Tipuri de cerințe pentru ex. I. A.

6 (pentru textul literar narativ)- Exemplu de răspuns - Evaluare Naţională

Precizează în două-trei enunțuri o trăsătură a textului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text.

Exemplu de răspuns: Personajele......se numără printre elementele esențiale ale textului narativ. Acestea sunt ființe fictive sau „ființe
de hârtie” care discută/ acționează.... așa cum reiese din secvența ,,...”

Precizează în două-trei enunțuri rolul reperelor temporale, ilustrând cu o secvență din text.

Exemplu de răspuns: Reperele temporale ( de exemplu: adverbe de timp, substantive / expresii ce definesc zilele săptămânii, lunile
anului, anotimpurile etc), stabilesc succesiunea și durata întâmplărilor, asigură înlănțuirea cronologică a evenimentelor şi conferă
caracter verosimil ( real, posibil). Astfel, în fragmentul citat, secvențele ,,....” indică durata întâmplărilor/ rapiditatea cu care se
desfășoară întâmplările narate etc.

Precizează, în două – trei enunţuri, o trăsătură morală a personajului, identificată în fragmentul dat, și mijlocul de caracterizare,
ilustrându-l cu o secvență.

Exemplu de răspuns: Portretul moral este realizat prin procedee indirecte. Faptele /felul sau de a vorbi/atitudinea pe care o adopta în
relația cu celelalte personaje/ etc., evidențiază ...... (trăsătura), însușire ce se desprinde din secvența :,,...".

Precizează o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text.

Exemplu de răspuns: În fragmentul citat, evenimentele epice/ întâmplările sunt relatate din perspectiva unui narator...... Se poate
observa prezența naratorului prin folosirea verbelor la persoana a III-a ,,..." -narator obiectiv/ persoana I ,,..." -narator subiectiv.

Rescrie fragmentul următor, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă.

Trecerea vorbirii directe în vorbire indirectă

Reguli ce trebuie respectate:
- se elimină linia de dialog;
-transformarea persoanei I şi a-II-a a verbelor şi a pronumelor în persoana a III-a;
- se semnalează replicile prin verbe care exprimă acţiunea de a spune;
- cuvintele vorbitorului trebuie reproduse cât mai exact;
- modul imperativ se transformă în conjunctiv;
- cazul vocativ se transformă în acuzativ sau dativ;
- se elimină exclamaţiile, interogațiile, interjecțiile.

Precizează, în două – trei enunţuri, o trăsătură fizică a personajului, identificată în fragmentul dat, și mijlocul de caracterizare,
ilustrând cu o secvenţă.

Exemplu de răspuns: Din detaliile comunicate în mod direct de către narator, aflăm că X este..... Portretul fizic este conturat prin
descrierea realizată în secvența:,,...".

Evidențiază rolul dialogului în caracterizarea și individualizarea personajelor.

Exemplu de răspuns: Dialogul dinamizează discursul și constituie un mijloc de caracterizare, oferind personajelor posibilitatea de a se
prezenta singure, prin ceea ce îşi spun sau prin felul de a se exprima. Din secvența,,..." se desprinde...(trăsătura morală).

Precizează, în două – trei enunţuri, tipul de narator din textul dat, oferind un exemplu relevant.

Exemplu de răspuns: În fragmentul citat, evenimentele epice/ întâmplările sunt relatate din perspectiva unui narator...... Se poate
observa prezența naratorului prin folosirea verbelor la persoana a III-a (narator obiectiv, detaşat, neimplicat afectiv ) și persoana I
(narator subiectiv, implicat afectiv, fiind personaj - dacă ia parte la acţiune, sau martor - dacă povesteşte ceea ce vede, dar nu ia
parte la acţiune).

Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură a textului epic identificată în fragmentul dat prin valorificarea cu o secvență potrivită.

Exemplu de răspuns: Acțiunea fixată în timp și spațiu se numără printre elementele esențiale ale textului epic. Astfel, în
secvența ,,....” reperele temporale stabilesc succesiunea şi durata întâmplărilor, asigură înlănțuirea cronologică a evenimentelor şi
conferă caracter verosimil naraţiunii. În secvența ,,....”indicii de spaţiu fixează locul unde se desfăşoară acţiunea.
Operele literare studiate-valorile culturale/morale

,,Micul Cantemir și Cireșul’’-

George Bălăiță (clasa a VI-a)

Tema-cunoașterea, copilăria, fantasticul din vis, călătoria în căutarea adevărului, inițierea protagonistului.
Valori culturale/morale-afecțiunea față de lumea animalelor, înțelepciunea, responsabilitatea individuală, capacitatea de înțelegere a
unor simboluri, toleranța, dorința de a aspira către descifrarea misterului.
Textul îl surprinde pe micul Cantemir, un copil, în diverse ipostaze ale cunoașterii lumii înconjurătoare: atât a celei aievea, adevărate,
cât și a celei fantastice din vis, preluată din lumea basmelor și a poveștilor.; Cantemir este nevoit să parcurgă un fel de drum inițiatic,
o călătorie în căutarea adevărului.; Băiatul urmează unritual de frumusețe pe care o învață de la cireș, învață să găsească ineditul în
cele mai mărunte fapte și lucruri.

,,Oracolul’’-Mircea Cărtărescu (clasa a VI-a)

Temele-școala, familia, relația dintre colegi, disconfortul emoțional.

Valori culturale/morale-respectul dintre colegi, emoțiile sincere ale Petruței față de narator, grija față de pata apărută, conștientizarea
în plan real.
Textul îl prezintă pe un băiat, căruia i se întinde o pată roșie în jurul înțepăturii. Gândul că are tuberculoză îi accentuează băiatului
rușinea. Petruța este o elevă veselă. Ea le face unor colegi oracolul. Băiatului îi profețește că este iubit pe ascuns. În ora de desen,
Petruța se așază în bancă alături de băiat. După ce pune palma pe pata băiatului, aceasta dispare. Familia băiatului se bucură că nu are
tuberculoză. După treizeci de ani, Petruța nu-l mai recunoaște.

,,Cum e lumea’’-Veronica Niculescu (clasa a VII-a)

Tema-relația om-animal.
Valori culturale/morale-iubirea necondiționată față de animal, strânsa/puternica afecțiune față de animal, responsabilitatea individuală.

Textul prezintă gestul Marei, care devine apărătoarea ursulețului cu propriul trup; dorința Biancăi de a explora locuri noi; prin
intermediul aventurii, ursulețul s-ar cunoaște pe sine, ar explora lumea, libertatea; fata a dorit să salveze lumea, protejând o viață.

,,Popa Tanda’’-Ioan Slavici (clasa a VII-a)

Tema-rurală, puterea propriului exemplu; model spiritual al satului românesc, familia.

Valori culturale/morale-propriul exemplu de schimbare; conștientizare, iubirea de oameni, dreptatea, hărnicia, credința.

Textul îl prezintă pe Preotul Trandafir care dorește a schimba o comunitate sărăcăcioasă, într-una prosperă, reușind acest lucru cu
puterea propriului exemplu și prin conștientizare; oamenii se vor schimba treptat și își vor da seama că intențiile preotului au adus
comunitatea pe culmile prosperității.

,,Prietenul meu’’-Ioana Pârvulescu (clasa a V-a)

Temele: prietenia, școala, relația dintre frați, relația elev-profesor, relația om-animal

Valori culturale/morale-corectitudinea intelectuală, toleranța, loialitatea, confidențialitatea, onestitatea, iubirea dintre frați, interesul
pentru școală, performanța, admirația pentru sora lui.
Textul îl prezintă pe Bogdan, un băiat, care nu are talent literar, în comparație cu sora lui, de aceea, se gândește să facă o glumă,
aducându-l pe Joi la școală, la ora de română. Micuțul excelează la matematică. Este descoperit de către profesoară și-l pedepsește pe
prietenul lui, Adi. Atitudinea lui Adi este a unui prieten adevărat: nu-l trădează pe Bogdan, deși știe că din rucsacul lui s-a auzit
lătratul. Bogdan conștientizează că gestul lui Adi este de apreciat și în ziua aceea descoperă că nu Joi este prietenul lui cel mai bun, ci
Adi.

,,Moara lui Călifar’’-Gala Galaction (clasa a VII-a)

Temele: pactul cu diavolul, fantasticul, magia, dorința de îmbogățire, schimbarea destinului și consecințele acestei dorințe; motivul
visului.
Valori culturale/morale: bogățiile lumești sunt trecătoare, sufletul care se lasă ispitit de diavol va plăti crunt pentru această greșeală;
responsabilitatea individuală, încercarea personajului principal de a se salva (conștientizare)
Textul îl prezintă pe Stoicea un tânăr, care vrea să-și depășească a sa condiție socială, de aceea, merge la Moara lui Călifar fără
ezitare, neștiind, care vor fi consecințele. Finalul textului este construit moralizator, întrucât cine își vinde sufletul diavolului nu poate
avea parte decât de bucurii trecătoare și iluzorii și niciodată nu-și va găsi pacea interioară.

,,Vrem să dăruim câte o o fereastră’’-Matei Vișniec (clasa a VII-a)

Temele: prietenia, școala, pasiunea și iubirea pentru lectură, dorința de explorare, comunicarea deschisă, pasiunea.
Valori culturale/morale: generozitatea, iubirea dintre prieteni, disponibilitatea pentru (auto)educare, loialitatea, respectul reciproc,
responsabilitatea individuală iubirea pentru carte și promovarea acesteia, sinceritatea.
Textul prezintă trei prieteni, elevi, cu pasiuni diferite, care vor să le povestească spectatorilor cum a început totul. Aceștia sunt sinceri
unii față de alții și relatează cum s-au rătăcit printr-o bibliotecă, fiind un moment de revelație. În scena patru, prietenii urcă pe scenă și
deschid câte o carte și în urma lecturii își dau seama că biblioteca are ferestre. În final, cei trei se apropie de public și le dăruiesc acele
cărți pentru că sunt prieteni adevărați.
,,Take, Ianke și Cadâr’’-Victor Ion Popa (clasa a VIII-a)

Temele- familia, imposibilitatea împlinirii cuplului, negustoria, religia, egalitatea dintre indivizi
Valori culturale: personajele aspiră la libertate și la frumusețea morală, la puritatea sufletească, luptând cu disperare cu prejudecățile
semenilor pentru a-și atinge idealurile; iubirea necondiționată pentru copii; iubirea pură a adolescenților; conștientizarea pentru o
soluție salvatoare, interesul pentru o muncă cinstită; ajutorul reciproc.
Valoare morală: rigorile societății, cei doi tineri au naționalități diferite. (evreică și creștin)
Textul prezintă relațiile interetnice dintre un român, un evreu și un turc, dar și complexitatea personajelor.Viața protagoniștilor este
una a echibrului perfect cu reguli. În această atmosferă de plăcută toropeală apare un eveniment care tulbură ordinea firească și
așezată a lucrurilor: venirea Anei, fiica lui Ianke, și a lui Ionel, fiul lui Take, ambii studenși la Academia Comercială din București.
Cei doi decid să se căsătorească.; Take se teme de bucluc, de gura lumii, de efectul acestei căsătorii asupra comunității din mahala, iar
Ianke se teme de faliment. Cadâr regizează fuga celor doi tineri.

,,Lacul’’, de Mihai Eminescu (clasa a VII-a)

Temele: natura și iubirea, imposibilitatea împlinirii iubirii; descrierea unui peisaj feeric.
Valori culturale: eul liric, aflat în ipostaza de îndrăgostit, dar și de contemplator aspiră la împlinirea iubirii, interesul pentru
sentimentul iubirii; comuniunea omului cu natura;
Valori morale: sinceritatea, aspirațiile diferite ale celor doi îndrăgostiți.
Textul liric prezintă dorința arzătoare a îndrăgostitului de împlinire a iubirii ce rămâne doar un vis neîmplinit. El își imaginează
întâlnirea într-un cadru rustic, în care lacul este personificat și devine martorul idilei, care asistă afectiv la trăirile/emoțiile acestuia,
vibrând îmrepună, întrucât iubita pare să fie pentru el unică și ideală. Eul liric se trezește în finalul poeziei la o realitate tristă și
dureroasă, deoarece totul a fost în zadar. Poetul este dezamăgit, trist și singur, rămânând în același decor, dar mai puțin dinamic și
luxuriant.

,,Izvorul nopții’’, de Lucian Blaga (clasa a VIII-a)

Temele: iubirea, natura, cunoașterea

Valori culturale: eul liric, aflat în ipostaza de îndrăgostit își exprimă sentimentele de admirație față de ochii iubitei, interesul pentru
sentimentul iubirii;
Valori morale: sinceritatea, aspirațiile înălțătoare ale îndrăgostitului, amabilitatea, capacitatea de autodepășire.
Textul liric prezintă admirația poetului față de ființa dragă. El nu îi conturează un portret, ci îi schițează doar o trăsătură: frumusețea
ochilor ei negri, prin intermediul unor epitete și metafore. Negrul intens al ochilor iubitei semnifică unul dintre marile mistere ale
Universului, întrucât se identifică cu cadrul nocturn care acoperă elementele naturii
Asociere-EVALUARE NAȚIONALĂ

FAMILIA- Valori comune în textele literare

Familia este unul dintre cele mai importante elemente culturale din întreaga lume. De fapt, în aproape toate regiunile planetei, familia
joacă un rol semnificativ în dezvoltarea fiecărui cetățean. Din acest motiv, această valoare constituie unul dintre pilonii fundamentali
ai diferitelor culturi moderne.

,, numele și imaginile li se uitaseră și li se amestecaseră cu florile, cu fluturii și mieii anilor. La cei rămași, amândoi se uitau cu
plăcere. Lipan desmierda mai mult pe fată, care era mai mare și avea numele Minodora, așa cum auzise el de la o maică de la Agapia
și-i plăcuse; iar pe flăcăuaș îl chema Gheorghiță și maică-sa îl ocrotea și-l apăra ori de câte ori în ochii lui Lipan erau nouri de vreme
rea. ”
(Baltagul – Mihail Sadoveanu)

CERINŢĂ
Asociază textul propus cu un alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, prezentând în 50 – 100 de cuvinte o valoare
comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

"MARA" - IOAN SLAVICI

Romanul „Mara” prezintă familia mic-burgheză dintr-un târg ardelenesc, de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Familia Marei este
constituită dintr-o văduvă săracă, Mara Bârzovanu, și doi copii: Persida şi Trică: „Mara, săracă, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei,
dar tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi copii.”
Femeia asprită de viață, puternică, harnică, întreprinzătoare, ale cărei acțiuni par să graviteze exclusiv în jurul realizării copiilor săi,
strângea bani pentru a-și întreţine familia, pentru a le oferi tot ce este mai bun, manifestând astfel spirit matern.

"Amintiri din copilărie" - Ion Creangă

Creangă tinde către o evocare nostalgică a copilăriei și, implicit a familiei din Humulești, prin romanul autobiografic „Amintiri din
copilărie”. Acesta surprinde unitatea în familia lui Nică: tatăl – Ștefan a Petrei-, mama – Smaranda-, și cei șapte copii, dintre care sunt
amintiți viitorul Ion Creangă și Zahei. Ștefan a Petrei este tipul tatălui autoritar, stâlp al casei, protector, gospodar, conservator,
pragmatic, dar și indulgent cu odraslele sale iar relațiile familiale sunt bazate pe afectivitate şi respect reciproc.
Ion Creangă zugravește o lume în care familia apare ca spațiu afectiv și protector în care copiii sunt educați corect și se dezvoltă
armonios.

REZOLVARE
Un text care poate fi asociat cu fragmentul.........................
O valoare comună celor două texte este familia.
În fragmentul-suport se evidențiază………..
Al doilea text pune în lumină…………..

Familia - Texte lirice

Texte lirice: „Odihna tatii”, de Ion Pillat;

„Părinţii”, de Ana Blandiana
„Rugă pentru părinţi”, de Adrian Păunescu

Asociere ( cls. VII-VIII)

,,Popa Tanda" de Ioan Slavici -,,Domnu Trandafir" de Mihail Sadoveanu

VALORI COMUNE
Meritul individual
Puterea exemplului personal
Demnitatea și dreptul de a fi respectat de urmași

,,venea de multe ori amărât, ca să ne dea cu dragoste învățătura de toate zilele...(...)

Ne-a învățat multe, de care aminte nu ne mai aducem, dar care au rămas în fundul sufletului ca semințe bune ce au înflorit bogat mai
târziu...(..)
Tu bagi de seamă că nu-ți vorbesc de gramatică și aritmetică. Și nici nu-ți voi vorbi. Acestea se făceau bine; băieții învățau după
puterile lor; dar sunt niște lucruri așa de neînsemnate când le pui față în față cu învățătura cealaltă, sufletească, ce ne-o da Domnu! Și
ne-o da această învățătură nu pentru că trebuia și pentru că i se plătea, dar pentru că avea un prisos de bunătate în el și pentru că în
acest suflet era ceva din credința și curățenia unui apostol.”
(fragmente din ,,Domnu Trandafir", Mihail Sadoveanu)

Domnu Trandafir este un dascăl pasionat de munca sa, foarte atașat de copii, care are meritul de a le fi insuflat elevilor, pe lângă
învățătura din carte, o bogată învățătură sufletească, adică dragostea pentru muncă, pentru țară, cinste, dreptate, adevăr și frumos.

"Nu merge! grãi pãrintele Trandafir. Aşa nu merge!" Începu a se face şi el om ca lumea, a se îngriji mai-nainte de toate de binele casei
sale (…)
Doi ani de zile au trecut fără ca părintele Trandafir să fi mișcat satul înainte, măcar numai atâta cât e de la vorbă până la supărare.
Oamenii ajunseseră atâta de sfătoși și atâta de batjocoritori, încât ziua întreagă stau grămezi, câteodată la sfat, câteodată la batjocură.
Era lucru minunat: oamenii cunoșteau binele, râdeau de rău, dar nu se urneau din loc. (…)
De la acest loc și satul se vede mai bine. Grădinile sunt însă prea îndesate cu pomi; numai printre crengi ori peste pomi vedem pe ici,
pe colea, câte o bucată din pereții și acoperămintele caselor. Casa popii este tocmai lângă biserică: nici din asta nu vedem însă decât
cinci ferestre și un acoperământ roșu cu două hornuri. În față cu biserica e școala. (…) Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir
a rămas precum a fost: verde, vesel și harnic”.(,,Popa Tanda", Ioan Slavici).

Un alt exemplu îl constituie părintele Trandafir din nuvela “Popa Tanda” a lui Ioan Slavici, care are meritul de a transforma, prin
perseverență și responsabilitate, satul Sărăceni, un loc al lipsurilor de tot felul, în cel mai frumos sat din împrejurimi, cu oameni
harnici și mândri de satul lor. Dacă în prima parte a nuvelei el predica zelos, folosind batjocura și ocara, pentru a-i lumina și
mobiliza cu orice preț pe sărăcenenii lipsiți de motivație, în partea a doua, preotul renunţă la misiunea sa de predicator și se ocupă de
propria gospodărie. Puterea exemplului este grăitoare și astfel reuşeşte să-i determine pe săteni să se îngrijească de bunăstarea satului
și a familiei.
Subordonate, subiectul 7

1. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.
2. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.
3. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.
4. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de mod, introdusă prin adverbul relativ precum.
5. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de cauză, introdusă prin conjuncția subordonatoare fiindcă.
6. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă prepozițională, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.
7. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de scop, introdusă prin conjuncția subordonatoare ca să.
8. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare
că.
9. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ cui.
10. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă prepozițională , introdusă prin conjuncția subordonatoare că.
11. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum.
12. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ când.
13. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ când.
14. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, având ca termen regent un verb predicativ.
15. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare
că
16. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum.
17. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de timp, introdusă prin adverbul relativ când.
18. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de loc, introdusă prin adverbul unde.
19. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ unde.
20. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de mod, introdusă prin adverbul relativ cum.
21. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de loc, introdusă prin adverbul relativ unde.
22. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum.
23. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă prepozițională, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.
24. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.
25. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.
26. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de scop, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.
27. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de cauză, introdusă prin locuțiunea conjuncțională
subordonatoare pentru că.
28. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.
29. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de timp, introdusă prin adverbul relativ când.
30. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ când.
31. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă indirectă, introdusă prin pronumele nehotărât orice.
32. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ cum.
33. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de timp, introdusă prin adverbul nehotărât oricând.
34. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de mod, introdusă prin adverbul nehotărât oricum.
35. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de scop, introdusă prin conjuncția subordonatoare ca să.
36. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială , introdusă prin locuțiunea conjuncțională subordonatoare în
vreme ce.
37. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ cât.
38. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ unde .
39. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată circumstanțială de mod, introdusă prin adverbul cum.
40. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adverbul relativ când .
41. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că .
42. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ când .
43. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă prepozițională, introdusă prin adverbul relativ când .
44. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum .
45. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.
46. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă prepozițională, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.
47. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adjectivul pronuminal relativ care.
48. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă indirectă, introdusă prin pronumele relativ ce.
49. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă.
50. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin conjuncția subordonatoare că.
51. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.
52. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin adjectivul pronuminal relativ ce.
53. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin pronumele relativ care.
54. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cât.
55. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă prepozițională, introdusă prin adverbul relativ când .
56. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă prepozițională, introdusă prin adverbul relativ unde .
57. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă introdusă prin pronumele relativ cine.
58. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ unde .
59. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ cum .
60. Alcătuiește o frază în care să existe și o subordonată atributivă, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.
Valori culturale și morale în operele literare

TOLERANȚA / RESPECTUL

,,EU SUNT MALALA" de MALALA YOUSAFZAI și CHRISTINA LAMB

”Când traversam strâmtoarea Malakand, am văzut o fetiță care vindea portocale. Făcea niște semne cu un creion pe o bucată de hârtie,
ca să țină evidența portocalelor vândute, fiindcă nu știa nici să scrie, nici să citească. Am fotografiat-o și am jurat să fac tot ce-mi
stătea în putere ca să ajut la educarea fetelor aflate în astfel de situații. Acesta era războiul pe care aveam să-l port.”

Luptătorii talibani au ocupat Valea Swat din Pakistan şi au instaurat reguli islamice. Malala ia atitudine, fiind printre foarte puţinii
care au îndrăznit să protesteze. Dă interviuri televizate, radiofonice și chiar ține un jurnal pentru site-ul BBC, sub pseudonimul Gul
Makai. Trage un semnal de alarmă împotriva talibanilor și a cerințelor impuse de aceștia, devenind un simbol internațional al luptei
pentru educație, pentru drepturile femeilor și, în general, pentru dreptate.

TAKE, IANKE SI CADÂR de VICTOR ION POPA

Trei negustori dintr-un orășel de provincie moldovenească – un român (Take), un evreu (Ianke) și un turc (Cadâr) – rezolvă problema
complicată a toleranței religioase și a comuniunii raselor prin iubire. Fiul lui Take (Ionel) și fiica lui Ianke (Ana) se iubesc, dar
împotriva acestei idile se ridică la început nu numai părinții, ci și mahalaua cu “opinia publică”. Cadâr are soluţia: cei doi tineri "să
fugă" departe. Fricile sufleteşti ale celor doi părinţi se liniştesc. Cadâr se implică extrem de mult, îi ascunde pe cei doi în casa lui, şi
face rost de bani pentru a porni o nouă afacere, câştigul fiind luat de Take şi Ianke. Noua prăvălie se va numi “La Ierusalim”, fiindcă
vorba lui Cadar, “acolo şi turca, şi ovrei şi creştin estem!”

Texte literare în care putem descoperi valoarea toleranței:

,,Minunea” de R.J. Palacio;

,,Ca peștele în copac” de Lynd a M. Hunt;
,,Băiatul cu pijamale în dungi” de John Boyne;
O trăsătură morală a personajului Manole o constituie iscusința. Mijlocul de caracterizare este indirect și reiese din faptele săvărșite de
personaj. O secvență sugestivă o reprezintă ,,Care-i și întrece’’.

O trăsătură morală a personajului X o constituie sensibilitatea. Modalitatea de caracterizare este indirectă, reieșită din gândurile
personajului. O secvență sugestivă este: ,, a lăsat urme grele în sufletul meu’’.
Regulile rezumatului

! Cele 4 repere pe care trebuie să le urmărești în redactarea unui rezumat sunt:

1-Respectarea fidelității față de textul/fragmentul de text respectiv;

2-Deprinderea ideilor principale ale textului/fragmentului de text;
3-Prezentarea concisă, pe baza ideilor principale, a succesiunii întâmplărilor la care participă personajele;
4-Respectarea altor convenții specifice rezumatului;
+redactarea la persoana a III-a;
+utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite (perfectul compus sau prezentul, dar NU perfectul simplu);
+trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat;
+relatarea obiectivă, fără intervenții emotional-subiective și fără citate.

De asemenea, ține cont și de următoarele observații:

+rezumatul nu conține introducere despre autor sau despre operă și nici încheiere cu afirmații de tip conclusiv sau aprecieri despre
text;
+frazele trebuie construite clar, folosindu-se mai mult coordonarea, iar lexical folosit trebuie să fie cel literar, fără regionalisme sau
arhaisme, forme populare;
+propozițiile sunt doar enunțiative, nu se folosesc enunțuri interogative sau exclamative ce implică mărci afective.

Caracterizarea unui personaj

X de Y este o operă...în care autorul pune în lumină...(tema, ideea centrală a textului).

Z este personajul principal/protagonistul al acestei opere literare/al acestui fragment, deoarece autorul evidențiază comportamentul
acestuia în raport cu celelalte personaje. Acesta este...(o frază despre rolul personajului, meseria sa, starea civilă etc.).
Trăsăturile lui Z sunt redate atât prin caracterizarea directă, cât și prin caracterizarea indirectă, ce reiese din limbaj, comportament,
relațiile cu alte personaje și întâmplările la care participă. Aici, Z este surprins în momentul în care...(rezumatul fragmentului în 2-3
rânduri, insistând pe faptele personajului).
Portretul fizic al personajului este realizat în mod direct de către narator/de către celelalte personaje-cu exemple, precizându-se
figurile de stil folosite. (! Dacă portretul fizic lipsește: Nu sunt precizate detalii de ordin fizic în ceea ce privește personajul Z,
deoarece autorul a vrut să evidențieze trăsăturile sale morale/, deoarece personajul reprezintă un tip uman, generalizând o întreagă
categorie socială.).
Personajului i se conturează un portret moral complex, realizat prin mai multe mijloace de caracterizare. În mod direct, ....Alte
trăsături ale personajului sunt prezentate prin procedeele indirecte. Comportamentul personajului reliefează... . Din limbajul acestuia
reiese... . Trăsătura ( se precizează o trăsătură dominantă) este scoasă în evidență de relațiile cu celelalte personaje:...
=Între procedeele de caracterizare indirectă un rol important îl ocupă și numele personajului Z, care sugerează....
Protagonistul își dezvăluie personalitatea și prin situațiile conflictuale pe care le dezvoltă cu celelalte personaje (există, de obicei, un
conflict exterior-protagonist și un alt personaj – și un conflict interior- personajul duce o luptă cu sine însuși- exemple de conflicte din
text).
=De asemenea, atitudinea naratorului față de personaj oferă o perspectivă aparte asupra acestuia (pot exista și mărci ale afectivității, în
special în operele populare-găsiți exemple din care să reiasă atitudinea autorului-ironie, compasiune, milă, respect, admirație etc. ).
În concluzie, în acest fragment, autorul Y vrea să contureze un anumit tip de personaj/să ilustreze o anumită trăsătură umană etc.,
portretizat (ă) în personajul Z.





Mesajul unui text liric-Toporași, Magda Isanos
Mesajul unei opere literare reprezintă împletirea ideilor, a sentimentelor și a semnificațiilor exprimate cu ajutorul mijloacelor artistice,
prin care poetul își invită cititorul să pătrundă dincolo de țesătura textuală a operei sale, în căutarea sensurilor ascunse.
Opera literară ,,Toporași'', de Magda Isanos, este o creație lirică, ce are ca temă natura surprinsă odată cu venirea primăverii.
Mesajul desprins din acest text este acela că.oricine poate zâmbi amintindu-și de ,,sacul plin’’ din sărbătorile iernii, acum plin de
lucruri neimportante adus de ,,zâna primăvară’’ a învierii, a prefacerilor și a visării, ce aduce o nouă viață într-un nou timp, bucurând
oamenii.
Mesajul este sugerat de conținutul de idei al textului liric. Poeta se simte curioasă, considerând că va fi fericită și prin ,,noroi’’. Este
încercată de ,,dor de viață’’, de ,,nerăbdare’’: ,,De mult nu mă-ncercase așa dor/ de viață și călcam nerăbdătoare; simțeam cum se-
nfioară sub picior/pământul umed, fecundat de soare.’’. Vocea ficțională se află în ipostază de contemplator și își face simțită
prezența, la nivelul textului, printr-o serie de indici morfologici, precum verbele la persoana I:,,să stric'', ,,simțeam’’, ,,aș fi vrut’’ și
pronumele personal ,,noi'', ,,ne’’, ,,eu’’, ,,mă’’, ,,mine’’, ,,mi-’’, fiind un lirism de tip confesiv, întrucât poeta ne îndeamnă să
reflectăm la a încerca să descoperim frumusețea unui anotimp, ce poate aduce în sufletul nostru modestie, iubire și puritate.
Elementele componente peisajului sunt: ,,flori’’, ,,copacii’’, ,,toporași’’, ,,stejar’’, ce devin motivele principale ale anotimpului și
pentru care poeta simte fascinație și admirație aparte.
Perspectiva poetului reiese din atitudinea vocii ficționale, care oferă o cheie de interpretare în ceea ce privește mesajul textului
liric ,,De mult nu mă-ncercase așa dor/de viață și călcam nerăbdătoare''. Implicându-se afectiv, sentimentele sunt de fascinație, de
bucurie, de încântare, de emoție, dar și de înfrigurare și de neliniște având în vedere faptul că natura prinde viață și acesteia totul i se
pare că se schimbă în jurul ei.
De asemenea, limbajul artistic are un rol important în relevarea mesajului textului, întrucât poeta are menirea de a impresiona prin
autenticitatea/măiestria resurselor expresive folosite.
Astfel, poezia se construiește pe imaginea vizuală a parcului cu copacii goi, cerul este albastru, iar toporașii sunt tot albaștri.
Epitetele ,,vast și gol’’, ,,pământul umed, fecundat’’ și ,,copacii goi’’ transmit un sentiment de neliniște în atmosfera începutului de
primăvară, iar epitetele ,,ceru-albastru’’, ,,toporași albaștri, delicați’’ creează imaginea începutului de viață a primăverii. Comparația
toporașilor ,,ca niște firmituri’’constituie însemne ale inocenței naturii, iar înfloriți în umbra copacilor, ei aduc dragostea de adevăr.
Gestul de a-i rupe i se pare necugetat, iar paharul unde i-ar fi pus ar fi ,,sicriul’’, loc al morții.
Opera literară ,,Toporași’’, de Magda Isanos, pune în lumină ideea că fiecare dintre noi poate fi dominat de sentimente de curiozitate,
de fasinație generate de venirea unui nou anotimp, iar cititorul devine sensibilizat de măiestria cu care sunt îmbinate figurile de stil,
astfel, creându-se un tablou mirific.
Sugestii pentru rezolvarea unei variante E.N.
Primele șase subiecte sunt dedicate înțelegerii textului literar și a celui nonliterar. A se citi cu mare, mare atenție și a fi atenți la detalii.
La exercițiul 1., veți da răspunsul într-o propoziție, dacă vi se cer termenii din câmpul semantic sau trăsăturile unui personaj, veți da
exemplele cu citate: Doi termeni din câmpul semantic al iernii din textul 1. sunt: ,,zăpadă'' și ,,gheață''. Două trăsături fizice ale
personajului X sunt: ,,fața galbenă'' ,,și ochii albaștri''.
La întrebările de tip-grilă, răspunsul se va da direct în chenarul respectiv, fără a fi încercuit.
Exercițiul 6. este dedicat unei trăsături morale, încât puteți formula astfel: ,,O trăsătură morală a personajului X este/ o constituie
faptul că este: modest/ generos/ cumpătat/ curajos/ ferm/ tolerant/ loial/discret/curios/credincios/.... Modalitatea de caracterizare este
indirectă și reiese din…(comportament, limbaj, atitudine, gând, relația cu celelalte personaje. O secvență sugestivă o reprezintă....
Atenție, trei enunțuri.
De asemenea, puteți avea și trăsăturile textelor studiate la clasă: narativ, dramatic, liric. Veți formula astfel: Un prim argument care
justifică încadrarea fragmentului în tiparul narativ/liric/dramatic este: (fragmentul este selectat din actul/scena?; (dramatic), sunt
prezente personajele la acțiune (care?) (narativ), emoțiile sunt exprimate în mod direct, prin intermediul mărcilor lexico-gramaticale
(verbe/pronume la persoana I) (liric). Un al doilea argument este dat de: numele personajelor este plasat înaintea replicilor/este
prezent conflictul dramatic/ dialogul este modul predominant de expunere (dramatic), sunt prezenți indicii spațio-temporali (narativ),
sunt prezente resursele expresive (figurile de stil creează imaginile artistice 2-3- exemple).
Exercițiul 7., o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut. Putem formula astfel: O temă comună
celor două texte date este...(ce au în comun cele două texte: pălăria, școala, relația elev-profesor, familia, părinții, pasiunea pentru
lectură, pasiunea pentru un sport etc.) sau Un element de conținut ideatic identificabil drept nucleu comun, la nivelul celor două
fragmente, este...
Primul fragment/text-suport/decupaj pune în lumină/evidențiază/reliefează/surprinde...
În cel de-al doilea fragment-nonliterar (dacă este), se remarcă/apare/este prezentat/ se accentuează....
ATENȚIE LA NUMĂRUL DE CUVINTE.
Exercițiul 8. Este important a se respecta structura mini-textului argumentativ, întrucât vă întreabă dacă sunteți sau nu de acord sau ce
considerați voi în ceea ce privește un aspect.
Conectorii sunt? Consider că.../în opinia mea, (reluați cerința și aduceți pe scurt cele două argumente, legându-le prin
sintagma ,,având în vedere faptul că:'' De evitat conectorii cauzali: deoarece, fiindcă, pentru că, întrucât. De asemenea, DUPĂ CE
SUSȚINEȚI IPOTEZA, să aveți o propoziție generală, care să vă facă legătura cu textul. Așa cum prezintă/reiese din textul-suport
1/2/ (menționați titlul)….(nu dați citate, ci valorificați secvența).
Exercițiul 9. Ideea acestui text mă trimite cu gândul la opera..., de...
O valoare culturală comună a celor două texte este: credința, respectarea tradițiilor, onestitatea, meritul individual, integritatea morală,
dezvoltarea intelectuală, responsabilitatea individuală, interesul pentru lectură/carte/dezvoltare/, patriotismul, educația prin carte,
iubirea, performanța, repesctul față de școală și față de profesori.
Atenție la secvența relevantă: nu vă apucați să citați cu secvențe, nu sunt obligatorii, însă dacă sunteți siguri de ele, le puteți reda.
Prezentați o faptă, un moment, un eveniment, o stare din care să reiasă valoarea prezentată. Sunt necesare detaliile pentru a convinge
corectorul că este cunoscut subiectul operei identificate.
B. Recapitulați cu atenție noțiunile de vocabular, fonetică, morfologie și sintaxă. Cele patru subiecte cu grilă vă pot încurca, de aceea,
lucrați și cu ciorna, dacă este cazul de a se despărți în silabe pentru a identifica corect: diftongul, triftongul, hiatul. Puneți accentul pe
regulile de despărțire ăn silabe. Atenție la grupurile ce, ci, ge,gi, che,chi, ghe, ghi, care nu formează diftong, triftong, hiat. De
asemenea, și la excepțiile acestora. Țineți cont de numărul de litere și de sunete!!!
Recitiți teoria de la construcțiile verbale, veți avea de transformat anumite construcții:
Transformarea unei construcții active într-o construcție pasivă.
O construcție activă alcătuită din subiect, verb și complement direct poate fi transformată într-o construcție pasivă.
Trecerea de la construcția activă la construcția pasivă se realizează astfel:
› complementul direct din construcția activă devine subiect în construcția pasivă;
› subiectul din construcția activă devine complement de agent în construcția pasivă, legându-se de verb prin prepozițiile ,,de către’’
sau ,,de’’;
› forma verbului din construcția activă se modifică, în construcția pasivă, într-una compusă, alcătuită din auxiliarul pasiv ,,a fi’’ +
participiul verbului acordat cu subiectul; auxiliarul păstrează modul și timpul.
C.d-S; S-C.de agent; verbul nu își modifică modul și timpul.
De asemenea, o construcție pasivă poate fi transformată într-o construcție activă.
Cartea a fost scrisă de mama. –Mama a scris cartea.
Complementul de agent-S; Subiectul-C.d.; verbul nu își modifică modul și timpul.
Exemple de situații: Construcție activă-construcție pasivă.
Ana redactează compunerea. (construcție activă)
Compunerea este redactată de către Ana. (construcție pasivă)
Adrian cumpără biletele la spectacol. –Biletele la spectacol sunt cumpărate de către Adrian.
Vântul a împrăștiat frunzele din grădină. –Frunzele din grădină au fost împrăștiate de vânt.
Colegii tăi învățaseră definiția. –Definiția fusese învățată de colegii tăi.
Fratele meu va alege abonamentul cel mai bun. –Abonamentul cel mai bun va fi ales de către fratele meu.
Construcții pasive în construcții active
Actorii sunt aplaudați de spectatori.-Spectatorii aplaudă actorii.
Copiii au fost apreciați de fiecare dintre noi.-Fiecare dintre noi a apreciat copiii.
Desenele de pe asfalt vor fi șterse de ploaie. –Ploaia va șterge desenele de pe asfalt.

Reținem: -numai verbele tranzitive pot fi utilizate cu forme active și/sau pasive. Dar odată trecute la forma pasivă, ele nu mai sunt
tranzitive (devin intranzitive prin PASIVIZARE).
-a nu se confunda construcția pasivă cu predicatul nominal: verbele utilizate în construcțiile pasive încă exprimă acțiuni, chiar dacă
acestea reprezintă procese pasive-prin urmare, la un mod personal, ele vor îndeplini funcția de predicat verbal.
-verbul A FI este utilizat pentru obținerea formelor pasive nu este COPULATIV, ci auxiliar, EL ajutând la exprimarea acestor forme
verbale.
Recapitulați morfologia și funcțiile sintactice!
La subiectul 8, cerința vă solicită să corectați greșelile de orice natură, mare grijă și la lipsa virgulelor.
Subiectul al II-lea (Rezumat/narațiune/caracterizare de personaj/jurnal/scrisoare/e-mail!)
Succese!

Compararea textelor
Un ajutor pentru exercițiul 9.

Tema copilăriei, dorul de casă, dragostea și căldura familiei, relația cu familia, cu lumea satului și cu natura: Dumbrava minunată
(M.Sadoveanu), Amintiri din copilărie (Ion Creangă), În casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Copilăria (Maxim Gorki), Heidi, fetița
munților (Johanna Spyri), 45 de kile de speranță (Anna Gavalda)
Tema descrierii unui peisaj dominat de frig, de gheață, de alb, comuniunea intimă, caldă între om și natura înconjurătoare: La Polul
Nord ( Iuliu Cezar Săvescu), Iarna, Gerul (Vasile Alecsandri), Fram, ursul polar (Cezar Petrescu), Cărțile cu Apolodor (Gellu Naum),
Crăiasa Zăpezii (Hans Christian Andersen)
Tema legăturii dintre bunici și nepoți, precum și rolul modelator, inițiatic, al celor dintâi: Val și Cetatea sufletelor (Ana Alfianu), În
casa bunicilor (Ionel Teodoreanu), Dumbrava minunată (M. Sadoveanu), Bunicul, Bunica (Barbu St. Delavrancea), Vestitorul
primăverii, în vol. Mai mult ca Perfectul (Aivi Dal)
Tema iubirii, prin imaginea personajului principal feminin, prin suspansul creat în jurul poveștii de dragoste- Sânziana și Pepelea
(Vasile Alecsandri), Steaua fără nume (Mihail Sebastian), Jocul de-a vacanța (Mihail Sebastian), Romeo și Julieta (W. Shakespeare),
Pygmalion (George Bernard Shaw), Luceafărul (Mihai Eminescu)
Tema valorilor profund umane-Pasărea (St.O. Iosif), O vară cu Isidor (Veronica Niculescu), Numai poetul (Mihai Eminescu),
Privighetoarea (Ioan Al. Brătescu Voinești)
Tema aventurii prin refugierea în lectura cărților găsite într-un loc: La Medeleni (Ionel Teodoreanu), Romanul adolescentului miop
(Mircea Eliade), Inocenții (Ioana Pârvulescu) Nucul lui Odobac (Emil Gârleanu), Viața secretă a copacilor (Peter Wohlleben),
Hronicul și cântecul vârstelor (Lucian Blaga), Corigent la limba română (Ion Minulescu)
Tema timpului-omul raportat la timp: Numai poetul (M. Eminescu), Revedere (M. Eminescu), Hronicul și cântecul vârstelor (L.
Blaga), Cartea cu jucării (T. Argezi), Timpul fulgilor de nea (Matei Vișniec)
Tema lecturii și importanța acesteia în viața copiilor-Matilda (Roald Dahl), Hronicul și cântecul vârstelor (L. Blaga), Inocenții (Ioana
Pârvulescu), Solenoid (Mircea Cărtărescu), Baronul din copaci (Italo Calvino)
Tema cunoașterii lumii prin joc: La Medeleni (I. Teodoreanu), Hronicul și cântecul vârstelor (L. Blaga), Inocenții (Ioana Pârvulescu),
Departe în adâncul pădurii (Amos Oz), Copii eram amândoi (Mihai Eminescu)
Tema artei-sculptura: Brâncuși sau cum a învățat țestoasa să zboare (Moni Stănilă), Cum să faci portretul unei păsări (Jacques
Prevert), Mitul lui Pygmalion (Alexandru Mitru), Sculptorul sihastru, Artistul sculptează o fecioară din fildeș, Statuia prinde viață, în
Legendele Olimpului, vol. I., Zeii, Luchian. Ochii, sufletul, mâna (Veronica Niculescu)
Tema naturii, ca sursă de inspirație: Curcubeul (Dimitrie Anghel), Vara (George Coșbuc), Scoica (Ion Pillat)
Tema călătoriei în timp și în spațiu: Căsuța din copac (Ion Pillat), Amintiri din copilărie (I. Creangă), Portalul magic (Osborne Mary
Pope Jack), Aventurile lui Tom Sawyer (Mark Twain)
Tema cunoașterii lumii/ a naturii: Cartea verii (Tove Jansson), Bunica (Barbu Ștefănescu Delavrancea), În casa bunicilor (Ionel
Teodoreanu), Vârstele jocului. Strada Cetății (Claudiu M. Florian) și Cartea verii (Tove Jansson)
Tema prieteniei om-animal, indiferent de vârstă: Dumbrava minunată (M. Sadoveanu), Prietenul meu (Ioana Pârvulescu), Iarna lui
Isidor (Veronica Niculescu), Scatiul și stăpânul său (Anton Holban)
Tema tradițiilor și a obiceiurilor din mediul rural: Nunta Zamfirei (George Coșbuc), Baltagul (M. Sadoveanu), Amintiri din copilărie
(Ion Creangă), Ion (Liviu Rebreanu)
Tema timpului petrecut cu familia: Vizită, D-l Goe (I.L.Caragiale), Olguța și un bunic de milioane (Alex Moldovan), Dosarul unei
vacanțe de groază (Ana Rotea), O zi cu tanti Viki (Doina Ruști)
Tema animalelor personificate: Capra cu trei iezi (Ion Creangă), Ursul și vulpea (Grigore Alexandrescu), Un urs pe nume Paddington
(Michael Bond), Capra cea bună, lupul cel rău, iedul cel mic și cumătra caprei (Matei Vișniec)
Tema sportului: Cireșarii (Constantin Chiriță), La Medeleni (Ionel Teodoreanu), Sumki (Amos Oz), Inocenții (Ioana Pârvulescu),
Ultima cursă (Horia Lovinescu)
Capcane la E.N.
Recunoașterea pronumelor
Pronume personale/reflexive
Reflexive-forme proprii, persoana a III-a
Ac.-pe sine, se, s-; D-sieși, își, și (mereu reflexive)

Confuzii: (El) Mă laudă. (pronume diferit, personal) (Eu) Mă laud. (pe cine laud?, eu fac acțiunea, eu o suport, pronume reflexiv)

Pronumele personal și pronumele posesiv, persoana a III-a

Pronumele personal: G. LUI, EI, LOR.
Pronumele posesiv: al său, a sa, ai săi, ale sale.
Cartea lui e aici. (pronume personal, genitiv) Cartea alor săi e aici. (pronume posesiv, genitiv) Cartea sa e aici. (adjectiv pronominal
posesiv, se acordă cu substantivul ,,cartea’’, cu funcția de atribut adjectival)

Pronumele demonstrativ/pronumele nehotărât

Pronumele demonstrativ de diferențiere-celălalt, cealaltă, ceilalți, celelalte
Pronumele nehotărâte-altceva, altcineva, cineva, ceva, cuiva, careva, ambii, ambele, puțini, unul, una, alta.

Diferența dintre pronume și adjectiv pronominal

Cartea MEA e aici. (adjectiv pronominal posesiv, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul CARTEA, având funcția de
ATRIBUT)=cartea/mea-N.,SG.,F.
Am vorbit cu băiatul ACELA (adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul
BĂIATUL, având funcția sintactică de ATRIBUT)=băiatul/acela-Ac., SG., M.

Pronume negative care devin adjective pronominale negative: niciun, nicio-Nicio persoană nu a plecat. (adj. pron.neg./N.

ATENȚIE! Dacă ne dă să alcătuim un enunț cu un pronume, care să aibă funcția sintactică de atribut, nu confundăm cu adjectivul
pronominal, este de recomandat să-i schimbăm forma, fie îl punem la genitiv/acuzativ, fie îi adăugăm o prepoziție.
Cartea ACESTEIA/DE LA ACEASTA e pe masă. (pronume demonstrativ, atribut pronominal genitival/prepozițional) Cartea
ACEASTA e pe masă. (adjectiv pronominal, întrucât se acordă în gen, număr și caz, atribut adjectival)
Cartea DE LA FIECARE/FIECĂRUIA e pe masă. (pronume nehotărât, atribut pronominal prepozițional/genitival) FIECARE obiect e
aici. (adjectiv pronominal nehotărât, atribut adjectival)

ATENȚIE! Dacă ne cer complement, ne gândim la verb.

Am vorbit despre acela. (C.PREP)
I-am dat aceluia o carte. (C.ind.)
L-am văzut pe acela. (C.d.)

C.t.-DUPĂ, C.m-CA, C.l-SPRE

Numeralele compuse: doisprezece băieți (m.) douăsprezece fete, douăsprezece, douăsprezece clase (f.)
N.B.-optsprezece, cincisprece, unsprezece, treisprezece, șaptesprezece.
Forma corectă de GENITIV
MINGE-NU MINGEI, CI MINGII, deoarece se formează de la pluralul substantivului.
PLOAIE-PLOII; CĂRUȚĂ-CĂRUȚEI.

CÂȚI ,,i’’ adăugăm??

1. norii (primul ,,i’’ este plural, al doilea ,,i’’ este articolul hotărât) cenușii (primul ,,i’’ desinența, al doilea ,,i’’ este plural);
cenușiii (primul ,,i’’ este desinența, al doilea ,,i’’ este plural, al treilea ,,i’’ este articol) nori (forma de plural);
2. Am vorbit cu membrii. (membru-membri (plural) membrii (plural+articol);
3. NOȘTRI, VOȘTRI (mereu cu un singur I);
4. Conjunctiv: să fii, să fi fost;
5. Condițional-optativ-aș fi; aș fi fost;
6. Imperativul: FII atent! La negativ cu un singur I, deoarece se formează de la infinitivul verbului;
7. Viitorul literar: voi fi;
8. Viitorul anterior: voi fi fost;
9. Când scriem cu doi ,,i’’: a) când în forma de singular, la codița cuvântului, există deja un ,,i’’: aplicații, exerciții, jucării, barcagii,
geamgii, macaragii, cofetării, brutării, dubii, detalii, copii;
b) la unele cuvinte care exprimă însușiri având și ele în forma de singular, la codiță, un i deja: cafenii, aurii, străvezii, pirpirii, stacojii,
proprii,
A plătit cu propriii bani. A văzut cafeniii ursuleți. Albaștrii ei ochi mă priveau mirați.
c) la unele acțiuni, cum ar fi: tu știi, tu vii, tu devii, tu ții, tu reții, tu revii, tu scrii, tu susții.
Vii pe la mine? Să vii la 10! Să nu vii la 9! Fii ordonat! Fii bun! Fii iertător! Să fii atent! Să nu fii grăbit! Să fii altruist! Să nu fii
egoist! Nu fi rău! Nu fi curios! Nu fi așa!

Atenție la unele verbe!

1. Voiam (a vrea/a voi) sau vream, dar nu VROIAM!!!!!
2. mi-ar plăcea; ar apărea, mi-ar displăcea, a ÎNFIGE! ( nu a înfinge!)
Acordul în cruce (încrucișat)
Dacă substantivul I este la feminin, singular (cărei), dacă substantivul este la masculin, singular (cărui), dacă substantivul este la
plural, orice gen (căror)
Dacă substantivul II este la feminin, singular., a; masculin, singular.-al, feminin, plural-ale, masculin, plural -ai
Ex. Părinți AI CĂROR copii; carte A CĂREI copertă; mașini A CĂROR culoare; scaune ALE CĂROR modele.
1. Cartea PE CARE am cumpărat-o. (atenție este obligatorie prepoziția PE pentru pronumele relativ CARE, fiind în cazul acuzativ.
2. Vis-vise (proiecții în somn); visuri-idealuri, aspirații.
3. Succes-succese; eșec-eșecuri; eseu-eseuri; repercusiune (consecință); serviciu.
4. Nu se pune virgulă între S și P; între atribut și substantivul determinat nu se pune virgulă.
5. Se pune virgulă, dacă este un substantiv în vocativ: Andreea, vino la masă!
6. Se pune virgulă, dacă este apoziție: Colega mea, Andreea, a lipsit!
7. Datorită-pozitiv-Am reușit datorită profesoarei.
8. Din cauza-negativ-Din cauza frigului, am stat în casă.
9. Acordul între subiect și predicat: Fiecare dintre ei A venit. (subiectul propozitiei este pronumele nehotărât FIECARE)
10. Decât-propoziții negative; doar, numai-propoziții afirmative. Nu am decât cinci lei în buzunar. Am doar cinci lei. Am numai o
pâine în dulap.
11. Evitarea lui CA ȘI (înlocuim cu ÎN CALITATE DE).
12. Atenție la acordul cu articolul genitival: Cartea este a băiatului. (acordul se face cu primul substantiv).13. A înota; a înnopta
(derivare parasintetică)
14. Atenție la exprimarea: AMÂNDURORA le-am dat o carte. NU LA AMÂNDOI le-am dat o carte. 15. Nu confundăm dativul cu
genitivul: Finalul filmului a adus moartea monstrului. ( al cui final?/ a cui moarte?)-determină un substantiv. I-am dat o carte
băiatului. (cui am dat o carte?)-determină un verb.
16. Atenție la frază, nu se subliniază verbele la gerunziu (plângând), supin (de mâncat), participiu (cules/mâncat), infinitiv (a cânta/pot
cânta), nu sunt predicate.
17. Nu confundăm enunțul exclamativ cu cel imperativ (ordin, poruncă, îndemn). Mare poznă făcuși, nepoate! Ce frumos ai scris!
( propoziții exclamative) Stai potolit, băiete! Gândiți-vă la o soluție! (imperative)
18. Nu confundăm imperativul (mod personal al verbului) cu vocativul (caz al substantivului)
Vino aici, Ana! (substantiv în vocativ, fără funcție sintactică!) Învață lecția! (verb la imperativ).
19. Nu confundăm substantivul în vocativ, cu subiectul, Băiete, treci la tablă. Băiatul trece la tablă. (vocativul se separă prin virgulă
de restul enunțului!)
20. Atenție la adjectivele care nu au grade de comparație: enorm, uriaș, excelent, optim, sau la cele invariabile: roz, gri, maro,
asemenea, cumsecade.
21. Mare atenție la falsul diftong, triftong: în cuvintele cu grupurile: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi-ele pot pierde E-ul sau I-ul ori îl
pot păstra, dacă în silaba lor există o vocală!!! Dul-ce-5l, 5s, dul-cea-ță-8l, 7s, nu conține diftong, pentru că se pierde E.; chiar-5l, 3s,
fals diftong. Mun-ceau-7l, 6 s, fals triftong, este doar diftong.
Obs: eu-trifong,(ieu) el-diftong, (iel); ești-diftong, (iești); erai-diftong dublu (ierai).
22. A nu se confunda apoziția cu atributul în nominativ: Am vorbit cu profesorul Ionescu. (atribut în nominativ) Colega mea,
Andreea, a venit. (apoziție)
23. Atenție să nu se confunde complementul direct cu complementul prepozițional. Complementul direct este însoțit de forma clitică-
Am văzut-o pe Maria, în vreme ce C.P. nu poate fi înlocuit de o formă clitică.-Mă bazez pe Matei.
24. Verbele reflexive personale cer un complement prepozițional sau o C.P. (Ne bazăm pe copil. Mi-am dat seama/ că am greșit/.)
25. După verbul A SPERA urmează o completivă prepozițională. (Sper/ că va veni/.)
26. Atenție la cuvintele derivate: articolele hotărâte nu sunt derivate: materialul, fetelor, băieților, vapoarelor.
27. Pentru a fi atribute substantivale/pronominale ține cont de formula: substantiv în nominativ+substantiv în acuzativ/genitiv. (Casa
de la mama/de la aceasta/mamei/acesteia).
28. Pentru a fi atribute începe propoziția cu un substantiv, pentru a fi complemente începe propoziția cu un verb. (Cartea de la mama
este frumoasă-atribut,,de la mama’’;Am vorbit despre carte.-complement ,,despre carte’’.)

Cuvinte cheie
Atroce-cumplit;
Deferență-respect, considerație;
A jugula-a gâtui;
Ingrat-nerecunoscător;
Fervent-înfocat;
A asana-a seca;
Aversiune-ură;
Vindicativ-răzbunător;
Fortuit-întâmplător;
Calviție-chelie;
Senectute-bătrânețe;
Pueril-copilăresc, infantil;
Gurmand-pofticios, mâncăcios;
Insolent-obraznic, impertinent.
Malițios-răutăcios;
Facil-ușor; lesne, simplu;
Erudit-învățat, cult;
Penurie-lipsă
Sideral-astral, ceresc;
Inefabil-inexprimabil, foarte greu de descris;
Teluric-pământesc;
Arivist-zgârcit, lacom;
Desuet-învechit;
Angoasă-neliniște, îngrijorare;
Imprecație-blestem;
A disimula-a se preface, a juca teatru;
Ancestral-care provine din timpuri străvechi;
Ezoteric-greu de dezlipit, ascuns, încifrat.
Rezumatul
Reguli: citiți textul cu mare atenție și recitiți, având în vedere faptul că pot fi detalii care vă scapă. Citiți pe fragmente și notați pe
ciornă ideile principale. La 80-120 de cuvinte TREBUIE să avem cam 8 idei principale. La final, punem ideile principale cap la cap și
construim rezumatul.
De asemenea, nu avem introducere: fără ,,în text se prezintă'' sau ,,este vorba'' sau cuvinte precum: ,,autorul'', ,,naratorul'', ,,textul'', ci
identificați subiectul (băiatul/fata/femeia, numele personajului și ce face el/ea) Folosim prezentul și perfectul compus, nu dăm citate,
substantive în vocativ. Evităm gerunziul și infinitivul, înlocuindu-le cu cele două timpuri verbale menționate. Folosim doar persoana a
III-a. Evitați verbele ,,a zice'', ,,a spus''. Nu oferim detalii, nu caracterizăm personajele, ci doar evenimentele esențiale. Dacă apar
arhaisme, regionalisme, folosim formele lor literare. Respectăm ordinea cronologică a evenimentelor. Nu avem introducere și nici
concluzie/încheiere.
Caracterizarea de personaj
Exprimarea să fie simplă și clară.
Respectarea celor patru ,,liniuțe''.
Primul paragraf: trebuie să aveți o introducere: ,,În fragmentul selectat din opera...X este personaj principal, individual
(feminin/masculin). Portretul ei/lui se constituie atât din mijloace directe de caracterizare, cât și din mijloace indirecte.''
Al doilea paragraf: precizarea a două date de identificare (nume, orfană, copilă, tânără, bătrână, hangiță, cârciumar,
-vârsta/ocupația/mijloacele economice) ,,În ceea ce privește DATELE DE IDENTIFICARE a personajului, remarcăm
NUMELE/SITUAȚIA EI FAMILIALĂ ȘI PORTRETUL FIZIC. (se dezvoltă fiecare aspect, în câte o propoziție)
Al treilea paragraf: Portretul moral al....evidențiază (2-3 trăsături pe care le dezvoltați după ce enumerați).
Al patrulea paragraf: Un mijloc de caracterizare important în construirea personajului îl reprezintă caracterizarea indirectă, trăsăturile
fetei/băiatului/bătrânei, fiind desprinse din: faptele/atitudinea ei etc.. (Exemplificați concret și menționați trăsătura/trăsătuile: are
curajul de a-i înfrunta pe bandiți-/pricepută COMENTAȚI SECVENȚA din care pot reieși mai multe trăsături.)
Un alt mijloc de caracterizare este caracterizarea directă realizată de narator/de celelalte personaje, prin descrierea...(mentionați
secvența și dați citatul comentați pe scurt)
Al cincilea paragraf: O valoare importantă pentru X în care mă regăsesc și eu este....(onestitatea/cinstea/bunătatea) de unde reiese?
Pentru mine, (valoarea) înseamnă (să apreciez munca celorlalți/să fiu bun cu cei din jurul meu/să ajut cât de mult pot.)
Concluzia: În concluzie. X este un personaj remarcabil/aparte/excepțional, care m-a impresionat prin trăsăturile ei/lui de caracter și
prin valorile în care crede.
Alte compuneri:
Narațiunea
,,Cu bucurie în suflet/cu emoție/ cu tristețe…(evidențiați trăirea pe care o aveți încă de la început), îmi amintesc și acum de o zi/de o
excursie/de o tabără la… (locul) etc de care m-am bucurat enorm (când), împreună cu…
Cauza-este foarte importantă; să se precizeze cauza de la care se declanșează acțiunea. Ajuns acolo, un lucru/un zgomot/un sunet etc.
mi-a atras atenția. Să fi fost posibil așa ceva ?
Desfășurarea acțiunii (prezintă întâmplarea cronologic, pune accentul pe o singură întâmplare!)
Nu uita să inserezi secvențele menționate (fiecare va avea paragraful ei)
Punctul culminant (momentul de maximă tensiune) Îl puteți introduce cu o interogație sau cu un conector care să capteze
atenția ,,deodată’’,,nu-mi venea să cred’’
Deznodământul (rezolvarea situatiei) A fost o zi excepțională/aparte/ îngrozitoare din care am învățat că... (ce ai deprins/ce ai
învățat?)

Jurnalul
În partea dreaptă, sus, data, iar în mijlocul foii, formula: ,,dragă jurnalule,’’
Puteți începe cu o formulă specifică acestuia din care să reiasă legătura dintre tine și jurnal: ,, Te rog să mă scuzi că nu ți-am mai scris
în ultima perioadă, însă am fost tare ocupat cu pregătirea pentru examenul de final de clasa a VIII-a. Nici nu o să îți vină să crezi ce
mi s-a putut întâmpla. Îți aduci aminte că îți povesteam cândva....(ce anume? Faci legătura cu întâmplarea pe care i-o prezinți
jurnalului)
Respecți firul narativ ca la narațiune, nu uita să introduci secvențele cerute.
Încheierea trebuie să arate strânsa voastră legătură. ,,Acum permite-mi să mă retrag, întrucât mă simt tare obosit și vreau să mă
odihnesc, dar promit că voi reveni și cu alte noutăți mult mai rapid.
În partea dreaptă jos, precizezi ,,al tău confident’’ (formulă de încheiere)

Scrisoarea
În partea dreaptă, sus, data și localitatea, iar în mijlocul foii, formula ,,dragii mei bunici, draga mea prietenă, dragă, mamă’’,)
Puteți începe cu o formulă aparte din care să reiasă apropierea dintre tine și persoana căreia îi scrii: ,,Sunt tare bucuros să îți scriu, nici
nu îți imaginezi cât de mult îmi lipsești, însă până la revederea noastră, permite-mi să-ți povestesc ce mi s-a putut întâmpla în ultima
vreme...’’(relatezi întâmplarea în ordinea cronologică. ) Nu uita să inserezi tiparele cerute.
Concluzia, sper că ai înțeles și aștept cu nerăbdare răspunsul/părerea/impresia ta.
În partea dreaptă jos ,,cu drag, X, fii atent la prenumele pe care îl precizează cerința.

E-mail
De la: [email protected]
Către: [email protected].
Subiectul: ...

Dragă x,
Îți împărtășesc cu emoție experiența pe care am trăit-o...(respecți tiparul narativ)
La final, în partea dreaptă (,,Te salut, Cu respect, Y)

Textul argumentativ
ATENȚIE LA CONECTORI.
Poți începe cu o definiție a temei din punctul tău de vedere.
A fi campion înseamnă a lupta într-o întrecere și a câștiga locul întâi, însă poate însemna, în sens figurat, un apărător principal al unei
idei, al unei cauze.
În opinia mea a deveni campion are legătură cu locul unde te-ai născut, având în vedere faptul că... (dai două argumente încă din
ipoteză)
În primul rând, (idee generală, care îți face legătura cu textul) De pildă, așa cum reiese din textul-suport (titlul acestuia)...
În al doilea rând, (idee generală, care să facă legătura cu exemplul din viața personală/culturală) De exemplu, ...
În concluzie, a deveni campion, reiei ipoteza într-o formă schimbată...
Tiparele textuale și textul discontinuu

Într-un text epic, apar structuri textuale diverse, care pot fi combinate diferit. Astfel, într-un paragraf sau într-un episod pot apărea
structuri diferite, ușor de recunoscut după funcția lor:

› structuri narative, în care sunt prezentate evenimentele ce compun firul narativ, prin raportare la timp, oferind răspunsuri la întrebări
precum „când?“ și „în ce ordine?“;

› structuri descriptive, în care sunt oferite detalii privitoare la personaje sau la diferite obiecte situate în spațiu; ele răspund la
întrebarea „ce?“, evidențiind elementul descris;

› structuri dialogate, alcătuite din replicile personajelor, care au atât rolul de a caracteriza personajele, cât și rolul de a dinamiza
narațiunea; ele oferă răspunsuri la întrebările „cine vorbește?“, „despre ce discută?“;

› structuri explicative, în care naratorul sau personajele oferă explicații necesare înțelegerii acțiunii sau a comportamentului
personajelor; aceste secvențe răspund la întrebarea „cum?“;
› structuri argumentative, în care naratorul sau personajele prezintă argumente pentru a-și susține punctele de vedere, oferind
răspunsuri la întrebarea „de ce?“.

Fiecare tip de structură contribuie la dezvoltarea narațiunii, iar combinarea acestora conferă dinamism textului epic care aduce, astfel,
în fața cititorului un univers ficțional complex și divers, așa cum este și lumea în care trăim.

Textul discontinuu este un document vizual care nu este organizat în propoziții și paragrafe.
De aceea, lectura unui astfel de text nu este liniară. Pentru a descifra un astfel de text, cititorul trebuie să înțeleagă modul de
organizare specific documentului respectiv.
Astfel, când citește un tabel, trebuie să știe ce tip de informații cuprinde fiecare coloană; într-o diagramă, va trebui să coreleze
informațiile în funcție de informațiile oferite și de legendă.

Textele discontinue sunt: listele, tabelele, graficele, diagramele, orarele, cataloagele, dicționarele etc.