Proiectia Stereografica 1970

Proiectia Stereografica 1970
Proiectia azimutala stereografica oblica în plan secant 1970 s-a introdus în vederea

întocmirii planurilor topografice de baza la scarile 1:2 000, 1:5 000 si 1:10 000.
Aceasta proiectie, din punct de vedere al deformarilor, face parte din categoria
proiectiilor conforme, adica pastreaza nedeformate unghiurile. În consecinta, figurile din tren
vor fi asemenea cu cele proiectate pe harta.
Dupa modul de reprezentare al retelei cartografice (paralelele si meridianele), aceasta
proiectie face parte din proiectiile azimutale perspective.
Principii generale. Spre deosebire de proiectia stereografica din anul 1930, noua
proiectie are parametrii de baza diferiti datorita adoptarii valorilor elipsoidului de referinta
Krasovschi (a = 6 378 245 m; b = 6 356 863 m; α = 1: 298, 3), alt punct central al proiectiei
(în apropiere de localitatea Fagaras) si alta valoare a adâncimii planului secant unic fata de
planul tangent care trece prin punctul central al proiectiei.
În cadrul acestei proiectii se disting urmatorii parametrii de baza:
- punctul central al proiectiei (C) situat la nord de Fagaras, definit de intersectia
paralelei de 46olatitudine nordica cu meridianul de 25o longitudine estica;
- punctul de perspectiva sau de vedere (V);
- raza medie de curbura a elipsoidului pentru punctul central al proiectiei, R = 6 378
956,681 m;
- adâncimea planului secant unic (Ps) fata de planul tangent (Pt) în punctul central al
priectiei, H = 1 389, 478 m;
- raza cercului de deformatie nula, care rezulta din intersectia planului secant cu
suprafata sferei terestre, r = 201 781 m.
Urmarind figura de mai jos se constata ca planul secant (Ps) este paralel cu planul
tangent (Pt), fiind situat sub acesta la distanta egala cu adâncimea H. Proiectia punctului B de
pe sfera în punctul B΄ de pe planul tangent se obtine cu ajutorul razei care uneste punctul de
perspectiva (V) cu punctul B, în prelungirea careia se afla punctul B΄ pe planul tangent.
Proiectia arcului CB de pe sfera pe planul tangent este dreapta CB΄, iar pe planul
secant este C΄B. Dupa cum se constata, pe planul tangent lungimile se deformeaza, fiind mai
mari în proiectie decât pe sfera.
Pentru a avea deformatii cât mai mici, planul secant s-a stabilit astfel ca:
- un arc de meridian de pe elipsoid, ce se întinde între punctul central al proiectiei si
zona marginala a tarii, sa se proiecteze în planul proiectiei dupa aceeasi lungime totala, adica
deformatia totala sa fie nula;
- deformatia regionala de la centrul proiectiei sa fie aproximativ egala cu cea de la
marginea tarii.
Elementul principal al planului secant, care asigura cele doua conditii mentionate mai
sus, este raza cercului de secanta (r). Aceasta s-a determinat satfel încât, deformatia maxima
liniara din planul tangent sa fie redusa la jumatate în planul secant.
Fig. 6.7. Elementele geometrice
ale sisemului de proiectie
stereografic

Sistemul de axe rectangulare. Originea sistemului de axe rectangulare plane
reprezinta imaginea plana a punctului central al acestei proiectii, care este situat aproximativ
în centrul tarii. Astfel abscisa XX’ reprezinta imaginea plana a meridianului de
25o longitudine estica, iar ordonata YY’ reprezinta imaginea plana a paralelei de 46o latitudine
nordica.
În scopul pozitivarii valorilor negative ale coordonatelor plane s-a realizat departarea
originii cu 500 km spre sud, pe directia axei XX’ si tot cu 500 km spre vest, pe directia axei
YY’.
Fig. 6.8 - Sistemul de axe rectangulare plane în proiectia stereografica 1970
Din fig. se observa ca pe cercul cu raza de 201,718 km, adica pe cercul dupa care
planul secant intersecteaza sfera, deformatia este nula, motiv pentru care a fost denumit cerc
de deformatie nula.
In planul secant, modulul de deformație liniară este:
m=c+(1/4cR02)(x2+y2)
Pentru deformațiile liniare relative, D, din planul secant rezultă:
D=m-1=(c-1)+(1/4cR02)(x2+y2)
În centrul proiectiei deformarea maxima a lungimilor este de – 0,25 m/km, iar la

marginile tarii poate ajunge pâna la + 0,50 m/km.
Aceste deformari trebuie avute în vedere în cadrul masuratorilor topografice de mare
precizie din centrul si din zonele marginale ale tarii.
Formatul foilor de harta în aceasta proiectie este de trapez, care rezulta din proiectia
paralelelor si meridianelor. Din aceasta cauza nomenclatura foilor de harta este aceeasi cu cea
din proiectia Gauss-Kruger.

Proiectia Stereografica 1970

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectia Stereografica 1970

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectia Stereografica 1970

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectia Stereografica 1970

Proiectia azimutala stereografica oblica în plan secant 1970 s-a introdus în vederea

În centrul proiectiei deformarea maxima a lungimilor este de – 0,25 m/km, iar la

S-ar putea să vă placă și