Sari la conținut

Panaghiotis Nikoussios

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Panaghiotis Nikoussios
Date personale
Născut1613 Modificați la Wikidata
Constantinopol, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani) Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
traducător
diplomat
medic
Dragoman Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba greacă modernă
limba turcă Modificați la Wikidata
Mare Dragoman Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

Alma materUniversitatea din Padova
Colegiul ortodox grec din Fanar[*]

Panaghiotis Nikoussios sau Panaghiotis Nicusiuos (în greacă Παναγιώτης Νικούσιος, n. 1613, Constantinopol, Imperiul Otoman – d. ) a fost primul mare dragoman (interpret) al Sublimei Porți în perioada 1661-1673.[1][2]

S-a născut la Constantinopol în 1613, iar familia sa, bogată, era originară din Trabzon. A fost foarte educat (a studiat medicină, matematică și astronomie la Universitatea din Padova) și cunoștea multe limbi străine (turcă, persană, arabă și diferite limbi europene).

După întoarcerea din Italia, a lucrat ca medic, iar pacienții săi erau sultanul și mulți ambasadori străini. Apoi a devenit medicul personal al lui Köprülü Fazıl Ahmet Pașa. Din 1648 (sau 1649) a slujit ca dragoman (interpret) pentru ambasada otomană din Austria. Köprülü Fazıl Ahmet Pașa a devenit Mare Vizir în 1661 și l-a numit pe Nikousios ca primul Mare Dragoman. Din 1661 până la moartea sa a ocupat funcția de mare dragoman (sau interpret șef). Astfel, în 1661, Köprülü Fazil Ahmed Pașa a creat pentru Nikussios postul de mare dragoman, adică traducătorul șef și șeful permanent al Ministerului Afacerilor Externe. În această calitate, i s-a permis să-și lase barbă lungă, un privilegiu interzis anterior creștinilor laici din Imperiul Otoman, să călărească însoțit de patru escorte. A fost primul creștin care a deținut acest post. Numirea sa ca mare dragoman marchează începutul ascensiunii fanarioților la înalte funcții politice și de stat în guvernul Imperiului Otoman.

El a fost foarte interesat de Țara Sfântă. El a reușit să obțină un decret semnat chiar de sultan, în care erau acordate ortodocșilor drepturi de pelerinaj în Țara Sfântă.

L-a însoțit pe Köprülü Fazıl Ahmet Pașa în ultima fază a campaniei turcești pentru ocuparea Cretei și s-a distins în negocierile cu venețienii pentru predarea Heraklionului, negocieri care s-au încheiat cu tratatul din 16 septembrie 1669. Ca recompensă pentru aceste servicii i s-a acordat dreptul de strângere a impozitelor din Mykonos pe tot parcursul vieții sale. A ajutat financiar la construirea bisericii Sf. Petru cel Tânăr din București.[3]

Nikoussios a murit la 2 octombrie 1673 în timpul campaniei turcești din Polonia și a fost înmormântat în mănăstirea Theomitoros din Halki. Ca marele dragoman al Porții, a fost succedat de Alexandru Mavrocordat Exaporitul.

  1. ^ Antoine Galland, Voyage à Constantinople 1672-1673, Maisonneuve & Larose Paris (2002) (ISBN 2706815787)
  2. ^ Epami­nonda I. Stamatiade, Biografiile marilor dragomani (interpreți) greci din Imperiul Otoman (Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2016, traducere din limba greacă și prefață de Constantin Erbiceanu, „Cuvînt de prețuire“ de acad. Ioan Aurel Pop, o ediție îngrijită, cu postfață și note de Rodica Baconsky și Alina Pelea) - reeditare; prima apariție în 1897 la Tipo-Litografia Cărților Bisericești
  3. ^ Εγκυκλοπαίδεια Πάπυρος Λαρούς Μπριτάννικα, τ.39