CONTINUITATE

1. FUNCŢIE CONTINUĂ ÎNTR-UN PUNCT

Fie A ⊆ R; f : A → R o funcţie reală de variabilă reală şi x 0 ∈ A ∩ A ' . Funcţia f este continuă în

lim f ( x ) =f (x 0 ). Punctul x se numeşte punct de continuitate pentru funcţia f .
punctul x 0 dacă există x→ x 0
0

O funcţie f : A → R este discountinuă în punctul x 0 ∈ A dacă nu este continuă în acest punct. În

consecinţă, f este discontinuă în x 0 ∈ A dacă f nu are limită în x 0, sau dacă are limită în x 0, aceasta nu
este egală cu f (x 0) . Punctul x 0 se numeşte punct de discontinuitate pentru funcţia f .
Nu se pune problema continuităţii unei funcţii în punctele în care nu este definită şi nici la ± ∞ .
2. CONTINUITATE LATERALĂ

Fie f : A → R şi x 0 un punct de acumulare pentru A . Funcţia f este continuă la stânga în x 0 dacă

lim f (x)=f ( x0 ) lim f (x)=f ( x 0 )
există x→ x 0 si, funcţia f este continuă la dreapta în x 0 dacă există x→ x 0 .
x< x 0 x> x 0

Funcţia f : A → R este continuă în x 0 dacă şi numai dacă f este continuă la stânga şi la dreapta în x 0
lim f (x)=lim f (x)=f (x 0 )
: x→ x 0 x→x 0 .
x< x 0 x> x0

3. DISCONTINUITĂŢI DE PRIMA ŞI A DOUA SPEŢĂ

Fie f : A → R, x 0 ∈ A un punct de discountinuitate pentru funcţia f .

Punctul x 0 se numeşte punct de discontinuitate de prima speţă pentru funcţia f dacă limitele
laterale ale funcţiei f în x 0 există şi sunt finite.
Punctul x 0 se numeşte punct de discontinuitate de a doua speţă pentru funcţia f dacă cel puţin
una din limitele laterale ale funcţiei f în x 0 nu există sau nu este finită.
4. FUNCŢII CONTINUE PE O MULŢIME

Fie f : A → R , I ⊆ A . Funcţia f este continuă pe mulţimea I dacă este continuă în fiecare punct
din I . Dacă f este continuă pe tot domeniul de definiţie A , atunci spunem că f este funcţie continuă.
Orice funcţie elementară este funcţie continuă.
5. OPERAŢII CU FUNCŢII CONTINUE

Fie f , g : A → R două funcţii continue în punctul x 0 ∈ A . Atunci: funcţia f +g este continuă în x 0;

f
funcţia αf este continuă în x 0; funcţia f ∙ g este continuă în x 0; funcţia ( g ≠ 0) este continuă în x 0 si
g
funcţia f g este continuă în x 0 (dacă f ( x ) g (x ) are sens, (∀)x ∈ A ).
6. PROPRIETATEA LUI DARBOUX

Fie f : A → R, I ⊆ A un interval. Spunem că funcţia f are proprietatea lui Darboux pe I dacă

oricare ar fi punctele a , b ∈ I , a< b şi oricare ar fi numărul real γ cuprins între f (a) şi f (b), există cel puţin
un punct c ∈(a , b) astfel încât f ( c ) =γ .
Teoremă (Cauchy-Weierstrass-Bolzano). Orice funcţie continuă pe un interval are proprietatea
lui Darboux pe acel interval.
Reciproca teoremei este falsă (nu orice funcţie cu proprietatea lui Darboux este funcţie continuă).
7. EXISTENŢA SOLUŢIILOR UNEI ECUAŢII

Dacă o funcţie este continuă pe un interval şi are valori de semne contrare la capetele intervalului,
atunci ecuaţia f ( x )=0 are cel puţin o soluţie în acel interval. Are loc următoarea teoremă.
Fie a , b ∈ R , a<b şi f : [ a ,b ] → R o funcţie continuă pe [a , b]. Dacă f ( a ) ∙ f ( b ) <0 atunci există cel
puţin un punct c ∈(a , b) astfel încât f ( c ) =0.
8. SEMNUL UNEI FUNCŢII CONTINUE

O funcţie continuă pe un interval I , care nu se anulează pe I , păstrează semn constant pe tot

intervalul. Are loc următoarea teoremă.
Dacă f : I → R este o funcţie continuă pe intervalul I şi f ( x ) ≠ 0 , ( ∀ ) x ∈ I , atunci f are acelaşi semn
pe intervalul I .
9. TEOREMA LUI WEIERSTRASS

Fie a , b ∈ R , a<b şi f : [ a ,b ] → R o funcţie continuă pe [a , b].. Atunci f este mărginită şi îşi atinge
marginile pe acest interval.
EXERCITII

1. Studiaţi convergenţa următoarelor şiruri din R3.

( )
2
n n 1
a. x n= , ,
2 n+1 n2 +1 n
2
n 1 n 1
Rezolvare: lim = ; lim 2 =1; lim =0 deducem ca sirul ( x n )n ∈ N este convergent si limita sa
n→∞ 2 n+1 2 n → ∞ n +1 n→∞ n

este lim x n=
n→∞
( 12 ,1 , 0)
(
1 −n
b. x n= 1− ,3 , cos
n
1
n )
Rezolvare: analog exercitiului anterior, se obtine

( 1 −n 1
)( ( )
1 −n 1
lim 1− , 3 , cos = lim 1− , lim 3 , lim cos , =( 1 , 0 ,1 )
n→∞ n n n→∞ n n →∞ n→ ∞ n )
{
x 2 +e x ; x ∈ (−∞ ,0 )
2. Sa se studieze continuitatea functiei f : R → R , f ( x )= 2 ; x=0 in punctul a=0.
2
5 x +1 ; x ∈ ( 0 ,+ ∞ )
2 x 2
l s=lim (x + e )=0+ 1=1 l d =lim (5 x +1)=0+1=1
Rezolvare: calc. limitele laterale si f (0). x→0 ; x→ 0 , de aici
x<0 x>0

rezulta ca l s=l d=lim

x →0
f (x)=1 . f ( 0 )=2 – prin definitie. Din cele doua rezulta lim f (x )≠ f (0), adica functia
x →0

nu este continua in a=0.

{
sin 3 x
, x ∈ (−∞ ,0 ) ∪ ( 0 ,+ ∞ )
3. Sa se studieze continuitatea functiei f : R → R , f ( x )= x in punctul
2, x=0
sin 3 x
a=0 (asemanator cu cel anterior, doar nu se face l s si l d , ci lim ).
x →a x

{
sin a x
, x ∈ (−∞ , 0 ) ∪ ( 0 ,+∞ )
4. Sa se determine a ∈ R astfel incat functia f : R → R , f ( x )= 2x sa fie
2 , x=0
continua.

5. Sa se determine a ∈ R astfel incat functia f : R → R , f ( x )=

−4 ax+2 , x ∈ ¿
5 x +3 , x ∈ ¿ {
sa fie continua.

6. Sa se studieze continuitatea functiei f : R → R , f ( x )=

{
2 x−10 , x ∈ ¿
7
1
5−x
, x ∈¿
.

Rezolvare: daca x ∈(−∞ , 5), f ( x ) =2 x−10 este continua ca fiind functie elementara (1)
 1
daca x ∈ ( 5 ,+∞ ) , f ( x )=7 5− x este continua ca fiind functie elementara (2)

l s (5)=l d (5)=f (5), si rezulta ca f este cont in 5 (3)

din ( 1 ) ,(2) si (3), rezulta ca f este cont. pe R .