Ministerul Educatiei

SCOALA POSTLICEALA “LOUIS PASTEUR” DEJ

Localitatea DEJ, judetul CLUJ

PROIECT
EXAMENUL DE ABSOLVIRE A ŞCOLII
POSTLICEALE
Calificarea profesională: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST

Indrumator proiect:
As.med.licentiat FECHETE LILIANA

CATALIN-GABRIEL MICLEA (CR)

Ministerul Educatiei

=2024=
Tema proiectului pentru examenul de absolvire:

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
LITIAZA RENALA
Ministerul Educatiei

Jurământul asistenţilor medicali generalişti:

În numele Vieţii şi al onoarei,

jur
să îmi exercit profesia cu demnitate,
să respect fiinţa umană şi drepturile sale
şi să păstrez secretul profesional.
Jur că nu voi îngădui să se interpună între datoria mea şi pacient
consideraţii de naţionalitate, rasă, religie, apartenenţă politică sau
stare socială.
Voi păstra respectul deplin pentru viaţa umană chiar sub
ameninţare şi nu voi utiliza cunoştinţele mele medicale contrar
legilor umanităţii.
Fac acest jurământ în mod solemn şi liber !’
Ministerul Educatiei

CUPRINS

CONTINUT Pag.
Juramantul 3
Competente 4
CAPITOLUL I. 5
1. Introducere 5
2. Argumentatie 6
CAPITOLUL II. 6
1.Anatomia 7
2.Fiziologia 8
CAPITOLUL III. 8
1.Definitie 8
2.Cauze 9
3.Simptomatologie 10
4.Diagnosticul Clinic 11
5.Examinari Paraclinice 12
6.Diagnosticul Diferential 13
7.Evolutie si Complicatii 14
8.Profilaxie 15
9.Prognostic 15
10.Tratament 16
CAPITOLUL IV. 18
1.Metode de lucru folosite in ingrijirea pacientului cu 18
litiaza renala

2.Asistarea examinarii clinice a bolnavului 19

3.Cazul I 22
4.Cazul II 29
CONCLUZIE 36
BIBLIOGRAFIE 37
Ministerul Educatiei

CAPITOLUL I
INTRODUCERE

Nursingul impleteste aspectele tehnice cu cele privind perceptia nevoilor pacientului si

familiei sale si asigurarea unor interventii adecvate individualizate si specifice, fara a se uita
finta umana in globalitatea sa.Plasand fiinta umana in centrul preocuparilor nursing-ul
presupune implicarea acestuia in luarea decizilor privind propria sanatate ceea ce inseamna o
intelegere si o cunoastere a omului, miracol care este fiinta umana si mai ales a modului in
care se pot initia si intretine relatii interpersonale, cooperante bazate pe respect intre toti
membrii echipei de sanatate si cel ingrijit.
Astazi nursa este definita ca fiind o persoana care a parcurs un program complet de formare si
care a fost aprobat de Consiliul Asistentilor Medicali si care a trecut cu succes examenele
stabilite de acestia. Asistenta medicala este autorizata în îndeplinirea acelor proceduri si
functii care sunt impuse de îngrijire de sanatate în orice situatie s-ar afla, dar sa nu faca o
procedura pentru care nu este calificata.
Virginia Handerson defineste nursingul astfel: “sa ajuti individual fie acesta bolnav sau
sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individual, fie bolnav sau
sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea cu
conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea, necesare pentru a o face si sa
actioneze în asa fel încat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand posibil.
Tot Virginia Handerson defineste rolul asistentei medicale “Rolul esential al asistentei
medicale consta în a ajuta persoana bolnava sau sanatoasa sa-si mentina sau recastige
sanatatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fii îndeplinit singur, daca ar fii avut forta,
vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa îndeplineasca aceste functii
astfel încat pacientul sa-si recastige independenta cat mai repede posibil”.
Organizatia Mondiala de Sanatate descrie de asemenea, rolul nursei în societate :
“Rolul nursei în societate este sa asiste indivizii, familii si grupuri, sa optimizeze si sa
integreze functiile fizice, mentale si sociale, afectate semnificativ prin schimbari ale starii de
sanatate”.
Aceasta implica personalul de nursing în activitati de asistenta ce se refera la sanatate ca si la
boala si care privesc întreaga durata a vietii de la conceptie la moarte.

ARGUMENTATIE
Scopul acestui concept este acela de a descrie principiile fundamentale ale îngrijirii
bolnavului, pe baza cărora asitenta medicală generalistă realizează un plan de îngrijire, bazat
pe o bună cunoaştere metodologică a pacientului şi a familiei; pacientul este recunoscut ca
Ministerul Educatiei

participant activ în aceasta intervenţie, ceea ce îl încurajează şi-i motivează dorinţa de

autonomie.
Planul de a-l ajuta pe pacient este influenţat de vârstă, temperament, statutul social şi cultural,
capacitatea fízică şi intelectuală, de stări patologice şi sindroame ca: şocul, febra, infecţia,
deshidratarea şi depresia. Crearea unui plan scris de către asistentă, asigură unitatea în
continuarea îngrijirilor; în orice caz este vorba de modificarea în funcţie de nevoile
pacientului pe minute, zile sau săptămâni.
Evaluarea nevoilor bolnavului solicită, între alte calităţi, sensibilitatea, sentimente profunde şi
o judecată corectă din partea asistentei care acordă îngrijiri bolnavilor, pentru a asculta,
observa, cunoaşte; asistenta trebuie să evalueze nevoile sale şi să stabilească relaţiile
interumane esenţiale pentru a acorda îngrijiri eficiente.
Aplicarea corectă în practică a unui plan de îngrijiri, duce la restabilirea independenţei
pacientului, la reintegrarea sa pe plan bio-psiho-social, la care se adaugă şi a patra
dimensiune, cea morală şi spirituală. “Omul trebuie sa aibă un ideal pentru care şi prin care să
trăiască, să caute un sens în viaţă, un rol superior sau numai simpla supravieţuire sau
existenţă”.
Aceasta nouă dimensiune a sănătăţii sale este considerată actualmente de o importanţă
centrală în desăvârşirea personalităţii umane şi a sănătăţii, deoarece a concepe sănătatea
fizică fără componenta etică, presupune dezumanizarea omului.

CAPITOLUL II

1.ANATOMIA
NOŢIUNI DE ANATOMIE .
*Aparatul urinar este alcatuit din cei doi rinichi si din căile evacuatoare ale
urinii:calice,bazinele,uretere,vezica urinara si uretra.
*Rinichii ,organele secretoare ale urinii,au forma de boabe de fasole si sunt situati de o parte
si de alta a coloanei lombare.Fiecare rinichi este inconjurat de un strat celuloadipos si invelit
cu o capsula fibroasa inextensibila,este situat in loja renala.
*Rinichii au o margine convexa,o margine interna concava si doi poli:unul superior si altul
inferior.Pe partea concava se afla hilul renal,alcatuit din artera si vena
renala,limfaticele,nervii,jonctiunea uretro-bazinetala.
*Rinichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang.
*Loja renala este limitata in sus de diafragm,in spate de ultimele doua coaste si dedesuptul lor
de muschii si aponevrozele lombare,iar inainte,de viscerele abdominale.
*Situarea lombo-abdominala a rinichilor explica de ce durerile renale pot fi resimtite
lombar,abdominal sau pelvian,de ce tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si
Ministerul Educatiei

de ce flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca simptomatologie toracica .

Unitatea anatomica si fiziologică a rinichiului este NEFRONUL,alcatuit din
GLOMERUL(polul vascular) si TUBUL URINIFER(polul urinar) Nr nefronilor din cei doi
rinichi se evalueaza la 2 milioane.
Glomerurul este primul element al nefronului si este aclatuit dintr-un ghem de capilare care
rezulta din ramificatiile unei arteriole. aferente,provenita din artera renala.Capilarele se
reunesc apoi si formeaza o arteriola eferenta,care se capilarizeaza din nou in jurul primei
portiuni a tubului urinifer.
Tubul urinifer-al doilea element al nefronului-se prezinta sub forma unui canal lung de
50mm,format din urmatoarele segmente:capsula Bowman,tubul contort proximal,ansa
Henle,tubul contort distal si tubii colectori.
Capsula Bowman are forma unei cupe care inconjoara glomerulul si este alcatuit din doua
foite.Capsula Bowman impreuna cu glomerul pe care-l contine,poarta numele de corpuscul
Malpighi.
Din tubii contorti distali,prin canalele colectoare si canalele commune care se deschid in
papilele renale,urina formata trece in calice si de aici in basinet.
Legatura bazinetelor cu vezica urinara –organ dotat cu o musculature puternica si situate in
pelvis,inapoia pubisului-este realizata prin cele doua uretere. Traiectul abdomino-pelvian al
ureterelor explica posibilitatea compresiunii acestora de catre fibroame,chisturi ovariene sau
canceroase recto-sigmoidiene
Uretera –canalul excetor al vezicii-are la femeie un traiect foarte scuri de aprox 5cm,spre
deosebire de barbat,la care traiectul este lung si traverseaza prostate,de unde posibilitatea
compresiunii uretrale de catre un adenoma sau cancer de prostate cu rasunet asupra intregului
arbore urinar.

2.FIZIOLOGIA
Rinichiul este un organ de importanţa vitală şi are numeroase funcţii, dintre care funcţia
principală constă în formarea urinei..
FUNCŢIILE RINICHIULUI :
1. Funcţia de formare a urinei:
Prin aceasta sigura epurarea organismuluide substante toxice.Formarea urinei se datoreaza
unui mechanism compex de filtrare la nivelul glomerulilor si de reabsortie si secretie la
nivelul tubilor
Prin filtrare glomerurala se formeaza urina primitiva 150l urina primitive in 24h,din filtrarea
a 1500l plasma)Urina primitive are compozitia plasmei,dar fara proteine,lipide si elemente
figurate.Contine deci:apa,glucoza,uree,acid uric si toti electrolitii sangelui.
In faza urmatoare la nivelul tubilor,care reabsorb cea mai mare parte a filtratului
glomerural,se formeaza urina definitive
Ministerul Educatiei

La acest nivel se face o selectare :tubii reabsorb total sau in mare cantitatea de substante utile
si in cantitate mica pe cele toxice..Substantele utile sunt substante cu prag,care sunt eliminate
prin urina numai cand concentratia lor sanguina a deposit limitele
fiziologice(apa,glucoza,NaCl).Substantele toxice sunt substante fara prag,eliminarea lor in
urina facandu-se imediat ce apar in sange. Apa se reabsoarbe in proportie de 99%,glucoza in
intregime,sarurile si clorura de sodium in proportie veriabila de 98%. Substantele toxice nu
sunt reabsorbite decat in proportie mult mai mica:uree33%,75%acid uric
2. Funcţia secretorie de menţinere a echilibrului acido-bazic:
El poate secreta si elimina unele substante ,ca amoniacul ,cu rol foarte important in echilibrul
acido-bazic Rinichii exercită o serie de funcţii endocrine, dintre care amintim:]eritropoieziei
medulare;
3. Funcţia de epuraţie sanguină:
Cu rol important in reglarea tensiunii arteriale.
Ureterul
Ureterele sunt conducte care continuă bazinetele celor doi rinichi, coborând retroperitoneal de
o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Are o lungime de aproximativ 25 cm. Ajung în pelvis
de unde se varsă în vezica urinară. Sunt formate din fibre longitudinale, la exterior şi
circulare la interior, graţie cărora execută mişcări ondulatorii caracteristice (peristaltice) care
fac ca urina să se întoarcă în vezică. Pe faţa inferioară uretrele au o mucoasă, şi pe cea
externă un înveliş conjuctiv.
Vezica urinară Este un rezervor care colectează urina. Are o capacitate de 300-400 ml cu
mari posibilităţi de destindere (1-3 l) datorită musculaturii sale bogate formată dintr-un strat
longitudinal extern şi actul longitudinal intern.
Uretra
Este un canal musculo- membranos care diferă în raport cu sexul. La bărbat există un canal
comun, urinar şi genital, de la vezică la meantul urinar. Are patru porţiuni intraparietală,
prostatică (3 cm), membranoasă (prin diafragma urogenitală) şi spongioasă sau pelviană.
La femei este un canal întins de la vezică până la vulvă, paralel cu vaginul şi posterior de el,
are o lungime de cca. 4 cm, fiind scurtă se pot produce infecţii urinare frecvente. Are două
porţiuni: intrapelviană şi perineală, orificiul inferior este situat posterior de clitoris.

CAPITOLUL III

LITIAZA RENALĂ -DESCRIEREA AFECŢIUNII

Ministerul Educatiei

DEFINITIE
Este o afecţiune caracterizată prin formarea de calculi (concreţiuni minerale, organice
şi de cele mai multe ori mixte) ,în bazinet şi de-a lungul căilor urinare (începând cu
tubul urinifer si terminând cu uretra),în urma precipitarii substanţelor care în mod
normal,se găsesc dizolvate în urină.

CAUZE
Calculii renali se formeaza atunci cand balanta intre apa, sarurile, mineralele si
alte substante din urina se modifica. Modul in care aceasta balanta este modificata
determina tipul de calcul care se formeaza.Cei mai multi calculi renali sunt formati din
calciu si apar atunci cand nivelul acesteuia in urina se modifica.
FACTORI DE RISC
Acesti factori de risc actioneaza indeosebi asupra persoanelor cu predispozitie pentru aparitia
calculilor renali, in special cele care suferit deja de litiaza renala:
*Hidratarea insuficienta - Consumul insuficient de lichide (in special de apa), duce la
diminuarea volumului urinei, care va fi deci mai concentrata in saruri.
*Unele medicamente – diureticele, de exemplu, pot creste riscul de formare a calculilor
renali. Efectul acestor medicamente asupra formarii de calculi este variabil. Prin urmare,
persoanele cu risc crescut trebuie sa consulte medicul sau farmacistul inainte de luarea
medicamentelor.
*Consumul insuficient de fructe si legume – consumul de fructe si legume este asociat cu un
risc scazut de formare a calculilor, deoarece favorizeaza excretia de citrat, un inhibitor al
cristalizarii sarurilor in caile urinare.
*Consumul excesiv de proteine (carne, peste, etc.) favorizeaza formarea calculilor deoarece
determina cresterea nivelului de calciu, oxalat si acid uric din urina, precum si diminuarea
nivelului de citrati (un factor de protectie impotriva calculilor). Proteinele de origine animala
sunt cel mai frecvent incriminate.
*Acitivitate limitata sau sedentarism – duce la pierderea treptata a masei osoase, deci la
eliberarea calciului din oase.
*Luarea de suplimente de calciu intre mese, neinsotite de alimente.
*Alimentatie bogata in oxalati – determina cresterea nivelului de oxalati din urina. Aceasta
substanta se gaseste in numeroase alimente, desi doar o parte din acestea par sa creasca in
mod semnificativ nivelul din urina – spanacul, sfecla rosie, nucile, ciocolata, taratele de grau,
migdalele, arahidele si capsunele.
*Luarea suplimentelor de vitamina D –este indicata consultarea medicului inainte de a lua
suplimente de vitamina D.
*Factori anatomici: congenitale sau câştigaţi care alterează drenajul urinei;
Ministerul Educatiei

*Factori bacteriologici: există unii germeni care secretă urează generatoare de amoniac,
favorizând apariţia calculilor amoniaco-magnezieni.
*Factori metabolici: guta, avitaminoze.

SIMPTOMATOLOGIE

Simptomatologia litiazei variaza cu sediul si cu marimea calculilor.

Un calcul care se dezvolta în întregul sistem pielocaliceal (calcul coraliform) poate fi bine
tolerat si da doar:
*dureri lombare difuze, intermitente
*infectie urinara cronica asociata cu dureri sau arsuri in timpul urinarii(disiurie),cresterea nr
mictiunii
*uneori hematurie. Un calcul mic angajat pe ureter poate da tabloul complet, de intensitate
uneori chiar dramatica, al colicii renale . Ea poate sa apara "ca un fulger pe cer senin", dar de
multe ori dupa eforturi, trepidatii, alergari. Hematuria si uneori piuria apar dupa colica renala.
*urina tulbure, urat mirositoare
*greturi si varsaturi
*Febra este semnul clinic care certifica aparitia infectiei. Fiind un obstacol pe calea urinara,
litiaza favorizeaza staza (hidro-nefroza sau ureterohidronefroza) si deci infectia urinara, care
poate sa duca în timp la alterarea rinichilor (pielonefrita cronica), cu rinichi scleroatrofic si
perinefrita sclerolipomatoasa
Simptomatologie clinica
Litiaza renală se poate manifesta clinic urmatoarele forme:
a) calcul latent nu are nici un simptom clinic, poate fi doar bănuit la bolnavii de gută, infecţiei
urinare, imobilităţi la pat, paraplegici. Anamneza furnizează informaţii despre anumite
obiceiuri alimentare, abuz de alimente bogate în proteine (carne) sau oxalaţi (spanac, sfeclă
roşie, ciocolată) despre mediul de viaţă al pacientului (cald şi uscat), infecţii urinare în
antecedente sau eventuale eliminări anterioare de calculi.
b) durerea în durerea violentă (colică renală) dar şi sub formă de nevralgie (durere nudă,
uneori doar o jenă la nivelul regiunii lombare) este cea mai tipică manifestare a litiazei renale.
*Colica renală înseamnă înseamnă distensia acută a căilor excretorii deasupra obstacolului şi
spasmul supraadăugat.
Ministerul Educatiei

*Debutul este de obicei brusc, precipitat de un efort fizic important, se manifestă ca durere
vie în zona lombară, de obicei unilateral, în hipocondru şi fosa iliacă de aceeaşi parte cu
iradieri spre organele genitale externe şi faţa internă a coapsei.
*Durerea se însoţeşte de disurie, hematurie. Pot exista fenomene reflexe digestive (greţuri,
vărsături, pareză intestinală) şi vegetative (paloare, transpiraţii, tahicardie).
*Durata este variabilă, ore sau chiar zile, iar sfârşitul colicii poate coincide uneori cu
eliminarea calculilor.
c) infecţia urinară datorită stazei urinare realizate prin obstacol şi a refluxului urinar, germenii
pot infecta căile urinare, fie pe cale ascendentă, fie pe cale hemetogenă generând infecţii de
diferite tipuri. Infecţiile urinare reprezintă complicaţii redutabile ale litiazei şi, de multe ori,
reprezintă singura formă de manifestare a acestuia.

DIAGNOSTICUL CLINIC
1. Anamneza urmareste precizarea urmatoarelor elemente:
- varsta-sex
- antecedente heredo-colaterale
- rezidenta geografica
- ocupatia
- volumul zilnic al ingestiei de lichide
- regimul alimentar
- tratamentul medicamentos
-prezenta calculior eliminati de pacient in antecedente
- structura cristalografica a calculilor analizati ulterior
- prezenta infectiei urinare asociate
2 Examenul clinic obiectiv consta:
a)Semne generale caracteristice bolilor asociate cu litiaza renala(sindrom
Cushing,hipertiroidism,guta,sarcoidoza)sau evidenta vezicii neurologice cu risc de formare a
litiazei vezicale.
b)Semne locale:
-sensibilitate dureroasa la palparea lojei renale
-prezenta rinichiului mare,palpabil,sensibil
-sensibilitatea punctelor ureterale
-prezenta hematuriei sau piuriei la examenul macroscopic al urinei
Ministerul Educatiei

Diagnostic pozitiv
Calculii renali pot fi descoperiti in timpul unui examen de rutina, dar in general sunt
diagnosticati la persoanele care acuza durere lombara acuta sau la pacienti cu infectii urinare
cronice.

EXAMINARI PARACLINICE
Radiografia renală simplă evidenţiază calculii radioopaci, numărul, forma şi localizarea lor.
- Ecografia – este un examen neinvaziv, dar nu poate pune in evidenta calculii mici, in
special cei localizati in uretere sau vezica urinara,.permite de asemenea diagnosticarea litiazei
renale şi a impactului său asupra rinichiului.
- Pielografia intravenoasa - examen cu ajutorul caruia se poate determina localizarea
calculului in sistemul urinar si se poate stabili gradul de obstruare cauzat de acesta. Examenul
consta in radiografierea cailor urinare, dupa opacifierea cu o substanta de contrast, realizata
prin injectare intravenoasa. Acest examen a fost inlocuit de tomografia computerizata (CT),
dar este in continuare utilizat in numeroase afectiuni urinare.
- Tomografia computerizata (CT) in spirala - a devenit testul de electie pentru evaluarea
calculilor renali. Poate identifica calculii indiferent de compozitia lor si nu necesita utilizarea
unui produs de contrast. .
- Urografia intravenoasă cu substanţă de contrast pune în evidenţă calculii
radiotranparenţi, ca şi modificările căilor urinarea în amonte de obstacol, impactul asupra
parenchimului renal şi eventualele leziuni anatomice
- Scintigrafia renală apreciază funcţionalitatea parenchimului unui rinichi litiazic, dar ea nu
este indispensabilă diagnosticului.
-Sumarul de urină. Se cercetează prezenţa:
*albumine cu apreciere cantitativă;
*glucoză;
*mobilinogen;
*pigmenţi biliari.
*Sedimentul urinei:
*leucocite;
*hematii;
*diferite săruri.
Ministerul Educatiei

Reacţia (pH-ului) urinei normal acidată şi variază între 4,6-8,8 în funcţie de dietă.
- Volumul urinar în medie 1500 ml/zi în funcţie de aportul hidric: mai puţin de 1500 ml/zi –
oligurie mai mult de 1500 ml /zi – poliurie
- Culoarea urinei poate deveni hipercromă, portocalie în ingestie redusă de lichide, pierderi
lichidiene excesive, febră etc.
-Mirosul urinei:
fetid: semnifică infecţii urinare severe;
amoniacal: fetid în infecţii urinare
- Proba Addis Hamburgher determină numărul de hematii sau leucocite eliminate pe minut,
recoltare ce se repetă la 100 minute.Valorile normale: 0-2000 leucocite/min
-Urocultura – este examinarea bacteriologică a urinei şi are drept scop depistarea infecţiei
urinare. Recoltarea impune condiţii sterile, după o prealabilă toaletă locală (genitală), din
mijlocul jetului urinar (câţiva mililitri).
Urina recoltată se însămânţează pe medii de cultură şi citirea se face după intubare la
termostat 24 h.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
a)Din punct de vedere al sindromului dureros cu:
-litiaza colecistica
- colecistita acuta
- pancreatita
- discopatia lombara
- spondiloza lombara
- anexita si metroanexita
- chist ovarian torsionat sau torsiune de ovar
- apendicita
- sindrom ocluziv
b)Din punct de vedere al hematuriei cu:
- traumatisme ale aparatului urinar
- tumori renale
- litiaza vezicala
- infarct renal
- glomerulonefrita
Ministerul Educatiei

Diagnosticul diferential se poate pune pe baza investigatiilor mai sus descrise

EVOLUTIE SI COMPLICATII
*Evolutia este în general buna, multi bolnavi reusind dupa colici recidivate sa elimine
calculul. De cele mai multe ori, daca nu a fost gasita si tratata cauza, procesul de formare a
calculului continua, chinuind timp îndelungat bolnavul, ducând la operatii repetate.
*Unii bolnavi internati în spital nu accepta interventia chirurgicala, ajungând frecvent la
blocarea caii urinare cu scoaterea rinichiului din functie (în acest moment înceteaza durerea,
fapt care bucura pe bolnav, dar calmarea este înselatoare, pentru ca daca persista circa doua
luni, obstacolul distruge ireversibil rinichiul).
*Exista posibilitatea foarte rara de anurie (blocarea functiei renale bilaterale), o urgenta de
prim ordin de diagnostic si tratament. .
* Evoluţia depinde de numărul şi mărimea calculilor, obstrucţia căilor urinare depinde de
eficienţa tratamentului şi posibilitatea prevenirii recidivelor şi a complicaţiilor.
*Factorii care pot influenţa evoluţia şi prognosticul, sunt: natura litiazei, dimensiunile, forma
şi situaţia topografică a calculului, numărul, gradul de obstrucţie a căilor urinare, prezenţa sau
absenţa infecţiei şi riscul de recidivă.
*Cu privire la natura litiazei, se ştie că cea urică este mai bine tolerată, puţin dureroasă, iar
tratamentul de dizolvare a calcului este eficace.
* Dintre litiazele calcice, cea fosfatică este mai gravă decât cea oxalică, prin faptul că
recidivează şi se infectează.
* În funcţie de dimensiunile, forma şi situaţia topografică a calcului pot fi prevăzute şansele
de eliminare spontană.
* Calculii caliceali sunt de obicei bine suportaţi, însă şansele de eliminare sunt minime.
Complicaţiile comune ale litiazei renale sunt:
- complicaţiile mecanice
- complicaţiile infectioase
- complicaţiile renale.
Complicaţiile mecanice
Sunt determinate de prezenţa unui calcul pe căile urinare excretoare, care reprezintă un
obstacol incomplet sau complet privind excreţia urinii.
Este posibil ca, uneori, să se instaleze în amonte faţă de obstacol o dilatare pielocaliceală de
volum variabil.
Complicaţiile infecţioase
Ministerul Educatiei

Sunt favorizate de litiaza renală. După infecţia pielică se instalează pielonefrita acută sau
cronică cu insuficienţă renală ireversibilă.
Tot în cadrul complicaţiilor infecţioase se menţionează:
- pionefroza,
- flegmonul perinefritic
- septicemia.
Complicaţiile renale
Sunt reprezentate de nefropatia obstructivă însoţită de nefrită interstiţială cronică.

PROFILAXIE

Profilaxia litiazei este foarte simpla:

- regula generala este cautarea si tratarea bolilor generatoare, asociate cu cura de diureza, deci
ingestie mare, zilnica de lichide (orice fel) în cantitate de peste 1500 ml/zi, putându-se ajunge
constant la 2 -3 litri/zi.
- se asigura astfel un drenaj foarte bun al eliminarii de urina cu împiedicarea concentrarii si
deci precipitarii sarurilor.
Regimul alimentar are o mare importanta, în functie de tipul litiazei
Pentru litiaza oxalica
- se exclud spanacul, macrisul, varza rosie, castravetii, prunele, caisele, fasolea boabe,
mazarea verde, cacaua, cafeaua, glucidele sub forma de dulciuri, fainoasele, bauturile
alcoolice;
Pentru litiaza urica
-se indica aport scazut de proteine, produse lactate, interzicându-se carnea de purcel, miel,
vitel, vânatul, mezelurile, momitele, splina, ficatul, creierul.

PROGNOSTIC
Ministerul Educatiei

Bilateralitatea reprezintă un semn de prognostic sever. Gradul şi durata obstrucţiei are o mare
importanţă prognostică, deoarece atunci când este severă şi sediul este sus situat, va duce la o
distrugere nefrotică ireversibilă.

TRATAMENT
in cazul Litiazei renale tratamentul trebuie individualizat in funcţie de:
- vârsta pacientului
- tarele organice asociate
- dimensiunile calculului
- compoziţia chimică a calculului
- gradul de afectare a funţiei renale
- stare rinichiului controlateral
- asocierea complicaţiilor(durere,infecţie urinară,insuficientă renală) Majoritatea pietrelor
sunt eliminate in mod spontan in termen de 6 saptamani, in special daca pacientul consuma
lichide. Pot fi administrate analgezice pentru reducerea durerilor (acetaminofen), pana la
eliminarea calculului. Calculii prea mari, cei care provoaca dureri violente, infectii sau
hemoragii trebuie pulverizati in fragmente mici sau extrasi chirurgical.
Pulverizarea sau extragerea calculilor se poate realize prin diferite tehnici:
- Litotripsia(litotritia) extracorporala – interventie ce utilizeaza unde de soc produse pe
piele si orientate direct catre calcul, pulverizeaza calculul in fragmente mici ce pot fi
eliminate de catre sistemul urinar.
Nefrolitotomie percutanata – tehnica utilizata atunci cand calculul este prea mare sau
pozitionat astfel incat nu poate fi degradat prin litotripsie extracorporala. Se efectueaza prin
introducerea, printr-o incizie, a unui tub de observatie si a unui instrument numit nefroscop in
rinichi. Cu ajutorul nefroscopului se extrage calculul. Daca acesta este prea mare, el poate fi
pulverizat cu ajutorul unei laser sau a energiei electrice.
- Ureteroscopia – operatie necesara pentru extragerea calculilor localizati in uretere. Consta
in introducerea unei sonde (sau ureteroscop) in vezica prin uretra si ghidat apoi pana la
uretera. Calculii sunt apoi fragmentati sau extrasi intregi. Aceasta tehnica poate afecta
ureterele.
Tratamentul conservator al litiazei renale implică:
1. Tratamentul profilactic propriu fiecărui varietăţi de litiaze
2 .Tratamentul general curativ comun tuturor formelor de liziază, oricare ar fi natura lor
chimică Tabloul clinic cel mai frecvent observat în litiaza renală este constituit de colica
Ministerul Educatiei

ureterală. În 60-80% calculii ureterali pot beneficia de un tratament medical, calcul putându-
se elimina spontan.
De asemenea, chiar şi în cazurile când calculi ureterali nu se însoţesc de colica acută, se va
aplica mai întâi un tratament medicamentos.
* În tratamentul imediat al colicii ureterale acute se va administra în primul rând medicaţia
antispastică şi antialgică pe cale intramusculară sau intravenoasă. analgetice: Algocalmin,
Novalgin intramuscular sau intravenos; supozitoare sau tablete în forme mai uşoare: Scobutil,
Lizadon; în formele mai grave Fortral intramuscular; antispastice: papaverina fiole intravenos
sau intramuscular foarte lent de obicei în asociere cu Scobutil intravenos; Atropina fiole a 1
mg. Intravenos sau intramuscular.
*Aplicaţii de căldură: în regiunea lombară (pernă electrică), băi fierbinţi.
*Administrarea opiaceelor poate fi uneori necesară, în cazul când durerile sunt extrem de
intense, deşi opiaceele au dezavantajul de a împiedica migrarea calculilor.
* Cura de diureză nu este indicată în faza iniţială dureroasă, deoarece creşte presiunea
intrapielitică care are rol important în producerea durerii.
* Odată durerea calmată, se va trece la o analgezie de bază prin administrarea per oral sau
supozitoare de spasmolitice şi analgetice pentru că se obţine o dilatare şi o diminuare a
perstalticii căilor urinare, şi, deci o scădere a factorilor care declanşează durerea.
*În această perioadă este indicată cura de diureză care favorizează migrarea calcului.
Volumul urinar va trebui să depăşească 1,5 l/24h. Pot fi recomandate şi ceaiurile de plante cu
acţiune diuretică, asociate cu indicaţia care reglează dinamica ureterală.
*Pentru eliminarea spontană a calcului are o mare importanţă mişcarea şi aşa zisa ,,scuturare”
a pietrei.
* În cazul în care este prezentă leucocituria şi bacteriuria, se va aplica terapia antibiotică.
*Tratmentul colicii renale se poate face şi ambulatoriu, dar orice colică febrilă prelungită sau
complicată cu oligurie, impune internare pentru investigaţii suplimentare şi tratament
adecvat.
* În colicile violente prelungite care nu cedează la analgetice şi spasmofilitice uzuale se mai
asociază: ROMERGAM, FENOBARBITAL. Dacă nici aşa durerea nu cedează, se
administrează MIALGIN, ATROPINĂ.
*În cazul în care tratamentul medical nu a dat rezultate sau în cazurile complicate cu
insuficienţă renală se aplică tratament urologic şi la nevoie chirurgical.
Tratament profilactic
Este în funcţie de compoziţia chimică a calculilor.
Litiaza renală fiind o boală cronică a întregului organism, necesită un tratament de lungă
durată. Tratamentul s-a dovedit eficace în profilaxia recidivelor, acestea diminuând de la 40%
la 10%.
Tratamentul profilactic medical, cu ajutorul aportului hidric, dietei şi medicaţiei urmăreşte:
Ministerul Educatiei

- scăderea concentraţiei urinare printr-un aport crescut lichidian;

- diminuarea aportului substanţelor formatoare de calculi;
- creşterea aportului de mediatori care inhibă cristalizarea;
- modificarea pH-ului urinar;
- lupta contra infecţiei.
Tratamentul chirurgical
Tratamentul chirurgical impune doar o etapă a tratamentului litiazei renale, el va fi continuat
întotdeauna cu măsuri de prevenire a recidivei calculoase.

Educatie pentru sanatate

Educaţia pentru sănătate vizează educaţia bolnavului cu litiaza renala, în vederea
profilaxiei recurenţelor şi a complicaţiilor bolilor renale.
Prevenirea recidivelor presupune identificarea tuturor factorilor endo şi exogeni de risc şi
“inactivarea lor”.

Asociat cu recurenţa litiazei renale s-au raportat:

- alimentatia:subnutritia si excesul de proteine
- hidratare insuficienta:sunt necesari 2l de apa pe zi pentru o hidratare adecvata
- temperaturile crescute:favorizeaza deshidratarea
- apa cu un continut crescut de Ca2+:favorizeaza aparitia pitrelor din calciu-calculi calcici
- stilul de viata si ocupatia:locul de munca intr-un mediu care favorizeaza
deshidratrea ,stresul,starea de incordare psihica,expunerea prelungita la temperaturi crescute
- factori endocrini si metabolici:tulburari in metabolismul mineralelor,hiperparatiroidismul
- factori genetici:rude de sange cu istoric de litiaza renala
- antecedente personale in litiaza renala Bolnavul trebuie educat referitor la tratament pe toata
durata vietii sale.
Ministerul Educatiei

CAPITOLUL IV
METODE DE LUCRU FOLOSITE IN INGRIJIREA
PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA

*Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi
menţină sau să-şi recâştige sănătatea, prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit
singur, dacă ar fi avut voinţa sau cunoştinţele necesare.
Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degreveaza pe acesta din
urma de eforturi fizice,ii previne o serie de suferinte inutile,contribuie la crearea unui climat
favorabil intre bolnav si medic,face aceesibila medicului explorarea tuturor regiunilor
organismului,servindu-l si cu instrumentarul necesar,toate acestea intervenind pentru
scurtarea timpului de consult al bolnavului

ASISTAREA EXAMINARII CLINICE A BOLNAVULUI

Sarcinile asistentei in pregatirea si asistarea unui examen clinic medical sunt urmatoarele:
-pregatirea psihica a bolnavului
-adunarea,verificarea si pregatirea instrumentarului necesar
-dezbracarea si imbracarea bolnavului
-aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examianarilor
-asigurarea iluminatiei necesare examinarilor
-deservirea medicului cu instrumente
-ferirea bolnavului de traumatisme si raceala
-asezarea bolnavului in pat dupa examinare si refacerea patului

SE VA MONOTORIZA
-pulsul, tensiunea arterială, temperatura,diureze
-se va urmări dacă bolnavul respiră normal
-se va urmări dacă pacientul mănâncă şi bea normal
Ministerul Educatiei

-se va urmări dacă pacientul elimină pe toate căile de eliminare

-se va urmări dacă pacientul se mişcă şi îşi menţine o postură bună (în mers, aşezat, întins şi
când îşi schimbă postura de la o poziţie la alta)
PENTRU EXAMENELE DE LABORATOR SE RECOLTEAZA
Sange pentru:
-hemoleucograma completa
-biochimie:creatininaserica.ALAT,ASALT.uree
serica,calcemie,fosfatemie,uricozurie,creatininemie,evaluarea,fosfatazelor alcaline si a
rezervei alcaline,glicemie,sideremie
Analize de urina pentru:
- calciurie,fosfaturie,uricozurie,oxalurie,cistinurie,citraturie,magneziurie,natriurie,uree si
creatinina urinara
Examen sumar de urina
-volum de urina pe 24h,pH –ul urinar,densitatea urinara,leucociturie,hematurie,cristalurie
Urocultura
-cu antibiograma
Examen cristalografic si bacteriologic al calculului eliminat spontan sau extras
PENTRU EXAMENE IMAGISTICE
Scintigrafie renală
- Bolnavului i se injectează intravenos o substanţă de contrast radioactivă, după care, cu
ajutorul unui aparat scintigraf se detectează repartizarea substanţelor radioactive în parenchiul
renal
Pielografia
- Pielografia – radiografia aparatului renal executată cu substanţa de contrast administrată
prin cateterism ureteral sub control citoscopic.
Radiografie renală cu substanta de contrast

Materialele necesare
-substanţă de contrast Odiston – 30% sau iodură de sodiu – 10%;
-medicamente antihistaminice;
-medicamente pentru urgenţă
1. Pregătirea materialelor necesare:
- se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.
Ministerul Educatiei

2. Pregătirea bolnavului:
- se efectuează, pregătirea bolnavului ca şi pentru radiografie renală,simplăpsihică,alimentară,
medicamentoasă].
3. Testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast:
- se efectuează testarea sensibilităţii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodură de sodiu
10%.
-Dacă bolnavulprezintă o reacţie hiperalergică se întrerupe introducerea substanţei de contrast
şi se administrează antihistaminiee,anunţându-se imediat medicul. Dacă
toleranţaorganismului este bună bolnavul va fi condus în sala de citoscopie, unde va fi ajutat
să se dezbrace şi să se aşeze pe masa de examinare.
4. Administrarea substanţelor de contrast:
- spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
- sub controlul cistoscopului se introduce sonda în ureter;
- se introduce substanţa de contrast uşor încălzită, 5-10 ml în fiecare parte presiune mică;
- bolnavul se transportă pe targa pe masa de radiografie.
5. Ingrijirea bolnavului după tehnică:
După terminarea radiografiei se încearcă să se extragă cu o seringă, substanţa de contrast.
Bolnavul va fi ajutat să se îmbrace, va fî condus în salon şi instalat comod în pat; se notează
examenul efectuat în F.O. a bolnavului.
- Pielografia se execută în condiţii de asepsie perfectă.
- Substanţa de contrast trebuie uşor încălzită pentru a nu produce contracţii spastice ale
bazinetului.
- Injectarea substanţei de contrast se face cu presiune moderată [altfel se, produce rupturi ale
bazinetului sau reflux pielorenal
Radiografia renala simpla

Radiografia renală permite evidenţierea formei, dimensiunilor, poziţia rinichilor şi prezenţa

unor calculi renali, uretrali, vezicali radioopaci.
Materiale necesare :
-cărbune animal;ulei de ricin; materiale necesare unei clisme evacuatoare.
1. Pregătirea materialelor necesare: ·se pregătesc toate materialele necesare menţionate
mai sus.
2. Pregătirea psihică a bolnavului: ·se anunţă bolnavul şi i se explică importanţa tehnicii
pentru stabilirea diagnosticului.
Ministerul Educatiei

3. Pregătirea alimentară a bolnavului:

- cu două trei zile înaintea examinării bolnavului va consuma un regim fără alimente care
conţin celuloză şi dau reziduri multe [fructe, legume, zarzavaturi, paste făinoase, pâine] şi ape
gazoase;
- în ziua precedentă, bolnavul va consuma o cană de ceai şi pâine prăjită;
- înaintea examinării bolnavul nu va mânca, nu va consuma lichide;
- ·după examen bolnavul poate consuma regimul sau obişnuit
4. Pregătirea medicamentoasă a bolnavului:
- ·cu două-zile înainte de examinare se administrează cărbune animal şi triferment câte 2
tablete de 3 ori pe zi;
- ·în seara precedentă zilei radigrafiei se administrează 2 linguri de ulei de ricin.
- ·in dimineaţa zilei examinatoare, se efectuează o clismă cu apă caldă. Aerul din tubul
irigator trebuie să fie completevacuat pentru a nu ti introdus în colon.
- înaintea examinării radiografiei bolnavului îşi va goli vezica urinară sau i se va efectua un
sondaj vezical.
5. Pregătirea pentru examinare:
- bolnavul este condus la serviciul de radiologie;
- bolnavul va fi ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masă;
6. Îngrijirea bolnavului după tehnică:
- după efectuarea radiografiei, bolnavul este ajutat să se îmbrace şi să se întoarcă în salon

CAZUL I

1.NUMELE SI PRENUMELE:V.L
2.SEX:M
3.VARSTA:45 ani
4.OCUPATIA:Comerciant
5.NATIONALITATE:Romana
6.LIMBA VORBITA:Romana
7.STARE CIVILA:Casatorit
8.ANTECEDENTE MEDICALE: -purtator de dublu JJ de 8mm
9.AHC:mama:nu cunoaste
Ministerul Educatiei

Tatal:ciroza hepatica
10.DATA INTERNARII:30.09.2023
11.MOTIVUL INTERNARII:- tratament de specialitate pe baza durerilor colicative în
regiunea lombară, cu iradieri spre organele genitale şi faţa internă a coapsei, disurie, astenie,
adinamie, retentie de urina
12.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de grad II
13.ISTORICUL BOLII: pacientul cu repetate colici renale în antecedente,este purtator de
dublu JJ a urmat tratamentul la domiciliu cu piafen, papaverină, dezinfectante urinare.Au
persistat durerile în regiunea lombară şi a fost trimis la spital pentru internare In urma
investigatiilor efectuate s-a stabilit localizarea calcului de 3,5cm in bazinetul rinichiului
drept,si pacientul este proogramat la interventie chirurgicala peste 3
zile„NEFROLITOTOMIE PERCUTANATA” de la internare
14.ANALIZE DE LABORATOR
ANALIZA SOLICITATA VALORI NORMALE VALORI REALE
HLG 13.5-18 14
UREE 2.6-6 mg/dl 8mg/dl
GLICEMIE 70-100 mg 90mg
SIDEREMIE 100-160%ml 170%ml
CREAT.SERICA 0.6-1.1 mg/dl 1mg/dl
CALCIU 9-11 mg/dl 10mg/dl

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1.A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

-Respiratia
-frecventa-16r/min
-amplitudinea-normala-ritm-respiratie ritmica
-zgomote respiratorii-normale
-respiratie de tip costal inferior
-Circulatia
-puls-frecventa de 80 pulsatii/minut
-zgomote cardiace bine batute
-TA cu frecventa de 125/80 mmHg
2.NEVOIA DE A SE ALIMENTA SI HIDRATA
Ministerul Educatiei

-dentitie buna
-reflex de deglutitie prezent
3.NEVOIA DE A ELIMINA
-URINA
diureza-1100ml/24h---la 2000ml ingerati
-SCAUNUL
prezinta tranzit intestinal fiziologic orar:1zi culoare:in fct de alimentatie fara dificultate in
eliminarea intestinala
4. NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA
- tonus muscular păstrat
5.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI
-treziri dese -somn necorespunzator calitativ si cantitativ
6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
- activitate fizică corespunzătoare
- mobilitate articulară
-veşminte alese după gust, adecvat climatului statutului socio-cultural
7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
- T=36 0C - piele de culoare roz - transpiraţii minime

8.NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI

MUCOASELE
- păr curat
-fose nazale libere
- dentiţie completă
- mucoasa bucală umedă
- unghii, piele curată
- o baie pe zi
9.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
-agitatie,confuzie
10.NEVOIA DE A COMUNICA
- acuitate vizuală-auditivă
Ministerul Educatiei

- sensibilitate tactilă
- limbaj clar, precis
-privire semnificativă
11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI
VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
-religie ortodoxa
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
- este multumit de tot ceea ce a realizat pana in prezent
13.NEVOIA DE A SE RECREEA
-citeste,in timpul liber merge la pescuit,dar pe perioada spitalizarii este impiedicat sa faca
aceste lucruri
14.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA
-cand se simte bine este dornic sa invete cat mai multe despre boala sa

Nevoia Problema Obiective Interventii Interventii Evaluare

Afectata Pacientului Autonome Delegate
1.Nevoia de Tahicardie -In decurs de -Incurajez -Se -
a respira si a tranzitorie 24h sa se pacientul sa supravegheaza Tahicardia
avea o buna legata de atenueze stea in reapos functiile vitale s-a
circulatie hipertermie tahicardia la pat pana la si vegetative ameliorat,
caracterizata normalizarea puls, tensiune, pacientul
prin batai pulsului. temperatura. prezinta
accelerate -Aerisesc un puls de
ale cordului. salonul 90pulsatii/
-Asigur climat minut
linistit Stare
-Masor pulsul pacient e
la artera radiala stabila si
la interval de el prezinta
1h dupa ce o stare de
Ministerul Educatiei

asigur repaosul bine

fizic si psihic TA=140/8
al pacientului 0mmHg
timp de 15 Puls=90pu
minute. lsatii/min

2.Nevoia de Alterarea - pacientul -explic -Administrez -Dupa

a se alimenta starii de să aibe trei pacientului „Metroclopra administra
si hidrata nutritie mese /zi importanta mid” 1 fiola rea
datorata -să bea 2000 alimentatiei pe i.m medicatiei
greturilor ml lichide în cale orala’ -Asigur pacientul
caracterizata 24h -Asigur un alimentare prezinta o
prin refuz -pacientul să climat optim parenterala,per stare de
alimentar fie echilibrat -Asez fuzabil cu 2 greata
hidroelectrol pacientul in flacoane de usor
itic şi acido pozitie sezand 500mg,Glucoz ameliorata
bazic în la marginea a de 10% si 2 ,iar
decurs de patului si ii flacoane de volumul
24h ofer si sustin 500 mg de lichidian
-pacientul sa tavita renala NaCl de 0,9% eliminat
nu mai -Ofer Ritmul de prin
prezinte pacientului un administrare varsaturi
greata si pahar cu apa este de 60 s-a
varsaturi in pentru cladirea picaturi/minut ameliorat
decurs de gurii usor.
24h -Incep
rehidratarea
orala incet cu
lichide reci in
cantitati mici

3.Nevoia de Diminuarea -in decurs de -Asigur -Administrez -Pacientul

a se misca si mobilitatii 24h pacientul ca antispastice prezinta o
a avea o fizice pacientul sa durerile se vor „Nurofen”400 usoara
buna postura datorata nu mai aibe diminua mg ameliorare
pozitiei dureri -Sfatuiesc sa-si a
antalgice gaseasca o durerii,dar
provocata de pozitie trecatoare,
durere antalgica ea
revenind
in
intensitate
la sfarsitul
zilei
4.Nevoia de Alterarea Pacientul sa -asigur un -administrez -Dupa
a mentine potentiala a revina la o climat de 18*- antipiretic„Al administar
temperatura temperaturii temperatura 20*C in salon golalmin”1 ea
corpului in corpului(a normala de -asigur fiola de 2 ml medicatiei
limite termolegrarii 36-37*C in imbracaminte i.v diluata cu pacientul
normale ) datorata decurs de lejera NaCl 0.9% prezinta o
Ministerul Educatiei

posibilei 24h. -sterg fruntea 8ml usoara

infectii pacientului de -administrez ameliorare
urinare transpiratie, antibiotice ,temperatu
manifestata -aplic pentru infectia ra fiind in
prin comprese cu urinara usoara
cresterea apa la „Ciprofloxaci scadere iar
temperaturii temperatura n” 1 fiola la sfarsitul
peste limite camerei pe 500mg la 12h primei zile
normale brate si pe iv este de
picioare 38*C
5.Nevoia de Alterarea -corectarea - Explic
a elimina functiei de dezechilibrel pacientului că
eliminare a or trebuie să
urinii hidroelectrol existe o relaţie
datorata itice -sa nu între nevoia de
calculilor mai prezinte a bea, a mânca,
uretrali varsaturi in elimina, pentru
caracterizata decurs de a-şi putea
prin dureri la 24h stabili propriul
mictiune pacientului orar de ingestie
Alterarea să i se şi eliminare;
starii de uşureze - Invăţ
nutritie durerea in pacientul
datorata cel mult 72h poziţia corectă
greturilor -sa se pentru uşurarea
caracterizata atenueze micţiunii şi
prin refuz nevoia golirea
alimentar imperioasa completă a
de a vezicii urinare
urina,disuria -stimulez
in maxim evacuarea
48h globului
vezical
(introduc sub
pacient un
bazinet cald,
pun comprese
calde pe
regiunea
pubiană

TEHNICA DE NURSING
Radiografie renală cu substanta de contrast

Materialele necesare
Ministerul Educatiei

-substanţă de contrast Odiston – 30% sau iodură de sodiu – 10%;

-medicamente antihistaminice;
-medicamente pentru urgenţă.
1. Pregătirea materialelor necesare:
• se pregătesc toate materialele necesare menţionate mai sus.

2. Pregătirea bolnavului:
• se efectuează, pregătirea bolnavului ca şi pentru radiografie
renală,simplăpsihică,alimentară,medicamentoasă].
3. Testarea sensibilităţii faţă de substanţa de contrast:
· se efectuează testarea sensibilităţii bolnavului la iod cu Odiston 30% sau iodură de sodiu
10%.
·Dacă bolnavul prezintă o reacţie hiperalergică se întrerupe introducerea substanţei de
contrast şi se administrează antihistaminiee,anunţându-se imediat medicul. Dacă toleranţa
organismului este bună bolnavul va fi condus în sala de citoscopie, unde va fi ajutat să se
dezbrace şi să se aşeze pe masa de examinare.
4. Administrarea substanţelor de contrast:
⦁spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun;
⦁sub controlul cistoscopului se introduce sonda în ureter;
⦁se introduce substanţa de contrast uşor încălzită, 5-10 ml în fiecare parte presiune mică;
⦁bolnavul se transportă pe targa pe masa de radiografie.
5. Ingrijirea bolnavului după tehnică:
După terminarea radiografiei se încearcă să se extragă cu o seringă, substanţa de contrast.
Bolnavul va fi ajutat să se îmbrace, va fî condus în salon şi instalat comod în pat;se
notează examenul efectuat în F.O. a bolnavului.
⦁Pielografia se execută în condiţii de asepsie perfectă.

⦁Substanţa de contrast trebuie uşor încălzită pentru a nu produce contracţii spastice ale
bazinetului.

⦁Injectarea substanţei de contrast se face cu presiune moderată [altfel se, produce rupturi ale
bazinetului sau reflux pielorenal
Ministerul Educatiei

CAZUL II

1.NUMELE SI PRENUMELE:M.A
2.SEX:M
3.VARSTA:38 ani
4.OCUPATIA:Instalator
5.NATIONALITATE:Romana
6.LIMBA VORBITA:Romana
7.STARE CIVILA:casatorit,1 copil
8.ANTECEDENTE MEDICALE:-litiaza renala
9.AHC:mama-nu cunoaste
tata-nu cunoaste
10.DATA INTERNARII:28.02.2024
11.MOTIVUL INTERNARII:
-tratament de specialitate pe baza durerilor colicative în regiunea lombară, cu iradieri spre
organele genitale şi faţa internă a coapsei, disurie, astenie, adinamie, retentie de urina
12.DIAGNOSTIC MEDICAL:
-nefrolitiaza renala dreapta cu hidronefroza de grad II
13.ISTORICUL BOLII:
-tratament de specialitate ,dureri colicative în flancul stâng, cu iradiere spre organele genitale
şi faţa internă a coapsei, greţuri. Balonări.
14.ANALIZE DE LABORATOR
Analiza solicitata Valori normale Valori reale
Ministerul Educatiei

HGB 13,5-17,5g 14,5g

VSH 3-10mm 10mm
Glicemie 70-110mg 100mg
Acid uric 3,5-7,2mg 5mg
Creatinina 0,6-1,2mg 2mg
Uree 20-50mg 50mg
TGO 5-40U 50U
TGP 7-56U 76U

CULEGEREA DATELOR PE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

-RESPIRATIA -frecventa-18r/min -amplitudinea-normala -ritm-respiratie ritmica -zgomote
respiratorii-normale -respiratie de tip costal inferior -nu prezinta tuse,dispnee
-CIRCULATIA -puls –frecventa de 84b/min -zgomote cardiace bine batute -TA cu
frecventa de 130/70mmHg
2.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
-dentiţie bună
-reflex de deglutiţie prezent
3.NEVOIA DE A ELIMINA
-URINA diureza-1000ml/24h---la 2000ml ingerati
-SCAUNUL prezinta tranzit intestinal fiziologic orar:1zi culoare:in fct de alimentatie forma-
cilindrica fara dificultate in eliminarea intestinala
4.NEVOIA DE SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA
-tonus muscular păstrat
5.NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI
-somn agitat, doarme 3-4 ore pe noapte
6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA
-,pacientul poate sa-si aleaga singur imbracamintea ,poate sa se imbrace si sa se dezbrace
singur
-mobilitate articulară
Ministerul Educatiei

-tonus muscular normal

-vestimentaţie sugerează apartenenţa la un grup social, profesional veşminte alese după
gustul pacientului
7.NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
- T=36,6 C
- pacientul prezintă tegumente reci, uscate, palide
- transpiraţii minime
8.NEVOIA DE A FI CURAT SI INGRIJIT,DE A PROTEJA TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
-păr curat
-unghii, piele curată -
-o baie pe zi
-urechile sunt curate
-nasul prezintă o mucoasă umedă
-dentiţie bine adaptată la cavitatea bucală umedă
9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
-este lucid dar cand este bolnav este foarte speriat de evolutia bolii
10.NEVOIA DE A COMUNICA
-organele de simţ funcţionează adecvat;
- exprimarea clară a gândurilor
- relaţie armonioasă cu familia, pretenii
- debitul verbal este uşor, ritm moderat
11.NEVOIA DE A ACTIONA CONFORM PROPRIILOR CONVINGERI SI
VALORI,DE A PRACTICA RELIGIA
- foloseşte obiecte religioase (biblie, lanţ cu cruce) - se roagă - citeşte cărţi religioase
12. NEVOIA DE A FI PREOCUPAT IN VEDEREA REALIZARII
- dragoste faţă de muncă, de familie,
- satisfacţie pentru realizările obţinute
13. NEVOIA DE A SE RECREEA
- face plimbări
- în lipsa durerilor citeşte cărţi, biblia
Ministerul Educatiei

- exerciţii fizice uşoare

14.NEVOIA DE A INVATA CUM SA-TI PASTREZI SANATATEA

Nevoia Problema Obiective Interventii Interventii Evaluare

afectata Pacientului Autonome Delegate
1.Nevoia de Dificultatea -pana la -servesc
hidratare si pacientulul externare pacientul cu
alimentatie de a se pacientul sa- ceai caldut usor
alimenta si indulcit
corespunzat redobandeas -insotesc
or regimului ca pofta de pacientul in sala
impus de mancare de mese si ii tin
boala companie
-il asigur de
calitatea
alimentelor si
de importanta
consumarii lor
2.Nevoia de a Perturbarea In 24-48h -aerisesc -administrez Pacientul reuseste sa
dormi si a se calitatii pacientul sa salonul 1 comprimat doarma 7h.
odihnii somnului,da beneficieze -asigur un de Somnul este linistit
torata de un somn climat relaxant Mydocalm
durerii calitativ si -il servesc cu 0,05g cu
hipogastrice cantitativ ceai cald jumatate de
manifestata - identific prin ora inainte
prin treziri discuţii cu de culcare
frecvente pacientul care
este cauza
insomniei şi îmi
spune că nu
doarme din
Ministerul Educatiei

cauza durerii şi
anxietăţii
- învăţ pacientul
să adopte o
poziţie comodă,
antalgică
- învăţa
pacientul să
practice tehnici
de relaxare,
exerciţii
respiratorii cu30
min. înainte de
culcare.
-observ si notez
calitatea si
cantitatea
somnului
Ministerul Educatiei

3.Nevoia de a Alterarea Pacientul sa -aplic comprese -administrez -Pacientul nu mai

evita echilibrului prezinte o calde pe calmantele prezinta dureri
pericolele sanatatii,dat stare regiunile mai sus
orat durerii ameliorata ,s dureroase mentionate
manifestat a nu mai aibe -linistesc
prin durere in 2- pacientul
anxietate si 4h
teama
Ministerul Educatiei

4.Nevoia de a Ignoranta -pacientul să -explorez -Pacientul prezinta o

invata cum sa fata de acumuleze nivelul de cunostinta mai buna
iti pastrezi respectarea noi cunoştinţe despre boala
sanatatea regimului cunoştinţe în al pacientului
medical,ma legătură cu privind boala,
nifestat prin boala sa cu modul de
evolutie care să poată manifestare,
nefavorabila da informatii măsurile de
a litiazei pe tot prevenire
renale. parcursul - stimulez
spitalizarii dorinţa de
cat si dupa cunoaştere a
aceea pacientului
prin lecturarea
de
materiale de
specialitate in
legătură cu
boala sa
- motivez
importanţa
acumulării de
noi cunoştinţe
- verific dacă
pacientul a
înţeles
mesajul corect
şi dacă şi-a
însuşit noile
cunoştinţe;
- învăţ pacientul
să consume
lichide în
cantităţi mari
(ceai diuretic)
regim alimentar
care să
favorizeze
formarea
sărurilor, mai
sărac în carne,
mai bogat în
vegetale
5. Nevoia de Alterarea -pana la -rog pacientul -administrez Pacientul nu mai
a elimina functiei de externare sa stea in repaus antispastice prezinta dureri la
eliminare a pacientul sa la pat pe toata ca;Rowaline urinare,dar cantitatea
urinii beneficieze durata durerilor x capsule din de urina eliminata nu
datorata de o -aplic comprese 4/24h este
calculilor eliminare umede calde pe -medicatie corespunzatoare.
uretrali adecvata zona maxima de diuretica:Fur
Ministerul Educatiei

caracterizata cantitaiv si durere(hipogast osemid

prin dureri calitativ ru) 1fiola de
la mictiune -asigur suportul 2ml la 6h i.v
si psihic al -medicatie
hidronefroz pacientului analgezica
a de grad 2 -incerc sa-l -Algocalmin
a rinichiului linistesc 2ml dizolvat
drept asigurandu-l ca in 0,8ml sol
durerile sunt de Na Cl de
trecatore 0,9% ,1 fiola
la 6h

TEHNICA DE NURSING

Metodă de investigaţie imagistică extrem de precisă, atraumatică şi foarte rapidă, care

foloseşte radiaţia X pentru a obţine imagini detaliate, de înaltă rezoluţie şi extrem de precise,
ale organelor interne.
Este destinată în special examinării următoarelor segmente ale corpului uman: cap, gât,
torace, abdomen, pelvis, sistem vascular şi musculo-scheletal.
Pregatirea pacientului
⦁Înaintea oricărei examinări CT pacientul va trebui să completeze un chestionar, îndrumat
fiind de personalul Euromedic. În urma interpretării acestui chestionar se verifică
eligibilitatea pacientului pentru investigaţia CT.
⦁Pentru anumite tipuri de examinări CT este necesară pregătirea pacientului înainte de
procedură, prin administrarea orală de substanţă de contrast şi/sau injectarea intravenoasă a
unei substanţe de contrast în cea de-a doua parte a examinării, care va facilita diagnosticul
corect şi complet al afecţiunilor investigate.
⦁Dacă pacientul a efectuat o examinare radiologică cu bariu (inclusiv irigografie) anterior
examinării CT, este necesar ca între cele două investigaţii să treacă un interval minim de 2-3
zile.
⦁Instrucţiunile specifice fiecărui tip de examinare CT vor fi comunicate de personalul
specialist Euromedic fiecărui pacient în parte, ţinând cont de specificitatea investigaţiei şi
tipul afecţiunii examinate.
⦁Pentru unele investigaţii CT, pacientul va trebui să efectueze un set de analize de laborator,
anterior examinării.
Cât de sigură este investigaţia CT?
Ministerul Educatiei

Investigaţia imagistică CT implică absorbţia de către pacient a unei anumite doze de radiaţie
X. Medicul specialist este singurul în măsură să decidă dacă riscul expunerii pacientului la o
asemenea investigaţie este necesar sau nu.
Există restricţii severe pentru examinarea CT la femei însărcinate în primele 3 luni de sarcină,
excepţie făcând cazul în care viaţa mamei depinde de examinarea CT (de exemplu în cazul
unui anevrism cerebral rupt). În acest sens este foarte important ca aparţinătorul sau pacienta
să anunţe medicul specialist că pacienta este însărcinată, înaintea etapei de pregătire sau celei
de investigare în sine.
Pacientul va trebui să stea culcat pe masa aparatului - de regulă aşezat pe spate.
Pacientul va fi introdus în zona de examinare a aparatului prin deplasarea mesei aparatului şi
va trebui să stea nemişcat pe parcursul examinării.
Ce trebuie să poarte pacientul în timpul investigaţiei?
⦁Pacientul va trebui să renunţe la bijuterii pe perioada examinării.
⦁Pacientul poate, în unele cazuri, să poarte un halat pentru consultaţie, ce îi va fi pus la
dispoziţie de către personalul Euromedic, înaintea efectuării investigaţiei.

CONCLUZIE
Prin această lucrare am vrut să evidenţiez responsabilităţile ce îmi revin mie, ca viitoare
asistent medical, în cazul îngrijirilor celor 3 pacienţi, cu diagnostic medical de litiază renală,
pe care i-am luat în studiu. Orice litiază renală reprezintă o urgenţă medicală, pacientul
necesitând internare şi asistenţă medicală de specialitate.
Asistentul medical are un rol foarte important în monitorizarea clinică a acestor pacienţi: puls
, T, T.A., trebuie măsurate, notate şi interpretate zilnic şi raportate medicului. De asemenea şi
diureza, forma consistenţa şi culoarea scaunelor corelate cu cantitatea de lichide care trebuie
să acopere necesităţile hidrice ale pacientului.
În urma analizării celor doua cazuri studiate şi a altor cazuri întâlnite în decursul efectuării
stagiului practic, am constatat că litiaza renală este o afecţiune destul de frecventă, de o
gravitatea moderată, dar care poate duce la complicaţii grave dacă nu se intervine prompt şi
nu se respectă cu stricteţe regimul igieno-dietetic şi medicamentos.
În cazul pacienţilor internaţi în spital, cadrul medical are un rol hotărâtor în buna evoluţie a
bolii prin crearea unor condiţii igienice şi de mediu corespunzătoare, prin asigurarea unui
regim dietetic în conformitate cu pacientul, având în vedere că, în cazul tratamentului litiazei
renale, o foarte mare importanţă o are corecta hidratare a organismului.
În cazul în care se impune o intervenţie chirurgicală, este necesar ca pacientul să fie pregătit
psihic şi fizic foarte bine, deoarece rezultatele operaţiei sunt datorate şi asistentei medicale.
Acest lucru este posibil printr-o colaborare foarte strânsă între asistentă, pacient şi familia
acestuia pentru a se putea realiza un plan de îngrijire ca să aibă în vedere toate nevoile
pacientului şi să poată interveni prompt în vederea satisfacerii acestor nevoi.
Ministerul Educatiei

Pentru a putea favoriza o evoluţie bună a bolii pe lângă tratamentul medicamentos asistenta
alături de echipa de sănătate, de îngrijire trebuie să rezerve mai mult timp discuţiilor cu
pacienţii şi reţeaua lui de susţinere .
Consider că introducerea metodei de îngrijire în Nursing a pacientului precum şi a dosarului
de Nursing în practica curentă trebuie făcută numai după o pregătire corespunzătoare a
tuturor asistentelor;
In activitatea de îngrijire a pacientului asistenta medicală generalistă trebuie să se bazeze şi
pe ajutorul concret al familiei care poate influenţa pozitiv moralul pacientului grăbindu-i
vindecarea;
O atenţie deosebită trebuie să o acordăm educaţiei pentru sănătate a pacientului atât în timpul
internării acestora cât şi după externare (la nivel de Dispensar medical, de familie).

BIBLIOGRAFIE
1. Borundel C. - Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed. ALL, Bucureşti 1995
2.Titircă L. - Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali, Ed. Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti 2003
3.Titircă L. - Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medicală, Bucureşti 1998
4.Titirca L.-Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului,Breviar Ed.Viata
Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008
5.Balta G.- Tehnici speciale de ingrijire a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica ,Bucuresti
1983
6.Balta G.-Tehnici de ingrijire generala a bolnaviilor-Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti
1983
7.Prof.dr.Costica I.-Bolile renale pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T,Bucuresti 2007
8.Dr.Dascalescu A.-Afectiunile ureterului si vezicii urinare pe intelesul tuturor-Ed M.A.S.T.
Bucuresti 2008
9.Aurel Ardelean Calin Istrate. Manual de Biologie ptr clasa a- IX-a Editura Corint 2001
Ionel Rosu
RESURSE INTERNET
http://www.romedic.ro
http://www.ecureme.com