edi ia a II-a rev zut i ad ugit , Univers Enciclopedic, Bucure ti, 2005, coordonator: Ioana Vintil -R dulescu În cele ce urmeaz se prezint , înso ite de câteva exemple, principalele modific ri introduse în DOOM2 fa de prima edi ie a dic ionarului2 (DOOM1), modific ri care afecteaz normarea sub diverse aspecte a unor cuvinte. Conform Legii privind organizarea i func ionarea Academiei Române nr. 752/2001, în România, forul care „se îngrije te de cultivarea limbii române i stabile te regulile ortografice obligatorii” este Academia Român . Actualele norme au intrat în uz din momentul public rii DOOM2; pentru înv mânt, ministerul de resort este cel care decide data aplic rii lor. Pentru detalii privind celelalte norme (care sunt în continuare valabile a a cum fuseser stabilite prin DOOM1) i fiecare cuvânt - mai vechi sau mai nou - în parte este necesar consultarea introducerii la DOOM2, respectiv a dic ionarului propriu-zis. Informa iile sunt prezentate în ordinea în care su fost tratate în introducerea la DOOM2 i nu în ordinea importan ei. MODIFIC RI PRIVIND DENUMIREA/CITIREA UNOR LITERE Litere mari A mici a Denumirea/ citirea literei a Â3 B C D E F G H I Î J K L â b c d e f g h i î j k l î/î din a be/bî e/cî de/dî e ef/fe/fî e/ghe/gî ha /hî4 i î/î din i je/jî ka/kapa el/le/lî Cuvintele la care s-au f cut modific ri de norm fa de edi ia I sunt precedate în DOOM2 de semnul exclam rii (!), iar cuvintele nou introduse – de stelu (*). 2 Academia Republicii Socialiste România, Institutul de Lingvistic al Universit ii Bucure ti, Dic ionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limbii române, Editura Academiei, Bucure ti, 1982, redactor responsabil: Mioara Avram, redactor responsabil adjunct: Laura Vasiliu. 3 Consider m neavenit continuarea r zboiului celor dou litere, „â din a” i „î din i”: indiferent de motiva ii, schimbarea, din nou, a acestei conven ii grafice ar fi o dovad de ridicol imaturitate pentru o cultur care pretinde a fi luat în serios. 4 Denumirea ha este rar folosit . 1 1 M N O P Q R S m n o p q r s T t U V W u v w em/me/mî en/ne/nî o pe/pî kü5 er/re/rî es/se/sî e/ î te/tî e/ î u ve/vî dublu ve/dublu vî X Y Z x y z ics [igrec] ze/zet7/zî 6 O VALOARE SUPLIMENTAR A LITEREI W Valoarea i [u]8 în câteva anglicisme Pozi ia Exemple la ini ial de cuvânt + weekend ee, (h)i [u kend] whisky [u ski] wigwam [u g om] SCRIEREA I CITIREA UNOR ABREVIERI Actualmente se prefer scrierea f r puncte desp r itoare a unor abrevieri de tipul SUA, UNESCO etc. Unele litere din anumite abrevieri se citesc dup modelul limbii din care au fost împrumutate abrevierile, de ex. CV, citit [sivi], deoarece este împrumutat din englez , i nu din latin (unde nici nu se folosea aceast abreviere), chiar dac sintagma pe care o abreviaz , curriculum vitae, este un latinism. Nu sunt urmate de punct: - simbolurile majorit ii unit ilor de m sur : gal pentru galon; - simbolurile unor termeni din domeniul tehnic i tiin ific: Rh „factorul Rhesus”. Pentru numele i simbolurile unit ilor de m sur se aplic prevederile sistemelor interna ionale obligatorii/normele interne în domeniu. ACCENTUL9 Pronun area ch u, indicat în DOOM1, este nerecomandabil . i au sub s i t o virguli ¸ i nu o sedil (care se utilizeaz sub c în alte limbi: ç). În unele programe de calculator, , spre deosebire de , apare în mod gre it cu sedil . 7 Citit i [zed]. 8 Deoarece diftongul [ i] nu exist în limba român . 9 Vocala care poart accentul principal este subliniat cu o linie. 5 6 2 La unele cuvinte (mai vechi sau mai noi) se admit variante accentuale literare libere (indicate în Dic ionar în ordinea preferin ei), cu unele deosebiri fa de DOOM1, atât la unele cuvinte vechi în limb , cât i la unele neologisme, de ex. acatist/acatist, antic/antic, ginga /ginga , hatman/hatman, jilav/jilav, penurie/penurie, trafic/trafic. Se recomand o singur accentuare la avarie, crater, despot, la formele verbului a fi suntem, sunte i. SCRIEREA I PRONUN AREA NUMELOR PROPRII STR INE Numele statelor trebuie utilizate în forma oficial recomandat de acestea Belarus (la cuvintele din aceea i familie se pot folosi ambele variante: belarus/bielorus, belarus /bielorus ), Cambodgia, Côte d’Ivoire, Myanmar. Formele tradi ionale curente, intrate prin intermediul altor limbi i adaptate limbii române, ale unor nume de locuri str ine cunoscute de mai mult vreme la noi, pot fi folosite i în indica ii bibliografice: Floren a etc. Normele actuale recomand formele Bahus, Damocles - cf. i expresia consacrat sabia lui Damocles -, Menalaos, Oedip [ödip] (cf. i redarea titlului tragediei antice Oedip rege i a titlului operei lui George Enescu), Procust, nu Bacus, Damocle, Menelau, Edip, Procust. Numele anumitor personalit i, provenite din limbi scrise cu alfabetul chirilic, pot fi ortografiate atât conform tradi iei române ti, cât i normelor actuale de transliterare: Dostoievski/Dostoevski. SCRIEREA CU LITER MIC SAU MARE LA INI IAL Scrierea cu liter mic la ini ial Se scriu cu liter mic ( i nu mare) la ini ial i: - numele fiin elor mitice multiple: ciclop, gigant, muz , parc , siren , titan; - elementele ini iale din num rul de ordine al unor manifest ri periodice a c ror denumire este folosit în interiorul unei propozi ii: Participan ii la (cel de-)al X-lea Congres … Când denumirea este folosit singur , ca titlu etc., âncepe cu liter mare: Al X-lea Congres ... Se pot scrie, ocazional, cu liter mic , unele cuvinte care, în mod obi nuit, se scriu cu liter mare, pentru a realiza un anumit efect stilistic (ceau escu, pcr) sau grafic (univers enciclopedic pe publica iile editurii în cauz ). Scrierea cu liter mare la ini ial Se scriu cu liter mare la ini ial i: - toate componentele (cu excep ia, de regul , a cuvintelor ajut toare): - numelor proprii (inclusiv ale unor unit i lexicale complexe folosite ca nume proprii) care desemneaz marile epoci istorice (chiar dac nu reprezint evenimente) (Antichitatea, Evul Mediu), inclusiv r zboaiele de anvergur (Primul R zboi Mondial, al Doilea R zboi Mondial) sau care au un nume propriu (R zboiul celor Dou Roze, R zboiul de Independen , R zboiul de Secesiune, R zboiul de Treizeci de Ani, R zboiul de 100 de Ani); 3 - numelor proprii de institu ii, inclusiv când sunt folosite eliptic: secretar de stat la Externe; Lucreaz în Institut de cinci ani; student la Litere; admiterea la Politehnic ; - locu iunilor pronominale de polite e: Alte a Sa Regal , Domnia Sa, Excelen a Voastr , În l imea Voastr , Majest ile Lor Imperiale, Sfin ia Sa; - numai primul element din numele proprii compuse care reprezint denumirile organismelor de conducere i ale compartimentelor din institu ii: Adunarea general a Academiei Române, Catedra de limba român , Comisia de cultivare a limbii a Academiei Române, Compartimentul/Departamentul/Sectorul de limbi romanice, Direc ia, Secretariatul, Sec ia de filologie i literatur a Academiei Române, Serviciul de contabilitate. Se pot scrie cu liter mare unele cuvinte (care, de obicei, se scriu cu liter mic ), în semn de cinstire (Soldatul Necunoscut; Slav rilor Române). Componentele sintagmei rile române, care nu a fost niciodat numele propriu al unei entit i statale unice, se scriu în mod obi nuit cu liter mic la ini ial . SCRIEREA CUVINTELOR COMPUSE I. Se revine la scrierea într-un cuvânt a tuturor formelor pronumelui negativ compus niciunul, niciuna „nimeni” i ale adjectivului pronominal corespunz tor niciun, nicio, care se încadreaz într-un întreg sistem la care se aplic de mult acelea i reguli. 1. Niciun(ul) s-a mai scris „legat” i înainte de 1953, dat dup care nici un(ul) a devenit singura excep ie în mai multe privin e: - a. era unicul pronume (în afar de ceea ce i spre deosebire, de exemplu, de pronumele cu o componen relativ asem n toare vreun(ul), scris într-un cuvânt) redat grafic ca i cum ar fi vorba de dou cuvinte diferite i independente i nu de un unic pronume/adjectiv compus sudat - între componentele c ruia nu poate fi intercalat alt cuvânt; - b. era singura combina ie din seria celor formate din nici + când, cât, cum, de cât, de cum, o dat sau odat , odinioar , unde la care nu se f cea distinc ie i în scris între îmbin rile libere i disociabile, în care componentele î i p streaz individualitatea, i cuvintele compuse sudate. Astfel, i pân acum trebuia s se disting , de exemplu, i în scris, între niciodat „în niciun moment” i nici odat „nici cândva” (situa ia complicat în acest caz i de o a treia situa ie: nici o dat „nici o singur dat ”, „nicio dat calendaristic ” sau „nicio informa ie”) sau între grupurile ortografice fiecare, oarecare, oricine .a. i, respectiv, fie care, oare care, ori cine. 2. Tot atât de normal ca în aceste ultime exemple este s distingem, de pild , între: - niciun adjectiv pronominal (N-are niciun chef s fac ce i se cere) i nici un adverb + articol (Nu e naiv i nici un om ne tiutor) sau nici un conjunc ie + numeral (M confunda i, eu nu am nici un frate, nici mai mul i); - niciunul pronume (N-a venit niciunul „nimeni”) i nici unul conjunc ie + pronume nehot rât (Nu-mi place nici unul, nici cel lalt - combina ii în care nici este accentuat în fraz i în care se poate intercala, de exemplu, adverbul m car (N-are nici m car un prieten). Aceste combina ii se folosesc mult mai rar decât pronumele i mai ales în astfel de structuri binare, destul de clare din punctul de vedere al în elesului i al logicii, nu numai al analizei gramaticale. 3. Grafia niciun etc. corespunde i pronun rii în dou silabe [ni un]. 4. Ea nu numai c nu îngreuneaz , ci, dimpotriv , u ureaz recunoa terea ca atare a pronumelui/adjectivului pronominal în cauz . 5. Acest grafie a fost adoptat i de noua Gramatic a Academiei. 6. Ea respect i paralelismul grafic cu celelalte limbi romanice în care exist pronume cu o structur asem n toare. Se scriu „legat” i: 4 - adjectivele cu structura adjectiv + vocala de leg tur o + adjectiv, care exprim o unitate, având flexiune numai la ultimul element: cehoslovac „din fosta Cehoslovacie”, sârbocroat; Dar ceho-slovac „dintre Cehia i Slovacia”, sârbo-croat „dintre sârbi i croa i”. - adverbul odat „cândva (în trecut sau în viitor), imediat, în sfâr it”: A fost odat ca niciodat , O s - i spun eu odat ce s-a întâmplat, Termin odat , Odat terminat lucrul, am plecat. Dar se scriu în dou cuvinte o dat numeral adverbial (A a ceva i se întâmpl numai o dat în via , Te mai rog o dat , O dat la dou luni) i o dat subst. „zi, dat calendaristic ” sau „informa ie”. II. Se scriu cu cratim : - adjectivele compuse nesudate cu structura adverb + adjectiv (adesea provenit din participiu), când compusul prezint o diferen de sens fa de cuvintele de baz : bine-crescut „cuviincios”, bine-cunoscut „celebru”, bine-venit „oportun, agreat”; Ele se deosebesc de îmbin rile cu o structur i o componen asem n toare, care se scriu într-un cuvânt când sunt compuse sudate (binecuvântat) i separat când sunt grupuri de cuvinte care î i p streaz fiecare sensul (bine crescut „dezvoltat bine”). - substantivele compuse cu unitate semantic i gramatical mai mic decât a celor scrise într-un cuvânt, ca: - bun -credin „onestitate”; bun -cre tere, bun -cuviin „polite e”; bun -diminea a (plant ), bun-r mas „adio”; Compusele sudate cu structur asem n toare se scriu într-un cuvânt (bun stare „prosperitate”), iar secven ele în care componentele î i p streaz autonomia - în cuvinte separate (bun cre tere „dezvoltare bun ”, bunul gust al libert ii). - prim-balerin, prim-balerin , prim-procuror, pri-solist, prim-solist ; - bas-bariton, contabil- ef10, cuvânt-titlu „intrare de dic ionar”, ma in capcan (în care al doilea substantiv este apozi ie); Se scrie într-un cuvânt blocstart - ca i blochaus, blocnotes. - termeni care denumesc substan e chimice distincte, specii distincte de plante sau de animale (cu nume tiin ifice diferite) .a., la care se generalizeaz scrierea cu cratim - indiferent de structur : fluture-de-m tase, gândac-de-Colorado (specii de insecte), vi -de-vie (plant ). - tipuri izolate: cuvânt-înainte „prefa ”, mai-mult-ca-perfect (timp verbal). SCRIEREA LOCU IUNILOR11 Se scriu în cuvinte separate, de ex.: b gare de seam „aten ie”, chit c , cu bun tiin , de bun voie „benevol”, de jur împrejurul, de prim rang „de calitatea întâi”; Doamne fere te, Domnia Lui, Excelen a Sa, Înalt Preasfin ia Voastr , în ciuda, în jur „în preajm ”, în jur de „aproximativ”, în jurul, în locul, M ria Ta, pân ce, pân s .a. 10 În COR. Clasificarea ocupa iilor din România, Meteor Press, Bucure ti, 2003, i în actele normative (Ordonan a de urgen nr. 191 din 12 decembrie 2002, în Monitorul Oficial al României, XIV, nr. 951, Partea I, 24 decembrie 2002), numele de func ii compuse cu ef sunt scrise în cuvinte separate; cf. i negociator ef etc. 11 Deoarece nu pun alte probleme de scriere decât cele generale, precum i ale componentelor lor, multe locu iuni – interpretate uneori i drept grupuri de cuvinte – nu au fost incluse în DOOM1, în DOOM2 ad ugâdu-se un num r restrâns. 5 În locu iunile odat ce „dup ce, din moment ce” i odat cu „în acela i timp cu”, adverbul odat se scrie într-un cuvânt. Din punctul de vedere al scrierii ca locu iuni nu sunt semnificative situa iile în care unele elemente din componen a lor sunt scrise cu cratim din motive fonetice - todeauna (de-a berbeleacul, dintr-odat ) sau acidental, pentru a reda rostirea lor în tempo rapid (a a i a a/a a i-a a) - sau pentru c sunt cuvinte compuse (de (pe) când Adam-Babadam). SCRIEREA GRUPURILOR DE CUVINTE12 Fiind grupuri de cuvinte, i nu un singur cuvânt compus, se scriu „dezlegat” i: - de mâncat (N-am nimic de mâncat; De mâncat, a mânca), dup prânz .a.; Dar se scriu într-un cuvânt sau cu cratim compusele cu o structur asem n toare: demâncare, demâncat (pop.) „mâncare”, dup -amiaz , dup -mas „a doua parte a zilei”. - ap mineral , bun diminea a (formul de salut), bun stare „stare bun ” etc. Grupurile relativ stabile de cuvinte se deosebesc de cuvintele compuse cu structur i componen asem n toare, în care elementele componente nu- i p streaz sensul de baz i nu corespund realit ii denumite i care se scriu fie cu cratim (bun -diminea a „plant ”), fie întrun cuvânt: bun stare „prosperitate”. DESP R IREA LA CAP T DE RÂND13 Desp r irea numelor de institu ii cuprinzând abrevieri pentru nume generice sau nume proprii Se tolereaz plasarea pe rânduri diferite a abrevierilor pentru nume generice (RA = regie autonom , SA = societate anonim .a.), i a numelor proprii din denumirile unor institu ii, indiferent de ordine: Roman |S.A., SC Severnav | SA., dar i F.C. | Arge , RA | „Monitorul Oficial”, SC | Severnav SA (ca i în scrierea complet : Fotbal| Club| Arge etc.). Numele proprii de persoan Pentru p strarea unit ii lor, nu se despart la sfâr it de rând, ci se trec integral pe rândul urm tor numele proprii de persoane: Abd el-Kader, Popescu (nu: Abd el|Kader/Abd el-Ka-|der, Po-pescu/Popes-cu). Desp r irea cuvintelor la cap t de rând Regula general i obligatorie a desp r irii cuvintelor la cap t de rând, valabil pentru ambele modalit i de desp r ire (dup pronun are i dup structur ), este interdic ia de a l sa mai ales la sfâr it de rând, dar i la început de rând o secven care nu este silab 14. Fac excep ie grupurile ortografice scrise cu cratim (dintr-|un, într-|însa), la care se recomand îns , pe cât posibil, evitarea desp r irii. 12 Aceea i observa ie ca i la locu iuni. Când utilizarea cratimei ar putea produce confuzii se folose te aici pentru a indica locul desp r irii bara vertical . 14 Chiar dac include o vocal propriu-zis , cum prevedea regula din DOOM1, care era mai pu in restrictiv . 13 6 Normele actuale15 prev d, de regul , atât desp r irea la cap t de rând dup pronun are - care este indicat acum pe primul loc -, cât i desp r irea dup structur care este indicat acum pe locul al doilea, precum i cu unele restric ii fa de recomand rile din DOOM1. Astfel, normele actuale nu mai admit desp r irile dup structur care ar conduce la secven e care nu sunt silabe, ca în artr|algie, într|ajutorare, nevr|algic. Desp r irea cuvintelor în scris la cap t de rând nu se identific cu desp r irea în silabe în sens fonetic. Conform DOOM1, „regulile bazate pe pronun are” erau „tolerate”, deci perfect posibile, i în cuvintele „formate”, la care „desp r irea […] care ine seama de elementele constitutive atunci când cuvântul este analizabil sau m car semianalizabil” era nu singura admis , ci doar cea „preferat ”. (caracterul analizabil este îns un lucru destul de relativ, un cuvânt ca obiect, de exemplu, nefiind, practic, nici m car semianalizabil pentru majoritatea vorbitorilor). În DOOM1 se preciza c unele cuvinte „formate” cunosc i (nu doar exclusiv) o desp r ire conform cu structura lor morfologic . În dic ionarul propriu-zis din DOOM1 îns , de i corect ar fi fost s se indice, ca variant , i desp r irea dup pronun are conform cu regulile generale (de exemplu tran-salpin etc.) i nu nu numai cea care se încadreaz în categoria excep iilor, DOOM1 men iona numai desp r irea morfologic : „transalpin (sil. mf. trans-)”. De aici impresia gre it c , în asemenea cuvinte, silaba ia morfologic ar fi fost singura admis . Probabil c i din acest motiv, ca i pentru a pune în eviden familiile de cuvinte i mijoacele de formare a acestora, coala recomanda aproape exclusiv, la cuvintele „formate”, desp r irea bazat pe analiza morfologic . Notarea diferit , la unele examene i concursuri, a celor dou desp r iri (chiar dubl pentru cea morfologic , cum s-a procedat uneori) nu este deci corect . Dac se urm re te s se vad dac elevii sau candida ii cunosc silaba ia fonetic ori structura morfologic a cuvintelor, întreb rile ar trebui formulate explicit ca atare. În DOOM2 s-a inversat numai ordinea de preferin a celor dou modalit i de desp r ire la cap t de rând - dup pronun are (care prezint i avantajul c pentru ea se pot stabili reguli formalizabile i mai generale decât pentru desp r irea dup structur ) i dup structur . Spre deosebire de DOOM1, noul DOOM indic riguros, la toate cuvintele în aceast situa ie, ambele posibilit i, f r a o trece sub t cere pe aceea care este mai pu in convenabil sub un aspect sau altul. Ca urmare, în dic ionarul propriu-zis s-a inversat ordinea în care sunt indicate cele dou modalit i de desp r ire la cap t de rând pentru cuvintele analizabile i semianalizabile (compuse sau derivate cu prefixe i cu unele sufixe): prima este indicat desp r irea bazat pe pronun are, iar pe locul al doilea desp r irea anumitor secven e dup elementele lor constitutive. Se pot deci desp r i i dup structur cuvintele (semi)analizabile, formate în limba român sau împrumutate (în exemple se indic numai limita în discu ie, nu i limitele posibile între celelalte silabe): - compuse16: arterios-cleroz /arterio-scleroz , al-tundeva/alt-undeva, despre/de-spre, drep-tunghi/drept-unghi, por-tavion/port-avion, Pronos-port/Prono-sport, Romar-ta/Rom-arta; forma iile cu -onim: o-monim/om-onim, paro-nim/par-onim, sino-nim/sin-onim; Compusele care p streaz grafii str ine sunt supuse numai desp r irii dup structura din limba de origine: back-hand. 15 Cf. i Dic ionarul general de tiin e ale limbii, Editura tiin ific , Bucure ti, 1997, s.v. silaba ie: „Regulile morfologice nu [subl. ns. I. V.-R.] sunt obligatorii”. 16 Din cuvinte întregi, elemente de compunere sau fragmente de cuvinte dintre care cel pu in unul exist independent i cu un sens care corespunde celui din compus. 7 - derivate cu prefixe: anor-ganic/an-organic, de-zechilibru/dez-echilibru, inegal/in-egal, nes-prijinit/ne-sprijinit, nes-tabil/ne-stabil, nes-tr mutat/nestr mutat, pros-cenium/pro-scenium, su-blinia/sub-linia; derivate cu sufixe: savan-tlâc/savant-lâc. Cel care scrie are deci libertatea, atunci când nu recunoa te sau nu este sigur de structura morfologic a unui cuvânt mai greu analizabil, s îl despart pe baza pronun rii (o-monim, nu numai om-onim), ori, dac o asemenea diviziune i se pare ocant la cuvintele mai u or analizabile, s despart cuvântul în cauz pe baza structurii lui morfologice (post-universitar, nu neap rat postuniversitar). Normele actuale nu mai admit îns nici desp r irile dup structur care ar contraveni pronun rii, ca în apendic|ectomie [apendi ectomie], laring|ectomie [larin ectomie]. Pentru cuvintele a c ror structur nu mai este clar , deoarece elementele componente sunt neîn elese sau neproductive în limba român , normele actuale recomand exclusiv desp r irea dup pronun are (a-borigen, a-broga, a-brupt, adiacent, ab-stract, a-dopta, ban-crut , o-biect, pros-pect, su-biect). Nu pun probleme acele compuse (ca bine-facere, clar-v z tor, pur-sânge) sau derivate (precum contra-f cut, des-calificat, a re-începe) la care cele dou tipuri de desp r ire coincid. Se indic o singur desp r ire, i anume dup structur , i la cuvintele compuse (ca alt-fel, ast-fel, feld-mare al, port-moneu) i derivate cu prefixe (ca post-fa , trans-bordare) sau cu sufixe (ca pustnic, stâlp-nic) cuprinzând anumite succesiuni de consoane care nu admit alte desp r iri. La cuvintele scrise (obligatoriu sau facultativ) cu cratim sau cu linie de pauz se admite - atunci când spa iul nu permite evitarea ei - i desp r irea la locul cratimei/liniei de pauz . Este vorba de: - cuvinte compuse sau derivate i locu iuni: aducere-|aminte; - împrumuturi neadaptate la care articolul i desinen ele se leag prin cratim : flash-|ul; - grupuri ortografice scrise cu cratim : ducându-|se, chiar când rezult secven e care nu sunt silabe: dintr-|un (cazuri în care se recomand îns evitarea desp r irii); - cuvinte compuse complexe: americano-|sud-coreean sau americano-sud|coreean. Câteva norme morfologice Adjective La unele adjective neologice, norma actual , reflectând uzul persoanelor cultivate, admite la feminin forme cu i f r alternan a o (accentuat) - oa, în ordinea de preferin analoag /analog , omoloag /omolog (în timp ce la altele nu admite forme cu oa: baroc , echivoc ); adjectivul/substantivul vagabond are femininul vagaboand , nu vagabond . Unele adjective vechi i mai ales neologice se folosesc numai pentru substantive de un singur gen; în cazul celor referitoare la substantive neutre, aceasta nu înseamn c i adjectivele în cauz ar fi „neutre”, cum se indica în DOOM1, chiar dac au la singular 8 form de masculin, iar la plural (dac au plural), form de feminin: (metal) alcalinop mântos, (barometru) aneroid, (foc) bengal, (substantiv) epicen17. Locu iuni adverbiale Deoarece locu iunile adverbiale nu cunosc categoria num rului, locu iunea adverbial alt dat nu are plural, alte d i fiind o locu iune distinct . Articolul18 Articolul hot rât enclitic (singular i plural) se leag cu cratim numai în împrumuturile neadaptate: - a c ror final prezint deosebiri între scriere i pronun are: bleu-ul [blöul]; - care au finale grafice neobi nuite la cuvintele vechi din limba român : dandy-ul (nu dandiul), dandy-i19; gay-ul, gay-i; hippy-ul, hippy-i; party-ul; playboy-ul, playboy-i; story-ul, story-uri. Se recomand ata area f r cratim a articolului la împrumuturile - chiar nedaptate sub alte aspecte - care se termin în litere din alfabetul limbii române pronun ate ca în limba român : gadgetul [ghe etul], itemul [itemul], weekendul [u kendul], inclusiv în cazul unor anglicisme ceva mai vechi, scrise i conform DOOM1 f r cratim : westernuri .a. La unele substantive provenite din abrevieri exist în prezent tendin a de a le folosi nearticulat: O.N.U./ONU a decis ... (nu: O.N.U.-ul ...). Numeralul Normele actuale accept la femininul nearticulat al numeralului ordinal întâi postpus substantivului i forma întâia: clasa întâi/întâia. În construc ia cu prepozi ia de (care i-a pierdut sensul partitiv „dintre”, dobândind sensul „de felul”) + pronume posesiv, norma actual admite, pe lâng plural, i singularul: un prieten de-ai mei/de-al meu, o prieten de-ale mele/de-a mea. Substantivul Substantivele la care exist ezitare în ce prive te apartenen a la genul feminin sau neutru, respectiv masculin sau neutru (cu implica ii asupra formei lor de plural) se afl în una din urm toarele situa ii: 1. cuvinte de genuri diferite (dintre care unele învechite, regionale sau populare) specializate pentru sensuri sau domenii diferite: a1 (liter ) s. m./s. n., pl. a/a-uri; a2 (sunet) s. m., pl. a; basc3 „adaos la bluz sau jachet ”, basc 2 „lâna tuns de pe o oaie, bluz , vest ”, basc 3 „limb ”; colind1 „colindat”, colind2/colind (cântec); z loag „semn de carte, capitol”, z log1 „arbust”, z log2 „garan ie”; 17 În noua Gramatic a Academiei (GALR = Academia Român , Institutul de Lingvistic „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Gramatica limbii române. I. Cuvântul, Editura Academiei, Bucure ti, 2005), p. 148 se vorbe te în asemenea cazuri de adjective defective „numai cu forme de neutru”. 18 În DOOM2 s-a p strat categoria articolului, de i în noua Gramatic a Academiei acesta nu mai este recunoscut ca parte de vorbire. 19 Dar derivatul dandism, nu dandysm. 9 2. ambele admise ca variante literare libere: basc2/basc 1 (beret ), colind /colind (cântec); 3. de un singur gen, norma actual optând pentru astru masculin, foarfec feminin. Cf. i cle te masculin, cu pluralul cle ti. La substantivele mass-media i media „presa scris i audiovizual ” s-a admis folosirea ca feminin singular: (mass-)media actual , cu genitiv-dativul articulat (mass-)mediei: prin intermediul (mass-)mediei. 2 1. Aceste substantive sunt împrumutate de român din englez (unde media provine, la rândul ei, din latin ); 2. Folosirea lor ca feminine singular este în acord cu forma lor. 3. Ea este în conformitate cu trecerea, în limba român , la feminin singular a unor plurale neutre latine ti la origine, cf. lat. SUPERCILIA > rom. sprâncean . Norma actual admite noile singulare pe care unele substantive feminine cu r d cina terminat în -l i pluralul în -e i le-au creat dup modelul sofa, sofale, cafea, cafele: bretea pentru sensurile „benti de sus inere la îmbr c minte; ramifica ie rutier ”, sanda (nu bretel , sandal ). Tendin a distingerii între forma de singular i cea de plural se concretizeaz în acceptarea de c tre norma academic a singularului cârnat ( i nu cârna ), ref cut din forma mo tenit tocmai pentru marcarea mai clar a opozi iei de num r i prin alternan a t/ . Unele substantive feminine omonime la nominativ-acuzativ singular au genitivdativul singular diferit: maic 1 „c lug ri ”, g.-d. art. maicii; maic 2 „mam ”, g.-d. art. maicei/maicii/maichii. Unele substantive feminine terminate în -a sau -ia în limba de origine i-au creat ( i) o nou form nearticulat : carioc , leva/lev , nutrie. La unele nume proprii, normele actuale admit variante de flexiune: Ilenei/Ileanei. Poate exista ezitare în ce prive te forma de plural (în cadrul aceluia i gen) la unele substantive feminine cu pluralul ( i genitiv-dativul singular nearticulat) în -e sau i i neutre cu pluralul în -uri sau -e; la aceste substantive, op iunea normei actuale este una din urm toarele: - ambele forme sunt admise ca variante literare libere, cu preferin pentru una dintre ele (indicat prima în Dic ionar): c p uni/c p une, cicatrice/cicatrici, cire e/cire i, coarde/corzi, coperte/coper i, g lu te/g lu ti (ca i râpe/râpi), respectiv niveluri/nivele „în l ime, stadiu, treapt ” (ca i chipie/chipiuri, tuneluri/tunele); Acceptarea i a pluralului în -i, al turi de cel în -e, la dou substantive de genul feminin nume de fructe: c p uni i cire i, s-a bazat pe faptul c : 1. se înregistreaz progresul, în uzul literar, al pluralelor în cauz ; 2. nu exist decât plurale în -i, atât pentru numele de pomi sau de tufe, cât i pentru numele fructelor acestora, în cazul mai multor astfel de substantive: fragi, gutui, l mâi, nuci, piersici, rodii; 3. formele de plural din sistemul multor substantive feminine au evoluat, în istoria limbii române, de la desinen a -e la -i, plurale ca boale, roate, strade, coale .a. supravie uind, eventual, numai în expresii (a b ga în boale, a merge ca pe roate), dar fiind înlocuite în uzul general prin boli, ro i, str zi, coli; 4. înc din Îndreptar20, c p un avea pluralul c p uni. 20 Academia Român , Institutul de Lingvistic „Iorgu Iordan”, Îndreptarul ortografic, ortoepic i de punctua ie, edi ia a V-a, Univers Enciclopedic, Bucure ti, 1995. 10 - se admite o singur form la unele substantive feminine (monede, dar gagici, poieni, remarci, r nci, ig nci) i neutre precum seminare (seminarii nemaiavând sprijin într-un singular în -iu). La împrumuturile recente, în curs de adaptare, norma actual a adoptat solu ii diferite, i anume: - folosirea unor substantive cu aceea i form la singular i la plural: dandy, gay, hippy, peso, playboy; - încadrarea în modelul substantivelor române ti, prin formarea pluralului: - la cele masculine - cu desinen a -i, cu altenan ele fonetice corespunz toare: adida i, bodyguarzi/bodigarzi, brokeri, dealeri, racke i (ca în DOOM1 bo i); - la cele neutre, în general cu desinen a -uri, legat - direct (f r cratim ) la cuvintele - chiar nedaptate sub alte aspecte - care se termin în litere din alfabetul limbii române pronun ate ca în limba român : gadgeturi [ghe eturi], itemuri [itemuri], trenduri [trenduri], weekenduri [u kenduri]); - prin cratim la cuvintele a c ror final prezint deosebiri între scriere i pronun are (bleu-uri [blöuri], show-uri [ ouri]) sau care au finale grafice neobi nuite la cuvintele vechi din limba român : party-uri, story-uri. Verbul Formele f r -r - la indicativ mai-mult-ca-perfect plural sunt învechite. Tratarea în DOOM2 a verbelor de conjugarea I cu sau f r -ez i de conjugarea a IV-a cu sau f r -esc continu în mare parte DOOM1. În principiu nu am intervenit în aceast chestiune foarte delicat decât atunci când am dispus de informa ii privind uzul formelor. În cazurile în care acestea indicau un echilibru relativ între forme, au fost recomandate ambele variante, iar când discrepan a era flagrant , am optat pentru varianta dominant . Situa ia verbelor de conjugarea I la care am intervenit asupra norm rii din DOOM1 este urm toarea: - a se prosterna (fost f r i cu -ez, în aceast ordine; BC21 prostern / prosterneaz 27 / 114) a devenit numai cu, ca i a decerna; - au devenit numai f r -ez a ignora (BC ignoreaz / ignor 2 / 147), a îndruma (foste cu i f r -ez, în acest ordine; BC îndrumeaz / îndrum 6 / 141), a înfoia (fost f r i cu -ez, în aceast ordine; BC înfoaie / înfoiaz 139 / 11); - au devenit f r i cu -ez, în aceast ordine, a înjgheba (BC înjghebeaz / înjgheab 62 / 82) .a. Verbele de conjugarea a IV-a la care am intervenit asupra norm rii din DOOM1 se afl în una din urm toarele situa ii: - au devenit numai f r -esc a bomb ni (fost numai cu -esc; BC bomb ne /bomb ne te 119 / 17), a d inui (fost cu i f r -esc, în aceast ordine; BC d inuie te /d inuie 14 / 119), a ârâi (BC ârâie / ârâie te 147 / 3); la fel a absolvi, inclusiv pentru sensul „a termina un an/o form de înv mânt”; 21 Blanca Croitor, „Variantele verbale literare libere: tendin e în limba român actual ”, în Aspecte ale dinamicii limbii române actuale, Editura Universit ii din Bucure ti, 2002, p. 57-76. 11 - au devenit cu i f r -esc, în aceast ordine: a biciui (BC biciuie / biciuie te 57 / 65), a birui (fost numai f r -esc; BC biruie / biruie te 50 / 78) .a.; În cazul fluctua iei dintre formele sufixate i cele nesufixate nu se poate impune, din p cate, cu for a, o coeren , neconfirmat de uz, numai de dragul coeren ei. La asemenea verbe (unele provenite din onomatopee), lucrurile nu pot fi înc tran ate definitiv i într-un mod care s satisfac sentimentul tuturor vorbitorilor. Nu exist mijloace de memorare a formelor recomandate sau criterii pentru deducerea lor logic , fiind necesar consultarea DOOM2. Nu înseamn c i alte variante decât cele înregistrate în DOOM2 nu ar fi posibile i, cum i între diversele dic ionare exist deosebiri, folosirea, în cazurile de dubiu, a altei variante decât cea indicat în DOOM2 nu ar trebui penalizat , f când parte mai curând dintre varia iile de uz decât dintre abaterile de la o norm categoric . ALTE INTERVEN II ÎN DIC IONARUL PROPRIU-ZIS Indica ii de uz Inventarul DOOM con ine peste 62.000 de cuvinte. S-au p strat cea mai mare parte a intr rilor din DOOM1, ad ugându-se indica ii de uz la cuvintele care nu apar in limbii literare actuale: a aburca (pop.), babaros (arg.), babo (reg.), colonel (înv., rar), gagic (fam.), iactan (livr.), odicolon (înv., pop.) etc. 2 Faptul c un cuvânt precum gagic (care s-a extins în limbajul familiar) figureaz în DOOM (înc din prima edi ie) nu înseamn c el ar fi fost „adoptat ca norm academic ” i c ar fi devenit „oficial”. În cazul unui asemenea cuvânt, normarea prive te numai scrierea i flexiunea, nu uzul; pentru situa iile în care este folosit în registrul c ruia îi apar ine sau într-o oper literar , DOOM2 arat c pluralul lui nu (mai) este gagice, ci gagici, iar genitiv-dativul singular articulat trebuie scris i pronun at gagicii. Modific ri Prin interven ii mai mult sau mai pu in punctuale operate în corpul dic ionarului sau modificat o serie de recomand ri ale DOOM1: - scrierea i/sau pronun area unor împrumuturi: dumping, antidumping [(anti)damping], nu [(anti)dumping]; knockdown [knocda n/nocda n] i knockout [knoca t/noca t], nu cnocdaun, cnocaut; categoria forma iilor cu -men împrumutate din englez sau din francez (care nu mai sunt scrise cu -man): congresmen, pl. congresmeni; recordmen, pl. recordmeni; tenismen, pl. tenismeni (cf. i femininele recordmen , tenismen , formate în române te) etc.; - unele forme flexionare: - a continua are, conform normei actuale, la indicativ i conjunctiv prezent, persoana I singular, forma (s ) continui (nu (s ) continuu), ca i la persoana a II-a singular, dup modelul unor verbe în -ia (ca a apropia); - a mirosi are la indicativ prezent, persoana a III-a plural, forma (ei) miros (nu (ei) miroase); - s-au admis, atât la cuvinte vechi, cât i la cuvinte mai noi, unele forme ca variante literare libere: ast real / astereal , becisnic / bicisnic, cear af / cearceaf, chimiluminiscen / chimioluminescen , corijent / corigent, delco / delcou, disear / desear , fier str u / fer str u, filosof /filozof, luminiscent / luminescent, muschetar / mu chetar, piept n / pieptene, polologhie / poliloghie, tumoare / tumor ; - s-au eliminat unele forme sau variante, recomandând (numai) acciz , astm, azinoapte, caraf , chermez , chimioterapie, container, crenvurst, a d ula, de-a-nd ratelea, a dispera, fiic , a fonda, israelian, leb rvurst, luminator, machieur, machieuz , maseur, 12 maseuz - ca i cozeur, dizeur, dizeuz -, marfar, magazioner, mesad , pricomigdal , zilier, nu ( i) acciz, astm , as-noapte, garaf , chermes , chemoterapie, conteiner, de-and ratele, a dehula, a despera, crenvur t, fiic [f ic ], a funda, izraelian, lebervur t, lumin tor, machior, machiez , masor, m rfar, magaziner, misad , picromigdal , ziler etc.; - s-a admis existen a la unele nume compuse de plante i de animale, de dansuri populare, de jocuri .a. a formei nearticulate i a flexiunii: abrudeanca (dans), neart. abrudeanc , g.-d. art. abrudencii; - s-au considerat (formal articulate i) de genul masculin (nu neutru, cum este cuvântul de baz ), numele de plante sau de animale compuse de tipul acul-doamnei (plant ) s. m. art., dege el-ro u; - „epitetele” referitoare la persoane au fost considerate de ambele genuri, nu numai masculine: bâlbâil s. m. i f.; - s-a admis, printre altele, existen a unor forme de singular la nume de popoare vechi (alobrog), de specii animale i vegetale (acantocefal) .a.; - s-a considerat c substantivele provenite din verbe la supin nu au în general plural i s-au tratat separat locu iunile formate de la ele: ales s. n.; alese (pe ~) loc. adv.; - s-au respectat, pentru numele i simbolurile unit ilor de m sur , prevederile sistemelor interna ionale obligatorii/normelor interne stabilite de profesioni ti: watt-or cu pl. wa i-or , nu wattor , pl. wattore; - s-a schimbat încadrarea lexico-gramatical a unor cuvinte: -sunt considerate locu iuni pronominale de polite e22 ( i nu secven e formate din substantiv + adjectiv pronominal posesiv sau pronume personal în genitiv) tipurile Domnia Ta, Excelen a Voastr , În l imea Voastr etc., de i forma iile sunt analizabile, deoarece acordul predicatului cu aceste secven a folosite ca subiect nu se face cu persoana a III-a, ca în cazul substantivelor, ci cu persoana la care se refer , de ex. cu persoana a II-a: Excelen a Voastr ve i fi primit de pre edintele rii. - bun-platnic, r u-platnic, ca i vi -de-vie .a. (considerate, probabil, de autorii DOOM1 îmbin ri libere i de aceea neinclus în dic ionar), sunt socotite compuse; - uite este considerat interjec ie, i nu form verbal 23 .a. Ad ugiri S-au ad ugat cca 2.500 de cuvinte: - împrumuturi din latin i din diverse limbi moderne, (re)intrate în uz, majoritatea din englez , dar i din francez , spaniol etc., marcate ca angl(icisme), fr(an uzisme), hisp(anisme) etc.: acquis, advertising, airbag, broker, cool, curriculum, dealer, gay, hacker, item, jacuzzi, macho, trend etc.; Includerea în DOOM2 a unor împrumuturi recente neadaptate, mai ales anglo-americane, nu trebuie interpretat ca o recomandare a tuturor acestora. Ea se bazeaz pe ideea c , dac folosirea lor nu poate fi împiedicat , iar unele dintre ele in de o mod ce poate fi trec toare, ignor rii problemei - care las loc gre elilor - îi sunt preferabile înregistrarea formelor corecte din limba de origine i sugerarea c ilor pentru posibila lor adaptare la limba român . Viitorul va decide care dintre aceste cuvinte vor r mâne, asemenea atâtor împrumuturi mai vechi, i sub ce form anume, i care vor disp rea. 22 23 În GALR, p. 213, sunt numite îmbin ri locu ionale, dar i locu iuni. Cf. i GALR, p. 679-680. 13 - cuvinte existente în limba român , dar care, din diverse motive, lipseau din DOOM1 (unele intrate în limb sau devenite uzuale dup elaborarea acestuia): - a accesa, acvplanare, aeroambulan , aeroportuar, alb-negru, albargintiu, anglo-normand, aurolac, a se autoacuza, autocopiativ, blocstart, cronofag, dublu-casetofon, electrocasnic, a exînscrie, extra adj. invar., gastroenterolog, giardia, heliomarin, metaloplastie, neocomunism, neoliberal, policalificare, politolog, preaderare, primoinfec ie, proamerican, sociocultural, super adj. invar., teleconferin , a tracta, ultra adj. invar. etc.; - compuse absente din DOOM1: à la, alalt ieri-diminea , mâinediminea ; azi-mâine .a.; - derivate de la nume de locuri române ti (albaiulian, negruvodean), de la nume de state (srilankez) i alte derivate care pun probleme (shakespearian/shakespeareian) .a.; - dublete ale unor cuvinte existente în DOOM1: compleu, emisie, frec ie, mental, ocluzie, papua, repertoar .a. - al turi de complet, emisiune, fric iune, mintal, ocluziune, papua , repertoriu; - cuvinte provenite din abrevieri: ADN .a.; - nume proprii cu care trebuiau puse în leg tur substantive comune înregistrate în dic ionar: Acropole fa de acropol .a.; - nume proprii care fuseser normate în anexele la DOOM1 sub o form susceptibil de amend ri: Artemis, pentru care am recomandat g.-d. lui Artemis, nu Artemidei .a.; - grupuri de cuvinte omofone cu cuvinte compuse: de sigur, nici un(ul) etc. Ioana Vintil -R dulescu [email protected] 14