Sari la conținut

Insurgența talibană

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Insurgența talibană
Parte din Războiul din Afganistan Modificați la Wikidata

Situația militară din Afganistan la 9 aprilie 2019

     Sub controlul Guvernul afgan, NATO și aliați

     Sub controlul Taliban, Al-Qaeda și aliați

     Sub controlul Statul islamic al Irakului și Levant (ISIL) și aliați

Informații generale
Perioadă2002–2021
LocAfghanistan
RezultatVictorie talibană
Beligeranți
Afghanistan
RS (2015–prezent)[1]
 Australia
 Croația
 Republica Cehă
 Georgia (IPAP)
 Germania
 Italia
 România
 Spania
 Turcia
 Regatul Unit
 Statele Unite

Miliții aliate

Susținere:

Fost:

ISAF (2001–14)
 Albania
 Armenia (IPAP)
 Australia (GP)
 Austria (PfP)
 Azerbaijan (PfP)
 Bahrain (ICI)
 Belgium
 Bosnia and Herzegovina (IPAP)
 Bulgaria[fn 1]
 Canada
 Croația
 Republica Cehă
 Danemarca
 El Salvador
 Estonia
 Finlanda (PfP)
 Franța
 Georgia[fn 1] (IPAP)
 Germania[fn 1]
 Grecia
 Ungaria
 Islanda
 Irlanda (PfP)
 Italia[fn 1]
 Iordania[fn 1] (MD)
 Letonia
 Lituania
 Luxemburg
 Malaezia
 Mongolia (GP)
 Montenegro (PfP)
 Netherlands
 New Zealand (GP)
 Norway
 Poland[fn 1]
 Portugalia
 Republica Macedonia (MAP)
 România[fn 1]
 Singapore (2008–13)
 Slovacia
 Slovenia
 Coreea de Sud (GP)
 Spania
 Suedia (PfP)
  Elveția (2004–08) (PfP)
 Tonga
 Turcia[fn 1]
 Ucraina (PfP)
 Emiratele Arabe Unite (ICI)
 Regatul Unit[fn 1]
 Statele Unite[fn 1]
Afganistan Taliban

Presupusă susținere:
 Pakistan[6][7][8]
 Rusia[9]
 China[10][11]
 Qatar[12][13]
 Iran[14][15][16]
 Saudi Arabia (until 2013)[17]

Grupuri aliate

Grupuri dizidente talibani (from 2015)

Conducători
Ashraf Ghani
(Președintele Afganistanului)
Abdullah Abdullah
(CEO al Afganistanului)
Abdul Rashid Dostum
(Vicepreședinte al Afganistanului)
Mohammad Mohaqiq
(Director general adjunct al Afganistanului)
Atta Muhammad Nur
(Guvernator al provinciei Balkh)
Bismillah Khan Mohammadi
(Ministrul Apărării din Afganistan)
Sher Mohammad Karimi
(Șeful Statului Major al Armatei)

Coaliție:

RS[1] (2015–present)
Statele Unite ale Americii Joe Biden
Statele Unite ale Americii Donald Trump
Statele Unite ale Americii Barack Obama
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Boris Johnson
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Theresa May
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord David Cameron
John F. Campbell
  1. ^ a b c d e f g h i j Major contributing nations with more than 200 troops as of May 2015

Anterior:

ISAF (2001–14)
Statele Unite ale Americii Tommy Franks
Statele Unite ale Americii Dan K. McNeill
Statele Unite ale Americii David Barno
Statele Unite ale Americii Karl Eikenberry
Statele Unite ale Americii David D. McKiernan
Statele Unite ale Americii Stanley A. McChrystal
Statele Unite ale Americii David Petraeus
Statele Unite ale Americii John R. Allen
Germania Egon Ramms
Canada Guy Laroche
Afganistan Hibatullah Akhundzada
(Supreme Commander)
[20]

Afganistan Sirajuddin Haqqani
(Deputy of the Taliban)
[21]
Afganistan Mohammad Yaqoob
(Deputy of the Taliban)
[20]
Afganistan Jalaluddin Haqqani†
(Leader of Haqqani Network)
Gulbuddin Hekmatyar
(2002–2016)
Ayman al-Zawahiri
(Emir of al-Qaeda)

Afganistan Mansoor Dadullah†
(Comandantul Frontului Dadullah)[22][23]
Haji Najibullah
(Comandantul Fidai Mahaz)
[24]
Muhammad Rasul
(Commander of High Council of Afghanistan Islamic Emirate)[25]

Anterior:
Afganistan Mohammed Omar†
(Comandantul Fidelilor)

Afganistan Akhtar Mansoor†
(Supreme Commander)[26][20]
Afganistan Abdul Ghani Baradar#
(Fost adjunct al talibanilor)[26]
Afganistan Obaidullah Akhund†
(Fost ministru al Apărării talibane)
[26]
Afganistan Mohammad Fazl#
(Fost ministru adjunct al apărării)
[26]
Afganistan Abdul Qayyum Zakir
(Fost șef militar taliban)
Afganistan Dadullah Akhund†
(Comandant senior)
[26]

Osama bin Laden†
(Fostul emir al-Qaeda)
Efective
Afghan Armed Forces: 352,000[27]

RSM: 13,000+[28]

Anterior:
ISAF: 18.000+[29]

Contractori militari: 20.000+[29]		Afganistan Taliban: 60.000
(estimare aprox.)[30]

HIG: 1,500 - 2,000+[34]
al-Qaeda: 100–800[35][36][37]

Fidai Mahaz: 8.000[24]

Înaltul Consiliu al Afganistanului din Emiratele Islamice: 8.000 - 10.000[25]
Pierderi
Forțele de securitate afgane:

Uciși: 13.700-16.013+[38][39][40]
Răniți:16.500+[38]
Coaliție:
Uciși: 3,486 (toate cauzele)
2,807 (cauze ostile)
(Statele Unite: 2.356, Regatul Unit: 454,[41] Canada: 158, France: 88, Germany: 57, Italy: 53, Others: 321)[42]
Răniți: 22.773 (Statele Unite: 19,950, United Kingdom: 2,188, Canada: 635)[43][44][45]
Contractori:
Morți: 1.582[46][47]
Răniți: 15.000+[46][47]

Uciși în total: 20.743+		Taliban:
Uciși: 60.000–65.000+ uciși[30][48][49]
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Insurgența talibană a început la scurt timp după căderea grupului de la putere în urma Războiului din 2001 din Afganistan. Forțele talibane luptă împotriva guvernului afgan, condus anterior de președintele Hamid Karzai, condus acum de președintele Ashraf Ghani și împotriva forței internaționale de asistență de securitate (ISAF), condusă de SUA. Insurgența s-a extins într-o oarecare măsură peste granița Durand Line până la Pakistanul vecin, în special în regiunea Waziristan și Khyber Pakhtunkhwa. Talibanii conduc război de intensitate scăzută împotriva Forțelor de securitate națională afgană și aliaților lor NATO. Țările regionale, în special Pakistanul, Iranul, China și Rusia, sunt adesea acuzate că au finanțat și susținut grupurile insurgente.[50][51][52][53][54][55][56][57][58][59][60]

Liderul talibanilor este Hibatullah Akhundzada, care conduce Quetta Shura. Rețeaua aliată Haqqani, Hezb-e Islami Gulbuddin și grupuri mai mici de Al-Qaeda au făcut parte din insurgență.[61][62]

Context

[modificare | modificare sursă]
Vezi și: Quetta Shura.

În urma invaziei Statelor Unite în Afganistan în 2001, talibanii au fost învinși și mulți luptători talibani au părăsit mișcarea sau s-au retras în sanctuarele din Pakistan. Talibanii au petrecut câțiva ani regrupându-se, apoi au lansat o campanie de insurgență în 2006.[63]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „News – Resolute Support Mission”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ a b „Afghanistan's warlord vice-president spoiling for a fight with the Taliban”. The Guardian. . Accesat în . 
  3. ^ Ibrahimi, Niamatullah. 2009. 'Divide and Rule: State Penetration in Hazarajat (Afghanistan) from Monarchy to the Taliban', Crisis States Working Papers (Series 2) 42, London: Crisis States Research Centre, LSE
  4. ^ „In Afghanistan, the Endgame Demands a Difficult Balancing Act in a Region on Edge”. New York Times. . 
  5. ^ The Taliban’s new leadership is allied with al Qaeda Arhivat în , la Wayback Machine., The Long War Journal, 31 July 2015
  6. ^ Forget Nato v the Taliban. The real Afghan fight is India v Pakistan | William Dalrymple | Opinion | The Guardian Arhivat în , la Wayback Machine.
  7. ^ „How Pakistan Is Tightening Its Grip on the Taliban”. The National Interest. . Accesat în . 
  8. ^ „Pakistani intelligence helping Taliban: NATO report”. ABC. . Accesat în . 
  9. ^ „Is Rusia arming the Afghan Taliban?”. BBC News. . 
  10. ^ Small, Andrew (). „China's Man in the Taliban”. Foreign Policy Argument. Accesat în . 
  11. ^ Danahar, Paul (). „Taleban 'getting Chinese arms'”. BBC. Accesat în . 
  12. ^ „Qatar's Dirty Hands”. National Review. . 
  13. ^ „Saudi has evidence Qatar supports Taliban: Envoy”. Pajhwok Afghan News. . 
  14. ^ „Iran Backs Taliban With Cash and Arms”. The Wall Street Journal. . Accesat în . 
  15. ^ „Why the Taliban murdered their own leader and the terrifying fallout now threatening the West”. The Mirror. . Accesat în . 
  16. ^ „Envoy Says Tehran Doesn't Give Afghan Taliban Weapons or Funding”. The Wall Street Journal. . Accesat în . 
  17. ^ What's Behind Saudi Arabia's Turn Away From the Taliban?. The Diplomat. 7 September 2017.
  18. ^ „Central Asian groups split over leadership of global jihad”. The Long War Journal. . Accesat în . 
  19. ^ „Turkistan Islamic Party highlights joint raids with the Afghan Taliban | FDD's Long War Journal”. . 
  20. ^ a b c „Afghan Taliban announce successor to Mullah Mansour”. BBC News. . Accesat în . 
  21. ^ Mullah Omar: Taliban choose deputy Mansour as successor Arhivat în , la Wayback Machine., BBC News, 30 July 2015
  22. ^ „Mullah Omar's family rejects new Taliban supremo”. The Express Tribune. . Accesat în . 
  23. ^ „Mullah Mansoor deployed 600 militants to fight Mullah Dadullah in Zabul”. Khaama Press. . Accesat în . 
  24. ^ a b „Mullah Najibullah: Too Radical for the Taliban”. Newsweek. . Accesat în . 
  25. ^ a b „Taliban in troubled waters as splinter groups target leaders in Quetta”. CNBC TV. Accesat în . 
  26. ^ a b c d e „Afghan Taliban leader Mullah Omar is dead”. The Express Tribune. . Accesat în . 
  27. ^ „The Afghan National Security Forces Beyond 2014: Will They Be Ready?” (PDF). Centre for Security Governance. februarie 2014. Arhivat din original (PDF) la . 
  28. ^ Domínguez, Gabriel (). „What can NATO's new Afghanistan mission achieve?”. Deutsche Welle. Accesat în . 
  29. ^ a b „The continuing US war in Afghanistan”. World Socialist Web Site. . Accesat în . 
  30. ^ a b Dawi, Akmal. „Despite Massive Taliban Death Toll No Drop in Insurgency”. Voanews.com. Accesat în . 
  31. ^ Rassler, Don; Vahid Brown (). „The Haqqani Nexus and the Evolution of al-Qaida” (PDF). Harmony Program. Combating Terrorism Center. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  32. ^ „Sirajuddin Haqqani dares US to attack N Waziristan, by Reuters, Published: September 24, 2011”. Tribune. Reuters. . Accesat în . 
  33. ^ Perlez, Jane (). „Rebuffing U.S., Pakistan Balks at Crackdown”. The New York Times. 
  34. ^ Rohan Gunaratna, Author of "Inside al Qaeda: Global Network of Terror"; Woodall, Douglas (). Afghanistan after the Western Drawdown. ISBN 9781442245068. Accesat în . 
  35. ^ „Al-Qaeda's Resurrection”. Council on Foreign Relations. Accesat în . 
  36. ^ Roggio, Bill (). „How many al Qaeda operatives are now left in Afghanistan? – Threat Matrix”. Longwarjournal.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Al Qaeda in Afghanistan Is Attempting A Comeback”. The Huffington Post. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ a b „Despite Massive Taliban Death Toll No Drop in Insurgency”. Voice of America (VoA). . Accesat în . 
  39. ^ Nordland, Rod (). „War Deaths Top 13,000 in Afghan Security Forces”. The New York Times. Accesat în . 
  40. ^ Nordland, Rod (). „2,853 ANA troops killed in action since 2003”. Afghanistan Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ British soldier dies three years after Afghanistan shooting - BBC News Arhivat în , la Wayback Machine.
  42. ^ „OEF: Afghanistan: Fatalities By Year”. icasualties.org. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ OPERATION ENDURING FREEDOM (OEF) U.S. CASUALTY STATUS FATALITIES as of: 30 December 2014, 10 a.m. EDT Arhivat în , la Wayback Machine.
  44. ^ Number of Afghanistan UK Military and Civilian casualties (7 October 2001 to 30 November 2014) Arhivat în , la Wayback Machine.
  45. ^ „Over 2,000 Canadians were wounded in Afghan mission: report”. National Post. Accesat în . 
  46. ^ a b „U.S. Department of Labor – Office of Workers' Compensation Programs (OWCP) – Defense Base Act Case Summary by Nation”. Dol.gov. Accesat în . 
  47. ^ a b T. Christian Miller (). „U.S. Government Private Contract Worker Deaths and Injuries”. Projects.propublica.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ Iraj. „Deadliest Year for the ANSF: Mohammadi”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ 7,000 killed (2015),[1] Arhivat în , la Wayback Machine. 18,500 killed (2016),[2] total of 25,500 reported killed in 2015–16
  50. ^ „Isaf Seizes Iranian Weapons in Nimroz”. Accesat în . 
  51. ^ „Is Iran Supporting the Insurgency in Afghanistan?”. The Jamestown Foundation. Accesat în . 
  52. ^ „Iran still supporting Afghan insurgency-U.S”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ „Iran accused of supporting Afghan insurgents”. Central Asia Online. . Accesat în . 
  54. ^ „U.S. blames Pakistan agency in Kabul attack”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ „U.S. links Pakistan to group it blames for Kabul attack”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ „Clinton Presses Pakistan to Help Fight Haqqani Insurgent Group”. Fox News. . Accesat în . 
  57. ^ „Pakistan condemns US comments about spy agency”. Associated Press. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  58. ^ „Is Russia arming the Afghan Taliban?”. BBC News. . 
  59. ^ Small, Andrew (). „China's Man in the Taliban”. Foreign Policy Argument. Accesat în . 
  60. ^ Danahar, Paul (). „Taleban 'getting Chinese arms'”. BBC. Accesat în . 
  61. ^ Our Man in Kabul? Arhivat în , la Wayback Machine. by Michael Crowley, tnr.com, 9 March 2010
  62. ^ Morgan, Wesley, Whatever happened to Al Qaeda in Afghanistan? (în engleză), POLITICO 
  63. ^ Barfield, Thomas (). Afghanistan: A Cultural and Political History. Princeton University Press. p. 327. ISBN 978-0-691-15441-1. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Insurgența_talibană&oldid=16664547