Conceptul de Merchandising
Conceptul de Merchandising
Conceptul de Merchandising
1.1. Conceptul de merchandising
Merchandisingul este un termen ce a devenit cunoscut in ultimii 10 ani. Acest termen a patruns pe piata
romaneasca putin dupa management si marketing. Termenul de merchandising provine din limba franceza
si este format din substantivul merchandise ce semnifica marfa sau ansamblu de produse ce constituie
asortimentul unui magazin iar radicalul –ing reprezinta actiunea voluntara a comerciantului de organizare a
activitatii sale, in scopul rentabilitatii magazinului.
Ca tehnica merchandisingul a aparut prima data in publicatiile comerciale din tarile vest-europene al anului
1970. Aparitia acestei tehnici se datoreaza atat abundentei produselor si deversificarii cerintelor cat si noilor
forme de comert. Introducerea merchandisingului a fost necesara nu numai pentru intensificarea vanzarilor
ci si pentru faptul ca acum concurenta este foarte dura. Cu timpul clientii au devenit mai exigenti iar daca
pretentiile acestora nu sunt satisfacute, atunci acestia renunta la respectivul magazin in favoarea altuia.
Merchandising-ul „face” mult, in sensul ca actioneaza, contribuie, sprijina, valorizeaza, da personalitate, iar
pe de alta parte, „face” in sensul ca insumeaza un efort de marketing si comunicare intr-o valoare, costa,
solicita un buget delicat. Aceste doua perspective cuplate intr-un intreg, niciuna mai putin importanta ca
cealalta, reprezinta potentialul de „a face” al merchandinsingului.[1]
De-a lungul timpului, metodele de merchandising s-au modificat semnificativ. Concurenta este in
permanenta crestere, iar consumatorii sunt din ce in ce mai atenti la tot ce ii inconjoara, la abordarile de
marketing si la ofertele pe care le primesc de la retaileri si advertiseri. De aceea, modul in care se prezinta
magazinele si produsele a devenit vital pentru succesul acestora.
Sursa:http://www.bath.ac.uk/international/predeparture/galleries/aroundbath/pages/Inside%20the
%20supermarket.htm
Unii fabricanti se gandesc la merchandising ca la un sinonim pentru marketing; ceilalti il trateaza ca functie
de planificare a produsului si dezvoltare. In schimb vanzatorul cu amanuntul asociaza termenul de
merchandising cu planificarea si controlul sau asupra asorimentului de marfuri.[3]
Sursa:http://www.thegeneral.com.au/supermarket.htm
Merchandisingul este doar o parte din marketing si cuprinde tehnici comercial necesare realizarii unei
desfaceri rapide a marfii. Ceea ce este esential in merchandising este promovarea vanzarilor si cuprinde
activitatea de cercetare, studiu si punere in aplicare a tuturor ideilor si initiativelor, care pot concura si
imbunatatirea calitativa a activitatii magazinelor si cresterea volumului vanzarilor. Exista inca pareri
contradictorii cu privire la sfera de cuprindere a acestei noi tehnici de marketing. Exista autori care sustin
ca merchandisingul constituie un ansamblu de tehnici care vizeaza latura comercializarii produsului din
faza de productie pana in faza consumului, iar altii care sustin camerchandisingul vizeaza numai latura
comercializarii in sfera circulatiei marfurilor.[5]
Vizand latura comercializarii, merchandisingul isi gaseste aplicare atat in intreprinderile producatoare, cat si
in comert, in functie de locul unde se desfasoara procesul respectiv. Merchandisingul este specific
punctului de vanzare si reprezinta un complex de actiuni menite sa puna un produs in cel mai mare pericol
de a fi vandut. Ca si marketingul, merchandisingul este totodata o stiinta si o arta. Este o stiinta pentru ca se
bazeaza pe cunoasterea organizata, pe cercetare si pe rezultate previzibile. Este o arta pentru ca nu se
poate dezvolta fara creativitate.
Conform teoriei, merchandisingul este suma tuturor mijloacelor de promovare a produsului in vederea
comercializarii acestuia. Acest cumul de mijloace cuprinde atat tehnici si strategii, cat si activitati si
materiale care contribuie la valorificarea eficienta a spatiului si a contextelor de vanzare.[7]
Sursa:http://www.hatii.arts.gla.ac.uk/MultimediaStudentProjects/9697/9340071p/project/gif/coca1.gif
Coca Cola a incercat si prima asimilarea a termenului de merchandising in limba romana. Mercantizarea era
perceputa in stransa legatura cu ineditele frigidere standarde de acum 10 ani, cu omuletii discreti care
aranjau de zor sticlele, etichetele si abtibilduri.
In fiecare magazin, consumatorul parcurge un traseu, in principiu, dupa propriile sale puncte de interes.
Amplasarea promotiilor este clasica, produsele aflate in promotie fiind pozitionate in zonele cu impact
mare: la intrare, pe culoarele centrale sau la capete de gondola.
In pozitionarea promotiilor se mai tine cont de produsele pentru care exista
un anumit interes in privinta volumelor, dar si de propunerile de planograme ale
furnizorilor. In general, produsele care genereaza rulaje sunt amplasate la nivelul
ochilor, intr-un punct central al gondolei. Un alt aspect de care se tine cont in
mercantizare este pozitionarea produselor in functie de fluxul din magazin
urmarindu-se regula „mainii drepte”.[10]
Sursa: http://www.cocacolacoolers.com/images/cocacolamachine.jpg
Constructia magazinelor nu a permis respectarea regulii amintite in fiecare locatie,
motiv pentru care, in amplasarea marfurilor se mai tine cont si de segmentul de pret
din care face parte sau de volumul in sine al produsului. La anumite categorii, cum ar
fi bauturile alcoolice, cutiile de ciocolata s.a., marcile premium se regasesc in partea
superioara a rafturilor, decizie justificata de cadenta relativ redusa la vanzare. De
cele mai multe ori, clientul care cauta un produs premium a luat de acasa o decizie
de cumparare, iar aceasta nu este foarte mult influentata de o mercantizare care
poate genera cumparaturi din impuls, de exemplu. La un interval de timp, se
incearca o serie de inovatii in mercantizarea produselor, in functie de obiceiurile de
consum pe care le sesizeaza angajatii de pe raioane si zonele in care se creaza blocaje.
Sursa: http://home.planet.nl/~prins916/cokecollect04.jpg
Spatiul
Alegerea spatiului in care se amplaseaza un anumit material de promovare, un display, trebuie sa tina cont
de cateva aspecte si anume trebuie amplasat intr-un perimetru accesibil si convenabil pentru consumatori.
Spatiul respectiv si modul de amplasare a materialului de promovare trebuie sa permita retailerului
aprovizionarea permanenta a raftului sau a displayului, fara a-i incomoda pe consumatori. Amplasarea
materialului trebuie calculata in functie de fluxul traficului de clienti pe zona respectiva. Displayul trebuie
amplasat intr-o sectiune cu vizibilitate buna din magazin. Acest tip de material de promovare functioneaza
atat ca suport pentru expunerea produselor, cat si ca mijloc de subliniere a acestora in magazin si ca
purtator de mesaj de marca si reminder.
Prezentarea produselor
Acuratetea expunerii
Sursa:http://www.eurowestlein.ro/utilaje_supermarket/top_menu/Desprenoi/
Mercantizarea poate sa creasca vanzarile daca se respecta principiile managementului categoriei de produs,
regulile cu privire la vecinatatea grupelor de produse, complementaritatea produselor, care duc la evitarea
situatiilor in care clientii nu gasesc produsele pe care le cauta, chiar daca acestea exista in magazin.[12]
Mercantizarea este arta de plasare a produselor in magazin in scopul captarii atentiei consumatorilor, astfel
incat acestia sa cumpere o anume marca sau un anumit produs. Produsele sunt cumparate pentru a
satisface anumite nevoi, care se constituie in ocazii de consum. Aceste ocazii de consum determina produsul
si ambalajul care trebuie mercantizate in magazin si, la fel de important, locul unde trebuie sa fie prezent
acest produs pentru a influenta decizia de cumparare. Mercantizarea incrucisata se refera la plasarea unei
anumite categorii de produse langa categoriile de produse care se consuma intr-o anumita ocazie (de
exemplu: mercantizarea produselor Cappy langa produsele lactate, deoarece ambele se consuma la micul
dejun; mercantizarea produselor Schweppes langa gin, votca). Ocaziile de consum difera de ocaziile de
cumparare. Ocaziile de consum descriu cand, cum si de ce oamenii consuma produsele respective si anume
spre exemplu: consumul pentru acasa, mic dejun sau comsum pe loc. Ocaziile de cumparare descriu cand,
cum si de ce oamenii cumpara produsele Coca-Cola, spre exemplu pentru refacerea planificata a stocului,
misiune rapida, in tranzit. Ocaziile de consum determina nevoia de a cumpara.
Stocul de sucuri Coca-Cola este identificat in magazin prin intermediul marcii si ambalajului potrivit pentru
fiecare punct de vanzare in magazin. Este asigurat nivelul de stoc corespunzator potentialului de vanzare al
magazinului iar in ceea ce priveste rotatia stocului conform principiului FIFO (First In First Out – primul
intrat, primul iesit). Toate produsele de Coca-Cola sunt plasate primele in trafic. De asemenea si
echipamentele Coca-Cola sunt plasate primele in trafic si sunt pozitinate in puncte de maxim impact sau la
casa de marcat.[13] Pozitionarea produselor in magazin va fi tratata in functie de specificul fiecarui canal.
Produsele sunt insotite la locul de vanzare si de comunicarea clara a pretului pentreu fiecare categorie de
produs si ambalaj, in orice loc unde sunt pozitionate in magazin.
refrigeration.com/de/p0025/p0077/p0077b/p0079b/img/img_presenter_0656_CocaCola1.jpg
Sursa: http://www.reaton.lv/foodstuffs/stores/
Imaginea nr.10
Comportamentul
clientelei in
supermarket
Sursa:http://www.nordbysupermarket.se/admin/common/getIMG.asp?FileID=1039
Pentru a le starni interesul consumatorilor spre achizitionarea de produse noi trebuiesc aplicate tehnici noi
de vanzare pentru aceste produse. Cumparatorii cauta si gasesc magazine noi, produse noi, evenimente
promotionale noi si magazine care ii primesc deosebit.
1.3. Importanta merchandisingului
Sursa: http://www.mobil.hr/novosti/one.php?sid=1354
Merchandisingul este extrem de important pentru orice plan de marketing si pentru orice magazin, fie el
mic sau mare, si reprezinta adevarata justificare a bugetelor investite de advertiseri in publicitate, promotii
si ambalajul produselor, tocmai pentru ca toate acestea ar ramane fara relevanta pentru cifra de vanzari
daca produsul nu este prezentat corespunzator in magazin.[16]
Multe produse noi isi rateaza destinul pentru ca nu se vand suficient in primele luni si retailerul inceteaza sa
le mai comande sau pentru ca, expuse in mod banal sau mereu la fel in magazin, ajung sa treaca
neobservate. Pe de alta parte, daca produsul nu s-ar afla simultan pe raft in toate magazinele, mici sau mari,
inca din primele luni, oricat de bine sustinut de publicitate ar fi, banii sunt cheltuiti ineficient.
In masura in care costul mercantizarii reuseste sa intoarca investitia in profitul marcii, inseamna ca
merchandisingul si-a atins scopul si a indeplinit performanta si evidentierea brandului. Privit cu
profesionalism, merchandising-ul este un proces tactic, strategic, creativ si care indeamna la actiune, menit
sa adauge valoare produsului si sa contribuie in mod esential la cresterea vanzarilor.
Activitatile de merchandising care se bucura de cel mai mare succes sunt cele care au continuitate, tocmai
pentru ca problemele care apar in efortul de a mentine un produs la raft sunt continue. Marketingul si
merchandisingul sunt o munca de viziune si de rezultat, iar rezultatele sunt demne de luat in seama si nu
pot fi obtinute decat prin colaborarea stransa intre partenerii care regasesc in spatiul magazinului si in
pozitia de interes comun cat si avantaj egal.
1.4. Reusita aplicarii unui merchandising de succes
Marfa trebuie sa fie in permanenta disponibila atat spre vanzarea imediata cat
si in stoc, pentru a acoperii intervalele de aprovizionare. Stocul trebuie adaptat
cu vanzarile, ceea ce nu este intotdeauna simplu. Agentul comercial are datoria
sa ajute seful magazinului sa constientizeze ca principalele sale raspunderi sunt
de a pastra stocurile la nivele adecvate si de a expune optim toate produsele
detinute. S-a constatat, pentru tigari de exemplu, ca in cazul in care
consumatorii nu gasesc produsele la raft, 50% vor cauta in alta parte, 35% vor
cumpara alt produs si doar un procent de 15% pot fi banuiti ca vor incerca mai
tarziu.[17]
Sursa: http://www.bized.co.uk/images/supermarket.jpg
Trei sferturi din merchandising se bazeaza pe acest al doilea aspect. Pe al patrulea sfert se afla auzul,
mirosul, pipaitul si alte ispite mai mici. Majoritatea stimulilor pe care marketingul ii produce sunt adresati
vazului. De la reclama tv si din media scrisa pana la panotajul stradal si ambalaj, toate vizeaza aceeasi cale
de perceptie. Cu cat stimulii sunt mai numerosi, competitia devine mai dura si perceptia subiectului mai
selectiva. Stimulii de aceasta natura pot atrage clientul in magazin fie printr-un anunt de reducere de preturi
sau de vanzare promotionala, fie printr-un afis bine gandit care sa prezinte produsul intr-o ipostaza
atractiva. Alti stimuli vizuali (indicatoare de raft, panouri si display-uri, postere) pot conduce clientul la raftul
care trebuie si, in sfarsit, altii (ambalaje, ornamente mobile, accesorii pentru ambalat, aranjarea in raft,
vecinatatile etc) il determina sa cumpere pe loc.[18]
Sursa:http://www.tuvps.co.uk/news/articles/supermarket-aims-for-greener-packaging-17709495.asp
Extrem de important pentru eficienta display-urilor este impactul lor vizual deoarece sunt purtatoare
deopotriva de produs si de imagine si mesaj de produs, ele trebuie sa arate impecabil. Nu este nimic mai
respingator decat un display prafuit, pe jumatate gol, rupt pe la colturi, stramb. Faptul ca un produs
superior nu are cautarea unuia cu uz foarte frecvent mai inseamna ca trebuie sa-i piarda si pe putinii
consumatori care il
cauta.
Aici intalnim alte 5 aspecte cum sunt: marfa care nu este disponibila nu se vinde, alegerea punctului cu trafic
mare, alegerea cu grija a vecinilor pentru respectivele produse, nivelul ochilor ridica nivelul vanzarilor si
respectiv produsul da culoare pietei.
ü clientii care fac cumparaturi prin tot magazinul cumpara mai mult decat
cei care vizeza un anumit sector;
ü cu cat cumparatorul petrece mai mult timp in magazin, cu atat creste
probabilitatea de a cumpara mai mult;
ü daca nu este dirijat, traficul tinde sa se limiteze la zonele periferice ale magazinului;
Sursa:http://www.zoot.org.uk/gallery/v/bath_06/supermarket.jpg.html
Pentru un supermarket, ideala este aranjarea dupa modelul unei centuri circulare, fara rafturi
perpendiculare. Punctele cu trafic mare sunt cele obligatorii de trecere si anume: intrarea, iesirea, casa de
marcat. Sunt de luat in considerare si standurile cu marfa cea mai bine vanduta din magazin, cea mai vizibila
prin reclame sau cea care face obiectul unor reduceri spectaculoase.
Trebuie avuta mare atentie in vederea alegerii vecinilor produselor. Spre exemplu un aparat de fotografiat
trebuie invecinat cu accesoriile acestuia cum sunt baterii, un film, acumulatori si alte accesorii specifice.
Influetele daunatoare sunt mai mari decat cele pozitive, vecinii greu vandabili vor atrage rapid un calificativ
similar asupra intregii zone.
Nivelul ochilor ridica nivelul vanzarilor produselor prin materialele de reclama si plasarea produselor la
nivelul ochilor, pe axa vizuala a consumatorilor. Inaltimea ideala la care trebuiesc expuse produsele este de
1.40 – 1.70 metri fata de sol. Inaltimea difera de la copii la adulti astfel inaltimea la copii scade in functie de
varsta acestora.
Sursa: http://www.ens-newswire.com/ens/jul2006/2006-07-28-02.asp
Concentrarea in spatiu a produselor proprii determina un impact mai puternic asupra consumatorului.
Impresia pozitiva data de cumpararea anterioara a unui produs poate trece mai usor asupra altui produs din
aceeasi gama. Produsul poate fi diferit, dar fabricat sau distribuit sub aceeasi marca. Multe firme isi
concentreaza sortimentele chiar daca magazinul respectiv nu este organizat dupa marci ci dupa tipuri de
produse si aici avem ca exemplu firmele de cosmetice.
Sursa: http://www.reaton.lv/f/1/foodstuffs/stores/supermarket.jpg
ü standurile speciale
Aranjamentul unei anumite cantitati de marfa care este separat de locul sau
obisnuit din raft poarta numele de stand special. Prin acest stand se doreste
stimularea cumpararii de impuls. Cele mai cunoscute sunt campaniile de la
Coca-Cola.
Un loc potrivit si bine vazut este cel de la capatul randurilor de rafturi duble
pozitionate spate in spate. Ca regula generala, astfel de standuri trebuie trebuie
schimbate sau reamenajate suficient de des pentru a nu deveni parte a
peisajului cotidian.[20]
Sursa: http://www.tecnoservice-cassone.it/
De asemenea se poate apela si la celelalte metode de perceptie cum este auzul, mirosul sau pipaitul in
vederea alegerii unui produs. Spre exemplu daca intr-un magazin intalnim o muzica foarte placuta care
atrage prin sunet ceea ce duce la un mediu propice pentru vanzare. In ceea ce priveste perceptia cu ajutorul
mirosului o intalnim la brutarii iar cea de pipait este intalnita la magazinele de stofe, haine.
Imaginea nr.19 Preturile potrivite la casa de marcat intr-un supermarket Kaufland din Baia Mare
Sursa: http://www.markmedia.ro/news_show.php?g_id=3476
Sortimentatia pune accent pe produsele alimentare si pe cele proaspete iar, in ceea ce priveste garantia
celor mai mici preturi, Kaufland compara zilnic preturile a circa 300 dintre cele mai bine vandute produse,
pentru a asigura „cel mai mic pret din oras”.
Fata de alte magazine de tip discount, la Plus exista produse proaspete (lactate, fructe si legume) sub marca
proprie, importate din Europa. Oferta de marci proprii se va dezvolta in urmatorii ani, pana la aproximativ
500 de produse marca proprie. „Vor exista trei nivele de preturi: produse cu pretul cel mai mic, fie marca
proprie, fie alte marci, in ambalaje simple, de carton: produse de marca, ale furnizorilor cunoscuti, pe un
palier de preturi premium, oferite consumatorilor tot in ambalaje de carton, iar, intre acestea, vor exista
marcile proprii Plus, importate, care din punct de vedere al calitatii, vor fi asemanatoare cu produsele
premium, dar sub pretul produsului de marca si intr-un ambalaj diferit, mai colorat. Clientul va putea alege,
astfel, un produs cel putin la fel de bun la un pret mai mic. In vreme ce azi, intalnim inca produse de marca
prezentate in cutii de carton maro, noi vom oferi clientilor articole sub marca proprie, prezentate intr-un
mod placut in ambalaje colorate, cu o calitate comparabila cu cea a produselor de marca, insa cu un pret
substantial mai mic”, explica Uwe Klostermann, politica de preturi si merchandising la Plus.[22] Plus pune
accentul pe afisarea clara a preturilor si pe claritate si ordine in prezentarea marfurilor in raft.
De altfel, la fiecare raion produsul cel mai ieftin este semnalizat cu afisaje speciale. In zona calda trebuie
plasate produse pentru care clientul nu este pregatit. Zona cea mai puternica de cumparare este zona
caselor de marcat, aici se iau deciziile de cumparare prin impuls. Nu se vor amplasa raioanele cu vanzari
scazute in zonele reci ale magazinului. Bazarul trebuie amplasat in zonele centrale. Produsele care au rulaj
mare se amplaseaza in zonele reci ale magazinului (exemplu la raionul alimentar). Cum intram in magazin
chiar in partea dreapta trebuie sa gasim raionul de electrocasnice de volum mare deoarece este o pozitie
excelenta si sunt produse de larg interes pentru majoritatea clientilor. Vanzarile la acest raion sunt slabe
avand in vedere preturile foarte mari care se practica.
Wingate W.J., Schaller E.O., Miller F.L., Retail Merchandise Management, Ed. Pretice-Hall, New Jersey, 1972,
p. 4
[4] Gafencu A., Prutianu S., Marketing – probleme, teste, comentarii, Ed. Universitatii Alexandru Ioan - Cuza,
Iasi, 1995, p. 90
[6] http://home.nordnet.fr/-fbrichet/definition.htm
[10] Giurea M., Hard Discount mizeaza pe un raport bun pret - calitate, in revista Magazin Progresiv, nr. 66,
2005, p. 48
[21] Baciu R., Kaufland, in sfarsit cumparaturi ieftine!, in revista Magazinul progresiv, nr. 73, 2005, p. 23
[22] Baciu R., Kaufland, in sfarsit cumparaturi ieftine!, in revista Magazinul progresiv, nr. 73, 2005, p. 48