Sintaxa Frazei

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3

SINTAXA FRAZEI

Sintaxa frazei este partea sintaxei care studiază regulile îmbinării propoziţiilor în
frază.
Fraza este o unitate de comunicare alcătuită din două sau mai multe propoziţii, dintre
care cel puţin una este principală.
RAPORTURILE SINTACTICE ÎN FRAZĂ
Între propoziţiile unei fraze pot exista următoarele tipuri de raporturi sintactice :
1) Raportul de coordonare este raportul realizat între propoziţii de acelaşi fel
(ambele principale sau ambele subordonate de acelaşi fel ).
Raportul de coordonare de realizează prin două mijloace diferite :
a) prin joncţiune (conjuncţii coordonatoare):
„Veneau asupra lor aripi cenuşii1 şi-i băteau peste ochi. ” 2 (M. Sadoveanu)
b) prin juxtapunere (alăturare), marcată grafic prin virgulă sau punct şi
virgulă: „ Caii ronţăiau cu mulţămire orzul1… se scuturau 2, pufneau 3, aşteptau apa
… 4” (M. Sadoveanu).
2) Raportul de subordonare este raportul stabilit între propoziţia subordonată şi
regenta ei. Acest raport se realizează prin joncţiune de către :
a) conjuncţii subordonatoare : că, să, ca să, fiindcă, dacă, deşi, încât etc.
„Însă Vitoria nu putea să se mulţămească numai cu asemenea răspuns. 2”
(M. Sadoveanu)
b) locuţiuni conjuncţionale : din cauză că , cu condiţia să , ca şi cum , cu toate
că , cum că etc.
“ Sosiseră veşti de dincolo de munte 1 cum că făptaşii ar fi nişte oieri… 2”
(M. Sadoveanu)
c) pronume relative sau nehotărâte : care, cine, ce, cele ce, oricine, oricare,
orice.
„ Ne-om culca lângă izvorul 1
Ce răsare sub un tei 2” (M. Eminescu)
d) adverbe relative sau nehotărâte: unde, când, cum, cât, oriunde, oricum,
oricând, oricât, orişiunde etc.
„O, auzi1cum cheam-acuma
Craiul sfatu-i înţelept ! 2” (M. Eminescu)

TIPURI DE PROPOZIŢII SUBORDONATE


În realizarea actului comunicării, mesajul emis de vorbitor intenţionează să transmită
cele mai diverse idei, sentimente, nuanţe ale limbii, astfel încât există o diversitate de
subordonate.
Toate propoziţiile subordonate se definesc prin echivalenţa cu partea de propoziţie
corespunzătoare.
a) subiectivă: Cine seamănă vânt 1culege furtună. 2
1 = subiectivă
2 = principală
b) predicativă : Înţelegerea era 1 să ajungă la timp. 2
1 = principală
2 = predicativă
c) atributivă: „ Părea 1că printre nouri s-a fost deschis o poartă, 2
Prin care trece albă regina nopţii moartă 3” (M. Eminescu)
1 = principală
2 = subiectivă
3 = atributivă
d) completivă directă : „Toţi se uită cu mirare1 şi nu ştiu2 de unde vine3 (M. Eminescu).
1 = principală
2 = principală
3 = completivă directă
e) completivă indirectă : „Urechea-i fu menită1 ca să-ţi asculte viersul 2”
(M. Eminescu).
1 = principală
2 = completivă indirectă
f) circumstanţială de loc: „Aveau de mers1 până unde îşi înţărcase dracul copiii2.”
(I. Creangă)
1 = principală
2 = circumstanţială de loc
g) circumstanţială de timp: „ Când au pornit,1au sunat muntenii din buciume 2.”
(M. Sadoveanu)
1 = temporală
2 = principal
h)circumstanţială de mod: „Iar ţăranul, făcându-şi cruce, a rămas cu gura căscată, 1
fără să bleştească un cuvânt 2.” (I. Creangă)
1 = principală
2 = modală
i) circumstanţială de scop: „Calistrat se smulse din locul lui 1 ca să-şi ieie arma 2.”
(M. Sadoveanu)
1 = principală
2 = de scop
j) circumstanţială de cauză: „Şi-mi aduc bine aminte1 căci braţele ei m-au legănat 2”
(I. Creangă)
1 = principală
2 = cauzală
k) circumstanţială condiţională: „ De treci codri de aramă,1 de departe vezi albind 2.”
(M. Eminescu)
1 = condiţională
2 = principală
l) circumstanţială concesivă : „Îl purta cu dânsa, 1 deşi nu-i era de niciun folos 2.”
(M. Sadoveanu)
1 = principală
2 = concesivă
m) circumstanţială consecutive : „Aşa fugeau de tare pe prund, de săreau pietrele 2.”
(I. Creangă)
1 = principală
2 = consecutivă
SARCINI DE LUCRU
1. Introduceţi prin conjuncţia că trei subordonate diferite !
2. Introduceţi prin adverbul relativ cum o modală şi apoi o temporală !
3. Formulează fraze în care să comunici, pe rând, ideea de : timp, loc, mod, cauză, scop,
condiţie, concesie, consecinţă.

S-ar putea să vă placă și