Schema Pe Tabla

SCHEMA PE TABLA
Lanturi si retele trofice

Obiective operationale:
OO 1. - Sa defineasca si sa caracterizeze lantul trofic.

OO 2. - Sa clasifice lanturile trofice.
OO 3. - Sa cunoasca exemple de lanturi trofice.
OO 4. - Sa enumere factorii care delimiteaza numarul verigilor trofice.
OO 5. - Sa caracterizeze lanturile trofice in diferite ecosisteme.
OO 6. - Sa defineasca si sa caracterizeze reteaua trofica.
- majoritatea organismelor, cu exceptia celor autotrofe, traiesc unele pe seama altora fiind
consumatori, dar in acelasi timp sunt si hrana pentru alte organisme;
- in ecosistem, hrana circula de la:
producatori → consumatori fitofagi → consumatori zoofagi.
1. Lantul trofic:
- organismele asezate, in ordinea in care sunt mancate unele de altele formeaza un lant in care
hrana circula intr-un singur sens;
- reprezinta - calea de circulatie a materiei si energiei intre nivelurile trofice successive;
- este consecinta relatiilor trofice care se stabilesc intre indivizii nivelulilor trofice successive.
- este un sir de verigi care se succed de la producatori pana la ultimul consummator;
- fiecare veriga reprezinta o specie;
- in unele lanturi trofice, prima veriga o constituie materialul organic mort, de origine vegetala sau
animala, urmata de verigile animalelor saprofage si zoofage;
- numarul verigilor intr-un lant trofic este variabil; frecvent sunt 3-5 verigi, rareori ajungand la un
numar mai mare;
- intr-un lant trofic se constata cresterea dimensiunilor consumatorilor spre capatul lui.
2. Clasificarea lanturilor trofice:

a) dupa tipul de ecosistem pot fi: - terestre;
- acvatice.
b) dupa timpul de activitate al diferitor specii: - diurne;
- nocturne.
3. Exemple de lanturi trofice:
- intr-o campie: grau→ gargarita→ soparla→ soim;
- intr-o padure de foioase: stejar→ omida paroasa a stejarului→ cuc→ uliul pasarelelor;
- intru-un lac sau balta: alge→ dafnii (ciclopi)→ buhai de balta→ barza;
- in Marea Neagra: fitoplancton→ zooplnacton→ scrumbii→ pesti rapitori mari→ pescarusi
4. Factorii care delimiteaza numarul verigilor trofice:

- nu toata hrana (substanta) dintr-o veriga trofica este transferata la veriga urmatoare, o parte este
neutilizabila, alta parte nesimilanta, iar alta parte se pierde prin respiratie;
- volumul limitat al cantitatii de substante minerale care patrund in veriga initiala si care depind de
resursele minerale din sol;
- dimensiunea hranei (de exemplu, o balena sau un elefant nu pot fi inghitite de alte animale).
1
- cresterea consumului de energie spre capatul lantului trofic (animalele zoofage consuma mai
multa energie pentru a obtine prada decat animalele fitofage, iar acestea, consuma mai multa
energie decat producatorii);
5. Lanturile trofice in diferite ecosisteme:

- in ecosistemele antropizate, datorita interventiei omului, lanturile trofice sunt mult mai scurte
decat in cele naturale, deoarece dispar o serie de verigi (insecte daunatoare, pasari care se hranesc
cu acestea, animale care nu-si mai pot gasi un adapost prin distrugerea unor plante).
- intr-un ecosistem, lanturile trofice nu sunt izolate unele de altele;
- lanturile trofice in ecosistem se intretaie in anumite puncte de contact sau noduri;
- in aceste noduri se gasesc specii care consuma hrana diferita si de aceea pot functiona in doua
sau mai multe lanturi trofice (de exemplu, o planta de grau este consumata de insecte, dar si de
diferite mamifere; uliul se hraneste cu pasari, dar si cu mamifere mici).
6. Reteaua trofica:
- datorita intretaierii lanturilor trofice, biocenoza se prezinta ca o retea (se numeste retea trofica);
- cuprinde: - lanturi trofice principale (alcatuite din specii dominate ca numar)
- lanturi trofice secundare (conectate intre ele prin diferite verigi).
- retelele trofice dintr-un ecosistem vin in contact cu ecositemele vecine (de exemplu, reteaua
trofica a unei pajisti de campie si cea a unei manoculturi);
- in zona de contact se constata un numar mare de specii care sunt active in ambele retele (de
exemplu, pe malul unui lac cuibaresc numeroase pasari se hranesc cu peste);
- intr-o retea trofica circulatia substantei nu este liniara ca intr-un lant trofic, ci descrie un ciclu
trofic, in care toate lanturile trofice se inchid si se reunsesc prin descompunatori dupa schema:
substante anorganice → producatori (P) → consumatori fitofagi (C 1) →
consumatori zoofagi (C2, C3) → descompunatori (D) → substante anorganice.
Omul parte a lanturilor trofice:

- in multe lanturi trofice intra si omul, care poate fi:
- consumator din ultima veriga: Exemplu: plante → animale domestice → om sau prin
consumul de peste, omul incheie unele lanturi trofice.
- consumator dintr-o veriga intermediara, urmatoarea veriga fiind constituita din diferiti
paraziti la om (viermi paraziti, tantari).

Schema Pe Tabla

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schema Pe Tabla

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schema Pe Tabla

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCHEMA PE TABLA

Lanturi si retele trofice

OO 1. - Sa defineasca si sa caracterizeze lantul trofic.

2. Clasificarea lanturilor trofice:

4. Factorii care delimiteaza numarul verigilor trofice:

5. Lanturile trofice in diferite ecosisteme:

Omul parte a lanturilor trofice:

S-ar putea să vă placă și