Alexandru Giugaru
Alexandru Giugaru | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Huși, Vaslui, România |
Decedat | (88 de ani) București, România |
Înmormântat | Cimitirul Bellu[1] |
Cetățenie | România |
Ocupație | actor |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Națională de Muzică București |
Modifică date / text |
Alexandru Giugaru (n. , Huși, Vaslui, România – d. , București, România) a fost un actor român de comedie.
Premii și distincții
[modificare | modificare sursă]Prin Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, actorului Alexandru Giugaru i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”.[2] Ulterior, în 1962, a primit și titlul de Artist al Poporului.[3]
Pentru activitatea sa, în anul 1964 a obținut Premiul de Stat.
A fost distins cu Ordinul Muncii clasa a II-a (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»”,[4] cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”[5] și cu Ordinul 23 August clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[6]
Pe scena lui Constantin Tănase, la Teatrul „Eforie” și la grădina „Cărăbuș”, a cântat alături de Josephine Baker, care era pentru prima oara în România. A purtat inițial numele de scenă (la teatrul de revistă) "Sandy Huși", schimbat mai apoi de profesoara sa, Lucia Sturza Bulandra.
A fost exilat pentru o perioadă la teatrul din Botoșani (din cauza suspiciunii că ar fi avut simpatii legionare în tinerețe), după mărturia actorului Dan Puric într-un interviu din noiembrie 2017. Dan Puric ar fi aflat acest detaliu de la actorii mai în vârstă, în timp ce își efectua stagiatura pe scena teatrului din Botoșani.
Pe lângă activitatea de actor a fost și scriitor.
Casa de cultură din municipiul Huși îi poartă numele.
Filmografie
[modificare | modificare sursă]- Legenda celor două cruci (1925)
- Năbădăile Cleopatrei (1925)
- Cererea în căsătorie (1926)
- Sturmflut der Liebe (1929)
- Take, Ianke și Cadîr (1932)
- O noapte furtunoasă (1943) - jupân Dumitrache
- O scrisoare pierdută (1954) - Zaharia Trahanache
- Steaua fără nume (teatru radiofonic, 1954) - Ispas, șeful gării
- Directorul nostru (1955) - directorul D.R.G.B.P.
- Popescu 10 în control (1955)
- Două lozuri (1957) - comisarul Turtureanu
- D-ale carnavalului (1959) - Iancu Pampon
- Telegrame (1960) - procurorul
- Băieții noștri (1960)
- Bădăranii (1960) - jupân Lunardo
- Post restant (1962)
- Tudor (1963)
- Mofturi 1900 (1965)
- Doi băieți ca pîinea caldă (1965)
- Haiducii (1966)
- Corigența domnului profesor (1968)
- Răpirea fecioarelor (1968) - Hristea Belivacă
- Vin cicliștii (1968)
- Bălcescu (1974)
Teatru radiofonic
[modificare | modificare sursă]- Bădăranii – de Carlo Goldoni
- Burghezul gentilom - de Moliere
- D’ale carnavalului – de I.L. Caragiale
- Escu – de Tudor Mușatescu
- Gramatica familiei – de Eugene Labiche
- O noapte furtunoasă – de I. L. Caragiale
- Pușculița – de Eugene Labiche
- Recomandația – de Max Maurey
- Revizorul – de N.V. Gogol
- Scafandrierii – de Tudor Mușatescu
- Viforul – de Barbu Ștefănescu Delavrancea
- Milionarul - de Iordan Stefanov Iovkov - in rolul președintelui Societății "Cavalul"
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ DECESE, România Liberă, , p. 4, accesat în
- ^ Decretul nr. 43 din 23 ianuarie 1953 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 3 din 26 ianuarie 1953.
- ^ Revista Teatrul, anul VII, nr. 4, aprilie 1962.
- ^ Decretul nr. 74 din 19 aprilie 1952 al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne pentru decorarea cu „Ordinul Muncii” și „Medalia Muncii” a unor artiști și tehnicieni de la Teatrele Dramatice din București și din provincie, publicat în Buletinul Oficial nr. 20 din 22 aprilie 1952.
- ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.
- ^ Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 13.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Articole biografice
- Vă mai amintiți de... Giugaru, 22 octombrie 2008, Ioana Bogdan, Adevărul
- Alexandru Giugaru, o figură fabuloasă a teatrului românesc, 7 decembrie 2013, Ziarul Metropolis
- Alexandru Giugaru 80, interviu de Ionuț Niculescu în revista „Teatrul”, nr. 3, anul XXIII, martie 1978 (http://din-husi.blogspot.ca/2016/01/alexandru-giugaru-2.html)
- Dan Puric, despre monștrii sacri ai comediei românești: „A fost o specie. A dispărut” (https://www.youtube.com/watch?v=n1yfz_SSoB4)
- Nașteri în 1897
- Decese în 1986
- Actori români din secolul al XX-lea
- Artiști ai poporului din România
- Artiști emeriți ai Republicii Populare Romîne și ai Republicii Socialiste România
- Laureați ai Premiului de Stat
- Decorați cu Ordinul Muncii
- Decorați cu Ordinul Meritul Cultural
- Oameni din Huși
- Decorați cu Ordinul 23 August