De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Munții Vrancei sunt o unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Goru, având 1785 m.
Munții Vrancei sunt un habitat pentru un număr mare de animale. Acestea includ ursul brun, vulpea roșie, cerbul, căprioara, mistrețul, râsul carpatin, jderul de piatră, lupul cenușiu, viezurele, pisica sălbatică, iepurele de câmp.[1] Dintre păsări apar cocosul de munte, ierunca, acvila de munte, acvila țipătoare mică, buha, huhurezul mic, ciuful de pădure, corbul, mierla gulerată, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea verde, gaița.
- Vârful Goru (1784,6 m)
- Vârful Lăcăuți (1776,7 m)
- Vârful Pietrosul (1676,2 m)
- Vârful Zboina Frumoasă (1657,4 m)
- Vârful Bonio (1543,5 m)
- Vârful Astogul Mare (1526,9 m)
- Vârful Cobert (1516,5 m)
- Vârful Mușat (1502,7 m)
- Vârful Furu Mare (1414,6 m)
- Vârful Furu Mic (1406,3 m)
- Vârful Lepșa (1390 m)
- Florin Roman, Munții Vrancei, Colecția Munții Noștri, Editura Sport-Turism, București, 1989
Commons
