Străzi Deschise

Raport 2021

Ce a însemnat transformarea
temporară a străzilor centrale
bucureștene în zone pietonale?
un proiect dezvoltat cu

susținut de implementat de
Străzi Deschise
Raport 2021
Raport întocmit de Maria Duda, BAZA. Deschidem orașul
Louisiana Stoica, ARCEN
Edmond Niculușcă, ARCEN

cu colaborarea Alexandra Dincovici, IziBiz Consulting

Alexandru Dincovici, IziBiz Consulting

Echipa proiectului Străzi Deschise Inițiatori și coordonatori proiect 2020–2021, ARCEN

Edmond Niculușcă
Alberto Groșescu
Louisiana Stoica
Marta Ghelesel

în 2021, cu sprijinul BAZA. Deschidem orașul

Maria Duda
Irina Niculescu – Belenyi
Alexandru Belenyi
Matei Bogoescu

Au contribuit Francesca Mitea, Ana Sabina State, Despina Bordeanu,

Alex Damian, Ananda Angelescu Cîrciog, Cristolovean
Iancu, Alina Muncileanu, Iulia Jugănaru, Oana Petroviciu,
Ana Neacșu, Dragoș Bugu, Maria Velcu, Gabriela Moise,
Ciprian Buzduga, Raluca Rusu, Ingrid Alecsiu, Gabriela
Elena Ranetescu

Hartă Shentzu Studio

Logo Străzi Deschise

Fotografii Alberto Groșescu

Alexandru Bușcă
Octav Ganea
George Călin
Ce a însemnat transformarea
temporară a străzilor centrale
bucureștene în zone pietonale?
Introducere
și rezumat
Acest raport marchează încheierea primelor două ediții ale
proiectului Străzi Deschise. Pornit în 2020 ca un răspuns din
partea societății civile la ridicarea restricțiilor impuse de starea
de urgență și starea de alertă, proiectul Străzi Deschise a evo-
luat spre o soluție pentru creșterea numărului de trasee pie-
tonale și îmbunătățirea vieții urbane a centrului Bucureștiului.
Prezentul raport documentează capacitatea proiectului de
a fi un instrument de cercetare și planificare strategică pen-
tru regenerarea spațiului public, recuperarea spațiului străzii
ca spațiu public și, nu în ultimul rând, rețeserea conexiunilor
sociale — economice — culturale — identitare între locuitori și
spațiul urban locuit.

Ce este proiectul Străzi Deschise?

Proiectul Străzi Deschise a fost inițiat de Asociația ARCEN în

primăvara anului 2020, odată cu încheierea stării de urgență
provocate de pandemia Covid-19, ca propunere de extindere
temporară a spațiilor de recreere și socializare centrale (par-
curi, piațete, scuaruri) prin transformarea unor zone carosa-
bile adiacente lor în spații pietonale. Desfășurat pe perioada
sfârșitului de săptămână (sâmbătă — duminică), în intervalul
11:00—22:00, între lunile mai — septembrie, proiectul Străzi
Deschise a introdus un nou tip de utilizare a spațiului urban
al Bucureștiului: plimbarea, joaca, sportul și socializarea în
spațiul stradal.
Recurența proiectului în anul următor, pe un traseu neîntre-
rupt de-a lungul axei Kiseleff → Victoriei, a pus bazele a ceea
ce poate deveni, pe de-o parte pentru public, un tabiet și un
reper la nivel de interacțiune cu orașul, și pe de altă parte pen-
tru administrație, profesioniști și societatea civilă, un instru-
ment de cercetare, negociere și planificare urbană cu privire la
activarea orașului și dezvoltarea de politici publice.

8 Raport 2021
Care este scopul prezentului raport?

Raportul de față își propune să noteze evoluția proiectului ca

instrument de cercetare și planificare strategică, ancorân-
du-l în contextul european actual, dar, mai important, venind
ca un răspuns natural la contextul local, cotidian, bucureștean.
În sprijinul relatării descriptive vine o cercetare de percep-
ție asupra experienței proiectului, realizat în rândul riverani-
lor, comercianților și publicului general. Pe baza: observațiilor
documentate de către echipa de proiect la fața locului, a medi-
erii semnalărilor publicului de pe perioada desfășurării proiec-
tului, a implicării a diferite instituții culturale de stat în organi-
zarea de evenimente găzduite în cadrul pietonal, a interpretării
sugestiilor din sondaj, prezentul raport oferă o serie de reco-
mandări posibile și intenții privind continuarea și dezvolta-
rea proiectului.
Raportul se structurează astfel în cinci capitole:

1 Context

Introducere în noua normalitate, context local, con-

text european și exemple de bune practici.

2 Edițiile 2020 și 2021

Scurtă descriere, implementare, rezultate directe și

imediate, rezultate analizate și interpretate.

3 Percepția publică asupra proiectului

Metodologie, interpretare sondaje riverani, comerci-

anți, public general, concluzii cercetare.

4 Recomandări posibile

5 Perspective de viitor

9 Străzi Deschise
Dacă faci treabă bună într-un spațiu public, atunci oamenii
vor veni acolo și vor începe să se bucure de loc. Dacă le cre-
ezi condiții bune ca să le placă să iasă în oraș, ca turiștilor să le
placă să petreacă timpul acolo, ca organizatorii de conferințe
să se bată să vină în oraș – asta dezvoltă economia. Pentru că
este un lucru așa de universal încât dacă ești sigur ca aceste
lucruri sunt organizate, oamenilor le va plăcea să vină acolo.
E atât de simplu.

Jan Gehl
Context
Noua normalitate?

Noul context pandemic a schimbat substanțial comporta-

mentul oamenilor, opțiunile de petrecere a timpului liber și
de deplasare. Am fost cu toții martori la modul în care diverse
orașe europene și comunități de locuitori au implementat
măsuri legislative, economice, sociale și urbanistice de adap-
tare atât a spațiului public cât și a spațiului comun, pentru a
acomoda nevoile publicului noilor condiții.
În această perioadă, în București, precaritatea spațiilor
publice accesibile în preajma locuinței, inerția prelungită a
adaptării spațiului urban la utilizare incluzivă (pentru locuitorii
săi cu deficiențe de vedere, motricitate, sau cogniție), precum
și problematicile deja existente ale orașului, au devenit tot mai
vizibile, acutinzându-se. Experiența cotidiană obișnuită a tutu-
ror locuitorilor, șoferi sau pietoni, era deja marcată de aglome-
rația din trafic, de autoturismele parcate neregulamentar pe
trotuare și în intersecții, de discontinuitatea pistelor de bici-
clete și ineficiența transportului public. În ultimii doi ani însă,
s-au adăugat, cu urgență, creșterea traficului auto individual,
supra-aglomerarea spațiilor de recreere în aer liber, nevoia de
socializare în siguranță în spații deschise, nevoia de ajutorare
și socializare a persoanelor în vârstă sau cu dizabilități (servi-
cii de catering, îngrijire, acompaniere), întreruperea activită-
ților sectorului cultural, de stat și independent, dificultățile de
redresare a activităților economice pentru afacerile locale sau
HoReCa. Orașul trebuie să se schimbe, iar presiunea pusă de
pandemie ar putea crea această oportunitate.
Proiectul Străzi Deschise a fost parte din acest context, ini-
țial ca un răspuns la ridicarea restricțiilor impuse de starea de
urgență și starea de alertă, apoi ca o soluție pentru creșterea
numărului de trasee pietonale și îmbunătățirea vieții urbane a
centrului Bucureștiului, într-un oraș care nu are o infrastructură
pietonală satisfăcătoare sau incluzivă.

Context local și obiective

de dezvoltare a orașului

Cele mai recente strategii și studii asupra Bucureștiului, PIDU,

PMUD, SIDU, indică gravitatea stării infrastructurii publice și
pietonale în oraș, venind în confirmarea experienței cotidiene
a fiecăruia dintre cei care îl folosesc fizic. Cauzele principale
sunt două: una legată de normarea, executarea, administra-
rea și mentenanța trotuarelor, a intersecțiilor și a traversărilor
pietonale, și una legată de normarea și cadrul legislativ pri-
vind spațiul carosabil — parcarea la bordură, limitarea vitezei
de rulare, realizarea unei rețele de spații pietonale și străzi în
regim sharedspace (cu prioritate acordată pietonilor și traficu-
lui nemotorizat).
Menționăm mai jos problematici recurente, precum și
câteva date din documentele sus numite:
• subdimensionarea trotuarelor;

14 Raport 2021
• discontinuitatea materialelor de pavare și mente-
nanța lor precară;
• lipsa accesibilizării lor prin design incluziv: marcaje
tactile pentru nevăzători, borduri conforme pen-
tru deplasarea în scaun rulant, beacon-uri de ghidaj,
semnalizare fonică a traversărilor;
• lipsa mobilierului urban de staționare, informare
și socializare;
• iluminat public stradal precar pentru spațiile dedi-
cate pietonilor;
• vegetație de aliniament neîntreținută;
• ocuparea trotuarelor cu autoturisme parcate nere-
gulamentar, pubele, elemente infrastructurale sau
diverse alte obstacole;
• treceri de pietoni insuficient semnalizate sau dispuse
la distanțe prea mari, fără raport cu reperele pieto-
nale, timpi de traversare mult prea reduși, lipsa insu-
lelor mediane pentru siguranța traversării;
• obturarea vizibilității în intersecții datorită autoturis-
melor parcate neregulamentar;
• viteza mare de rulare pe carosabil, zgomotul traficului
și poluarea aerului.
PIDU Una din premisele analizate și dovedite de PIDU1
(2010) este că accesibilitatea slabă și insulele urbane mari
nu sprijină circulația pietonală și scad potențialul de dezvol-
tare al activităților economice și al serviciilor ce depind de
publicul pieton. Restabilirea conectivității centrului cu area-
lele limitrofe, promovarea formelor de transport alternativ în
centru, regenerarea arealelor centrale degradate, recuperarea
spațiilor publice și reconectarea zonei centrale de articulare
între nordul și sudul Dâmboviței reprezintă direcții strategice
de dezvoltat în manieră integrată, prin proiecte de reabilitare
de străzi cu prioritate pentru pietoni și bicicliști, realizarea de
piețe și scuaruri, poduri, spații verzi și promenade de-a lungul
Dâmboviței. Se notează drept componentă importantă adusă
de studiu relația de interdependență, direct proporțională, din-
tre plinta urbană, activă2 și atractivă, și accesibilitatea pieto-
nală, prioritizarea unei rețele de conectivitate nemotorizată.
PMUD Conform PMUD3 (2016), „infrastructura pentru pie-
toni nu este satisfăcătoare în întreg teritoriul studiat (...) iar
ambianța deplasărilor pietonale este în general afectată de
prezența agresivă a vehiculelor în spațiile și peisajele urbane,
de poluare, zgomot, nesiguranță, generate de traficul auto.
În ciuda condițiilor precare, există un mare număr de depla-
sări pietonale în București, mai ales pentru a face cumpără-
turi (32% din totalul deplasărilor) și pentru a însoți copiii (37%)”.

1 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, https://www.centralbucuresti.ro

2 Plinta urbană este zona de racord a spațiului construit al parterelor și
trotuar, componentă principală a orașului de la nivelul ochilor. O plintă
urbană activă reprezintă prelungirea spațiului public în interiorul spațiu-
lui construit, prin intermediul funcțiunilor și serviciilor dedicate publicu-
lui, vitrine active, accesuri spre curți sau pasaje pietonale publice
3 Planul de mobilitate urbană durabilă 2016–2030, Regiunea
București — Ilfov

15 Străzi Deschise
Mai mult, conform analizelor ce stau la baza PMUD, în 2015
distanța medie de deplasare în București era 6,8 km — o dis-
tanță favorabilă deplasărilor nemotorizate sau cu transportul
public. Cu toate acestea, condițiile actuale, menționate ante-
rior, „descurajează opțiunea mai extinsă pentru mersul pe jos
și, de asemenea, pentru utilizarea transportului public către
și de la care accesul pietonal este inconfortabil”. Se reco-
mandă, atât în zona centrală cât și în cartierele rezidențiale,
crearea de străzi și areale favorabile deplasării nemotorizate
„în toate zonele cu fluxuri ridicate de pietoni și/sau sensibile
la efectele traficului motorizat: zone de învățământ, comer-
ciale, de agrement, rezidențiale, zone istorice, cu patrimo-
niu arhitectural valoros, etc”, precum și introducerea zone-
lor cu 30 km/h.
Statisticile europene de mobilitate din 20184 pla-
sează românii printre cei care parcurg cele mai
multe distanțe mici cu mașina personală: deplasă-
rile medii în oraș sunt pe distanțe sub 15 km, la un
diametru oficial al orașului de 24 de km, cu o medie
de 1.87 pasageri. Drumurile zilnice cu mașina sunt
38% spre serviciu, 24% în scop personal, 22% pen-
tru cumpărături, și în proporție mai mică pentru
relaxare, școală sau condusul cuiva. 7% merg zilnic
pe jos, 30% cu mașina ca sofer, 26% cu mașina ca
pasager, 27% cu transportul public.
SIDU Conform SIDU (2020), locuitorii capitalei au acordat
nota 6,67 pentru capacitatea infrastructurii pietonale, 6,82
pentru calitatea trotuarelor și 6,31 pentru accesul pe trotuare
al persoanelor cu cărucior, bicicletă, trotinetă, etc. De aseme-
nea, zonele cu probleme în ceea ce privește calitatea sau efi-
ciența infrastructurii pietonale acoperă o suprafață de peste
4700 ha și reprezintă 19,6% din teritoriul administrativ al
capitalei. Una din consecințe este că, recurgând la transport
motorizat, timpul mediu petrecut în trafic într-o zi obișnuită
este de 116 minute. 51,5% din respondenții sondajului sunt de
acord cu închiderea unor străzi din zona centrală și transfor-
marea lor în artere pietonale.
Cu toate că toate cele trei documente citate mai sus,
PMUD, PIDU, SIDU, recomandă extinderi ale zonelor pietonale
și recuperarea spațiului public atât în centru cât și în carti-
ere, optimizări ale trotuarelor arterelor principale și încuraja-
rea transformării lor în zone de promenadă, introducerea de
străzi cu regim de shared space, Bucureștiul oferă doar un
număr redus de trasee majore pietonale și prezintă un deficit
mare de areale cu prioritate pentru pietoni5, de spații publice,

4 https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=-
Passenger_mobility_statistics#Mobility_data_for_thirteen_Member_
States_with_different_characteristics
5 Unica zonă pietonală permanentă a Bucureștiului este centrul istoric,
căruia, în primă instanță, modificarea statutului carosabil i-a declan-
șat un amplu proces de regenerare. Nerepetat ca model și lipsit de
conectivitate la o rețea de străzi cu prioritate pietonală, centrul istoric
a rămas izolat între artere cu important trafic. Presiunea accesibilității
către funcțiuni punctuale și a alimentării serviciilor comerciale a con-
dus la diminuarea controlului asupra accesului și parcării vehiculelor.

16 Raport 2021
spații comunitare și amenajări specifice pentru interacțiune,
recreere6, odihnă, joacă.
În mod sumar, dincolo de aspecte teoretice și strate-
gice, pare că în realitate orașul își dispută spațiul și dezvolta-
rea pendulând între autoturism și pieton, văzuți însă ca agenți
antagonici. O renegociere a utilizării spațiului public urban
de către aceste două entități poate declanșa însă o varie-
tate de (re)generări.
În cele ce urmează, marcând dimensiunea culturală a
fascinației locale față de prezența autoturismului, introdu-
cem verbul a pietoniza, un împrumut din franceză a verbu-
lui piétonniser 7, pentru a exprima acțiunea de transformare a
spațiului carosabil în spațiu pietonal. Terminologia derivată —
pietonizat, pietonizare lipsește din limba română.

Context european și global.

Exemple de bune practici

il Sindaco, “preferiamo fare scelte in positivo — che

possano influire favorevolmente sul benessere e
la qualità di vita della cittadinanza — piuttosto che
rinunciare a priori a proporre qualcosa di nuovo” —
(Primarul orașului Lugano: preferăm să facem ale-
geri pozitive, care pot influența favorabil bunăstarea
și calitatea vieții cetățenilor, mai degrabă decât să
renunțăm a priori la a propune ceva nou)

Ticino News

Europa occidentală a abandonat spre finalul anilor '90 para-

digma modernistă a mobilității subordonate automobilu-
lui personal, care încuraja un comerț rapid, tehnologizat și al
resurselor fosile, schimbând în același timp scara și mode-
lul orașului: cartezian, cu distanțe amplificate, cu infrastruc-
tura ridicată la rang egal construcțiilor reper, rupt de dimensiu-
nea umană. Întoarcerea spre economia regenerabilă, de scară
minoră, a turismului cultural sau a specificității locale printre
altele, s-a dovedit o eficientă salvare nu doar pentru orașele în
criză sau contracție, dar și la nivel de dezvoltare sustenabilă,
cu o riguroasă economie de resurse, a orașelor mari: revenirea
la relaționarea umană atât ca dimensiuni, experiență, viteză și

Consecințele directe (ocuparea și tranzitarea străzilor cu autovehicule

de varii dimensiuni) cumulate cu reglementările permisive în ceea ce
privește amplasarea și mobilarea teraselor ce au redus culoarele circu-
labile pentru pietoni la dimensiuni inconfortabile (sub 2 m lățime), au dus
la degradarea infrastructurii pietonale pe care acest proiect pilot ar fi
trebuit să o promoveze.
6 În prezent, Bucureștiul are doar 3 mp de parcuri și grădini publice pentru
fiecare locuitor, fără să ia în calcul rezidenții neoficiali, adică mai puțin de
jumătate din norma europeană. În 2012, datele Registrului Verde, plat-
formă care trebuia să facă inventarul parcurilor și copacilor din Capitală,
dar care a fost abandonată între timp, arătau că Bucureștiul are 23 de
metri pătrați de spații verzi pe cap de locuitor, sub norma europeană
care cere 26 de metri pătrați pe cap de locuitor și la jumătate față de
recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, de 50 de metri pătrați
pe cap de locuitor.
7 https://www.lalanguefrancaise.com/dictionnaire/definition/pietonniser

17 Străzi Deschise
ritm. O traducere simplificată la nivel de mobilitate ar putea fi
înrădăcinată în tradiția, respectul cultural față de spațiul public:
transformarea infrastructurii mobilității în spațiu democratic,
în care prioritatea este acordată întâi pietonului, apoi biciclis-
tului, transportului public și în final autovehiculului personal.
Normărilor din mobilitate le corespund modificări de utilizare a
spațiului orașului și de comportament al publicului în relație cu
el: cartiere rezidențiale cu viteză de tranzit de maxim 15 km/h,
străzi și areale pietonale cu acces auto restricționat, recuperări
de spații infrastructurale și transformarea lor în spații publice.
Suplimentar acestei reorientări a orașelor spre scara
umană, departajăm două filoane de politici publice care tes-
tează sau pun bazele unei noi paradigme de mobilitate, și,
interdependent de ea, a unei alte paradigme de relaționare a
publicului cu orașul:

A Tradiția existentă a pietonizărilor

sezoniere/temporare

1 Lugano, Lungolago
Închiderea traficului auto pe bulevardul perimetral
lacului, pe timp de vară, de vineri după-amiaza până
duminica după-amiaza, unind astfel zona pietonală
a centrului vechi cu plaja, pontonul și parcul munici-
pal al orașului.
2 Cannes, Boulevard du Midi
Închiderea traficului în fiecare ultimă duminică a lunii
pentru activități sportive și în familie.
B Tendințe spre extinderi de
spații pietonale, independent
de context pandemic

1 Barcelona Superblocks
Unirea a câte 9 insule de locuit în jurul unui scuar,
spațiu public și restricționarea accesului auto pe
străzile ce le delimitează. Se obțin astfel unități abi-
tative cu comunitate puternică, în care deplasarea
pe jos sau nemotorizată, sportul în aer liber, soci-
alizarea, comerțul și serviciile de mici dimensiuni
sunt încurajate.
2 15 min city8
Strategia cu care Anne Hidalgo a câștigat votul
Parisului: oferirea de infrastructură publică acoperi-
toare pentru funcțiuni de aprovizionare, educare, cul-
tură, sport, recreere, formare profesională, asistență
sanitară, exercitare a profesiei sunt în proximitate de
15 minute pe jos sau cu bicicleta de locuință.
3 30 km/h city

8 https://www.bloomberg.com/news/features/2020-11-12/
paris-s-15-minute-city-could-be-coming-to-an-urban-area-
near-you și https://www.fastcompany.com/90456312/
pariss-mayor-has-a-dream-for-a-15-minute-city

18 Raport 2021
 Reducerea vitezei de tranzit în interiorul orașului la
30 km/h permițând astfel deplasarea concomitentă
și în siguranță a diferiți utilizatori (bicicliști, moto-
riști, transport public, autovehicule personale), un pas
spre implementarea sharedspace la nivel municipal
cu efecte la nivel al economiei locale dar și la nivel de
diminuare a poluării fonice și atmosferice.
4 Paris
Închiderea la trafic a drumurilor către școli sau adia-
cente lor, reinstaurând tradiția mersului pe jos, socia-
lizând cu colegi sau părinți, străzi de cartier.
5 Viena
Parklet municipal9: punerea la dispoziția locuitorilor a
posibilității de a transforma temporar un loc de par-
care reglementat în spațiu pietonal public cu funcți-
une și amenajare de ședere, socializare, joacă.

Ambele filoane au creat premisele unei adaptabilități rapide în

caz de criză, producând:
Ghiduri: NACTO — Streets for Pandemic Response
and Recovery și Urban Design London — Design
Principles for Covid 19 Related Street Changes.
Cultura de consultări ale populației: aplica-
ția Plan Local Street Space, Canada, Citizen
Scientist10, Londra.
Implementări rapide: Milano — Strade Aperte11, pro-
iect ce a abordat atât modificarea spațiului carosa-
bil pentru a oferi accesibilitate ciclabilă și pietonală
mărită, dar și sprijinirea funcțiunilor care au sufe-
rit cel mai mult în perioada pandemiei prin extin-
derea trotuarelor și a spațiului piețelor publice,
închiderea traficului pentru a acomoda servicii de ali-
mentație publică.

Este solicitant și complex de recuperat saltul evolutiv al orașe-

lor occidentale, iar importarea modelelor fără alinierea expe-
riențelor și adaptarea la contextul local existent poate fi o gre-
șeală cu costuri importante. Privind la experimente similare din
zona noastră putem însă învăța — transformarea temporară a
bulevardului central din Ploiești în spațiu pietonal, recurențele
Via Sport, Street Delivery și Festivalul Cartierului Armenesc
instaurează tradiția sau tabietul străzii ca loc de plimbare și
înțelegerea treptată a ofertei orașului ca spațiu public.

9 https://citymaking.wien/en/
10 https://londonprosperityboard.org/citizen-scientists
11 https://www.comune.milano.it/docu-
ments/20126/7117896/Open+streets.pdf/
d9be0547-1eb0-5abf-410b-a8ca97945136?t=1589195741171

19 Străzi Deschise
Ediți le 2020—2021
Scurtă descriere

Proiectul Străzi Deschise a țintit în prima sa ediție punerea la

dispoziție a unui spațiu exterior mai larg și sigur pentru soci-
alizare, sport, relaxare, fiind o primă adaptare, reversibilă și
implementată cu resurse minime, a orașului la situația pande-
mică. În 2020, la inițiativa ARCEN, s-au aprobat astfel câteva
insule pietonizate temporar, pe perioada sfârșitului de săptă-
mână în lunile de vară: Icoanei, Cotroceni, un tronson al Căii
Victoriei, Edgar Quinet, tronsonul vest al Bulevardului Unirii.
Proiectul a avut rol de deschidere a orașului față de pietoni și
îmblânzirea relației dintre cadrul urban și cei care îl folosesc,
oferind totodată maleabilitate în ceea ce privea extinderea sau
excluderea unor zone, tocmai ca negociere a utilizării spațiului
public de către locuitori înșiși.
A doua ediție, 2021, a avut un dublu rol, transferându-se din
sfera pur funcțională adresată pietonilor, atât în sfera cercetării
și colectării de date, cât și în cea cultural-economică. Învâțând
din prima ediție, și în colaborare cu Baza. Deschidem orașul și
GIC Kiseleff, de data aceasta insulele pietonale au fost conec-
tate printr-un traseu coerent, legat la parcurile centrale și zona
pietonală a centrului istoric — Delavrancea → Kiseleff → Calea
Victoriei → Amzei → Icoanei → Splai, ce permitea activarea
sigură și neîntreruptă a întregii zone centrale.
Desfășurarea proiectului a fost observată pe teren, în timp
real, de membri celor trei organizații non guvernamentale,
documentând fotografic și cuantificativ punctele de intensi-
tate de pe traseu, interacțiunea publicului cu plinta urbană,
apariția de noi activități comerciale sau de servicii pe traseu,
organizarea spontană de evenimente punctuale, comunicarea
permisivității de acces auto pentru riverani și aprovizionare.
Proiectul Străzi Deschise a cuprins astfel în implementarea sa,
componenta activă de consultare publică, permițând optimi-
zări rapide datorită maleabilității și temporalității sale.
În a doua parte a proiectului — lunile august, septem-
brie, octombrie — BAZA. Deschidem orașul a testat concep-
tul PARKLET1-ului, o premieră în spațiul public stradal bucu-
reștean ce presupune transformarea unui loc de parcare
regulamentar în extensie a spațiului public pietonal, prin ame-
najarea sa ca loc de întâlnire, socializare, ședere, un loc de
tihnă. Proiectarea și realizarea a trei astfel de elemente ca
mobilier urban montat pe remorci înmatriculate, mobile, a per-
mis pe de o parte respectarea legislației rutiere în vigoare,
fiind parcate regulamentar pe spații amenajate și plătite, și pe
de altă parte a permis amplasarea în diferite zone pe traseul
Străzi Deschise, monitorizându-se astfel impactul, chiar dacă
temporar, al creării de spații publice pietonale suplimentare.
Parklet-urile au fost funcționale pe parcursul întregii săptă-
mâni, nu doar în perioada închiderii străzilor la trafic.
De asemenea, BAZA. Deschidem orașul împreună cu
ARCEN și echipa grafică Shentzu Studio au realizat și amplasat

1 https://debaza.ro/portfolio/items/parklet/

24 Raport 2021
 cu
n Min
ct Io
hite
da Ar
Stra

Strada Ba

Bulevardul Aviatorilor
rbu
De
lav

Șos
ra
nc

e
ea

au a
Pav
Bu
le

el D
va
rd
u l Io

. Kis
n
M
ih

eleff
ala

i
rie
ch

tă
ne
e

Mo
da
ra
St

edoara
toriei ul Ianc u de Hun
Vic Bulevard
Piața
Șoseaua Nicolae Titulescu
Ca
lea
Vic
to
rie

Bu
lev
i

i
zeșt

ar
du
Bu

lL

Calea Dor
ada

po
l as
to hi că
vas
Str

Se Pa
tric rC
ad
a ina at
Str aG nu a rg

oba
ad Ma
Str he iu

nți
org
he

Strada Căderea Bastiliei

lG
era

Strada Stanislav Cihoschi

s ă en
moa . G
ru Str
daF
ra u
St an
heM
rg
Str eo Iorg
a
ada Gh olae
Occ al Nic
iden er scu
n ada
i Emine
Str. Henri Coandă

tulu Ge Str
i r. Miha
St Strada

Strada Pol
Cale

Dacia Bulevardul
zi ardul Daci a
ievo Bulev
Vo
nții Strada Mihail Moxa
aV

da Sfi

onă
Stra
zești

ict

Bule
orie

vard
a Bu

ul Da
cia
i
i
Strad

ze
Strada

Am Str
ad
Cale a aG ie
ic
a Gr Da
c ia er cu en a Roș
brav
ivițe era
ul Bis
Gene

i lE um
es

lev
ard
Stra
da re
m da D
En

Bu ia Stra
Gr
ral C

i
rg

igo

ne
eo

re

oa
Strada D.I. Mendeleev

s
hris

cu cu
G

Calea Griviței

a Ic
es
r.

an Strad
St
St

tian

d
St

lc
r.

Ge

ra
Vu
r. T

ne

St
cea
Tell

ra
aD
eo

Mir lC
on zei
St

Strada ața Am
do

ioni
i

st da Pi
lu
ra

rA

a Stra
nu
d

nt
sie
aP

Ba

in
ma
op

Lupu
n

Pic
Bu

Bule
aT

ra

ie i to
diș

St
at

Str. Pic
silvan
r Str. Pictor Arthur Verona
tor Ar
u

an u
te

da Tr esc thur
vard
an

Stra En Verona
rge
u

eo
Ca

lot .G
. Berthe i
ul G

H. M Str a C. A. Rosett
lea

Str. Pitar Moș

a
Str

mișan al Strad
da Te er
ada

ene
Vic

Stra Gen
r.
i
to
Luig

pie
Stra

St
ral G

n
kli
rie

co

an tti
gi C

Fr
is
da Lu

ose
Ep

in
.R
heo

a
jam
azz

d A
ra en C.
tera

St
avila

aB da
rgh

d Stra
ra
nă

odă St
n

ei V tti
eM

Ș tirb ose
ada A .R
Str
agh

C.
Strada Știrbei Vodă ada
St Str
eru

rad
aP
oia
na
Na
rcis Str. Demetru I. Dobrescu
elo
r
Calea

Strad
Bu

St

a Acad
lev

St
ra

Victor

r. Io
d
ard

Io
a

n
Br n
Că
emiei
ul S

ez
oia m
pin anu
iei

nu
chit

ea mpine
nu Ion Că
uM

Str.
ăgu
rea
nu

Str. Matei Millo

rol I
ul Ca
vard
net Bule
Qui
gar
Strada Con da Ed
stantin
Mille Stra ta
sabe
Str. Ion

Eli
l Re gina
ardu
Bulev

Bulevardul Regina Elisabeta

Brezoianu
Str. Ing. Anghel Saligny

Bulevar

Str
. Do
a

ie am
Strada Efor
ic

nei
Gh

dul Ion

i
n

ne
Io
iei

m
r.

oa
em

St
riei

r. D
ad

Strad St
icto

a Lipsc
C.
Ac

ani
ada

Brătian

ă
aV

Str. Mihai Vod

Str

ari
Strada Blăn
Cale
fov

Strad
Sp

a Lip
a Il

Str. Starvopole scani

la
Sp

os
iu

rad
l In
la
iu

St
de

Strada Smâ
l In

Str
de

en

.G
p

ab
en

en

rov
d

țe

en
en

Str i
i

St
ada
țe

ra
rda

Fra d
i

aC
n cez ov
n

ă ac
i

u
os
Strada Fra op
Splaiul Indep nceză uC
endenței eli
rn
Co
ul
rd
Stra
da Ha va
lelor Bule

ii
Piața Unir

Zonă temporar pietonală Râul Dâmbovița

Stradă temporar pietonală Metrou

Parc

25 Străzi Deschise
trei totemuri cu harta proiectului, o scurtă descriere mani-
fest, un cod de bune maniere urbane și, pentru a da un exem-
plu de design incluziv nu doar pentru elementele de informare
publică ci pentru proiect în ansamblul său, informațiile scrise
au fost traduse, cu sprijinul AMAiS2, și în Braille.
Străzi Deschise a devenit astfel mai mult decât o premisă
pro-activă de extindere temporară a spațiului pietonal, ieșind
din sfera evenimentului pilot: a devenit un instrument de cer-
cetare și proiectare integrată, conectat atât la comunitatea
profesională cât și cea locală, ce va facilita inițierea și aplicarea
strategiilor de dezvoltare urbană. Proiectul devine un liant fizic
între administrație - public - specialiști, la care se pot racorda
actori economici, culturali și investitori. 
 

Implementare

Organizarea și implementarea proiectului ar fi fost imposi-

bilă în lipsa unui dialog și deschideri din partea administra-
ției publice. Ceea ce a pornit în 2020 ca propunere, din par-
tea ARCEN, de transformare temporară a spațiilor adiacente
parcurilor Ioanid și Icoanei în zone pietonale odată cu înche-
ierea stării de urgență provocate de pandemia Covid-19 a
fost receptiv preluată de Primăria Generală a Municipiului
București și implementată pe un areal mai extins, ce fusese
parțial experimentat ca zonă de organizare de târguri sau festi-
valuri pietonale.
Recurența proiectului în al doilea său an a fost o validare
administrativă a transformării sale din soluție de adaptare
urgentă într-o posibilă politică publică de valorizare și pro-
movare a spațiului public urban. Demersul în ambele cazuri a
urmat calea procedurală, fiind analizat de entitățile implicate
decizional și de entitățile implicate la implementare și con-
trol. Astfel, au fost implicate în proiect: Primăria Municipiului
București cu instituțiile din subordine (Direcția Generală de
Poliție Locală și Control a Municipiului București, Direcția

2 www.amais.ro

26 Raport 2021
Transporturi, Administrația Străzilor, Direcția de Cultură,
Polițiile Locale de Sector 1, 2, 3, 4 și 5), precum și Direcția
Generală de Poliție a Municipiului București, Direcția de
Jandarmi a Municipiului București și Brigada Rutieră.

Rezultate directe și imediate

Proiectul Străzi Deschise a redesenat modul bucureșteanu-

lui de a interacționa cu orașul. Deschiderea străzilor pen-
tru oameni a coincis cu ridicarea unei serii întregi de restric-
ții datorate pandemiei de Covid-19, ceea ce a dat o puternică
forță simbolică pietonalei: o adevărată recuperare a vieții nor-
male, a dialogului de-aproape și a întâlnirii cu celălalt, supra-
pusă peste ideea unei noi normalități a relaționării cu cadrul
fizic al orașului.
Săptămânal, familii, prieteni, vecini, singuri sau în gru-
puri de câte doi, trei sau mai mulți, cu animale de companie,
cu copii, au luat străzile pietonale ca loc de întâlnire, de plim-
bare, de discuții, de observare, ghidați de curiozitate sau con-
fort. Totodată, a devenit foarte vizibilă activarea plintei urbane
comerciale și de servicii pe arterele deschise exclusiv traficu-
lui pietonal. Bucureștenilor li s-a oferit ocazia de a-și redesco-
peri orașul, dintr-o poziție aproape inedită: locuitori și turiști
în același timp, într-un spațiu temporar prietenos, nepo-
luat de noxe și de zgomot, în care viața curge „aproape ca în
capitalele occidentale”.
Sunt numeroase mărturii de story-uri, fotografii și pos-
tări pe rețelele de socializare, cu și despre pietonala din
Delavrancea, Kiseleff și Calea Victoriei, pe perioada 29 mai -
30 septembrie. Acapararea mijlocului drumului pe de o parte a
schimbat perspectiva asupra orașului, a clădirilor, a vitrinelor, a
recreat repere, și pe de alta a readus joaca pe stradă: alergatul,
badmintonul, bătutul mingii, șotronul, dansul, învățatul peda-
latului pe bicicletă.
Din observațiile săptămânale ale echipei de proiect s-a
remarcat prezența categoriilor de public cărora, așa cum arată
și studiile menționate anterior, Bucureștiul nu li se adresează
cu prietenie: vârstnici, copii foarte mici, în cărucioare sau care
învață să meargă, adolescenți, persoane în scaune cu rotile
sau cu dificultăți de deplasare. Carosabilul, prin suprafața sa
uniformă, largă și lipsită de obstacole, borduri, înghesuială, le
oferă, în lipsa autovehiculelor, ocazia și posibilitatea de a se
plimba în siguranță și confortabil prin oraș, și de a îl folosi ca
loc de joacă, sport și învățare.
În manieră spontană, unul din primele efecte a fost adop-
tarea spațiului stradal de către diverși artiști — cântăreți, jon-
gleuri, ghizi, care au revenit apoi săptămânal, în aceleași spații
și intervale orare, creând, prin recurență, repere. Urmărind însă
răspunsurile și sugestiile publicului, acest tip de micro-eve-
nimente se dovedește a avea nevoie de o reglementare. (v.
capitolul Recomandări).
De manieră programată, în schimb, Străzi Deschise a ofe-
rit cadrul pentru organizarea unor evenimente culturale în

27 Străzi Deschise
aer liber, prin implicarea instituțiilor subordonate Primăriei
Municipiului București, dintre care menționăm Muzeul
Municipiului București, ARCUB, Teatrul Țăndărică, Circul de
Stat Globus, Muzeul Național al Literaturii Române. Centrul
Ceh a organizat propriul eveniment Ion Ghica - Stradă
Deschisă, extinzând punctual rețeaua pietonală. La inițiativa
GIC Kiseleff și Fundația Comunitară București au avut loc acti-
vări prin sport ale bulevardului Kiseleff și a străzii Delavrancea,
parcul Kiseleff găzduind de asemenea în rondou elemente
interactive pentru copii și un cinema în aer liber. În total, timp
de 6 săptămâni, pe traseul Străzi Deschise s-au organizat gra-
tuit expoziții, spectacole de teatru pentru copii, parade, spec-
tacole de dans, deschise publicului.
Au fost refuzate ofertele cu caracter comercial, de vânzare
ambulantă, întrucât recuperarea străzii ca spațiu public pieto-
nal nu trebuie parazitată cu acțiuni în beneficiul personal.

Rezultate analizate și interpretate

Pentru a verifica raportul dintre obiectivele generale și spe-

cifice ale proiectului și îndeplinirea lor, precum și percep-
ția de ansamblu a publicului, am recurs la diferite modalități
de monitorizare.

Obiective generale

1 Suplimentarea temporară a spațiului public deschis

pentru promenadă, socializare și activități recrea-
tive, oferind condiții de siguranță, incluziune și con-
fort publicului.

28 Raport 2021
Obiective specifice

1 Stabilirea unui precedent birocratic în organizarea de

pietonizări temporare la cererea comunităților locale
și profesionale.
Instrument administrativ

2 Stabilirea unui program și a unei predictibilități cu pri-

vire la funcționarea proiectului, care să ofere astfel
cadrul necesar pentru organizarea a diferite eveni-
mente culturale publice.
Instrument comunitar

3 Testarea reversibilă a utilizării pietonale a spa-

țiului public și dezvoltarea unei strategii de
permanentizare.
Instrument strategic

4 Consultarea continuă a publicului pe desfășurarea

proiectului, pentru a permite astfel, în deplinătatea
experimentării sale, optimizarea și retestarea sa în
vederea echilibrării nevoilor și utilizărilor posibile.
instrument de consultare

5 Documentarea tipurilor de utilizatori, a moduri-

lor de utilizare a spațiului public și a consecințe-
lor lor spațiale.
Instrument de cercetare

6 Transformarea percepției publicului asupra cadrului

orașului, prin tranziția în pietonal a spațiului carosabil:
viteza lentă de parcurgere, deschiderea vizuală către
fațade, interacțiunea cu vitrinele, lipsa factorilor per-
turbatori de risc (autoturisme parcate, trafic, zgomot,
noxe), permit realinierea afectivă a publicului față
de oraș, patrimoniu construit și față de importanța
spațiului public.
instrument de educare

Dacă parțial unele rezultate au fost vizibile și astfel cuantifica-

bile în timp real (număr și tipuri de utilizatori, număr de artiști
și evenimente publice, întâlniri recurente cu departamen-
tele administrației publice, răspunsuri și întâlniri cu publicul
pentru clarificarea diferitelor situații), pentru înțelegerea pro-
fundă a impactului proiectului am recurs la interviuri, chestio-
nare online și fizice, defalcate pe trei categorii: riverani, public
general și comercianți. Realizarea și interpretarea chestionare-
lor a fost făcută în parteneriat cu Izibiz3, agenție de consultanță
antropologică.

3 www.izibiz.ro

29 Străzi Deschise
Percepția publică
asupra proiectului
Metodologie

Investigarea percepției publice asupra proiectului Străzi

Deschise s-a desfășurat începând cu penultima lună de imple-
mentare a proiectului și continuând la o lună după încheierea
celei de-a doua ediții, prin intermediul unei cercetări. Publicul
vizat a fost împărțit în trei categorii, în funcție de raportul func-
țional cu aria proiectului: riverani, comercianți și public gene-
ral. Această ultimă categorie include locuitorii orașului care
nu rezidă în arealul proiectului, turiștii locali sau străini. Autorii
cercetării au folosit un mix de metode calitative și cantitative
pentru a adapta întrebările în acord cu fiecare categorie.
Datorită interacțiunii preponderent online, sondajul de
opinii nu are pretenții de reprezentativitate la nivel de popu-
lație a Capitalei: raportul prezent se rezervă asupra interpre-
tării rezultatelor ca ilustrative la nivel de percepție subiec-
tivă a respondenților. În total au fost colectate și inventariate
1373 de interacțiuni cu publicul: 35 riverani, 27 comercianți și
1311 public general.

Rezultate

A Comercianți

Preponderent, respondenții sondajului activează în dome-

niul ospitalității, urmând apoi comerț și servicii cu publicul. De
asemenea, 26 din cei 27 de respondenți sunt proprietarii sau
managerii în cadrul afacerii pe care o reprezintă.
Sondajul adresat comercianților a urmărit cinci paliere
ale activității lor, ca praguri de constatare, și, acolo unde este
cazul, înțelegere a efectelor pietonizării: cifra de afaceri lunară,
fluctuații în numărul zilnic de clienți între zilele lucrătoare și
sfârșitul săptămânii, valoarea bonului mediu, notorietatea afa-
cerii și adaptabilitatea la schimbarea mobilității în week-end.

A fost ca o gură de aer.

Pentru majoritatea comercianților cifra de afaceri a crescut

în perioada proiectului, cu vizibil mai mulți clienți la sfârșit de
săptămână, păstrând însă o valoare a bonului mediu aproape
constantă. O concluzie posibilă este că oferta comercială nu
s-a modificat, amplificându-se însă fluxul de servire.
Pietonizarea străzilor a reușit, din punct de vedere al
comercianților, să aducă în centru un public diferit de cel obiș-
nuit. Copiii au reprezentat, din acest punct de vedere, prin-
cipala schimbare în peisaj și în clientelă. Nefiind o zonă prie-
tenoasă cu familiile și copiii în timpul săptămânii, centrul s-a
transformat în weekend și a adus în cadru urban deschis un
public obișnuit preponderent cu parcurile și mall-urile.
Palierul notorietății urmărește legătura dintre localizarea afa-
cerii și recurența clienților, scopul întrebărilor din această

34 Raport 2021
Figura 1 Ce fel de impact a avut proiectul, din punctul dumneavoastră
de vedere, asupra:

Cifrei de afaceri lunare,

din perioada inițiativei

1
A scăzut

5
A rămas la fel

21
A crescut

Numărului zilnic de clienți, în zilele în care

străzile au fost pietonale

1
A scăzut

3
A rămas la fel

23
A crescut

Valoarea bonului mediu, în zilele

în care străzile au fost pietonale

1
A scăzut

16
A rămas la fel

10
A crescut

35 Străzi Deschise
Figura 2 Considerați că proiectul Străzi Deschise a avut un impact pozitiv
asupra notorietății afacerii dumneavoastră

3
Nu știu

20
Da

4
Nu

secțiune fiind determinarea unui aport considerabil de clien-

telă nouă datorată proiectului Străzi Deschise.
Dintre respondenți, mare parte (19) sunt afaceri stabilite cu
mai mult de 12 luni pe traseul proiectului, cu clientelă fidelă,
urmând apoi afaceri deschise în ultimele 6–12 luni (5) și respec-
tiv cei instalați recent, sub 6 luni (3), pentru care alegerea pozi-
ției a luat în considerare noul aflux pietonal. Coroborând aceste
date cu răspunsurile anterioare, se pot observa două tendințe:
pe de o parte o nouă recurență în rândul clienților de week-end,
care suplimentează astfel clientela fidelă din timpul săptămâ-
nii, și pe de altă parte iradierea notorietății unor afaceri deja
stabilite către cele nou înființate în preajmă.

Cred că datorită acestei inițiative am reușit să creăm

de fapt un vad. Noi am deschis în iulie, așa că a con-
tat mult asta. E normalitatea de care avem nevoie. În
orice altă țară asta e normalitatea.

Ultimul palier urmărit în sondaje a revelat disponibilitatea cres-

cută a comercianților în reorganizarea fluxurilor de aprovizi-
onare și servire. Unele afaceri s-au reorientat organic către
comerțul de sfârșit de săptămână, fie alocând resurse supli-
mentare pentru a deservi numărul crescut al clienților, fie
modificându-și orarul de funcționare, preferând să își acorde
ziua de pauză în timpul săptămânii.

A trebuit adaptare. Cu aprovizionarea ne-am descur-

cat, dar a trebuit și din punct de vedere al personalu-
lui. Am fost nevoiți să suplimentăm când erau des-
chise străzile.

În urma cercetării, proiectul Străzi Deschise a întrunit scor

pozitiv atât ca impact observat asupra afacerii (26 consideră
impactul pozitiv, 1 negativ), precum și ca măsură de repetat și
în anul următor:

36 Raport 2021
Figura 3 În ce măsură v-ați dori ca inițiativa să continue și în anii următori? Vă rog
să acordați o notă de la 1 la 5, unde 1 înseamnă în foarte mică măsură, iar
5 înseamnă în foarte mare măsură

1
2

26
5

Suplimentar, s-au notat nevoi de adresat în edițiile viitoare,

intenții din partea comercianților de auto-organizare și contri-
buție la valorificarea spațiului public, precum, și, ca observa-
ții din partea echipei intervievatoare, recomandări posibile pe
baza interpretării răspunsurilor.

Nevoi de adresat

1 În primele săptămâni de proiect s-a semnalat un

comerciant al cărui clienți uzuali de week-end nu au
mai avut acces cu mașina personală, așa cum erau
obișnuiți, până în directa sa vecinătate. Disconfortul
inițial a fost adresat, echipa de proiect arătând alter-
nativele posibile pe harta, la o proximitate sub 100m.
Comunicarea rutei alternative către clienții casei a
fost preluată de către comerciant.
2 Nevoia de a suplimenta serviciile de salubrizare pe
durata proiectului a fost recurent menționată de către
comercianți. Augmentarea fluxului obișnuit de clienți,
precum și itineranța lor de-a lungul traseului pietonal
face necesară prezența mai multor puncte de colec-
tare, preferabil selectivă, a deșeurilor rezultate din
consumul de băuturi și produse alimentare.

Intenții

S-a exprimat intenția mai multor comercianți de pe

Calea Victoriei de formare a unei asociații Horeca,
prin care să își uniformizeze mobilierul stradal și
modul de ocupare al spațiului trotuarului, sporind ast-
fel confortul și siguranța publicului. De asemenea, pe
străzile Franklin și Golescu s-a organizat o inițiativă
non profit de promovare, conservare și dezvoltare a
străzilor din spatele Ateneului Român, formată atât
din comercianți cât și din riverani. Printre scopurile

37 Străzi Deschise
 exprimate de ei este transformarea acestor străzi în
zone pietonale, reabilitarea fațadelor, alcătuirea, în
mod similar cu intențiile celor de pe Calea Victoriei, a
unui ghid și concurs pentru amenajarea teraselor:

Finalul proiectului ar trebui să fie o zonă conservată

fain. Micul Paris, cu slow food, slow life. Un punct de
atracție turistică pe care să îl promoveze primăria.

Recomandări posibile

1 Realizarea unui ghid de bune practici pentru amena-

jarea teraselor pe spațiul public al trotuarului, signa-
letică, colectarea deșeurilor, regim sonor.

B Public general

Sondajele de opinie în rândul publicului general s-au reali-

zat atât fizic, în timpul desfășurării proiectului (256), cât și
online (1055). Dintre respondenți, 68% locuiesc în altă zonă a
Bucureștiului față de cea în care s-a organizat proiectul, iar 11%
sunt din afara orașului. Restul de 21% locuiesc în zone apro-
piate arealului pietonizat. Palierele pe care s-a axat sonda-
jul adresat publicului general au fost: notorietatea proiectu-
lui, recurența experimentării sale, capacitatea proiectului de
a deveni o obișnuință, resursă, opțiune de petrecere a timpu-
lui liber în București. Proiectul a fost amplu comunicat, dovadă
că 68% din respondenții față în față, respectiv 97% din online,
auziseră de el. În directă legătură cu notorietatea este palierul
ce investighează recurența experimentării Străzilor Deschise.
Faptul că 45% din respondenți revin aproape în fiecare sfârșit
de săptămână denotă asimilarea naturală a străzilor pietoni-
zate ca spații de socializare și promenadă.

Vara aceasta am călătorit mai puțin decât anii tre-

cuți, am ajuns pe Calea Victoriei și în vecinătate în
aproape toate weekendurile cât a fost proiectul, la
plimbare, la o înghețată, la ascultat muzică live. A
fost minunat și pentru noi ca familie, și pentru prie-
tenii alături de care am petrecut timp frumos. Mi-a
amintit de aproape toate capitalele mari din Europa
care au zone pietonale, muzică live, terase, eveni-
mente în stradă.

Pentru că este o inițiativă care aduce oameni diferiți

împreună, mai mult decât o fac alte evenimente. Mai
ales pe timp de pandemie, m-am bucurat să ascult
muzică pe stradă, să mângâi cățeii unui alt privitor și
să purtăm o discuție simplă, dar din care am ieșit cu
sentimentul că sunt mai puțin singură.

38 Raport 2021
Figura 4 Cât de des ai frecventat vara aceasta
străzile pietonale?

n=1055 online %
45
Aproape în
fiecare weekend

40
În fiecare lună

11
Mai rar de o dată
pe lună

4
O singură dată

n=256 față în față %

46
Aproape în
fiecare weekend

32
În fiecare lună

22
Mai rar de o dată
pe lună

11
Este prima dată când
vin aici de când sunt
străzile pietonale

O medie de peste 30% revin în fiecare lună, iar între 4–11% le

experimentau pentru prima dată în ziua efectuării sondajului.
Mijloacele de deplasare ale publicului spre străzile pietonizate
au fost preponderent în spiritul încurajat de proiectul: mersul
pe jos și transportul public (30% și respectiv 31%), bicicleta
10%. Utilizarea autoturismului personal a fost aleasă de 25%
din respondenți, un număr mult mai mic, 2%, optând pentru
taxi sau servicii de car-sharing.

39 Străzi Deschise
Cât privește rolul funcțional al străzilor pietonizate prin pro-
iect, plimbarea a fost activitatea principală pentru 90% din
respondenți, 25% din aceștia alegând bicicleta, trotineta sau
skateboard-ul. Adiacent plimbării, 55% au folosit serviciile de
alimentație publică, iar 10% au făcut cumpărături. Străzile pie-
tonale au mai fost folosite pentru joacă, activități sportive pro-
gramate și improvizate, loc de învățat să se meargă cu bici-
cleta sau skateboard-ul.
Plimbarea pe traseul proiectului a relevat, în urma cerce-
tării, reperele comune actuale, precum și diversitatea ofer-
telor și funcțiunilor lor, dovedindu-se astfel capacitatea
proiectului de a reatașa sentimental și identitar locuitorii ora-
șului de orașul însuși:

Pentru că așa putem vedea acte artistice, putem juca

badminton și se poate alătura oricine jocului, putem
găsi un colț lângă care am trecut de n ori și nu am
realizat că are o inscripție de pe vremea interbelică.
Și asta ne face să ne iubim orașul, și poate așa ne
pasă mai mult când cineva vrea să îl strice.

Ca ultim punct al sondajului, s-a solicitat o notă acordată pro-

iectului, precum și măsura în care publicul general ar dori con-
tinuarea proiectului în anul următor. Media notelor oferite de
respondenții față în față este 4,82/5, cei online 4,77/5. În pro-
cent de 93%, ambele categorii au bifat că și-ar dori în foarte
mare măsură continuarea proiectului.
La fel ca în cazul comercianților, s-au notat nevoi de adre-
sat în edițiile viitoare, precum, și din partea echipei intervieva-
toare, recomandări posibile pe baza interpretării răspunsurilor.

Nevoi de adresat

1 Mobilier stradal de staționare, coșuri de gunoi mai

dese, preferabil cu colectare selectivă, și servicii de
salubrizare desfășurate și pe perioada de week-end.
2 Respectarea vitezei de tranzit și a culoarelor dedicate
pentru deplasarea cu bicicleta și trotineta electrică.

Recomandări posibile

1 Încurajarea utilizării mijloacelor de transport public

sau a car-sharing-ului în defavoarea folosirii auto-
turismului personal pentru a se deplasa spre zonele
pietonizate. Proiectul poate deveni instrument edu-
cativ cu privire la utilizarea orașului și trăitului împre-
ună. Se remarcă din răspunsurile participanților în
comparație cu datele din studiile menționate ante-
rior, un schimb de procente între folosirea transpor-
tului public (31% față de 27% în PMUD, SIDU) și cea a
autoturismului personal (25% față de 30%), crescând
utilizarea bicicletei și deplasarea pietonală.

40 Raport 2021
2 Reglementarea accesului scuterelor și motoretelor
în spațiul pietonal, pe benzile dedicate transportu-
lui cu bicicleta.

C Riverani

Întrebările pentru categoria riveranilor s-au axat pe efectele

proiectului asupra modului în care își desfășoară obișnuit pro-
pria activitate pe perioada weekend-ului: care sunt modifică-
rile observate în zona lor, între normalitatea zilelor săptămânii
și cele ale proiectului, ce adaptări au trebuit să facă, dacă au
necesitat eforturi și în ce mod, nota oferită experienței perso-
nale a utilizării străzilor pietonizate, nota acordată modificării
contextului cunoscut ca reacție la pietonizare, ce nevoi noi au
apărut în urma pietonizării. Precum la categoriile anterioare,
rezultatele sondajului sunt urmate de o serie de recomandări
posibile, ce reprezintă interpretarea echipei de proiect ca răs-
puns la nevoile adresate de publicul riveran.
Pentru majoritatea respondenților, pietonizarea străzilor
proprii a însemnat că au petrecut mai mult timp în cartier decât
înainte, în perioada weekend-ului. Modificările observate sunt
în ordinea menționării:
• siguranța sporită oferită de străzi, spre deosebire
de vitezele mari de rulare din timpul săptămânii
sau a nopților;
• reducerea zgomotului: în timpul săptămânii cau-
zat de rularea mașinilor, claxoane și demarajul,
deseori ostentativ;
• reducerea poluării: se poate sta cu
ferestrele deschise;
• creșterea vizibilității și activității comerțului stradal.

Proiectul Străzi Deschise a fost unul așteptat în

comunitatea adunată în jurul Parcului Kiseleff.
Revenirea la un Kiseleff fără mașini cu închide-
rea simultană a străzii Delavrancea, chiar și numai
în weekend, a însemnat, practic, pentru locuitorii
zonei, dar și pentru cei veniți din alte cartiere, extin-
derea parcului de la Aviatorilor până spre bulevar-
dul Mihalache. Bucurându-se că pot trece dintr-o
parte într-alta a parcului fără ca fluxul să fie întrerupt
de mașini, oamenii au folosit străzile deschise pen-
tru activități legate de sport, mișcare, jocuri, curse
cu biciclete sau mașini în miniatură și întâlniri rela-
xante cu vecinii sau cunoscuții. Dacă bulevardul
Kiseleff a fost spațiul activităților fizice, fiind legat în
memoria cetățenilor de vechiul proiect „Via Sport”,
Delavrancea a fost zona în care oamenii se bucurau
relaxați de cafea, de plimbări și discuții, de liniște. Aici
copiii au desenat pe asfalt sau au jucat badminton și
uneori, seara, adulții jucau tenis de picior.

41 Străzi Deschise
Figura 5 Locurile preferate din zona străzilor deschise

1 calea 8 velocitta
2 gelateriile 9 toate
3 piața 10 ateneului
4 muzeul 11 strada
5 străzi 12 sweetology
6 cafenele 13 enescu
7

42
kiseleff
Raport 2021
14 magazinele
15 clădirile 22 piețe
16 casa 23 arta
17 locurile 24 biserica
18 grădina 25 zonele
19 green 26 restaurante
20 artichoke 27 bulevardul
21 icoanei
43 Străzi Deschise
28 intersecția
Figura 6 Cum s-a schimbat modul tău de a petrece weekendul,
de când s-au închis străzile?

1
Plec mai des
din cartier/oraș

14
Petrec mai mult
timp în cartier

5
Nu s-a schimbat
în niciun fel

Pentru majoritatea respondenților adaptarea la pietonizarea

străzilor nu a presupus altceva decât o reorganizare a trase-
ului, accesul cu autoturismul fiindu-le facilitat de echipajele
de ordine în condițiile menținerii unei viteze de rulare reduse.
S-au remarcat însă două tipuri de situații: cele particulare prin
singularitatea lor, ce au avut nevoie de consiliere din partea
echipajelor poliției rutiere, cu rezolvări punctuale, și respec-
tiv cele recurente datorită poziționării accesurilor auto private
față de zonele pietonale temporare. În cazul celei de-a doua,
echipa de proiect a comunicat și negociat direct cu locuitorii,
căutând împreună soluții posibile.
S-a menționat încărcarea unor zone adiacente, cu capa-
citate redusă, cu traficul preluat de pe străzile de capacitate
mare. Coroborând cu datele preluate din chestionarul adresat
publicului general, unde se indică un procent de 25% în rândul
celor care s-au deplasat spre zona pietonizată cu autoturismul
personal, se poate considera că ceea ce cauzează supra-aglo-
merarea țesutului rutier minor este preponderent obișnuința
traversării zonei centrale pentru a ajunge la diferite alte des-
tinații. Pentru soluționare intervine însă necesitatea aplica-
rea de politici publice de descurajare a mobilității de tranzit
prin centrul orașului, împreună cu o serie de măsuri de încura-
jare a transportului public și a implementării de infrastructură
publică în noile dezvoltări imobiliare, ce pot avea efecte imedi-
ate și în timpul obișnuit al săptămânii (v. PMUD, SIDU).
În mod similar cu celelalte două categorii de intervievați,
majoritatea riveranilor consideră proiectul Străzi Deschise ca
fiind pozitiv pentru București, dorind ca acesta să continue
și în anii următori.
Respondenții care au acordat votul minim și-au motivat
alegerea printr-o serie de nevoi ce ar trebui adresate, nevoi
rezultate nu din premisele proiectului ci din maniera în care
acesta a fost metabolizat (prin reacție, acțiune și adaptare) de
către ceilalți actori direct implicați, de la autorități, la comerci-
anți, la publicul general. Le vom prelua în cele ce urmează, în
două subcategorii: nevoi de adresat și recomandări posibile.

44 Raport 2021
Figura 7 În ce măsură consideri inițiativa bună pentru București? Te rog să acorzi
o notă de la 1 la 5, unde 1 înseamnă în foarte mică măsură, iar 5 înseamnă
în foarte mare măsură.

7
1

2
2

3
3

5
4

18
5

Figura 8 În ce măsură ți-ai dori ca inițiativa să continue și în anii următori? Te rog

să acorzi o notă de la 1 la 5, unde 1 înseamnă în foarte mică măsură, iar 5
înseamnă în foarte mare măsură

9
1

1
2

2
3

3
4

20
5

Nevoi de adresat

1 Uniformizarea interacțiunii echipajelor de ordine

cu riveranii — în principal s-a acordat ajutor pen-
tru facilitarea accesului riveranilor la propriile

45 Străzi Deschise
 locuințe, tranzitarea zonelor pietonizate, însă au exis-
tat câteva semnalări de situații atipice ce necesită
decizii mai largi.
2 Respectarea vitezei de tranzit și a culoarelor dedicate
pentru deplasarea cu bicicleta și trotineta electrică.
3 Reglementarea ocupării trotuarelor în peri-
oada pietonizării.
4 Controlul nivelului de zgomot ambiental pro-
dus de diverși artiști stradali sau servicii de ali-
mentație publică.
5 Suplimentarea serviciilor de salubrizare, atât în tim-
pul weekend-ului cât și la încheierea fiecărei săptă-
mâni: curățarea trotuarelor cu jet de apă și aspirator
urban, selectarea deșeurilor.
6 Consultare recurentă a reprezentanților riveranilor cu
privire la adaptări de trasee și programe.

Recomandări posibile

1 Realizarea unui ghid de bune practici în mobilarea,

semnalizarea, acustica și igienizarea trotuarelor, în
dreptul punctelor de alimentație publică. Întreținerea
trotuarelor după încheierea pietonizării.
2 O mai bună semnalizare a zonelor de intersecție a
spațiilor pietonale cu cele carosabile semaforizate.
3 O hartă cu zonele consiliate pentru artiștii stradali,
care să nu interfereze cu spațiile cu funcțiuni prepon-
derent rezidențiale.
4 O mai bună comunicare în ceea ce privește mobilita-
tea către zonele centrale pietonizate — cu insistarea
pe importanța folosirii transportului în comun, care
deservește excelent întregul traseu.
5 Reglementarea accesului scuterelor și motoretelor
în spațiul pietonal, pe benzile dedicate transportu-
lui cu bicicleta.
6 Introducerea de limitatoare de viteză pe traseul
Kiseleff — Calea Victoriei pentru a descuraja atât
rularea cu viteze mari, dar și demarajul zgomotos și
ostentativ al unor participanți la trafic.
7 Promovarea străzii ca spațiu public și a pietonizării ca
instrument de educare în știința de a trăi împreună.

Concluzii cercetare

Pentru majoritatea respondenților, indiferent de catego-

rie — comerciant, public general sau riveran — proiectul
Străzi Deschise:
a are impact pozitiv asupra orașului, reactivând prome-
nada în cadrul urban central, și se dorește continua-
rea sa în anii următori;
b presupune adaptări de trasee și program ce se pot
reorganiza cu relativă ușurință;

46 Raport 2021
c aduce un plus de siguranță în utilizarea pieto-
nală a străzilor, diminuează poluarea și zgomotul
produs de trafic;
d a oferit cadrul urban confortabil pentru plimbare și
socializare categoriilor de public defavorizat în gene-
ral de oraș: copii, adolescenți, persoane în vârstă,
persoane cu dizabilități;
e a deschis orașul către activități sociale, sportive, cul-
turale în aer liber, accesibile tuturor;
f a oferit o alternativă petrecerii timpului liber în oraș,
care are potențialul de a deveni un obicei / tabiet
social și cultural, de reîmblânzire a relației afective și
identitare a orașului cu proprii lui locuitori, precum și
un potențial turistic;

În mod specific, pentru comercianți, proiectul Străzi Deschise:

g a adus o creștere semnificativă a cifrei de

afaceri lunare și a numărului zilnic de clienți
din timpul weekend-ului;
h a creat premisele suplimentării
personalului;
i a facilitat creșterea notorietății afacerii;
j a adus un public diferit de cel obișnuit,
copiii fiind principala schimbare în clientelă.

Experimentarea directă a proiectului a condus, pe lângă obser-

vațiile subiective strict legate de percepția sa, la o serie de
nevoi noi, resimțite de către toate cele trei categorii de public,
și pe care aceștia le recomandă spre studiu și rezolvare pen-
tru optimizarea experienței în timpul edițiilor viitoare. Se men-
ționează în răspunsurile primite că aceste nevoi au rezultat în
urma modului prin care diferiții actori participanți s-au rapor-
tat la pietonizare, mai degrabă decât ca reacție la obiectivele
generale și specifice ale proiectului. Astfel, nevoile de adresat
se pot grupa în următoarele categorii:

1 Nevoi de infrastructură

• suplimentarea serviciilor de salubrizare în

weekend, cu dispunerea unui număr mai
mare de puncte de colectare a deșeurilor,
preferabil selectivă;
• suplimentarea mobilierului urban public
dedicat staționării, informării, întâlni-
rii, necondiționat de apelarea la servi-
cii comerciale;
• introducerea de limitatoare de viteză pe
traseul Kiseleff → Calea Victoriei, pen-
tru a descuraja rularea cu viteză cres-
cută și demararea deseori ostentativă și
agresivă ca zgomot;

47 Străzi Deschise
 • suplimentarea toaletelor publice, branșate
la apă și electricitate, și a cișmelelor.
2 Nevoi de control

• respectarea vitezei de tranzit și a culoarelor

dedicate pentru deplasarea cu bicicleta și
trotineta electrică,
• semnalizarea eficientă a zonelor de inter-
secție, semaforizată sau nu, dintre arealul
pietonal și traversările carosabile,
3 Nevoi de reglementare

• reglementarea accesului și a condiți-

ilor de tranzit pentru vehicule motori-
zate cu două roți,
• reglementarea și controlul nivelului de zgo-
mot ambiental produs de diverși artiști stra-
dali, evenimente punctuale sau servicii de
alimentație publică,
4 Nevoi de comunicare și consultare

• comunicarea și promovarea metodelor

alternative de mobilitate care au ca destina-
ție arealul proiectului, în defavoarea depla-
sării cu autoturismul personal, ce poate
cauza trafic substanțial și nenecesar în
zonele direct adiacente;
• consultarea recurentă a reprezentanți-
lor riveranilor și comercianților cu privire la
adaptări de trasee și programe;
• comunicarea proiectului care să cuprindă
și un ghid de utilizare prietenoasă și înțele-
gere a rolului spațiului public urban: promo-
varea zonelor istorice, a activităților cultu-
rale disponibile, a conviețuirii împreună, a
orașului ca bun comun.

În urma cercetării, se validează obiectivul general și câteva

dintre obiectivele specifice ale proiectului. Suprapunând
rezultatele directe documentate în timpul proiectului, precum
și nevoile exprimate de public, echipa de proiect le adresează,
conturând și supunând spre consultare o serie de recomandări
și sugestii de îmbunătățire în scopul optimizării proiectului și
implicit, a experienței fiecăruia.

48 Raport 2021
49 Străzi Deschise
Recomandări posibile
Pentru adresarea nevoilor de infrastructură și control, raportul
de față poate fi considerat și o solicitare înaintată administra-
ției locale ce va fi discutată punctual în vederea organizării vii-
toarelor ediții.
Pentru adresarea nevoilor de reglementare prin prezentul
raport se recomandă realizarea unui ghid de bune practici în
ceea ce privește utilizarea spațiilor pietonizate în spiritul con-
viețuirii responsabile în oraș. Asemănător proiectului, ghidul
poate fi un pilot contextualizat pentru Străzi Deschise, cu posi-
bilitatea de generare a unui document mai amplu, care să înso-
țească demersuri similare.
Ghidul cuprinde:

A Secțiune de morfologie a spațiului pietonal

• extinderea spațiilor de servicii comerciale pe domeniul

public (distanțe minime, reguli și exemple de amenajare,
mobilier urban, iluminare, protecție solară și de intemperii);
• amplasarea și suplimentarea mobilierului urban public care
să faciliteze socializarea, staționarea și informarea (bănci,
puncte de informare, scaune deplasabile);
• suplimentarea mobilierului urban de salubritate cu puncte
de colectare selectivă pe traseele pietonizate, în corelație
cu zonele de densitate / atractori ai utilizatorilor;
• deschiderea curților instituțiilor de cultură de pe traseu
care să funcționeze ca alveole de staționare, întâlnire, orga-
nizare a evenimentelor culturale proprii;
• introducerea de limitatoare de viteză și radare de zgo-
mot pentru Calea Victoriei, și, în fază ulterioară, ridica-
rea la nivel a intersecțiilor cu tranzit pietonal important.
Această măsură poate fi implementată tuturor străzilor ce
urmează să fie pietonizate, pentru a scădea riscul de acci-
dente și disconfortul legat de zgomotul demarajului și al
vitezei de rulare;
• suplimentarea toaletelor publice branșate la apă curentă
și electricitate, precum și a cișmelelor publice/ fântâni
cu apă potabilă.
B Secțiunea funcțională a spațiului pietonal

• respectarea condițiilor de liniște și confort a areale-

lor rezidențiale;
• indicarea zonelor agreate pentru artiști stradali sau eveni-
mente culturale în spațiul străzii;
• spațiu stradal prietenos cu toate gamele de vârstă și de
abilități fizice sau cognitive: aplicarea principiilor desig-
nului incluziv atât în configurația morfologică cât și
cea funcțională.
C Secțiunea informativă a spațiului pietonal

• ce înseamnă spațiul public și care este rolul său în oraș ;

52 Raport 2021
• patrimoniul construit, material și imaterial întâlnit de pe tra-
seele pietonale, gradul său de accesibilitate și integrare în
viața publică a orașului;
• orașul la nivelul ochiului — ce înseamnă plinta urbană;
• signaletica urbană incluzivă — descrierea proiectului, a tra-
seului, puncte de interes și ajutor, conexiuni cu transportul
public sau alte trasee pietonale sau culturale;
• oraș prietenos cu copiii / cu adolescenții / cu vârstnicii / cu
persoanele cu dizabilități / cu animalele de companie.
D Secțiunea organizatorică a spațiului pietonal

• planificarea orarelor și traseelor de aprovizionare pen-

tru serviciile și comercianții din arealele ce urmează să
fie pietonizate;
• consilierea riveranilor cu privire la traseele posibile pentru
desfășurarea activităților lor obișnuite;
• prezentarea unui calendar de evenimente pentru ediția
în curs: momente în care pietonizarea se suspendă sau în
care devine cadru pentru desfășurarea unor evenimente
sociale sau culturale.
E secțiunea bunelor maniere/
bunei conviețuiri în spațiul pietonal

• codul rutier în spațiul pietonal: ce forme de trafic sunt

admise, cu ce limitări și condiții, cui se acordă prioritate,
care sunt convențiile negociate în cazuri specifice;
• reguli de curtoazie în spațiul public — pentru publicul pie-
ton, pentru comercianți, pentru artiști, pentru bicicliști, tro-
tinetiști, motoriști, pentru cei cu animale de companie;
• condiții și regulament de întreținere a trotuarelor, mobilie-
rului și vitrinelor, de către entitățile comerciale și de ser-
vicii care le folosesc în timpul pietonizării: aspirare, cură-
țare cu jet de apă;
• îndrumar de mobilitate pentru participanții la pietonizare:
parcare doar în locurile special amenajate, descurajarea
deplasării cu autoturismul personal, încurajarea folosirii
transportului public sau al mijloacelor nemotorizate, folosi-
rea pick-up și drop-off points-urilor indicate de către orga-
nizatori pentru cursele cu taxi sau car-sharing.

Pentru adresarea nevoii de comunicare și consultare se reco-

mandă stabilirea, la începutul fiecărei ediții, a unui calendar de
evenimente planificate sau a intervalelor pentru evenimente
ce urmează să fie planificate, pentru a putea oferi predictibi-
litate cu privire la funcționarea proiectului drept cadru pentru
organizarea a diferite evenimente culturale și sociale publice.
Se permite astfel implicarea comunității locale în gestiona-
rea activităților punctuale, și se facilitează dialogul, pe o bază
de încredere și stabilitate, între echipa organizatoare și rive-
rani, comercianți de pe traseul proiectului, și public general. De
asemenea se încurajează inițiativele de asociere ale comerci-
anților de pe traseu, după modelul enunțat în cercetare.

53 Străzi Deschise
Perspective de viitor
Așa cum s-a explicitat în raport, proiectul Străzi Deschise
și-a dovedit potențialul de instrument administrativ, comuni-
tar, strategic, de consultare și cercetare, fiind receptat pozi-
tiv de către marea majoritate a publicului general, comercianți
și riverani, ce dorește de asemenea continuarea proiectului în
anii următori. Pe termen mediu și lung, proiectul are capacita-
tea să devină exponent identitar — cultural, social, economic –
pentru zona centrală a Bucureștiului. Pe termen foarte scurt și
scurt, proiectul este un instrument didactic pentru mobilitatea
durabilă, politicile publice, valorificarea patrimoniului, accesi-
bilizare și incluziune, deschizător de negocieri în vederea pla-
nificării urbane a orașului. Prin aliniere la tendințele europene,
Străzi Deschise este expresia unei politici publice unanim
acceptată în spațiul european, unde pietonizarea, prioritizarea
pietonilor și a transportului nemotorizat, recuperarea patrimo-
nială a spațiilor publice sunt etape obligatorii ale dezvoltării
actuale a orașelor.
Dincolo de aspectele administrative ale potențialului și
rolului proiectului, considerăm poate mai importantă rețese-
rea relației afective a publicului față de propriul oraș. Plimbarea
dă ocazia observării lente a cadrului urban, a rememorării
sau creării de noi amintiri, de conectare semnificativă la oraș.
Posibilele efecte sunt responsabilizarea față de ceilalți și față
de oraș, implicarea în întreținerea și dezvoltarea sa, sistarea
toleranței față de ilegalități (demolări, neîntreținere a fațadelor,
grădinilor sau spațiilor verzi, publice, abandon, ocupare a spa-
țiului public, parcări nereglementate). Proiectul Străzi Deschise
își poate obișnui publicul cu normalitatea unei conviețuiri ele-
gante și sigure în oraș.
Prin urmare, echipa Străzi Deschise își exprimă ferm inten-
ția de continuare a proiectului. În sprijinul optimizării sale,
menționăm ca obiective suplimentare pentru anul 2022:

• continuarea dialogului cu autoritățile și stabilirea

împreună a unui program de consultări în vederea
pregătirii și monitorizării pe parcurs a proiectului;
• definirea unui regim juridic al proiectului, pentru a
nu fi încadrat la categoria evenimente ci la condiție
temporară a spațiului carosabil sau politică publică
cu privire la domeniul public și mobilitatea pieto-
nală. Conform legislației în vigoare, suprapunerea de
evenimente în același spațiu public nu este permisă,
prin urmare această separare pe categorii distincte
ar permite utilizarea spațiului pietonizat drept cadru
pentru evenimente sociale sau culturale curatoriate
și aprobate de către administrație;
• demararea procesului de permanentizare a pietoni-
zării temporare și reversibile, prin înaintarea unei pro-
puneri de hotărâre în CGMB. Simplificarea procedurii
birocratice poate, pe de o parte să asigure recurența
proiectului și transformarea sa într-un reper sau chiar
brand de oraș, și pe de altă parte să deschidă accesul

58 Raport 2021
 către viitoare propuneri de pietonizare din partea
specialiștilor sau comunităților locale;
• realizarea unui calendar care să ofere predictibilita-
tea necesară bunei organizări și dialogări cu toți acto-
rii implicați în organizarea și implementarea proiectu-
lui, precum și cu beneficiarul său direct, publicul. Un
calendar prestabilit oferă și continuitate în demersul
cercetării de teren, colectării de date și analizei des-
fășurării și impactului proiectului, fiind o componentă
esențială a instrumentului de cercetare și consultare;
• stabilirea unui cadru formalizat pentru gestionarea
diverselor situații particulare, fie survenite în teren,
fie datorată programării de evenimente conexe, prin
care să se permită luarea rapidă de decizii coerente
cu obiectivele proiectului;
• simplificarea sau eficientizarea metodelor de închi-
dere a străzilor;
• extinderea arealului de proiect pentru a include și
partea de vest a Bulevardului Unirii (bulevardul și
zona Fântânilor), strada Ion Ghica (între b-dul I.C.
Brătianu și str. Doamnei) și strada Blănari (b-dul
I.C. Brătianu și strada Doamnei), strada Nicolae
Golescu (între str. George Enescu și str. C.A. Rosetti).
strada Episcopiei (între str. Nicolae Golescu și str.
G. Clemenceau);
• realizarea unui studiu mai aprofundat, cu colectare și
analizare de date, care să concretizeze astfel proiec-
tul ca instrument de cercetare aplicată;
• realizarea unui ghid de bune practici și recomandări
pentru utilizarea spațiilor pietonizate, așa cum este
detaliat la capitolul anterior;
• creșterea incluziunii în spațiul urban al orașului, uti-
lizând pietonizarea drept cadru confortabil pentru
toate categoriile sociale, de vârstă și abilități fizice și
cognitive, semnalizat ca atare;
• propunerea amplasării de mobilier urban mobil în
zona centrală, ca proiect pilot pentru creșterea atrac-
tivității spațiului public urban și a responsabilită-
ții publicului.

59 Străzi Deschise
Design grafic
Daniel & Andrew Design Studio
un proiect dezvoltat cu susținut de implementat de