Curs BFKT 1 - Examenul Neurologic 1
Curs BFKT 1 - Examenul Neurologic 1
Curs BFKT 1 - Examenul Neurologic 1
b) mâna simiană:
policele este eversat (situat în același plan cu restul degetelor mâinii) și
abdus (îndepărtat de celelalte degete), prin paralizia mușchiului opozant al
policelui.
8. Leziunea totală de plex brahial
9.Leziunea de nerv radial:
mâna în “gât de lebădă”:
- antebrațul este flectat și în pronație, cu partea dorsală în sus,
- mâna rămâne în flexie pe antebraț, prin paralizia musculaturii
extensoare a mâinii pe antebraț.
10. Leziunea de nerv cubital
11. Leziunea de nerv median:
a). grifa mediană:
- la tentativa de închidere a pumnului, indexul rămâne extins, medianul în
semiflexie, iar degetele IV-V se flectează complet (indexul este inervat motor de
nervul median, mediusul de nervul median și de nervul cubital, în timp ce degetele
IV-V sunt inervate motor de nervul cubital).
b). mâna simiană
-prin paralizia mușchiului opozant al policelui.
12. Discopatia lombară
13. Leziunea nervului sciatic popliteu extern
14. Miopatii
2. ORTOSTATISMUL
-Definiție: stațiunea verticală.
de regulă este biped, putând fi posibil
sau imposibil.
atunci când este posibil, este normal
sau patologic (pacientul prezintă
înclinări sau oscilații în raport cu
poziția de echilibru static).
Ortostatismul poate fi afectat datorită
unui deficit motor, a unei tulburări a
tonusului muscular, a unor mișcări
involuntare, precum și de:
afectarea cerebelului sau ale
conexiunilor acestuia,
afectarea căilor sensibilității
profunde,
afectarea sistemului vestibular.
2.ORTOSTATISMUL
În cazul unui ortostatism
posibil patologic, pacientul
păstrează stațiunea verticală
cu bază largă de susținere,
pentru a compensa
instabilitatea produsă de
înclinarea sau de oscilațiile ce
determină tendința sa de
cădere.
2.ORTOSTATISMUL
Pentru examinarea ortosta-
tismului se utilizează proba
Romberg.
Principiul probei Romberg:
-diminuarea suprafeței po-
ligonului de sprijin face ca
cele mai mici înclinări sau
oscilații să scoată centrul de
greutate în afara poligonului
de sprijin.
2.ORTOSTATISMUL
Examinarea probei Romberg:
pacientul în ortostatism, alipește picioarele călcâi la călcâi, vârf la vârf, întinde
brațele înainte cu palmele în sus și, după câteva secunde, închide ochii.
în mod normal, echilibrul poate fi menținut în această poziție (proba Romberg
negativă).
7. Mersul cerebelo-spasmodic:
-apare în scleroza multiplă și în unele scleroze combinate, îmbinând caracterul ataxic
cerebelos cu cel spastic (de tip hemiparetic sau paraparetic).
-în unele scleroze combinate, ataxia este mixtă (cerebeloasă + tabetiformă).
8. Mersul tabetic:
-apare în leziuni izolate sau combinate ale căilor sensibilității profunde
mioartrokinetice (tabes, polinevrită ataxică diabetică, scleroză combinată).
-este un mers cu bază largă de susținere, nesigur.
-mersul prezintă caracter talonat, piciorul fiind ridicat mai sus decât în mod normal,
lovind apoi brusc solul cu călcâiul (talonul).
-bolnavul își controlează parțial mersul cu privirea, substituind deficitul de informații
mioartrokinetice.
9. Mersul din leziunea nervului sciatic popliteu extern sau a
rădăcinii motorii L5 (din lombosciatica de patogenie discală)
-mers stepat:
contactul piciorului bolnav cu solul
se realizează mai întâi cu vârful
piciorului și abia ulterior cu călcâiul,
de unde denumirea mersului.
piciorul este căzut în flexie
plantară, prin hipotonia musculaturii
lojei antero-externe a gambei și prin
acțiunea concomitentă a musculaturii
lojei posterioare a gambei.
mișcarea de flexie dorsală a
piciorului este diminuata (prin
paralizia musculaturii lojei antero-
externe a gambei).
la fiecare pas, pacientul este obligat
să ridice mult genunchiul, pentru a nu
se împiedica de propriul picior.
unii pacienți cu polinevrite pot
prezenta un mers stepat bilateral.
10. Mersul din distrofiile musculare progresive:
”legănat de rată”:
Cauze:
hiperlordoza lombară, prin
atrofia musculaturii lombare
și pelvine.
se cere pacientului să execute liber toate mișcările posibile din toate articulațiile:
flexie/extensie, adducție/abducție, pronatie/supinatie, circumducție internă/externă,
opoziția policelui,etc.
paralizia poate fi mai ușor sesizată prin compararea membrului paralizat cu cel
simetric (ex: cele doua membre superioare).
4.MOTILITATEA ACTIVĂ ȘI FORȚA
SEGMENTARĂ
Examinarea forței segmentare:
1.Probe statice:
a). Proba brațelor întinse:
dacă pacientul este în decubit dorsal, se cere acestuia să mențină membrele superioare la
verticala; dacă este în otostatism, trebuie să le mențină la orizontala.
în ambele cazuri, membrele superioare sunt perpendiculare pe trunchi.
membrul superior paralizat va cădea primul, în consecință proba brațelor întinsă este
pozitivă de partea paralizată.
a).Proba indice-nas:
Se cere pacientului să duca vârful indexului
pe vârful nasului.
Inițial, brațul este abdus la orizontală, cu
indicele extins și cu celelalte degete flectate.
În cazul dismetriei și hipermetriei, indicele
depășește ținta, atingând obrazul sau fruntea.
Proba indice-indice
Proba călcâi-genunchi
3. Adiadocochinezia
5.COORDONAREA MIȘCĂRILOR
Proba închiderii și a deschiderii pumnului
Proba baterii tactului cu piciorul:
Succesiunea flexiei dorsale și plantare pe gambă
În condițiile unei pareze importante sau a
hipertoniei extrapiramidale, apare o falsă adiadocochinezie.
4.Asinergia:
reprezintă afectarea coordonării diferitelor grupe
musculare în timpul efectuării mișcărilor.
Proba Anton Babinski:
Unui subiect normal aflat în ortostatism i se cere să se aplece pe spate
(acesta va însoți mișcarea de flexie dorsală a coloanei vertebrale, cu o flexie
a coapselor pe gambe, cu împingerea înainte a genunchilor și cu flexia
anterioară concomitentă a gambelor pe coapsă, prin contracția mușchilor
gambei anterioare)
În cazul afectării cerebelului, datorită asinergiei membrelor inferioare, toate
aceste mișcări ale membrelor inferioare vor lipsi și aplecarea pe spate a
pacientului se va solda cu căderea să, datorită ieșirii centrului sau de
greutate în afara bazei de susținere.
5.COORDONAREA MIȘCĂRILOR
5.COORDONAREA MIȘCĂRILOR
TMA>TMP>TMB
6.TONUSUL MUSCULAR
Tonusul muscular poate fi examinat prin inspecția sau palparea mușchiului sau prin
studierea motilității pasive.
1. La inspecție:
mușchiul hipoton (cu tonus scăzut) prezintă un relief mai șters (musculatura fesieră
în discopatiile lombare)
mușchiul hiperton apare bine reliefat.
2. La palpare:
mușchiul hipoton este flasc.
mușchiul hiperton este ferm.
3.Motilitatea pasivă:
examinatorul imprimă pe rând toate mișcările posibile din toate articulațiile
pacientului aflat în decubit dorsal (acesta nu se opune sau nu-l ajută pe examinator).
se apreciază 2 parametri:
-Amplitudinea mișcărilor pasive,
-Rezistența întâmpinată la mobilizarea pasivă a segmentelor de membre respective.
cei 2 termeni sunt invers proporționali:
→în cazul hipotoniei musculare (scăderea tonusului muscular), rezistența
întâmpinată la mobilizarea pasivă scade, iar amplitudinea mișcării crește.