CARPAŢII MERIDIONALI

1. Poziţia geografică:
 în sudul Depresiuni Colinare a Transilvaniei
 Au cea mai redusă suprafaţă din Carpaţi(21%)
2. Limite:
 Depresiunea Colinară a Transilvaniei – în N (abrupturi la est de Olt şi pante
line la vest de Olt)
 Valea Prahovei – în E
 Subcarpaţii Curburii, Getici şi Podişul Mehedinţi – în S (abrupturi la vest de
Olt şi pante line la est de Olt)
 Culoarul Timiş - Cerna şi Culoarul Bistra – în V
3. Caracteristici generale
a. Geneză
 S-au format în orogeneza alpină
 Au fost înălţați ulterior cu 1000m, mai mult decât ceilalți Carpați
b. Substrat
 Sunt alcătuiţi predominant din roci dure (şisturi cristaline cu intruziuni
granitice) numai pe margini din calcare şi conglomerate (relief carstic)
c. Orientare
 Orientare generală Est – Vest
d. Altitudini :
 Cel mai înalt sector al Carpaţiilor
 Altitudinea medie este de peste 1400m
 Altitudinea maximă 2544m în vf. Moldoveanu, 2535m în vf. Negoiu
e. Forme și tipuri de relief
 Cea mai mică lățime şi cea mai mare înălțime
 Sunt cei mai masivi-adică puţin fragmentaţi de văi și depresiuni şi trecători
 Tipuri variate de relief: glaciar și periglaciar, fluvial, carstic, pe
conglomerate(eolian), pe roci dure. etc.
 Relief dispus în trepte (prezenţa suprafeţelor de netezire)- Platforma Borăscu,
Râu – Seş, Gornoviţa (Predeal).
 Cea mai înaltă trecătoare (2141 m, pasul Urdele)
 Traversaţi de şosele de mare altitudine: Transfăgărăşeanul şi Transalpina
 Potenţial hidroenergetic şi turistic ridicat
f. Resurse - Resurse puţine: cărbuni şi roci de construcţie
 Văile transversale îi împart în patru grupe
4. Subdiviziunile transversale
 Grupa Bucegi
 Grupa Făgăraş
 Grupa Parâng
 Grupa Retezat - Godeanu
GRUPA BUCEGI GRUPA FĂGĂRAŞ GRUPA PARÂNG GRUPA RETEZAT/GODEANU
1. Poziţia geografică: 1. Poziţia geografică: în partea central- 2. Poziţie geografică: 1. Poziţia geografică:
Estul Carpaţiilor Meridionali sudică a României, în estul Sudul Depresiuni Colinare a Transilvaniei, Vestul Carpaţilor Meridionali
Carpaţilor Meridionali. centrul Meridionalilor
2. Limite: 2. Limite: 2. Limite: 2. Limite:
Valea Prahovei în Est Depresiunea Făgăraş în Nord Valea Oltului la Est Valea Jiului şi Streiului în Est Culoarul
Valea Dâmboviţei în Vest Subcarpaţii Getici în Sud Valea Jiului şi Streiului la Vest Timiş – Cerna – Bistra- V
Depresiunea Braşov în Nord E – Valea Dâmboviţei Depres Sibiului/Orăştiei în Nord Depres Haţeg/Bistrei în Nord
Subcarpaţii de Curbură în Sud V – Valea Oltului Subcarpaţii Getici în Sud Pod. Mehedinţi, Sub.Getici în Sud
3. Relief- aspecte specifice 3. Relief- aspecte specifice 3. Relief - Aspecte specifice 3. Relief - Aspecte specifice
 geneză: s-au format în orogeneza  geneză: s-au format în orogeneza  geneză: s-au format în orogeneza alpină  geneză: s-au format în orogeneza
alpină alpină  substrat: şisturi cristaline cu intruziuni alpină
 substrat: calcare, conglomerate.  substrat: şisturi cristaline (F), granitice, calcare  substrat: şisturi cristaline, calcare,
Această grupă realizează trecerea de  orientare: generală Est-Vest  orientare: generală Est-Vest conglomerate
la sedimentarul cutat al Orientalilor  altitudinea: cele mai mari altitudini, altitudinea: Altitudinea maximă 2519 m Vf.  orientare: generală Est-Vest
spre metamorficul Meridionalilor; şase vârfuri cu peste 2500m, Vf. Parângul Mare, masivitate mare  altitudinea: înălţimea maximă din
 orientare: generală Est-Vest Moldoveanu 2544m şi 2535m în Vf.  forme şi tipuri de relief grupă este de 2509m în Vf. Peleaga din R;
 altitudinea: cele mai mari altitudini, Negoiu;  cea mai mare întindere dintre cele patru  forme şi tipuri de relief
2505m în Vf. Omu din Munţii  forme şi tipuri de relief: grupe, forma de floare  forma unui triunghi cu baza spre Sud;
Bucegi;  Cea mai masivă, înaltă şi lată grupă(F),  Masivele pornesc radiar dintr-un nod  Sunt masivi şi fragmentaţi doar pe
 forme şi tipuri de relief:  Cea mai lungă creastă orografic(Munţii Parâng) margini, şi este a două ca întindere
 cea mai îngustă şi mică grupă,  Platforme de eroziune extinse  Platforme de eroziune extinse cu pajişti  Fac o trecere de la metamorficul
 fragmentaţi pe margini  Culmile sunt dispuse pe două rânduri alpine întinse Meridional la predominantul calcaros
 Prezenţa reliefului glaciar puţin  Cel mai jos pas din Carpaţi Cozia 309m  Cel mai înalt pas din ţară, Urdele 2141m al Occidentalilor
dezvoltat, carstic, fluvial,  Prezenţa reliefului glaciar (lacuri  Prezenţa reliefului carstic (Cheile  Masivile pornesc radiar dintr-un centru
eolian(Babele/Sfinx) ş.a glaciare - Lacul Bâlea, Lacul Capra), Olteţului, Peştera Muierii, Peştera Polovragi);  Relief glaciar (cele mai multe lacuri
 Sunt abrupţi pe trei laturi periglaciar, accidentat, carstic, fluvial, şi glaciar în jurul vârfurilor înalte glaciare – Lacul Bucura, Lacul
Zănoaga – cel mai mare lac ca
suprafață) și carstic, fluvial, pe roci dure.
4. Divizuni 4. Diviziuni 4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Munţii: Bucegi - 2505 m în vf. 4a. Munţii: în nord Făgăraş apar ca o 4a. Munţii:Parâng 2519 m, – reprezintă 4a. Munţii: Munţii Godeanu 2229 m,
Omu, Podul Bucegilor(Babele şi culme continuă, orientată E-V, cu o nodul orografic al grupei, Şureanu 2130 m, Retezat 2509 m, în vf Peleaga şi 2485m în
Sfinxul), zonă turistică şi ştiinţifică, lungime de 60 km; În Sud – o serie de în vârful lui Pătru, Cândrel 2244 m, în vârful vf Retezat, Ţarcu 2190 m, în vârful
Leaota 2133 m – şisturi cristaline ce dau munţi scunzi: Cozia, Frunţi, Ghiţu şi Iezer Cândrel, Lotrului 2242 m, în vârful Ştefleşti, Ţarcu(NV), Cernei, Mehedinţi şi
un relief greoi cu culmi rotunjite. (care sunt mai înalţi şi mai masivi; Căpăţânii 2124 m, în vârful Ursu Vâlcanului 1868 m.
Piatra Craiului 2238m - conglomerat 4b. Depresiuni: - Loviştei, situată pe Olt; 4b. Depresiuni:Defileul Oltului şi Jiului 4b. Depresiuni: Petroşani, Hateg,
calcaros cu pereţi abrupţi şi spinare 4c. Defilee şi pasuri: - Defileul Oltului, 3. Trecători: Urdele 2141m, Lainici pe Jiu Culoarul Bistrei, Culoarul tectonic Timiş
muntoasă încadrat între Pasul Turnu Roşu (în Nord) 450 m, Merişor 759 m – Cerna
4b.Depresiuni şi trecători: Culoarul şi Cozia (în Sud). 4c. Trecători: Poarta de fier a
Bran – Rucăr, depresiune de 1200/1300 Transilvaniei 700 m, Poarta Orientală
m cu stânci de calcar şi văi în chei (Domaşnea) 540 m, Merişor 759 m şi
4c. Trecători: Giuvala1240 m, Bran, Lainici (Surduc)
Predeal 1000 m