Opera Suflet de femeie

Recenzie la opera “ Suflet de femeie’’a autoarei Nina Soroceanu Prezenta lucrare „Suflet de femeie” este recenzată în corespundere cu Legea RM nr.230 cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe din 28.06.2022,[ Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe nr.230 a fost adoptată la 22.07.2022, publicată și în vigoare din 09.09.2022 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 278-282 art. 578. ] ținând cont de următoarele exigențe,precum: actualitatea operei,relevanța ei, scopul urmărit, obiectivele sale,prezentarea ideilor principale,a citatelor relevante și comentarea lor,valoarea aplicativă și recomandări. Structural, cartea este compusă din: prefața, întitulată “Participarea la veșnicie” (p.5-27), 225 poezii (p.28-183) și postfață (Candoare ) scrisă de Tudor Palladi (p.184-201) care-i redă șarmul feminin al forței atractive și inteligente, fiind publicată la editura “Print”,Chișinău, 2021,pe 208 pagini. Așadar, actualitatea operei sus-menționate constă în tendința de cunoaștere a spiritului feminin în sec. XXI-lea și influența sa asupra societății umane, în literatura română, în educația tinerii generații către valorile perene naționale și universale. Tema abordată de poeta Nina Soroceanu scoate în relief rostul poeziei și principiul universal de autoperfecționare continua pe întreaga viață.Prin urmare, autoarea răspunde la întrebarea despre rostul poeziei în anii de pandemie 2019-2021 răspândit în univers astfel:”… Mai are ea vre-un rost acum, pe timp de pandemie, când omenirea e pusă în fața atâtor provocări și dileme existențiale, economice, sanitare,dar și morale,sufletești? Doar cei “tari de înger”, adică - acei căliți sufletește, mai au curajul să apere, să creadă în triumful vieții,în rostul căutărilor febrile de repere morale, poate cele mai importante și necesare, capabile să-l mențină pe omul înspăimântat, derutat în albia setei de Bine, Frumos, Armonie, Dragoste, Creație, Credință, continuitate, renaștere, înălțare spirituală”. Un alt citat orientat spre perfecționarea cititorului redat de autoare reflectă situația actuală reală de supraviețuire a literaturii în republică :“ … literatura, prin însăși menirea ei e parte integrantă a acestui nobil … proces de participare la veșnicie,mai fiind, totodată, și pedagogia națiunii, cum a definit-o un înțelept, promovarea ei în masele cât mai largi de oameni s-ar cuveni să ne preocupe deopotrivă,atât pe scriitori,cât și pe formatorii de opinie. Azi nu se mai pune problema “zăbavei” cititului … azi problema e de supraviețuire, ca națiune, etnie prin cultură, prin cultivare,prin instruire,prin promovare a valorilor ziditoare de om integru-patriot,cetățean responsabil,participant activ la opera de edificare și de consolidare a unei societăți mai bune, mai drepte, mai demne… ” . Relevanța cunoașterii spiritului omenesc are o istorie de milenii. Așadar, privind retrospectiv, în Antichitate marele filosof, matematician, fizician grec Pitagora (570-495 î.Hr.) [ Pitagora, filosof și matematician grec ionian, întemeietor al mișcării filosofice care îi poartă numele, a trăit între 570-495 î.Hr. Școala pitagoreică a exprimat încă de la început o concepție matură, originală, bazată pe cunoștințe solide. A influențat puternic gândirea, cultura și comportamentul contemporanilor săi, dar și pe al oamenilor secolelor ulterioare. S-a născut în insula Samos din Marea Egee. ] credea că ar exista o transmigrație a sufletelor , iar matematicianul, fizicianul și filosoful francez Blaise Pascal 1623-1662 [ .Blaise Pascal născut 1623, Clermont-Ferrand, Franța – decedat 1662, Paris a fost  matematician, fizician și filosof francez având contribuții în numeroase domenii ale științei,precum construcția unor calculatoare mecanice, considerații asupra teoriei probabilităților, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune și vid. În urma unei revelații religioase în 1654, Pascal abandonează matematica și științele exacte și își dedică viața filozofiei și teologiei.În onoarea contribuțiilor sale în știință numele Pascal a fost dat unității de măsură a presiunii, precum și unui limbaj de programare. ], în lucrarea sa “ Les pensées ” (Cugetări)[ A se vedea Blaise Pascal, în lucrarea sa Les pensées, în traducere din franceză în română Cugetări publicată la 1670, după decesul autorului . ] publicat la 1670 se referă la ”măreția sufletească” precum șI la ”spiritul de subtilitate”- o alternativă a sufletului omenesc. Aminitim,că cele mai durabile opere ale umanității sunt scrise în versuri,precum Iliada de Homer,piesele lui Shakespeare,Divina comedie de Dante … La fel, prezenta opera este o continuitate a evoluției sufletului uman cântat în vers poetic în poezia “Suflet de femeie” la pagina 28 din lucrare astfel : Suflet de femeie,/ Oare ce visezi/ Când – mamă și zeie/- Pruncul ți-alăptezi ?/ Suflet de femeie,/ Pururea ți-i teamă:/ Nu cumva să-ntârzii,/ Când auzi “Of mamă”… Scopul urmărit de poetă tinde spre dezvoltarea și perfecționarea interioară nu numai a spiritului feminin, ci și evoluția lăuntrică a viitoarelor generații din spațiul lingvistic național, dar și internațional român [ Aminitim că actualmente sintagma “limba română” este inserată în constituțiile a 4 state din Europa de Sud-Est (România,Republica Moldova,Voievodina din Serbia și Macedonia de Nord, dar există lectorate în mai mult de 44 state ale lumii unde se studiază limba română... și ca limbă oficială în 2 organizații internaționale,precum Uniunea Europeană și Uniunea Latină .] ... Astfel,primul obiectiv abordat denumit de poetă, “Participarea la veșnicie„ bate alarma în ceea ce privește ieșirea din colapsul spiritual-cultural actual și propune ca soluție nu doar un congres al scriitorilor, ci un congres național dedicat stării actuale a culturii în Moldova. Un citat orientat spre perfecționarea cititorului redat de autoare reflectă situația actuală reală de supraviețuire literară în republică :“ … literatura, prin însăși menirea ei e parte integrantă a acestui nobil … proces de participare la veșnicie,mai fiind, totodată, și pedagogia națiunii, cum a definit-o un înțelept, promovarea ei în masele cât mai largi de oameni s-ar cuveni să ne preocupe deopotrivă,atât pe scriitori,cât și pe formatorii de opinie. Azi nu se mai pune problema “zăbavei” cititului … azi problema e de supraviețuire, ca națiune, etnie prin cultură, prin cultivare,prin instruire,prin promovare a valorilor ziditoare de om integru-patriot, cetățean responsabil, participant activ la opera de edificare și de consolidare a unei societăți mai bune, mai drepte, mai demne… ” . Un alt obiectiv expus în una din cele 225 de poezii: inserate în operă la p.29 este întitulată „Am scris cu sufletul“. Astfel,autoarea metaforic vorbește cu o ciocârlie și-i răspunde în vers astfel: /Am scris cu sufletul o poezie,/ Și s-a oprit în zbor o ciocârlie / /Și m-a-ntrebat uimită:/- Ce ți-i dorul ?/ Tu, că abia pășești,/Cum visezi zborul?/ /-Ah,soră dragă,I-am răspund curat,/ Că nu știu zborul,sigur e păcat,/ /Dar crede-mă că am prilej de bucurii:/ Știu a iubi, am vise zeci de mii / /Încât, în suflet tot ce-am adunat/E ca un zbor înălțător,/E ca un zbor imaculat./ Al 3-lea obiectiv expus în operă este evidențiat în postfață prezentată de scriitorul Tudor Palladi despre Nina Sorocianu (p.184-201). Redau doar un citat al autorului: “Femeia și Dumnezeia”- sub pana poetei inspirate – face să tresară deopotrivă “amintirea” și „clipa” (clipa pe care o respiri).Versul ei capătă în atare cazuri o turnură aforistică,metafizică ...și nu numai oniric-telurică,contemplativ-lacrimogenă,deoarece este unul eminamente trăit, personal și fundamental ființial,general-uman și antibacoviat:”Cei plecați,prin ruinele noastre de crez,/trec ușor ca îngerii prin rai/și noi tresărim la foșnetul ierbilor/ca la un plânset de nai-/hrinca vieții,din moarte ți-o smulgi și ți-o tai”./ Opera de față a autoarei «suflet de femeie «  reprezintă o lucrare de valoare, cu implicații de critică,dar și de neliniște despre degradarea spiritului cultural al societății.Totodată, artista apără valoarea poezei de aceele curente negativiste care reduc la zero creația spiritului poetic și uman îmbogățit de milenii. Nina Soroceanu este un creator și promotor al spiritului feminin redat prin poezie care îmbină armonios logica versului literar cu rima sa, cu forța de atracție a spiritului creativ al poeziei, promovând valorile naționale.Așadar,orice poezie reflectată în operă[ Opera –se prezintă sub formă de carte, publicație periodică, ziar, revistă sau alte tipuri de scrieri, notații, inclusiv partituri, precum și ilustrațiile aferente acestora, pe orice tip de suport, inclusiv în format audio, cum ar fi cărțile audio, și în format digital, care este protejată prin drept de autor sau drepturi conexe și care este publicată sau pusă sub o altă formă la dispoziția publicului în mod legal, în sensul art. 58 și 59;] reprezintă o părticică din forța atractivă poetică. Tema abordată de autor este tendința de cunoaștere a spiritului feminin și influența sa asupra societății umane, asupra literaturii naționale în educația tinerii generații care tot mai mult se disociază de valorile perene.Cântarea versului este,la fel, o adevărată artă a maestrei Soroceanu. El(versul) reprezintă un element al culturii naționale care merită apreciat,susținut și promovat,la fel, și inclus în programele de studii liceale, dar și universitare. Valoarea aplicativă a operei constă în implementarea poeziilor în programele de studii din licee și colegii ale instituțiilor publice și private din cadrul sistemului de învățământ din Moldova, precum și în instituțiilor superioaare de învățământ din Moldova:ULIM, USM, Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă” din Chișinău, Universitatea Pedagogică “Alecu Russo” din Bălți, Universitatea Pedagogică de Stata “Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul etc. La fel, în sistemul bibliotecilor din țară și pus la dispoziția societății în ansamblul său. Asemenea poezie urmează să ajungă și la conaționalii noști din Europa și pe mapamond ceea ce vor menține flacăra aprinsă a limbii române și altor valori perene. Recomandăm pezenta operă să fie citită, discutată, distribuită în diasporă pentru toți conaționalii din străinătate de a promova cultura, dar în deosebi, arta versului și alte valori ale spațiului lingvisitic literar al limbii române, pe întreg mapamondul și pentru totdeauna ... Cu înalte considerațiuni, conf.dr. Ilie Mămăligă 3