Protectia de Impedanta
Protectia de Impedanta
Protectia de Impedanta
Scopul Protectiei "de Impedanta" este sa comande deconectarea in cazul cand impedanta
circuitului nu mai este cea normala.
Exista 2 moduri de aplicare a acestui concept:
- I) la JT pentru protectia "Homopolara" aplicata pe Linie;
- II) la JT pentru protectia "Homopolara" aplicata conexiunii de Nul;
- III) la IT pentru protectia "de Distanta".
[I] Isi propune detectia curentului homopolar sau "de pamant" de valori anormale, dar la
valori mult mai mici decat curentul nominal (sensibilitate mai mare). Curentul homopolar
reprezinta suma curentilor trifazati. In mod ideal este nul, dar poate creste datorita curentilor
reziduali prin izolatiile inperfecte sau datorita unei electrocutari monopolare (cu o singura
atingere) fata de pamant.
Se aplica liniilor de JT trifazate, trifazate cu conductor de Nul sau celor monofazate. Se
bazeaza pe masurarea sumei curentilor (de regula cu un transformator de curent "diferential"
care cuprinde toate conductoarele liniei). Denumirea vine de la cazul monofazat unde
informatia utila depinde de diferenta curentilor. In cazul general, comanda de declansare se
da atunci cand suma curentilor nu mai este nula (apar scurgeri de curent in afara circuitului).
Acest mod de protectie functioneaza cand transformatorul de alimentare are conexiune de
Nul la Priza de Pamant, care constituie calea de intoarcere a curentului homopolar.
[II] Atunci cand conexiunea Nul-Pamant nu exista singura cale de intoarcere a curentului
homopolar este prin capacitatea parazita a transformatorului de alimentare catre o alta
conexiune de pamant existenta. Aceasta duce la un curent homopolar de valoare foarte mica
greu de masurat si comparat.
In acest caz este necesara masurarea Impedantei (intregului circuit prin intermediul
conexiunii de Nul a transformatorului) fata de pamant. Aceasta se poate realiza numai cu un
dispozitiv electronic special (permite si supravegherea continua a gradului de izolatie) care
poate afisa in permanenta valoarea impedantei si comanda deconectarea, atunci cand se
ajunge sub un prag minim presetat.
In cazul (A) trebuie utilizata o sursa electronica de curentul continuu pt. a se obtine separatia
fata de tensiunile si curentii retelei (cu frecventa de 50Hz).
In cazul (B) unde sursa de tensiune aplicata are impedanta redusa trebuie adaugat un Filtru
Trece-Sus pentru a realiza separatia (in frecventa).
III) Protectia "de Distanta" aplicata in retelele de IT este cea mai complexa si costisitoare
metoda de protectie. Este necesara deoarece scurtcircuitul poate fi alimentat din ambele
capete ale liniei, de la surse de putere diferite si astfel curentul de prag nu poate fi determinat.
In plus, masurarea impedantei realizata directiv, permite si determinarea distantei pana la
locul de defect, care la IT se poate afla la sute chiar mii de km distanta.
Masurarea directiva (de la nodul de conexiune dat pe linia respectiva) a impedantei se
realizeaza prin reprezentarea in planul Complex (componenta activa si reactiva) folosind
diagramele de impedanta "MHO". Denumirea vine de la corespondenta cu Admitanta in
planul Complex.
Curentul complex pe linie este proportional cu Admitanta si tensiunea complexa (I = YU).
Daca delimitarea Domeniului Admis se face prinr-o dreapta inclinata, in functie de defazajul
fazorilor (U-I), atunci in planul Impedantei complexe domeniul admis se afla in afara unui
cerc pozitionat excentric fata de origine, preponderent in cadranul (I) ca in Figura
"Prot_Imped_Distanta [Diag-MHO]".
Transformarea parametrilor intre planul Admitantei si Impedantei se face direct prin relatiile
de definitie:
In situatia reala releul de protectie "de Distanta" permite reglajul domeniului admis si
coordonarea in timp fata de relee invecinate (mai multe diagrame de impedanta care sunt
activate in functie de durata scurtcircuitului).