SOLUŢII TEHNOLOGICE NOI PENTRU

CONVERSIA ŞI STOCAREA ENERGIEI

REGENERABILE

Dr. ing. Corneliu CRISTESCU, Dr. ing. Cătălin DUMITRESCU,

Dr. ing. Radu RĂDOI, Drd. ing. Liliana DUMITRESCU

Institutul de Cercetări pentru Hidraulică şi Pneumatică, INOE 2000-IHP, Bucureşti, Romania

REZUMAT. După unele consideraţii generale privind potenţialul surselor de energii regenerabile din România, în
prima parte a articolului, se prezintă unele soluţii tehnologice de conversie şi stocare a energiilor regenerabile
practicate pe plan mondial, soluţii caracterizate de randamente energetice ridicate. În partea a doua a articolului,
se prezintă câteva soluţii tehnologice noi pentru conversia şi stocare energiilor regenerabile, soluţii rezultate din
activităţile de cercetare în domeniul energiilor regenerabile ale institutului INOE 2000-IHP şi aflate acum în curs
de brevetare la OSIM Bucureşti.

Cuvinte cheie: Energii regenerabile, eficientizare energetică, sisteme combinate de energie, sisteme hibride de
energie, tehnologii de stocare a energiei, acţionări hidrostatice.

ABSTRACT. After some general considerations regarding the potential of renewable energy sources in ROMANIA,
the first part of the article presents some technological solutions for the conversion and storage of renewable
energy, which are used in the world, high energy efficiency solutions. In the second part of the paper are presented
some new technological solutions for the conversion and storage of renewable energies, solutions resulting from
the research activities in the field of renewable energies of INOE 2000-IHP and which are now in patenting process
at OSIM Bucharest.

Keywords: Renewable energy, energy efficiency, combined energy systems, hybrid energy systems, energy
storage technologies, hydrostatic drives.

1. INTRODUCERE energie, formate pe parcursul a multor milioane de

ani, sursele regenerabile de energie (SRE) sunt defi-
In contextul actual, caracterizat de creşterea nite ca “energii obţinute din fluxurile existente în
alarmantă a poluării mediului, cauzată de pro- mediul ambiant şi care au un caracter continuu şi
ducerea energiei din arderea combustibililor fosili, repetitiv”.
dar şi de perspectiva epuizării acestora, devine din Spre deosebire de cea regenerabilă, energia com-
ce în ce mai importantă dezvoltarea de energii bustibililor fosili este încorporată (legată) şi ea poate
alternative, de preferat energii regenerabile, care fi eliberată numai în urma unei activităţi a omului.
pot asigura sustenabilitatea, pe termen lung, a Prin eliberarea energiei stocate în combustibilii fosili
societăţii umane. sau cei nucleari, nu numai se poluează mediul
In acest sens, în lume este o activitate de C-D ambiant cu deşeuri şi se amplifică efectul de seră, dar
intensă, dar şi o campanie de investiţii deosebită. se contribuie la poluarea termică a mediului [1].
Dintre energiile regenerabile disponibile, în afara Aceste două deosebiri esenţiale sunt redate în
energiei cinetice şi potenţiale a apelor curgătoare, figurile de mai jos. Fluxul de energie regenerabilă are
cea mai dezvoltată şi utilizată până în prezent, o un character închis, figura 1.1, iar cel de energie
direcţie importantă este aceea de captare, conversie fosilă – deschis, în figura 1.2.
şi utilizare a energiei solare, atât sub forma energiei În cazul folosirii SRE, fluxul de energie, provenit
termice (cădură), captată prin intermediul panourilor din mediul ambiant, se transformă cu ajutorul insta-
termice solare, cât şi ca energie electrică, captată laţiei de conversie într-o altă formă de energie,
prin panourile fotovoltaice sau prin centralele eoli- necesară consumatorului, şi apoi se reîntoarce (con-
ene, care, la urma urmei, este tot o energie solară. form legii conservării energiei, cantitatea de energie
În contrast cu combustibilii fosili şi cel nuclear, rămâne neschimbată) în acelaşi mediu, echilibrul
epuizabili, care, în esenţă, sunt surse stocate de termic al acestuia nefiind afectat.

56 Buletinul AGIR nr. 3/2018 ● iulie-septembrie

 EDUCAŢIE ȘI CERCETARE ÎN DOMENIUL SISTEMELOR DE ACVACULTURĂ CU RECIRCULARE

2. CONVERSIA ENERGIEI SOLARE

ÎN ENERGIE TERMICĂ
Radiația solară este este valorificată sub formă
de energie termică cu ajutorul sistemelor de
colectoare solar-termice (CST), utilizată pentru apa
caldă menajeră și căldură în spațiile construite, poate
usca plante medicinale, fructe şi legume. Acesta este
o tehnologie de utilizare pasivă a energiei solare
Există o varietate largă de mijloace tehnice
pentru conversia termică a energiei solare, care pot
fi divizate în două grupe:
1. Sisteme solare pentru conversia directă ener-
giei, în energie termică, la temperaturi joase, fără
Fig. 1.1. Circulaţia fluxurilor de energie regenerabilă [1].
urmărirea soarelui. Radiaţia solară poate fi adsorbită
de un colector solar plat, figura 2.1, care transmite
apa caldă într-un recipient de stocare cu circuit
închis, figura 2.2, [3].

Fig. 1.2. Circulaţia fluxurilor de energie din surse fosile [1].

Dacă se utilizează o sursă fosilă de energie (SFE), Fig. 2.1. Procesele termice în colectorul solar plan [3].
energia înmagazinată în combustibil este eliberată în
instalaţia energetică, utilizată de consumator şi apoi
emisă în mediul ambiant, provocând o poluare
termică a acestuia. Totodată, se elimină şi bioxidul de
carbon, ca produs al arderii carbonului, stocat de
milioane de ani.
Energia regenerabilă este energia derivată din
surse care sunt regenerative, iar pentru aplicaţiile
practice nu poate fi epuizată. Soarele este sursă de
energie care determină clima pe pământ.
Formele principale de energie solară sunt:
termică şi fotovoltaică (PV), obţinute prin conversia
directă a radiaţiei solare în căldură sau, respectiv,
Fig. 2.2 Instalaţie solară termică cu circuit închis [3].
electricitate, precum şi celelalte forme de energie
obţinute indirect din cea solară 2. Sisteme cu concentrarea razelor solare, care
Energia totală captată de scoarţa terestră este transformă radiaţia solară în energie termică, la
de 720*106 TWh pe an. Disponibilitatea acestei temperaturi medii şi mari, de la câteva sute până la
energii depinde de ciclul zi-noapte, de latitudinea câteva mii de grade. Ele sunt: sisteme cilindro-
locului, de anotimpuri şi de nori [2]. parabolice (cu jgheab); sisteme paraboloidale cu
La nivel mondial, unele tehnologii au atins un diferite motoare (turbină cu abur, motor Stirling ) [4],
anumit grad de maturitate, dar sunt şi altele în faza sau, altele, cu oglinzi şi lentile pe concentrarea
de testare sau chiar de cercetare aplicativă [3]. optică a radiaţiei [5].

Buletinul AGIR nr. 3/2018 ● iulie-septembrie 57

 EDUCAŢIE. CERCETARE. PROGRES TEHNOLOGIC

3. CAPTAREA ŞI CONVERSIA Proiectul presupune realizarea unui parc eolian de

1.000 de MW care ar fi al cincilea din lume din
ENERGIEI EOLIENE punct de vedere al puterii instalate, care este o
investiție de 1 miliard de euro. [11].
Potenţialul energetic eolian mondial annual se
ridică la aproximativ 260.000 TWh pe întreg
mapamondul. Teoretic, acest potenţial depăşeşte cu 4. CAPTAREA ŞI CONVERSIA ENERGIEI
mult consumul mondial anual de energie electrică [6], ELECTRICE SOLARE
fiind de 15 ori mai mare decât actualul consum
energetic al lumii şi de 40 de ori mai mare decât În ceea ce priveşte conversia radiaţiei solare
comsumul de energie electrică a lumii [7]. Exploa- direct în energie electrică, există numeroase tehno-
tarea acestui potenţial energetic este limitată de logii de conversie a radiaţiei solare în energie
anumite constrângeri sau dezavantaje. Dezavantajele electrică. Cea mai facilă metodă constă în utilizarea
energiei eoliene sunt: concentrare de energie relativ panourilor fotovoltaice, care realizează conversia
mica; concentrarea energiei intr-un interval de timp directă în curent continuu prin utilizarea materialelor
foarte redus, imprevizibil. semiconductoare care manifestă efect fotoelectric,
Cu toate acestea, producerea de energie eoliană figure 4.1, [12].
nu mai este o activitate marginală, fiind acum în
domeniul surselor de energie de bază, neconven-
tionale, eficiente si rentabile [8].
Urmare a realizării unor soluţii constructive şi
funcţinale bine studiate şi cercetate experimental,
tehnologia de captare a energiei vântului s-a
răspâmdit foarte mult, figura 3.1, devenind adevărate
parcuri/ferme eoliene [9].

Fig. 4.1. How work solar PV panel [12].

Soluţia fotovoltaică se poate utiliza la orice scară,

de la aplicaţii rezidenţiale şi ajungând până la parcuri
de panouri fotovoltaice, figura 4.2, [13]. Un panou
Fig. 3.1. Parc de centrale eoliene (on shore) [9]. solar fotovoltaic transformă energia luminoasă din
razele solare, direct în energie electrică. Componentele
Pe lângă tehnologia clasică, dezvoltată pe uscat, principale ale panoului solar sunt celulele solare.
on shore, a apărut tehnologia off shore, dezvoltată pe
mare, figura 3.2, care este în plină dezvoltare, având
o eficienţă ridicată, dar cu costuri mai mari [10]

Fig. 4.2. Panouri solare fotovoltaice [13].

Randamentul panourilor fotovoltaice a crescut

Fig. 3.2. Fermă de turbine eoliene off shore [10]. permanent în ultimul deceniu, ajungând, în prima
etapă, la aproximativ 15 - 20 %, iar în prezent, se
România va avea trei noi parcuri eoliene, cu 362 poate ajunge la 40-45 %. În funcţie de tehnologia de
de turbine și o capacitate de circa 1 GW. fabricaţie, panourile fotovoltaice pot fi realizate din

58 Buletinul AGIR nr. 3/2018 ● iulie-septembrie

 EDUCAŢIE ȘI CERCETARE ÎN DOMENIUL SISTEMELOR DE ACVACULTURĂ CU RECIRCULARE

celule de siliciu monocristalin, policristalin şi celule Dezvoltarea energeticii solare este puternic
amorfe. influenţată de perfecţionarea sistemelor de stocare,
folosirea eficientă a energiei captate depinzând de
evoluţia sistemelor de stocare diurnă.
5. STOCAREA ENERGIEI ELECTRICE
SOLARE ŞI EOLIENE
Din cauza manifestării inconstante, a fluctuaţiei
surselor regenerabile de energie, problema numă-
rul unu a utilizării acestora rămâne aceea a stocării
energiei, pentru a acoperi perioadele, din ziuă sau din
an. Fluctuaţiile de consum pot fi: diurne, săptămâ-
nale şi sezoniere. Necesitatea conceperii şi realizării
unor noi sisteme performante pentru „stocarea
energiei” este impusă de discrepanţa dintre momentul
şi locul producerii energiei şi momentul şi locul
consumării. Fig. 5.2. Tehnologia Hydrostor pentru caverne [14].
În cele ce urmează, se vor prezenta unele sisteme
noi de stocare a energiei care au apărut în lume. Locațiile preferate sunt în cavernele sărate, foste
În afara soluţiilor cunoscute de stocare a energiei saline construite artificial de către om.
electrice, devenite clasice, în ultima perioadă au apărut
o serie de tehnologii de stocare inovative, revo- 5.2. Stocarea energiei solare cu ajutorul
luţionare şi chiar spectaculoase. Unele dintre acestea
hidrogenului
vor fi prezentate în cele de mai jos.
Stocarea energiei solare cu ajutorul hidro-
5.1. Stocarea sub lacuri adânci a energiei genului, prin cele 3 variante: hidroliză, hidrogenul
electrice convertită în aer comprimat ca vector energetic, cu stocare a hidrogenului prin
lichefiere criogenică şi fixarea hidrogenului pe un
Una dintre soluţii spectaculoase/geniale de stocare compus chimic, cu extracţia la destinaţie, toate fiind
a energiei electrice este prin convertirea în aer com- tehnologii inovative în plină expansiune [13]. În
primat (CAES), tehnologie, în principiu cunoscută, dar Quebec se face electroliza apei şi hidrogenare
stocare în apele unor lacuri adânci, prin intermediul catalitică a unor produse aromatice, care se încarcă
unor baloane, sau în saline naturale. Tehnologia în vase petroliere şi, apoi, transportat în stare stocată
aparţine unei firme canadiene, care a inventat sistemul în Europa, la Le Havre, unde se face dehidrogenarea,
Hydrostor Marine, cu baloane subacvatice aflate sub în vederea utilizării.
presiune, figura 5.1, plasate la 55 de metri adâncime în
Lacul Ontario, lângă Toronto, Canada, [14]. 5.3. Stocarea thermo-chimică a energiei
De asemenea, sistemul Hydostor Cavern se
electrice
bazează pe utilizarea unor caverne existente, care
provin de la o salină sau de la o mină. Echipamentul
de suprafaţă Hydrostor constă dintr-un electro- O echipă de cercetători de la Universitatea de Stat
compresor care produce aer comprimat, şi care este din Oregon a găsit metoda pentru stocarea energiei
stocat în cavernă, figure 5.2, [14]. solare, numită stocarea thermo-chimică (TCES),
figura 5.3, [15]..

Fig. 5.1. Tehnologia Hydrostor pentru lacuri adânci [14]. Fig. 5.3. Stocarea thermo-chimică [15].

Buletinul AGIR nr. 3/2018 ● iulie-septembrie 59

 EDUCAŢIE. CERCETARE. PROGRES TEHNOLOGIC

Carbonat de stronţiu (SrCO3) absoarbe căldura termic pliabil. Colectorul are şi un mecanism de
pentru a descompune SrCO3 în dioxid de carbon și realizare a mişcării de elevaţie (MME), compus
oxid de stronțiu, stocate apoi separat în sistem. dintr-o platforma rabatabila care se roteste în plan
Pentru evacuare căldurii, cele două substanțe chi- vertical prin intermediul unei articulaţii montate pe
mice sunt combinate din nou, iar procesul eliberează cadrul fix (0) şi actionat de un cilindru hidraulic
cantități mari de căldură, utilizate pentru alimen- similar cu cel menţionat.
tarea unei turbine care acţionează un generator
electric.

6. SOLUŢII NOI PENTRU CAPTAREA

ŞI STOCAREA ENERGIEI SOLARE
ELABORATE DE INOE 2000-IHP

6.1. Soluţii noi de captare şi stocare a

energiei termice solare Fig. 6.2. Colector termic solar pliabil [16].

Documentaţia colectorului solar termic pliabil, cu

Pentru a controla energia termică debitată de
mecanisme de pliere şi de orientare acţionate
colectorul termic solar, în funcţie de sarcina termică
hidraulic, a fost depusă la OSIM Bucureşti, pentru
reală, curentă, în institutul INOE 2000-IHP s-a
examinare şi brevetare [16].
conceput, figura 6.1, şi s-a realizat, figura 6.2, un nou
sistem de colector termic solar pliabil, acţionat de
un mecanism mecano-hidraulic speciale, care să 6.2. Soluţii noi de conversie şi stocare
poată modifica unghiul de incidenţă al razelor solare, pneumatică a energiei electrice
în funcţie de sarcina termica (comsumul de apă caldă).
Din cauza fluctuaţiei condiţiilor de mediu, res-
pectiv a intermitenţei producţiei de energie electrică,
atât de la centralele eoliene, cât şi de la panourile
fotovoltaice, a fost necesară găsirea unor soluţii de
stocare a energiei electrice pe perioada când aceasta
nu este consumată, pentru a fi disponibilă atunci când
nu produc sau produc insuficient.
În acest sens, conform specificului institutului, s-a
eloborat o tehnologie de conversie şi stocare pne-
umatică a energiei electrice, care permite conversia
energiei electrice în energie pneumatică, stocarea
acesteia sub formă pneumatică şi, apoi, reconversia
acesteia în energie electrică, pentru utilizarea ca atare,
sau pentru injectarea acestea în reţeaua naţională de
curent electric, după adaptarea parametrilor curen-
tului electric obţinut.
Tehnologia propusă de conversie şi stocare a
Fig. 6.1. Proiect colector termic solar pliabil. energiei electrice, provenită de la centralele eoliene şi
de la panourile fotovoltaice, impune o conceptie
Noul sistemul termic solar, figura 6.1, este alcătuit unitară care cuprinde toate elementele necesare pentru
dintr-un cadru-suport fix (0), pe care se montează conversia energiei electrice în energie pneumatică:
subsistemele/mecanismele de bază, şi anume: un prepararea aerului comprimat, conversia energiei
colector solar termic pliabil (CSTP), alcătuit din două pneumatice în energie electrică, dar şi adaptarea
semicolectoare/semipanouri clasice (1 şi 2), articulate parametrilor obţinuti la cerintele reţelei electrice în
între ele printr-un ax tubular (3) cu niste racorduri care se reinjectează curentul. Schemă bloc a unui astfel
rotitoare (4), un mecanism de pliere (MPC), alcătuit de sistem este prezntată în figura 6.3. [17].
dintr-un cilindru hidraulic (CH1), fixat pe partea În figura 6.4, se vede schema conceptuală detaliată
superioară a cadrului-suport (0), furca tijei cilindrului a unui sistem de stocare a energiei electrice produsă
(5) fiind articulată de nişte urechi (9), montate pe de o centrală eoliană, prin conversia acestei în energie
spatele celor două semipanouri (1 şi 2) ale colectorului pneumatică.

60 Buletinul AGIR nr. 3/2018 ● iulie-septembrie

 EDUCAŢIE ȘI CERCETARE ÎN DOMENIUL SISTEMELOR DE ACVACULTURĂ CU RECIRCULARE

Fig. 6.3. Schema bloc a unui sisem de stocare.

Fig. 6.4. Schema conceptuală a sistemului de stocare.

Schema cuprinde un electrocompresor care face De aceea, în partea a doua a articolului, se prezintă
conversia energiei electrice în energie pneumatică, un unele soluţii tehnologice noi privind captarea şi
rezervor/recipient de intrare aer, care lucrează la controlul energiei termice în funcţie de sarcină, iar
presiunea de refulare a compresorului, un filtru de linie apoi, un sistem de conversie şi stocare a energiei
şi un răcitor/uscător pentru aer, un reductor de presiune electrice din surse regenerabile, soluţii rezultate din
la valoarea de lucru, o baterie de rezervoare de ieşire aer, activităţile de cercetare în domeniul energiilor
pentru stocarea acestuia, elemente de preparare aer tip regenerabile ale institutului INOE 2000-IHP şi aflate
FRL (Filtru-Regulator-Lubrificator), un distribuitor care acum în curs de brevetare la OSIM Bucureşti.
comandă un motor pneumatic, care realizează con-
versia energiei pneumatice în energie mecanică, şi
care este folosită pentru antrenarea unui generator Acknowledgements/mulţumiri
electric, ce converteşte energia mecanică în energie
electrică, precum şi echipamentele electrice de măsurare Acest articol face parte din proiectul CONVENER,
a parametrilor specifici şi de adaptare la paramentri cofinanțat de Uniunea Europeană și UEFISCDI prin
reţelei unde este injectat. Documentaţia sistemului de Fondul European de Dezvoltare Regională, în cadrul
conversie şi stocare a energiei electrice în energie Programului Operațional pentru Competitivitate
pneumatică, este depusă, de asemenea, la OSIM 2014-2020, Contractul financiar nr. 37 / 02.09.2016.
Bucureşti, în vederea brevetării soluţiei [17].
BIBLIOGRAFIE
7. CONCLUZII
[1] Bostan I., Dulgheru V., Sobor I., Bostan V., Sochireanu A.
Sisteme de conversie a energiilor regenerabile. Eoliană,
În contextul actual, devine foarte importantă Solară, Hidraulică. Editura. TEHNICA-INFO, Chişinău, 2017.
dezvoltarea de energii regenerabile, singurele care [2] Maican Ed. Sisteme de energii regenerabile. Editura
pot asigura sustenabilitatea, pe termen lung, a PRINTECH, Bucureşti, 2015
societăţii umane. Una dintre căile de eficientizare a [3] *** Renewables 2017 global status report. REN21. Renewable
Energy Policy Net.for 21st Century. Paris, 2016. In:
utilizării energiilor regenerabile este combinarea http://www.ren21.net/wpcontent/uploads/2017/06/178399 _
acestora. Dar, din experienţă, rezultă că cea mai GSR2017_Full_Report_0621_Opt.pdf
importantă problemă, în utilizarea energiilor [4] Wikipedia. Concentrated solar power. In:https://
regenerabile, este stocarea curentului electric. en.wikipedia.org/wiki/Concentrated_solar_power.

Buletinul AGIR nr. 3/2018 ● iulie-septembrie 61

 EDUCAŢIE. CERCETARE. PROGRES TEHNOLOGIC

[5] Wikipedia. Centrale solare. In:https://ro.wikipedia.org/ economie/energie/olandezii-construiesc-in-romania-al-

wiki/Central%C4%83_solar%C4%83 cincilea-parc-eolian-din-lume-876992
[6] Darie Sil., Vădan I, “Producerea, transportul, şi distrib. uţia [12] ECO2SOLAR. How does solar pv work. In:
energiei electrice”, Editura UT PRES, Cluj+Napoca 2000. http:/eco2solar.co.uk/solar-electricity/how-does-solar-pv-work/ .
[7] Cristina Archer sa, Evaluation of global wind power, [13] Maria Bogdan. Câte parcuri fotovoltaice are românia?. În:
Stanford University, 2006. In:Journal of geophysical research, Revista Agrobusiness nr. 13, 1-15 iulie 2016 – pag. 22-23,
vol. 110, D12110, doi:10.1029/2004JD005462, 2005, https://www.agro-business.ro/cate-parcuri-fotovoltaice-are-
https://web.stanford.edu/group/efmh/winds/2004jd005462.pdf romania/2016/07/06/
[8] EWEA - European Wind Energy Association. In: http:// [14] ***Hydrostor. Advanced Compressed Air Energy Storage. Hy-
www.ewea.org/ http://www.solutionwind.com// and http:// dostor Marine and Hydostor Cavern. In: https:// hydrostor.ca/
[15] Maloney, P. Researchers identify new storage tech for
www.solutionwind.com/blog/wind-energy-is-competitive/
concentrated solar power plants. In: https:// www.
[9] ***News.ro Parcul eolian CEZ din Constanţa, cel mai mare
utilitydive.com/news/researchers-identify-new-storage-tech-
parc eolian pe uscat din Europa, a produs anul trecut 1.32 for-concentrated- solar-power-plants/408867/
GWh, 07 feb, 12:43 . In: http://www.economica.net/parcul- [16] Cristescu C., Dumitrescu C., Vrânceanu G, Dumitrescu L. ilie
eolian-cez-din-constanta-cel-mai-mare-parc-eolian-pe- i. Colector solar termic pliabil cu mecanisme de pliere si de
uscat-din-europa-a-produs-anul-trecut-1-323- orientare acţionate hidraulic în funcţie de sarcina termică.
gwh_149694.html#n Cerere de Brevet de Inventie OSIM Bucureşti, Romania, Nr.
[10] Băduț M. Turbine eoliene plutitoare. In; T&T, 20.03.2017, A/00792 – 31.10.2013.
http://www.ttonline.ro/sectiuni/energie/articole/14178- [17] Dumitrescu C., Cristescu C., Drumea P. Sistem de conversie,
turbine-eoliene-plutitoare. stocare și reutilizare pneumatica a energiei electrice provenite
[11] *** Digi 24. Olandezii construiesc în România al cincilea din surse regenerabile. Cerere de Brevet de Inventie OSIM
parc eolian din lume. În: https://www.digi24.ro/stiri/ Bucureşti, Romania, Nr. A/00729 – 14.10.2016.

Despre autori

Dr. ing. Corneliu CRISTESCU

Institutul de Cercetari pentru Hidraulica si Pneumatica, INOE 2000-IHP Bucuresti - CS I
În anul 1972 a absolvit Facultatea de Inginerie Mecanică din Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, ROMANIA. De
la început, a lucrat în domenii de cercetare-proiectare. În timpul a 42 de ani, a elaborat numeroase de studii, proiecte şi
lucrări de cercetare în domeniul construcţiei de maşini, în special în aria echipamentelor cu acţionare hidraulică şi
pneumatică. În acest timp, a publicat peste 230 de articole, 5 carţi tehnice şi a obţinut 9 brevete de invenţie şi 12 certificate
de inovator. În anul 1998, Corneliu Cristescu a devenit doctor inginer la Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, iar
în anul 2000 a făcut o specializare în Structuri inteligente de roboţi şi manipulatoare la CISM - Centrul Internaţional de
Ştiinţe Mecanice din oraşul Udine-ITALIA. Acum lucrează, ca Cercetător Ştiinţific Principal gradul I, în cadrul
Institutului de Cercetări pentru Hidraulică şi Pneumatică INOE 2000-IHP din Bucureşti, Romania.

Dr. ing. Cătălin DUMITRESCU

Institutul de Cercetari pentru Hidraulica si Pneumatica INOE 2000-IHP Bucuresti, CS III
Este absolvent al Universitatii POLITEHNICA din Bucuresti, Facultatea de Inginerie Mecanica, specializarea
Echipamente Hidro-Pneumatice de Automatizare si Roboti Industriali (1997); master inginer (1998). Doctorand în
cadrul Facultatii de Inginerie Mecanica si Mecatronica, cu o tema referitoare la utilizarea presiunilor ridicate în
actionarile hidraulice. Are o experienta de 12 ani in domeniul componentelor si sistemelor hidraulice, participând in
proiecte de cercetare din cadru programelor ORIZONT 2000, RELANSIN, CALIST, CEEX, INOVARE, la care a
participat in calitate de director / responsabil de proiect (5 proiecte) sau elaborator.

Dr. ing. Radu–Iulian RĂDOI

Institutul de Cercetari pentru Hidraulica si Pneumatica INOE 2000-IHP Bucuresti, CS III.
Este absolvent al Universitatii POLITEHNICA din Bucureşti, Facultatea de Inginerie Mecanică, specializarea Maşini
Hidraulice şi Pneumatice (2000); studii aprofundate - Informatica sistemelor hidraulice şi pneumatice(2001). Diploma de
doctor în cadrul Facultatii de Inginerie Mecanică si Mecatronică, cu o tema referitoare la optimizarea performantelor dina-
mice ale distribuitoarelor electrohidraulice proporţionale (2011). Are o experienta de 13 ani in domeniul echipamentelor
de reglare electrohidraulice, participând in proiecte de cercetare din cadru programelor ORIZONT 2000, RELANSIN,
CALIST, CEEX, INOVARE, la care a participat in calitate de director (2)/ responsabil de proiect sau elaborator.

Dipl. Ing. Liliana DUMITRESCU

Institutul de Cercetari pentru Hidraulica si Pneumatica, INOE 2000-IHP Bucuresti, CS
A absolvit Facultatea de Inginerie Mecanică din cadrul UPB în anul 1995 şi a obţinut masteratul la aceeaşi facultate
in anul 1997. Are o experienţă de 16 ani in activitatea de cercetare – dezvoltare – proiectare in domeniul hidraulicii
si pneumaticii, este coautor la mai multe articole si brevete de inventie. A participat ca elaborator la proiecte
derulate in cadrul programelor nationale de cercetare.

62 Buletinul AGIR nr. 3/2018 ● iulie-septembrie