PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Gădinița cu Program Prelungit Nr. 1/Grădiniţa „Piticot” Buzău

Grupa: Mijlocie
Autor: Mihalcea Ioana
Tema anuală: „Când/ cum și de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „Jocurile copiilor iarna”
Domeniul experiențial: DOS – Educație pentru societate
Tema zilei: „Cu cine mă joc?”
Tema activităţii: ,,Povestea ursului cafeniu” , după Vladimir Colin
Forma de realizare: povestirea educatoarei
Tipul de activitate: consolidare

Scopul activităţii: consolidarea cunoștințelor copiilor despre relațiile sociale, în vederea

cultivării atitudinii de respect, acceptare și spirit de întrajutorare

Obiective operaţionale Pe parcursul activităţii copiii vor fi capabili:

O1. să redea conținutul povestirii pe baza imaginilor;
O2. să compare faptele și atitudinile de comportament ale personajelor;
O3. să-și exprime atitudinea de aprobare/dezaprobare față de faptele personajelor, argumentându-
și opțiunea;
O4. să desprindă mesajul povestirii cu ajutorul întrebărilor;

STRATEGII DIDACTICE
METODE ŞI PROCEDEE: povestirea, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea
MATERIAL DIDACTIC: Planşe ilustrând momentale principale ale poveştii, păpușă
reprezentând personajul principal, fişă de lucru.

BIBLIOGRAFIE:
1. ,, Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor , de la 3 la 6/7 ani”, M. E.C.T, 2010
2. Povești cu tâlc ,, Povestea ursului cafeniu și alte povești” , ed. Teopiticot, 2016
 DEMERSUL DIDACTIC

EVENIMENTE CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII EVALUARE

DIDACTICE DIDACTICE
1. Moment Se asigură condiţiile
organizatoric optime pentru desfăşurarea
activităţii:
- aerisirea sălii de grupă;
- pregătirea materialului
didactic;
Pentru început, copiii se
vor aşeza în semicerc pe
scăunele

2. Captarea atenţiei Se realizează prin elementul conversația

surpriză-Ursulețul Martin, „ este un
ursuleț special căruia nu-i prea
place să stea iarna în bârlog, el
îndrăgește să se joace în zăpadă”.

3. Anunţarea temei şi „ Astăzi vă voi spune „Povestea explicația

a obiectivelor ursului cafeniu”. Este vorba despre
un urs cafeniu care a ajuns la
Polul Nord.
Se enumeră obiectivele în termeni
accesibili copiilor.

4.Desfășurarea Se va reda conţinutul poveştii cât povestire

activității mai expresiv, folosind mimica și
gestica corespunzătoare.
Conținutul povestirii va fi expus
urmărindu-se succesiunea
momentelor principale. Simultan cu
povestirea, se vor prezenta imagini
sugestive. Pe parcursul povestirii,
se vor explica cuvintele și
expresiile necunoscute : a se
zbengui, sloiul, batjocură, a-și lua
tălpășița
Concomitent cu povestirea, se conversația aprecieri verbale
adresează copiilor întrebări
retorice menite să le întrețină
atenția.

5. Asigurarea retenţiei Redarea momentelor principale ale conversația

şi a transferului de poveștii, de către copii, cu ajutorul
cunoştinţe imaginilor.
 Plan de întrebări:
O1 - Cum se numeşte povestea?
- Despre cine este vorba în
poveste?
- Unde a plecat ursul cafeniu? De
ce? aprecieri verbale
- Cu cine s-a întâlnit aici? individuale/
- Ce au făcut focile atunci când l-au aplauze
văzut?
- Cu cine s-a mai întâlnit ursul pe
drum?
- De ce era disprețuit ?
- Când a fost ursul cafeniu
acceptat de ceilalți ?
- Cine l-a ajutat pe Martin să-și
schimbe culoarea blănii? Cum?
- Ce întâmplare a pus în pericol
viața unui pui de urs polar ?
- Ce a făcut atunci ursul cafeniu ?
- Ce credeţi că s-a întâmplat cu
blana ursului când a intrat în apă?
- Când Martin a ieşit din apă, ce
au constatat ceilalţi urşi ?
- Cum și-au arătat recunoștința urșii
albi față de fapta curajoasă a
ursului cafeniu?
-De ce acum urșii polari erau
prietenoși și se jucau cu Martin ?
Copiii vor răspunde la întrebări
motivându-şi răspunsurile.

6. Obţinerea Ce personaje v-au plăcut? De ce? problematizarea aprecieri

performanţei, Ce personaje nu v-au plăcut? De individuale/
O2, O3 ce? aplauze
Cu ce personaje ați dori să semănați
și de ce?
Dacă ați fi fost în locul ursului
cafeniu, cum ați fi procedat?
Ce putem învăța din întâmplarea
ursului cafeniu?

7. Fixarea Cum credeți că s-a simțit Martin conversația

cunoștințelor Atunci când râdem de ceilalți și îi
O4 jignim prin cuvinte răutăcioase , îi
putem face să sufere, să fie triști,
să-și piardă încrederea în el.

Nu ne simțim bine nici atunci

când ne prefacem că suntem ca
ceilalți, doar pentru a fi acceptați de
 aceștia. (Martin nu se simțea bine
atunci când își împodobea blana cu conversația
săpun, ca să pară alb, „căci săpunul
uscat îi pricinuia mâncărimi
cumplite şi-l silea să se scarpine cu
toate cele zece gheare, ceea ce nu
era deloc frumos şi nici plăcut nu
era”).

Când îi judecăm pe ceilalți după

cum arată sau după îmbrăcăminte,
nu le putem VEDEA adevărata
frumusețe, care se află în inima
fiecăruia dintre noi.

Copiii vor lucra independent fișa

de lucru cu cerința: ”Desenează un
fulg de zăpadă lângă personajul al
cărui comportament ți-a plăcut!”
(anexa).
După analizarea lucrărilor vom conversația aprecieri verbale,
spune împreună versurile: aplauze,
recompense
„Crezi că-mi pasă că te știu
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ți fie dreaptă.
Eu te judec după faptă,
Și cu tine, în zăpadă
Vreau să mă joc îndată!”

Incheierea activităţii In finalul activităţii se fac aprecieri conversația aprecieri

asupra modului de comportare şi individuale și
participare al copiilor pe parcursul globale.
activităţii.
Anexa

Cerință: Desenează un fulg de zăpadă lângă personajul al cărui comportament ți-a

plăcut!