M IV.

UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Cap IV . INSTALATII ELECTRICE DE FORTA

Instalaţiile de forţă se referă numai la instalaţiile electrice pentru alimentarea motoarelor

electrice asincrone care sunt cele mai reprezentative dintre instalaţiile de forţă.

1. INTOCMIREA SCHEMEI SI PLANULUI INSTALATIEI

Pozitia in plan a motoarelor electrice este hotărâtă de poziţia maşinii sau utilajului pe care-l
antrenează. Acestea se amplasează la o distanţă suficientă dintre ele, sau intre ele şi perete,
pentru a permite manevrarea uşoară la montare sau la demontare, pentru a inlesni accesul uşor
in timpul verificărilor şi intreţinerii.Fiecare motor trebuie să fie alimentat pe un circuit electric
propriu şi sa fie prevazut cu:
- Relee termice pentru protecţie la suprasarcină;
- Siguranţă fuzibile pentru protectie la scurcircuit;
- Un aparat de acţionare (manual sau automat);
Pentru a limita curenţii mai mari ce sunt absorbiţi din reţea la pornire (care provoacă căderi de
tensiune pe linia de alimentare), motoarele cu puterea mai mare de 5,5kW trebuie pornite in
stea. In felul acesta, curentul de pornire se micşorează de trei ori faţă de pornirea prin legare
directa la retea (legarea in triunghi). In cadrul instalatiilor de forţă sunt cuprinse şi instalaţiile
pentru prizele electrice de fortă, mono şi trifazice, de curent continuu sau de tensiune redusă.
Pentru o identificare uşoara, atunci cand astfel de prize se gasesc impreuna , ele se executa de
forme diferite sau de culori diferite si sunt prevazute cu placute pe care este inscrisa tensiunea
de utilitare. Pentru intocmirea schemelor si planurilor instalatiei de forta se procedeaza la fel
ca in cazul instalatiilor de lumina, adica:Se stabileste pozitia fiecarui receptor de forta (motor
sau priza) in planul de arhitectura .
In schema numarul 1 este exemplificat acest lucru pentru un punct termic. Caracteristicile
motoarelor sunt determinate de conditiile tehnologice, iar caracteristicile prizelor se
stabilescastfel ca la acestea sa poata fi racordate unele receptoare portabile necesare
reparatiilor, intretinerii, cum ar fi :
- aparate de sudare;
- masini de gaurit;
- polizoare;
- lampi portabile la tensiuni redusa (24 V) etc.

Schema 1
1
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Se intocmeste schema de distributie a fiecarui tablou de forta din cladire :

Tabloul de forta se prevede pentru alimentarea unui grup de receptare care se afla intr-o
unitate functionala, cum ar fi, de exemplu, receptoarele dintr-un punct termic (schema
numarul 2), dintr-o statie de hidrofor, dintr-o centrala termica, dintr-un laborator de incercari,
dintr-un atelier mecanic etc. Numarul de receptoare ce poate fi alimentat dintr-un tablou de
forta este variabil. El este limitat de regula de dimensiunile pe care le poate avea tabloul
electric. De aceea tablourile de forta pot avea puterea instalata de valori de la cativa kW pana
la zeci si chiar sute de kW.

Schema 2

2
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

In schema numarul 2 s-a desenat schema de distributie a tabloului de forta TF1 din schema
numarul 1. Aceasta cuprinde noua circuite pentru motoare (sapte cu pornire directa si doua cu
pornire stea-triunghi, un circuit de prize trifazice cu puterea de 5kW, un circuit de prize
monofazice cu puterea de 1,5kW, un circuit trifazat de rezerva cu puterea de 3kW si un circuit
de tensiune redusa (24V), legat in fata intreruptorului general, de putere foarte mica (100VA)
pentru lampi portabile

3
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

Se intocmeste schema generala de distributie a instalatiei de forța.Aceasta se intocmeste

dupa aceleasi principii ca si in schema generala a instalatiei de lumina.

Caracteristicile electrice ale motoarelor din TF1

Puterea Turatia Randamentul Factor de putere Raportul

instalata
[rot/min] η cos φ 𝑰𝑰𝒑𝒑
K 1 = 𝑰𝑰
𝒏𝒏

1,1 1500 0,73 0,78 6

1,5 1500 0,76 0,79 6
2,2 1000 0,77 0,74 5,5
7,5 1500 0,855 0,84 6,5

Tabloul electric TF1 are o putere instalata de 35,3kW.

4
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

2. TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR ELABORATE

Circuitele de forta sunt mult mai simplu de trasat decat cele de lumina, deoarece pe un circuit
se afla un singur motor, iar circuitele de priza nu difera de cele de priza din instalatia de
lumina. Circuitele se pot executa:
- aparent, pe elementele de constructie. Aceasta solutie cel mai des adoptata, montarea
circuitelor facandu-se pe peretii incaperii. Deoarece tuburile de protectie sunt mult mai
expuse la lovituri mecanice, in astfel de incaperi acestea se executa de regula din metal
(PEL sau teava);
- ingropat in elementele de constructie. Solutia ingropat se alege foarte des cand
motoarele se afla departe de peretii incaperii, sau cand distantele de la tablou la acestea
de-a lungul peretilor este de asemenea mare. In astfel de situatii, circuitele electrice se
monteaza ingropat in pardoseala incaperii , fie direct in pardoseala, fie in canale special
facute si acoperite cu tabla striata. Canalele pentru circuite de forta trebuie sa fie
prevazute cu sisteme de scurgere si evacuare a apei.
In schema numarul 3 este desenat planul instalatiei de forta din punctul termic din schema
numarul 1. O parte din circuite este dusa aparent pe peretii incaperii, iar o alta parte este
dusa ingropat in pardoseala . Pentru motoarele m 1 - m 2 , tuburile de protectie ies din
pardoseala chiar langa fundatia acestora. Pentru restul motoarelor, tuburile de protectie trec de
pe perete pe pardoseala si apoi se ridica pe fundatia motoarelor. Pe portiunea de la perete la
fundatie aceste tuburi sunt protejate de țevi din otel.
Ca si in cazul circuitelor pentru instalatia de iluminat, circuitele de forta nu trebuie sa strabata
elemente de rezistenta ale constructiei si nu trebuie sa se gaseasca la distante corespunzatoare
de celelalte conducte metalice pentru apa rece sau calda, incalzire ori gaze.
Coloanele de legatura, atat cele secundare (dintre tabloul general de forţă TGF şi tablourile
secundare TF) cat si cea generala(dintre CB – sau PT – şi TGF), se vor duce pe drumul cel
mai scurt dintre punctele pe care le unesc, in conditiile respectarii distantelor minime admise
intre elementele instalatiei si elementele altor instalatii sau elemente de constructie ( Normativ
1-70-90)
3. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR INSTALATIEI DE FORTA

Calculul prezinta cateva particularitati fata de cel pentru iluminat, atat datorita naturii
receptoarelor, cat si numarului mare de aparate de actionare si protectie ce se prevad.
Calculul circuitelor cuprinde:
- determinarea secțiunilor de faza si a tubului de protecție ;
- alegerea contactorului pentru actionare;
- alegerea releului termic pentru protecție la suprasarcina;
- alegerea sigurantelor fuzibile pentru protectia la scurtcircuit;

5
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

· Calculul circuitului pentru pornirea directa a motorului:

- Determinarea secțiunii conductelor de faza a tubului de protecție:Se calculează curentul
nominal al motorului cu relaţia:

U = 380 V,
P i - este puterea instalata a motorului;

ᶯ - este randamentul electric;

cos ᵠ- este factorul de putere

Caracteristicile ᶯ şi cos ᵠse aleg funcţie de putere

Sectiunea de fază se determină din condiţia: Ima ≥ In
I ma – curentul maxim admisibil al secţiunii alese
Sectiunea aleasa se verifică la densitatea de curent la pornire (J p ) Care trebuie sa fie:
𝐴𝐴
J p ≤ 20 𝑚𝑚𝑚𝑚 2
pentru aluminiu

𝐴𝐴
J p ≤ 20 𝑚𝑚𝑚𝑚 2
pentru cupru

Densitatea de curent la pornire se calculează cu relaţia:

𝐽𝐽 𝑝𝑝 𝐾𝐾1 𝐼𝐼𝑛𝑛
Jp = =
𝑠𝑠 𝑠𝑠

Daca condiţia nu este indeplinită se mareste până aceasta este satisfacută

- Alegerea contactorului pentru acţionarea circuitului se face respectând condiţia
I nc ≥ In
I nc - curentul nominal al contatorului

- Alegerea releului termic pentru protecţie la suprasarcină.Releele termice trifazate

utilizate în mod curent sunt relee de tip TSA. Acestea sunt caracterizate prin curentul
nominal al echipamentului (In ) RT , si curentul de serviciu I s . Releul termic se echipeaza
cu un grup de trei bimetale care corespund unui anumit curent de serviciu. Prin
constructie releul termoic permite un reglaj al curentului intre (0,6 - 1,0) I s

6
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

(I n ) RT – curentul nominal al releului

I s - este curentul de serviciu (se ia din catalogul aparatului)
Alegerea releuliui termic constă in alegerea curentului de serviciu, astfel ca :0,6 Is ≤
I n ≤I s deoarece releul se rgleaza ulterior la valoarea curentului nominal ce trebuie supravegheat
si evident, acesta trebuie sa se afle in domeniul de reglaj. Releul ales se exprima prin
demnumirea lui si marimea curtentului de serviciu de exemplu:
- TSA 10A (I s = 3,3A); TSA 32A (I s = 10 A);
Alegerea siguranțelor fuzibile pentru protecţia la scurtcircuit. Valoarea fuzibilului(I F )rezultă
din condiţiile:
- IF ≥ In

𝐼𝐼𝑝𝑝
- IF ≥
2,5

- I F ≥ (I F ) C

- I F ≥ (I F ) C
I f - este valoarea fuzibilului
(I F ) C , (I F ) C sunt valorile maxime ale fuzbilului care protejeaza contactorul şi releul termic
de curentul de scurtcircuit ( in sensul că siguranţa fuzibilă se topăeşte mai repede de cât ii este
necesar curentului de scurtcircuit sa distrugă aparatele). Valorile (I F ) C , (I F ) C sunt date in in
,,Cataloagele de aparate ale fabricantului,,
Calculul circuitului pentru pornirea Y- ∆ a motorului
Calculul curentului nominal se face pe doua portiuni de circuit, de la bare si pana la
comutatorul Y- ∆ unde valoarea curentului este I n si de la comutatorul Y- ∆ pana la
𝐼𝐼𝑛𝑛
motormotor unde valoarea curentului este . Curentul In conduce la determinarea unei
√3
𝐼𝐼𝑛𝑛
secţiuni s 1 , iarcurentul la o sectiune s 2 mai mica de cat s1, prin respectarea conditiei
√3

I ma ≥ In . La densitatea de curent se va verifica numai sectiunea mica s2 si relatia

𝐽𝐽 𝑝𝑝𝑝𝑝 𝐾𝐾 𝐼𝐼
1 𝑛𝑛
Jp = = 3∗𝑠𝑠
𝑠𝑠 2

I PY – curentul de pornire in stea care este mai mic de cat curentul la pornirera directa
- Alegerea contactorului pentru acţionarea circuitului se face respectând condiţia
𝐼𝐼𝑛𝑛
I nc ≥
√3
R

- Alegerea releului termic pentru protecţie la suprasarcină

𝐼𝐼𝑛𝑛
0,6 Is ≤ ≤
√3

7
M IV. UTILIZAREA INSTALAŢIILOR DE JOASĂ TENSIUNE

- Alegerea siguranțelor fuzibile pentru protecţia la scurtcircuit

- IF ≥ In

𝑰𝑰𝑷𝑷𝑷𝑷 𝑰𝑰𝒑𝒑
- IF ≥ =𝟑𝟑∗𝟐𝟐
𝟐𝟐

NORMATIV