UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚA ȘI INGINERIA

MATERIALELOR
DEPARTAMENTUL INGINERIA SI MANAGEMENTUL
OBTINERII MATERIALELOR METALICE
Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 313, sector 6, cod poștal
060042, http://www.sim.pub.ro

PROIECT MATERIALE AVANSATE

Materiale Inteligente

Indrumator stiintific: Student:

S.l.dr.ing.ec. Mariana CIURDAŞ Stanca Dumitru Andrei

Grupa: Ea

BUCURESTI
2023

Sensitivity: Internal / Non-Personal Data

 INTRODUCERE
Inteligenţa descrie adaptivitatea proprie, înțelegerea proprie, memoria și
multifuncționalitatea materialelor sau structurilor.
Aceste caracteristici furnizează numeroase aplicaţii posibile pentru aceste materiale și
structuri în mediul industrial, sisteme de infrastructura civilă și biomecanisme. Integrarea
sistemului, reducerea consumului de energie și masă, eliminarea părţilor de mișcare din
sistemul de acţionare, expresia dintre sistemul de acţionare și sistemul senzorial sunt câteva
din beneficiile ale utilizării materialelor inteligente.
Domeniul materialelor și structurii inteligente se dezvoltă cu inovaţiile tehnologice care
apar în materialele inginerești, sistemele senzoriale, sistemele de acţionare, procesarea
imaginilor și mecanismele de integrare.
1. MATERIALE INTELIGENTE
Pornind de la ideea că sistemele vii nu fac distincţie între materiale și structuri, s-a
dezvoltat noţiunea de sistem material inteligent. Materialele inteligente încorporează
caracteristicile de adaptabilitate și de multifuncţionalitate, fiind capabile să prelucreze
informaţiile, utilizând exclusiv caracteristicile intrinseci ale materialelor.
Inteligenţa artificială, care poate fi modelată prin simulare pe calculator, implică cinci
caracteristici de bază:
 senzitivitatea;
 impresionabilitatea (memorie);
 modificabilitatea (adaptare și învăţare);
 activitatea (realizare de sarcini și acţiuni);
 imprevizibilitatea (posibilitate de abatere de la experienţa anterioară).
Materialele inteligente, care au mai fost numite: senzoriale, adaptive, metamorfice,
multifuncţionale sau deștepte (smart), sunt fructul colaborării specialiștilor din trei domenii:
știința materialelor, inginerie mecanică și construcţii civile și pot combina funcţia de actuator
cu cea de senzor.
Răspunsul materialelor active, sau inteligente, la schimbările de mediu poate consta în
modificarea lungimii materialului, modificarea vâscozității, a conductivității electrice ș.a.
Prin analogie cu științele biologice, sistemele inteligente pot îndeplini funcţii de
activatori, de senzori sau de control.
Materialele inteligente („smart / intelligent materials”) au proprietatea de a se auto-
adapta la stimuli externi. Funcţiile acestor materiale se manifestă inteligent în funcţie de
schimbările mediului exterior.

Sensitivity: Internal / Non-Personal Data

 Materialele inteligentele sunt definite pe diferite căi:
 materiale cu funcţionare ca ambele sisteme senzorial și de acţionare;
 materiale care au răspunsuri multiple la un stimul într-o formă coordonată;
 materialele inteligente pasive cu reparaţie proprie sau caracteristice de stand-by
pentru a rezista la schimbări neprevăzute;
 materiale inteligente active utilizând reacţia inversă;
 materiale inteligente și sisteme care reproduc funcţiile biologice în
sistemele structurale de încărcare a poziţiei.
2. Clasificarea materialelor inteligente.
Anumite caracteristici „specifice ale materialelor fac ca acestea să poată fi folosite în
aplicații ca materiale inteligente. Aceste proprietăți sunt:
 efectul piezoelectric;
 efectul magnetostrictiv;
 efectul electroplastic;
 efectul de memorie a formei;
 proprietăți electroreologice;
 proprietăți neliniare electrooptice;
 proprietăți neliniare electroacustice;
 proprietăți neliniare electromagnetice;
 proprietăți pirosenzitive;
 polimeri electroactivi.
2.1. Materiale inteligente piezoelectrice
Printre primele aplicații ale materialelor inteligente piezoelectrice au fost structuri
inteligente caracterizate prin sinergie electroelastică. Pentru asemenea aplicații, au fost
utilizate în principal materialele ceramice. Astfel, sunt utilizate ceramici feroelectrice
policristaline, cu diferite proporții stoichiometrice. O altă clasă de compozite flexibile
piezoelectrice care pot fi folosite în aplicații inteligente este constituită din sistemul PbTiO3 –
cauciuc cloroprenic. Un alt exemplu de materiale folosite în ingineria materialelor inteligente
îl constituie compozitele vitroceramice conținând faze cristaline de Li2SiO3, Li2Si2O5,
Ba2TiSi2O8, Ba2TiGe2O8, Li2B4O7,etc.
Materiale inteligente piezolecetrice pot fi, de asemenea, realizate din polimeri, și anume
poliviniliden fluoridă. Principalele avantaje ale acestui material rezida în faptul că poate fi
fasonat sub forma unor foi foarte subțiri și posedă o rezistență mecanică excelentă, combinată
cu o foarte mare sensibilitate la modificările de presiune.

Sensitivity: Internal / Non-Personal Data

 Un alt material piezoelectric recent descoperit este un material pe baza de cauciuc,
numit cauciuc piezoelectric. Acest material este format din cauciuc sintetic în care sunt
dispersate particule fine din piezoceramica PZT.
2.2. Materiale inteligente magnetostrictive
Structurile inteligente moderne conțin materiale cu un grad ridicat de magnetostricțiune.
Aceste materiale sunt aliaje de fier și metale - pământuri rare, cum ar fi terbiu (Te), disprosiu
(Dy) și niobiu (Nb).
2.3. Materiale inteligente electroplastice
Aceste materiale sunt utile ca medii elastice inteligente mai ales dacă stimulul care
modifică deformarea elastică este curentul electric, care poate fi controlat extern. Utilitatea
acestor materiale în sisteme inteligente care funcționează la temperatura camerei este încă în
studiu.
2.4. Materiale inteligente cu memoria formei
În aceasta clasa intra 3 categorii de materiale, și anume:
(a) aliaje cu memoria formei
(b) compozite hibride cu memoria formei
(c) polimeri cu memoria formei
(a) Aliajele nichel – titan de compoziție adecvată prezintă caracteristici unice de
memorie, respectiv de refacere a formei, fiind cele mai populare aliaje cu memoria formei.
Atunci când asemenea materiale sunt deformate plastic în starea de temperatura joasă și apoi
încălzite deasupra temperaturii de tranziție, are loc refacerea configurației originale.
Principalele aplicații ale acestor materiale inteligente sunt actuatorii electromecanici.
(b) Compozitele hibride cu memoria formei sunt materiale compozite care conțin fibre
sau straturi de aliaje cu memoria formei (Ni – Ti), astfel încât ele sa poată fi controlate
mecanic prin încălzire. Aceste materiale pot fi încălzite prin trecerea unui curent electric prin
fibre. Materialele din această categorie pot fi folosite în interacțiuni material – structură.
(c) Polimerii cu memoria formei sunt caracterizați prin memorie elastică, adică la temperatura
de tranziție vitroasă există o largă modificare reversibilă a modulului elastic. Cu alte cuvinte,
la temperatura de tranziție vitroasă materialul poate trece din stare sticloasă în stare plastică.
În general, polimerii cu memoria formei suntrezistenți, foarte ușori și transparenți. Printre
polimerii utilizați în acest scop se numără cei pe bază de polinorborenă și cei pe bază de
poliuretan.
2.5. Materiale inteligente electroreologice

Sensitivity: Internal / Non-Personal Data

 Cercetările curente asupra fluidelor electroreologice au ca obiectiv dezvoltarea unor
sisteme purtătoare de particule, cu proprietăți care să permită obținerea unui comportament
elastic inteligent. Versiuni anterioare de fluide electroreologice conțineau apa adsorbită, ceea
o
ce limita temperatura de operare la 80 C. Noile fluide electroreologice conțin particule de
polimeri, minerale sau ceramice dispersate în ulei siliconic, ulei mineral sau parafină
o
clorurată, prezentând următoarele avantaje: creșterea domeniului de operare la 200 C,
proprietăți izolatoare bune, compatibilitate la dispersia particulelor.
2.6. Materiale inteligente magnetorheologice
Lichidele magnetice și magnetorheologice - lichidele M și MR - sunt caracterizate de
faptul că energizarea acestora se realizează prin intermediul unui câmp exterior magnetic.
Chiar dacă, de cele mai multe ori, între cele două fluide se face o confuzie de către
nespecialiști, ambele fiind fluide inteligente.
Concluzionând, materialele feromagnetice au un comportament liniar, existând numai
fenomenul de saturaţie magnetică. Acest fenomen nu este un dezavantaj major, saturaţia
magnetică ducând la crearea unor lanţuri solide consistente, care contribuie la blocarea
curgerii fluidului.
2.7. Materiale inteligente electrooptice
Fosfatul dihidrogenat de potasiu este un exemplu de material care prezintă proprietăți
electrooptice. Asemenea materiale de sinteza își pot modifica indicele de refracție și, deci,
caracteristicile de transmisie și reflexie optică, în prezența unui stimul electric. Materialele din
această categorie pot fi utilizate ca senzori inteligenți.
2.8. Materiale inteligente electroacustice
Asemenea materiale prezintă vibrații puternice în funcție de caracteristicile
piezoelectrice. Cauciucul piezoelectric, ceramicele PZT, LiNBO3, PZT cu dopanți donori
sunt candidați viabili pentru aplicații inteligente.
2.9. Materiale inteligente electromagnetice
Sunt cunoscute numeroase materiale care posedă proprietăți feroelectrice, cel mai
cunoscut fiind titanitul de bariu - BaTiO3. Titanitul de bariu poate fi un foarte bun material
inteligent datorita avantajelor pe care le prezintă: rezistență mecanică ridicată, rezistență la
încălzire și umiditate, ușurința în procesare. Dintre materialele magnetice neliniare,
materialele feromagnetice platina – cobalt sau feritele ar putea fi utilizate în aplicații
inteligente.
2.10. Materiale inteligente pirosensitive

Sensitivity: Internal / Non-Personal Data

 Aceste materiale sunt utile în realizarea suprafețelor electromagnetice active inteligente,
a materialelor radar-absorbante, a scuturilor electromagnetice ș.a. De exemplu, datele de
literatură au demonstrat că o suprafață compozită alcătuită din electrolit solid controlabil
termic este caracterizată prin proprietăți de absorbție/reflexie a microundelor la temperaturi
ridicate. Aceste caracteristici pot fi combinate cu un senzor electromagnetic pentru a realiza
un feedback controlabil și pentru a obține o suprafață activă inteligentă.
2.11. Materiale inteligente polimeri electroactivi
O categorie foarte importantă din așa numitele „materiale inteligente” o formează
Polimerii Electroactivi care își schimbă forma ca răspuns la aplicarea unui câmp electric
asupra lor.
Datorită acestei caracteristici deosebite, materialele EAP pot avea diverse aplicaţii, una
dintre acestea, poate cea mai importantă, fiind aceea de mușchi artificiali cu performanţe
notabile și cu largi perspective de utilizare în viitor.
Așa după cum s-a mai precizat, proprietatea esenţială a acestei categorii de materiale
este aceea de a se deforma controlat și repetitiv prin aplicarea unei tensiuni, recăpătându-și
rapid forma iniţială fie prin întreruperea tensiunii, fie prin inversarea polarităţii aplicate.
Importanţa practică a mușchilor artificiali realizaţi din EAP devine din ce în ce mai mare, ei
putând fi utilizaţi în orice dispozitive sau echipamente complexe care implică efectuarea de
lucru mecanic, atât pentru deplasări liniare cât și unghiulare.
3. DOMENII DE APLICABILITATE ALE MATERIALELOR INTELIGENTE 3.1.
Inginerie structurala / mecanică
 Clădiri inteligente rezistente la cutremure;
 Sisteme aeropurtate cu învelișuri inteligente, cu capacități „auto-recover”;
 Structuri spațiale;
 Evaluări nedistructive a structurilor de mari dimensiuni.
3.2. Inginerie electromagnetică
 Scuturi magnetice și electrostatice;
 Scuturi de înaltă frecvență;
 Materiale radar-absorbante;
 Suprafețe active;
 Control adaptiv de radiații.
3.3. Inginerie chimică
 Materiale cu caracteristici adaptive de adsorbție;

Sensitivity: Internal / Non-Personal Data

  Materiale adaptive rezistente la coroziune.
3.4. Inginerie biomedicală
 Materiale cu proprietăți structurale inteligente utilizabile ca membre
artificiale;
 Materiale cu proprietăți biochimice adaptive.
3.5. Inginerie termică
 Structuri adaptive de transfer de căldură și structuri rezistente la căldură
3.6. Inginerie optică
 Culoare adaptivă, transparentă optică, reflexie, controlul opacității în sticle și
oglinzi.
3.7. Inginerie acustică
 Absorbție / reflexie activă a radiației sonar;
 Camere adaptive fără ecou.
3.8. Sisteme de război
 Adăposturi inteligente;

 Structuri rezistente la șoc.

4. CONCLUZII
Materialele inteligente, care au mai fost numite: senzoriale, adaptive, metamorfice,
multifuncţionale sau deștepte (smart), sunt fructul colaborării specialiștilor din trei domenii:
știința materialelor, inginerie mecanică și construcţii civile și pot combina funcţia de actuator
cu cea de senzor.
Răspunsul materialelor active, sau inteligente, la schimbările de mediu poate consta în
modificarea lungimii materialului, modificarea vâscozității, a conductivității electrice ș.a.
Prin analogie cu științele biologice, sistemele inteligente pot îndeplini funcţii de
activatori, de senzori sau de control.
Materialele inteligente („smart / intelligent materials”) au proprietatea de a se auto-
adapta la stimuli externi. Funcţiile acestor materiale se manifestă inteligent în funcţie de
schimbările mediului exterior.

Bibliografie
1. BAR-COHEN, YOSEPH. Electrochemistry. Encyclopedia. 2004.
http://electrochem.cwru.edu/encycl/art-p02-elactpol.

Sensitivity: Internal / Non-Personal Data

 2. BÎZDOACĂ N. Aplicaţii ale fluidelor magnetorheologice, - Simpozion International de
sisteme electromecanice, SIELMEC. Chișinău, oct.1999.
3. BÎZDOACĂ, N., IVĂNESCU, M., ș.a. Controlul și integrarea tehnologică a
materialelor și structurilor inteligente, vol I-V. Craiova: Ed. Universitaria, 2009. ISBN
978-606-510-746-5.
4. IVĂNESCU, M., COJOCARU, D., DIACONU, I. Introducere în mecatronică.

5. IVĂNESCU M., NITULESCU M,. STOIAN V., BÎZDOACĂ, N. Sisteme

neconvenţionale pentru conducerea roboţilor. Craiova: Ed. Universitaria, 2002.
ISBN 973-8043-147-X.
6. ESI tehnology ltd. ESI tehnology ltd. [Online] ESI. http://www.esi-tec.com/
7. RAVIGAN, F., PETRIȘOR, A., BOTEANU, N., VLADU C. The controlled damping of
vibrations for robotics, Proceedings of the International conference robotics, 2007.
8. VLADU, CRISTIAN, BÎZDOACĂ, NICU, COJOCARU, DORIAN. Soft actuator with
magnetorheological valve-stop, International Carpathian control conferince, 2008.
9. VLADU, CRISTIAN, RAVIGAN, FLORIN. Magnetorheological actuator with PWM
control modelled using Simhydraulics, RAAD, 2009
10. LORD – www.lord.com
11. www.pitt.edu
12. www.rheonetic.com

Sensitivity: Internal / Non-Personal Data