Relatia Dintre Doua Personaje Ale Unui Roman Interbelic
Relatia Dintre Doua Personaje Ale Unui Roman Interbelic
Relatia Dintre Doua Personaje Ale Unui Roman Interbelic
Evolutia relatiei dintre Ion si Ana este vizibila inca din incipitul romanului.
Alaturi de alte elemente, precum crucea, casele si toponimele , drumul
anticipeaza destinele celor doua personaje: la inceput este anevoios, apoi
dinamic, apoi se curma brusc sub Rapele Dracului, asemeni evolutiei destinului lui
Ion si Ana.Acestia, din dorinta de a avea pamant si iubire, apeleaza la orice
mijloace pentru a-si vedea visul implinit ( Ion profita de Ana, o lasa sa creada ca o
place, iar Ana ramane insarcinata, considerand copilul ca pe o ultima sansa de a fi
cu Ion).
Modalitatile de caracterizare a celor doua personaje sunt cele specifice
genului epic : directe si indirecte.Din punct de vedere direct, aflam ca Ion era cel
mai bun elev al invatatorului Herdelea, dar care renunta la scoala pe motiv ca
“pamantul ii era mai drag ca ochii din cap”.Despre Ana, autorul ne spune ca a
ramas orfana de mama, fiind nevoita sa traiasca langa un tata violent si alcoolic.
Atat Ion cat si Ana sunt caracterizate si de alte personaje . Ion este numit de
Vasile Baciu “sarantoc”, “talhar”,de doamna Herdelea un baiat “harnic si istet”, iar
pentru Ana, Ion era “norocul”. Pentru Ion, Ana este o fata “slabuta si uratica”, in
schimb George Bulbuc nu ovedea urata,dar nici nu zicea ca e frumoasa.
Prin modalitatile indirecte de caracterizare folosite, reiese comportamentul
obsesiv al celor doua personaje (Ion isi doreste pamant, iar Ana afectiune),
precum si faptul ca Ion se afla in conflict cu majoritatea personajelor, Ana fiind
pentru el un mijloc de imbogatire.
Prin cele două personaje, Ion şi Ana, Liviu Rebreanu şi-a exprimat viziunea
tradiţională privind relaţia omului în raport cu destinul.Omul tradiţional crede
într-un destin prestabilit. Încercarea de a forţa limitele destinului, de a-i depăşi,
are consecinţe tragice. Cele două personaje au încercat să atingă fericirea, să se
opună destinului şi, de aceea, au sfârşit tragic. Prin Ion şi Ana, personajele
purtătoare de semnificaţie al mesajului transmis prin discursul narativ, scriitorul
transilvănean şi-a exprimat viziunea asupra unei existenţe tragice, resimțindu-se
influențe ale naturalismului.