D. Suchianu - Însemnări-Și-Amintiri
D. Suchianu - Însemnări-Și-Amintiri
D. Suchianu - Însemnări-Și-Amintiri
SUCHIANU
D I ·V E R S E
INSEMNARI $1 AMINTIRI
1 933
www.dacoromanica.ro
Yoftitor mei elevi,
asteizi prieteni.
www.dacoromanica.ro
Drept introducere
lune 1916, cald peste maSurit; intru la Enescu,
casä pot dejuna, mai la racoare si mai la aer. La
o masa din gradina, vad pe Nicu Filipescu si pe
Pizani; ma duc SA le dau bunaziva, Filipescu ma
opreste la masa.
Cand am ajuns la cafea, deschizandu-se vorba
despre rubrica din Epoca Ardealul vorbeste", Fili-
pescu ma intreaba :
Dece dumneata, care si in Epoca" si in Sap-
tamana politica si literara" ne-ai dat articole ash
de intersante, nu mai scrii niniica, tocmai acuma?
Am sa scriu, coane Nicule, incepand chiar
din luna asta. Am si o tem'a gata, care-mi umbra,
prin cap de vreo sapthimana.: Cum vorbeste Ar-
dealul". Imi plac mai toti scritorii acestei rubrici,
care sunt si ei in pribegie la noi, cum eram si noi
la ei in trecut ; dar mai cudeosebire Octavian
Goga, care irni face impresia ca scrie mai frumos
in Droza dec"at in versuri.
Adevärat, asta-i si impresia mea; dar cand
dai articolul, el tema e frumaasa ?
Peste o santamána.
Peste o Saptalmana inadevar am trimes priete-
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
-5
a IV-a, adica dela 1868. 0 Sá mi-se obiecteze poate:
dar de povesti si glume ne arde nou'à acuma?
Da. tocmai acuma e vremea lor, caci:
Printre-atettea griji, necazuri, &di n'ar mai fi fi
[glume,
$i povefti pe lumea asta, ce s'ar face biata lume?
(P. Dulfu, Povestea lui Pepe lea")
Cand am fost noi mai necajiti, decal In timpul
pribegiei din Iasi? i cutoateastea cu cata nerab-
dare nu asteptam Dominica Greerul" lui Ranetti,
care cu spiritul si anecdotele lui ne facei sä uitam
toate necazurile §i. sa radem din toata inima!
La masa din fund dela Gambrinus. uncle ne In-
talneam in toate zilele. Barbu Delavrancea, An-
ghel Dumitrescu, Colonelul Lambru, generalul
Iliescu (pe atunci major), Titu Frumuseanu,
Caragiale ne anunta intr'o seara ca peste cateva
zile are sa apará in volum bucati alese din schitele
lui saptamanale publicate in Universul" si cauta
un titlu. care sa fie ins& o singura vorba 4i fard
niciun acident tipografic. Niciunul din cati eram
atunci la masa n'am putut sa-i dam ce ne cerei
si tot el a gasit cuvantul Momente sub care s'a si
publiaat volumul. Titlul indeplinea ambele con-
ditii si se potrivea 0 cu felul lui .de a scrie; In timp
de sapte zile, el trebuia sa aiba. un moment de in-
spiratie, care sa-i dea tema sau leit-motivul, cum
o numià el; dacd acesta nu se ivii, saptamana
aceia nu dedea nimic, dar cei cincizeci de lei tot
ii lua dela Catavillan, pentruca-i era fried italia-
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
.-
C'est la que j'ai vu et connu le poete.
Asa se Incepe articolul lui Gion- din L'Indepén-
dance roumaine", scris la moartea liii V. Alec-
sandri.
Cum se gasia Gion la casa Priritesei Elena, mi-a
lamurit-o Barbu Delavrancea, care a facut Drep-
tul la Paris, cand a facut si Gion literele.
A fost meditatorul copiilor lui Cuza, pe care
Printesa cu inima ei cea buna iia iubit i le-a In-
grijit educatia, ca i cum ar fi fost copiii ei.
Asta el n'o spune, dece? pentruca cei care nu-1
cu.nosc, cum Ii cunoa*tem.noi, sa creaza ca el era
un obicinuit al casei, bundoara ca un Alecsandri,
ori Negri, ori frate-sa.0 Turodita Roseti. El e miti-
tau, de care vorbeste Eminescu in Epistola I, care
la moartea unui am Insemnat nu se poate sa nu
apara cu un discurs nu atat landand pe cel mort,
cat lustruindu-se pe sine la umbra numelui celui
mort".
A scris i Caragiale un fel de necrolog Mtitualt
In Nirvana, cateva zile dupa inmormantarea lui
Eminescu. La Inceput el ne spune cum a cunoscut
pe poet :
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
. .
Mai inurma, 1-am intalnit pe Eminescu cu un
Irate al lui, ofiter. Plecau amandoi in strainatate,
el la Viena, celalt la Berlin.
Militarul era frate mai mare; tot laqi de fru-
mos, de bland si de ciudät, o izbitoare asema-
nare in toate.
Acela a mers la Berlin; in cateva luni a speriat
www.dacoromanica.ro
10 -
Academia militard cu talentele-i si a dat un exa-
men, care 1-a facut pe maresalul Moltke sa se inte-
reseze foarte de aproape de soarta lui, hotarit sa-1
ia pe langa dansul. Casa incoroneze succesur,
militarul s'a dus acasà i, faxa sa lase mdcar o
vorbd, s'a impuscat.
Peste mai multd Vreme, and am vorbit cu Emi-
nescu de trista imprejunare a militarului, el mi-a
raspims raland:
Mai bine; acela era mai cuminte ca noi ! -
www.dacoromanica.ro
11.3
GRAMATICALE
www.dacoromanica.ro
12 -
sa scrie pe tabla bererie, fiindca berdrie vine dela
bere. Aceasta nouà teorie de formare de vorbe prin
.derivare s'a intins apoi ca o epidemie, asa ca rar
cand mai vedeai cate o tabla cu berdrie. ci mai
toate cu bererie. Ceva mai mult, teoria s'a tains
si la alte articole, care a dat na4tere la firme ca:
lapterie, fererie, sticlerie, lingerie §i. desigur ci o
sa mai vedem 0 alte specimene identice, dar nu
le-a venit Inca randul.
Cunosteam pe unul din acesti patroni decand
, era baiat de prävalie la beraria al carui stapan a
ajuns mai tarziu.
Asculta, Petrache, Ii spun eu Intr'o zi, sa-mi
faci o placere; sa chemi un zugrav si sa-i spui sa
.stearga al doilea e depe tabla 0 sa puie In locul
lui un ii, pentruca lumea sä citeasca berdrie.
Tot aia-i, domnule profesor.
Nu-i tot aia; ce, dumneata crezi ca berarie
vine dela bere?
A! nu, imi daspunde dansul ironic, vine dela
tuica.
Pregatisem 0 o mica lectie populara de formare
-de vorbe prin derimare; cand am vazut Ina cá ma
ia si paste picior, am renuntat, caci m'am convins
odattt mai mult ea adultii de speta asta n'au leac;
la orke greseald a lor, fie de vorbe, fie de tapte,
ei Iti raspund regulat: Tot aia-i, domnule.
De mult rnai mare insemnatate este gresala pe
care o fac adultii intelectuali, caci aci e vorba de
niste reguli de morfologie, fixate prin manuale
,didactice, cercetate de comisii speciale 0 aprobate
www.dacoromanica.ro
13
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
16 -
NAPASTA
www.dacoromanica.ro
- 17
Aveti fiecare din voi cate cloud sute de lei?
ne Intreaba el, fac sase sute; mai puiu si eu cloud
sute, fac opt; ei, cu suma asta numai eu va promit
sã va tiu o lunä si sã va, fac sa vedeti unul din
cele mai frumoase judete de munte din tara, apoi
orasul Sibiu cu aspect medieval, cum n'avem noi
in taxa' si cu o galerie de tablouri originale din
toate coli1e, lasata danie comunei Sibiu im-
preuna cu un palat, de ultimul vlastar al familiei
l3rukental, cum n'avem noi; iar drumul pana
acolo pe soseaua depe valea Oltului, iarài unic in
-toata tara.
Ceiace ne propunea i ne promitea Caragiale nu
admitea discutie i peste doua zile am plecat la
,Pitesti, uncle n'am stat decal pentru dejun, caci
deacolo aveam trasura gata si gratis gasita de
domnul Revizor, casa ne duch la, Ramnic.
Intre Pitesti i Curtea-de-Arges ne-am oprit la
un sat Tigveni .pe malul Topologului. La drum,
un fel de carciuma-han. Intram inauntru, casa
ne mai racorim; o fata vine sa ne serveasca, o
fata de o frumusete asa de desdvarsita., ca nu ne
puteam lua ochii dela dansa, era cat p'aci sa ne
incurcam acolo, daca nu venia vizitiul sà ne spuie
cä trebuie sá ne grabim, casa ajungem pe lumina*
la Curtea-de-Arges, caci noaptea nu-s tocrnai si-
gure drumurile pe aici.
Cand am ajuns afara mai multi flacai din sat
asteptau, se vede, sà esim noi, casa intre ei. Ca-
ragiale tot sub impresia din carciumd:
MàI, da frumoasa fata axeti voi la carciuma
voastra1 2
www.dacoromanica.ro
1d -
Ei, boierule, pentru fata asta o sa se faca
moarte de om.
Acest scurt dialog e origina Näpastei. El, om de
teatru, a si vazut in vorbele flacaului tema unei
drame dela tara. pi ar fi i inceput insailarea
Noroc Ca tocmai in timpul acesta avea O scri-
soare pierduta" aprakoe gata, nu-i lipsià decat
actul final. In stagiunea din 83 piesa e pusa in
repetitie si se joaca cu un succes ne mai pomenit
pana atunci In teatru: serie de douazeci de repre-
zentatii i ar fi avut si mai multe, caci teatrul
era totdeauna plin, dacd nu ar fi fost intreruptd
de opereta Boccacio".
In anul urmator se prezinta, la premiul de trei
mu de lei cu piesa De ale carnavalului". Premiul
II castiga, piesa se reprezinta dar e fluerata.
Dupa aceasta cddere, se ocupa timp de vreo patru
ani i cu drama, care-1 obseda da atata vreme, i cu
o comedie noua cu tema: Jupein Dwnitrache in ge-
neratia urmeitoare: Doctor In drept dela Paris,
avocat repede celebru, om politic ales deputat in
opozitie, tribun talentat; copiii crescuti cu guver-
nante straine, nici urmä de cherestegiu. Numai
dupa planul surnar ce mi 1-a comunicat, vedeam
deja ce opera ne pregateste, si deaceia am stra.-
ruit cat am putut, casa inceapa mai bine cu co-
media. Casa scape de gura mea, mi-a promis cä
are sä se ocupe in acelas timp cu amandoua; a
inceput Ins& cu drama, iar comedia a ramas In
stare de proiect pana a murit.
La reprezentarea ei, publicul obicinuit cu tipu-
www.dacoromanica.ro
- 19
rile vii, reale, din teatrul lui de mai inainte, a rg-
mas neldniurit si de genul nou dramatic si de lipsa
de naturaleta i actiunei si a tipurior din ea, care
nu erau dela noi: o femeie, care se marita cu omo-
ritorul primului ei barbat, nu casa faci cu el
casa noud, ci ea sa-1 tortureze timp de noua ani
pana o smulge dela dansul o marturisire dovedita
ca, el e ucigasul; un barbat care suferd acest chin
asteptand inplinirea celor zece ani de prescriptie,
casa se denunte singur justitiei, pentru a scapa
si el de un traiu devenit imposibil, si pentru a
scapa i pe Ion de zece ani de munch', silnica ce
trebuia sa-i mai facã caci fusese condamnat la
douazeci de ani.
Piesa a fast jucata de cei mai buni artIsti. pe
care-i aveaa atunci teatrul nostru : Aristita si Gr.
Manolescu in rolurile Aneal si a lui Dragomir, nici
unul insä n'a fost in stare sd miste publicul; au
fost reci si aceasta atmosferd s'a comunicat si in
said. Notara din rolul lui Ion a fdcut mai mult un
epileptic de cat un nebun. Un nebun poate sta pe
scend. uneori e chiar amuzant prin logica lui ras-
turnata. (Shaksneare in Regele Lear are trei); un
epileptic In.sa niciodatd.
Piesa n'a fost fluerata, der aproape nu s'a mai
jucat i de atunci a parasit el un gen literar, in
care a fost frunta§. A avut o singura satisfactie
in aceasta regretabild imprejurare.
Cam tot in timpul acesta se intemeiase in Paris
un teatru popular pentru lumea muncitoare (nu-
mi aduc aminte numele). Acolo s'a jucat mult
www.dacoromanica.ro
20 -
ti1-np L'Assommoir, dupa romanul cu acelasi nu-
me a lui Zola. Un dramaturg francez André de Lor-
de a utilizat tema dramei dupa povestirea subiec-
tului facuta de un roman, a juoat-o cu numele de
L'Idiot qi localizarea a avut mare succes. Dela-
vrancea, care fäcuse aceastä descoperire, a propus
lui Caragiale sa dea in judecata pe plagiator; Ca-
ragiale in loc de dare in judecata, a cautat sa afle
adresa precisd a lui André de Lorde, casa-i tri-
meata o scrisoare prin care sa-i multumeasca fru-
mos cá gratie lui o piesd, care n'a reusit in Bucu-
resti, a reusit la Paris.
www.dacoromanica.ro
Ta ra bogatá
MOTO:
latti ordele avane
latd otile dumane
De Gepizi qi de Bulgari
De Lombarzi gi de Avari.
Vin i Hunii, yin l Gotii
Vin potop, potop Cu totii.
Vie!
V. Alexandri Sentinela romdtur.
www.dacoromanica.ro
22 -
in nici o alta limba (asa ne spune Hajdau), pro-
verb specific romanesc, care ne arata ca intraaga
nationalitate romaneasca s'a format in Carpati,
coborandu-se mai tarziu la ses; caci apele de mun-
te au cursul repede i nu lasä nisip pe pietre. A-
cest proverb il au $ i Romanii din Macedonia, dar
ei pe langa forma din Dacia, mai au si tma proprie
a lor: Ana treate, ARINA ardmeine; vorba arina,
dela 1atinescu arena, noi chiar am pierdut-o,
inlocuind-o cu slavonescul nisip.
ADOi au inceput a se cobori la vale, caci ei stiiau
din mosi stramosi, ca toata tara lor e bogata, dar
ca sesul cu deosebire e ddruit de Dunmezeu cu
toate bunatatile pamantului i toate din belsug.
Ca e bogata tara asta o spune: Istoria, o spun
sträinii i o spune i omul din popor, cum stie el
s'o spuie.
1. Douà mari imparati au luptat cloud veacuri
casa le ia delaTurci, pentru ca erau si frumoase
bogate; dar i Turcii tineau si mai mult sa nu
le piarda pentru acelea;si motive si pentruca erau
suveranii nostri si obligati grin tratate sä le pas-
treze situatia lor politica. Rezultatul final, cel de
la 1918, a fost ca nu numai nu si-au indeplinit vi-
sul lor bisecular, dar au pierdut i ce furase din
ele in secolii precedenti.
2. Pe timpul domniei lui Leon Voda, Gustav A-
dolf, regele Suediei, trimite in misiune la Con-
stantinopol pe Paulus Strasburg, consilierul secret
al curtii regelui. latä ce impresie i-a facut trimi-
sului calatoria lui prin tara noastra:
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26 -
tement (festina lente al lui Horatius), se grabea
incet.
Avea definitiv redactate primele trei acte ale
piesei O scrisoare pierdutV; le citise la Maiores-
cu la o serata a Junithii; catesi trele actele au fost
un aclevärat triumf. Petrache Carp, care nu prea
era darnic hi laude, i-a fdcut cel mai frumos com-
pliment:
Am crezut panà astäzi Ca eu sunt cel mai
mare om din Romania, acum ainsa, vdd ea esti tu.
Nu gasia insa deznodämantul, care sa-i plack
conditie sine qua non pentru dansul. La serata de
la 1Vlaiorescu, unii erau pentru Farfuridi, altii pen-
tru Catavenco.
Inteo Duminica, dupà obiceiui nostru de atun-
cia, Iulian i cu mine ne plimbam. pe Calea Vic-
toriei casa schimbam garda la palat si sä auzim
marsul nou, care se canta atunci; cand iata si Ca-
ragiale insotit de Petrache Misir, facand aceiasi
plimbare ca i noi.
Dupd masa la ora cinci, sä ne intalnim la buen .
retiro, ash numiam noi adaita discreta dela ba-
cania lui Cosman din gura Pasagiului; voiu sa
va cite6sc piesa, care e gata i sá va cer si parerea
voastra asupra actului final, pe care nu 1-am gasit
Inca.
La ora ficsatd, catesi patru eram prezenti.
Dupd citire, ne intreaba pe rand, cine sa fie ales.
Misir era pentru Catavecu, caci ar fi pdcat,
zicea el, ca o asa canalie politica.stra,, sa nu reu-
seasca. Iulian era pentru Farfuridi, pentruca s'a$.
www.dacoromanica.ro
-2
prost sä nu reuseascd, n'ar fi pacat ? La randul
meu, fiindcã nu era si un al trellea candidat, i-am
raspuns in gluma. : eu sint pentru amandoi.
Caragiale insa, care era un adevdrat om de tea-
tru, a vbut ca asta ar fi o solutie eftind, care ar
gasi-o oricine. Deznoda.mantul unei astfel de ac-
tiuni trebuie sa fie o surpriza, o culminatie, sa
aibd o puanta.
Acestea, se ptreceau pela inceputul lui Septem-
vrie. La sfarsitul lui Octombvrie, intr'o dimineata
innainte de ora sapte ma trezesc cu Caragiale
ca-mi bate la usa si-mi cere sa-i deschid Si sä
aprind lampa.
Am ales pe amandoi, cum ai spus tu in ze-
flemea, dar inter) singura persoana, pe Agamitä
Dandanache, mai prost ca Farfuridi si mai canaaie
decat Catavenco. Asta-i culminatie de teatru, asta-i
deznodamentul de surpriza, dupa, care am umblat
cloud luni si nu-I puteam gasi.
Bravo, nemuritorule, bravo, bine ai fäcut Ca
te-ai grabit incet.
In aceiasi zi 1-a citit lui Maiorescu. Maestrul a
fost asa de pldcut surprins de o astfel de truvada,
cä i-a promis ca premiu literar, sa-i obtie o citire la
Regina, innainte de reprezentare. Audienta i-a fost
acordata chiar pentru a doua zi. Citirea piesei,
ceà mai frumoasd serata literara la palat ; iar la
actul final Regina i-a adresat cele mai calde fell-
citari pentru un deznodamânt asa de ingenios ga-
sit, une vraie brouvaille, vorba Reginei. i i-a pro-
mis cà va asista la prima reprezentatie, caci e si-
www.dacoromanica.ro
28
PESIMISM SI OPTIMISM
Cand se intampla cateo nenorocire catastrofald,
cei lard credinta, pe care Durnnezeu a pus-o in noi
tocmai pentru astfel de crize, se deznadajduesc, se
bocesc, cer sfarsitul pamantului, decat sa mai tra-
iasca astfel de vremuri ; ceice cred inteo indrep-
tare, isi aducaminte de vorbele celor care au su-
ferit aceleasi nenorociri alta data : Sli nu dea
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
-30
www.dacoromanica.ro
- 31
englezi, Descartes, Leibnitz sunt optimisti. Pesi-
mismul am puteà zice ca n'are decat un singur
reprezentant mare, pe Arthur Schopenhauer.
Societatea Junimea Inca dela lntemeierea ei a
facut observatia foarte justa cal scriitorii nostri
dela 1830 pandla aparitia Convorbirilor literare nu
slau addpat decat aproape exclusiv dela o singura
literaturd, cea francezd. E timpul sl se faca cu-
noscut cititorilor ramani i ce-a produs i alte ci-
vilizatii i inspecial cea germand ; deci Indemn
pentru aceasta noua campanie culturald. Colabo-
ratori s'au ivit multi, intre care ca traducatori
al lui Heine Misu Cernea, un mare avocat i cu o
foarte frumoasa, cultura literara german& si fran-
ceza.
Germania Insa era si tara filosofilor i trebuie
c a publicul nostru sa cunoascd si pe until din ei.
Cu aceasta s'a Insarcinat Maiorescu si a ales pe
Schopenhauer, traducand din operele lui nu cerce-
tarea problemelor metafizice, care cere un public
pregätit pentru ash cevh ; ci Aforismele lui traduse
mai in taate limbile (in 1. franceza au fost traduse
de M. Cantacuzino).
Pentru a vulganiza teorii filosofice eu asi fi ales
pe Leibnitz si asi fi luat din multipia i variata lui
productie Theoclicea, in care optimismul atinge a
pogeul rezumat cu faimosul sau dicton : tout est
pour le mieux dans le meilleur des mandes possi-
bles. Eu 1-asi fi preferat i pentruca dupa vorba
francezului : Les amis de nos amis son nos amis,
el e un vechiu prietin al nostru, fiindca a fost
www.dacoromanica.ro
32 -
prietinul lui Dimitrie Canternir i dupa recoman-
darea lui a fast ales membru al tinerli academii
din Berlin.
Schopenhouer era o curiozitate plind de con-
tradictii, aforisme de felul acestuia:
Orice placere e negativa, pecand durerea e
positiva".
Idealist in. toata puterea cuvantului, el nu ga-
seste alta fericire omeneascà cleat in contempla-
rea artelor frumoase.
Dar cum se impaca ideslismul lui, de tot ce e
arta nu cu ura, ci cu dispretul lui pentru femeie.
Cand Dumnezeu a facut lumea acum 7448 de
ani, a fost de toate, electrician, caci ne-a dat
lumina prin cloud vorbe fiat lux ; inginer hi-
draulic, cad j despartit apa pe uscat ; a in-
fiintat prima grading zoologicg etc., etc. artist Insa
n'a fost decat in ziva a sasea, cand a creiat femeia.
Si de-atunci i pana astazi barbatii s'au ingeniat.
cum s'o imbrace mai frumos, cum s'o gateasca
mai frumos ca s'o faca si mai frumoasä ; iar cancl
un grec, adevarat artist, a produs-o in marmord,
goald, fara nimic pe ea, atunci a scos din creerul
lui capodopera frumosului femeiesc, care se chea-
ma Venus din insula Melos".
Dacd. Scheponhauer ar teal astazi, ar vedea cà
femeia cand e tandra nu mai cauta un amant,
cum spune el, ci o profesie intelectualg, care s'a
faca indepenclenta ; o va gasi practicand toate
profesiile esclusiv barbgteste pe vremea lui : avo-
caturai profesamtul, ingineria, arhitectural, ar-
www.dacoromanica.ro
- 33.
tele, stiintele, pana i arheologia. Iar pe cele ba-
trane, gland acte de asistenta sociala cu un devo-
tament, de care barbatii shit incapabili, caci n'au
inima lor.
Un doctor, care 1-a cunoscut de-aproape, atri-
buie dispretul lui pentru femeie unui defect fizic ;
iar contradictiile i judecatile lui Relogice suns
mostenite dela bunicul i bunica lui, care au su-
fer,t de perturbari cerebrale.
MAGARUL IN FABULA
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
- 35
urAt, asa de pocit, ca, puteai sä sperii copiii cu el:
norocul lui a fost cä a cazut sclav la un inVatat,
1a un filosof Xantus, din insula Samos. CAnd sta.-
pAnul a vAzut ce suflet frumos si bine inzestrat lo-
cueste in acest trup de rob, 1-a liberat si a fAcut
din el un prieten. Ace lasi lucru s'a intAmplat si
cu animalele, cAnd invätatii au studiat nu numai
corpul, dar si sufletul lor. latà ce ne spune bund-
card, marele naturalist si scriitor Buffon, despre
m'Agar:
In privinta mancarii se multumeste cu ce-i dã
stäpAnul, dar e foarte delicat in privinta bduturii;
nu vrea s'a, bea decat apa cea mai limpede si din
rAurile care-i sint cunoscute; nu se tävdleste in
noroiu, cum face calul, isi intoarce capul, cas'a nu
vadd noroiul; are mare dragoste pentru progenl-
tura lui. Pliniu ne spune CA dacA cinevà separd
pe puiu de mama lui, ea trece prin foc casd-1 ga.-
seascg. Se ataseazd la stäpan, desi maltratat u-
neori, si-1 cunoaste dintre toti oathenii; cunoaste
si locurile unde obicinueste sA, locuiasca si dru-
murile pe care a umblat. Are vederea pátrunz5.-
toare, mirosul desvoltat. E stisceptibil de eclucatie
si s'au vAzut m'agari bine dresati, dAnd spectacole
din cele mai frumoase si mai uimitoare prin iste-
timea thr".
In privinta dresajului a rämas memorabil ma,
garul dela circul din Amsterdam din timpul riz-
boiului dintre Englezi si Burl din 1892.
La inceput Englezii sunt batuti in toate 11.101-
nirile, pe care le au cu Burii, aci acestia cosi 0-
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
- 37
crezut cä dacä s'o umfla, o sa ajunga mare cat
un bou.
Broasca lui Frank Nohain, (trebue s'a fie o stu-
denta dela ptiinte), face un proces de revendicare
de glorie tiinificà lui Galvani:
Sans le martyre
De notre grand, mere,
Qui' il avait suspendue a un balcon de fer,
Ce Galvani, que l'on admire,
Ce Galvani, qu'avait-il decouvert ?
Le merite n'en revient ni
A Galvani,
NI a
Volta
UN FRANZ LA POIANA TAPULUI
Ani clearandul am petrecut vara la Pajama Tapu-
lui pentru o multime de motive: era aproape de
Bucuresti, plimbare cu drumul de fer la toate ce-
lelalte statiuni climaterice: Poiana, Busteni, Azu-
ga, Predead, Noua, Brasov, Comarnic, Brea.za, Cam-
pina; statiune de munte ideala, o vale larga ada-
postitä aproape din toate pärtile de munti i dea-
luri, i deaceia nici umezeala dela Sinaia, nici frigul
uneori dela Busteni, nici curentii dela Predeal. Mai
toti vizitatorii se cam plictiseau insa, caci n'aveau
nicio distractie, Mara* de mine, care eram ocupat
toata ziva: dimineata, plimbarea pe jos la Bustern
(20 de minute), unde &seam totdeauna cel putin
doi parteneri, cu care sa fac o preferental; dupa.
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
S9
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
- 41
urma fasole. Se Imbolnave4e grecul räu de tot,
fiindca gazele fasolei eseau pestiS si ale ridichii
pejos. A crapat grecu si a murit. Medicul curant
a notat: oaz nou in patologie, hurdacarismos, board
greceasca.
Casa mai tie petrecerea, i Antoniade i Steria-
de, Ii roaga sä spuie ceva inedit din ale lui Rosto-
gan ori Mitica.
Din Rostogan am cloud numere noi, Rosto-
gan in penziune i Rostogan. in raiu; pentru a-
cesta din urma am gasit i o parte din desvoltare;
ajuns in raiu Ii ia la trei parale pe apstoli ca din
cauza Ion s'a prapädit atata crestinismus dejaba
de pomana, fiindcd n'au avut metoadd.
Cat despre Mitica, e greu sa, mai gasesc altele
noi, Ca spiritele lui prea sint geniale.
Atunci Steriade:
Iti dam noi una noua autenticd i cu repli-
ca. Anul trecut, foc la dependintele casei regale,
in care locuirn noi. Foarte repede soseste pompa
dela fabrica de hartie din Busteni. Un neamt cu
o chivara de pompier si cu o haina scurta neagra
de piele, organizeaza stingerea cu oamenii din sat.
Am avut norocul ca in fata easei trecea si un mic
afluent al Prahovei, care curgea dinspre Urlätoare.
Neamtu manevra ca un adevarat pompier sef,
striga la tarani cat Ii lua gura: Si-ti tragi /a pom-
pe, fireati al dracule. Steriade, tocmai cand pom-
pierul nostru lucra mai cu foc, Ii striga din cer-
dacul casei de unde priveam focul:
Nu da, neamtule cu apd, cà stingi focul.
www.dacoromanica.ro
42 -
Esti nubun.
Esti prost, neamtule, ii replic eu, cä nu cu-
nosti pe Mita..
Cu ocazia inaugurdrii berdriei Gambrinus, Ca,
'ragiale a tiparit intr'o mica brosurd, toate spiri-
tele lui Mitica. si le-a impartit la prietenii si cu-
noscutii dn sari Eu n'am putut sa asist la inau-
gurare, flind bolnatv, a$ a ca n'am putut avea un
esemplar din nepretuita brosura; am aflat ins&
prin Nae Ionescu Barba, fost profesor de latina si
romand dela liceul Matei Basarab, care poseda un
esemplar, ca mitichiada dela Poiana Tapului a
uitat s'o utilizeze... Pacat!
GEORGE RANETTI (amintiri)
Dinicu Golescu in memorialul sau de calatorie
ne spline cä in timp de doudzeci si cinci de ani
de cinci ori a trebuit sa fuga din tara de frica in-
vaziilor de banditi de tot felul depeste Dunare,
sau de armate strane $i, de cate ori se intorcea,
in taxa., nu mai gäseä peatra pe peatrd. Asa se es-
plica dece n'avem noi nicio casa macar din secolul
al optsprezecelea. Eu o singura data am pribegit
La 1916, dar ce pribegie? oiu spune-o si mortilor ;
sase zile si cinci nopti de drumdefer dela Bucuresti
la Iasi, de credeam cá n'o sá mai ajung viu la Iasi.
In ultimele zile ma durea tot trupul din cap pa-
nä'n picioare, cã mi-era imposibil &à dorm. Sca-
pasem de aeroplanele nemtilor si era sa mor toc-
mai, cand scapasem de ele.
In prima zi, cand am esit in oras, cel dintai
www.dacoromanica.ro
- 43
prieten, pe care 1-am intalnit in Piata Unirii a
fost Ranetti. Nu m'a primit cu Intrebarile banale:
cand ai venit, cum ai venit, caci a lost el vreodatb.
banal? ci a intrat deodata, intr'o chestie mult mai
interesanta.
Maestre, vino nitel pana, la mine, stau a-
proape, Strada V. Alesandri, sa-ti dau un aperitiv,
cum n'ai baut de cand esti.
Inteadevar, miia dat dintr'un clondir abi a in-
ceput o spuma de droj die cu atatea buruieni de
leac topite in ea 1 i cu atatea mirodenii de tot fe-
lul de mirosuri i gusturi, cum inadevar nu mai
bausem.
Deatunci ne intah-liam foarte des, dar aproape
numai diminetile, dupace-si ispravia slujba grea
dela cele cloud gazete, Romdnia, unde era prim re-
dactor, avand ca colaboratori pe Barbu Delavran-
cea, Sadoveanu, Goga, Mircea Rädulescu i altii,
Greerul, unde nu avea alt tovaras decat pe Petre
Läcusteanu.
Nu intra", in cadrul unor amintiri sä caracterizez
felul de a scrie al lui Ranetti decat in aeste cateva
randuri: el a stiut sä uneased In chipul cel mai
inteligent, nota serioasä cu gluma veseld, intrebu-
intându-le sau deosebit, sau in acelas subiect
amandoua repede, Ca par'cä le aveà in vArful Um-
bel, cand le spuneà si in vartul condeiului, cand
le scria. Alta' nota a scrisului lui a fost nationali-
smul. Ca nationalist avea scoala lui C. Bacalbasa,
nationalism rational, masurat i cald, cand tre-
bulb., Varã sà cada vreodata in exagerari soviniste.
www.dacoromanica.ro
44 -
Ca umorist a avut doi profesori mari: pe Caragiale
si pe Tonica Bacalbasa.
Tonic& Bacalbasa avec), specialitatea sarjei, a
incarcarii unui motiv comic. Mos Teaca al lui pe
vremuri a fato fartatismo, cum spun Italienii, Ra-
netti ne-a dat si el in Greerul o monstra de sarja.
Profesorul Cuza a facut intr`o zi in Camera ur-
matoarele trei caracterizari terminate in il: Bra-
tionu e abil ; Take Ionescu, subtil ; Iorga, fertil.
Atunci Ranetti Ii cere lui Cuza un interviev spre
a capata caracterizare.a tot in il si a altor fruntasi
politici pe care i-o propune el. Cuza, cunoscandu-1
de multa vreme, ii primeste in pivnita, pe care stia
ea a preferat-o totdeauna saloanelor, uncle cuge-
tul nu simte, inima nu bate", cum zice Vlahutd.
Urmeazd vre-o douazeci de nume, toate terminate
11 il, din care citarn pe cele mai deseama :
Mortun? Bazi/, vie= marcheur grand style;
Misu Cantacuzino ? futi/ ; Ferichide ? arghirofil ;
Duca? copii, dar gentil; Antonescu? infantii; Co-
stinescu ? senil ; Porumbaru ? fosi/ ; ?
Vinti/; Bratasanu? viril; Partidul munch? fragi/;
sunt sincere lacrimele partidului pentru tarani ?
lacrime de crocodil; nationalistul Fagure? Smil;
etc., etc. Iliescu Olt? am auzit silaba din urma cil,
poate codici/. N'am staruit sã ma lamureascä, caci
poate ca-1 obosisem i deaceia am mai baut un chi/
si tiptil, tipti/ aprinsi ca un fiti/, ne-am urcat in
automobi/ g'am plecat la domici/.
Caragiale a fost intre scriitorii umoristi regele
calamburului. Ranetti in aceasta speta de spirit
www.dacoromanica.ro
- 45
Meeà u.neori adevarate tours de force. In Iasi, intre
refugiati intalneste intr'o zi pe Montt, tipul creat
de Caragiale al ovreiului important, care cunoaste
pe toti oamenii mari ai %aril si-i numeste cu dimi-
nutivele numelor lor de botez: Take, Titu, Ionel,
Petrache, etc. Cum I-a vazut pe Ranetti, 1-a si luat
in primire ca sà-1 piseze cu ce-a vorbit el cu Take,
ori cu Ionel, ori cu Misu. Atunci Ranetti plictisit:
Ce tot te lauzi, mai, cu cunostintele aste ale
tale, nu vezi ca umbli iarna in pardesiu; inteleg
sä se laUde un Mochi Fiser, aare dintr'un mic sam-
sar, a ajuns milionar.
Nu dau ce am eu aici, batand cu dosul mai-
nei fruntea, pe toate milioanele lui; caci ce am eu
aici nu se pierde decat in mormant; pecand ce
are el se poate pierde intr'o singurd zi. De mah6ri
de astia ea Mochi Fiser: Je m'en mokhi et je m'en
fiser.
Casä vedeti cum alterna, in Greerul lui nota ye-
sera cu cea duioasa o sa reproduc dela dansul o a-
necdota ovreiasca si un episod in versuri din tim-
pul evacuarii.
Un ovreiu pe peronul garii se indesa mereu prin
lume cash' se urce in vagon innainte de a se da
voie. Un sergent de oras nu-I l&sa, ovreiul staruie
sà se suie innaintea tuturor; atunci sergentul
pierzand rabelarea :
0 sa stai linistit, ori vrei saii dau o pereche
de palme, sa le pomenesti.
Nu s'a nascut Inca omul, care sa-mi dea mie
o pereche de palme. Da, sa stii dunmeata, ca mie
www.dacoromanica.ro
46 -
cand mi-a dat cineva numai o palma, am s'i fugit
dij a.
Intr'un vagon de evacuare, toti Isi jaleau avutui,
care 1-au lasat in tara ; unul optzeci de vagoane de
grau, altul tot rodul a trei vii, etc., etc., toti aveau
fata plansa, toti se boceau de ce au lasat acasà,
cand o cucoana grasutä,
Care strange& la sanu-i vast doua cateluse,
Cel mai de pret tezaur, pe care '11 salvase,
Cu glas ironic spuse batranului Tanase,
Care tacut si smirna, sezuse in picioare;
Tu mosule, stai bine, nimica nu te doare,
Cand toti se plang, tu singur nu ai nimic, nu-ti
[pasa.
Tu n'ai mosii, nici lanuri, probabil n'ai nici oasa
In tara ce acuma ne-a cotropit dusmanii
PLIMBARI ISTORICE
Numele domnitorului Mavrogheni era foarte pu-
tin cunoscut chiar pe vremea mea ; mai cunoscut
era al nepotului sau Petrache Mavrogheni, fost
ministru de finante in cabinetu1 dela 1871 al lui
Lascar Catargiu; un om de finante modern, ma-
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48 -
rescu, Ureche in istoria lui ii consacra un vollun,.
in care utilizeaza o multdme de isvoare atat straine
cat si din tara, iar din tard nu crede aproape decat
in afirmärile lui Pitarul Christache, care pove-
steste toate ale lui si cele bune si cele rele cu o
vaditä sinceritate si in versuri populare de opt si-
labe si in cea mai frumoasa limbä roma.neasca.
Cand cele spuse de Ureche sunt spuse si de Pi-
tarul, el le reproduce nu in note ci in corpul na-
ratiunii.
Face de exemplu Ureche portretul lui Mavro-
gheni, dupa dansul urmeaza g eel facut de Pi-
tarul :
Unii ziceau ca-i om bun,
Cei mai multi ca e nebun.
Altdi 11 tineau de prost
Si nimeni nu-i da de rost;
Cand sedeai cu el la sfat
Chiar nebun adevarat.
Vorbind de armata injghebata si organizata de
el, arata immediat si impresia poetului:
Sa te fi dat la o parte
sa vezi regule curate,
Cat erau de dragdlasi
Si nascuti a fi osta0;
Se mirau cine-i vedeä
Si la ei gura eh's*
ca par'ca au fost cätane
Decanci au esit din foale.
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50 -
De-un ghiaur sd se'ngrozeasca
Atata oaste turceascd;
Apoi voevod oare era,
Sam, a vizir semana ;
Care domn a mai stätut
Trei tuiuri sa fi avut
pi eine altul. SI se bata
Cu doi Imparati deodata..
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52 -
trei averi, una pentru dànii, una pentru protec-
torii i aparatorii lor, iar a treia pentru judecatori,
dad., vor fi dati Iri judecata.
Cat despre ura lui loan Ghica, ea se datoreste
poate faptului ca Ghica cel Batran trebuie sa fie
nepotul unuia din cei doi Ghica, exzilati de Ma-
vrogheni, pentrucd-i bänuia de rusofili i aminti-
rea purtarei lui Mavrogheni ca domn trebua sa-i
fi fost comunicata de acesta. E ash de rau si de
nedrept cu dansul, ca nici mort nu-1 iarta. Ma-
vrogheni e omorit la Rusciuk de inimicul sau de
n-ioarte Hasan-pasa. Nevasta lui Mavrogheni face
o plangere la sultan : Cum se poate ca tocmai bar-
batul ei, care a fost singurul donm strain credin-
cios portii panala moarte, tocmai lui sa i-se taie
capul ca unui tradator. Sultanul nu ddduse ase-
menea firman, vizirul din propria lui manie I-a
omorit cu firman fals ; sultanul, cand +a aflt mi-
selia vizirului, a poruncit sä i-se taie capul. loan
Ghica nu spune acest detaliu asd de important, in
schimb afirma, fals ca a mai intarziat, casa mai
stranga odata vacaritul desfiintat de Mavrocordat
si reinfiintat de Ungherliu, care vine domn dupa el.
Poate sag fi urit atata si din motive politice, Ion
Ghica liberal, cazut, gonit din palat in noaptea de
11 Martie 1871 din cauza miscarii antigermane de
/a sala Slatineanu, e inlocuit chiar noaptea cu
Lasoar Catargiu in cabinetul caruia nepotul lui
Nicolae Mavrogheni ocupa locul de ministru de
finante ; e stiut cä unde se yard patima politica
foarte des spurca, locul si foarte rar 11 sfinteste.
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
b4
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
Misiras
Sint la Ias
Sau la Iesi,
Daca icsi
Dela slujba.
Vin la Cujbd.
Al matale
Caragiale.
www.dacoromanica.ro
- 61'
Pentru doua motive nu trebuia sa lipseasca
nici Negruzzi; Intai, pentruca era directorul Con--
vorbirilor literare, in care Caragiale §i-a publicat
tot teatrul sau; si al doilea, pentruca Negruzzi
a fost singurul colaborator al lui Caragiale In
opera lui dramatica.
Duph D'ale carnavalului", Caragiale, cam des-
curajat, incearca o revansa eroica ; propune lui
Negruzzi sa. scrie Impreunä o opera bufa cu mu-
zica de Caudela. Se invoesc ca Negruzzi sa scrie -
versurile si Caragiale proza.
Piesa cu tithil Hatmanul Baltag" a fost gata
si jucata in stagiunea din 1884. A avut vreo sapte
reprezentatii, apoi a lost scoasa din repertoriul
teatrului national.
Raceala, cu care a.fost primita opera, Negruzzi
a atribuit-o rautatii publicului bucurestean; n'a
avut Ina, dreptate. Muzica era lucrarea unui corn-
pozitor, care n'a cunoscut genul cu totul nou,
cum nu 1-a cunoscut nu el, ci maestri ca Souppé si
Straus din Viena cea cu veche cultura muzicala.
Libretul : Nici odata nici Caragiale_.nici Negruzzi
n'au lost mai lipsiti de spirit tocmai Inteun gen,
unde se cere mult spirit, nu cat au avut Meilhac
si Halevy, libretistii operei bufe a lui Offenbach,
caci aceqtia au fost neintrecuti in lume. Mai adau-
ga pe langa aceasta si faptul cd piesa a fost ju-
cata Intr'un timp cand teatrul nostru n'avea Inca
elemente pregatite pentru genul acesta, pe cand
trupa franceza a d-nei Keller, care a facut deli-
ciile Bucurestilor un sir Intreg de ani, era de asa
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64 -
technica teatralk calitate independent& de arta
de a scrie, cum s'a vazut la marele V. Hugo, a
cdrui drama Cromwel, fäcuta de dansul ca proto-
tipul dramei romantice, nu s'a putut juca nici-
odata.
Pe amandoi i-a urit Alecsandri, pe Eminescu pe
furip, pe Caragiale pe fata prin acte i prin fapte.
Se vede ea tot asa a ramas nearnul asta cum 1-a
caracterizat Horatiu acum aproape doul mil de
ani : irritabile genus.
In Convorbirile din 1884, colonelul I. Alecsan-
dri (fratele poetului) scrie din Paris d-lui X, (care
din primele randuri se vede Ca e Maiorescu...) o
scrisoare pima de inconsecinte, de incoherente, de
niaivitäti i pe de and parte cu o pretentie de mi.
ditie cä parc'ai citi pe Anatole France; casa do-
vedeasca (cu retractaxi prudente) un plagiat al
lui Eminescu. Iata rezumatul acelei scrisori:
La inceput vorbeste de o intrunire literara la
Maiorescu, la care Eminescu a recitat de mai multe
ori poezia sa O nunta imparateasca.", publicata
mai tarziu cu titlul Calin". Apoi de publicarea
in volum a poeziilor lui Eminescu, cand iar vor-
beste de Cahn, care citindu-1 din nou, i-a placut
si mai mult; asigura pe Maiorescu ca nu are de
gand sa faca o analiza a intregei opere a lui E-
minescu, ci se va margini a-i semnala Intalnirea
de idei si inrudirea intre cateva randuri din Sa-
tira I si textul unui document caldeian tradus de
d. Oppert si extras din Histoire d'Israel" a d-lui
E. Sedrain, una din scrierile cele mai renurnite a-
supra acelor timpuri :
www.dacoromanica.ro
- 65
Creation
www.dacoromanica.ro
66 -
obscur) ... Coincidenta ideilor, Infaurirea geniilor
au fost si va fi cat lumea. Un ecsemplu: Moartea
ciobanasului din Miorita a fost plagiatä de Chi.-
teaubrland in insotirea In fata cerului a lui Chac-
tas i Atala.
Dupä o digresie lard niciun interes ori legatura
cu plagiatul lui Eminescu, revine iar la Ca lin
(uita. Satira I), din care reproduce nunta.
Insfarsit e timp sá inchid, scrie Colonelul, a-
ceastd epistold, nu Insa fara a raspunde la o so-
m4iune, pe care o presimt din partea dumitale :
Care e conchiderea ? Conchidere ? trei nu una.
Cea dintdi e cd cauza unor scriitori ca Emines-
cu, vrednici urmdtori ale acelor care au deschis
calea mantuirii, limba romdnd, scumpa noastrd
limbd din cronici si din balade, chiar necultivatd
cum e, poate fi organul ideilor si simtirilor noas-
tre cele mai alese.
Al doilea conchidere e cd eine are Miorita la
casa lui, sd o puie la icoane.
Al treilea qi depe urmd e cd cine o descopert
pdrechea Mioritii sd-i facem o mica rdsplatd na-
tionald.
Aceste trei concluzii pentru a cloyedl un plagiat
al lui Eminescu!!!
sau :
Pe pod pe la Spiridon,
Trece un car cu scoarta.,
Sufletul tau n'are creclinta;
Dacä nu ti-a fost pe plac,
Dece m'ai tadus dela BuzAu.
(Muza dela Bortarece)
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68
Iubite Negruzzi,
Cea mai placutd veste ce puteai sa-mi dai pang
acum din tar& este improvizarea operei Beizadea
Epaminonda". Asi dori foarte mult sa o citesc si
sa-ti dau parerea mea asupra ei, desi sunt Incre-
clintat ca trebuie sa fie o pies& nimerita, de vreme
ce te-ai leptidat de colaboratorul Hatmanului
Baltag".
Caragiale sà fie cauza caderei Hatmanului Bal-
tag !
Opereta noud !Ara colaborarea lui Caragiale a
avut numai o reprezentare, caci dupa, a doua, tea-
trul fiind aproape gol, piesa nu s'a mai jucat.
Hatmanul a avut sapte.
0 SCHITA SATIRICA INEDITA DE I. L.
CARAGIALE
www.dacoromanica.ro
- 69
i-au fost date de liberali, cea de revizor scolar
(1831) de V. A. Ureche, care tinea foarte mult la
el si cea de econom la fiabrica de tutun si apoi de
functionar la Directia general& a monopolurior
statului, ia dat-o Directorul Tache Protopopescu,
care-1 iubia si-1 facea haz tot foarte mult.
Cand au venit conservatorii la putere la 1888,
el vechiu junimist i vechiu i insemnat colabo-
rator gratuit la Convorbiri literare (caci asa era
peatunci), a cerut Directia teatrului national din
Bucuresti; Maiorescu, ministru instructiei 1-a re-
fuzat pe motivul ca, n'are temperamentul de a
conduce o societate artistica, un eufemism maio-
rescian, care pe romaneste sun& a0.: tu nebun, ei
nebuni, cum o sa VA puteti intelege ?
Numirea lui ca Director si-a capatat-o singur.
Cand Eduard VII ne-a facut deosebita cinste cash
ne viziteze tara, Regina 1-a poftit sà vaza. si Si-
naia. Aicea intre alte petreceri i-s'a dat printului
si o serata artisticà cu mult gust si pricepere, or-
ganizatà de Caragiale i mi-se pare si de Al. Dal-
vila. Cu aceasta ocazie Regele i-a conferit proprio
moto Coroana Romaniei, iar Regina a exprimat
dorinta de a-1 vedea cat mai curand directorul
teatrului national, The right man in the right
place. Atunci Caragiale a spus Reginii ca asà a
crezut si el i a solicitat acest loc dela Maiorescu,
dar a fost refuzat. Am sa te numesc atunci eu,
caci pe mine nu cred sä m. refuze domnul Maio-
rescu. Asa a fost numit Caragiale director far&
voia boierului si lucrul s'a vazut clar in urma.
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
- 71
d-voastra pe domnul, care n'a facut niniic pentru
tara asta, mie, care in rtizboiul din 1877, mi-am
ldsat oasele pe dimpiile Bulgariei ? A scris si la
Timpul si la Constitutionalul, nu pentru ca era
conservator, ci pentru ca, n'a avut atunci alta o-
f erta.
In vara anului 1895 liberalii erau in ajunul ye-
nirii lor la putere. Erau gata sa scoata si un jur-
nal mai slobod la garb, si cautau un publicist bun
pentru asa rubrici. Barbu Delavrancea si Mano-
lache Culoglu, care ma stiau ca cel mai intim prie-
ten al lui Caragiale m'au Insarcinat sa-i fac a-
ceastä propunere si in cazul de a o primi sa spuie
In ce conditii se angajeaza.
Cand i-am comunicat dorinta si alegerea celor
doi vechi prieteni, Caragiale era, dupd 1ncetarea
Moftului", fara nicio ocupatte. Spune-le la a-
mandoi ea ma angajez sa scriu fära plata. Sa-mi ,
dea Insa In schimb local de director la Monitorul
Oficial, pe care I-a ocupat un confrate al meu N.
Orasanu (Nichipercea), strain cu desavarsire de
mestesugul tipografiei, pecand eu sunt In stare sa
ma masor cu toata dinastia lui MU
Local i-s'a promis cu siguranta, dar ei n'au stiut
ca partidul avea deja doi candidati, Costica flies-
cu, fratele celebrului Alexandra Iliescu dela Sla-
tina si N. Vrabiescu, ruda de aproape cu doaanna
V. Misir, nascuta Vrabiescu si lupta era acuma
intre acesti doi, iar despre Caragiale nici pome-
neald. Culoglu pe care guvernul 11 numise deja
prefect de politie, i-a promis un loc echivalent,
www.dacoromanica.ro
72
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74 -
forma; tot asa 0 astazi profesiunile de credinta
politica, le scrie cu Inde lung& fidelitate proletarul
intelectual, iar boierul le subscrie cu robusta con-
vingere.
Si pentru oasa se pastreze cu scumpatate bunul
obiceiu strabun, de.0 nu mai au boierii pe vechii
0 incultii mdscarici, care sa polemizeze din partea
curtii; avem slava Domnului, o presa a elitei so-
ciale destul de spirituala si de convenabila.
Combateti-ii, baieti, combäteti-i sarcastic de
tot".
CARAGIALE LA UNIVERSUL"
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
76 -
de moravuri rele, cum face Juvenal. (Facit indig-
natio versus. Juv., Sat. I); satira lui are forma
fabulei, el ne povesteste o intamplare, care-ti pare
banall, fail insemnatate, insä ca si fabula ea are
ceiace se numeste morala, Invatatura, pe care n'o
spune, ci o sugereaza cititorului, cum face de alt-
fel si fabula propriu zisa cateodatä.
Guvernantii nostri, cand perdeau rabdarea de a
veni la putere, organizau, te miri pentru ce mo-
tive, o miscare de strada, la care, casa fie mai in-
teresanta si mai simpatica, cereau si concursul
foatre pretios al studentimei.
Cel insarcinat cu aceasta delicata misiune se
adresa la acela dintre studenti, care avea, mai
multä trecere pelangd camarazii fie prin talentul,
fie prin indrazneala lui, la acela cu un cuvant in
care studentii in focul lor tineresc vedeau un vii-
tor tribun al poporului.
Ce se petrecea, la aceste miscdri atunci si mai
tarziu, ni le spune Caragiale printr'o naratiune
simplä, subtila si plind de adevar de ordine morala.
intitulata Ternpora. 0 mirare studenteasca al a-
ril sef si martir e Coriolan Drligtinescu, baiat inte-
ligent, curagios, elocvent, patriot de care ascultä
t.oti colegii.
In capul lor pleaca din Cismigiu la statuia lui
Mihai Viteazul, dar sunt opriti de politie; stu-
dentii schingiuiti, zdrobiti, macelariti. Banditii re-
gimului au avut ordin sa traga in carne vie si au
tras, sangele generoasei tinerimi a rosit marmora
pe care se /idled statuia celui mai mare erou". Se-
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
- 81
Acesta era tot corpul profesoral al Facultatii de
litere si filosofie de atunci, una si nedespärtita Inca
multa vreme.
Studentii pe vremea aceia n'aveau nevoie nici de
cantine nici de caminuri, caci multumita unei pa-
rintesti prevederi, la concursul pentru postul de
copist nu se admiteau cleat bacalaureatl, a..sa ea
mai toti (nu eram multi) aveam 110 lei lean, In
buget, iar in Man'a cu retinerea de 10% pentru pen-
sie, primeam 99 de lei. Pentru strictul necesar
ne ajungeh numai jumatate din suma asta, cgci
mancarea costa doudzeci de lei pe luna pentru
patru feluri douä la dejun, dou6 la pranz; odaia
cu doll& paturi, cu incalzit si luminat treizeci de
lei, iar spalatoreasa macsimum zece lei. Vi s'ar pa-
reh poate ca astea emt preturi de ale cronioarului
Dionisie Eclesiarhul din secolul al XVIII si cutoate-
astea erau studenti, care traiau si mai ieftin, Cad
birtul lui d-nu Petrache din ulicioara dela bise-
rica Sf. Nicolae qelari, nu era un birt de clasa I,
dar era un birt bun si curat, la care de multe ori
dejuna. si Costinescu dela Romanul" a cdrui re-
dactie era aproape de birt. Locuia mai toti In ma-
halalele Antim, S-ti Apostoli si Biserica Alba din
Postávari, fiindoa erau aproape de Universitate
si mai ieftine. Asta a fost numit de noi Cartierul
Latin cu Balu Fanzelaru a lui Costicd Berlescu,
profesor de dant.
Cu restul lefii petreceam serile sau la gradina
Strobl (uncle acuma e banca Chrisoveloni) avand
si lautari, banda lui Padureanu Surdul, cel mai
6
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
84 -
Osman-pasa cu patruzeci de mii de turci
a capitulat si si-a predat sabia in mainile Dom-
nitorului nostru. Haideti, baieti, sa mergem Ia
Cotroceni sã felicitdm pe Doamna.
Am plecat toat5, cafeneaua cu Rasca cu tot ;
ne-am oprit la politie, casd ne dea singura fan-
fara care mai era in Bucuresti, muzica gardei
nationale dirijata de popularul capelmaistru
Cratosvil.
Cu muzica in frunte si cu Bibicescu, cand am
ajuns la Cotroceni, manifestatia in drum panà
aicolo a crescut atata, cá nu-i mai vedeai coada.
La discursul inimosului nostru sef si la uralele
nesfarsite ale multimii, Doamna ne multumia
cu surasul ei cel plin de farmec si distinctie. Du-
p6, ce a mai vorbit i Ardeleanu, coaforul pa-
latului in numele comertului ne-am intors in
oras tot cu muzica si urale i ne-am incurcat la
Rasca cu jocuri si cantece panä spre ziud.
AMINTIRI SOCIALISTE
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
- 89
sub steagul dela Sala Fnanzelaru, in nadejdea
reinvierii partidului sub alta firma si conducere.
Si cutoateaciestea, incercarea socialismului
nostru merita o primire mai putin ostila, dar
lumea numai la auzul vorbii socialist era apuca-
fa de groaza, cad ii venia numai decat in minte
teroarea dela 1793 si Comuna dela 1871 din Paris.
Doi factori indispensabii le-au lipsit tinerilor
nostri revolutionari. In tarile industriale, capita-
lele si ora4ele lor marl sunt inconiurate de mii de
fabrici cu sutimi de mii de uvrieri. Cu masa asta
de partizani, sefii socialisti au putut face miscari
de strada, greve, sa, albä succese electorale ; Bu-
curestii nostri pe vremea aceia nu stiu dacà a-
veau la periferii mai mult de zece fabrici si ace-
lea de mica insemnatate. Apoi si. mai ales le lip-
sea nervus rerum gerendarum.
Erau in partid tineri devotati ideii pentru care
luptau aproape pana la prostie ; un poet, daca
n'ar fi avut nevasta profesoara, ar fi murit de
doame ; un prozator dintre cei mai talentati era
student s'i copist la un minister; rninistrul sau
afland ca scrie lei Drepturile Omului", i-a cerut
sa aleaga intre copistarie si gazetdrie ; el a ales
saracia.
Cu acesta, Caragiale intr'o seara la Cafe U-
nion juca bliiard ; la un moment dat bila parte-
nerului find in mijlocul biliardului, oats`o poata
lovi cu tacul, a trebuit, sprijinindu-se pe burta,
sä ridice amandoua picioarele in sus; atunci am
vazut amancloi ceva alb mai jos de spate. Dupd
www.dacoromanica.ro
90 -
ce tau isprdvit partida, ne-am pus la vorbd. Ca-
ragiale, care acuma era in perspectiva unei mo-
steniri grase, incepe sd-1 piseze cu vecinicul can-
tec al antisocialistior :
Carevasdzica idealul vostru este ca toatá lu-
mea sa se bucure, cat s'o putea, deopotrivd de
toate bunurile pdmântului, nu vezi tu ce ingrati-
tudine din partea lumii : tu muncesti aproape
gratis Ca toti oamenii sd fie bine si toti oamenii
nu se cotizeazd sa-ti ia o pereche de pantaloni.
Poetul s'a fdcut liberal si a ajuns prefect de
judet. Gazetarul tedeste si astdzi, are cel putin
zece randuri de haine in garderobä si cevà bani
albi pentru zile negre. Se vede ca. a gasit Inte-
meiatä observatia lui Caragiale, sau o fi citit
undeva maxima lui Montaigne:
Faux de la vertu,
Par trop n'en faut ;
L'excès en tout
C'est un defaut.
OM SUCIT
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
93
www.dacoromanica.ro
94 -
coincidenta! Maiorescu 1-a numit insfarsit di-
rector la teatru in aceias luna in care pe mine
m'a scos din dascalie dupd o vechime de paispre-
zece ani de suprmire; fiindca n'aveam licenta, in
urma unei dispozitii luate de el ca in Bucuresti
cel putin sä nu se mai numeascd suplinitori de-
al licentiati.
Intr'o zi intamplator ne-am gäsit luand dejunul
la acelai restaurant, la Constantin, eu singur la
o masa, el cu Alecu Dumitrescu. Alecu i-a spus se
vede nenorocirea, caci m'am trezit cu un baiat tri-
mis de Caragiale A. ma pofteasca sd iau masa cu
el.
Atuncia el, lard nici una din formalitatile ba-
nale ale impacarilor, ex abrupto, cum se zice in re-
torica:
Bine mai, nu sade rau, nu-i absurd, nu-i ri-
dicol chiar ca noi cunoscuti de toti Bucurestii ca
doi prietini aproape nedespartiti, s'a ajungem sa
nu ne mai vorbim, sà nu ne mai salutam, sa nu
mai avem nici un fel de raporturi sociale ? Dela
cea mai grosaland mojicie la cea mai frumoasa
miscare prietineasca.
Am auzit ce ti-a facut trocaru (acuma era la
edema cu Maiorescu, 11 numise IAA. voia lui). Vrei
sa fii. secretarul meu onorific, caci pe cel cu lean:
1-a ocupat deja un boier cu dare de mand, Sander
Brdiloiu? Am sa te fac sa castigi mai usor si mai
pläcut cei trei sute de lei dela sward. Zis si facut,
mi-a dat sa traduc Avarul lui Moliere pentru Ha-
giescu. and i-tam citit traducera, nu i-a venit ea'
www.dacoromanica.ro
- 95
creadä ca, Moliere se poate traduce ash de roma-
neste. Avarul, care se joach astdzi la teatru natio-
nal, e traducerea mea cu mici modificari fäcute de
Al. Davila, cand era director. Am primit pentru os-
teneala doua sute cincizeci de lei (cincizeci de lei
actul).
In primele luni ale directoratului shu, Caragiale
s'a servit aproape numai de elemente tinere, wand
sä fach o experientA, care a dat gres, aceia de a
scaph de tiranaia i mofturile societarilor, bdtrani-
bor.
Rezultatul a fost aproape dezastros, cáci supa-
rase actori, de care nu se puteh lipsi, supdrase i pe
IuHan care-i daduse atatea creatii si care acuma
nici nu voià sh mai de pe la teatru, Casä-1 impace,
ma insarcineazh, pe mine sh fac o localizare duph
o piesa a lui Labiche. Le mysantrope et L'Auverg-
nat, in care L'Auvergnat era inlocuit cu un bulgar
pentru Iu lian anume. Piesa (un act) e cu tezd si
anume Ca nu trebuie sa spunem totdeauna ade-
vhrul, deaceia am intitulat-c Adevdr dar cu ma-
surd. Cand am citit-o lui Caragiale, i-a placut ash
de mult, cà mi-a facut o lauda cam exagerata, cá
pentru prima oarä vede o lacilzare mai cu haz de
cat originalul, desi originalul era de Labiche.
Piesa a placut, gratie i lui Iulian, care a creat
un bulgar zarzavagiu desavarsit. S'a juciat i la
Majestic, s'a jucat mult in provincie cu Montau-
reanu, cu Pe la; Davila, desi contra localizarilor a
vrut s'o joace cu Brezeanu, dar n'a mai gasit ma-
nuscrisul, cum nu s'a mai gasit nici manuscrisul
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
ALTA DECEPTIE
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99
www.dacoromanica.ro
100 -
ci, caci in timpul acestui guvern, Take Ionescu
avea cea mai mare trecere, era ministru aproape la
toate departamentele; nu 1-a agreat insá cu nici-
un pret Cantacuzino, caci Caragiale Ii batuse joc
printr'o schita a lui si de boierii vechi si de boierii
noi i apoi nici nu era inscris in partid.
La retragerea acestui guvern din cauza revoltei
täranilor din 1907, cele cloud partide conservatoa-
re se unesc, cu escluderea lui Take Ionescu. Atunci,
el lanseazd faimoasa proclamatie, prin care face
cunoscut crearea partidului conservator-democrat,
nou pentru politicianii nostri, ecsistent Insá de
mult in Anglia ca indispensabil pentru evolutia
conservatismului.
Proclamatia a avut un mare rasunet; se castiga
cadrele, se inscriu boieri ca Ghiculesti, Cantacu-
zeni, Balaceni; intelectuali ca Xenopol, Cara-
giale, D. Alecsandrescu, dr. Istrati, etc. La toate
alegreile partiale, takistii bat ambele partide.
La 1911 retthgandu-se liberalii, Regele chiamd
pe vechii conservatori la guvern, pe Carp, desi
dupd popularitatea, pe care si-o crease conservato-
rii-democrati, ar fi trebuit sa-i cheme pe acestia;
dar regele se vede cä ii considera, pe Take Ionescu
tot ca pe un Catilina.
Nici de rândul acesta nu s'a putut vorbi de Ca-
ragiale, de data asta insä nu din cauza sefului, ci
fiinded se schimbase armele de luptd; alegerile de-
veniserd grele chiar pentru guvern, cari din cauza
inamovibilitatii aproape generale, el nu mai dis-
punea decat de foarte putine locuri de promis;
www.dacoromanica.ro
- 101
pierduse chiar si pe faimosii bätäusi ai lui Dobre
zidarul si ai lu Popa Tache, caci si pietrarii de
sub Dealul Spirei si mitocanii din Dealul Spirii isi
imblanziserä cu tmpul firea si credeau cd nu e de
demnitatea lor ca pentru cinci lei pe zi si bauturd
sä bath, oameni, pe care nici nu-i cunosteau, nici
nu le facuse vreun rau. Alegerle la 1911 s'au fa,-
cut pe bani si bani multi, englezeste, caci ministru
de interne, care a condus toata campania electo-
rala, era singurul nostru parlamentar englez, sin-
gurul lord roman, Marghiloman; iar seful partidu-
lui tradusese in tinerete pe Macbeth din englezeste.
Caragiale nici de randul acesta nu si-a pierdut
buna lui dispozitie.
Nu stiu, zicea el, dacd asi fi indräznit sä tin
vr'un discurs, caci asta e un dar, in intreruperi
insa nici dracu nu m'ar fi intrecut, caci am darul
replicii spirituale, asta am dovedit-o prin toata o-
pera mea teatrald; si decateori o intrerupere bund
n'a omorit un discurs intreg ? Francezii au avut
un asemenea specialist, care a ramas celebru. In-
teo sedinta a Camerii, un deputat Abraham, ves-
tit pentru discursurile lui chilometrice, a tinut
odata Camera in loc aproape trei ore si cand lu-
mea credea ca a ispravit, atunci el ammta, un nou
punct de vedere al chestiei. Camera era supraobo-
sita, abià tinandu-se sä nu adoarma, cazutd ca in-
tr'un fel de toropeald, cand deodata se auzira vor-
bele mantuitoare ale faimosului intrerupator :
Abraham, Abraham, achevez le sacrificie ! Un
ras unanim, caci si Abraham a luat parte la el, a
incheiat sedinta.
www.dacoromanica.ro
102 -
Insfasit la alegerile cateliste din 1912, Take
Ionescu era sa-i indeplineasca desigur promisiu-
nea dela banchet ; dar Caragiale in timpul acesta
nu mai era in taxa ; plecase in... Nirvana.
INSEMNARI DIDACTICE pI LITERARE
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104 -
ani Ikea avere i nu-i mai trebuia lui slujba, mai
toti se apucau de agricultura.
Cei cu patru clase primare complete intrau in
tribunal ca copisti i aid, daca aveau aptitudini
judecatoresti, innaintau pand la presedintie, ba
trecau i la Curtea de apel, iar doi din ei Si lion
si Predescu au ajuns chiar la Casatie. Inteleptul
Zalomit nu ecsagera, cand cu mahnire zugravea
scoala noastra de atunci cu vorbele Toti cal care
n'au niciun fel de pregatire ori chemare pentru
scoalä yin la ministerul scoalelor Si cer locuri in
invdtamant, i noi le dam, fiindca nu yin altii.
Noroc insà Ca bdietii, mai toti invalau i lard
profesori. Era destul ca printre ei sa fie doi trei,
care n'aveau nevoie de explicatia profesorului, pen-
truca ceilalti sã invete dela ei materiile, care a-
veau nevoie de ajutorul unui preparator. Elevii
buni enau elevii manualelor care li-se punea in
man& ; asà se explica cum cu profesorii far& pre-
gätire tocmal la matematici i tocmai la cursul
superior am putut sa avem trei doctori In mate-
matici dela Universitatea din Paris : Haret, Gogu
si David Emanuel.
Ceiace mai contribuià ca elevil de atunci sã fie
habotnici pentru carte, era si indemnul, sfatul ai
grija parintilor ca copiii lor sa munceasca din ras-
puteri casa ispraveasca scoala, daca vor s'ajunga
minstri, caci era raspandita aceasta legenda in
toate clasele sociale, si ea n'a fost desmintita, caci
am avut ministri copii de negustori ca C. Nacu
si C. Stoicescu, iar pe cel mai genial esit din a-
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
10'7
www.dacoromanica.ro
108
BF AI/IT
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
2 't %.! n
witf,
st. .
t iv 4.44- 4-- 4 c
4.0k AFW- ,