Tit Simedrea

-G1.-1.-241--, Z -CA.
-
. rl
.p/a-79, /9e5
BISEPIC1
OPTCDOXI WHIM
REVISTH SPIRITULUI SIHOD
trmtmt
3 !E0111 fP g
.3,t3L101
SECTIA ISTORIE
Anul LV. Nr. 5 6 4r, ck. Mai-lunie 1937
-A r)cNsitci R. 9
_
B U C tit E TI Y .
www.dacoromanica.ro
COMITETUL DE DIRECTIE
1. P. S. Patriarh M1RON, preedinte de onoare.

P. S. Episcop LUCIAN. al Romanului, director.
P. S. Episcop TIT al Hotinului, secretar de redact e.
P. C. Arhim. IULIU SCRIBAN, profesor la Universitatea din Iasi.
P. C. Pr. NICULAE M. POPESCU, profesor la Universitatea din Bucurestl.
P. C. Pr. GRIGORE PICULESCU, profesor la Universitatea din Iasi.
C. Diacon GHEORGHE I. MOISESCU, redactor.
CUPRINSUL
I. ARTICOLE
Pagina
I- Tit Simedrea, Via/a Sfantului Nifon patriarhul
Constantinopolului 257-299
Preotul Petre Vintilescu, Trupid ii sdngele Domnului
din Sfanta linpdrt4ire . . . 300-310
Const. I. Popescu, Mana-stirea Ranalcios. 311-328
H. DOCUMENTE BSI INSEMNARI
Ion Virtosu, Dale not despre Dzonisie Eclesiarhul 329-349

HI. RECENZII
Anton D. Velcu, Contribulli la studiul cre,stinismului
daco-romdn, sec. IIV d. Ch. Bucuresti [1936],
74 p. (E. Condurachi). 350-363
IV. NOTE BIBLIOGRAFICE
Lucrdri cu caracter general 364

Teologia sistematial 364-366
Teologia practicd 366-369
Teologia istoricd 369-371
(G. Cront, V. Dudu, Diac. Gh. I. Moisescu, N. M. Nicolae,
S. Simionov).
www.dacoromanica.ro
V. CRONICA INTERNA
Patina
Preotul Victor N. Popescu, Precizdri de atitudini Intre

Biserica Ortodoxd p. Statul Roman . . 372-375
Diac. Gh. Moisescu, Moartea pro fesorului rulian Ste-
fdnescu 375-376
VI. CRONICA EXTERNA
G. Cront, V. Dudu, N. M. Nicolae, S. Simionov, Albania,
Alexandria, Bulgaria, Constantinopol, Grecia,
Ierusalim, Po Ionia, Arhiepiscopia din Sinai , . 377-384
Manuscrisele, cartile Si periodicele pentru recenzii se trimit la palatul

Sfantului Sinod, Str. Antim 29, Bucuresti VI, cu mentiunea : pentru
Revista Biserica Ortodoxd Romancl, sau pe adresa C. Diacon
GHEORGHE I. MOISESCU redactorul revistei, Str. Ing. V. Cistescu 23,
Parcul CalArasi, Bucuresti IV.
ABONAMENTUL
PRETUL.
In tail : In strainatate :
Pe an 160 lei Pe an 300 lel
Un numar 35 lei Un numar 50 let
Abonamentele, precum $i toate cele ce privesc administratia, se trimit
pe adresa : CONSILIUL CENTRAL BISERICESC, str. Antim 29, Bucuresti
VI, cu mentiunea .pentru Revista Biserica Ortodoxd Romcin0.
www.dacoromanica.ro
VIATA SFANTULUI NIFON
PATRIARHUL CONSTANTINOPOLULUI
I
INTRODUCERE
1. Edijiuni. Textul Viejii Sfdntului Nifon patriarhul Con-
stantinopolului, redactia romaneasca, a Post editat intaia card. in
Arhiva Istoricd a Romaniei 1 supt titlul : Biografia Patriarleului
Ni fonu In Turcia ci in Tearra Romaneascd, scrisd de Gabrielle,
superiorulu neuntelui Atosu de B. P. Hasdeu, in anul 1865,
dupd un manuscript din anul 7162 ( =1654) ce apartinea Bibliotecii
din Bucuresti 2. Editia B. P. Hasdeu este insotita de o scurta nota
introductiva unde se arata ca, de oare ce manuscriptului editat It lipsea
cateva pagini de la sfarsit, editia s'a complectat dupa o copie din
anul 1816 3.
A doua editie a Viciii Sfantului Nifon a vazut lumina tiparului
in anul 1888 prin osardia mitropolitului Iosif Naniescu in colaborare
cu Const. Erbiceanu 4. Aceasta editie reproduce un ms din anul 7191
(= 1682) scris in schitul Trivalea de ieromonahul loan of Bistrita,
si nu e insotia de nici un fel de lamurire.
2. Studii. In anul 1914 diaconul Dr. Nic. M. Popescu publica,
in Anal. Acad. Romane, Mem. Sect. Ist., intr'o lucrare remarcabila
intitulatd. Nifon II Patriarhul Constantinopolului 5, rezultatul labo-
rioaselor sale cercetari asupra acestui patriarh si a Vie/ii sale, la-
murind definitiv o seam& de probleme in legAtura cu Sfantul Nifon
$i Viaja lui.
Contribufille'd-lui D. Mazilu la studiul Viet/I Sfantului Nifon 6
nu aduc nimic nou spre luminarea problemelor puse de redactia ro-
maneasca a acestei opere haghiografice, de oare ce Contribujiile sale
se Intemeiazd pe redactia greceasca a acestei Vieji (recte tradu-
cerile romanesti din aceasta redactie), o metafrazd de la sfarsitul
veacului XVIII, asupra careia abia de acum incolo va trebui sa se
facd cercetdri mai temeinice.
3. Manuscriptele redacliei ronzdne,sti. Para in ceasul de
fata sant cttnoscute sapte copii ale Viefii Sfantului Nifon in redac-
1. Arhiva 'storied a Ronzdniei, 11, Bucuresti 1865, pp. 133-150.
2. Ibid., pp. 111-112.
3. In privinta neexactitatii acestei afirmatiuni cf. Diaconul Dr. Nic. M. Po-
pescu, Nifon II Patriarhul Constantinopolului. Extras din Anal. Acad. Rom.,
Mem. Sect. 1st. Seria II, t. XXXVI, 1914, pp. 68.
4. losif Naniescu si Constantin Erbiceanu, Viaja i traiul sfinliei sale
pdrintelui nostru Nifon patriarhul Tarigradulni, Bucuresti 1888, Tip. Candor
Bisericesti, pp. 177.
5. Diaconul Dr. Nic. M. Popescu, op. cit.
6. D. Mazilu, Contributiuni la studiul Viegi Sf. Nifon, Patriarhul Con-
stantinopolului, Extras din Contributiuni privitoare la Istoria Literaturii Romilne,
Bucuresti 1928, pp. 16.
Revista Bisertca Ortodoxci Romand, 55 (MTh nr. 6-6, Mai-iunie. 1
www.dacoromanica.ro
258 f Tit Simedrea
tie rom'aneasca. Dintre acestea (a) ms de la 1654, necomplect, pe

care 1-a editat B. P. Hasdeu $i care era al Bibliotecii din Bucu-
reai (Biblioteca Centrals) 1, a disparut nu se stie cum ; far (b)
ms de la 1816, dupa care B. P. Hasdeu pretinde a a complectat
finalul editiei sale ce lipsea in ms de la 1654, este astazi ms 2714
(fol. 87 r.-101 v.) din Biblioteca Academiei Romane. Asemenea si
(c) ms de la 1682, pe care 1-a editat mitropolitul Iosif Naniescu-C.
Erbiceanu, este acum ms 464 din aceiasi biblioteca.
Pe langa acestea Biblioteca Academiei Romane mai poseda Inca
trei copii : (d) ms 3488 din veac. XVIII (1720-1730), fol. 207-226 ; $i
alte douA mss unul (e) din anul 1727, iar altul (1) din anul 1817, care
au apartinut d-lui M Gaster din Londra 'Ana anul trecut, and au in-
trat prin cumparare in proprietatea Academiei Romane. Pans acum
(1 Wile, 1937) InsA aceste doua mss n'au fost Inventariate.
In sfarsit cea de a saptea copie (g) se gaseste in biblioteca
mea intr'un ms miscelaneu (fol. 280 r 298 v), scris de un necu-
noscut pe la inceputul veac. XIX (1812). Acest ms provine din bi-
blioteca raposatului preot Rizea Dobrescu din Pitesti $i, spre deose-
bire de celelalte copii, nu este insotit de Inva7citurile lui Neagoe.
Prin urmare redactia roma.neascA a Vieth* Sfantului Nifon se
pastreaza azi in doua editii si in sapte mss. Dar nu toate aceste mss
au Viaja complecta, ci numai mss 464 $i cel din biblioteca mea.2
4. Motivarea edillei de laid. De la editia B. P. Hasdeu Yi
pana azi au trecut 72 de ani, iar de la a mitropolitului Iosif Nani-
escuC. Erbiceanu a trecut aproape o jumatate de veac, fara sa mai
fi fost cineva ispitit sa dea o noun editie. Pricina acestei desintere-
sari trebue cautata, dupa umila mea parere, in nadejdea aflarii ori-
ginalului grecesc al Vietii acesteia, on cel putin a versiunii slavo-
nesti dupa care s'a facut traducerea romaneasca. Speranta aceasta
este insa astazi ca si spulberata. Asa incat nu ramane altceva de
facut de cat sa ne marginim la copiile romanesti $i, pana ce noro -
cul va scoate la iveala, daca va scoate vreodata, originalul traducerii
romanesti al acestei Vigil, sa cercam a readuce in c'ampul preo-
cuparilor stiintifice $i pioase, printr'o noun editie, aceasta lucrare
haghiografica, insemnata pentru istoria tarii si a bisericii noastre din
atatea puncte de vedere.
Gandul unei not editii a Vigil Sfantului Nifon mi-a venit cand
am aflat manuscrisul din biblioteca preotului Rizea Dobrescu, despre
care am facut mentiune mai sus, legandu-se mai ales cu alt gand
mai vechiu : de a da o editie populara a tuturor Vigilor de sfinti
romani si a celor ale caror sfinte moaste se afla in tam noastra.
Intru implinirea acestui gand am fost nevoit sa cercetez, care anume
dintre editiile $i mss existente merits sa vada lumina tiparului.
In privinta editarii Yield Sfantului Nifon am facut in primul
rand constatarea ca manuscrisul care nu merits de loc sa fie editat
1. D. Russo, Studii Bizautino-Rontane, Bucuresti 1907, p. 40.
2. Mss Gaster, neinventariate, nu le-am putut controla daca sant sau nu
complecte, intru cat pana la 1 Julie 1937 nu au fost puse la indemana cercetatorilor.
www.dacoromanica.ro
Introducere la Vice fa Patriarhuln4 Nifon 253
este tocmai copia ce se gaseste in biblioteca mea. In al doilea rand

m'am incpedintat ca Viata ce se gaseste in ms 464, adica aceia
pe care a editat-o alts data mitropolitul Iosif NaniescuC. Erbiceanu,
este nu numai cea mai complecta, dar in acelasi timp $i cea mai buna
dintre toate cele patru copii ce ne stau azi la indemana. De aceia
m'am hotarit sa o editez pe aceasta.
Dar mai sant Inca $i alte motive care m'au impins Ia aceasta
editie. Intre acestea este si nazuinta de a pune Ia indemana cerce-
tatorilor o editie ceva mai buna de cat cele dinainte. Diaconul Nic.
M. Popescu (op. cit., pp. 12-13) dovedeste ca atat editia B. P. Hasdeu
cat si editia Naniescu-Erbiceanu nu sant scutite de erori. Pe langa
acestea atat editia Hasdeu cat si editia Naniescu-Erbiceanu au ajuns
astazi foarte rare si foarte greu de gasit. Dar cum Via fa Sfantului
Nifon, redactia romaneasca, este unul din vechile si insemnatele
izvoare ale istoriei Tarii Romanesti 1, ea trebue sa stea Ia indemana
celor ce se ocupa sau se intereseaza de istoria tariff noastre.
Apoi aceasta opera haghiografica pune din punct de vedere li-
turgic o problems pe cat de actuala pentru tiara Si biserica noastra
tot pe atat de insemnata chiar pentru biserica ortodoxa Intreaga. E
vorba de canonizarea sfintilor in biserica ortodoxa. In aceasta Vial%
dar numai In redactia ei romaneasca, aflarn cel mai vechiu caz de
canonizare formala a unui sfant in biserica ortodoxa 2. Este canoni-
zarea sfantului Nifon de catre patriarhul ecumenic Teolipt si de cei cari
impreuna cu el au slujit la tarnosirea bisericii manastirei de la Arges
in 17 August 1517 3. Deci iata atatea motive care m'au determinat
la aceasta noun editie, is care se mai adauga si unul filologic, dupa
cum vom vedea mai departe.
5. Ms 464 copiaza tat text mai vechht. Temeiul acestei e-
ditii este, asa dar, ms 464 din Biblioteca Academiei Romane, scris in
anul 1682 cea mai buna $i mai complecta copie dintre cele patru
cunoscute. Valoarea acestui text insa creste si mai mult privind-o si
din punct de vedere filologic. Caci ms 464 este o copie dupa un
text mai vechiu, facuta intro vreme cand se da lupta intre forme
de limba mai veche care se straduesc sa ramana, si intre forme
1 Vezi N. lorga, Cronicile Ilfuntene, Extras din Anal. Acad. Rom., Mem.
Sect, 1st., seria II, t. XXI, 1899, pp. 5 -9; Diaconul Dr. Nic. Popescu, op. cit.,
pp. 14-15; D. Russo, Critica textelor si tehnica ediliilor, In Buletinul Contisiei
istortce a Ronzaniei, 1 (1915), p. 54 si D. Mazilu, op. cit., p. 1.
2. Cel mai vechiu act de canonizare formala a unui Slant, cunoscut Ora azi in
biserica ortodoxa, este cel privitor la canonizarea Sf. Gherasim din Chefalonia, asezat
in mod solemn in ceata sfintilor prin actul sinodal al patriarhului Chiril Lucaris al Con-
stantinopolului din Julie 7130 (= 1622); cf. E. rarry6intcxaro, Hemp's( Rano-
CBSITTACI. w Pyccicort gepEan, Moscova 1903, ed. II, pp. 385-389.
Actul acesta se mai gaseste publicat si in 'Axo),ou0Ect cog &goo xod OsocpOpou
rcccipOg illifOv rspaatitou Ils?,orcovriotou TO kr Kscpca rlvtoc etc. Venetia 1718, ultimate
patru foi nenumerotate. v. Louis Petit, Bibliographic des Acolouthies Grecques,
Bruxelles 1926, p. 93. Jar o copie autentica a acestui act, dupa. licatg 1, p. 119 al
patriarhiei ecumenice, se gaseste si la Sf. Sinod din Bucuresti in dosarul privitor la
canonizatie, trimisa de patriarhia ecumenica cu adresa nr. 479 din 24 Martie 1931.
3. Vezi infra, p. 30 randul 5.
www.dacoromanica.ro
260 t Tit Simedrea
mai noun care se luptd sa is locul celor vechi. Acest amestec de

forme de limbs veche si noua se intalneste la tot pasul in textul
acesta. Putinele exemple ce vor urma vor dovedi ca ms 464 este un
text care cuprinde cloud. feluri de graiuri unul at originalului si
altul al prescriitorului, f apt care da acestui text nu numai valoare
istorica si haghiografica, ci si filologica.
Am afirmat ca textul pe care II editAm este o copie dupa
un altul mai vechiu, Probele pentru dovedirea acestei afirmatii sant :
In primul rand insasi afirmatia copistului de la 1682, ieromo-
nahul Ioan of Bistrita, care marturisepte singur ca a scris (in inteles
de a copiat) aceasta carte.
Urmeaza apoi dovezile lingvistice din care deasemenea reiese
ca textul acesta este o copie, si anume : prin pastrarea unor forme
de limbs veche, despre care chiar presupunand ca ar fi persistat in
graiul copistului sau al regiunei unde a trait el, totusi ele nu sunt
consecvente, ci vin necontenit in contrazicere cu alte forme vadit
mai noua. Astfel
a) Textul pastreaza multe forme cu u final. Dar se cunoapte
ca. la 1682 u final nu se mai pronunta 1. Totusi, facand abstractie de
aceasta, aflarn in textul nostru ca u final nu numai ca nu este
pretutindeni Intrebuintat, dar nici macar atat de des pe cat ar fi
trebuit, daca am admite ca persistenta lui ar fi o particularitate a
graiului copistului sau a regiunei respective. Prin urmare persistenta
lui u final In ms 464 este cu siguranta o ramasita din originalul
mai vechiu pe care-1 copiaza. Pentru convingere am verificat cu aten-
tie textul si am gasit forme uneori cu u final, dar alte on fara u
final. lata acum si o statistics a cazurilor cu, sau fara u final :
alesu, 1438, dar si ales, 2199 ; cWeptdndie, 21 ; auru, 2422 ; au-
zindu, 173 ; avdndu, 112 ; insa bun (nu bunu), 1314 ; ccinclu, 537,
688, 1341, 1424, 183,, 225, 2625, 272, 2920, 30,0, 3l3' cel (nu celu),
80 ; cerescu, 733 ; chiemandu, 21,1 ; cugetandu, 15,5; cunoscdndu,
1316; curandu, 583, 1038; degrabu, 174 ; deprinsu, -is ; dar pi
deprins, 1818 ; domnu, 1818; esindu, 7; fcicdndu, 1241; fecioru,
175, dar si fecior, 1827 ; fiindu, 43, 15,,, 1913, 2938 ; fugindu,
203 ; gdndu, 20,7 ; gdndindu, 1529 ; isvordndu, 2,0; Inchipuindu,
2721; lduddndu, 2914, dar pi /duckind, 85 ; ludndu, 2038 ; mersu,
49P 5 30, 5 32, 64, 17 ti ; dar §i mers, 5,1, 8,3 ; mesteugu, 27,3, 10 ;
Matti, 838, 1225, dar sI mull, 2124 ; neavdndu, 1516; neprege-
tdndu, 3,0; ochiu, 1821 ; patriarhu, 516, 296 ; postindu, 533 ; pd-
timindu, 1233 ; petrecundu, 3,0; plumbu, 2340, 2515, 2713, Q,, 31;
prinsu, 196, 2711 ; rdsboiu, 187, 193 ; sdntu, 5,4, 1528, 1614, 26",
dar pi sdnt, 712 ; scaunu, 756, dar si scaunul, 55 (iar nu scaunulu);
sdrutandu, 2285 ; semdndndu, 279, ; sfdntu, 2528 ; socotindu, 1616;
stiindu, 325 ; stdndu, 315; umpldndu, 76; unsu, 1310, 191, ;
vetzu, 1342 ; vdzandu, 2628 ; vrdndu, 227 ; zicdndu, 135.
Prin urmare chiar de am reduce problema lui u final din acest
1. Cf. 0. Densusianu, Din istoria antutirei lui u" final in limbs ro-
'nand, Bucuresti 1904. Extras din Analele Academiei Ronnine, Mem. Sect. Lite-
rare si Histoire tic la langne roninaine, torn. II, fasc. I, Bucarest 1929, p. 93 s. u.
www.dacoromanica.ro
Introducere la Viaca Patriarhului Nif on 261
Ins la o chestie de ortografie, anume ca formele care pastreaza pe u

final ar fi numai o supravietuire grafica traditionala fara valoare fo-
netica, totusi privita chestiunea §i numai din acest punct de vedere,
se dovedeste ca loan of Bistrita a avut inaintea sa un text mai
vechiu, pe care it copia, - un text probabil de la sfarsitul veacului
al XVI-lea sau inceputul veacului al XVII-lea.
b) Acelasi lucru se poate sustinea si despre intrebuintarea
grafica a lui -k in forme ca : bisearica, passim, gasim insa
$i biserica(d), 4,, 37, 839, 161, 2324, 25, 34, 38, 253, 269, 2716. 23,
33, 29,, 23, 26, 28' 36, btseartcn, 612, 14' 229 979 1415, 2037, dar $i :
btsericii, 92, 14,, 8, 166, 2415, 258, 15, 2717, 199 209 61, 3128, 40;
bisearici rile), 387, 5. 711, 90 ; dar si bisericile, 339, 25,,, 12; cea-
rerta, 213 ; ceale, 113, 534, 11 ; dar si cele, 118, 313, 618, 933, 1117,
21 ; creadem, 3124 ; fealuri, 130, 26. 278 ; feate, 1434 ; greale, 15,,
31 ; hicleane, 158 ; iubea )cte, 722; izbdveaste, 233 ; leage, 1141 ;
leagia, 919' 928, 1040, 1224; dar si legit ( -ile), 1038, 1995, 2333, 25;
InmulfeWe, 112, 27 ; intunearec, 6,5; inkleage, 17 ; inveaje, 32 ;
leapede, 1015 ; meargia,12,5; mearse (-era), 737, 1211, 1839, 2037,
218, 2936 ; dar si nzerse (-rd), 12, 1614, 299 ; neputearnici, 630 ;
304 ; parcisea5le-te, 1825 ; pareare, 1 1 pleace, 1903 ; pleavele
;
774; porneaste, 116 ; preaget, 1235 ; pudrez,eate, (sic) 1728 ; purcea-

sera, 45; scunzpeate, 2539 ; sezzceld, 990; <a> spunea, 95 ; tea-
mere, 1119 ; treace, 4,0; treaceria, 13,6 ; dar $i ti ece, 9,2; treapte,
2782 ; vaneaze, 203 ; veache, 1928 ; veaci, 654, 3024, 289 3110 ; yea-
cii (-/or), 3213 ; veade , 208 ; veaste, 4,4 ; vreame, 129, e ; dar $i vrente,
1715. Asa dar gasim aceleasi cuvinte ortografiate cand cu -k, cand
cu e. Urmeaza ca intrebuintarea neconsecventa a lui k dovedeste,
ca si u final, ca prescriitorul ms 464 copiaza un text mai vechiu.
6. Transcrierea. Cat priveste transcrierea acestui text ne-am
calauzit de sfatul d-lui profesor D. Russo 1: Ccind edikint texte vechi,
on uncle scintem siguri de pronzinlarea scriitorului, trebue s'o re-
producenz intocmai, fara sa halm in considera(ie caracterele pe
care el k-a Intrebuinjat In mod gre,5it ca sa o redea. Dar intru
cat nazuinta noastra, editand acest ms, este intre altele, sa lasam sa
se vada cu usurinta ca prescriitorul ms 464 copiaza un text mai ve-
chiu, a trebuit sä ne abatem uneori de la acest sfat. Deci :
a. Am transcris peste tot fara u final intru cat copistul din 1682
nu-1 intrebuinteaza consecvent, ceia ce clovedeste ca in vremea lui
nu se mai pronunta.
18. Am transcris semnele grafice -k Si a cu e (afara de cazuri
speciale ce se vor indica in glosar), intru cat din intrebuintarea necon-
secventa a acestor semne grafice -k $i a pentru acelasi sunet i adesea
chiar in aceleasi cuvinte, cum de ex. : liagia, 836, dar $i leagia, 9,9,
am ajuns la concluzia ca, cel putin prescriitorul loan of Bistrita daca
nu chiar si traducatorul originalului romanesc, n'au putut face deose-
birea intre ele, $i intru cat gasim multe forme scrise cu e, - aa cum
1. D. Russo, Critica textelor a1 tehnica edilidor in Buletinul Comisiei

istorice a Romaniei, 1 (1915), p. 25.
www.dacoromanica.ro
262 t Tit Simedrea
se pronunta azi $i cum credem ca pronunta si copistul traitor in vre-

mea Bibliei lui erban Cantacuzino.
lata cazurile de confuzie grafica intre si at, uneori pentru acelasi
sunet $i in aceleasi cuvinte, pe care le-am transcris cu e: aceaia,
7.,0; aciaia, 6,0; aciia, 17"; aciasla, passim (16 cazuri); aceastia,
passim (12 cazuri), dar si ; aceasta, 830, 2018, acesla, 17 31; aciaste,
1127; aceaste 3027; aiave 618, 18, 1118, 227, 26,, dar $i aeve,
2028, 22,5 ; aliasara, 73; boiari, passim ; caria, passim, dar $t
carea, 25,7; iaste, passim (28 cazuri) ; inpdrdtiasei, 2030; in-
preuniaze, 628; infeliase, 8, 16,4; liagia, 890, 937, 1096, 1138,
1338, 1928 ; liage, 97, 119, .18,5, 20,0; dar si leage, 114, leagia,
97, 1 ; liane 637 ; inchiputa§te, 1; meale, 9,6,22,0, 324 ; dar $i
nziale, 939, 1140 ; mia, 831, 910/ 29' 37P 100 40, 199, 323; vria, 734,
1133, 1834, 20,, dar ,Si urea, 167, 211; vreanze ( -ia), passim ; vriame
(-ia). 144, 927, dar $i : vremia, 7, 1316 ; vrente, 17,5.
7. Avem deasemenea foarte multe cazuri de inlocuirea iui is
prin a, de pilda ; acia in loc de acea, passim ; aducia, 11,8; atatia, 732,
23; atuncia, 1195, 14,,, 181, 21,,, 273, 31,, ; avia, 637, 1537, 21,,,
234, dar $i avea, 339 ; boeriascd, 2,, ; bia, 15,, ; cia, passim (15 cazuri)
dar $i cea, 437, 84; cddia, 77, 10, ; calla, 794 ; cartia, 2039; cal-
lugciriascd, 280 ; ceriascd, 1028 ; cetatia, 811, 12 ; cinstia (-sat)
3210, 119 ; cre,Ftia, 1438, 17 ; dia, 153,, 2030 ; doilia, 173,; dra-
gostia, 13, 31 ; fialiuri, 2125, dar $i fealinri, 278; galciavci,
1429, 173, 28,, ; implia, 1437 ; indrdzniald, 1136; innaintia, 934,
10,, , 1182, 1434, 16,8, 24 ; dar $i Innaintea, 162, ; insu-
raria, 11,, ; lumia, 10,8, 13,3; lungimia, 28,6; mergia, 3,3, 84,
12,,, 142, 237, 24 ; mintia, 201, ; minunia, 2639 ; moartia, 137,
14,,, 1610, 1838; mullimia, 14, ; niznia (pentru nimenea), niminia
215, 118: noaptia, 176, 22, ; oastia, 16, 173, 36, 194, 8 ; Pdada,
930 ; pielia, 142,, ; potriviascd, 1583 ; pretutindinia, 2537, 307 ; punia,
11,, ; putia, passim ; rdnidnia, 9,8; rciutatia, 20,1; rugdciunia,
157, 1730; sfin /ia, 1720; triabci, 72; finia, 1124; <a>,- vedia, 2026;
vria, 23, ; zaria, 1329 ; zicia, 628, 1014, 1420, 1925, 29,9. In toate
aceste cazuri am transcris pe a cu -ea.
S. Semnul grafic q+a, cum de exemplu agasta (se gaseste insa
$i forma airkasta), 1-am transcris aceasta, ca in limba munteana de
astazi, pentru ca ni s'a parut mai logic astfel. Deasemenea formele
q+a, in cazuri ca atunum, 11,,, atia%, 28,5, le-am transcris ce,
adica atttncea, acea. Dar 4--FH, in cuvinte ca de,stainsi, 176; wine,
1713, am transcris ci, adica : dwinA cine.
s. Semnele grafice: 12, h le-am transcris fara nici o sfiala cu A
si cu (1), potrivit pronuntarii de astazi, de ex. cu d: dus-hri2, 3088 ;
f-hcut, 18 ; In-K111,, 31,6 ; nz-krturisi, 1; pcinrk, 1,3, 137; scoas-k,
15 ; vi,zand, 424; aduserk, 196 ; arhtat, 2, ; chianik, 2, ; pant.,
422, 19,7, 2329; cu a, i ; c1.t, 1 ; cuv-kntul, 1; izvoris, 20, 22,5:
°monk, 153; Phrkt, 220; pogork, 18,2.
C. Cat priveste semnul 4, are valoare $i de In si de i, astfel
= in: 4plut, 26, ; 4 (in), 1913, 20,, 244 ; 1: 41, 2238, 2533, 3113;
4mp/u(rd), 192, 216; 4ntru, 192, ; /u4tui, 2030.
www.dacoromanica.ro
Introducere la Viafa Patriarhului Nifon 263
;19. Ne-a fost usor de rezolvat problema transcrierel grupului

-ria - prin -Tea -, ca in cazul durerm, a cArei forma nearticu-
lata durere arata ca cea articulatd nu se putea pronunta altfel
de cat durerea. Prin urmare cazurile urmatoare au fost transcrise
conform acestei regule on de cate on le-am intalnit in text : apjdiria,
passim ; ascultaria, 115, 1225 , avearia, 217 ; caria, passim ; (gAsim gi
carea,114, 47, 6); diriaptd, 19,4; duinnezeiria, 1841 ; Dundria, 1531,
1638, 192 ; durearia, 2104; ertaria, 2225, 3110 ; fdcdtoaria, 2433,
2612 ; ria, 153;; inchinaria, 1788; ingroparia, 16; inpiedecaria,
195 , intristaria, 9,5 ; infelegeria, 3138; luptaria, 817, 1731 ; maria,
1212, 2436 (in maria mandstire Xeropotam..."); mancaria, 1234
nuintuiria, 84 ; mdnastiria, passim ; muiaria, 115 ; mutaria, 2637 ;
naVeria, 1920, 3197 ; netoczniria, 14, ; pdriare, 1%5; rciscumpd-
raria, 191, 1, ; ria, 11,0, 1585, 2019 ; scrisoaria, 28 ; sfiniiria,
687 ; vindecaria, 238 ; ucideria, 1832, 1834.
Insd formele cu grupul - ria = rea - prezintd §i unele cazuri,
ce s'au rezolvit conform cu cele stabilite in chestiunea semnelor * $i at,
de ex. AFt-km, s'a transcris averea.
0. Forme ca . desevrkpY, 339, 28, 8 ; obrkird, 1520 ; sci-
vrkseascd, 1233; sdvrkit, 23, 39, 27; usnalie, 299 ; vrkful, 6,7 ;
vrktutea, 105; vrksat, 27,, ; vrktos, 819, 25,9, 265, le-am transcris
evident : desavrir#t, obdr$irti, veirtos, etc., adicd asa cum se pro-
nuntd in toate graiurile daco-romane.
t. De asemenea am transcris pe x final aton cu a in cazuri
ca : aduc x, 2033 ; chiamx., 233, ; credincioasA, 217 ; credink 22,2;
cursx, 20, ; f,R, 832 ; FecioarA, 2434 ; iznoavx, 255 ; mdnancm, 318 ;
nuintuirx, 1837 ; /maim, 2537 ; naprasnicx, 183,; noao 76, 29, 3010 ;
pintnifx,, 24 ; Porta'rii.ys, 24,3 ; straj x, 2433 ; toatx, 251 ; trinzism,
2082 ; 23,0; varsx, 209, etc.
x. Semnul grafic hi 1-am transcris cu i in cuvinte ca : Apostolw,
625 ; invaldturkz, 1096 ; pietrki, 129, dar $i pietrH, 191 ; schkunbd,
124 ; dar si schHmbat, 817 ; zdtnistkirea, 138.
A. Litera 6 am transcris-o cu t iar nu cu th in cuvinte ca :
.240anaste, 6,, 2411, ; Aeon, 120, 13, 2033, 2441, 28 ; (dar si
ATonului, 63); CaOesca, 2527 ; Eveenzie, 2418 ; FiloOeiu, 2833, 30,1 ;
loaean, 1920; Peelagoniia, 2526 ; eeodosie, 2028 ; eeolipt, 294, 30,,
3012 ; Ooma, 2 ; Orachia, 2533 ; Ozttelia, 12, 25.
m procedat astfel la transcrierea textului atat pentru a unifor-
3A
miza ortografia, - evident in sensul limbii copistului, precumpAnitoare
in text -, cat $i pentru a fi mai usor de urmarit de cititorul de azi,
fiindca scopul acestei editii are in vedere si popularizarea interesantei
Vieli a sfantului Nifon. Cazurile speciale §1 mai rare insA se vor ur-
mdri in glosarul care insoteste aceastd editie 1.
Dar nu am pierdut din vedere ce scopul nostru este si acela
de a da putintd cetitorului se se convingd, cum cal ms 464 copiazd
I. Cetitorii revistei sant insa avizati ea glosarul va fi publicat numai in

indicele general de la sfauitul anului. Dar Extrasul va fi prevazut cu glosar chiar
la aparitia lui.
www.dacoromanica.ro
264 t Tit Siraedrea
un text mai vechiu. De aceea am pastrat o seams de forme apa pre-

cum le-am aflat in text si care demonstreazA acest adevar.
Forme vechi pastrate la transcriere. Consideram forme vechi
pastrate pe acelea despre care avem convingerea ca erau graite asa
precum sant scrise in text. Pe acestea le-am pAstrat, cum de ex.:
a) Cuvintele terminate in- oriu, derivate cu sufixul Latin-oriurci,
de ex. adjutorium= ajutortu(l), 87, 1725, 1836, 2321, 3154. Dar fiindca si
formele derivate cu sufixul - (i)or (lector, etc.) sunt scrise cu - oriu,
am lAsat pretutindeni - oriu, acolo unde a fost asa, iar unde am
gasit - or, iarIsi am lAsat astfel. Aceasta pentru motivul ca vedem
aici o reall confuzie intre aceste pronuntari, iar nu una graficA pu-
rl. Se tie de altfel ca in diverse graiuri provinciale (ardelenesti,
moldovenepti) se pronunta. - ori(u) §1 unde a fost la origine - or etc.
Deci am transcris : calcatoriul, 1527, 27, 173o, 35, 1837f 198 ; deltatoriul,
318; huiitoriului, 1735 ; facatoriul, 1416. 2141, 2224, 2335, 2418,
2515, 3212 ; fecioriul, 189, iubitoriului, 1334, 2187, 3037 ; in-
clireptcltoriul, 212,; inga duitoriul, 9,3; ingaduitorii, 158 ; invd-
latoriu(/), 415, 1382, 2122 ; muncitoriul, 182, 169, 178 ; nevoitoriu,
2171, pdstoriu, 534, 8379 3138 ; PUrtatOrilehti, 266 ; roclitoriu, 2832 :
solitoriu, 838; sprijinitoriului, 3114 ; socotitoriul, 16, ; temdtoriu,
1432; tocmitoriu, 418 ; vazatoriu, 168, 3135. GAsim insA si forme ca :
pastor, 832; curator, 12,6.

b) Urine de limbs veche. Consideram urme de limbs veche
acele forme de limbd din text, despre care avem convingerea ca provin
din graiul probabil al traducatorului originalului romanesc, precum :
fonetice (vocale): Imblat, 533, dar $i umbla, 948 pi umbla ,ti,
10,2; Inplut, 286 ; imp/u, 839 Implia, 1437 si implura, 216 dar si
umplea, 68, umple, 80, umplandu, 76, umplu, 1412, 1535, 1715,
1721, 1913, 2230, 3020. Deci cloud feluri de graiuri care se ciocnesc
intre ele. Cel mai nou este de sigur al copistului de la 1682. Tot
asa este $i cu nesincoparea vocalei e din cuvantul indereptat 752,
(dar ceva mai jos avem: clireptap);pre 'in, 2714.
fonetice (consonante): precum forma arhaica hiclene (ung.
kitten), 733, viclean, care apare in luptA cu pronuntarea mai noun a
copistului chiar pe aceeasi paginA, dupa cum se poate vedea din exem-
plele: ficlesugul, 728 (derivat din hiclean), viclesug, hiclesugurile, 636,
1527 si hicle ,cugure, 1028.
Asijderea am pAstrat formele cu a si A dupA consonantele ss,/,z,j,
in loc de ea sau e. Aceste forme sant mai ales oltenesti si probabil
asa au $i fost pronuntate cel putin de copist, de exemplu : a in
loc de ea dupl. )5, s, f, z, j, adica asa, 1012, zzazcZ, 307, dearte, 3132,
lipsasca, 623; nzirosala, 2117; presosala, 929; sacd, 1516; salmi% 1 19,22,7;
dar si seams, 914, 1110; sara, 172 ; savd/wscci, 1235 ; slujasca, 31.
Dar avem $i forme cu e in loc de a dupl. s, s, 1, 2, j, pe care
iarapi le-am pastrat cuprinse, 2186 ; inseo, 2218 ; paserile, 2020;
se, passim ; dar pi sd, passim ; se-ar, 128; se-i, 412, 1821, dar pi sa-i,
1520; se-1, 221, 1830; sett, 1225, 2120, 2134, 31,,, 3133; tats -seu, 1711; se-si,
1724 ; segeta, 191.,; sepate, 2725 ; seri, 1811 (nu sari) ; sevarszt, 27 ;
precum $i a dupa : s, s, J, z, j, in loc de : e : cWizarci, 3030; Dumne-
www.dacoromanica.ro
Introducere la Viata Patriarhulta Nifon 265
zdu, 823, 3139; dumnezciiascd, 322 ; dumnezdescul, 278 ; dar si

dumnezeescu (-stiz), 1354, 625 ; dusara 79, 2318, 3038 ; Intoarsdrei,
1728 ; fnjales, 18,2; intalease, 1641; intaliasera, 1825 ; jci/uia,
1214 ; patrier ,cascu, 79E ; prinsa, 177 ; pusard, 1427 (marginal) ; dar
gi pusera 1427 ; rdmasd, 437, 1515 ; samana, 941 ; samdttaturile,
940 ; sdmdnand, 2732 ; scimnat, 1921f 2618 ; scoasd, 15,2 ; spusard,
1840 ; dar ,sezut, 1723 ; trimisd (-ra) 11,5, 2128 ; (trei) vijd, 1224
dar si vile, 2720 ; zisdrd, 1626, 2112 ; dar si ziserei, 1718.
La consonante gasim $i pastram gi in loc de j cum de exemplu
incungiurard, 145 ; care poate fi forma veche olteneascd dialectald
cum este $i azi (Mehedinti).
Verbul. Forme vechi menlinute, precum :
Perfectul simplu : cowl, 832 ; fece, 10,7 2315 ; dar $i fcicu, 5,,,
153, 1615, 1716 (forma copistului).
Dar imperfectul in - lia precum : auziia, 3,7; dobandiict, 238 ;
doriia, 1213 ; e*ia, 23, ; fugiia, 424 ; grdiia, 1838 ; grajiia, 11,0; hrd-
niia, 540, 1113, 2529. 2837, 25 ; ispitiia, 165 ; iubiia. 2018 ; inbogei-
/ha, 1438 ; incalziia, 89 ; inmuljiia, 3112 ; intarda, 1120, 1431 ;
12,4; mulleimiia, 75, 2024, 2223 ; paziia, 3115 ; pohtiia,321;
prosldviia, 1316 ; sloboziia, 157 ; veniia, 83 1-am transcris - ia, ne-
gasind nici o justificare terminatiunii - iia. Avem insa si forme numai
cu -ia, nu cu -iia, de ex. cddia, 939 ; izvordia, 26,0; sfatuia 66.
Imperativele le-am pastrat ca in text, cum de pilda nu ju-
decareli, 924 ; nciddjduireg, 1172 ; n'aibi, 1 130; pdrasea ,ste -te, 1825.
Gerunziul scris cu i in loc de actualul d s'a pastrat ca in
text, de pilda : asemenindu-se, 262 ; invajind, 693 ; spuind, 2439 ;
(dar si vdzand, 424, 26) ; vdzindu-1, 722, 27,
Substantivele feminine care la singular nearticulat se termind
in -ie poslu ,sanie, iar articulat se termind. cu doi i poslusaniia,
68, le-am pastrat ca in text, precum : avujiia, 1438 ; beirbd/iia, 825 ;
bdeniia, 2920 ; befiia, 10,4; blagosloveniia, 414, 1956, 2341 ; bucuriia,
15; curviia, 1014 ; ddscallia, 35 ; hicleniia, 1941 ; nzariia, 1,0, 827 ;
manila, 115, 1730 ; ntow7a, --is; petrecaniia, 149 ; pribegiia, 1535;
sfingia, 117, ;, 317, 2129, 2227, 2317 ; temeliia, 279 ; urgiia, 1637.
Declindri. Forme vechi menfinute la transcriere : Geniti-
vele in -el le-am pastrat de ex. : Adorniirei, 2912 ; faccitoarei, 2423 ;
fierei, 8, ; firei, 237, 1610 ; dar am pastrat si genitivele cum de ex.: ard-
turii, 9,0; certdrii, 420 : Dundrii, 1696, 29 ; Invdfaturii, 419,870, 12
Genitivele, care au la origina latineasca un r dublu le-am transcris
cu ai, de ex. : idrcli, de $i este scris ja', 1427, tar mi 3057, si parka,
1838, 2910, 3036.
Am transcris ca in text genitive sing. in - ii ; ceteifii, 331, 34, 413,33
al cetagi 614 ; curjii, 30 ; dumnezee .ctii, 625 ; inimii, 2138 ; lztnzii,
620 ; /wird, 1041 ; minjii, 8,5; mor/ii, 317 ; sfinfii, 1133 ; tinzii,
2714, 18 ; petrecanii, 1318; vielii, 316, 32,4 ; in - ei : bunei, 320 ;
cetei, 133, ; credintei, 96 ; hulei, 17,7; icoanei, 2428 ; mdrirei, 328 ;
mdndstirei, 67 ; milei, 96, 329 ; nuntei,28,;oei, 1429 ; sfintei,62,, 2443.
Tot aid mentionam $i genitivele de la subst. fem. neart. in - ie,
iar artic.in-iia, care au terminatia la genitiv in -iei sou in -ii: Evanghe.
www.dacoromanica.ro
f Tit Simedrea
266
lief, 1424 ; mdniei, 4,8; pravoslaviei, 1311 ; .sfinliei, passim ; spur-

ciuniei, 1021 ; dar pi semen /ii, pentru semen /iei, 2732; sfingi, pasim.
Pluralul inure in loc deuri 1-am pastrat asa, precum:
izide,sugure, 1028: nzWepgure, 10,7 ; obiciaiure, 830.
De asemenea am pastrat pluralele urmatoare : in - lie : biseri-
cile, 1937 ; ferestrile, 1417, 2717 ; fierile, 20.,0; hiclesugurile, 15,
656 ; lucrurile, 25 ; indndstirile, 167 ; patimile, 1840 ; tin .zile, 2412 ;
unile : 2727 ; in - ele : buzele, 14,5; casele, 1538, ne,5tiutele, 209;
poamele, 9,8; reale, 142 ; vdpsele, 14; in - iele : avu /iele, 20,9, 20.
Alte plurale care raman sunt in forma aceasta ferestri, 2340;
pietri, 129, , 2313, 2494, 278, 2933 ; pasii, 16,0 ; rare, 1431.
Conjunclia. Intalnim in forma veche <ca> se, insa in
lupta cu forma mai noua <c. a> s , intrebuintata foarte des in text,
deci pi in graiul copistului.
Conjunctia iar el iarb, am transcris-o iar si lard socotind ca
nu facem nici o greutate la intelegerea textului. Proportia acestor
doua forme este : 98 cazuri cu iar SI 57 cu lark. Deasemenea am
pastrat pretutindenea ca in text formele deaca, deca §i diaca.
Sintaxd. Forme vechi menlinute la transcriere. Supt aceasta
rubrics notam cazuri interesante, precum :
a) postpunerea pronumehti puse -$i in loc de 4i puse, 7,8;
chema-1, 214 in loc de it chenza, 214; grciia-le, 96; lasci-1, 12,1; tocmi-1,
2924; trimise-i, 1220; te-i, 207; voi-/, 1829, etc., care sant constructii de
limba din veacul XVI IL. Dar mai gasim pi contrariul de ceea ce avem
azi in limba literara, adica pronumele pus inaintea verbului auxiliar,
precum ; o ai indritat in loc de ai indritat-o 111; o au ldsat, 11.,
in loc de an ldsat-o.
b) acuzativul fdrd prepozitie, forma pe care in adevar o in-
talnim in texte din sec. XVI, de pilda : aduse sfdntul, 894 in loc de
aduse pe sfantul.
7. Descrierea ins 46-1. Manuscriptul 464, al carui cuprins este
ocupat in cea mai mare parte de Via/a Sfeintului Nifon, este un
caet format 14X19 7 alcatuit din 52 de file, din hartie alba tare,
scrise pe amandoua fetele. Inainte de a trece in proprietatea Academiei
Romane manuscriptul a apartinut mitropolitului losif Naniescu care
dupl. ce 1-a editat in 1888, 1-a daruit Academiei Romane, fapt indicat
de altfel atat intro insemnare facuta de insupi daruitorul cu mana
sa (fol. 51 V), cat pi pe coperta editiei sale (in caractere tipografice).
Legatura este noua, in piele, facuta de Iosif Naniescu in 1888,
cand a mai adaos Inca trei file de hartie alba la inceput pi alte trei
la sfarsit. Ms are doua numerotatii: una veche in caractere chirilice
si alta noun cu cifre arabe.
Textul Vie /ii Sfantulu! Nifon incepe la fila 2 V dupa noua pa-
ginare, iar dupa cea veche la f. a r pi se termina la fila 39 V. Afars
de Via /a Sfantului Nifon ms. mai cuprinde Pisania nzandstirii
I. Cf. 0. Densusianu, Histoire de la langue rournaine, Bucarest 1929
tom. II, fasc. 2, XVI-e s. pp. 181,183, unde sunt cateva exemple ; sau se pot cluta,
altele In textele coresiene.
www.dacoromanica.ro
Introducere la Viaca Patriarhuluti Nifon 267
Arge )cului (f. 39 v) ; Cuvdnt de Invdpiturd al bunului cre ,ctin domn

Neagoe Voevod... etc. (f. 51 1) 1; Inscriplia copistului (f. 52 r) ;i in
sfar;it se termind (f. 53 v) cu ni;te Sfaturi, ce nu sunt altceva de
cat un fragment din Pildele lui Solomon, VI, 3-21 2.
Viala este scrisd cu cerneald neagrd. Numai titlul (f. 2 V) ;i
finalul sant scrise cu cerneall ro;ie. Tot cu cerneald ro;ie sant scrise
;i notele marginale cum $i litera incepAtoare a num elor de fiinte ;i
de lucruri, ins& nu intotdeauna. Iar de la f. 22 v copistul a scris cu
cerneald rosie chiar ;1 prima literd ce urmeazd dupd un punct.
De la inceput ;i pand la f. 4 v ms este scris cu litere mai
ma;cate, mai nalte, cu cate 17 randuri in pagind. De aci incolo
semnele grafice se mic;oreazd $i se Indesesc in rand ; iar nurndrul
randurilor in pagind se inmultesc varlind intre 24-27 ;I cerneala
este mai deschisd. Addogam c& ms nu are poartA.
8. Copistul ms se descopere singur in insemnarea de la sfarsitul
Cuvdntului de Invdtd turd al lui Neagoe, f. 52r unde se spune :
Sa se )stie cd aceastd carte m' am ostenit eu mult pdcdtosul,
robulni Domnuhti Duninezeului nostru lui Iisus Hristos, _roan
ermonah of Bistri/a de o am scris cand am fast egumen la
schaul parintelui Varlaam Mitropolitul, care schit sd chiamd
Trivale 3 de kingd Pitesti, domnind prea bunul si prea cresti-
nul Donn a toad Tara Rumdneascd lw Serban Voevod i mi-
tropolit chir Teodosie. Noem <vrie> A Aim. EI% TNEHIE nsTa /sp-qa
(. 1682). Si o am dat sfintei mandstiri Bistri /ei.
Mai mult de cat ce este in aceasta inscriptie nu ;tim despre
loan ieromonahul copistul a cestui manuscript.
Nu a; putea inchaia aceasta introducere, f &r& sd nu aduc
d-lui profesor G. Giuglea de la Universitatea din Cluj calduroasele
mete multumiri, pentru pretioasele indicatiuni ce mi a dat la tran-
scrierea textului ;i la examenul lui din punct de vedere filologic.
t Tit Simedrea
Episcopul Hotinului.
SEMNELE INTREBUINTATE IN TEXT:
> inchide cuvinte sau litere introduse de not ;i care lipseau din text ;
[ j scoate cuvintele care exists in text, dar nu provin de la autor ;
0 inchide ceiace insu;i autorul pune in parantez.
1. V. in privinta Pisaniei mandstirii si Cuvrintului de invelletturd al liii

Neagoe Voivod: D. Russo, Studii Bizantino-Romcine, Bucuresti 1907, pp. 4-6,
13 16 si in special 31-51.
2. Ibident, p. 41, nota 1.
3. In privinta schitului Trivalea si a cititorului sau mitropolitul Varlaam,
N. Iorga, Istoria Bisericii Romanesti, Bucuresti 1928-1930, t. I, pp, 383-386 si 403,
NOTA. Ca sa nu mai schimbam in extras cifrele din introducere, care arata
paginele din textul Vielii sf. Nifon, am folosit sistemul paginatiei duble. Asa dar,
Coate trimiterile din introducere vor fi cautate in text la pp. 1-32 inchise in paren-
tez, §I care corespund pp. 268-299 din revista.
www.dacoromanica.ro
(1) 268 Gavri II Protul
II.
TEX TUL
f 2. VIATA ?I TRAIUL SFINTIEI SALE PARINTELUI NOSTRU
NIFON PATRIARHUL TARIGRADULUI CARE AU STRALUCIT
INTRE MULTE PATEMI $1 ISPITE IN TARIGRAD
$1 IN TARA MUNTENEASCA
SCRISA DE CI-fIR GAVRIIL PROTUL
5
ADECA MAI MARELE SFETAGOREI.
Blagoslovit Dumnezeu carele au dat noao a intelege

<invdtatura> ' Sfintei Scripturi gi lucrurile ce s'au facut den
nefiinta in fiinta, ca un dar mare a lui Dum<nezeu>, caruia
10 nimenea I nu-i poate sa-i numere mariia sau multimea care
n'are numar ; ca cu cat vom marturisi cinstea si marirea
sfintii sale, cu atata mai mult sa inmultege. Deci sä nu
<ne> lenevim spre lucrurile cele bune, ce cu mare nevointa
sa ne pazim a le umplea, care ne tocmesc o luptare
15 neadormita ; gi sa ne gatim spre ascultarea minunilor celor
prea inf<ram>setate ale 1W Dumnezeu. Ca iata ca nice pre
not nu ne-au lepadat sfintiia sa de pdrintii no*tri cei d<e
J 3 demult>,I ca sä nu uitdm, ce viata gi minunile, cele ce au
facut ei, ni le-au aratat cu scripture gi traiul for 1-au in-
20 framsetat. Derept aceia, acel dar cum era dentaiu aa §i
acum nu se mai inputineaza, dupe cuvantuI ce au graft
Dumnezeul nostru Iisus Hristos intr'acesta chip zicand : Eu Mat. gl. 8
sant cu voi pand in sfarVtul veacului. Pentr'aceia nu se zaci. 116.
schimba nici intr'aceste vremi de la ceia ce-1 cearca cu tot
25 dedinsul, ce, spre lauda lui Dumnezeu Tatdlui celui ceresc,
iata gi lacum gi totdeuna den destul sä InbogdtWe gi sä
inmultete biserica lui Dumnezeu gi sa infrumseteaza cu
prea cuvio0 gi IngAduitorii sai, cum se-ar zice ca se inpo-
dobe*te ca cu nWe pietri scumpe gi cu margdritariu, sau ca
30 CO o cunund inpletita cu multe feliuri de flori mirositoare.
Caror pietri gi margdritari §i flori O. inchipuWe gi
parintelui nostru Niculae, ca ae i-au fost numele sfintiei
I 4 sale dentaiu, dupa sfantul botez. lard I mai apoi, deca s'au
inbracat in haine calugdre0, fu chiemat Nifon, carele s'au
35 foarte nevoit sa petreaca viiata cu ingaduinta lui Dumnezeu ;
4i sä umplu gi asupra sfintii sale cuvantul care au zis Dum-
nezeu card. Ieremiia prorocul : Mai nainte pand nu fusei
nascut, to -au sfintit gi mai nainte de zdmislarea ta, to -am
1. Intregire dup5. Archiva 'storied I, p. 133 i ms. Ac. R. 3488 f. 207 r.
www.dacoromanica.ro
Viata Sf. Nifon Patriarhul Constantinopolului (2) 269
cunoscut intru Israilteni $i to -am pus intru praznuire.

Dirept acela iata $i sfintiia sa s'au pus astazi inaintea
noastra $i ne chiama spre praznuire I pre carele 1-au aratat
$i 1-au crescut la aratare ostrovul cel laudat carele sä.
chiama Apelapov, ce este tuturor vestit, dentru care multe 5
feliuri de izvoare prea intelepte ale invataturilor s'au varsat
$i fu de mare laudd pentru sfintii paring carii, dentr'acel
ostrov, multi s'au aratat fdcatori de minuni ; dentru care $i
acest slant $i prea intelept $i inframsetat cu cuvinte sfintiia
sa pdrintele nostru Nifon s'au aratat, de a carui viata $i 10
traiu iata ni sa apropie $i cuvantul. Ce sa socotim pre
amdruntul incepAtura $i sfarsitul, ca se cade $i raddcina
$i odraslele ce au crescut sa le spunem $i sä le aratam, f. 5
Manuil. Pre tatal sfintiei sale chiema-1 Manuil, jar pre porecle
Maria. ii zicea Harip ; lard pre mums -sa o chiema Manila ; oameni 15
de neam mare $i de rudenie boereascd, izvorand cu toata
averea $i lauda $i cu lucruri bune in tara Dalmatii. Deci
inca fiind el la mosiia lui slugs credincioasd in curtea lui
Gheorghie. Gheorghie domnul Dalmatii $i vatah de copii den cask fu
Manea
Hlapen.
pkit $i muzevirit de Manea Hlapen, care avea acest nume 20
de neamul sau, $i-1 bag in puscarie $i vrea se-1 piarzd.
0 jale, iata fiind om dirept, fu clevetit de vrajmasi ca sä
Ps. 33. piiae. Ce Dumnezeu, cel ce izbaveste toti direptii den moarte,
cum zice $i Scriptura, acela au mantuit $i pre acesta cu
Trine'. mestesugul doamnei Irinei den tara Dalmatii, ca -1 trimise 25
pe supt cumpat cu cart' la un frate al ei, ce-1 chiema Toma,
care era voivod in ostrovul Pelipovului. lard voivodul deca
1-au vdzut, indata 1-au priimit cu mare cinste I $i asa s'au
mantuit de moarte.
Iar de nasterea lui asa fu : ca acolo, intr'acel ostrov, 30
sa inpreund nuntei tats -sau Manuil ' de luo2 o jupaneasa ce
o chema Mariia, de care am zis mai sus, fata de boeri
mare, cu care au facut 2 coconi $i o fata ; $i mult sä nevofa
in viiata sa cu toata credinta intru toate bunatatile. Si asa
sa pristavi cu pace. Iar jupaneasa-i lui Mariia cu multe varsdri 35
de lacrami $i jale au ramas pentru barbatul ei, pe cum
este obiceiul firei omenesti. Iar pentru coconii ce-i ramasese,
ea' tot sä mai intorcea $i sa mai mangaia de acea plangere
multa ; $i avea multd usardie pentru dinsii. Deci pre cel mai
1. In ms. Munuil
2. In ms. luor.
3. In ms. is
www.dacoromanica.ro
(3) 270 Gavriil Protu/
mare it deade la domn sa slujasca, iar pre Nicolae it deade

la un dascal sa invete carte, iar fata o opri la dansa pentru
mangaere. Deci Nicolae atata avea dar de invatatura, cat
in putina vreme intrecu pre toti cei ce era cu dinsul la
5 invatatura si atata era ascutit la minte, cat toata dascaliia
f. 6 filosofului o au strabatut cu intelepciunea sa. I Dupa aceia
au nemerit la un parinte calugar, pre carele it chiema Ioasaf,
dascal si providet, de la care au invatat si mai bine toata
invatatura; si de la dinsul au inbracat si haine calugaresti
10 si fu chiemat Nifon. Si putinel petrecund la dinsul, sa muta
de la dinsul intealta lature, ca se vaza si traiul sfintilor si
prea cuviosilor parinti, de la carii au adunat toate bunatatile
ca si albina cea nevoitoare, care strange toate florile cele
bune care-s de treaba si de cinste lui Dumnezeu si domnilor
15 si tuturor oamenilor. Asa si intr'acesta chip s'au aratat si
sfintiia lui cu nevointa.; si spre dorinta lucrurilor celor bune
sa Inpunge cu' acelasi ac ca si albina, si oreunde auzia
ca sa nevoeste cineva intru lucruri bune, indata mergea
acolo pentru sa vaza lucruri desevarsit. Si niceodata n'au
20 gresit, nici osteneala lui nu-i era in desert, dupa cum zice
Pavel apostol: Cei ce pohtia aceia au si dobandit.
Ca auzi de un I parinte anume Zahariia, carele lacuia in
cetatea Nartei, om sufletesc si plin de toate bunatatile, stiind
carte greceasca si sloveneasca, care ver 13e den Sfetagora de la
25 manastirea Vatopedului ; veni la dinsul cu plecata smerenie
si ispovedi catra dinsul toata taina sa si-1 priimi sa-i fie tata.
sufletesc. Iar el deaca vazu firea lui cea smerita, 1-au luoat
la sine si-1 facu calugar desavarsit, ca mai nainte numai ci Aicea fu :a-
lugar desa-
avea incepatura calugarii de la fericitul Ioasat providetul, varsit.
30 cum s'au zis de acest lucru mai sus. Si nepregetand, 1-au
si dieconit mitropolitul cetatii Nardiei, pre care 1-au hirotonit
fericitul si marele Nicolae patriarhul lustiniianiei cei dintaiu
si 2 al tuturor Bulgarilor si al Sarbilor si al Arvaniei si al
altor laturi, pre carele 1-au chiemat ispravnicul cetatii Li-
35 nardiei de la Tarigrad in Cara Ohridului, la Iustiniianiia cea
mare. Ca intr'acea vreme toate laturile si cetatile si satele
f. 7 era fugite de la bisericile I Tarigradului pentru al optulea
sabor, care vrura sa-1 faca la Florinta Latinii cei deserti de 8 sobor
la FlorMia
minte. Deci toate bisericile pravoslavnicilor sa tocmia de
1. In ms. ca.
2. In ms. ¢i -l.
3. In ms. ,si -l.
4. In ms. Alrvaniei.
www.dacoromanica.ro
la marea biserica a Iustinianii cei marl, care este in tara

Ohridului.
lard Zahariia $i cu Nifon putind vreme lacuind acolo,
vrura sä meargd in tara Ascudonului, carora multi li se in-
preunard intru sotii ; $i purceserd de la Iustinianii unii pre 5
uscat, iar altii in vase pre mare Si sosira la o cetate mare
pre nume Dracea, care este in tara Asculunului si acolo
s'au suit in cetate Cruei, fiind de la Dracea ca la 6 mile
de loc. Si au mers la Gheorghie ispravnicul Alvaniei, cd-
ruia ii zicea Schenderbeg, si-i priimi cu mare bucurie $i io
cu dragoste, ca inca mai nainte auzise el de viiata for <cea
inalta si de ajuns ; $i luo pre Zaharia> 2 ca.' se-i fie lui duhovnic
si invatatoriu si indireptatoriu tuturor oamenilor si tocmitoriu
mantuirii tuturor ; iar pre Nifon, cu blagosloveniia arhiereului
cetatii Cruei, 1-au preotit acolo, ca si pre acel arhiereu 4 15
hirotonisi iar fericitul I Nicolae patriarhul.
Decii nu dupa multa vreme cu voia lui Dumnezeu
Ps. 2. <pentru> 5 multimea pacatelor fu trimis pacatosilor toiagul in-
vataturii cel de fier dupa cuvantul prorocului, ca pentru in-
vatatura certaxii sa sä intoarca iar catrA intelepciune cea 20
Sa radicara intreaga ; sd. rddicara. Turcii de la Rasdrit $i cuprinserd toate
Tu-c:i. laturile spre Apus tocma pan' la marea Ochianului si pand
la Alvaniia $i tot ce afla, tdia, prada $i aprindea. Deci oa-
menii vazand spaima ca aceia si groazd, fugia cine Inca-
tro putea ; unii la mare, altii prein pesterile muntilor $i 25
ale parnantului. lara fericitii parinti vazand lucruri ca
acestea, adusera-$i aminte de cuvantul lui Pavel apostol ca-
rele zice : dati loc ma'niei; asijdirea si de cuvantul Isaiei
prorocul carele au zis : pasiti oamenii miei $i intrati in
Isaila 26: camara voastrd $i sä va ascundeti putunel pan' va trece 30
Dati-va in
latur'. manila lui Domnului Dumnezeu. Si au lasat Alvaniia 6, si
au venit iar la mare cetate a Ohrideanului ; $i intrara in If- 8
cetate si aflara inlauntrul cetatii o manastire mare si vestita
a Precistei si petrecea in mare mangaere. Si esi pretutin-
dinea veste de lauds bunatatilor Zaharii, ca era darul lui 35
Dumnezeu cu dinsul.
Deci intr'aceia vreme rdmasa vaduva. biserica cea
mare a Ustinianii cei dentaiu, care era patriarsie, pentru
pristdvirea sfintiei sale parintelui Niculae patriarhul si trimise
I. In ms.
2. Intregire dupa Arhiva Istorica, 1, p. 134 si ms. Ac. R. 3488, f. 209 v.
3. In ms. ci.
4. In ms. e.
5. Intregire dupa Arhiva Istoricd, I, p. 134 $i ms. Ac. R 3488, f 209 v.
6. In ms. Avdniia.
www.dacoromanica.ro
(5) 272 Gavriil Protul
la sfintiia sa parintele Zahariia cu mari rugaciuni, ca sa is

carma sfintei biserici. Iara sfintiia sa nice Intr'un chip nu
vru ; ci neavand ce face, pentru rugaciunea clirosului si
a naroadelor fu $i fara de voe patriarhu tutoror Bulgarilor,
5 Sirbilor, Arbanasilor si altor laturi. $i sezu spre scaunul cel
nalt ca o lumanare spre sfesnic si au pascut foarte bine
biserica cea mare a Ustiniei cei dentaiu si i-au carmit pre
tot' si i-au indireptat cum se cade cu invatatura legii cre-
stinesti ci sä cuvine arhireului. $i nu fu lumina numai in-
10 tr'acia lature, ce toata lumea au luminat, pentru ale carui
bunatati toti lauda pre Tatal cel ceresc.
I
Dupa aceia nu trecu multa vreme, ce iara sä in-

tampla inpiedecare rea si cuprinse scarba si intristaciune
mare biserica Iustiniianiei. Ca fu trimis de la Tarigrad Marco
15 Xilocarav, de Amira inparatul turcesc, sa fie patriarh la
lustiniianiia cea mare si au scos pre Zahariia patriarhul den
scaun ; aceste facu inparatul cand avea dragoste foarte Marco pa-
mare catra Marco. Deci Zahariia patriarhul lasa scaunul si triarhul fu
pus, iar Za-
merse la Tarigrad denpreuna cu fiiu sau cel sufletesc, cu hariia cerc
20 Nifon, ca sa-si afle vina pentru care fu scos den scaun. dreptatea sa
0 jale, ca deaca au sosit la Tarigrad, nu zabovi vreme
multa, ci sa razboli; intru care boala isi deade sufletul in
mainele lui Dumnezau; si-1 griji fericitul Nifon ca pre un
tata sufletesc si pastoriu al sau ce era si cu mare jale it
25 ingropa luandu-si blagoslovenie de la dansul, cum se cade,
inpreuna cu toti cati era acolo.
Deci Nifon lasa Tarigradul si merse la Sfetagora, ca
foarte <dorea> ' sufletul lui sa vietuiasca inteacel slant loc,
ca si cerbul de izvoarale apelor, care dor cu voia lui Dum- Ps. 41.
f. 9 nezau curand 1-au dobandit. I $i au mers catra parintele
chir Daniil protul, carele Linea carma a toata. Sfetagora, de Merse la
la care au luoat blagosloveniia $i au mers la mandstirea Sfetagora.
lui Hariton si au imblat pre la toate pestirile si chiliile si
pre la toate schiturile cele mari si cele mici, care sant
35 inprejurul Cariei $i au cersut rugaciune si blagoslovenie de
la toti parintii cei sufletesti si s'au indulcit de invataturile
for $i au invatat de la dinsii slat bun. $i au mers in pestera La pestera
la Crit.
la Crit si acolo au aflat niste calugari nevoindu-se cu fapte
bune si cu multa rabdare postind $i ajunand, carii sa
40 hrania numai den lucrul mainilor sale, $i sa lipi de dinsii
si Nifon, hranindu-sa si el den mestesugul scrisorii, ca scria
1. Intregire dupa ms. Ac. R. 3488, f. 2 r.
www.dacoromanica.ro
Vista Sf. Nifon Patriarhul Constantinopolului (6) 273
foarte bine si frumos ; $i asa petrecu acolo cu dinsii multa

vreme. Si de acolo fu chiemat la mare lavra a sfantului
Atanasie dascalecatoriul sfantului munte al Atonului si pe-
trecu acolo mai bine de un an. Deci de acolo au mers
la manastirea Dionisatul pentru invatatura smerenii ; I la 5
care mandstire cu mare bucurie I -au priimit si sa pleca
cu totul obiceiului $i tocmelii manastirei si s'au facut de
cat toti mai mic si toata poslusaniia cu dragoste o umplea,
cat esi in toate laturile lauda bunatatilor lui.
Deci sa intampla de ran-lase intr'aceia vreme biserica la
cea mare a Solonului vaduva de arhiereu si cercara ceta-
tenii, denpreuna cu clirosul bisericii, pretutindinilea sa afle
undeva om ca acela, care sa poata fi harnic unui lucru ca
acesta si de invatatura bisericii Si al cetatii. lard Dumnezeu
Corint. 4,
zaci. 176.
cel ce au zis ca sa streluciasca lumina de'ntunerec si 15
lucrurile cele de taina la aeve se sa descopere, acela nu
vru mai mult sä fie ascunsa cetatea, care sta in varful
muntelui, ce au aratat bunatatiile lui aeve ; $i macar ce
sa indoia a priimi cistia arhieriei,1 pentru frica greotatii si
pus feaun -
tFuui
Lul arhiaren lauda cea de$ arta. a acestii lumii, luo $ i farA de voe carma 20
a Solon. arhieriei.2 Si numai de cat s'au aprins cu ravna cea bund
spre invatatura si I spre indireptarea cea bund a bisericii, f. JO
invatind pre toti ca se tie tocmelele sfintilor Apostoli $i a
sfintilor Parinti si sa sä fereasca de nedireptati si sä se ne-
voiasca in ascultarea sfintei si dumnezeestii Liturghii, intru 25
care aduc preotii pentru oameni jertva necrunta si cinstita
lui Dumnezeu inpreuna cu toti sfintii, rugandu-sä sä va in-
preuneze lui Hristos. Asijdirea zicea : milostenie sä nu sa
lipsasca de la voi, ce depururea sa aveti catra saraci si
catra vaduve $i catra napastuiti si catra cei neputernici, 30
catra striini $i catra cei den temnita, catra flamanzi si catra
cei golf si tuturor celor lipsiti sa le dati den destul $i neo-
prit, pentru ca $i voi pre cest pamant sa dobanditi insutit
mai mult ; iara. Intru inparatia ceriului viata cea de veci,
dupa cum au zis Domnul nostru Iisus Hristos; si sa va 35
feriti de toate spurcaciunile $i hiclesugurile, ca sa fie cu
voi toata. sfintirea. Ma totdeuna avea invatatura far de
lene, pans cand $i spre mai mare scaun $i cinste vru
Dumnezeu sa.-1 nalte. Ca deaca pusera pre sfintiia sa ar-
hiereu la Solon, nu trecu vreme multa ci sa pristavi fe- 40
ricitul Simeoan patriiarhul Tarigradului.
1. In ms. arhiereiei.
2. In ms. arhireii.
Revista Biserica Ortodoxd Romand, 55 (1937), nr. 5-6, Mai-lunie. 2
www.dacoromanica.ro
Deci se adunara toti arhierei den iparhiia patriiarhului

ca sä aleaga om de cinste spre acea treaba, sä inderepteze
biserica lui Dumnezeu ?i alesara pre fericitul Nifon, insa
nu oamenii, ce judecata lui Dumnezeu ; $i i sa inchinara
5 toate naroadele $i multamia lui Dumnezeu pentru dinsul,
fart arhirei umpland toate lucrurile asupra sfintii sale,
hirotonitu-l-au cu cinste ce 1 se cadea $i 1 -au pus in scaunul Fu sfintul
patriarh Ta
patriersesc $i i sä inchinara toti ca unui stapan, $i lound rigrad.
blagoslovenie de la dansul, sa dusara carii pre la lacasurile
10 for cu mare bucurie $i veselie. lard sfintiia sa deca au
luoat carma mumei bisericilor, numai de cat chierna pre
toti, ca cu o trambita, catra lauda lui Dumnezeu si catra
folosul a tot lucru cel bun : ca se fereasca credinta cea buna
1. 11 $i sa fie intreaga $i aleasa de plevele si de neghina ere-
I
15 ticilor, de la carii s'au departat toata sfintirea, ca n'au vrut

sa tie invatatura Apostolilor $i a Sfintilor Parinti, ce s'au
inchipuit cu totul Ovreilor, carii n'au vrut sa tie prorociile
sfintilor proroci si ale sfintilor patriiarsi. Pentru care lucru
s'au $i imputinat de la dinsii toate minunile $i toate jertvele,
20 ca s'au lepadat de Dumnezeu ; pentru aceia le-au venit
asupra toata. manila. Ca cum este credinta fail de fapte
moarte, asa $i faptele lard de credinta sa.nt moarte. De aceasta
nevoindu-se in toata vremea pre multi au indereptat' cu in-
vatatura pre calea direptatii. Si fu tuturor cine cum it vrea,
25 ca sä castige si sa doba.ndeasca pre toti, dupa cuvantul
lui Pavel apostol.
lara diavolul, cel ce nu iubeste binele, vazind atata
indireptare pacatosilor, carii scapa den mestesugurile $i ficle-
sugului sau, nu putu rabda rana si slabiciunea cu care sa
30 junghe ca cu o tapa ascutita, puse-si inprotiva sfintii sale
$i afla omeni pre voia sa si-i indemna asupra sfintii sale
$i au inpletit pizme hiclene si cu pa.ri2 atatea de multe, Fusfantul
I
cat I-au scos den scaunul patriersasc. 0, pizma diiavolului, den t PaItr3ICe01
iata de ce lumina intuneca biserica lui Dumnezeu Atot- §ie dental.

35 tiitoriul. Iara sfintiia sa wind den scaun, lauda numele
Domnului ceresc pentru toate lucrurile cate i se intamplase
$i merse la Sozopulul 3 Elispondului, carele era aproape
de mare. Si acolo era $i o manastire a sfantului loan Predtece
si sa priimi la manastire de petrecu inpreuna cu calugarii
1. In ms. inderptat.
2. In ms. whph.
3. In ms. Sozopzdui.
www.dacoromanica.ro
viiata mai predesupra firei I omenesti, pentru care fu vestit

si laudat in toate laturile, atata cat venia toti de pretutin-
dinilea la sfintia sa, de lua invatatura de folosul sufletelor
sale, Ca tuturor le tocmia mantuirea cea sufleteasca si mergea
toti pre la casele for indereptati pi cu mare bucurie lau- 5
dand pre Dumnezeu $i pre sfantul Nifon. Pentru care lucru,
Fu sfantul cu ajutoriul lui Dumnezeu, iar fu chiemat la scaunul sfintiei
chiemat iar la
caun. sale cu mare cinste de tot narodul. Deci iar straluci lu-
minat soarele cel neapus si incalzia pe I toti cu veselia f 12
invataturii sfintii sale. Dupa aceasta nu trecu vreme multa, 10
ce iarai nu putu rabda vrajmasul diiavolul sä vaza lumina
Fu sfantul -
sfintii sale, ce sä aprinse cu pizma spre izgona
cos a doa
ra den sfantului. Si au indemnat oamenii de au mers de 1-au parit
can. la Amira inparatul turcesc $i-1 trimise la paza in cetatea
Odriiului. Si acolo s'au salasluit la o biserica a sfantului 15
Apostol $i mai dentaiu mucenic Stefan arhiediacon. Deci
nici acolo n'au schimbat luptarea $i podvigul sau in care
era deprins, adeca cu ajunul si cu ruga si cu alte fapte
bune, ce Inca mai vartos sa nevoia sa umple toata tocmeala
sa, intru care fusese deprins. Pentru care lucru cu indraznire 20
vom putea zice, ca esi vestea bunatatilor sale preste tot
pamantul, cat sa auzi si in Tara Rumaneasca.
Si intelese si dornnul 2 Radul Voivodul carele $i <se>
duse 3 $i-1 vazu cu ochii sai $i-1 pricepu barbat desevarsit $i la
chip si in cuvinte si in fapte si sa mira mult de barbatiia 25
mintii I lui $i ruga pre sfantul ca se vie in tara lui, ca-1
pohteste Cara foarte tare. Iara sfantul zise : Doamne, mariia
ta, vezi Insuti goana si paza ce o am eu de la vrajmasii
cei adevarati ai lui Dumnezeu ; dara eu cum voiu putea
veni in Iara ta ? Iara domnul zise : nu purta grija aceasta, 30
Cersu Radu
ce o lasa sä fie asupra mea. Sfantul patriarh zise : cum
Voda pre stii, fa. Si indata trimise Radul Voda la inparatie de cersu
46,nt la in- pre cest pastor mare $i nu i se inframse voia, ce se implu,
paratie.
ca i-1 deade inparatul. Si trimise de graba de aduse sfantul in
Iara sa si-i deade toate pre mans, zicandu-i : eu sa dom- 35
nesc, iara to sa ne indereptezi si sa ne inveti legea lui Dum-
nezeu $i sa fii tata si pastoriu mie si tuturor oamenilor $i
solitoriu la Dumnezeu. Iara sfantul afla turma neplecata
Si neascultatoare $i biserica izvratita $i cu obiciaiure rele
1. In ms. fierei
2. In ins. dumnul.
3. In ms. ,si aduse. Pentru emendarea textului, v. Diaconul Nic. M. Po-
pescu, Nifon 11, patriarhul Constantinopolului. Extras din Analele Acad. Rom.
36 (1914), p. 51 (781).
www.dacoromanica.ro
si nesocotite. i chiema pre toti egumenii de la toate ma-

nastirile tarai Ungrovlahii $i tot clirosul bisericii $i facu
sabor mare de inpreuna cu domnul $i cu toti boerii, cu
f 13 preotii si I cu mirenii $i slobozi izvoare de invatatura !impede
5 $i necurmat. Si le spunea den Sfanta Scriptura si-i invata pre
toti si-i adapa cu apa milei credintei cei adevarate. Graia-le
den pravila $i de lege, de tocmirea bisericii $i de dumne-
zeestile slujbe, de domnie $i de boerie, de manastiri $i de
biserici $i de alte randuri de ce trebuia. ,Si tocmi toate
to obiciaiurile pre pravila $i pre asazamantul sfintilor Apostoli.
Hirotoni 2
Decii hirotoni $i 2 episcupi $i le deade $i eparhie hotarita, episcupi.
care cat va birui ; si-i invata cum vor purta grija $i cum
vor paste oile cele cuvantatoare carele sant date-si in
searna, ca se se Inderepteze toata tara de la arhierei.
15 Iara domnului zise: Tie, doamne, sa cade sa indereptezi
pre cei strambi cu judecata tare $i infricosata si dreapta, dupa
cuvantul lui Dumnezeu carele au zis catra Moisie ingaduito-
riul sau $i catra toti feciorii lui Israil, graind : iata v'am
dat legea mea $i judecata $i indereptarea in mainile voa-
20 stre. Ce sa nu fataresti I nici a mic nici a mare, nici a
vaduva nici a venitic, nici pre cel sarac sa nu-1 miluesti
cu judecata, nice de cel bogat O. to rusinezi $i sa-i fata-
resti, ca judecata este a lui Dumnezeu ; iara in sfanta E-
vanghelie zice : nu judecareti in fatarie, ce judecati pre di-
25 reptate. i iar au mai zis Dumnezeu Israiltenilor : de yeti
pazi legea mea $i veti umbla dupa poruncile mele $i le Levit. gI. 2
yeti face, da-va-voiu ploae in vremea ei $i parriantul va da
roada sa $i pomii poamele for $i IA vor ramanea ramasita
den presosala grdului $i a vinului $i va va prisosi vin Inca
30 $i pana. in vremea araturii. i painea o yeti manca cu
satiu $1 yeti lacui in tara voastra cu biruinta $i cu tarie
mare ; $1 voiu da pace intr'insa $i osti nu vor trece pren
ea. ,Si yeti birui pe toti vrajmasii vostri $i vor cadea in-
naintea voastra $i vor birui 5 de ai vostri pe 100 de
35 vrajmasi, iar 100 pre 1000. i voiu cauta spre voi cu
mild. $i va voiu blagoslovi $i va voiu inmulti $i voiu purse
legea mea pre voi $i eu va voiu fi vooad. Dumnezeu, lard.
114 voi yeti fi mie omenii I miei. Iar de nu yeti asculta, nici
veti face poruncile mele, nice va veti pleca, pune-voiu
40 pre voi 1 seceta $i lipsa $i samanaturile voastre le yeti sa-
mana in zadar $i osteneala voastra o vor manca vrajmasii
1. In ms. voiu, sigur scapare de condeiu, influentata de voiu anterior.
www.dacoromanica.ro
vostri. Si voiu' intoarce fata mea despre voi2 $i veti cadea

voi innaintea vrajmasilor vostri $i le veti fi robi $1 va vor
stapani vrajmasii vostri $i veti peri nefiind goniti de nimea.
Si voiu face de va va fi ceriul ca de fier $i pamantul ca
de arama $1 toaa vartutea voastra sa va pune in zadar $1 5
pamantul nu va da roada sa, nici pomii nu vor face poame.
Si voiu trimite asupra voastra fiara salbatice de pre pamant
de ve vor manca $i vor inputina $i pre voi $i dobitoacele
voastre. Si yeti peri de sabia tuturor limbilor, care vor veni
asupra voastra $i va fi tara voastra pustie $i curtile voastre 10
pustii. Si deca va yeti dezlupi de mine $i eu ma voiu dezlupi $1
ma voiu departa de voi ; asa graeste Domnul Sfantul I Israil.
Acestea $i alte multe ca acestea invataturi ii invata den Sfanta
Scripture. Si Inca mai zicea : betiia $i curviia cu totul sa
sa lepede de la voi $i se sa dezradacineze ; ca au zis 15
apostol : nunta este curate $i pat nespurcat ; iara curva-
rilor $1 precurvarilor va judeca Dumnezeu. Pentru curvie
O. inneca lumea cea dentaiu, iar mai apoi $i Sodomul cu 5
°rase sa prapadi $i arse cu foc $i piatra pucioasa pentru
sodomiia, adeca caci curvia cu parte barbateasca. : ca acolo 20
sa arata capul spurcaciuniei cei mai mad. Deci fratilor fu-
giti de curvie $i de toata. necuratiia, cum zice Pavel, $1 urn-
blati dupa curatie, ca se vedeti pre Dumnezeu. Acestea
zic voao sa le paziti deca va3 este voia sa mostenati in-
paratiia cea cereasca. 25
land pizmasul diiavolul vazand invataturi folositoare de
suflet ca acestea, nu putu rabda, ce fece multe mestesu-
gure $1 hicle$ugure ca sa goneasca. pre fericitul Nifon den
Goni Radu tara Panoniei ; cum $i facu in chip I ca acesta. 0, vai f. 15
VodA pre
slant den $i amar, ca-i zise domnul Radul Voda denpreuna cu bo- 30
tat-6.
erii : pase si est den tara noastra, a viiata $1 traiul i
invataturile tale not nu le putem rabda, ca. strici obiceaiu-
rile nostre. Iara sfantul Nifon deca auzi asa neste cuvinte
nebune $i turbate ca acestea4, sä mire $i zise : nu asa,
doamne, nu asa. Ce to indirepteaza. dupe legea lui Dum- 35
nezeu $1 pre tine $i pre boeri, ca nu cumva sa porniti $i
sa aduceti manila lui Dumnezeu asupra voastra $i in tara
voastra ;ca vaz ca fail legile voastre curand va sa se
sloboza pre voi. lard mie nimic nu-mi este de acestea
ce-mi ziceti voi, ca. puterea $1 aria mea este legea, ce fare 40
de rusine $i fara fatarie graesc innaintea marii tale $i
1. In ms, voi. 2. In ms. voile. 3. In ms. vo. 4. In ms. agastea.
www.dacoromanica.ro
boerilor tuturor. Ca pre suru-ta, care o ai maritat dupa Bog-

dan fail lege, avand el muere cu lege *i o au lasat fara Mustrarea
sfantului
de nice o vina *1 au luat pre soru-ta, el este curvariu *i pre Radu
soru-ta ca o preacurva. Ce-i desparfi *1 da barbatului Voda caci
au maritat
5 muerea sa §i potolWe I maniia lui Dumnezeu mai nainte pre sera -sa
pana nu se porneVe pre voi. lard aceste cuvinte foarte dupa Bogdan.
*tail *1 maniiara inima domnului *i indata goni pre sfantul
denaintea sa pi porunci sa nu-1 mai bage niminea in sama,
nice sä-lsocoteasca, nici sa-1 cinsteasca.
10 lard dumnezeescul Nifon nimic nu baga seama, nicigrijia
de aceia ; ce-§i punea nadejdea spre Dumnezeu, dupa cum zice Ps. 145.
prorocul: nu va nadajduireti spre domni, nici pre fii omene0. s Tarst. gl. 17.
Dumnezeu trimisa corbul de hrania pre life proroc, 4jdire a pa-
zi cu bucate pre Daniil proroc cu Avacum, in chip ca acesta Daniil, gl. 14
15 pazi $i pre acesta. Ca un cocon de boeri, ce-1 chiema Nea- Hrania Nea-
goe, care era mai mare peste vanatori, si a*a. facu Dum- s
e pre
nezeu den cele amara dulci *i den cele pizma0. cu priet- .
nicii, ca aducea bucate de hrana sfantului *i aeve *i in-

tr'ascuns cu indemnarea lui Dumnezeu, fara nice o temere.
20 lar fericitul Nifon it intaria cu invataturile sale, ca se creasca
*isa se inalta in toate faptele cele bune *i sa se radice
in noroc bun *1 sa fie placut innaintea lui Dumnezeu *i a
f. 16 omenilor, cum mai apoi, cu rugaciunea I sfintii sale, sä
umplura amandoaoa. lar Radul Voda tot tinia pizma ne-
25 schimbat pre sfantul *i nu putea folosi nimic nici cu flick
nici cu alte amagele, pana iar sa plea el sfantului cu sme-
renie *1-1 chiema in taina $i -i zise aceste cuvinte amagi-
toare, graindu-i a*a Parinte, iarta-ne sfintiia ta *i aibi *1
sfintiia ta ertaciune de la not ; *i sa-ti dam avutie cata-ti
30 va trebui *i sä n'aibi parere rea nici pre mine, nici pre
boeri. i pentru insurarea lui Bogdan Inca nu to mesteca,
ca el au luoat blagoslovenie de la alti sfintii arhierei ; iar
tu pasa cu pace oreunde vei vrea *1 roaga pre Dumnezeu
pentru mine ; *i unde vei lacui, eu tot voiu purta grija pentru
35 hrana ta *i ce-ti va trebui, tot iti voiu trimite. Atuncea ra-
spunse sfantul cu indrazneala *i ca unui om prost ii zise :
Radule, Radule, tu *1 prietinii tai cu multe rugaciuni
m'ati adus in tara voastra *1 m'ati pus sa va invat legea
lui Dumnezeu. Deci, de v'am Invatat ceva rau *i fail de lege,
40 spuneti voi pi marturisiti faradelegile mete ; iar de faced
voi fara de lege, cum *i la aratare *i aeve va vedeti *i
www.dacoromanica.ro
va arata faptele voastre, ca ce ma goniti far' de dreptate

den tara voastra? I Cace v'am spus adeverinta? Ce eu
insd ma. voiu duce dupa cuvantul vostru, iar voi ramaneti
in pacatul vostru. Si pre mine iar yeti sa ma cautati in
vreme care nu ma veti afla, ce yeti sa muriti in pacatul 5
vostru i nu va sa fie cine sa va ajute intr'acea vreme.
E4i den tars
s tntul si
Si deaca zise aa., ei den tara i veni la locul care-i
merse la porunci Dumnezeu, cum i lui Avraam acela in Eliu. Iar
S etagora. acesta iar trecu pren Machidonie i pren Tuteliia i merse
in sfantul munte, carele sa chiiamd. Aton, ca se se petreaca 10
acolo in locul carele este fagaduit calugdrilor. Si cum merse
acolo, indatd sa prinse de Idca in sfanta i marea manastire
a Vatopedului ; i cei ce doria, caggard i dobandird pre
cela ce-1 jaluia i sa bucurard i multdmird lui Dumnezeu
pentru acest lucru. Si deca auzira, mergea toti dentr'acel 15
slant munte cu userdie, ca la un izvor curator de viiata,
de la care toti 4i me0a bautura de veselie trupeascd i
sufleteasca. Si lacui sfantul intr'acea manastire mai mult de
? drira pos-
t ynicii sfan-
1 an ; *i intr'atata vreme lacui sfantul acolo, pre 2 den
t Ili de frati, carii mersese cu densul, trimise-i I cdtra Dumnezeu ; f. 17
moarte si de
ir.inc5..
iar pre al treilea Idsd-1 sä meargd in cetatea Solonului *i-1
intaxi cu rugdciunile sale ca sa. se sfinteasca. cu sfar§itul
mucenicilor ; carele i dobandi i patimind multe munci sä.
sfari pentru legea i dobandi cunund in trei vita : cu postul,
cu ascultarea i cu munca. lar mult patima§ul seu trup, 25
al lui Macarie, ca. apa chiema pre acel mucenic, i fu in-
gropat in Solon, iar sufletul dantueste acum cu ingerii in cer.
Decii dumnezeescul Nifon pricepu ca va sa fie aproape
i petrecaniia sa *i se bucurd. suflete*te *i sa veseli ; i luo
cu sine posluglicul cari-i rdmasese, pre boasaf, 5i trecu muntele 30
1
t
-se sfan-
la Deoni-
ceea parte i merse la manastirea Dionisatului i sa prinse
SA de ldca acolo, ca i mai nainte acolo ldcuise ; §i Dumnezeu
Inca vru sa -5i savarpsca sfantul viiata acolo. lata cat petrecu
acolo in toate era tocma cu alti frati i cu mancarea i cu
postul i cu osteneala i fa.rd de preget, atata cat le era 35
:i111
CIA Iv.
CAINElde
altor frati ru*ine de smerenie *i de nevointd a lui. Ca. era
tuturor chip de inv'ataturd i de mustrare I i sa nevoia spre
toate poslusaniile i tuturor fratilor la toate slujbele le ajuta :
la moard mergea de macina i la maghernitd ajuta i la
magupie 4jdirea i la alte poslupnii la toate, atata cat 40
striga ostenintele lui, cum i eu 1-am vazut facand lucruri
www.dacoromanica.ro
ca acestea. $i ce a5 putea spune smereniia sa cea multa

si ostenintele lui Ca nu spun numai fratii carii sa.nt lacuitori
Intr'acea manastire, ce si altii dentr'alte manastiri denprejur
toti spun si marturisesc, ca era nevoitor spre slujbe si spre
5 ispovedanii si spre pocainta si spre curatie ; si pre altii pre
toti ii certa si-i invata zicand : amar, fratilor si pdrintilor,
celuia ce-1 va afla moarta nepocait, ca in iad nu este po-
cainta. $i pre multi i-au scos tocma den gura diiavolului ; pAganii si au
pAau abnoi
si pre multi den pdgani, Turci, Armeni, papistasi si de alte intors iritici.
10 erese au intors de i-au botezat si i-au uns cu sfantul mir ;
si i-au adus in credinta cea adevarata a pravoslaviei mai
mult de 4000 de suflete. Iar pre cati misei au miluit si
1.18 sdraci si cati au scos I den robie, zic, ca aceia n'au numdr ;
asa era de milostiv si bun tuturor si dumnezeesc dirept.
15 Dumnezeu proslavi pre cel ce-1 proslavia $i-1 chiema
la sine. lara sfantul cunoscund cu adevarat trecerea sa dente-
aceasta lume, i sa bucura sufletul foarte si indatd chiema
toti fratii si le spuse de vremea petrecanii sale si cum il
chiema Hristos la inparatiia ceriului cea gatitd ; si-i blagoslovi
20 cum este obiceaiul si sa erta cu toti $i aratd catra toti
dragostea, iar nu pizma. $i cati facuse lui rau si nacaz si
cat] era blestamati, pre toti ii era si-i dezlega ca un ucenic
adevarat al lui Hristos, cu al caruiia trup si singe sa si price-
stui. $i asa iii dede sufletul in mainile sale si 1<u>oi lu- sa pristavi
sfantul.
25 mina luminilor ceresti in care este Hristos. $i ce era den pa-
mant, pamantului lasa. $i cu multe cantari, de la toti calugdrii
den toate mandstirile muntelui Atonului, sa ingropa trupul lui Tut TA
AatoTA
cu mare cinste in luna lui Avgust, in 12 zile, cand era cursul noc -r4RH,A.
anilor de la zidirea lumiei 7016. $i apuse zarea denaintea I atot
30 ochiul si ramasa intre toti fratii plangere si tanguiala fara de
mangaere si nu era nici unul denteinsii carii sä nu fie varsat
lacrdmi pentru lipsirea parintelui $i invatatoriului celui bun a
toata lumea.
Iar Iosaf, poslusnicul lui Nifon iubitoriului de Dum-
35 nezeu, lasa toea jalea $i intristarea, nevoindu-se sa urn-
pie porunca parintelui sau si merse numai de cat in Tarigrad
si tocmi toate poruncile sfantului foarte bine si patimi acolo sapristavi si
multe munci pentru le ea. Iar apoi 11 si arse in foc Turcii si poslusnicul
santutut
sa invrednici si el cetei mucenicilor. Ca si de aceasta Inca cel de apoi
40 marturisise sfantul Nifon mai nainte ca si de Tara Munte-
neasca, cand zise catra eghemonul Radu, graind asa:
vaz, zice, pogorindu-se pre vol $i pre tara voastra pentru
1. in ms. lo.
www.dacoromanica.ro
netocmirea bisericii $1 pentru multimea faradelegilor voastre

manila lui Dumnezeu.
Decii deca e$1 fericitul Nifon den Cara Panonii, nu
trecu vreme multd ce cazu eghimonul Radul intr'o boala
groznica $i I cumplita $1 alte rautati multe 11 incungiurara. f. 19
I nu se mai usura nevoile, ce de ce mergea, de aceia i sa
mai ingreuia grijile. Si sa scornird in Cara rautati si galcevi
Muri
Voda.
Radu $1 bisericii netocmire $1 sa sfarsi Radul Voda intru in niste
tamplari rele ca acestea. lar mai nainte de petrecaniia sa
el cauta pre slant, cum zisese el, $i nu-1 afla, ce era su- 10
fletul lui plin de frica $1 de cutremur. Si atuncea pricepura
toti Ca se umplu cuvintele sfantului, care zisese mai nainte
de Radul Voda si de Tara Munteneasca. Iara trupul Radului
Voda 11 ingropard in mormantul, care-1 facuse in tinda bi-
Manastirea
den Deal.
sericii in manastirea den Deal, unde este hramul Sfantului 15
Nicolae facatoriul de minuni, care o zidise den temelie in
domniia sa tot de piatra cioplita $i stalpii usilor $1 ferestrile
tot de marmura, cum sa vede $i acum biserica frumoasa
$i minunata ; iar a o zugravi el n'au apucat, ce apoi s'au
zugravit cu porunca lui Neagoe Voda cu vdpsele ' $1 cu aur. 20
Decii dupa moartea lui boerii nu se putea voi pre cine
vor pune domn. Ca unii zicea : sa fie cesta ; iar altii : ba
cela; si era galceava $i cearta Intre dinsii, I dupa cuvantul
Mat. gI. 12 Evangheliei ce zice : cand se va inparti casa adansia-$1,
zaci. 46.
atuncea sa va pustii. Si asa fiind ei inparichiati, radicara 25
cazna asupra lor pentru pacatele lor, cum zisese sfantul
Pusar. pre Nifon, $1 pusera domn In scaunul 2 tarai pre Mihnea feciorul
Mi hnea
domn. Dracei arma$ul. Si cum apuca domniia, Indata sä dezbraca
lupul de pielea oei si-si astupa urechile ca aspida $1 ca
vasiliscul, iar arcul $1-1 incorda $1 gati sageti de sageta $i 30
sabila si-o fulgera $i mana $1-o 1ntaria spre rane. Si prinse
pre toti boerii cei marl $1 ales! $1-1 munci cu multe munci
si cumplite $i le lua toata avutila si se cu]ca cu jupanesele 3
lor $i cu fetele4 lor innaintea ochilor lor. Decii unora le-au
taiat nasurile si buzele, pre altii i-au spanzurat $1 pre altii 35
1-au innecat; iar el sä inbogatea $1 crestea ca chedrul
pan la ceriu $1-$1 implea toata voia sa.
lard pre un neam carele era mai ales si mai ternatoriu de
Dumnezeu, caruia era numele de mosie Banovtii, adeca.
1. In ms. HMItlitE
2. In ms. scaul.
3. In ms. juptinese.
4. In ms. fete.
www.dacoromanica.ro
Basarabestii, el cu multe am6.gele $i $utele $i cu grele juraman-

turi sa lega cu boerii carii era de acel neam, ca nu-i va
21 °mod', nici nu le va face nice o nevoe ; $i I facu $i
carti de juramant $i de afurisanie. Iara el in toate zilele
5 sapa groapa $i cugeta cum va putea face sa-i piarza $i
neamul lor, ca se nu se mai pomeneasca in tan. Pano-
niei. lar rugaciunea sfantului Nifon nu-1 slobozia nici nu-1
lasa se le faca nici un rau, ce toate mestesugurile cele hi-
clene ale lui ca neste paiajeni sa strica. lar el fiind in-
10 demnat tot de rautate firei sale, chierna pre Stoican sveat- Merse M)h-
nea Vodb. 'n
nicul lui cel mai mare $i infra numai cu dinsul in pimnita pimnita
domneasca $i scoasa pre pimniceri afard, iar cu voia lui domneasca
de facu slat
Dumnezeu ramasa un copil, care era $i el de acel neam cu Stoican.
spre care facuse sfat sa-1 piarza. Si deaca vazu pre nedi-
15 reptul domn ca intra in pimnita, el sa umplu de frica $i
de groazd $i neavand unde fugi, intra intro bute sacs de
se ascunse, ca asa tocmi Dumnezeu. Si cum intra in pimnita
domnul cu Stoican, incepura a sa. sfAtui : cum $i in ce chip
vor face sa piarza pre acel neam, cugetand ca in pimnita.
20 nu este nimeni sa-i auza. Decii deca obarsira sfatul, chierna
pimnicerii $i le zise se le dea sa bea yin, de unde va fi
mai bun ; $i deca bdura, esi domnul I $i Stoican den pimnita
veseli, gandind ca n'au auzit nimeni sfatul lor cel hiclian.
Decii dupa dinsii esi $i copilul furis $i nu spuse nimanui
25 nimic, ce -$i cauta treaba $i slujba lui, pan' gia vreme $i
prilej de spuse parintilor lui $i neamului sau celui mai mare
toate lucrurile $i hiclesugurile calcatoriului de juramant domn.
Decii deca auzira asa, $i cunoscura ca sant adeva-
rate cuvintele lui, ei sa adunara de se sfatuira $i luara avu-
30 tie $i oameni cat putura $i trecura Dunarea de ceia parte. Basarabevi
trecura Dd
Si scapard toti de cursa Mihnei Voda calcatoriul de jura- narea.
mant, ca era Dumnezeu cu dinsii $i rugaciunile sfantului
Nifon patriarhul, $i nu putea nimenilea sä se potriveasca lor,
ca $i lui Moisi marele proroc. Iar zvapaiatul domn diaca
35 auzi de pribegiia lor, de parere rea i se schimba firea $i
bucuriia i sa intoarse in tristaciune $i -$i arata maniia $i
urgiia ce avea spre dinsii. i atata nimic nu putea sa be strice
nimic, ce in pizma le-au ars curtile $i casele le-au rasepit.
Iar cati au aflat de acel neam ramasi, pre toti i-au muncit
121 cu multe munci ; pre unii I i-au $i omorit $i manastirea lor, Sparse Iv
nea Voda
care a' facut ei pre raul Bistritii, din temelie o'u rasipit $i Bistrita.
I. In ms. es
www.dacoromanica.ro
biserica Sfintilor Apostoli, care o zidise Neagoe, socotitoriul

lui sveatai Nifon, sä fie de ingroparea mortilor, lard o au
sfaramat ; Inca i pomii i-au taiat i i-au dezradacinat. Si
radicd mare goand asupra acelui neam blagoslovit. fail
preotilor de pren satele lor, tuturor le-au tdiat nasurile spre 5
badjocura bisericii. Si sa ispitia i sa sfatuia sa arza toti
egumenii de pre la toate manastirile i alte rautati multe vrea
sa facd. Ce Dumnezeu, cel vazdtoriu de inimi i de cugete,
nu vru sa lase sa cafa direptii in mainile muncitorilor,
ce-i mantui de moartea cea cumplitd. 10
Decii acei boeri direpti pre carii-i ferise Dumnezeu
den mainile muncitoriului, de carii sa zise mai sus, merserd
la inparatie i spuserd inparatului toate rautatile Mihnei
Voda. Tara inparatul deca auzi aka i intelese ca sant cu-
vintele for adevarate, facu sfat cu din§ii denpreuna, soco-
tind in ce chip vor putea face ca se goneasca pre Mihnea
Vodd den scaunul tdrai Panoniei. Si le puse domn I pre
13use InPara- Vladul, fratele Radului Voda. care fusese domn innaintea
ti pe Vlad :
1. minnei Vodd, de care sau spus mai sus, ca ei it cerura
oda domn. Mihnei
pre acela de la inparatul. Decii zise inparatul catra din§ii: 20
lath., eu va dau pre dansul in mainile voastre i pre voi
in mainile lui, iar pre Dumnezeu in mijlocul vostru. Deci
de vett face voi lui vr'un hicleug, sau de va face el voaoa,
Dumnezeu sa va piarza de pre fata parnantului, cu tot nea-
Jdra \lad mul vostru. lard ei zisard toti: amin. Si jurard juramant 25
Voda den-
b-euna cu Vladul Voda denpreuna cu boerii innaintea pa0 Dundrii.
boerii. i le deade inparatul oste mare *i purceasera. Si deaca
sosird la Dunare, iara facuse juramant innaintea lui Mehe-
met pap. al Dunarii. Si zise neamul Basarabestilor : ap.,
de vom umbla not cu hicleug i de nu vom sluji domnu- 30
lui nostru Vladului Voda in direptate, sä piarza neamul i
numele nostru dentr'aceasta tara in veci ; *i zisera toti :
amin. Aijdirea i Vladul Vodd zise catra Mehemet pap.:
de voiu face eu vreun rau acestui neam sau vr'un hi-
cleug, sabiia to sa tae capul I mieu cu mare ru§ine i sä f. 22
pierzi neamul mieu dentr'aceastd tail; *i iara zisera toll:
amin.
Si ap. trecura Dundrea cu toata ostea, i deaca tre-
curd, inpartird oastea in 3 palcuri §i un palc luo Neagoe,
nadajduindu-se spre ruga sfantului Nifon pdrintelui seu. Iar 40
Mircea, feciorul Mihnei Vodd, deca intalese ap, merse pre
www.dacoromanica.ro
supt cumpat la manastirea Cotmeanei, care sa chiama 0- La Cotmeana

spatul cel de sara, adeca metohul Cozii, si de naprasna sa.
facu galceava mare de oastea lui Neagoe. Si auzind acestea
feciorul Mihnei \Todd, degrab numai ci au scapat cu un
5 fecior al lui Stoican, de care s'au zis mai sus, pre o fe-
reastra noaptea desculti, descinsi sifara islice. Jar Neagoe
ii tae ostea ; lard. pre cati nu tae, pre toti Ii prinsa vii ;
numai ce scapa feciorul muncitoriului Mihnei si al lui Stoi-
can desculti si dascinsi, cum s'au zis mai sus, tar armele
10 le-au luoat. Si inpaca manastirea si calugarii de frica ce
avea. lard' feciorul Mihnei Voda au mers I la tata-seu si
i-au spus toate cu multa frica. lara el deca auzi asa, sa
spare, si zise catra ei: cine au facut voao aceasta? Ei zisera :
Neagoe vatahul de vanatori. Aceasta auzind Mihnea Voda,
15 sa umplu de frica si zise : de vreme ce facu puiul leului
asa, dara cand va veni leul cel mare, ce va face? Si aciias
sä scula den scaun si fugi In tara ungureasca si acolo sa Fugi Mihnea
dastepta dentr'acea frica. Jar altii sa rasipira prin toata Tara ungu irenascta5r.a
Munteneasca si nu era nimeni se le ajute, Ca asa ajuta
20 rugaciunea fericitului Nifon si manila ceia ce au prorocit
sfintia sa s'au umplut.
Decii au sezut Vlad Voda in scaun si veni toata tara Gland pusera
de i se inchina si-i adusera. daruri multe si se intoarsara vciaman Ilioecia
iaracine pre la case-si cu mare bucurie. lara Vlad Voda era de tanar
25 cu ajutoriul lui Dumnezeu crestea intru mai mare bucurie de 18 am.
si in bunatati si in cinste, pana cat au tinut sfatul acelui
neam dirept. lard Mihnea \facia au cazut in eresul hulei SA facu Mih-
Mih-
a.A
Duhului Sfant. Ca iata, cum e tot tinutul Apusului de pu-
f. 93 drezeaste I cu marele Rim In eresele sale si cum au perit
30 al doilea Iulian calcatoriul pentru Inchinarea idolilor, asa si
acesta pentru luptarea Duhului Sfant, ca s'au inprietinit cu
Ungurii si au Inpletit mreja hicleana asupra tanarului Vlad
Vodd si venira asupra-i. Si deca sa lovira °stile, iara Danclul
marele vornic ajuta Vladului Voda ca era si el de un neam
35 iar bun si dirept, si biruira pre oastea calcatoriului si hull-
toriului Mihnei Voda si fugira toti rusinati in tara ungu-
reasca. Si veni manila lui Dumnezeu pre Mihnea Voda,
al doilea Iulian, si fu ranit de viteazul Dumitru Iacsici si
mud ; pre carele trimisese Dumnezeu ca si pre sfantul mu- MN1 iuhrni eraa uv o
40 cenic Mercuric asupra paga.nului Iuliian. Si ca sveatai Nistor da lids.
de au ucis pre Liia cu ruga lui sveatai Dimitrie, asa si acest
www.dacoromanica.ro
Dumitru lacsici, pentru ruga lui sveatai Nifon, au ranit $i

au omorit pre uratul muncitoriul, pre Mihnea. i statu ca
Finees in tam Madiamului pentru Ovrei si fura lucrurile
lui pre ingaduinta. ; asa si acest Dumitru statu I $i fu pre
ingaduinta tuturor ; si sa opri razboiul si dobandi lauda den s
neam in neam.
Jar de Vlad Vodd esi veste mare pretutindinea pen-
tru razboiu si de noroc bun pand cand au tinut sfatul acelui
neam ales de Dumnezeu al Basardbestilor. Iara deca lepada
sfatul acelui neam $i priimi al altora, ca Avesaluom fecioriul
Lepada-se lui David cand s'au sculat asupra tdtani-seu asa si Vlad o
Vlad Voda
de Basara Voda au priimit sfatul faxa-de-legiuitoriului Bogdan si seri
he*ti gi calca asupra acelui fericit de Dumnezeu neam, atuncia pogori
'uramantul.
$i pre dinsul maniia a lui Dumnezeu. Ca deaca sa. iuti Vlad
Vodd si sa atitd foarte cu manie mare asupra acelui neam
dirept, care tocmise $i ijdarise Bogdan cel fdra-de-lege, 15
pre carele afurisise fericitul Nifon si 1-au lepadat den sfanta
Minciunile biserica pentru preacurviia lui, cum s'au spus in cuvantul
ui Bogdan.
mai dentaiu, graia minciuni catra domn pentru tanarul
Neagoe zicand asa : Doamne, eu am intales cu adevarat
ca Neagoe va se to scoata den scaun, iard to nevoeste 20
se-i sfarami capul sau se-i tai nasul sau se-i scoti un ochiu.
Deci domnul foarte ii priimi sfatul lui, parandu-i ca. este f 2I
J
adevarat si sa ispiti sa faca acest lucru si trimise sä aduca
pre acel neam dirept, pre iubitul Neagoe, la dansul. Tara
alti boeri deca intalesera, ziserd domnului : Doamne, pa- 25
raseste-te de aceasta, nu asculta cuvintele lui Bogdan, ca.
Neagoe este cu adevarat fecior al nostru si n'are intru sine
hiclesug, cum stiu toti boerii Tarai Muntenesti cu toata
adeverinta. lard domnul zise : deca este asa, voi-1 aduceti
si jurati pentru dinsul. Jar ei nevoia se-I inpreune sa stea 30
cu Bogdan de fatd; ce el calcatoriul $i afurisitul totdeuna sfatuia
pre domn spre uciderea lui Neagoe si a neamului lui. Asa tot-
deuna indemnand Bogdan pre domn, sä aprinse cu manie
spre uciderea Jar di vrea sä nu stie nimea de aceasta. 55i de
n'ar fi trimis Dumnezeu pre un calugar de le-au spus, pre 35-
toti i-ar fi pierdut. Ce cu ajutoriul lui Dumnezeu si pentru
rugaciunea sfantului Nifon sa. mantuira de ma.niia si de
moartea cea naprasnica si au scapat la un ostrov den care
Trecura BA-
erabeVii
au trecut Dunarea, ca Isus Naviin lordanul. Si merserd
Dunarea. iard la Mehemet pasa si-i spusara toate I patimile cate li- 40
s'au intamplat de la Vlad Vodd. Iar pasa se aprinse cu
www.dacoromanica.ro
(19) 286 Gavrill Protul
dumnezeirea spre rascumpararea acelui neam, macar de si

era el pagan si stranse oaste mare si trecu Dundrea dinpreuna
cu dinsii si facu razboiu langa orasul Bucurestii si birui
pre ostea Vladului Voda. lar el vazand oastea lui biruita
5 si cazuta, vru se fuga ; iar cu inpiedecarea lui Dumnezeu,
fu prins de oastea lui Mehemet pasa $i-1 adusera in Bucuresti
la pasa legat. Iar deca-1 vazu pasa, zise-i cu °card: o, cal-
catoriu de juramant ! iata sa-ti fie dupa cuvantul juraman-
tului tau si sa tae sabiia mea capul tau, cum sä si Implu. The pasa
capul lui
10 Ca insusi pasa, cu mana lui, i-au taiat capul in oaras in Vlad Voda.
Bucuresti supt un par, ca si pre Avesallom rand 11 segeta
loav fiind el incurcat de par de ramura unui stejar in
lunca Efremului. Si sa umplu judecata si rascumpararea lui
Dumnezeu cea direapta. Si luoara trupul de-I dusera la ma-
15 nastirea den Deal, care o facuse frate-sau Radu Voda, de-1
ingropara.
lar pentru cela ce-i zicea ei pentru pizma ca va se
f. 25 se radice domn, ca sa-1 piarza, pre acela I Dumnezeu cu
voia sa si cu mana sa 1-au uns si 1-au pus domn. Si au
20 zis ca si Eremie prorocul : mai nainte de nasterea to te-am
samnat site-am ales sa fii mai mare intru Israilteni.
Iar el nici intr'un chip nu vrea sa se piece sa fie domn,
ce cu glas mare zise catra tot narodul : puneti alt domn
pre carele veti vrea dinpreuna si cu sfatul nostru, iar pre
25 mine ma ertati ca nu voiu fi. Iar narodul striga tot $i zicea
catra dinsul: iata, nu va Dumnezeu sa fie altul, nici noi,
ce numai to sa fii noao domn. Tata si aici sa intampla
cum si demult in legea veche : Saul s'au exit din minte
si loatan au cazut de sabie, iara David fu radicat inparat.
30 Deci $i Neagoe sa pleca glasului naroadelor si luo corona Radicara
Neagoe
e
$i scaunul ' a toata Tara Rumaneasca si indata facu jude- domn.

cata si direptate intre oameni. Si cum radica. David chiotul
legii Domnului, asa si Neagoe Voda radica biserica cea
cazuta gf puse pre Macarie mitrupolit a toata Tara Ruma- P use pre
Macarie
35 neasca, Plaiului si Severinului, cu blagosloveniia lui Pahomie mitropolit.
patriarhul de la Tarigrad. Decii dintr'acea I vreme pan' astazi
s'au potolit Cara si s'au inpacat de galceava si bisericile sä.
veselird ; ca asa ajuia ruga sfantului Nifon.
Iar Bogdan cel afurisit nu vru sa fug, ce cu jude-
40 rata lui Dumnezeu nu-1 lasa, pentru muzaviriia ce muza-
virise pre sfantul Nifon si pentru hicleniia lui, ce cazu
in mreaja cea hicleana $i-1 apucara ca pre o hiara
1. In ms. scattnului.
www.dacoromanica.ro
inselatoare, care sa prinde cu amandoo picioarele in cursa;

$1 se vana el in latul carele vrea sa vaneze pre Neagoe.
Ca fugind de Neagoe Voda ca de un leu, deade in
Prinsera pre Dunare, $i scapa de corcodel iar de sarpe fu apucat,
Bogdan. i-1 dusera. la Neagoe Voda. Iar el deaca-1 vazu intr'a- 5
I
tata pedepsa, zise-i : o, vai de tine ocaanice ! Dail Ca-
zutu-ti-s'au sa faci hiclenie ca aceasta ? Cace nu te-i
temut de Dumnezeu, cela ce tie $i vede toate $tiutele
$i nestiutele? Dar pentru ce varsa hiclesugul tau cel
fara de lege atata sange? Iata de toate te ert pentru Dum- 1 o
nezeu $i de acum innainte sa te pocaesti de rautatile tale ;
iara avutiele cele domnesti, carele le-ai luoat to fara
dereptate $i le-ai ascuns, se mi le spui $i nu vei pati nici
o nevoe. Iar de nu, pacatul sa fie pre capul tau $i pre 1. 26
sufletul tau. Iar el nu vru sa spue nimic, ca-i intunecase 15
diavolul cel ce iubia el mintea $i inima ; pentru care lucru
multe munci au luoat, pana ce s'au dat $i sufletul, cum
T upul lui i-au prorocit $i de aceasta sveata Nifon, de i-au zis: ca.
E og d an. cu rea moarte va se moara. Bogdan. Iar trupul lui nice
fierile, nici paserile, nici parnantul ' nu 1 -au putut manca, 20
1
ce numai ce s'au pojorlit $i au negrit intru rautatea tutu-

ror. Si pierdu Dumnezeu pre toti vrajmasii lui Neagoe Voda,
$i i-au plecat supt picioarele lui, $i toate avutiele i le-au
descoperit $i parnantul izvori bunatate $i rod. Si multarnia
toti lui Dumnezeu pentru domniia lui, cad Ca s'au spo- 25
dobit aeve a vedea domn ca acela.
Decii ii veni cuget $i gand bun dumnezeesc in inima
lui, ca $i mai de mult Teodosie cel mic inparat sa mute
moastele sfantului Joan Hrisostom de la Cucus in Tarigrad
ca se dea ertare $i tamaduire maicei sale Evdoxiei inpara- 30
tesei, inteal acelula chip sa asemana $i crestinul Neagoe
/-/ imise Nea- Voda. Si trimisa den boerii sai cei credinciosi cu carii I
( e Voda sa
.
moa- la sfantul munte al Atonului, sa aduca moaste sfintiei sale
6 le sfantu- parintelui Nifon patriarhul, ca sa curateasca $i sa tamadu-
Nlicn.
,
iasca gresala Radului Voda $i al altora, carii facuse rau 35
sfintii sale $i far de vina. Si deca sosira boerii la Sfetagora,
mersera la manastirea Dionisatului $i sa inchinaia bisericii
cum este obiceaiul crestinesc ; $i luand blagoslovenie de
la parinti, deadera cartea domnului in mana egumenului $i
I. In ms. prInatril.
www.dacoromanica.ro
(21) 288 Gavrill Protul
a batranilor, iar ei sä inchinara. $i deaca cetira cartea,

socotira toate pre amaruntul $i s. mirard toti de acel lucru
mare $i de cererea domnului, cum vor face. $i nice intr'un
chip nu cutezara a indrazni spre acel lucru, sa.-1 dea, nici
5 vrea sä lasa pre nimea se sa apropie sä destupe morman-
tul sfantului, ce numai s. implura toti de frica si de cu-
tremur. Jar sluga cea credincioasa', ce era trimis pentru
acel lucru, merse la dinsii si le zise : sfinti parinti, nici
o frica de aceasta sä. nu vd. fie ; ce se ne ertati, cd. noi
10 ne nadajduim spre credinta domnului nostru, care are catra
f. 27 sfintiia sa I $i nimea nu va avea nici o primejdie, nice voi,
nice noi. Atuncea ei zisdra : facet! cum vä este voia.
$i indata luo saps sluga cea mai mare, caruia era numele
Danciul logofdt si chiemand credinta domnului sau, care
15 o avea catra fericitul Nifon, lepadd toata frica $i incepu de Dezgropara
moastele
sap. pand ajunse de moastele sfantului. Decii le scoase sfantului.
afara $i le bagd intr'un secriu de lemn cu mirosala bund ;
si sa adunara top calugarii de la toate manastirile si venira
de se inchinara sfantului si saruta moastele multamind lui
20 Dumnezeu, celui ce au prosldvit pre robul seu cel mult
nevoitoriu si zisera : fericita pomenirea to Nifone indirepta-
toriul parintilor si invatatoriul a toata lumea! $i aciis aratd.
Dumnezeu minuni: ca vindecd pre un calugar, care era
de multi ani mut, si pre altul de durerea capului si pre
25 altul de friguri, si pre altii pre multi de multe feliuri de
boale ii tarnadui.
Decii it grijird. bine Si cu cinste, ca pre un cinstit, si-1
trimisard. in Cara Panoniei la domnul Neagoe Vodd. $i tri-
misera cu I sfintiia sa si pre chir Neofit, om ales si slant,
30 asernanandu-se parintilor celor mai de demult, carele era
den cetate Ahila den Evrosta Elispod $i cu alti calugari de
la manastire. $i deaca sosira in Tara Rumaneasca, degrabd.
Adusera
facura tire domnului Neagoe Voda. lard el adund tot clirosul moastele
bisericii $i toti boerii, asteptand pre parintele seu cel su- sfantului in
35 fletesc. $i deaca sosira la scaun, iar domnul cu credinta Tara Ruma-
neasca.
sufletului si a inimii cuprinse cosciugul cu moastele sfantului
in brate, stiind ca sant ale iubitoriului sau, si le saruta cu
lacrdmi $i cu multa veselie inpreund. cu tot norodul cresti-
nesc. $i duserd sicriul cu moastele sfantului, cu toti oamenii,
4° intru cinstita manastire Dealul, unde este hramul sfantului
$i facdtoriul de minuni ierarh Niculae, si-1 puserd desupra
1, In ms. cridincioasa.
www.dacoromanica.ro
Vista Sf. Nifon Patriarhul Constantinopolului (22) 289
mormantului Radului Voda. Si facura bdenie toata noaptea

inpreuna cu domnul Neagoe Voda, rugandu-se sfintii sale
pentru ertaciunea pacatului Radului Voda, carele, fall de
dreptate, au lepadat pre sfantul de la sine $i 1-au gonit den
Cara sa.
Ia ascultali ce facu Dumnezeu. I Cand fu despre sfar- f. 28
$itul utranii vrand Dumnezeu sa arate aeve ertarea pacatului
Radului Voda $i al altora, carii ii facuse nevoe $i scarba
sfantului, vazu sangur Neagoe Voda descoperire ca aceasta
de la Dumnezeu : unde s'au rupt scoabele cele de fier $i io
acoperemantul mormantului Radului Voda. $i degraba sa
desfacura marmurile $i sa ivi trupul din launtru al Radu-
lui Voda groaznic $i intunecat, plin de puroi $i de putoare.
lata acii$ se deschise sacriul cu moastele sfantului Nifon
Ertarea Ra- $i izvori de la sfantul izvor de apa. $i spala tot trupul Ra- 15
dului VodA.
dului Voda $i-1 arata luminat. i apoi iar insesi toate in-
cuitorile $i pietrile sangure s'au inchis $i s'au incuiat, ca
$i mai nainte. Si sa. arata $i domnul Radu Voda. lui Neagoe
Vezi minune.
Voda si-i facu mare multamire, pentru lucrul cel de milo-
stenie ce au facut pentru dinsul. Si acii$ fu un sunet oare- 20
ce $i sa duse denaintea ochilor lui, iara Neagoe Voda sa
spare $i-$i veni in fire. Si socoti de minunea sfantului Nifon
cum este adevarat ertarea Radului Voda $i multamia lui
Dumnezeu de aceasta $i sfantului I Nifon facatoriul de
minuni ; cum apoi vazu $i cu ochii sai aeve trupul Radului 25
Voda ertat. A$ijdirea $i alta minune facu sfintia sa Ca <se> arata
insusi sfintiia sa lui Neagoe Voda $i-i zise : fatul mieu,
Neagoe, socoteste cu deadinsul $i vezi ca toti ma tin slant,
cace ca sant cu darul cel bun al Duhului Slant, $i toti
saruta cu credinta moastele mele $i sa umplu indoit de 30
dar bun ; numai cutare boer, $i-i spuse $i numele carele
este, n'are credinta catra mine, nici saruta moastele mele.
Ce is aminte sangur, de vezi lucru adevarat. Si cum zise
asa, fu nevazut. Iara Neagoe Voda deaca se destepta, cauta
$i vazu pre toti oamenii sarutand moastele sfantului ; iar 35
cela ce-1 spusese sfintiia sa, el trecu cu mestesug ca intr'as-
cuns $i nu-i bag nimeni sama. lar Neagoe Voda deaca
vazu asa, el it chiema la sine $i-i zise : ce va se fie a-
ceasta, ca. toti boerii $i oamenii saruta moastele sfantului,
iar to nu vei sa le saruti? Dara in ce chip hulesti pre sfintiia 40
sa asa? $i indata-1 cuprinse Erica $i cutremur, cat ii mai
Revista Biserica Ortodoxa Roland, 55 (1937), nr. 5-6, Mai-lunie. 3
www.dacoromanica.ro
f 29 esia sufletul de nu vrea marturisi pre sfintiia sa, ca I este

sfant. *i indata chiema numele sfantului Nifon si deade
lauda si multamire sfintii sale, pentru mila ce facu cu dinsul ;
si dintr'acel ceas mare credinta avea acel boeri catra moa-
5 Stele sfintii sale. Asijdirea si alte minuni multe $i aratari fece
Dumnezeu in toate zilele cu moastele preacuviosului sau ;
si tot cine mergea la dinsul si chiema numele sfintiei sale
intr'ajutoriu, toata vindecarea $i sanatate dobandia de la
dansul.
10 Decii domnul Neagoe Voda vazand ca fac moastele
sfantului atatea minuni, deade de facu sicriiul tot de argint
curat si-1 polei cu our si-1 infrumseta cu margaritar frumos
si cu alte pietri scumpe si cu jmalt, $i deasupra pre pie-
hupa, scrise chipul sfantului intreg ; iar jos, la picioarele
15 sfantului, sa scrise pre sine in genuche, rugandu-se sfintiei
sale. i-1 trimisa cu mare cinste la manastirea Dionisatului,
inpreuna cu sfintiia sa parintele chir Neofit mitropolitul si
cu credinciosii sai boeri. i deaca-1 dusara I la manastire
iara calugarii deacolo dedera lui Neagoe Voda poclon capul
20 sfantului si o many si blagoslovenie de la parintii cei sfinti,
carii era in manastire, ca se fie de sfintire si de ajutoriu
domnului. lara el priimi acele daruri cu mare bucurie ca
si Moisii proroc tablele legii vechi, si le purta tot cu sine
pre unde mergea, si in curte si in biserica ; lara in cale le
25 purta in carata ca $i Israil racla legii. Mil In muntele Ato-
nului pre groapa sfantului zidi biserica frumoasa in numele
sfantului Nifon ; iar manastirea o au inbogatit cu multa avutie
si multe zidiri au facut si inalte.
Iata de aceasta pans. aid.
30 lar manastirea lui Ariton, care de opste sd. chiama
Cotlomuz, care o-u inceput a o zidi den temelie Radu
Voda, Neagoe Vodd o-u savarsit si cu toate framsetile si
podoabele o au podobit den launtru $i dinafara, iar inprejur
o au ingradit cu zid. i o au facut biserica sfantului Nicolae
f. 30 facatoriul de minuni cu tune, chilli si trapezarie, pirnnita
I
$i magupiia, maghernita, gradina si poarta mica si mare,

bolnita si ospatarie si dohirie, jitnita si vistirie si alte case
de toata treaba. lar biserica si chiliile le-au umplut de framseti
$i li-au savarsit de acoperemant ; iar biserica $i tinda o au
40 acoperit tot cu plumb si au pus pe la ferestri cu sticle
$i o au si tarnosit cu blagosloveniia arhiereului si a protului
www.dacoromanica.ro
$i a altor egumeni de la alte manastiri. i facu cinste mare

tuturor $i-i ddrui cu daruri marl $i sa duserd carii-$i pre
la locurile sale, cu mare bucurie multdmind lui Dumnezeu.
Asijdirea facu o pristaniste in Ascalun la mare, sä fie de
corabieri $i o corabie mare, alta mica cu tot ce trebueste 5
§i o au zidit cu zid imprejur ; $i au facut o cula cu arme
$i cu turnuri, sd le fie de paza. $i alte metohuri cu de toate
au zidit $i au facut $i bine le-a tocmit, den care are -ma-
nastirea mult venit. $i au pus numele ei: Lavra cea mare
a Tarai Muntenesti. to
lard. Lavra a lui sveatai Atanasie toata biserica I cea
mare cu oltariul $i cu tinzile le-au innoit. i au inpreunat
plumbul cel vechiu cu altul nou $i o au acoperit toata de
iznoava ; $i toata clisernita o-u zidit din temelie ; $i au facut
vase de treaba bisericii de aur $i de argint $i zevese cusute 15
cu sarma de aur Area inframsetate au dat, $i au facut $i
mertic mare cate 90.000 de talere de an.
Iar in Lavra Iverului, a lui sveatai Evtemie facatoriul
de minuni, pre sus pre ziduri au adus apa cu urloiul, ca
de 2 mile de loc de departe, $i cu multd bogatie o au in- 20
bogatit. Iar cinstita a lui Doamnd, Despina, dat-au o zavase,
cusuta tot sarma de aur $i prea inframsetata, sa o pue
innaintea sfintei $i facatoarei de minuni icoanei, in care este
scris chipul Preacuratei Fecioard $i Maicii lui Dumnezeu
Mariia, care sa. chiama Portarita care au venit pre mare la 25
acea manastire cu mare minune, cum sä afla scris de dinsa.
Iar la manastirea Pantocrator au facut marl zidituri ca
$i la Ivera $i au daruit multe daruri.
In Lavra cea mare a Hilandarului lard au adus apa,
tot I ca la Iver. f. 31
Jar in laudata manastire Vatoped tocmi O. se dea
mild pre an, ca $i la Lavra lui sveatai Atanasie, $i au pus
pre facatoarea de minuni icoana a Preacistii un mar de aur
cu margaritar $i cu pietri scumpe ; $i zidi $1 pimnita mare
din temelie. 35
i au inpodobit $i in marea manastire Xeropotam, ca
au facut o trapezarie din temelie $i pimnitd.
Iar la sveati Pavel au zidit o cula den temelie, sä
fie de straja.
Ce vom mai inmulti cuvintele, spuind toate ma-
nastirile pe rand! ? Ca toate manastirile den slant muntele 40
Atonului le-au inbogAtit cu bani, cu sate, $1 dobitoace Inca
www.dacoromanica.ro
le-au dat si multe ziduri au facut. $i fu ctitor mare a toata

Sfetagora.
Iar biserica cea mare sobornica. din Tarigrad au adunat
plumbul cel vechiu $i au cumparat $i altul nou Inca mai
5 mull Si o au acoperit toata de iznoava. $i toate chiliile den
patriersie 11-au innoit si patriersiia cu bani si cu multe daruri
o au inbogatit.
$i sfantu munte al Sinaei cu toate vasele bisericii $i
cu alte daruri multe le-au imbogatit I $i au facut $i mertic mare.
Ierusalimul.
10 Iar sfanta cetate a Ierusalimului, Sionul, care este
muma bisericilor, asijdirea o au daruit si o au inbogatit,
denpreund cu toate bisericile den prejurul ei. $i alte ma-
nastiri de la Raserit toate asijdirea.
$i in magura Misiei, manastirea Oreiscului, unde sant
15 moastele sfantului Grigorie facatoriul de minuni, tinda bi-
sericii o au zidit si o au acoperit cu plumb si pre tronul
cu moastele au facut un cerdacel de piatra si 1-au zugravit
frumos si 1-au poleit. Iar pe tronul cu moastele au pus un
covor de matase, cusut tot cu sarma de aur. $i la metohul
20 aceiiasi manastiri, care sa cheamd. Menorlina, au zidit o
casa mare sa fie de odihna manastirii, in care sd face toate
slujbele ce trebuia.
Iar in Elada 1, sfanta manastire anume Meteor o au
imbogatit cu multe daruri $i multe ziduri au facut.
25 Mijdirea $i in Petlagoniia, manastirea anume Trescavit
o au imbogatit ; $i in Machidonie manastirea ce sa chiama
f 32 Cusnita o au miluit. Iar in magura Catesca, care I sa
chiama acum Cuceina, multe lucruri au facut $l alte bi-
serici la toate, si lacasurile calugaresti hrania $i facu $i
30 acolo ziduri ca si pre la alte locuri.
Ce vom mai spune deosebi lucrurile si manastirile, carele
le-au miluit? Sa zicem depreuna toate cate sant in Evrota, in
Trachiia, in Elada, in Ahiia, in Elliric, in Cambaniia, in Eli-
spod, in Misiia, in Machidonie, in Tetuliia, in Sermie, in Lug-
35 donie 3, in Petlagoniia, in Dalmatila si in toate laturile de la
Raserit pand. la Apus si de la Amiaza-zi pan' la Amiaza- noapte4,
toate sfintele bisericii le hrania si multa mild pretutindinea
da. $i mai vartos pre cei ci se striina pen pustii $i pren
pesteri $i pre in schituri, lard de nice o scumpete ii hrania.
1. In ms. Eleda.
2. In ms. mandslz'rir.
3. In ms. Lucidonie.
4. In ms. noape.
www.dacoromanica.ro
Si nu numai crestinilor fu bun, ce si paganilor, si fu tuturor

tata milostiv, asemenindu-se Domnului celui ceresc, care
streluceste soarele sal si ploa si pre cei buni si pre cei
Ili, cum arata Sfanta Evanghelie.
Si mai vartos I in Tara Munteneasca mari si minunate 5
manastiri au fd.cut. Si arhimandriia sfantului $i purtatoriului
de Dumnezeu parintelui nostru Nicodim, care sa chiama
Tismana. Tismana, hramul Adurmirei Preacuratei Naiscatoarea lui Dum-
nezeu si pururea Fecioard. Mariia, toata biserica o au aco-
petit cu plumb $i alte lucruri au obarsit. Iar la manastirea 10
Nucetul. den Nucet, unde este hramul sfantului si marelui mucenic
Gheorghie, multe au innoit si pre facatoarea de minuni
icoana a sfantului mucenic batut-au insusi Neagoe Vodd
cu cuisoare un mar de our curat, inpodobit cu mdrgaritar
Icoana de
Arges, o
si cu pietri scumpe. Si au dus icoana cea fdcdtoare de 15
Pantocrator. minuni den Tarigrad, pre care era sdmnat chipul Domnului
nostru Iisus Hristos Atottiitoriul, care mai nainte o jun-
304 MtAO. ghiase un Ovreiu cu hangeriul. Si cum o junghe, indata
esi izvor de sange den locul hangeriului, cat stropi si hainele
acelui Ovreiu ; iara el de Erica nu vazu ca-i sant hainele 20
stropite de sange, ce numai ce vazu sangele care era pre
icoana. Si asa fiind el cuprins de spaima ca aceasta, arunca
icoana intr'un I put, care era intro pimnita, ca si el in .133
pimnita intr'ascuns junghiiase sfanta icoana. Decii esi afara,
ca cand n'ar sti el de acea minune nimic, si cum esi afara, 25
indata-1 timpinara niste oameni $i deca-1 vazura ca este
asa crunt de singe pre haine, it prinsera si-1 intrebard ce :
va se fie aceasta? Iar el vdzand hainele crunte, ii fu a

marturisi aeve $i el minunea icoanei si alergara toti denpre-
und la put $i scoasera icoana afar. Iar singele tot izvora- 30
is den urma hangeriului neoprit, atata cat si apa aceia se
facuse rosie de singe. 0, mari sant minunile tale Doamne
lisuse Hristoase Dumnezeul nostru! Care lucru deca vazu
acel Ovreiu, crezu in Hristos Fiiul lui Dumnezeu si sä
boteza el cu toata casa lui. Asijdirea si alti Ovrei multi, carii 35
vazura cu ochii for acea minune mare, sa. botezara. Pentru
care minune este petutindinilea scrise $i vestitd. Iar mutarea
Cum aduse acei icoane din Tarigrad in Tara Rumaneasca asa fu: ca se
icoana in arata in vis domnului ' Neagoe Vodd aceasta sfanta icoana
Tara sa.
si-i zise sa o mute din Tarigrad in tara sa, care lucru I si 40
facu. Iar Radu Voda mult sa nevoise mai nainte sä o aducd
1. In ms. dummelui.
www.dacoromanica.ro
in Cara sa, ca $i alte sfinte $i dumnezeesti icoane $i moaste

sfinte, ce lui nice cum nu i s'au dat. Iara cand ii fu ei
voia atuncea $i dumnezaescul lucru s'au sevarsit $i s'au mu-
tat. Pre care cu mare bucurie $i multamire o astepta dom-
5 nul ' Neagoe Voda $i cu multa cheltuiala o au adus. Si
deaca o au adus, cu dragoste o au priimit $i i-au facut
cununa tot de aur curat $i o au podobit cu margaritariu
ales $i cu alte feliuri de pietri scumpe.
Si sparse mitropoliia den Arges den temeliia ei $i zidi Sparse mi-
tropoliia den
10 in locul ei alta sfanta biserica tot de piatra cioplita $i ne- Arge 41 zidi
tezita $i sapata cu floriu. Si au prins toate pietrile, pe din- arhimandrie.
launtru den dos, una cu alta, cu scoabe de her cu mare
mestesug $i au varsat plumb de le-au intarit. Si au facut
prein mijlocul tinzii bisericii 12 stalpi nalti, tot de piatra
15 cioplita $i invartiti foarte frumos $i minunati, carii inchipuesc
12 Apostoli. Si sfantul oltariu desupra prestolului Inca facu
f. 34 un lucru minunat 1 cu turlisoare varsate. lar ferestrile bi-
sericii $i ale oltariului, cele de desupra $i ale tinzii, tot
scobite $i razbatute prin piatra cu mare mestesug le facu ;
20 $i la mijloc o ocoli cu un brau de piatra inpletit in 3 vile
$i cioplit cu flori $i poliit; biserica cu oltariu, cu tinda in-
chipuind svanta $i nedespartita2 Troite. lar pre supt strasina
cea mai de jos, inprejurul a toata biserica, facu ca o stra-
sind tot marmura alba, cioplita cu flori $i fo<a>rte scobite si
25 sepate frumos. lard acoperamantul tot cu plumb amestecat
cu cositor ; $i crucile pre turle tot poleite cu aur ; $i turlele
tot cioplite cu flori $i unile facute sucite; $i inprejurul boltelor
facute tot steme de piatra cioplita cu mestesug $i poleite
cu aur. Si facu un cerdacel denaintea bisericii pre 4 stalpi
30 de marmura pestrita, foarte minunat, boltit $i zugravit $i in-
valit $i acela cu plumb. Si facu scara bisericii, tot de piatra
scobita cu flori $i cu 12 trepte, samanand 121 sementii
ale lui Israil ; $i pardosi toata biserica, tinda $i altariul, in-
preuna $i acel cerdacel, cu marmura alba. Si o inpodobi
35 pre dinlauntru $i pre dinafara foarte frumos, $i toate sco-
biturile pietrilor dinafara le vapsi cu lazur albastru $i florile
le polei cu aur. Si asa vom putea spune ca adevarat ca
nu este asa mare $i sobornica ca Sionul, carele it facu
I. In ms. dumnul.
2. In ins. nespcIrtita.
www.dacoromanica.ro
Viata Sf. Nifon Patriarhul Oonstantinopoluiui (28) 295
Solomon, nice ca santa Sofia, care o <au> facut marele inpa.-

rat Iustiniian, lard cu framsetea este mai predesupra acelora.
Si cum zise sfintiia sa Nifon patriarhul Inca Radu <lui>
Voda ca se va muta mitropoliia den Arges in Targoviste,
ce Radul Voda nu s'au invrednicit a o muta, lard. cu Nea- 5
goe Voda s'au inplut cuvantul sfintiei sale, $1 <cu> 1 a lui blago-
Sa fa" slovenie zidi mitropolia in Targoviste mare $1 frumoasd cu
tropolie in
Targoviste. 8 turle $i tot ratunde, cum sA satura ochii tuturor de ve-
derea ei. Si Inca mai zidi si alta biserica in Targoviste den
temelie, hramul sfantului si marelui mucenic Gheorghie, cu o
Sfantu clopotnita nalta pre tinda. Iara acea manastire, Coziia, de I f. 33
Gheorghie de
Ia Targoviste. care am povestit, au innoit biserica cea veche $i au pus
icoane prea frumoase : sfanta si nedespArtita Troite $1 a prea
curatei Despuitoare $i a lui Dumnezeu NAscatoare $i puru-
rea Fecioara Manila, $1 alte poale de analoghiu $i odajdii
multe $i frumoase. CA acea manastire avea loc fail gal- 15
ceava si alese de petrecerea calugareasca, depArtata de
lume si plina de toate bunatAtile, cu munti marl $i cu vAi
Ingradita, si ocolita cu un rau mare, $i lzvoara mari $1 multe
inprejurul ei. ?i are toata. hrana calugareasca, poeni $1 livezi,
nuci si alti pomi roditori ail de numar, vii si gradini ; si 20
acolo curd piatra pucioase, si tot pamantul Inprejurul ei este
parnant roditoriu, care si not am vazut cu ochii nostri acel
loc si i-am zis pamantul cel agaduit.
lath intra acesta chip avea nevointa $1 de dumnezeescul
lucru carele era la Arges. De acum pentru lungime sa 25
spunem mai pre scurt $1 sd facem si sfarsitul acestii cart!.
Chiemel
toti alesii
pre CA porunci Neagoe Vodd $1 I pohti sa vie toti arhie-
Sfetagorii. mandritii den muntele cel sfant al Atonului, deinpreuna
cu egumenii de la toate manastirile si scrise $1 cartie. Jar
Gavriil protul deca vazu cartea si scrisoarea domnului, aciis 30
chiema pre toti egumenii de la toate manastirile cele mari:
de la Lavra, de la Vatoped, de la Iver, de Ia Hilandar, de Ia
Xeropotam, de la Caracal, de la biserica lui Alimpie, de la
Haritonul Cotlomuz care este Lavra Rumaneasca, de la bi-
serica lui Filotei, de la Xinof, de la Zugrav care este la- 35
vra bulgareasca, de la Simensca, de la Dohiar, de la lavra
ruseascd, de la Pantocrator, de la Constamonit, de la sveatai
1. Complectare dupg Mag. Ist. IV, p, 262 gi Arhiva Istoricd, 13, p. 148.
2. In ms. tor.
www.dacoromanica.ro
Pavel $i de la Onisat, de la biserica lui sveatai Grigorie $i

de la Simonpetra '. Ace$ti egumeni toti venira la ighimonul
Neagoe in Tara Rumaneasca, denpreuna cu Gavriil protul
carele fu zis mai sus. Decii chema domnul $i pre Teo- Chierna pro
5 lipt Tarigradeanul, care este patriarh a toata lumea $i cu patriarhul.
dinsul 4 mitropoliti: de la Sere$, de la Sardie, de la Midiia $i
1. 36 de la Melichin ; $i venira $i I ei $1-1 priimi domnul cu mare
cinste. $1 chema *i pre egumenii den Cara sa pre toti $i
pre tot clirosul $i mersera dinpreuna cu Neagoe ighimonul
10 Panonii $i cu Macarie mitropolitul tarai la manastirea cea Tarnosaniia
noaoa $i minunata de la Argi$. ,Si facura vecernie $i coliva Argeplui.
In lauda Adormirei Preacuratei Nascatoarea lui Dumnezeu
$i deade de luara toti oamenii den coliva dupe obicina.
Apoi facu cina, ca se se $i odihneasca oamenii laudand
15 pre Dumnezeu ; iar dupa cina, tocara $i facura bdenie
toata noaptea patriarhul $i ighimonul denpreuna cu mi-
tropolitii carii fura zi$i mai sus, cu protul $i cu toti e-
gumenii Sfetagorii $i ai tarai. i sä ruga lui Dumnezeu
cu rugaciuni $i cu cantari 2, iara altii oamenii zicea toti
20 r<ocno>m nomilASII. i Sfar$ira bdeniia, cand se varsa zorile.
Decii deca trecu 1 cias de zi, in luna lui Avgust in 15
zile, trasera clopotele, ca se mearga patriarhul cu mitro-
politii $i cu tot clirosul denpreuna, sa tarnosasca biserica.
Iara prestolul, in I oltariu, tocmi-1 $i-1 aseza insu$i Neagoe
25 Voda cu mainile sale spre sfintiri $i a$eza $i facatoarele de
minuni icoane a lui Pantocrator $i a Precistii in biserica la
locul lor, inpodobite tot cu aur $i cu pietrii scumpe. A$ij-
direa puse $i alte sfinte icoane in biserica cate incapura $i
in tinda pentre stalpi. i cele din Una. era cate cu 2 fete
30 *i pe desupra cu bolte sapate cu me$te$ug $i poleite. $i
era acele icoane toate ferecate cu argint curat $i poliite
cu aur, intre care icoane era $i chipul sfantului Nifon, fe-
recat tot cu aur $i cu pietri scumpe inframsetat, atata de
minunat cat nu poate mintea omului sa inchipuiasca $i sa
35 spue. Decii deca tarnosira biserica $i a$ezara toate lucru-
rile $i le sfintira, odihnira putinel $i iar mersera la biserica
domnul Neagoe Voda $i doamna lui Despina $i coconii,
carii ii daruise Dumnezeu $i cu toti boierii, fiind patriarhul
cu mitropolitii $i cu toti egumenii $i clirosul in biserica. Iara.
I. In ms. Silonpetra.
2. In ms. cuvantari.
www.dacoromanica.ro
Viata. Sf. Nifon Patriarhul Constantinopolului (30) 297
deca sfaiVra dumnezeiasca Liturghie facu domnul °spat f 37

mare *i veselie tuturor oamenilor §i-i darui pre top, pre cei
mari i pre cei mici, pre saraci 4i pre vaduve, pre m4ei §i
pre cei neputernici, si tuturor call li se cadea mild. le deade.
Iar slujba care sa facuse fericitului Nifon se blago- s
slovi de Teolipt patriarhul si de tot soborul se se faca §i
sa se ap.zd pretutindinea. f tocmira de facura si slujba
sfinfiei sale cu vecernie, cu utrane si cu liturghie.
Argesul ar- Si pusera pre chir losif sa fie arhimandrit intr'acea ma-
himandrit.
nastire noaoa si-I blagoslovird sa faca liturghie cu bedernifa. 10
Asijdirea toti cati vor fi <dupa>1 dinsul tot sä poarte bedernifd,
si blagoslovenie sa deade de chir Teolipt patriarhul si de
tot soborul, cum si mai nainte se didease si sa facuse in
Tismana cu blagoslovenie lui Filotei patriarhul. Si tocmira
sa fie acestea manastiri amandoo cinstite intr'un chip st is
arhimandrii si scaune mai mari de cat toate manastirile
Tara' Muntene0. Si sa facu lucrul acesta cu mare I lega-
tura si cu groaznic blestam.
Mitropolie in
Targoveste.
Iar mitropoliia s'au mutat de la Arge in Targovite, si
cum zise mai nainte sfantul Nifon, acum sa. umplu de Teo- 20
lipt patriarhul Tarigradului si de Macarie mitropolitul si de
Neagoe Voda domnul Ugrovlahii si de toll boerii cei mari
si cei mici si de tot sfantul sobor. Si aka sa tocmi, ca de
acum nice °data., in veci, sa nu mai fie mitropolie in Ar-
ges, ce sä fie mandstire si arhimandrie ; iar in Targovite 25
sa fie mitropolie statatoare, cum s'au a4ezat. Si sa facura
Candsa as5.-
zardlucrurile
aceste lucruri cu mare opreala si blestem, ca sa nu se
acestea. mai cldteasca, nici se se mute in veci, nice de patriarh,
nici de mitropolit, nice de domn, nice de boeri, nice ()data.
.30 Tetimi g
ntT1.
Acestea toate sa aOzara cand fu cursul anilor 7025, 30
luna lui Avgust 17 zile, in zilele credinciosului domn Io
Neagoe Voevod si a celui Teolipt patriarhul Tarigradului si a
lui Macarie mitropolitul Ugrovlahii, in slava lui Dumnezeu si
in framsefea 4i lauda a toata. Tara Munteneasca. I Dirept t. 38
aceia facura lauda domnului §1 boerilor si cuvinte de cinste 35
$i a toata curtea lui si tuturor omenilor WM. Decii bunul
si iubitoriul de Hristos domnul Neagoe Vodd le facu mare
cinste si-i darui cu multe daruri si-i lasa de se dusara toti,
cari-4i pre la locul sat'.
lara manastirea cea noao den Arge* o ingradi inprejur 40
Cu curie de zid 4i in launtru curfii facu multe chili
1. Intregire dup5. ms. Ac. R. 2714, f. 100 v $t dupa Arhiva Istoricd, I, p. 149.
2 In ms. klse.
www.dacoromanica.ro
calugaresti si o inframseta cu tot feliul de trebuintd: facu tra-

pezarie si maghernitd, magupie si povarnd de olovind, pivnita
si clopotnitd naltd, si puse clopote marl si cu alte framseti
cu de toate o inpodobi si o facu asemene raiului lui Dum- Inchipuit
raiului.
5 nezeu. lard in mijloc era acea casa dumnezeiasca stand
ca $1 pomul cela al vietii. Ce insd nu asa ; ca dintra acela
mancard stremosii nostri poama mortii, iar dentra aceasta
sa ma.nanca datatoriul de viiata trup $i sange al Domnului
nostru lui lisus Hristos, care sa junghe in toate zilele intru
o ertarea pdcatelor si in viiata de veci. Acestea I facu bunul
credincios domn Iw Neagoe Vodd, fericita sa fie pomenirea
lui, $i totdeuna crestea si sa inmultia bundtatile lui in inima
acestui bun domn. Si scoase slujba si rugaciuni dreptului
$i fericitului Nifon pdrintele lui si sprinjinitoriului seu ; iar
15 rugdciunile lui it pazia cu pace in domniia sa $i pre toti
vrajmasii ii supunea supt picioarele lui. Si cum inaltd pre
Avraam rugAciunea si dragostea $i credinta lui Melhisedec, UT: nu lir -g
si cum intarird rugAciunile lui Samoil proroc $i arhireul pre A Bar. rn.
David asupra lui Goliad, asa $i acum ajutard rugaciunile
20 sfantului Nifon lui Neagoe Vodd domnul Panonii.
Iar fericitul Nifon $i atuncea si acum tot este cu not
nevazut si macar de si dantueste in cer cu ingerii, iar cei
ci lAcuesc pre parnant si chiama sfantul lui nume, nu se
lipsesc de ajutoriul lui $i credem ca si dupd moarte traieste,
25 dupd cuvantul Domnului nostru Iisus Hristos, care zice : loan, gi 39
Cel ce va crede intru mine, macar de va $i muri, va
invia. Iar acesta den nasteria sa fu tot rob dirept inparatului
f. as ceresc $i pastoriu, iar nu argat, si sant I sfintilor si bisericii
trambita cu glas mare, care chiama toata pravoslaviia spre
30 intelegerea cea dumnezeiasca, care rasund tare $1 zice : Ps. 4.
fii omenesti pand cand veti fi cu inimi grele, pand cand
yeti iubi cele desarte si yeti cerca minciunile ? SA stiti ca
au minunat Domnul pre preacuviosul seu.
0, framsetea pusnicilor si carmaciul cel bun al pusni-
35 cilor ! Carele esti incidpator negalcevitor si vazatoriu de cele
dumnezeesti $i sprinjinitoare caldd inparatilor $i domnilor
celor buni credinciosi si ajutor grabnic ; carele supui supt
picioarele for pre toti vrajmasii si pizmasii $i frangi coar-
nele tuturor hulitorilor eritici, care sant urati lui Dumnezdu,
40 $i dai pace si liniste a toata lumea, dumnezestilor biserici,
oamenilor crestini $i pastorilor carii indrepteazd dirept si
www.dacoromanica.ro
adevarat cuvantul lui Dumnezeu, asijdirea da si mie spasenie,

celuia ci am scris dumnezaiasca ta viiata den nestiinta $i
neinvatatura mea. Ce insa cu prea sfintele tale rugaciuni,
cate am auzit cu urechile mele den sfanta I si fericita ta
gura si de la alti barbati credinciosi, care si eu insumi le-am 5
vazut acestea si eu Inca le-am dat oamenilor, ca sä cante
si sa laude desevarsit dumne<ze>iasca-ti patima si framsetea
ma.rirei tale, intru slava lui Dumnezeu. Ca $i not toti sa ne
invrednicim milei si bunei intamplari a Domnului nostru
lisus Hristos, caruia i se cuvine toata slava, cinstea si inchi- 10
naciunea, cu al lui fara de inceput Tata si cu prea bunul
si sfantul facatoriul de viiata Duh, acum $i pururea $i In
vecii vecilor. Amin.
Sfarsitul traiului si vietii sfintiei sale parintelui nostru
Nifon patriarhul. 15
Résumi.
Ce texte de la Vie du saint Niphon, le patriarche de
Constantinopole, &rite par Gabriel le Prote, a ete edite
d'apres le manuscrit nr. 464 de l'Academie Roumaine, qui
est la meilleure et le plus complete copie de toutes qui sont
connues jusqu'a present. Le manuscrit 464 a ete copie en
1682 dans le monastere Trivalea pres de Pitesti, d'apres un
autre plus ancien, par le pretre moine loan of Bistrita.
Dans l'introduction on fait quelques remarques sur les
editions anterieurs (Hasdeu, 1865 ; Naniescu-Erbiceanu,
1882), et sur les etudes faites sur cette Vie. En plus on y
releve le motif et le but de cette nouvelle edition. L'affirma-
tion que le manuscrit 464 reproduit un texte plus ancien,
est soutenue par nombreuses preuves linquistiques, dedui-
tes du texte meme. Pour rendre uniforme la transcription
graphique du texte cyrillique, ont ete etablies plusieurs
regles adequates qui sont envisagees dans l'introduction.
La vie du saint Niphon est une ancienne source
et de grande importance pour l'histoire de la Valachie.
Cette oeuvre haghiographique souleve un important pro-
bleme au point de vue liturgique, car dans le texte rou-
main de cette Vie se trouve le plus ancien cas de cano-
nisation officielle d'un saint par l'eglise orthodoxe.
1. In ms. incrednicim.
www.dacoromanica.ro
TRUPUL SI SANGELE DOMNULUI
DIN
SFANTA IMPARTASIRE
Cateva larnuriri date de Preotul Petre Vintilescu profesor la
Facultatea de teologie din Bucuresti.
Primim din sf. potir trupul $i sangele Domnului, sub
forma painii $i a vinului, spre a ne Impartasi de roadele
jertfei sale de pe cruce, Intre can cel dintai este ertarea
pacatelor. Cu care trup al Domnului ne impartasim Insa :
cu cel din timpul patimilor, adica inainte de proslavirea sa,
on cu cel dupa proslavire? Iata o chestiune, pe care au
facut-o de actualitate unele din foile noastre bisericesti! Una
dintre aceastea a publicat chiar ca, in conversatiile din Luna
lunie, 1935, cu anglicanii, la Bucuresti, ,,cineva" din de-
legatia romans ar fi declarat ca In sf. Impartasanie este
corpul Mantuitorului cel glorificat, cu alte cuvinte nu cel din
timpul patimilor Domnului". Aceasta formula, pe care
o transcriem cu sublinierile din original, lasa a se In-
telege ca ceea ce primim not in sf. Impartasire este strict
trupul de pe cruce al Domnului, trupul, care a murit, fara
nici-o relatiune cu trupul sau proslavit.
Dorind sa aducem larnuriri intr'o astfel de problerna
cu caracter de delicata speculatie teologica, ne-am adresat
parintelui profesor Petre Vintilescu, dela Facultatea de Teo-
logie din Bucuresti, care, In conversatiile cu reprezentantii
bisericii anglicane, a fost referentul delegatiei romane cu
privire la subiectul Euharistia $i semnificatia ei sacrificiala".
Am intrebat deci :
Delegatii nostri romani-ortodoxi au sustinut fats de
anglicani, in 1935, ca not primim in sf. Impartasire trupul
cel glorificat al Mantuitorului?
Niciunul din membrii delegatiei romane n'a afirmat
si nici n'a sustinut asa ceva. In primul rand, ca referent
al chestiunii, eu am scris textual in referatul meu ca da-
rurile randuite pentru jertfa au ajuns prin transformarea lor,
trupul si sangele Domnului jertfit pe cruce, care apoi a in-
viat $i s'a inaltat la ceruri".
1. Viitorul, nr. 15, 1 August, 1936, pag. 3.
www.dacoromanica.ro
Trupul qi sIngele Domnului din sf. Impart ire 301
S'a declarat satisfacuta delegatia anglicana cu acest

punct de vedere al ortodoxilor?, am intrebat eu din nou.
Au cerut, inteadevar, o lamurire. Prin glasul ar-
hiepiscopului anglican de Dublin, s'a intrebat cum se trnpaca
anume afirmatia mea de mai 'nainte cu urmatorul text din
editia franceza a Teologiei Simbolice (pag. 104) a actua-
lului P. S. Vicar Irineu Mihalcescu : trebue sa credem ca
Hristos insusi este prezent" (in urma transformarii ele-
mentelor euharistice in timpul epiclesii) dupa trup $1 in
realitate, in acel corp chiar, cu care el a suferit si a
inurit". Cei doi dogmatisti ai delegatiei romane, adica au-
torul lucrarii mentionate $i profesorul Dr. V. Loichita dela
Cernauti, au dat pe loc lamuririle necesare, evidentiind ca
la mijloc nu este decat o contrazicere aparenta. Pasagiul
din simbolica prive$te numai momentul sfintirii darurilor,
cari, prin transformare, reproduc jertfa de pe Golgota, far
referatul imbrati$eaza sf. Euharistie in realitatea ei de jertfa
$i in lucrarea ei ca taina, adica intr'un cadru mai larg, asa
cum se infati$eaza in liturghie. Pentru intarirea tezei orto-
doxe, unul dintre cei doi dogmatisti (Dr. V. Loichita) a
tinut chiar sa adaoge : In sf. Euharistie, not adoram corpul
Mantuitorului din uniunea ipostatica, din clipa conceptiunii,
din timpul vietii, suferintei, de dupa inaltare Si 'Ana la a
doua venire, parusia Domnului"
Prin urmare, reluai eu, recunoa$teti pe deoparte
prezenta in sf. Euharistie a trupului Domnului din timpul
patimilor, dar in acelasi timp tineti sa afirmati unicitatea
trupului Mantuitorului, inlaturand orice ideie de mai multe
trupuri in Hristos. Cu alte cuvinte, in Impartasire primim
trupul, cu care Mantuitorul a trait, a murit, a inviat $i s'a
inaltat intru slava.
Exact. Aceasta ideie ajunge insa mai clara, daca
ne asezam in deosebi pe terenul impdrtasirii propriu zise.
De altfel, tocmai in legatura cu sf. Impartasanie" amin-
tirati la inceput ca s'a pus in presa bisericeasca problema
aceasta a trupului Domnului. Privind, asa dar, sf. Euha-
ristie mai ales din punct de vedere al tainei Imparta$irii,
vom capata mai multa lumina in chestiunea, care ne in-
tereseaza. Pentruca trebue sa observam Ca, in sf. Euha-
ristie, impartasirea $1 jertfa sunt doua lucruri deosebite ca
www.dacoromanica.ro
302 Preotul Petre Vintilescu
momente $i lucrari. Ceea ce se petrece mai 'nainte, in

timpul sfintirii darurilor, este jertfa, punctul culminant adica,
spre realizarea caruia tinde toata slujba liturghiei. La acest
moment se refers dogmatistii, cand invata ca darurile s'au
transformat in trupul, cu care Domnul a suferit $i a murit.
Vazuram chiar mai 'nainte cazul din simbolica citata $i a$,a
se prezinta lucrul $i la alit dogmatistil. Impartasirea cu sf.
trup $i sange constitue insa taina, prin care se comunica
credinclosilor efectele jertfei. Imparta$irea sta, precum se
vede, in nemijlocita relatiune cu jertfa, din care deriva.
Este necesar, adica, sa se aduca mai intai jertfa, pentru
ca sa fie ce sa se dea spre impartasire in taina, iar jertfa,
odata adusa, pentru a-$i implini sensul ei, trebue consu-
mata prin impartasire. De aceea, cel putin liturghisitorii
sunt datori sä primeasca trupul $i sangele euharistic.
De $i In indivizibila legatura $i inseparabile, totusi, in
timp, se poate face o distinctie Intro jertfa $i taina. N'avern
decat sa ne gandim la liturghia celor mai 'nainte sfintite,
in care ne impartasim cu trupul Domnului din jertfa eu-
haristica pregatita In liturghia unei zile de mai 'nainte. S.
ne amintim, de asemenea, obiceiul vechilor crestini de a
lua cu ei acasa trupul euharistic al Domnului sau de a-1
purta in calatorii, spre a-1 avea la indemana pentru impar-
tasire, cu totul in alte zile decat acelea in care se facuse
jertfa euharistica. Ace las' lucru este $i cu Impartasirea, care
se prepara °data pe an pentru cei bolnavi.
Prin aceasta Impartasire, afara din cadrul liturghiei
intrerup eu nu ni se da trupul, cu care a patimit
Domnul?
Veil avea raspunsul indata. Retineti pentru mo-
ment ca, in impart4ire, sf. Euharistie isi largeste semnifi-
calf a $i puterea, in cadrul ei de taina, prin care se comu-
nica credinciosilor anumite daruri. Ochii credintei noastre
nu /Imam atintiti numai asupra jertfei de pe Golgota, ci
imbratiseaza $i vieata $i celelalte lucrari, prin care Mantui-
torul, dupa rastignire, ne-a mijlocit impartasirea roadelor
sau efectelor crucii sale. In sf. Cuminecatura, primim deci,
inteadevar, trupul, cu care Domnul a patimit, trup insa,
care n'a ramas nici spanzurat pe lemnul crucii, nici in
1. Ca, de pilda : Silvestru episcop de Canev, Teologia dogmatics orto-
doxi ; vezi traduc. rom. de Icon. C. Nazarie, Buc., 1904, vol. IV, pag. 446 gi 456..
www.dacoromanica.ro
Trupul qi sangele Domnului din sf. Impartii§ire 303
mormantul, in care 1-a pus Iosif, ci a inviat prin puterea

firii dumnezeiesti din persoana sa, s'a inaltat la cer $i sta.
la dreapta Tatalui intru slava.
Dupa sanatoasa ratiune teologica, recunosc, zic eu,
-ca n'am putea admite ca ne impartasim altfel decat cu uni-
cul trup al Mantuitorului. Formal insa, Biserica n'a definit
aceasta invatatura?
Ba da, $i Inca in mai multe chipuri.
In primul rand, de fiecare data, cand se savarseste sf.
liturghie, Biserica isi afirma $i manifesta aceasta credinta $i
anume in ritul, care alcatueste taina impartasirii. SA re-
citim inainte de orice rugaciunea din liturghier, pe care o
spune preotul in tacere, ca introducere in lucrarile pregatitoare
ale actului impartasirii (frangerea sf. agnet, precum $i pu-
nerea particelii lis. $i a caldurii in potir). la aminte, Doamne
Iisuse Hristoase Dumnezeul nostru, din sfantul tau locas $i
de pe tronul slavei impeirdliei tale i vino sa ne sfin-
-testi pe noi, cel ce sus sezi Impreuna cu Tatal $i aici im-
preund cu noi nevetzut egi de fajd. i ne invredniceste,
prin mana to cea puternica, sa ni se dea prea curatul tau
trup $i cinstitul sange $i prin noi la tot poporul". In aceasta
rugaciune, Biserica marturiseste, precum se vede, ca in sf.
Impartasire ea nu deosebeste mai multe trupuri in Hristos.
In starea de slave, care-i este acum definitive, dumnezei-
rea Mantuitorului nu mai este invaluita $i ascunsa de na-
tura sa omeneasca, ci straluceste de-o lumina neapropiata,
pe tronul slavei sale, imprezind cu Tatal. In acelasi timp
insa. El se afle $i cu noi, fiind prezent in chip real in
sf. Euharistie, in functiunea lui arhiereasca, implinind pe
parnant ceea ce implineste $i in cer" 1.
Ideia integritatii $i unicita.tii trupului Domnului in sf.
Impartasire ajunge $i mai accentuate prin felul, in care des-
crie mai departe liturghierul pregatirea sfantului trup $i
sange euharistic, sere distribuire. In acest moment liturgic,
trupul $i sangele Mantuitorului se gasesc Inca in stare de
jertfa., adica painea euharistica pe sf. disc, iar vinul in sf.
potir. Aceasta despartire simbolizeaza jertfa sangeroasa, adica
despartirea reala a trupului de sangele lui Hristos pe cruce Z.
1. Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii ortodoxe-rasaritene, traduc. rem.
de Dr. Dumitru Staniloae, Sibiu. 1930, pag. 398.
2. Cf. Idem, ibidem, pag. 398.
www.dacoromanica.ro
Diaconul indeamnd insa pe preot : Implineste, stapane,

sfantul pahar". Intrege$te-1, adica completeaza-1. Preotul
pune in potir particica cu numele Iisus, facand astfel sa se
uneasca la o laltd prin puterea Sfantului Duh, trupul $i san-
gele Domnului, peste care toarna apoi caldura", insem-
nand intoarcerea vietii. Cad apa calda arata ca da prin
caldura semnul vietii", precum explica sf. Simion arhiepis-
copul Tesalonicului (+ 1430).1 Indata preotii, iar peste o
clipa $i credinciosii, se impartasesc cu trupul $i sangele lui
Hristos, cu trupul, cu care a patimit, dar care nu este
un trup separat sau despartit de Hristos cel ce a inviat.
El insusi zisese apostolilor sai, atunci ca.nd le vorbea
despre sfarsitul sau moartea sa : Inca putin timp $i lumea
nu ma va mai vedea ; voi insa ma yeti vedea, pentruca
eu sunt viu pl voi veti fi vii" (loan XIV, 19). Iar in alta.
imprejurare : Cel ce mananca trupul meu $1 bea sangele
meu, are vieata vesnica. $i eu ii voiu invia in ziva cea de
apoi" (Ioan, XI, 54). Spre un astfel de trup vrea liturghia
sa ne indrepteze gandul in momentul impartasirii, adica
spre un trup in stare sä ne comunice vieata cea vesnica.
Acesta nu poate fi decat trupul lui Hristos, cel jertfit
inteadevar, dar nedespartit de Hristos cel ce este viu. La
Cina cea de taina, el daduse ucenicilor trupul sau jertfit
mistic, in chip nesangeros, ca $i in Euharistie, el fiind frisk
de fata viu.
Prin incalzirea sfintelor Taine cu apa calda, liturghia
tine chiar sa dea aceasta senzatie credinciosilor, cari se
impartasesc. Se toarna adica apa calda in potir, la vremea
impartasirii, pentru ca, a$a precum zicea Simion arhiepis-
copul Tesalonicului, atunci, cand atingem potirul cu bu-
zele $i ne impartasim cu sf. sange, sa se produca in not o
simtire, ca $i cum am bea din aceea$i coasta de vieata
facatoare" 2.
Ultimele actiuni liturgice ca : aratarea catre popor a
sf. Taine $i ducerea for la proscomidie, pentru a insemna
cea din urma aratare a Mantuitorului catre apostoli $i inal-
tarea la cer, nu fac deck sa sublinieze in mintea cre-
dinciosilor ideia unuia $i aceluiasi trup In persoana Man-
tuitorului, dela nastere pand la moarte, precum $i dupa.
1. Rept is TO Betou vccot3, Migne, P. G., t. 155. col. 741.
2. Op. §1 loc. citate in nota precedenta.
www.dacoromanica.ro
Trupul si sangele Domnului din sf. Impart...141re 305
aceea. Negresit, in conditiuni diferite. Talcuitorii liturghiei

sunt de acord in aceasta privinta. Cel mai profund dintre
acestia, Nicolae Cabasila, arhiepiscop al Tesalonicului in
veacul XIV (-I- 1371), comentand momentul sfintirii daruri-
lor, adica al jertfei euharistice, subliniaza Ca pe sfanta
masa se afla acum insu$1 darul adevarat, insu$i trupul
Domnului cel prea slant, cel care a primit in adevar toate
acelea : ocari, necinstiri $i loviri, cel rastignit, cel junghiat,
care a marturisit marturisirea cea buna In timpul lui Pon-
tiu Pilat, cel palmuit, cel ce cu ocari a fost improscat,
cel ce scuipiri a suferit $i fiere a gustat. De asemenea
$i vinul, insusi sangele, care a tapit, fiindu-i injunghiat
trupul : acel trup 0 acel sange, care din Duhul Sfc2nt
s'au format, care din sf. Fecioard s'a mi scut, care a
lost Ingropat, care a inviat a treia zi, care s'a Indliat
la ceruri 0 fade deadreapta Tataluia 1. Cu prilejul tur-
narii caldurii " in sf. potir, acela$i autor spune larnurit ca
in cele ce se fac in slujba sfintei Euharistii, not vedem nu
numai simbolizarea copilariei Mantuitorului, ducerea la moarte
$i impungerea cu sulita, care sunt amintite in lucrarea
proscomidiei, ci vedem chiar pdinea insei,si transformata
in acel prea slant trup, care cu adevarat a suferit acestea
0 a "inviat 0 s'a 'Mental ,si sta deadreapta Tatellui" 2.
Integritatea $i unicitatea trupului Domnului in sf. Im-
parta$ire este, de altfel, un adevar formulat clar $i fail
niciun echivoc in carlile simbolice ale Bisericii $i de
dogmati$ti.
Iata punctul, la care a$teptam cu nerabdare sa
ajungeti. M'a impresionat in chip deosebit talcul sfintei li-
turghii cu privire la aceasta chestiune, dar formulele dog-
matice, lipsite de simbolism $i de intelesuri mistice, sunt
totdeauna mai categorise $i, deci, mai obligatorii.
Fara sä ma gandesc a micsora importanta aces-
tora, imi voiu Ingadui totu$i sa afirm ca marturia liturghiilor
trece deasupra. Ele reprezinta traditia cea mai veche $i
mai autentica.; in randuiala $i In rugaciunile lor, credinta
genuina a celei dintai Biserici cre$tine s'a revarsat printr'unul
din cele mai fire$ti procese psihologice, fara preocupari sau
controverse teologice. Liturghiile fac parte dintre izvoarele
1. 'Epplvaiccllc OaIcK Am:soup-1,tan, cip. XXVII. Migne, P. G., t. 150, col. 425.
2. Ibidem, cap. XXXVII, col. 452.
Revista Biserica Ortodoxd Romand, 55 (1937), nr. 5-6, Mai- Iunie. 4
www.dacoromanica.ro
306 Preotul Petre Vinti teem
credintei crestine, pe care o gasim in formulele sintetice

ale dogmelor. Chestiunea, care ne intereseazd, tata ce ex-
presiune am gasit in Marturistrea patriarhului Dositei al Ieru-
salimului Unul este trupul $i unul este sangele lui (Hris-
tos) in toate bisericile. Si aceasta nu pentruca trupul Dom-
nului, care se afla in cer, s'ar pogori pe altare, ci pen-
truca pelinea proaducerii, pregatitcl anume in toate bise-
ricile A dupd sfintire, prefacuta $i transztbstanliatd,
se face una si aceeasi cu trupul din cer al Domnului,
cad Domnul totdeauna are un singur trup, Jar nu mai
multe in diferite locuri" 1.
Sa auzim acum si pe unul dintre dogmatistii contem-
porani $i anume pe decedatul de curand Hristu Andrutsos:
In sf. Euharistie este prezent trupul viu al Domnului,
cel unit ipostatic cu Dumnezeu-Cuvantul. In general apoi,
unde este prezent Duninezeit-Onzul, este prezent intreg,
grin urmare ,si in sf. Euharistie este prezent pi cu su-
fletul pi cu Dumnezeirea, ca Dumnezeu perfect si ca om
perfect, chiar si in fiecare parte a painii si vinului. De
sigur, conform cuvintelor instituirii, painea se preface In
trupul $i vinul in sangele lui si niciuna in sufletul sau In
Dumnezeirea lui Hristos eel invlat, in al carui trup
si sange se prefac elementele, nu niai moare ; trupul
lui este spiritualizat si preamarit si nedespArtit de sange.
Este evident asa dar ca, dupd inviere, unde e prezent
Dzimnezeu-Onml, anume si in Euharistie, este prezent
cu toate partile lui constitutive, cu sufletul ci cu Dum-
nezeirea'. Aceste explicatiuni apar, de altfel, ca o simply
concluzie a urma.torului text din enciclica patriarhilor orien-
tali: Dupd sfintirea painii si a vinului, painea se schimba,
se transforms, se preface in adevaratul corp al Domnului,
care s'a nascut in Vitleem din Maria, pururea Fecioara, s'a
botezat in Iordan, a patimit, s'a inmormantat, a inviat, s'a
indltat la ceruri, lade deadreapta lui Dumnezeu-Tatal si
iarasi va veni pe norii cerului. Jar vinul se schimba si se
preface in adevaratul sange al Domnului, care, pe timpul
suferintelor sale pe cruce, s'a varsat pentru vieata lumii" 3.
1. Decretul 17. Citat dupai Preotul loan Mihdkescri, Dogma soteriologica..
Buc. 1926; pag. 254.
2. Op. cit., pag. 380-381. Cf. si Macarie, Teologia dogmatics orto-
dox6., vol. II, trad. rom. de Arhim. Gherasim Timus, Buc. 1885, pag. 316.
3. Art. 17. Citat dupa Macarie, ibidem, p. 495.
www.dacoromanica.ro
Trupul i sangele Domnului din sf. Impartasire 307
Gasesc prilej tocmai acum sä va cer unele lamu-

riri, de care trebuia sä intreb de la inceput. Aceste definitii
din cartile simbolice ale Bisericii ortodoxe a Rasaritului, se
pot ele intemeia pe anumite locuri din literatura patristica?
De o asemenea subtilitate, sfintii Parinti nu s'au
ocupat anume. Ei n'au facut insa niciodata vreun fel de
despartire a trupului lui Hristos sau a persoanei lui in sf.
Euharistie. Se gasesc totusi, in epoca patristica, mentiuni
si aluziuni incidentale, care, cel putin laturalnic, insem-
neaza tot atatea temeiuri pentru formulele din cartile sim-
bolice ale Bisericii, cu privire la unicitatea trupului Dom-
nului in sf. Impartasire. Asemenea temeiuri nu lipsesc nici
din Noul Testament. Astfel, sf-tul apostol Pavel, vorbind
despre izbavirea de pacat prin jertfa Mantuitorului, scria in
epistola catre Romani : Acela, care n'a crutat pe Fiul sau
insusi, ci 1-a dat pentru noi toti, cum nu ne va darui im-
preuna cu el (si) toate (celelalte)? Cine va ridica invinuire
impotriva alesilor lui Dumnezeu, (cand) Dumnezeu este cel
ce indrepteaza? Cine-i va osandi, (cand) Hristos Iisus a
murit, dar mai ales a inviat, El, care este de-a-dreapta
lui Dumnezeu ,si mijloceae pentru noi?" i.
Nu este greu de inteles de aci Ca Hristos este Man-
tuitor nu numai pentruca a murit, ci si pentruca a inviat
si s'a inaltat la cer si mijloceste pentru noi. Invierea si
proslavirea Mantuitorului cu trupul sau cel rastignit sunt
tocmai garantia despre puterea mantuitoare a jertfei sale'.
Acest pasaj din epistola catre Romani vine, deci, in corn-
pletarea si lamurirea cuvintelor aceluiasi sfant apostol, din
prima epistola catre Corinteni : ...ori de cate on mancati
painea aceasta si beti paharul acesta, moartea Domnului
vestiti, pans va veni" 3. Sfanta Impartasire este, prin ur-
mare, pomenirea sau vestirea permanents a patimirilor si
a mortii Domnului, dar este in acelasi timp si afirmarea
biruintei Dumnezeirii, a proslavirii, adica a invierii, si a
inaltarii la ceruri de-a-dreapta Tatalui. Asa a Inteles si
asa a crezut Biserica, chiar dela origina ei. Ca proba,
anamnesa din liturghia sf-tului Vasile cel Mare, dup6. ce
I. Romani VIII, 32-34.

2. .Data Hristos n'a inviat, atunci zadamica este propoveduirea noastra
zadarnica 0 credinta voastra." (I Corint. XV, 14).
3. I Corint. XI, 26.
www.dacoromanica.ro
reproduce pasagiul din ep. I Corint., XI, 26, it completeaza

in sensul subliniat de noi, precum urmeaza : ,,Aceasta s'o
faceti intru pomenirea mea, c& de cate on veti manca
painea aceasta $i yeti bea paharul acesta, moartea mea
yeti vesti, invierea mea yeti mdrturisi. Deci, pomenind $i
noi, Stapane, patimile lui cele mantuitoare, crucea cea fa-
catoare de vieata, ingroparea cea de trei zile, invierea cea
din morti, suirea la ceruri, sederea de-a-dreapta lui Dum-
nezeu-Tatal, $i slavita $i infricosata lui a doua venire..."
In acelasi sens ne larnuresc atat rugaciunea, ce se citeste
in liturghia sf -tulul Vasile cel Mare, cand se potrivesc Sfin-
tele, cat $i anamnesa din liturghia sf-tului loan Gura-de-aur.
Temeiul sfintei liturghii $i scopul, pe care ea tine sä-1
realizeze in primul rand, este, precum am spus, mai sus,
jertfa Mantuitorului. In sfanta Euharistie se afia, deci, trupul
Domnului cel jertfit pentru mantuirea lumii. Dar pentruca
acest trup at sat' a inviat $i s'a proslavit, dupa ce a suferit
si a murit, jertfa $i invierea Mantuitorului, ca si proslavirea sa,
au fost infatisate nedespartit in liturghia de dumineca, chiar
de catre primii cre$tini. Acesta este un fapt, care se poate
constata dintr'un document de pe la mijlocul veacului al
doilea. Astfel, sf-tul Iustin Martirul $i Filosoful scrie in prima
sa apologie : Iar in ziva soarelui (dumineca), facem cu
toii adunarea cornund (liturghia), pentruca este ziva in-
taia, in care Dumnezeu a facut lumea, transformand in-
tunerecul $i materia, $i pentrucd Iisus Hristos, Mantui-
torul nostru, a Inviat din morti in aceeasi ai. Cad in ziva
cea dinaintea zilei lui Saturn (vineri) 1-au rastignit, iar in
cea dup. ziva lui Saturn (sambata), care este ziva soarelui
(dumineca), aratandu-se apostolilor sai $i ucenicilor, i-a in-
vatat acestea...1".
Tocmai din cauza acestei note de bucurie $i de so-
lemnitate, pe care o imbraca liturghia in legatura cu invierea
$i proslavirea Mantuitorului, alaturi de jertfa sa, sfintii Pa-
rinti au oprit sa se savarseasca sfanta Euharistie in zilele
paresimilor, chiar la sarbatorile sfintilor $i hramuri, afar&
de zilele de sambata $i dumineca 2. Postul cel mare fiind
1. Apologia I, LXVII, 7.
2. Veil canoanele 49 si 51 Laodiceea (spre an 360) si canonul 52 trulan.
Vezi, deasemenea, tipicul cel mare. Balsa non motiveaza astf el, in comentariul la
canon. 66 apost., masura de a nu ajuna sambata si dumineca in paresiml :
www.dacoromanica.ro
Trupul si sangele Domnului din sf. Impart .1.qire 309
in deosebi timp de intristare $i de zdrobire a inimii, pentru

pacatele noastre, Biserica n'a socotit cuviincios sä se sä-
varseasca liturghia completa, decal sambata $i dumineca,
pentru ca nu cumva intristarea sa se amestece cu sarba-
toarea, umilinta cu indltarea I". ,Si, pentru ca sa inchei rds-
punsul meu cu privire la literatura patristica, e destul sä
spun ca partea cea mai caracteristica din primul pasaj citat
mai 'nainte din decretul 17 al Marturisirii patriarhilor orien-
tali, reproduce aproape cuvant cu cuvant invatatura sf-tului
loan Damaschin 2.
Cum s'ar putea reda, asa dar, pe scurt ches-
tiunea trupului lui Christos in sf. Impartasanie" ?, Intre-
rupsei eu pentru ultima data.
Foarte simplu. Prin impartasire, not primim trupul,
in care Domnul a suferit patimirile $i moartea, dar apoi a
inviat si s'a inaltat intru slava.
I. D. I.
LE CORPS ET LE SANG DU SEIGNEUR DANS LA SAINTE COMMUNION

R sum e.
Nous recevons a la Sainte Communion le corps de

Notre Seigneur Jesus-Christ. C'est, depuis toujours, la
croyance et la doctrine de l'Eglise. Cependant, a la suite
des pourparlers anglicano-orthodoxe qui ont eu lieu a Bu-
carest, une gazette a pose la question de savoir s'il existe,
dans la Sainte Communion, le corps du Sauveur, avant
ou apres sa resurrection et sa glorification.
cTo od6Ect-c.ov ou vrIcts6opsv, tvcc µii 86f,topsv ioubottowmg 2tily Kuptctxtv nctvvropi-
c,onsv, bt& ci v TO5 Kupf.ou vat Zorrlipoc fjp.cbv 'Inoog XptcrcoU icctistoop.tov xaptiv xctt
6.c: tib µ;,,v, Swoon* go-ay 67:6pwrlotc, i7 bE, civccoviostoc, pAXXov bi
etvdcoTatotv'
etvcrtz:Xotaso)g. Sambetta nu postim, pentru ca sd nu se pard cd indaizdm. Du-
ntineca o sdrbdtorim din pricina bucztriei a toatd honea ,ci a invierii Domnului
si Mlintuitorului nostril Iisus Christos; pentrucd, pe de o parte ea este amin-
tirea creafinnii, iar pe de alta, a invierii, dar mai vartos a creatittnii celei din
nou" (Sintag. At., II, 841.
I. Nicod. Mila,c, comentar. canon. 52 trulan.
2. Vezi, "Exaostc etxp:Ptc "1-r`ig opOobeif,ou 7r,lotso3g, cartea IV. cap. 15 (Mlgne,
P. G., t. 94, col. 1144 $i 11451. unde sf-tul loan Damaschin, vorbind de transfor-
marea sfintelor elemente euharistice in trupul $i sangele Domnului, zice intre altelet
:Ana 6CTLV 64X106ig iivemsbov OsOsi. 1s, sb ay. sfic &-rEctg HapOivou oCo'pet, oirx azc sb
iiv27,71cp0:sv atliticz 1e otipavoii Y.C(.7.4XSTOlt, eCXX'ov. au the 6 &p roc %al, otvoc p.szcmo:-
ofivsott sic aropct %cc? act 8E05. Este trupul care cif adevdrat s'a ndscut din sf.
Fecioard. Nu pentru tnotivul cd trupul, care s'a indltat, se pogoard din cer,
ci pentrucd piuuea insasi vinul se prefac in trupul si sangele lui Dum-
nezett(-Onzun".
www.dacoromanica.ro
Les saints peres et les docteurs, aussi bien que les

livres symboliques de l'Eglise orthodoxe de l'Orient ont
toujours enseigne que les saints elements eucharistiques
se transforment pendant repiclese dans le corps meme
de Jesus-Christ, celui avec lequel it est ne de la Vierge
Marie et a ete crucifie, puis est ressuscite, est monte au
del et s'est assis a. la droite de Dieu le Pere. Jamais on
n'a distingue plusieurs corps en Jesus et fait de disjonc-
tions dans son corps. II n'y a pas non plus un corps sur
l'autel et un autre dans le ciel. Ce n'est evidemment pas
le corps du Christ qui descend du ciel sur les autels mais
le pain et le yin qui se transforment dans son corps du ciel.
En repondant a. une serie de questions, on a montre
que cette doctrine orthodoxe d'apres laquelle on recoit
A la Sainte Communion le corps dans lequel le Sauveur
a souffert la Passion et la mort sur Golgotha, puis est
ressuscite et monte au ciel dans la gloire, s'appuie sur
un grand nombre de textes du Nouveau Testament, des
liturgies, des saintes peres et des docteurs aussi bien que
de la litterature ecclesiastique.
www.dacoromanica.ro
MANASTIREA RANCACIOV '
I. ikEZAREA BSI STAREA ACTUALA.
In partea de Miaza-zi a judetului Muscel, pe valea pail-

ului Rancaciov, la o departare de 8 km. de raul Arges $i de
soseaua nationals Bucuresti-Pitesti ce ii urmeaza cursul,
se afla, Inca de pe vremea lui Vlad Calugarul, satul Car-
stiani sau Carstienesti cum se intalneste adesea numit prin
documente 2.
In acest sat, la poalele minunatei paduri care it stra-
jueste in partea despre Rasarit, manastirea Rancaciov 3 si-a
avut de la inceput asezarea. Drumul ce duce la manastire
se desparte din soseaua nationals in dreptul comunei Cali-
nesti $i apuca pe valea Rancaciovului in sus, trecand prin
cateva sate care nu sunt de cat despartiri not din vechiul
Carstiani 4.
De $i nu tocmai departata de asezari omenesti, totusi
inconjurata cum este pe trei parti de padure, se pare ca in
modul cel mai fericit a gasit mandstirea aici locul linistit,
prielnic rugaciunilor. Odinioara bogata. $i In multa cinste,
astazi uitata $i parasita, ea a trecut in cursul timpului prin
toate treptele infloririi $i decadentei, pentru a nu mai !A-
stra nici macar privilegiul de a se numi manastire, cad a
lost prefacuta in biserica de mir. Din toate cladirile $i im-
prejmuirile ei, astazi nu mai exists de cat gramezi de
I. Lucrarea de fats este un rezumat al tezel de licenta, lucrata supt con-
trolul Seminarului de istoria bisericii romane $i sustinuta la Facultatea de teologie
din Bucuresti in sesiunea din Fevruarie 1937.
2. Mentionat prima oars cu numele Crstiani" in hrisovul slavon al lui
Radu cel mare, din 19 lulie 1498, (Arhiv. Stat., zn-rea Rdncdciov, pachet IV, doc.
1), ca locul unde Albul a omorit pe fratele sau Carstian pe timpul lui Vlad Calu-
garul. Poate de aici isi trage $l numele. Cu numirea de Cdrstienesti II gasim
prima data intr'un hrisov romanesc din 1617 Iunie 12, (Arhiv. Stat., nz-rea Ran-
cdciov, pachet XIII, doc. 4). Numirea cea mai des intalnita in documente este
Carstiani. Astazi satenif ii zic Carstieni.
3. Cu aceasta numire o gasim de la inceput. In hrisoavele slavone din sec.
al XV-lea si al XVI-lea o gasim supt forma pANKM4011. Supt forma Rancdcioe,
o intalnim rar de tot si numai in sec. al XVII-lea.
4. Comuna Gorgon, fosta mosie a manastirei, si comuna Rancdciov, din
care face parte astazi $i Ccirstieni, Camas un mic catun.
www.dacoromanica.ro
312 Const. I. Popescu
caramizi $i urme de temelii. Singura biserica, rezidita la 1848

$i reparata in mai multe randuri, a ramas ca marturie a
uneia dintre cele mai vechi a$ezari calugaresti din judetul
Muscel '.
Ca infatisare exterioara, biserica este in forma de cruce,
avand in fates o tinda deschisa, asezata pe doi stalpi de zid,
patrati. Are cloud turle ; una asezata in mijloc, deci un fel
de cupola, iar alta mai mica in fata, servind de clopotnita.
In tinda sunt asezate doua morminte, cu lespezi de pia-
fradeasupra. Pisaniile for sunt insa atat de tocite incest
numai cu greu se poate citi pe cel din dreapta : Aci odih-
ne,ste robul lui Dumnezeu Stroe...2" Usa de la intrare
este din blani de stejar, captusite cu tables de fier. Dea-
supra ei sunt dour pisanii : una cu litere sapate in piatra
$i care dateaza de la 1648, iar alta zugravita pe parete, din
timpul rezidirii bisericii la 1848.
Prima pisanie este aceasta : In numele Tatd'lui
Fiului ,si Duhului Sfant, intr' ajutorul at prea lumina-
tului si facdtor de judet hramul sfintei Vcivedenii be-
searicei pi at casei dumnezd'esti si a noastrd sfdntd Vd-
videnie, in allele dulcelui pi prea luminatului cretin ,si
de Dumnezeu iubit Io Mateiu Basarab Voivod si cu doamna
mariei sale Ilina, cu vrerea milostivului Dumnezeu dom-
nul 7'erei Rumdnesti, adica eu robul lui Dumnezdu Ar-
senie cdpitan de paharnicei, feciorul lui Dragomi(r)
postealnucul den Vld deni pi at jupanesei lui Maria, pi cu
jupaneasa Anna, truditu-ne-am $i ne-am ostinit de am
zidit $i am fdcut den temelie aceastd sfdntd mdndstire,
cases dumnezeiascd, ca sd ne fie nowt' de pomand, ci noel&
$i parintilor nostrii in vecei de ve(ci), amin. s'au
ince put aceastd sfanta nyincistire in Luna lui Iunie in 10
zile si au fost leatul 7155 ,Si s'au sdvdrsit in Luna lui
Septemvrie in 27 de zile, si au fost leatul 7157" (.1648).
Cealalt6 pisanie este asezata deasupra acesteia $i spune
urmatoarele : Ridicatu-s'au acest slant laws intru slava
$i praznuirea Intrarii prea curatii fecioarei Marii in Sf.
1. Hrisovul din 1498 (Arhiv. Stat., m-rta Rancaciov, pachet IV, doc. 1) ii
presupune existenta $l mai nainte de aceasta data.
2. Nepotul si fiul adoptiv al lui Arsenie $oimul. Vezi diata lui Arsenie
(Arhiv. Stat., ,n -rea Rancdciov, pachet 1, doc. 1). Deoarece in diata, Arsenio
spune ca trupul lui va sa se ingroape" la manastire, cred ca celalalt mormant
este al sau.
www.dacoromanica.ro
ManAstirea Rincb,ciov 313
Sf-telor in zilele inciltatului Domn Gh<eorghie>. D<imitrie>

B <ibescu> Voivod ,si in ale preaosfintitului mitropolit
Neofit, find egumen al acecti sfinte manctstiri David arhi-
mandrit Ranccicioveanul. Ani de la fir. 1848 Mai" .
In interiorul bisericii nu sunt zugraviti ctitorii, asa cum
se obisnueste. Pronaosul nu se desparte prin nimic de naos.
Tampla este de zid, dar icoanele sunt de lemn si sunt
singurele care mai pastreaza urme de vechime, fiind roase
de carii si ciocanite de ghionoi. Pictura nu prezinta nicio
importanta, fiind de data recenta si refacuta de cateva oft
In altar, la proscomidie, deasemenea nu exista niciun po-
melnic vechiu. Se pare ca ar fi existat unul, dar a fost in-
streinat si astazi e cu neputinta de gasit. Din bogata ar-
gintarie a manastirii nu se mai pastreaza astazi de cat o
evanghelie legata in argint audt.
In partea cealalta a \Tali Rancaciovului, mai este o
bisericuta de lemn care dateaza de la 1759, leat sapat in
lemn, in dreapta usii de la intrare. Biserica aceasta insa
n'are nimic comun cu manastirea cad slujea pentru ne-
voile satului. A fost facuta de sateni, dupa cum spune
inscriptia de deasupra usii: Ustenitu-s' a ,'obi ereu Stefa(n),
ereu prio(t) Costand(in) dampreund cu tofi megiasii rapo-
sai(z)1" .
II. CARTI VECHI PASTRATE LA MANASTIRE.
In altar, intr'un dulap, se pastreaza niste dosare care

contin diferite acte primite la manastire intre anii 1840-
1865. Aceste dosare sunt compuse mai mult din cores-
pondenta si ordinele ce se primeau de manastire. Dease-
menea tot in altar sunt pastrate si multe carii vechi:
1. Sf. si dumnezeiasca evanghelie tiparita. in Sf.
Mitropolie a Bucurestilor in 7258 (= 1750).
2. 0 evanghelie veche, fara inceput si fara scoarte.
3. 0 evanghelie legata in catifea si argint aurit, cu
urmatoarele insemnari pe da'nsa. La inceput: Aceasta
sfanta si dumnezeiasca evanghelie am dat-o eu robul lui
Dumnezeu Matei post..... la sfantul paraclis (al) sfantului
Visarion de la sfanta manastire a Tut(ulor) Sfinti(lor) da'n
1. Legenda spune a ea a fost In deal, dar mutata in vale, dupa o invazie
a Turcilor care au omorit pe toti credinciosii in biserica, pe la jurnatatea sec. al
18-lea. v. C. Raidulescu-Codin, Mnscelul nostru, p. 56.
www.dacoromanica.ro
314 Const. I. Popcscu
Bucuresti, ca sa fie pomenire in veci". In partea de jos

a filelor de la inceput, are aceasta insemnare : Aceasta
sfanta evanghelie au fost zalog la dumnealui Ilie... destr...
parintele Meletie ce au fost egumen la aceasta manastire
Rancaciov $i a vreme au venit sfintia (sa) parintele arhi-
mandrit chir Daniel igumen iar la aceasta sf. manastire si
au zidit sfanta manastire, sf. Evanghelie zalog au dat....
sf..... ce au fost mi-au scos, si au dat-o la sf. manastire
ca sa fie pentru pomenire. Gregorie Ieromonahul. Isaia mo-
nahul of sfanta manastire".
4. Un minei pe luna Septemvrie, fara inceput.
5. Un minei pe luna Ianuarie, tot fail inceput. Acesta
are $i urmatoarea insemnare : Acest mine(i) ce se afla
Ianuarie si Fevruarie l-am (ce)tit eu Descanu Caimis Ungu-
reanu ce ma aflu in casa parintelui popii lonita of C.-Lung.
i ca sa se tie i-am scris si veleatul Mai...
6. Catavasier grecesc, Venetia 1742, tip. de Nicolae
Saru.
7. Evang/zelia greceasca, Venetia 1811, in tipografia
lui Teodosie din Ioanina.
8. Chiriacodronzion grecesc, de Nichifor [Teotochi]
arhiepiscopul Astrahanului, tom. I, Moscova 1837, in tipo-
grafia Sfantului Sinod.
9. Triod grecesc, fara inceput. Are o insemnare pe
el: Acest minei grecesc 1 -au dat Daniel sfintei manastiri
Rancaciovul".
Tot la manastire se mai pastreaza $i patru antimise
vechi: unul din 1834, altul din 1840, iar celelalte din
1875 $i 1895.
HI. INTEMEIEREA MANASTIRII RANCACIOV l ISTORIA El PANA LA

REZIDIRE, 1648.
and si cum a fost Intemeiata. manastirea Rancaciov,

precum si cine a fost cel dintaiu ctitor al ei, nu putem sti,
deoarece nu ni s'a pastrat nicio marturie scrisa despre
aceasta. Unele afirmatii, ca cea din pisania veche 1, si cea
din diata lui Arsenie oimul2, au facut ca si celelalte
1. Vezi p. 312.
2. Arhiv. Stat., in-rea Rancaciov, pachet 1, doc. I.
www.dacoromanica.ro
315.nastirea RAnciciov 316
marturii ulterioare 1 sa considere pe Arsenie intemeietor

al acestei manastiri ; fall dreptate insa, deoarece Arsenie
este numai cel ce a rezidit-o in 1648. Ma.nastirea Ranca-
cloy, mult mai veche de cat aceasta data, este amintita in
hrisoave din sec. XV vi XVI.
Cel mai vechiu document privitor la ea este hrisovul
lui Radu cel mare din 19 Julie 1498 (7006) 2, prin care
i se intareste movie in Carstiani, partea lui Carstian vi a lui
Albul, precum vi alte danii pe care Vlad Calugarul, tatal lui
Radu cel mare, le facuse manastirii mai nainte. Pentru a
vedea cum era starea manastirii pe timpul acela vi ce mari
danii ii face Vlad Calugarul vi Radu fiul sau, citez partea
aceasta din hrisov, dupa traducerea d-lui St. Nicolaescu :
... acest hrisov al domniei mele, sfintei manastiri numita. Ran-
caciov, cu hramul Santa Inaltare3, a Domnului Dumnezeu vi
Mantuitorul nostru Iisus Cristos ca sa-i fie in Carstiani partea
lui Carstian vi a lui Albul. Pentru ca a fost ucis Albul
pe fratele sau Carstian, asa a murit Carstian, iar satele
sfintei manastiri, ele au platit 3 dusugubine. Drept aceia
parintele domniei mele Vlad Voivod, el au dat sfintei
manastiri partea lui Carstian vi a lui Albul, vi iar i-au
dat vinariciul lui David din Carstiani, ce se cade domnesc,
vi galetile ohabnice din venitul domnesc din gram vi din
orz din judetul Paduretilor satele anume : Iacovestii vi
Dobroestii. Si din judetul Vlasca iar din venitul domnesc
din grau vi din orz, din satele anume : Banestii vi Dobri-
nestii, Vaidcestii vi Gaestii $i Stra'ostii. Si de pe muntii
judetului Paduretilor, casaria domneasca. Si iarasi dintr'a-
ceste sate mai sus scrise anume, sa le fie vamesaria
domneasca.
Jar dupa aceia le-am dat vi domnia mea, Inca am vi
adaos domnia mea. S'au scos dinaintea domniei mele ca
sä fie la trebuinta manastirii vi dumnezeestilor calugari de
hrana, iar noua vi parintilor nostri sa fie spre vesnica
pomenire. Drept aceia am dat vi domnia mea ca sa fie
I. Zapisul lui loanichie leromonahul, (Arhiv. Stat., in-rea Rancdciov, pachet
XIII, doc. 20); Lista sfintei initropolii de episcopiile si mandstirile tarii, (Ac.
Rom. ins. 323, f. 352).
2. Arhiv. Stat., in-rea Rancdciov, pachet IV, doc. I. (Trecut la sectia isto-
rica). Este slavon, avand o traducere noua facutd de d. St. Nicolaescu $i doui.
vechi. Acest document a Post publicat de C. Radulescu-Codin, in revista Pride-
nul nostru, an VIII (1924), p. 10.
3. In original g113HICEHII".
www.dacoromanica.ro
316 Coast. I. Popescu
toate acestea, ocine ohabnice, de nimeni neclintite, dupe

zisa domniei mele". . .
Sa retinem faptul ca acest hrisov este numai o intd-
rire ale unor danii anterioare, precum $i faptul ca mana-
stirea Rancaciov avea pe timpul lui Vlad Calugarul (1482-
1495) sate care au platit du$ugubinele pentru omorul
pomenit in hrisov, ceia ce inseamna Ca la data aceasta
manastirea era intro buns stare materials, la care se
mai adaoga. $i daniile %cute. Prosperitatea $1 cinstea de care
se bucura, presupun insa o vechime, a$a ca de $i nu
$tim data intemeierii ei, am putea-o ridica pans catre
jumatatea secolului al XV fara sa greqim prea mult.
A doua marturie despre manastirea Rancaciov o avem
din secolul al XVI-lea intr'un hrisov al lui Radu Paisie
(1535-1545) cu data din 20 lanuarie 7047 (-1539)' prin
care da manastirii mai multe danii. E interesant faptul
ca de la 1498 pans la 1539, adica in curs de 40 de ani,
manastirea Rancaciov, din bogata cum era, sdrace$te $i se
darapana. lata ce spune hrisovul Pentru aceia am ravnit
$i eu catre toate sfintele $1 clumnezee$tile biserici, mai vartos
catre acest slant $1 cu totul cinstit hram, manastirea ce se
nume$te Rancaciovul, cdreia ii este hramul sf-ta Vave-
denie2. Iata am vazut-o saraca $i ramasa de biagocestivii
domni, cei ce au raposat intru sfintenie, mo$ii $1 stramo$ii
no$tri $i parintii domniei mele. .5i am gdndit domnia mea a
o innoi $i a o intari, a o milui $i a o cauta den cat va
fi noua cu putinta den agoniseala ce ni s'a dat de la Dum-
nezeu, precum $i alti domni mai inainte de noi. Si am
adaogat domnia mea ca sa aiba cinstitii calugari ce vor
lacui la acest slant loc, mertic 60 de galeata, $1 rumani 8
pentru fan, $i grunzi de sare 1000 de la Ocna cea mare,
$1 5 oameni din ora$ul Pite$ti pentru vinariciu. Acestea
toate le-am dat domnia mea spre intarire $i dumnezee$tilor
calugari spre hrana $i spre trebuinta ".
Nu $tim daca Radu Paisie a innoit" manastirea re-
parandu-o sau facandu-o din nou3, cad nu mai avem alte
1. Arhiv. Stat., rn -yea Rcincaciov. Trecut la sectia istoricg.
2. Aci nu mai este hramul ficYznesenie" ca in hrisovul anterior ci Velve-
denie", adica Intrarea in Bisericg, in loc de Ingltarea Domnului. Care vor fi mo-
tivele acestei schimbgri de hram nu putem sti. Cg este aceiasi mangstire, nu
incape Indoiala.
3. Cred ca a facut-o din nou si tot de lemn cum va fi lost inainte. Schim-
www.dacoromanica.ro
ManAstirea Rancaciov 317
marturii. Dar faptul ca manastirea s'a darapanat asa de

repede ne face sa banuim ca era facuta din lemn, ceia ce
e foarte probabil, fiind inconjurata de paduri. Saracirea ei
se poate pune sau pe seama nepriceperii calugarilor in
administrarea bunurilor, sau, dupa cum se pronunta un
zapis al lui Ioanichie egumenul I, pentru multe nevoi $i
dari ale lath".
In afara de hrisovul lui Radu Paisie nu mai avem
despre manastirea Rancaciov, in tot timpul secolului al
XVI-lea, de cat stirea, cunoscuta in istoria bisericii 2, Ca un
preot din Scheii Brasovului, anume Toma, vine $i se alu-
gareste aci pe la anul 1566, murind la 1572 3.
La inceputul secolului al XVII-lea aflam o carte de
iertaciune4 cu data de 1617 Iunie 12, a Iui Alexandru
Voivod, pentru niste oameni den Carstienesti, numai sa
fie de poslujanie sfintei manastiri de la Rancaciog, sa lucreze
manastirei, ce va trebui". Manastirea a avut judecata la
divan pentru ace0 oameni, cu satul Carstieni, reusind sa
castige procesul. Aceasta iertaciune o reinoeste $i Matei
Basarab, printr'un hrisov din 1634 (7142) Mai 55, cu po-
runca strasnica celor ce strang birurile, sa nu se atinga de
casele for caci sunt scutiti de dad, numai pentru a fi de
paza $i poslujanie sfintei manastiri".
In hrisovul Iui Matei Basarab de la 1639 6 privitor la
manastirile inchinate, este trecuta si Rancaciovul printre cele
desrobite si care trebuesc sa fie in pace de calugarii streini
carora li s'au fost dat pentru mitele lor, $i sa aiba a trai
manastirile intr'acea slobozie ce au avut mai inainte". Dar
faptul ca in afara de aceasta mentiune, nu mai avem nici
cea mai mica tire din care sa reiasa ca manastirea Ran-
caciov a fost inchinata, ma face sa cred a numai unele
din aceste manastiri au fost inchinate, iar Matei Basarab,
cand le-a desrobit, a trecut si pe cele neinchinate, ca $i
barea hramului a un motiv sa credem acest lucru cad hramul nu se schimba de cat
la o alts sfintire a bisericii. Deasemenea si cuvintele din hrisov : ca sa aiba cin-
stitii calugari ce vor Ideal la acest scant loc"... ne pot arata intr'o oarecare masura
ca pans aci manastirea s'a lucrat, jar de acum inainte vor Mod intr'insa calugarii.
1. Arhiv. Stat., ni-rea Rancdciov, pachet XIII, doc. 20.
2. N. Iorga, Istoria bisericii romane, vol. I, Wenn de Mun:e 1909. p. 170.
3. Stinghe, lstoria bisericii Scheilor, Brasov 1899, p. 2.
4. Arhiv. Stat., m-rea Rdncdciov, pachet XIII, doc. 4.
5. Arhiv. Stat., at-rea Rancriciov, pachet XIII, doc. 10.
6. Uric-aria, V, p. 327 ; comp. Xenopol, v. 111, p. 455.
www.dacoromanica.ro
pe cele fa' cute de el, deci fail 'ndoiald neinchinate, pentru

a nu mai putea fi pe viitor inchinate.
Despre starea materials a manastirii in tot acest timp,
nu avem nicio marturie. CA ea nu era prea bung in timpul
din urma, avem motive sd credem, deoarece tocmai faptul
acesta a indemnat pe un boier bogat anume Arsenie oimul,
cdpitan de paharnicei, sä recladeasca manastirea la anul
16481 si s'o inzestreze cu mosii.
IV. REZIDIREA. CEVA DESPRE FAMILIA CTITORULUI.
Arsenie *oimul face parte din familia boiereasca a

Vladenilor, familie putin cunoscuta in istorie dar bogata $i
inruditd cu multe familii de seams cum erau : Cantacuzinii 2,
Bdrsestii 3, Scldvitestii 4, Rudenii, Ratestii 5, etc. Este in special
remarcata prin actele de pietate pe care le face. -Fatal sau,
Dragomir postelnicul din Vladeni $i fratele sau Laudat comisul
sunt trecuti printre ctitorii manastirii Valea6. La fel, fratele
sau Stefan este pomenit in legatura cu ma.nastirea Fla-
mdnda 7. Originea acestei familii este in Vladeni, astazi un
catun in comuna Mihaesti jud. Musce18. Frati a avut Ar-
senie trei : Stefan, Laudat si Tudor.
1. Vezi pisania cea veche, p. 312.

2. Zapisul spatarului Mihai Cantacuzino pentru un schimb de mosii (Arhiv.
Stat., in-rea Rdncdciov, pachet X, doe. 1).
3. St. Greceanu, Genealogiile fainiliilor boierecti, vol. II. p. 246.
4. Acad. Rom., 43 CLXXXI.
5. Zapisul lui Ioanichie ieromonahul din 1685 Julie 20 (Arhiv. Stat., /n-rea
Rancdeiov, pachet XIII, doc 20.
6. Arhiv. Stat., ,n -rea Valea, pachet I, doc. 1.
7. Acad. Rom. 43CLXXXI ; Arhiv. Stat., Mitropolia Bucuresti, pachet
137, doc. 318.
8. Genealogia acestei familii nu a facut-o nimeni pang acum. Este $l foarte
greu de reconstituit, mai ales pentru ca nu avem prea multe documente despre ei.
C. Radulescu-Codin Muscelul nostril, p. 36, spune ca. Arsenie oimul si-ar trage,
dupa traditie, numele de la Vlad oimul pedepsit de un domn $i retras ad. Tot
de la Vlad s'a numit $i satul, Vladeni. Acestea sunt insa legende. Pe temeiu de do-
cumente nu cunoastem din ascendentii lui Arsenie de cat pe Cdrstian logofatul si
Oprea paharnicul ce au trait in sec. XVI, inainte de domnia lui Mircea Ciobanul.
Acestia sunt bunicii lui Dragomir postelnicul din Vladeni tatal lui Arsenie, si ai
lui Tudor log. Sclavitescu varul lui Dragomir. Acest Dragomir de $i nu apare cu
un rol insemnat in istorie, totusi a suferit un lung exil si poate chiar mai multe
dupa unele documente, fund silit prima oars sa pribegeasca de Mircea Ciobanu,
tar a doua call de Teodosie Rudeanu boier mare la inceputul sec. XVII. (Acad.
Rom. 43-CLXXXI). Un hrisov ce poarta data de 1573 Iunie 4 (Arhiv. Stat., in-rea
Rancdciov, pachet XIII, doc. 1) arata ca Dragomir post. a murit in pribegie inainte
de 1573, iar Maria sotia lui s'a intors singura. Tot in acest document se arata ca
Dragomir n'are niciun copil cad au murit toti, earl de Stanca $i de Radu un
nepot ramas de la Socol feciorul lui. Insa faptul ca. Arsenie se numeste in pisania
www.dacoromanica.ro
Mandstirea Rancaciov 319
A fost casatorit cu Ana sora paharnicului Negoita din

Racovita 1. N'au avut copii i de aceia Arsenie a adoptat
pe Stroe feciorul fratelui sau Stefan 2.
Arsenie Vladeanu era foarte bogat. Sa enumdram numai
o parte din moiile sale trecute in diata pentru a ne face
o ideie : Vladenii, Tircii, Furnicosii in jud. Muscel; in Olt :
Stoiceanii, Balce0i, Pletoi, Gearnana, Flarnanda, Paloiu,
Faltofana, Furde0i, Isvoarele ; BoldeVi In Buzau, etc.
Acesta este ctitorul care zideste den temelie" mamas-
tirea Rancaciov. Printre motivele care 1-au indemnat, le-
genda pune i scaparea lui miraculoasd In locul acela de
urmarirea Turcilor intr'un rdzboiu 3. Fara indoiald insa ca
pietatea caracteristica familiei a avut cuvant hotaritor,
unity poate cu vreo obligatie de familie caci nu este ex-
clus ca i primul ctitor sä fi facut parte tot din aceasta
familie, de §i nu ni se spune.
In diata sa Arsenie spune ca a facut manastirea de
plata 4", i a facuto cu intentia de a se ingropa acl trupul
sail 5. Constructia manastirei a durat un an §i trei luni, dupa
marturia pe care ne-o dd pisania. A inceput adica la
1647 luna Iulie i s'a terminat in 1648 luna Septemvrie.
Zidul imprejmuitor i clopotnita s'au facut insd dupa 1652 6.
mandstirii, ca si in diati feciorul lui Dragomir postelnicul din Vlideni $i al ju-
panesei lui Maria" si ca mai are trei frati, ne pune in incurcdtura. Mosia Boldesti a
lui Dragomir post. data prin hrisovul din 1573 lui Radu feciorul lui Socol $l Stancii,
de catre sotia lui Dragomir, o gasim acum in posesia lui Arsenie care o face danie
manastirii. Datele nu le putem face sa concorde de cat numai admitand faptul cd.
Dragomir s'a inapo at din prima pribegie si s'a casatorit a doua cara cu o alt.&
Marie (cea dintai calugarindu-se sub numele de Eufrosina, conf. Oct. Lecca, Fa-
milli boeresti rorntine, Buc. 1911, la anexe tabloul familiei Bucsani). Data nu se
admite aceasta interpretare, atunci hrisovul de la 1573 (nu se pastreaza de cat o tra-
ducere din 1761 a dascalului Lupu) este fals, caci faptul istoric este urmatorul :
Dragomir a avut patru feciori: Laudat, Arsenie, Stefan $i Tudor cari au trait pita
CIp.& jumatatea secolului al XVII-lea.
1. Zapisul jupinesel Ana din 1674, Dec. 20, prin care lass fratilor ei, lui
Negoita $i Oncii parte me de mosii de la Racovit(a) care au fost de la parintii
mei de zeastre° (Arhiv. Stat., in-yea Rdncdciov, pachet XIII, doc. 19).
2. Diata lui Arsenie oimul cu data de 1652, Oct. 10 (Arhiv. Stat., in-yea
Rsinedeiov, pachet. I, doc. 1).
3. Legenda are cloud. versiuni. Una it face pe Arsenic, capitan de haiduci.
Incoltit de potera pe aceasta vale a Rancaciovului el se sue intr'un copac si st.&
ascuns acolo pand ce potera pleacd. Drept multumire zideste mandstirea pe locul
acela. Cealaltd spune nä Arsenie, capitan de oaste, si-a atras dusmania Turcilor care
1-au urmarit pe aceasta vale. Scaparea miraculoasd este la fel (v. C. Radulescu-
Codin, Muscelul nostrte).
4. Parintele profesor Niculae M. Popescu crede cd. prin piatra' se Into-
lege, de multe ori, cardmida.
5. Diata sa la Arhiv. Stat., ,n -rea Rdncdciov, pachet I, doc, 1.
6. Ibidern.
www.dacoromanica.ro
Putem afla cum se infatisa biserica manastirei, zidita

de Arsenie, numai dupa o marturie mai noua 1, cad din
acel timp n'avem nimic. $tim astfel ca era in forma de
cruce $i avea trei turle una mare $i doua mici. De piatra
:
erau numai tocurile ferestrelor. Incolo ziduri groase de

caramida. Faptul ca ,nu se aminteste nimic de biserica cea
dinaintea acesteia ne face sa credem ca pana in acest
timp manastirea a fort cladita din lemn.
Arsenie nu numai ca zideste manastirea, dar o si in-
zestreaza cu avere. Noi nu cunoastem mosiile pe care i
le-a dat Arsenie de cat dupa mentionarea care se face in
diata sa. Ce nu mentioneaza in diata, nu cunoastem. Iata
cum zice in diata : Asijderea las si la sf. manastire Ran-
caciovul ce o am facut eu den temelie cu darul lui Dumne-
zeu Si cu ajutorul Maicii Precestii, de piatra, unde va sa
se Ingroape trupul mieu ; iar mai las sfintei manastiri, afaret
de alte zestrii ce i-am dat: mogii, rumani, ligani, gi viile
mele de la Branesti din Capul Piscului, cu doua delnite de
mode iar mai las sfintei manastiri partea mea, si partea
fratina-meu Laudat comisul, de mosie de la Boldesti ; iar
helesteul de la Boldesti sa-1 imparta manastirea din doua
cu frate-meu Stefan. $i iar mai las manastirei pe Castul
tiganul cu tiganca lui pe care 1-am cumparat de la socra-
meu, 4i pe Oprea tiganul cu tiganca lui. $i iar mai las
manastirii careta mea cu 6 telegari $i epe 6, bivoli 5, $i
stupi-matci 50 de la Boldesti. $i am lasat $i bani sa faca
o cadelnita de argint de drahmuri 400, si 2 coftirii neta-
late sa faca 2 sfite, $i 2 cupe de argint2". Acestea toate
sunt numai adaogiri la zestrele pe care le-a dat manastirii.
Putem deduce de ad, ce bogatie avea manastirea acum
cand, pe Tanga ce avea ea, se adaoga $i daniile lui Arsenie
$oimul.
V. ISTORIA MANASTIRII PANA LA SECULARIZARE.
Reinoita si inzestrata cu multe avers, manastirea Ran-

caciov ar fi putut sa intretina acum o viata culturala in-
semnata, pe langn. cea religioasa. Totusi preocupari de
acest ordin nu prea gasim, sau daca au existat cumva nu
au avut un ecou atat de puternic pentru a ajunge pana la
1. Catag.rafin din 1823 (Acad. Rom. ins. 725, f. 398).
2. Diata sa la Arhiv. Stat., »i-rea Rancdciov, pachet I, doc. 1.
www.dacoromanica.ro
Manastirea Rancaziov 321
nol. Calugarii si mai ales egumenii se ocupau mai mult cu

administrarea averilor, procese, hotarnicii $i alte lucruri de
felul acestora, care ne-au ramas noun prin zapise si docu-
mente. Averea manastirii, cat, poate, $i pozitia ei oarecum
retrasa a atras asupra ei atentia mitropolitului Varlaam
care la 1679 cand, dupa revizuirea procesului fostului mitro-
polit Teodosie de catre erban Cantacuzino, trebuind sä
se retraga din scaun, cere domnului si primeste de la el
manastirea Rancaciovul unde si moare prin Septemvrie
16981. De si iubitor de carte ei cultura, trecerea lui prin
manastire n'a lasat urme. Averea manastirii i-a servit to-
tusi la ridicarea de lacasuri sfinte ca Schitul Trivalea,
Pedelesoiu, Turnu 2.
Invelita cu $indrila, manastirea nu a ramas in stare
bunk de cat vreo 47 de ani, caci pe la 1685 egumenul
Ioanichie ieromonahul se vede nevoit sa o acopere din nou,
fiindca sindrila se stricase. Dar nu avea bani, cad mana-
stirea saracise din pricina multelor nevoi si dad ale tarii",
dupa cum spune zapisul. Atunci el impreuna cu soborul si
cu toti ctitorii hotarasc sa vanda vinariciul unei vii pentru
a putea repara manastirea 3.
Saracia de care suferea acum manastirea se intelege
numai in sensul ca nu avea banii necesari reparatiilor 5i
intretinerii. Mosiile totusi le pastrase. Venit prea mult nu
aveau insa de pe ele, caci majoritatea erau fara oameni,
deci nu avea cine sa le munceasca. Erau mai mult paduri.
Mosii cu cla.ca4i pe ele erau putine si chiar la acelea,
avea cu clacasii neintelegeri care mergeau uneori pana la
divan. Astfel in 1691 Constantin Brancoveanu intervine
pentru punerea in ordine a raporturilor dintre ma.nastire
si clacasii mosiei Gorgan 4. Tot Constantin Brancoveanu mi-
lueste manastirea la 1700, Oct. 26, cu 300 bolovani de sare
de la Ocna cea mica, de langa Targoviste 5. Impresurarile
1. N. Iorga, 1st. bis. romdne, Valenii de Munte 1909, vol. I, p. 382.
2. Pr. Dominic N. Ionescu, Schituri si biserici de sat, Buc. 1931, p. 21.
3. Arhiv. Stat., m-rea Rducdciov, pachet XIII, doc. 20.
4. Ibidem, doc. 25.
5. Ibidem, doc. 40. lata cum glasueste hrisovul h.- ca sa fie sfintei man5.-
stiri mils de la domnia mea 300 de bolovani marl de sare de la Ocnita cea mica de
Tanga Targoviste Pentru cd fiind aceastd mandstire sdracd si foarte lipsitd,
neavdnd nici un ajutor de nicio parte, facutu-i-am aceasta mils ce scrie mai
sus ca sa-i fie manastirii de intarire si parintilor calugari de hrana si de imbra-
caminte, iar domniei mele $i raposatilor domniei mele vesinica pomenire."...
Revlsta Biserica Ortodoxlf Rom4rta. 55 (1937), nr. 5-6, Mai-Iunie
5
www.dacoromanica.ro
de hotare erau aparate cu strasnicie de egumeni. Astfel

la 1697 egumenul Onufrie are proces cu parintele dichiul
losif pentru impresurarea mosiei Negoesti din Dambovita '
In secolul al XVIII-lea avem deasemenea despre ma-
nastirea Rancaciov mai mull stiri de ordin economic : schim-
burl de movii, vanzari, cumparaturi si danii. In anul 1705
(7213) Aprilie 30, egumenul Onufrie schimba mosia Boldesti
cu Poenari a spatarului Const. Cantacuzino 2. Acest schimb
este stricat de egumenul Paisie Ia 1729 3, printr'o porunca
a lui Nicolae Alexandru Voevod, fiindca. mosia Poenari era
mai mica. Cumparaturile de movie pe care le face Onufrie in
Poenari, de la Dumitra, Bodea vi Iarca 4, sunt instreinate
de alt egumen anume Daniil, fiind vandute unui erban
din Campu-Lung. Dar Ia 1721 o carte domneasca5 reda
mosia iarasi manastirii, pe motiv ca nu poate egumenul
instreina bunul ce nu e al lui.
Impresurarea mosiilor vi calcarea hotarelor este pazita
cu zapise vi cand acestea sunt pierdute, cu carti de bles-
tern luate de la mitropoliti6. La 1761 cand serdareasa
stanca Calineasca si cu Mincu Calinescu calca hotarele
mosiei Bratulesti, egumenul Isaia ieromonahul jaluevte Dom-
nului si nu se lasa pans nu castiga 7.
Pe la 1786 avem vi o raza de preocupari spirituale.
Egumenul Daniil din acest timp zideste, impreuna cu ju-
pan Dumitrascu Bratianul din Racovita, o biserica de zid
in aceasta comuna. Pe paretele bisericii este zugravit
arhimandritul Daniil in mantie cu carja alaturi de Dumi-
trascu Bratianu, iar in pisanie este pus ca prim ctitor 8. In
altar pe fundul unei firide de la proscomidie este scris po-
1. Arhiv. Stat., rn -rea Reincdciov, pachet VII, doc. 1.
2. Ibidem, pachet X, doc. 1.
3. Ibidem, doc. 3.
4. Ibidem, pachet IX, doc. 4, 5, 6.
5. Ibidem, doc. 7.
6. Ibidem, pachet. III, doc. 1.
7. Ibidem, doc. 2.
8. Pisania bisericii este urmatoarea : Aceasta sfanta $i dumnezeiasca biserica
ce sa praznueste hramul sfantului marelui arhiereu Neculae Miralichiei, facato-
rul de minuni, al sfintilor si a tot laudatilor apostoli Petre $i Pavel, cei 12 epos-
toli, s'au facut din temelie $i s'au infrumusetat dupa cum se vede de robul lui
Dumnezeu sfintia sa pdrintele chir Daniil arhimandritul iegnmenul sfintei
mandstiri Rancaciovul, i de dumnealui jupan Dumitrascul Bratiianul de aid din
Racovita, in zilele luminatului domnului nostru Jo Nicolae Petru Mavrogheni toe-
vod, fiind mitropolit preasfintia sa parintele chir Grigorie al Ungro-Vlahiei. La
ani dela Cristos 1786, luna Julie 2".
www.dacoromanica.ro
Manastirea Rancaciov 323
melnicul celor care au zugravit biserica : erban ierodiacon,

Ghedeon ierodiacon, $i cu neamul lor, avdnd data de 1791,
lulie 6. Desigur ca acesti zugravi care lucreazd foarte bine
sunt de la mandstirea Rancaciov. Pa'cat ca nu avem decdt
foarte putine $tiri de astfel de preocupdri.
La inceputul secolului al XIX-lea egumenii stau foarte
putin si se succed foarte des. Aceasta da in parte $i expli-
carea starii nu prea strdlucite pe care o are mandstirea.
0 catagrafie din 1823 1 ne poate da o ideie despre starea
manastirei in acel timp. lata cum o descrie :
Bisericd de zid. PA dinlauntru zugravita, pe dinafara
tencuita alb. Cu trei turle, una mare, cloud mici. Crucile
turlilor, de fier cu bdsici i cu lanturi. Pe altarul bisericii,
cruciulita mica de fier. Invelitoarea, jurnatate noun, jumd-
tate veche, cu sindrild de stejar. Zidul bisericii crapat despre
amiazd-zi, despre miaza-noapte i la altar unde este facut
si un picior de zid. Biserica inlauntru zugravita, alocurea
bunk alocurea abia se cunoa$te. Tampla de zid cu 27
icoane de lemn i cu dverile de lemn sdpat $i zugravit.
C/opotnita i casele. 1 clopotnitd de zid cu odaita la
mijloc, cu doud clopote : unul mare, altul mai mic, cu cloud
ferestre sus si la odaita una. Sindrilitd veche cu $indrila de
stejar. Sus deasupra, cruce de fier cu 4 bdsici. Dedesupt
poarta buna in zid, cu zidul crapat pe dinafard deasupra
portii. 0 pereche de case ale igumenii cu 3 oddi, o ca-
mark tinda la mijloc, galerie pe dinainte. Odaile cu patu-
rile lor, peretii de zid, usile cu broaste. Cu plimbare in dos
$i un acoperemdnt. Odaile tavdnite. Acoperita cu sindrild
de stejar. 1 pereche de case mari, cu pivnitd dedesupt. Pivnita
zidita WA la un loc $i deasupra in paiente. Cu desparti-
turi de vreo cateva oddi si neispravita. Pe dinainte foisor
far deasupra invelita cu $indrild noun. 0 cuhnie cu 2 odai
de zid invelita. cu $indrila de stejar, casa veche langa
poarta. 0 pivnita pe fata pamantului, incheiata cu bdrne
de lemn podite cu podeald, invelita cu sindrild de lemn cu
cuie de lemn. Un grajd de lemn incheiat cu scanduri in
uluca, invelit cu coceni putrezi. Un Sopron alaturi cu 8
furci, desvelit. 10 stalpi de zid pentru pdtul, numai cu co-
soroabele pe ei..."
Se intelege acum mai usor, de ce Regulamentul Organic
1. Acad. Rom., ms. 725, f. 398.
www.dacoromanica.ro
324 Const. I. Popescu.
a trecut manastirea Rancaciov intre cele din clasa IV-a,

adica in randul celor mai sdrace. i se mai poate intelege,
mai ales din starea bisericii, de ce arhimandritul David egu-
menul manastirii cere la 1843 Sfintei Mitropolii sa-i dea
voie sä rezideasca biserica manastirii, care este foarte dd.-
rapanata. Mitropolia ii da voe, dandu-i pentru aceasta si
veniturile mosiilor manastirii pe 10 ani, venituri care se
incasau de Casa Centrald, dupa noile legiuiri. Ii pune insa
conditie ca sa faca lucrarea in timp de trei ani 1.
La 1845 David cere voie sä zideascd biserica in alt
loc, caci acolo unde este acum, parnantul tine apa. Dup.
o cercetare amanuntita insa a protopopului Nicolae Sache-
larul at pldsii, Plaiurilor si Podgoriei, impreuna. cu un expert
$i un reprezentant al carmuirii de Muscel, a ramas ca tot pe
locul acela sa se zideasca2. Credem ca biserica s'a terminat in
1848 dar n'a fost sfintita decat in 1852. Ingrijindu-se numai de
aceasta, egumenul David lasa celelalte cladiri intr'o completd
ddrapdnare, ceia ce ii atrage, aspra dojand din partea mitropo-
litului 3. Dar nici biserica cea noun nu a lost facutd in con-
ditii bune cad catagrafia din 1861 ne-o descrie :.. MIA fe-
restre, zugravita prost si cu clopotul cel mare stricat 4.
La 1862 manastirea avea : 1 egumen, 1 duhovnic, 2
preoti, 2 cantareti, 1 paracliser, 6 monahi, 1 iconom, 1
copist si 4 servitori cu un stat anual de 24000 lei.
Desfiintandu-se la 1863, ramane in randul bisericilor
de mir cu un preot, care se numea ingrijitor, un cantaret
$i un paracliser. Acestui preot ii trebuesc mari straduinte ca
sa obtina de la Minister sumele necesare reparatiilor si in-
tretinerii bisericii.
VI. IGUMENII
Dau lista igumenilor asa cum i-am gdsit in documente
$i numai cati am gasit. Nu se poate face lista exacta a
tutulor, dupd cum nu se poate preciza nici data de la cat
la cat au fost igumeni. In sec. XV $i XVI nu avem amintit
niciun igumen.
In sec. XVII se amintesc trei :
1. loanichie ieromonahul, 1685 Iulie 20 5.
1. Ordinul nr. 304 din 22 Oct. 1843. Dosar la m-rea Rancdciov.
2. Ordin din 1845, Iunie 30. Ibidem.
3. Ordin din 1853, Noemvrie 4 nr. 6504. Ibidein.
4. Acad. Rom., ins. 725, f. 398 si urm.
5. Arhiv. Stat., m-rea Rfincdciov, pachet XIII, doc. 20.
www.dacoromanica.ro
lifttnttstirea liiincaciov 325
2. Cosma monahul, 1686 Oct. 24 ' ; 1690 Mai 12 2.

3. Onufrie, 1692 Iunie 11 8; 1694 Dec. 4. 4 ; 1698
Dec. 13 5; Onufrie este igumen 'Dana la 1705 Apr. 30 6,
4. Pavel, 1708 Noemvrie 18'.
In sec. XVIII gasim urmatorii egumeni:
5. Daniil, 1709 Noemvrie 28 8 ; 1711 Dec. 13 g.
6. Paisie, 1721 Apr. 1711 ; 1724 Mai 211 ; 1728 Julie
12 12 ; 1735 Mai 8 '8.
7. Isaia ieromonahul, 1761 Sept. 20 14 ; 1762 Fevr. 715
8. Panaret, 1775 Martie 1916
9. Dionisie, 1776 Febr. 1217.
10. Meletie, amintit intr'o insemnare pe o carte ca
fiind egumen inaintea Iui Daniil 18.
11. Daniil, 1781 Sept. 8 '8; 1786 20; 1788 Oct. 3 21.
12. Anatolie, 1794 Ianuarie 13 22.
13. Neofit, 1794 Apr. 823 ; 1797 Oct. 28 24 1799 ;
Martie 1128.
In sec. XIX sunt urmatorii egumeni :
14. Teoclit, 1801 Iunie 226; 1806 Iulie 252' ; 1809 Aug. 528.
1. Ibidem, pachet VI, doc. 3.
2. Ibidem, packet VI, doc. 4.
3. Ibidenz, doc. 6.
4. Thidem, pachet V, doc. 1.
5. Ibidem, packet VI, doc. 11.
6. Ibidenz, pachet X, doc. 1. Onufrie a fost bun gospodar. A cumparat
multe delnite de mosii $i a primit multe danii.
7. Ibidem, packet IV, doc. 4.
8. Ibidenz, pachet IX, doc. 6.
9. Ibidenz, pachet XII, doc. 1
10. Ibidenz, pachet IX, doc. 7.
11. Ibidenz, doc. 9.
12. Ibidem, doc. 10.
13. Ibidem, pachet X, doc. 2.
14. Ibidem, pachet III, doc. 2.
15. lbidem, doc. 3.
16. Egumenul Panaret sta.' putin deoarece nu avem de cat o mentiune despre
el in legatura cu niste vii ale manastirii ce au fost parAsite de oameni (Arhiv.
Stat., in-rea Rdncdciov, pachet XIII, doc. 59).
18. Vezi p. 314.
19. Arhiv. Stat., m-rea Rancaciov, pachet XIII, doc. 61.
20. Trecut ca ctitor in pisania bisericii din Racovita-Muscel. Vezi p. 322 nota 8.
21. Arhiv. Stat., in-rea Rancaciov, pachet XIII, doc. 64.
22. ibidem, pachet IV, doc. 8.
23. Ibidenz, doc. 10.
24. Ibidenz, pachet VI, doc. 17.
25. Ibidenz, pachet 1V, doc. 14.
26. Arhiv. Stat., m-rea Rdncdciov, pachet VII, doc. 2.
27. Alden:, packet XIII, doc. 92.
28. Ibidenz, packet XIII, doc. 95.
www.dacoromanica.ro
15. Romano arhimandritul, 1810 ; 1812 lunie 12 2.

16. Constandie, 1816 Fevruarie 5 3.
17. Veniamin arhimandritul, 1819 Noemvrie 21 4.
18. Teoclit, 1823 5.
19. Manuil Tigveanul, 1823 6.
20. Rafail, 1824'.
21. David arhimandritul, 1840 18618.
22. Protosinghelul Calinic, de la 1861 Iunie 12, pand
la 1862 Octomvrie 1, cand trece ca locotenent de egu-
men" la mandstirea Glavacioc g.
23. Chesarie ieromonahul, apoi arhimandrit, este ulti-
mul egumen1°.
VII. MOIILE.
Mandstirea Rancaciov n'a avut prea multe mosii, dar
pe care le-a avut, au fost mari, formate din mai multe
trupuri. Pe unele le-a pierdut in cursul timpului, nepu-
tand sd le recastige, fiindca au pierdut si hrisoavele de
intarire ale lor. Voiu enumera mosiile despre care am gasit
cate ceva in documente :
1. Mosia Carstieni. Pe aceasta mosie e asezata mamas-
tirea. Este amintita in hrisovul lui Radu cel mare. Cu timpul
i s'au mai addogat alte trupuri de mosie provenite din
danii: a lui Luca Vistierul si a Nastii Carstianca12. Mosia
e formata mai mult din padure.
2. ilfoia Gorganul. Asezata mai jos de mosia Carsti-
eni, dar tot pe apa Rancaciovului. Merge pand in albia
Argesului13. Aceasta mosie formeaza un singur trup cu mosia
Carstieni $i Bratulesti. Nu se aminteste numele donatorului.
I. Catagrafie de preogi din jud. Mriscel pe anul 1810 (Acad. Rom

'us. 4036).
2. Arhiv. Stat., m-rea Rancelciov, pachet XI, doc. 6.
3. Ibidem, pachet XIII, doc. 101.
4. Ibidem, pachet IV, doc. 22.
5. Catagrafia m-rii Rancdciov facuta la anul 1823 cu prilejul iesirii lul
Teoclit din igumenie si venirii lui Manuil. (Acad. Rom. ins. 725, f. 398).
6. Ibidem.
7. Ibidem.
8. Ibidem. Dosarele ce se pastreaza la m-rea Rancaciov.
9. Ibidem. Vezi gi lucrarea preotului I. Museteanu, Mandstirea Glavaciec,
Buc. 1933, p. 27.
10. Dosarele mandstirii Rdnalciov (pastrate la manastire).
11. Arhiv. Stat., in-yea Rlincdciov, pachet IV, doc. 1.
12. Ibidem, doc. 8.
13. Cuprinde vreo 2000 ha. v. C. Alexandrescu, Diclionar geografic al
judelttlui Muscel, Buc. 1893, p. 163.
www.dacoromanica.ro
ManAstirea lianctt.ciov 327
3, Mosia Brcitulesti, de asemenea asezata langa ma-

ndstire. Venitul cel mare al acesteia it fd.ceau viile de la
care mandstirea lua otastina. Hotarele acestei mosii au fost
cdlcate in mai multe randuri, determinand procese lungi 1.
4. Mosia Furesti. In judetul Muscel, asezata pe apa
Carcinovului, aceasta mosie era formata mai mutt din pa-
dure. Nu se tie de cine a fost facuta danie. Complectata
cu dania lui Matei Calinescu paharnicul, care da mana-
stirii partea de mosie din Furesti ce cumparase de la Stan-
ciu elaru Botescu la 1711 2.
5. Mo >sia Poenari. Asezata in jud. Muscel era formata
din cateva livezi cumparate de igumenul Onufrie de la sa-
tenii din Poenari 3. Intr'o vreme mandstirea stapanea si
mosia Poenari a spatarului Mihai Cantacuzino in schimbul
mosiei Boldest', dar acest schimb n'a tinut mult4.
6. lliosia Bolde )sti. Este situata in jud. Buzau in par-
tea care apartinea vechiului judet Sacueni. Mosie mare, danie
a lui Arsenie Soimul 6. Are $i un lac in suprafata de vreo
8 ha. Mosia are cam 536 ha 6.
7. Mosia Cacaletii de Rovinci. Asezata in jud. Vlasca,
a fost facuta danie manastirei probabil de Tudor logof. Ratescu.
Nu se pastreaza actul de danie, dar se gasesc in schimb
zapisele prin care Tudor Ratescu a cumparat aceasta mosie
de la satenii Musat, Datco, Bogoslov calugarul $i Dragan 7.
8. Mosia Negoe.ti. Asezata in jud. Dambovita. I se
mai zice $i Rancaciovul. Este mare si a adus un venit
insemnat manastirii. Nu se pastreaza insa numele donatorului.
Drept cel mai vechiu act este o hotarnicie facutd. la 1697
de sase boeri megiesi, dupd cererea divanului 8.
9. Muntele Vaca sau Piscul Boului. Situat in jud.
Muscel Tanga corn. Vdleni. Facut danie manastirii la 1694
de Radu diaconul $i fratele sau Stoica 9.
10. Mosia Reidesti din jud. Olt. Donata de Ignat pahar-
nicul Rudeanul la 171110. Nu are intindere mare.
1. Cartea de blestem a mitropolitului Daniil. Arhiv. Stat., m-rea Rancdciov,
pachet III, doc. 1.
2. Ibidem, pachet VIII, nr. 1.
3. Arhiv. Stat., ,n -rea Ranalciov, pachet IX, doc. 4, 5, 6.
4. Pang la 1725. Ibidem. pachet X, doc. 1.
5. Diata sa. Ibidem, pachet 1, doc. 1.
6. B. Iorgulescu, Diclionar geografic al judefului Buzau, 1892 Buc., p. 50.
7. Arhiv. Stat., m-rea Rdncdciov, pachet XI, doc. 1, 2, 3 si 4.
8. Arhiv. Stat., m-rea Rancdciov, pachet VII, doc. 1.
9. Ibidem, pachet V, doc. 1.
10. Ibidem, pachet XII, doc. 1.
www.dacoromanica.ro
Viile. Manastirea Rancaciov fiind asezata intr'o re-

giune viticola, in Podgoria Muscelului, a avut $i multe vii.
Astfel in afara de viile puse de oameni pe mosiile manas-
tirii, vii pentru care acestia dadeau manastirii vinariciu, ea
mai avea $i altele donate de credinciosi.
1. Viile Huma din dealul Izvoranilor date de Arsenie
oimul I.
2. Viile Diicului din dealul Gorganului, dania Diicului si a
fratelui sau Ion, pentru pomenirea tatalui for Gavriil diaconu12.
3. Viile Radului din dealul Gorganului, dania lui Radu fecio-
rul lui Iuzbasa din Leresti, drept pomand pentru parintii lui 3.
4. Viile lui Matei sin Negoita paharnicul din Racovita,
situate in dealul Gorganului, date danie la 1698 `I.
Const. I. Popescu
LE MONASTERE RANCACIOV.
Resurné
Le monastere Rancaciov est un de plus anciens du
departement Muscel. 11 se trouve situe dans la vallee du
ruisseau Rancaciov, a 8 km. de la riviere Arges.
Le premier document qui nous parle de ce monastere
date du 19 Juillet 1498, signe par Radu le Grand. On y fait
allusion a d'autres documents plus anciens, ce qui nous
fait croire que ce monastere existe de la moitie du XV siecle.
Un autre document plus important, par lequel on fait des
dons au monastere, date du 1539.
Vers la moitie du XVII siecle, le boiar Arsenie Via-
deanul, l'a fait rebatir et lui a fait des dons importants.
Grace a son isolement, le monastere Rancaciov n'a pas
ete soumis aux monasteres de lieux saints, et a l'epoque
fanariote ne s'est pas trouve sous la domination des moins
grecs. En 1848, son staretz, l'archimandrite David, a fait re-
batir de nouveau l'eglise du monastere. En 1864, ce mo-
nastere est mis entre ceux qui devaient etre clos, et depuis
ce temps it reste eglise paroissiale.
Le monastere Rancaciov a eu beaucoup de terrains,
qui passent par la loi de la secularisation dans le domaine
de 1'Etat.
1. Ibidern, pachet VI, doc. 9.
2. Ibidern, pachet VI, doc. 4.
4. /bident, pachet VI, doc. 11.
www.dacoromanica.ro
Documente si InsemnNri
DATE NO1 DESPRE DIONISIE ECLESIARHUL
0 mare parte din activitatea lui Dionisie Eclesiarhul este Inca

necunoscuta. Relevand st publicand acum unele not texte ale lui, pre-
fete la condici de documente sau altceva, spicuim cateva date pe
cari ni le oferd lectura acestora $i anume : prefata la traducerea din
ruseste a lucrdrii Calea inzpirateasca a Crucii Donznului ; 10 pre-
fete si postfete la condicile de documente ale manastirilor : Tisnzana,
Sadova, Jitia, Govora, Bistrifa, Arnota, lllic,ani sau Pdrlita,
Cotroceni, Bucovd /ul, Obedeanul; precum o jalbd a lui Dionisie
Eclesiarhul, scrisd in ultimii ani ai vietii, toate pagini inedite, cari vor
intregi cunoasterea vietii si muncii acestui calugar vesnic neostenit.
Nu se stie, Inca, nici acum, cine a fost cel ce s'a ascuns
!And la sfarsit supt numele modest de Dionisie, cu demnitatea bise-
riceasca de eclesiarh ajunsa sa-i intregeasca numele. E de bastina din
Oltenia, unde st-a petrecut si cea mai mare parte din viata. A stat
putind vreme si la Bucuregi, in chiliile Mitropoliei ; s'a mutat apoi la
manastirea Cotroceni, a trecut chiar muntii in Ardeal, dar in toate
aceste peregrinari s'a lasat dus numai de vremi, nu le-a dominat.
Acolo, pe plaiurile Olteniei, unde si-a inceput copildria, a muncit
cea mai mare parte din viata, si a ajuns p'and la urma sa fie un
auxiliar pretios al Divanului judecatoresc din Craiova, prin cunostin-
tele lui de limba slavoneasca si prin hdrnicia deosebita.
Dupd tunderea in calugarie, si-a ales ca metanie m.'nastirea
Tismana, ca unul din fiii acestui sfant lacas". Dar, aici, la Tismana, n'a
rdmas multa vreme, deoarece cunostintele lui de carte, mai ales slova
lui curata $i viguroasd, 1-au adus la Episcopia din Ramnic.
Nu s'a stiut 'Ana de curdnd cine au fost parintii lui. 'Fatal era
Alexie, iar mama, fire evlavioasa, de la care $i el mosteneste incli-
narea catre viata monahala, moare supt numele de Anastasia mo-
nahia. Fratii lui mai mici : Constandin, Gheorghe si Crestina, n'au in-
semnat cu nimic deosebit trecerea lor prin viata 1,
Cu totul altfel s'a incheiat viata neobositului eclesiarh 2 al Epis-
copiei de Rdmnic 3.
1. Cf. Pomelnicul sfintii sale Dionisie Eclesiarhul", la I. Donat,

Dionisie Eclesiarhul f mandstirea Bucovdt. Un proimion" fi pomelnicul
mandstiriiin Arhivele Olteniei, XV (1936), nr. 83-85, p. 37.
2. Lectura eclisiast", in unele texte semnate Dionisie eclis.", ar fi un non
sens, semnatura complecta fiind totdeauna : Dionisie eclisiarh.
3. Din condicile alcdtuite de Dionisie Eclesiarhul, se gasesc la Arhivele
Statului : doud condici ale Mitropoliei BucureVi, cloud. ale Mitropoliei din Tar -
govicte, cloud ale manastirii Tismana, trei ale manastirii Bistrita, una a manastirii
Govora, una a manastirii Sadova, cloud ale manastirii Bucoveti, cloud ale mana-
stirii Colroceni, una a schiturilor Vdleni $i 31iccani, una a manastirii Obedeanul,
precum si nenumarate traduceri de hrisoave 5i zapise, din slavonwe.
www.dacoromanica.ro
330 Ion virtosu
Mai bine de 30 de ani a purtat, fare incetare, de la o manastire

la alta, supt sutana calugareasca, pana de gasca si cAlimara. Pe
intreg cuprinsul Olteniei, cunostintele lui de dascal slovenesc si faima
de caligraf sant unanim apreciate. Dionisie este pretutindeni imbiat
se poposeasca. Cine altul din vietuitorii manAstirilor oltene s'ar fi putut
incerca sa-1 intreaca in iscusinta scrisului, dar mai ales a talmacirilor
sigure ? Santem acum carte sfarsitul veacului 18-lea si Inceputul celui
de al 19 lea, cand calugari cu preocupari de carte si orizonturi largi
de culture nu se mai into.lnesc cu usurinta in manastirile Olteniei ;
pretioasele cunostinte de limbi slave, scrierea istoriei cu care se in-
deletnicea, adaogd, la faima de caligraf, si pe aceea de carturar.
Nu se stie cu ce pregatire de carte a intrat in manastirea Tis-
mana, si nici cine i-a fost dascalul de la care a invatat sa-si scrie
numele cu o slova atat de aleasd. Vremea nu i-a dat prilejul sa-si
insemne popasurile vietii si nici el de la el n'a gasit cu cale sa-si
lepede smerenia de rugator catre Dumnezeu. Dar putem crede ca
Dionisie Eclesiarhul a fost un autodidact. Poate, Inca. de cand invata
cu ceilalti scolari la ceaslov si psaltire, stra.nsi in jurul dascalului
de bisericA, a inceput 58-i place limba ruse. Tot de pe atunci trebue
sa fi fost remarcat ca un copil istet la carte, sau cel mai tarziu
inainte de a ajunge Filaret episcop de Ramnic. Oricum, la 1786,
Dionisie era eclesiarh la Episcopia Ramnicului si omul de incredere
at lui Filaret, cel ce avea sa ajunga mai tarziu mitropolit.
Rem arcam, in treacat, traducerea din ruseste a cartii Calea
imptirciteascci a crucii Domnului 1. Despre aceasta carte va fi vorbit
cu episcopul Filaret, dar desigur a tradus-o mai ales la Indemnul lui
Paisie egumenul de la Sadova2.
Pomeneste, doar, vag, ca a fost indemnat la aceasta ,,de oa-
recari iubitori de scripture ", indemn pentru a carui infaptuire nu si-a
precupetit odihna. Dionisie adauga la traducere si o prefata explica-
tive, catre cititori", cu gandul ca va fi, °data, tiparita, prefata din
care spicuim recomandarea lui, catre cei ce o vor ceti, foarte
folositoare mantuirii omenesti, mai vartos celor intru Hristos frati".
Nu stim, faptul ca era prea tanar si nu avea studii inalte, sau numai
din modestie, Dionisie Tsi ascunde meritul, spunand ca, neavand
invatatura academiceasca sau savarsire ritoriceasca la infrumuse-
area cuvintelor", a tradus-o doar ca sa asculte de indemnul altora.
Aproape din toate prefetele la condicile de documente, in deo-
sebi din cele pe care le semnalam si publicam acum, se vede cat
de legat a fost Dionisie de episcopul Filaret. Nu -1 va vita niciodata!
Oridecateori ravna pentru scris it va lua si-I va purta de la indeletni-
cirea lui de eclesiarh al Episcopiei de Ramnic, pe la alte manastiri,
el va aminti cu multa dragoste numele prea sfintitului si prea bunu-
lui pastor", Filaret.
Alte condici de documente, pomelnice si prefete, se gasesc la Academia

Romand ; aratam la locul respectiv pe cele de cari ne folosim acum.
1. Academia Romans, ?Its. 3545, f. 72 : Dintr'ale lui Paisie ieromonah, igu-
men sadovean. S'au scris la anul 1793".
www.dacoromanica.ro
Date not despre Dionisie Eclesiarhul 331
In 1792, la inceputul lui Octomvrie, termina, la manastirea Sa-

dova, condica de documente a manastirii, cand isi insemna cu
bucurie ca cumplitul $i infricosatul razboi dintre Poarta Otomani-
ceasca, Imparatia Rosii si lmparatia Chesaro-Craiasca, din nemargi-
nita mild dumnezaiasca, au incetat !"
In anul urmator, la manastirea Jitia, al careia hram Sf. Du-
mitru ii reamintea numele lui din mirenie, starea de jale a manastirii,
asa cum o gaseste dupa cumplita razmirita", ii da prilejul sa des-
crie cu caldura $i evocator, neajunsurile turburarilor. Cand ochiul
dumnezaesc se intoarce spre milostivire, potoleste turburgrile Si li-
nisteste norodul, ca cum ar sosi primavara cu aer dulce si placut ".
Despre neintelegerile omenesti spune ca sant pricinuite de diavol.
El, ca un prea viclean mestesugaret si cu suptiri lucrari, da sfat,
indeamna $i zadaraste norodul spre turburare"...
Din 1786, de cand era eclesiarh la Episcopia Ramnicului, pang
la 1794, au trecut 8 ani de munca. Ingreuiat ziva pi noaptea la
scris", viata lui se macina clips cu clips in truda $i ii aduce a-
minte ca in curand nu va mai putea mica nici mana cea de lut.
Simte nevoia unui prieten apropiat, caruia sa-i incredinteze omenes-
cul sufletului lui. Se indreapta atunci spre manastirea Govora, dor-
nic sa-si refaca sanatatea sdruncinata si sa-si alunge tristetea. Nu
stim, insa, ce i s'a intamplat dar pentru prima data, Dionisie, care
acum semneaza fost eclesiarh at Episcopiei Ramnicului, se plange
ca e lipsit de cele trebuincioase, si necajit...
Pe Paisie staretul manastirii Govora, Dionisie i1 cunoscuse cu
multi ani Inainte, Inca de pe cand Paisie fusese staret la manastirea
Sadova. Pe atunci, 'Astoria fericitul §i inteleptul arhiereu Filaret,"
$i Dionisie, ca $i Paisie, nu-1 pot uita. Dar, acum, in 1796, Dionisie,
fostul eclesiarh, implinise 17 ani de scris continuu, ani in care
razboiul, ciuma $i foametea au innegrit parnantul tariff, iar lui i-au
slabit sanatatea. Lui Paisie duhovnicescul meu parinte " Dio-
nisie ii scrie o calduroasa si vibranta spovedanie. Pana lui de gasca
se infioara la gandul ca va trebui sa se desparta de sfatul si ocro-
tirea lui spirituals. II chinue $i gandul tristetii din urma, cu atat mai
mult cu cat incepe sa-1 traiasca aievea. ,,Cinstite parinte, ajungandu-
mg fireasca slabiciune, din multa scriere inteacesti 17 ani, de la ochi
au scazut vederea, de la maini s'au inputinat vartutea, pieptul s'au
rang inlauntru, in picioare a Intrat raceala, mainile s'au precurmat
Si au incetat lucrul, si nu mai ramane alt cuvant, fang numai a-
ceasta condica a sfintei manastiri Govora"...
Lipsa baneasca it va insoti $i ea pang la sfarsitul vietii, caci
mgcar ca care ce plata am luat, dar in 17 ani, pans acum, s'au
cheltuit la ceale trebuincioase vietii mele : sufletului $i trupului".
Tot in acest an 1796, la 14 August , Dionisie sfarsea con-
dica manastirii Bistrita, repetand ceiace mai spusese in 1787, la
manastirea Tismana : ingreuiat ziva si noaptea la scris, eu nu
m'am lenevit"...
Reumatismul, boala care 11 chinuise atat de tare, se vindeca,
$i odata cu sanatatea, increderea incepe sa-i revie. Pana lui alearga
din nou, cu aceiasi maestrie, pe hartia liniata cu muchea de os.
www.dacoromanica.ro
332 Ion Virtosu
La schitul Micsani, metoh al manastirii Cotroceni, copiaza din

cuvant in cuvant" inscriptia. Nu uitA sA explice, in prefata, de ce i
s'a zis schitului, de la o vreme, si Parlita. ManAstirile Arnota, Buco-
vAtul, Cotroceni si Obeadeanul isi disputA intaietatea de a-1 chema
pe Dionisie, O. le alcAtuiasca, din coajnice" si zapise b5.trane, condici
de documente.
Manastirea Bucov5.tul i-a placut, cad este langa vestitul oral
Craiova si ia vazduh curat s5.natAtii". Dar, ca un artist al scrisului
frumos, se indigneaza din pricina ca un pop5. of tam, fiind om ne-
carturariu si prost, au scris fiecum, nici cu intelegere, nici slova dupa
cuviinta, nici dui:4 randuialA..."
Din 1819, toata munca lui de caligraf si tAlm5.citor de docu-
mente slavonesti nu-1 mai ajuta sa tr5.iasc5. ; iar puterile i-au scazut
de tot.
Acum ia din nou pana in mans, dar, cu slova nesigurA, as-
ternandu-si nevoile, cere Divanului din Craiova 0-1 dea un ajutor
din cutia milelor. Fiind om cu stiinta de dascal slovenesc, de multe
on este trebuinta a face pliroforie la judec5.tor, prin tAlmAcirea hri-
soavelor slavonesti". Pentru batranetea si meritele lui, Divanul ii
hot5.rAste bani, loc de odihna si hrana la Craiova. Poate ca aici
mai trAeste cativa ani ; in orice caz, trece de pragul anului 1820.
*
4 4
Dionisie Eclesiarhul n'a fost numai un simplu calugar retras
din zarva lumii, un simplu caligraf sau numai dascalul slovenesc al
Olteniei. Ochiul lui a vazut si dincolo de viata calugAreascA, viata
neamului, a carui poveste a istorisit-o pa'na la anul 1815.
Ca unul ce umblase prin strAinAtAti" ajungand pana la Buda,
era pregatit s5 inteleaga mai bine trecutul neamului sau si impor-
tanta unora din evenimentele europene de atunci, ca d. p. rasboaiele
si personalitatea lui ,Bonaparte".
Ca si Grigore Ureche, care stria ,,ca sA nu se innece anii
cei trecuti," Dionisie Eclesiarhul se indeamna ,,a istorisi de cele ce
s'au intamplat neamului sau, atat din anii trecuti cat si din diias-
tima vremii vietii sale, care toate dupa voia atotputernicului Dumnezeu
se fac... 1",
Gandirea lui, avand in vedere numai atat cat se poate cu-
noaste din paginile ce le public5.m aici, este gandirea omului sta-
p'anit pana in ada.ncul sufletului de ideile religioase in care a cres-
cut si a c5.ror exprimare da una din notele caracteristice scrisului
sau. Isbuteste sä fie evocativ in povestire, plin de caldura si vibrant.
Gandirea lui nu e ada.nca si nici chinuit5.: ii lipsea cu desava.rsire
ucenicia unei preg5.tiri filozofico-religioase, G'andeste simplu si clar.
Cu reale calitati de adev5.rat povestitor, opera lui Dionisie Eclesiar-
hul incheie o scoa1a literara, aceea a cronicarilor munteni in proz5.
1. Cronograful l'drei Rumanegi. Cu o prefa /a de Dr. C. Nicoldescu-

Ploppr. Ramnicul-Valcea 1934. 0 analiza a cronografului la Ion Donat, Dionisie
Eclesiarhul Constatari f i observalii noui. Extras din ,,Arhivele Olteniei,
nr. 74 76, Craiova 1937.
www.dacoromanica.ro
Oprim aici aceasta sumara analiza pi prezentare. Dam mai

departe textele inedite de cari am vorbit mai sus si din cari am
extras datele interesante privitoare la viata ;i activitatea lui Dionisie
Eclesiarhul. Ele vor fi deosebit de pretioase, cand se va scrie un
studiu complect al vietii pi semnificatiei operei sale pentru istoria
culturii romane;ti I.
1.
1787, Septemvrie 12,
PREFATA LA CONDICA DE DOCUMENTE A MANASTIRII TISMANA
Sfanta ;i dumnezaiasca manastire Tismana, in zilele marii

sale prea innaltatului si blagocestivului do mnu lo Nicolae Petru Ma-
vroghene Voevod si in vreamea prea sfintitului 5i prea bunului
pastoriu ;i cuvantatoriu turmei lui Hristos, chiriu chir Filaret, epis-
copul Ramnicului, fiind intr'aceasta sfanta lavra nastavnec si egumen,
fratilor celor intru Hristos, sfintiia sa prea cinstitul parintele arhiman-
dritu chir Stefan, carele bine ocarmuind obstescul folos, cat sufleteste
atat si trupeste, mai vartos lucrurile ceale miscatoare ($i nemi;ca-
toare) ale ace;tii sfinte cask care sant agonisite $i daruite de fericitii
ctitori, cu toata sarguinta urmand a sa pazi $i a sa innof, spre folosul
sfintei casa Si odihna tuturor celor de obste lacuitori, cum cestor
de acum a;a ;i celor de pe urma carii vor fi.
Spre care faceri de bine, vazut-au sfintiia sa cum ca ceale
mai bune si de mare folos odoara, din intamplarile primejdioaselor
vremi, sa risipesc, Si sa rapun, de unde sa pricinuia;te mare paguba
pi scadere sfintei manastiri (adeca i hrisoavele, cartile ;i alte sine-
turi, pentru mosaile i alte acareturi a sfantului laca;). Cu intalepciune,
dar, au socotit sfintiia sa, ;i bine au volt, impreuna cu tot soborul
de parinti, ca toate mai sus numitele carti i sineturi, sa. [sa] scrie con-
dici, prin carea toate pricinile mo;ailor, ce sä vor intampla, sa sa
caute ; iar cartile pi hrisoavele ce vor fi sa fie, sa fie la mare si
bung. pastrare.
Deci, inta.'mplandu-ma Inteaceasta vreme si eu, aici, sluga prea
sfintii sale mai sus numitului episcop $i stapan, dupa a;ezamantul
care am avut cu sfintiia sa parintele egumen, s'au incredintat la
mana-m toate cartile ;i hrisoavele mo;ailor, ca sa be scriu dupa oran-
duiala cea cuviincioasa, cum ;i ceale slovene;ti hrisoave, a le talmaci
pe rumanie ; cu care treaba Insarcin5.ndu-ma, prin ajutorul lui Dum-
nezeu, cu fierbintea inima pus-am tota silinta, ca unul din fiii acestui
spint lacas, cat la talmacire, atat ;i la scrierea condici, dupa putinta
ce am avut.
Dar, fiind ca unul Injugat cu isputinta firii omenesti $i cu
slabiciune cuprinsu, ingreuiat fiind ziva $i noaptea la scris, n'am
putut fi slobod de gre;a1a. Pentru care, cunoscandu-m gre;a.la, la
protocolitu ce mai la urma s'au facut, iara0 cu a mea slova la
margin' am indreptat. $i ma rog cu toata plecaciunea, precum sfintii
I. Mentionam ca uncle din condicile de documente, specificate la locul res-
pectiv, contin desene naive si stingace, in penita gi acuarela, datorite scriitorului
condicilor, Dionisie Eclesiarhul.
www.dacoromanica.ro
334 Ion Virtosu
sale parintelui arhimandrit igumen, asa si celoralalti intru Hristos

iubiti frail, ca oricarele va ceti Inteaceasta condica, unde vett afla
alunecari si greseli, sa indreptati cu duhul blandetelor, nepuind ponos
$i hula tsi ertati, ca sa vi se erte, ca numai unul Dumnezeu iaste
fail de gresala) si flindca neputinta firii au pricinuit ; Tar eu unul nu
m'am lenevit.
La anul Domnului Hristos 1787, Septemvrie 12.
Dionisie Eclisiarhu t.
2.
1792, Octomvrie I.
POSTFATA LA CONDICA DE DOCUMENTE A MANASTIRII SADOVA
Santa si dumnezaiasca manastire Sadova, carea sa afla

Inteaceasta patrie a Tarii Rumanesti, dincoace de Olt, in sud Dolj,
carele iaste supt stapanirea scaunului Craiovei, in vreamea curgerii
anilor 1792, intru a doao domnie a marl! sale lo Mihail Sutul Voevod,
§i Intru pastoriia prea sfintii sale parintelui chiriu chir Filaret epis-
copul Ramnicului, (cand si cumplitul si infricosatul razboiu ce au fost
intre Poarta Otomaniceasca $i intre Imparatiia Rosii si Intre Imparatiia
Chesaro-Craiasca, din nemarginita mila dumnezaiasca, au incetat) *,.
Avand egumen $i povatuitoriu pe sfintiia sa cinstitul si prea

cuviosul parintele chir Paisie, carele, dupa altele multe nevointe si nenu-
marate stradanii ce au pus si au suferit la vremi greale, $i cu
primejdii de viiata, spre folosul acestii sfinte manastiri, dupa cum
iaste tuturor de obste stiut, vaz5.nd ca. din Intamplarea vremilor, cu
dease razmiriti, ce au trecut preste aceasta mult patimasa sfanta
casa, s'au rapus ceale mai bune odoara, adeca hrisoavele $i cartile
mosiilor, si nu de mutt gasindu-sa cu mare cheltuiala oresce dintean-
sele, n'au lasat vreame la mijloc, spre a se mai pagubi sfanta mana-
stire, nici a se mai darapana aceaste foarte trebuincioase lucruri.
Ci dupa alte bine intocmite iconomii, avand mare ravna, cu inta-
lepciune au socotit, si aducandu-le toate cate s'au gasit, au dat de
s'au scris inteaceasta cuprinzatoare condica, (lucru prea laudat si
foarte de folos), ca sa o aiba sfanta manastire mai indemanateca
la vremi de trebuinta. Iar hrisoavele $i cartile, ca o temelie, O. fie
nemiscate si pazite foarte cu luare aminte.
Deci, inteaceasta vreame aflandu-ma si eu sluga prea sfintii
sale parintelui episcopu, am pus nu putina silinta, si le-am scris cu
build oranduiala $i cu 1ntelegere pre toate cate mi le-au Incredintat,
din cuvant in cuvant, si dupa ce am savarsit lucrul, insumi le-am
protocolit Impreuna cu sfintiia sa egumenul ce s'au numit mai sus,
pre care le-am $i iscalit pentru incredintare. Si, unde am gasit alu-
necare cu greseli, care din firea omului sa pricinuiaste (nefiind slobod de
gresala), am indreptat la margin!, cu insusi slova mea, pentru Incre-
dintare.
Deci, pre toil cei ce va. veil Intampla a ceti inteaceasta adunare
de carti, ma rog, nu defaimati zmintealele omului, ci cu iubire $i cu
t. Arhivele Statului, condica nr. 42.
www.dacoromanica.ro
cea intru Hristos dragoste, priimiti, indreptand cu duhul blandetelor,

$t ertati, ca sa va invredniciti ertaciunii, ca scris este : celor ce 'arta
li O. va ierta.
1792, Octomvrie 1.
Al tuturor pravoslavnicilor cdtre Dumnezeu rugdtori,
Dionisie Eclisiarh, Episcopia Ratnnic 1.
3.
1793.
POSTFATA LA TRADUCEREA CARPI CALEA IMPARATEASCA
A CRUCII DOMNULUI
Cdtre cititori.
Aceasta sfanta $i dumnezaiasca carte ce sa numeaste Ca lea in-
pard teascci a crucii Domnului, carea iaste impartita in trei pArti,
fund sloveneasca, tiparita de Rosiia, dupa ce s'au cetit de oarecarii
iubitori de scripturi, i vazandu-se ca iaste foarte folositoare mantui-
rei omenesti, mai vartos celor intru Hristos frati, (carii jugul cel
bun si sarcina cea usoara a tut Hristos au radicat, $i evangheli-
ceaste a-s petreace viiata, s'au fagaduit) spre folosul cel sufletesc,
indemnat am fost, nu ca am avut vre o invatatura academiceasca,
sau savarsire ritoriceasca la infrumusetarea cuvintelor, spre a talmaci-o
in limba rumaneasca, ci numai ca O. se descopere un isvor ca
acesta, care iaste plin de apa vie $i nemuritoare, adeca de cuvin-
tele ceale din isvorut prea intalepciunii, ale prea dulcelui Iisus, si
pentruca sa O. de.pchae o grading ca aceasta, intru carea este mul-
time de flori cu buns mireazma de cuvinte duhovnicesti.
Deci, n'am trecut cu vederea pofta §i dorirea acelor barbati
drepti si lui Dumnezeu placuti, dar mai mult fiind silit de dumne-
zaestile cuvinte care sa coprind intrInsa, dupa cum $i dumnezaes-
cul proroc David oarecand au zis : ravna casei Domnului m'au
m'ancatu; si puind nadeajde la cela ce pre cei neinvatati prea in
telepti carturari i-au facut, cu indraznire am luat lucru, si miscand
mana ce de lut, nu eu, ci cel ce au zidit-o, carea iaste madulariu
capului, Iisus Hristos, cu prostimea neinvataturii am dat-o in scris spre
folosul tuturor de obste. Dar fund mustrat de stiinta : cum ca fail
gresala nu voi fi scapat, ca un om (de care nici unul nu iaste slo-
bod), rog pre toti cei bine credinciosi, cari va veti indeletnici a ceti,
ca orice gresala veti gasi, sa indreptati cu duhul blandeatelor, car nu
huliti, dupa obiceaiul cel rau, carele ca o fire la om sa face, $i ra-
pindu-sa unii de dansul, in loc ca sa indrepteaze gresala, cade in-
susi in gresala ; (ci aceasta sa nu fie) numai ertati, ca Si voi O. va
invredniciti ertarii de la domnul nostru Iisus Hristos, si dobandind
dar si mils, sa petreaceti cu dansul intru inparAtia lui in veaci, amin.
Dionisie Eclisiarh, Episcopia Raninicului S.
1. Arhivele Statului, condica nr. 140. La fila 5 din condica este reprezen-
'ata, in acuarela, manastirea Sadova. Biserica are un singur turn si este invaliti
cu dranita.
2. Academia Romans, ms. 3545, f. 235. Semnalat de d-1 N. A. Gheorghiu.
www.dacoromanica.ro
336 Ion Virtosu,
4.
1793.
PREFATA LA CON DICA DE DOCUMENTE A MANASTIRII JITIA
Cuviz'nt inainte.
Sfanta ;1 dumnezdiasca mandstire Jitia, unde sa cinstea;te ;1 sä
praznuia;te hramul sfantului marelui mucenic ;1 izvordtorului de mir
Dimitrie, carea sa afla in judetul Doljii, ($i iaste inchinatd sfintei lavre
a sfantului Pavel de la Sfetagora), in fericitele zile a stapanirii marii
sale domnului nostru Io Alexandru Costandin Muruz Voevod, ;i in
vreamea arhierii prea sfintii sale pdrintelui nostru chir Nectarie epis-
copul Ramnicului, aflandu-sa la acest slant lace; igumen sfintiia sa
cuviosul chir Anthim, dupd multa silinta pi strd.duire ce au facut a
pune toate lucrurile ceale parasite Si intelinite la oranduiald, spre a
Mot ;i a spori ceale ce stint spre zidire pi spre folosul sfintei case,
care intru tot s'au Post paraginit din pricina cumpletei rdzmiritei cei
dupe urma ; apoi, din zi in zi, intrand spre cercetarea lucrurilor celor
mai de mare folosintd, au dovedit ca ceale mai de trebuintd odoard.,
adecd hrisoavele, cartile, ;i alte acareturi, s'au rapus, unele de tot,
altele instreinate prin alte OA, pre la cei streini de neam.
Deci, acest cuvios cunoscand cum ca aceasta mare pagubd ce
sa intampla sfintelor laca;uri de obste inteaceasta pravoslavnica tars,
nu sa pricinueste de altd parte far decat din dreapta manila lui Dum-
nezeu celui prea milostiv, apoi ;i din zavistiia ;i lucrarea prea urd-
tului si spurcatului diavol. Pentru ca Dumnezeu, cu dreptate, dupd
greplele oamenilor, ciarta cu milostivire, prin razmiriti, cu robie, cu
moarte, cu boale greale, cu foame si cu pierderea averilor, spre in-
dreptare, precum Scriptura zice : pre cel ce iubea;te Dumnezeu, ii
ciartd", ;i de s'ar pdrea uneori intru ochii nostri ca intru tot va sa
pustilasca ;i sa prapadeascd lumea Si ceale din lume de istov.
Apoi, cand prea milostivul ochiul dumnezdesc sa intoarce spre
milostivire, atuncea far de veaste sa potolea;te turburdrile, sa lini;-
tea;te norodul, ;i, ca cum ar sosi o primal/aril cu aer dulce ;1 plAcut,
rasare, creaste, sd. Inmultea;te ;I sa implinea;te toate ceale ce au
lipsit, ca a$a binevoiaste Domnul norodului sat', ;i cu judecatile sale
ceale nepricepute $i necovar;ite de mintea omeneascd, toate spre bi-
nele ;1 spre folosul cel sufletesc lucreazd. Iar diiavolul, ca un vrajma;
dintru inceput, Si ca un protivnic tuturor de ob;te, nu inceteazd, ci
pururea sa sileaste ca un prea viclean me;tesugaret, ;i cu suptiri
lucrdri, dd. sfat, Indeamnd $i zaddreaste limbile ;i norodul spre tur-
burare, a sa Invrdjbi unii cu altii, a porni razboae, a ucide, a jefui,
a arde, a rapi ceale sfinte, ;I alte mil de rautati a face, zavistuind
binele ;1 pacea ob$tescului norod. Dar, mai vartos sa sileaste cu toata
vartutea lui ;i cu mare suflare de manie asupra sfintelor dumne-
zdiesti lacapri, unde sa slave;te numele celui prea Malt, ca sa. sa
stingd si sa Inceteaze acea slavoslovie din auzul lui cel necurat, pre
carea nu o poate suferi. Dar, la cea dupd urma, nimic nu folosea;te,
ca macar toate de s'ar ;i prapadi, ca odinioard in vremile cumplitilor
www.dacoromanica.ro
Date noi despre Dionisie Eclesiarhul 337
tirani, iarasi sfintele lacasuri ca o vie odraslesc, ca sa asiamana.

vitei cei roditoare, pre carea on de cate on s'ar taia iarasi rasare,
create si sä inlungeaste spre rodul cel dulce, placut.
Ce au facut, dar, $i acest cinstit parinte ? S'au sarguit, s'au
nevoit, au iscodit, au cercat pre alocuri si au gasit cateva din
carti, $i din alte acareturi, ce au fost risipite, $i au rascumparat cu,
mare dare de bani, si aducandu-le, cate au fost prin putinta, cu
intelepciune au socotit a le scriia $i a face condica ; (insa au
ales numai ceale mai noi carti si mai cu cuprindere mare), adeca hri-
soave, hotarnicii $i alte carti trebuincioase a sa treace in condica,
$i impreunandu-le apoi toate adevaratele sineturi, sä fie la pastrare in
sfanta lavra la Sfetagora, (cu adevarat lucru de lauda).
Deci, Inteaceasta vreame intamplandu-ma si eu aici, din voia
lui Dumnezeu, nu putina silinta am pus, si am scris dupa cum mi
s'au incredintat, ferindu-ma de vre un viclesug, urmand adevarului.
Jar carii din cinstite obraze, sau bisericesti, sau politicesti, va
ceti inteansa in divanuri si inaintea judecatilor. afland vre o gresala,
care sa pricinuiaste din slabiciunea firii sau din putina invatatura, ii
rog ca cu dragoste sa indrepteaze, dupa crestineasca datorie.
La anal 1793.
Al tuturor cdtre Dumnezeu rugeitoriu i plecat,
Dionisie Eclisiarh '.
5.
1796.
PREFATA LA CONDICA DE DOCUMENTE A MANASTIRII GOVORA
Predoslovie.
Prea cuviosului, prea Incuviintatului, duhovnicescului mieu
parinte, nastavnicului sfintei $i dumnezaestei manastiri Govorii, chirita
chir Paisie, plecata inchinaciune dau.
Sfanta si dumnezaiasca Scripture, care prin Duhul Sfant s'au
grait, ne arata ca la prea slavita $i cu mare marire a cloaca venire
a domnului si mantuitoriului nostru Iisus Hristos pre pamant, cand
cea cu totul infricosata judecata a toata lumea va sa fie, puindu-sä
scaunile in casa lui David, acolo unde frica mare tuturor de obste-
va fi, adeca celor drepti, ca sa. nu O. scape cumva si de slava aceaia
ce o va.d, Tar celor gresiti, pentru pedeapsa carea o asteapta, atunci
prea milostivul $i dulcele lisus, fiul lui Dumnezeu, cu multa blandeate,
intai va sa zica catre tot!: aratati faptele voastre $i va luati plata.
Prea dulce $i milostive Iisuse, ce plats va sa. fie aceaia?
Aur va fi sau argint, sau pi tri scumpe ?
Ba.
Dar ce ?
Viiata viacinica, Until in bucuriia domnului tau) dupa cuc
vantul psalmistului, unde Taste bucurie nespusa celor ce sa indulces-
1. Arhivele Statului, condica nr. 151.
Revista Btserka Ortodoxd Romand, 55 (1937), ar. 5-6, ma.-tunie. 6
www.dacoromanica.ro
338 Ion Virtosu
de frumuseatea featii meale, in sfintele ale meale polaturi, unde neince-

tat cu prea slavita si cu indestulata mangaere duhovniceasca yeti
petrece, si in dantuirea ingerilor miei veti salta cu mare bucurie ;
care bunatate ochii n'au vazut, urechile n'au auzit, si la inima
omului n'au intrat, dupa cuvantul sfantului apostol Pavel.
Aceasta plata au dorit cei de demult sfintii si prea ferlcitii
patriarsi, carii numai prin sinidisul sau au crezut si au cunoscut pre
Dumnezeu, si cu fapte bune au vietuit.
Aceasta plata au asteptat si sfintii slavitii prooroci, carii dupli
faptele lor ceale bune cu Duhul Slant s'au luminat, si tainele ma-
relui Dumnezeu au proorocit.
Aceasta plats o au poftit si sfintii prea laudatii dumnezaestli
ucenici si apostoli, de s'au straduit cu marl nevointa si munciti de
tirani, de au luminat lumea cea ratacita intru pravoslavnica credinta.
Aceasta plats au cugetat si sfintii bunii biruitori mucenicl, de
au suferit multe si cumplite feliuri de munci de la cei fara de leage
ighemoni.
Aceasta plata au cugetat-o prea cuviosii postnici: carii cu foa-
mea is topiia trupurile lor, si sihastri cei ce is pedepsiia trupurile
cu tarsini si cu viiata grea.
Aceasta plata au dorit si sfintii zatvornici, carii is chinuia si
4 Infasura cu lanturi si cu funii aspre trupurile lor, si cuviosii schim-
nici, carii cu multe osteneli s'au petrecut viiata lor.
Aceasta plata au cugetat si cei ce in obste au vietuit, carii
pururea s'au rasticnit lumii, si lumea lor, si intru supunerea ascultarii
au fost, si toti dreptii cei din veac aceasta au poftit.
La aceasta plats nadajdueste sl toti crestinii cei de acum,
carii o intelege, si odraslesc rod de fapte bune si placute lu Dumne-
zeu, dupa porunca evangheliceasca, care plats o va si castiga, si atunci
cg.nd va cere stapanul faptele va da si plata, si dupa vrednicie va
lnparti daruri. 0 plata ! plata mare si minunata esti ; te putem a
castiga, iar nu te putem a intelege I
Cinstite parinte, nu putini ani vietuind cu tine inpreuna, cu
dreapta socoteala am dovedit si te-am asemanat ca pre unul din
cei ce asteapta aceasta prea fericita plata. Pentru caci, ca.nd dupa
vrednicie, (in fericita domnie a mgrii sale Sutul Voda Mihail, si a
pre fericitului si intaleptului pastor cuvantatoriu si arhiereul lui
Dumnezeu, Filaret al Ramnicului episcop), fiind nastavnic sfintei
manastiri Sadova, cu mare ravna ai adunat ceale risipite hrisoave si
cartile mosiilor manastirii, si ca sa nu ajunga la darzIpanarea cea
de istov, tragandu-sa in vreamile ceale inpotrivitoare, si bine ai voit
de s'au scris prin mine, sluga fericitului mai sus zis dumnezeesc
arhiereu, si s'au facut o condica din toate, mai vartos te-ai sargult
de s'au intarit si cu luminata pecetea domnului.
La aceasta plata de sus ai nadajduit ; aratati-va faptele voastre
si Ira luati plata!
Ai statut de fats la sfanta manastil e, cand flacara razboiului era

intre puternica Otomaniceasca Poarta si intre slavita Imparatie a Rosii si
Intre Chesariceasca Monarhie, inpresurat despre o parte cu armele
www.dacoromanica.ro
ostasilor celor zvapaiati, despre alta de talharii cei cumpliti, ca sa

nu sa pustiiasca manastirea, si O. nu sa arza casa lui Dumnezeu,
nici sa sa surpe sau sa sa strice, precum s'au intamplat de s'au
facut mare stricaciune sfintei manastiri Tismeanii si Cozii, mai var-
tos Ingreoiat cu greale dajdi in bani ; si la aceasta plata ai cugetat.
Dupa aceasta ai innoit sfanta beserica, bolnita, cu toata podoaba
ce s'au cuvinit, care sa prefacusa dupa vremi intru grajdiu de dobi-
toace ; si la aceasta plata ai cugetat.
Ai zidit din temelie cateva chilii pentru fratii cei intru Hristos,
si cateva din darapanare le-ai innoit ; la aceasta plata ai cugetat.
Ai sporit si alte in sfanta manastire, pe care le las ca sangure
sa sa dovedeasca.
Acum in auritul veac si intru fericita si slavita domnie a marii
sale prea inaltatului domn cu mila lui Dumnezeu Alexandru Constandin
Moruzi Voevod, cand pastorind aceasta de Dumnezeu paz1ta eparhie
prea sfintiia sa parintele episcopul chiriu chir Nectarie, mutat fiind
de la sfanta manastire Sadova, spre a fi iarasi nastavnic la sfanta
manastire Govora, ca oarecare porn ce sa rasadeaste dintr'o gra-
dina intr'alta, vazand si la aceasta manastire iarasi toate hrisoavele
si cartile mosiilor risipite si foarte darapanate, ceale ce sant prea
scumpe si de folos odoare, to -ai rang de aceasta, si nedand prelun-
gire de vreame, in anul dintai al igumeniei Govorii fiind, aprinzan-
du-te cu focul dragostei catre sfantul lacas, cu mare ravr, toate
acealea le-ai adunat, si intai, iarasi prin mine, bine ai voit de s'au
talmacit toate hrisoavele slovenesti, luminat, in limba rumaneasca,
si apoi cu cartile ce au mai lost, iarasi condica s'au scris si s'au
facut ; si tot la aceasta plata ai cugetat.
Ai gasit toate cartile ceale pentru slujba sfintei beserici varsate
si darapanate, si le-ai innoit cu legatura ; la aceasta plata ai cugetat.
Implinitu-s'au cu aceasta dar si cuvantul sfantului imparat si
prooroc David, prin tine, o parinte, carele 1-au zis prin Duhul Slant:
ravna casii tale m'au mancat".
Si dupa aceasta iarasi nu treci si cuvantul carele it zice despre
partea lui Dumnezeu, tot ace1as slant prooroc : tie ti s'au lasat sa-
racul si sirimanul, to ii fi Intr'ajutor, pentru ca cu dreapta to milu-
esti saracii si ajutorezi lipsitii, si hranesti streinii si flamanzi" ; la
aceasta plata cugetand, cu adevarat, fara de nici o indoire, pot sa
zic ca vreadnic esti a lua plata st a fi numarat cu cei ce s'au sporit
talantii ce li s'au lost incredintat. Deci, uitandu-ma si cugetand si
eu la aceiasi plata de sus, prea mult, cu adevarat, m'am silit si
m'am nevoit de multe ori, si lipsind de ceale trebuincioase si necajit,
Inca prefacand si noaptea in zi, de am scris, nu numai condica ma-
nastirii Sadovei si aceasta a Govorii, ci intai am scris sfintei Episcopii
Ramnic trei, si a manastirii Tismenii doao, si sfintei manastiri Bistritii
doao, si manastirii Strahaii una, care fac preste tot zece, toate, cu
buna oranduiala, si macar ca oaresce plata am luat, dar in 17 ani
pana acum s'au si cheltuit la ceale trebuincioase vietii meale, sufle-
tului si trupului, mai vartos in vremi de razmirita si in ciuma si
in foamete.
www.dacoromanica.ro
340 Ion VIrtosu
Acum, dar, ajungandu-ma tireasca slabiciune, din multa scriere

inteacesti 17 ani, de la ochi au scazut vederea, de la maini s'au im-
putinat vartutea, pieptul s'au ranit in launtru, in picioare a intrat ra.-
ceata, mainile s'au precurmat $i au incetat lucrul, $i nu mai ramane
alt cuvant, fard numai aceasta condica a sfintei manastiri Govora :
cautd si cearca a sä inchina numai la pricinuitoriul ei, la sfintiia ta,
zic, cinstite parinte, carele ai pricinuit de s'au scris, nadajduind la
cuvantut ce am zis : aratati-va faptele si va luati plata!
Deci, imbrAtisindu-o ca pre un vreadnic at manastirii acaret, 0
cercetandu-o, de vei gAsi vre o gresald sau alunecare, de care firea
omeneasca nu Taste sloboda, sä indreptezi cu duhul blandeatelor,
harAzind ertdciune, ca $i sfintiia ta sa to invrednicesti ertaciunii de
la cel lesne ertatoriu si mult milostiv Dumnezeu 1.
Al sfinfii tale fins duhovnicesc, .2. Intru Hristos frale,
Dionisie, biv eclisiarh al episcopii Ramnicului.
1796. I
[P. S.] In stiintO sa fie si aceasta, cum ca aceaste toate sfinte

case ce le-am numit mai sus, n'au mai avut condice de cand s'au
zidit, !Dana prin mine s'au facut.
6.
1796, August 14.
PREFATA LA CONDICA DE DOCUMENTE A MANASTIRII BISTRITA
Predoslovie.
Prea cinstitului, prea cuviosului exarh, arhimandrit si igumen
al sfintei si dumnezeestii ma'ndstiri Bistritii, chiriu chir Costandie,
plecata inchinaciune.
Cand au statut al doilea Potolomei Filadelfiia inparat Eghipe-
tutu!, atat era pornit spre a castiga intelepciune desdvarsit, dupa obi-
ceaiul Elinilor, (din carele si el unul era), cat pre toti boerii sfatului
sau ii avea tot intelepti si carturari, si strangand din tot Eghipetul das-
call $i filosofi foarte iscusiti si multi, i-au asezat in cetatea Alexandrie,
$i au adus mai mult decat 40.000 de cart' elinesti, in care carti era
adaInci si intunecate invataturi, cu multe feliuri filosofesti, dupa vrea-
mea inparatilor celor mai denainte Elini, si facand coall, invata
acolo, cine ce-i era voia, tot prin cheltuiala inpArateasca.
Iar dupd aceasta gandi inparatul si cugeta In inima lui O. faca
un lucru a fi vestit in toatd lumea, $i chemOnd pre toti filosofii lui
i-au intrebat ce lucru ar face ca sa fie statornic, si dupa a sa moarte
1. Arhivele Statului, condica nr. 110. Notsam ca ilustratii interesante : ma-
nastirea Govora, cu un turn, inva.lita cu dranifa, si portretul egumenului Paisie,
inchinand Maicii Domnului aceasta condica. Semnalata de Emil Virtosu in Arhi-
vele Olteniei, 1929 nr 43-44 ; intre timp, dupa ce articolul de feta fusese pre-
dat directiei revistei Biserica Ortodoxd Rontand, prefata la condica manastirii
Govora a fost publicatd de A. Sacerdoteanu, Cronicarul Dionisie, eclesiarh at
mandstivii Bistrija din Valcea, In Arhivele Olteniei, 1937, nr. 86-88.
www.dacoromanica.ro
sa fii numele lui veacinic pomenit ? Iar aceaia 1-au sfatuit sa talma-
ceascA Sfanta Scripture, ce se zice Biblia, de pre limba ovreiasca in
limba elineasca, si spuindu-i acei de Dumnezeu insuflate invataturi
acelor sfinte carii, foarte pldcut au fost inparatului, si s'au bucurat
de acel slat al filosofilor lui. Si, indata au trimis la lerusalim catre
mai marii Jidovilor de acolo, (flinda pe acea vreme era Jidovii supt
stapanirea sa, ramasi supt jug Inca de la Navohodonosor InpArat), ca
sa aduca cartile sfintilor proroci, si alte carii sfinte ce vor fi
mai avand, si macar ca cu blandete scriindu-le, n'au vrut Jidovii sa
le dea ; dar, a doilea Ingrozindu-i cu pedeapse, si fail de voia for
le-au adus la imparatul, inpreund cu 70 de dascAll invatati dintr'ansii,
carii stiia si limba elineascd si, odihnindu-i cu toate de la inparatie, au
talmdcit toate cartile sfinte in limba elineasca.
Si aceasta facand, sta pomenirea lui pan acum. Care Sfinte
Scripturi, cu darul Sfantului Duh, s'au lAtit si s'au descoperit in
toatA lumea in fiestecare limba, prin care sa laudd si sal mareaste
prea sfant numele marelui si milostivului Dumnezeu, lucru prea slavit
§i prea laudat.
Prea cinstite pdrinte cu adevarat la lucru cel sufletescu si de
obste folositoriu te-am asdmanat acestui pururea vreadnic de pome-
nire inparat, ca acesta au statut inparat Elinilor si Varvarilor cu vi-
tejie prin putearea rAzboiului si a armelor sale, iar sfintiia ta ai
statut calugarilor si fratilor celor povatuitori intru Hristos adunati cu
barbatiia si puterea armelor smereniei si a blandeatelor. Aceluiia i s'au
dat de la Dumnezeu schiptrul InparAtiei, a stapani limbi neluminate
cu credinta, iar sfintii tale ti s'au dat toiagul pastorii, a paste oameni
luminati cu credinta. Acela era pus ca un domnu folositoriu in Eghi-
petul cel pAmantescu, iar sfintiia ta esti sada ca un maslin roditoriu
in lacasul cel dumnezdesc. Acela sa silea sa deprinza intalepciunea
cea din afard, elineascd ; sfintiia ta te indeletnicesti cu invatatura cea
din launtru, duhovniceasca. SA mai adaogarn : Potolomei inparat au
poftit cu mare ravna a-si lasa numele lui prin lucru statornic, vea-
cinic pomenit ; si sfintiia ta ai ravnit cu inima fierbinte a-ti lasa nu-
mele tau prin lucru destoinic, veacinic numit. Acel Potolomei intai au
vrut ca sa facd un grajdu de cristal, vederos, pentru dobitoace, spre
a sa laude si mdrire ; iar sfintiia ta intai ai zidit case de materie
vartoasa cinstitelor obraze spre odihnire. Potolomei au cerut sfat de
invatatura dela filosofii lui, lard sfintiia ta ai cerut sfat si unire de la
fratii manastirii. Si acela dascali au pus de au talmacit carii ovreesti
in limba elineasca ; sfintiia ta Inca ai pus de au talmacit hrisoavele
sarbesti in limba rumaneasca.
Potolomei toate cartile ceale sfinte le-au adunat intru totu nu-
mindu-le Biblie. Sfintiia ta toate hrisoavele si cartile le -ai adunat, ce
mai era, intru a doilea torn, numindu-sA condica. Potolomei mare
bine au facut ca au deschis vfstieriia dumnezeestilor scripturi, din
care sä cunoaste tainele dumnezairii. Si sfintiia ta mare bine ai pri-
cinuit ca ai descoperit toata starea zestrelor manastirii. Si asa M-
cand, numitul InpArat in veaci se va pomeni, cum si sfintiia ta in-
lr'acest chip urma'nd, ca un ctitor te vel numi. Si macar ca cu aju-
www.dacoromanica.ro
342 Ion Virtosu
toriul Jul Dumnezeu, prin a mea multa nevointa si osteneald s'au

scris, dar sfintiia ta ii esti pricina cu aceasta intocmire la savarsit.
Deci, la alta fata nu cearca aceasta condica sa sa inchine, ci
la insusi sfintiia ta, parinte cinstite, carele esti de Dumnezeu ales
pastoriu acestui sfant lams, in anul al patrulea al domnii prea innal-
tatului domn Io Alexandru Moruz Voevod, si in zilele prea sfintil sale
parintelui chiriu chir Nectarie episcopul Ramnicului, pe carea priime-
ste-o ca pe o adevarata aducere gi ca pre o cuvioasa inchinaciune,
ddruindu-mi blagoslovenie si ertaciune I.
Al sfingi tale plecat, Avgust 14, 1796.
Dionisie Eclisiarh.
7.
1804.
PREFATA LA CONDICA DE DOCUMENTE A MANASTIRII ARNOTA
Predoslovie.
Acest cinstit si cuvios igumen, chir Paisie ieromonah, fiind mai
nainte vreame igumen la sfanta manastire Sadova, s'au indemnat de
au facut condica sineturilor manastirii de acolo, si dupdce 1-au mutat
cu igumenie de acolo la sfanta manastire Govora, vazind $i aci
darapanarea sineturilor mAndstiri, iarasi au facut condica. Dupd
vreame, acum, intr'acest an, cu poruncd muta.ndu-1 la sfanta manastire
Arnota, cu igumeniia, unde vd.zind gi aci cea de istov darapAnare
gi rasipire a sineturilor manastiri, neldsand a treace vreame la mijloc,
cu ravnd pornit fiind, m'au pohtit pe mine, (carele si cealelalte con-
dice, ce s'au zis mai sus, am scris), ca sä scriu gi la aceasta manas-
tire condica. Deci, socotit-am gl eu acest lucru a face mai mult
(intru adevar zic) pentru dragostea dumnezdescului lacas si a frate-
lui celui ce au cugetat a face lucru spre mare folds manastirii, deck
pentru plata, pentru multa supararea scrisului, neputincios fiind. Si
ca doara, pre l'anga a altora facere de bine, intru pomenirea for vo;u
fi gi eu pomenit la sfintele lacasuri, am priimit, si cu ajutoriul lui
Dumnezeu, prin multa osteneala, scris-am toate hrisoavele, carti $i
zapise ce mi s'au incredintat, ale zeastrilor manastirii, de mosii, de
vii, de mori, de robi si de alte lucruri ce cuprinde stdpdnirea mana-
stirii, care aceastea le-am scris cu inIalegere si cu bund oranduiald,
si cu luare aminte, intocmai dupd ceale adevarate, din cuvant in
cuvant. Iar de se va gdsi vre o gresald, de caria nu este omul
scapat, aceaia sä va indrepta la protocolit, carea va fi gresit nu din
vointa ci din turburarea mintii omului, carea apururea $i neincetat
sä clateste $i abate in mil de carti ca o clipeala a ochiului.
Ci, dar, iubitul frate igumen mai sus numit, neapucand sa -si
vaza dorirea si sdvarsirea acestii condice a manastirii Arnotei, carea
s'au fd.cut, fiindca inteacest intaiul an al egumenii lui Arnotii, I-au
1. Arhivele Statului, condica nr. 88. La fila 2 din condicA, in acuarela,
inanAstirea Bistrita, cu doua tunle. Dedesupt, Sf. Grigorie Decapolitul caruia, in
genunchi, arhimandritul Costandie, egumenul Bistritii, ii inchina condica.
www.dacoromanica.ro
Date noi despre Dionisie Eclesiarhul 343
chemat Dumnezeu intru ale sale a-1 odihni dintr'aceste vremealnice

in ceale veacinice. In urma, ordnduindu-sa igumen acestii sfinte
mAndstiri sfintiia sa chir Chesarie, prin sfintiia sa pdrintele arhiman-
dritu igumenul sfintei mand.stiri Bistritii chir Costandie, epitropul mai
sus numitei mandstiri, s'au dat toate ceale incredintate sineturi, pi
condica, intru a sa purtare de grije. sSi, fiindca raposatul egumen
n'au fost dat nimic pentru facerea condicii acestiia, nici ceale tre-
buincioase, nici plata scrisului, au inplinit sfintiia sa toata cheltuiala
$i osteneala scrisului, ca sa alba §i sfintiia sa pomenire la acest
slant lacas 1.
1804.
vSi spre incredintare am iscalit.
Dionisie biv eclisiarh Episcopil Ramnic.
8.
1807, Iunie 4.
PREFATA LA CONDICA DE DOCUMENTE A SCHITULUI MICSANI NUMIT
SI PARLITA
Fiindca cartea ctitorului schitului Micsani, carele acum sa nu-

meste Par lita, cu carea au inchinat schitul a fi metoh sfintei mAnd-
stiri Cotroceanii, s'au rapus, on din Intdmplarea vremilor celor inpo-
trivd, sau din nepurtarea de grijd a egurnenasilor, ci dupd vremi au
lost la schit ; s'au scris, dar, izvod dupa pisaniia ce sa afla scrisd
de zugravi in lduntrul bisericii, spre adeverire ca Taste inchinat la
mAndstirea Cotroceanii, macar ca intr'o carte a ctitorului sa vede scris
ca n'au inchinat schitul la nici o stapanire, ci sa sa chiverniseasca
el, de calugdrii carii vor fi lacuitori la schit, din mosioardle ce le are,
temandu se a sa nu sa risipi, ceale ce au dat schitului, de niscareva
streini, incapAnd stapanitori rai. Iar mai la urmA sa cunoste ca au
socotit a nu fi cu bun temeiu schitul cu acest fel de ocArmuire,
fiindca ceale mici trebuinta au de ajutoriul celor mai marl, pi ceale
mai slabe de la ceale mai cu putere ; au inchinat, dar, schitul Ia pur-
tarea de grije a nastavnicilor mandstirii Cotroceanii, spre a avea schitu
temeiu bun, de a nu sa pustii, dupd vremi, pi inchinarea lui sa do-
vedeste in muite sineturi de ale schitului, precum sa va vedea scrise
inteaceasta condica ; la curgerea anilor 1807.
Aceasta sfanta beserica, din temelia ei, Taste zidita de dumnealui

Dumitrasco sardariul, in zilele luminatului domnului nostru Io *erban
Voevod Cantacozino, Ia leat 7180, $i de atunci pand acuma, de rand,
s'au sal/Al-sit dumnezdiasca leturghie ; jar acuma la anul de la Hristos
1773, s'au indemnat cuviosul egumen chir Theofan de au inceput sa
1. Academia Romani, ins. 1452, f. 3. Un scurt fragment din aceasta pre-
fata e dat la Pr. D. Cristescu, Sfiinta Manastire Arnota. Ramnicul \rata, 1937,
p. 66. Tot aici se dd un portret at egumenului Paisie, lucrat in penita de Dioni-
sie Eclesiarhul, la 1804, si extras din condica amintita. Acest portret se deose-
beste intru totul de cel semnalat de noi la condica mang.stirii Govora, datorit tot
penitei lui Dionisie.
www.dacoromanica.ro
344 Ion Virtosu,
o zugraveasca, fiind nezugrAvita, si neispravindu-se, s'au mutat cAtre

Dumnezeu, si au ramas ca.teva luni singura, panel au venit cuviosuL
egumen chir Neofit Criteanul, nastavnicul sfintei manastiri Cotroceanii.
Si, pentru ca fiind metoh aceasta dumnezatasca casa, au facut silinta
de s'au ispravit de zugravit, dupd cum sa veade, fiind epitrop dum-
nealui Costandin capitanul Gherghiceanul si prin ajutorul cheltuelii,
la anul de la Hristos 1774, Iunie 4".
Dumitrasco sardariul, Despina sotia lui : ctitorii schitului.
Acest izvod de pisania schitului s'au scos de mine insumi, din
cuvant in cuvant, mergand la schit.
Dionisie Eclisiarhul.
*
Acest condicel al schitului Micsanii, ce sa numeste acum Par-
lita, in care s'au scris cd.rtile, zapisele, si orice alte sineturi ce au
avut, ale mosiilor sale, cum si zapisele de robii manastirii Cotroceanii,
0 a schitului Valeanii, iaste scris si facut tot cu osardia si cheltuiala
sfintii sale parintelui arhimandritului chir Visarion, al manastirii Co-
troceani, precum in predoslovia condicelor celorlalte, de bunele ispra-
vile sale, am aratat.
Si acest condicel era scopusul sfintii sale sa fie intr'un torn cu
condica schitului Valenii, dar vazand ca vine un lucru greu si cu
neinlesnire, mai la urma s'au socotit si voit de s'au despartit in
osebit torn, dupd cum sa vede, pentru folosul sfintei case.
S'au scris la anul 1807. Dionisie Eclisiarh.
*
Acest schit ce sa pomeneste ca iaste zidit din temelia lui de
Dumitrasco, carele pe acea vreame au fost vet medelnicer, moste-
nitor acei parti de loc, it numeste Micsanii, pe numele mosil parin-
testi, iar de la o vreme incoace i s'au izvodit numele PArlita.
Pricina izvodirii acestui nume iaste : fiindca in vremi de raz-
miriti s'au arsu beserica in doao randuri, si ramdind zidurile parlite
o au numit-o Parlita 1.
9. 1808.
PREFATA LA CONDICA DE DOCUMENTE A MANASTIRII COTROCENI
Proimion.
Faptele ceale bune iaste lucru lui Dumnezeu, care sant slava,
cinste si lauda, pentru care invata sfintitul proroc prin cantarea sa
cu Duhul Slant zicand: fereste-te da rau si fa bine" ; si iar catre fiiul
sau, Solomon, au zis : nimbarbateaza-te si fa".
Facand, dar, omul fapte bune iaste laudat, slava si cinstit de
Dumnezeu si de oameni, Inca 0 plata va lua, mostenirea inparatii
ceresti si bucuria cea veacinica.
Deci, la aceasta invatatura a prorocului, osarduitoriu fiind
sfintiia sa parintele arhimandritu egumenul sfintei manastiri Cotro-
ceanii chir Visarion, si pazind ca mai intai decat toate a 0.01.0
1. Arhivele Statului, condica nr. 155. Ilustralii : schitul Micsani.
www.dacoromanica.ro
lucrurile ceale ce sant spre cinstea si lauda lui Dumnezeu, pururea

s'au aflat la aceasta ravnitori. ySI dupa ce au savarsit zidirea sfintei
manastiri Cotroceani cu imprejmuirile ei, precum sa vede, cu acea-
-iasi fierbinte ravna au savarsit si zidirea manastirii Valenti, iarasi cu
inprejmuirile ei, (metoh fiind al manastirii Cotroceanii), aseamenea si
alte zidiri, precum mai pre largu am aratat la proimion at condicii
cei marl, care si acea condica cu a sa sarguinta s'au savarsit. Dar
trebuinta fiind Inca a sa face si condicele metoselor Valenii i Mic-
sanii, nu s'au zaticnit sfintiia sa nici de impotrivirile vremilor cu
razmirita, nici de cheltuelile lucrurilor, ci cu tot denadinsul pus-au
toata silinta si indemnarea de s'au facut si acestea condici in doao
tomuri, precum sa vadu, pentru folosul sfintelor case ; Tar inpotrivirile
si nacazurile strAmutandu-ne, si fugind din loc in loc de frica Oto-
manilor, ce s'au intamplat in diiastima vremii facerii acestor condice,
le-am t5cut, fiindca toti de obste acestora am fost partasi, precum
cand patimeste capul toate madularile patimescu.
Cu cuviinta, dar, Taste a spune si alte ispravi ale acestui
cinstit barbat : ca vazandu-si manastirea sa Cotrocianii cuprinsa de
ostasi, prelungindu-sa cu lacuinta for acolo, mai doi ani, si neavand
undi isi pleca capul, mai vartos lucrurile si trebile manastiresti
neputandu a le chivernisi, gasind dar intr'un ostrov loc ocolit cu apa.,
mosia manastirii, ce-i zice Ferestreu, acolo au facut odai de lacuit,
indemnandu-se de au inaltat si beserica intru lauda numelui lui
Dumnezeu, inpodobindu-o dupa cuviinta dumnezaiasca, ca la acest
loc, in vremi de nevoe, sa poata si alti parinti egumeni ai manastirii,
carii dupa vremi vor fi, a-s avea scaparea si linistirea for inteansul.
Deci, acest feliu de fapte facand omul, i sa va pricinui slava,
cinste, lauda si plata cereasca, precum mai sus am zis.
1808.
Al tuturor sant rugcitor ccitre Dunine..s.eu,
Dionisie Eclisiarh.
[P. S.] Mai la urma, vazand sfintiia sa parintele arhimandritu
Cotroceanu ca va sa fie prea Brea condica, puindu-se cartile aman-
durora metoaselor inteun torn, au socotit si s'au facut osebire, adeca
cartile mosiilor schitului Micsanii, si zapisele tiganilor schitului
Valenii asezandu-se intr'alt torn, pentru mai inlesnire si 1.turare 1.
10.
1813, Noemvrie 30.
DIONISIE ECLESIARHUL ARATA CA A TRADUS DIN NOU HRISOAVELE
SARBESTI ALE MANASTIRII BUCOVATUL
.5/9iinia set' fie cinstifilor boeri divanisti.
Fiind eu poftit de sfintiia sa chir Daniil egumenu sfintei ma-
nastiri Bucovatul, ca sa talmAcesc hrisoavele manastirii ceale sarbesti
in limba rumaneasca, si sa scriu atat hrisoavele cat si alte sineturi
ce va avea manastirea pentru mosiile sale, spre a sa face condica
1. Arhivele Statului condica nr. 153. Ilustratii : schitul Valeni, in acuareld,
vedere din fats ; schitul Micsani, vedere laterals. Biserica cu un singur turn,
invalita cu dranita.
www.dacoromanica.ro
346 Ion Virtosu
manastirii. Si, cercetAnd intal toate sineturile, luandu-le seama cu ama-

runtul, am vazut ca lipsescu ceale mai multe sineturi, precum mai
adevarat am dovedit dintr'un hrisov a lui Mihai Racovita Voevod,
in care scrie mariia sa ca pradandu-sd. manastirea Bucovatul de os-
ta4ii cei ce au fost pe aceale vremi mai nainte, au luat $i hrisoa-
vele manastirii, dar stapanirea nu s'au curmat de catre mandstire,
cu care hrisov Innoete stapanirea, sa sa urmeze dupa hrisoavele
domnilor celor mai denainte.
Deci, aflandu-sa cateva isvoade rumanesti dupe izvoadele ceale
rApuse, fiind si acealea sparte Si ponegrite, cu multd luare aminte
le-am prescris curat, si dupd ordnduiald le-am scris in condicd, ne-
gdsind htisoavele acelor isvoade.
Ghisit-am si niste zapise, prin care mai sus numitul egumen
au cumparat niste locuri de pdmant dupd mnprejurul manastirii de
la locuitorii ce sa numesc Mofleni, puind egumenul pe un papa
of tam de au scris zapisele, fiind om necarturar Sl prost, au scris
fiecum, nici cu intelegere, nici slova dupa cuviinta, nici dupa orandu-
iald, $i egumenul nestiind rumaneste, le-au priimit de bune ; care si
aceaste s'au prescris toate cu un condei, puindu-sa suma banilor in-
tocmai, si iscaliturile vanzatorilor, pi martori, apoi le-am scris in
condica. De care lucru ca sa nu fie vre o banuiall la protocolirea
condicii, sau la vreo judecata, am adeverit prin iscalitura t.
1813, Noemvrie 30.
Dionisie Eclisiarh, dascal slovenesc.
11.
1820.
PREFATA LA CONDICA DE DOCUMENTE A MANASTIRII OBEDEANUL
AceastA condicd, in care s'au scris sineturile si hrisoavele
mosiilor $i acareturilor sfintei mandstiri Obedeanul, s'au facut §i s'au
scris la leatu 1820, cu cheltuiala manastirii, prin osardlia $i rdvna
dumnealui polcovnicu Dumitrache Zarogheni, fiind !Indult epitrop
acestii mandstiri la leatul 1819, Septemvrie 15
S'au scris sineturile de mine, intocmai dupd cele adevarate,
$i pentru incredintare am isc6lit 2.
Dionisie Eclisiarhul, dascal slovenesc.
12.
1820.
DIONISIE ECLESIARHUL CERE UN A JUTOR DIN CUTIA MILOSTENIEI
Prea cinstite dumneata biv vel postelnic.
Cu smerit pi plecat raves, jAluesc intalepciunii Si bunatap dumi-
tali a mai asta primavara am fast jaluit marlei sale prea luminatului
domnului nostru ca, aflandu-ma eu om batran, preot bisaricesc aici
in orasul politii Craiovei, unde este scaunul marii sale cu prea cinstit
1. Arhivele Statului, condica nr. 146. Postfata la condica de documente a
manastirii Bucovatul. Prefata sau .proimion"-ul de la aceasta condica e publicata
de I. Donat in Arhivele Olteniei, nr. 83-85 (1936).
2. Arhivele Statului, condica nr. 168. Ilustratii: manastirea Obedeanul.
www.dacoromanica.ro
divan, cu *Uinta de dascal slovenesc, si fiindca, dupa intamplari, de

multe on este trebuinta a face pliroforie la judecator, prin talmacirea
hrisoavelor slovenesti ale raposatilor domni celor din vechime, ce le
aduc jaluitori, raelile marii sale, la cinstit divan, aflandu-si dreptatea,
prin intalegerea talmacirii.
Pentru care am dat rugaciune marii sale, ca sa sa milostiveasca
manila sa, spre a fi si eu impartasit din cutiia milostivirii, cu orescare
ajutori batranetelor mele, dupd oranduiala dascalilor domnesti, precum
sa urmeaza si dascalului slovenesc in Bucuresti ; si mariia sa au po-
runcit dumnealui vel logofat de Cara de sus sa theorisasca jalba, si dum-
nealui, theorisind jalba, scrii carte aici la dumnealui caimacam biv
vel spatar, sa cerceteze si, de sant trebuincios, sa mi sa faca ajutor
de aici, precum va gas! dumnealui cu cale, oranduindu-mi-se si tain de
la vre o manastire, ca unui calugar batran ce sa cuvine a ma cauta ;
dar dumnealui cinstit spatar n'au apucat savarsi treaba, cu plecarea
dumisale de aici. Acum, dar, am cazut la milostivirea dumitali, ca
on cu ce socoteala a intalepciuni dumitali, sa sa oranduiasca ajutorul
cel cuviincios, on dintru vre un venit de opste, sau dela manastiri
dinprejur, ca am slujit si manastirilor, nu numai Sadovi, ci si
Jitiianulut i Caluiului i Bocovatului, si celorlalte toate de dincoaci de
Olt, talmacindu-le hrisoavele si scrisorile, condicile, si cu cale este a
fi ajutorat la vremea slabiciunii si a batranetelor mele, pentruca,
din multa osteneaia a scrisului, am ajuns la slabiciune ; dar, zice
cinevasi ca mi-am luat plata scrisului ; dar acea plata, pang. a
savarsi lucru, s'au si cheltuit, jar manastirile au ramas cu odvara.
Si cum va lumina Duhul Sfant intalepciunea dumitali, si anii
dumitali sa fie multi si fericiti.
Al duniitali plecat .i rugdtor cdtrd Dumnezdu,
Dionisie Eclisiiarhul, dascalu slovenesc de aici 1.
13.
1820, Julie 22.
DEPARTAMENTUL DE PATRU CATRE DIVANUL CRAIOVEI, PENTRU AJU-
TORUL CERUT DE DIONISIE ECLESIARHUL.
De la Departanzentul de palm.
ArAtandu-sa jaluitoru Dionisie Eclisiarhu cu jalba aceasta inaintea
noastra, si, dupa cinstita porunca, intrand in cercetare, vedem a
cererea sa este cum ea, aflandu-sä om batran, preot bisaricesc 0
dascgl slovenesc aici in politiia Craiovii, de multe on ar fi facand
trebuinta de dansul, de au dat pliroforie atat la judecatoriia deperta-
mentului, cat si la cinstitul divan, prin talmacirea hrisoavelor veichi
slovenesti ; si deosabit zice ca au slujit si manastirilor celor de prin
prejurul orasului, adica : la Sadova i Jitiianul i CAluiul i Bocovatului
si la celelalte de dincoaci de Olt, nu numai cu talmacirea hrisoavelor,
ci si cu scrisul condicilor numitelor manastiri. Din care pricing. a osteneli
1. Arhivele Statului, judecatorefti vechi, condica nr. 90, f. 213. Rezolutie :

Porunca s'au facut catre boeri departamentului de patru".
www.dacoromanica.ro
348 Ion Virtosu
scrisului sau au ajuns la mare slabiciune si deaceia in anul trecut

au jaluit marii sale prey Inaltatului nostru domn, ca sa sa milosti-
veasca a fi inpArtasit cu orescare ajutor din cutiia milostenii, dupa
ordnduiala dascalilor slovenesti ; si de catra maria sa \boa., facan-
du-sä luminatd porunca catra cinstita logofetie de Cara de sus, dum-
nealui vel logofat i-au fost facut scrisoare catre dumnealui Iorgachi
Sutu, proin caimacam, sa cerceteze si, de este trebuincios jaluitoru,
sa sä faca de aici ajutor, precum sa va gasi cu cale de dumnealui §i de
catra dumnealor boeri divaniti, oranduindu-sa Si tainul mandstirii dela
vre o manastire ; si din pricina lipsirii dumnealui spatarului din cai-
macamie, zice ca n'au luat treaba sdvarsire. Pentru care au dat la
judecatd acea scrisoare a dumnealui vel logofat, cu leat 1819,
Noemvrie 29, ce au fost facut atunci catra. dumnealui Iorgaichi Sutu,
cu cuprindere : fiindca dascal slovenesc n'au fost aici la Craiova, nici
alts data, acest fel de cerere nu s'au mai facut ; sa sa cerceteze de
catra dumnealui spatar si, de va fi trebuincios, sa i sä faca ajutor-
de aici, precum se va gasi cu cale de catra dumnealui $i de catra
dumnealor boeri divaniti, oranduindu-sa $i tain de la vre o !nand-
stire, ca unul ce se afla calugar, si de manastire se cuvine a fi mai
mult cautat, iar de cei ce au trebuinta de a talmdcl, sa-i plateascd,
sau de va fi alt mijloc, sa 1nstiintaza.
Deci, cunoscandu-sä $i de catra not ca cu adevarat au fost jalui-
toru si este trebuincios pentru talmacirea hrisoavelor celor veichi ale
raposatilor trecuti domni, si pentru ca pans acum n'au fost obiceiu a
sa da leafs de la cutiia milostenii dascalului slovenesc, si jaluitorul
sa ana foarte neputincios de varsta batrdnetelor, de aceia zicem, ca
de se va socoti de catra cinstitul divan, cat pentru tainu sau, sa va
orandui a sadea la manastirea Jitianului, de unde sä i se dea cele
trebuincioasa ale mancari, fiindca este cu apropiere de politiia Craiovii ;
care cand va fi trebuincios de tAlmacirea hrisoavelor, sä sa triimita
acei ipothelieri la dansul, sa le §i prefaca, dela carii sa -si is plata
scrisului ostdneli sale. Iar pentru Imbracdmintea sa, sa va indatora
manastirea Motrului i a Caluiului i a Sadovii si a Bocovdtului, ca sa
dea pe lund fiescare cate talere cinci, ca unuia ce i sa cade a sa
ajutora si a sa cauta mai mult de catra numitele manastirii, aflandu-sa
calugar, mai vartos ca.* le-au si slujit cu prefacerea condicilor, precum
s'au mai zis. Iar hotarirea ramane a sa face de catra cinstitul divan.
1820, lull 22.
Hristodor serdar.
loan Ghimpeteanu pitar i.
14.
1820, Julie 29
HOTARIREA DIVANULUI CRAIOVEI PENTRU DIONISIE ECLESIARHUL
De la Divanu Craiovei.
Citindu-sa inaintea noastra la divan aceasta anafora a judecati
depertamentului de patru, pentru cererea ce prin jalba catre mAtiia
1. Athivele Statului, Judecdtoregi vechi, condica 90, f. 214.
www.dacoromanica.ro
sa prea innaltatu nostru domn au facut Dionisie ermonahul, dascalul

slovenesc, a i sa face orescare ajutor de la mandstirile ce sint cu
apropiere de Craiova, ca unora ce le-au slujit la tAlmAcirea hrisoavelor
si scrisul condicilor, spre a putea chivernisi viiata in cata vre[me] va
mai till, aflandu-sa in varstea batranetalor ; s'au vazut chibzuirea ce
s'au fAcut de catre dumnealor boeri judecatori, spre ajutoru numitului
dascal, pentru care si divanul o gAsAste cu cale a sa urma intocmai;
atata numai, fiindcd jaluitoru zisd ca ar fi avand aici in politie odae
pentru saderea sa, si nu poate a merge sal saza la mandstirea Jitiia-
nului, fiindu-i cu depArtare pentru cei ce vor avea trebuinta a-s talmaci
niscarva hrisoave sau carti ; zicem ca pentru hrana sa, ce erea sa aibd
de la mandstirea Jitiianului, sa i sA dea de catre egumenu acestii ma-
nastiri Jitiianu, cate talere zece pd lund, pentru hrana sa. Iar de la
celelalte patru mandstiri : Sadova i CAluiul, Bocovatul si Motru, sa i
sA dea acei cate talere 5 pa lund de la fiescare mAnAstire.
Pentru care scriem si sfintiilor voastre, cuviosilor egumeni de
la numitele mandstiri, sa dati pd fiescare lund acesti bani ce s'au
orAnduit jaluitorului calugar, in diiastima cat sal va afla in viiata, ca
unuia ce i sa cuvine a sa ajutora si a sa cauta de catre mandstiri
in vremea batranetalor sale, ca o parte calugareascd ce este. Insd de
a nu O. parea si mandstirea Jitiianului cu greu a da talere, 10, mai
mult deck celelalte manastiri, s'au chibzuit de catre divan ca sa dea
si mandstirea Jitiianului iarAs talere 5 pd lund, si mAndstirea Strandi
alti talere 5 1.
1820, lull 29.
Galaction episcopu
loan Depalt
Dumitrachi BralIoiu
Alecu Arghiropol
Nicolae Glogoveanu
Costandin Otetelisanu
Stefan Bibescu
Ion Virtosu
DES DONNEES NOUVELLES SUR LA VIE ET L'OEUVRE DE

DIONISIE ECLISIARHUL
Résumé
Le chroniqueur Dionisie Eclesiarhul a ete surtout un grand
traducteur de documents ecrits en vieux slave, un emerite calli-
graphe et un esprit plein de religieusite. Des textes inedits donnes a
l'appui le montrent aussi comme un bon ecrivain religieux et font
valoir encore une fois ce cote de son activite.
1. Arhivele Statului, J tufeccitoregi vechi, condica 90, p. 214
www.dacoromanica.ro
RECENZIE
ANTON D. VELCU, Contributii la stadia/ crestimismu/ai cloco-ro-
mon, sec. I-IV d. Cr., Bucuresti, Imprimeria Nationa la, f. a. [1936], in 80,
74 p.
S5.racia izvoarelor de informatie si problema importanta a prime-
lor inceputuri crestine in Dacia romans,, dau un pret deosebit oricarei
urine, cat de mici, dar sigure, care ar putea aduce o noua lumina. Aceasta
cu atat mai mult cu cat dela lucrarea lui V. Parvan Contribucii epigra
lice /a istoria cregtinismului daco-roman, Bucuresti, 1911 nici un stu-
diu special n'a mai reluat pan& acum in discutie aceasta chestiune nela-
murita Inca. Titlul studiului d-lui Velcu parea deci promitator. Asemenea
oontributii presupuneau ins& un material inedit sau o aka. interpretare a
niaterialului cunoscut, din care nu odata s'au putut trage concluzii noui.
Incercarea insemna ins5. si un curaj, fiindca In acest din urma caz, tre-
buiau schimbate concluziile la care pentru epoca pan5. la 325 d. Ch. se
oprise Harnack Die Mission and die Ausbreitung des Christentunis in
den ersten drei Jahrhwnderten iar dup5, aceasta, data V. Parvan.
A incerca nu e ins5. tot una cu a rensi. Si d-1 Velcu n'a reusit, nu
fiindca, concluziile la care se oprisera, cercetatoril anteriori erau imuabile,
ci fiindca lucrarea d-sale sufera de vicii grave, nu numai de metoda, dar
chiar si de logic& in interpretarea izvoarelor si prezentarea materialului.
Pentru d-1 Velcu crestinismul a existat in Dacia, a fost predicat de un
apostol, a avut un episcop inainte si in timpul Sinodului nicean din 325.
Toate lucruri de o netagaduita insemnatate nu numai pentru noi, ci pen-
tru istoria crestinismului din intregul Illyric, data ar putea fi dovedite.
Nu material nou, ci o noun interpretare a informatiilor deja cunoscute
crede d-1 Velcu ca i-ar putea oferi aceasta dovadA. 0 prezentare arrnun-
tita a acestei continue serii de judecati, prin care d-sa crede di se poste
rezolva problema, e deci necesara.
In prima parte a lucr5.rii sale, V. Parvan utilizeaza pentru epoca
pana la 325 opera lui Harnack. Din vremea apostolului Pavel si pftna la
primul sinod ecumenic se constata, o eerie de comunitati crestine in Gre-
cia, in Macedonia si in Tracia. Care sunt, se intreaba autorul, izvoarele
lui Harnack? Pentru primul secol Faptele Apostolilor si Epistolele apos-
tolului Pavel, care pomenesc centrele crestine In care acesta a propova-
duit noua credinta. 0 prima mare contradictie deci in opera lui Harnack
crede ca poate constata. d-1 Velcu. In aceiagi opera adica, Harnack vor-
be§te despre nesiguranta istorica a povestirilor din actele martirilor si a
vietilor de sfinti, pasagiul redat in textul autorului si in limba germane
si in traducere romaneasca In note facand astfel un dublu serviciu,
noun, cetitorilor, fiindca, nu orice cercetator de istorie veche poate cu-
noa-ste aceasta dificila, limba, d-sale personal, imbogatindu-i partea de
Medi. marunta din josul paginei. Contradictia lui Harnack e deci a-
www.dacoromanica.ro
Recenzii. 351
eeasta: el insusi constata, netemeinicia unora din aceste izvoare si totusel

utilizeazt Faptele Apostolilor si Epistolele (p. 11-12). Contradictia e insa
numai aparentt, mai intAi fiindca Harnack nu se refer& la Faptele Apos-
tolilor si mai ales la Epistolele, a caror autenticitate, cu unele exceptii, a
fost pe deplin doveditt pant si de critica cea, mai radicals.. Nu e locul aici
81 insistaxa asupra acestei chestiuni, asa de mult desbatuta. Pasagiul
respectiv din Harnack are insa o aft& explicatie: cercetatorul german
aviza prin aceste cuvinte de ce nu utilizeaza cleat putine texte vechi cres-
tine respectiv Faptele Apostolilor si Epistolele lasand deoparte vietile
sfintilor si actele martirilor. Am insistat asupra acestor lucruri nu fiindcli,
Harnack even nevoie de o a,semenea justificare, ci fiindat desi remarca
aceasta «vadita, contradictiez., d-1 Velcu continua: deal, cercetatorii ante-
riori utilizeaza. aceste izvoare, are dreptul si el sa, o face, autilizand,
bine inteles, numai pe cele pe care le vom socoti necesare pentru cerce-
tarile propusex. (p. 13).
Au scapat aceste izvoare lui Harnack? Nu, dar el nu le-a dat sensul
pe care li-1 acorda d-1 Velcu. Le putem reproduce in parte, fiindca, diva,
parerea autorului, ele aratt ca, cuvantul Evangheliei n'a fost impragtiat
numai in Macedonia si Achaia si peste tot locul (I, Thess., 1, 8), ci a ajuns
1).6xpt frot3 1XXopotof). (painod la ll lyric) (Rom., 15, 19). Deocamdatt
aceasta expresie «glad la lyric) trece, am putea spune, neobservata
(p. 14). De abia mai jos, dupl. ce va fi repetata, ea capata pentru d-1
Velcu valoarea pe care vom vedea ca i-o acorda. Tinem insa sa antici-
Yam a in nici intr'un caz qt6xpt Tot3 lauptxot3) n'ar putea insemna alt-
eeva decat: apdnd la Illyricx*, si nu «in Illyricx. aDar, spune d-1 Velcu, &act
ffi Epistolele sus citate ale apostolului Pavel se glsesc pasaje (sic) impor-
tante referitoare la crestinism credem ca, supunand unei serioase critici
o parte din Epistolele a,celuiasi Apostol, vom gasi pasaje tot atilt de im-
portante si chiar hotaritoare in ceeace ne priveste pe not Romanii si pe
care Harnack nu le mentioneazal. (p. 15). Aceste stiri, continua, d-sa,
tpuse in lumina evenimentelor politico-militare care dovedesc legaturile
Sudului cu Nordul Dunarii in cursul veacurilor I-iu si al II-lea dupl. Hris-
tos, ne vor arata punctul de plecare pentru cercetarea crestinisraului din
stanga Dunarib (ibid.).
Care cunt deci aceste pasagii? Primul e eel pe care 1-am amintit
mai sus: apostolul Pavel a predicat dela Ierusalim p.gZpt TO5 1),Xopcxo(i"
«plind la Illyricb, traduce alitorul (si nici nu putea altfel) In nota 2, p. 15,
dar cu doua randuri mai inainte spunea: «a predicat... in Epir, Thessalia
si Macedonia precum 9i in Illyricx, iar mai sus p. 9 anticipase: atot apos-
tolul Pavel mai pomeneste ca tinut al misiunii sale si Illyria, iar despre
discipulul sau Titus stim ca a fost in Dalmatia. S'ar parea deci, dupa. d-1
Velcu, GI nu e mare deosebire intre cpand, la Illyric2 §i sin Illyric».
Alt pasag,iu e acela din epistola adresata Colosenilor, III, 11: °07(39
sins aye "EXX71v xai looaatoq, 7.sptrolit xat &xpoptxcCa, Bippapog xat
Ix601c, 3o0Xoq xai aXstiOspoc, &XXa thvsa xai iv namv Xpr.cnoc".
Insea.mna aceasta ca barbarul si Scitul erau crestini? Asa ceva n'a putut
vedea pant acum nimeni altcineva si in once oaz nu poate fi o inter-
pretare fericita.
Cel de al treilea pasaglu din epistola catre Tit, 3, 12 aunt astf el:
www.dacoromanica.ro
352 Biserica Ortodox& Romani;
"Orav Trippco 'Aprepav 7cpbc aa irj Ttixosov, azoo3coov iXOstv ispbc tti
eic NocolroXtv int yap xixpexce itapaxst/thaott. Despre care Nicopole e
vorba? La Nicopolis ad Istrum nu s'a putut gandi nimeni si nu putem
spun asa ceva nici despre d-1 Velcu. Cel putin nu eerie nimic in acest
sens, desi nu adaoga si in cazul de fate, cand ai impresia ca se gandeste
mereu la nordul peninsulei Balcanice, ai putea-o crede ca e vorba de
Nicopolis din Epir, vechi centru crectin din vremea apostolului Pavel.
Deci, conclude autorul, constatam ca apostolul Pavel a predicat
printre popoarele sud-dunarene si ape cand noua credinta se raspandea
printre Elini si Iudei, tot in aceeasi masur& ea se raspandea si printre
Barbari si Scith, (p. 16).
Dup& aceste stiri din epistolele pauliane, urmeaz& pasagiul din Dia-
logul lui Tustin Martirul (Dialog 117), in care poporul ap.4opceov 24 &06tO.W"
ar fi, dup& cum crede Harnack si dup& el Zeiller (Les origines chretiennes
dans les provinces danubienes de l'Empire romain, Paris, 1918, p. 29,
nota, 1) eel scit. Pasagiul, redat in text In limba greaca, provine din cita-
tul reprodus de Harnack si nu, cum desigur era normal, din editia cora-
pieta a operilor lui Tustin. Metoda eel putin curioas& de a cita un izvor,
atunci cand avem textul original.
0 dovada ins& mai sigur& ne ofera, crede autorul, Tertullian. Poate
fi ins& socotit utilizabil pasagiul ref eritor la Daci al scriitorului crestin?
Harnack nu-1 aminteste si, crede d-1 Velcu, fiindc& i-a scapat. Ca acelasi
Harnack it socoate pe Tertullian izvor demn de incredere e ca 11 citeaza
atunci cand e vorba de comunitatea cresting dela Carthagina. Dac& infor-
matia pentru dovedirea crestinismului la Carthagina e acceptata, tot asa
de sigure, socoate d-1 Velcu, trebue sa fie si stirile asupra crestinismului
din Dacia (p. 17).
Tertullian, enumerand popoarele care au imbratisat crestinismul
si In cari s'a raspandit noua credinta.: Parti, Mezi, Elamiti, locuitori ai
Mesopotamiei, Armeniei, Frigiei, Capadociei, Egiptului, etc., adaoga prin-
tre acestea si numele «Safrmataruirn, et Dacorum et Germanorum et Scy-
tharum» (Adv. Judaeos, ed. E. F. Leopold, Lipsiae, 1841, p. 303). «Erni-
nentul apologeb dovedeste incandata in acest text ca. e numai apologet si
nu istoric. Din Carthagina sa indepartata nu putea sti decat lucruri vagi
despre propaganda cresting sl raspandirea credintei noua in secolul al
II-lea. Faptul ca amnateste si pe Daci si pe Sarmati, dupa ce amintise
pe Elamiti, pe Parti, pe Mezi si alte neamuri, despre care nu stia altceva
decal numele, inserana ca avea el vre-o infonnatie asupra crestinismului
la nordul Dunarii? Nimeni nu s'a gandit la acest lucru si asa trebuia sa-si
explice oricine faptul ca. Harnack nu acorda nici o valoare istorica acestui
pasagiu. Va spun d-1 Velcu ca iar dovedeste o contradictie Harnack si
toti ceilalti, can se iau dup& dAnsul, deoarece admit pe Tertullian ca izvor
demn de incredere cand e vorba de Carthagina 9i-1 Mt& cand e vorba de
Dacia. Adevarul e ins& simplu, cat se poate de simplu: la Carthagina
Tertullian traia el insusi, stia Ca si concetatenii sai de existenta cresti-
nilor, dintre cari era si el unul. De unde putea el insa s& fie precis atunci
cand, in termeni retorici, vorbea despre crestinismul din cele patru un-
ghiuri ale lumii antice, la Daci, :a Mesopotamieni, la Egipteni sau la Bri-
tani?
www.dacoromanica.ro
Recenzii
353
Parvan punea In fate acestei stiri a lui Tertullian informatiunile

lui Origene, care amintea printre neamurile carora. nu li s'a predicat Inca
_noua credinta el pe Daci: Quid autem dicamus de Britannia aut Germa-
nia; qui suott circa Oceanum, vel apud barbaros, Dacos et Sarmataa et
Bcythas, quorum. plurimi nondum audierunt evangelii verbum, audituri
-aunt autem in ipsa saeculi conswmationeP (In Math.. comment. series 39,
ad Math. 24,9 seq.). D-lui Velcu i se pare ea afirmatia lui Origene nu
insearana, o contrazicere a cuvintelor hit Tertullian: cDacii, Sarmatii qi
Seitii cei mai multi dintr'ansil n'au auzit Inca cuvantul Evangheliei,
dar cu timpul 11 vor auzi. Prin urmare quorum plurimi bine Inte les
dintre Dad, Seiti Zvi Sarmati nonduon, audierunt etxmgelii verbum,
deci o parte U auzisera, iar restul urma se -1 suds. -- audituri aunt autem, in
.ipsa eczema{ conswmmatione dupe cum de altfel s'a si intAmplat} (p.
20). Quorum, plurimi nu se refer& Insa numai la Daci, Sciti si Sarmati,
cum vrea autorul, ci si la Britanii si Germanii de langa ocean, ceeace
dovedeste ca aid Origene, ca si mai inainte Tertullian, nu dadea nici un
detaliu, ci vorbea vag despre populatii, pe care nu avea de unde sa le cu-
noasca Eroarea d-lui Velcu e tocmai aceasta ca, vrea sa precizeze detain,
pe care autorii respectivi n'aveau de wide sa le stie si desigur nici n'a
fost In intentia for sa be socoata ca atare. Nici cuvintele lui Tertullian,
nici ale hit Origene nu pot fi luate ad litteram. Numai In acest sens poate
sit nu fie o contradietie intro aceste cloud. informatii. Problema Incepu-
turilor crestinismului in Dacia traiana In secolul at II-lea, nu face deci nici
un pas lnainte cu aceste douli izvoare ramane doar ca o simply posibili-
tate, pe care nu o putem nici dovedi, nici respinge. Cat despre ultima
observatie a d-lui Velcu, ca termenul .:(Dacctrum din textul lui Tertullian
nu ar lama nici ces, mai mica Indoiala asupra crestinarii Dacilor, fiindelt
in acest timp nu exists alts. Dacie dealt aces traiana, nu e fireste un
argument In plus (p. 21). Sunt deci neintemeiate cuvintele cu care In-
vheie autorul capitolul at II-lea at lucrarii sale: 4cPrin urmare, din cele
expuse pane acum, rezulta ca religia crestina se predicase in peninsula
Balcanica Inca din secolul I-iu d. Hr., iar in secolul at II-lea trecuse chiar
la popoarele daze, scite si sarmates (p. 21).
cOdata lamuritit chestiunea raspandiril crestinismului printre po-
poarele nord-danubiene In sec. II-DI) dela stadiul de ipoteza parerea
d-lui Velcu a ajuns pe nesimtite concluzie definitive se punea intre-
barea tine a fost evanghelizatorul acestor tinuturi. Singura inforraatie, pe
care o avem, e o traditie pAstrata de Eusebiu despre predicarea aposto-
lului Andrei In Scitia: ,,filey.ecq ply, io; illcapiSoatc ireptixat, rip flapOktv
et, nxev, 'Avap&ac Se ri7v ExoeCav" (H. E. III, 1). Eusebiu aceentueama
tuna ea e vorba de o traditie illtatpaaoatc $i nu de un fapt sigur,
!neat afirmatia d-lui Velcu: adin spusele lui Eusebiu rezulta ca apostolul
. Andrei a fost cel dintai predicator printre Sciti} (p. 23), e gratuita. Eu-
sebiu avea aceasta traditie dela Origene, care nu scapa nici el de acuza
de contradictie, deoarece altadatit spusese ca Dacii, Scitii si San:1201 nu
auzisera Inca cuvantul Evangheliei. Traditia putea Insa foarte bine §e
o fi primit 41 Origene, dupli cum putea si el sa se fi inselat. Nici acum,
nici mai lnainte nu i se putea cere unul apologet antic crestin detain
exacts pentru lucruri f$i pentru oameni, asa de Indepartati. D-1 Velcu (Ca
Reviats Btserica Ortodoxd Romdnd. 55 (1937), ar 5-6, Mal-lank 7
www.dacoromanica.ro
354 Biserica Ortodox& Rom Anl
si C. Auner inaintea lui) crede c5. in adevar apostolul Andrei a predicat

in Scitia, pentru ca mai tarziu sa. moar& ca martir in Achaia. Trebuia ins,1
sa-ci aminteasca putin pasagiul din Harnack, reprodus, ci in limbs. ger-
man& ci in traducere romaneasca, care vorbecte despre marea confuziune
ci despre nesiguranta din cele mai multe din legendele martirilor. Nu e
oare surprins d-sa de lipsa de legAtur& intre diferitele fapte, pe care is
primecte drept bune: propov5.duirea apostolului Andrei in Scitia, activi-
tate nu ucoara ci in once caz nu de scurta durata si moartea sa departe,
In Achaia?
S. revenim insa. E interesant cum incearc& d-1 Velcu s& demon-
streze temeinicia traditiei pAstrate de Eusebiu. Cuvintele acestuia aL
valoare istorica din clout motive: intaiu, fiindc& «inforrnatiile lui Eu-
sebiu sunt luate dela Origene, scriitor citat ca izvor principal atat de.
Harnack cat ci de Rarvan, §1 mai ales ca. acesta din urm5. ii is afirmatiile
drept argurnente puternice impotriva declaratiilor lui Tertullian (pentru
asta e valabil deci Origene!). Cel de al doilea argument e deadreptul sit:
generis: afirmatiile lui Eusebiu sunt adevarate fiindca «traditia biseri-
cease& despre predicarea apostolului Andrei in Scitia... merits, toat5.
crezarea, deoarece ea este o traditie istoricS., care a intrat in mai toate
operele posterioare ci c5 dateazA, dupa cum am vazut (cand? imde?), nu
numai dela Origene, ci se sue pe treptele timpului pan& la barbati:
apostolici) (p. 24). Traditia e valabila deci ci pentru ca. a intrat in ope-
rile posterioare, ca ci cum copierea textului sau informatiile lui Eusebir
ar dovedi valoarea istorica a unei traditii. Mai mult Inca, autorul acord,.
acestei traditii o valoare ci mai mare fiinda, departe de a fi numai dir.
timpul lui Origene, e deadreptul din vremea apostolilor. Nu vedem ins".
cum de a putut avea aceasta informatie, just& sau nu, Origene, tocma2.
din traditia apostolica. Si dact, ar fi adevArat aca ceva, ctirea ar avea
cu atat mai putinl. valoare.
OdatS. «15..murit) faptul c& Scitia a fost evanghelizat& de apostc-
lul Andrei, mai r&rnanea de rezolvat o alta problems: uncle era acezati
aceasta Scitie? Pentru d-1 Velcu ea nu poate fi regiunea dela Nordr:.
marii Negre, socotita mult5. vreme ca singura Scitie, ci Dobrogea actual5.
Stim ins& ca Dobrogea devine Scythia minor deabea in timpul lui Dio-
cletian aca, cam la o suta de ani dupA Origene. Dar, adaoga d-1
Velcu, «aceastA denumire administrative, deci putea sA nu existe Inca
totuci Cara care a primit-o pe urm& avea tot dreptul s& fie numita sci-
tic& in limbajul curent de atunch.. Si putin mai jos: «nu se plangea poetu'
Latin exilat la Tomis c& a fost surghiunit la Sciti?a> (p. 25). Crede oare
autorul c& Origene cunoctea tristele epistole, pe care le trimitea la Roma
bietul Ovidiu? Aceasta firecte n'are Intru mimic aface cu cunoctintele
geografice ale lui Origene, care, am zice, putea ucor anticipa cu un sect,:
o denumire administrativ5.. Bilantul care se poate astfel incheia la capAttf.
eelui de al treilea capitol al lucr&rii, ar fi deci cam acesta: apostolu'
Pavel a predicat in Illyric, iar Titu in Dalmatia. Din Tertullian, Origene sL
Eusebiu se constata c5. crectini.smul se r&spandise la Daci, Sciti ci Sarmati
datorita apostolului Andrei. Concluzii tot aca de fragile ci de neintemelate
ca ci premisele pe care se sprijina.
Pentru Dacia Traiana, spre deosebire de provinciile sud-dunA-
www.dacoromanica.ro
Recenzii 335
rene, unde inscnptiile crestine sunt in mult mai mare numar, marturiile
epigrafice sunt foarte rare. Singura inscriptie considerate, crestina de
Parvan si discutatti din nou de d-1 Velcu e aceea cunoscuta, dela Napoca
(C. I. L. 866): D. M. Aurelia [Ma]r[i]na vix[it] aim [Os] XVII. Aurfelius]
M,artnianus fil[las] eius vix[it] anno I, m[ense,s] 1111. Aur[elius] Babus
vet[eranus] pater p[osuit]. Fig. 1 Parvan o socoate crestina, desi incepe
Cu formula pagan& D. M., din cauza monogramului si a formulei finale
sit tibi terra levis. Cat priveste data acestei inscriptii, luata in conside-
rape de da.nsul pentru intaia carts, Parvan crede ca. o poate fixa in sec.
III, fireste inainte de 275 d. Hr. Aceasta. datare o face dupa forma mono-
gramului de la fig. 1, care impreuna cu aceia din fig. 2, el o socoate ante-
rioara epocii constantiniene.
D-1 Velcu isi pure si el aceleasi intrebari: intrucat formulele in-
scriptiei sunt crestine, si care ar fi data monogramului? Raspuns-ul In
prima intrebare e desigur just: D. M., sit tibi terra Levis (ea si multele
asemanatoare: opto sit tibi terra Levis, etc.) posuit, stmt curente in epi-
grafia Latina, pagan& desi, cat priveste D.M., trebue sa, adaugttm ca.
apare in epigrafia crestina mult de mai m.ulte on decat cele 100 de exemple
culese de E. Becker pan& la 1881 (cf. E. Diehl, Inscriptions latinae chri-
stianae veteres, Berlin, 1927, II, pp. 298-312). Nu acesta are insa impor-
tanta. E fart. Indoiala ca d-1 Velcu are si in principiu si in cazul acesta
special dreptate.
Mai complicata si din nefericire ilogic terminata e discutia d-sale
asupra datttrii monogramului fig, 3 din inscriptia dela Napoca. In primul
rand e foarte curios ca diferitele forme de monograme si data aproxi-
mativa a aparitiei for autorul le is tot din Parvan, care nu s'a ocupat
decat in treacat de acest simbol crestin si nu din studiul lui M. Sulzberger,
Le symbole de la croix et les Monogrammes de Jesus chez les premiers
chrdtiens, in Byzantion, II, 1925, pp. 337-448, pe care totusi 11 citeaza.
mai inainte si putin mai jos. Faptul are insa explicatia sa: Sulzberger
dovedeste ca. monogramele crestine, dela forma cea mai simply si pan&
la cea mai complex& nu apar in mod sigur decat din epoca constantiniana
inainte. D-1 Velcu Ins& ajunsese deja la o concluzie, pe care am incercat
sa, o arat cat e de subreda, si lipsita de logica necesara: crestinismul din
Dacia a aparut in sec. d. Hr., a fost predicat de apostolul Andrei si,
dupa, cum va scrie mai jos, a avut chiar un episcop propriu la inceputul
sec. IV. In acest sens monogramul, considerat ca atare, de pe inscriptia
noastra, trebuia stt-1 ducit la una din aceste doutt concluzii: sau inscriptia
e mai curand din epoca lui Constantin cel Mare si atunci ramtmea
mares. dificultate a explicatiei cum de se mai stria o asemenea inscriptie
la aceasta data In Dacia sau ca inscriptia era din epoca romans,, dar
>r< P
T
Fig. 1. Fig. 2.
T
Fig. 3.
www.dacoromanica.ro
356 Biserica. Ortodox& Roman&
nu mai era crestina, aeeea ce era socotit ca monogram trebuind s& In-
semne altceva. Doua concluzii care nu sur&deau deloc d-lui Velcu i;d pa-
rerilor sale asupra vechimei crestinismului In Dacia 51 atunci, far& de
multa bataie de cap, a fost alms . a treia solutie, care In fond nu poate
fi nici o solutie: inscriptia dela Napoca are un monogram crestin, a cand
forma, departe de a fi din sec. III, e chiar din sec. II d. Hr. Asa se explica,
lipsa ad-hoc a parerii lui Sulzberger. 0 ass vechirae trebuia Inst. dove-
ditA Si e interesant de urmarit seria de premise prin care ajunge autorul
la aceasta uluitoare concluzie.
Pan& la un punt deci, d-1 Velcu urmareste, dup& Parvan, forma
unora dintre monogramele crestine. Cele dela fig. 2 si 3 Carl ar fi din epoca
preconstantiniana, far& a putea sti care e mai veche. Dintre celelalte forme,
din sec. 111-IV, crede Parvan si dup& el d-1 Velcu, ar fi fig. 4. Cu aceastli
forma de monogram celelalte nu ne mai intereseaza compara d-1
Velcu monogramul din Napoca (fig. 3) intro care singura deosebire ar
E pozitia aplecata a monogramului de la. fig. 4 si bucla de dinafara cercului
la cel de at doilea. 0 apropiere pe care nu o gasira deloc justificata, fiindcA,
in acest fel de a apropia monogramele crestine, toate se asearaana mai mult
sau mai putin Intre ele. Deocamdata ar nest deci ca monogramul din Na-
poca ar fi din sec. 11.1-IV (de sigur mai curand din at 111-lea ca fiind mai
apropiat de nevoia de marturii a d-lui Velcu). Nu aceasts. e Ins& concluzia
ultima a autorului. Pe o inscriptie crestina din Palmira din 134 spare
prima cruce, In forma de X. In unele inscriptii din Asia Mica, arata Sulz-
berger care e din nou Utilizabil liters, X din zap/ e scrisa prin
sernnul -F. Ar fi deci probabil ca initiala numelui Xpeask sa fi fost serifs&
cu acest sewn + In secolul I-II. pana scum toate bune. Iata Inst ca si
(monogramul) din Napoca (fig. 3) Incepe sa samene cu aceste exemple din
sec. I-II, dupace semanase mai Inainte cu fig. 4 din sec. III din Tomis. Se
uita In acelasi timp ca ramanea de explicat nu o mica deosebire: cercul
care nu-i In Asia Mica. Partea. superioara a monogramului din Napoca
are o bud& care ar corespunde literii grecesti P ro (sic), !mat, spun
d-1 Velcu, el e format din senmul -I- ca In inscriptiile de mai sus ski din
liters P priraele initiale ale numelui Hristos. (Am dori ca HPICTOC sit
fie o gresala de tipar, deci char Elsa fiind, accentul pe un nume scris cu
majuscule nu e mai putin compromitator). Canfirmand concluziile, la
care s'a oprit Sulzberger In articolul sau, e si studiul lui M. Alison
Frantz., The provenance of the open rho in the christian monograms, In
American Journal of Archaeology, XXXI', 1929, pp. 10-26, pe care autorul
nu-1 cunoaste si care trebuia evident consultat pentru aceasta discutie
asupra monogramelor crestine. A dons. concluzie e deci c& monogramul
de pe inscriptia din Napoca e crestin ci, dupa cum vom vedea mai jos,
din sec. II. Prezenta formulel D. M., ei a siglelor B. T. T. L., o explica au-
P
Fig. 2.
T
Pig. 3. Fig. 4.
www.dacoromanica.ro
Recenzii 357
torul ca o Incercare fcutA de Aurelius Babus de a tnsela vigilante celor-

lalti pagani si de a fi pus la adApost de rigoarea leg-ilor. Nu acesta Ins& e
punctul eel mai interesant din afirmatiile d-lui Velcu. Surpriza t pour la
bonne bouche, ne-o rezerva data monogramului si deci a inscriptiei din
Napoca.
Pa.rvan emite parerea ca. acest Aurelius Babus si cu fiica sa aunt
de origine orientaltt, probabil sirianA, ca si multi alti colonisti din Dacia.
El aminteste cffi., printre acestia din urm5., aunt si membrii a doua marl
corporatii religioase din Napoca, originari din Asia si Galatia. (o. c. pp. 79-
80). Acei din Galatia spar pe vremea. lui Antoninus Pius ca adoratori ai
zeului for suprem din orasul Tavia: Iovi crptimo maximo TavkMo etc.
(C. I. L. III. 860). Nu spune Cleat ins, ca, veteranul de pe inscriptia so-
eolith. crestina din Napoca. ar fi fost si el membru al acestei corporatii
religioase. Nici nu putea s& o spuie, fiindc5. ce ar fi c5.utat un crestin
intro asemenea corporatie p&gantt? Ce spune Ins& d-1 Velcu? (Si odattt
stabilit5. originea oriental& (a lui Aurelius Babus) de ce n'am admite ca.
printre cele doutt corporatii religioase de orientali veniti din Asia sa
Galatia... nu s'ar fi gAsit si crestini printre earl unul mai Indritznet sa
sape semnul crestin pe piatra)? Scurt si cuprinzittor: crestin ascuns, Au-
relius Babus nu numai c5, e membru al acestei corporatii religioase pa-
gan, dar ceva mai mutt, e si el probabil printre cei care dedica inscrip-
tie. WI. Jupiter Tavianus. Ca.nd a fost pus& inscriptia aceasta? In epoca
lui Antonius Pius (138-161). Deci Aurelius Babus, participand si el la
aceasta inscriptie, e contemporan lui Antonius Pius. Forma monogra-
mului, care, duptt cum crede d-1 Velcu a fi dovedit, e din sec. II, ar con-
firma aceast& concluzie, pe care o rezuma In dou5, cuvinte: inscriptia, so-
cotitti. crestina dela Napoca, dovedeste aparitia crestinismului In Dacia
In sec. II. Sirieni apar Ins& si In colegiul Asianilor, care dedicau in 235
si ei o inscriptie (C. I. L. III, 870). Asa, ca a& punem o Intrebare inutill,
dace a preferat oare autorul colegiul Galatilor si nu al Asianilor? Poate
filnda inscriptia primului grup confirma datarea monogramului In sec. II.
Aceasta e neasteptata concluzie la care se opreste d-1 Velcu la sfltrsitul
celui de al IV capitol at lucrArii d-sale.
Aparitia asa de timptirie a noii credinte la Nordul Dun5.rii avea
fireste nevoie si de o explicatie de ordin general: In ce m5.sura adica, ca
sit repettim cuvintele autorului, au contribuit (faptele politico-militare
petrecute in gurile DunItrii In decursul primelor secole dupA Cristos, la
p&trunderea religiei crestine printre popoarele geto-daco-scito-sarmate)
(p. 38). Acesta e rostul capitolului al V-lea. Urmeaza deci o aerie de
fapte In leglitur& cu romani7srea. Sudului si Nordului Dunarii, fapte In
genera bine cunoscute. Urmarim Ins& expunerea autorului, fiinda ea ne
rezerva si alte surprise, desi putin mai marunte.
Inca din sec. I, stapanirea romana. Inaintase pantl. la Dunare, im-
punAnd alianta sa, sau creind provincii noun Si politica regilor geto-
daci a pregAtit romanizarea, chiar prin desele contacte razboinice. Pen-
tru a curma aceste atacuri tdaco-geto-sarmato-bastarne, din stanga Du-
narii, Romanii au adus o aerie de legiuni, asezate dealungul frontierei
dunttrene: legiunea IV Scythica in Ratiaria, a V-a Macedonica la Vimi-
nacium, a VIII-a Augusta la Oescus. Pe timpul lui Traian Dacia Insasi
www.dacoromanica.ro
358 Eiserica Ortodoxo. Romany.
fu cuceritb_ Am repetat si not aceste amanunte cunoscute, dup5, d-1 Velcu.

Fiecare din aceste evenimente, povestite in orice manual, capata in stu-
diul d-sale o citatie proprie, in special din Getica. Rareori desi, repetam,
pentru aceste lucruri cunoscute putea fi citat °data si bine orice manual
bine scris apar si citatii din studii speciale: Die Anfange der Provinz
Moesien a lui Premerstein, Die Legion en der Provinz Moestia a lui
Filow, etc. Nu e lux de informatie, care nu poate strica nim5nui, daca nu
devine inutil, fiindca studiile speciale care interesau aceste evenimente
dela Dunarea de jos sunt intodeauna citate nu direct, ci indirect, din
Getica. Dar e fireste mai mult decat un lux, atunci tend, pentru cucerirea
Daciei de care Traian, adaogi si o citatie de control (Getica, p. 101
(213), ca si cum pentru cucerirea Constantinopolului din 1453 s'ar apuca
cineva sa insire intr'un citat operile in care se vorbeste despre acest
eveniment. Evident, mi se va spune ca exagerez si in principiu acuza va
fi juste. Dar chiar data, cucerirea Daciei n'a insemnat un eveniment de
important.1 egala cu exemplul dat, nu se simtea deloc nevoia unui cite t
special.
SA. revenim insa la povestirea d-lui Velcu. Pana in vremea lui
Traian numarul legiwailor dela Dunare ajunge la 12. Prin ele, ca si prin
comercianti, s'a ajuns la acel mare numar de colonisti orientali, ale caror
numeroase urine le intalnim in C. I. L. III. Datorita lor, spune d-1 Velcu,
«in peninsula balcanica existau deasemenea in sec. I multe comunitati
crestine) iar putin mai sus: «monumentele epigrafice ne marturisesc pre-
zenta in Dacia a numerosi civili, multi din ei crestini, toti insa de meserie
negustori) (p. 42). E o afirraatie cu totul gratuity,, fiindca marturii sigure
despre inceputuriIe crestine din Il lyric nu 1e avem decat abia dela sfarsi-
tul secolului al III-lea inainte, incepand cu Salona. Cit priveste crestinii
«multi) din Dacia, e curios ca autorul, in vesnica sa cautaxe de urine
crestine cat mai vechi, nu-i aminteste decal asa, in treacat, ca si cum
ar fi un adevar de mult cunoscut el unanim admis. Pentru o asa de im-
portanta, dar neverosimila afirmatie, d-sa citeaza lucrarea lui Parvan,
Die Nationalitat der Kauflente, p. 112, unde nici pomeneala sa fie vorba
de crestini.
Informatiile pe care d-1 Velcu le is din «Contribuptini epigrafice ks
istoria crestinismuZui daco-roniam, a lui Parvan, intrec in acest capitol
rnasura obisnuita a unui imprumut. 0 fraza ca aceasta: «Dar, dintre
toate aceste provincii nici una n'a fost asa de strans legata cu Dacia
ca Moesia', (p. 43), nu-i deloc deosebita de acea a lui Parvan: «Dintre
toate aceste provincii ins& nici una nu e ava, de strans legata cu Dacia,
ea Moesia superioard» (p. 144). In josul paginei e drept ca e citata lucra-
rea lui Parvan, dar nici un semn particular, absolut obligatoriu, nu arata
ca e vorba de reproducerea unui pasagiu. Nu e ins& singurul, fiindca. pe
aceeasi pagina urmeaza: «Prin urmare se constata legaturi de ordin
privat mai roditoare decal cele oficiale intre Dacia si Moesia superioara
si in toate directiile vietii economice si sociale entice: comert, legaturi de
rudenie, onoruri municipale, simultan clipatate in cele (iota provincii, vi-
zitarea localitatilor balneare dacice de provincialii din dreapta Dunarii,
etc.) (p. 43), putin deosebit de pasagiul respectiv al lui Parvan: «consta-
tam dara legaturi de ordin privat incomparabil mai roditoare decat
www.dacoromanica.ro
Recenzii 359
ierte expresia popular& se potriveste ca «nuca'n perete>. Nici autorul nu

insita ins& prea mult. Concluzia odata trasa, revine la colonistii orientali,
cele oficiale intre Dacia si Moesia superioara, in toate directiile vietii
economice si sociale antice; comert, legaturi de rudenie, onoruri munci-
pale simultan capatate in cele doua provincii, vizitarea, localitatilor bal-
neare de provincialii din dreapta Dunarii, etc.» (p. 146-147). Nota cu
care citeaza d-1 Velcu acest pasagiu, din care is pana si obisnuitul etc.,
far& a pune nici un semn de ghilimele, e foarte curios redactata: ibid.
(deci Contribufii epigrafice), far& insemanrea paginei; imediat apoi Cet.
Ulmetunt, in Mem. Sect. 1st. Seria II, t. XXXIV, p. 509. E oare atat de
greu interesul cuvantului ibid. sau e o simpla scapare din vedere? Prefe-
ram desigur ultima.
Departe de a acuza pe d-1 Velcu de un plagiat, care ar fi fost inutil,
fiindca nimanui nu-i putea scapa asemanarea, mai mult cleat nepermisa,
cu pasagiile respective din lucrarea lui Parvan, faptul are desigur o ex-
plicatie mult mai simpla. E un fapt in genere cunoscut in primele lucrari
de seminar ale studentilor ca reproduc in fisele for mai curand niste
pseudo -file cuvant cu cuvant lucruri, cunoscute bine dealtfel din dife-
ritele studii sau manuale. Aceste five, asezate in ordinea, pe care le-o
indica planul lucrarii respective, sent reproduse in majoritatea for tale
quale, fiindca par c& exprima in modul eel mai clar ideile si informatiile,
de care are nevoie studentul. Oricat s'ar munci el i se pare nu ar
gasi o prezentare mai buna. Si atunci, data ai avea interesul sau rabda-
rea sa cauti izvoarele unei asemenea prime lucrari seminariale, ai vedea
ca e un adevarat mozaic de informatii, care, puse una Tanga alta, pot
lasa impresia unei redactari personale. Am lungit aceast& explicatie, nu
fiindca d-1 Velcu ar fi in cazul unui student incepator pe coperta
d-sale se vede c& a mai publicat un dictionar Grec-Rornan si o Istorie a
literaturii eline (cu acelasi fel de citate oare?). Cred insa ca aceasta ar
fi mai mult sau mai putin explicatia cea mai plauzibila si poate cea mai
favorabila.
Care a fost rezultatul acestei intense romanizari si colonizari, in
care priroul rol 1-au jucat elementele de origina orientall? «Aceast&
stare de lucruri pare c& a usurat mult situatia primilor predicatori ai
Evangheliei lui Hristos, fiindca in orice ors, sau centru se duceau, gaseau
coreligionari compatrioti, astfel ca ei (predicatorii) nu se gaseau intr'o
lume cu totul necunoscuta Tor» (p. 44). Nu se poate ceva mai just si in
aceasta privinta suntem de acord cu d-1 Velcu. Acordul nu mai poate dura
insa atunci cand d-sa, o jumatate de pagina mai jos, continua: car fi fost
deci cu neputinta ca predicatorii crestini de prin aceste tinuturi sa nu
fi atras destui adept' care sa-i urmeze, mai ales ca noua credint.& se
asemana aproape in totul cu religia Geto-Dacilor din Nordul Dtmarii. Nu
credeau Dacii in sufletul nemuritor? Ca trupul e o impiedicare pentru su-
flet de a se bucura de nemurire?... Zeul e in cer, iar nu pe pamanh (p.
44-45). In cele sapte pagini precedente autorul s'a muncit sa ne dove-
deasca ca evenimentele politice, militare 9i sociale, romanizarea sT colo-
nizarea oriental& intr'un cuvant, au usurat propaganda crestina in Dacia_
Si deodata., uitand toata, aceasta Itmga demonstratie ne trezim in fata
insista insa prea mult. Concluzia odata tra,sa, revine la colonistii orientali,
www.dacoromanica.ro
360 Biserica Ortodox& Romanki
geto-dacti., apropiata, credo d-sa $i numai d-sa de crestinism, a usur

rat propaganda crestina hi Dacia 'rraianli. E un pasagiu, care, sa ni se
spre a gasi un nou argument in favoarea unei cat mai vechi propaganda
crestine: sin sfaxsit, cea mai hothaitoare dovada care ne indeamna ea
credem di populatille aduse aiei, atilt de Imparatul Traian precum 9i
cele venite de buna for voe, au Post In marea for parte de prin locurile
uncle crestinismul prinsese radacini puternice, aunt inscripiiile cu cultele
zeilor. In Dacia Traiana se Intalnesc cultele tuturor zeilor dintre can cei
mai multi aunt din Asia unde numeral crestinilor ajunsese pe atunci
!carte mare, (p. 45-46). Pentru intaia oar& e deci ademonstnata, exis-
tents. crestinismului in Dacia lnainte de sec. III, prin multimea inscrip-
tillor relative la cultele 'Agana. Un argument la care, miirturisesc, nu
m'am gandit niciodat& si singura mangaiere e ca nu s'au gambit nici altii.
Cat despre aceste culte orientale in Dacia Traiana, autorul citeaza. In
primul rand pe Xenopol, Istoria Rometnilor (care editie?) p. 172-173; C.
I. L. III, 9i Fr. Cumont, Les religions orientales dans be paganisme romain,
p. 63. Deli intreg argumentul n'are aface cu propaganda crestina. in Da-
cia, dac& e vorba s& se citeze lucrari in legatura cu aceste culte orientale,
nu inteleg dace a fost preferat Xenopol si nu studiile speciale, din care
nu apare dealt unul din multele ale lui Fr. Cumont si nici unul a lui T.
Toutain sau studiul nou ci bine informat al lui 0. Floca, publicat in
Ephemeris Daco-Romans: I culti orientali nelh& Dacia, pe langa acela
anterior al lui D. Popescu in Melanges de l'Ecole rawmaine en France.
Toate aceste exempla politice si militare, continua autorul, explica
posibilitatea patrunderii crestinismului printre populatiile dela nordul Du-
narii. Cat priveste faptul ca, nu ne-au ramas urme monumentale crestine,
aceasta s'ar datori prigoanei pagane si sfiiciunei cre9tine, ca si sar&clei
credinciosilor. Aceasta nu inseamn& ins& ca progresul noii credinte nu
era mare. Consideratiile generale asupra patrunderii crestinismului capat&
accente oarecum lirice: aIn consecinta, observtun c& pe tend Roma isi
Intindea, gratie armatelor sale, civilizatia sa asupra popoarelor care eft-
deau zdrobite sub jugul apasator al Romanului, si pe tend ca o urmare
fireasca se desfaqura acel proces grandios de desnationalizare a popoa-
relor, paralel si aproape simultan se desfasura un altul care nu ceda
Intru nimic ntaretiei celui dintai, dar care se deosebea radical, deoarece
se desfacura in mod linistit asupra sufletelor omenesti: acesta era cresti-
nisanuto (pag. 46).
Cu aceasta am ajuns la ultimul capitol al lucrarii at VI-lea.
Mai ramanea de rezolvat o Intrebare, pe care 9i-a pus-o autorul; exista
vre-o ierarhie bisericeasca in Dacia Traiana. In sec. I-III? E drept ea
urine nu apar, spun d-sa, decat In sec. al 111-lea, desi amaze, crestine
an existat cum a Incerat s& dovecleasca si mai Inainte. Explicatia
ar trebui cantata in faptul a par a la 325, religia crestin& a lost ccrancen
persecutat& de imparatii roman', care erau pagan', (tots ?); 4toate ur-
mete de monumente istorice despre el au fost distruse din ordinul tor, iar
pe de alts, parte, ca. religia de Stat a colonistilor lui Traian din Dada,
era cea pagana) (pag. 47. E interesanta far& indoiala sl aceast5 creligie
de Stat ptizetn5.)).
La tnceputul sec. IV exista twit o aerie de episcopate dealungul
www.dacoromanica.ro
Recenzii 361
Duntirii, pe care autorul le is din tabloul publicat de Zeiller la sfarsitul

lucrarii sale. Nu era deci nici un episcop la nordul Dunarii si atunci, se
Intreaba d-1 Velcu, de tine ascultau crestinii din Dacia Traiana, fiindcA
tdaca n'ar fi avut reprezentanti, n'ar fi insemnat Dare sa, disparii si cre-
qtinii cari sigur existau gi inca, in numar destul de mare?2, (pp. 49-50).
Trebuia deci sa, existe un episcop si pentru nordul Dunarii si e desigur
interesant de urmarit cum da. d-1 Velcu de urma acestui pastor al cresti-
nilor din Dacia. Parvan, vorbind in Contributiile sale despre episco-
patul din Tomis, inqirti numele titularilor acestui scaun, in afara. de al
treilea, pentru care nu gaseste in izvoare decat (un gob. (p. 71, n. 340).
Tot Parvan adaoga lima, in note., ipoteza cr. acest al treilea episcop ar
putea fi acel Theophilus al Gothiei, care participa la sinodul dela Niceia.
<Din cuprinsul acestei note scrie autorul constatam ca, e vorba de
un episcop cu numele de Theophilus al Gothiei, contimporan aceluia al
carui nume lipseste de pe lista episcopilor din Tomis, (pag. 51. Nota lui
Parvan devine astfel izvor istoric). Intrebarea e unde si-a avut scaunul
acest episcop al Gothiei. Harnack credea cA e vorba sau de un ores grec
din Crimeia sau de Tomis. Parvan renunta in ipoteza aceasta din urratt
$i crede ca Gothia ar fi sau Crimeia sau chiar in nordul Dunarii. Ambli
istorici nu dau deci un raspuns precis si desigur pe drept cuvitnt. tdnainte
de a pasi la cautarea sediului saw., continua, autorul, trebue sa vedem
cum II gasim semnat pe acest episcop in actele conciliului din Niceia. De
fapt, el apare: Theopilus Gothiae episcopus, in alte redactiuni Theophilus
Gothiae metropolis. Dar repeta pentru a treia oars d-1 Velcu, fapt sigur
e ca la Niceia a fost si un Theophilus al Gothiei, <der wade isi ayes.
scaunul resedintla.b ? Din non deci aceissi intrebare: unde-i aceasta Got-
hie? Zeiler crede ca, e vorba de Gotii din Crimeia. D-1 Velcu crede cr. e
necesara o distinc%ie intre episcop al provinciei Gothia si episcop al Go-
%nor, cu care nume apare pentru prima oarii, deabea pe la 348 Ulphila,
spun d-sa, dupe, Philostorgius. Ginn n'ar fi avut deci alt episcop Inainte
de Ulphila, Elude& Theophilus ar fi fost numai episcop al provinciei
Gothia. Aceasta cu atat mai mult, adaoga., autorul, cu cat deabea Ulphila
traduse Scriptura In limbs. gothicii, Inca altul Inaintea sa n'ar fi putut
preidica. UitA Inst d-sa CA episcopul Linen, dela Lyon, originar si el din
Asia Mica, predica in limba cella., desti n'a tradus niciodatti Evanghelia.
Nu aceasta fnsa, e interesant in argumentarea d-lui Velcu. Pe drept sau
nu, d-sa a staruit In a afirma ca primul episcop al Gotilor a fost Ulphila.
Cateva randuri mai jos d-sa ne ofera o alts surprizA: <existenta acestei
mace de crestini (Gott) nu se datoreste, de sigur, decat activitatii asidui
a episcopului de mai Inainte al acestei provincii, Theophilus, si care pro-
vincie nu poate fi alta decal fosta Dade romana.2, (p. 57). In dour,.
cuvinte deci: Ulphila e primul episcop al Gotilor, dar prima propaganda
cresting o face Theophilus.
Mai rttratnea de vazut unde-si ayes, resedinta acest episcop Theop-
hilus, care apare In lucrarea de fats ca.nd episcop al Gothiei, dar nu $i
al Gotilor, tend primul propagandist crestin Eli acestui neam germanic.
Din Eusebiu, Vita Consttbntini, III, 7, reiese at la sinodul dela Niceia n'a
lipsit nici episcopul twit) pe care Zeiller 11 aseaza. In Crimeia. Pe eel
de al treilea episcop din Tomis, al cam/ nume ne lipseste, acesta a In-
www.dacoromanica.ro
362 Biserica Ortodox5 Romans
cercat sa-1 identifice cu Marcus Comeensis=Marcus Tomeensis. D-1 Velcu

nu accepta aceasta identificare si pe drept cuvant, fiindc5., observs bine
d-sa, in toate listele pastrate numele acestui episcop apare In forma
aceasta: Provinciale Mysiae: Marcus Comeensis. Daca nu ar fi imposibil&
o gresala Comeensis pentru Tomensis, e evident mult mai putin plauzi-
bila o confuziune Intre Provincia Mysiae pentru Scythiae. Adevarul e deci
ca pentru acest al III-lea episcop din Tomis, al carui ntune ne lipseste,
nu s'a gasit Inca nici o explicatie valabila. D-1 Velcu crede totusi a el
ar putea fi acest Theophilus al Gothiei. Cum regiunea din sudul Mo ldovei
si a Munteniei actuale tineau de administratia Scytiei minore, tot asa,
In organizatia eclesiastica, de acest episcop al Tomisului ar fi putut tine
regiunile de la nordul Dunarii, ocupate de Goti, meat poate In acest senz
s'ar putea explica termenul de Gothia. Ipoteza d-lui Velcu nu e cu totul
inacceptabila. Fapt cert e Ins& ca ramane totusi o ipoteza neverificabila
si poate deci parea subreda concluzia unei ierarhii constituite, care sa
alba, in primul rand grija de norodul Dunarii. Aceasta cu atat mai mult,
cu cat d-sa insists in a pune aceasta ierarhie pe seama populatiei din
Dacia Traianit, mule, dupli, cum crede ca a putut dovedi, ar fi existat un
mare numar de crestini, inainte de secolul al IV-lea.
Aceasta e ultima concluzie la care s'a oprit autorul, dupa ce in
capitolele precedente, trasese o alta Belie de concluzii nu mai putin inte-
resante si din nenorocire nu mai putin ilogice sau, in cazul cel mai bun,
lipsite de dovada necesara. 0 lista de abreviatiuni (pe care el Insusi n'o
respects: opera lui Eusebiu apare citata and H. E., cand H. eccl., cand
h. ecc., etc.), un indice si o lista bibliografica completeaza lucrarea. A-
ceasta lunga prezentare n'am putea-o Intinde cu o plicticoasa urmArire
a multelor greseli de tipar, care s'au strecurat, nu °data din nenorocire,
in cursul lucrarii. Nu putem Ins& incheia fara cateva observatii asupra
bibliografiei Zvi asupra stilului.
In primul rand nu apar nici pe departe citate o serie de lucrari,
pe care le-am amintit si in cursul acestor note: ale lui J. Toutain, allele
ale lui F. Cumont, Floca, etc. Nici articolul lui Parvan: Nuovi considera-
zioni sul vescovato della Scizia Minore, publicat in Rendiconti della
Pontificia Academia di Archeologia, II, 1924 si care nu putea sA, lipseasca
dela Bucuresti. Multe, nepermis de multe lucrari citate n'au fost consul-
tate direct, ci prin lucrarile anterioare, in special ale lui Parvan. Amin-
tim lucrarile lui Becker, Hettner, Weitz, Kaufmann. In felul acesta n'a
scapat de confuziuni grave. Subt numele lui Fr. Kaufmann autorul ci-
teaza: tylas der Schule des Wulfila etc., Handbuch der christlichen
Archdologie si Handbuch, der christlichen Epigraphik. Adevarul e ca
ultimele doul lucrari, care trebuiau numaidecat consultate, apartin lui C.
M. Kaufmann, confuzie care dovedeste ca nu au fost decal indirect con-
sultate. Chiar lucrarea de baza a lui Harnack: Die Mission and Ausbrei-
tiling des Christentums etc., pe care o avem astazi in a IV-a editie re-
vazuta si adaogata (1924), d-sa nu cunoaste cleat editia veche din 1906.
Si nu s'ar putea spune ca din 1906 si pana In 1924, nu era ce s& se mo-
difice in concluziile noastre asupra crestinismului. Nu putea fi trecut cu
vederea nici articolul hit J. Mansion, Les origines du christianisme chez
les Gots, in Arialecta Sollandiana, XXXIII, 1914, pp. 5-50.
www.dacoromanica.ro
Recenzii 363
Stilul insuai nu e dintre cele mai ingrijite. Forme strain limbii

noastre Ca: pasaj i sediu (episcopal), navilliri daco-geto-sarmato-ba-
starn.e, oarecare propozitii, putin mai uraflate, dovedesc o grija mai pu-
tina decat ar fi trebuit. 0 lips& comleta, de metoda, in aparatul critic al
lucrarii: titluri citate apar scrise and In intregime, and prescurtate,
tend cu italice, tend cu caractere grafice obianuite. Lucrarea n'are nici
macar data aparitiei, ceiace e cu totul inexplicabil.
Am facut aceste observatii fiindca oriunde ai in orice lucrare, forma
trebuie ingrijita. E inutil s& mai amintesc eleganta sau cel putin precizia
care caracterizeaz& lucrarile de specialitate ale Occidentalilor. Pe tend
concluziile, pe care le trage autorul in cursul lucrAxii sunt categorice, in
prefata scrisa desigur dup& redactare jai dupa examenul de doctorat
trecut la universitatea din Bucureati citim: 4:E prima mea Incercare
de a dovedi posibilitatea existentii crestinismului In stanga Dunarii Inc&
inainte de Sinodul dela Nicea (pag. 4). SA sperm ca 4:prima mea in-
cercare» nu Inseamngt c& va urma ai o a doua!
Se va spun c& aceastA dare de seams, e inutila. Daca ar avea
macar meritul de a atrage atentia celor neavizati presupunand ca,
pentru cei oarecum cunoscatori, saa ceva nu era necesar ai Inc& ar
avea justificarea ei. E evident pe de alts parte ea o problem& atat de
important& pentru istoria creatinismului din intregul 11 lyric nu putea fi
tratatA cu atata uaurinta ai ar fi o gresala, de care nu ar fi fost in pri-
mul rand de yin& d-I Velcu, data d-sa ar putea s& creada cA. anume (con-
tribuili, socotite noun, ar ridica meritul lucrarii sale. Tacerea putea, fi
lauata drept aprobare unanima, dup& ce o aprobare mai restransa, deli
nu mai putin curioasa, capatase prin acceptarea lucrarii ca teza de docto-
rat. Cum bine observa d-1 Daicovici in articolul sau: «Existei monuments
cre.7thte in Dacia Traiatna), publicat in Anuarta Institutulut de Studii
ekoice din Cluj, II, 1936, problema creatinismului in Dacia famb.ne in
aceiaai fazia de ipoteza, atata tirap cat se iau in consideratie numai iz-
voarele scrise, atat de vagi ai de nesigure. Putina lumina, dar mult mai
sigura, ne-o pot oferi numai izvoarele arheologice, pe care d-sa le pre-
zinta cu -o judicioas& critic& in articolul d-sale. Pentru intaia oara, d-1
Daicovici aduce ai justa explicare a inscriptiei din Napoca, atat de mult
discutata ai, din nenorocire pentru atezax. d-lui Velcu, aceasta explicare
dovedeate ca nu avem de a face cu un monument crestin, nici din sec.
III -lea ai cu atat mai putin din sec. U-lea. Inscriptia din Napoca, ale
care.i expresii sunt, cum a observat dealtfel ai d-1 Velcu, pagane, nu e
creatina, asa cum s'a crezut pana acum. Deabea mai tarziu, in sec. IV-lea,
spar urme monumentale, care dovedesc unele elemente creatine pe teri-
toriul de altadat& al Daciei Traiane. Cat priveate partea, meridional& a
Daciei, aceste urme sunt mai evidente basilica creatina de la Turnul-
Severin, unele fragmente de inscriptii, etc. Si conditiile politice explica
dezvoltarea creatinismului, acum cu adevarat religie de stat, din sec. IV
inainte in regiunea din stanga ai dreapta Dunarii, care n'a putut fi nicio-
data un hotar de netrecut, nici din punct de vedere politic ai cu atat mai
putin din punct de vedere religios.
E. Candurachi.
www.dacoromanica.ro
NOTE BIBLIOGRAFICE
LUCRARI CU CARACTER GENERAL
44. CERNAVIN, IOAN, protop., A. C. Elyunanrb, wart. npasocnasaiibt

xpacTiamnrb (A. S. Pu.rhin, cretin ortodox), New-York 1936, pp. 23.
Puschin a suferit o transformare fundamental, sufleteasca In anul
1824, devenind dupit aceea un adev&rat crestin ortodox si un fiu supus
al bisericii ortodoxe cum a si murit. V. D.
45. MADJA.ROV, P., Preot,Boeilsoro Twxosetierso sb gpx6maa (Ole-

rub mititarr in straindtate), rev. flacTspcx0 Rtno, nr. 24, 1937.
Parintele Madjarov, care este un cunoscator al limbii romitnesti,
face un rezumat al brosurii: Instructiwni prcrvizorii asitgra serviciu/ui rah-
gios in time do pace 0 in timp de ocvmpanie, editatit In 1931 de Mare le
Stat Major roman, si pe care-o gAseste bunti. V. D.
46. MANOVSKI, WL.,Hapogau IlaTosapx Bapsaaa (Un patriarh na-

tional: I. P. S. Varnaua), Belgrad 1937, 40, pp. 367.
Un volum omagial apb.rut cu ocaziunea jubileului de 25 ani de
arhip5storie si 30 ani de preotle a fostului patriarh al Serbiei.
In acest volum, frumos ilustrat, este si un istoric al mitropoliei din
Oa.rlovat si a nouii patriarhii sttrbesti din acest oral. V. D.
TEOLOGIA SISTEMATICA.
47. COSTITZ VASILE, ieromonah, Tb irp6617Nict. Tfic otoviPtcg xami v
(Problems mehattirii citvpd. in-
8clutaxaXiccv zotS 'AIEou xat MaldXou BccacXiou
vdfdtura Sfdntului qi Morelia Vasile), Atena 1936, pp. 191.
Cercetarea karittAturil Sfintilor Pftrinti devine, tot mai mutt, o
preocupare esentialrt In teologia ortodoxii. Si aceastA indrumare spre is-
oarele patristice este singurul mijloc de a afla deslegarea marelor pro-
bleme religioase si morale care preocupli, sufletul omenesc totdeauna 91
pretutindeni. Chiar pentru problemele considerate ca limpezite in invatri-
tura crestina, este nevoie sli revenim totdeauna la izvorul curat de WO-
lepcitme si de stiintA pe care 11 constituesc scrierile Sfintilor Parinti
DascAli ai Bisericii noastre.
Ieromonahul Vasile Costitz din Belgrad, facand studiile teologice
In Universitatea din Atena a cercetat cu multi;, sarg-uintrt scrierile Sfan-
tului Vasile cel Mare pentru a infAtisa apoi intr'o lucrare de 185 pagini,
problema mantuirii dup& acest mare PArinte bisericesc. De si SfAntul Va-
sile n'a intocmit nici o sorters special& cu privire la problema mantuirii,
totuqi aceast& problemit, In opera marelui Want, a fost desvoltat& si for-
mulata pitn& in cele mai indepartate aramuntimi.
www.dacoromanica.ro
Note Bibliografiee 365
Autorul a adunat din intreaga opera a Sfantului Vasile, pasagiile

privitoare la problema mantuirii si le-a sistematizat potrivit unui plan
bine chibzuit. Lucrarea cuprinde trei parti privind: 1. crearea yi citderea
omului; 2. factorul obiectiv al mantuirii; 3. factorul subiectiv al mantuirii.
In citteva cuvinte, Invittittura Sfantului Vasile cel Mare despre
mantuire este urmatoarea: Fiul lui Dumnezeu a venit pe paraant pentru
a mitntui pe om. Prin viata Lui, prin Invittatura Lui, prin patimile pi
sangele Lui, prin. Invieres. pl prin Inaltarea Lui in cer, Fiul lui Dumnezeu
a ritscumparat pe om. Omului I. se cere s> primeascift. prin credintit ras-
curapararea si sa o confirme prin vista pi prin fapte. Accentuand ca Iisus
Hristos este rascumparittorul si mintuitorul omului, Sfantul Vasile are
In vedere vi participarea Tatii.lui cal a Sfantului Duh in opera de mantuire;
pentru acest motiv, Sfantul Parinte afirma ca. omul se mantueste numai
prin credinta in Sfanta Treime qi eft nu exists, mantuire fart aceastit cre-
dinta. Desavassirea omului el gradul de fericire In imparatia cerurilor
depinde de apropierea sa fat& de Hristos. cApropierea de Hristos este
mantuitoare, Indepartarea de Hristos este pierzatoare,.
Lucrarea parintelui Costitz, de si este lipsita, de elementul bibliogra-
tic si critic, are marele merit de a infatisa, intro bunit sistematizsre, doe-
trina until mare Parinte al Bisericii cu privire la cea mai important/, dog-
ma crestinft: dogma mantuirii. G. C.
48. FITRACHIS I. ANDREI, 01 zoXt.v.xctt xat ixxXvtacntxot apxovtac
rata, lattcopov 'Os) 1111X0I)0:61T7110 (Dregettorii poltitrici i bisericefti dupd Isi-
dor Pilusiotul), Mitilene 1936, 21 pp.
Doctrina socialti, a Sfintilor Parinti °feral minunate Indrumari pl
sugestii pentru vremea noastra. D-1 Fitrachis, cercetand opera lui Isidor
Pilusiotul, sintetiseaza lntr'un studiu limpede qi metodic, Invatatura acestuia
cu privire in calita.tile pc care trebue sli, le Intruneascit atitt carmuitorii
politici, cat si cei bisericesti.
Dregittorii politici trebue sa fie mai Intai (Yemeni piosi. Fara, pie-
tate orice carmuitor tinde sit devinft tiran. Iubirea de oameni si mila fate
de suferinzi sunt texas' insusiri necesare bunilor carmuitori.
Drepti si impartiali feta de subordonati, supu.si si ascultittori fatit
de superiori, 'ea cum trebue sit fie dregatorii politic' dupit sfatul Intelep-
tului Parinte bisericesc de la Inceputul veacului al V-lea.
Carmuitorii bisericesti, clericii de toate treptele, a citror putere
este mai mare decat a tuturor celorlalti dregatori, fiindca for le este In-
credintata, opera de mantuire a supusilor, trebue aft Intrupeze toate vir-
tutile. Cel cars isi iau sarcina aa, conduce pe oameni catre Dumnezeu.
trebue sa, traiasca. mai Intel ei Insisi dupit vointa. lui Dumnezeu.
Cand clericii se abat de la conduits voita. de Dumnezeu, Isidor Pilu-
siotul admits carmuitorilor civili sa. intervina pentru sanctionarea abate-
rilor. Dregatorii civil nu se pot Inst. amesteca In chestiunile dogmatics.
Iata a-sa dar lucru vrednic de notat: Parintii Bisericii noastre admit ca
dregittorii bisericesti, clericii de orice treapta, sti fie sanctionati de dre-
gatorii civil tend acestia sunt ei insisi pfttrunsi de pietatea, iubirea qi
dreptatea crestinit. G. C.
49. FITRACHIS I. ANDREI, '0 xptat:avtaphc %at Tic rcpofX7IFiccsa
www.dacoromanica.ro
366 Biserioa Ortcxioxa Romana
i7coxfic itccc (Cregtinismul si problemele epocii viodstre), Atena 1937;

26 pp.
Tinerii teologi ai Greciei de astazi vadesc, in preocuparile lor, o
deosebita Inclinatie pentru problemele ce privesc aplicatia socia1a a inva-
taturii crestine. D-1 Fitrachis, care se osteneste personal pentru organiza-
rea unei opere de asistent& crestina atat pentru studentii Arad, cat si
pentru cei suferinzi, ne ofera in acest mic studiu o sinteza limpede a prin-
cipiilor crestine care trebue sa calauzeascgt in tot timpul viata, si activitatea
oamenilor in societate.
Evanghelia este isvorul celor mai bune doctrine sociale. Ca sa pro-
moveze cu adevarat viata si activitatea omeneascgt, mice doctrine, social&
trebue se. se sprijine pe marele principiu evanghelic potrivit caruia valoa-
rea sufletului omenesc trebueste recunoscuta si proclamata independent de
conditiile sociale si materiale In care se gaseste omul. Numai insusindu-si
acest mare principiu, pot oamenii s& lupte pentru inlaturarea nedreptati-
lor sociale si sit se Impotriveasca tendintelor de exploatare a omului de
eatre om. G. C.
50. MOCIULSKI, K. V., Bnagnmsp-b Conosbetrb. ')I<H3Elb n riesie
(Vladimir Soloviev. Viara gi inveiceitura lui), Paris 1936.
Autorul este bine cunoscut publicului prin volumul pe care 1-a
scris asupra lui Gogol. In lucrarea de fats analizeaza opera marelui filosof
rus V. S. pe care se sprijingt atat de mult romano-catolicii in argurnente.rile
for unioniste. Conceptia filosofica a lui V. S. a avut o influenta puternica
asupra desvoltarii gandirii filosofice si teologice ruse posterioare lui, si
ea merit& sA fie cunoscutgt. V. D.
TEOLOGIA PRACTICA
51. GOGOL NICOLAE, Dumlneze.i.sca Liturghie, traducere din limba
franceza de Preotul Marian Dumitrescu. Tipografia (Episcopul Vartolo-
mei, R.-Valcea, 111 pp., 40 lei.
Meditatiile lui Gogol asupra dumnezeiestii liturghii au fast publi-
cate in 1857, la Petersburg, intro brosura, care a fost mai tarziu reedi-
tata de Sfantul Sinod al Bisericil rusesti. Din cauza unei prejudecati ne-
lamurite Inca, acest minunat studiu n'a fost publicat in editiunile cperi-
lor complete ale marelui scriitor Gogol. Prejudecata care a putut impie-
dica pentru catva timp raspa.ndirea acestor meditatii crestine s'a spul-
berat insa. In 1902 tend Protoiereul Maltzew publica la, Berlin, in Litur-
gicon-ul sau, textul rusesc al meditatiilor, insotite de o traducere in lim-
bo. germana. Prin aceasta traducere, cugetarea si simtirea crestina a lui
Gogol au putut fi cunoscute In Apus.
In limba franceza, meditatiile lui Gogol asupra dumnezeestii litur-
ghii au fost traduse, tot dupe. textul original rusesc, de catre staretul
manastirli benedictine din Amay sur Meuse (Belgia), Dom Theodore Bel-
paire, cunoscut prin staruinta cu care cerceteaza cugetarea si teologia or-
todox&. Parintele Marian Dumitrescu, care a cunoscut, cu prilejul studiilor
fe.cute in Franta, staruinta ce depun multi teologi apuseni pentru a In-
telege ortodoxia, s'a gandit bine cal' ad s'a hotarit sa. traduce in limba ro-
mana meditatiile lui Gogol, pentruca se cuvine s& fie cunoscute aceste
frwnoase ineditatii crestine si lumii ordodoxe din tans noastra.
www.dacoromanica.ro
Note Bibliograf ice 367
Traducatorul roman crede ca meditatiile acestea trebue sa alba in

primul rand destinatie catehetica. Sufletul tinerilor trebue pregatit «pen-
tru o mai adanca Intelegere a sfintei Iiturghiib. Noi socotim ca In afar&
de aceasta intrebuintare catehetica, traducerea parintelui Marian Dumi-
trescu poate avea si o alts destinatie.
Multi intelectuali, dintre cei cars sunt si scriitori de talent, se fe-
resc, in preocuparile for literare, de temele si subiectele pe care be pot
oferi literaturii cugetarea si simtirea creqtina. Pilda lui Gogol arata ca
meditatia crestina este si inaltatoare pentru om, si creatoare pentru seri-
itor. Pe cat stint de frumoase si pilduitoare meditatiile lui Gogol asupra
.fintei liturghii, pe atat este de folositoare si binevenitA pentru lumea ro-
ma.neasca traducerea parintelui Marian Dumitrescu. G. C.
52. IVAN, IORGU D., Demisict dirt preocie. Studiu de drept canonic,
Bucuresti 1937, pp. 48.
D. Dr. Iorgu D. Ivan asistent la facultatea de teologie din Bucu-
resti, incearca sa. infatiseze in aceasta lucrare, chestiunea demisiei din
;reotie privity din punctul de vedere al dreptului canonic ortodox.
In Guarani de idttranire (pp. 3-4) arata ca, adevarata doctrine a
Bisericii asupra demisiei din preotie se Intalneste discutata mai mutt in
legator& cu demisia episcopilor, care din diferite pricini s'au folosit mai
des de ea. Dar preotia fiind una, numai de trepte deosebite, canoanele
randuite de Sf. Parinti de bun& seam& c& privesc si se aplica deopotriva
nu ntunai episcopilor ci si preotilor si diaconilor.
Din cercetarile d-sale reiese ca. animeni nu poate renunta de buns.
'vole la starea sa preoteasca. si sa treats. In randul laicilor}. Spre a dovedi
acest lucru cautit sa arate mai intaiu «pentru care motive Biserica nu
ingadue Ca un cleric sa poata renunta de buns voie la starea sa preo-
teascib, si dupit aceia «cum s'a introdus si practicat, impotriva doctrinei,
demisia din preotiev.
Astfel In capitolul I infriti§eaza Doctrina bisericii asupra de/Maki
win preocie (pp. 5-15), intemeiata pe principiul ea «hirotonia realizeaza
o legaturt indisolubila intre cel hirotonit si biserica sa). Sf. Parinti au
eocotit aceasta legatura tot atat de &trans& ca si cea, dintre sot si sotie,
care nu trebue desfacuta decat prin moarte. Asa se face ca, la moartea
unui episcop eparhia, pe care a carmuit-o, este socotita pana la alegerea
urmasului, vaduva de al ei pastor. Deaceia canoanele si InvatAtura Sf.
Parinti arata ca «legatura realizata prin hirotonie, nu mai ingadue cleri-
cului sä paraseasca biserica sau stares, sa preoteasca prin transferare
sau demisiei (p. 10). Mai titrziu abia a Inceput sa se dea invoire pentru
viutarea episcopilor, atunci tend interesele Bisericii cereau aceasta.
Al doilea capitol priveste: Demisia din episcopat (pp. 16-29), unde
autorul a strans la o Ian& diferite acazuri istorice de demisie din epis-
copat. Toate acestea Invedereaza cum alaturi de invatatura Bisericii s'a
:ngaduit demisia clericilor pentru «pricini binecuvantatev. Dar lucrurile
nu s'au oprit aici, fiindca mai tarziu s'a varit inovafia demisiei din scaun,
(Jar nu si din arhierie.
Folosindu-se de aceste «cazurii) (unele luate din Condica Sfelintd
a mitropoliei Ungrovlahiei), qi de prevederile canoanelor, In al treilea
www.dacoromanica.ro
368 Biserica Ortodox& Roman&
capitol d. Ivan Incearca si;. grupeze Motivele pentru care s'a atbnis de-
tnisia din preorie (pp. 30-40) impartindu-le In daub., adic& 1. motive care
1Si gitsesc un temeiu fn textul canoanelor, iar 2. motive care nu pot fi
declarate oanonice, oricat de IndelungatA ar fi practicarea lor. In prima
gimp& ar intra urmatoarele motive: Inlaturarea shismei sau a altor certuri
pag-ubitoare Bisericii; skvarsirea unui delict sau trecerea In monahism.
Din grupa a doua. ar face parte: neputinta slujbei din pricina b&trianetei,
a boalei, a unui defect Eric, ca: surzenie, orbire, nebunie; pentru
rarea de scandaluri sau neintelegeri cu autoritatea publia, etc. Tot aici
intra si obiceiul, folosit In biserica ruseasca, de a se Ingadui demisia preo-
tilor vaduvi si a cAlugarilor, spre a se putea recasfttori.
In concluzie se lannureste cA o demisie pentru a fi valabila, pe Wag&
motivul canonic, trebue sfi, fie data cu stint& si voie liberA. Cat priveste
urmdrile demisiei, autorul inclina a crede ct. dupft dreptul canonic ortodox,
odatift primitft demisia, clericul devine laic, pierzand toate drepturile
(chiar si pe acela de a purta numirea treptei In care a fost hirotonit
Precum vedem punctul de vedere al autorului duce In acest caz la afir-
matia ca urmarea demisiei din preotie, este similar& cu pedeapsa depu-
nerii din treapta, care lipseste pe cel hirotonit de toate drepturile sale,
chiar si acela de a mai purta numirea ierarhiceasat avuta. De aici reiese
ct problema demisiei din preotie este de mare Insemnatate pentru Bise-
rica ortodox& §i ea trebue st, fie pe deplin lam.urita, fiindca. atunci, prin
acest act, cel hirotonit nu se retrage doar din functie pe care o ocupd,
ci primeste sa, treaca de bunt. voe In rAndul laicilor, renuntand la toate
drepturile conferite treptei lui ierarhice. Asa dar, cel demisionat pe langA
lepadarea slujbei preotesti, pierde si dreptul de a mai savArsi cele sfinte.
Lucrarea d. Ivan este destul de bine saris& si In deajuns de infor-
matA. Ea poate fi cetita cu folos de cei dornici In a cunoaste mai te-
meinic si din izvor ortodox chestiunea demisiei din preotie.
G. I. M.
53. SOFRONIE EUSTRATIADIS, fost mitropolit al Leontopolei, Th
kopTo/arrcov silt 'Op9.084ou 'ExxXlatcccg emtO(Pecuc it ispoXavaxix (Catalogul sdr-
bdtorilor Bisericii ortodoxe din pwnct de vedere calendarristic), revista
OsoXolta., fasc. 57-58, an. 1937, pp. 1-112.
CercetAnd minutios documentele si cartile de ritual aflate prin cele
mai vechi mitnastiri, autorul ne oferft In acest substantial studiu pretioase
constablri cu privire la asezarea sarbatorilor in calendarul Bisericii orto-
doxe. In afar& de sarbatoarea Pastelor, care a preocupat un sinod ecu-
menic, nisi o alt.& sarbatoare n'a format obiect de discutie in Biserica or-
todox& Catalogul sfutatorilor nu s'a fixat prin dispozitii canonice sau
sinodale, ci prin. traditie. Autorul arab& ins& cA, traditia aceasta n'are
caracter sacru si neschimbator, precum pretind unit calugari zelosi de la
Sfantul Munte. (Catalogul sarbatorilor, spume autorul, in forma in care
lb avem astftzi, se bazeaz.A. nu pe Sfanta Traditie, ci pe dispozitiuni de-
tipic si pe hotftrIri tot atat de variate si de contradictorii, elite emu si
bisericile on mAn&stirile).
Neexietttnd o regula obligatorie pentru Intreaga Biserica ortodoxa,.
rAnduirea sarb&torilor s'a f&cut chip& csocotinta celui mai mare. A exis-
www.dacoromanica.ro
Note Bibliograflee 369
tat, asa dar, o deplina libertate in ce priveste randuirea. sarbatorilor. A-

ceasta libertate, socoteste autorul tisi are temeiul In hotarIrea sinodului
din Laodicea (364) care, prin canonul 51, prescrie str5mutarea sarbato-
rilor}. Canonul acesta prescrie urmatoarele: tnu se cade a savarsi in
Patruzecime praznicele nasterii muceniclor, ci pomenirile sfintilor muce-
nici sa. se fee& in Sa.mbete si Dtuninecix,. Dace ar fi existat o sfantA tra-
ditie cu privire la ordinea sarbatorilor, sinodul din Laodicea n'ar fi ing&-
duit stramutarea, pomenirii martirilor. Biserica. ,urmand pilda aceasta, a
stramutat sazbAtorile precum a volt, Biz% ea prin aceasta sa cake ran-
duielile Sfintilor Parinti, cad in aceasta privinta. Sfintii Parinti n'au
formulat randuieli. Randuielile de tipic au avut caracter local in veacurile
trecute si nu s'au generalizat si fixat decal dup& descoperirea tipografiei
care a asigurat in mare masura. uniformitatea cartilor de ritual. Cand
s'a tiparit acest catalog al sarbatorilor de cAtre Patriarhia ecumenica,
insusi acest catalog provenea de la o alts, biserica decAt cea constantino-
politana. Nu s'a gandit niment atunci sa face, o cercetare comparative, a
cataloagelor si sinaxarelor pentru a determina deosebirea dintre ele, dupe
biserici si manastiri.
Din cercetarea comparativa pe care o face autorul, rezultil ca bise-
ricile $i manastirile randuiau pomenirea sfintilor in zile diferite si ca a-
mast& randuial& nu vatama credinta nici unitatea bisericeasca. Fiecare
biserica. si manastire avea catalogul sau deosebit pentru ordinea sar'ba-
torilor. Catalogul sarbatorilor n'are nici o kg/aura cu Sfanta Traditie
neschimbatoare. Ordinea aarbatorilor o prescriu mai marii Bisericii, tat&
singura traditie pe care o avem si pe care urmeaza sa. o respectam.
Trebue sa notAm ca, incheerea aceasta a autorului se refer& la
stutatorile atator mucenici si sfinti pe care-i cinsteste Biserica si nici
decum la praznicile imparatesti si la celelalte sarbatori mai marl pentru_
care traditia a fixat regula uniform& in lntreaga Biserica. G.C.
TEOLOGIA ISTORICA.
54. CIPRIAN (KERN), Arhimandrit, 0 (reu,b) AHTOHHWb Ranycrufrb
apxumaaApork. H savannuk-b pyccuau muccia 131. Iepycanniorb (1817-1890
P(etrinte/e) Antonin Iralpustin, arhimandrit qi feful mist/1424i ruse. ti din
/erusa/im (1817-1894). Belgrad 1934, pp. 209.
In aceasta lucrare autorul se ocupa de un subiect din cele mai
putin cercetate, dar care constitue un capitol Insemnat In istoria bisericii
ortodoxe ruse si anume: atitudinea ei fat& de rasaritul ortodox si in deo-
sebi fat& de patriarhia din Ierusalim.
Facand parte din raisiunea ruse. arhim. Antonin a cunoscut in de
aproape, activitatea ei, iar in lucrarea de fat& autorul se bazeaza numai
pe documentele oficiale din arhiva acestei societati ai easel membri au
fort cei mai de seams, teologi c1 bizantinologi ai Rusiei ca. Vasilevski,
Kondakov, Dimitrievici, Panamarov, Olesnitki, Pomealovski, etc.
Pe arhim. C. K. 1 -au preocupat problemele unitatii, sobornicitatil,
intaririi eonstiintei canonise si a libertatii canonise pe care le-a dezkgat
in mod stralucit in interesul ortodoxieL
Viata acestui calugikr, care n'a trait niciodata in manastire, este
un exemplu viu de munca inchinata in folosul ci spre propasirea orto-
doxiei. V. D.
Revista Biserica Ortodoxif Romand, 55 (1937), or. 5-6, Mai-lunie. a
www.dacoromanica.ro
370 Biserica Ortodox5. Roman&
55. GOEV, IVAN, Prot. CTapu aamiciai 11 uagmicii (hisemnari fi

inscriptii vcc7a), In Anvarul Facie lteitii de Teologie din Sofia, vol. XIII
(1935-1936), pp. 1-58.
Prot. Ivan Gosev profesor de arheologie bisericeasc5. la Faculta-
tea de Teologie din Sofia, este primul director si organizator al Muzeu-
lui arheologic bisericesc pe fangs Sf. Sinod al Bisericii bulgare. De cativa
ani incoace el cauta s& scoata in lumina descrierea manuscriselor 9i a
cartilor vechi tiparite, prtstrate in muzeul arheologic bisericesc. Volume le
I, II si III din opera lui au aparut in Anuarele Facultatii de Teologie din
anii 1927, 1929 $i 1935.
In volumul de fat& sunt descrise 9 psaltiri, o biblie si 26 evanghe-
lii din sec. XV, XVI si XVII, manuscrise sau tiparite. Autorul descrie pe
fiecare aparte, oprindu-se asupra textului, continutul diferitelor pisanii
f&cute de copisti, iar la cele mai Insenmate sunt date reproduceri fotogra-
fice (in numar de 17). La sfarsit sunt anexate: un indite alfabetic $i o
fotografie colorata a inceputului Evangheliei din anul 1563. S. S.
56. MITROVICI, TRAJAN, CReTn Casa uao mosiax (Sf. Sava ca

inonalt), rev. Ayxonna Drpawa, nr. 1, Sombor 1937.
Sf. Sava, patronul bisericii ortodoxe sarbesti, a avut o conceptie
Ina it& despre monahism, fapt care reiese atat din viata, cat qi din lucrit-
rile sale ascetice scrise sub influents atmosferei religioase de la Sf.
Munte Atos wide a trait multa vreme. V. D.
57. OGIJENKO, IWAN, Prof. Dr. 1-1cAoRnaituocri B wpm- null Knpnniao
CBRIfX nam'aTorc,(Inexactittiti in editarea textelor cirilice), revista Slavic,
an. XIV, Praga 1936, nr. 1-2, pp. 57-70 si extras.
Fostul profesor de paleografie slava dela universitatea din Varso-
via I. 0. este un bun cunoscAtor al editiunilor romanesti (Bogdan, Costa-
chescu) de documente slave si pe care le-a cercetat temenic si le-a corn-
parat cu originalele for care se gasesc In bibliotecile publice din Varsovia.
In lucrarea de fats, autorul face unele observatiuni critice paleogra-
fo-diplomatice dand example nenumarate atat din textele documentelor
publicate de I. Bogdan cat si din originalele for. Prin comparatia texte-
lor cauta sa. arate ca I. Bogdan n'a avut o metodologie stiintifica pre-
cis& in editarea manuscriselor si documentelor chirilice, fapt care, de altfel,
credem ca nu Inttmecti intru nimic aureola de care este Inconjurata figu-
ra marelui slavist roman I. Bogdan. Totusi observatiunile pe care be face
d. I. 0. in articolul acesta, sunt demne de luat In seams..
c..Bogdan editeaza bine textul, spune prof. I. 0. In aceasta pri-
vinta editiile lui sunt mai frumoase decal toate celelalte editii moldove-
nesti, anterioare, pentru care lucru, istoricil ii vor fi totdeauna recu-
noscatori editorului. Insa, de obicei, Bogdan, cum am mai spus, nu red&
originalul intocmai qi din cauza aceasta editiile lui nu stint utile pentru
studii precise de lingvistica; originalul nu trebue schimbat sub nici un
motiv. Nu este mai putin adevarat insa ca majoritatea editiilor noastre
chirilice se caracterizeaza prin aceea ca nu sunt utile pentru studiile
lingvistice. Cred ca lmpotriva acestui mod de a edita materialele manu-
scrise, lingvistii trebue s5.-si spun& cuvantul for hotaritor, cerand edita-
www.dacoromanica.ro
Note Bibliografice 371
res. cea mai exacta, a textelor. In afar& de asta, numai un cunoscator

adanc al paleografiei si al diplomticei poate al editeze texte chirilice,
iar nu orisicine, care poate citi, in mod superficial, un text. Si scum Inca,
siavistica romitneasca greseste mult impotriva acestui dezideratx..
V. D.
58. SMOLITSCH, IGOR, Leben tend Lehre der Starrzen. Thomas
Verlag Jakob Hegner. Wien, 1936. In 120, pp. 276.
Autorul studiaza rolul sf. Munte Atos §1 influenta pe care a exer-
citat-o el in sec. al XVI-lea asupra Rusiei, iar In sec. al XVIII-lea asupra
ortodoxiei din tot rasaritul Europei, de data aceasta prin astaretub Pai-
sie Velicikovschi a carui biografie a scris-o pr. S. Cetverikov dela Paris
tradusa apoi si In romaneste de I. P. S. mitropolit Nicodem al Moldovei.
V. D.
59. SNEGAROV IV., CTapHATI, rbp110BC1H WITROBeHh ICOAeliCl. (Codi-
cele vechi bisericesc din Tdrnova), in Anuarul Facultatii de Teologie din
Sofia. Vol. XIII (1935-36), pp. 1-74.
D. I. Snegarov profesor de istoria bisericeasca. la Facultatea de
Teologie din Sofia, a Intreprins editarea unui codice din veac. al XVIII-lea
numit IsatacrEcxov fost al unei biserici din Tdrnova. Actele pastrate in
acest codice cunt de mare valoare, intruclit se refera la evenimente si per-
soane din Tdrnova din timpul luptei de autonomie scolara. si neatarnare
bisericeasca. bulgara. Mitropolia din Tdrnova a fost In centrul luptelor,
Intrucat ea era cea mai mare mitropolie si de ea e legata. amintirea exis-
tentei de odinioara. a patriarhiei din Tdrnova. Codicele confine acte de ale-
gere a episcopilor, acte testamentare, inventare de obiecte din diferite bi-
serici si manastiri, scrisori de la patriarhii din Constantinopol, etc. Unele
swat serise in greceste, iar altele In slavoneste. 0 parte din actele acestui
codice au fost publicate tot de d. Snegarov In Anuarul Facultatii, vol. XI
(1933-1934) si vol. XII (1934-1935).
La sfarsitul lucrarii d. Snegarov anexeaza cateva copii fotografice
dupe. 14 acte, care trezesc interes prin originalitatea scrisului. S. S.
60. WEITZMANN, KURT, Die byzananische Buchnuilerei des IX
r
and X Jahrhunderts, edit. Institutului arheologic german. Istanbul-Berlin,
Mann, 1935. In 40, XVI + 93 pp. 90 planse in afara textului, 607 clisee,
60 Rm.
0 lucrare temeinica asupra picturii bizantine din veacurile IXX si
In care, pe langa altele, autorul se ocupa. si de influenta acestei picturi in
Rusia si in Occident; un ghid serios de mare folds oricarui arheolog §i
taolog. V. D.
www.dacoromanica.ro
CRONICA INTERNA.
PRECIZARI DE ATITUDINI INTRE BISERICA ORTODOXA
$1 STATUL ROMAN.
De aproape doua decenii, adica de la razboiu incoace, Biserica

ortodoxa romaneasca isi cauta precizarea raporturilor ei, deoparte cu
Statul, de alta cu problemele ce se pun in popor. Dupa votarea noli
constitutii, mereu s'au pus in discutie raporturile Bisericii ortodoxe
cu Statul, caci noua constitutie parea ca schimba vechea situatie,
lasand poarta deschisa unei destramari a legaturilor istorice ce fusesera
In trecut, fie prin diferite legiuiri ce pareau a ar creea Bisericii orto-
doxe un privilegiu numai acordat, iar nu un drept castigat Si impres-
criptibil.
Situatia de biserica donzinantd, fiind biserica majoritatii popo-
rului roman, a starnit atatea discutii juridice. Insa o ipoteza ar putea
pune in lumina $i mai clara mentalitatea Statului roman si a redac-
torului textului din constitutie : adica, daca cumva, sa zicem, peste
o suta de ani sau doua Biserica ortodoxa n'ar mai fi a majoritatei
poporului roman, ci ar ajunge un cult cretin care acum este
o simpla sects, sa aiba majoritatea, atunci acea biserica sau cult va fi
Biserica nationals.
Se pare, insa, ca norii ce stint batuti de va'nturi din afara tarsi
i can poarta cu ei amenintari ingrijoratoare, ii fac pe cei raspunza-
tori de destinele neamului O. lnteleaga ca e nevoie sa urn pregatiti
impotriva unor furtuni, cand s'ar aduce scanteia razboiului pans la noi.
Marea nadejde trebuie sa fie unitatea interns, care prin Biserica
ortodoxa se poate realiza mai bine decat prin orice alta. putere ; si tot
-ea trebue sa absoarba, ca sa le anihileze, curentele sociale, care ar
putea duce la o destramare a sufietului poporului. 5i de aceea, ati-
tudinea Statului pare ca se modifica fats de Biserica ortodoxa, inta-
rind legaturile lui cu institutia dumnezeiasca, si care a lost totdeauna
aparatoarea lui nationals. Se pare, ca Statul Incepe sa paraseasca
atitudinea ce isvora numai din considerarea unor stars de fapt, care
creiau anumite drepturi, si ca se intoarce la recunoasterea izvorIrli
acestor raporturi dintr'o situatie de drept istoric si national.
Fara nicio exagerare, nu cunoastem un alt timp, in care sa
se fi pus atatea probleme care se nasc din intalnirea Statului roman
cu Biserica ortodoxa romans si sa se ajunga la rezolvarea lor. Cateva
personagii au dominat aceste situatii : I. P. Sf. Sa Patriarhul Miron,
ca exponent al Sf. Sinod ; d-nii Dr. C. Angelescu kind la in-
fiinfarea Ministerului Cultelor, ca ministru al Cultelor ,ci al
Instructiunii ; d-1 Victor Iamandi ca exponent al guvernului
www.dacoromanica.ro
Oronica Intern,' 373
dupa relnfiinfarea Ministerului Cultelor; preotul P. Partenie,

care de ;i secretar general, a fost mai ales exponentul preo/imii,
putand sA infaptuiasca multe din dezideratele asociatiunii generale a
preotilor. Intelepciunea, tactul ;i adancul patriotism al acestor figuri s'au
imbinat intro conlucrare, din care vor decurge vremuri mereu mai
bune in raporturile dintre Stat ;I Biserica in tara noastrA, daca alte gu-
verne vor intelege sA continue ceea ce s'a inceput.
Biserica ortodox& pare ca isi recapata locul ei firesc in mij-
locul tramantarilor interne, acelea care tind la o cristalizare mai pre-
cisA a sufletului poporului, impotriva tendintelor centrifuge ;I disol-
vante, ce se nasc in tail sau yin din afara.
Ca adeverirea acestor afirmatiuni sa fie evidenta, vom aminti
$i comenta cateva din aceste realizari de la care sA se poata nAdajdui
crearea unei activitati mereu mai plina de viata in Biserica noastra
;I spre binele neamului romanesc.
lata cateva din realizarile infaptuite in ultima vreme in vederea
acestui scop :
1. Cea mai de seam& infaptuire realizata de guvernul actual
in domeniul religios este fail indoiall reinfiintarea Ministerului Culte-
lor ;I Artelor. Prin reinfiintarea acestui Minister, Statul ;i-a trecut
definitiv Biserica intre preocuparile de primul ordin.
Dupa 12 ani de aplicare a legii pentru organizarea Bisericii
Ortodoxe ;I dupA 9 ani de aplicare a legii pentru regimul general
al cultelor se invedera tot mai mult necesitatea de supraveghere $i
control din partea Statului in ce prive;te exercitarea liberei mani-
festari a vietii religioase a acelor culte ;i secte care dauneazA
vietii Statului. Acest organ, dupa experienta de altAdata ;i dupA ex-
perienta din alte tart, nu putea fi altul decat Ministerul Cultelor ;i
Artelor, reinfiintat in anul 1937 prin legea promulgat5. in Monitorul
Oficial nr. 57 din 10 Martie. Necesitatea reinfiintarii era pornita din
partea majoritatii lumii noastre biserice;ti, a acelei lumi doritoare de
un cat mai mult bine national.
2. In legatura cu salarizarea clerului, s'a modificat art. 19 $i 21 din
legea pentru organizarea bisericii, in sensul a pe viitor preotii vor
fi retribuiti cu salarii ca toti functionarii publici ;i ca intreg corpul
didactic, tar nu sA fie platiti cu ajutoare atat cat va dispune statul.
3. Se ;tie ca personalului clerical i s'a aplicat afara de curbele
de sacrificiu functionare;ti si doua curbe speciale. Salariile preotilor
;i cantaretilor devenisera de neajuns. Guvernul a inteles sa repare
aceastA nedreptate fata de slujitorii Statului.
S'a introdus in bugetul pe ultimul an suma de lei 89.192.900,
care reprezinta ridicarea curbelor speciale aplicate in anti anteriori
asupra salariilor personalului clerical al cultelor nationale, cheltuiall
care fusese acoperit5. in 1936/1937 printr'un credit suplimentar de
84.000.000 lei, tar in 1935/936 de lei 34.500 000.
Imprejurarile grele financiare, prin care trece tara, au facut sA
nu fie ridicate aceste curbe aplicate asupra personalului clerical
;i al celorlalte culte. S'au prevazut insa gradatii personalului biseri-
www.dacoromanica.ro
374 Biserica Ortodoxa Roman&
cesc al tuturor cultelor, precum si diferite imbunatatiri fag de culte

care nu avusesera inainte (cultul mahomedan).
4. Spre a se curma cu soarta preotilor onorifici, neplatiti de
Stat, unit la parohii infiintate de chiriarhii, insa neprevazute cu plata
in buget, iar altii preoti ajutatori, instituiti de chiriarhii in mod onori-
fic pe langa preotii existenti, s'a prevazut fond in buget si s'a dispus
plata a 580 preoti parohi si tot atatia cantareti la aceste parohii not
creiate, precum si 280 preoti ajutatori, prevazandu-se in buget suma
de lei 15.263.400.
5. Episcopia ortodoxa a Clujului si Feleacului, avand de ad-
ministrat un teritoriu, din punct de vedere bisericesc, prea intins, s'a
infiintat Episcopia Maramuresului si a fost puss in dependinta ca-
nonica de Mitropolia Bucovinei,
6. Intrucat pans acum preotii dela parohii si functionarii de la
Administratiile chiriarhale din Ardeal nu se bucurau de pensii dela
Stat, s'a elaborat legea pentru incadrarea acestora in legea generals
de pensii, cu incepere de la 1 Aprilie 1936. Aceasta insemnata im-
bunatatire a situatiei preotimii ardelene, costa Fe Stat pentru trecut
aproximativ 110.400.000 lei, iar pentru anul 1937/1938, 16.700.0001ei.
Totusi Ministerul de Finante, la staruinta Ministerului Cultelor, nu a
ezitat O. o aprobe.
7. Deasemenea s'a facut legea, prin care functionarii biseri-
cesti clerici $i civili ai Mitropoliei Bucovinei Si a Fondului Biseri-
cesc ortodox vor beneficia cu incepere dele 1 Mai 1937 de legea
generals de pensiuni, in conditiunile legii pentru incadrarea functi-
onarilor bisericesti ai Mitropoliei ortodoxe romane, a Ardealului, Ba-
natului, Crisanei si Maramuresului $i ai Mitropoliei romane unite de
Alba-lulia si Fagaras.
8. Prin legea pentru inzestrarea unor manastiri ortodoxe din
tars cu intinderi de paduri $i alte terenuri, Statul este autorizat sa
atribue in deplina si perpetua folosinta unor manastiri ortodoxe din
tars o suprafata de padure total& de circa 17.000 ha, si alte tere-
nuri in suprafata de cel mutt 1000 ha. din proprietatile sale, cu sco-
pul ca veniturile acestor inzestrari se serveasca exclusiv pentru con-
servarea si restaurarea cladirilor monumente istorice, apartinand
acestor manastiri, precum si pentru intretinerea diferitelor scoli, ate-
here, tipografii, aziluri, orfelinate, institutii de asistenta socials si
sanitare, etc. existente sau care se vor infiinta in aceste manastiri
in conformitate cu dispozitiile Statutului legii de organizare a bise-
rich. Aceasta lege a fost promulgate prin decretul regal nr. 1354 din
17 Martie 1937.
9. Pentru preotimea destul de nevoiasa din Secuime si din Muntii
Apuseni s'au prevazut prin buget fonduri d- ajutorare atat a preotilor
slujitori cat si a bisericilor ortodoxe $i unite din acele regiuni. Astfel
pans acum s'au dat ajutoare in suma de lei 9.250.000.
10. Pentru reparatii si constructii in rastimpul celor 4 ani,
s'au dat lei 25.475.000.
11. S'au prevazut fonduri de 500.000 lei pentru plata oficiilor
www.dacoromanica.ro
Cronies, Intern& 375
de judecata preoteasca. Procesele intarziau cu anii din pricina lipsei

de plata a3membrilor consistoriilor. S'a alocat suma de 500.000 lei.
12. Pentru stavilirea propagandei pe care sectele pornisera in
ultimul timp s& o desfasoare cu destula intensitate, Ministerul, pe
de o parte a modificat deciziunea de functionare a acestora, iar in
ce priveste mai ales stilismul a organizat echipe de misionari, pe
care 1e -a trimis in partile mai amenintate $i anume in partea de nord
a Moldovei $i prin Basarabia. Pentru sustinerea acestora s'a cerut $i
Ministerul de Finante a acordat credite in suma de 2.650.000 lei
pe anul 1936/1937, iar prin bugetul 1937/1938, pana acum 500.000
lei. Decizia Ministerului Cultelor prin care reglementeaz& regimul sec-
telor poarta nr. 4781/1937, publicata in Monitorul Oficial nr. 93
din 21 Apri lie. Ar fi bine ca aceasta decizie sa fie cunoscuta de P.
C. preoti, ca sa vada conditiunile legale in care o sects poate exista
$i manifesta. Principiile calauzitoare ale acestei decizii sunt : Sectele
nu pot O. functioneze fara controlul Statului ; fara garantii ca nu vor
face propaganda $i prozelitism pe seama cultelor recunoscute ; fara
cunoasterea situatiei for materiale, ca sa nu fie subventionate in mod
subversiv din afara Tarn ; fara impunerea unor conditii legale de con-
stituire a comunitatii $i de recrutare pentru conducatorii acestor co-
munitati.
Din cele expuse, nu se poate socoti ca Statul roman se ingri-
;este numai de Biserica ortodoxa. Politica religioasa se inspira dintr'o
tolerant& fat& de toate cuitele ai caror cetateni sunt credinciosi Sta-
tului. Nici nu poate face mai mult $i nici Biserica ortodoxa nu cere
sprijin exclusiv pentru ea. Purtatorii de cuvant ai Bisericii ortodoxe
au cerut sprijinul material al Statului numai atat ca Biserica ortodoxl,
care are deosebite merite in viata Statului roman, sa nu fie puss in
conditiuni inferioare de viata fata de alte bisericii, ceeace s'a intam-
plat pana acum. Nadajduim ca aceste inceputuri vor fi continuate, $i
ca Biserica ortodoxa $i Statul roman vor putea O. se sprijine reciproc
:1 opera de consolidare sufleteasca a poporului $i a Statului.
Ne bucuram de ceea ce s'a Infaptuit pana acum $i credem ca
roadele nu vor int'arzia sa fie cunoscute.
Preotul Victor N. Popescu
Moartea profesoruliti Milan 5tefcinescu. Miercuri 19 Mai

1937 s'a stins pe neasteptate in varsta de 57 ani, la spitalul Bran-
covenesc, sfaramat de o boala fulgeratoare, Julian *tefanescu confe-
rentiar de bizantinologie la Universitatea din Bucuresti, profesor de
paleografie greceasca la scoala de arhivistica $i de limbi clasice la
Seminarul Central.
A Post un om rar pentru vremurile de azi, inzestrat cu stralu-
cite insusiri de carturar $i de dascal. Cunoscator al limbilor : elina,
latina, paleoslava $i a catorva graiuri moderne, el isi trecuse tineretea
intro stradanie neasemuita de pregatire $tiintifica. Abia de cativa ani
roadele muncii sale fail preget incepusera s& iasa la iveala, intrupate
in cateva lucrari pline de eruditie. Indrumat pe calea studiilor de bizan-
www.dacoromanica.ro
376 Biserica ortodox& Roman&
tinologie, el a izbutit sa-$i dovedeasca toata ravna de cercetator temeinic

apropiindu-se astfel de marele om de carte prof Dem. Russo, sub po-
vatuirea $i in apropierea caruia a trait fart intrerupere, pans la sfarsitul
vietii sale.
Pierderea prea de timpurie a lui Iulian *tefanescu va fi resimtita
indelung, mai ales ca nimic din studiile lui indelungate asupra cro-
nografelor nu izbutise sa fi dat la lumina. In aceasta privinta era cel
mai bine pregatit sa ne lase o lucrare fundamentals, $i de nepretuit folds
pentru istoria romaneasca. De si nu era teolog, ins& lucrarile 'sale
publicate putine la numar fiindca traia intr'o modestie de neinchi-
puit, au pe langa pecetea originalitatii si o lature de interes bisericesc.
Asa e bunaoara Legendele Sf. Constantin In literature romand,
despre care d. N. Jorga a spus ca to o lucrare de rail bogatie biblio-
grafica si de o critics deosebit de atentax. Iar studiul privitor la Via la
Sfintei Paraschiva, cuprinde tot ce trebue spre a dovedi pe eruditul
deplin format. In ramura studiilor de filologie bizantina stiinta cu
totul noua la noi, Iulian tefanescu, era Invatatul" adevarat, chemat
sä duct mai departe si sa impuna aceasta discipline.
Inmormantarea lui s'a facut Vineri 21 Maiu 1937 la cimitirul
Reinvierea din Capita la. Dupe slujba prohodirii a vorbit parintele P.
Partenie directorul seminarului Central, d. prof. N. Cartojan in nu-
mele colegilor de la Universitate, cetind Si o scrisoare plina de durere
din partea d. prof. Dem. Russo. D. prof. P. P. Panaitescu a vorbit in
numele Revistei Istorice Rom&ne despre golul mare ramas in urma
mortii lui. i in sfarsit d. V. Ionescu i-a adus din partea prietenilor
din invatamant cel de pe urma ramas bun, iar elevul Enachescu
a plans cu adevarat pierderea dascalului scump si a indrumatorului ales.
Sa-i fie pomenirea vesnica.
Diac. Gh. I. Moisescu.
www.dacoromanica.ro
CRONICA EXTERNA
ALBANIA
Noua situalie a Bisericii ortodoxe din Albania. Schisma

Bisericii ortodoxe albaneze a luat sfarsit. Schisma se datora mai
mult ambitiunii mitropolitulul Visarion, care a tinut sa pastoreasca
aceasta Biserica WA a avea recunoasterea canonica a patriarhiei
ecumenice chiar $i dupa ce a fost caterisit de patriarhie. Poporul
ortodox din Albania in frunte cu dregatorii sai, ne mai voind s& 'A-
min& in situatia suparatoare in care era pus fats de patriarhia ecu-
menica, a hotarit in ultimul timp O. se adreseze patriarhului $i sa-i
ceara reorganizarea ierarhiei ortodoxe albaneze precum $i autocefalia
Bisericii.
In acest scop a plecat la Constantinopol spre sfarsitul lunii
Martie o delegatie imputernicita de insusi regele Albaniei pi guver-
nul sau. Delegatia era format& din episcopul Hristofor $i dl. Iosif
Kedis, fost ministru al justitiei in Albania. Cu acesti doi reprezen-
tanti albanezi au discutat $i tratat indelung mitropolitii Ioachim al
Dercosului si Ghenadie al Heliopolei, ca reprezentanti ai patriarhiei.
Discutiile s'au incheiat prin redactarea unui acord' ale cArui puncte
principale sunt : recunoasterea autocefaliei Bisericii ortodoxe albaneze
si obligatiunea statului albanez de a asigura toate conditiile de libera
desvoltare a Bisericii ortodoxe $i a asezamintelor el scolare si reli-
gioase.
Dupa semnarea acestui acord, s'a dat decizia patriarhala si
sinodala prin care se schimbA denumirea eparhiilor albaneze astfel :
mitropolia de Durazzo devine mitropolia de Tirana $i Durazzo, mi-
tropolia Coritei devine episcopia Coritei, iar mitropolia de Belegrad
devine episcopia de Beratios-Aulon-Canina. Se infiinteazA o nota
episcopie denumita de Arghirocastros. DupA aceastA operatic de
delimitare $i de fixarea denumirii eparhiilor, s'a procedat la alegerea
lerarhilor pentru toate eparhiile, deoarece fostii ierarhi albanezi se
gaseau sub pedeapsa caterisirei.
Alegerea nouilor ierarhi pentru eparhiile albaneze s'a fAcut de
catre sinodul patriarhiei din Constantinopol. Au fost alese persoanele
indicate de cAtre delegatia albanezA. Mitropolit al Tiranei a fost ales
episcopul Hristofor (delegatul albanez), episcop al Coritei : monahul
Evloghie Kurila, iar episcop de Arghirocastros : Pantelimon Kotakos.
Hirotonisirea noilor alesi s'a fAcut imediat, de cAtre mitropolitli din
sinodul patriarhal. Pentru episcopia de Beratios-Aulon-Canina, sinodul
patriarhal a mentinut pe episcopul Agathanghel, cAruia in urma po-
caintei, i-a ridicat caterisirea pronuntata mai inainte, in timpul schismei.
In ziva de 12 Aprilie, patriarhul ecumenic, dupa o lunga ex-
www.dacoromanica.ro
378 Biserica Ortoclox5. RomEtn1
punere asupra situatiei Bisericii albaneze a proclamat in fata sino-

dului patriarhal autocefalia acestei Biserici. Tomosul sinodal prin
care se acorda autocefalia, stabileste ca Biserica ortodoxA albanezd,
intrand in randul bisericilor autocefale, capAtd loc, potrivit ordine'
stabilite, imediat dupd Biserica ortodoxd din Po Ionia. Sfantul Mir 11
va lua Biserica albanezd de la patriarhia ecumenica. In viitor, arhie-
piscopul Tiranei $i al intregei Albanii va trebui sa anunte atat pa-
triarhiei cat $i celorlalte Biserici ortodoxe autocefale, alegerea
inscaunarea sa. Cu prilejul proclamdrii acestei autocefalii, patriarhul
ecumenic a trimis scrisori patriarhale tuturor capilor bisericilor ortc-
doxe autocefale Copeo'da,;(c, anul XII, 1937, fasc. 4, pp. 108-118).
G. C.
ALEXANDRIA
Recunoa ,cterea patriarlzului Nicolae al V-lea de cdtre gu-
vernul egiplean.Dupd mai bine de un an de la alegerea sa, pa-
triarhul Nicolae al Alexandriei a obtinut in sfarsit recunoasterea din
partea guvernului egiptean. Actul de recunoastere a intarziat pentrucd
guvernul egiptean a tinut sa acorde recunoasterea numai cu anumite
conditiuni. Se tie ca ortodocsii de limbd siriand luptd mereu pentru
a cuceri in Biserica Alexandriei drepturi egale cu ale ortodocsilor de
limbd greaca, de $i numericeste sirienii reprezinta abia 100/0 fatd de
ortodocsii greci. De multd vreme guvernul egiptean tine sa linisteasca
pe sirieni intre altele si pentru motivul ca acestia sunt cetateni egip-
teni, pe cand grecii, in mare majoritate, nu voesc sa devind cetdteni
egipteni. Cu prilejul alegerii noului patriarh, anul trecut, guvernu.
egiptean a conditionat recunoasterea sa de satisfacerea cererilor ortc-
docsilor de limbd siriand. In decretul de recunoastere acordat la 2
Aprilie a, c., guvernul egiptean nu aminteste de nici o conditiune ;
declard numai ca prin acest act patriarhul devine cetacean egiptean.
Printr'o adresd a consiliului de ministri insa, care a precedat decretul
de recunoastere, guvernul fixeazd not conditiuni, formulate tocmai
pentru satisfacerea ortodocsilor de limbd siriand.
Guvernul cere patriarhului sa alcatuiascd o epitropie ca organ
consultativ in toate chestiunile privitoare la administratia averii biseri-
cesti, epitropie in care ortodocsii avand cetatenie egipteand sa fie su-
ficient reprezentati ; deasemenea guvernul cere sa se intocmeasca
un nou regulament pentru alegerea patriarhului.
Cum va fi intocmit noel regulament al alegerii patriar-
hului.Potrivit adresei guvernului egiptean catre patriarhul Nicolae
al V-lea, modul alegerii patriarhului va trebui sa fie reglementat astfel
ca adunarea alegAtoare sa fie compusd din : o treime clerici, o treime
mireni ortodocsi de nationalitate greaca si o treime mireni ortodocsi
de nationalitate egipteand. Membrii clerici ai adundrii alegdtoare tre-
buesc sa fie $i ei cetateni egipteni sau sa ceard incetatenirea.
Regulamentul alegerii va trebui O. fie intocmit de patriarh potrivit
conditiilor de mai sus gi pe baza sfintelor canoane si apoi va fi
aprobat de guvern si publicat prin decret. Rdspunsul patriarhului la
www.dacoromanica.ro
Cronica Externa, 379
aceasta adresa a fost considerat de guvernul egiptean ca satisfacator

vi numai dupa aceasta, guvernul a trimis patriarhului decretul de re-
cunoastere (HavtaLvoc, anul XXIX (1937), nr. 14). O. C.
BULGARIA
Educalia religioasa In scolile bulgare. Problema edu-
catiei religioase a tineretului scolar este una dintre cele mai de seams
preocupari ale Bisericii bulgare. Astazi invatamantul religios se preda
numai in scolile primare vi in gimnazii. In licee religia ca obiect de
predat, nu exists. Autoritatiile bisericesti mereu fac demersuri catre
guvern pentru o mai larga apreciere a invatamantului religios in sco-
lile secundare. (Invatamantul scolar bulgar se imparte astfel : patru
clase primare vi trei clase de gimnaziu invatamant obligator ; cinci
clase liceale, sau vase clase de seminar invatamant benevol, dupa
care urmeaza invatamantul superior). Multele incercari de a rezolva
aceasta problema au intampinat greutati din partea oamenilor politici,
straini de interesele Bisericii bulgare. In ultimul timp fund vorba de
o reforms a invatamantului secundar, s'a inceput o miscare pentru
introducerea invatamantului religios. S'au scris multe lucrari in acest
sens, dandu-se ca exemplu starea invatamantului religios din celelalte
state crestine vi mai ales din cele ortodoxe ca Romania vi Iugoslavia.
In cursul lunii Martie studentii Facultatii de teologie din Sofia, spri-
jiniti de consiliul profesoral al Facultatii au prezentat guvernului un
memoriu in care cer insistent introducerea invatamantului religios in
licee, iar dreptul pentru predarea religiei in gimnazii vi licee sa fie dat
numai licentiatilor in teologie dupa ce vor trece examenul de capa-
citate precum este vi in celelalte ramuri ale corpului didactic. Sf.
Sinod vi Adunarea arhiereilor in sesiunile for de primavara au cerut
guvernului, ca licentiatii teologi O. fie numiti profesori de religie la
scolile protestante vi catolice prin care confesiunile eterodoxe gasesc
cel mai bun mijloc de propaganda. In timpul de fats educatia reli-
gioasa scolara o face Biserica prin asa zisele Asociagi ortodoxe
ale elevilor, care au capatat o desvoltare destul de mare. Aceste
asociatii sunt impuse pe langa fiecare scoala sub conducerea unui
profesor si ale autoritatil bisericesti locale vi dispun de o bogata lite-
rature de propaganda religioasa.
Lupta Impotriva sectelor teosofice. In ultimul timp teosofia
a lust un avant neinchipuit in Bulgaria, recrutand in organizatiile sale
chiar multe personalitati din lumea intelectuala. Teosofii se dedeau
drept eel mai ravnitori pazitori vi aparatori ai Bisericii vi ai ortodoxiei.
Presa bisericeasca insa de mult a desfasurat o actiune de a arAta
adevaratul chip al teosofilor vi scopurile for subversive. In ultimul
limp lumea teosofica a suferit zguduiri marl vi a negat chiar pe con-
ducatorii sai Sofronie Nicov vi altii.
Ministerul afacerilor streine vi al cultelor a trimis sf. Sinod un
comunicat in ziva de 12 Martie, in care se spune, ca statul rru re-
cunoa4te nici societatea teosofica, nici Biserica liberd universalci"
nici pe Sofronie Nicov ca reprezentant al vreunei biserici sau socie-
tati vi deci casatoriile vi slujbele oficiate de astfel de biserici sunt
www.dacoromanica.ro
380 Biserica OrtodoxA Romans
nelegitime. Presa bisericeasca bulgara elogiaza cu vie satisfactie co-

municatul Ministerului cu privire la teosofie (1.( 7,pxosarb BeCTHHICT3,
nr. 15, Aprilie 1937). S. S.
Aloartea unui episcop bulgar care a studiat In Romania. La
30 Mai a. c. a incetat din vista episcopul Varlaam Levkiski care era
suferind de multa. vreme.
Episcopul Varlaam s'a nascut la 1851 in satul Samovodeni-
Tarnova $i a fost botezat cu numele Veliciko. Mai intai a invatat in
scoala primara din satul sau, iar in 1877 a ajuns invatator in Karamta.
De aici, in 1878, se duse ca frate in manastire. Dupa ce ter-
mina trei clase la gimnaziul clasic din Sofia in 1886 intra in mo-
nahism primind numele Varlaam si in acelasi an este facut iero-
diacon. Dupa doi ani e trimis de mitropolitul Climent la biserica
bulgara din Bucuresti, in postul de diacon. In acelasi an se inscrie
ca elev al seminaruiui Nifon Mitropolitul. In 1895 este trimis sa
studieze la Academia teologica din Petrograd, insa dupa un an de
zile, din cauza de boala, se inapoiaza la Bucuresti $i se inscrie ca
student la Facuitatea de teologie, ale care! cursuri le sfarseste in
anul 1899. Inapoindu-se in Bulgaria slujeste la mitropolia Tarnovel
ca protosinghel, iar dupa catva timp este chemat la sf. Sinod din
Sofia $i ridicat la treapta de ieromonah. In 1904 este facut arhiman-
drit $i slujeste tot ca protosinghel la mitropolia Sofiei, iar in 1909
sf. Sinod ii sfinteste ca episcop cu numele Levkiski. Cativa ani a
fost si igumenui manastirii Riia.
Episcopul Varlaam era un om cuvios si avea un suflet bun $i
milostiv. A trait in saracie si tot ce a economisit a daruit sfantului
Sinod ( .bpKoBeirb BeCTiiliKb, nr. 23, 1937),
Propaganda protestanta in Bulgaria. Protestantii, in ten-
dinta ]or de a castiga aderentl, nu se dau in laturi de la nici un
mijioc. Doua cazuri mai not dovedesc acest lucru. La sfarsitul anului
trecut, doi tineri din satul Zlogoj-Kiustendil se cununa. Mama baia-
tului Si tatal fetil sunt vaduvi $i vor sa se casatoreasca unul cu altul.
Preotul lor, dupa porunca autorit5.tii bisericesti, refuza sa-i cunune,
aceasta casatorie nefilnd ingaduita de canoane. Totusi, in Fevruarie
a. c., batranii sunt cununati in Sofia de pastorul protestant Simeonov.
Al doilea caz tot asa de trist, s'a petrecut in orasul Kiustendil.
G fata de 17 ani, care locuia la un unchi, este ceruta in casatorie
de un ofiter. I se raspunde ca fata nu se poate casatori pans ce nu
se reintoarce din strainatate tatal ei. Neimpacandu-se cu acest its-
puns, tineril se inteieg tainic si se duc la Sofia, unde sunt cununati
tot de pastorul Simeonov, de $i tineril sunt ortodocsi, e postul mare
Si fata n'are voe sa se casatoreasca.
Aceste doua exemple sunt de ajuns ca sa se vada tendinta pro
testantiior de a castiga membri din sanul Bisericii ortodoxe (nac-
Tmpcico Atm, nr 16, 1937). N. M. N.
CONSTANTINOPOL
Vizita ministrului de externe al Romaniei la patriarhul
ecumenic. DI. Victor Antonescu ministrul de externe al tar!! noastre
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern& 381
a vizitat in ziva de 20 Martie a. c., pe Prea Fericirea Sa Patriarhul

ecumenic Veniamin I, la palatul patriarhal din Constantinopol. S'a
facut ministerului de externe roman pi suitei sale o primire deose-
bita. Dregatorii pi clericii patriarhiei, ra.'nduiti dupa o anumita ordine,
au stat in intampinarea oaspetelui conducandu-I de la poarta in bi-
roul patriarhului. In birou, se aflau in jurul patriarhului patru mi-
tropoliti.
In cuvantarea rostita cu acest prilej, Prea Fericitul Patriarh
Veniamin a exprimat simtirile de calda iubire pi cinste pe care
Marea Biserica a lui Hristos le nutreste totdeauna pentru Biserica
ortodoxa romans ". Patriarhul ecumenic a caracterizat Biserica orto-
doxa romans ca fiica iubita, dintr'un inceput foarte strans legata
de Marea Biserica pi acum cinstita sora". Pentru activitatea pe care
o desfapoara dl. ministru Antonescu in serviciul Oa, patriarhul a
avut frumoase cuvinte de pretuire.
Raspunzand cuvantarli de intampinare rostita de patriarh, minis-
trul roman a aratat intre altele, a Marea Biserica a fost un factor
civilizator pentru multe popoare din Europa, iar patriarhul ecumenic
cel mai sfant pazitor al celei mai sfinte invataturi".
La sfarpitul vizitei, Doamna pi Domnul Antonescu au primit
din mainile patriarhului cate o frumoasa cruce ca un simbolic dar
pentru fii distinpi ai Bisericii ortodoxe. La plecare, fats de dorinta_
patriarhului de a-i intoarce vizita, ministrul roman a exprimat recu-
noptinta sa pentru aceasta atentie pi a rugat pe Prea Fericirea Sa,
sa nu se osteneasca pentru acest lucru, intrucat este silit sa piece
cu vaporul in dupa amiaza aceleiapi zile. In momentul plecarii din
Constantinopol, Doamna pi Domnul ministru Antonescu au fost salu-
tati pe vapor, in numele patriarhului de catre Mare le protosinghei
al patriarhiei ('0p0o8oUcc, anul XII, 1937, fasc. 3, pp. 77-81).
Activitatea mitropolitului ortodox al Australiei. Mitropolia
ortodoxa din Australia atarna canonicepte de patriarhia ecumenica.
Pastor al acestei indepartate mitropolii este mitropolitul Timotei ;
acesta desfapoara in eparhia sa o activitate misionara vrednica de
toata lauda. De curand, mitropolitul Timotei a inptiintat patriarhia ca.
a terminat constructia bisericii cu hramul Sfintilor Constantin pi Elena,
inaltata la Perth, in Australia occidentals. Patriarhia ecumenica a
trimis mitropolitului misionar multumiri pi incurajari pentru o activi-
tate cat mai rodnica ('Opeo8oek, anul XII, 1937, fasc. 3, pp. 102).
Distincjie onorificd acordatd patriarhului ecumenic. Cu
prilejul sarbatoririi a 100 ani de la interneierea Universitatii din Atena,
Facultatea de teologie de pe tang. aceasta Universitate a proclamat
pe Prea Fericitul Patriarh ecumenic Veniamin I, doctor honoris causa.
Patriarhul n'a luat parte la festivitatea proclamarii sale ca doc-
tor; i s'a trimis la Constantinopol diploma ('Opeo8oefa, anul XII,
fasc. 4, p. 130). G. C.
GRECIA
Stili ,stii au deplind libertate In Grecia. Forurile inalte bise-
ricepti din Grecia sunt foarte turburate din cauza libertatii ce s'a
www.dacoromanica.ro
3S2 Biserica Ortodox& Romano
acordat in ultimul timp stilistilor. De si nu de multa vreme Ministe-

rul Instructiunii Si Cultelor interzisese de a se mai sluji $i praznui
sarbatorile dupa vechiul calendar, totusi acelasi Minister a trimis
acum o circulard catre toate organele politienesti prin care le anunta
a a dat deplina libertate stilistilor cari pot sA savasseascA liberi
ceremoniiie vi slujbele for dupa vechiul calendar (qt pxonewb BeCTHRICb
nr. 23,1937), N. M. N.
Competania celor cloud sinoade ale Bisericii grece )cti. In
sedinta din 28 Mai a. c., Sfantul Sinod al Bisericii grecesti a discutat
chestiunea competentei sale in conducerea general& a Bisericii orto-
doxe din Grecia. Sinodul acesta ca sinod permanent restrans lucreaza
in numele intregei ierarhii. Autoritatea supremA in biserica greceascA
o exercita sinodul tuturor ierarhilor, iar nu sinodul permanent restrans.
Cu privire la chestiunea puss si anume case sinod este competent
s& determine si sa reglementeze drepturile si jurisdictiunea fiecaruia
dintre cele doua sinoade, sinodul permanent restrans a recunoscut
ca aceasta competent& apartine sinodului intregii ierarhii. Chestiunea
aceasta se va discuta si se va solutiona de catre sinodul tuturor
ierarhilor care se va Intruni, potrivit legii de organizare bisericeascA,
in luna Octomvrie ('OpOoSoVoc, anul XXIX, 1937, nr. 23).
Scoald teologicd practicd. Cu incepere de la 1 Iunie a. c
functioneazA in localul seminarului Rizarios din Atena o scoala teo-
logica practica pentru pregAtirea tinerilor teologi in vederea intrarii
in cler. In aceastA scoala sunt admisi absolventii Facultatii de teolo-
gie din Atena, absolventi institutului teologic din Halki precum si
tinerii propusi de cAtre aceste asezaminte teologice sau de catre
ierarhi. Tinerii cari sunt propusi ca bursieri, sunt obligati sa treaca
un examen de omiletica ;i catehetica.
coala aceasta are urmatoarele cursuri : 1. omiletica teoretica
Si exercitii practice ; 2. catehetica teoreticA vi aplicata ; 3. elementele
stiintei misiunilor ; 4. elemente de polemica bisericeasca (statistica
privitoare la prozeliti, asezaminte de binefacere, propaganda) si 5.
muzica bizantinb..
Intretinerea acestei scoli este asigurata printr'un fond de 230.000
drahme, din care suma de 78.000 este oferita de ierarhii Bisericii,
iar restul este acordat de Serviciul ntisionar de curA.nd infiintat
printr'o lege speciall. Durata cursurilor este de vase luni ; elevii
sunt obligati s& depuna examen de absolvire (ilivratvoc, anul XXIX,
1937, nr. 19). G. C,
IERUSALIM
Alegerea patriarhului. Se anunta din Alexandria a tribu-
nalul superior sinodal al patriarhiei din Ierusalim, a pronuntat o ho-
Wire definitiva asupra contestatiei contra alegerli mitropolitului Ti-
motei al Iordanului ca patriarh al Ierusalimului. Contestatia fiind
inlaturata, alegerea I. P. S. Sale a fost recunoscuta ca legalA.
Dupa cea mai nouA statistica in Ierusalim sunt 76.000 evrei,
26.000 mahomedani si numai 23.000 crestini de diferite confesiuni
(flacTiipcxo ;keno, nr. 20, 1937). N. M. N.
www.dacoromanica.ro
Cronica Extern& 383
POLONIA
Parastas pentru nzitropolitul Gheorghe. La 18 Fevruarie a.
c., s'au implinit 14 ani de la moartea tragical a primului mitropolit al
Bisericii ortodoxe autocefale din Polonia, Gheorghe, ucis cu un foc
de revolver de un cleric ortodox pentru chestiuni religioase, cu
substrat de ordin politic-national. Cu aceasta ocaziune s'a slujit un
parastas de catre arhiepiscopul Alexie al Voliniei, in mandstirea
Bogoiavlenie din orasul Krzemieniec. Au mai asistat membrii con-
sistoriului local, profesorii si elevii seminarului (11ema i Hapipk, nr.
5, 1937).
Lupia inzpotriva scrierilor pornografice Tribunalul din
Varsovia a luat toate masurile cuvenite, in intelegere cu organele
politienesti, pentru ca sal fie confiscate toate scrierile pornografice.
Dupa aceea, scrierile acestea vor fi arse pentru ca sal dispara aceasta
otrava distrugatoare de suflete si constiinte.
In legatura cu aceste masuri, s'au confiscat toate brosurile
cari s'au gdsit in cinci baloturi marl in depozitul cunoscutului ghicitor
Schilfer Szkolnik (flacmpoco Atm, nr. 16, 1937).
Nunzire de episcop. Episcopul Sava (Sovietov) de Lublin,
vicar al Varsoviei, a fost numit episcop de Grodno in locul epis-
copului Antonie de Kamen-Kosir, vicar al eparhiei Polesiei care s'a
retras la o manastire din cauza de boala (Cam), Varsovia, nr. 10,
1937).
0 noud traducere a bibliei In linzba polond. La Cracova
tinut un congres al biblistilor poloni, la care s'a hotarit sal se faca o
noua traducere a bibliei in limba polond..
Lucrarea va dura 10 ani si cu ea se vor ocupa cei mai de seams
biblisti poloni (Llema i HapiA, nr. 9-10, 1937). V. D.
Traducerea litztrghiei in limbs polond. Santul Sinod al Bi-
sericii ortodoxe din Polonia a hotarit traducerea liturghiei Sfantului
loan Gura de Aur in limba polona. Hotarirea aceasta n'a fost bine
primita in toate cercurile ortodoxe din Polonia. Lumea este obisnuita
acolo cu intrebuintarea limbilor vechi in cultul divin. Catolicii asculta
liturghia in limba latina iar ortodocsi si unitii in limba veche slavona.
Impotriva unei vechi obisnuinte, greu isi face loc ideia cultului divin in
limba polond, in limba pe care o Inteleg credinciosii lard cultural. In
lamuririle pe care le dal autoritatea bisericeascA ortodoxd. din Polonia
cu privire la intrebuintarea limbii poporului in cult, se accentuiaza intai
faptul ca insasi Biserica romano-catolica n'a folosit in cult numai
limba latina. In Biserica ortodoxa regula intrebuintarii limbii popo-
rului in cult este consacrata printr'o practical de veacuri. Insast Bi-
serica ortodoxa rusa dinainte de razboi intrebuinta in cult, in afara
de slavonA, limbile : estond, finical, lituana, georgiand. etc. Sinodul
Bisericii ruse aprobase traducerea liturghiei in aceste limbi.
Dupa razboi numarul limbilor nationale in cultul ortodox a sporit
prin traducerea liturghiei in limbile : japona si chinezd precum si
germana si franceza. Chiar in Polonia, de multi ani, se savarseste
serviciul liturgic si in limbile ucrainiana si ceha. Principiul consacrat
www.dacoromanica.ro
84 Biserica Ortodox& Roman&
de o Indelungata practica In biserica ortodoxa este asadar savar-

pea cultului in limbs pe care o inteleg credinciosii, Hotarirea Sf.
Sinod al Bisericii ortodoxe din Polonia este conforms cu acest prin-
.cipiu $i raspunde unei reale nevoi a ortodocsilor poloni ('ExxXiloCa,
anul XV (1937), nr. 11). G. C.
I. P. Sf. Sa mitropolitul Dionisie al Varsoviei a fost pro-
clamat doctor honoris causa at universitatii din Atena. Totdeodata au
mai primit acelasi titlu urmatoriI teologi : Patriarhul egumenic Ve-
nianim, arhiepiscopul Gherman at Tiatirii, protoereul S. Tancov de
la universitatea din Sofia, raposatul proesor N. Glubokowski $i P. S.
arhiereu Irineu Targovisteanul (Bocxpecuoe Treuie, nr. 21, 1937).
Francmasoneria. Asociatia aceasta tainica $i periculoasa nu
este admisa oficial in statul polon unde totusi ea este in floare.
La sfarsitul anului 1936, dot reprezentanti ai lojilor americane
au flout o vizita lojilor din Polonia, de unde au plecat cu o impresie
frumoasa. Cu aceasta ocaziune s'a constatat ca francmasoneria are
o mare influents in statul polon pe care-1 ataca sistematic sI dupa
un plan bine intocmit (Dios°, nr. 22, 937).
A zecea adunare a .Frdliei teologilor ortodocp." a avut loc
In Maiu Ia Varsovia. Obiectul principal at acestel adunari 1-a format
personalitatea si opera mitropolitului Antonie de la Carlovat, mort in
ultimul timp, despre care a vorbit dl. Serafim Kirilovici, secretarul Ira-
tiei $i profesor la facultatea de teologie si pr. D. Saikovici. A luat
parte si I. P. S. mitropolit Dionisie al Varsoviei (Cam, nr. 21, 1937).
V. D.
ARHIEPISCOPIA DIN SINAI
Tribunalul to pustia Sinai. Arhieplscopul Porfirie at III-lea,
in cartea sa despre manastirea Sf. Ecaterina din Sinai, da intere-
sante stiri cu priviri Ia aceasta manastire, care $t -a pastrat 'Ana in
zilele acestea privilegiile date de Iustinian, Mahomet si Napoleon. Dupa
aceste privilegii, arabii cars locuesc in jurul manastirii se numesc :
robil Sfintei Ecaterina si sunt, politiceste, vasalii ei. Sunt obligati sa
apere manastirea si sa lupte contra eventualelor invazii ale dusma-
nilor. In schimbul acestui serviciu primesc o plata In ban! $i mancare.
Inca din timpul lui Iustinian beduinil din triburIle arabe au fost
subordonati administrativ st judecatoreste arhieplscopului din Sinai si
manastiril sale. In vechime manastirea avea la Cairo o inchisoare spe-
data pentru pedepstrea condamnatilor dintre robil Sfintei Ecaterina"
(flacupcico Atm, nr. 23,1937). N. M. N.
www.dacoromanica.ro
T1POGRAFIA CARTILOR B1SRRICR$TI
BlICURR$TI
1937.
www.dacoromanica.ro

Tit Simedrea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tit Simedrea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tit Simedrea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-G1.-1.-241--, Z -CA.

1. P. S. Patriarh M1RON, preedinte de onoare.

H. DOCUMENTE BSI INSEMNARI

Ion Virtosu, Dale not despre Dzonisie Eclesiarhul 329-349

IV. NOTE BIBLIOGRAFICE

Lucrdri cu caracter general 364

Preotul Victor N. Popescu, Precizdri de atitudini Intre

Manuscrisele, cartile Si periodicele pentru recenzii se trimit la palatul

tie rom'aneasca. Dintre acestea (a) ms de la 1654, necomplect, pe

este tocmai copia ce se gaseste in biblioteca mea. In al doilea rand

mai noun care se luptd sa is locul celor vechi. Acest amestec de

Ins la o chestie de ortografie, anume ca formele care pastreaza pe u

774; porneaste, 116 ; preaget, 1235 ; pudrez,eate, (sic) 1728 ; purcea-

1. D. Russo, Critica textelor a1 tehnica edilidor in Buletinul Comisiei

se pronunta azi $i cum credem ca pronunta si copistul traitor in vre-

;19. Ne-a fost usor de rezolvat problema transcrierel grupului

I. Cetitorii revistei sant insa avizati ea glosarul va fi publicat numai in

un text mai vechiu. De aceea am pastrat o seams de forme apa pre-

pastor, 832; curator, 12,6.

zdu, 823, 3139; dumnezciiascd, 322 ; dumnezdescul, 278 ; dar si

lief, 1424 ; mdniei, 4,8; pravoslaviei, 1311 ; .sfinliei, passim ; spur-

Arge )cului (f. 39 v) ; Cuvdnt de Invdpiturd al bunului cre ,ctin domn

SEMNELE INTREBUINTATE IN TEXT:

1. V. in privinta Pisaniei mandstirii si Cuvrintului de invelletturd al liii

Blagoslovit Dumnezeu carele au dat noao a intelege

cunoscut intru Israilteni $i to -am pus intru praznuire.

mare it deade la domn sa slujasca, iar pre Nicolae it deade

la marea biserica a Iustinianii cei marl, care este in tara

la sfintiia sa parintele Zahariia cu mari rugaciuni, ca sa is

Dupa aceia nu trecu multa vreme, ce iara sä in-

foarte bine si frumos ; $i asa petrecu acolo cu dinsii multa

Deci se adunara toti arhierei den iparhiia patriiarhului

15 ticilor, de la carii s'au departat toata sfintirea, ca n'au vrut

iata de ce lumina intuneca biserica lui Dumnezeu Atot- §ie dental.

viiata mai predesupra firei I omenesti, pentru care fu vestit

si nesocotite. i chiema pre toti egumenii de la toate ma-

vostri. Si voiu' intoarce fata mea despre voi2 $i veti cadea

boerilor tuturor. Ca pre suru-ta, care o ai maritat dupa Bog-

nicii, ca aducea bucate de hrana sfantului *i aeve *i in-

va arata faptele voastre, ca ce ma goniti far' de dreptate

ca acestea. $i ce a5 putea spune smereniia sa cea multa

netocmirea bisericii $1 pentru multimea faradelegilor voastre

Basarabestii, el cu multe am6.gele $i $utele $i cu grele juraman-

biserica Sfintilor Apostoli, care o zidise Neagoe, socotitoriul

supt cumpat la manastirea Cotmeanei, care sa chiama 0- La Cotmeana

Dumitru lacsici, pentru ruga lui sveatai Nifon, au ranit $i

dumnezeirea spre rascumpararea acelui neam, macar de si

$i scaunul ' a toata Tara Rumaneasca si indata facu jude- domn.

inselatoare, care sa prinde cu amandoo picioarele in cursa;

ce numai ce s'au pojorlit $i au negrit intru rautatea tutu-

a batranilor, iar ei sä inchinara. $i deaca cetira cartea,

mormantului Radului Voda. Si facura bdenie toata noaptea

f 29 esia sufletul de nu vrea marturisi pre sfintiia sa, ca I este

$i magupiia, maghernita, gradina si poarta mica si mare,

$i a altor egumeni de la alte manastiri. i facu cinste mare

le-au dat si multe ziduri au facut. $i fu ctitor mare a toata

Si nu numai crestinilor fu bun, ce si paganilor, si fu tuturor

va se fie aceasta? Iar el vdzand hainele crunte, ii fu a

in Cara sa, ca $i alte sfinte $i dumnezeesti icoane $i moaste

Solomon, nice ca santa Sofia, care o <au> facut marele inpa.-

nicii, ca aducea bucate de hrana sfantului i aeve i in-