Referat Dermato

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4

Piodermite

Piodermitele sunt inflamațiile supurative ale pielii, produse de stafilococi și streptococi.


Stafilocociile cutanate se pot localiza în jurul firului de păr sau în afara firului de păr.

Dintre cele localizate în jurul firului de păr, se pot enumera:

1. Impetigo Bokhardt sau foliculită acută superficială;

- Este produsă de stafilococul piogen şi se manifestă sub formă unor mici pustule foliculare, cu evoluţie
obişnuit acută, diseminate răzleţ pe anumite regiuni, alteori sub formă de erupţii mai dense.

2. Furunculul sau foliculită acută profundă necrozantă = infecţie stafilococică necrozantă a complexului
pilo-sebaceu, întâlnită mai ales la vârstă tânără.

Semne locale:

- Iniţial (primele 2-3 zile): zonă pruriginoasă centrată de un fir de păr, care se asociază rapid cu edem
important şi hiperemie (apare senzaţie de arsură);

- Următoarele 2-3 zile: tumefacţie conică dură, roşie violacee, dureroasă, prezentând în vârf o flictenă
gălbuie;

- Următoarele 2 - 3 zile: pe fondul intensificării durerii şi tumefacţiei se produce fistulizarea pustule


subepidermice, cu eliminare de serozitate şi puroi; craterul rămas conţine în centru bourbillonul, care
poate fi extras chirurgical sau se poate detaşa spontan după încă 2 zile;

- Vindecare prin constituirea unei cicatrici cheloide inestetice.

Semne regionale (inconstante): limfangită reticulară, limfadenită;

Semne generale: cele întâlnite în cazul infecţiilor mai severe.

Piodermita vegetantă- este o afecţiune caracterizată prin apariţia de plăci verucoase mari cu margini
supradenivelate şi multiple pustule.

Dintre cele localizate în afara firului de păr, enumerăm:


1. Abcesele multiple ale sugarului - se caracterizează prin multiple nodozităţi eritemato – violacee.

2. Hidrosadenita - infecţia stafilococică a unei glande sudoripare apocrine (glande sudoripare de 10-20
de ori mai mari, ramificate şi mai profunde decât cele obişnuite, produc secreţie vâscoasă cu miros
caracteristic localizate în: regiunea axilară, mamară, anală şi genitală).

3. Botriomicomul - este o afecţiune cutanată, leziunea fiind de fapt o tumoră suprainfectată.

4. Limfangitele supurate

Limfangita acută inflamaţie septică a vaselor şi trunchiurilor limfatice produsă prin afectarea peretelui
acestora de către germeni proveniţi de la o infecţie situată în teritoriul drenat de ele sau inoculaţi printr-
o soluţie de continuitate (plagă, escoriaţie, înţepătură, etc.)

Limfangită supurată: în caz de virulenţă crescută a germenilor se produce tromboză septică a vasului
limfatic cu perilimfangită şi constituire de microabcese ce pot conflua (evoluează ca un flegmon însoţit
de fenomene generale accentuate);

5. Flegmoanele - inflamaţie acută a ţesutului celular subcutanat caracterizată prin:

-tendinţă deosebită la difuziune;

-lipsa limitării infecţiei;

-necroză masivă a ţesuturilor.

Manifestări de dependenţă

Leziuni cutanate: maculă, papulă, veziculă, ulceraţie, scuame.

Pot fi distribuite pe piele simetric sau asimetric în zonele: perinazal, perioral, nivelul membrelor,
nivelul feţei anterioare şi posterioare a toracelui, gât, ceafă, faţă, axial, periombilical, fesieri.
La manifestările de dependență ne interesează:

- Să ne notăm data când a apărut leziunea, modalitatea de debut, evoluţia leziunilor în timp, caracterul
acut sau cronic sau recidivant al leziunilor şi tratamentele făcute anterior.

- Altă manifestare a leziunilor cutanate este durerea, de intensitate variabilă şi localizare frecvent în
zona afectată;

- Altă manifestare o reprezintă pruritul, care poate fi localizat în scabie şi pediculoză sau generalizat în
exeme şi dermatite.

- Pruritul poate fi exacerbat nocturn, poate fi însoţit de leziuni de grataj, febră, frison, leziuni unghiale,
paraziţi adulţi sau ouă de paraziţi.

- Alte manifestări sunt: greţuri, vărsăturile, cefalee şi edeme.

Obiective:

1. Să fie ameliorată durerea pacientului.


2. Pacientul să prezinte tegumente şi mucoase integre.
3. Să fie prevenită extinderea leziunilor.
4. Să se prevină complicaţiile.
5. Pacientul să beneficieze de confort psihic.
6. Pacientul să fie ferit de pericole.
7. Pacientul să prezinte interes pentru igienă..
8. Pacientul să aibă cunoştinţe suficiente despre boală.
9. Pacientul să-şi redobândească imaginea de sine pozitivă.
10. Pacientul să se reintegreze socio-profesional.

Intervenţii urmarire:

- Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative.

- Măsuri pentru evitarea extinderii infecţiei (izolarea pacientului cu leziuni contagioase; pansarea
leziunilor);

- Prevenirea complicaţiilor.

Intervenţii proprii:

- Identificarea şi eliminarea factorilor favorizanţi sau agravanţi;


- Aprecierea aspectului tegumentelor, mucoaselor şi anexelor (culoare, stare de hidratare, turgor,
secreţie sudorală, leziuni cutanate);

- Comunicare.

- Hidratare.

- Alimentare.

- Igienă (igienă riguroasă a tegumentelor intacte, tăierea unghiilor scurt şi igiena acestora, eventual
aplicarea de mănuşi sterile pe mâinile pacientului);

- În cazul leziunilor din regiunea fesieră sau a organelor genitale se vor utiliza bazinete şi urinare
individuale, sterile.

- Schimbarea lenjeriei de pat şi de corp, ori de câte ori este nevoie.

- Mobilizare.

- Transport.

- Educaţie.

Intervenţii delegate:

- Pregătirea pentru investigaţii şi analize.

- Administrarea tratamentului local şi general, pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii etc.

- Aplicarea tratamentului: pudre cu rol absorbant, mixturi cu acţiune antiinflamatoare şi


antipruriginoase, unguente cu acţiune emolientă ce diminuează deshidratarea cutanată, băi pentru
îndepărtarea crustelor, scuamelor şi pentru hidratarea cutanată, comprese umede.

- Administrarea tratamentului medicamentos local şi general.

SAVU ANDREEA

AMG ANUL II E

REFERAT DERMATOLOGIE

S-ar putea să vă placă și