Întrebări+răspunsuri Fiziologie

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 10

Întrebări+Răspunsuri FIZIOLOGIA PLANTELOR

SEMESTRUL 2
1.Rolul fiziologic al glucidelor:
a.Rol energetic=În procesul de respirație eliberează energia înmagazinată,ce va fi utilizată
în procesul de creștere și dezvoltare.
b.Rol structural=Sub formă de celuloză,hemiceluloză și substanțe pectice,intră în
componenta membranei celulare și a lamelei mediane.
c.Rol de depozitare=sub formă de zaharuri solubile,dar și amidon, acestea sunt principalele
substanțe depozitate în semințe și fructe
d.Rol genetic=sub formă de riboză și dezoxiriboză,intră în structura acizilor nucleici.

2.Rolul fiziologic al lipidelor:


a.Rol structural=sub formă de fosfo-lipo-proteine și intră în structura componentelor
celulare;
b.Rol energetic=alături de glucide pot fi utilizate ca substrat respirator
c.Rol protector=depunerea de cutină,ceară și suberină protejează celula împotriva
transpirației excesive
d.Rol de depozitare=sub formă de gliceride(pl.oleaginoase) și sitosferol (floarea soarelui)

3.Rolul fiziologic al proteinelor:


a.Rol structural=sub formă de fosfolipoproteine,intră în structura componentelor celulare.
b.Rol metabolic=sub formă de metal-proteine participă în structura enzimelor
c.Rol de depozitare=în fructe și semințe sub formă de grăuncioare de aleuronă
(albumină,globulină,glutelină,prolamină)
d.Rol genetic=intră în structura nucleoprotinelor ce realizează transmiterea codului genetic.

4.Enumerați principalele procese metabolice la care participă proteinele:


Principalele procese metabolice la care participă proteinele sunt:
-fotosinteză,respirație,sinteza proteinelor.creșterea și rezistența la stres.

5.Definiți respirația aerobă:


Respirația aerobă se definește ca fiind procesul de oxidare completă a substanțelor organice
proprii cu ajutorul oxigenului atmosferic până la dioxidul de carbon,apă și energie.

C6H12O6+6O2=6CO2+6H20+E(674 KCAL)

pg. 1
6.Tipuri de respirație la plante:
-respirație aerobă;
-respirație anaerobă(fermentația):alcoolică,lactică,butilică,acetică,propionică)

7.Ce organite celulare sunt implicate în respirația aerobă?


-Organitele celulare implicate în procesul de respirație aerobă sunt condriozomii,aceștia au
rol energetic.
După formă condriozomii pot fi:
-mitocondrii;
-condriomite;
-condrioconte;

8.Definiți intensitatea respirației:


Intensitatea respirației este definită ca fiind intensitatea de CO2 sau de O2 absorbit de un
organ vegetal în unitate de timp și pe greutate vie.

9.Ce este substratul respirator?


Substratul respirator este constituit din substanțe organice oxidate în respirație.Acesta este
reprezentat în primul rând de glucide,dar mai pot fi folosite lipidele și acizii
organic,.Proteinele sunt folosite în respirație,numai în cazuri de înfometare sau în cazuri
patologice.

10.În ce constă faza anaerobă a respirației?


Faza anaerobă a respirației sau glicoliza constă în transformarea glucozei în 2 molecule de
acid piruvic.Acestă fază nu necesită oxigen atmosferic și se desfășoară în hialoplasmă.

11.Care sunt principalele reacții ale Ciclului Krebs?


12.Definiți respirația anaerobă:
Respirația anerobă mai este cunoscută sub numele de fermentație.Aceasta constă în
degradarea incompletă a substanțelor organice prin dehidrogenare,pnă la diferiți compuși
organici mai simpli,bogați în energie;
Această fermentație poate fi:ALCOOLICĂ,LACTICĂ,BUTILICĂ,ACETICĂ ȘI
PROPIONICĂ.

13.Aplicații practice ale fermentației alcoolice:


Aplicațiile practice ale fermentației alcoolice sunt:
-obținerea berii din amidon și orez;
-obținerea spirtului din cartof,cereale și celuloză;
-obținerea vinurilor din glucide solubile;

pg. 2
-obținerea pâinii din aluat dospit;

14.Aplicații practice ale fermentației lactice:


Aplicațiile practice ale fermentației lactice(descompunerea lactozei în glucoză și galactoză):
1.Conservarea Legumelor în saramuri și oțet;
2.Obținerea furajelor însilozate;
3.Prelucrarea laptelui-transformarea lactozei în monoglucide și acid lactic.

15.Definiția procesului de creștere:


-Procesul de creștere mai este definit ca fiind procesul de mărire stabilă și ireversibilă a
volumului și greutății celulelor,țesuturilor și organelor plantei,datorită sporirii continue a
cantității de substanță uscată,ca urmare a unor procese biosintetice,de transformare și
depunere a substanțelor organice proprii.

16.Care sunt cele 3 etape ale creșterii celulare?


1.Etapa creșterii embrionare(celulele se înmulțesc prin creșterea numărului lor,nu în
dimensiune)
2.Etapa creșterii prin extensie (celulele își măresc volumul prin elongație)
3.Etapa diferențierii celulare (celule se diferențiază în funcție de formă și funcție)

17.Enumerați 3 tipuri de hormoni stimulatori de creștere:


-auxine;
-gibereline;
-citochinine;

18.Unde au fost descoperite Auxinele:


Auxinele au fost descoperite de Went și Holodnii în 1928 în coleoptilul de ovăz.
În plante se găsesc în:
-vârful rădăcinilor și tulpinelor,muguri,flori,semințe în curs de germinație.

19.Acțiuni fiziologice ale auxinelor:


Acțiunile fiziologice ale auxinelor mai sunt numite și modificări citologice.
Aceste modificări citologice sunt:
-stimularea diviziunii și extensiei celulare;
-stimularea germinației semințelor;
-stimularea înrădăcinării butașilor,puieților.
-stimularea altoirii.

pg. 3
20.Acțiuni fiziologice ale giberelinelor:
-Au fost descoperite de Kurosawa-1926,în plantele de orez bonlave-„Bakene”-Gibberella
fujikuroi.
Se găsește în plante la vârful tulpinii și rădăcinii sau muguri,flori,semințe în curs de
germinare.
-sporește conținutul de auxine.
-stimulează biosinteza acizilor nucleici.
Sunt implicate în stimularea alungirii internodurilor,activitatea cambiului,morfogeneza
țesutului conducător lemnos.
-întreruprea stării de repaus mugural și seminal;
-stimularea creșterii tulpinilor și învingerea nanismului fiziologic.
-stimularea creșterii frunzelor;
-stimularea înfloririi;

21.Ce este acidul abscisic?


Acidul abscisic este principalul hormon cu acțiune inhibitoare asupra creșterii plantelor.
-inhibă diviziunea și extensia celulelor.
-favorizează diferențierea celulară în plante.
-conținutul acidului abscisic este ridicat în semințe și muguri în perioada de repaus.
-determină oprirea creșterii lăstarului la plantele perene;

22.Ce sunt retardanții?


Reprezintă o grupă de substanțe inexistente în mod natural în plante,dar au rolul de a dirija
diferite procese fiziologice și în general prin întârzierea creșterii.

23.Ce este corelația de stimulare?


Corelația de stimulare este fenomenul prin care creșterea unui organ stimulează creșterea
altui organ.

24.Ce este corelația de inhibare?


Corelația de inhibare este fenomenul prin care creșterea unui organ inhibă creșterea altui
organ. (se face între muguri și între frunză și între frunză-mugure)

25.Ce este regenerarea?


Regenerarea este procesul prin care un organism al plantei se reface din fragmente izolate
ale diferitelor organe,numai butași.

pg. 4
26.Ce este polaritatea?
Polaritatea reprezintă însușirea plantei întregi de a avea în poziție verticală o axă
longitudinală ce prezintă un pol rizogen îndreptat spre sol și un pol caoligen în direcția
opusă.

27.Cine determină mișcările orientate de creștere?


Mișcările orientate de creștere sunt determinate de:
-tropisme
-nastii

28.Ce hormoni participă în geotropism?


Hormonii participați în geotropism sunt auxinele.

29.Ce fel de hidrotopism au rădăcinile plantelor?


Au ca zonă de percepere vârful rădăcinii.

30.Ce sunt nictinastiile?


Nictinastiile sunt provocate de alternanța zilei cu noaptea.

31.Care sunt organele de repaus ale plantelor?


Organele de repaus ale plantelor sunt:
-mugurii;
-semințele;

32.Definiția procesului de dezvoltare al plantelor:


Dezvoltarea reprezintă procesul de evoluție individuală a plantelor care asigură
reproducerea și se încheie cu înflorirea și fructificarea.Spre deosebire de creștere care este
un proces cantitativ,dezvoltarea este un proces calitativ.

33.În ce constă ciclul ontogenetic al plantelor?


Ciclul ontogenetic al plantelor constă în succesiunea de transformări morfologice,anatomice
și fiziologice realizate de către plantă în timpul creșterii și dezvoltării.

34.Care sunt etapele înfloririi plantelor?


-inducția florală;
-inițierea florală;
-dezvoltarea florală;

pg. 5
Inducția florală reprezintă totalitatea transformărilor metabolice,biochimice și fiziologice ce
caracterizează trecerea plantelor de la etapa vegetativă la cea generativă
Inițierea florală este ansamblul transformărilor morofologice pe care le suferă meristemul
vegetativ în cursul transformării sale în floare sau inflorescență,din care apar primordiile
florale de sepale,petale,androceu și gineceu.
Dezvoltarea florală constă în extensia primordiilor florale,maturizarea elementelor sexuale și
înflorirea propriu-zisă.

35.Ce este vernalizarea?


Vernalizarea reprezintă trecerea plantelor de la etapa vegetativă la etapa generativă și este
condiționată de acțiunea temperaturilor scăzute pozitive;Acest fenomen a fost denumit
vernalizare sau iarovizare.În semințele vernalizate are loc o scădere a conținutului de
polizaharide și o creștere a conținutului de zaharuri solubile.

36.Vernalizarea plantelor anuale:


Vernalizarea plantelor anuale este evidentă la plantele anuale de toamnă ,care germinează
la sfârșitul toamnei,sunt vernalizate în acest stadiu și rezistă peste iarnă sub formă de
plantule.

37.Vernalizarea plantelor bienale:


Vernalizarea plantelor bienale este evidentă la plantele care își desfășoară perioada
vegetativă în primul an,intră în iarnă în formă avansată de creștere și sunt vernalizate în
acest stadiu.

38.Determinismul trofic al vernalizării:


Este reprezentat de nutriția minerală,conținutul de glucide și conținutul de
apă.Determinismul trofic al înfloririi este susținut de teoria raportului cantitate/azot,emisă
de Klebs.Conform acestei teorii,predominarea glucidelor în plante favorizează înflorirea,iar
predominarea compușilor cu azot favorizează creșterea vegetativă și împiedică înflorirea.
Datorită acțiunii sale morfologice,fosforul stimulează atât morfogeneza organelor vegetative
(frunze/rădăcini) cât și inițierea florală.

39.Determinismul hormonal al vernalizării:


Se consideră că sub acțiunea fotoperioadei inductive,în plante se formează un stimul al
înfloririi,care activează genele înfloririi.

40.Ce este vernalina?


Vernalina este un hormon cu rol în formarea florilor.Acțiunea sa a fost demonstrată prin
vernalizarea plantelor nevernalizate,atunci când au fost altoite în apropierea vârfului
vegetativ.

41.Ce este fotoperiodismul?

pg. 6
Fotoperiodismul este reacția plantelor la o anumită lungime de a perioadei de iluminare din
timpul zilei,numită fotoperioadă.

42.Clasificarea plantelor în funcție de perioada fotoperiodică:


În funcție de reacția fotoperiodică plantele se împart în 5 grupe:
-Plante de zi scurtă,înfloresc numai după o expunere la o fotoperioadă scurtă de 6-12 ore/zi.
-Plante de zi lungă,înfloresc numai după o expunere la o fotoperioadă lungă de 14-18 ore/zi.
-Plante neutre sau indiferente,înfloresc independentm de lungimea fotoperioadei.
-Plante de zi lungă/scurtă.Unele specii necesită pentru a înflori fotoperioade lungi,urmate de
fotoperioade scurte.
-Plande de zi scurtă/lungă.Alte specii necesită pentru a înflori fotoperioade scurte urmate de
fotoperioade lungi.

43.Ce este florigenul?


Florigenul este un hormon care stimulează înflorirea.Sub acțiunea fotoperioadei frunzele
sintetizează florigenul,iar acest hormon este transportat în apex unde stimulează inducția și
inițierea celulară.

44.Care este hormomul cu rol în formarea florilor?


Hormomul cu rol în formarea florilor este acidul abscisic.Acesta inhibă creșterea vegetativă
și stimulează inițierea florală.

45.Care sunt factorii trofici care controlează înflorirea plantelor?


-Conținutul de apă.
-Conținutul de glucide.
-Nutriția minerală.

46 Care sunt momentele cele mai importante ale dezvoltării florale?


-formarea polenului în antere;
-Formarea sacului embrionar în ovule.

47.Clasificarea plantelor în funcție de momentul înflorii:


-specii cu înflorire vernală:primăvara-lalea;măr,ghiocel.
-specii cu înflorire estivală:vară-crin,trandafir,grâu.
-specii cu înflorire autumnală:toamna-crizantemele;

48.Care este rolul apei la înflorirea plantelor?

pg. 7
Apa este necesară atât elongației primordiilor florale cât și intenselor procese metabolice de
natură catabolică.La diferite specii conținutul de apă este minim în boboc,maxim în înflorire
și scade după fecundare.

49.Care este rolul glucidelor în înflorirea plantelor?


Substanțele glucidice constituie substratul substanțelor implicate în procesele energetice din
timpul înfloririi,deoarece acest proces se caracterizează printr-o respirație foarte intensă.
În timpul înfloririi,conținutul de glucide este maxim în flori.

50.Care sunt transformările fiziologice și biochimice în timpul maturării


fructelor?
Conținutul total de glucide crește în timpul maturării fructelor
-Aciditatea este dată de conținutul de acizi organici,de exemplu acidul citric și malic în
fructele de măr și citrice,acidul tartric în struguri ,acidul malic în fructele de cireș.
-substanțele pectice,sub formă de propectină insolubilă intră în structura lamelei mediane,au
rol de ciment celular și realizează fermentatea pulpei fructului în faza de creștere.
-Pigmenății din epicarpul fructului își modifică conținutul în timpul maturării.În timpul
creșterii epicarpul conține pigmenți verzi,clorofilă a și b.La maturitate pigmenții clorofilieni
sunt degradai sub acțiunea enzimei clorofilaza ,fiind înlocuiți cu pigmenți carotenoizi și
antocianici.Degajarea substanțelor volatile aromat.În timpul maturării în fructe are loc
sinteza unor substanțe aromate ,volatile,care dau aroma și gustul caracteristic.

51.Care sunt cele două forme sub care se poate manifesta ofilirea plantelor?
-OFILIREA TEMPORARĂ-este provocată de seceta atmosferică
-OFILIREA PERMANENTĂ-apare atunci când seceta atmosferică se suprapune peste
seceta pedologică și acționează concomitent asupra plantelor.

52.Care sunt fazele călirii plantelor lemnoase?


Faza a I-a începe cu intrarea mugurilor în repaus în a doua jumătate a verii și la începutul
toamnei.În această fază are loc o acumulare intensă a amidonului,a azotului total și proteic
și reducere a cantității de azot în ramuri.
Faza a II-a constă în hidroliza enzimatică a amidonului din ramuri.Prin hidroliză se
formează glucide solubile care măresc potențialul osmotic al celulelor.Hidroliza amidonului
are loc timp de aproximativ 30 de zile și se realizează pe măsura scăderii temperaturii la 2-5
grade celsius.La sfârșitul acestei faze,plantele lemnoase sunt pregătite să suporte
temperaturi de -15/-20 grade celsius.
Faza a III-a se desfășoară la temperatura -20/-60 grade celsius și constă în dezhidratarea
celulelor ,ieșirea apei libere în spațiile intercelularei pierderea ei în procesul de
transpirație.În celule crește raportul dintre apa legată și apa liberă.
Faza IV-a se desfășoară la temperaturi foarte scăzute și constă în trecerea plantelor în
repausul profund.

pg. 8
53.Ce este ofilirea temporară?
Ofilirea temporară este provocată de seceta atmosferică.În aceste condiții are loc:
-O încălzire puternică a frunzelor sub acțiunea radiațiilor solare.
-o intensificare exagerată a transpirației;
-Un dezechilibru dintre absorbție și transpirație.

54.Care este hormonul împlicat în rezistența la secetă al plantelor?


-stimulator.
55.În ce constă efectul negativ al salinizării solului asupra plantelor?
-degradarea solului,
-poluarea apei,a aerului și a solului.
-distrugerea faunei.

56.Care sunt perturbările metabolice care apar în cazul leziunilor indirecte de


răcire?
-încetinirea mișcării protoplasmei;
-reducerea fotosintezei;
-perturbarea respirației

57.Deosebiri între ofilirea temporară și ofilirea permanentă a plantelor.


Ofilirea temporară este provocată de seceta atmosferică și are loc o exagerată intensitate a
transpirației;
Ofilirea permanentă apare atunci când seceta atmosferică se suprapune peste cea
pedologică și acționează concomitent asupra plantelor.

58.Care sunt fazele călirii cerealelor de toamnă?


a.Acumularea intensă a amidonului.
b.Acumularea intensă a azotului total și proteic.
c.Reducere a cantității de azot neproteic în plante.

59.Cum se manifestă caracterele de xeromorfism din punct de vedere fiziologic.


Din punct de vedere fiziologic,celule țesuturilor dețin o presiune osmotică foarte
ridicată,determinată de acumularea unor substanțe osmotic active și conțin mucilagii cu o
mare capacitate de reținere a apei.

60.Care sunt modificările biochimice și fiziologice din timpul călirii plantelor?

pg. 9
a)Acumularea glucidelor;
b)Sinteza acizilor organici;
c)Acumularea proteinelor;
d)Activitatea enzimatică;

pg. 10

S-ar putea să vă placă și