IONA - MARIN SORESCU

Teatru - parabolă 

TEATRUL CLASIC TEATRUL MODERN

(IONA)

   Solilocviul
   Dialogul    4 tablouri
   Structura textului : scene, tablouri,

  Spaţiul şi timpul simbolice: plaja,
 burţile peştilor  – 
 – metafore care
acte, părţi. definesc un spaţiu închis, autolimitat;
o perspectiva discontinuă a timpului
   Spaţiul şi timpul –  menționate în
 psihologic, timpul cronologic fiind
didascalii și vizează plasarea doar o modalitate artistică de
 prezentare a stărilor interioare.
acțiunii la modul real. Cadrul este
Spaţiu-Timp.
locul acțiunii.     Dispar noţiunea de conflict ş i de

  Conflict puternic exterior sau 
intrigătehnici
  Apar
 
şi procedee
 psihologic. compoziţionale specifice teatrului
modern: introspecţia ( Iona meditează
   Textul e structurat pe momentele
asupra morţii, a vieţii, a existenţei) şi
subiectului. tehnica ,,flash-back-ului” sau
analepsei sau rememorării. 
   Mai multe personaje.
   Un singur personaj
   Monologul interior.
 

FIŞĂ DE LUCRU
Grupa I

1. Explicaţi semnificaţ ia
ia gestului:
,, Iona stă în gura peștelui, nepăsător”  
2. Comentaţ i: i:
,, - Apa asta e plină de nade, tot felul
felul de nade frumos colorate. Noi, peştii, înotăm printre ele, atât de repede,
repede, încât părem gălăgioşi. Visul
nostru de aur e să înghiţim una, bineînţ eles
eles pe cea mai mare.” 

FIŞĂ DE LUCRU 
II 
Grupa II 

1. Ce semnificaţie are următoarea replică:  

,,- Începe să fie târziu în mine .Uite, s- a făcut întuneric în mâna dreapta şi în salcâmul din faţ a casei [...] şi am lăsat vorba în amintirea mea,
măcar la soroace mai mari, universul întreg să fie dat lumii de pomană.”  
2. Care este sensul unei ,, bănci de lemn in mijlocul mării ”? ”? De ce îşi doreşte oare Iona să facă o astfel de construcţ iie?
e?

FIŞĂ DE LUCRU 
Grupa III

1. Interpretaţ i introducerea în scena a celor doi pescari care nu vorbesc, nu-i răspund lui Iona şi rămân în scena,, cu bârnele pe umeri”  
2. Ce semnificaţ ie ie are replica: ,, Dacă nu există ferestre, ele trebuie inventate”  

FIŞĂ DE LUCRU 
Grupa IV
1.Explică semnificaţ ia ia detaliului despre barba lui Iona, care ,,fâlfâie afară”, în timp ce el se află   în
în peştera.
2. Comentaţ i gestul lui Iona din final:
,,- ( Scoate cuţ itul.)
itul.) Gata, Iona? (Îşi spintecă burta.) Răzbim noi cumva la lumină.”  
 

FIŞĂ DE LUCRU, I ONA – 

ONA – MARIN SORESCU
I. Se dă textul:

-„-(Cu Încearcă să- ţi la aminteşti

mâna streaşină ochi.) Cum măcar
se numeauceva. (Acelaşi
bătrâ nii joc.)careCetot veneau
aceia buni, ceaţă! pe(Îngrozit.) Nu-mimic?
la noi când eram aduc aminte doi,nici
Dar  ceilalţi o limbă
bărbatul -n vânt.
cel încruntat şi femeia cea 
(Pauză.)
harnică, pe car e-
e-i vedeam des prin casa noastră   şi
şi care la început nu erau aşa bătrâni? Cum se numea clădirea aceea în care-am învăţat eu? Cum se numeau
lucrurile pe care le-am învăţat eu? Ce nume purta povestea aia cu patru picioare, pe care mâncam şi beam şi pe care am jucat de câteva ori? În fiecare zi ve deam
 pe cer ceva rotund, semăna cu o roată roşie, şi se tot rostogolea numai într -o -o singura parte –  cum se numea? Cum se numea drăcia aceea frumoasă şi minunată şi
nenorocită şi caraghioasă, formată de ani, pep e care am trăit -o
-o eu? Cum mă numeam eu? (Pauză.)
- (Iluminat, deodata.) Iona.
- (Strigând.) Ionaaa!
- Mi-am adus aminte: Iona. Eu sunt Iona.”  

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al fiecăruia dintre cuvintele: “îngrozitor”, “iluminat” 
2. Prezintă rolul virgulelor în exprimarea mesajului din replica: “ Dar ceilalţi doi, bărbatul cel încruntat şi femeia cea harnică, pe care -i vedeam des prin casa
noastra şi care la început nu erau aşa bătrâni?” 
3. Scrie două enunţuri în care cuvintele “ceaţă” şi “roată” să aibă sens conotativ. 
4. Identifică rolul indicaţilor scenice din fragmentul citat.  
5. Indică două structuri caracteristice adresării directe/ stilului direct.  
6. Transcrie două imagini vizuale din fragmentul citat.
7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite,
d iferite, identificate în fragmentul citat. 
8. Comentează, în 5 –  7 rânduri, următoarea secvenţă din text: “ Cum se numea drăcia aceea frumoasă şi minunată şi nenorocită şi caraghioasă, formată de ani, pe
-o eu? Cum mă numeam eu?” 
care am trăit -o
9. Ilustrează, în 4 –  6 rânduri, două caracteristici ale textului dramatic existente în fragmentul citat.  

II. Prezentaţi problematica dramei  Iona

 Iona  de Marin Sorescu. În eseul vostru veţi comenta următoarea apreciere critică:
“Iona (...) ajunge în pânteceel unui peşte şi singurul lui gând este de a ieşi la <<clocotul mării>>, de a reveni, altfel zis, la condiţia dinainte. Locul unde a fost 
închis de destin nu-i stârneşte panică, nici surprindere, întâmplarea intră, s -ar părea, în ordinea firească a lucrurilor. Marin Sorescu tratează absurdul în maniera
cea mai realistă cu putinţă. Prizonierul face reflecţii despre progres, psihologia generaţiilor, urzeşte chiar planuri de viitor, trăind în absurd ca într-o situaţie
normală. Intrarea în burta unui peşte este, desigur, un ghinion (...) şi omul nu este din această pricină disperat. S -a instalat în anormalitate şi - şi
 şi vede în continuare
de treburile lui. Cea mai importantă este, desigur, ieşirea. O întreagă problematică a ieşirii dezvoltă Marin Sorescu în aceste excepţionale piese unde indivizii
apar de la început instalaţi într -un spaţiu închis ca într -un spaţiu originar ” (Eugen Simion, Scriitor români de azi, I )