Legende Basme Ispirescu
Legende Basme Ispirescu
Legende Basme Ispirescu
,
.
www.dacoromanica.ro
LEGENDE
SAU
BASIIELE ROMANILORC
ADUNATE DIN GURA POPORULUI
DE
P. ISPIRESCU
culegVor-tipogr of
BUCURESCI
EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG i TIPO- LITOGRAFIA DOR. P. CUCU
7, CALEA RAHOVEI, 7 i 8, BUT.. ELISABETA, 8.
1892.
www.dacoromanica.ro
Colectia de fats se pun crotir iloriz.
www.dacoromanica.ro
IN LOCO DE PREFATA-
Mirceptl, 1882
Dornnule Ispirescu,
Privindu la volumulii de povesti poporalecemi-altri-
nzisti la lard, imi pare ca me aflu in fates cu o comora
pe care asti fi perdut-o de multi, §i am rega sit-o intr'o Ali
de noroc.
Uri geniii farmeccitor ese din cuprinsulti lui §i vine de
me is pe aripele sale ca sci me transporte in timpulti co-
pileiriei mole si in lumea acea multi t adimenitOre,locuitol
de zntei, de balauri, de pajuri, de cai ncisdra vani, de
paseri mciestre, de stramba-lenine, de sfarma-pietre, de
feli-frumosi, de fete de im.perati cu plete de aur, etc.,
intr'unti cuventa de tote minunile ce-mi povestea manca
(doicaj in noptlie de iarna la gura sobei.
Dragalase povestiri care izni inganaftsomnultl,cu visuri
incantatOre §i care ail, avutii o fericita inriurire asupra
inchipuirei mole de cand mita pelume. Ele aft contribuita
a me face poeti;
In adevera-aceste fantastice roduri ale imaginafiei po-
porului romanti ati unit caractera, de origtnalitate carele
radices mai presusi de call basmele altoru neniurf,, ccici stint
si inavtlfite de traditii mitologice ale anticilorti no§tri stre-
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
RADU PRICU
invet6tor
-ale BRA*OV K.-
I
TINERETE FARA BATRINETE *E VIA.TA. FARA.
DE MOARTE.
www.dacoromanica.ro
lI
ILEANA. SIMDIANA.
fata cea mai mare isi lud inima in ding si-lt intreba intro
di la masa, ca de ce este superatil :
Au purtarea nostrA nu-ti place? ii dise ea. AU supusil Ma-
riei Tale sunt rei si artagosi de-IT pricinuesce atata mahnire ?
Spune si nod, tats, tine este vipera aceea care nu-ti da
pace si-ti otravesce betranetele si ne fagaduimii chiar a ne
jertfi, deed acesta va putea sa-ti aline ore alma mahnirile :
cad numai tu, tatd, esti mangaerea nOstrA, dupd curnii prea
bine scii; era not nice °data r ea t esitii din cuventulii teir.
De asta, asa este ; n'amii a me plange de nimicu. Nu
mi-ati calcat porunca nici o data. Dard voi, dragele mele,
nu puteti sa -mi alinati durerea care-nil pdtrunde sufletulft.
Vol sunteti fete, si numai un baiatu marl scete din nevoia
in care me ann.
Eu nu intelegii, dise fata cea mare, de ce ascundi de
not isvorulu mahnirilor tale, tats, spune, ca eil eta suntil
data a-mi da viata pentru tine.
Ce sa sciti voi face, dragele mele De cand sunteti pe
lumea asta aLba, vol ati amblatil cu furca, cu aculii, cu re-
: sciti torte, case, tese. Numai unit vitezil me p6te
www.dacoromanica.ro
46
lui balauril.
Um"' cesil tinu lupta. Calulit o potrivea cumil sa vina totil
came la o parte ca sa-I reteze vre-unil cape; dark' vrajma-
sulti se pazia si elit destuliide bine. In cele mai de pe urn.a
isbuti fata sa ranesca pe balauru. Atunci dandu-se elu de trei
on peste ca.pil, se racy °mil
Fetel nu-i venea sa creda ochiloru candil vedu pe tata-seu
inaintea ei ; era elu luand-o in brale si serutand-o pe frunte.
11 dise :
VOA ca to esti voinica, fata mea, si bine ai facutil de
1I-ai luatu ca lulu asta , cacI fara densulil to -ai fi intorsti si
to ca surorile tele. Amii bun/ nadejde sa ispravesci cu bind
sltijba, cu care to -ai insarcinatii de buns voe. Numal adu-ti
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
III
www.dacoromanica.ro
IV
ALEODORU IMPERAT.
Asa ?
Asa.
Se pusera si facura legatura ; scrisera carte si o in-
tarira.
Viindu fata de fag se invoird ca a doua -di elu sa se a-
scunda cum va sci mai bine. Eara data se invoirar elfi ra-
mase inteunil neastamperil, ce-ld chinuia mai cumplitil de
catu mOrtea. Eta se gandea si se resgandea cum sa se ascunda
mai bine. Vedi ca era vorba de capulil lui, era nu de altd-
ceva. Si tad mergdnd pe ganduri si totil planuindfi, eta call
aduse aminte de stiuca. S^ose solcluld, se uita si se gandi
la stapana lui : candu, eta, mare, ca Stiuca si venise gi-1 dise :
Ce poftesci de la mine, Fetil-frumosii ?
Ce- sa poftescii ? Eaca, eca, ce mi s'a intamplatii. Nu
scii to ce-va sa me inveti ce sa face ?
Ea nu to mai ingrijia. Lag pe mine.
Si indata, lovindii din coda, facu pe Aleodord unit' cosacelu
si Ile ascunse pe funduld marii, printre cei-lalli cosacel.
Candu se scula fata, isi lua ochianulfi §i se uita cu elu
In tote partile. Nu-le vedu. De unde cei-lalti care venise sa
o cera in casaterie, se ascundeail prin pivnifi, pre dupa case,
pre dupa eke o sirs de pae, sail prin vre-o cula parasita,
Aleodoril se ascunse astil-felti in catii fata infra la grije ca
a sa fie biruita. Ce-i veni ei, se uita cu ocbianulii si in mare,
si ilu zari pe fundulfi marii printre cosacel. Pasa-mi-te o-
chianulii el era nasdravanii.
Esi d'acolo, hotomanule, ii dise ea ridendfi. Ce mi to -ai
posmagitti asa ? Din co§cogiami-te omulu, to -al fa'cutii unu
cosacd §i mi to -ai ascunsil in fundulit marii.
N'avu incotr'o si trebui sa iasa.
Ea dise §i imperatului :
Mi se pare, tata, ca flecaulu esta mi-a venitii de hacu.
Si multfi e nurlifl si dragalayl. Chiar de l'oiti alla pans la
a treia ora, sa-hi erti, tats, ca nu e prost ca cei-lalp. Boiulti
lui flu arata a fi ce-va mai deosebitil.
Vomit vedea, ii respunse imperatulfi. .
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
V
www.dacoromanica.ro
5'i
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
VI.
/iNSIR.TE MARGARITA
www.dacoromanica.ro
04
www.dacoromanica.ro
68
Unit tdciune,
$'unti carbune,
Taci, Mete, nu mai spune.
Eara boerulit dise si elu :
Unit carbune,
5'untit taciune,
Spune, Mete, spune.
Unti taciune,
S'unu cArbune,
Tadi, Mete, nu mai spune.
Darg si Doerulft sari, si clise si elu :
Unit taciune,
S'unft carbune,
Spune, bgete, spune.
Baiatulti incepu :
a Atunci bahnita, care auclise ce vorbise scandurile, staru
cu dinadinsul la barbatu-sea, ping ce taie scandurile. Ea le
lacu tandari si le puse pe focti. Doe scanteiere sarira pe co§g
Si caclura in grading. Din aceste scanteiere, rgsarirg doe ste-
ble de busuioc. Doerulti avea un mielqele ; elu scapg in
grading §i manta din acest busuioc. IndatA i se auri lanai
mgrgariitari.
« Cum vec.lu cioropina ei acestg minune, se prefacu ca e
bolnava si ceru de le barbatu-sea sa-i tae mielule, ca se va
insanatqi de va manca din elu. Acesta se impotrivi. Ea sta.-
rui. Si ca sa scape de gara-mara, cg nu-I mai tacea fleenca,
puse de-lii taie. Ineiete mArgaritari.
www.dacoromanica.ro
70
Un taciune
S'un carbune
Tad, baete, nu mat spune.
Boerul Insa, caruia pare ca i se racorea inima &And audea
spusele baetului, ii da ghies, clicendu'i :
Un carbune
S'un taciune,
Spune, baete, spune.
www.dacoromanica.ro
VII
LUPULU CELU NASDRAVANt SI FET-FRUMOSe
www.dacoromanica.ro
RADU PRpCti
invetAtor
VIII. -ON BR, WV ec.
PRASLEA. CELU VOINICO 51 MER ELE
DE AMC
Mai Iasara friughia si scose .si pe fata cea mica: acesta era
logodnica 1ui Praslea ; lug marulA 0 celii de audi nu-id
dete, ci itu tinu la sine.
Elu simtise de mai 'vain te ca crap sei 11 porta sambetele
si dud se mai lass franghia, ca sa-le ridice si pe elu, den -
sulu legs o piatra si puse caciula d'asupra ei, ca sa -1 cerce,
era fratii data veclura cadula, socotindii ca este fratele loril
celti micu, slabird vartejile si dete drumul tranghiei, care se
lasa in josii cu mare iuteala, ceea ce facu pe frati sa creza
ca Praslea s'a prapaditii.
Luara, ded, fetele, le dusera la imporatulii, ii spusera cu
prefacuta mahnire ca fratele for s'a prapaditti, .si se cunu-
nard cu fetele, dupa cum randuise Praslea. EarA cea mai
mica, nu voia cu -nici un ehipu sa se marite, nici sa is pe
altule.
Praslea, care sedea d'o parte, WO piatra, care cacjuse cu
sgomotil, multumi lul Dumnecleu ca i-a scapatii dilele, si se
gAndea ce sa faca ca sa iasa afara. Pre dud se &idea si se
p langea, densulil adi unit tipatti .si o vaetare care ii implu
inima de jale ; se uita imprejuril si veclu un balaur care se
incolacise Fe un copaciu, si se urea ca sa manance nisce pui
de Sgripsor, scose palosulu Praslea, se repe4i la balaurti si
numai de that flu facu in buckele.
Puii, cum veclura, ii multumird si-i clisera : vino incoa, o-
mule vitezil, sa te ascundemil aid, ca de te va vedea mama
nestra te inghite de bucurie. Trasera o pans de la unubl
din pui, ascunsera in ea.
CAnd veni Sgriporoica si veclu gramada ala mare de bu-
catele de balaurti, intreba Fe pui tine le-a facutu esti" bine?
Mama, clisera el, este un omit de pe teramuld celaialtu
si a apucatil incoa spre rAsdritd.
Me ducti, le clise ea, sa -i multumescil.
Ea porni ca vantulii in spre partea incotro ii spusese puii
ca a apucatii omul. Dupa cate-va minute se intorse:
Spuneti-mi dreptil, le cjise, incotro s'a duse.
Spre apusil mama.
www.dacoromanica.ro
90
Asa facura. Dlira cafe trei frail In curie, din naintea pala-
tului, aruncara sagetile in susi, si cand *tura, ale fratilorft
celorti mai marl', le Ward drep to in crestetule capului 6i-I
omorira, darn a celui_ mai mice, II cadu dinainte.
Eara data ingropara pe fratil cei mai marl, facura nunta
mare, si Praslea lea pe fata cea mica. TOta imperatia s'a
bucuratil ca Ie-a adusti DumnecjeCt sanatosu pe fiulu edit mai
mica ale imperatului, si se mandrea, falindu-se, de vitejiile ce
facuse elu ; era dupa mortea Mane-sett' se sui elft in scaunuliii
Imperatiei, si imperati in pace de atunci si Fana in clioa de
astkri, de or fi trainde.
Trecuiti si eft pe -acolo si satuiti de me veseliiii la nunta,
de unde lucid
0 bucata de batoce,
picioril de epure schiope,
si incalicaiii p'o sea si v'o spuseiti dumniavostra asa.
Povestita de tata.
NOVA Publicata pentru intaia era in Teranulii rornand, Nr 13
§i 14 din 1862 ; apoT intro brosurica Basme sae povegi populare ;
a treia Ora in Legende sad Basmele Romtzniloric, Partea I, la 1872.
www.dacoromanica.ro
xf
VOINICULU CELU CU CARTEA
IN MANA NASCUTU
putea tine. Vru sa-i smucesca cartea din mina ; dara baiatui
o tinea vertosii. Luptendu-se cu baiatulti prin vasduhu ca
sa-1 is cartea, calugarulti ilu scapa, si final unchiasului cadu
intr'o prapastie adanca.
Dumne;leii scie cat a ramasti elu acolo, pins' s'a desmeti-
eau din ametela ce-1 veni caclendii. Cand se pomeni, ele era
tori cu cartea in !Dana. Multumi Domnului ca l'a scosil din
mana duhurilolii rele si ca este viii ; dara altii necaza acumti I
nu scia unde se afla. Se sc6la elu d'acolo, si o pornesce la
drumil Si aide, si aide 'Ana ce d'abia esi din prapastie. A-
poi o lua intr'acolo unde mila Domnului l'o duce. Si apu-
candil spre sore scapata, se duse, se duse, Ii de vara pan&
'n sera, fait sa dea de vr'un sate si fard sa vacla puiti de
omit; si mai mergendii ce mai merse, dete de unit copaciit
si mase acolo. Nemancat si neboutil nu putea sa dOrma Si
luptandu-se cu femea, cu setea si cu nesomnulit, se socotea
unde s'aril duce, Ca sa ask la lume. A doua cli o apnea 6-
rasi spre sore scapata, dupa cum planuia elu, pana ce dete
reste nisce gramecji de capetani si ose de Omen!.
Si apucandu-lit nisce racori reel de fried, incepu a citi pe
carticica lui, si inlatura Ore cumit groza ce sta gata sa -id
coprincla. t i lua deci inima in dint! si porni inainte ; de ce
mergea mai nainte, d'aceia grameclile de ose de omit se in-
multeal Eli' se Wu ca nu le baga de semi, si totit inna-
inte mergea, pins ce ajunse la unit °rash mare, din care
numai daramaturi ramasese. Prea putine ziduri mai erait
in piciere. Si mai merse ce mai merse, si dete de nisce pa-
laturi forte frurnose.
Acolo dacti ajunse, batu in pOrta. Eta cugeta sa cent ceva
de mancare, ca nu mancase nu scia de cite chile, si sa-16 lase
sa mae acolo, ca era vreme de cand nu se odihnise ca lu-
mea. Dart nu-i respunse nimeni.
Ma! batu o data. Dard ca sa respuncla tine -va, ba.
In sfarsit0 bate si a treia art ; dart nitelit mai taricelti
De asta data se aucli un glas pitigaiatti din launtru a-lit in-
treba : tine este ?
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
409
www.dacoromanica.ro
X
OMULU DE PIATRA.
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
XI
VOINECUL CELO FARA. DE TATA..
l*fest °data' ca nici ()data, etc.
A fost un imperat §'o imperatesa. Ei aveati numal a
fata, si o patea ea lumina ochilorti lord. Ea n'avea
voe sa esa nici pins in grad ina !Ara &Liam eI. Acesta o Pima
de aprope §i n'o scapa din vedere nici cat ai da in cremene
Fata totti §eclendu la ferestra vedea pe un june fluerA-vintil
umblandti de colo pina colo. IRV() di uitandu-se la elu o
ve4 §i elu, si tintindti ochii in ochil ei, ea 'sin* unit fior
apoi ca o scantee de focti o arse ce-va la inima. Se trase fata'
de la ferestra §i spuse dadacA-seI ce i se intempla. Atunci
dlidaca eI ii clise :
Ci ca fugi i d-ta de ferestrA! Ce tot te sgaesdi si te
uiti la toff d'alde taie cainilor fruncla.
Nu trecu multu §i fata incepu a nu se sin* bine. Fag_
mi-te luase in pantice, fara scirea lui Dumne(Jeti. Spuse da
data -seI. Acesta se da de cesulti mortis de ciuda, cum de sa
se intemple una ca asta, fAr'd a scie fata; de barbatil. Frica
.ce be coprinsese pe amandoa, era de nepovestitil,
Ca ce o sä 4ica tats -teti acum cand va afla, se vaeta
dadaca, ce o sä-I respunlyi eii, cand me va intreba ?
Cum osa the infAti§ezd eti acum inaintea tats -meal, cu
bortulti la gull, 4ise §i fata, cand numaI unulti Dumnecieti scie
cat suntti de nevinovat6 ?
$i in adeverti ca tad-sett' era un omti aspru. Nu le-aril fi
ertatti odata cu capuld.
Se dusera, deci, si povesti imperateseI -LOW intemplarea, si
se rugara de &Lusa, ca sa intre ea la imperatulti cu mijlocire
-de ertare.
www.dacoromanica.ro
121
unui copaciti mare .si g-rosti ca butia. Acolo stete ea mai multi
ani, brAnindu-se cu erburl si radacini, on cu rodele unoril co-
pact. Ea isi crescea copilasulti cu dragft.
Ea facu din ramurile unui copaciA un legAnA in care fsi
punea copilulu diva ; era noptea nu-lit departa de la sinulti
ei, si pentru scaldAtOre, se ducea la vadul de la albiai unu pi-
raiasil ce curgea p'aprope d'acolo. A.coperAmintil le era cerulil
cu stelele ; tovarAsit de jucaril copilului ii era florile campulul,
paserile cerului, flutureii si ganganiile.
DupA ce se facu mai maricelA, ma -sa flu inveta la vanatii
si-i spunea cu lacramile in °ch.): cum a fostti ea crescuta si
cum este nevoita sa-id cresca pe densulu. Ear elti asculta si Na-
ga la capti tote cele ce fi spunea ma -sa.
Mai marindu-se elu o WA, incept' a cAta vAnatii mai pe
departe de locuinta lorti. Eara intr'una din dile, Bari un pa-
lattl in depArtare. Eli fsi aduse aminte de cele ce fi spusese
ma -sa despre palaturile tata-seti, si i se paru CA se cam a-
semena. Pete fuga si spune ma -sii ceea ce descoperise. A-
doa cli pleca cu ma-sa de mans, si ajungendii la aceste pa-
laturi, mums -sa fi spuse ca acelea nu suntil si ale tatatui el;
darn cu tote cam asa suntil si ale imperatilorti din lume.
Mai trecu ce mai trecu si mai marindu-se si &multi, intr'una
din dile, ducendu-se erasi la vanatu; cum, cum, elic se pomeni
&Asti dinaintea acelul palati ; cu toroipanula la spinare,
isi lua inima in ding si infra in curte. Pasa-mi-te palatulti a -
cela era alit unoric smel. Flecaiandrulti nostru celu vitezti, ca-
rele nu scia ce este frica, intra si in palatu. P'aci, p'aci era
sA-si iasa din mind de mirare si sA-si piarda cumpetulti audit
de atatealucruri, ce nu mai vecluse elii in viata lul. and, ce sA
vecli D-ta? °data ii esi inainte trei smel. Acestia erati sta-
pAnil palatulul. Si unde se repedira la densulti de pare ca
sa-lii is in unghii, si cu graiti restitti dojenindu-1A, ii disera:
cum de ai cutesatu, spurcatule, sA ne calci casa ?
Voiniculti nu c,lise nici arc ! ci, aducendti toroipanulti, mai
lute de catti fulgerulti, Mali pe unul la drepta, pe altulti la
stanga, de nu sciur6 de uncle le veni trasnetulil, si II culc5
www.dacoromanica.ro
193
www.dacoromanica.ro
124
viindii pina ii date de beu nitica apa vie. Cum bau vac,lu c1
InsufleteFe §i se simte voiosa ca unit omit plinit do sanatate
Apoi voiniculti se insoti cu pina, si traira ate trel unit train
plinu de fericire si de ingaduinta ping la adanci bateau*.
Era eft Incalecaiti p 'o sea, etc.
Povestita de L. Tana'seseu, §edetord in Bucuresci, mahal. Dudescu,
la 1873.
www.dacoromanica.ro
XII.
GEORGE CELU VITEA20
www.dacoromanica.ro
135
-
niculii.
Lasa-me in pace, ca n'amti eu singuril unde sa-mi pleat
capuld, dara mi-te sa-ml iail qi licheaoa dupa mine!
Plecandil George 5i mergendd singurd, singureld, se abatu
intfunii colnicu sa faca un popasii, and eta 51 baiatuld cu
care ucenicise ca vine ,Si se aseda langa dinsulti. Pass-mi-te,
se luase dupa elti si catti colea, flu urmari pins flu ajunse.
Dara asta me? 11 dise George.
Eata-me si eu, respunse uceniculd. Ce? data n'ai vrutu
sa me lex, socotesci ca eft n'am pututd sa me lid de dru-
neta?
Dupa ce rise niteld George, 5i facendu-i-se Enna de dra-
gostea ce-i ardta baiatuld, se indupleca sä-ld ia, dicendu-1:
Daca este a5a, tovarasil sa-mi fil.
Apoi lungi pasuld la drumil, 51 -aide, aide, trei dile 5i trel
mpg mersera pins Ia o padure mare. Acolo statura sa se
mai odihnesca si g qi imbuce cite ceva. Pe cand stail ei a-
colo, audira o guitatura de pored 51 totii-d'odata .51 vadura
mid pored mistretti mare fugindd. 51 und vinatorti alergandd
dupa dinsuld calare, era dupa vinatord se luase unit altd pored
i mai naprasnicd. Vinatoruld intinqe arculd, ci cand sbura
sageta, pravali flare selbateca, din gura careia galgaia san-
gele ca dintr'o saca.
Atunci 51 fiara de la urma, unde se repedi o data 51 din-
tr'o gritura to langa caluld de vinatorti, caruia II 51 versa
anatele, sfa5iindu-T burta cu coltii lui cei grozavi. Vinatoruld
cadu mormand de pe tali, si pe cand porculd celd mistrefil
nmbla sa-111 tack mica bucatI, George cold voinied sari de a-
'col° de unde era qi mai iute de catii gandulti fu linga
tumid celd nenorocitd, cu sabia g61a in mans. Dintr'o lovi-
tura facu in doe spurcata fiara.
In mai pupal de o child de °chid, veined 51 tovara51
www.dacoromanica.ro
'141
www.dacoromanica.ro
442
www.dacoromanica.ro
145
10
www.dacoromanica.ro
RADU PRpCLI
invetator
-Of BRA40V wt. XIII.
FRTU FRUMOSU CU PERULU DE AURD
fostii o data ca nicI o data; etc.
A fostu o data intr'o pustie mare unt pustnicti2 qi pe-
trecea singuril singurelit. Vecinil sel erail ferele peduri-
lorti. Si ap era de bunt% la Dumnedeii, In catii tote dobitocele
i se Inchinati, dad se intalneati cu densulti.
Intr'una din Bile se duse pustniculti pe marginea &lei, care
scurgea p'aprope de coliba. lui, §i eta veclu ca vine pe apa uml
sicria01 sroolitil si /ncleitti bine si aucli unit oracaittl de copilti
esindu dinteinsulti.
Statu putinti de cugeta, §i dupa ce facu rugaciune, intra in
apa si trase cu o prajina sicrienulti la margine. Gaud desehise,
ce sa vada in elu ? Unit ccopila01 ca de vr'o {loue luni; flit scose
din sicriti si cum 11 lua in brate tacu.
Acestii copilu avea unix baerri atarnatil de ,gatil. Si data flu
lua, ve4u ca inteinsulti era o scrisore ; o citi §i gra ea copi-
iulti de lap este lepadatti de o fath mare de imperatii, care a-
lunecase si ea in valurile lumel, si care de frica parintilorti,
lepada copilulu, iiu puse in sicria01 §i-I dace drumulti pe Oda,
lasandu-lti in scirea lui Dumnedefi.
Pustniculti voia din tots inima sä cresca prunculti ce-i trimi-
sese Dumnedeti dara dad se gandi ca n'are cu ce sa-la bra-
nesca, 11u podidi unit plansii de nu se mai putea sfar0. Caclu
in genuche si se rugs lui Dumnecleil, si olminunel d'o data
Tasari, mare, dinteunti coltu alu cbilieI sele o vita, 0 numal,
de CAM crescu §i se Malta Fana la stre0na easel.
Pusniculii cauta Ia densa si vadu struguri, unit copti, altii
www.dacoromanica.ro
parguip, alti agurida si altii toomal in flare, 1ndata lua si dete
117
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
453
Se pregatira §i pornira.
Fet-frumosti, cu hainele lui proste si calare pe o marldgaz
schiopa, plea inainte. Cklirea flu ajunse inteo iniqtina unde
'i se nomolise epa qi unde se muncea ea so scola, tragend-o
cand de coda, cand de capti, cand de piciore.
Riser/ oqtirea §i imparatutfi cu gineril cei mai no-ri ai sei
si trecura inainte
www.dacoromanica.ro
156
masa ?
Nu, nici-de-cum, respunse imperatuln.
Apoi data este a§a, §i fiindii-ca lumea te scie de omit
dreptil, ft-mi si mie dreptate, si scat pe eel doui ospeli carii sedit
d'a drepta §i d'a stanga Marie! tale , cad suntii robii mei ;
§i ca sa me crecli, pune sa -I caute si ye! vedea ca suntil in-
semnati cu pecetea mea In spinare.
Cum a auc,lira ginerii imperatulur, o btgart pe mauect si
mArturisirt ca ap. este ; indatt flirt nevoiti a se scula de la
mast si a sta In piciore.
www.dacoromanica.ro
159
ard dupa densulit. Cat p'aci se pue dinele mana pe ei. Si fugI,.
dinele dupa (Masa ; el fugi l dinele dupd densil. Daca vaclu si
vaclu calulti primejdia, intinse pasubi la drumil, si Incepu a
sbura ca gandulil, pins ce, tocmai sand era clinele sa-i primja,
ei trecura de pe tarimuld lord, si se oprira.
Puterea ciinelor pins aci era. Ears data vaclura ele cä le tre-
au hotarele, incepura cu binele a se ruga de elti ca 1S-si taie
parulu sit li -lu dea loru ; dara balatulti le fa-C-ea cu baz ! ele
se rugara ca barimu nucile cu haine s6 le dea. Baiatulti le a-
rata coltuculti. Atunci 4inele se rugara ca incailea sä le arate
perula sa se bucure si ele de vederea lui. Atunci baiatula isi
rasfira perubl, incaleca si sbura cu bidiviulu lui.
Pinele se uitara cu jindif la densubl, si ne mai avendil ce
face, se intOrsera ocasa si vorbira intre ele ca sä nu mai bage
argatil streinil la curtea lora, catil oru trai ele.
Dupa ce ajunse pe mosia unul imperatil mare, calulif invata
pe Matti ce sa faca. Elu asculta, si se duse de se bag& argatii
la gradinarulii imperatului. Ping. a nu se invoi cu gradinarulti,
elu isi puse o basica de vacs in cap, in care isi ascunse pe-
rult cell de aura.
GrSdinarula IIS invata cum sit Lea brasde, sä semene flori
sä le rasadesca si sä le ingrijescS. Si ilu luase la ochi eaci era
spirts, sciI, colea cum trebue omuluI, mana drepta, nu alta
ce-va. Totusi. slugile din curtea imperatesca 1111 numira che-
lesa, chelesil in susii, chelesu in josil, pans ce ii remasera nu-
mele chelesti.
Gradinaruhl imperatescu imbatranise la curtea imperatu-
la Elti era omit destoinic, cu frica lui Dumnedeil si cinstitil,
Slujba lui de capetenie era sä duca in VAS dimineta cate
unit manuchitl de flori la cele trei fete care le avea Imperatulil
imbolnavindu-se gradinarulti intr'una din dile, chemg pe
argatubl sett si ii spuse sit alegg din florae cele mai frumose
atatea cate sä-1 ajunga a face trei legaturi de flori si as le
clued fetelorif imperatului.
Chelesulil se duse de culese flori si facu trei legaturi, una mai
mare, alta mijlocie si alta mai mica. Pe cea mai mare, care
www.dacoromanica.ro
165
sine, scose dintr'o nuca nisce haine de anima, din cele luate
de la dine, se gati bine, intra in gradina, sunafriulu, §i veni
calulu lui in§elate, Liar ne in frinate, si puindu-1 Multi in capti,
argatulti incaleca si prinse ail incura calulu prin grauina-
Ferestra fetei de imperatti celel midi, da in gradina si ea
vedu tote ce se petrecu.
Dupa ce strica gradina, argatulil se duse ca fulgerulu la bi-
serica, dete calulti in mana unui omti ce sta afar& sa sa Wit
tie, §i elu intra in biserica. Aci merse infipt la mir, se plo-
coni in drepta, se ploconi in stanga, §i esi .fare.
Tori cei din biserica se mircra de densulti. Ping si impe-
ratubl dicea ca nici elti nu mai \recluse a§a voinicu frumose.
Argatul de la gradinarie cum esi din biserica incaleca, si
inteunii suffete. ajunse la gradina imperatesca, §i descaleca §i
porunci calului se face la locii tote ceea ce stricase. Caitiff
se puse si numai de cat indrepta gradina §i o facu si mai fru-
mOsa de cumii fusese.
Fata imperatului cea mica vedea de la ferestra si taceai
Ganda se intorse de la biserica surorile cele mai marl dise
celei mai mid.
Ce reti ai facut de n'ai venitti §i to la biserica, ca a ve-
nitu unit tinere imbracatil asa §i ap., a facutil asa §i asa, §i
numai de cat a plecatti, de a ramasil toll cu ochil dupa elii.
Fata cea mica asculta sl tacea.
Dar& gradinarula, cand infra in gradina, statu in 1061 §i se
mire. Apol isi inchipui elu ca pate d'aia i se pare gradina mai
frumosa, unde nu intrase de multi\ intr'insa.
Peste catti-va timpu veni era§1 o serbatore, si imperatulti,
se duse la biserica drag cu Vita curtea lui. De asta data fata
cea mica se facu bolnava inteadinsu, remase acase, si se puse
la ferestra.
Argatuld de Ia gradinarie, scOse de asta data nisce haine
de arginte scutura Multi §i incaleca pe cale carele venise nu-
mai ate ai clipi. $i eraVincurandu-hl prin gradina o strica si
mai refi de Mil intaia ore, si erki merse la biserica, tam ca
www.dacoromanica.ro
167
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
XV
FATA SARACULUI CEA. ISTETA
Dintre toti copi!, fate cea mai mare, era mai tacuta si mai cu
judecata. Ea ramanea cu surorile si fratii cei mai midi, and se
duceau parintil la munca, vedea de densii, ii mustruluia si II po-
vatuia se fie mai curabdare, mai ingaduitori, ca sa nu se ame-
rasca pine inteatitti parintil. Dare, bate toba la urechea surdu-
lui. Adica, de 1 ce sa ;Eel ? Ar fi fostii si ei, pOte mai MO-
duitori, 0 mai cu rebdare, dare burta le da gbiesti si iT fa-
cea de multe ori sa fie neintelegetori.
Intr'acestea Boerului pe mosia caruia se afla acesti omen!,
ca si urgisiti de Dumnedeii, i se fecu mile de e!, si intr'o di
cancI6 veni omulu sa se rage pentru salasii, el 11 dise :
Omule, te vedil barnicti, muncesti de te spetesci, si doi in
teiu te vedll ce mi poti lega. Eta ell me indurii si 'IT datl urkpe-
tecti de loch, se fie de veci al tea.' Du-te de-ti alege pete-
cubu ce-ci va plecea, si apuca-te numai de catti sa-ti fad un
bordeiii.
Bogdaprosti cucone, si Dumnedeil sa priimeasca. De unde
dal sa iqvorasca.
Respuuse bietulu omii, se duse de-si alese un petecil de
Tool 0 pane sera gr6pa pentru bordeiti o si dete gata.
Nepartea lul. Cum se brodi ca loculu ce-si alesese, sa fie
ale-turf cu alu unui teranu bogatil si mandru de nu-i ajun-
gea tine -va cu prajina la nasti
Peste nopte, nu schi cum se facul nu sciii cum se drese,
ca o vita d'ale bogatulu! &du in grope si muri.
A doua di de dimineata bogatului veclendu-si vita morta,
sari cu gura mare asupra saracului ilu lue de peptil si cu
elti tarasu se duse la curtea boerului sa le face judecata.
Boerul6 se mire tend Ii vedu intreba ce cauta?
Teranulti celii bogatil dise :
Boerule, acesta prapeditil de °mil', veneticil in satulti nos-
tru n'arti mai avea parte de elu I dupe ce ti-al facutil pomana de
i-al data un peteol de load el tocmai Tanga mine si-a alesti
se -s% face bordeiti. Una la mane. Baga de seine, ca dupe ce
e saracu, apol e si cu nasulil pe sus. Al doilea, gropa ce si-a fa-
cutil pentru bordeld, dupe ce ca e mare forte, apoi n'a avutil
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
RADU PR1CU
invetAtor
-WE BRAOV
XVI
-
DINA. MUNTILORU
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
XVII
FETC-FRUMOSCJ CU CARATA DE STICLA.
www.dacoromanica.ro
191
Ce poruncesci stapane ?
Ce sä poruncescil ? respunse baiatule, is sa stai cu mine
aid ca mi-e uritil singure.
Ba nu, stapeue, D-ta sa mergi la lun.e, sa fad ce ti-oiii
dice eil, ca va fi multil bine de D-ta.
Se mira baiatulit de spusele calului. Vetjt ca elu nu scia ni-
midi de ale lumii. Se mai mira o tend candit ii spuse ca trebue
sa fie imbracatii. Si dupa povata calului, baga mama in urechia
lui cea stAnga si sc6se nisce halve, cu care se imbraca.
Si incAlecandii, ilu duse calulu la unit orasil si trase la unit
hand. Se mill elu de tote ce vedea si lua aminte la totit ce
facea cei lalti omen!.
Eard dupd ce trecu cate-va elile, in care si baiatulu se mai
deprise cu lumea, calulu ii clise ca trebue sa-si faca si den-
suld unit capeteiii. Pentru aceasta ii ;rise sa se lege la oche, si
incalecandit, sbura cu densulfi, ca vantuld, ducendu-se inteunit
dambit si se opri acolo. Apoi i1 disc:
Stapane, descaleca, si cu Muhl in maim apleca-te si is
de pe jotu ce ti-o da de mina si umple -ti sinurile.
Asa orbesce, ce naiba o sa apucil ? Mai bine aril' fi sa
me deslegit la ochi, respunse baiatulii.
Sa nu fad una ca asta, vai de mine ! ca in clipa ce vei
deschide ochil, cu morte ye! muri, ii clise calulii.
Baiatulii asculta. Descaleca, dard friulil din mana nu-le 1A-
sa. Se plea josil si cu cea laltA Juana lua pe nepipaite, tote.
ce putu apuca, isl umplu sanurile, incalecA si porni innapo!.
Acasa data ajunse si se deslega la och!, ce credeti ca mi -t1
eclu, boieri D-vOstra ? numal pietre nestemate, una mai fru-
mesa de Mu alta, una mai mare de catii alta. Eli nu scia
ce suntu alea ; se juca cu densele ca copiii cu pietricelele. Ca-
luld lag ill invata ce sA Lea cu ele.
Zua numal cate-va si se duse pe la negutatori de le schirnba
pe ban!. Plati la hand, 41 cumpara cele ce Ii era de ti ebu-
inta si -1 mai si rarnase.
Acura calulil flu invata ce sa mai fad. ha invata sa alega
www.dacoromanica.ro
192
'vr'o cite -va pietre din cele mal marl si mai frum6se si sa le
duca in darti la imperatulti loculul aceluia.
Si elu facu asa.
EarA data se duse la imperatulti cu darubl, si veclu ca flu
priimesce imperatulti cu mare cinste si alatil II pretuiesce
darulti, elu spuse ea mai are Inca mune.
Se sperie si imperatulil de atita bogatie ce veclu la baiatil
lug in nume de bine.
Nu era prmonie la carte, unde sa nu fie si elti chematii..
Nu era paradie on veunti alaiii salt serbare, ca sä nu fie si
ellt acolo.
Adl Asa, maine asa, elii lacy cunoscinta cu toll fiii de domni
si de hoer! si invela de la densii, is numal asa audindu si ye--
clendu, tote obicieiurile : cum sa manuiasca sabia ori palosulit,
cum si rasucesca busduganulti, cum sa intincla arculu si sa o-
chiasca, ba Inca ii si trecu, ea era destept baiatulti, iscusitil
si numal spirtti, ca unit romanii verde ca bradulti si mandru
ca stejarulti.
Tote bune. Numai de mail luau nu-si putea da elu semi. Ca
de ce adeca imperatulti era tau tristu si tanjea firea lute-
onsubl. inteuna din Bile nu schl cum iI veni in! bine .si prinse
a -lu intreba :
www.dacoromanica.ro
XVIII
BALAURULU CELU CU SEPTE CAPETE,
fostit odata ca nici °data; etc.
143 A fosta o data intr'o tera unti balaura mare, nevoe
de capti. Elu avea sepLe capete, traia lntr'o grOpa, si se
hranea numal cu Omeni. Gaud esea elu la mancare, Vita lumea
fugea, se inchidea in case si stl ascunsa pans ce-si potolea 16
mea cu vre-unii drumetil pe care flu tragea ata la mode. Tot):
Omenii locului se tanguiati de reutatea si de frica balaurului. Ru-
gaciuni si cate in lung si in sore se fa'cusera, ca ca scape Dumnecleti
pe biata omenire de acesta nesafiosii balauril, darn in dpserta
Felt' de felt' de fermecatori fusers adusi, tug remasera
rusinati cu vrajele loru cu tota.
In cele de pe urma, data veclu imp6ratulti ca tote suntfi
in desertii, hotari ca sä dea pe fiica lui de sotie si jumatate
imperatia sa acelui voinica; care va scapa fere de acesta
urgie, si dete in scire la tots lumea hotararea sa.
Ears dupa ce se duse vestea in Ord, mai multi voiniel se
vorbird sa merga impreuna la panda si sa mantuiasca fera de
unii asa balauril infricosatil. El se infelesera intre (Musa ca
sa faca una focil la marginea cetatii, care era mai apropiata de
local unde traia balaurula, si in care cetate era si scaunula
imperatiei, si acolo sa stea sa privegheze pe rancid ate unulti,
unuld, pe canda cei- lalli sa se odihnesca ; si ca nu care cum-
va cela ce aru fi de panda sa dOrma, si sa vie balaurula sa-
manance d'a gata, Newt' legatura ca cela care va lasa sa se
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
20i
www.dacoromanica.ro
XIX
www.dacoromanica.ro
XX.
pINA piNELoRtr
fostii odata ca nici odata, etc.
A. fostil odata un. imperatil mare si puternicii, si elii
avea trei feciori. Facendu-se marl, imp6ratulii se gandi
feltt si chipuri cum sa face sa-si insore copiii ca sa fie fericiti.
LW° nopte nu Will ce visa imparatulti a a doua di, de mane-
cate, Isi chema copiii si se urea cu densil in palimarulii unui
tura. ce avea in gradina. Porunci sa-sI is fie-care arculti si
cate o Meta.
Trageti, copii, cu arculti, le clise imparatulti, si unde
cede sageta fie-caruia, acolo Ii va fi norocula.
Copiii se supuserA fail a cArti catu-si de putinii, cad ei eraa.
Incredintarl ca tatalu lore scia ce spune. Trasera deci, si sa-
geta celui mai mare din flu se infipse in casa unui imperatii
vecinti ; a celui de alii doilea se infipse in casa unui boerti
mare d'ai imperatulul ; era sageta celui mai mica se urea in
naltubi cerului. Li se strimbasera gaturile uitandu-se Alva
densa, si p'aci, p'aci, era sa o percla din ochi. Gaud, o veclura
coborandu-se si se infipse inteunti copacia 'naltii dintr'o pa-
dure mare.
Se duse fiul. edit mare, isi lua solid pe fata imperatului
vecina, si se intarse cu densa la tatalii all.
Se duse si celti mijlocia si se intorse ci elii cu o sotiorai
mandra si frumosa.
Se duse si celti mica. Cutreera lumea pins ce ajunse la pa
durea cea mare unde se lasase sageta lui. Bijbii, et., si orbaca
p'acolo prin bungetii pine ce dete de copaciulu in care se in
www.dacoromanica.ro
.212
www.dacoromanica.ro
214
GREUCEANU
fosttl °data ca nici-odata, etc.
A. fostil unit imperatt §i se numia imperatulti Rost'.
Eld era forte maltnitit ca in clilele lui, nisce smel
furasera sorele si luna de pre cert.
Tramise dee ameni prin tote terile si revne prin ora,,e,
ca sa dea in scire tutuloru ca on -tine se va gasi sa scola
serele ci luna de la Smei, acera va lua pe tia-sa de nevasta
§i anca ci jumotate din imperalia lui, era tine va umbla si
nu va isbandi nimicit, aceea sa scie ca i se va titia capult.
Multi voinicl se potricalisera semefindu-se cu uprinta ca
va scote la capetti o asemenea Insarcinare; si, cand la treba,
hit in susti, hit in josti, da din coltit in coltu §i nu scia de
unde s'o incepa si unde s'o sfat*sca, vecli ca nu tete mus-
cele facil miere. Imperatult insa se -firm de cuvintO.
Pe vremea aceea se afla until vitezu pre nume Greucenu.
Audindu si elt de fagaduinla imperatesca, ce se gandi, ce se
resgandi, ca numai tsi mut inima in dinli, incumelandu-se pe
ajutorulti lui Dumneclet si pe voinicia sa, si plea si elu la
Imperatulti sa se inchine cu slujba. Pe drumil se intilni cu dol
omeni pe carl slujitorii imperatesci II ducea la imperatuld ca
sa-I taie, pentru ea fugisera de la o batalie ce o avusese impe-
ratulii acesta cu nisce gadine. El erail tristl, bietil dmeni, dart
Greucenu ii mangaie cu nisce vorbe a.5a de dulci, Incat le mai
veni nifica inima, ca era Si mqter0 la cuvintt Greucenu nostru
Elu isi puse nadejdea In intemplarea acesta §i isl clise : im
voi incerca norocult. De voiil isbuti sa induplecit pe imperatuld
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro 15
226
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
RADU PR§CU
invetator
- BRA.*OV .
XXII
CELE DOE-SPRE-PECE FETE DE IMPERATO SI PA-
LATULD GELD. FERMECATU
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
XXIII
CIOBANA.SULO CELU ISTETU SA.11 TURLOELE
BLENDEI
fostu odata ca nici odata; etc.
A fostit odata unu imperatu si o imperatesa. AmOn-
doi erau omeni de treba si frumo.i. Et se iubeaii
nevoe mare I Dara erau totu mihniti si amarill ca nu faceau
copii. Tote lecurile ce luase imperatesa de pe la vraci si
vrajitore nu-i folosise intru nimied
Imperatulu ci imperatesa se pusera pe posh' si pe ruaciune,
cu giludu ca dora ii va asculta Dumnetleti ci le va da si lord
unii copilu. Dupa trecere de cafe -va (Jule, intr'una din serf
cand 1 etrecura el o parte din nopte rugandu-se mai ferbinte,
se culcara mai tarcliu. Guru puse capulu pe perina, adormire in-
data parca -i lovise tine -va cu muchia in capu. Nu trecu
multil §i imperatesa dete unu tipotu rasgrindii din somnii.
Da ce al, draga mea imperalesa, clise imperatulii, de
tipi aka de grozavil
Ce sa amu, marite irnperate, eca mit ve4utii unu visit
frumosu si minunatii. Asculta, cA void sa ti-lu povestescii :
Se facea ca eramil intr'o grading, frumosi, frumosg, cum
n'amil mai vet.lutil. Erail nisce pomi inalti, stufog si bine po-
trivitrde parea ca erau scriA si wclati in tramba pe dru-
multi pe care mergeamil. In drepta gi in stanga era o padure
tota cu de astili-felil de pemi de iti placea sA-i privesci. Totit
mergendii si minunandu-me, m'amil pomenitit catre midlo-
culi' gradinel. Aid era, ce sa-ti spui? frumusetea de pe lume.
Nisce carari sucite si. cotite, acoperite cu unit ten de (srba
maruntica, de parea ea erau nisce covOre aternute.
Din loci' in loci' si mai catti colea, se Ikea ca erail aee-
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
www.dacoromanica.ro
252
www.dacoromanica.ro
XXIV
POVESTE TERA.NEASCA.
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
XXV
www.dacoromanica.ro
272
una alta, is si- to halauld ala, si vedi d'ei putea sa prindi vr'o
fig de pesce ca sa avernd de leguma pentru adi si maine.
Las' pe mine, response flecdiandru.
Pescaruld plea. Bard baiatulu ultra cu plasa in garIA. Batu
In sus, btu in josa, si pesce sa princid, catusi de catil.
Tocmai era sa se lase de pescuitil ; thud vedu o mrend.
]Mena fugi, eld dupa ea, pina ii veni bine si arunciindu plasa
0 incalci intr'ensa si o trase la margine.
Vedu eld ca mrena era CAW. sa le ajunga pe deue dile. Se
bucura in inima sa, ca facuse o trebd cum se cade!
Se puse deci de o curald de sold' ; o spinteca, ii scOse .
runtaele. Gaud, in locti de lapti, ce vedi ? ce-va ce nu sem Ana
a nimicil. Lua eld acelti ce-va, flu spdla, si remase unit felu
de covafea mititicd de piatra.
Build' este .si asta, dise eld, sa amu cu ce bea apa.
Si indatd si lua o teed de apd cu densa sa bea. Gaud s'o a-
ducd la gurd, ea era plina cu galbeni. Se miry de asta intern-
plare. Rasturnd banil in poly si mai lila odata apd ca sa bea.
CAM se aducd la gurd, se facu era ban!.
Acorn, aide la dina mea maiastra, dise ell.
LAsd si plasd, si pesce, si colibd, si In tr'und sufletil alerp,1
la gasda lui din orastl. If spuse despre noroculti ce dase peste
du, si incepu a se gati sa merga la ostrovii.
Gasda se sill in tote chipurile sa -lit opresca de la acesta o-
tdrire a sa. Fu peste putintd. lid tragea ata la rele. Pina una
alta, umplu gasdei dod tocitori cu bani. Apoi lua cu ddnsuld
covatica de piatra si dod pungi pline, si se duse la ostrovd.
Cum ill vedu maiastra flu cunoscu. Intelese ea CA trebue
sa fi deft elii cu mina in foal, chema la (Musa.
Acolo cu prefaceturi, cu marghiolii si cu viclenil flu fdcu
de spuse cum are atita stare. Si fiindd ca flecdiandruld isi per-
duse capuld cum ajunse ling,A densa, se rasa sa fie mdgli-
situ si maiastra 11 sterse si covalica. Cum se facu stdpana
si pe acestil lucru, porunci slugilord sale se.-10 hulduiasca ca
p'o gaga* si flu goni cu rusine din ostrovii.
Cand se vedu erasi datti afara, si infruntatti nu se putu a-
www.dacoromanica.ro
281
-
sdndtosd.
Sa ne vedemii sanatosi, respunse gasda si sa audimii de
bine. Bard cu turma aia de magari ce a! sd fad ? Ia -ti und
argatti care sd vada de el.
Asa si facu. Tocmi und argatd si porni sä merga la fratii
lui, cu alaiulu dupd densuld.
Pe cand merges, fratele Nasdrdvanu spune imperatului tote
cele intemplate fratelui lord celul mai midi, si se pregAtird
sd-lii priimescd cu ciate.
Cand ajunse de marginea cetalii uncle domnea imperatuld,
se niird ca gasi pe fratele sett' celii midlocid care nu astepta.
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
XXVI
COTOSMANO NASDRAVANU
fostil ()data ca nici °data', etc.
A fostti °data' o pereche de omen. El n'aveati copii. Intr'o
di fiindu cu voe buns, dise barbatulil cdtre femee :
--.._.. ...10
Soro, de la mila lui Dumnedeti not n'avemti copii. S'd
mergemii pe camp, si ce vomii gasi, aceea s6 ne fie copilti.
Bine dici dumnOta, Irate. Asa sa facemil, daca astir -fell
al gasitil dumneta cu tale.
Vedi ca el trdiail bine si nevasta no esia din cuvintulii bar-
batului, nici catil negru subt unglue.
FacurA o azima, Ward' si nitica legurna, le pusera la traista
si plecard.
Aide aide, mergendu povesteati, si rideail, si cu oclaii in
tote pArtile cautau.
Grand eta ca dete peste un pisoiti jigaritii, jigaritu si ur-
durosti, flu luara si ilu adusera acasa. flu ingrijira si Ylu cre-
scull ca pe copiluld lorti. De ce trecea, d'aia se fdcea mai
frumosil, ping ce se facu unit cotosmanq numal de dragii sä
privesci la el t.
Nu mai putea de bucurie omenii, caci aveail si el pe ce
puue ocbil in casa loril, cand se sculail dinaineata. Mai 'nainte
casa Ii se parea pustie.
Cotosmanulti era unti pisicil cu minte. 5Orecii nu se mai
staveati prin casa aceea. Gaud -sedeail casnicii la lucru iarna
in nopti d'alea lungile si spunead la snOve si la ghicitori, co-
toiul sta langa densil si torcea. Cand stapana easel facea la
ciorapti pisoiulti se juca cu ghemulu. &Ira nu-b1 incurca,
feresca Dumnedeil. Cum facea elil, cum dregea, se juca asa
www.dacoromanica.ro
280
www.dacoromanica.ro
292
www.dacoromanica.ro
XXVII.
PASEREA MAIASTRA
www.dacoromanica.ro
20
XXVIII
GAINAREASA.
fostii o data ca nici o data ; etc.
A. fostii odatil unit imperatti §i o imporatesa. In ed-
satoria for el au traitti ca fratii, si numai o fats au fostil
Mutt". Ca si muma-sa, acesta fats din natere, era cu o stea in
frunte. Murindii imperatesa, a lasatti cu sufletulit la cesulfi mortis
el §i cu juramanta ca imperatulti, sotulii el, sä nu veduvesca,
ci sa Ia de solie pe aceea la care se va potrivi condurulii
ei. imperatulii o iubea, nevoe mare. Si nici in ruptulit ca-
pului nu voia sa se instire de a doua Ora. una anti intregti,
intreguletti o planse, dupa inmormantarea el.
Sfatuhl imperatiei, sciindti hotarirea imperatesii, lasata cu
graiii de morte, se tail Linea de care imperatului ea sa se
insere, §i mai multe nu. Elii se tail impotrivea Cu felu de
fell de cuvinte.
Daca veclu §i veclu, ca seapare nu este, se lass §i elti dupa
sfatulti mai mariloru imperatiei. Dete condurulti reposatei
Iniperatese, si dol trimi§1 at sfatuluI imperatescil resbatu 161..1
§i cetall cautandil la tine s'arti potrivi condurulti. Nu trecu
multil §i se intoner& precum se dusera, fail nici o isprava.
Pasa-mi-te condurulti nu se potrivi la nici o fats de impe-
rata, la the! o cucOna, la nici o jupanesa, la nici o ferancii,
ba chiar la nici o robs. Imperatuld nu mai putea de bu-
curie de acesta intamplare.
Condurulii sta d'a pururea pe masa in camera imperatului.
Or! tine voia sa-lit incerce, avea tea voia.
Intr'una din (Jule, can imperatulti linea data cu boeril cei
mart pentru trebile imperatiei, eel §i fie-sa ca vine §i se juca
www.dacoromanica.ro
307
www.dacoromanica.ro
311
fiindti ca dina numai cu densulti juca cats tinu Nora. *ii unde
se rotea pe langa (Musa §i se ingamfa ca unit curcant.
Eara cand to a da in desert, gainaresa peri era0 ca o na-
luca. Cand ve4u filth"' imperatului ca clina lipsesce, atita 11 fu.
Ca(alu la grea bolt. Past-mi-te prinsese lipiciti. Se adusera toti
vracii, tote babele si top' cititoril de stele ; remasera ins& ru0-
nati, cad n'avura ce-i face. Atunci that imperatului spuse
ma-sil ca pant n'oril gasi pe fata la care se va potrivi inelult
ce -i dete elil nu se va face bine. Mu ma-sa rugs pe imperatul
sa asculte rugaciunea fiului loll. Eara imperatulil porunci sa
umble nisce boeri din cast in cast, sa Incerce inelult, §i la
care fata on muere se va potrivi sa o aduca cu cinste la cur-
tea imperatesca.
Umblara boerii §i resbatura tote coltuletele, §i ca sa se
potrivesca inelulti la tine -va, ba. Se intersera deci, cum sail
fostil dust. St se dea fiulii Imperatului de cesulti morti, de
ciuda, cand audi una ca acesta! In cele mai de pe urma
porunci sa se cerceteze §i prin curtea Imperatesca. Chema
de fata pe tote muerile, slujnicele §i robele. Tote se grabira
a veni. Incerca inelult, O. la nici una nu se potrivi. Past -mi-te
pe gainaresa o uitasera top cu totult. Bucataresa 10 aduse
arninte .i spuse imperatesel de densa.
Sa vie §i ea ; sa vie §i ea, respunse imperatesa. 0 adu-
sera cu nepusa in mast, cad el nu-I prea era voia sa se dea
la ivela imbracata in pielea de ma,garti. Dart tine o asculta.
Cum o veclura slugile, se umflara de rise. Ea, cu capulti ple-
catil §i print de ruOne de batjocura tutulorii slujitoriloril,
veni :i cu sfiala se apropie. Cum Ii puse inelult, par'ca fu
de acolo i si de unde sa nu fie ap.
Cum audi fiult imperatului ca s'a potrivitt inelult, °data
rasari ca din soma'. Porunci de o aduse in fata imperatului. -
Acestuia nu prea II venea a crede et fiu-set sa fi cadutil la
bola pentru o a§a netrebnict, §i cat p'aci era sa-i oropsesca.
Fiult ImperatuluI si muma-sa caclu cu rugaciune la gaina-
rest ca sa se fact cum era la nunta. Dupa mai multe taga-
duiri, so Indupleca, Si ducendu-se in cocieba el, se imbrac&
www.dacoromanica.ro
312
www.dacoromanica.ro
XXIX.
cbiuld sa cera pentru noi doul cal, caci nol suntemd vred-
nici a incaleca si descaleca.
Tugulea ingbiti rusinea, plea capulii in josii si tacu.
Minna totil mums. Se duse la frate-seii si ceru doi cal pen-
tru fratii eel marl si o epa pentru Tugulea.
Frate-sed ii dete bucurosil, mai cu mild de soma pentru
Tugulea, ca sa pots umbla si elil.
Nu mai putura de bucurie fratii card le aduse ma-sa call.
Tugulea nu se putea mangaia, pentru ca era ologil, si nu
scia cum sa fad sa se insdravenesca.
Dupa cate-va (Ji le Tugulea clise ca aril dori:sa merga si elii
cu fratii lui la vinatore.
Risers fratil de elil. Apo! data se rugs si ma-sa de el, 'lii
luard si pe densuld. Se gatira si plecara. In padure se mirau
fratii cum face Tugulea de nimeresce asa de bine venatula
pe care punea elii ()chi!. Nici o sageta nu se ducea in yenta
de geba. Tote intrad in came.
Trei elile si fret nopti zabovira la vinatere.
In a treia nopte, Tugulea visa unil visil ce-i placu. Se facea
ca WI era intro gradina frumosa, frumosa Ca unu rain. Eli
sedea acolo inteunii coltu tristiA si mahnitil ca nu putea umbla
sa se bucure si ebl de frumusetile nelel gradini. Paserile can-
tail de se spargead. Frunclele de porn! fisiati de adiarea vin-
tului, §i florile respandeati und mirose de te imbata. Se ulta
cu jindil la tote acestea, cad nu putea a se desfateze si elii.
Atunc! ridicandii °dig in susii, se rugs lui Dumnecleillsa-I is
viata mai bine, de catil sa traiasca in asa ticalosie.
Pe cand se facea ca se rOga, de o data i se arata dinainte
o Mina, asa de frumosa si de blanda, cum nu mai vecluse elu
in viata lul asa fiinta. Si se facea ca-lil infra& clicendu-1 :
De ce te cainesci, baetele, si te amarescl ?
Gum nu m'asii cdina si nu m'asii marl, 4ina a frumu-
settloril, se facea cd clise ele, eta suntii ologu, si din acesta
pricind amu ajunsil de batjocura tutuloril bdetilord din seg.
Lasa, draguld meii, nu mai plange, ca el nu scia ce furl,
www.dacoromanica.ro
3.15
www.dacoromanica.ro
346
www.dacoromanica.ro
317
www.dacoromanica.ro
348
www.dacoromanica.ro
326
www.dacoromanica.ro
328
www.dacoromanica.ro
329
www.dacoromanica.ro
XXX.
COPII Vf:DUVULUI SI EPURELE, VULPEA, LUPULI71
SI URSULu.
www.dacoromanica.ro
336
Si usorulti ventului,
Ca'telusii mei,
Ca vd piere stapAnula.
Di acum date joss sa to manancil, clise Smeulti.
Mai star nitelii, respunse bdiatulti, sa mai cantil unu
cantecelti, si na opinca asta de o rode ping atunci.
Elu cants acelasil cantecti. Si ca sa mai cante unit canted'',
ii dete dna o opined.
Vddendii ca nu se simte nimicil, elu ii dete si caciula sa
o rods pind va canta si a patra Ora.
Ce sa ve4i D-ta ? Gaud a strigata hataiii, a auclitii epurele,
si clise :
Aucliti, fraploril, se prapadesce stdpinelubl nostru.
Tad' urechi de carps, ii 4ise vulpea si-i trase o palma,
to sa gandesci stapanului nostru asa?
Gaud a strigatil a doua ors, a auclitia vulpea. Picenda ea
ce ;Ilse si epurele, lupulu i-a trasil o palnati si i-a respunsil
intocmai cum facuse vulpea epurelui.
Gaud a striagtil a treia ors, a auchtti. lupulu. Si clicendit si
elu ceea ce clisese vulpea, ursulu ii trase o palmd si lui si
iilu infrunta de ce sa &lased stapanului asa reit.
www.dacoromanica.ro
344
www.dacoromanica.ro
345
in capti. Pune capuld ici in pole dadei, si mai trage unit som-
nisorti, ca se ne mai aducemil aminte din copilarie.
Ca bine dici, soro. Ia se mai uitarmi necazurile.
Si puse capulu si adormi. Soru-sa atunci Ii infipse unit °sit
din osele snaeului dupa urechi, si Indata muri fratele sea.
Apol luandu-I trupulti, flu baga intr'unti butoiti, ilu infunde
bine si ilu dete pe Oda.
Caleii cum simfira ca li s'a rapusu stapanulu, se pusera pe
unti chilomanti de-fl venea sa-11 el lumea in capil. Eara lupulu
incepu a alerga cu nasulil in ventil in tote partile pina ii dete
de urma. Si se luara cu totil dupa densulti pe marginea Oriel
pine ilu dete apa mai la male. Ursuld se atinea mereil, One
fi veni bine, se repecli in apa, lua butoiuld in brate, esi cu
densulti la uscatil si trantindu-lii odata, se sparse. Scosera
trupulti stapanului lord din butoiti si Incepura st-ld planga.
Standit el acolo si plangende, eta ca vine o colofana si tow
jucandii si fitiindu din coda, cjicea :
Cata, cafe. I sa prindeli o cotofana faura, dar nu pe mine,
ci alta ca mine ; se-I rupeti gatule in doe, si sa picafi trel.
picaturi de sange peste mortaciunea ce o plangep, si va invia
Dare vulpea cea sireta, II respunse
Ce elici tu, ce cua? ea de-te mai incoce si mai spune
odate, ca n'auclii bine.
Cotofana se dete mai aprope si totti juca Si cand era sa mai
dice. Inca o date, hat ! pune Vulpea ghiara pe densa si o prinde.
Si rupandu-I gatuld, pica trei picaturi de sange peste sta-
penult"' lord si invie.
Of Domnel greti somnti mai dormiiii, clise elti.
Puteal tu sa dormi multii si bine, data nu eram noi.
Elu spuse ca nu scie ce are de ilti dare dupe ureche. Ursulti
se ate, si veclendii osulti smeului, puse gura si supse rana
pine ce esi osulu, apoi incepu a linge, si linse, si linse pine
ce se Inchise si se vindeca. Se spala pe ochi, si luandu-s1 ca-
valulti plea cu cafelusii dupe densulii si ajunse la sotiora lui
care Ili astepta cu inina sarita.
Trimise slujitorii imperatesci de aduse pe soru-sa. Si aducand
www.dacoromanica.ro
346
www.dacoromanica.ro
XXXI
www.dacoromanica.ro
XXXII
FATA DE IMPERATU SI MUT VEDUVEI
. ,
fostd odatA ca nici °data, etc.
A fostii °data und imparatti forte bogatil si puter-
nicii. Acestii imperatil avea und feciorii si o fatd. In-
tamplandu-se sd-1 mord fecioruld, lid ingropd cu mare cinste si a
laid ca pe- und imperatti. Gaud fu a duce mortulti la biserica,
fata imperatului ceru a merge si (Musa sa-lii petreca. Asa de
pAzita era fata acesta de tats -sdti, in cats pins atunci, nici sorele
nu-i vecluse fetisora, nici vintuld nu-i batuse perisoruld. Ea se
imbracd in negru sill lasA poruld despletitd, pe spate, si asa mer-
se de petrecu pe forte -sdit la gropd. Si asa gdtitaii sedea si mai
bine de cats altminteri. Cdci, nu e vorba, ea era forte frumosa.
Crinil si viorelele remaseserA pe josd si nici la degetuld cell
micd aid ei nu le punea.
Card o veclu lumea asa de gingase si de plat:and*, remase
cu ochii sgaiti la &Ansa. Si asa de putintica drAgalase mai
rar, in card s'o sorb! inteund pahar cu apA. Lumea ultase si
mortti si tad, uitandu-se la &Ansa. Atunci veni und vintisord
End si usorti, de-I resfird pletele ; era ea simti unit fiord
rece cg i se strecorA prin inima.
Cum, cum, ingropard mortuld si totd lumea se intorse acasa.
Tad de atunci in cetatea aceea se afla o vaduva grad. Ea
avea und flit Elu .pra de treaba, smeritil sfiiciosil ca o fata
mare. Toll feciorii de boeri avead pisma pe dansuld si-i puse-
sera gandii red. Nu-1 gdsea insA nici o pricing, ca sd pue mana
pe dansulii. Fiuld veduvei intrecuse pe toll boeril si imperatii
la boid si la state. Eld era aratosii, nevoe mare. Al fi pusti
ochii pe densuld d'ar fi fostd bite() mie. 'apo1 erea dulce la
www.dacoromanica.ro
353
www.dacoromanica.ro
361
www.dacoromanica.ro
XXX1V
HOTU IMPERATt
Ganda, ce sa-i vacla ochii ? Unti noistretti call tote clilele de mare
pravalise pe unit flecal tineru la fats, §i se silea a-0 descurca
coltii din arcula flecaului spre alt. sfa§ia.
Fiulu imperatului fsi scOse cutitulti de vInatore, §i cu unit
curajiii ne mai auclita se repede asupra mistretului, fi infige
cutitulti dreptu in ochia, i ilti da tumba peste capti, ii mai da
vr'o do5 lovituri bune in capil §i-lil lass morta acolo locului.
Facu ce facu si aduse nitica apa in caciula, stropi pe flecaula
care leinase, si flu mai inviora.
Acesta cand se detepta si veclu pe isbavitorulit sea, elise :
Cere-mi orti catit vei voi §i-ti voia da, pentru aceasta fa-
cere de bine.
Bani ail si tiganii, ii respunse fiula de imperatii, darn
cinste nu. Sa nu socotesci ca pentru bani amit fAcutil ce amii
facuta eft acuma pentru tine.
Se ri*Lna ore-cumit flAcaulit cu pricina ; dara mai princiendti
limbs, II spuse §iretenia, cum venise in vinatore cu mai multi
tovaro0', cum 'Arise mistretula §i se luase dupa densulti, §i
cum nu-la lovise bine. §i ela se napustise asupra lui §i-la
pravalise de era saga trimita pe lumea cea-l-alts.
Pass -mi-te si acesta era fill de imp5rata, si inca fluid im-
peratului locului aceluia.
Se imprietinira si se dusera la palaturile imperatesci. /mpe-
ratulit nu scia cum sa multumesca streinului ca i-a scapatu
copilula de la morte. Ii Clete voe ca sa vie in palata oru cand
va 'oi, Rind ca era nu priimi nici o alts resplatire.
Streinulti fill de imperata, de cate on merges pe la impe-
ratulii, de atatea on ela cerceta si baga de semi la tail ce
era pe acolo.
DuiJA cats -va vreme, ela clise odata tovaroplui sea :
Tovarov, mi s'a urita cu borf4ia, sa facema si not o
hotie, care sa se mai simta.
Ce vrei sä facemii ?
Eaca, sa mai mergemit §i pe la hasnaoa imperatesca,
ca dora n'o fi focii.
www.dacoromanica.ro
372
www.dacoromanica.ro
373
www.dacoromanica.ro
374
www.dacoromanica.ro
376
www.dacoromanica.ro
XXXV
LUCEAFARUL DE pIOA SI LUCEAFARUL
DE NOAPTE
www.dacoromanica.ro 25
XXXVI
www.dacoromanica.ro
389
www.dacoromanica.ro
XXXV1II
FATA CU PIEZE RELE
www.dacoromanica.ro
399
paging
XXVI. Coto§manu NasdrAvanti 285
XXVII. Pas 6rea mitiastrA 295
XXVIII. GainAresa 306
XXIX. Tugulea fiul unchia§uluT si al matuseT 313
XXX. Copiii veduvuluT, §i epurele, vulpea, lupulfi, si ursulti. 333
XXXI. Fata mo§ulul cea cu minte 347
XXXII. Fata de imps ratti §i fiuld veduveT 352
XXX1II. Cele treT rodiT aurite 357
XXXIV. IIotu imperattl 366
XXXV. Luc0fAru 14 de 4ioa tfi, luceParulci de ,nopte . . 380
XXXVI.18Matulh 615 imbosd §i ghigorturil 386
XXXVII. Fata cu pieze rele 393
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro