Sari la conținut

Harald Krasser

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Harald Krasser
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Sebeș, Austro-Ungaria
Decedat (74 de ani) Modificați la Wikidata
Freiburg im Breisgau, Germania Modificați la Wikidata
CetățenieGermania Germania
Ocupațiescriitor de limba germană, editor, traducător
Activitate
StudiiStudii de istoria artei și germanistică la Leipzig și Heidelberg

Harald Krasser (n. , Sebeș, Alba, România – d. , Freiburg im Breisgau, Germania) a fost un scriitor de limba germană, editor și traducător originar din România.

A studiat istoria artei și germanistica la Leipzig și Heidelberg.

În perioada 1937-1942 Harald Krasser a fost director la liceul din Cisnădie, denumit în prezent Liceul Teoretic „Gustav Gündisch”.[1]

Din 1937 până în 1939 a redactat revista Klingsor, în care a publicat multe traduceri în germană din limbile română și maghiară.

A mai publicat în ziare ca: Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt, din 1941 Suedostdeutsche Tageszeitung (1935-1944), Neuer Weg (1954-1972), Volkszeitungg, din 1968 Karpatenrundschau (1957-1974), Hermannstädter Zeitung, din 1971 Die Woche (1968-1972), Südostdeutsche Vierteljahresblätter din München (1970-1985).[2]

În 1936 a tradus romanul Baltagul, cu titlul Nechifor Lipans Weib („Nevasta lui Nechifor Lipan”),[3] a cărui apariție a fost interzisă de regimul național-socialist. După 1945 romanul a apărut în RDG și România, cu același titlu.

După 1956 Harald Krasser a lucrat în calitate de colaborator la Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu, unde s-a ocupat de Istoria literaturii[4] și la revista „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”.[5]

Între 1955 și 1963 Krasser a fost profesor titular la Cluj. În această perioadă i-au apărut traducerile romanelor Das Wirtshaus der Ancuta (Hanul Ancuței) de Mihail Sadoveanu și Am Ufer der Vodislava de Gala Galaction.

În 1958 a fost numit profesor de limba și literatura germană la Universitatea Bolyai din Cluj.[6]

Krasser s-a ocupat și de editarea unor scriitori de limbă germană din Transilvania, ca Friedrich Krasser și Dutz Schuster.

În afară de istoria literaturii germane și literatura regională germană, Krasser s-a ocupat și de istoria artei universale.[7]

  • Das Wirtshaus der Ancuta (Hanul Ancuței, de Mihail Sadoveanu), Editura pentru literatură, București
  • Nechifor Lipans Weib (Baltagul, de Mihail Sadoveanu), Editura Albert Langen-Müller, München, 1936, 1958; Editura Hoffmann u. Campe, Hamburg, 1949;
  • Erinnerungen aus der Kindheit (Amintiri din copilărie, de Ion Creangă), Editura Tineretului, București, 1968
  • Märchen (Basme de Ion Creangă), Editura Ion Creangă, București, 1975
  • Am Ufer der Vodislava (din Gala Galaction)
  • Die Tochter der Alten und die Tochter des Alten (Fata babei și fata moșului, de Ion Creangă), Editura Coresi, București, 2003
  1. ^ „Liceul Teoretic "Gustav Gündisch". Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Internationales Germanistenlexikon 1800-1950
  3. ^ Geta Costache și Anca Podgoreanu (ed.), Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română, vol. 2 (I–Z), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, București, 2014, p. 279. ISBN: 978-973-88947-7-8.
  4. ^ Evoluția sectoarelor de cercetare ale Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu[nefuncțională]
  5. ^ Revista Forschungen zur Volks- und Landeskunde la 50 de ani
  6. ^ Joseph Trausch, Friedrich Schuller, Hermann Adolf Hienz: Schriftsteller-lexikon der Siebenbürger deutschen: K-L
  7. ^ Wissenschaftsbeziehungen und ihr Beitrag zur Modernisierung
  8. ^ „Schriftsteller aus dem Banat, Siebenbürgen, Sathmar und Buchenland / Rumänien”. Arhivat din original la . Accesat în .