Monografia Comunei Unirea
Monografia Comunei Unirea
Monografia Comunei Unirea
1) Asezare;
2) Demografie;
3) Politica si administratie;
4) Istorie;
5) Monumente istorice;
6) Traditii;
7) Gospodaria;
8) Flora;
9) Fauna;
10) Atractii turistice.
1) Asezare
Unirea (în trecut, Șocariciu) este o comună în
județul Călărași, Muntenia, România, formată din
satele Oltina și Unirea (reședința).
2) Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011,
populația comunei Unirea se ridică la 2.636 de
locuitori, în scădere față de recensământul anterior
din 2002, când se înregistraseră 2.993 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (94,84%). Pentru
5,05% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(93,44%).Pentru 5,05% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.
3) Politica si administratie
Comuna Unirea este administrată de un primar și
un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul,
Ciprian-Andrei Olteanu, de la Partidul Național
Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând
cu alegerile locale din 2020, consiliul local are
următoarea componență pe partide politice:
În comuna funcționează:
- doua scoli mixte;
- o biserica;
- un azil de batrani;
- un camin cultural;
- o sectie de Politie;
- un cabinet medical al Dr. Fat Diana Florina,
Medic Specialist Medicina de Familie;
5) Monument istoric
6) Traditii
Este astazi un adevar incontestabil faptul ca,
in ansamblul sau, cultura romaneasca isi
etaleaza, cu sentimentul temeiniciei, permanenta
si adanca ei legatura cu creatiia materiala si
spirituala de sorginte populara. Intr-adevar, daca
fara Eminescu, noi, romanii, am fi fost mai saraci,
Luceafarul literaturii noastre, fara "izvorul curat
ca lacrima si mai pretios ca aurul al poeziei
populare", ar fi fost, poate, mai putin stralucitor.
Prin contactul viu, organic, cu genul popular
romanesc, Enescu si Brancusi au dat operei lor
insemnele specificitatii nationale. Extraordinarul
patrimoniu de valori traditionale ale culturii
noastre populare include, la un loc de frunte,
obiceiurile datinile populare, ca element ce
definesc particularitatile specificul etnic al
poporului roman. Tocmai acest aspect era scos in
evidenta de doctorul T. Stamati, prin anul 1840,
cand afirma: "Traditiile sau tradaciunile nationale
sunt o oglinda cu ceata in care aerul istoric
zareste trecutul unei natii" .
In ansamblul culturii populare traditionale,
obiceiurile si datinile sunt adevarate sarbatori
populare bogate tn cantece, dansuri, poezie si
acte mimice si dramatice. La aceste sarbatori
contribuie toate domeniile folclorului si chiar
unele domenii ale artelor populare plastice, ca de
pilda costumul si diferite obiecte de recuzita. In
decursul timpului, numerosi folcloristi si etnologi
au studiat in amanuntime obiceiurile si datinile
populare romanesti, contributiile lor constituindu-
se in masive volume cu adevarat stiintifice.
Amintim aici, doar lucrarile publicate de Fl. Marin,
la sfarsitul secolului trecut, Artur Gorovei, Ovid
Densusianu, Nicolae Iorga, Mircea Eliade si Mihail
Vulpescu, in prima jumatate a secolului XX,
precum si Ion Vladutiu si H.H. Stahl in ultimile
decenii. In acest context cercetarile noastre in
teren, efectuate dupa decembrie 1989 au fost
usurate, pe de o parte, de existenta unei vaste
bibliografii in domeniu, iar pe de alta parte si de
faptul ca obiceiurile si datinile din lumea satelor
calarasene revin in forta, parca trezindu-se dintr-
un lung somn. Este adevarat ca unele datini si
obiceiuri si-au pierdut atat din campul de
manifestare, cat si din acuratetea de alta data,
capatand, uneori, aspecte grotesti care le
indeparteaza de simbolistica initiala. Am
constatat insa si un fapt imbucurator: batranii
satelor intervin frecvent si corecteaza
denaturarile tinerilor. Tocmai de aceea, in
perieghezele noastre etnoculturale am incercat,
apeland la posibilitatile tehnicii moderne audio -
video, sa inregistram acele datini si obiceiuri
autentice pe care le-am introdus in banca de date
a Centrului judetean al creatiei populare.
OBICEIURI FAMILIALE
Indiferent de vicisitudinile care s-au abatut de-
a lungul secolelor asupra neamului romanesc,
inaintasii nostri au gasit totdeauna timpul si
dispozitia necesara pentru a marca evenimentele
fundamentale ce apareau si apar in viata fiecarei
familii: nasterea, casatoria si moartea. S-au creat
chiar adevarate cutume sau ritualuri ce s-au
transmis din generate in generatie, imbracand,
peste ani, haina obiceiurilor familiale, ce se
regasesc azi in satele calarasene, nealterate, in
fondul lor principal, suferind insa, inevitabil,
influentele modernismului.
OBICEIURI CALENDARISTICE
Obiceiuri de vara.
7) Gospodaria
Din punct de vedere etnografic cand vorbim de
gospodaria taraneasca, in general, intelegem, pe
de-o parte, constructiile destinate adapostirii
oamenilor, depozitarii imbracamintei si rezervelor
imediate de alimente, precum si instalatiile
necesare prepararii hranei, iar pe de alta parte,
constructiile pentru adapostirea animalelor si
depozitarea furajelor si produselor agricole
destinate consumului casnic si animalier. In multe
cazuri exista si o a treia structura components a
gospodariei, asemenea celei destinata depozitarii
uneltelor de munca si transport, precum si a
combustibililor si a altor materiale din inventarul
gospodaresc. Ca suprafata, in general, o
gospodarie are intre 1000-2000 mp, in functie de
tipul asezarii.
Locuintele
Organizarea interiorului
Decorarea interiorului
8)Floră
Fitogeografic, teritoriul comunei Unirea și al
împrejurimilor sale este situat la contactul a două
subzone de vegetație naturală: stepă și baltă. În
această situație, vegetația spontană este variată
și bogată în exemplare.
8)Faună
Fauna comunei Unirea și împrejurimilor sale este
variată, clasificându-se în 3 categorii:
Fauna de stepă și pădure
Fauna acvatică
9)Atractii turistice
Paradisul verde
Este un local asezat pe malul bratului Borcea.
Aici turistii se pot bucura de mese specifice zonei,
gratare in aer liber si relazare intr-un spatiu verde de
vis.
Bibliografie:
Wikipedia;