Lucrare de laborator nr 7.

8
Tema :Organisme talofite.
Ciuperci și licheni
Scopul : Studierea structurii morfologice si anatomice a
organismelor talofite.
Planul lucrarii:
1.Particularitatile structurale ale talului unor alge:
a)alge procariote albastre-verzi;
b)alge verzi unicelulare si pluricelulare;
c)alge marine pluricelulare.
2.Particularitatile structurale ale ciupercilor.
a)Ciuperci acelulare;
b)Ciuperci drojdii de bere;
c)Ciuperci saprofite;
d)Ciuperci parasite;
e)Ciuperci baziomediocite.
3.Particularitatile structurale ale lichenilor.
4.Folosirea organismelor talofite in medicina
5. Concluzia.
Talofite protectoare .
Bacteriile-cea mai raspindita grupa de microorganisme monocelulare din
natura.Au tip de celula specific,la ele lipseste nucleul tipic inconjurat de
membrana nucleara,mitocondriile si cloroplastele; analogul nucleului este
nucleoidul-filament de ADN care nu este separat de citoplasma prin
membrana;majoritatea bacteriilor au peretele celular format din 3 straturi si
contine substante azotoase,dar nu au celuloza;are proprietatea de a mucilagina.
Bacteriile dupa tipurile morfologice sunt : coci, bacili, bacterii, vibroni,
spirile, spirochete.

Talofitele eucariote.

Alge-corpul lor este numit tal ,celulele caruia dezvolta peretele celular din
celuloza si pictina si contin mai multe nuclee,cromatofor cu diferiti
pigmenti.Cu numele de alge sunt numite organismele procariote ( fara nucleu)
si organismele eucariote ( cu nucleu individualizat).Din categoria procariotelor
fac parte algele albastre-verzi.Din categoria eucariotelor fac parte algele
verzi,brune, rosii ,diatomee.

Inmultirea :
-vegetativa- prin diviziunea organismelor monocelulare;
-asexuata-cu zoofori si spori formati din celule vegetative ori in organe
specializate-zoosporangi ori sporangi ;
-sexuata-de fuziunea a 2 celuli sexuate specifice -gametii,ce formeaza zigotul.
Algele sunt grupate in cenoze de tip:
> Planctonul; > Bentosul; > Alge din ape sarate;
> Alge din apele terminale; > Alge de pe ghetari si zapezi; >Terestre;

Alge procariote albastre-verzi

Sunt organisme inferioare,monocelulare,pluricelulare izolate sau reunite in
colonii lipsite de aparatul locomotor,autotrofe raspindite in apele dulci sau
marine,balti,ape terminale sau reci,in sol,pe stinci.Forma celulei este foarte
variata : sferica,ovata,elipsoidala,cilindrica.
Morfologia : Celula este acoperita de un perete celular ,cu un strat extern
glicoproteic care alcatuieste teaca gelatinoasa.Citoplasma este alcatuita din 2
zone : externa- bogata in pigmenti,numita cromatoplasma ,si alta interna,in
care este localizat nucleoidul-centroplasma. Pigmentii in care predomina:
ficocianina-culoare albastra; ficoeretrina-culoarea rosie; clorofila –
albastra-verde (dezvoltarea sistemului lamelar).

Functiile: algelele albastre-verzi sunt organisme fotosintetizatoare care

elaboreaza un amidon ceanoficeu,fixeaza azotul atmosferic.
Inmultirea : decurge pe cale
asexuata prin : fragmente de
colonii si spori de rezistenta numiti
cito exzo endo spori.

Specii:
Nostoc commune formeaza colonii
in forma de lanturi lungi impletite intr-o masa gelatinoasa;
Halsophillum – se pot observa in timpul verilor secetoase in forma unor cruste
negricioase;
Anabaena flos-aqua – produce inflorirea baltilor statatoare;
Oscillatoria limosa- sub forma de filament subtire de culoarea verde sau
albastra negricioasa ce produc miscari oscilatorii in ape dulci,statatoare.
Rubenus- filament de culoarea rosie.
Genul Spirulina include specii de importanta medicinala,alimentara si
biotehnica deoarece este un produs bogat si usor digerabil,utilizat in consumul
produselor dietice in perioada de covalescent.Datorita continutului crescut in
iod spirulina contribuie la functionarea glandei tiroide.Ea penetreaza
pielea(elimina petele si iritatiile),are efecte de calmare, regenerare,
improspatare, netezire a ridurilor.Cremele pe baza de spirulina sunt indicate
pentru pielea sensibila la vint si frig si pentru pielea imbatrinita
prematur.Pulberea de spirulina este ingredientul principal folosit la :sosuri,
brinzeturi, iaurturi, inghetata, bauturi.Se mai utilizeaza in calitate de coloranti
naturali pentru industria cosmetica si farmaceutica.

Algele verzi
Desemneaza un grup de alge cu : pigmenti fotosintetici (clorofila a si b), comp
pigmenti xantofili si carotenici.
Algele verzi nu formeaza un coerent complet,ele sunt reprezentata de diferiti
taxoni ce sunt inruditi filgenetic .Acestea prezinta caractere generale,traiesc in
ape dulce sau saimastre,pe soluri,locuri umede.Au tal si se hranesc
autotrof.Datorita cloroplastului,predomina pigmentul verde. Nutrientii sunt
depozitati sub forma de amidon in plastida si in stroma. Reproducerea este
sexuata,dar poate fi si asexuata pron zoospori.
Chlamydomonas coccifera –alge monocelulare mobile ovale si biflagelate ce
populeaza bazinele acvatice murdare, baltoacele. Peretele celular este constituit
din pectine si celuloza .
Dunaliella salina- alge monocelulare fiagelate asemanatoare clamido
monadei ,populeaza oceanele, canalele si lacuril saturate. Contine betacaroten
si glycerol.
Ulotrix zonata -alge filiforme
ramificate ce populeaza apele
curate curgatoare si acopera
pietrele subacvatice.

Alge marine pluricelulare

Algele rosii au tal pluricelular de talie mica,sunt tipice marine si populeaza
marile tropicale si subtropicale.Se caracterizeaza prin inmultire sexuata :
organul reproductiv femel-carpogon,gametul-spermaciu.Sunt cca 400 specii.
Porphyra leucosticteaige-prinse de substrat cu rizomi de marginea
ondulata.Contin vitamina C in cantita mari.
Chondrus crispus-alge
sedentare cu tal ramificat
dihotomic.Se utilizeaza in
practica terapeutica in calitate
de anticoagulant al singelui
antiarteroscleroic,antiinflamator
in cazul racelelor.

Gigatrina mamilloasa-alge asemanatoare cu crispus,dar se deosebesc prin

prezenta unor proeminente mamilonare mici.Serveste sursa de carrageen.
Curallina officinalis- alge cu talul ramificat,dur si fragil,cu peretii impregnati
cu calcar.Poseda proprietati antihelmintice.
Gelidium corneum-
are talul pina la
100cm ,penat-
ramificat.Este sursa de
ioduri si bromuri.

Algele brune
Cuprind un grup de aproximativ 1500 specii si se caracterizeaza prin prezenta
pigmentului fucoxantina.Acestea au un tal mare de poate ajumge si pina la 60
m .Un exemplu de alga bruna este Fucus.
Caracteristici:

 prezenta pigmentului fucoxantina si a clorofilei de tip A si C;

 peretele celular este format din sulfati fucani si acid alginic;
 organisme multicelulare
cu tesuturi diferentiate ;
 tal mare ramificat;
 reproducere asexuata
prin spori
flagelati,sexuata prin
gameti masculini
 nu prezinta amidon ca
substanta de rezerva.

Ciupercile sunt organisme

eucariote la care lipsesc pigmentii clorofilieni si plastidele,se nustresc
heterotrof prin absorbtia substantelor nutritive din organsim, vegetale ,animale.

Ciupercile acelulare ( inferioare)

1)Clasa Chytridioycetes-cele mai vechi si primitive specii de ciuperci.
Miceliul lipseste, se inmultesc asexuat prin zoospore mobili, uniflagelati;
sexuat- izogamie, heterogame, oogamie.Paraziteaza algele dina pe dulci si
saline,plante superioare, animale.
Se diferentiaza :
Synchytrium endobioticum- corpul un reprezinta un miceliu,dar o masa
protoplastica cu numeroase
nuclee din care rezukta
sporangii,unde se dezvolta zoosporii ce infecteaza tuberculii de cartof,
producind boala ‘’cancerul cartofului’’.

Olipidium brassicae- paraziteaza pe plantulele de varza,producind boala

‘’piciorul negru’’.

2)Clasa Oomycetes-miceliu ancelular ,filamentos si ramificat.Inmultirea

asexuata se efectueaza prin conidia,din care se dezvolta zoosporii biflagelati;
sexuat-oogamie .
Ciuperci care paraziteaza atit pe plante,cit si pe
animale:
Lagena radicicola-paraziteaza pe radacinile
gramineelor,producind ofilirea plantelor.
Phytophtora infestans- paraziteaza pe
cartofi,produce boala mana cartofului.
Plasmopara viticola-paraziteaza organele vitei de vie ,produce boala Mildiu

3)Clasa Zygomycetes- ciuperci saprofite la unele miceliul acelular,

plurinucleat si ramificat, la altele-monocelular. Peretele celularnconsta din 37-
40 % polizaharide.Inmultirea sexuata are loc prin sporangiospori
imobili,aflagelati; cea sexuata-
izogamie.
Mucor mucedo- mucegaiul comun sau
muceaiul alb .Traieste pe alimentele
bogate in glucide,frecvent pe piine.

M. javanicus, M racemosus- produc fermentarea alcoolica.

Ciuperci superioare
1)Clasa Ascmycetes- sunt cca 300 de specii,raspindite in
sol,frunzisul mort,pe substratul vegetal .Unele asomicete paraziteaza
pe plante, animele si om,provocind boli grave. Dezvolta miceliu
haploid,pluricelular cu celule plinucleate, mai rar mononuncleate.
Hifele sunt despartite prin pereti transversali, compusi din
chitina.Polizaharidele constituie 20-25% din componenta peretelui
celular.Particularitatea de baza a ascomicetelor este formarea unor
pungi, numite asce-structuri monocelulare in care se dezvolta 8
ascospori .Inmultirea sexuata este heterogametangiogamia
-contopirea a 2 gameti. Inmultirea asexuata –se formeaza exogen
conidiile asomicetelor pe miceliu haploid ; inmultirea vegetativa –prin
fragmente de hife,scleroti si prin inmugurire.
Penicillium notatum-mucegaiul verde produce substanta cu
proprietati bacteriostatice si bactericide- penicilina.
+
Saccharomyces cerevisae-
drojdia de bere-citoplasma
este bogata in
uleiuri,glicogen, vitaminele
grupe B , enzime.
S.ellipsoids-drojdia de vin-produce fermentatie mustului din
struguri,transformindu-i in vin.
Monila fructigena- provoaca putrefactia
fructelor(mere,pere).
Aspergillus oryzae-mucegaiul verde-albastru – ciuparca saprofita pe
fructe si alimente dulci.Hifele septate impanjinescsubstratul nutritiv de
lacare se dezvolta hifele aeriene ce se termina cu conodiofori
unicelulari.Se utilizeaza in biotehnologii.
Actinomyces griseus- prodece substanta antibiotocstreptomicina,
utilizata in tratarea unor forme de tuberculoza, infectii intestinale
2) Clasa basidiomycets-cca 30000specii.
Bolethus edulus-minatarca-creste prin luminisuri de padure,e comestibila.
Phytophora infestans- ciuperca de
baligar-este comestibil cu corpul
sporifer alcatuit din pileus si
stipes.Sporofitul creste pe soluri
bogate in substante organice.

Boletus satanas- hrib tiganesc –ciuperci toxice cu corpul strivit,in contact cu

aerul din alb devine albastru,creste in paduri.

Amare phalloides-buretele viperei-pileusul

galben-verzui,cea mai toxica.
3)Clasa Deuteromycetes-grup de ciuperci numite imperfect.Se inmultesc
asexuat.Majoritatea speciilor paraziteaza pe plantele cultivate,precum si pe
animale.Produce daune enorme.Speciile genurilor :
Fusarim-boala fuzarioaza la griu;
Vertecillium-verticuloza la piersici;
Acorion-caderea parului la animale;
Tricophyton-afectiuni tegumentare,una din ele fiin herpesiul la animale si
om.
Lichenii
Lichenii reprezinta o grupa complexa si specifica de organisme,talul carora
permanent este format din 2 componente care convetuies in simbioza:
Ciuperca heterotrofa numita microbiant;
Alga autotrofa numita ficobiant.
Ciuperca formeaza organe speciale de absorbtie a hranei si anume :
Haustorii- structuri care sparg membranele celulare a algei si patrund in
protoplastul ei;
Impresorii-imping membrana celulara in interior
Apresorii-se formeaza in virful hifei ciupercii si se lipeste strins de
exteriorul celulei algei nepatrunzind in ea.
In functie de aspectul talului deosebim :
Fructiculosi –talul are aspect de frunze divizate in miniatura;
Foliacei-talul aminteste de frunze divizate marunt;
Crusostosi-talul e reprezentat
prin membrana rigideca
Filamentosi-sub forma de
filament simplu sau
 ramificat ,talul are aspectul membranos la uscaciunue si gelationos la
umezeala.
1)Clasa Ascolichenes- ii este caracteristic formarea sporilor in asce.
Centratia islandica-lichenul de islanda lipicios pe partea superioara cu aspect
de tufa mica si ramuri foliacee.Talul lichenului contine hidratii de carbon, acizi
lechinici, substante amare.Are proprietati antibacteriene, inflamatoare,
antitumorale.
Cladonia rangiferina-lichenul renelor0tal fructiculos,de culoare cenusie si
alba .Vegeteazain zonele alpine si in tundra.Furnizeaza hrana renelor.
Evernia prunastri-albicios sau alb-verzui contine acizi lichenici cu actiune
antiseptica,ulei volatili ce se folosesc in parfumerie .
Usneia barbata- matreata brazilor-produce mari pagube coniferelor,insa are
valoare farmaceutica prin proprietatile sale antibacteriene, antitumorale,
imunostimulatoare.
2) Clasa Basidiolichenes- cca 20 de specii,raspindite in zona tropicala.
Dictynema pavonia; Multiciavula mucida;
Importanta ciupercii-participa la circuitul substantelor in natura ,la
descompunerea ramasitelor animaliere si vegetale,la formarea substantelor
organice in sol.
Ciuperca lapte tebetana-este adaugata in numeroase produse cosmetic( la
masti,creme,lotiuni ).Are un efect benefic si terapeutic in restaurarea si
tonifierea pielii,prezentind efecte de intenerire dupa prima utilizare.
Importanta lichenelor-provoaca dezagregarea rocilor,iar prin
descompunera talului contribuie la formarea humusului.Datorita sensibilitatii
unor licheni la polun=antii atmosferici sunt utilizati la apreierea gradului de
poluare a mediului.
Lichenul de piatra –este utilizat in cazul virozei si tusei ca remediu traditional
Pulberea sau faina de lichen este folosita pentru a trata afectiunile respiratorii
precum bronsita .Creste pofta de mincare,stimuleaza secretiile stomacale si
apara organismul de gripa.
 Folosirea organismelor talofite in medicina
Elixirul tineretii
 Algele induc senzatia de satietate foarte rapid, in timp ce aportul caloric este scazut. Din
acest motiv, sunt recomandate de nutritionisti in curele de slabire. Ele
reprezinta o modalitate de a slabi sanatos, contribuind la diminuarea tesutului adipos si la
cresterea fermitatii si a elasticitatii pielii. 

 Algele verzi-albastre contin amino-acizi,

minerale si vitamine care sunt absorbite
mai bine de organism, comparativ cu multe
alte alimente. Tot ele ajuta la
consolidarea sistemului imunitar, continutul lor
bogat in clorofila si fitocompusi le
recomanda drept antioxidante puternice.
Betacarotenul este cunoscut drept un
adjuvant in cazurile de anemie si afectiuni
cardiovasculare.

Spirulina, alga verde-albastruie, este o proteina completa,naturala, usor asimilabila (i se

spune si spirulina de plancton). Este cea mai bogata sursa naturala de clorofila, fier, calciu,
zinc, potasiu si magneziu, vitamine A si B complex, fenilalanina, care actioneaza asupra
centrului apetitului din creier, diminuand senzatia de foame si mentinand constant nivelul
glucozei din sange. Varecul este o alga marina uimitoare care contine mai multe
vitamine si minerale decat oricare alt aliment. Mai exact,contine vitaminele B2,
nicotinamida, colina, caroten si acid algenic, 23 de minerale si oligoelemente.
Datoritacontinutului de iod, are un efect normalizant asupra glandei tiroide. Persoanele
slabe, cu tulburari tiroidiene, pot cistiga in greutate, iar obezii pot slabi cu ajutorul acestei
alge. Medicina homeopata utilizeaza varecul pentru a trata obezitatea, problemele de
digestie, eliminarea de gaze si constipatia cronica.

Chlorella, denumita si alga de

smarald, este considerataalimentul
integral perfect. Pe langa faptul ca e
o proteinacompleta, contine toate
vitaminele din complexul B,
vitaminele C si E si mineralele
importante (intre care fierul si zincul in cantitati mari). S-a dovedit ca stimuleazasistemul
imunitar, imbunatateste digestia, detoxificaorganismul, accelereaza vindecarea,
ofera protectie impotriva radiatiilor, ajuta la prevenirea bolilor degenerative, in tratamentul
candidozei, atenueazadurerile artritice si, datorita continutului sau nutritional,contribuie la
succesul a numeroase regimuri de slabire. 
 Laminaria (Laminaria flexicaulis, Laminaria cloustoni) contine iod, saruri
minerale (sodiu, potasiu, calciu, siliciu, magneziu), numeroase oligoelemente, glucide,
mucilagii,vitaminele A, B, C, D, E, clorofila. Are proprietati tonifiante,
remineralizante, normalizatoare ale circulatiei sanguine, antilipemice si
antiarteriosclerotice. Sunt bune in caz de astenie, surmenaj, dezechilibre endocrine,
demineralizare, tuberculoza, rahitism, tulburari de crestere la copii, hipotiroidie, mixedem,
obezitate, hipercolesterolemie,arterioscleroza, coronarite, reumatisme cronice, astm
bronsic, enterocolite. Sub forma de bai generale, au efect benefic in maladii infectioase
acute, inflamatii, dermatoze, TBC pulmonar evolutiv, decompensare cardiaca,
hipotiroidism, afectiuni psihice. Acestea sunt cele mai cunoscute alge. Le puteti include ca
suplimente nutritive si nu veti regreta, veti castiga in sanatate, putere si tinerete. Zambiti,
viitorul este verde sau albastru, rosu, sau brun, la fel ca nuanta salatelor marine!

Concluzie :
In concluzie,in cadrul acestei lucrari de laborator am insusit particularitatile.
1.Particularitatile structurale ale talului unor alge :
a)alge procariote albastre-verzi;
b)alge verzi unicelulare si pluricelulare;
c)alge marine pluricelulare.
2.Particularitatile structurale ale ciupercilor.
a)Ciuperci acelulare;
b)Ciuperci drojdii de bere;
c)Ciuperci saprofite;
d)Ciuperci parasite;
 e)Ciuperci baziomediocite.
3.Particularitatile structurale ale lichenilor
Stiati ca?
- Alga bruna Laminaria diminueaza efectele devastatoare ale fumatului activ si pasiv.
- In Japonia, Chlorella este declarata „aliment de interes national“
- Alga AFA intra in compozitia unui elixir considerat stimulator al celulelor stem adulte.
- Algele asigura, potrivit studiilor recente, 90 % din oxigenul existent pe planeta si ar putea constitui
80% din rezervele de hrana ale omenirii.
- Cine consuma alga Aphanizomenon flos-aquae isi a Beneficiile algelor marine
- Acidul alginic pe care il contin algele impiedica absorbtia metalelor toxice ajunse in organism.
- Continutul crescut in iod al algelor este benefic in prevenirea gusei si in cazul functionarii
insuficiente a glandei tiroide.
- Borul pe care il contin joaca un rol indirect in reglarea metabolismului calciului si magneziului.
- Acizii grasi omega-3 scad nivelul lipidelor din sange, reduc agregarea plachetelor sanguine, intr-o
mica masura cresc nivelul colesterolului bun (HDL) si au efect vasodilatator. incetinesc aparitia
aterosclerozei si scad tensiunea arteriala.
- Datorita continutului de vitamina E, beta-caroten si seleniu, au un rol important in anihilarea
radicalilor liberi si in imbunatatirea capacitatii de aparare a organismului.
- Prin continutul ridicat de fibre vegetale ajuta la digestie. Efectul lor se face simtit repede in cazul
hipersecretiei de acid gastric.
siguraimunitate impotriva atacurilor virale care produc cele mai cumplite boli, de la gripa si hepatita,
la SIDA.